1

DOCUMENTE SIMILARE
HIGROTERMICA CLADIRILOR
0
Constructii
EVOLUTIA DEGRADARILOR IN TIMP A
+ Font mai mare | - Font mai mic SISTEMELOR RUTIERE
LUCRARI DE REZISTENTA
PROIECT CLADIRI
Compozitia betonului
Zgarie-nori
CONTINUT CADRU AL STUDIULUI DE
HIGROTERMICA CLADIRILOR FEZABILITATE PENTRU BENEFICIARII PRIVATI
PODURILE
Parcelarea - Cerintele de baza pentru realizarea
Higrotermica reprezinta acea parte a fizicii unei parcelari
constructiilor, care studiaza fenomenele legate DETERMINAREA SI VERIFICAREA
COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE
de temperatura si umiditate, atat in spatiul TERMICA
interior cat si in structura elementelor de CALCULUL SI ALCATUIREA ELEMENTELOR DIN
BETON ARMAT
inchidere.

Pause
Unmute
Loaded: 1.68%
Fullscreen

Cancel

Pentru a proiecta si realiza cladiri cu caracteristici higrotermice optime este necesar, pe de o parte,
cunoasterea si normarea parametrilor climatici interiori si exteriori si pe de alta parte, cunoasterea
fenomenelor fizice si a legilor care modeleaza transferal de energie si masa prin elementele de
constructii.

1.Parametrii climatici utilizati in proiectarea higrotermica

1.1. Parametrii climatici ai mediului interior

Dintre parametrii normati pentru mediul interior mentionam :

a. Temperatura aerului interior Ti , masurata la nivelul planului de lucru , in mijlocul incaperii,
in o C . Valorile optime sunt date in STAS SR 1907/2 , pentru locuinte T i = 20 o C .

Pentru asigurarea confortului , temperatura aerului interior T i , se recomanda sa fie cat mai uniforma
in plan orizontal si vertical . O diferenta mai mare de 2 o C intre cap si nivelul glesnelor creeaza
 2

disconfort. Aceeasi senzatie se resimte daca in incapere sunt zone a caror temperatura difera cu 2 –
3 grade . De aceea este de mare importanta sistemul de incalzire sau climatizare adoptat,
ca si alcatuirea constructiva a elementelor ce delimiteaza incaperile .

b. Umiditatea relativa a aerului interior  i , in %

Umiditatea relativa a aerului variaza in timp in limite largi, in functie de temparatura si de gradul real
de umezire a aerului.

In Normativul C 107/3
-2005 , sunt date valorile normate ale umiditatii relative a
aerului interior . Valorile optime sunt cuprinse intre 40 % - 60 % , in functie
de destinatia cladirii sau a incaperilor, respectiv ≤ 75% pentru cladiri de
productie cu regim ridicat de umiditate

c. Viteza de miscare a aerului v ai , considerata de 0,1 m / s pentru un

mediu calm . Viteza aerului din cladiri de locuit se recomanda sa nu
depaseasca 0,2 m/s . Valori de 0,5 – 1,0 m / s se recomanda doar in
conditii de climat cald, la temperaturi ale aerului interior de 22 26,5 o C . La
cladiri industriale viteza aerului este in legatura cu efortul fizic , cu
temperature si umiditatea aerului si variaza intre 0,2 + 0,6 m /s iarna si intre
0,2 – 2,5 m / s vara .

(o C , intre temperatura aerului interior si

d. Diferenta maxima Ti max ,
temperatura minima a suprafetei interioare a elementelor de constructie
care delimiteaza incaperile si se prescrie in functie de destinatia incaperilor
si tipul elementului. Valorile normate pentru Ti max sunt prevazute in
normativ

C 107

1.2. Parametrii climatici ai mediului exterior

Imposibilitatea stabilirii unor legi precise, dupa care sa se poata determina valorile parametrilor
climatici la un moment dat , a condus la stabilirea pe baze statistice a unor valori conventionale de
calcul, utilizate in proiectarea higrotermica .

a.    Temperatura aerului exterior Te o C ) . C 107/3 - 2005

a.1. Pentru perioada de iarna

 3

In functie de valorile temperaturilor conventionale de calcul ale aerului exterior stabilite pentru
elemente etalon pentru perioada de iarna, teritoriul Romaniei este impartit in patru zone (C 107/3 –
2005 ANEXA D ) :

Zona I , cu Te = - 12 o C

Zona II , cu Te = - 15 o C

Zona III , cu Te = - 18 o C

Zona IV , cu Te = - 21 o C

a.2. Pentru perioada de vara- ( normativ C 107/6 -2005 )

Teritoriul Romaniei cuprinde trei zone climatice cu temperature conventionale exterioare de calcul pe
timp de vara :

Zona I , cu Te = + 22 o C

Zona II , cu Te = + 25 o C

Zona III , cu Te = + 28 o C

a.3. Temperatura medie anuala

Temperatura medie anuala se utilizeaza pentru calculul riscului de condens structural .

b. Radiatia solara I - Intensitatea radiatiei solare I cu valori maxime , medii si minime se
calculeaza in functie de pozitia geografica a localitatii, ora si ziua din an si de orientarea cladirii si a
suprafetelor acestora . In normativ C 107/7 – 02 si Ghidul GP 058/2000 sunt date valorile medii .

c. Umiditatea relativa a aerului exterior  e ,

in % - se utilizeaza pentru calculul
difuziei vaporilor de apa prin elementele de constructie .

d. Viteza de calcul a aerului exterior V a e

Acest parametru serveste la calculul debitului de aer care strabate elementele de constructie ca si la
schimbul de aer in cladiri, prin ventilatie naturala dirijata .

2 Exigente de performanta si criterii de performanta in proiectarea

higrotermica
 4

In proiectarea higrotermica a cladirilor se urmareste realizarea unor exigente de performanta ,

fiecare cu criteriile de performanta asociate, respectiv :

- confortul termic, la care criteriile de performanta se refera la omogenitatea si constanta

parametrilor ambientei ( temperatura, viteza aerului, umiditatea ).

- consumul de energie necesar in exploatarea cladirilor la care criteriile de performanta se refera la:
coeficientul global de izolare termica, rezistenta termica pe ansamblul anvelopei si pe tip de
element , numarul de schimburi orare de aer.

- durabilitatea prin limitarea condensului structural la care criteriile de performanta se refera la :

cantitatea de apa din condensul structural acumulata pe durata unei ierni si cea eliminata prin
uscare vara , gradul real de umezire a materialelor din zona de condensare.

- calitatea aerului din cladire la care criteriile de performanta se refera la : continutul de agenti
nocivi pe unitatea de volum, numarul necesar de schimburi orare de aer al volumului incalzit .

- protectia mediului, la care criteriile de performanta se refera la : cantitatea de caldura necesara

incazirii, noxele eliminate in atmosfera prin producerea energiei , etc.

3. Notiuni fundamentale utilizate in proiectarea higrotermica a cladirilor

a. Regim termic stationar

In mod real, temperatura mediului interior si a celui exterior variaza in timp. Daca cel putin una
temperatura unui mediu este variabila se instituie regim termic nestationar sau variabil.

Daca se admite ipoteza simplificatoare conform careia temperaturile celor doua medii nu variaza in
timp se instituie regim termic stationar sau permanent . In mod simplificat proiectarea higrotermica
se efectuiaza in regim termic stationar, respectiv Ti si Te sunt constante , Ti Te .

Efectul regimului termic real, nestationar se introduce prin coeficienti de

corectie sau prin verificari suplimentare.

b. Temperatura - Temperatura este o marime de stare, care arata

gradul de incalzire sau de racire a unui mediu material.

c. Suprafete si linii izoterme - Suprafetele unui mediu material care au

aceeasi valoare a temperaturii se numesc suprafete izoterme.Liniile care
 5

unesc puncte de aceeasi valoare a temperaturii se numesc linii

izoterme.

d. Caldura - Caldura este o forma a energiei.

Caldura se propaga intre medii sau zone ale unor medii de temperaturi
diferite. In univers exista tendinta de echilibru termic.

4.Marimi caracteristice transferului de caldura in regim stationar

a. Cantitatea de caldura care se schimba intre doua fete ale unui

element de constructie cu temperaturile T1 si T2 de arie A, in m2, de
grosime d, in m, si conductivitate termica , in W/mK, in timpul t, in secunde
este data de relatia:

Q =   ( J sau Ws ) ( 1 )

b. Fluxul termic este cantitatea de caldura schimbata in unitatea de timp si

este dat de relatia:

     ( J/s sau W ) ( 2 )

c. Densitatea fluxului termic defineste fluxul termic schimbat prin

unitatea de suprafata si este dat de relatia:

= =      ( W/m2 ) ( 3 )

d.Conductivitate termica ( sau coeficient de conductivitate

termica )   Reprezinta proprietatea materialelor de a permite trecerea
fluxului termic, exprimata prin fluxul termic ce strabate prin unitatea de
suprafata un strat omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui
element de constructie plan, cand diferenta dintre temperaturile pe cele
doua fete opuse ale stratului este egala cu unitatea .  Unitatea de masura
este [ W / m . K ] .

e. Rezistenta termica defineste proprietatea mediilor prin care se

propaga caldura de a se opune acestei propagari.
 6

In regim stationar, in cazul fluxului unidirectional, rezistenta termica

defineste capacitatea elementului de constructie care separa doua
ambiante de temperaturi diferite de a se opune propagarii fluxului termic
care il strabate.

Cantitativ, pentru o arie egala cu unitatea, rezistenta termica este raportul

intre gradientul de temperatura si densitatea fluxului termic, respectiv :

R=  sau   =   [m2K/W] ( 4 )

Relatia este valabila pentru un element de constructie alcatuit dintr-un

singur strat de grosime “ d “ , avand coeficientul de conductivitate
termica “

In proiectarea higrotermica se mai utilizeaza ca marimi derivate din

rezistenta termica:

f. Coeficientul de transfer termic sau transmitanta termica ( U ), reprezinta fluxul termic in

regim statioar, raportat la aria de transfer si la diferenta de temperatura a mediilor situate de o
parte si de alta a unui sistem sau element si este dat de relatia :

U =   (W/m2K) ( 5 )

Relatia ( 5 ) se obtine pornind de la definitia de mai sus astfel :

U =       (6 )

g.    Coeficientul de cuplaj termic al unei suprafete, dat de relatia:

L =   (W / K) ( 7 )
 7

si reprezinta fluxul termic care se propaga printr-un element de constructie de arie A si rezistenta
termica R pentru un gradient de temperatura de 1 0C.

h. Coeficientul liniar de transfer termic  , care tine seama de

influenta unei punti termice liniare, fata de un calcul unidirectional al
coeficientului de transfer termic [ W / m . K ].

j. Coeficientul punctual de transfer termic    , care tine seama de influenta

unei punti termice punctuale fata de un calcul unidirectional al coeficientului de transfer
termic [ W / K ].

Acesti coeficienti ( si   ) se folosesc pentru determinarea rezistentei termice corectate ( R ’ ).
In tabelele 1 ……73 din Normativ C 107/3 – 2005 se dau valorile acestor coeficienti pentru o
serie de detalii curent urilizate .

4. Proiectarea exigentelor de performanta higrotermica si a cirteriilor asociate, in regim

stationar

Intre exigentele de performanta higrotermica exista o conditionare si

interferenta reciproca , putandu-se afirma ca unele exigente pot fi
considerate principale, deoarece prin respectarea lor se realizeaza implicit,
cel putin partial si celelalte exigente. Este cazul exigentei de performanta
privind consumul optim de energie , a carei proiectare corecta se rasfrange
si asupra celorlalte exigente. Urmare acestei idei, ordinea de tratare a
proiectarii va incepe cu exigenta de performanta privind consumul de
energie necesara incalzirii .

4.1. Proiectarea exigentei de performanta privind consumul de energie necesara

incalzirii cladirilor

Relatia edificatoare pentru inginerii constructori si pentru arhitecti in

proiectarea exigentei de mai sus este cea care ofera cantitatea de caldura
necesara pentru incalzirea unui metru cub din volumul incalzit al cladirii, pe
durata de incalzire dintr-un an:

 [KWh/(m3∙an)] ( 8)

in care:
 8

24 este numarul de ore dintr-o zi;   

1000 - transformarea din W in KW;

G - coeficientul global de izolare termica a cladirii, in W/(m 3K .

C - coeficient care introduce performantele sistemului de producere si

de distribuire a energiei necesare incazirii cladirilor.

 numarul
anual de grade-zile de calcul, corespunzator loca1itatii
unde este amplasata cladirea, calculat pentru temperatura interioara medie
in perioada de incalzire ( i) si pentru temperatura medie exterioara zilnica,
( eo = + 12 °C), care marcheaza inceperea si oprirea incalzirii, in K · zile;
Valorile   sunt date in Ghidul GP 058/2000.

Qi - aportul de caldura din locuirea cladirii, aferent unui m 3 din

volumul incalzit al cladirii, in KWh/(m3∙an);    

Qs - aportul de caldura provenit din radiatia solara, aferent unui m 3 din
volumul incalzit al cladirii, in KWh/(m3∙an);

Din relatia (8),ne vom ocupa doar de coeficientul global de izolare

termica a cladirii ( G ) .

5. PROIECTAREA COEFICIENTUL GLOBAL DE IZOLARE TERMICA A

CLADIRII ( G )

Nivelul de izolare termica globala a cladirii este corespunzator , daca

se realizeaza conditia : G ≤ GN W/(m3K) (9 )

in care

GN, este coeficientul global normat de izolare termica , si a carei valori sunt date in Normativ C
107/1 – 2005 , ANEXA 2 , in functie de regimul de inaltime al cladirii si de raportul A / V (aria totala
a anvelopei cladirii raportata la volumul incalzit al acesteia).

Coeficientul global de izolare termica a cladirii ( G ) are doua componente:

G = Gl + G2 [W/(m3K)] ( 10)

 9

in care:

Gl - reprezinta fluxul de caldura pierduta prin transmisie directa, prin anvelopa cladirii, raportat la
volumul incalzit si la gradientul de temperatura intre mediul interior si cel
exterior, in W/(m3K); Gl se mai numeste componenta energetica a
coeficientului global de izolare termica;

G2 - fluxul de caldura necesar pentru incalzirea aerului exterior infiltrat prin neetanseitatile tamplariei
exterioare si prin ventilarea naturala nedirijata sau dirijata a cladirii, raportat la volumul incalzit al
cladirii si la gradientul de temperatura intre mediul interior si cel exterior, in W/(m 3K); G2 se mai
numeste componenta de calitate a aerului a coeficientului global de izolare termica;

5.1. Proiectarea componentei de calitate a aerului a coeficientului

global de izolare termica G 2

Relatia de calcul este urmatoarea

G2 = 0,34 n W/(m3K) ( 8.11)

In care

in W h/ (m3k ) , reprezinta produsul dintre capacitatea calorica masica

si densitatea aerului ;

n – viteza de ventilare naturala a cladirii, respectiv numarul de

schimburi de aer pe ora ( h-1 ).

Valorile lui “ n “ se iau din C 107/1 – 2005 , ANEXA 1 .

5.2. Proiectarea componentei energetice a coeficientului global de

izolare termica G 1

Conform definitiei, componenta energetica a coeficientului global de izolare termica este raportul
intre fluxul termic si produsul dintre volumul incalzit al cladirii si diferenta dintre temperatura aerului
interior si a aerului exterior, fiind dat de relatia:

 [W/(m3K)] ( 15)
 10

relatie la care se ajunge plecand de la expresia generala a fluxului termic:

       [ W ]

In relatia ( 15 ) marimile au semnificatia :

Aj -sunt ariile caracteristice ale zonelor anvelopei , respectiv a

elementelor anvelopei (pereti exteriori, planseu sub terasa sau planseu de
pod dupa caz, planseu peste subsol neincalzit sau pivnita , placa pe sol ,
etc ) in m2 .

- rezistentele termice corectate a elementelor anvelopei (vezi

 

elementele prezentate mai sus ), in m2K/W;

 – factorul de corectie al temperaturilor exterioare ariilor A j, dat de

j
relatia:

 j   [ - ] ( 16)

Ti este temperatura conventionala de calcul a aerului interior, care,

pentru cladirile de locuit, in perioada de iarna este de +20 ºC .

Te este temperatura conventionala de calcul a aerului exterior, care

pentru perioada de iarna se ia din harta climatica ( vezi punctul 1.2. – a.1. )

Tuj este temperatura spatiilor neincalzite din cladire spre care se pierde caldura, respectiv
temperatura in exteriorul suprafetelor de arie Aj , se determina printr-un calcul de bilant termic
conform C 107/3 – 2005 , punctul 8 .

Pentru calcule in
fazele de proiectare, in Normativ C 107/1 – 2005 se pot
considera urmatoarele valori ale lui j :

1,0 pentru pereti exteriori , respectiv pentru usi si ferestre

0,9 pentru planseu de pod ; 0,5 pentru planseu subsol neincalzit, pivnite
 11

V – volumul incalzit al cladirii, in m3 .

Lj ‘ – coeficientul de cuplaj termic corectat, in W/K , conform relatiei

5.2.1. Calculul suprafetei anvelopei Aj si a volumului incalzit V al

cladirii

Din punct de vedere higrotermic suprafata totala a anvelopei cladirii

este alcatuita din suma tuturor suprafetelor elementelor de constructie care
delimiteaza mediul interior incalzit, de mediul exterior, sau de un mediu
(spatiu) mai putin incalzit, dupa cum urmeaza

- suprafata opaca a peretilor

- suprafata ferestrelor si usilor exterioare

- suprafata planselor peste ultimul nivel, sub terase sau sub poduri,
dupa caz;

- suprafata planseelor peste pivnite sau subsoluri neincalzite;

- suprafata placilor in contact cu solul

- suprafata peretilor in contact cu solul

- suprafata peretilor si a planseelor care separa volumul incalzit al

cladirii, de spatii adiacente neincalzite;

Aceste suprafete (arii) se determina astfel :

Ariile peretilor se calculeaza pe baza urmatoarelor dimensiuni

- pe orizontala, dimensiunile interioare ale peretilor

exteriori (perimetrul cladirii masurat pe fata interioara a peretilor exteriori

- pe verticala, intre fata superioara a pardoselii de la primul nivel

incalzit pana la fata interioara a tavanului ultimului nivel incalzit;

Ariile tamplariei – conform dimensiunilor nominale ale golurilor;

 12

Ariile orizontale pentru plansee, se calculeaza pe baza

dimensiunilor conturului interior al peretilor exteriori, ignorandu-se existenta
peretilor interiori structurali sau nestructurali

A;a cum am precizat mai sus aria anvelopei cladirii se calculeaza ca

suma tuturor ariilor elementelor de constructie perimetrale ale cladirii prin
care au loc transferuri de caldura.

Volumul cladirii “ V “ – reprezinta volumul delimitat, pe contur, de

fetele interioare ale elementelor de constructie perimetrale.

Volumul V include atat incaperile incalzite direct (cu elemente de

incalzire) cat si cele incalzite indirect (camari, debarale, vestibuluri, holuri
de intrare, casa scarii, putul liftului si alte spatii comune).

Nu se cuprind in volumul incalzit al cladirii: camerele de pubele, verandele, precum si balcoanele

si logiile, chiar in situatia in care ele sunt inchise cu tamplarie exterioara .

5.2.2. Calculul rezistentei termice corectate (  si a coeficientului

de cuplaj termic corectat ( 

La elementele de constructie cu alcatuire neomogena, marimile de

mai sus se calculeaza tinand seama de influenta puntilor termice asupra
devierii fluxului de caldura de la normala pe suprafata lor. In situatia de mai
sus sunt aproape toate elementele anvelopei cladirilor, cu sau fara zone
vitrate.

Pentru o suprafata de arie A cu alcatuire caracteristica, rezistenta

termica corectata si coeficientul de cuplaj termic au expresiile:

 [m2K/W] ( 17 )

 [W/K] ( 18)

in care :

R este rezistenta termica unidirectionala, calculata in camp curent,

respectiv in zona cu alcatuire predominanta, in m2K/W;
 13

r – coeficientul de reducere a rezistentei termice

unidirectionale tinand seama de influienta puntilor termice (in cazul
structurilor din zidarie puntile termice sunt considerate elemente din beton,
cum sunt centurile, buiandrugii, stalpisorii din beton, precum si zonele
vulnerabile de la colturi, intersectii etc

Pentru a se determina insa, rezistentele
termice corectate respectiv coeficientul
de cuplaj termic corectat, trebuie mai intai sa determinam rezistenta
termica si coeficientul de cuplaj termic ca marimi unidirectionale, pe zone
caracteristice a unui element de constructie sau pe tip de element de
constructie .

A. Calculul rezistentei termice ( R ) si a coeficientului de cuplaj

termic ( L ) ca marimi unidirectionale

In regim stationar, in cazul fluxului unidirectional, rezistenta termica

defineste capacitatea elementului de constructie care separa doua
ambiante de temperaturi diferite de a se opune propagarii fluxului termic
care il strabate.

a)    – cazul elementelor de constructii omogene ( fig. 8.1 )

 Fig.1

Relatia generala de calcul a rezistentei termice pentru un element de constructie omogen, care
se opune propagarii fluxului de caldura unidirectional, este de forma:
 14

R = Rsi + Rs + Rse (m2K/W) ( 19 )

Coeficientul de cuplaj termic este dat de raportul:

L =   [W/K] (20)

In relatiile 19 si 20 marimile au semnificatiile:

R Si - este rezistenta termica la schimbul de caldura intre mediul

interior si fata interioara a elementului de constructie si este data de relatia:

Rsi =   (m2K/W) ( 21 )

 coeficient de transfer termic prin suprafata interioara

RSe - rezistenta la schimbul de caldura intre suprafata exterioara a

elementului si mediul exterior si este data de relatia:

Rse =   (m2K/W) ( 22 )

 coeficient de transfer termic prin suprafata exterioara;

RS    - rezistenta termica la schimbul de caldura prin conductie, prin

elementul de constructie de grosime “ d “ , care are o
anumita conductivitate   si este data de relatia:

Rs =   (m2K/W) ( 23 )

Valorile coeficientilor i si e si ale rezistentelor termice Rsi si Rse sunt

date in Normativ C 107/3 – 2005 . Valorile coeficientului de conductivitate
termica pentru gama uzuala de materiale de constructie sunt
prezentate in Normativ C 107/3 – 2005

b)   – cazul elementelor de constructie stratificate, cu straturi

perpendiculare pe fluxul termic (fig.2)
 15

Este situatia
cea mai des intalnita in cazul elementelor de constructie,
deoarece nici un element de constructie nu este alcatuit doar dintr-un
singur strat .

Rezistenta termica insumeaza rezistentele termice ale celor trei medii,

cu observatia ca pentru mediul al II-lea, rezistenta la permeabilitate termica
este suma rezistentelor straturilor componente. Ca urmare, rezistenta
termica unidirectionala este data de relatia:

R = Rsi + ΣRsj + Rse [m2K/W] (24 )

Fig. 2

Coeficientul de cuplaj termic este dat de relatia 18.

In cazul in care in alcatuirea constructiva intervin straturi de grosime

variabila, cum sunt straturile de beton de panta, acestea se introduc in
calcul cu grosimea medie.

c)    – cazul elementelor de constructie cu straturi de aer

In acest caz rezistenta termica in mediul II, cuprinde si rezistenta R a a

straturilor de aer.

R = Rsi + Rsj + ∑Rai + Rse [m2K/W] (25)

 16

Rezistenta Rai a straturilor de aer se calculeaza conform Normativului

C107/3-05, Anexa E

Coeficientul de cuplaj termic este dat de relatia 18.

B.   Calculul rezistentei termice corectata ( R' )

a. Calculul rezistentei termice corectata utilizand coeficientul de

reducere “ r “ stabilit pe baza experientei de proiectare

Pentru fazele preliminare de proiectare ( PAC, PT ) si pentru cladiri de

mica importanta sau cu repetabilitate redusa, Normativul C107/1-2005
recomanda pentru coeficientul de reducere “ r “ valori in limitele de mai
jos:

r = 0,55 – 0,80 pentru pereti exteriori;

r = 0,75 – 0,85 pentru plansee terasa si de pod;

r = 0,80 – 0,90 pentru pereti la rosturi;

r = 0,65 – 0,75 pentru plansee peste subsol neincalzit, placi pe sol,

plansee sub bowindouri si peste ganguri.

Alegerea valorii coeficientului “ r “ in limitele de mai sus, ramane la

latitudinea proiectantului, care va tine seama de alcatuirea constructiva a
elementului de constructie, de procentul de punti termice si de gradul de
corectare a acestora.

b. Determinarea coeficientului “ r “ prin metoda bazata pe

campul plan si spatial de temperaturi

Aceasta metoda este prezentata in Normativul C107/3-05.

Coeficientul r de reducere a rezistentei termice unidirectionale se

calculeaza cu relatia:
 17

r =   [-] ( 32 )

in care:

A este aria de calcul, in m2, care poate fi un element de inchidere sau

o portiune din acesta, pe care se gasesc punti termice liniare si/sau
punctuale (agrafe, dornuri, bolturi expandabile);

R – este reistenta termica unidirectionala aferenta elementului de

inchidere

– coeficient specific liniar, care introduce efectul defavorabil al

puntilor termice liniare de pe aria A, in W/mK;

l – lungimea puntilor termice liniare, in m;

– coeficient specific punctual, care introduce efectul defavorabil al

puntilor

termice punctuale, in W/K.

Normativul C107/3-05 cuprinde tabele cu valorile

coeficientilor si pentru diferite alcatuiri constructive si pozitii reciproce ale
elementelor anvelopei cladirilor, calculate cu programul de calcul
CIMPPLAN si CIMPSPAT, pentru grosimi uzuale si pentru conductivitati
termice conventionale ale materialelor de constructie.

Deoarece sunt necesare numeroase adaptari si interpolari de valori,

utilizarea metodei presupune de asemenea o anumita experienta de
proiectare termica.

Desigur ca avand determinate rezistentele termice corectate pe

elemente de constructie, acestea se pot compara cu rezistentele termice
minime R min normate , care sunt date in Normativ C107

Relatia de verificare este : R’ > R min

C. Rezistenta termica si coeficientul de cuplaj, cu valori corectate

 18

pentru zonele vitrate

Rezistenta termica corectata  , in m2K/W, care tine seama de

alcatuirea zonelor vitrate, formate de regula din toc, cercevele si geam in
cazul ferestrelor si din toc, zona opaca si eventual geam in cazul usilor,
este data in Normativul C107/3-05 , tabelul V, [ m 2K/W ] .

Pentru alte alcatuiri decat cele din tabel, Normativul C107/3-05 prezinta
o metodologie mai complexa de calcul .

Avand calculate ariile zonelor caracteristice ale elementelor de constructie

(suprafata opaca a peretilor exteriori, suprafata tanmplariei exterioare in

functie de specificul si tipul acesteia, suprafata planseului sub terasa sau
planseu de pod dupa caz, suprafata planseului peste subsol sau placa pe
sol), rezistentele termice corectate ale acestor suprafete, am determinat
pe  j - factorul de corectie al temperaturilor exterioare si volumul incalzit,
putem determina valoarea coeficientului global de izolare termica, G1 –
componenta energetica a coeficientului global de izolare termica.

D. CAZ PARTICULAR – CALCULUL ELEMENTELOR DE CONSTRUC TIE IN CONTACT

CU SOLUL

a. Placa pe sol

Placa pe sol este un planseu

cu o alcatuire constructiva specifica, care reazema
direct pe pamant, la nivelul CTS sau peste acest nivel.

In alcatuirea placii pe sol intra toate straturile cuprinse intre cota superioara a pardoselii (± 0,00) si
cota superioara a pamantului natural sau a pamantului de umplutura (grosimea f).

Placa pe sol include o placa de beton armat, straturile pardoselii, stratul termoizolant, hidroizolatia
orizontala si eventual strat de pietris sub placa.
 19

-coeficient de transfer termic corectat aferent placii pe sol de

suprafata A;

z – inaltimea de la fata superioara a pardoselii, la CTS (cota terenului sistematizat);

h – inaltimea de la fata superioara a placii de beton armat la CTS;

U  - coeficient de transfer termic corectat aferent peretelui de la parter.

a.1. Rezistenta termica corectata a placii pe sol   si respectiv coeficientul de transfer

termic corectat   =   , se determina cu relatia :

 [ W / m2 K ] ( 33 )

in care :

A – aria incaperii sau a intregului parter [ m2 ] ;

 20

l – lungimea conturului exterior al cladirii, aferente suprafetei A [ m ] ;

R1 – rezistenta termica unidirectionala a tuturor straturilor cuprinse intre cota ± 0,00 si cota stratului
invariabil CSI [ m2 k / W ] ;

CSI – cota stratului invariabil, respectiv nivelul la care temperatura in pamant este constanta tot
timpul anului (nivelul pana la care se resimt oscilatiile anuale ale temperaturilor exterioare).

