Sunteți pe pagina 1din 30

Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Urbanism şi Arhitectură


Catedra: Ingineria Sistemelor de Alimentare cu Căldură şi Gaze,
Ventilare.

PROIECT DE AN
La disciplina Instalaţii de Ventilare

Tema: Calculul sistemului de ventilare al unei


clădiri publice

A efectuat: st.gr.ACGV-072
Gîscă Constantin

A verificat: l.a. Beţ Dionis


Chişinau 2010
Cuprins:

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.
Date iniţiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.
Parametrii aerului exterior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.
Parametrii aerului interior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.
Calculul cantităţii de substanţe nocive . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.
Alegerea schemei de ventilare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.
Determinarea debitului de aer pentru încăperea de calcul . . . . . . . . . . 13.
Calculul debitului de aer şi dimensionarea gurilor şi canalelor de aer ale instalaţiei
de ventilare generală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17.
Calculul aerodinamic al canalelor de ventilare. . . . . . . . . . . . . . . 18.
Calculul aerodinamic al sistemului de ventilare prin refulare R1. . . . . . . . 19.
Calculul aerodinamic al sistemului de ventilare prin aspiraţie A1 . . . . . . . 23.
Calculul şi alegerea utilajului de ventilare . . . . . . . . . . . . . . . . 28.
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30.

2
Introducere

Condiţiile actuale de viaţă ale omului presupun mijloace eficiente artificiale pentru
ameliorarea mediului aerian. În acest scop este folosită tehnica de ventilare. Factorii,
acţiunea dăunătoare ale cărora sunt combătute, sânt: excesul de căldură, excesul vaporilor
de apă – umiditatea, gazele şi vaporii substanţelor chimice cu proprietăţi toxice şi / sau
iritante, praful, substanţele radioactive. Se examinează fiecare sursă de nocivităţi şi se
calculează debitul orar de aer ce trebuie introdus sau evacuat din încăpere.
Scopul proiectul de curs este de a asimila cunoştinţele teoretice şi de a obţine
deprinderi practice la proiectarea instalaţiilor de ventilare pentru diferite edificii publice.
Calitatea mediului ambiant se apreciază prin valoarea parametrilor comfortului
termic: temperatuta, umeditate relativă şi viteza de mişcare a aerului interior, compoziţia
chimică şi puritatea acestuia, precum şi alţi factori ca gradul de iluminare,nivelul de
zgomot, elemente estetice etc.
Clădirile social-culturale,administrative sunt dotate cuinstalaţii de ventilare pentru
crearea comfortului pentru oameni. În fabrici rolul instalaţiilor de ventilare a fost extins de
la cel de protecţie a mucii la cel tehnologic. Un număr mare de instalaţii se realizează nu
numai pentru comfort şi asigurarea condiţiilor igienico-sanitare, dar şi pentru a menţine un
mediu necesar pentru desfaşurarea proceselor tehnologice.

3
Date iniţiale

1.Planul clădirii – 8 (bibliotecă cu două nivele).


2. Localitatea – Tbilisi.
3. Alimentarea cu căldură este centralizată: T1 =135 °C şi T2 =70 °C .
4. Orientarea faţadei principale – Est.
5. Indicii termotehnici ai îngrădirii:
m 2 ⋅C
a) rezistenţa termică pentru pereţii exteriori: R per = 2,3 ;
W
m 2 ⋅C
b) rezistenţa termică pentru tavan: R tav = 1,5 ;
W
c) inerţia termică a tavanului: D = 5 .

6. Numărul încăperii de calcul – 15.


7. Numărul de persoane din încăperea de calcul – 40.

Parametrii aerului exterior

Pa Presiunea barometrică,
Datele climaterice se determină conform localităţii din SNIP 2.04.05-86 şi anume
temperatura şi entalpia aerului exterior, iar umeditatea relativă şi conţinutul de umeditate
se determină cu ajutorul diagramei I-d utilizînd cele două date din snip.
Valorile parametrilor de calcul se înscriu în tabelul 2.1.

Parametrii de calcul ai aerului exterior


Tabelul 2.1
Perioada de calcul a

Parametrii A Parametrii B
Concentraţia de CO2,g/m3
Latitudinea
d,g/kg

d,g/kg
I,kJ/kg

I,kJ/kg
,%

,%
t,°C

t,°C

ϕ ϕ
anului

Vara 28,8 60,3 12,2 47


Tranziţie 8 22,5 5,8 85 0,95 40 1
Iarna -8 -4,8 1 50
10 5

Parametrii aerului interior de calcul

4
Condiţiile meteorologice din zona de deservire se stabilesc conform regulamentului.
Temperatura admisibilă din încăpere pentru perioada de vară se admite sa fie cu maxim 3
grade mai mare decît temperatura aerului exterior, umeditatea relativă se adoptă 65% şi
viteza de mişcare a aerului se stabilesc din anexa 1 [1] şi tabelele 1.1 şi 1.2 [2]. Ceilalţi
parametri se stabilesc din diagrama I-d cunoscînd temperatura şi umeditatea relativă.
Zona de lucru în clădirile de uz social este de 2 m, iar în încăperile unde oamenii
stau aşezaţi: săli de teatru, şcoli, restaurante etc. – de 1,5 m. Valorile parametrilor interiori
si înscriu în tabelul 2.2.

CO2,g/m3 Concentraţia de
Parametrii de calcul ai aerului interior

Tabelul 2.2
calcul a anului

t,°C

d,g/kg

V,m/s
I,kJ/kg
ν,%
Perioada de

Vara 31,8 65 80 19 0,5 2,5


Tranziţie 20 65 44,6 9,5 0,2 2,5
Iarna 20 65 44,6 9,5 0,2 2,5

Calculul cantităţii de substanţe nocive

Excesul de căldură

În multe încăperi din clădirile publice (edificii) substanţa nocivă determinantă este
excesul de căldură. La calcularea instalaţiilor de ventilare în astfel de încăperi este necesar
de alcătuit bilanţul termic, adică să se determine debitul şi consumul de căldură.
∆Q = ∑Qdeg −∑Q pierd
- vara ∆Q > 0
- iarna ∆Q < 0
∑Q deg = Q0 +Qil .el . +Qutilaj +...
∑Q pierd = Q peret +Qtav +Qinil . +...
a) Degajări de căldură de către oameni:
Qot = Qop + Qol
unde: Q0t , Q0p Qol - respectiv căldura totală , perceptibilă şi latentă.
Q = q t ⋅ N b + q t ⋅ N f ⋅ 0,85 + q t ⋅ N c ⋅ 0,75
t
o

unde: q t −degajarea specifică de caldură totală degajată de o persoană ( qt = f( t i ));


q t = 93 vara
q t = 116 iarna
N b , N f , N c −numărul de barbaţi, femei şi respectiv copii din încăpere;
0,85 / 0,75 −partea de căldura pe care o degajă o femeie sau respectiv un copil

5
in raport cu căldura specifică totală degajată de un barbat.
Aceste valori se calculează pentru efectuarea lucrului uşor şi pentru toate 3
perioade ale anului:
- pentru vară :
q t = 93 W
q p = 31,36 W
Qot = 93 ⋅ 20 + 93 ⋅ 10 ⋅ 0,85 + 93 ⋅ 10 ⋅ 0,75 = 3348W
Qop = 31,36 ⋅ 20 + 31,36 ⋅10 ⋅ 0,85 + 31,36 ⋅10 ⋅ 0,75 = 1128 ,96W
- pentru iarna şi perioada de tranziţie:
q t = 116 W
q p = 87 W
Qot = 116 ⋅ 20 + 116 ⋅ 10 ⋅ 0,85 + 116 ⋅ 10 ⋅ 0,75 = 4176W
Qop = 87 ⋅ 20 + 87 ⋅ 10 ⋅ 0,85 + 87 ⋅ 10 ⋅ 0,75 = 3132W

b) Degajările de umiditate de către oameni:


