Proiect de An: Climatului Interior

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL
REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
DEPARTAMENT ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ, APĂ ȘI
GAZE, PROTECȚIA MEDIULUI
PROIECT DE AN
La disciplina: Bazele teoretice pentru crearea
climatului interior
La tema: Proiectarea unui sistem de ventilare
A efectuat:
studentul grupei
ISTGCC-221 Șapovalov Nichita
(nume prenume)
A verificat:
a.u. Guțul Vera
(nume prenume)
Chişinău 2020
Cuprins
Introducere...................................................................................................................................................3
Date iniţiale:.................................................................................................................................................4
1. Caracteristica climatului localităţii........................................................................................................5
Parametrii de calcul ai aerului exterior.................................................................................................5
1.2 Caracteristica microclimatului încăperilor.....................................................................................6
Parametrii de calcul ai aerului interior.................................................................................................6
2 Calculul debitului de substanţe nocive..................................................................................................11
Excesul de căldură.....................................................................................................................................11
Calculul pierderilor de căldură............................................................................................................13
Degajări și pierderi de căldură.............................................................................................................14
2.1 Alegerea schemei de introducere şi de evacuare a aerului...........................................................14
Noxe degajate în încăpere.................................................................................................................15
2.3 Determinarea debitului de aer pentru instalaţia de ventilare.....................................................17
Parametrii aerului refulat și valorile de calcul ale schimbului de aer..........................................20
2.4 Calculul debitului de aer şi dimensiunile gurilor şi canalelor de aer ale instalaţiei de ventilare
generală...................................................................................................................................................21
Calculul debitului de aer şi dimensiunile gurilor şi canalelor de aer ale instalaţiei de ventilare
generală...............................................................................................................................................22
2.5 Calculul aerodinamic al canalelor de aer......................................................................................23
3. Calculul aerodinamic al sistemului de ventilare prin refulare R1....................................................25
3.1 Calculul coeficientului de rezistență................................................................................................1
4. Alegerea instalației de ventilare..............................................................................................................4
6. Calculul şi alegerea ventilatorului pentru sistema de ventilate de aspirație....................................10
7. Alegerea atenuatorului de zgomot........................................................................................................11
8. Alegerea prizei de aer............................................................................................................................12
Bibliografie.............................................................................................................................................13
2
Introducere
Condiţiile actuale de viaţă ale omului presupun mijloace eficiente artificiale pentru ameliorarea
mediului aerian. În acest scop este folosită tehnica de ventilare. Factorii, acţiunea dăunătoare ale cărora
sunt combătute, sânt: excesul de căldură, excesul vaporilor de apă – umiditatea, gazele şi vaporii
substanţelor chimice cu proprietăţi toxice sau iritante, praful, substanţele radioactive, etc.
Se examinează fiecare sursă de nocivităţi şi se calculează debitul orar de aer ce trebuie introdus sau
evacuat din încăpere.
Recomandări generale
Proiectul de curs contribuie la aprofundarea cunoștințelor studenților, necesare pentru rezolvarea

problemelor inginerești, ce se întîlnesc în practica de proiectare, legate de ventilarea clădirilor civile.
În procesul elaborării proiectului de curs studentul capătă cunoștințele necesare privind soluțiile
constructive ale instalațiilor de ventilare, determinarea sarcinii de nocivități, efectuarea calculului
aerodinamic și alegerea utilajului de ventilare necesar.
Toate soluțiile adoptate de către student trebuie motivate și să corespundă normelor în vigoare.
Oformarea părții grafice și a notiței explicative trebuie să corespundă cerințelor standardelor care sunt
în vigoare
3
Date iniţiale:
1. Numărul variantei planului: (9) Centru comunitar;

2. Localitatea: Tallin;
3. Sursa agentului termic (rețele termice centralizate): T 1=95 °C şi

T 2=70 ° C ;
4. Orientarea faţadei principale: V;

5. Indicii termotehnici ai îngrădiriilor de construcţii:
- pentru pereţi exteriori R0per =3 , 2 ;
- pentru tavan Rtav
0 =2 ,7 ;
-inerţia termică D=5 ;

6. Construcţia stratului superior al acoperişului: ruberoid;
7. Numărul încăpererii pentru care se face calculul degajărilor nocive: 105;
8. Numărul persoanelor în încăpere: 80;
9. Umbrirea ferestrelor: portiere deschise;
10. Felul geamurilor: duble în cervele de metal;
11. Construcția pardoselei primului nivel: neîncălzit pe sol;
12. Înalțimea încăperii de calcul: 4,5m;
13. Înălțimea etajului: 3.5m;
14. Înălțimea geamurilor: 2.2m;
15. Centrala de ventilare prin refulare: nivelul 2.
4
1. Caracteristica climatului localităţii
Datele climaterice se determină după anexa 7[4]. Parametrii de calcul exteriori ai aerului (parametrii A
şi B pentru proiectarea instalaţiilor de ventilare) se stabilesc în corespondenţă cu punctul 2.14.1.
Notă: Luăm datele din SNIP 2.04.05-91*
Valorile parametrilor de calcul al aerului exterior se înscriu în tabelul 2.1:
Parametrii de calcul ai aerului exterior

Tabelul 2.1
Parametrii aerului exterior
Parametrii A Parametrii B
Concentratia
barometrica
Latitudinea
Presiunea
Perioada
CO2
I, I,
anului t, °C d,g/kg φ,% t, °C d,g/kg φ,%
kj/kg kj/kg
vara 19 47,3 11 80 - - - -
tranzit 8 22,5 5,5 65 - - - - 1010 60 1
iarna - - - - -22 -20,7 0,4 85
1.2 Caracteristica microclimatului încăperilor
Condiţiile meteorologice din zona de deservire se conform regulamentului normativ SNiP

corespunzător [4]. Temperatura admisibilă, umiditatea relativă şi viteza de mişcare a aerului se stabilesc
din anexa 1 [4] şi tabelele 1.1 şi 1.2 [4]. Zona de lucru în clădirile de uz social este de 2 m de la
pardoseală, iar în încăperile unde oamenii stau aşezaţi: săli de teatru, şcoli, restaurante etc. – de 1,5 m de
la pardoseală. Valorile parametrilor interiori si înscriu în tabelul 2.2.
Notă:Luăm datele din SNIP 2.04.05-91*
Parametrii de calcul ai aerului interior