Cota CSI este considerata la adancimea de 7,0 m de la CTS si este alcatuita din doua zone
distincte, prinind de la CTS in jos astfel:

dp1 = 3,0 m si dp2 =4,0 m;

Tp – temperatura pamantului la cota CSI, care are urmatoarele valori

Zona I = + 11 o C

Zona II = + 10 o C

Zona III = + 9 o C

Zona IV = + 8 o C

 - diferenta de temperatura intre Ti si TP ;

  diferenta de temperatura intre Ti si Te ;

 - coeficientul liniar de transfer termic aferent conturului exterior al

cladirii in [ W/ mk ] – determinat conform tabelelor 1…..10 din normative
C107/5-2005

R1 =   [ m2 k / W ] ( 34 )

 = f

Valorile   si   se pot calcula atat pentru fiecare incapere in parte cat si pentru intraga
suprafata a paterului .
 21

Daca detaliul de alcatuire a soclului este acelasi pe tot conturul exterior al cladirii, la calculul

valorilor   si   pentru ansamblul cladirii, in locul termenului   , considera urmatoarea

forma :   , in care P este perimetrul cladirii .

Relatiile de calcul de mai sus sunt precum si tabelele aferente sunt valabile pentru incaperile
incalzite amplasate peste CTS, avand : 0,20 m ≤ z ≤ 1,50 m .

Conductivitatea termica de calcul aferenta celor doua straturi de la CTS

pana la CSI este urmatoarea:

- pentru primul strat , respectiv pentru dp1 = 2,0 [W/m.K] ( = 2,0 )

- pentru al oilea strat respectiv pentru dp 2 = 4,0 [W/m.K ] ( = 4,0 )

Conductivitatea termica de calcul aferenta stratului de umplutura de

pamant este aceeasi cu a lui stratului d  respectiv,  = 2,0 W/(mK)

PREVEDERI COMUNE TUTUROR DOCUMENTE SIMILARE

CONSTRUCTIILOR
2
Constructii
Se cere proiectarea unui pod dalat din beton armat
+ Font mai mare | - Font mai mic care sa satisfaca urmatoarele cerinte

Design of RC Structure Elements

INSTALAREA programului Robot Millennium

PREVEDERI COMUNE TUTUROR PREVEDERI COMUNE TUTUROR
CONSTRUCTIILOR CONSTRUCTIILOR

Design of RC Bars
CAP.1. GENERALITATI
1.1. SCOP - DOMENIU DE APLICARE

1.1.1. Prezentul normativ stabileste

performantele si nivelele de performanta
admisibile privind “siguranta la foc” a
constructiilor si este destinat proiectantilor, executantilor, verificatorilor de proiecte, expertilor tehnici
si responsabililor tehnici cu executia, proprietarilor sub orice titlu si utilizatorilor constructiilor,
precum si organelor administratiei publice potrivit obligatiilor si raspunderilor ce le revin in
conformitate cu Legea privind calitatea in constructii nr.10/1995.
 22

1.1.2. Prevederile prezentului normativ sunt obligatorii la constructii noi de orice fel si instalatiile
utilitare aferente acestora - denumite in continuare “constructii” - indiferent de forma de proprietate
sau destinatie. La lucrarile de amenajari sau schimbari de destinatie a constructiilor existente, atunci
cand, in mod justificat, nu pot fi indeplinite unele prevederi ale normativului, se vor asigura prin
proiect masuri compensatorii de siguranta la foc.

1.1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ instalatiile si echipamentele tehnologice de productie

(sisteme, utilaje, agregate, dispozitive, etc.) inclusiv proiectele de montaj aferente acestora si
constructiile destinate fabricarii, manipularii si depozitarii explozibililor, instalatiile tehnologice in aer
liber, constructiile nucleare, constructiile subterane hidroenergetice si ale metroului, etc. precum si
cele specifice organizarii de santier.

1.1.4. Pentru constructiile monumente istorice sau de arhitectura, prevederile prezentului normativ
au caracter de recomandare, urmand a fi luate, de la caz la caz, numai masuri de imbunatatire a
sigurantei la foc posibil de realizat, fara afectarea caracterului monumentului.

1.1.5. Pentru constructii si obiective ale structurilor de aparare nationala, ordine publica si siguranta
nationala nominalizate prin ordine ale conducatorilor structurilor respective, prevederile normativului
nu sunt obligatorii. La acestea se asigura masurile de siguranta la foc stabilite de organele proprii de
specialitate ale acestora, aprobate de conducatorii structurilor respective.

1.1.6. Masurile de siguranta la foc ale constructiilor trebuie sa indeplineasca criteriile si nivelele de
performanta prevazute in normativ, stabilindu-se de la caz la caz, echiparea si dotarea necesara cu
mijloace si instalatii de semnalizare si stingere a incendiilor, precum si componenta si dotarea
serviciului de pompieri in functie de categoria de importanta a constructiei, tipul constructiei,
destinatie si marime, riscuri si pericole de incendiu, amplasare si timpi operativi de interventie a
serviciilor de pomperi, densitatea sarcinii termice, rezistenta si stabilitatea constructiei in caz de
incendiu, precum si scenariile de siguranta la foc.

1.1.7. Pentru indeplinirea criteriilor si nivelelor de performanta prevazute in normativ, se vor utiliza
materiale si elemente de constructii si instalatii pentru care sunt efectuate determinari functionale si
de comportare la foc (clase de combustibilitate, rezistente la foc, propagare flacara, etc.).

1.1.8. Prevederile prezentului normativ, trateaza conditiile si nivelele de performanta specifice

sigurantei la foc a constructiilor din categoria C de importanta si cu destinatii curente (civile, de
productie si/sau depozitare, mixte), proiectate si realizate din materiale de constructie traditionale
(lemn, metal, beton, piatra, ceramica, sticla). Pentru constructiile de importanta A si B se vor stabili
si asigura masuri suplimentare de siguranta la foc. Materialele si elementele noi de constructii si
instalatii, produse in tara sau importate se utilizeaza in conformitate cu prevederile agrementelor
tehnice ale acestora, emise potrivit legii.
 23

1.2. TERMINOLOGIE, CLASIFICARI

1.2.1. Acoperis - parte a constructiei care o inchide fata de exterior, peste ultimul nivel construit.
Poate fi tip terasa sau cu sarpanta.

1.2.2. Arie (construita si desfasurata) - suprafata orizontala a constructiei, delimitata de elemente

perimetrale. Aria construita (Ac) este delimitata de fetele exterioare ale peretilor de inchidere
perimetrali la nivelul soclului (planul de contact cu terenul), iar aria desfasurata (Ad) a unei
constructii reprezinta suma ariilor construite a tuturor nivelurilor acesteia, subterane si supraterane,
delimitate de fetele exterioare ale peretilor de inchidere perimetrali ai fiecarui nivel.

1.2.3. Atrium (patio, curte de lumina) - incinta inchisa din interiorul unei constructii, delimitata pe
una sau mai multe laturi de cel putin patru niveluri ale constructiei.

Atriumurile pot fi acoperite sau neacoperite.

1.2.4. Clapeta antifoc - dispozitiv de inchidere (obturare) rezistent la foc, montat pe tubulatura de

ventilare care strapunge un element de constructie antifoc sau rezistent la foc (in pozitie normal
deschisa si prevazuta cu actionare automata si manuala in caz de incendiu).

1.2.5. Cladire inalta - constructie civila (publica) supraterana, la care pardoseala ultimului nivel
folosibil este situata la peste 28 m fata de terenul (carosabilul adiacent) accesibil autovehiculelor de
interventie ale pompierilor pe cel putin doua laturi ale cladirii.

Atunci cand ultimele niveluri sunt locuinte de tip duplex sau triplex se ia in considerare numai nivelul
de acces din circulatiile comune orizontale ale cladirii.

Nu sunt considerate cladiri inalte :

constructiile care nu sunt destinate sa adaposteasca oameni;

cladirile civile (publice) la care deasupra nivelului limita se afla un singur nivel ce ocupa maximum
50I din aria construita a cladirii si cuprinde numai incaperi pentru masini ale ascensoarelor, spatii
tehnice aferente constructiei, circulatii functionale;

cladirile civile (publice) nominalizate in normativ.

1.2.6. Cladire foarte inalta - constructie civila (publica) la care pardoseala ultimului nivel folosibil este
situata la inaltimea de 45 m, sau mai mult, masurata conform art.1.2.5.

1.2.7. Clasa de combustibilitate - caracteristica a unui material sau element, exprimata prin nivelul
parametrilor specifici, determinati in urma unor incercari standardizate.

1.2.8. Combustibilitatea materialelor si elementelor de constructii - Capacitatea acestora de a se

aprinde si arde in continuare, contribuind la cresterea cantitatii de caldura dezvoltata de incendiu.
 24

1.2.8.1. In functie de comportarea la foc, materialele si elementele de constructii, pot fi

incombustibile C0 (CA1) sau combustibile. Materialele si elementele de constructie
combustibile se clasifica in clasele de combustibilitate:

C1 (CA2a) - practic neinflamabile;

C2 (CA2b) - dificil inflamabile;

C3 (CA2c) - mediu inflamabile;

C4 (CA2d) - usor inflamabile.

Materialele din clasele C1 (CA2a) si C2 (CA2b), sunt considerate greu combustibile.

1.2.8.2.Materialele si substantele ce se depoziteaza, se clasifica si in clase de periculozitate,

simbolizate P1 la P5.

1.2.9. Compartiment de incendiu - constructie independenta (instalatie), precum si constructii

comasate sau grupate, amplasate la distantele normate fata de vecinatatI, sau volum construit
compartimentat prin pereti antifoc fata de constructiile (instalatiile) adiacente.

In cladirile inalte si foarte inalte compartimentul de incendiu poate fi un volum inchis, constituit din
unul pana la trei niveluri succesive, delimitate de elemente rezistente la foc conform normativului si
cu aria desfasurata totala conform compartimentului de incendiu admis pentru constructiile civile
(publice) de gradul I de rezistenta la foc.

1.2.10. Comportare la foc - totalitatea schimbarilor fizice si chimice intervenite atunci cand un

material, produs sau ansamblu, este supus actiunilor unui incendiu standard.

1.2.11. Conditii de performanta - exprimarea performantelor produsului prin criterii si nivele de

performanta ale acestuia, corespunzatoare exigentelor (pretentiilor) de siguranta la foc a
utilizatorilor.

1.2.12. Constructii: obiecte construite supraterane (cu sau fara subsoluri ori demisoluri) sau
subterane, avand urmatoarele destinatii si functiuni:

civile (publice) - pentru locuit, administratie, comert, sanatate, cultura, invatamant, sport, turism,
etc;

de productie si/sau depozitare - pentru activitati specifice de baza sau auxiliare, (hale, ateliere,
depozite, etc.);

mixte – pentru diferite activitati civile (publice), de productie si/sau depozitare, ori civile (publice) si
de productie si/sau depozitare, inglobate in acelasi volum construit.

NOTA : Constructiile agroindustriale  si agrozootehnice se trateaza, dupa caz, prin asimilare cu

constructiile civile sau de productie ori depozitare, in functie de destinatiile acestora.
 25

1.2.13. Constructie (cladire) blindata - constructie inchisa supraterana in care activitatea se

desfasoara numai la lumina artificiala, avand acoperis si pereti de inchidere perimetrala plini, in care
se prevad numai goluri psihologice si usi de acces. Incaperile blindate cu aria construita (Ac) mai
mare de 700 m2 sunt considerate constructii blindate.

1.2.14. Constructie (cladire) deschisa - constructie descoperita sau acoperita tip “sopron”, deschisa
perimetral pe minimum 2 laturi ori delimitata de elemente neetanse (plasa, trafor, etc.).

1.2.15. Constructie (cladire) inchisa - cladire acoperita si inchisa perimetral cu pereti.

1.2.16. Constructie (cladire) monobloc - constructie inchisa cu aria construita (Ac) de cel putin
20.000 m2 si latimea mai mare de 72 m.

1.2.17. Constructie subterana - constructie realizata in intregime sub nivelul terenului inconjurator

(natural sau amenajat).

1.2.18. Constructie (cladire) supraterana - constructie realizata peste cota terenului inconjurator

(natural sau amenajat) si care poate avea sau nu niveluri subterane.

1.2.19. Cortina de siguranta - element mobil de protectie antifoc, specific golurilor mari din peretii de
compartimentare impotriva incendiilor.

1.2.20. Criterii de performanta - conditii in raport de care se evalueaza indeplinirea unei cerinte de

performanta.

1.2.21. Degajament protejat - spatiu construit inchis destinat circulatiei utilizatorilor, alcatuit si

separat de restul constructiei cu elemente de constructie orizontale si verticale incombustibile C0
(CA1) si rezistente la foc conform normativului, astfel realizat si echipat incat sa nu fie inundat cu
fum un timp determinat, luat in considerare la stabilirea timpului (lungimii) de evacuare in caz de
incendiu.

1.2.22. Densitate sarcina termica - potential calorific total al unui spatiu, incapere, etc., raportat la
aria pardoselii luata in considerare (J/m2).

1.2.23. Demisol - nivel construit al cladirii avand pardoseala situata sub nivelul terenului
(carosabilului) inconjurator cu maximum jumatate din inaltimea libera a acestuia si prevazut cu
ferestre in peretii de inchidere perimetrala. Demisolul se considera nivel suprateran al constructiei.

Atunci cand pardoseala este situata sub nivelul terenului (carosabilului) inconjurator cu mai mult de
jumatate din inaltimea libera, se considera subsol si se include in numarul de niveluri subterane ale
constructiei.

1.2.24. Deschideri pentru evacuarea fumului (desfumare) - goluri practicate in treimea superioara a

inchiderilor perimetrale sau in acoperisul unei constructii, astfel incat sa permita evacuarea fumului
produs in caz de incendiu (permanent libere sau inchise cu dispozitive care se deschid automat in
caz de incendiu).
 26

1.2.25. Grad de rezistenta la foc - capacitate globala a constructiei sau a compartimentului de

incendiu de a raspunde la actiunea unui incendiu standard, indiferent de destinatia sau functiunea
acestuia.

1.2.26. Incendiu - proces complex de ardere, cu evolutie necontrolata, datorat prezentei

substantelor combustibile si a surselor de aprindere, a carui aparitie si dezvoltare are efecte negative
prin producerea de pierderi de vieti, pagube materiale, etc. si care impune interventia organizata
pentru stingere.

1.2.27. Inflamare generalizata (flash-over) - trecerea brusca la starea de combustie generalizata pe

suprafata materialelor combustibile dintr-un spatiu inchis.

1.2.28. Incaperi cu aglomerari de persoane - incaperi in care se pot afla simultan cel putin 50 de
persoane, fiecareia din acestea revenindu-i o arie de pardoseala mai mica de 4 m 2.

1.2.29. Incapere tampon - incapere (sas) de protectie a golurilor din pereti, astfel conformata,

alcatuita si realizata incat sa corespunda prevederilor normativului, potrivit rolului pe care il are in
caz de incendiu.

1.2.30. Invelitoare - izolare hidrofuga a acoperisurilor (teraselor), cu rol de asigurare a etanseitatii

constructiei fata de intemperii.

1.2.31. Limitarea propagarii incendiilor - ansamblul masurilor constructive si de instalatii, care

impiedica pentru durate normate de timp, extinderea incendiului in interiorul compartimentului de
incendiu sau in afara acestuia.

1.2.32. Mansarda - spatiu functional amenajat in volumul podului constructiei. Se include in numarul

de niveluri supraterane.

1.2.33. Nivel - spatiu construit suprateran sau subteran al constructiilor inchise sau deschise,
delimitat de plansee. Constituie nivel supanta a carei arie este mai mare decit 40I din cea a
incaperii/spatiului in care se afla.

1.2.34. Panouri de invelitoare - elemente autoportante montate pe sarpante ale constructiilor, cu rol

de izolare hidrofuga si dupa caz termica.

1.2.35. Perete cortina - inchidere perimetrala a constructiei, realizata cu structura proprie de

rezistenta (independenta de cea a constructiei de care numai se ancoreaza), sau panouri de fatada
fixate de structura constructiei (fara structura proprie).

Dupa caz, pot fi utilizate si combinatii ale celor doua sisteme de inchidere perimetrala cu perete
cortina.

1.2.36. Perete sau planseu antifoc (AF) - element de constructie vertical sau orizontal, realizat din
materiale incombustibile C0 (CA1), avand rezistenta la foc cel putin egala cu nivelul stabilit in functie
de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din compartimentele de incendiu pe care le
separa, conformat si realizat potrivit prevederilor normativului.
 27

1.2.37. Perete sau planseu rezistent la explozie (RE) - element de constructie vertical sau orizontal,
realizat din materiale fara goluri interioare, incombustibile C0 (CA1), alcatuit si dimensionat prin
calcul astfel incat sa reziste la presiunea exploziei volumetrice respective. Atunci cand separa
compartimente de incendiu, trebuie sa indeplineasca si conditiile stabilite pentru elemente antifoc.

1.2.38. Perete sau planseu rezistent la foc (RF) - element de constructie vertical sau orizontal,
realizat din materiale C0 (CA1) - cu rezistenta la foc cel putin egala cu nivelul stabilit in normativ, in
functie de rolul de protectie la foc pe care il are.

1.2.39. Perete sau planseu etans la foc (EF) - element de constructie vertical sau orizontal alcatuit
din materiale C0 (CA1) care asigura etanseitatea stabilita prin normativ.

1.2.40. Pereti portanti - elemente de constructie verticale portante ale constructiei, caracterizate prin
clasa de combustibilitate si rezistenta la foc, pentru stabilirea gradului de rezistenta la foc al cladirii
sau compartimentului de incendiu.

1.2.41. Pereti neportanti (autoportanti) - idem pereti portanti, dar fara indeplinirea unui rol
structural.

1.2.42. Performanta la foc - comportarea unui material, produs sau ansamblu supus unui incendiu,
in raport cu utilizarea lui.

1.2.43. Planseu - element de constructie orizontal sau inclinat care delimiteaza niveluri ale
constructiei, luat in calcul pentru determinarea gradului de rezistenta la foc.

Planseele partiale (supante), care ocupa mai mult de 40I din aria incaperii in care sunt dispuse, se
iau in calcul la determinarea gradului de rezistenta la foc.

1.2.44. Potential calorific - vezi sarcina termica.

1.2.45. Platforma - element de constructie orizontal cu goluri neprotejate in procent de minimum

30I din arie, (inclusiv tip “gratar”), fara loc permanent de activitate si destinat vizitarii periodice
(maxim 8 ori pe schimb).

Platformele nu se iau in calcul la determinarea gradului de rezistenta la foc si a numarului de

niveluri.

1.2.46. Risc de incendiu - probabilitatea izbucnirii incendiilor in spatii, incaperi, constructii sau

compartimente de incendiu ori instalatii; in cele cu functiuni civile (publice) se exprima prin “riscuri
de incendiu”, iar in cele destinate activitatilor de productie si/sau de depozitare se exprima prin
“categorii de pericol de incendiu”.

1.2.47. Rezistenta la foc (RF) - aptitudinea unor parti sau elemente de constructie de a-si pastra,
intr-un timp determinat, capacitatea portanta, izolarea termica si etanseitatea, stabilite prin incercari
standardizate.

1.2.48. Sala aglomerata - (categorie distincta a incaperilor cu aglomerari de persoane) - incapere

sau grup de incaperi care comunica direct intre ele prin goluri (protejate sau neprotejate), in care
 28

suprafata ce-i revine unei persoane este mai mica de 4m2 si in care se pot intruni simultan cel putin
150 de persoane (sali de spectacole, sali de intruniri, incaperi pentru expozitii, muzee, cluburi,
cinematografe, comert, cazinouri, discoteci, etc.). Cand sunt situate la parter, se considera sali
aglomerate cele cu mai mult de 200 persoane.

1.2.49. Sarcina termica - suma energiilor calorice degajate prin combustia completa a tuturor
materialelor din spatiul considerat.

1.2.50. Sarpanta - ansamblul structural al acoperisului unei constructii, pe care se dispune suportul

invelitorii sau panourile de invelitoare.

1.2.51. Scara de evacuare - circulatie verticala corespunzator dispusa, conformata, dimensionata si

protejata pentru a asigura conditii de evacuare a utilizatorilor in caz de incendiu.

1.2.52. Scara cu trepte balansate – scara la care forma in plan a unor trepte este diferita de
celelalte, pe inaltimea uneia sau mai multor rampe, ori a intregii scari.

1.2.53. Scenarii de siguranta la foc - combinatii de valori si relatii intre conditiile si perfomantele la

foc asigurate, in scopul realizarii sigurantei utilizatorilor.

1.2.54. Scena amenajata - spatiu de joc aferent salii, cu aria minima de 150 m2 (inclusiv buzunarele
si depozitele acesteia), prevazut cu turn de scena cu sau fara trape in pardoseala si echipata cu
dispozitive de manevrare a decorurilor.

1.2.55. Sistem de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti - sistem constituit din dispozitive de

evacuare a fumului si a gazelor fierbinti si ecrane verticale coborate sub acoperis sau tavan in scopul
limitarii propagarii incendiilor in constructiile inchise cu arii libere mari (fara pereti interiori
despartitori).

1.2.56. Supanta - planseu intermediar plin, deschis pe una sau mai multe laturi fata de incaperea in
care este dispus. Se ia in considerare conform prevederilor normativului.

1.2.57. Tambur deschis - protectie a golurilor de circulatie functionala din peretii antifoc, rezistenti la
foc sau rezistenti la explozie.

1.2.58. Usi de evacuare – elemente mobile de inchidere a golurilor de circulatie si evacuare din

peretii care delimiteaza diferite spatii construite.

1.2.59. Usi, cortine si obloane rezistente la foc - elemente mobile de protectie a golurilor de

circulatie functionala din pereti cu rol de limitare a propagarii incendiilor, alcatuite si echipate
conform normativului.

1.2.60. Utilizatori - persoane, animale sau obiecte care folosesc sau exploateaza constructia.

1.2.61. Volet - dispozitiv de inchidere (obturare) rezistent la foc, montat pe tubulaturi (ghene) de

evacuare a fumului, normal inchis sau deschis in pozitie de asteptare si prevazut cu actionare
automata si manuala in caz de incendiu.
 29

CAP.2. CONDITII GENERALE DE PERFORMANTA A CONSTRUCTIILOR

2.1. RISC DE INCENDIU SI GRAD DE REZISTENTA LA FOC
Risc de incendiu

2.1.1. La cladiri civile (publice) riscul de incendiu este determinat, in principal, de densitatea
sarcinii termice (q) stabilita prin calcul si de destinatia respectiva.

2.1.2. In functie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu in cladiri civile (publice),
poate fi:

mare: qi = peste 840 MJ/m2

mijlociu: qi = 420 - 840 MJ/m2

mic: qi = sub 420 MJ/m2

2.1.3. In functie de destinatie (functiune), unele spatii si incaperi din cladirile civile (publice), se
incadreaza in urmatoarele riscuri de incendiu:

mare: in care se utilizeaza, sau depoziteaza materiale ori substante combustibile (arhive,
biblioteci, multiplicare, parcaje autoturisme, etc.);

mijlociu: in care se utilizeaza foc deschis (bucatarii, centrale termice, oficii cu preparari
calde, etc.);

mic: celelalte incaperi si spatii.

In incaperile si spatiile echipate cu instalatii automate de stingere a incendiilor, riscurile mari de

incendiu pot fi considerate mijlocii, iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici. Pentru intregul
compartiment de incendiu sau cladire, riscul de incendiu considerat va fi cel mai mare care
reprezinta minimum 30I din volumul acestora.

2.1.4. La constructii de productie si/sau depozitare, riscul de incendiu are in vedere natura
activitatilor desfasurate, caracterisicile de ardere ale materialelor si substantelor utilizate, prelucrate,
manipulate sau depozitate, si densitatea sarcinii termice. La acestea riscul de incendiu este definit
prin categorii de pericol de incendiu, ce exprima:

categoriile A sI B (BE3a,b):     posibilitati de incendiu si explozie volumetrica (risc foarte mare de

incendiu);

categoria C (BE2):    posibilitati de incendiu/ardere (risc mare de incendiu);

categoria D (BE1a): existenta focului deschis sub orice forma, in absenta substantelor combustibile
(risc mediu de incendiu);
 30

categoria E (BE1b): existenta unor materiale sau substante incombustibile in stare rece sau a
substantelor combustibile in stare de umiditate inaintata, peste 80I (risc mic de incendiu).

2.1.5. Zonele din incaperi, incaperile, compartimentele si constructiile de productie si/sau

depozitare, vor avea definit riscul de incendiu (fiecare in parte) prin una din cele cinci categorii de
pericol de incendiu, conform tabelului 2.1.5., in functie de pericolul de incendiu determinat de
proprietatile fizico-chimice ale materialelor si substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau
depozitate - inclusiv utilajele, rafturile, paletele, ambalajele, etc.

Tabel 2.1.5.
CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU
Categoria de Caracteristicile substantelor si ale Precizari
pericol de materialelor ce determina incadrarea
incendiu
0 1 2
A Substante a caror aprindere sau explozie Nu determina incadrarea in categoriile A si B (BE3a si
poate sa aiba loc in urma contactului cu BE3b) de pericol de incendiu:
(BE3a) oxigenul din aer, cu apa sau cu alte
substante ori materiale. folosirea substantelor solide, lichide sau gazoase
drept combustibil pentru ardere;
Lichide cu temperatura de inflamabilitate a
vaporilor pana la 28oC, gaze sau vapori cu scaparile si degajarile de gaze, vapori sau praf,
limita inferioara de explozie pana la 10I, stabilite conform art.2.1.7., care sunt in cantitati
atunci cand acestea pot forma cu aerul ce nu pot forma cu aerul amestecuri explozive.
amestecuri explozive.
B Lichide cu temperatura de inflamabilitate a
In asemenea situatii, incadrarea se face in categoria
vaporilor cuprinsa intre 28-100oC, gaze sau
C, D sau E (BE2, BE1a,b), in functie de densitatea
(BE3b) vapori cu limita inferioara de explozie mai
sarcinii termice si pericolul de incendiu in ansamblu.
mare de 10I, atunci cand acestea pot forma
cu aerul amestecuri explozive.

Fibre, praf sau pulberi, care se degaja in

stare de suspensie, in cantitati ce pot forma
cu aerul amestecuri explozive.
C Substante si materiale combustibile solide. Nu determina incadrarea in categoria C (BE2) de
pericol, oricare din urmatoarele situatii:
(BE2) Lichide cu temperatura de inflamabilitate a
vaporilor mai mare de 100oC. folosirea substantelor solide, lichide sau gazoase
drept combustibil pentru ardere;

utilizarea lichidelor combustibile cu temperatura de

inflamabilitate peste 100oC la comenzi hidraulice,
racire, ungere, filtre si tratamente termice, in
cantitati de max. 2 m3, cu conditia luarii unor
masuri locale pentru limitarea propagarii
incendiului;

folosirea echipamentului electric, care contine pana la

60 kg ulei pe unitatea de echipament, precum si a
fluxurilor de cabluri cu mai putin de 3,5 kg
material combustibil/ml pe flux;

materialele si substantele combustibile din spatiul

respectiv, inclusiv cele din utilaje care nu se
 31

incadreaza la aliniatul 2 sau cele utilizate la

transportul ori depozitarea materialelor
combustibile, a unor ambalaje, palete sau rafturi
combustibile, daca nu depasesc in totalitate 105
MJ/m2

In situatiile de mai sus, incadrarea se face in functie

de pericolul de incendiu in ansamblu, in categoria D
sau E de pericol de incendiu (BE1a ,b).
D Substante sau materiale incombustibile in
stare fierbinte, topite sau incandescente, cu
(BE1a) degajari de caldura radianta, flacari sau
scantei.

Substante solide, lichide sau gazoase ce se

ard in calitate de combustibil.
E Substante sau materiale incombustibile, in
stare rece sau materiale combustibile in stare
(BE1b) de umiditate inaintata (peste 80I), astfel incat
posibilitatea aprinderii lor este exclusa.

2.1.6. Categoriile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone si incaperi, precum si

independent pentru fiecare compartiment de incendiu si constructie in parte, mentionandu-se
obligatoriu in documentatia tehnico-economica.

Cea mai periculoasa categorie de pericol de incendiu necompartimentata existenta intr-o

incapere (spatiu), compartiment de incendiu sau constructie, de regula, determina categoria de
pericol a acestora, cu urmatoarele exceptii:

categoriile A si B (BE3a,b) de pericol de incendiu, al caror volum aferent este mai mic de 5I din
volumul incaperii sau al compartimentului respectiv;

categoriile C si D (BE2 si BE1a) de pericol de incendiu, cu un volum aferent mai mic de 10I din
volumul incaperii sau al compartimentului respectiv, fara a depasi o arie de 400 m 2.

In cazurile exceptate se iau masuri care sa reduca posibilitatile formarii concentratiei locale cu
pericol de explozie si a propagarii incendiului spre spatiile invecinate din cadrul incaperii sau a
compartimentului respectiv.