Wo = wo ⋅ N b + wo ⋅ N f ⋅ 0,85 + wo ⋅ N c ⋅ 0,75
unde: wo − cantitatea spacifică de umeditate degajată de o persoană;
- pentru vară:
wo = 89 ,4 g / h
Wo = 89 ,4 ⋅ 20 + 89 ,4 ⋅10 ⋅ 0,85 + 89 ,4 ⋅10 ⋅ 0,75 = 3218 ,4 g / h
- pentru iarnă şi perioada de tranziţie:
wo = 40 g / h
Wo = 40 ⋅ 20 + 40 ⋅10 ⋅ 0,85 + 40 ⋅10 ⋅ 0,75 = 1440 g / h
c) Degajări de CO2 de către oameni:
M CO2 = mCO
b
2
⋅ N b + mCO
f
2
⋅ N f +m CO2c ⋅N c
unde:
b
mCO 2
= 60 g / h − cantitaea de CO 2 degajată de un barbat timp de o oră;
f
mCO 2
= 90 g / h − cantitatea de CO 2 degajată de o femeie timp de o oră;
c
mCO 2
= 30 g / h − cantitatea de CO 2 degajată de un copil timp de o oră;
Se calculează pentru toate perioadele anului împreună:
M CO2 = 60 ⋅ 20 + 90 ⋅ 10 + 30 ⋅ 10 = 2400 g / h

d) Degajările de căldură de la iluminatul electric:


Qil = E ⋅ F ⋅ qil ⋅ηil , W
unde:
E - gradul de iluminare (tabelul 2.3[13]); E = 300 .
F - suprafaţa încăperii, m2; F =112 ,64 m 2 .
qil - căldura specifică în W/m2 degajată de la 1 lux de iluminare (tabelul
2.4[13]); qil = 0,058 W / m 2 .
ηil - cota parte de iluminare a energiei termice degajate în încăpere; ηil = 0,55 .
Qil = 300 ⋅112 ,64 ⋅ 0,058 ⋅ 0,55 = 1077 ,96W

e) Aportul de căldură din exterior:


Qr . s . = Qrf.s . +Qrtav
. s . ,W

6
unde:
Qrf. s . - aportul de căldură prin elementele vitrate;
Qrf.s. = ( q ' + q '' ) ⋅ F ⋅ k , (W )
unde:
k − coeficient
de permeabilitate termică; k = 0,9 .
F − suprafaţa elementelor vitrate care se ia pentru fiecare orientare
geografica
în parte; FEst = 7,5m 2 FSud = 50 ,4m 2 .

Dacă azimutul solar al ferestrelor As . f . ≤ 90 0 ⇒ q ' = (q dir . + q dif . ) ⋅ k1 ⋅ k 2


q '' = 0
Dacă azimutul solar al ferestrelor As. f . ≥ 90 ⇒ q = q dif . ⋅ k1 ⋅ k 2
0 ''

q' = 0
q dif . 221
- pentru orientarea Sud = (ora de calcul 12-13 după masă);
q dir . 70
q dif . 424
- pentru orientarea Est = (ora de calcul 7-8 pînă la masă);
q dir . 114

iar As . f . = As − A f
unde:
As = 20 0pentru ferestrele din partea de Sud – azimutul solar;
As = 93 pentru ferestrele din partea de Est;
0

A f = 0 0 pentru ferestrele din partea de Sud – azimultul ferestrelor;


A f = 90 0 pentru ferestrele din partea de Est;
Astfel azimutul solar al ferestrelor va fi:
- pentru cele de Sud As. f . = As − A f = 20 − 0 = 20
0 0 0

- pentru cele de Est As. f . = As − A f = 93 − 90 = 3


0 0 0

Deci:
- pentru orientarea Sud
As. f . ≤ 90 0 ⇒ q ' = ( q dir . + q dif . ) ⋅ k1 ⋅ k 2 = (70 + 221) ⋅ 0,9 ⋅ 0,95 = 248 ,8W / m 2
- pentru orientarea Est
As. f . ≤ 90 0 ⇒ q ' = (q dir . + q dif . ) ⋅ k1 ⋅ k 2 = (114 + 424 ) ⋅ 0,9 ⋅ 0,95 = 460W / m 2

În final Qrf.s . va fi:


- pentru orientarea Sud Qrf.s . = ( q ' + q '' ) ⋅ F ⋅ k = 248 ,8 ⋅ 50,4 ⋅ 0,9 = 11285 ,56W
- pentru orientarea Est Qrf.s. = ( q ' + q '' ) ⋅ F ⋅ k = 460 ⋅ 7,5 ⋅ 0,9 = 3105W

Qrta.vs . - aporturi de căldură prin planşeu de pod.


. s . = ( q0 + β ⋅ Aq ) ⋅ F , W
Qrtav
unde:

q0 - căldura medie introdusă prin tavan timp de 24 de ore;

7
1 W
q0 = tav
(tec − ti ), 2
R0 m
ρ ⋅ Im 0
t ec = t e + , C
αe
t e −temperatura medie exterioară lunară; t e = 24 ,8 0 C (SNIP23-01-99)
ρ = 0,7
I m = f (latitudine , oreledecal cul ) → tab .4
I m = 891W / m 2 - intensitaea radiaţiei solare
αe = 1,16 (5 + v )
v = 0,9m / s →tab .2col .13
α e = 16 ,8W / m 2
0,7 ⋅ 891
deci t ec = 24 ,8 + = 61,9 0 C
16 ,8
R 0 = 2,3m 2 ⋅0 C / W
1
q0 = (61,9 − 31,8) =13 ,08W / m 2
2,3
q 0 = 13,08W / m 2
Aq = k ⋅ α i ⋅ Aτ i
k = 0,6
αi = 8,7W / m 2
Aτi = 2,5 − 0,1(t i − 21) = 2,5 − 0,1(31,8 − 21) = 1,42
z = 13 + 2,7 ⋅ 5 = 26 ,5
Aq = 0,6 ⋅ 8,7 ⋅1,42 = 7,41W / m 2
βq = 0,5
În final obţinem: . s . = (13 ,08 + 0,5 ⋅ 7, 41) ⋅118 ,8 = 1994 ,05W
Qrtav

e) Pierderi de căldură prin îngrădiri de protecţie în perioada de tranziţie se calculează


în formă de tabelul 2.3
Calculul pierderilor de căldură
Tabelul 2.3
1 +∑β
îngrădiriiDenumirea
Nr.încăperii

Orientarea
Dimensiunile a x

Aria, F,m2

k ti-te n Q0 Qp
b,m
15

PE E 6,6x3,5 15,6 0,43 20+8 1 187,8 1,15 215,93


-7,5
PE S 12,6 0,43 20+8 1 151,7 1,05 159,28
PE V 6,6x3,5 23,1 0,43 20+8 1 278,1 1,1 305,91
TV - 18,8 0,66 20+8 1 2195 - 219,5
FD E 7,5 2,32 20+8 1 487,2 1,15 560,28
FD S 50,4 2,32 20+8 1 3273,9 1,05 3437,59
∑Q= 4898,5
8
Suma pierderilor de căldură va fi:
∑Q t
p =∑Q p +Qinilt
unde:
Qinilt - pierderile de căldură pentru încălzirea aerului infiltrat se calculează cu
formula:
Qinf ilt = 0,3 ⋅ V ⋅ (t i − t ext ) = 0,3 ⋅ 337 ,92 ⋅ 28 = 2838 ,52W
Deci suma pierderilor totale prin îngradirile exterioare ale încăperii ded
calcul va fi:
∑ Q tp = 4898 ,5 + 2838 ,52 = 7737 ,07W .