Tabelul 2.2
Parametrii aerului interior
Perioada Parametrii admisibili ai aerului Concentratia CO2
anului t, °C φ,% v, m/s I, kj/kg d,g/kg g/m3
vara 22 65 0,5 50 9,8 4
tranzit 20 65 0.2 42,2 8,8
5
iarna 20 65 0,2 42,2 8,8
6
7
8
9
2 Calculul debitului de substanţe nocive
Excesul de căldură
În multe încăperi din clădiri substanţa nocivă cel mai des întalnită este excesul de căldură. La
calcularea instalaţiilor de ventilare în astfel de încăperi este necesar de alcătuit bilanţul termic, adică să se
determine debitul şi consumul de căldură.
ΔQ=∑ Q deg − ∑ Q pierd
- vara ΔQ >0
- iarna ΔQ <0
10
a) Degajări de căldură de către oameni:
t p
unde Q0 ,Q0 - respectiv căldura totală şi perceptibilă.
Aceste valori se calculează pentru toate 3 perioade ale anului, funcție de temperatura interioară și lucrul
efectuat la efectuarea muncii ușoare:
- pentru vară ( t=22°C ) :
t W
q o=127 , 5
pers
p W
q o =70
pers
t
Qo =127 ,5 ∙ 30+127 , 5 ∙30 ∙ 0 , 85+127 , 5∙ 20 ∙ 0 ,75=8988 , 75 W
p
Qo =70 ∙ 30+70 ∙30 ∙ 0 , 85+70 ∙ 20∙ 0 , 75=4935 W .
- pentru iarna şi perioada de tranziţie:
t W
q o=130
pers
p W
q o =85
pers
t
Qo =130∙ 30+130 ∙ 30∙ 0 , 85+130 ∙ 20 ∙0 , 75=9165 W
p
Qo =85∙ 30+85 ∙ 30 ∙0 ,85+ 85∙ 20 ∙ 0 ,75=5992 ,5 W
b) Degajările de umiditate de către oameni:

W 0 =w ∙ nb + w ∙n fem ∙ 0.85+ w ∙ nc ∙ 0.75 g /h
- pentru vară:
W 0 =95
W 0 =95 ∙30+ 95 ∙30 ∙ 0 , 85+95 ∙ 20∙ 0 , 75=6697 ,5 g /h
- pentru iarnă şi perioada de tranziţie:
11
W 0 =75
W 0 =75 ∙30+75 ∙ 30 ∙0 , 85+75 ∙ 20 ∙0 , 75=5287 ,5 g /h
c) Degajări de CO2 de către oameni:

CO2
M o =M CO ∙n o l /h .
2
Se calculează pentru tot anul împreună:

CO2
M o =25
CO2
M o =25 ∙30+25 ∙ 30 ∙0 ,85+ 95 ∙25 ∙ 0 ,75=1762 ,5 l/h
d) Degajările de căldură de la iluminatul electric:

Qil =E⋅F⋅q il⋅ηil ,W
unde E - gradul de iluminare E=200;
F - suprafaţa încăperii, m2 F=195,3 m2;
q il =0.073 - căldura specifică în W/m2 degajată de la 1 lux de iluminare;

ηil =1 cota parte a energiei termice degajate în încăpere.
Pentru perioada de iarnă:
Qil =200 ∙ 195 ,3 ∙ 0.073 ∙1 ∙ 4=1140,552W
Pentru perioada de vară:

Qil =2851 , 38∙ 0 , 4=1140,552W
Pentru perioada de tranziție:

Qil =2851 , 38∙ 0 , 4=1140,552W
e) Aportul de căldură din exterior:

Aporturile de căldură din exterior de la radiația solară se determină conform punctului Ж (p 42) din
Staroverov, partea II, dar noi utilizăm metoda prescurtată, astfel:
Q R .S =Q FE+ QPE +Qtv
Q FE=N ∙ F f q r 1,163, unde: F f = 5,61 m2; qr=391,932; N = 4
Q FE=1 ,163 ∙ 5 , 61∙ 4 ∙ 391 , 932=10228 , 53 W
Aporturile de căldură din exterior prin tavan:
Qtv =(q0 + β ∙ A q)
Unde: q 0- căldura medie a 24 de ore, pătrunsă în clădire
12
1 c
q 0= (t −t )
R0 e i
Unde: R0 -rezistența termică globală a acoperișului, R0 =2 ,7 (datele inițiale)
t i-temperatura interioră de calcul
β=0 , 71
c ρ ∙Im
t e =t e +
αe
I m- debitul de căldură mediu , a 24 de ore din radiația solară, directă și difuză, pe suprafața orizontală.
W
I m= 319 2
m
ρ=0 , 9
α e =1 ,16 (5+10 √ v )
α e- coeficientul de schimb de căldură pe suprafață exterioară a tavanului
v – viteza minimă din vitezele medie ale vântului după iunie,iulie
m
v=3 , 9
s
α e =1 ,16 ( 5+ √3 , 9 ) =8 , 09
c 0 , 8∙ 319
t e =20 , 8+ =56 , 29 ℃
8 , 09
1 W
q 0= ( 56 , 29−22 ) =12, 7 2
2 ,7 m
Aq =k ∙ α i ∙ A τi
Unde: k =1; α i=8;
A τi=2 , 5−0 ,1(t e −21)
A τi=2 , 5−0 ,1 ( 20 , 8−21 ) =2 ,52 ℃
α i- coeficientul de schimb superficial de căldură la interior

A τi- amplitudinea oscilației temperaturii suprafeței interioare a planșeului de pod
Qtv =( 12 ,7 +0 , 71+ 2, 52 ) ∙195 , 3=2829 ,74 W
Aporturile totale de căldură de la radiaţia solară vor fi :
Q RS=10228 , 53+2829 ,74=13058 , 47 W
Toate pierderile şi degajările de căldură calculate până acum se înscriu în tabelul 2.4.
Degajări și pierderi de căldură
Tabel 2.4
13
Excese de căldură
Degajări de căldură, W Pierde Exces de căldură
ri
Perioada de calcul
De la Sumare Perceptib Totală
Prin radiația solară

Denumirea oameni ilă 2.1
Prin îngrădire de
De la iluminatul
Volumul,
încăperii W W W W
protecție
elecrtric
Perceptibilă,
Perceptibilă
3 3
m m
Totală
Totală
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1140,552
7133,052
10305,55
7133,052
10305,55
5992,5
11,72
Iarnă
9165
8,11
2
2
-
-
Sală de spectatori
1140,552
7133,052
10305,55
1133,052
4305,552
Tranziție
878,85
5992,5
9165
6000
1,28
4,49
2
-
6529,235
1140,552
12604,53
16658,53
12604,78
16658,53
8988,75
14,34
18,84
4935
Vară
7
-
Alegerea schemei de introducere şi de evacuare a aerului
Schema de introducere şi de evacuare a aerului din încăpere este de tipul „sus-sus”,care se utilizează în
cele mai multe încăperi din clădiri publice.
Ga Gr
Q W M
Figura 2.1
Schema cu o singură gură de refulare şi una de aspiraţie a aerului („sus-sus”).
Noxe degajate în încăpere