In cazul existentei mai multor categorii de pericol de incendiu necompartimentate, situate in

puncte distincte ale incaperii sau ale compartimentului, se iau in consideratie sumele volumelor
aferente si respectiv ale ariilor efective ale fiecarei categorii de pericol. Pentru categoriile C si D (BE2
si BE1a) de pericol de incendiu insumarea se aplica numai daca distanta dintre spatiile respective
este mai mica de 40 m (masurata pe orizontala).

Pentru compartimente de incendiu sau constructii, categoria de pericol de incendiu cea mai
periculoasa se extinde la intregul volum al acestora, atunci cind reprezinta mai mult de 30I din
volumul construit al compartimentului sau constructiei.
 32

2.1.7. Pentru determinarea concentratiei amestecului exploziv se tine seama de scaparile si

degajarile de gaze, vapori sau praf, atat in timpul desfasurarii normale a activitatii, cat si in cazurile
accidentale de avarie stabilite prin proiect la instalatiile de utilitati aferente.

Grade de rezistenta la foc

2.1.8. Conditiile minime pe care trebuie sa le indeplineasca elementele principale ale

constructiei (compartimentului de incendiu) astfel incat intreaga constructie sau compartiment sa
poata fi incadrat intr-un anumit grad de rezistenta la foc, sunt precizate in tabelul 2.1.9.

Tabel 2.1.9.
CONDITII MINIME PENTRU INCADRAREA CONSTRUCTIILOR IN GRADE DE REZISTENTA LA FOC
Nr. Tipul elementelor de Gradul de rezistenta la foc
constructie I II III IV V
Crt.
0 1 2 3 4 5 6
1. Stalpi, coloane, pereti C0 (CA1) 2 ½ C0 (CA1) C1 (CA2a) C2 (CA2b) C4 (CA2d)
portanti ore
2 ore 1 ora 30 min -
2. Pereti interiori neportanti C0 (CA1) C1 (CA2a) C2 (CA2b) C3 (CA2c) C4 (CA2d)

30 min 30 min 15 min 15 min -

3. Pereti exteriori C0 (CA1) C1 (CA2a) C2 (CA2b) C3 (CA2c) C4 (CA2d)
neportanti
15 min 15 min 15 min - -
4. Grinzi, plansee, nervuri, C0 (CA1) C0 (CA1) C1 (CA2a) C2 (CA2b) C4 (CA2d)
acope-risuri terasa
1ora 45 min 45 min 15 min -

(30 min)* (30 min)*

5. Acoperisuri autoportante C0 (CA1) C1 (CA2a) C2 (CA2b) C3 (CA2c) C4 (CA2d)
fara pod (inclusiv
contravantuiri), sarpanta 45 min 30 min 15 min - -
acope-risurilor fara pod.
(30 min)* (15 min)*
6. Panouri de invelitoare si C0 (CA1) C1 (CA2a) C2 (CA2b) C3 (CA2c) C4 (CA2d)
suportul continuu al
invelitorii combustibile. 15 min - - - -

NOTA: *In cladirile si compartimentele de incendiu in care densitatea sarcinii termice nu depaseste
840 MJ/m2, (cu exceptia cladirilor inalte, foarte inalte, cu sali aglomerate, cele care adapostesc
persoane care nu se pot evacua singure si cele cu echipament de importanta deosebita), se pot
aplica valorile rezistentelor la foc din paranteze.

2.1.9. Toate elementele principale ale constructiei, functie de rolul acestora, trebuie sa
indeplineasca conditiile minime de combustibilitate si rezistenta la foc prevazute pentru incadrarea in
gradul respectiv de rezistenta la foc, caracterizand stabilitatea la foc a constructiei.
 33

Pentru ca un element al constructiei sa corespunda la un anumit grad de rezistenta la foc,

trebuie sa indeplineasca ambele conditii minime (atat cea de combustibilitate cat si cea de rezistenta
la foc) precizate in tabelul 2.1.9.

2.1.10. Gradul de rezistenta la foc al constructiei sau al unui compartiment de incendiu este
determinat de elementul sau cu cea mai defavorabila incadrare si se precizeaza obligatoriu in
documentatia tehnico-economica.

2.1.11. La stabilirea gradului de rezistenta la foc, respectiv a stabilitatii la foc a

constructiei, nu se iau in considerare urmatoarele:

2.1.11.1. Sarpanta si suportul invelitorii constructiilor de gradul II sau III, cu pod,

daca planseul spre pod nu este suspendat de sarpanta acoperisului, iar golurile acestuia sunt

protejate prin elemente de inchidere rezistente la foc minimum 30 minute. La cladirile inalte

si foarte inalte, acoperisurile cu pod vor fi realizate integral din materiale C0 (CA1).

2.1.11.2. Invelitoarea acoperisurilor de orice fel, inclusiv termoizolatia si hidroizolatia,

montate deasupra unui suport C0 (CA1) continuu, rezistent la foc conform conditiilor din
tabel 2.1.9. (in afara de tabla).

2.1.11.3. Luminatoarele si cupolele (incombustibile sau combustibile) a caror arie insumata

(in proiectie orizontala) nu depaseste 25I din aria spatiului inchis in care sunt dispuse si cele
ale atriumurilor, indiferent de arie, realizate cu structura C0 (CA1) si vitrari din materiale C0
… C2 (CA1 … CA2b).

2.1.11.4. Pardoselile si tamplaria (usi, ferestre, obloane), inclusiv fasiile fixe pentru iluminatul
natural executate din materiale C2 - C3 (CA2b,c), in suprafata de maximum 10I din aria
peretelui exterior si astfel dispuse si intrerupte incat sa nu favorizeze propagarea incendiului
de la un nivel la altul si in lungul cladirii.

2.1.11.5. Peretii interiori despartitori neportanti sau panourile fara rol de limitare a propagarii
incendiilor, incombustibile sau din materiale combustibile cu geam ori cu plasa de sarma,
daca inaltimea insumata a panourilor pline combustibile este de cel mult 1,20 m precum si
alte categorii de pereti despartitori combustibili a caror folosire este admisa conform
prezentului normativ.

2.1.11.6. Finisajele interioare, precum si plafoanele suspendate si pardoselile tip estrada, din
constructii care indeplinesc conditiile de combustibilitate prevazute pentru plansee, sau cand
utilizarea lor este admisa conform prezentului normativ.

2.1.11.7. Platformele metalice si elementele metalice care nu fac parte din structura de
rezistenta a constructiei.
 34

2.1.11.8. Elementele constructive ale marchizelor, windfangurilor, serelor, verandelor,

pridvoarelor, etc.

In constructiile in care densitatea sarcinii termice nu depaseste 420 MJ/m 2 si materialele
combustibile sunt astfel distribuite incat sa nu pericliteze stabilitatea constructiei prin incalzirea
locala a unor elemente de constructie in timpul incendiului, se admite utilizarea structurilor metalice
neprotejate sau partial protejate si reducerea corespunzatoare a rezistentei la foc a stalpilor,
peretilor si planseelor pana la minimum 15 minute, considerandu-se ca structura indeplineste
conditiile pentru gradul II rezistenta la foc. In aceleasi conditii se pot reduce si rezistentele la foc ale
stalpilor, peretilor si planseelor realizate din alte materiale.

La cladiri inalte, foarte inalte si la sali aglomerate, precum si la cele de productie si/sau
depozitare vor fi respectate si prevederile specifice.

2.1.13. Structurile metalice neprotejate sau partial protejate pot fi utilizate, in conditiile
normativului in general la:

compartimente si spatii echipate cu instalatii automate de stingere cu apa care asigura racirea
elementelor pe timpul normat;

constructii supraterane cu maximum 15,00 m inaltime.

2.1.14. La utilizarea structurilor metalice neprotejate sau partial protejate, se vor avea in
vedere rolul elementului in asigurarea stabilitatii constructiei, categoria de importanta a cladirii,
numarul de persoane si valoarea bunurilor adapostite, precum si urmarile posibile ale prabusirii
constructiei datorita actiunii focului.

2.2. AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR SI CONFORMAREA LOR LA FOC

Amplasare

2.2.1. Constructiile supraterane civile (publice), de productie si/sau depozitare, de regula, se

amplaseaza comasate sau grupate la distante nenormate intre ele, in limitele unor compartimente
de incendiu specifice, cu arii maxime admise in functie de destinatie, gradul de rezistenta la foc cel
mai dezavantajos, riscul de incendiu si numarul de niveluri cel mai mare (luand in calcul suma ariilor
construite efective).

2.2.2. Constructiile independente si gruparile sau comasarile de constructii constituite

conform art. 2.2.1., se amplaseaza astfel incat sa nu permita propagarea incendiilor o perioada de
timp normata sau, in cazul prabusirii, sa nu afecteze obiectele invecinate, respectandu-se distantele
minime de siguranta din tabelul 2.2.2. ori compartimentandu-se prin pereti rezistenti la foc alcatuiti
corespunzator densitatii sarcinii termice celei mai mari, potrivit normativului.

Tabel 2.2.2.
Distante de siguranta
Grad de rezistenta la foc Distante minime de siguranta (m) fata de constructii avand gradul de rezistenta la foc
I - II III IV - V
I - II 6 8 10
 35

III 8 10 12
IV - V 10 12 15
NOTA: 1. Pentru constructiile de productie sau depozitare din categoria A sau B (BE3a,b) de
pericol de incendiu, distantele de siguranta fata de cladiri cu alte riscuri sau categorii de pericol
de incendiu, se majoreaza cu 50I, fara a fi mai mici de 15,00 m.
2. In cazuri justificate tehnic, in cadrul limitei de proprietate, investitorii pot stabili distante mai
mici pe proprie raspundere, prin hotariri scrise ale consiliilor de conducere respective, daca
adopta masuri de protectie compensatorii, stabilite prin proiect si scenarii de siguranta la foc.

2.2.3. Constructiile cu destinatii sau functiuni diferite, grupate sau comasate in cadrul unui
compartiment de incendiu, se separa intre ele cu pereti si plansee corespunzatoare destinatiilor,
riscurilor si categoriilor de incendiu, precum si densitatii sarcinii termice, conform prevederilor
normativului, iar intre compartimentele de incendiu, daca nu sunt asigurate distantele de siguranta,
se prevad elemente despartitoare verticale antifoc sau rezistente la foc (pereti) din materiale C0
(CA1), rezistente la foc corespunzator densitatii sarcinii termice, dar minimum 3 ore si dupa caz,
rezistente la explozie.

In cladiri inalte si foarte inalte se pot realiza compartimente de incendiu conform

prevederilor specifice acestora.

Conformare la foc

2.2.4. Constructiile in ansamblu si elementele de constructii ale acestora vor fi astfel

alcatuite si conformate incat sa nu favorizeze propagarea focului si a fumului.

2.2.5. Pe cat posibil, activitatile cu riscuri mari de incendiu se dispun in zone distincte ale
constructiei, iar cele cu pericol de explozie la ultimul nivel. Atunci cand aceasta dispunere nu este
posibila tehnic sau functional se iau masurile de protectie si compartimentare necesare, conform
prevederilor normativului.

2.2.6. Prin dispunerea functiunilor in constructie si asigurarea masurilor de protectie

corespunzatoare, se va urmari eliminarea posibilitatilor de propagare usoara a fumului si a focului in
afara compartimentelor in care s-a produs incendiul, precum si protejarea acestora fata de actiunea
unui incendiu din vecinatatea lor.

2.2.7. Functiunile diferite dintr-o constructie, de regula, se separa cu elemente de constructii

verticale si orizontale rezistente la foc, astfel alcatuite si dimensionate incat sa nu puna in pericol
viata utilizatorilor un timp determinat.

2.2.8. Constructiile cu functiuni mixte (civile, de productie si/sau depozitare), vor avea
dispuse functiunile periculoase, in zone distincte si prevazute elemente de separare corespunzatoare
riscurilor si categoriilor de incendiu, precum si densitatii sarcinii termice a acestora, prin pereti si
plansee rezistente la foc, ale caror goluri functional necesare vor fi protejate corespunzator
prevederilor normativului.
 36

2.2.9. Pentru limitarea propagarii fumului si focului in constructii, se realizeaza

compartimente de incendiu, iar in interiorul acestor compartimente se recomanda prevederea
elementelor de separare rezistente la foc.

2.2.10. Ariile construite admise pentru compartimente de incendiu ale constructiilor civile
(publice), de productie si/sau depozitare sunt precizate diferentiat in normativ, corespunzator
gradului de rezistenta la foc si destinatiei constructiei respective.

2.3. ALCATUIRI CONSTRUCTIVE

Dispozitii generale

2.3.1. Constructiile si elementele de constructii, in general se alcatuiesc si realizeaza astfel

incat sa nu favorizeze aparitia si propagarea incendiilor.

2.3.2. Elementele de constructie combustibile se recomanda sa nu aiba goluri interioare, iar

eventualele goluri interioare ale acestora vor fi intrerupte, de regula, la cel mult 3,00 m pe verticala
si 6,00 m pe orizontala. Intreruperile se pot executa din acelasi material ca si elementul.

Golurile din elementele combustibile verticale nu trebuie sa comunice cu cele din elementele
combustibile orizontale.

Intreruperea continuitatii golurilor orizontale se realizeaza obligatoriu in dreptul peretilor

despartitori iar a celor verticale in dreptul planseelor.

Intreruperea continuitatii golurilor interioare este obligatorie si la placarile combustibile ale

peretilor si tavanelor, dar nu se refera la canalele de ventilare, la spatiul de deasupra tavanelor
suspendate cu rol de ventilare precum si la spatiile din podul cladirilor.

2.3.3. Continuitatea componentelor combustibile ale acoperisurilor fara pod, trebuie sa se

intrerupa cel putin in dreptul rosturilor de tasare, dilatare sau seismice ale constructiilor, prin
intercalarea unor elemente C0 (CA1), de minimum 1,00 m latime, sau alte sisteme acceptate care sa
asigure limitarea transmiterii arderii.

Plafoane suspendate

2.3.4. Plafoanele suspendate combustibile trebuie sa aibe continuitatea intrerupta, cel putin
la limita peretilor incaperii si in dreptul rosturilor de tasare-dilatare ale constructiei. Intreruperile se
realizeaza prin fasii incombustibile sau spatii libere in planul plafonului, de minimum 0,60 m.

2.3.5. La plafoanele combustibile sau incombustibile suspendate de plansee, de regula,

continuitatea golului dintre tavan si planseu se intrerupe, prin diafragme din materiale C0 … C2 (CA1
… CA2b) sau, in cazuri justificate tehnic, prin perdele de drencere, dispuse la maximum 25 m pe
doua directii perpendiculare.

Sunt exceptate plafoanele suspendate care nu sunt pline (de tip perforat, lamelar, fagure,
gratar sau altele similare).
 37

Galerii, canale

2.3.6. Montarea in aceeasi galerie, canal sau estacada a unor conducte ori sisteme de
transport pentru lichide sau gaze, al caror amestec poate produce explozie sau incendiu, nu este
admisa.

2.3.7. Galeriile, canalele si estacadele destinate transportarii substantelor combustibile, cele

care trec pe deasupra constructiilor, precum si cele care constituie cai de evacuare a persoanelor,
vor fi executate din materiale C0 (CA1).

2.3.8. Galeriile si canalele inchise, prin care se transporta materialele combustibile sau contin
materiale ori elemente combustibile, vor avea asigurate posibilitati de evacuare a fumului sI, dupa
caz, a gazelor fierbinti.

2.3.9. La trecerea canalelor, conductelor sau cablurilor prin pereti si plansee antifoc sau
rezistente la foc, se vor lua masuri corespunzatoare de etansare a golurilor din jurul acestora cu
alcatuiri rezistente la foc, potrivit prevederilor normativului.

2.3.10. La intrarea in constructii a galeriilor, estacadelor si a canalelor de orice fel, se vor lua
masuri de protectie a golurilor in functie de natura materialelor din care sunt executate, precum si a
celor transportate, de destinatia spatiilor spre care acced si de rolul de protectie la foc al peretelui
traversat.

Atunci cand normativul nu impune masuri de protectie speciale vor fi prevazute usi pline, iar
in cazuri justificate in care conditiile tehnice sau functionale nu permit montarea acestora, golurile se
pot proteja cu perdele de drencere.

Fac exceptie estacadele, galeriile si canalele deschise realizate din elemente C0 (CA1), prin
care se transporta materiale incombustibile, la care protejarea golurilor este obligatorie numai cand
traverseaza pereti antifoc.

2.3.11. In constructiile de gradul I…III de rezistenta la foc, de regula, peretii tuturor

ghenelor verticale pentru conducte trebuie sa fie C0 (CA1) , rezistenti la foc minimum 15 minute, cu
exceptia cazurilor mentionate in normativ, in care sunt necesare rezistente mai mari.

Trapele si usile de vizitare practicate in peretii ghenelor verticale pentru conducte, trebuie sa
fie realizate din materiale C0 (CA1) sau, dupa caz, C1 sau C2 (CA2a, CA2b).

2.3.12. Ghenele verticale pentru conducte si cabluri, la trecerea lor prin plansee vor avea
inchise spatiile dintre conducte sau cabluri, cu elemente C0 (CA1), rezistente la foc minimum 30
minute, in toate cazurile in care peretii si trapele sau usile lor de vizitare nu sunt rezistente la foc
minimum 30 de minute.

La trecerea prin peretii de compartimentare antifoc, ghenele orizontale se inchid in jurul

conductelor si a cablurilor, cu materiale C0 (CA1) cu rezistenta la foc echivalenta cu cea a
elementului strapuns.
 38

Elementele si materialele de constructie utilizate pentru protectia, inchiderea sau mascarea

instalatiilor si a echipamentelor, trebuie sa fie cel putin C2 (CA2b), recomandandu-se C0 sau C1
(CA1 sau CA2a).

Cosuri, tuburi

2.3.13. Cosurile de fum (sau de ventilare) si sobele, se alcatuiesc, executa si izoleaza fata de
elementele combustibile ale constructiei conform reglementarilor tehnice in acest domeniu, astfel
incat sa nu conduca la incendii datorita transmiterii caldurii sau a scaparilor de gaze fierbinti, flacari,
scantei, etc.

2.3.14. Hotele de captare a degajarilor de caldura ale unor echipamente, dispozitive,

aparate, etc. si tubulatura acestora, de regula, vor fi realizate din materiale C0 (CA1) si izolate fata
de elementele si materialele combustibile alaturate. In cazuri justificate functional, acestea pot fi C1
sau C2 (CA2a,b).

2.3.15. Elementele de constructie care separa de restul constructiei camerele si crematoriile

pentru gunoi, vor fi realizate din materiale C0 (CA1) rezistente la foc minimum 1 ora si usi rezistente
la foc minimum de 30 minute. Camerele si crematoriile vor avea asigurata evacuarea fumului in
exterior prin tiraj natural-organizat, minimum 1I din arie, sau prin sistem mecanic.

2.3.16. Tuburile pentru gunoi vor fi realizate din materiale C0 (CA1), iar accesul din
constructie la acestea se asigura, de regula, prin exterior (logii, balcoane), sau prin incapere tampon
separata de restul constructiei si de casa scarii prin pereti C0 (CA1), rezistenti la foc minimum 1 ora
si usi pline cu autoinchidere, cu exceptiile precizate in normativ.

Ascensoare

2.3.17. Puturile ascensoarelor si in general ale sistemelor de transport pe verticala, inclusiv

incaperile pentru masinile aferente acestora, se separa de restul constructiei prin elemente C0 (CA1)
cu rezistenta la foc corespunzatoare riscului (categoriei de pericol) de incendiu, tipului de cladire si
destinatiei, dar nu mai putin de 1 ora pentru pereti si plansee.

Puturile ascensoarelor de interventie in caz de incendiu, vor corespunde prevederilor

specifice acestora.

2.3.18. In casele de scari de evacuare nu este admisa amplasarea ascensoarelor pentru

materiale, precum si a oricarui sistem de transport de materiale pe verticala.

2.3.19. Pentru ascensoarele de persoane inglobate in case de scari sau amplasate in

atriumuri ori dispuse in exteriorul constructiilor, precum si cele pentru acces la platforme, galerii sau
pasarele deschise, nu este obligatorie separarea de restul constructiei prin elemente rezistente la
foc, conform prevederilor art. 2.3.17.
 39

Finisaje

2.3.20. Finisajul pe caile de evacuare a persoanelor trebuie sa fie, de regula, C0 (CA1). Se

admit pardoseli din lemn si mochete de maximum 2 cm grosime, precum si finisajele din folii de
max. 0,5 cm grosime, care vor fi lipite pe suport C0 (CA1), cu exceptiile prevazute in normativ.

2.3.21. La placarea cu materiale combustibile a peretilor C0 (CA1) rezistenti la foc, se vor lua

masurile corespunzatoare de protectie, cum sunt: tratare cu substante ignifuge, intreruperi locale ale
continuitatii materialelor combustibile, prevederea instalatiilor automate de stingere, etc., conform
prevederilor reglementarilor tehnice.

2.3.22. Finisajele si tratamentele termice sau fonice combustibile montate pe pereti C0 (CA1)
rezistenti la foc, nu vor crea goluri cu adancimea mai mare de 20 cm fata de acestia.

2.3.23. Plafoanele false, placarile, tratamentele fonice si termice, pardoselile inalte, precum
si finisajele combustibile, vor fi montate sau protejate fata de aparate electrice, corpuri de iluminat si
in general de orice sursa de incalzire, astfel incat sa nu fie posibila aprinderea lor.

Pereti cortina

2.3.24. Peretii cortina utilizati la inchiderile perimetrale ale constructiilor, de regula, se

realizeaza din materiale si elemente de constructie C0 … C2 (CA1 … CA2b), asigurand rezistenta la
foc corespunzatoare conditiilor de incadrare in gradul de rezistenta la foc al constructiei.

2.3.25. Peretii cortina vor fi astfel proiectati, alcatuiti si realizati incat sa intarzie propagarea
incendiilor de la un nivel la altul, atat prin exteriorul constructiei (pe fatada), cat si prin interiorul
constructiei.

2.3.26. Pentru intarzierea propagarii incendiilor prin exteriorul constructiei (pe fatada)
vitrarile peretilor cortina se separa pe verticala prin zone pline cu inaltimea de cel putin 1,20 m,
etanse la foc minimum 30 de minute.

2.3.27. In dreptul planseelor de rezistenta ale constructiei si pe toata grosimea acestora,

spatiul liber dintre peretele cortina si planseu se etanseaza cu materiale C0 (CA1), asigurandu-se
minimum 30 de minute etanseitate la foc, astfel incat sa se intarzie propagarea incendiilor prin
interior. In toate situatiile, pentru o mai buna comportare la foc se pot aplica si vopselele
termospumante.

2.3.28. Pentru intarzierea propagarii fumului si a focului, la peretii cortina care nu au

parapete pline C0 (CA1) rezistente la foc minimum 30 de minute, sub planseele de rezistenta ale
constructiei se dispun ecrane continui de cel putin 0,50 m inaltime, din materiale C0 (CA1), etanse la
foc minimum 30 minute. Atunci cand plafoanele false sunt dispuse la limita inferioara a ecranelor, in
plafoane se vor asigura spatii libere (traforuri) prin care fumul sa patrunda in spatele ecranului.
Ecranele pot fi inlocuite cu instalatie automata tip drencer care sa asigure perdea de protectie.

2.3.29. Peretii cortina se ancoreaza cu elemente din otel de structura de rezistenta a

constructiei pe care o inchide perimetral.
 40

2.3.30. Materialele termoizolante utilizate la peretii cortina vor fi C0…C2 (CA1 …CA2b).

Case de scari

2.3.31. Peretii caselor de scari inchise din constructiile de gradul I…III de rezistenta la foc,
de regula, trebuie sa fie C0 (CA1), rezistenti la foc minimm 2 ½ ore si dupa caz, rezistenti la
explozie, iar in cladirile de gradul IV si respectiv V de rezistenta la foc, ei pot fi C1 sau C2 (CA2a,b),
cu rezistenta la foc de minimum 30 minute si respectiv 15 minute. Fac exceptie situatiile prevazute
in normativ.

Grosimea de perete din spatele niselor sau sliturilor prevazute in peretii caselor de scari,
trebuie sa asigure rezistenta la foc de minimum 45 minute pentru constructiile de gradul I … III si
respectiv 15 minute la cele de gradul IV - V de rezistenta la foc.

2.3.32. Planseele cladirilor din gradul I … III de rezistenta la foc care separa casele de scari
si caile lor de iesire spre exterior fata de restul constructiei, trebuie sa fie C0 (CA1) cu rezistenta la
foc de cel putin 1 ora. La cladirile de gradul IV - V se vor respecta conditiile de incadrare in gradul
de rezistenta la foc.

2.3.33. Grinzile, podestele si rampele scarilor interioare inchise sau deschise trebuie sa fie C0
(CA1), cu rezistenta la foc minimum de 1 ora in cladirile de gradul I … III si cel putin din clasa C2
(CA2b) si rezistenta la foc 45 minute in constructii de gradul IV, respectiv 15 minute in constructii de
gradul V de rezistenta la foc. Fac exceptie situatiile precizate in normativ.

2.3.34. Elementele de protectie a golurilor de acces la casele de scari de evacuare, vor

indeplini conditiile prevazute in normativ.

Atrium

2.3.35. Prevederile normativului se refera la atriumurile inchise, acoperite, cu latimea de cel

putin 7 H (in care H este cea mai mica inaltime a atriumului, dar minimum patru niveluri ale
constructiei).

2.3.36. Realizarea unor atriumuri care nu indeplinesc conditiile minime de dimensionare

precizate, este admisa numai daca se iau masuri corespunzatoare de protectie care sa impiedice
transmiterea focului de la un nivel la altul, prin efectul de cos (protectia golurilor cu elemente
rezistente la foc, copertine, balcoane, perdele de apa, etc., dupa caz).

2.3.37. Pentru inchiderile perimetrale ale atriumurilor, de regula, se utilizeaza materiale si

elemente de constructie C0 (CA1), rezistente la foc minimum 15 minute cu exceptia unor materiale
aferente vitrarilor (garnituri, chituri, masticuri, etc.) care pot fi din clasa de combustibilitate C1 sau
C2 (CA2a sau CA2b).

2.3.38. Atunci cand atriumurile se inchid perimetral cu panouri vitrate fata de restul
constructiei, aceste inchideri se realizeaza astfel incat sa nu favorizeze propagarea incendiilor de la
un nivel la altul. Vitrarile se separa pe verticala prin zone pline cu inaltimea de cel putin 1,20 m,
etanse la foc minimum 1 ora.
 41

Zonele pline dintre vitrari, pot fi inlocuite de plansee orizontale continui (copertine), C0
(CA1), rezistente la foc minimum 1 ora si latimea cel putin de 1,20 m masurata pe orizontala.

2.3.39. Circulatiile comune orizontale care sunt deschise spre atrium, se prevad la limita lor
spre atrium (sub plansee) cu ecrane continui din materiale C0 (CA1), etanse la foc minimum 1 ora,
cu inaltimea de cel putin 0,50 m, realizate similar prevederilor art. 2.3.28, fara a fi admisa inlocuirea
lor cu instalatie automata tip sprinkler sau drencer.

2.3.40. Daca din considerente functionale se prevad pereti pentru separarea atriumurilor de
restul constructiei, acestia trebuie sa fie C0 (CA1) cu rezistenta la foc corespunzatoare densitatii
sarcinii termice, dar minimum 1 ora. Vitrarile acestora nu vor depasi 30I din suprafata peretelui si
vor fi C0 (CA1), rezistente la foc cel putin 15 minute, daca normativul nu stabileste altfel.

2.3.41. In atriumuri se pot utiliza dotari (fixe sau mobile) din materiale CO…C2 (CA1 la
CA2b), iar densitatea sarcinii termice nu va depasi 420 MJ/m 2. La determinarea densitatii sarcinii
termice se ia in considerare cel mai mare nivel al atriumului delimitat de pereti, (in afara celui de la
parter).

2.3.42. Luminatoarele si cupolele care acopera atriumurile se pot realiza cu structura C0

(CA1) si vitrari CO…C2 (CA1 … CA2b) care nu se iau in consideratie la determinarea gradului de
rezistenta la foc al constructiei.

2.3.43. In constructiile cu atrium, nu se recomanda dispunerea adiacenta neseparata de

atrium, a unor spatii cu risc mare de incendiu. Atunci cand totusi se prevad, (pentru activitati
comerciale, expozitii permanente cu exponate combustibile si altele similare cu densitatea sarcinii
termice peste 840 MJ/m2), aceste spatii se echipeaza obligatoriu cu instalatii automate de
semnalizare si stingere a incendiilor.

2.3.44. Depozitele de materiale si/sau substante combustibile neseparate fata de atriumuri

prin elemente rezistente la foc corespunzatoare densitatii sarcinii termice, nu sunt admise.