Toate pierderile şi degajările de căldură calculate până acum se înscriu în tabelul 2.4.

Degajări şi pierderi de căldură


Tabelul 2.4
Degajări de căldură, W Pierderi Exces de căldură
Perioada de calcul
Denum.încăp.
Volumul

căldură
De la Sumare Perceptibil Total
Prin îngrădiri de protecţie

De la iluminatul electric

Prin îngrădiri de protecţie

Totale
oameni

În W

În W/m3

În W

În W/m3
Totală

Totală
Perceptibilă

Perceptibilă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Vara 1128 3348 1638 1077 1859 2081 - - 18591 55 2081 61,
214,4
spec. Cam. de preg.

,96 4,61 ,96 1,53 0,57 ,5 0,5 6


Tranziţ. 3132 4176 - 1077 4209 5253 7737 7737 -3527, -10, -248 -7,
,96 ,96 ,96 1 4 3,1 3
Iarna 3132 4176 - 1077 4209 5253 - - 4209, 20. 5253 15,
,96 ,96 , 9 4 ,9 5
96

Calculul debitelor de aer în ventilarea generală şi pentru caracterizarea încăperii


din punct de vedere a degajărilor de noxe se efectuează în formă de tabel (tabelul 2.5).

Noxe degajate în încăpere


Tabelul 2.5
Excesul de căldură Degajări de gaze
şi vapori nocivi

9
Nr.încăperii
Denumirea

Perioada de calcul

Degajări de umiditate

Alte gaze şi vapori nocivi


Perceptibilă Latentă Totală

Volumul,m3

Degajări de CO2
În W În În W În
W/m3 W/m3
15

337,92
Cam. de spec.

18591, 55 2219 20810, 3,21 2400


Vara 5 5

-3527, -10,4 1044 -2483, 1,44 2400


Tranziţ. 1 1

4209,9 12,4 1044 5253, 1,44 2400


Iarna 9

Alegerea schemei de ventilare

În proiectul dat aleg schema de introducere şi de evacuare a aerului din


încăpere „sus-sus”. Am ales aceasta schemă deoarece se utilizează în cele mai multe
încăperi din clădiri publice (în cazul dat bibliotecă).

Ga Gr

Q W M

Figura 2.1

Schema „sus-sus”

Construim procesele de tratare a aerului în diagrama I-d. Pentru aceasta


calculăm parametrii aerului exterior, interior şi refulat.

- pentru perioada rece a anului:

P.E.- parametrii aerului exterior


t e = −8 0 C
I e = −4,8kj / kg

P.I.- parametrii aerului interior


t i = 20 0 C
ϕ = 65 %

10
t r = t i − 2 = 20 − 2 = 18 0 C − temperatura aerului refulat;
t a = t i + ( H − h) ⋅ gradt = 20 + ( 2,5 − 1,5) ⋅ 0,3 = 20,3 C − temperatura
0

aerului aspirat;
unde:
H=2,5 – înălţimea de amplasare a gurii de aspiraţie;
h=1,5- înălţimea zonei de lucru;
∆Q perceptibi l
gradt = f ( ) = 0,3 0 C / m
Vincaperii
3,6 ⋅ ∆Qt
εi = ; kj / kg − raza procesului de iarnă;
W

3,6 ⋅ 5253 ,9
εi = = 13134 ,75 kj / kg
1,44

- pentru perioada de tranziţie:

P.E.- parametrii aerului exterior


t e =8 0 C
I e = 22 ,5kj / kg

P.I.- parametrii aerului interior


t i = 20 0 C
ϕ = 65 %
t r = 8 + 1 =9 0 C − temperatura aerului refulat;
t a = t i + ( H − h) ⋅ gradt = 20 + (2,5 − 1,5) ⋅ 0 =0 0 C − temperatura
aerului aspirat;
unde:
H=2,5 – înălţimea de amplasare a gurii de aspiraţie;
h=1,5- înălţimea zonei de lucru;
∆Q perceptibi l
gradt = f ( ) =0 0 C / m
Vincaperii
3,6 ⋅ ∆Qt
ε tr = ; kj / kg − raza procesului de tranzit;
W

3,6 ⋅ 2483 ,1
εtr = = 6207 ,75 kj / kg
1,44

- pentru perioada de vară:

P.E.- parametrii aerului exterior


t e = 28 ,8 0 C
I e = 60 ,3kj / kg

P.I.- parametrii aerului interior


t i = 31,8 0 C
ϕ = 65 %

11
t r = t e = 28,8 0 C − temperatura aerului refulat;
t a = t i + ( H − h) ⋅ gradt = 31,8 + (2,5 − 1,5) ⋅1,5 = 33,3 0 C − temperatura
aerului aspirat;
unde:
H=2,5 – înălţimea de amplasare a gurii de aspiraţie;
h=1,5- înălţimea zonei de lucru;
∆Q perceptibi l
gradt = f ( ) = 1,5 0 C / m
Vincaperii
3,6 ⋅ ∆Qt
εv = ; kj / kg − raza procesului de vară;
W

3,6 ⋅ 20810
ε tr = = 23338 kj / kg
3,21

Aceste procese sunt reprezentate pe următoare pagina in diagrama I-d.

Determinarea debitului de aer pentru încăperea de calcul

Debitul de aer pentru ventilarea generală a încăperilor se determină din


rezolvarea sistemului de 2 ecuaţii – ecuaţia bilanţului de nocivităţi(căldură, umiditate,
gaze şi vapori nocivi) şi ecuaţia bilanţului de aer al acestora.
În caz general la existenţa în încăpere a instalaţiilor de refulare şi aspiraţie,
ecuaţia bilanţului aerian este:
12
n m

∑Gri − ∑Gaj = 0
i =1 j =1

unde:
Gri şi G - debitul de aer al instalaţiilor de ventilare prin refulare şi aspiraţie,
aj

reciproc, kg / h .

Ecuaţia bilanţului de noxe pentru aceleaşi instalaţii în dependenţă de felul


substanţei nocive degajate are formulele:
a) la degajări de căldură (totală)
n m
∆Qt + ∑ Gri ⋅ I ri − ∑ Gaj ⋅ I aj = 0
i =1 j =1

La degajarea numai căldurii perceptibile formula de mai sus se aduce la forma:


n m
∆Q p + ∑ cm ⋅ Gri ⋅ t ri − ∑ cm ⋅ Gaj ⋅ t aj = 0
i =1 j =1

unde:
∆Qt şi ∆Qp - este excesul de căldură totală şi perceptibilă, kJ / h, (1W = 3.6kJ / h)
;
I ri şi I - entalpia aerului refulat şi aspirat concomitent, kJ / kg ;
aj

cm - capacitatea specifică termică masică a aerului, kJ / kg °C ;


t , t - temperatura aerului refulat şi aspirat, °C
ri aj

b) la degajări de umiditate:
n
d ri m d
W + ∑Gri ⋅ − ∑Gaj ⋅ aj = 0
i =1 1000 j =1 1000
unde:
W - degajarea de umiditate din încăpere, kg / h ;
d ri , d aj - conţinutul de umiditate a aerului refulat şi aspirat, g / kg

c) la degajări de substanţe nocive (gaze, etc):


n
cri m c
M n + ∑Gri ⋅ − ∑Gaj ⋅ aj = 0
i =1 ρri j =1 ρaj
unde:
Mn - debitul de noxe degajate în încăpere, kg / h ;
cri , caj - concentraţia substanţelor nocive în aerul refulat şi aspirat;
ρri , ρaj - densitatea aerului refulat şi aspirat, kg / m 3 .