Tabel 2.5
14
Excese de căldură Degajări de gaze
Latent Totală Degajări Degajăr Alte
Perioda Perceptibilă
Nr. Volum, ă de i gaze,
Denumire 3 de de CO2 Vapori
încăperii m W umiditate
calcul l/h de apă
W 3 W W kg /h
m
7133,0
3172,5
10305,
Iarna
8,11
5,29
552
52
-
Sală de spectatori
Tranzit
1133,0
3172,5
4305,5
878,85
1762,5
1,28
5,29
552
52
105
-
12604,76
16658,53
4053,75
14,34
Vara
6,69
7
-
Pentru determinarea parametrilor aerului aspirat se construiesc procesele de tratare a aerului în diagrama
I-d. Pentru aceasta se determină parametrii aerului în punctele exterior (E), interior (I), aspirat (A) și
refulat (R) pentru toate 3 perioade a anului.
- pentru perioada de iarnă:
(‧)E (tex= -22°C; Iex= -20,7 kJ/kg);
(‧)I (ti= 20°C);
(‧)R (tr)
tr= ti –Δt
Δt- diferența de temperatură ce are rol de a exclude formarea curenților în încăpere, și se recomandă
de a fi luată în funcție de destinația încăperii, schema de introducere a aerului; pentru încăperi unde
h=1,1 →Δt=4.
tr= 20 – 4 = 16°C.
(‧)A (ta) ta= ti + (H - h) ‧ grad t
H – înălțimea de la pardosea până la gura de aspirație;
h – înălțimea zonei de deservire;
h = 1,1 m
grad t – gradient mediu de temperatură a aerului interior, °C/m. Se determină de căldura perceptibilă
specifică.
grad t = 1
H = 3,6–1,1=2,5 m.
ta= 20 + (3,6 - 1,1) ‧ 0,4 =21 °C.
3 , 6 ∙ ∆ Qt
ε t= ;
W
15
3 , 6 ∙10305,552
ε t= =7013 , 2 kJ /kg
5 ,29
- pentru perioada de vară:
(‧)E (tex= 19°C; Iex= 47,3 kJ/kg);
(‧)I (ti= 22°C);
(‧)R (tr) tr= ti –Δt; Δt- diferența de temperatură ce are rol de a exclude formarea curenților în
încăpere, și se recomandă de a fi luată în funcție de destinația încăperii, schema de introducere a
aerului; pentru încăperi unde h=1,1 →Δt=4 tr= ti = 22°C;
H – înălțimea de la pardosea până la gura de aspirație; H = 3,6 m.
h – înălțimea zonei de deservire; h = 1,1 m
specifică; grad t = 0,7
ta= 22 + (3,6 – 1,1) ‧ 0,7 =24 °C.
3 , 6 ∙ ∆ Qt 3 , 6 ∙16658,537
ε t= ; ε t= =8964 , 23 kJ /kg
W 6 , 69
- pentru perioada de tranziție:
(‧)E (tex= 8°C; Iex= 22,5 kJ/kg);
(‧)I (ti= 20°C);
(‧)R (tr)
tr= ti –Δt
Δt- diferența de temperatură ce are rol de a exclude formarea curenților în încăpere, și se recomandă
de a fi luată în funcție de destinația încăperii, schema de introducere a aerului; pentru încăperi unde
h=1,1→Δt=4.
tr= 20 – 4 = 16°C;
H – înălțimea de la pardosea până la gura de aspirație; H = 3,6 m.
h – înălțimea zonei de deservire; h = 1,1 m
specifică; grad t = 0,5
ta= 20 + (3,6 - 1,1) ‧ 0,5 =21,25 °C.
3 , 6 ∙ ∆ Qt 3 , 6 ∙ 4305,552
ε t= ; ε t= =2930,054 kJ /kg
W 5 , 29
16
2.3 Determinarea debitului de aer pentru instalaţia de ventilare
Debitul de aer pentru ventilarea generală a încăperilor se determină din rezolvarea sistemului de 2
ecuaţii – ecuaţia bilanţului de nocivităţi(căldură, umiditate, gaze şi vapori nocivi) şi ecuaţia bilanţului de
aer al acestora.
În caz general la existenţa în încăpere a instalaţiilor de refulare şi aspiraţie, ecuaţia bilanţului aerian
este:
n m
∑ G ri− ∑ Gaj =0
i=1 j=1
unde:
Gri şi Gaj - debitul de aer al instalaţiilor de ventilare prin refulare şi aspiraţie, reciproc, kg / h .
Ecuaţia bilanţului de noxe pentru aceleaşi instalaţii în dependenţă de felul substanţei nocive degajate are
formulele:
a) la degajări de căldură (totală)
n m
ΔQ t + ∑ G ri⋅I ri −∑ G aj⋅I aj =0
i=1 j=1
La degajarea numai căldurii perceptibile formula de mai sus se aduce la forma:

n m
ΔQ p + ∑ c m⋅Gri⋅t ri −∑ c m⋅Gaj⋅t aj =0
i=1 j=1
unde:
ΔQ t şi ΔQ p - este excesul de căldură totală şi perceptibilă, kJ /h ,(1 W=3 . 6 kJ /h ) ;
I ri şi I aj - entalpia aerului refulat şi aspirat concomitent, kJ / kg ;

c m - capacitatea specifică termică masică a aerului, kJ /kg ° C ;
t ri ,taj - temperatura aerului refulat şi aspirat, ° C .

b) la degajări de umiditate:
n d m d
W + ∑ G ri⋅ ri −∑ G aj⋅ aj =0
i=1 1000 j=1 1000
unde W - degajarea de umiditate din încăpere, kg / h ;

d ri ,d aj - conţinutul de umiditate a aerului refulat şi aspirat, g/ kg
c) la degajări de substanţe nocive (gaze, etc):
17
n c ri m c aj
M n + ∑ Gri⋅ − ∑ Gaj⋅ =0
i=1 ρri j=1 ρaj
unde:
M n - debitul de noxe degajate în încăpere, kg / h ;
c ri , c aj - concentraţia substanţelor nocive în aerul refulat şi aspirat;
ρri , ρ aj - densitatea aerului refulat şi aspirat, kg /m3 .
[ ]
max 3
G m
La=Lr = ,
S h
- După ∆ Qt :
t
3 , 6 ∙ ∆Q
Ga=Gr=
I a−I r
- După ∆ Q p :
p
3 , 6 ∙ ∆Q
G a=G r=
c ∙ ( t a−t r )
- După W (umiditate):
W
Ga=Gr=
( d a −d r ) ∙10−3
- După CO2:
M CO
Ga=Gr= 2
ca cr
−
ρa ρ r
Determinare
ρri , ρ aj - densitatea aerului refulat şi aspirat, kg /m3 .
Datele se iau din tabele;
Se calculează după formula
353 353
ρ= = ;
T t+ 273
Toate aceste ecuaţii se scriu pentru 3 perioade ale anului şi se calculează debitul de aer refulat şi aspirat:
a) pentru perioada de iarnă:
1) după căldura totală:
3 , 6 ∙10305,552
G a=G r= =4364 , 7 kg /h
25 , 9−17 , 4
2) după căldura perceptibilă:
3 , 6 ∙7133,052
Ga=Gr= =5135,797 kg /h
1 ∙(21−16)
3) după umiditate:
18
5 , 29
Ga=Gr= −3
=4809 , 09 kg/h
10 ∙(1 ,5−0 , 4)
4) după gaze:
1762 , 5
Ga=Gr= =701 ,17 kg /h
4 1
−
1 , 20 1 ,22
b) pentru perioada de vară:

3 , 6 ∙16658,537
G a=G r= =8691, 41kg /h
54 , 2−47 ,3
3 , 6 ∙12604,787
Ga=Gr= =9075 , 45 kg /h
1 ∙(24−16)
3) după umiditate:
6 , 69
Ga=Gr= −3
=8362, 5 kg /h
10 ∙(11, 8−11)
4) după gaze:
1762 , 5
Ga=Gr= =695 ,29 kg/h
4 1
−
1 , 19 1, 21
c) pentru perioada de tranziție:
3 , 6 ∙ 4305,552
G a=G r= =383 ,66 kg/h
72−31 , 6

3 , 6 ∙ 1133,052
Ga=Gr= =776 , 95 kg/h
1∙(21, 25−16)
3) după umiditate:
5 , 29
Ga=Gr= −3
=372 , 54 kg /h
(20 , 2−6)∙ 10
4) după gaze:
1762 , 5
Ga=Gr= =701 , 17 kg /h
4 1
−
1 , 2 1 , 22
Dacă în perioada de vară nu se admite deschiderea ferestrelor atunci debitul de calcul(refulare,
aspiraţie) se alege ca fiind cel mai mare din cele 3 perioade.
19
În urma acestui calcul se alege debitul de calcul Ga=Gr=9075 , 45 kg/h în perioada de vară, după
căldura totală.
20
Parametrii aerului refulat și valorile de calcul ale schimbului de aer
Tabel 2.6
Parametrii aerului refulat și valorile de calcul ale schimbului de aer

Zona de deservire a încăperii (I) Zona superioară (A) Aerul refulat (R)
Perioada de calcul
Debitul de aer aspirat

Denumirea
Parametrii aerului Parametrii aerului Debitul de aer Parametrii aerului

din zonă
aspirat din zonă
Volumul
ଷ
ଷ
ଷ
߮ǡΨ
߮ǡΨ
߮ǡΨ
‫ݐ‬ǡԨ
‫ݐ‬ǡԨ
‫ݐ‬ǡԨ
௞
௞
dǡ௚
݄
dǡ௚
݄
݉
݇݃
ߩǡ
ߩǡ
݇݃
dǡ
݇݃
ߩǡ
݉
݇݃
݉
݇݃
݉
݆݇
݆݇
‫ܫ‬ǡ
‫ܫ‬ǡ
݆݇
‫ܫ‬ǡ
݇݃
݇݃
݇݃
B݊
B݊
B݊
B݊
25,6
27,2
17,2
1,23
1,2
2,4
1,2
1,3
20
18
21
19
15
16
Iarna
Sala pentru conferințe
20784,76
24318,08
20784,76
24318,08
201
21,6
36,2
44,2
1,19
37,8
44,3
36,4
1,22
5,4
5,6
1,2
5,5
Tranzacție
21
16
50
25,3
55,3
11,3
53,2
1,18
26,8
57,4
11,6
1,17
48,2
10,5
1,2
52
21
66
Vara
2.4 Calculul debitului de aer şi dimensiunile gurilor şi canalelor de aer ale instalaţiei de ventilare
generală
Formula de calcul:
L=n⋅V sau L=m⋅N
L
F=
3600⋅V ,
unde: V – viteza recomandată:
ventilarea naturală - V=1m/s;
ventilarea mecanică - V=3m/s.
F- secţiunea gurii sau canalului, m2
L- debitul de aer prin secţiunea gurilor sau canalelor de aer, m2/h
Pentru repartizarea aerului se folosesc grătare cu profil din aluminiu de tipul P,PB .
Grătarele se amplasează pe canalele de aer sau coşuri la distanţa de 200-500 mm de la plafon.
Canalele de aer amplasate în încăperi neîncălzite şi în pod se izolează termic. Canalele prin care se
transportă aer cu umiditate relativă pînă la 60% pot fi amplasate lîngă pereţi exteriori, lăsînd un strat
de aer între perete şi canal sau folosind alte soluţii, care să prevină condensarea vaporilor de apă din
aer.
Pentru păstrarea interiorului încăperii, canalele de aer trebuie să fie alăturate la coloane, grinzi. Uneori
ele trebuie amplasate în plafon fals.
22
Calculul debitului de aer şi dimensiunile gurilor şi canalelor de aer ale instalaţiei de ventilare
generală
Tabelul 2.7
Calculul debitului de aer, dimensiunile grilelor si canalelor de aer ale instalatiei de ventilare generala
Volumul Numarul de schimburi Debitul de aer de Sectiunea de calcul a Tipul grilei de aer, Sectiunea de calcul a
Suprafata
Nr. incap. Denumirea incaperii de aer n,1/h calcul L,m³/h grilelor de aer dimensiunile canalelor
F,m²
V,m³ R A R A R A R A R A
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Lindab F20 Lindab F20
101 Contabilitatea 6,0*6,0 118,8 30/2 27/2 60 54 0,006 0,005 175x75 175x75
200x100 200x100
102 Depozit 3,4*2,8 31,416 - 1 - 31,416 - 0,003 - 200x100 - 175x75
Lindab F20
103 Coridor 3,4*2,7 30,294 Dupa balans 1305,82 - 0,121 - - 175x75 -
200x100
Lindab F20
104 Vestibul 3,6*6,6 78,408 2 - 156,816 - 0,015 - - 275x75 -
300x100
WC 100/3
105 3,6*5,7 67,716 - - 325 - 0,015 - 400x100 - 375x75
Lavoar 25/1
106 Încăpere de lucru 7,0*5,7 131,67 30/2 27/2 60 54 0,006 0,005 175x75 175x75
200x100 200x100
107 Încăpere de lucru 2,7*5,7 50,787 30 27 30 27 0,003 0,003 175x75 175x75
200x100 200x100
200x100 200x100
109 Încăpere tehnică 3,0*2,5 24,75 1 2 24,75 49,5 0,002 0,005 175x75 175x75
200x100 200x100
200x100 200x100
Lindab F20
111 Depozit 3,0*2,2 21,78 - 1 21,78 - 0,002 0,003 - - 175x75
200x100
200x100 200x100
200x100 200x100
200x100 200x100
200x100 200x100
200x100 200x100
117 Arhivă 6,0*2,7 53,46 1,5 2 80,19 106,92 0,007 0,010 175x75 175x75
200x100 200x100
118 Contabil principal 4,3*2,8 39,732 30 27 30 27 0,003 0,003 175x75 175x75
200x100 200x100
0,039 Lindab F20 450x150 425x125
201 Sală pentru conferințe 12,0*6,0 237,6 Dupa calcul 20784,76 20784,76
0,05 Lindab F20 500x150 475x125
200x100 200x100
203 Cabinetul specialistului 3,4*4,0 44,88 30 27 30 27 0,003 0,003 175x75 175x75
200x100 200x100
204 Hol 3,6*6,6 78,408 2 - 156,816 - 0,015 - 175x75 175x75
300x100 200x100
205 WC 100/3
Lindab F20
3,6*5,7 67,716 - - 325 - 0,015 - - 375x75
400x100
Lavoar 25/1
206 Cabinetul specialistului 7,0*5,7 131,67 30/2 27/2 60 54 0,006 0,005 175x75 175x75
300x100 200x100
200x100 200x100
200x100 200x100
200x100 200x100
Lindab F20
210 Depozit 3,0*2,5 24,75 - 1 - 24,75 - 0,002 - - 175x75
200x100
211 Hol 3,0*5,7 56,43 2 - 112,86 - 0,010 - 175x75 175x75
200x100 200x100
212 Încăpere de lucru 2,5*4,0 33 30 27 990 891 0,092 0,083 175x75 175x75
200x100 200x100
200x100 200x100
200x100 200x100
Lindab F20
215 Coridor 1,5*33 163,35 Dupa balans 1305,82 - 0,121 - - 175x75 -
200x100
Total 25727 23415,95
23
După calculul dat se calculează debalansul care constă în diferenţa dintre aerul refulat şi aspirat . Acest
lucru se face pentru a se respecta ecuaţia:
Gr =G a
Debalansul se face după formula:
{ ∑ Lr =25727 m3 /h ⟹ ∆ L=∑ Lr −∑ La=25727−23115 , 95=2611, 05 m3 /h