Incaperi de depozitare

2.3.45. Incaperile de depozitare a materialelor si substantelor combustibile solide cu aria mai

mare de 36 m2 situate in constructii cu alte destinatii, de regula, se separa fata de restul constructiei
prin pereti si plansee C0 (CA1) avand rezistenta la foc corespunzatoare densitatii sarcinii termice
(tabel 2.4.2), daca normativul nu stabileste altfel.

Constructiile pentru depozite se realizeaza conform prevederilor specifice.

2.3.46. Golurile de comunicatie functionala din elementele de compartimentare ale

depozitelor precizate la art. 2.3.45. se protejeaza cu elemente corespunzatoare prevederilor
normativului.

Evacuarea fumului in caz de incendiu la aceste depozite este obligatorie si se asigura prin
dispozitive cu deschiderea automata in caz de incendiu, avand aria libera de minimum 1I din
suprafata pardoselii sau cu sisteme mecanice de desfumare, corespunzator alcatuite, distribuite si
dimensionate.
 42

Incaperi pentru instalatii utilitare

2.3.47. Statiile de pompare a apei pentru incendiu, grupurile electrogene care constituie
surse electrice de rezerva ce alimenteaza dispozitive de protectie la foc, vane de incendiu si altele
similare, se separa de restul constructiei, de regula, prin pereti C0 (CA1),fara goluri si cu limita de
rezistenta la foc de cel putin 3 ore si plansee 1 ½ ore, avand asigurat acces usor din exterior. Se
admite si comunicarea cu restul constructiei a acestor functiuni numai dintr-un coridor comun, prin
usa cu rezistenta la foc de minimum 1 ½ ore, echipata cu dispozitive de autoinchidere sau inchidere
automata in caz de incendiu.

2.3.48. Salile de cazane aferente sistemului de incalzire centrala se separa de restul

constructiei prin pereti si plansee din materiale C0 (CA1) cu rezistenta la foc conform reglementarilor
specifice, dar minimum 1 ½ ore.

In peretii de separare se admit goluri de comunicare cu restul constructiei, protejate cu usi

C0 (CA1), rezistente la foc minimum 15 minute.

2.3.49. Incaperile pentru ventilatoare, filtre, camere de desprafuire si cicloane, prin care se
vehiculeaza gaze, vapori, praf sau deseuri combustibile se separa functional fata de restul cladirii
prin elemente despartitoare C0 (CA1), cu rezistenta la foc corespunzatoare, dar cel putin 1 ora.
Accesul la aceste incaperi, de regula, trebuie sa fie din exterior sau din incaperi fara riscuri sau
pericole de incendiu (cu densitatea sarcinii termice sub 105 MJ/m 2).

Spatii cu pericol de explozie categoria A (BE3a) si B (BE3b) de pericol de

incendiu

2.3.50. Constructiile care adapostesc functiuni cu pericol de explozie se realizeaza din

materiale si elemente de constructie C0 (CA1).

La constructiile independente cu pericol de explozie se recomanda utilizarea elementelor de

constructie usoare C0 (CA1), iar acoperisul acestor constructii trebuie sa fie fara pod.

2.3.51. Incaperile si spatiile cu pericol de explozie categoria A (BE3a) sau B (BE3b) de

pericol de incendiu, daca nu pot fi dispuse in afara constructiilor cu alte destinatii, se separa de
restul constructiei prin elemente C0 (CA1), rezistente la explozie si, dupa caz, la foc, corespunzator
alcatuite si dimensionate in conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice de specialitate.

Planseele si elementele lor de sustinere vor fi astfel executate incat sa nu fie deplasate de suflul
exploziei.

2.3.52. Practicarea unor goluri in peretii rezistenti la explozie nu este admisa decat in cazuri
exceptionale, impuse de necesitati tehnologice sau functionale si numai daca sunt protejate
corespunzator prevederilor din prezentul normativ.

2.3.53. Strapungerea peretilor rezistenti la explozie de catre conducte, conductoare sau

cabluri electrice, este admisa numai in cazuri de stricta necesitate si in conditiile luarii masurilor de
protectie care sa asigure impiedicarea trecerii vaporilor, gazelor si prafului combustibil.
 43

2.3.54. Planseele rezistente la explozie, trebuie sa indeplineasca conditiile asigurate de catre

peretii rezistenti la explozie ai spatiului respectiv.

2.3.55. Incaperile si spatiile cu pericol de explozie nu vor avea tavane false si zone
neventilate care sa faciliteze producerea concentratiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf
combustibil. In incaperile cu degajari de praf combustibil, finisajul va permite curatirea usoara a
suprafetelor.

2.3.56. Incaperile si spatiile inchise cu pericol de explozie trebuie sa aiba asigurate in peretii
exteriori sau in acoperis, goluri pentru decomprimare in caz de explozie, cu aria totala de minimum
0,05 m2 pentru 1 m3 din volumul incaperii respective. Adoptarea unui procent mai mic este admisa
pe baza unui calcul justificativ, din care sa rezulte ca prin aceasta stabilitatea cladirii nu este
afectata.

Golurile pentru decomprimare se amplaseaza in vecinatatea surselor de explozie, avandu-se

in vedere ca efectul suflului exploziei in exteriorul constructiei sa nu afecteze obiecte invecinate sau
cai publice de circulatie.

2.3.57. Golurile ce se prevad pentru decomprimare in caz de explozie pot fi neinchise sau
inchise. Elementele de inchidere, proiectate si realizate astfel incat sa cedeze la presiunea datorata
exploziei, pot fi constituite din: panouri sau portiuni de perete sau acoperis de tip usor (dislocabile
sau rabatabile), ferestre si/sau luminatoare cu geam simplu nearmat care sa cedeze la presiunea de
cel mult 118 daN/m2.

2.3.58. In spatiile in care se pot produce amestecuri explozive de aer cu gaze, vapori sau
praf, stratul de uzura al pardoselilor trebuie sa fie executat din materiale care la lovire sa nu produca
scantei capabile sa initieze aprinderea respectivelor amestecuri explozive.

2.3.59. In incaperi si spatii cu pericol de explozie, tamplaria si sistemele de actionare a

acesteia se vor realiza sau proteja astfel incat, prin manevrare, sa nu produca scantei capabile sa
initieze aprinderea amestecurilor explozive.

2.3.60. Delimitarea zonelor din constructii pana la care se extind masurile de protectie
impuse de spatiile incadrate in categoriile A (BE3a) si B (BE3b) de pericol de incendiu se face avand
in vedere posibilitatea prezentei amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf, in concentratii care
sa prezinte pericol de explozie, in timpul functionarii normale si in caz de avarie a instalatiilor
utilitare aferente.

2.4. LIMITAREA PROPAGARII FOCULUI SI A FUMULUI

Dispozitii generale

2.4.1. Elementele de constructii, pereti si plansee utilizate pentru limitarea propagarii

incendiilor si a efectelor acestora, precum si a exploziilor, sunt de tipul:

antifoc (AF);

rezistente la foc (RF);

 44

rezistente la explozie (RE);

etanse la foc (EF).

Protectia golurilor functionale din aceste elemente de constructii, se realizeaza, dupa caz, cu
usi, obloane, cortine, incaperi tampon sau tamburi deschisi, alcatuite si dimensionate conform
normativului.

2.4.2. In functie de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din spatiile pe care le
desparte, de regula, peretii trebuie sa reziste la foc conform tabel 2.4.2., daca prevederile
normativului nu stabilesc alte conditii.

Tabel 2.4.2.
Densitatea sarcinii termice (q) Rezistenta la foc minima admisa

(MJ/m2) (ore, minute)

< 210 30 minute
210 420 1 ora
421 630 2 ore
631 840 3 ore
841 1260 4 ore (3 ore
1261 1680 5 ore (3 ore
1681 2940 6 ore (3 ore
> 2940 7 ore (3 ore
NOTA: *) Valoarea din paranteze se aplica in toate cazurile in care se prevad instalatii automate
de stingere a incendiilor.
Elemente antifoc si protectia golurilor din acestea (AF)
Pereti antifoc

2.4.3. Peretii antifoc se executa din materiale C0 (CA1), astfel amplasati, alcatuiti si
dimensionati incat sa reziste la efectele incendiilor din compartimentele de incendiu pe care le
separa.

2.4.4. Peretii antifoc trebuie sa indeplineasca in caz de incendiu functia de compartimentare,

pastrandu-si stabilitatea, rezistenta mecanica si capacitatea de izolare termica pe timpul normat, in
functie de densitatea sarcinii termice conform tabelului 2.4.2, dar cel putin 3 ore.

2.4.5. In cladirile parter si in cazurile precizate in normativ, compartimentarea antifoc se

poate realiza prin pereti C0 (CA1) care asigura numai rezistenta la foc prevazuta la art. 2.4.2.

2.4.6. In constructiile cu structuri din beton armat sau metalice, peretii antifoc pot fi
inglobati direct in aceste structuri, care vor fi astfel executate sau protejate incat sa aiba rezistenta
la foc cel putin egala cu cea necesara pentru peretii antifoc respectivi.

2.4.7. Peretii antifoc care separa, pe anumite portiuni ale lor, spatii cu pericol de explozie,
trebuie sa indeplineasca pe aceste portiuni si conditiile prevazute pentru peretii rezistenti la explozie.
 45

2.4.8. Nu se admite incastrarea in peretii antifoc a planseelor sau a elementelor constructive

care au rezistenta la foc mai mica de 2 ore, permitandu-se numai rezemarea acestora (libera sau
articulata). Rezemarea grinzilor metalice pe pereti antifoc se realizeaza astfel incat grinda dilatata sa
nu dea impingeri laterale in peretele antifoc.

2.4.9. Rosturile dintre peretii antifoc si plansee, stalpi, acoperisuri si peretii exteriori ai
constructiei, se etanseaza cu materiale care sa asigure o rezistenta la foc de cel putin 1 ½ ore.

Fig. 2.4.10.

1 - perete antifoc ; 2 - luminator ; 3 - acoperis combustibil; 4 - inchidere perimetrala combustibila

(pereti exteriori)

2.4.10. Peretii antifoc trebuie sa depaseasca planul exterior al acoperisurilor, luminatoarelor,

peretilor din clasa de combustibilitate C3 sau C4 (CA2c,d), pe care ii intersecteaza (fig. 2.4.10.),
astfel:

0,60 m (masurat pe verticala), fata de orice astfel de element combustibil al acoperisurilor si

luminatoarelor aflate la mai putin de 4,00 m distanta de peretele antifoc, inclusiv a acoperisurilor cu
suport din tabla si termoizolatie si/sau hidroizolatie necombustibile.

0,30 m (masurat pe orizontala) fata de peretii exteriori si streasini din clasa de combustibilitate C3
sau C4, respectiv (CA2 c,d).

2.4.11. Depasirea de catre peretii antifoc a planului acoperisurilor cu invelitoare si

termoizolatie executate din materiale combustibile montate pe placa din beton armat, precum si a
acoperisurilor executate in intregime din materiale C0 (CA1), nu este obligatorie.

2.4.12. Peretii rezistenti la foc cu rol de pereti antifoc prevazuti la art. 2.4.5, trebuie sa
depaseasca planul exterior al acoperisurilor, luminatoarelor, peretilor, etc. combustibili pe care ii
intersecteaza, conform prevederilor stabilite pentru peretii antifoc.

2.4.13. Pe acoperisuri, pe o distanta de cel putin 4,00 m in ambele parti ale peretelui antifoc
sau rezistent la foc, luminatoarele trebuie sa fie din materiale C0 (CA1), fixe si cu geam armat (fara
ochiuri mobile).

2.4.14. Depasirea planului acoperisurilor, al streasinilor sau a peretilor combustibili C3 sau

C4 (CA2c,d), poate fi inlocuita prin fasii C0 (CA1) de acoperis, streasina sau respectiv de perete, cu
latimea de cel putin 6,00 m.

2.4.15. In cazul cladirilor cu inaltimi diferite, de regula, peretii antifoc se prevad la

constructia cea mai inalta (fig. 2.4.15), pe toata inaltimea acesteia sau pe cel putin 8,00 m inaltime
fata de constructia mai joasa.

Se admite prevederea peretilor antifoc la constructia mai joasa daca aceasta este astfel
alcatuita incat incendiul sa nu se poata propaga prin depasirea peretelui antifoc (fig. 2.4.15 ). In
acest sens, pe distanta de 6,00 m de la constructia mai inalta, portiunea de cladire mai joasa trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii:
 46

acoperisul (terasa) sa fie fara goluri, cu rezistenta la foc de minimum 1ora si invelitoare C0 (CA1)
sau protejata cu materiale C0 (CA1) (sapa de ciment slab armata, dale, pietris, zgura, mortar de
perlit, etc);

incaperile din portiunea respectiva sa fie prevazute cu instalatii automate de stingere a incendiilor,
atunci cand densitatea sarcinii termice din interiorul lor depaseste 840 MJ/mp.

2.4.16. - Peretii antifoc se amplaseaza astfel incat sa se evite posibilitatile de propagare a incendiului
dintr-un compartiment de incendiu in altul, prin golurile neprotejate din peretii exteriori, dispuse la
colturile intrande ale constructiilor (fig. 2.4.16.a.), sau prin incendierea unor constructii combustibile
amplasate in vecinatate (fig. 2.4.16.b.).

2.4.17. In cazurile in care peretii antifoc sunt amplasati la colturile intrande ale cladirilor in
forma de L sau U (fig. 2.4.16.), golurile din peretii exteriori adiacenti se dispun astfel incat distanta
dintre ele sa fie de cel putin 4,00 m. Atunci cand se prevad goluri functionale in aceasta portiune, se
considera protejate daca sunt cu tamplarie fixa C0 (CA1) si geam armat, ori cu elemente de
inchidere rezistente la foc 45 minute, prevazute cu autoinchidere sau inchidere automata in caz de
incendiu.

Fig. 2.4.15.

1 - perete antifoc; 2 - constructie joasa; 3 - constructie inalta; 4 - acoperis /planseu (RF > 1ora)

Fig. 2.4.16. a, b

1. Perete antifoc ; 2. Ferestre

Fig. 2.4.17.

1. Perete antifoc ; 2. Ferestre

2.4.18. Strapungerea peretilor antifoc cu elemente metalice este admisa, daca se iau masuri
impotriva transmiterii caldurii prin conductibilitate (alegerea unor trasee judicioase, indepartarea
materialelor combustibile, protejarea locala a elementelor metalice, etc.). Golurile din jurul
elementelor metalice se vor realiza astfel incat sa permita dilatarea libera a acestora si se etanseaza
cu materiale C0 … C2 (CA1 … CA2b), care sa asigure o rezistenta la foc de minimum 1 ½ ore.

2.4.19. Traversarea peretilor antifoc de catre conducte, canale de ventilare, conductoare si

cabluri electrice, este admisa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

spatiile libere in jurul conductelor, cablurilor si conductoarelor electrice, etc., (inclusiv cele pozate in
canale), se inchid cu materiale C0 (CA1), asigurandu-se rezistenta la foc egala cu cea a peretelui;
 47

canalele de ventilare ce trec prin perete vor fi incombustibile, iar golul dintre perete si acestea se
etanseaza cu materiale C0 (CA1), rezistente la foc cel putin 1 ½ ore;

trecerea conductelor si a canalelor de ventilare se realizeaza astfel incat sa nu produca dislocari ale
unor portiuni de perete datorita dilatarii lor sub efectul cresterilor de temperatura;

canalele de ventilare se prevad cu sisteme de obturare, cu inchidere automata in caz de incendiu

(clapete antifoc cu rezistenta la foc min. 1 ½ ore);

se asigura evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinatatea canalelor de ventilare si a

conductelor metalice, datorita caldurii transmise prin conductibilitate (trasee corespunzatoare,
termoizolare, etc).

Protectia golurilor din peretii antifoc

2.4.20. Peretii antifoc, de regula, se realizeaza fara goluri. Practicarea unor goluri in acesti
pereti se admite numai atunci cand activitatea sau functionalitatea impun prevederea lor (pentru
circulatie, transport, supraveghere, etc.) si sunt protejate corespunzator prevederilor normativului.

Suprafata totala admisa de goluri nu trebuie sa fie mai mare de 25I din cea a peretelui
antifoc in care sunt practicate.

2.4.21. Golurile de circulatie, transport, supraveghere, etc. din peretii antifoc si, dupa caz,
plansee antifoc, se protejeaza obligatoriu cu elemente corespunzatoare, care pot fi: usi, obloane,
cortine, incaperi tampon sau tamburi deschisi antifoc, realizate conform normativului (la plansee se
utilizeaza numai obloane sau chepenguri).

Usi, obloane, cortine antifoc

2.4.22. - Golurile functionale din peretii antifoc trebuie protejate cu usi antifoc, avand rezistenta la
foc 1 ½ ore si echipate cu dispozitive de autoinchidere sau inchidere automata in caz de incendiu, in
functie de cerintele functionale.

2.4.23. Usile antifoc si sistemele lor de inchidere, trebuie sa indeplineasca conditiile din
reglementarile tehnice specifice.

2.4.24. Obloanele antifoc si cortinele de siguranta antifoc, se alcatuiesc si realizeaza, in

general, similar cu usile antifoc.

Incaperi tampon antifoc

2.4.25. In cazul cand datorita unor conditii functionale, protectia golurilor din peretii antifoc
nu se poate realiza prin usi, obloane sau cortine antifoc, golurile se pot proteja prin incaperi tampon
antifoc.

Incaperile tampon antifoc se realizeaza conform schemei din fig. 2.4.25 si a conditiilor din
normativ.
 48

Fig. 2.4.25.

1 - perete antifoc; 2 - planseul incaperii tampon; 3 - peretii incaperii tampon; 4 - usi rezistente la

foc.

2.4.26. Peretii si planseele incaperilor tampon antifoc trebuie sa fie CO (CA1) si rezistenti la foc cel
putin 1 ora.

Se recomanda ca amplasarea incaperilor tampon sa se faca alipit peretelui antifoc si sa fie dispuse
spre spatiile cu densitatea sarcinii termice mai mica.

2.4.27. In peretii incaperilor tampon se admite practicarea numai a golurilor strict necesare
pentru circulatie. Pentru realizarea ventilarii sau evacuarii fumului din incaperile tampon se pot
realiza goluri in pereti sau plansee.

2.4.28. Golurile pentru circulatie practicate in peretii incaperilor tampon antifoc, se

protejeaza cu usi rezistente la foc cel putin 45 minute, prevazute dupa caz, cu dispozitive de
autoinchidere sau cu inchidere automata in caz de incendiu.

Tamburi deschisi antifoc

2.4.29. In cazuri exceptionale, cand datorita necesitatilor functionale, protectia golurilor din
peretii antifoc nu se poate realiza cu usi, obloane, cortine sau incaperi tampon antifoc, pot fi
prevazuti tamburi deschisi antifoc.

2.4.30. Tamburii deschisi antifoc trebuie sa aiba latimea egala cu cea a golului protejat, iar
lungimea totala de minimum 4,00 m. Amplasarea lor poate fi facuta alipit peretelui antifoc sau in
ambele parti ale acestuia (conform fig. 2.4.30.a,b).

Fig. 2.4.30.

1 - perete antifoc; 2 - planseul tamburului deschis; 3 - peretii tamburului deschis; 4 - sprinklere

(drencere).

2.4.31. Peretii si planseele tamburului deschis antifoc trebuie sa fie realizati din materiale C0
(CA1), fara goluri si cu rezistenta la foc de minimum 1 ora.

In tamburii deschisi trebuie sa se prevada sprinklere sau drencere cu actionare automata in caz de
incendiu, amplasate cate unul la fiecare 1 m2 de suprafata orizontala a tamburului.

Plansee antifoc

2.4.32. Planseele antifoc sunt elemente de constructie orizontale sau inclinate care
delimiteaza volume inchise din constructii inalte si foarte inalte (compartimente de incendiu
constituite din unul pana la trei niveluri succesive cu aria desfasurata prevazuta in normativ), sau
separa functiuni cu riscuri mari de incendiu.
 49

2.4.33. Planseele antifoc se realizeaza din materiale C0 (CA1), cu rezistenta la foc minimum
2 ore si fara goluri sau cu goluri strict functionale, protejate conform normativului.

Elemente rezistente la foc si protectia golurilor (RF)

Pereti si protectia golurilor

2.4.34. Conditiile minime si de rezistenta la foc pentru peretii rezistenti la foc, sunt stabilite
in prezentul normativ, precum si in reglementarile tehnice de specialitate.

Pentru cazurile in care reglementarile nu prevad conditii speciale, combustibilitatea si

rezistenta la foc a acestor pereti se stabileste prin documentatia tehnico-economica in functie de
gradul de rezistenta la foc al constructiei, densitatea sarcinii termice a incaperilor si rolul de separare
al peretilor.

2.4.35. Golurile de circulatie functionala practicate in peretii rezistenti la foc se protejeaza

corespunzator conditiilor precizate in normativ si in reglementarile tehnice de specialitate.

Plansee si protectia golurilor

2.4.36. Planseele pot constitui elemente de intarziere a propagarii incendiilor in interiorul

unui compartiment de incendiu, numai atunci cand sunt rezistente la foc conform prevederilor
normativului si nu au goluri, sau daca golurile practicate in ele sunt protejate cu elemente de
inchidere corespunzatoare.

2.4.37. Conditiile privind combustibilitatea si rezistenta la foc a planseelor folosite pentru a

separa intre ele spatii cu functiuni importante si incaperi cu risc mare de incendiu, precum si ale
planseelor care delimiteaza cai de evacuare, sunt cele prevazute in normativ si in reglementari de
specialitate.

2.4.38. Golurile functionale din planseele intermediare rezistente la foc, care constituie
elemente de intarziere a propagarii focului, se protejeaza prin elemente rezistente la foc, prevazute
dupa caz, cu dispozitive de autoinchidere sau inchidere automata in caz de incendiu.

In cazuri justificate cand nu se pot realiza elemente rezistente la foc, protectia golurilor
poate fi asigurata numai prin prevederea pe conturul golului (sub planseu), a unor ecrane C0 (CA1)
si perdele de apa cu intrare in functiune automata in caz de incendiu, sau alte sisteme de protectie
agrementate tehnic.

2.4.39. In cladirile cu pod, de gradul I…III de rezistenta la foc golurile prevazute in planseele
spre pod se protejeaza cu elemente de inchidere rezistente la foc minimum 30 minute.

Separarea portiunilor mansardate ale constructiei, fata de poduri ale acesteia se realizeaza
cu pereti C0 (CA1) rezistenti la foc minimum 2 ore, iar golurile de comunicare functionala din acestia
se protejeaza cu usi rezistente la foc minimum 45 de minute, echipate cu dispozitive de
autoinchidere sau inchidere automata in caz de incendiu.
 50

Elemente rezistente la explozie si protectia golurilor (RE)

2.4.40. Elementele de separare fata de restul constructiei, a incaperilor cu pericol de explozie

categoriile A (BE3a) si B (BE3b) de pericol de incendiu , vor fi C0 (CA1) si rezistente la explozie.

2.4.41. Separarea incaperilor sau spatiilor cu pericol de explozie fata de alte incaperi cu
riscuri, categorii de pericol sau destinatii din cladire, inclusiv fata de incaperile tampon, trebuie sa se
faca prin pereti si plansee rezistente la explozie, alcatuite si realizate conform normativului.

2.4.42. Alcatuirea si dimensionarea peretilor rezistenti la explozie se determina prin calcul

astfel incat acestia sa nu se prabuseasca sub efectul suprapresiunii care se produce in incaperile
respective, functie de suprafetele de decomprimare asigurate (ferestre, panouri, luminatoare,
acoperisuri zburatoare, trape, etc.).

2.4.43. Peretii rezistenti la explozie trebuie sa impiedice si propagarea incendiului din spatiile
invecinate spre incaperile cu pericol de explozie, rezistenta lor la foc fiind stabilita in functie de
densitatea sarcinii termice a incaperilor respective.

2.4.44. Practicarea unor goluri in peretii rezistenti la explozie nu este admisa decat in cazuri
exceptionale, impuse de necesitati functionale si numai daca sunt protejate corespunzator
prevederilor din prezentul normativ.

2.4.45. Strapungerea peretilor rezistenti la explozie de catre conducte, conductori sau cabluri
electrice, se admite numai in cazuri de stricta necesitate functionala, cu conditia respectarii
prevederilor normativului.

2.4.46. Golurile de comunicare functionala prevazute in peretii rezistenti la explozie, se

protejeaza prin incaperi tampon antiex, si numai in cazuri exceptionale justificate tehnic prin tamburi
deschisi antiex. Aceeasi prevedere se aplica si pentru comunicarea intre incaperi cu pericol de
explozie, in cazurile in care comunicarea directa ar prejudicia siguranta sau atunci cand incaperile
sunt situate in compartimente de incendiu diferite.

2.4.47. Incaperile tampon si tamburii deschisi antiex prevazuti in peretii rezistenti la explozie,
se realizeaza similar celor de la peretii antifoc, recomandandu-se ca peretii si planseele acestor
incaperi sa fie amplasate spre spatiile mai putin periculoase. Usile incaperii tampon antiex vor avea
asigurate in afara de cerintele prevazute la art. 2.4.28 si masuri specifice de protectie astfel incit prin
manevrare sa nu produca scantei capabile sa initieze aprinderea amestecurilor explozive respective.

2.4.48. La incaperile tampon si tamburii deschisi antiex ce separa spatii in care se produc
degajari de gaze, vapori sau praf cu pericol de explozie, trebuie sa se ia masuri pentru ca in timpul
exploatarii normale sa se impiedice trecerea acestora dintr-o parte in cealalta.

2.4.49. Pentru planseele rezistente la explozie, se vor respecta prevederile referitoare la

alcatuire, dimensionare si celelalte conditii stabilite pentru peretii rezistenti la explozie (art. 2.4.42 la
2.4.45).

2.4.50. Planseele si elementele lor de sustinere vor fi astfel dimensionate si realizate incat sa
nu fie aruncate de suflul exploziei.
 51

Elemente etanse la foc (EF)

2.4.51. Elementele etanse la foc (EF) se prevad in cazurile, conditiile si in conformitate cu

normativul si reglementarile de specialitate.

2.4.52. Pentru ca un element sa fie considerat etans, trebuie sa indeplineasca conditiile

normate de etanseitate stabilite in reglementarile tehnice.

2.5. EVACUARE FUM (DESFUMARE) SI GAZE FIERBINTI

Dispozitii generale

2.5.1. Prin desfumare se urmareste extragerea din spatiile incendiate a unei parti din fumul si gazele
de ardere in scopul asigurarii conditiilor de evacuare a utilizatorilor si a folosirii mijloacelor de
interventie la stingere, precum si de limitare a propagarii incendiilor.

In spatiile construite si necompartimentate, cu aria libera peste 10.400 m 2, se asigura evacuarea

fumului si a gazelor fierbinti in exterior, conform normativului.

2.5.2. In principiu, desfumarea se asigura prin tiraj natural, organizat sau mecanic, realizand
circulatia aerului in spatiul considerat si evacuarea fumului in raport cu aerul introdus, sau prin
diferente de presiune intre spatiul protejat si cel incendiat pus in depresiune, ori printr-o combinatie
a celor doua metode.

2.5.3. Canalele (ghenele) pentru evacuarea fumului in caz de incendiu (desfumare), trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii tehnice generale:

sectiunea sa fie cel putin egala cu suprafata libera a gurilor de evacuare ale unui nivel al
constructiei, la care sunt racordate;

raportul dintre laturile sectiunii canalelor (ghenelor) sa nu fie mai mare de 2;

canalele (ghenele) sa fie realizate din materiale C0 (CA1), etanse la foc minimum 15 minute, daca
prevederile normativului nu stabilesc rezistente mai mari; atunci cand canalele (ghenele) pentru
evacuarea fumului traverseaza incaperi cu alte destinatii decat cele pentru care sunt prevazute, vor
avea aceeasi rezistenta la foc cu a peretilor sau planseelor care delimiteaza destinatia respectiva;

canalele (ghenele) principale colectoare vor fi verticale, fiind admise deviatii de maximum 2I

lungimile racordurilor orizontale ale canalelor de evacuare a fumului, intre guri si ghenele verticale,
vor fi cat mai scurte posibil.

2.5.4. Golurile (gurile) de introducere (admisie) a aerului si cele de evacuare a fumului se

repartizeaza alternat, distribuindu-se cat mai uniform in spatiul protejat, astfel incat sa asigure
circulatia aerului si evacuarea fumului, indeplinind conditiile specifice prevazute de normativ.

2.5.5. Introducerile de aer se pot asigura prin:

 52

goluri (guri) practicate in fatade;

usile incaperilor care se desfumeaza, practicate in peretii exteriori ai constructiei;

incaperi sau coridoare in suprapresiune, ori care sunt bine aerisite;

scari neinchise in case de scari;

goluri (guri) de introducere, racordate sau nu la canale si ghene.