Toate aceste ecuaţii se scriu pentru 3 perioade ale anului şi se calculează debitul
de aer refulat şi aspirat:
a) pentru perioada de iarnă:
1.după căldura totală:
∆Qt ⋅ 3,6 5253,9 ⋅ 3,6
Gr = Ga = = = 7274 ,6kg / h
Ia − Ir 24,1 − 21,5
2.după căldura perceptibilă:

13
∆Q p ⋅ 3,6 4209 ,9 ⋅ 3,6
Gr = Ga = = = 6589 ,4kg / h
c (t a − t r ) 1(20,3 − 18 )
3.după umiditate:

W 1440
Gr = Ga = = = 3600 kg / h
(d a − d r ) (1,4 − 1)
4.după gaze:

M 2400
Gr = Ga = = = 1913 ,8kg / h
ca / ρ a − cr / ρr 2,5 / 1,2 − 1 / 1,21
b) pentru perioada de tranziţie:
1.după căldura totală:
∆Qt ⋅ 3,6 (−2483 ,1) ⋅ 3,6
Gr = Ga = = = −4584 ,4kg / h
Ia − Ir 43,5 − 24
2.după căldura perceptibilă:

∆Q p ⋅ 3,6 (−3527 ,1) ⋅ 3,6


Gr = G a = = = −1154 ,3kg / h
c (t a − t r ) 1(20 − 9)
3.după umiditate:

W 1440
Gr = Ga = = = 450 kg / h
(d a − d r ) (9 − 5,8)
4.după gaze:

M 2400
Gr = Ga = = = 1870 ,6kg / h
ca / ρ a − cr / ρ r 2,5 / 1,2 − 1 / 1,25

c) pentru perioada de vară:


1.după căldura totală:
∆Qt ⋅ 3,6 20810 ,5 ⋅ 3,6
Gr = Ga = = = 16648 ,4kg / h
Ia − Ir 65 − 60,5
2.după căldura perceptibilă:

∆Q p ⋅ 3,6 18591 ,5 ⋅ 3,6


Gr = Ga = = = 14873 ,2kg / h
c (t a − t r ) 1(33,3 − 28 ,8)
3.după umiditate:

W 3218 ,4
Gr = G a = = = 10727 kg / h
( d a − d r ) (12 ,4 − 12 ,1)
4.după gaze:

M 2400
Gr = Ga = = = 1830 ,6kg / h
ca / ρa − cr / ρr 2,5 / 1,15 − 1 / 1,16

14
Dacă în perioada de vară se admite deschiderea ferestrelor atunci debitul de
calcul(refulare, aspiraţie) se alege ca fiind cel mai mare din perioadele de tranziţie şi de
iarnă.
În urma acestui calcul se alege debitul de calcul La = Lr = 6062 m 3 / h sau
Ga = G r = 7274 ,6kg / h .
Parametrii aerului refulat şi valorile de calcul ale schimbului de aer în încăpere se
introduc în tabelul 2.6 care este reprezentat pe următoarea pagină.

15
Parametrii aerului refulat şi valorile de calcul ale schimbului de aer
Tabelul 2.6
Denumirea
Volumul

Zona de deservire a încăperii (I) Zona superioară (A) Aerul refulat în încăpere (R)
Perioada ce calcul

Debitul de Debitul de
Parametrii aerului Parametrii aerului aer aspirat Parametrii aerului aer
din zonă

În m3/h

În kg/h

În m3/h

În kg/h
I,kJ/kg

d,g/kg

d,g/kg

I,kJ/kg

d,g/kg
,kg/m3

,kg/m3

,kg/m3
t,°C

t,°C

t,°C
I,kJ/kg
,%

,%

,%
ϕ ϕ ϕ
ρ ρ ρ

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
43.2

6062

7274
Cam. de spec.

31,8 63 12,2 42 1,15 33,3 65 12,4 39 1,15 6062 7274 28,8 60,5 12,1 47
Vara 1,16

20 43,5 9 63 1,2 20 43,5 9 63 1,2 6062 7274 9 24 5,8 80


Tranziţie 1,25

20 23,5 1,3 10 1,2 20,3 24,1 1,4 10 1,2 6062 7274 18 21,5 1 10
Iarna 1,21

16
Calculul debitului de aer şi dimensionarea gurilor şi canalelor de aer ale instalaţiei
de ventilare generală.

Formula de calcul:
L = n ⋅V sau L = m ⋅ N
L
F= , m 2 − secţiunea de calcul a gurii de aspiraţie;
3600 ⋅V
unde:
L – debitul de aer, m 3 / h ;
V – viteza recomandată:
ventilarea naturală - V=1m/s;
ventilarea mecanică - V=3m/s.

Calculul dat se face sub formă de tabel.


Tabelul 2.7

17
Volumul
Denumirea

Suprafaţa
Nr. Încăper.
Numărul de Debitul de aer Secţiunea de Tipul gurii de Secţiunea de
schimb de aer de calcul , m3/h calcul a gurilor aer calcul a
normativ 1/h de aer canalelor

Aspiraţie

Aspiraţie

Aspiraţie

Aspiraţie

Aspiraţie
Refulare

Refulare

Refulare

Refulare

Refulare
1 Vesti- 34,8 104, 2 - 208,8 - 0,034 - LCA -
bul 4 +166 315
2 Avan- 26 78 - 2 - 156 - 0,043 - B - 500x
zal 3020 200
3 Cate- 8,2 24,6 2 2 49,2 49,2 0,004 0,004 LCA LCA - -
dra de 5 5 100 100
cărţi
4 Depo- 23,3 69,9 1,5 2 104,8 139,8 0,009 0,012 LCA LCA - -
zit 5 7 100 125
5 Cam- 9,2 27,6 3 3 82,8 82,8 0,007 0.007 LCA LCA - -
eră de 6 6 100 100
perso
nal
6 Fond 137 411 2 2 822 822 0,076 0.076 LCA LCA - -
cu 315 315
acces X2 X2
liber
7 Cam- 10,2 30,6 3 3 91,8 91,8 0,008 0,008 B B 300x 300x
eră de 5 5 3020 3020 100 100
Prod.
8 Cab. 10,2 30,6 2 2 61,2 61,2 0,005 0,005 B B 200x 200x
Direct 6 6 3020 3020 100 100
or
9 Cam- 10,2 30,6 2,5 2 76,5 61,2 0,007 0.005 B B 200x 200x
eră de 6 3020 3020 100 100
audie-
re
10 Cabi- 15,8 47,4 2 2 94,8 94,8 0,008 0.008 B B 300x 300x
net 7 7 3020 3020 100 100
meto-
dic
11 WC 9,8 29,4 - 100*2 - 200 - 0.055 - B - 500x
3020 150
X2
12 Hol 18,6 55.8 - 2 - 111,6 - 0.031 - B - 500x
3020 150
13 Înmî- 6,3 18,9 3 3 56,7 56,7 0.005 0,005 LCA LCA - -
nare 2 2 100 100
cărţi
14 Fond 32,8 98,4 2 2 196,8 196,8 0,018 0.018 LCA LCA - -
cu 160 160
acces
liber
15 Sala 146,4 493, 3 2,5 6062 5000 0,56 0,44 LCA LCA - -
de 2 400 400
lectu- X12 X10