∑ La=23415 , 95 m3 /h
Conform debalansului se proiectează suplimentar guri de refulare în coridor.
2.5 Calculul aerodinamic al canalelor de aer

Calculul aerodinamic al canalelor de aer se efectuează cu scopul dimensionării secţiunii transversale a
tronsoanelor reţelei de ventilare.
Înainte de a efectua calculele aerodinamice ale canalelor de aer este necesar de a desena schema
axonometrică a instalaţiilor pe care se evidenţiază piesele speciale (coturi, teuri, difuzoare, confuzoare
etc.), prizele şi distribuitoarele de aer. La calculare schema se împarte în tronsoane. Tronsonul de calcul se
caracterizează prin debit de aer constant. Se stabileşte traseul de calcul care reprezintă un şir de tronsoane
unite în serie de la priza de aer până la cea mai îndepărtată gură de aer a instalaţie de refulare sau la cea
mai îndepărtată gură (priză) de aspiraţie a aerului până la gura de evacuare a aerului în exterior pentru
instalaţiile de aspiraţie.
La existenţa a două sau mai multe circuite egale după lungime, ca traseu de calcul se ia cel mai încărcat
(cu debit cel mai mare).
Calculele aerodinamice constau din 2 etape:
5) dimensionarea tronsoanelor traseului de calcul;
6) racordarea canalelor secundare.
1) Calculul de dimensionare se face în felul următor:
- stabilirea pe bază de viteza aleasă dimensiunile(diametru sau dimensiunile a x b) fiecărui tronson.
În cazul ventilării mecanice se admite ca viteza pe magistrală să nu fie mai mare de 8 m/s şi pe
ramificaţii nu mai mare de 5 m/s.
L
F nec= , f ( F nec ) real
3600⋅V se alege a x b (d) şi F
- se determină viteza reală:
L
V real =
3600⋅F real
- se determină pierderile de presiune liniară:
ΔP f =RL β , R=f (d ec ,V )
24
- se determină pierderile de presiune locale
ΔP loc =Z =∑ ξ⋅Pdin , Pdin =f (V )
- se determină pierderile de presiune totale pe magistrală:
n
ΔP mag =∑ ( RL β+ Z )
i =1
- se determină pierderile de presiune în sistemul de ventilare:

n
ΔP sist =∑ ( RL β + Z )+ ΔP util ( filtru , baterie . de . incalzire )
i=1
2) Acordarea canalelor secundare constă în aceea ca pierderile de presiune în toate conductele care se
ramifică din acelaşi punct să fie egale sau să nu difere de magistrală cu mai mult de 15%:
25
3. Calculul aerodinamic al sistemului de ventilare prin refulare R1
Centrala de ventilare
Nr trons L, m³/h l, m axb,mm dech, mm F, m² V, m/s R, Pa/m ΔPf β Σξ Pdin Z (ΔPf+Z)tr, Pa ∑( ΔPf+Z )Pa
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 60 1,6 100x100 100 0,01 1,67 0,56 0,896 1 6,16 1,77 10,90 11,80 11,80
2 90 4,7 100x100 100 0,01 2,50 0,56 2,632 1 0,1 1,77 0,18 2,81 14,61
3 170 9,4 100x200 133 0,02 2,36 0,68 6,392 1 0,1 3,52 0,35 6,74 21,35
4 200 2,7 100x200 133 0,02 2,78 1,04 2,808 1 0,15 4,8 0,72 3,53 24,88
5 232 3,6 150x200 171 0,03 2,14 0,43 1,548 1 0,1 2,96 0,30 1,84 26,72
6 493 3 200x250 222 0,05 2,74 0,66 1,98 1 0,1 4,8 0,48 2,46 29,18
7 650 0,5 200x300 240 0,06 3,01 0,5 0,25 1 0,1 5,5 0,55 0,80 29,98
8 911 2,3 200x400 308 0,08 3,16 0,42 0,966 1 0,1 6,26 0,63 1,59 31,58
9 941 2,5 200x400 308 0,08 3,27 0,44 1,1 1 0,1 6,66 0,67 1,77 33,34
10 1001 0,9 200x400 308 0,08 3,47 0,49 0,441 1 0,1 7,49 0,75 1,19 34,53
11 1031 0,4 200x400 308 0,08 3,58 0,52 0,208 1 0,1 7,93 0,79 1,00 35,53
12 1292 3,2 200x400 308 0,08 4,49 0,78 2,496 1 0,1 12,4 1,24 3,74 39,27
13 1322 0,4 200x400 308 0,08 4,59 0,81 0,324 1 0,1 12,9 1,29 1,61 40,88
14 1583 0,9 250x400 308 0,1 4,40 0,75 0,675 1 0,1 11,8 1,18 1,86 42,74
15 1613 1,7 250x400 308 0,1 4,48 0,78 1,326 1 0,1 12,4 1,24 2,57 45,30
16 1643 1,4 250x400 308 0,1 4,56 0,81 1,134 1 0,1 12,9 1,29 2,42 47,73
17 1904 1,4 250x400 308 0,1 5,29 1,05 1,47 1 0,1 17,2 1,72 3,19 50,92
18 1929 1,2 250x400 308 0,1 5,36 1,08 1,296 1 0,1 17,8 1,78 3,08 53,99
19 1951 6,7 250x400 308 0,1 5,42 1,08 7,236 1 0,72 17,8 12,82 20,05 74,05
20 30 0,3 100x100 100 0,01 0,83 0,15 0,045 1 4,95 0,391 1,94 1,98
21 80 1,2 100x100 100 0,01 2,23 0,89 1,068 1 5,4 2,96 15,98 17,05
22 30 1,2 100x100 100 0,01 0,83 0,15 0,18 1 5,4 0,391 2,11 2,29
23 31 2,2 100x100 100 0,01 0,87 0,18 0,396 1 4,95 0,495 2,45 2,85
24 261 0,2 150x200 171 0,03 2,42 0,5 0,1 1 5,94 3,52 20,91 21,01
25 157 1,2 100x200 133 0,02 2,18 0,68 0,816 1 4,9 2,96 14,50 15,32
26 261 0,2 150x200 171 0,03 2,42 0,5 0,1 1 5,4 3,52 19,01 19,11
27 30 1,2 100x100 100 0,01 0,83 0,15 0,18 1 5 0,391 1,96 2,14
28 60 2,2 100x100 100 0,01 1,67 0,56 1,232 1 5,4 1,77 9,56 10,79
29 30 1,2 100x100 100 0,01 0,83 0,15 0,18 1 4,9 0,391 1,92 2,10
30 261 0,2 150x200 171 0,03 2,42 0,5 0,1 1 5,4 3,52 19,01 19,11
31 30 1,2 100x100 120 0,01 0,83 0,15 0,18 1 4,9 0,391 1,92 2,10
32 261 1,2 150x200 171 0,03 2,42 0,5 0,6 1 5,4 3,52 19,01 19,61
33 30 0,2 100x100 100 0,01 0,83 0,15 0,03 1 5,4 0,391 2,11 2,14
34 30 2,2 100x100 100 0,01 0,83 0,15 0,33 1 6,04 0,391 2,36 2,69
35 261 0,2 150x200 171 0,03 2,42 0,5 0,1 1 5,4 3,52 19,01 19,11
36 25 3,6 100x100 100 0,01 0,69 0,12 0,432 1 1,44 0,3 0,43 0,86
37 22 2,8 100x100 100 0,01 0,61 0,09 0,252 1 5,4 0,22 1,19 1,44
26
3.1 Calculul coeficientului de rezistență
Centrala de ventilare
Coeficientii rezistentelor locale