Evacuarea fumului se asigura prin goluri in acoperis sau pereti, conform normativului.

2.5.6. Dispozitivele de protectie (obturare) a golurilor de introducere sau evacuare, trebuie realizate
cu actionare automata sau manuala, conform prevederilor normativului. Actionarea automata a
dispozitivelor de protectie va fi intotdeauna dublata de comanda manuala.

In plus, la constructiile echipate cu instalatii automate de stingere, se asigura posibilitati de

actionare pentru personalul existent in spatiul protejat si care sa poata comanda local desfumarea,
inainte de pornirea instalatiei de stingere.

2.5.7. Dispozitivele de actionare a elementelor de protectie (obturare) a golurilor trebuie sa asigure:

deschiderea golurilor (gurilor) si canalelor din volumul considerat;

oprirea ventilatoarelor care nu sunt prevazute pentru evacuarea fumului in caz de incendiu
(desfumare).

2.5.8. Comanda manuala centralizata sau locala a dispozitivelor de deschidere, poate fi realizata prin
sistem mecanic, electric, pneumatic sau hidraulic.

In functie de tipul constructiei si prevederile specifice, comanda manuala centralizata trebuie

amplasata la serviciul de pompieri sau la un acces principal al constructiei.

2.5.9. Comanda automata a dispozitivelor de protectie a golurilor (gurilor) trebuie asigurata de

instalatia de semnalizare a incendiilor din incaperea sau spatiul respectiv sau de dispozitive locale
(fuzibil), atunci cand nu se prevad instalatii de semnalizare.

2.5.10. Prevederea dispozitivelor de desfumare, precum si a sistemelor de evacuare a fumului si a

gazelor fierbinti produse in caz de incendiu, este obligatorie in situatiile si conditiile stabilite de
prezentul normativ.

Evacuarea fumului (desfumare)

Desfumare prin tiraj natural - organizat

2.5.11. Desfumarea prin tiraj natural-organizat se realizeaza prin introduceri de aer si evacuari de
fum care comunica cu exteriorul direct sau prin canale (ghene), astfel dispuse, dimensionate si
realizate incat sa asigure circulatia aerului in volumul protejat si evacuarea fumului.
 53

2.5.12. Introducerea aerului se realizeaza conform prevederilor art. 2.5.5., iar evacuarea fumului
prin goluri in fatade (libere sau inchise cu dispozitive care se deschid automat in caz de incendiu),
prin canale si ghene, ori prin dispozitive (trape) cu deschidere automata dispuse in acoperis sau in
treimea superioara a peretilor exteriori ai incaperii. Dispozitivele de evacuare a fumului dispuse in
peretii exteriori, asigura desfumarea pe maximum 30,00 m adancime a incaperii.

2.5.13. Dispozitivele pentru evacuarea fumului in caz de incendiu, vor avea o suprafata libera
normata, raportata la aria incaperii pe care o protejeaza, conform prevederilor normativului.

2.5.14. Golurile de ventilare naturala permanent deschise, practicate in acoperis sau in treimea
superioara a peretilor exteriori, se insumeaza la suprafata libera necesara desfumarii.

2.5.15. Dispozitivele de protectie a golurilor (gurilor) pentru desfumare (voleti, panouri, trape, etc.)
trebuie sa fie (in pozitie de asteptare) realizate din materiale C0 (CA1) etanse la foc pentru cele de
introducere a aerului si rezistente la foc pentru cele de evacuare, cu rezistenta la foc egala cu a
canalului pe care sunt montate. Pentru golurile prevazute in acoperis sau in peretii exteriori, aceste
conditii nu sunt obligatorii.

Desfumarea mecanica

2.5.16. Desfumarea prin tiraj mecanic se asigura prin evacuarea mecanica a fumului si introducerea
naturala sau mecanica a aerului, astfel incat sa asigure circulatia aerului in spatiul protejat si
evacuarea fumului.

Desfumarea mecanica poate fi asigurata si prin realizarea suprapresiunii in spatiul protejat de fum
(incaperi tampon, degajamente protejate, case de scari, etc.).

2.5.17. Introducerea naturala a aerului se realizeaza conform prevederilor art.2.5.5., iar cea
mecanica prin guri de introducere racordate prin canale (ghene) la un ventilator de introducere.

2.5.18. Evacuarea fumului se asigura prin guri racordate prin canale (ghene), la ventilatorul de
evacuare (extragere).

2.5.19. Canalele (ghenele) trebuie sa indeplineasca, de regula, conditiile prevazute la art. 2.5.3. si in
plus sa fie etanse la aer.

2.5.20. Viteza aerului la gurile de introducere nu va depasi 5 m/s, iar gurile de introducere mecanica
a aerului trebuie sa asigure minimum 60I din debitul evacuat.

2.5.21. Gurile de desfumare trebuie sa fie protejate cu voleti din materiale C0 (CA1), etansi la foc la
introduceri si rezistenti la foc la evacuari in pozitie de asteptare, cu rezistenta egala cu cea a
canalului (ghenei).

Nu este obligatorie prevederea voletilor atunci cand canalele (ghenele) sunt aferente unui singur
nivel construit.

2.5.22. Raportul dintre latura mare si cea mica a unei guri (deschideri) de introducere sau evacuare
va fi de cel mult 2.
 54

2.5.23. Dispozitivele de actionare a voletilor de protectie se realizeaza conform prevederilor art.

2.5.6. la 2.5.9. si trebuie sa asigure punerea automata in functiune a ventilatoarelor de desfumare.

2.5.24. Ventilatoarele de evacuare a fumului trebuie astfel realizate incat sa poata functiona la
temperatura de 4000C a fumului, cel putin o ora. Legatura dintre ventilator si coloana (ghena), se
realizeaza din materiale C0 (CA1).

2.5.25. Starea de functionare sau nefunctionare a ventilatoarelor aferente desfumarii va fi

semnalizata la serviciul de pompieri sau in alte locuri unde permanenta este asigurata.

2.5.26. Instalatiile, inclusiv ventilatoarele de desfumare, trebuie sa fie alimentate electric dintr-o
sursa normala si o sursa electrica de rezerva.

2.5.27. Sistemul de ventilare normala sau de conditionare a unei constructii, poate fi utilizat si
pentru evacuarea fumului produs in caz de incendiu (desfumare), daca indeplineste toate conditiile
specifice desfumarii.

Conditii specifice de desfumare

Case de scari inchise

2.5.28. Pentru evitarea inundarii cu fum a caselor de scari de evacuare inchise, desfumarea acestora
se poate realiza prin tiraj natural-organizat sau prin punerea in suprapresiune fata de incaperile
adiacente cu care comunica. Evacuarea mecanica a fumului din casele de scari nu este admisa.

2.5.29. Desfumarea prin tiraj natural-organizat a casei de scari inchise, se realizeaza prin
deschiderea automata si manuala a dispozitivului de evacuare a fumului (amplasat in treimea
superioara a ultimului nivel al casei scarii) si a gurii (deschiderii) de introducere a aerului (prevazuta
in partea de jos a casei scarii).

2.5.30. Impiedicarea patrunderii fumului in casele de scari de evacuare prin suprapresiune fata de
incaperile invecinate cu care comunica, se realizeaza prin introducerea mecanica a aerului in scara,
ori prin evacuarea mecanica a fumului din incaperile adiacente incendiate cu care comunica sau prin
combinarea celor doua metode (fig. 2.5.30.).

Suprapresiunea realizata la usile inchise ale casei de scari, va fi cuprinsa intre 20 si 80 Pa. Debitul
trebuie sa asigure o viteza de cel putin 0,5 m/s in dreptul usilor de acces la nivelul incendiat,
considerand usile inchise de la celelalte niveluri.

La partea superioara, casa de scari trebuie sa aiba dispozitiv de evacuare a fumului (trapa) cu aria
libera determinata conform normativului, dar cel putin 1m2, avand asigurate posibilitati de
deschidere prin comanda de la nivelul de acces in scara. Deschiderea dispozitivului (trapei) trebuie
sa poata fi comandata si de la serviciul de pompieri.

Atunci cand accesele la casele de scari sunt protejate cu incaperi tampon, se asigura suprapresiune
in incaperile tampon.
 55

Fig. 2.5.30.
Circulatii comune orizontale inchise

2.5.31. Pentru evitarea inundarii cu fum a circulatiilor comune orizontale inchise ale constructiilor, se
poate asigura punerea in suprapresiune a acestora fata de incaperile adiacente cu care comunica,
sau desfumarea lor prin tiraj natural-organizat ori mecanic.

2.5.32. Asigurarea evacuarii fumului din circulatiile comune orizontale inchise este obligatorie in
situatiile stabilite in normativ.

2.5.33. Atunci cand incaperile adiacente sunt prevazute cu evacuari de fum, (natural-organizat sau
mecanic) circulatiile comune orizontale nu mai necesita desfumare, asigurandu-se o suprapresiune
de cca. 20 Pa fata de incaperile cu care comunica direct sau de care sunt izolate prin incaperi
tampon in suprapresiune.

2.5.34. Desfumarea prin tiraj natural-organizat a circulatiilor comune orizontale inchise se realizeaza
in conditiile prevazute la art. 2.5.11. la 2.5.15., potrivit urmatoarelor reguli:

introducerile de aer si evacuarile fumului (gurile) se dispun alternat, la distante orizontale - masurate
in axele circulatiilor - care sa nu depasesca 10,00 m in linie drepta sau 7,00 m in linie franta;

usile incaperilor accesibile publicului sa fie situate la mai mult de 5,00 m de orice gura de
introducere sau de evacuare;

gurile de introducere si cele de evacuare vor avea suprafete de minimum 0,10m 2 pentru fiecare flux
de evacuare al circulatiei comune orizontale din zona pe care o desfumeaza;

gurile de introducere vor fi dispuse cu partea lor cea mai inalta la maximum 1,00 m fata de
pardoseala, iar gurile de evacuare vor avea partea de jos (parapetul) la minimum 1,80 m de
pardoseala (trebuie sa se afle in treimea superioara a circulatiei comune);

Deschiderile in fatade pot constitui guri de introducere si/sau de evacuare daca respecta conditiile
de dispunere precizate.

Fig. 2.5.35.

2.5.35. Desfumarea mecanica a circulatiilor comune orizontale inchise, se realizeaza in conditiile

prevederilor art.2.5.16 la 2.5.27 si potrivit urmatoarelor reguli:

gurile de introducere a aerului si de evacuare a fumului se dispun alternat, in functie de localizarile

riscurilor de incendiu, la distante orizontale - masurate in axele circulatiilor - de cel mult 15,00 m in
linie drepta si 10,00 m in linie franta;

usile incaperilor accesibile publicului sa fie situate la mai mult de 5,00 m de orice gura de
introducere sau de evacuare;
 56

gurile de introducere se dispun cu partea lor superioara la maximum 1,00 m de pardoseala, iar
gurile de evacuare vor avea partea de jos (parapetul) la minimum 1,80 m de pardoseala ( trebuind
sa se afle in treimea superioara a circulatiei comune);

portiunile de circulatie comuna cuprinse intre o gura de evacuare a fumului si una de introducere a
aerului, trebuie sa aiba asigurat un debit de extragere de cel putin 0,5 m 3/s pentru fiecare flux de
evacuare asigurat.

In timpul functionarii desfumarii, diferenta de presiune dintre casa de scari de evacuare si circulatia
comuna orizontala desfumata, trebuie sa fie mai mica de 80 Pa, la toate usile inchise ale scarii (fig.
2.5.35.).

Evacuarea fumului si a gazelor fierbinti

2.5.36. In situatiile stabilite de normativ, pentru limitarea propagarii incendiilor in constructii fara
pereti interiori despartitori pentru asigurarea evacuarii fumului si a gazelor fierbinti prin tiraj natural-
organizat, se prevad (in acoperis) sisteme alcatuite din dispozitive de evacuare si ecrane verticale C0
(CA1), coborate sub tavan, in functie de densitatea sarcinii termice din spatiile respective, conform
tabelului 2.5.36.

Tabel 2.5.36.
Densitatea sarcinii termice “q” Raportul dintre suma ariilor libere ale Distanta maxima (m) intre:
(MJ/mp) dispozitivelor (deschiderilor) si aria axele a doua deschideri ecranele suspendate
incaperii sub tavan
q < 420 1 : 150 45 75
420 < q < 840 1 : 125 1 : 80 35 70
840 < q < 1680 1 : 80 1 : 60 35 70
1680 < q < 4200 1 : 60 1 : 40 30 30
q > 4200 1 : 30 30 30

2.5.37. Dispozitivele pentru evacuarea fumului si a gazelor fierbinti vor fi distribuite cat mai uniform
si prevazute cu deschidere automata si manuala.

Golurile permanent deschise (ventilari) din acoperis sau din treimea superioara a peretilor exteriori,
se insumeaza la suprafata necesara evacuarii gazelor fierbinti.

2.5.38. Atunci cand se prevede evacuarea mecanica a fumului si gazelor fierbinti, aceasta va
respecta urmatoarele conditii:

dispunerea ecranelor C0 (CA1) sub plafon, corespunzator prevederilor specifice evacuarii prin tiraj
natural-organizat (art. 2.5.36. si 2.5.44.);

prevederea gurilor de evacuare se realizeaza astfel incat sa se asigure cel putin o gura la maximum
320 m2;

debitul de extragere a unei guri va fi de cel putin 1 m3/s pentru 100 m2 delimitati de ecrane, iar
pentru incapere va fi de minimum 1,5 m3/s;
 57

la un ventilator de evacuare pot fi racordate maximum doua volume delimitate de ecrane, iar debitul
ventilatorului poate fi redus la debitul necesar celui mai mare volum racordat;

introducerea aerului se poate realiza mecanic sau natural, prin partea de jos a peretilor, cat mai
aproape de pardoseala.

2.5.39. Prevederea dispozitivelor pentru evacuarea gazelor fierbinti nu este obligatorie in zonele
constructiei situate la mai putin de 30 m de peretii exteriori ce au in treimea superioara a incaperilor
deschideri sau ferestre prevazute cu ochiuri mobile care se deschid automat in caz de incendiu, cu
suprafata libera necesara si care asigura evacuarea gazelor fierbinti.

Cand actionarea manuala nu se poate face din apropierea dispozitivelor de evacuare (trape, ferestre,
etc.) iar centralizarea comenzilor nu este justificata tehnic, se admite ca acestea sa nu fie prevazute
cu actionare manuala.

In cazul utilizarii sistemelor de dispozitive si ecrane pentru evacuarea gazelor fierbinti, nu mai este
obligatorie prevederea dispozitivelor de evacuare a fumului (desfumare).

2.5.40. Deschiderea automata a dispozitivelor de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti, in caz de

incendiu, se poate face individual sau in grup.

2.5.41. In constructiile prevazute cu instalatii automate de stingere, actionarea automata a

dispozitivelor de evacuare a gazelor fierbinti trebuie sa se faca dupa declansarea instalatiilor de
stingere.

2.5.42. In constructiile prevazute cu luminatoare, evacuarea gazelor fierbinti se va asigura

obligatoriu prin ochiuri mobile ale acestora, care sa indeplineasca conditiile dispozitivelor de
evacuare a gazelor fierbinti. Fac exceptie situatiile precizate la art. 2.5.39.

2.5.43. La constructiile etajate, evacuarea fumului si gazelor fierbinti se asigura separat pentru
fiecare nivel, iar canalele respective care traverseaza alte niveluri vor avea pereti C0 (CA1) cu
rezistenta la foc de cel putin 1 ora.

Se excepteaza situatiile deosebite, justificate tehnic, care sunt stabilite prin reglementari specifice.

2.5.44. Ecranele vor cobori sub plafon in asa fel incat marginea lor inferioara sa se afle, de regula,
cat mai jos, dar cel putin 0,50 m sub plafon.

Inaltimea ecranelor sub plafon poate fi redusa cu maximum 1/3, daca prin amplasarea lor la distanta
mai mica decat cea prevazuta in tabel si prin suprafata de deschidere asigurata se realizeaza conditii
echivalente de limitare a propagarii laterale a gazelor fierbinti, sub plafonul incaperilor.

In incaperi cu plafoane suspendate, continuitatea golurilor dintre acestea si planseul de rezistenta

trebuie intrerupta in dreptul ecranelor, cu material C0 (CA1).

2.5.45. Ecranele vor fi astfel alcatuite si dispuse incat sa realizeze o casetare a spatiului de sub
acoperis. Fiecare caseta va fi prevazuta cu cel putin un dispozitiv de evacuare a gazelor fierbinti.
 58

Dispunerea ecranelor se face, de regula, pe latura elementelor de rezistenta din zona riscului
potential de incendiu.

Nu se admite traversarea ecranelor de catre elemente combustibile.

2.6. CAI DE EVACUARE IN CAZ DE INCENDIU

Dispozitii generale

2.6.1. In constructii, compartimente de incendiu, incaperi si alte spatii construite vor fi asigurate cai
de evacuare prin care, in caz de incendiu, persoanele sa poata ajunge in exterior la nivelul terenului
sau al unor suprafete carosabile, in timpul cel mai scurt si in conditii de deplina siguranta.

Pentru circulatiile functionale aferente locurilor in care prezenta oamenilor apare intamplator - sunt
vizitate de cel mult 8 ori pe schimb pentru verificari, precum si al incaperilor pentru fumat sau ale
grupurilor sanitare, conditiile prevazute pentru caile de evacuare nu sunt obligatorii.

2.6.2. Caile de circulatie prevazute pentru functionarea normala a constructiilor trebuie sa asigure si
evacuarea persoanelor in caz de incendiu. Cai special destinate evacuarii se prevad numai atunci
cand cele functionale sunt insuficiente sau nu pot satisface conditiile de siguranta la foc.

2.6.3. Prevederile din norma constituie conditii obligatorii la proiectarea si realizarea cailor de
evacuare a persoanelor din constructiile al caror finisaj interior este executat din materiale
traditionale: piatra, ceramica, sticla, lemn, metal.

In cazul materialelor de finisaj care in comparatie cu lemnul se aprind mai usor, propaga flacara la
suprafata mai rapid sau emana mai mult fum ori gaze, prin proiect se vor lua masuri suplimentare
de protectie, in conformitate cu specificatiile tehnice ale produselor respective.

2.6.4. Cai de evacuare in caz de incendiu sunt considerate circulatiile libere care, indeplinind
conditiile stabilite prin prezentul normativ, asigura evacuarea prin usi, coridoare, degajamente, holuri
sau vestibuluri la nivelul terenului sau al unor suprafete carosabile astfel: direct; prin case de scari
de evacuare; prin terase; balcoane;logii; pasaje de evacuare.

2.6.5. Cai de evacuare pot fi considerate si cele care trec prin incaperi sau spatii din cladiri civile
(publice) sau de productie, in conformitate si cu respectarea conditiilor din normativ.

2.6.6. Nu constituie cai de evacuare in caz de incendiu, in general: ascensoarele; trecerile prin usi
antifoc care se pot bloca in pozitia inchisa sau prin usi incuiate in timpul functionarii normale a
cladirii; trecerile destinate garniturilor de tren care transporta incarcaturi periculoase; galeriile,
tunelurile etc. prin care se transporta sau vehiculeaza substante cu pericol de incendiu, explozie,
intoxicare, afixiere sau abur cu presiune mai mare de 1 atm.

2.6.7. Usile incuiate in timpul functionarii normale, pot constitui a doua cale de evacuare a unei
portiuni din constructie sau a intregii constructii, cu exceptia salilor aglomerate, daca:

alcatuirea si dimensionarea lor corespund prevederilor din prezentul normativ;

 59

sunt dotate cu sisteme de inchidere-deschidere usor manevrabile fara cheie, ce pot fi actionate din
zona ce se evacueaza sau sunt prevazute cu panouri din sticla securizata cu dimensiuni care sa
permita trecerea fluxurilor de evacuare si cu parapete de maximum 0,40 m. In cazul panourilor din
sticla, se vor prevedea mijloace de spargere si indicatoare corespunzatoare. Panourile din sticla
securizata astfel realizate pot fi amplasate si independent, langa usi, marcate corespunzator si astfel
dispuse incat sa fie usor de recunoscut.

2.6.8. Cea de a doua cale de evacuare poate fi constituita si din una sau mai multe ferestre (cu
ochiuri mobile de min. 0,75 m latime si 1,00 m inaltime libera), avand parapetul la cel mult 1,50 m
deasupra nivelului terenului sau al unei terase prin care se poate face evacuarea la nivelul terenului,
pentru:

a)      incaperile supraterane cu cel mult 50 de persoane;

b)      incaperile situate la subsol sau demisol, daca pe intreg nivelul exista cel mult 30 de persoane si
se asigura in interior scari fixe de acces la parapetele mai inalte de 1,20 m. La aceste incaperi se
admit si trape de min. 0,80 x 0,80 m prevazute in interior cu scari fixe de acces care asigura
evacuarea direct din exterior.

La cladiri inalte, foarte inalte si la sali aglomerate nu este admisa asigurarea prin ferestre a celei de
a doua cai de evacuare.

2.6.9. Alcatuirea elementelor de constructie si a finisajelor utilizate pe caile de evacuare, se vor

stabili in conformitate cu prevederile prezentului normativ.

2.6.10. Traseele cailor de evacuare trebuie sa fie distincte si independente, astfel stabilite incat sa
asigure distributia lor judicioasa, posibilitatea ca persoanele sa recunoasca cu usurinta traseul spre
exterior, precum si circulatia lesnicioasa.

Caile de evacuare, nu trebuie sa conduca spre exterior prin locuri in care circulatia poate fi blocata in
caz de incendiu datorita flacarilor, fumului, radiatiei termice etc.

Numar cai de evacuare

2.6.11. In constructii, compartimente de incendiu sau portiuni de constructii independente din

punctul de vedere al circulatiei, de regula, persoanele trebuie sa aiba acces la cel putin doua cai de
evacuare, care pe cat posibil, sa duca in directii opuse.

A doua cale de evacuare poate fi constituita din ferestre sau trape exterioare daca prin acestea se
asigura evacuarea in conditii corespunzatoare de siguranta a persoanelor, conform prevederilor
normativului, art. 2.6.8.

2.6.12. Asigurarea unei singure cai de evacuare este admisa atunci cand conform proiectului, la
fiecare nivel se pot afla simultan maximum 20 de persoane – indiferent de timpul (lungimea) de
evacuare realizat, precum si in cazurile in care numarul persoanelor este mai mare dar timpul
(lungimea) traseului de evacuare se inscrie in valoarea admisa pentru coridoare infundate, in functie
de gradul de rezistenta la foc, risc sau categorie de pericol de incendiu, tip de cladire si destinatie,
conform prevederilor normativului.
 60

La cladirile inalte, foarte inalte si la salile aglomerate, precum si in situatiile stabilite in normativ,
sunt obligatorii minimum doua cai de evacuare.

2.6.13. Alcatuirea si gabaritele cailor de evacuare, timpul (lungimea) de evacuare, traseele, precum
si numarul de fluxuri de evacuare, trebuie sa asigure circulatia lesnicioasa si fara obstacole, conform
normativului.

Alcatuirea cailor de evacuare

Usi

2.6.14. Usile folosite pe caile de evacuare trebuie sa fie cu deschidere de tip obisnuit, pe balamale
sau pivoti.

2.6.15. Pe caile de evacuare nu se admite utilizarea usilor care se pot bloca datorita functionarii
defectuoase a mecanismelor lor auxiliare, precum si usile de tip glisant, ghilotina, basculant, etc. Fac
exceptie usile pentru maximum 5 persoane capabile sa se evacueze singure, precum si cazurile
prevazute in normativ.

Usile pliante si cele turnante (cu foi care pot fi usor pliate) pot fi folosite pe caile de evacuare numai
daca in acestea sau in imediata lor apropiere sunt prevazute usi pietonale obisnuite (pe balamale)
sau panouri din sticla securizata conform art. 2.6.7.

2.6.16. Deschiderea usilor de pe traseul evacuarii, de regula, trebuie sa se faca in sensul deplasarii
oamenilor spre exterior, cu exceptia usilor prin care se evacueaza cel mult 30 persoane valide si a
cazurilor prevazute in normativ.

2.6.17. Prin deschidere usile de evacuare nu trebuie sa se impiedice una de alta sau sa stanjeneasca
evacuarea.

2.6.18. In dreptul usilor de evacuare nu se admit praguri cu inaltimea mai mare de 2,5 cm. Daca
acestea sunt necesare, se vor racorda la pardoseala prin pante. In situatiile admise de normativ usile
de evacuare practicate in alte usi cu dimensiuni mari, pot avea praguri cu inaltimea cat mai mica,
dar nu mai mult de 0,40 m.

Scari interioare

2.6.19. Scarile interioare pot fi inchise (amplasate in case proprii de scari) sau deschise (amplasate
in holuri, vestibuluri, atriumuri etc.) potrivit prevederilor normativului.

Scarile de evacuare, de regula, trebuie sa duca, pe aceeasi verticala, de la ultimul nivel pentru care
asigura evacuarea, pana la nivelul iesirii in exterior la nivelul terenului ori al unor suprafete
exterioare carosabile, sau pe o terasa de pe care evacuarea poate fi continuata pana la nivelul
terenului.

Persoanele intrate in casa scarii, trebuie sa poata ajunge fara a o mai parasi, pana la nivelul iesirii in
exterior.
 61

Fac exceptie scarile din interiorul apartamentelor de locuit si scarile intrerupte la care evacuarea din
punctul de intrerupere pana la nivelul terenului poate fi continuata in siguranta prin terase sau prin
alte case de scari sau holuri cu acces direct in exterior. Legatura directa intre doua scari interioare
intrerupte, trebuie sa se realizeze printr-un palier comun.

2.6.20. Pentru a impiedica patrunderea fumului pe caile de evacuare si propagarea incendiilor de la

un nivel la altul, scarile, indiferent daca sunt luate sau nu in calcul la evacuare, de regula, se separa
de restul cladirii prin pereti si plansee alcatuite conform prezentului normativ. Scari interioare
deschise sunt admise numai in cazurile si conditiile mentionate in normativ.

Inchiderea casei scarilor trebuie sa se faca astfel incat accesul persoanelor la cel putin doua scari de
evacuare, acolo unde acestea sunt obligatorii, sa fie posibil fara a se trece prin casa vreuneia din ele.

2.6.21. Holurile etajelor in care debuseaza liber scari de evacuare, pot fi asimilate cu casele de scari,
daca sunt destinate numai pentru circulatie sau asteptare si daca sunt separate fata de restul
constructiei, conform prevederilor pentru casele de scari respective.

2.6.22. In peretii interiori ai caselor de scari se pot practica numai goluri de acces la nivelurile
constructiei. Pentru iluminarea casei de scari, a vestibulurilor de etaj si a coridoarelor, se pot
prevedea goluri numai in conditiile admise de normativ si protejate corespunzator.

2.6.23. Golurile de acces la casele de scari de evacuare, se protejeaza conform prevederilor

normativului, de regula, prin: usi pline sau cu geam simplu sau armat, ori usi etanse si rezistente la
foc, sau incaperi tampon, in situatiile admise conform normativului si corespunzator realizate si
echipate. In toate situatiile, usile de acces la casele de scari, se prevad cu sisteme de autoinchidere
sau inchidere automata, dupa caz, cu exceptia celor de la cladirile de locuit care nu sunt cladiri inalte
sau foarte inalte.

2.6.24. Casele de scari de evacuare ale nivelurilor supraterane se recomanda sa nu fie continuate in
subsolul cladirilor, iar cand aceasta nu este posibil sau justificat, se admite numai in conditiile
stabilite la art. 2.6.25 la 2.6.28.

2.6.25. Atunci cand in subsolurile respective sunt numai incaperi cu risc mic de incendiu si au
densitatea sarcinii termice rezultata din mobilier, finisaje si materiale adapostite de maximum 210
MJ/m2, scarile de evacuare continuate la subsol, se separa in acelasi mod ca la nivelurile
supraterane, daca in norma nu se dispune altfel.

2.6.26. In cazurile in care incaperile subterane au ferestre cu suprafata totala de minim 1/100 din
suprafata pardoselii si adapostesc destinatii (functiuni) similare celor de la nivelurile supraterane sau
spatii tehnice, depozite, ori ateliere de intretinere ocupand cel mult 1/4 din aria construita a
nivelului, de regula, casele de scari continuate la subsol se separa de nivelurile subterane la fel ca la
cele supraterane, iar golurile de acces se protejeaza prin usi rezistente la foc minimum 45 minute,
prevazute cu dispozitive de autoinchidere sau inchidere automata in caz de incendiu.

2.6.27. Rampa de acces la subsol poate fi dispusa in continuarea casei de scari supraterane, daca
este separata de rampele aferente nivelurilor supraterane prin pereti rezistenti la foc minim 2 ½ ore,
si plansee rezistente la foc minim 1 ora, recomandandu-se ca evacuarea subsolului sa se realizeze
independent de nivelurile supraterane ale cladirii. Subsolul poate comunica functional cu casa de
 62

scari a nivelurilor supraterane, de regula, printr-o usa etansa la foc 1 ora dispusa la cota parterului,
in afara cazurilor in care normativul dispune altfel.