După calculul dat se calculează debalansul care constă în diferenţa dintre aerul
refulat şi aspirat . Acest lucru se face pentru a se respecta ecuaţia:
Gr = Ga
În tabelul 2.7 sa luat în consideraţie surplusul de aer refulat care a fost anulat prin
mărirea debitului de aer aspirat.
18
Stabilirea numărului de instalaţii de ventilare prin refulare şi aspiraţie şi a locului de
amplasare a agregatelor de introducere şi de evacuare a aerului

În proiectul dat am ales un sistem de ventilare prin refulare generală cu amplasarea


utilajului (ventilator, baterie de încălzire, filtru) într-o cameră special amenajată la etajul I
(cameră de ventilare 7) refularea fiind mecanică. Se mai lege un sistem de aspiraţie forţată,
pentru a egala debitul de aer aspirat cu cel refulat(în urma debalansului), cu amplasarea
conductelor şi grilelor de aspiraţie în coridor şi săli de recreaţie, iar a ventilatorului – pe
acoperiş din cauza lipsei etajului tehnic. Se proiectează o instalaţie de ventilare prin
aspiraţie naturală aparte pentru WC. Se prevede canalele verticale ale acestui sistem să fie
separate pentru fiecare etaj aparte. Plus la aceste instalaţii se mai adaugă şi canalele de
aer amplasate în pereţii portanţi sau lângă pereţii despărţitori destinaţi pentru efectuarea
ventilării naturale.

Calculul aerodinamic al canalelor de aer.

Calculul aerodinamic al canalelor de aer se efectuează cu scopul dimensionării


secţiunii transversale a tronsoanelor reţelei de ventilare.
Înainte de a efectua calculele aerodinamice ale canalelor de aer este necesar de a
desena schema axonometrică a instalaţiilor pe care se evidenţiază piesele speciale (coturi,
teuri, difuzoare, confuzoare etc.), prizele şi distribuitoarele de aer. La calculare schema se
împarte în tronsoane. Tronsonul de calcul se caracterizează prin debit de aer constant. Se
stabileşte traseul de calcul care reprezintă un şir de tronsoane unite în serie de la priza de
aer până la cea mai îndepărtată gură de aer a instalaţie de refulare sau la cea mai
îndepărtată gură(priză) de aspiraţie a aerului până la gura de evacuare a aerului în exterior
pentru instalaţiile de aspiraţie.
La existenţa a două sau mai multe circuite egale după lungime, ca traseu de calcul se
ia cel mai încărcat (cu debit cel mai mare).
Calculele aerodinamice constau din 2 etape:
a. dimensionarea tronsoanelor traseului de calcul;
b. acordarea canalelor secundare.

1) Calculul de dimensionare se face în felul următor:

- stabilim pe bază de viteza aleasă dimensiunile(diametru sau dimensiunile a x b)


fiecărui tronson. În cazul ventilării mecanice se admite ca viteza pe magistrală să nu
fie mai mare de 8 m/s şi pe ramificaţii nu mai mare de 5 m/s.
L
F nec = , f ( F nec ) se alege a x b (d) şi F real
3600 ⋅V
- se determină viteza reală:
L
V real =
3600 ⋅ F real
- se determină pierderile de presiune liniară:
∆Pf = RL β, R = f ( d ec , V )
- se determină pierderile de presiune locale

19
∆Ploc = Z = ∑ξ ⋅ Pdin , Pdin = f (V )
- se determină pierderile de presiune totale pe magistrală:
n
∆Pmag = ∑ ( RL β + Z )
i =1

- se determină pierderile de presiune în sistemul de ventilare:


n
∆Psist = ∑ ( RL β + Z ) + ∆Putil ( filtru , baterie .de.incalzire )
i =1

2) Acordarea canalelor secundare constă în aceea ca pierderile de presiune în toate


conductele care se ramifică din acelaşi punct să fie egale sau să nu difere de
magistrală cu mai mult de 15%:
∆Pram − ∆Pmag
⋅100 % ≤ 10 %
∆Pmag

Calculul aerodinamic al sistemului de ventilare prin refulare R1

Tronsonul 1
L = 500 m 3 / h
L 500
Fnec = = = 0,046 m 2
3600 ⋅ v 3 ⋅ 3600
Adoptăm canalul de aer cu secţiunea 150x300, Freal = 0,045 m 2
L 500
v real = = = 3,08 m / s
Freal ⋅ 3600 0,045 ⋅ 3600
2 ⋅ a ⋅b
d ech = = 200 mm
a +b
Pierderile de presiune liniară:
Plin = R ⋅ l ⋅ β R =1,65 Pa / m β =1 l =1,4m

Plin = 1,65 ⋅1,4 ⋅1 = 2,31 Pa


Pierderile de presiune locală:
Ploc = ∑ξ ⋅ Pd Pd = 0,48 ⋅10 = 4,8 Pa / m ξ − cot 90 0 ⋅ 2 = 1,2 ⋅ 2 = 2,4
Ploc = 2,4 ⋅ 4,8 + 36 = 47 ,52 Pa
(36 Pa reprezintă pierderea de sarcină la ieşirea din difuzorul de tip LCA400 )
Pierderile de presiune totală:
Pt = Plin + Ploc = 2,31 + 47 ,52 = 49 ,83 Pa

Tronsonul 2
L = 1000 m 3 / h
L 1000
Fnec = = = 0,069 m 2
3600 ⋅ v 4 ⋅ 3600
Adoptăm canalul de aer cu secţiunea 250x300, Freal = 0,075 m 2
L 1000
v real = = = 3,7 m / s
Freal ⋅ 3600 0,075 ⋅ 3600
2 ⋅a ⋅b
d ech = = 272 ,7 mm
a +b

20
Pierderile de presiune liniară:
Plin = R ⋅ l ⋅ β R = 2,20 Pa / m β =1 l =1,6m

Plin = 2,20 ⋅1,6 ⋅1 = 3,52 Pa


Pierderile de presiune locală:
Ploc = ∑ξ ⋅ Pd Pd = 7,49 Pa / m ξ −teu =1,9
ξ −ingustare = 0,2
Ploc = 2,1 ⋅ 7,49 = 15 ,75 Pa ∑ ξ = 2,1
Pierderile de presiune totală:
Pt = Plin + Ploc = 3,52 +15 ,75 = 19 ,27 Pa

Tronsonul 3
L = 1500 m 3 / h
L 1000
Fnec = = = 0,104 m 2
3600 ⋅ v 4 ⋅ 3600
Adoptăm canalul de aer cu secţiunea 250x400, Freal = 0,1m 2
L 1500
v real = = = 4,16 m / s
Freal ⋅ 3600 0,1 ⋅ 3600
2 ⋅ a ⋅b
d ech = = 307 ,7 mm
a +b
Pierderile de presiune liniară:
Plin = R ⋅ l ⋅ β R = 2,8 Pa / m β =1 l =1,0m

Plin = 2,8 ⋅1,0 ⋅1 = 2,8 Pa


Pierderile de presiune locală:
Ploc = ∑ξ ⋅ Pd Pd = 10 ,8 Pa / m ξ −teu =1,4
ξ −ingustare = 0,15
Ploc =1,55 ⋅10 ,8 =16 ,74 Pa ∑ ξ =1,55
Pierderile de presiune totală:
Pt = Plin + Ploc = 2,8 +16 ,74 = 19 ,54 Pa