Nr. de ord. Rezistenta locala ξ Nota
1 2 3 4
Tronsonul 1
grila F20 5
cot 90 0,26 tab 12.35
teu de trecere 0,9 tab 12.39
Ʃ=6,16
Tronsonul 2
Ʃ=0,1
Tronsonul 3
Ʃ=0,1
Tronsonul 4
Ʃ=0,15
Tronsonul 5
Ʃ=0,1
Tronsonul 6
Ʃ=0,1
Tronsonul 7
Ʃ=0,1
Tronsonul 8
Ʃ=0,1
Tronsonul 9
Ʃ=0,1
Tronsonul 10
Ʃ=0,1
Tronsonul 11
Ʃ=0,1
Tronsonul 12
Ʃ=0,1
Tronsonul 13
Ʃ=0,1
Tronsonul 14
Ʃ=0,1
Tronsonul 15
Ʃ=0,1
Tronsonul 16
Ʃ=0,1
Tronsonul 17
Ʃ=0,1
Tronsonul 18
Ʃ=0,1
Tronsonul 19
teu 0,1 tab 12.39
2 cot 90 0,26 tab 12.35
Ʃ=0,72
Tronsonul 20
teu 0,8 tab 12.39
grila F20 5
Ʃ=5,8
Tronsonul 21
teu 9,4 tab 12.39
grila F20 5
Ʃ=14,4
Tronsonul 22
teu de ramificație 9,4 tab 12.39
grila F20 5
Ʃ=14,4
Tronsonul 23
4 cot 90 0,26 tab 12.35
grila F20 5
Ʃ=15,44
Tronsonul 24
teu de ramificație 3 tab 12.39
grila F20 5
Ʃ=8,0
Tronsonul 25
grila F20 5
Ʃ=8,0
Tronsonul 26
grila F20 5
Ʃ=14,4
Tronsonul 27
grila F20 5
Ʃ=6,6
Tronsonul 28
grila F20 5
Ʃ=14,4
Tronsonul 29
grila F20 5
Ʃ=5,7
Tronsonul 30
grila F20 5
Ʃ=14,4
Tronsonul 31
grila F20 5
Ʃ=5,7
Tronsonul 32
grila F20 5
Ʃ=14,4
Tronsonul 33
grila F20 5
Ʃ=14,4
Tronsonul 34
4 cot 90 0,26 tab 12.35
grila F20 5
Ʃ=6,04
Tronsonul 35
grila F20 5
Ʃ=14,4
Tronsonul 36
4 cot 90 0,26 tab 12.35
Ʃ=10,44
Tronsonul 37
grila F20 5
Ʃ=14,4
4. Alegerea instalației de ventilare
Producătorii de echipamente pentru sistemele de ventilare și condiţionare au elaborat programe
speciale pentru calcularea și selectarea echipamentului.
Model: VERSO-P-30-2-H-PM/IE5/1.4/1.4-F7-M5-X-X-R1-C5.1-X
Технические данные
Типология ВУНП
ДВУ
Тип HRS Пластинчатый рекуператор
Данные вентиляционной установки

RLT class -
Приточный Вытяжной
Расход номинальный воздуха [m³/h] 2000 2000
[m³/s] 0,56 0,56
Номинальное внешнее давление [Pa] 500 500
Скорость потока при проектировочном потоке [m/s] 0,78

SFPv [kW/m³/s] 2,32
Темп. эффективность [%] 76
Расчетные данные
Зима Лето
Проектная температура наружного воздуха [°C] -20 22,4
Наружная относительная влажность [%] 74 57
Tемпература внутреннего воздуха [°C] 20 22
Внутренняя относительная влажность [%] 65 65
Атмосферное давление [Pa] 101325

Плотность воздуха [kg/m³] 1,2
Электрические данные
Количество электрических входов 1
AHU
Электрическое подключение ~400V / 50Hz / 3-phase / 5x2,5mm² /6,2A
Автоматика управления
Тип C5.1
COMMISSION REGULATION (EU) No 1253 (ecodesign requirements)
Value 2018
Темп. эффективность, Ƞt_nrvu (EN308) [%] 76 ≥ 73
Internal specific fan power, SFPint [W/m³/s] 466 ≤
1110
Type of drive - variable speed Installed Необходимо
Thermal by-pass facility Exist Необходимо
Warning - filter is clogged Exist Необходимо
Unit conformity assessment Complies
Потери внутр. дав. вент. компонентов (ΔPs, int) [Pa] 252

Потери внутр. дав. не вент. компонентов (ΔPs, add) [Pa] 127
Фактическая входящая электромощность вентиляторовтый фильтр)1,29
Конструкция корпуса STANDART

Стенки из двух листов оцинкованной стали, заполненные тепло и звукоизоляционным
материалом, негорючая минерал.вата (λ=0,036 W/mK).
Установка окрашена С3 класс, RAL 7035. Устройство
для внутренней эксплуатации.
При загрязнении фильтра установки на пульте управления появляется предупреждение о необходимости замены фильтра.
Загрязненные фильтры увеличивают потребление энергии установкой, уменьшают производительность и эффективность
потребления энергии, поэтому очень важно регулярно менять фильтры.
AHU shall operate with variable speed drive.
www.komfovent.com
Инструкция Verso версия: V3- C5.1-18-09
Утечка воздуха через корпус (Model Box, EN 1886)