2.6.28. Scarile supraterane de evacuare a persoanelor pot avea rampe directe (neseparate) spre
subsol atunci cand asigura accesul la incaperi si spatii legate functional de cele supraterane si daca
aceste functionalitati sunt separate de restul subsolului cu alte destinatii prin pereti C0 (CA1)
rezistenti la foc minimum 3 ore si usi etanse la foc 1 ora (1 ½ ore pentru incaperi cu densitatea
sarcinii termice de 840 MJ/m2 sau mai mare).

2.6.29. In casele de scari de evacuare nu vor fi fi amenajate spatii de lucru, de depozitare ori cu alte
destinatii (in afara de circulatie) si nu vor fi introduse conducte de gaze naturale pentru utilizari
tehnologice, conducte pentru lichide combustibile sau tuburi colectoare de gunoi sau alte materiale.

Se admite amplasarea in casa scarilor a instalatiilor care nu prezinta pericol de incendiu sau explozie,
daca nu reduc gabaritul necesar pentru evacuare.

In cazul amplasarii tuburilor colectoare de gunoi sau alte materiale, in incaperi adiacente separate,
dar care comunica cu casele scarilor de evacuare, se vor lua masuri corespunzatoare pentru a se
impiedica patrunderea fumului si a focului in casa scarii.

2.6.30. Casele de scari se recomanda sa fie iluminate natural, direct din exterior.

2.6.31. Iluminatul natural al caselor de scari se poate face indirect, prin goluri protejate cu elemente
rezistente la foc minimum 30 minute, din coridoare sau incaperi cu densitatea sarcinii termice sub
105 MJ/m2.

2.6.32. In constructii de gradul I … III de rezistenta la foc, de regula, iluminatul numai cu lumina
artificiala se admite daca se asigura, in caz de incendiu, evacuarea fumului din casele de scari prin
dispozitive automate si cu comanda manuala, avand sectiunea de cel putin 5I din suprafata
orizontala construita a acestora, dar minimum 1 m2 si se asigura functionarea in orice moment a
unui sistem de iluminat artificial. Exceptie fac situatiile nominalizate in normativ.

2.6.33. Golurile pentru iluminare practicate in peretii exteriori ai caselor de scari vor fi protejate
contra radiatiei termice ce rezulta in timpul eventualelor incendii produse in constructii, instalatii sau
depozite din vecinatatea lor, sau chiar in portiuni ale aceleiasi constructii, situate la distante mai mici
decat cele admise conform art. 2.2.2.

2.6.34. Scari de evacuare interioare deschise se admit in cazurile si conditiile prevederilor

normativului, in functie de destinatie, precum si atunci cind asigura evacuarea a cel mult doua
niveluri succesive.

2.6.35. Casele de scari de evacuare, trebuie sa aiba iesiri la nivelul terenului sau al unor suprafete
exterioare carosabile, astfel:

a)      direct in exterior;

b)      prin hol sau vestibul;

 63

c)      prin coridor de maximum 10 m lungime, cu acces in exterior direct sau printr-un hol ori vestibul;

d)      prin tunel de evacuare cu lungimea maxima de 200 m, cu acces in exterior si care este alcatuit
din elemente C0 (CA1) rezistente la foc corespunzator densitatii sarcinii termice a incaperilor
adiacente, fara a fi insa mai mici de 2ore pentru pereti si 1 ora pentru plansee. Usile din peretii
tunelului vor fi rezistente la foc 1 ora spre incaperi cu sarcina termica peste 420 MJ/m 2 si echipate cu
dispozitive de autoinchidere automata in caz de incendiu.

Holul, vestibulul sau coridorul prin care se asigura accesul spre exterior, trebuie sa fie separat de
incaperile si coridoarele interioare invecinate de la parter prin pereti C0 (CA1) rezistenti la foc
minimum o ora, cu exceptia holurilor de tip atrium la care se asigura masurile de protectie specifice
acestora.

2.6.36. Holurile de la parter, prin care se asigura accesul spre exterior al scarilor de evacuare, pot
comunica liber cu garderobe supravegheate, incaperi de receptie pentru public si spatii functional
necesare (comert, alimentatie, intruniri, etc.). Toate scarile de evacuare a nivelurilor supraterane,
pot avea accesul spre exterior printr-un hol comun.

Scarile deschise, in situatiile admise in normativ, pot avea acces spre exterior prin spatiile in care
sunt amplasate.

Usile caselor de scari prevazute pentru asigurarea evacuarii in caz de incendiu la nivelul terenului
sau al unei suprafete carosabile, dar neutilizate in circulatia functionala curenta, se prevad cu
panouri de geam securizat, conform art. 2.6.7.

2.6.37. Grinzile, podestele si treptele scarilor interioare de evacuare trebuie sa indeplineasca

conditiile de comportare la foc prevazute in prezentul normativ.

2.6.38. Inclinarea rampelor scarilor de evacuare, suprafata si forma treptelor si a podestelor, trebuie
sa permita o circulatie lesnicioasa si sigura a persoanelor, respectandu-se prevederile
reglementarilor specifice.

2.6.39. Scarile cu rampe curbe (helicoidale) sunt considerate cai de evacuare numai in portiunea de
rampa in care latimea minima a treptei este de 18 cm, iar latimea maxima de 40 cm, daca treptele
au aceeasi forma si dimensiune pe toata desfasurarea scarii.

2.6.40. Scarile cu trepte balansate pot fi considerate cai de evacuare, numai pentru un singur flux de
evacuare a utilizatorilor, daca indeplinesc conditiile de alcatuire si dimensionare stabilite in normativ
si reglementarile de specialitate.

2.6.41. In constructiile cu trei sau mai multe niveluri, se va asigura posibilitatea de ridicare a
furtunurilor pana la locul in care urmeaza a fi folosite, prin ferestrele caselor de scari plasate pe
fatadele accesibile (cu conditia ca sub aceste ferestre sa nu se prevada copertine sau elemente
constructive proeminente care sa impiedice ridicarea furtunurilor). Atunci cand casele de scari nu au
ferestre, se prevad goluri cu latimea de cel putin 20 cm situate pe aceeasi verticala, practicate in
podeste ori intre vanguri.
 64

Fac exceptie casele de scari prevazute cu coloane (conducte) uscate fixe, destinate alimentarii cu
apa in caz de incendiu.

2.6.42. Scarile de evacuare pot fi inlocuite in toate cazurile prin planuri inclinate, daca satisfac
prevederile din prezentul normativ si reglementarile tehnice referitoare la scari (inchidere, rezistenta
la foc, dimensionare, etc.).

Pantele planurilor inclinate vor fi de maximum 1:10 (1:8 in dreptul iesirilor din cladire) si prevazute
cu strat de uzura care sa impiedice alunecarea persoanelor.

Scari exterioare deschise

2.6.43. Scarile de evacuare exterioare deschise pot fi amplasate independent, in exteriorul

constructiei sau alipite acesteia pe maximum trei laturi. Ele pot inlocui scarile interioare de evacuare
necesare sau pot constitui o continuare a acestora, daca sunt executate din materiale C0 (CA1), cu
rezistenta la foc de minimum 15 minute si daca:

respecta prevederile referitoare la dimensioarea scarilor de evacuare;

sunt protejate conform art. 2.6.44.

2.6.44. Scarile exterioare deschise de evacuare trebuie sa fie astfel amplasate sau protejate, incat
circulatia sa nu poata fi blocata de flacarile sau fumul produs - in caz de incendiu - in constructia
pentru care ele asigura evacuarea, ori datorita avarierii unor conducte de aburi, lichide sau gaze
combustibile, acizi sau substante toxice, etc. amplasate la mai putin de 3,00 m de gabaritul scarii.

Se considera satisfacatoare protejarea scarilor prin amplasarea lor in dreptul unor portiuni pline de
perete C0 (CA1) si minimum 15 minute rezistenta la foc, care in proiectie orizontala depasesc cu
minimum 3,00 m gabaritul scarii, sau prin ecranarea scarii cu elemente rezistente la foc minim 15
minute fata de golurile din perete (cu exceptia celor de acces la scari) si conductele mentionate mai
sus, care se afla la distanta mai mica de 3,00m.

Golurile de acces la scarile exterioare deschise se protejeaza prin usi etanse la foc 15 minute,
echipate cu sisteme de autoinchidere sau prin treceri sicanate, corespunzator necesitatilor
functionale.

Terase si curti interioare

2.6.45. Terasele circulabile, balcoanele si logiile care constituie cai de evacuare trebuie sa fie C0
(CA1) cu exceptia izolatiilor combustibile montate pe placa de beton - rezistente la foc de cel putin 1
ora si protejate impotriva blocarii circulatiei prin caderea unor elemente aprinse ale constructiei.

Terasele cu latime mai mica de 6,00 m si balcoanele utilizate la evacuare, trebuie sa fie protejate cu
parapete pline, impotriva efectelor incendiilor de la nivelele inferioare sau din vecinatate.

Pot servi la evacuare si portiuni ale teraselor necirculabile, daca indeplinesc conditiile de mai sus si
se iau masuri de dirijare, organizare si protectie a traseelor stabilite pentru evacuare.
 65

2.6.46. Curtile interioare si spatiile libere dintre constructii pot fi luate in consideratie pentru
evacuarea persoanelor in caz de incendiu daca au latimea suficienta pentru trecerea numarului de
fluxuri rezultate din calcul, fara a fi mai mica de 3,50 m.

2.6.47. Evacuarea prin terase, balcoane, logii, curti interioare sau prin spatiile dintre cladiri se poate
face numai daca circulatia nu poate fi blocata datorita flacarilor sau a fumului.

Dimensionarea cailor de evacuare

Criterii de calcul

2.6.48. Calculul cailor de evacuare (pentru mai mult de cinci persoane) consta in determinarea
gabaritelor necesare si stabilirea lungimii traseelor, astfel incat sa se asigure evacuarea rapida din
constructie, in timpul normat.

2.6.49. Evacuarea persoanelor din constructie se considera ca se face ordonat, sub forma de fluxuri
(siruri de persoane asezate una in spatele celeilalte), care circula prin caile de evacuare spre
exteriorul constructiei.

2.6.50. Numarul de fluxuri ce trebuie asigurat pentru evacuarea persoanelor si gabaritele necesare
trecerii fluxurilor de evacuare se calculeaza conform prevederilor normativului.

2.6.51. Latimea rampelor scarilor de evacuare, de regula, se determina dupa nivelul din care provine
cel mai mare numar de fluxuri, fara a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite, cu exceptiile
prevazute in normativ.

2.6.52. Daca deasupra nivelului care determina dimensionarea rampelor scarii se afla alte niveluri cu
un numar mai mic de persoane, latimea portiunii de scara situata deasupra sa poate fi mai mica,
fiind dimensionata corespunzator numarului de persoane cel mai mare al unuia din nivelurile
respective.

2.6.53. La scarile cu rampe ramificate, calculul latimii se face pentru rampa principala. Latimea
fiecarei rampe ramificate trebuie sa fie de cel putin 60I din latimea rampei principale.

2.6.54. Latimea fiecarui podest al scarilor de evacuare nu trebuie sa fie mai mica decat cea a celei
mai late rampe pe care o intersecteaza.

La scarile cu rampe ramificate latimea podestului central va fi cel putin egala cu a celei mai late
rampe ramificate.

2.6.55. Atunci cand caile de evacuare in exterior ale celorlalte niveluri sunt comune cu cele ale
parterului, latimea iesirilor spre exterior (usi de la nivelul parterului) trebuie sa asigure trecerea
numarului total de persoane determinat prin insumarea:

numarului de persoane care vin prin scari interioare de la nivelul cel mai populat al cladirii;

din numarul de persoane aflat la parterul cladirii;

din numarul de persoane care vin prin scarile interioare de la subsol.

 66

Determinarea fluxurilor de evacuare

2.6.56. Numarul de fluxuri ce trebuie asigurate pentru evacuarea persoanelor se determina

cu relatia:

F = N/C

in care:

F = numarul de fluxuri;

N = numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare;

C = capacitatea normata, de evacuare a unui flux;

Rezultatele din relatie se rotunjesc la numarul intreg imediat superior.

2.6.57. Numarul de persoane (N) pentru care se calculeaza caile de evacuare este constituit din
capacitatea maxima simultana de persoane, stabilita prin proiect pe niveluri si total constructie.

2.6.58. Capacitatea de evacuare a unui flux (C) se determina in functie de tipul, destinatia si riscul
(categoria de pericol) de incendiu a constructiei, conform prevederilor normativului.

2.6.59. Pentru constructiile in care se pot afla simultan un numar mare de persoane, numarul de
fluxuri de evacuare rezultat din calcul pentru usile exterioare ale constructiei poate fi redus
procentual, cu acordul beneficiarului, astfel:

cu 10 I pentru cele care necesita 10-20 fluxuri de evacuare;

cu 20 I pentru 21-30 fluxuri;

cu 25 I pentru mai mult de 30 fluxuri.

Gabaritele cailor de evacuare

2.6.60. Latimea libera necesara pentru trecerea fluxurilor de evacuare, in raport cu numarul
acestora, este de minimum:

0,80 m pentru un flux;

1,10 m pentru doua fluxuri;

1,60 m pentru trei fluxuri;

2,10 m pentru patru fluxuri;

2,50 m pentru cinci fluxuri;

 67

Latimile intermediare se considera valabile pentru trecerea numarului inferior de fluxuri.

2.6.61. Latimea cailor de evacuare pentru mai mult de 50 de persoane, nu va fi micsorata in sensul
de circulatie spre exterior, chiar daca este mai mare decat cea rezultata din calcul.

2.6.62. Dimensiunile brute (nefinisate) ale coridoarelor si ale scarilor precum si cele ale golurilor de
comunicatie practicate in peretii acestora (usi), se stabilesc astfel incat spatiul liber necesar pentru
trecerea numarului de fluxuri sa nu fie redus cu mai mult de 0,10 m pe inaltimea de maximum 2,10
m de la cota pardoselii (prin proeminente ale peretilor, tocurilor, captuselilor, canaturilor de usi sau
ferestre in pozitie deschisa, finisajelor interioare, instalatiilor, etc.). Latimea rampelor scarilor se
masoara pana la balustrade, (care de regula nu trebuie sa micsoreze gabaritul liber al circulatiei).

2.6.63. In peretii coridoarelor si scarilor pentru evacuarea a mai mult de 50 de persoane sunt
admise nise cu parapetul (limita inferioara) la mai mult de 1,20 m deasupra pardoselii sau cu
marginea lor superioara la maximum 0,90 m de pardoseala.

2.6.64. Latimea coridoarelor, rampelor si podestelor scarilor ce sunt utlizate pentru evacuarea a
peste 50 de persoane nu trebuie sa fie redusa de usi sau ferestre care se deschid spre acestea si pot
fi blocate in pozitie deschisa de persoanele care se deplaseaza pentru a iesi din constructie.

Fac exceptie ferestrele al caror parapet este de cel putin 2,00 m fata de nivelul pardoselii sau al
treptelor din dreptul lor.

2.6.65. Usile deschise spre podestele scarilor de evacuare nu trebuie sa reduca gabaritul acestora,
determinat prin calcul.

In fata usilor ascensoarelor pentru persoane, de regula, latimea podestelor scarilor trebuie sa fie de
cel putin 1,60 m. Fac exceptie cazurile in care usile de palier ale ascensoarelor sunt glisante sau se
inchid rotindu-se in acelasi sens cu cel in care se deplaseaza fluxul de evacuare spre exterior, cazuri
in care latimea podestului se poate reduce la 1,20 m.

2.6.66. De regula latimea libera de trecere a unei usi de evacuare nu trebuie sa depasesca 2,50 m.
Daca latimea usii este mai mare, ea se imparte cu montanti solid incastrati in spatii de trecere cu
latimea de maximum 2,50 m fiecare.

Fac exceptie usile a caror latime este de cel putin doua ori mai mare decat cea necesara trecerii
fluxurilor de evacuare, precum si cele monumentale.

2.6.67. Latimea rampei scarilor de evacuare, de regula, nu trebuie sa fie mai mare de 2,50 m intre
pereti si balustrada sau intre doua balustrade ale aceleiasi rampe. Atunci cand latimea rampei este
mai mare, se imparte prin balustrade intermediare in spatii de maxim 2,50 m latime.

Nu este obligatorie prevederea balustradelor intermediare la rampele:

a)      folosite urcand, pentru a ajunge la iesire;

b)      cu latimea cel putin de doua ori mai mare decat cea necesara fluxurilor de evacuare, sau sunt
scari monumentale.
 68

2.6.68. Inaltimea libera pe caile de evacuare trebuie sa fie de minimum 2,00 m.

Pentru poduri sau subsoluri, aceasta inaltime poate fi de minimum 1,90 m iar usile din pod si subsol
pot avea inaltimea libera de 1,80 m.

Timpul de evacuare (lungimea cailor de evacuare)

2.6.69. La determinarea timpului de evacuare, respectiv a lungimii caii de evacuare, se ia in

considerare traseul parcurs in axa caii de evacuare, de la punctul de plecare pana la o iesire in
exterior, sau pana la o scara de evacuare inchisa sau deschisa, ori degajament protejat, tinand
seama de pozitia diferitelor echipamente sau obiecte cu amplasament fix care trebuie ocolite,
respectandu-se nivelele de performanta admise in normativ.

2.6.70. La stabilirea timpului de evacuare (lungimii caii de evacuare) nu se iau in consideratie

distantele parcurse:

a)      pe scarile de evacuare si de la baza acestora spre exterior precum si in interiorul

degajamentelor protejate;

b)      in interiorul incaperilor in care nu se depaseste timpul (lungimea) de evacuare admisa pentru
coridoare infundate.

2.6.71. Determinarea perioadei teoretice de timp necesare evacuarii utilizatorilor se efectueaza prin
raportarea lungimilor de evacuare admise la viteza medie de deplasare, considerata 0,4 m/sec. pe
orizontala si 0,3 m/sec. pe verticala (scari, pante).

Marcarea cailor de evacuare

2.6.72. Traseele cailor de evacuare trebuie marcate cu indicatoare conform reglementarilor tehnice.

2.6.73. La cladirile cu peste doua niveluri supraterane, in cazul coborarii scarilor de evacuare sub
nivelul terenului, in conditiile mentionate la art. 2.6.24., se vor lua masuri pentru indrumarea
circulatiei de evacuare spre iesirea in exterior.

2.6.74. Documentatiile tehnico-economice ale constructiilor vor cuprinde, dupa caz, planuri de
evacuare, cu indicarea si marcarea cailor de urmat in caz de incendiu.

2.7. INSTALATII DE SEMNALIZARE SI STINGERE A INCENDIILOR

2.7.1. Constructiile se prevad, dupa caz, cu instalatii de semnalizare si stingere a incendiilor, potrivit
reglementarilor de specialitate.

In scopul asigurarii sigurantei la foc a utilizatorilor constructiilor, instalatiile de semnalizare si

stingere a incendiilor, masinile, utilajele, aparatura, echipamentele de protectie si produsele pentru
prevenirea si stingerea incendiilor necesare, se stabilesc conform prezentului normativ si a
reglementarilor tehnice specifice, putand fi suplimentate conform optiunii beneficiarului, in functie de
riscurile de incendiu si conditiile de propagare a incendiilor, de categoria de importanta a
 69

constructiilor, de importanta si valoarea acestora, precum si de posibilitatile reale de alarmare,

alertare si interventie a fortelor de interventie.

2.7.2. Instalatiile de semnalizare si de stingere a incendiilor, se prevad cu actionare manuala, daca

observarea incendiului se poate asigura in timp util, sau cu actionare automata.

Actionarea automata a instalatiilor de semnalizare si de stingere a incendiilor, de regula, se asigura

la constructii si spatii unde nu exista o permanenta supraveghere umana, cand incendiul nu poate fi
usor observat sau atunci cand, datorita riscului de incendiu ori al conditiilor de singuranta la foc a
oamenilor si bunurilor, este necesara o interventie rapida.

Instalatiile cu actionare automata se prevad intotdeauna si cu posibilitati de actionare manuala.

2.7.3. Instalatiile de semnalizare si stingere a incendiilor se proiecteaza si se realizeaza conform

reglementarilor tehnice, astfel incat sa prezinte siguranta in exploatare, sa asigure posibilitatea
verificarii periodice a starii lor de functionare, iar eventualele revizii si reparatii sa se poata face cu
usurinta.

2.7.4. La constructiile, spatiile si incaperile echipate cu instalatii automate de stingere, se prevad

instalatii de semnalizare a incendiilor numai cand sunt sau se afla in constructii de importanta
deosebita sau cu risc mare, asigurandu-se semnalizarea izbucnirii incendiului inainte de intrarea in
functiune a instalatiilor automate de stingere.

2.7.5. In functie de importanta constructiilor, instalatiilor si a spatiilor cu risc de incendiu, precum si

de consecintele unor eventuale incendii sau explozii, de la caz la caz, se va analiza si stabili
necesitatea prevederii unei semnalizari inainte de atingerea parametrilor periculosi, astfel incat sa se
poata lua masuri de inlaturare a pericolului.

2.7.6. Obiectivele cu risc mare de incendiu se prevad cu mijloace de alarmare si de alertare a

serviciilor proprii de pompieri si respectiv a unitatilor de pompieri militari. La obiectivele mari si
vulnerabile la incendiu, se asigura mijloace directe de alertare a unitatilor militare de pompieri.

2.7.7. Ca produs de stingere, poate fi utilizata apa (sub forma de jeturi compacte, dispersata in
picaturi sau pulverizata), spuma (joasa infoiere, medie infoiere si inalta infoiere), gaze (inerte,
inhibitori), abur sau pulberi stingatoare, in functie de natura si cantitatea substantelor si materialelor
combustibile care necesita stingerea.

2.7.8. Instalatiile de stingere cu care se echipeaza constructiile si instalatiile pot fi alimentate din
retele publice, cu sisteme de alimentare comune (atunci cand incintele sunt apropiate si investitorii
sunt de acord) sau cu sisteme de alimentare individuale, (proprii fiecarui obiectiv), potrivit
reglementarilor.

2.7.9. Numarul de calcul al incendiilor simultane, se determina dupa cum urmeaza:

a) Pe teritoriul incintelor de productie si/sau depozitare independente:

daca suprafata este sub 150 ha, un incendiu;

 70

daca suprafata este mai mare, proiectantul va stabili, in functie de riscurile de

incendiu sau posibilitatile de propagare a incendiului intre obiecte, necesitatea
luarii in calcul a doua incendii simultane.

b) Pentru incintele de productie si/sau depozitare, alimentate prin aceleasi instalatii cu centrele
populate:

daca suprafata incintei de productie si/sau depozitare este pana la 150 ha si

centrul populat are pana la 10.000 locuitori, un incendiu;

daca numarul locuitorilor din centrul populat este de cel mult 25.000, indiferent de
suprafata incintei de productie si/sau depozitare, proiectantul stabileste daca este
necesara luarea in calcul a doua incendii simultane;

daca numarul locuitorilor depaseste 25.000 persoane, numarul de calcul al

incendiilor simultane se determina separat pentru pentru incinte de productie
si/sau depozitare si separat pentru centrul populat, insumandu-se valorile
rezultate.

2.7.10. Instalatiile de stingere se proiecteaza, de regula, astfel incat sa asigure in permanenta

debitul si presiunea minima necesara, pana la terminarea perioadei teoretice de functionare a
acestora (respectiv a reprizelor de stingere).

Punerea sub presiune a instalatiei prin actionarea manuala de la distanta, imediat dupa izbucnirea
incendiului, se prevede numai in cazurile particulare admise si daca nu exista pericol de deteriorare a
instalatiei de actionare.

2.7.11. Retelele exterioare si, dupa caz, cele interioare aferente instalatiilor de stingere cu apa, vor fi
prevazute cu racorduri pentru alimentarea acestora si de la pompele mobile de incendiu, conform
reglementarilor tehnice de specialitate.

2.7.12. In situatiile in care obtinerea direct de la sursa a cantitatilor de apa necesare in timpul
incendiilor nu este posibila din punct de vedere tehnic, se prevede rezerva de apa pentru incendiu
(rezervor). Atunci cand alimentarea rezervorului de la sursa poate avea loc fara intrerupere, chiar in
timpul incendiului, rezerva se poate reduce cu volumul asigurat de debitul minimal al sursei.

2.7.13. Rezerva de apa pentru incendiu poate fi pastrata impreuna cu cantitatile de apa necesare
consumului de apa potabila, menajera sau industriala.

Instalatiile automate de stingere a incendiilor (sprinklere, drencere sau apa pulverizata), trebuie sa
aiba prevazuta rezerva intangibila (proprie) care sa asigure functionarea lor pe timpul teoretic
normat.

2.7.14. La obiectivele din categoriile de importanta exceptionala (A) sau deosebita (B), precum si la
cele vulnerabile la incendiu, instalatiile automate de stingere cu care se echipeaza se vor proiecta si
realiza astfel incat sa asigure nivelele de performanta admise si in cazul unei avarii la elementele
componente de alimentare, pana la distribuitorul de refulare al pompelor de incendiu.
 71

2.7.15. Instalatiile de stingere a incendiilor vor avea asigurata alimentarea normala si de rezerva cu
energie electrica de la surse corespunzatoare si care pot fi: hidraulice, pneumatice, electrice,
motoare cu ardere interna, abur, etc.

2.7.16. Instalatiile de stingere (cu apa, spuma, gaze, pulberi, etc.) vor fi astfel proiectate si realizate
incat sa poata functiona in caz de incendiu pe toata durata normata de functionare a acestora,
conform reglementarilor tehnice.

Instalatiile interioare de stingere se prevad si dimensioneaza in functie de marimea

compartimentelor de incendiu sau a spatiilor protejate, dupa caz, iar pentru instalatiile de stingere
din exterior se ia in considerare intreaga constructie.

2.7.17. Prin proiectarea si realizarea instalatiilor de apa pentru stingerea incendiilor se vor asigura
conditiile corespunzatoare de functionare conform reglementarilor specifice si vor fi ferite de inghet.

2.7.18. Rezervoarele, bazinele sau alte surse de apa rece prevazute pentru stingerea incendiilor,
situate la distante mai mici de 1.000 m fata de constructii, vor avea asigurate posibilitati de
alimentare a pompelor de incendiu mobile si prevazute punctele de stationare a acestora.

2.7.19. Punctele de stationare si alimentare a pompelor mobile de incendiu din bazine, rezervoare
sau alte surse de alimentare cu apa, se vor stabili astfel incat radiatia termica sau alte efecte ale
incendiului la obiectele invecinate sa nu impiedice desfasurarea actiunii de interventie.

Raurile, lacurile, iazurile sau fantanile cu debit suficient si cu adancime corespunzatoare, pot fi
amenajate pentru alimentarea cu apa a autospecialelor in caz de incendiu.

2.7.20. Instalatiile de stingere a incendiilor cu spuma, pulberi sau gaze, se proiecteaza si realizeaza
conform reglementarilor specifice, asigurandu-se functionarea lor pe timpul normat (reprize).

2.7.21. La instalatiile de stingere cu spuma se utilizeaza numai produse corespunzatore si omologate

pentru stingerea lichidelor combustibile respective. Pentru lichidele combustibile care distrug spuma,
produsele de stingere trebuie sa fie de tip special antialcool (AR).

2.7.22. Pulberile si gazele utilizate ca produse de stingere vor fi de tip omologat pentru aceasta, iar
instalatiile fixe de stingere cu astfel de produse vor avea asigurate cantitatile de produse de stingere
determinate prin calcul, inclusiv alimentarea de rezerva, asigurandu-se minimum doua reprize de
stingere.

2.7.23. Instalatiile, dispozitivele si echipamentele utilizate pentru evacuarea mecanica a fumului

(desfumare) in caz de incendiu, precum si a celor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, vor
corespunde conditiilor specifice acestora si vor fi agrementate tehnic.

2.8. INSTALATII UTILITARE AFERENTE CONSTRUCTIILOR

2.8.1. Instalatiile utilitare aferente constructiilor (hidro, electrice, de incalzire, de ventilare,

conditionare si altele asemenea) se proiecteaza si executa astfel incat sa nu contribuie la producerea
si propagarea incendiilor, in conformitate cu prevederile prezentului normativ si ale reglementarilor
de specialitate.
 72

2.8.2. Sistemele si instalatiile de incalzire se stabilesc in functie de riscul de incendiu, destinatia,

gradul de rezistenta la foc si marimea constructiilor, fiind interzise cele cu foc deschis in spatii
(incaperi) care prezinta riscuri mari de incendiu si in cele cu pericol de explozie.

2.8.3. Instalatiile electrice utilitare aferente constructiilor, vor fi corespunzatoare riscului si categoriei
de pericol de incendiu, destinatiei si mediului respectiv, potrivit reglementarilor tehnice de
specialitate ale acestora.