Tronsonul 4
L = 3000 m 3 / h
L 3000
Fnec = = = 0,166 m 2
3600 ⋅ v 5 ⋅ 3600
Adoptăm canalul de aer cu secţiunea 300x600, Freal = 0,18 m 2
L 3000
v real = = = 4,62 m / s
Freal ⋅ 3600 0,18 ⋅ 3600
2⋅a ⋅b
d ech = = 400 mm
a +b
Pierderile de presiune liniară:
Plin = R ⋅ l ⋅ β R = 3,39 Pa / m β =1 l = 8,6m

Plin = 3,39 ⋅ 8,6 ⋅1 = 29 ,15 Pa


Pierderile de presiune locală:
Ploc = ∑ξ ⋅ Pd Pd =12 ,9 Pa / m ξ −teu =1,4
ξ − cot 90 0 = 1,2
Ploc = 2,6 ⋅12 ,9 = 33 ,54 Pa ∑ ξ = 2,6
21
Pierderile de presiune totală:
Pt = Plin + Ploc = 29 ,15 + 33 ,54 = 62 ,69 Pa

Tronsonul 5
L = 6000 m 3 / h
L 6000
Fnec = = = 0,277 m 2
3600 ⋅ v 6 ⋅ 3600
Adoptăm canalul de aer cu secţiunea 300x1000, Freal = 0,3m 2
L 6000
v real = = = 5,55 m / s
Freal ⋅ 3600 0,3 ⋅ 3600
2 ⋅ a ⋅b
d ech = = 461,5mm
a +b
Pierderile de presiune liniară:
Plin = R ⋅ l ⋅ β R = 4,86 Pa / m β =1 l = 7 ,6 m

Plin = 4,86 ⋅ 7,6 ⋅1 = 36 ,93 Pa


Pierderile de presiune locală:
Ploc = ∑ξ ⋅ Pd Pd = 19 ,2 Pa / m ξ −teu =1,5
ξ −ingustare = 0,2
Ploc = 1,7 ⋅19 ,2 = 32 ,64 Pa ∑ ξ =1,7
Pierderile de presiune totală:
Pt = Plin + Ploc = 36 ,93 + 32 ,64 = 69 ,57 Pa

Tronsonul 6
L = 6255 m 3 / h
L 6255
Fnec = = = 0,289 m 2
3600 ⋅ v 6 ⋅ 3600
Adoptăm canalul de aer cu secţiunea 300x1000, Freal = 0,3m 2
L 6255
v real = = = 5,79 m / s
Freal ⋅ 3600 0,3 ⋅ 3600
2 ⋅ a ⋅b
d ech = = 461,5mm
a +b
Pierderile de presiune liniară:
Plin = R ⋅ l ⋅ β R = 5,19 Pa / m β =1 l = 3,6m

Plin = 5,19 ⋅ 3,6 ⋅1 = 18 ,68 Pa


Pierderile de presiune locală:
Ploc = ∑ξ ⋅ Pd Pd = 20 ,6 Pa / m ξ − cot 90 0 = 1,2
∑ ξ =1,2
Ploc = 1,2 ⋅ 20 ,6 = 24 ,72 Pa
Pierderile de presiune totală:
Pt = Plin + Ploc = 18 ,68 + 24 ,72 = 43 ,4 Pa

Tronsonul 7
L = 7315 m 3 / h
L 7315
Fnec = = = 0,338 m 2
3600 ⋅ v 6 ⋅ 3600
Adoptăm canalul de aer cu secţiunea 400x1000, Freal = 0,4m 2

22
L 7315
v real = = = 5,07 m / s
Freal ⋅ 3600 0,4 ⋅ 3600
2 ⋅ a ⋅b
d ech = = 571,4mm
a +b
Pierderile de presiune liniară:
Plin = R ⋅ l ⋅ β R = 4,09 Pa / m β =1 l = 3,8m

Plin = 4,09 ⋅ 3,8 ⋅1 = 15 ,54 Pa


Pierderile de presiune locală:
Ploc = ∑ξ ⋅ Pd Pd = 15 ,9 Pa / m ξ − cot 90 0 = 1,2
ξ −teu = 2
ξ −ingustare = 0,175
Ploc = 3,375 ⋅15 ,9 = 53 ,66 Pa ∑ ξ = 3,375
Pierderile de presiune totală:
Pt = Plin + Ploc = 15 ,54 + 53 ,66 = 69 ,2 Pa

Tronsonul 8
L = 7850 m 3 / h
L 7850
Fnec = = = 0,363 m 2
3600 ⋅ v 6 ⋅ 3600
Adoptăm canalul de aer cu secţiunea 400x1000, Freal = 0,4m 2
L 7850
v real = = = 5,45 m / s
Freal ⋅ 3600 0,4 ⋅ 3600
2 ⋅ a ⋅b
d ech = = 571,4mm
a +b
Pierderile de presiune liniară:
Plin = R ⋅ l ⋅ β R = 4,7 Pa / m β =1 l = 2,6m

Plin = 4,7 ⋅ 2,6 ⋅1 = 12 ,22 Pa


Pierderile de presiune locală:
Ploc = ∑ξ ⋅ Pd Pd = 18 ,5 Pa / m ξ − cot 90 0 ⋅ 2 = 1,2 ⋅ 2 = 2,4
ξ −teu = 3,1
Ploc = 5,5 ⋅18 ,5 = 101 ,75 Pa ∑ ξ = 5,5
Pierderile de presiune totală:
Pt = Plin + Ploc = 12 ,22 +101 ,75 = 113 ,97 Pa

Rezultatele obţinute se introduc in tabelul următor:

Tabelul 2.8
Nr L,m3/h axb,m l,m F,m2 dech V,m R, β Rlβ ∑ζ Pdin Z Rlβ+ Z
/s Pa/m
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 500 150x300 1,4 0.045 200 3,08 1,65 1 2,31 2,4 4,80 47,52 49,83
2 1000 250x300 1,6 0.075 272,7 3,70 2,20 1 3,52 2,1 7,49 15,75 19,27
3 1500 250x400 1,0 0.1 307,7 4,16 2,80 1 2,80 1,55 10,8 16,74 19,54
4 3000 300x600 8,6 0.18 400 4,62 3,39 1 29,15 2,6 12,9 33,54 62,69
5 6000 300x1000 7,6 0,3 461,5 5,55 4,86 1 36,93 1,7 19,2 32,64 69,57

23
6 6255 300x1000 3,6 0.3 461,5 5,79 5,19 1 18,68 1,2 20,6 24,72 43,4
7 7315 400x1000 3,8 0.4 571,4 5,07 4,09 1 15,54 3,375 15,9 53,66 69,2
8 7850 400x1000 2,6 0.4 571,4 5,45 4,70 1 12,22 5,5 18,5 101,75 113,97
∑447,47

Pentru ca sistemul de ventilare să lucreze eficient e necesar ca viteza aerului


refulat in ramificaţiile traseului de calcul să nu depaşească viteza de 5m/s. Acestă condiţie
este satisfăcută.