-400 Pa [dm³/(s·m²)] 0,05
+700 Pa [dm³/(s·m²)] 0,09
Макс. уровень внешних утечек при - 400 Pa [%] <1

Макс. уровень внешних утечек при + 400 Pa [%] <1
Макс. уровень внутренних утечек [%] <1
Конфигурация вентиляционного устройства
Секции соединены с отдельными элементами установочной рамы
Толщина стенок [mm] 45
Масса установки
Нетто [kg] 561
Поддоны
FVS [mm] 950x1450(142kg)
FVS [mm] 950x1450(142kg)
PL [mm] 1400x1550(278kg)
Дополнительная комлектация
Регулируемые ножки (RegKoj)
Акустические данные (Звуковая мощность)
Уровень шума Lw в канал в окружение
Приточная часть [dB] Вытяжная часть [dB] [dB]

F[Hz] Вход Выход Вход Выход
63 71,2 78,8 72,8 77,9 73,4
125 76,4 78,6 66,1 76,9 78,4
250 73,2 79,9 70,2 76,3 72,6
500 63,5 74,7 64,2 70,6 52,3
1000 48,7 75,4 48,0 69,5 49,7
2000 41,4 71,4 45,6 67,4 44,2
4000 40,3 66,5 44,5 63,6 34,8
8000 32,1 61,5 36,5 58,8 28,6
dB(A) 67 79 65 75 66
Пластинчатый рекуператор
H2A0600-0950-020-2EOO-2-0-1-1200
Атмосферное давление [Pa] 101325
Пластины Al
Класс теплоутилизатора (EN13053) H1

Efficiency bonus (E), (EU 1253) 93
Зима Лето
Приточный Вытяжной Приточный Вытяжной
темп. эффективность влажного [%] 88,8 76,3
темп. эффективность сухого [%] 76,1 76,1
Мощность [kW] 23,5 0,2
Расход воздуха [m³/h] 2000 2000 2000
Первоначальная температура [°C] -20 20 22
Относит.влажность [%] 74 65 65
Темп. воздуха на выходе [°C] 15,5 -1,2 22,3
Относит.влажность [%] 5,3 100,0 63,8
Потери давления (стандарт) [Pa] 89 91 94
Скорость воздуха [m/s] 0,9 1,0 1,0
Конденсация [kg/h] 14,2 0,0
Каплеуловитель с дренажем
Потери давления [Pa] 3
Одноступенчатое удаление льда

Тип привода Модульный (AC/DC 24V)
Крутящий момент [Nm] 5
Приточная часть
Заслонка с приводом
Заслонка из алюминиевого профиля
Тип привода ВКЛ/ВЫКЛ (AC/DC 24V)
Воздушный фильтр
Коррекция фильтра (F), (EU 1253) 0
Тип Карманный фильтр
Класс энергетической эффективности
Класс скорости (EN13053) V1
Класс фильтра (EN 779:2012) F7
Класс фильтра (EN ISO 16890) ePM1 60%
Размеры bxhxl [mm] 490x490x500
Энергетическая эффективность фильтров [kWh/a] 1009
Количество карманов 6
Количество фильтров 2
Падение давления (чистый фильтр) [Pa] 31
Расчетное падение давления на фильтре [Pa] 90
Рекомендуется заменить фильтр (EN 137792007) [Pa] 150
скорость в секции фильтров [m/s] 0,78
Рабочее колесо
Тип RH35C.CR
Диаметр рабочего колеса [mm] 355
Расход воздуха [m³/h] 2000
Внутренние потери [Pa] 10
Статич.давление [Pa] 690
Полное давление [Pa] 703
Эффективность [%] 65,8
мощность на валу [kW] 0,58
мощность на валу (чистые фильтры) [kW] 0,53
Частота вращения [1/min] 2029
Макс. частота вращение [1/min] 3765
К-фактор 121
Двигатель PM
Класс двигателя IE5 (Ultra Premium)
Мощность двигателя [kW] 1,4
Частота вращения [1/min] 3400
Эффективность [%] 90
Входной ток 400V 50 Hz [A] 3
Рабочая частота [Hz] 169

Преобразователь частоты [kW] 1.4
Вентилятор
SFPv [kW/m³/s] 1,17
SFP класс (EN16798-3) SFP 3
электр. мощность на двигателе (Pm) [kW] 0,71
электр. мощность на двигателе (чистые фильтры) [kW] 0,65
Класс электр. мощности на двигателе (EN13053) P1
Pm ref (EN13053) [kW] 0,95
Общая еффективность [%] 55,04
Статическая эффективность [%] 54,06
Overall efficiency ErP [%] 64,61
Вытяжная часть
Заслонка с приводом
Заслонка из алюминиевого профиля
Тип привода ВКЛ/ВЫКЛ (AC/DC 24V)
Воздушный фильтр
Коррекция фильтра (F), (EU 1253) 0
Тип Карманный фильтр
Класс энергетической эффективности
Класс скорости (EN13053) V1
5. Alegerea bateriei de încălzire
Din calculele efectuate la proiectarea unei instalaţii pentru introducerea aerului se preiau următoarele
date funcţionale de bază ale bateriei de încălzire:
- debitul de aer care trece prin baterie debitul instalaţiei L=1951 m3/h
- temperatura aerului la intrare în baterie, care se alege în funcţie de specificul instalaţiei proiectate, fie
temperatura exterioară (la instalaţii cu aer proaspăt), fie cea din încăperea deservită (la instalaţii cu
recirculare), fie temperatura amestecului dintre aerul proaspăt şi recirculat (t 1=-20˚ C);
- temperatura la ieşirea aerului din baterie, care este temperatura de refulare (t 2=15˚ C);
- date privind natura şi parametrii agentului termic, ai fluidului purtător de căldură folosit pentru alimentarea
bateriei (T1=115 ˚C și T2=70 ˚ C).
Alegem bateria de încălzire de tip KCK 3-1
Parametrii necesari
6. Calculul şi alegerea ventilatorului pentru sistema de ventilate de aspirație .
Lsist = 325; Ptot = 165.
Lvent = Lsist ‧ 10% = 1,1 ‧ 325 = 358Pa;
Pvent = Ptot ‧ 10% = 1,1 ‧ 165 = 182.
Technical Data Sheet

CODE 17003
VORTICE LINEO 150 V0

In-line mixed ﬂow fans
Curbe Dimensiuni
7. Alegerea atenuatorului de zgomot
VERSO PRO
Воздушные заслонки Шумоглушители