2.8.4. Incaperile si spatiile in care se degaja substante combustibile vor avea asigurate instalatii
pentru evacuarea gazelor, vaporilor, prafului si a pulberilor pe masura degajarii acestora, astfel incat
sa se evite posibilitatea acumularii lor in cantitati periculoase.

2.8.5. La realizarea sistemelor si instalatiilor de ventilare sau conditionare, se va urmari reducerea

posibilitatilor de formare a amestecurilor explozive si de propagare a incendiului prin canalele de
ventilare, precum si utilizarea unor materiale, elemente si echipamente corespunzatoare riscului de
incendiu, conform reglementarilor de specialitate.

2.8.6. Sistemele si instalatiile de ventilare (conditionare) a spatiilor si incaperilor din categoria A, B

(BE 3a,b) si C (BE 2) de pericol de incendiu vor fi independente si separate de cele ale categoriilor D
si E (BE 1a si b) de pericol de incendiu. Separarea instalatiilor si a sistemelor de ventilare este
obligatorie si in situatiile precizate de prezentul normativ si reglementarile tehnice.

Evacuarea prin acelasi sistem sau instalatie de ventilare (conditionare) a substantelor care, in
amestec mecanic sau combinatie chimica pot provoca aprindere sau explozie, este interzisa.

2.8.7. Sistemele si instalatiile de ventilare (conditionare) a incaperilor in care se depoziteaza,

prelucreaza sau manipuleaza substante combustibile, a salilor aglomerate si a incaperilor cu
echipamente si, dupa caz, aparatura de mare valoare sau importanta deosebita, precum si a celor cu
riscuri mari de incendiu, vor fi independente de celelalte sisteme sau instalatii de ventilare
(conditionare) ale constructiei.

2.8.8. In interiorul canalelor de ventilare (conditionare) nu se admite montarea conductelor de

lichide sau gaze combustibile, precum si a circuitelor electrice.

2.8.9. Traversarea elementelor de compartimentare antifoc sau rezistente la foc de catre canale de
ventilare nu se recomanda. In cazurile in care aceste traversari sunt absolut necesare, se vor lua
masuri pentru evitarea propagarii incendiilor in compartimentele invecinate.

2.9. CAI DE ACCES, INTERVENTIE SI SALVARE

2.9.1. Pentru asigurarea conditiilor de acces , interventie si salvare in caz de incendiu la constructii si
instalatii se prevad cai de circulatie (drumuri) necesare functional sau fasii libere de teren,
corespunzator amenajate pentru accesul utilajelor si autospecialelor de interventie ale pompierilor.

Nu este obligatorie asigurarea unor circulatii carosabile (drumuri) la cabane, refugii turistice,
constructii la altitudine (montane), anexe gospodaresti, etc., precum si la constructii incadrate in
categoria de importanta D (redusa).
 73

2.9.2. Caile de circulatie (drumurile) prevazute, vor asigura accesul fara obstacole si pe distante cat
mai scurte la constructii, depozite de substante combustibile, puncte de stationare si alimentare ale
autospecialelor si surse de apa.

2.9.3. Caile de circulatie si de acces (drumuri) la constructii si incinte construite, care au incrucisari
de nivel cu linii c.f. pe care pot stationa vagoane, vor fi asigurate cu a doua posibilitate de
traversare, astfel incat accesul autospecialelor de interventie in caz de incendiu sa fie posibil
permanent.

2.9.4. Realizarea de curti inchise pe toate laturile de constructii etajate, nu se recomanda. In

cazurile in care se prevad totusi asemenea curti, in care autospecialele de interventie ale pompierilor
nu au acces, este necesara asigurarea posibilitatilor de salvare a persoanelor din cladire prin ferestre
sau goluri ale fatadelor constructiei accesibile pentru interventia serviciilor si unitatilor de pompieri,
marcandu-se corespunzator, astfel incat sa fie usor de recunoscut in caz de incendiu.

2.9.5. Curtile interioare neacoperite cu aria mai mare de 600 m2 si inchise pe toate laturile de
constructii, situate la nivelul terenului sau al circulatiilor carosabile adiacente ori la o diferenta de
nivel mai mica de 0.50 m fata de aceste circulatii, se prevad obligatoriu cu accese carosabile pentru
autospecialele de interventie in caz de incendiu, cu gabarite de minim 3,80 m latime si 4,20 m
inaltime.

Pentru curtile interioare mentionate, situate la diferente de nivel mai mari de 0,50 m (fara acces
carosabil), se asigura numai acces pentru personalul de interventie (treceri pietonale), cu latimea de
minim 1,50 m si inaltimea de 1,90 m.

2.9.6. Constructiile blindate vor avea asigurate posibilitati de acces pentru personalul de interventie
al serviciilor si unitatilor de pompieri, prin deschideri prevazute in peretii exteriori, protejate cu
panouri usor demontabile din afara si marcate corespunzator.

2.9.7. Pentru interventia personalului pompierilor direct din exterior, inchiderile perimetrale ale
constructiilor cu pereti cortina vor avea marcate panourile de vitrare prin care se poate accede in
circulatiile comune orizontale (holuri, vestibuluri, coridoare, etc.) sau in incaperi cu acces permanent
in circulatiile comune.

Marcarea vizibila din exterior a cel putin unui acces pe fiecare etaj al constructiei este obligatorie la
etajele situate pana la 28,00 m fata de carosabil, pe toate fatadele accesibile autospecialelor de
interventie ale pompierilor.

2.9.8. La constructiile inchise perimetral cu pereti cortina se vor asigura circulatii carosabile in
dreptul panourilor de fatada marcate pentru accesul echipelor de interventie ale pompierilor.

2.9.9. In interiorul constructiilor, caile de interventie ale personalului serviciilor si unitatilor de

pompieri vor fi stabilite, amenajate si marcate corespunzator, astfel incat sa fie usor de recunoscut
in caz de incendiu.

2.10. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENTIE SI SERVICIUL DE POMPIERI

 74

2.10.1. Pentru asigurarea verificarii, supravegherii si interventiei in caz de incendiu, prin proiect se
va stabili nivelul de dotare a serviciului de pompieri, in functie de categoria de importanta, marimea,
destinatia si vulnerabilitatea la incendiu a constructiei.

2.10.2. Echiparea si dotarea serviciului de pompieri trebuie sa corespunda necesitatilor practice

asigurarii sigurantei la foc a constructiei, conform reglementarilor specifice, in functie de riscurile de
incendiu si scenariile de siguranta la foc.

2.10.3. In documentatia tehnica serviciul de pompieri va avea stabilit spatiul necesar functionarii
permanente a acestuia, de regula, dispus la parterul sau nivelurile supraterane inferioare ale
constructiei.

2.10.4. Serviciul de pompieri va fi dotat cu mijloace de iluminat si comunicatii, aparatura specifica si

echipament de protectie, corespunzator riscurilor de incendiu si tipului de constructie, asigurandu-se
rezervele necesare.

2.10.5. Constructiile se doteaza cu mijloace tehnice de stingere corespunzatoare riscurilor si

categoriilor de pericol de incendiu specifice, precizandu-se in documentatie tipul acestora si
cantitatea necesara, inclusiv rezervele pentru inlocuirea imediata.

PARTEA II-A CLADIRI CIVILE (PUBLICE)

CAP.3. PERFORMANTE COMUNE CLADIRILOR CIVILE (PUBLICE)

3.1. Riscuri de incendiu Si grade de rezistenTA la foc
Riscuri de incendiu

3.1.1. Incaperile, spatiile si cladirile civile (publice), vor avea determinate riscuri de incendiu,
conform prevederilor art. 2.1.1. la 2.1.3. din prezentul normativ.

3.1.2. In functie de riscurile de incendiu determinate, se asigura conditiile de siguranta la foc

performantele si nivelele de performanta admise in partea I-a a normativului “Prevederi comune
tuturor constructiilor” si in cele din prezenta parte.

Prin scenarii de siguranta la foc elaborate conform reglementarilor de specialitate, in situatii

justificate pot fi adoptate masuri de protectie compensatorii care asigura conditiile de siguranta la
foc si performantele admise conform normativului.

3.1.3. - Riscurile de incendiu se precizeaza obligatoriu in documentatia tehnica.

Grade de rezistenta la foc

3.1.4. Cladirile civile (publice) vor avea stabilit gradul de rezistenta la foc, si precizat obligatoriu in
documentatiile de proiectare. Conditiile minime pe care trebuie sa le indeplineasca cladirea, pentru
incadrarea intr-un anumit grad de rezistenta la foc, sunt cele stabilite in art. 2.1.8. la 2.1.14.

3.2. Amplasare Si conformare la foc

 75

Amplasare

3.2.1. Cladirile civile (publice), independente, comasate sau grupate in conformitate cu

recomandarile generale, se amplaseaza in zone ferite de riscuri de incendiu existente in vecinatate,
la distantele de siguranta admise (art. 2.2.1. la 2.2.3.), sau se compartimenteaza corespunzator
normativului.

3.2.2. Cladirile pentru persoane ce nu se pot evacua singure, cele pentru obiecte sau aparataj de
importanta deosebita, precum si cladirile inalte si foarte inalte, nu se recomanda a fi comasate cu
constructii care au alta destinatie.

3.2.3. In cazul comasarii mai multor functiuni intr-o cladire civila (publica), acestea se vor separa
corespunzator, de regula, prin pereti si plansee din materiale C0 (CA1), rezistente la foc conform
normativului.

Conformare la foc

3.2.4. Prin conformare se vor avea in vedere prevederile art. 2.2.4. la 2.2.10. si cele specifice. Ariile
construite ale compartimentelor de incendiu admise pentru constructii civile (publice) supraterane,
sunt cele precizate in tabel 3.2.4.

Tabel 3.2.4.
Arii construite admise pentru compartimente de incendiu ale cladirilor civile (publice) supraterane
Gradul de rezistenta la foc Aria maxima construita (la sol), a unui compartiment de incendiu (in m2)
Cladiri cu un nivel Cladiri cu mai multe niveluri
I - II 2500
III 1800
IV 1400 1000
V 1000 800
NOTA: 1. Pentru cladirile echipate cu instalatii automate de stingere a incendiilor, ariile se pot
majora cu 100I. Atunci cand se prevad instalatii automate de semnalizare a incendiilor, ariile se
pot majora cu 25 I. Majorarile mentionate nu se cumuleaza.
2. In cazuri justificate tehnic, investitorii pot stabili arii construite mai mari pe proprie
raspundere, prin hotarari scrise ale consiliilor de conducere respective.
Tabel 3.2.5.
Numar de niveluri supraterane maxim admis si capacitatea cladirilor civile
de gradul III … V de rezistenta la foc
Nr. Destinatia cladirilor Capacitate Numar maxim de niveluri pentru cladiri
avand gradul de rezistenta la foc :
Crt (Numar maxim de III IV V
persoane)
1 Cladiri care adapostesc persoane ce nu se pot 150 2 1 1
evacua singure
2 Cladiri pentru muzee sau expozitii care nu 300
adapostesc valori deosebite si nu sunt sali
aglomerate
 76

Cladiri pentru cazare temporara 200 3 2 1

Cladiri pentru invatamant de cultura generala si 480
licee
3 Cladiri de locuit 200 5 3 2
4 Cladiri cu alte destinatii, fara sali aglomerate 300 5 2 1
NOTA: In cazuri justificate tehnic si asigurand masuri suplimentare de protectie, investitorii pot
adopta un singur nivel in plus fata de cele admise, pe proprie raspundere, prin hotarari scrise ale
consiliilor de conducere respective.

3.2.5. Intre numarul de niveluri al cladirilor supraterane, destinatia, gradul de rezistenta la foc si
capacitatea lor (numar de persoane), se vor respecta urmatoarele corelatii :

a)      In cladirile de gradul I si II de rezistenta la foc, indiferent de capacitatea lor, numarul de niveluri
supraterane nu se limiteaza (cu exceptia celor cu sali aglomerate de gradul II);

b)      In cladirile de gradul III … V de rezistenta la foc, numarul de niveluri supraterane se limiteaza in
functie de destinatie si de numarul de persoane adapostit, conform prevederilor tabelului 3.2.5.

3.2.6. In cladirile civile (publice) de gradul I si II de rezistenta la foc, este admisa mansardarea
(realizarea unui nivel construit in volumul podului) daca elementele din structura portanta a
acoperisului si a incaperilor amenajate sunt incombustibile si separate de restul podului cu ziduri
rezistente la foc minim 3 ore.

In cladiri de gradul III … V de rezistenta la foc, mansardarea (nivel construit in volumul podului),
este admisa in conditiile respectarii prevederilor tabelului 3.2.5.

3.2.6. In cladirile civile (publice) de gradul I si II de rezistenta la foc, este admisa mansardarea
(realizarea unui nivel construit in volumul podului) daca elementele din structura portanta a
acoperisului si a incaperilor amenajate sunt protejate cu materiale incombustibile si separate de
restul podului cu pereti rezistenti la foc minim 2 ore.

In cladiri de gradul III … V de rezistenta la foc, mansardarea (nivel construit in volumul podului),
este admisa in conditiile respectarii prevederilor tabelului 3.2.5

3.2.7. Depozitarea marfurilor si substantelor cu pericol de explozie in cladirile civile (publice), precum
si amplasarea atelierelor in care se utilizeaza astfel de materiale, nu este admisa decat in cazurile
mentionate si cu respectarea prevederilor normativului.

3.2.8. Prin conformarea constructiilor civile (publice) se va asigura, pe cat posibil, dispunerea
separata a spatiilor cu risc mare de incendiu fata de zonele accesibile publicului, realizind masurile
de protectie necesare conform normativului.

3.3. AlcAtuiri constructive

3.3.1. Constructiile civile (publice) se alcatuiesc corespunzator prevederilor subcap. 2.3. al

normativului, indeplinind performantele comune si specifice ale acestora. Se recomanda utilizarea
materialelor si elementelor de constructie C0 (CA1).
 77

3.3.2. Atunci cand conform prevederilor normativului se pot utiliza materiale si elemente din clasele
de combustibilitate C1 la C4 (CA2a,b,c,d), in functie de conditiile specifice si scenariile de siguranta
la foc elaborate, precum si de rolul pe care il au in caz de incendiu, se asigura masurile de protectie
corespunzatoare sigurantei la foc, potrivit normativului.

3.3.3. Prin modul de alcatuire si realizare, elementele de constructie utilizate nu trebuie sa propage
focul cu usurinta.

3.4. Limitarea propagarii focului Si a fumului

3.4.1. Peretii despartitori prevazuti pentru limitarea propagarii incendiului in cadrul unui
compartiment de incendiu, se recomanda sa fie C0 (CA1) si rezistenti la foc minimum 2 ore
sectionand transversal cladirea (pereti care pot fi decalati in plan vertical). Acesti pereti, de regula,
se amplaseaza la cel mult:

110 m distanta in cladiri de gradul I, II si III de rezistenta la foc;

70 m distanta in cladiri de gradul IV si V de rezistenta la foc;

La cladirile cu pod al caror acoperis este executat din materiale C1 … C4 (CA2a,b,c,d), peretii
respectivi trebuie sa separe si volumul podului.

3.4.2. In constructii civile (publice), usile prevazute pe coridoare care intersecteaza peretii antifoc si
cele din peretii despartitori prevazuti la art. 3.4.1., pot fi etanse la foc minimum 30 de minute,
potrivit normativului avand dispozitive de autoinchidere sau inchidere automata in caz de incendiu,
conform cerintelor functionale si de evacuare in caz de incendiu.

Tabelul 3.4.4.
Conditii minime pentru pereti si plansee
Nr. Destinatia elementului Conditii minime de Observatii
combustibili-tate si de
rezistenta la foc

Crt.
1 2 3

1. Peretii despartitori ai incaperilor cu risc mic
de incendiu (administrative, sociale, etc.)
din cadrul unor grupari cu o arie construita
de maxim 400 m2
2. Peretii despartitori dintre gruparile
executate conform nr. crt.1, precum si intre
acestea si caile de evacuare comune.
3. Elementele de separare a incaperilor cu
riscuri mijlocii de incendiu (laboratoare,
oficii, bucatarii, heliograf, xerox, etc.), fata
de restul cladirii:
C4 (CA2d) Cu exceptia peretilor de separare fata de
sectii de productie, depozite, spatii
tehnice si cai de evacuare.
C0 (CA1) Cu exceptiile din normativ.
1 ora
C0 (CA1) Se admit usi pline de lemn sau metalice
(in peretii respectivi nu se admite
1 ora practicarea altor goluri in afara usilor
strict necesare pentru circulatie); se
admit supralumini din caramizi de sticla,
 78

placi de sticla tip S, sau geam armat.

- pereti;

- plansee;
44. Elementele de compartimen-tare a
incaperilor cu riscuri mari de incendiu
(depozite de mate-riale combustibile cu aria
mai mare de 36m2, depozite cu obiecte de
valoare, parcaje autoturisme, etc.), in
functie de densitatea sarcinii termice, dar nu
mai putin de:
- pereti
C0 (CA1) 3 ore Usile vor fi rezistente la foc 1 ½ ore,
prevazute cu dispo-zitive de
C0 (CA1) 2 ore autoinchidere sau inchidere automata.
Daca exista instalatii automate de
stingere a incendiilor, peretii pot avea in
toate cazurile 3 ore, iar planseele 1 ½
ore rezistenta la foc.

- plansee

3.4.3. Functiunile cu risc mare de incendiu se separa cu pereti si plansee C0 (CA1), avand rezistenta
la foc conform normativului, iar golurile de comunicatie protejate corespunzator.

Peretii si planseele de separare a diferitelor functiuni cu risc mijlociu de incendiu, comasate intr-o
cladire civila (publica) trebuie sa fie C0 (CA1) cu rezistenta la foc de cel putin 2 ore pentru pereti,
respectiv 1 ora pentru plansee. In cladirile de gradul IV si V, peretii si planseele pot fi C1 - C2 (CA1,
CA2a,b), rezistente la foc 30 minute. Elementele de separare a functiunilor cu risc mic, vor respecta
conditiile gradului de rezistenta la foc.

3.4.4. Conditiile minime pe care trebuie sa le indeplineasca anumiti pereti si plansee din cladirile
civile (publice) care nu sunt inalte, foarte inalte sau cu sali aglomerate, sunt precizate in tabelul
3.4.4.

Indiferent de tipul si destinatia cladirii, separarea coridoarelor de evacuare fata de grupurile sanitare
adiacente (baI, dusuri, W.C.), se poate realiza conform conditiilor normate pentru incadrarea in
gradul de rezistenta la foc.

3.5. Evacuare fum (desfumare) Si gaze fierbinTi

3.5.1. In general, spatiile accesibile publicului vor fi astfel realizate si protejate incat sa fie ferite de
fum in caz de incendiu, respectandu-se conditiile specifice stabilite prin normativ referitoare la
desfumare (art. 2.5.1. la 2.5.35.).

3.5.2. Incaperile de depozitare a materialelor si substantelor combustibile solide, cu aria mai mare
de 36 m2, precum si casele de scari de evacuare si incaperile tampon fara lumina naturala, se
prevad cu dispozitive de evacuare a fumului, reprezentand minimum 1I din aria respectiva a
depozitului si 5I a ariei construite a casei de scari (dar minimum 1 m2 pentru fiecare scara), sau cu
sisteme mecanice de evacuare a fumului.

3.5.3. Circulatiile comune orizontale, inclusiv incaperile tampon si casele de scari de evacuare ale
nivelurilor subterane inchise, destinate publicului, vor fi prevazute cu sisteme independente de
evacuare a fumului (desfumare) fata de nivelurile supraterane.
 79

3.5.4. Asigurarea evacuarii fumului din atriumuri in caz de incendiu, este obligatorie. Acesta se
realizeaza prin dispozitive cu deschidere automata, care sa asigure o suprafata libera de minimum
1I din aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereti - fara a se lua in considerare cel de
la parter - sau prin sistem de evacuare mecanica a fumului, corespunzator alcatuit si dimensionat.

In ambele situatii, la partea inferioara a atriumurilor se asigura posibilitati de admisie a aerului.

Actionarile automate ale dispozitivelor de evacuare a fumului vor fi dublate de comenzi manuale
dispuse la nivelul acceselor din exterior in atrium si la serviciul de pompieri. Atunci cand se asigura
supravegherea permanenta a atriumului, evacuarea fumului (desfumarea) se poate actiona numai
manual.

3.5.5. Pentru limitarea posibilitatilor de propagare a fumului la etajele superioare, atunci cand
inaltimea atriumului este mai mare de 28.00 m, se recomanda izolarea de atrium a nivelurilor situate
in jumatatea superioara a acestuia prin inchideri C0 (CA1), rezistente la foc minimum 15 minute.

3.5.6. Toate incaperile si spatiile deschise direct spre atrium (magazine comerciale, expozitii si altele
similare care necesita desfumare conform normativului), vor avea asigurate posibilitati de evacuare
a fumului in caz de incendiu (desfumari) independente de atrium.

3.5.7. Incaperile necompartimentate, cu aria construita mai mare de 10.400 m 2 se prevad cu
sisteme de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, care sa limiteze propagarea incendiilor, conform
art. 2.5.36 la 2.5.45.

3.6. Cai de
evacuare In caz de incendiu

3.6.1. Cladirile publice (civile) vor avea asigurat numarul necesar de cai de evacuare a utilizatorilor
in caz de incendiu, corespunzator dispuse, alcatuite si dimensionate, potrivit prevederilor
normativului (art. 2.6.1 la 2.6.74).

In cladirile civile (publice) care nu sunt inalte sau foarte inalte, golurile de acces la casele de scari
pot avea usi pline sau cu geam spre coridoare, vestibuluri de etaj si holuri, daca se indeplinesc
urmatoarele conditii:

a)      peretii si planseele acestora (coridoare, vestibuluri, holuri au aceeasi rezistenta la foc cu cele ale
caselor de scari;

b)      Intre coridoare, vestibuluri sau holuri si incaperile adiacente, inclusiv alte case de scari, se
prevad usi pline;

c)      eventualele ferestre pentru iluminarea indirecta a coridoarelor de etaj sau a holurilor ori
vestibulurilor, practicate in peretii ce le separa de incaperile adiacente, sunt protejate conform art.
2.6.31.
 80

3.6.2. Sunt admise scari de evacuare interioare deschise in constructiile publice (civile) , daca
servesc la evacuarea utilizatorilor a cel mult doua niveluri.

3.6.3. Scarile amplasate in volumul atriumului si neinchise in case de scari proprii, nu constituie cai
de evacuare in caz de incendiu.

Fac exceptie atriumurile cu inaltimea de maximum patru niveluri ale constructiei, unde se considera
ca pe scara deschisa in atrium, se poate asigura trecerea unui singur flux de evacuare, chiar daca
latimea rampelor asigura mai multe fluxuri.

Tabel 3.6.4.
Capacitati de evacuare
Nr. Destinatia cladirii sau a portiunii de cladire pentru care se calculeaza Capacitatea de evacuare (C) a
evacuarea unui flux (numar de persoane)
Crt.
1. Cladirile care adapostesc persoane incapabile de a se evacua singure: 50
maternitati, stationare medicale, cladiri pentru copii de varsta prescolara,
ospicii pentru alienati mintali, camine pentru batrani si infirimi, persoane
handicapate, etc.
2. Cladirile pentru invatamant de toate gradele, administrative, sociale, 70
laboratoare, studiouri cinematografice si de radio, sali de adunari, auditorii,
magazine, expozitii, alimentatie publica, de lectura, sport, asteptare, etc.
care nu sunt sali aglomerate sau cladiri inalte ori foarte inalte.
3. Cladiri de locuit, administrative, hoteluri, camine, cabane, etc care nu sint 80
cladiri inalte sau foarte inalte.

3.6.4. Timpii de evacuare, respectiv lungimile maximum admise ale cailor de evacuare din cladirile
civile (publice), sunt cei prevazuti in prevederile specifice cladirilor civile (publice), iar pentru
atriumuri conform art.3.6.5 si 3.6.6.

Capacitatile de evacuare luate in considerare la cladiri civile (publice), sunt precizate in tabelul 3.6.4.

3.6.5. Circulatiile comune orizontale deschise spre atrium (platforme, supante, etc), pot constitui cai
de evacuare pentru persoanele aflate in incaperile adiacente, atunci cand timpul de evacuare,
respectiv distanta ce o au de parcurs, nu depaseste valorile maxime admise in tabelul 3.6.5, de la
usa acestora pana la o casa de scari de evacuare (masurata in axul cailor), in functie de gradul de
rezistenta la foc al constructiei.

Tabel 3.6.5.
Timp (lungime) de evacuare pe circulatii deschise spre atrium
Gradul de rezistenta la foc al constructiei Timp de evacuare (lungime cale de evacuare)
in care se afla atriumul in doua directii diferite intr-o singura directie (coridor
infundat)
secunde metri secunde metri
I si II 88 35 50 20
III 63 25 38 15
IV 40 16 30 12
V 25 10 25 10
 81

3.6.6. Pentru incaperile de dormit ale hotelurilor, caminelor, spitalelor, locuintelor si altele similare
dispuse adiacent atriumurilor, valorile maxime admise ale cailor de evacuare pe circulatiile comune
orizontale deschise spre atrium, se reduc cu 50I fata de prevederile art. 3.6.5.

3.6.7. Usile incaperilor care debuseaza in circulatiile comune orizontale deschise spre atrium, se
alcatuiesc si echipeaza conform prevederilor normativului referitoare la comunicarea intre spatii cu
destinatii diferite si cai de evacuare.

3.6.8. Deschiderea usilor de pe traseul de evacuare a mai mult de 30 de persoane valide trebuie sa

se faca in sensul deplasarii spre exterior.

3.7. InstalaTii de semnalizare Si stingere a incendiilor

3.7.1. In functie de destinatie, tip de constructie si capacitatea maxima simultana, se asigura

echiparea si dotarea cu instalatii si mijloace de semnalizare si stingere a incendiilor, potrivit
prevederilor normativului si ale reglementarilor de specialitate, precum si in alte cazuri la solicitarea
beneficiarului.

3.7.2. In cladirile cu atrium, spatiile adiacente acestuia care sunt destinate magazinelor comerciale,
expozitiilor cu exponate combustibile si, in general, a unor functiuni cu riscuri mari de incendiu, se
echipeaza obligatoriu cu instalatii automate de semnalizare si de stingere cu apa a incendiilor
(sprinklere, drencere, apa pulverizata).

3.8. InstalaTii utilitare aferente clAdirilor civile (publice)

3.8.1. Echiparea cu instalatii utilitare aferente cladirilor civile (publice), se asigura in conformitate cu
prevederile reglementarilor de specialitate avand in vedere si cele ale prezentului normativ.

3.8.2. Proiectarea si realizarea instalatiilor utilitare aferente vor avea in vedere evitarea producerii
incendiilor de catre acestea, precum si a propagarii usoare a focului, respectandu-se prevederile
reglementarilor tehnice specifice acestora.

3.8.3. De regula, aparatele de preparat si de incalzit trebuie amplasate in incaperi separate de

spatiile accesibile publicului, cu exceptia celor agrementate tehnic pentru aceasta, utilizandu-se
numai in conditiile si cu masurile de protectie stabilite.

3.8.4. Centralele termice, de regula, pot fi amplasate in cladirile civile (publice) cu conditia separarii
lor fata de restul constructiei prin pereti si plansee C0 (CA1) si rezistente la foc minimum 3 ore
pentru pereti si 2 ore pentru plansee, cu acces dintr-un coridor interior, cu exceptiile stabilite in
normativ.

3.8.5. Amplasarea rezervoarelor de lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor

mai mica de 550C in cladiri civile (publice), de regula, nu este admisa, cu exceptia celor de
alimentare a centralelor termice si a grupurilor electrogene aferente cladirii, in cantitatile si cu
masurile de protectie stabilite in normativ si in reglementarile tehnice de specialitate.

3.8.6. Pentru instalatiile de incalzire care utilizeaza gaze sau lichide combustibile, se vor respecta
regulile tehnice si de siguranta specifice, conform reglementarilor tehnice de specialitate.
 82

3.8.7. Bucatariile si prepararile calde vor fi izolate de spatiile accesibile publicului, de regula, prin
pereti si plansee C0 (CA1), rezistente la foc minimum 1 ora, iar usile de comunicare vor fi etanse la
foc minimum 15 minute. Fac exceptie situatiile precizate in normativ.

3.8.8. Bucatariile si prepararile calde dispuse liber in spatiile publice vor fi delimitate cu ecrane de
minimum 0,50 m sub plafon realizate din materiale C0 (CA1) cu rezistenta minima la foc de 15
minute si asigurate in depresiune fata de restul spatiului in care sunt amplasate.

La bucatariile situate in cladirile inalte, foarte inalte sau cu sali aglomerate, hotele se prevad cu
instalatii speciale de stingere.