Calculul aerodinamic al sistemului de ventilare prin aspiraţie A1

Tronsonul 9
L = 500 m 3 / h
L 500
Fnec = = = 0,046 m 2
3600 ⋅ v 3 ⋅ 3600
Adoptăm canalul de aer cu secţiunea 150x300, Freal = 0,045 m 2
L 500
v real = = = 3,08 m / s
Freal ⋅ 3600 0,045 ⋅ 3600
2 ⋅ a ⋅b
d ech = = 200 mm
a +b
Pierderile de presiune liniară:
Plin = R ⋅ l ⋅ β R =1,65 Pa / m β =1 l =1,7 m

Plin = 1,65 ⋅1,7 ⋅1 = 2,8 Pa


Pierderile de presiune locală:
Ploc = ∑ξ ⋅ Pd Pd = 5,88 Pa / m ξ − cot 90 0 = 1,2
∑ ξ =1,2
Ploc = 1,2 ⋅ 5,88 + 36 = 43 ,05 Pa
(36 Pa reprezintă pierderea de sarcină la intrarea in difuzorul de tip LCA400)
Pierderile de presiune totală:
Pt = Plin + Ploc = 2,8 + 43 ,05 = 45 ,85 Pa

Tronsonul 10
L = 1000 m 3 / h
L 1000
Fnec = = = 0,069 m 2
3600 ⋅ v 4 ⋅ 3600
Adoptăm canalul de aer cu secţiunea 250x300, Freal = 0,075 m 2
L 1000
v real = = = 3,7 m / s
Freal ⋅ 3600 0,075 ⋅ 3600
2 ⋅a ⋅b
d ech = = 272 ,7 mm
a +b
Pierderile de presiune liniară:
Plin = R ⋅ l ⋅ β R = 2,28 Pa / m β =1 l =1,95 m

Plin = 2,28 ⋅1,95 ⋅1 = 4,44 Pa


Pierderile de presiune locală:

24
ξ −l arg ire = 0,16
Ploc = ∑ξ ⋅ Pd Pd = 8,37 Pa / m
ξ −teu = 2,1
∑ ξ = 2,26
Ploc = 2,26 ⋅ 8,37 = 18 ,91 Pa
Pierderile de presiune totală:
Pt = Plin + Ploc = 4,44 +18 ,91 = 23 ,35 Pa

Tronsonul 11
L = 1500 m 3 / h
L 1500
Fnec = = = 0,104 m 2
3600 ⋅ v 4 ⋅ 3600
Adoptăm canalul de aer cu secţiunea 250x400, Freal = 0,1m 2
L 1500
v real = = = 4,16 m / s
Freal ⋅ 3600 0,1 ⋅ 3600
2 ⋅ a ⋅b
d ech = = 307 ,7 mm
a +b
Pierderile de presiune liniară:
Plin = R ⋅ l ⋅ β R = 2,87 Pa / m β =1 l =1,95 m

Plin = 2,87 ⋅1,95 ⋅1 = 5,6 Pa


Pierderile de presiune locală:
ξ −l arg ire = 0,09
Ploc = ∑ξ ⋅ Pd Pd = 10 ,8 Pa / m
ξ −teu = 0,7
∑ ξ = 0,79
Ploc = 0,79 ⋅10 ,8 = 8,53 Pa
Pierderile de presiune totală:
Pt = Plin + Ploc = 5,6 + 8,53 = 14 ,13 Pa

Tronsonul 12
L = 2000 m 3 / h
L 2000
Fnec = = = 0,138 m 2
3600 ⋅ v 4 ⋅ 3600
Adoptăm canalul de aer cu secţiunea 250x600, Freal = 0,15 m 2
L 2000
v real = = = 3,7m / s
Freal ⋅ 3600 0,15 ⋅ 3600
2 ⋅ a ⋅b
d ech = = 352 ,9mm
a +b
Pierderile de presiune liniară:
Plin = R ⋅ l ⋅ β R = 2,28 Pa / m β =1 l =1,95 m

Plin = 2,28 ⋅1,95 ⋅1 = 4,44 Pa


Pierderile de presiune locală:
ξ −l arg ire = 0,09
Ploc = ∑ξ ⋅ Pd Pd = 8,37 Pa / m
ξ −teu =1
∑ ξ =1,09
Ploc = 1,09 ⋅ 8,37 = 9,12 Pa
Pierderile de presiune totală:
Pt = Plin + Ploc = 4,44 + 9,12 = 13 ,56 Pa

25
Tronsonul 13
L = 2500 m 3 / h
L 2500
Fnec = = = 0,173 m 2
3600 ⋅ v 4 ⋅ 3600
Adoptăm canalul de aer cu secţiunea 250x800, Freal = 0,2m 2
L 2500
v real = = = 3,47 m / s
Freal ⋅ 3600 0,2 ⋅ 3600
2 ⋅ a ⋅b
d ech = = 380 ,9mm
a +b
Pierderile de presiune liniară:
Plin = R ⋅ l ⋅ β R = 2,06 Pa / m β =1 l =1,95 m

Plin = 2,06 ⋅1,95 ⋅1 = 4 Pa


Pierderile de presiune locală:
ξ −l arg ire = 0,09
Ploc = ∑ξ ⋅ Pd Pd = 7,49 Pa / m
ξ −teu =1
∑ ξ =1,09
Ploc = 1,09 ⋅ 7,49 = 8,16 Pa
Pierderile de presiune totală:
Pt = Plin + Ploc = 4 + 8,16 = 12 ,16 Pa

Tronsonul 14
L = 3000 m 3 / h
L 3000
Fnec = = = 0,208 m 2
3600 ⋅ v 4 ⋅ 3600
Adoptăm canalul de aer cu secţiunea 250x800, Freal = 0,2m 2
L 3000
v real = = = 4,16 m / s
Freal ⋅ 3600 0,2 ⋅ 3600
2 ⋅ a ⋅b
d ech = = 380 ,9mm
a +b
Pierderile de presiune liniară:
Plin = R ⋅ l ⋅ β R = 2,87 Pa / m β =1 l =1,6m

Plin = 2,87 ⋅1,6 ⋅1 = 4,6 Pa


Pierderile de presiune locală:
Ploc = ∑ξ ⋅ Pd Pd = 10 ,8 Pa / m ξ −teu =1
∑ ξ =1
Ploc =1 ⋅10 ,8 =10 ,8 Pa
Pierderile de presiune totală:
Pt = Plin + Ploc = 4,6 +10 ,8 = 15 ,4 Pa

Tronsonul 15
L = 5000 m 3 / h
L 5000
Fnec = = = 0,277 m 2
3600 ⋅ v 5 ⋅ 3600
Adoptăm canalul de aer cu secţiunea 300x1000, Freal = 0,3m 2
L 5000
v real = = = 4,62 m / s
Freal ⋅ 3600 0,3 ⋅ 3600

26
2 ⋅ a ⋅b
d ech = = 461,5mm
a +b
Pierderile de presiune liniară:
Plin = R ⋅ l ⋅ β R = 3,39 Pa / m β =1 l = 0,8m

Plin = 3,39 ⋅ 0,8 ⋅1 = 2,7 Pa


Pierderile de presiune locală:
ξ −teu = 3
Ploc = ∑ξ ⋅ Pd Pd =12 ,9 Pa / m
ξ −l arg ire = 0,13
∑ ξ = 3,13
Ploc = 3,13 ⋅12 ,9 = 40 ,37 Pa
Pierderile de presiune totală:
Pt = Plin + Ploc = 2,7 + 40 ,37 = 43 ,07 Pa

Tronsonul 16
L = 5255 m 3 / h
L 5255
Fnec = = = 0,291 m 2
3600 ⋅ v 5 ⋅ 3600
Adoptăm canalul de aer cu secţiunea 300x1000, Freal = 0,3m 2
L 5255
v real = = = 4,86 m / s
Freal ⋅ 3600 0,3 ⋅ 3600
2 ⋅ a ⋅b
d ech = = 461,5mm
a +b
Pierderile de presiune liniară:
Plin = R ⋅ l ⋅ β R = 3,81 Pa / m β =1 l =1,0m