В вентиляционных установках используются воздушные за Чтобы избежать излишних потерь давления, мы предлагаем
слонки с уплотнением, выполненные из алюминиевого про канальные секции шумоглушителей. Секция шумоглушителя
филя. длиной в 900 мм понижает уровень шума в систему возду
Воздуховоды к установкам VERSO с типоразмерами до ховодов от 15 до 20 дБ, секции длиной 1200 мм – от 20 до 25
50 подсоединяются соединениями L20. Установки VERSO дБ. Высота и ширина этих секций соответствует размерам
6080 размеров подсоединяются соединениями L30, а подключения к установкам.
VERSO 90 – соединениями L40. В секции шумоглушителя смонтированы специальные эле
Стандартный класс герметичности – 2, можно заказать бо менты шумопоглощения отражательного типа. Эти элемен
лее высокий класс герметичности 4 класс, а также ты заполнены специальной минеральной ватой покрытой
повышен ное тепловое сопротивление – класс 2 TB. нетканым стекловолокном, сертифицированным для при
менения внутри воздуховодов. По спецзаказу минеральная
вата может быть заменена полиэстерной ватой. Шумопогло
щающий элемент может быть легко удален из секции для
сухой или мокрой чистки с целью поддержания гигиенич
ности вентиляционной системы.
Эффективность секции подавления шума (дБ)
№ Длина,
мм
63250125 500 1000 2000 4000 8000
900 10 19 27 31 33 32 27 17
10
1200 13 26 35 42 44 43 36 22
900 6 13 17 21 22 21 18 11
20
1200 8 17 27 29 28 24 15
Воздушные фильтры
23
900 7 13 18 22 23 22 19 12
30
1200 9 18 24 29 30 30 25 15
В установках серии VERSO используются карманные
900 6 13 18 21 22 21 18 11
филь тры из синтетического или стеклянного волокна с 40
1200 8 17 23 27 29 28 24 15
классом фильтрации от G4 до F7.
Стандартная глубина кармана фильтров: 900 6 12 17 20 21 21 18 11
50
• класс фильтров G4 – 360 мм; 1200 8 16 22 27 28 27 23 14
• класс фильтров M5/F7 – 500, 635 мм. 900 8 15 21 25 26 25 21 13
60
Механизм крепления фильтров обеспечивает герметич 1200 10 20 28 33 34 34 28 18
ность и простоту замены фильтрующих вставок. 900 7 14 20 23 25 24 20 13
70
Также в приточном воздухе можно установить предвари 1200 10 19 26 31 33 32 27 17
тельный фильтры класса G4 или M5. 900 7 14 19 23 24 23 20 12
80
Таблица воздушных фильтров KOMFOVENT, протестирован 1200 9 18 25 30 32 31 26 16
ных в соответствии с ISO 1890 900 7 14 20 23 25 24 20 13
90
1200 10 19 26 31 33 32 27 17
Шумопоглощение дБ, при частоте
8. Alegerea prizei de aer
L
F g . a . p=
3600 ∙ v
unde:
L - debitul de aer care trece prin baterie debitul instalaţiei 1951 m3/h.
v - viteza prin grilele de aer 3 m/s.
1951 2
F g . a . p= =0 ,18 m
3600 ∙3
Avînd suprafața unui patrat și avem nevoie de a afla latura acestuia, atunci folosim formula:
√ a=√ 0 ,18=0,424 m2=424 cm2.
Alegem dimensiunile grilei de fier : 450x450 cm
Bibliografie
1. Îndrumar metodic nr 77 „Echipamentul instalaţiilor de ventilare”
2. Справочник Проектировщика „Вентиляция и кондиционирование воздуха” /2/
3. Îndrumar metodic nr 60 „Instalaţii de ventilare în edificii publice ”
4. SNiP 2.04.05-91*
5. SNiP 2.01.01-82
6. Îndrumar metodic nr 73 „Alegerea şi dimensionarea elementelor componente ale instalaţiilor de ventilare ”
7. http://www.komfovent.com/wp-content/uploads/Komfovent-katalog_2019_RU.pdf
8. https://www.vortice.com/en/commercial-ventilation/elicocentrifughi/in-line/17003
9.https://itsolution.lindab.com/LindabWebProductsDoc/pdf/Comfort/UK/product/11_Grilles/F20_Grilles_UK.
10. Aplicația “VERSO” pentru alegerea instalației de ventilare.
11. http://don-vent.com/reshetki-ventilyatsionnye-vytyazhnye-stalnye-me
12. https://aerofilter.com.ua/filtr_karmannyj.html

Proiect de An: Climatului Interior

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de An: Climatului Interior

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

Proiectul de curs contribuie la aprofundarea cunoștințelor studenților, necesare pentru rezolvarea

1. Numărul variantei planului: (9) Centru comunitar;

3. Sursa agentului termic (rețele termice centralizate): T 1=95 °C şi

4. Orientarea faţadei principale: V;

-inerţia termică D=5 ;

Parametrii de calcul ai aerului exterior

1.2 Caracteristica microclimatului încăperilor

Condiţiile meteorologice din zona de deservire se conform regulamentului normativ SNiP

Parametrii de calcul ai aerului interior

b) Degajările de umiditate de către oameni:

c) Degajări de CO2 de către oameni:

Se calculează pentru tot anul împreună:

d) Degajările de căldură de la iluminatul electric:

q il =0.073 - căldura specifică în W/m2 degajată de la 1 lux de iluminare;

Pentru perioada de vară:

Pentru perioada de tranziție:

e) Aportul de căldură din exterior:

α i- coeficientul de schimb superficial de căldură la interior

Prin radiația solară

Noxe degajate în încăpere

La degajarea numai căldurii perceptibile formula de mai sus se aduce la forma:

I ri şi I aj - entalpia aerului refulat şi aspirat concomitent, kJ / kg ;

t ri ,taj - temperatura aerului refulat şi aspirat, ° C .

unde W - degajarea de umiditate din încăpere, kg / h ;

ρri , ρ aj - densitatea aerului refulat şi aspirat, kg /m3 .

b) pentru perioada de vară:

2) după căldura perceptibilă:

Parametrii aerului refulat și valorile de calcul ale schimbului de aer

Debitul de aer aspirat

Parametrii aerului Parametrii aerului Debitul de aer Parametrii aerului

{ ∑ Lr =25727 m3 /h ⟹ ∆ L=∑ Lr −∑ La=25727−23115 , 95=2611, 05 m3 /h

2.5 Calculul aerodinamic al canalelor de aer

- se determină pierderile de presiune în sistemul de ventilare:

Coeficientii rezistentelor locale

Данные вентиляционной установки

Скорость потока при проектировочном потоке [m/s] 0,78

Атмосферное давление [Pa] 101325

COMMISSION REGULATION (EU) No 1253 (ecodesign requirements)

Потери внутр. дав. вент. компонентов (ΔPs, int) [Pa] 252

Конструкция корпуса STANDART

Утечка воздуха через корпус (Model Box, EN 1886)

Макс. уровень внешних утечек при - 400 Pa [%] <1

Толщина стенок [mm] 45

Акустические данные (Звуковая мощность)

Уровень шума Lw в канал в окружение

Приточная часть [dB] Вытяжная часть [dB] [dB]

Класс теплоутилизатора (EN13053) H1

Одноступенчатое удаление льда

Рабочая частота [Hz] 169

Technical Data Sheet

VORTICE LINEO 150 V0

Воздушные заслонки Шумоглушители

Эффективность секции подавления шума (дБ)

S-ar putea să vă placă și