Plin = 3,81 ⋅1,0 ⋅1 = 3,81 Pa


Pierderile de presiune locală:
ξ −teu = 0,5
Ploc = ∑ξ ⋅ Pd Pd = 14 ,7 Pa / m
ξ −cot 90 0 =1,2
∑ ξ =1,7
Ploc = 1,7 ⋅14 ,7 = 24 ,99 Pa
Pierderile de presiune totală:
Pt = Plin + Ploc = 3,81 + 24 ,99 = 28 ,8 Pa

Rezultatele calculului se introduc în urmatorul tabel:

Tabelul 2.9
Nr L,m3/h axb,m l,m F,m2 dech V,m/ R, β Rl β ∑ζ Pdin Z Rlβ+ Z
s Pa/
m
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
9 500 150x300 1,7 0.045 200 3,08 1,65 1 2,8 1,2 5,88 43,05 45,85
10 1000 250x300 1,95 0.075 272,7 3,7 2,28 1 4,44 2,26 8,37 18,91 23,35
11 1500 250x400 1,95 0.1 307,6 4,16 2,87 1 5,6 0,79 10,8 8,53 14,13
12 2000 250x600 1,95 0,15 352,9 3,7 2,28 1 4,44 1,09 8,37 9,12 13,56
13 2500 250x800 1,95 0,2 380,9 3,47 2,06 1 4,0 1,09 7,49 8,16 12,16
14 3000 250x800 1,6 0.2 380,9 4,16 2,87 1 4,6 1,0 10,8 10,8 15,40
300x1000 0,3
15 5000 0,8 461,5 4,62 3,39 1 2,7 3,13 12,9 40,37 43,07

16 5255 300x1000 1,0 461,5 4,86 3,81 1 3,81 1,7 14,7 24,99 28,8
0,3
27
∑196,32

Calculul şi alegerea utilajului de ventilare

Scopul calculului este alegerea grilei de aer proaspăt, a filtrului,. Bateriei de


încălzire şi a ventilatoarelor.

1) Priza de aer proaspăt:


Lsist 7850
Fv = = = 0.363 m 2
3600 ⋅ V 3600 ⋅ 6
V=2-6m/s – viteza recomandată.
Din tabelul 1.1 indicaţia 77 alegem grila marca PB2-3 cu F0v = 0,1m 2
Determinăm numărul necesar de grile:
Fv 0.363
n= v
= ≈ 4buc .
F 0 0.1
Calculăm căderea de presiune in priza de aer proaspăt:
ρ ⋅v2 1,38 ⋅ 36
∆Pgrila = ξ ⋅ Pd = 1,1 ⋅ = 1,1 ⋅ = 27 ,32 Pa
2 2
∆Ppriza = n ⋅ ∆Pgrila = 4 ⋅ 27 ,32 = 109 ,28 Pa .

2) Calculul şi alegerea filtrelor:


Lsist
F filtr =
q1
unde: q1 - sarcina specifică de filtrare a filtrului. Pentru ФяВБ q1 = 7000 m3 / h ⋅ m 2
7850
F filtr = = 1,12 m 2
7000
F1 = 0.22 m 2
F filtr 1,12
n= = = 5 filtre
F1 0.22
∆Pfiltr = n ⋅ ∆Pfiltr
init
= 5 ⋅ 60 = 300 Pa

3) Calculul şi alegerea bateriei de încălzire:


Date iniţiale pentru alegere:
Lsist = 8750 m 3 / h
T1 = 135 °C , T2 = 70 °C
t init = −8°C , t ies = 18 °C
a) Sarcina termică:
Q = 0.278 ⋅ L ⋅ ρ ⋅ (t ies − t init ) = 0.278 ⋅ 7850 ⋅11,2 ⋅ (18 − (−8)) = 68087 W
b) Adoptăm viteza masică de mişcare a fluidului:
Vρ = 4 ÷12 kg / m 2 ⋅ s presupun ca fiind Vρ = 5kg / m 2 ⋅ s
c) Calculăm aria secţiunii libere de trecere a aerului:
L⋅ρ 7850 ⋅1.2
f aer = = = 0.38 m 2
3600 ⋅V ⋅ ρ 3600 ⋅ 5 ⋅1,38

28
Aleg bateria KВС9Б-П-У3 cu:
r
f aer = 0.445 m 2 , f apa
r
= 0.00087 m 2
d) Recalculăm viteza masică:
L⋅ρ 7850 ⋅ 1,2
Vρ = = = 5,75kg / m 2 ⋅ s
3600 ⋅ f aer 3600 ⋅ 0,455
r

e) Calculăm viteza de curgere a apei prin schimbătorul de căldură:


Q ⋅10 −3 68087 ⋅10 −3
Wapa = = = 0.29 m / s
ρapa ⋅ c ⋅ f apa
r
⋅ (T1 − T2 ) 1000 ⋅ 4.19 ⋅ 0.00087 ⋅ (135 − 70 )
f) Coeficientul global de schimb de căldură:
f (Wapa , Vρ r ) ⇒ k = 36 ,16W / m 2 ⋅ °C
Rezistenţa aerodinamică: ∆Pa = 86 ,2 Pa
g) Aria necesară a unei baterii de încălzire:
Q 68087
Fbn = = = 17 ,51m 2
k ⋅ (t − t m ) 36,16 ⋅ (102 ,5 + 5)
I
m

Fbr 17 ,51
n= = = 0,79 ≈ 1un (o baterie de încălzire)
F 22 ,02
Pierderea de sarcină în bateria de încălzire: ∆Pb.i . = n ⋅ ∆Pa = 1 ⋅ 86 ,2 = 82 ,6 Pa

4) Alegerea ventilatoarelor.
Ventilatoarele se aleg funcţie de pierderile de sarcină în sistem (
∆Psist = ( ∑R ⋅ l ⋅ β + Z ) mag + ∆Pfiltr + ∆Pbat + ∆Pgrila ) şi funcţie de debitul din sistem ( Lsist ).

a) Alegerea ventilatorului de aer pentru sistemul de ventilare prin refulare R1:


∆Psist = 447 ,7 +109 ,28 + 300 +82 ,6 = 939 ,35 Pa
Lsist = 1,1 ⋅ Lref = 1,1 ⋅ 7850 = 8635 m 3 / h
Ventilator centrifugal Ц4-70 № 6.3
n=1440rot/min
Motorul electric A4 tip-4A100LB4
N=4,0 kW
Masa 197 kg

b) Alegerea ventilatorului de aer pentru sistemul de ventilare prin aspiraţie A1:


∆Psist =196 ,32 Pa
Lsist = 5255 m 3 / h
Ventilator de acoperiş КЦ3-90 № 5
n=930 rot/min.

Bibliografie:

1.SNIP 2.04.05-91 Отопление,Вентиляция и Кондиционирование


Воздуха.
29
2.Справочник Проектировщика. Вентиляция и Кондиционирование
Воздуха.Староверов И.Г. Стройиздат 1977.

3. Справочник по Теплоснабжению и Вентиляции. Щекин Р.Б.1976.

4.Instalaţii de ventilare în edificii publice.Indrunar metodic la proiectul de


curs. № 60. Chişinău 1994.

5.Instalaţii de ventilare şi condiţionare a aerului. Îndrumar metodic pentru


elaborarea proiectului de an la „Instalaţii de climatizare” № 68 . Chişinău
1999.

6.Alegerea şi dimensionarea elementelor componente ale Instalaţiilor de


Ventilare.Îndrumar metodic pentru elaborarea proiectului de an la
„Instalaţii de Ventilare” № 73. Chişinău 2003.

7.Echipamentul instalaţiilor de ventilare. Îndrumar metodic pentru


elaborarea proiectului de an la „Instalaţii de Ventilare” № 77. Chişinău
2006.

30