3.8.9. Instalatiile de ventilare mecanica si de conditionare, trebuie proiectate si realizate astfel incat
sa evite propagarea focului si a fumului in constructia civila (publica).

3.8.10. Canalele de ventilare vor fi realizate din materiale C0 (CA1), iar pentru spatiile in care
publicul are acces instalatiile de ventilare vor fi separate de celelalte incaperi ale constructiei.

3.8.11. Instalatiile electrice vor fi proiectate si realizate conform reglementarilor specifice si nu vor fi
utilizate canalizatii (trasee) prin care sa se propage focul.

3.9. Cai de acces, intervenTie Si salvare

3.9.1. Constructiile civile (publice) vor avea asigurate cai de acces interventie si salvare,
corespunzator alcatuite, dimensionate si marcate, astfel incat sa poata fi utilizate de personalul care
intervine in caz de incendiu.

3.9.2. Caile de interventie exterioare vor permite accesul usor al autospecialelor de interventie ale
pompierilor, fiind marcate si mentinute permanent libere. De regula, vor asigura interventia cel putin
la o fatada a cladirii, cu exceptia situatiilor precizate in normativ.

3.9.3. In interiorul constructiilor civile (publice) caile de interventie ale pompierilor, marcate
corespunzator, vor permite accesul usor la principalele circulatii functionale (orizontale si verticale),
precum si la spatiile cu risc sau pericol de incendiu.

3.10. Dotarea cu mijloace de intervenTie, serviciul de pompieri.

3.10.1. Cladirile civile (publice) se doteaza cu stingatoare, asigurand un stingator portativ cu pulbere
de 6 kg sau echivalentul acestuia pentru o arie construita de maximum 250 m 2, dar minimum doua
stingatoare pe fiecare nivel al cladirii.

Stingatoarele portative trebuie sa contina produsul de stingere si cantitatea corespunzatoare clasei

de periculozitate previzibile in spatiul respectiv.

3.10.2. Toate mijloacele de interventie cu care se echipeaza si doteaza cladirile civile (publice) vor fi
usor accesibile personalului si mentinute in stare de functionare.
 83

3.10.3. In spatiile si incaperile cu risc mare de incendiu sau in care se afla substante periculoase
(parcaje, comert, etc.), dupa caz, se prevad si stingatoare transportabile, potrivit reglementarilor
specifice.

3.10.4. Organizarea serviciului de pompieri civili, echiparea si dotarea acestuia, se stabilesc potrivit
reglementarilor, functie de destinatie, vulnerabilitate si nivelul de echipare al cladirii.

3.10.5. De regula, constructiile civile (publice) vor avea constituite servicii de pompieri civili atunci
cand capacitatea maxima simultana depaseste 500 persoane, precum si atunci cind mijloacele de
stingere a incendiilor cu care sunt echipate nu sunt cu actionare automata.

3.10.6. Cladirile civile (publice) echipate cu instalatii automate de semnalizare si stingere a

incendiilor, vor avea constituite servicii de pompieri care sa asigure numai supravegherea si
actionarea instalatiilor specifice.

3.10.7. Numarul personalului serviciului de pompieri se stabileste in functie de activitatile operative

necesare, riscul de incendiu, importanta si vulnerabilitatea constructiei, efectele incendiului, etc.
potrivit reglementarilor tehnice si scenariilor de siguranta la foc.

CAP.4. PERFORMANTE SPECIFICE CLADIRILOR CIVILE (PUBLICE) -

PERFORMANTE ALE UNOR TIPURI DE CLADIRI CIVILE (PUBLICE)
4.1. PERFORMANTE ALE UNOR TIPURI DE CLADIRI CIVILE (PUBLICE)
Cladiri inalte si foarte inalte

4.1.1. Cladirile inalte si foarte inalte vor fi de gradul I de rezistenta la foc. Atunci cand au portiuni cu
inaltimea mai mica de 28 m, se admite ca acestea sa fie de gradul II de rezistenta la foc, daca in caz
de incendiu nu afecteaza stabilitatea cladirii. Acoperisurile sau terasele acestor tipuri de cladiri, se
realizeaza din materiale C0 (CA1).

4.1.2. In cladirile inalte si foarte inalte compartimentele de incendiu pot fi constituite din cladiri
independente, portiuni ale acestora cu arii construite la sol admise in tabel 3.2.4., sau din volume
inchise ale acestora (portiuni volumetrice cuprinzand unul pana la trei niveluri construite succesive)
cu aria totala desfasurata de maximum 2500 m2, delimitate de elemente de compartimentare
verticale si orizontale (pereti si plansee).

Peretii si planseele de compartimentare a volumelor inchise mentionate, vor fi C0 (CA1) cu rezistenta

la foc a peretilor stabilita in functie de densitatea sarcinii termice conform tabel 2.4.2., iar a
planseelor de minimum 2 ore.

4.1.3. In cladiri inalte si foarte inalte, densitatea sarcinii termice rezultata din materiale si elemente
de constructie utilizate (cu exceptia pardoselilor lipite) , nu va fi mai mare de 275 MJ/m 2. Densitatea
sarcinii termice totale rezultata din materiale si elemente de constructie, finisaje, mobilier si alte
materiale adapostite, se recomanda sa nu depaseasca 840 MJ/m2.

4.1.4. Incaperile cu densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/m 2 se separa de restul cladirii prin
pereti cu rezistenta la foc corespunzatoare densitatii sarcinii termice dar minimum 3 ore si plansee
 84

cu rezistenta la foc 2 ore in cladiri foarte inalte si respectiv 1ora in cladirile inalte. In cladirile inalte,
golurile de comunicatie cu caile de evacuare pot fi protejate cu usi, obloane sau cortine rezistente la
foc minimum 1 ½ ore, prevazute cu dispozitive de autoinchidere sau inchidere automata in caz de
incendiu.

4.1.5. Pentru incaperile cladirilor foarte inalte in care densitatea sarcinii termice depaseste 840
MJ/m2, se asigura separarea acestora prin elemente de compartimentare C0 (CA1), rezistente la foc
corespunzator densitatii sarcinii termice si (incaperile respective) se prevad cu instalatii automate de
semnalizare si stingere a incendiilor. In cladiri foarte inalte golurile de comunicatie cu caile de
evacuare practicate in acesti pereti trebuie sa fie protejate prin incaperi tampon si usi cu rezistenta
la foc de minimum 45 minute prevazute cu dispozitive de autoinchidere, sau in cazuri justificate
tehnic, prin tamburi deschisi.

4.1.6. Pentru limitarea propagarii incendiilor, intre portiunile de cladiri cu destinatii diferite, precum
si intre caile de evacuare si incaperile adiacente acestora, se prevad pereti si plansee C0 (CA1)
rezistente la foc, in functie de destinatie si de densitatea sarcinii termice.

Elementele de constructie portante ale cladirii inalte sau foarte inalte, care strabat incaperi cu
destinatii diferite, vor fi alcatuite si protejate astfel incat stabilitatea cladirii sa nu fie afectata in caz
de incendiu.

4.1.7. In peretii dintre compartimentele de incendiu, comunicarea se face prin incaperi tampon ale
caror usi sunt etanse la foc minimum 1 ora in cladiri foarte inalte (ce depasesc 45 m) sau usi etanse
la foc 30 minute la cele inalte (intre 28 si 45 m). In ambele situatii usile incaperilor tampon se
prevad cu sisteme de autoinchidere sau inchidere automata in caz de incendiu.

4.1.8. Pentru limitarea propagarii incendiilor in interiorul compartimentelor de incendiu, peretii

despartitori dintre portiunile de cladire cu destinatii diferite, precum si cei dintre circulatiile comune
de evacuare si incaperile adiacente, trebuie sa fie C0 (CA1), conform tabel 4.1.8., rezistenti la foc
min. 2 ore, iar planseele sa fie C0 (CA1) rezistente la foc cel putin 1 ora.

In cladiri inalte si foarte inalte, utilizarea peretilor despartitori din clasele de combustibilitate C2 …
C4 (CA2b,c,d), este interzisa.

Tabel 4.1.8.
Pereti de separare a cailor de evacuare
Grad de rezistenta la Nivele minime de comportare la foc admise pentru pereti in functie de destinatia si
foc densitatea sarcinii termice a spatiilor adiacente
la cordioare la holuri la case de scari inchise
CO (CA1)  2 ore CO (CA1)  2 ore CO (CA1) 3 ore

I
la cladiri foarte inalte la cladiri foarte inalte

si  1 ora la cele inalte si  1 ora la cele inalte

4.1.9. La nivelurile supraterane, golurile de acces la scarile de evacuare se protejaza cu

incaperi tampon care asigura impiedicarea propagarii fumului conform prevederilor normativului,
realizate cu peretI si planseu C0 (CA1) rezistente la foc minim 60 de minute si prevazute cu usi C0,
 85

C1 sau C2 (CA1, CA2a,b) etanse la foc minimum 30 de minute in cladiri inalte si respectiv, usi C0 -
C1 (CA1, CA2a) etanse la foc minimum 60 de minute in cladiri foarte inalte.

Rampele scarilor aferente nivelurilor subterane se separa de cele supraterane prin pereti si
plansee C0 (CA1), rezistente la foc. Comunicarea intre rampele subterane si cele supraterane este
admisa printr-o usa rezistenta la foc minimum 90 de minute.

La nivelurile subterane accesul la casele de scari este admis numai prin incaperi tampon
prevazute cu usi rezistente la foc minim 60 de minute si asigurata evacuarea fumului.

In toate situatiile, usile incaperilor tampon se echipeaza cu sisteme de autoinchidere sau

inchidere automata in caz de incendiu.

4.1.10. - Inchiderile perimetrale exterioare ale cladirilor inalte si foarte inalte vor fi astfel proiectate
si realizate incat sa limiteze transmiterea incendiilor de la un nivel la altul.

Inchiderile perimetrale exterioare se realizeaza din elemente C0 (CA1) rezistente la foc minimum 15
minute. Pentru limitarea transmiterii incendiilor pe fatade se prevad separari de minimum 1,20 m,
C0 (CA1), etanse la foc minimum 30 de minute intre vitrari si se utilizeaza numai tamplarie
exterioara C0 (CA1).

4.1.11. Elementele de compartimentare dintre spatiile de parcare a autovehiculelor si cladirile inalte

si foarte inalte de care se alipesc sau in care se inglobeaza, trebuie sa fie C0 (CA1) cu rezistenta la
foc de minimum 4 ore pentru pereti si 3 ore pentru plansee. In acesti pereti se admite practicarea
unor goluri de comunicatie functionala insa protejate prin incaperi tampon ale caror usi trebuie sa fie
rezistente la foc minimum 1 ora si prevazute cu dispozitive de autoinchidere sau inchidere automata
in caz de incendiu sau in cazuri justificate tehnic cu tamburi deschisi, realizati conform normativului.

4.1.12. Ghenele verticale pentru instalatii se separa de restul constructiei prin pereti C0 (CA1) cu
rezistenta la foc minimum 1 ora, iar usile si trapele de vizitare practicate in acestia vor fi rezistente la
foc minimum 30 minute si nu se vor deschide in casa scarii.

Ghenele verticale, de regula, se separa la trecerea prin plansee care delimiteaza compartimente de
incendiu, cu elemente C0 (CA1), care vor asigura aceeasi rezistenta la foc cu a planseului strapuns,
iar atunci cand separarea nu este posibila sau justificata tehnic, peretii ghenelor vor fi de minimum 3
ore rezistenta la foc si usile (trapele) lor de vizitare, de 1 ½ ore.

Ghenele (canalele) orizontale se inchid cu diafragme incombustibile la trecerea prin peretii care
delimiteaza compartimentele de incendiu, asigurand o rezistenta la foc egala cu a elementului
strapuns.

4.1.13. Circulatiile comune orizontale si casele de scari care nu au goluri directe in exterior prin care
sa se poata evacua fumul in caz de incendiu, se echipeaza cu dispozitive sau sisteme de evacuare a
acestuia (desfumare), realizate conform prevederilor normativului.

Evacuarea fumului (desfumarea) spatiilor si incaperilor subterane (subsol), se asigura independent

de cel al nivelurilor supraterane.
 86

4.1.14. Materialele si finisajele utilizate in cladirile inalte si foarte inalte nu trebuie sa permita
propagarea rapida a incendiilor.

4.1.15. Finisajul pe caile de evacuare trebuie sa fie C0 (CA1) cu exceptia pardoselilor din mochete de
maximum 20 mm grosime si a finisajelor din folii de maximum 5 mm grosime, care pot fi din C0
(CA1) sau C1, C2 (CA2a,b).

4.1.16. Plafoanele suspendate vor fi din clasa C0 (CA1), cu elemente de sustinere C0 (CA1)
rezistente la foc minim 30 minute. Spatiul dintre plafonul suspendat si planseul de rezistenta se va
intrerupe prin diafragme cu aceeasi rezistenta la foc, situate la maximum 25 m pe doua directii
perpendiculare.

4.1.17. Ascensoarele din cladiri inalte si foarte inalte vor avea puturi de ascensoare proprii, separate
de restul constructiei prin pereti C0 (CA1) rezistenti la foc minimum 2 ore, in care sunt admise
numai goluri de acces din nivelurile constructiei.

Intr-un singur put, se pot dispune maximum trei cabine de ascensor.

4.1.18. In cladirile foarte inalte, golurile de acces la ascensoare din nivelurile supraterane (de palier)
se protejeaza cu usi rezistente la foc minimum 2 ore, cu inchidere automata, sau prin realizarea
unor paliere de acces la ascensoare separate de circulatiile comune orizontale cu usi rezistente la
foc, caz in care, prin insumarea rezistentelor la foc ale acestor usi cu cele ale usilor ascensoarelor
(de palier) se asigura minimum 2 ore rezistenta la foc.

In aceleasi conditii, la cladirile inalte golurile de acces la ascensoare (de palier) se protejaza cu usi
rezistente la foc minimum 1 ora.

4.1.19. Cand ascensoarele debuseaza in subsolurile cladirii, golurile de comunicare cu nivelurile

subterane se protejaza obligatoriu cu incaperi tampon prevazute cu usi rezistente la foc minimum 1
½ ore si echipate cu dispozitive de autoinchidere. Fac exceptie subsolurile cu risc mic de incendiu,
care se separa la fel cu nivelurile supraterane.

4.1.20. Inchiderea automata a usilor de protectie a golurilor de acces la ascensoare (la toate
nivelurile cladirii) trebuie asigurata centralizat la darea alarmei si local, atunci cand temperatura
atinge 90oC la partea lor superioara, avand prevazute si actionari manuale.

4.1.21. In cazul defectarii sau opririi, ascensoarele vor fi astfel realizate incat sa permita aducerea
cabinelor la un palier de acces apropiat iar in caz de incendiu toate cabinele vor fi aduse automat la
parter.

Aceste prevederi sunt obligatorii si la alte sisteme de transport sau circulatie pe verticala ce se
prevad in cladirile inalte si foarte inalte (monte-charge, elevatoare, etc.).

4.1.22. In cladirile inalte, cel putin unul din ascensoare, usor accesibil, se va realiza corespunzator
cerintelor asigurarii operatiunilor de interventie in caz de incendiu. In cladirile foarte inalte este
obligatorie realizarea a cel putin doua asemenea ascensoare de interventie.
 87

4.1.23. Ascensoarele pentru interventie in caz de incendiu, vor asigura capacitatea de transport a 3-
5 servanti cu echipamentul respectiv (minimum 500 kg) si vor fi astfel realizate si separate de restul
constructiei, incat sa functioneze cel putin 2 ore de la izbucnirea incendiului. Aceste ascensoare vor
asigura accesul pompierilor la toate nivelurile cladirii, fiind echipate cu dispozitive de apel prioritar al
acestora in caz de incendiu.

Tabel 4.1.24.
Timp (lungime) de evacuare
Destinatia cladirii Cladiri inalte Cladiri foarte inalte
inalte sau foarte Timp de evacuare (lungimea maxima a caii de evacuare )
inalte in doua directii diferite intr-o singura directie in doua directii diferite intr-o singura directie
(coridor infundat) (coridor infundat)
secunde metri secunde metri secunde metri secunde metri
Publica, 88 35 38 15 63 25 25 10
administra-tiva,
birouri,
invatamant, etc.
Locuinte, hoteluri, 88 35 38 15 50 20 25 10
sanatate

4.1.24. In cladirile inalte si foarte inalte este obligatorie asigurarea a cel putin doua cai de evacuare
distincte si independente.

Capacitatea de evacuare (C) a unui flux de evacuare luat in calcul la cladirile inalte si foarte inalte
este de 70 persoane, daca in normativ nu sint stabilite capacitati mai mici pentru unele destinatii
nominalizate.

Timpul de evacuare, respectiv lungimea maxima admisa a traseului parcurs pe caile de

evacuare, de la usa incaperii pana la cea mai apropiata usa a incaperii tampon de acces in casa
scarii de evacuare sau degajamentul protejat (masurata conform art.2.6.69.), in functie de
destinatia cladirii, vor respecta prevederile tabelului 4.1.24.

4.1.25. In cladirile inalte si foarte inalte, la toate nivelurile, fiecare dintre scarile de evacuare
trebuie sa fie usor accesibile prin trasee independente, de regula, cu directii diferite de deplasare iar,
cel putin una dintre scarile de evacuare, trebuie sa aiba acces pe terasa peste ultimul nivel. La
utilizarea scarilor rulante se respecta prevederile art. 4.1.54.

4.1.26. Cladirile inalte si foarte inalte se echipeaza si doteaza cu mijloace, instalatii si sisteme
de prevenire si stingere a incendiilor, conform prevederilor reglementarilor tehnice specifice. Fac
exceptie cladirile de locuit.

La cladirile inalte si foarte inalte se asigura cai de interventie exterioare pentru autospecialele de
interventie, cel putin pe doua laturi.

4.1.27. Cladirile foarte inalte vor avea constituite servicii de pompieri, corespunzator echipate si
dotate, dispuse pe cat posibil in apropierea unui acces de la nivelul terenului.
 88

Cladiri cu sali aglomerate

4.1.28. La salile aglomerate, masurile de siguranta la foc se stabilesc in functie de

capacitate, destinatie, respectiv categoria salii si gradul de rezistenta la foc al cladirii.

4.1.29. Pentru salile cu mai multe functiuni, masurile de protectie se asigura in functie de
categoria cea mai defavorabila a salii, conform normativului.

4.1.30. Dupa destinatie, salile aglomerate pot fi de categoria S1 sau S2, conform tabelului
4.1.30.

Tabelul 4.1.30.
Categorii de sali aglomerate
Sali aglomerate Destinatia salii aglomerate
S1 Teatre dramatice si muzicale, sali de spectacole, circuri, expozitii
comerciale, muzee cu exponate combustibile, magazine cu marfuri
combustibile, etc.
S2 Sali pentru proiectii cinematografice, cantine si restaurante, sali de lectura,
muzee cu exponate incombustibile, expozitii permanente de arta, auditorii,
sali de intruniri, de dans, de concert, de sport, de asteptare, vestiare, de
cult, discoteca, etc.
NOTa: Salile aglomerate a caror destinatie nu este cuprinsa in tabel, se incadreaza prin
asimilare.

4.1.31. Corelatia intre categoria salilor, numarul de locuri, numarul de niveluri si gradul de
rezistenta la foc al cladirilor cu sali aglomerate se asigura conform prevederilor din tabelele 4.1.31.a
si b.

Tabel 4.1.31.a.
Corelatia admisa intre amplasarea si categoria salilor, numarul de locuri si gradul de rezistenta la foc
al cladirilor cu sali aglomerate
Amplasarea salilor aglomerate Categoria salii Capacitatea(numarul maxim de locuri) in functie de
gradul de rezistenta la foc al cladirii
I II III
Independenta sau comparti-ment de S1 Nelimitat 5.000 1.000
incendiu S2 Nelimitat 1.500
Alipita pe o latura la constructii cu alte S1 5.000 2.000 1.000
destinatii sau mai multe sali aglomerate S2 6.000 4.000 2.000
comasate intr-o cladire
Inglobata in constructii cu alte destinatii S1 3.000 2.000 1.000
S2 5.000 3.000 1.500
Tabel 4.1.31.b.
Numarul de niveluri supraterane admis in cladiri cu sali aglomerate (portiunea in care publicul are
acces).
Categoria salii Numarul maxim de niveluri supraterane admis in cladiri avand gradul de rezistenta la foc
I II III
S1 Nelimitat 5 2
S2 Nelimitat 6 3
 89

NOTA (tabel 4.1.31.a si b): In cazuri justificate tehnic, investitorii pot stabili capacitati mai mari
sau numar sporit de niveluri, pe proprie raspundere, prin hotarari scrise ale consiliilor de
conducere respective.

4.1.32. Amenajarea sau realizarea salilor aglomerate in cladiri independente parter, de

gradul IV - V de rezistenta la foc se admite numai pentru:

circuri mobile, magazine si centre comerciale, intruniri, la care se asigura evacuarea rapida a
spectatorilor direct in exterior;

cluburi si discoteci, precum si cinematografe cu functionare sezoniera avand maximum 300 de

locuri;

expozitii provizorii de importanta locala care nu adapostesc exponate de valoare, potrivit declaratiei
proprietarului (investitorului).

4.1.33. Portiunile de cladire aferente salilor aglomerate inglobate in cladiri cu alte destinatii
trebuie sa fie separate de restul constructiei prin elemente de constructii C0 (CA1) cu rezistenta la
foc de min. 3 ore pentru pereti si 1 ½ ore pentru plansee. Fac exceptie situatiile precizate in
normativ.

In mod similar se separa intre ele si portiunile de cladire aferente mai multor sali aglomerate
comasate, indiferent de destinatie.

NOTA: 1 . La cluburi, discoteci si camine culturale, portiunile aferente diferitelor activitati de club
pot comunica liber cu sectorul de receptie al salii de spectacole, precum si cu celelalte sali
aglomerate (de reuniuni, conferinte, etc).
2. Vestiarele, birourile, amfiteatrele si salile de sedinte din cladiri administrative, de
invatamant si alte cladiri civile cu activitati similare, pot avea cai de evacuare comune cu cele ale
cladirii in care sunt situate.
3. Salile de concerte, salile de intruniri, auditoriile, salile de lectura, saloanele de dans,
discotecile, salile de sport, salile de alimentatie publica, salile de asteptare, muzeele si expozitiile
cu exponate incombustibile din cladiri publice pot avea goluri in peretii ce le separa, protejate cu
usi etanse la foc minimum 15 minute.
4. Salile aglomerate, comasate intr-o cladire, pot avea goluri pentru circulatie intre
portiunile comune de cladire aferenta , protejate cu usi etanse la foc 15 minute.
Tabelul 4.1.34
Elemente de separare
Nr. Destinatia elementului Gradul de Conditii minime de Observatii
rezis-tenta la combustibilitate si de rezistenta
crt. foc al cladirii la foc
pereti plansee
1. Planseele nivelurilor I … III C0 (CA1) * Conditiile rezultate din
intermediare amena-jate in gradul de rezis-tenta la foc al
interiorul sali-lor aglomerate * cladirii.
(logii, balcoane, platforme,
 90

etc.)
2. Elemente ce separa de restul I - II
constructiei incaperile in care
are acces publicul din sali
polivalente, ex-pozitii, etc.,
III
inclusiv caile de evacuare ale
acestora cu exceptia
planseelor peste subsol.
3. Planseele peste subsol sau I … III
demisol atat la incaperile
accesibile publicului, cat si la
caile lor de evacuare, precum
si la ateliere.
4. Elemente de sepa-rare intre
depozitele de obiecte de
valoare ale muzeelor, arhi-
velor, bibliotecilor si restul
constructiei.
C0 (CA1) C0 (CA1) Elementele pot fi C2 (CA2b)
la cinemato-grafe, cluburi,
1 ½ ore 1 ora muzee si expozitii cu capa-
citate mai mica de 300 de
C0(CA1) C0 (CA1)
locuri situate in cladiri de
gradul III de rezistenta la foc
1 ora 45 min
C0 (CA1) In sali de alimen-tatie publica,
rezis-tenta la foc se poate
1 ½ ore reduce la 1 ora cu exceptia
planseelor peste depozite de
materiale combusti-bile
C0 (CA1) C0 (CA1) Usile depozitelor vor fi
rezistente la foc 1 ½ ore
3 ore 2 ore echipate cu dispozitive de
auto-inchidere sau inchi-dere
automata in caz de incendiu.

4.1.34. In interiorul compartimentelor de incendiu sau functionale ale salilor aglomerate,

incaperile cu risc mare de incendiu sau care adapostesc aparataj ori obiecte de importanta
deosebita, se separa de restul constructiei prin pereti si plansee a caror rezistenta la foc se stabileste
in functie de densitatea sarcinii termice, de importanta bunurilor si de nivelul riscului de incendiu.

Cabinele tehnice necesare functional, pot avea spre sala geamuri rezistente la foc sau
protejate cu obloane rezistente la foc sau cu perdele de drencere, daca aceste cabine se separa de
restul cladirii in aceleasi conditii ca si sala aglomerata.

Elementele de separare trebuie sa indeplineasca pe langa cerintele de mai sus si conditiile

din tabelul 4.1.34.

4.1.35. Peretii si planseele de separare a spatiilor inchise pentru parcarea autovehiculelor

fata de cladirile cu sali aglomerate trebuie sa fie C0 (CA1), rezistente la foc minim 4 ore pentru
pereti si respectiv 2 ore pentru plansee. In acesti pereti se admit numai goluri de acces necesare
circulatiei, protejate cu usi rezistente la foc 1 ½ ore, sau incaperi tampon prevazute cu usi rezistente
la foc 45 de minute, echipate cu dispozitive de autoinchidere sau inchidere automata in caz de
incendiu.

4.1.36. Pentru evacuarea fumului degajat in caz de incendiu (desfumare), la partea

superioara a salilor aglomerate in care are acces publicul, se prevad dispozitive amplasate judicios, a
caror suprafata totala va fi cel putin 1/100 din suprafata salii sau se asigura desfumarea prin sistem
mecanic.

4.1.37. Dispozitivele pentru evacuarea fumului in caz de incendiu ce se prevad la partea

superioara a salilor accesibile publicului vor fi repartizate cat mai uniform.

Acestea pot comunica cu exteriorul, fie direct, fie prin cosuri de evacuare cu sectiune
echivalenta, avand pereti din materiale C0 (CA1) cu rezistenta la foc de minimum 30 minute.
Dispozitivele de evacuare a fumului, trebuie sa poata fi actionate si prin comenzi manuale, usor
accesibile de la nivelul salii.
 91

4.1.38. Elemente decorative interioare, finisajele, tratamentele termice si acustice ale salilor
aglomerate vor fi astfel alcatuite si realizate incat sa nu propage incendiul cu usurinta, conform
prevederilor normativului.

4.1.39. Elementele decorative interioare, finisajele precum si tratamentele termice si acustice

ale salilor aglomerate, de regula, vor fi C0 (CA1). Acestea pot fi C1, C2 (CA2a,b) sau executate din
lemn si ignifugate cel putin pe partea neaparenta, inclusiv scheletul de montare. Se recomanda ca
distantele dintre finisaje sau tratamente acustice si peretii suport sa nu fie mai mare de 15 cm.
Golurile astfel realizate vor fi impartite prin diafragme, (care pot fi din lemn ignifugat), in celule cu
dimensiuni maxime de 3,00 x 3,00 m, astfel incat sa se evite formarea de curenti favorabili
dezvoltarii incendiilor.

4.1.40. In salile aglomerate si anexele lor in care publicul are acces, plafoanele suspendate
vor fi C0 (CA1). Se pot utiliza si zone de plafoane suspendate executate din C1, C2 (CA2a,b) sau din
lemn ignifugat cel putin pe partea neaparenta, daca se asigura masuri corespunzatoare de
impiedicare a transmiterii incendiilor de la o portiune la alta (prin distante, fasii incombustibile, etc.).

In toate cazurile plafoanele suspendate vor avea elemente de sustinere C0 (CA1) rezistente
la foc minimum 30 minute, iar spatiul dintre plafonul suspendat si planseul de rezistenta va fi
intrerupt la maximum 25 m (pe doua directii perpendiculare), cu diafragme C0 (CA1).

4.1.41. Este obligatoriu sa se asigure cel putin doua iesiri de evacuare, distincte si judicios
distribuite, pentru:

a)      fiecare nivel al salilor aglomerate, precum si pentru nivelurile de loji si balcoane cu mai mult de
100 persoane;

b)      foaiere, bufete, garderobe si alte incaperi de servire a publicului, cu aria de peste 100 m 2.

4.1.42. La salile cu scene sau podiumuri, circulatia de evacuare va fi astfel organizata incat, de
regula, publicul sa nu se deplaseze in directia scenei. Nu se admite evacuarea prin scena sau
podium a publicului din sala.

Gabaritele culoarelor de evacuare din interiorul salilor vor corespunde prevederilor art. 2.6.60.

4.1.43. Capacitatile de evacuare “C” a unui flux de evacuare luat in calcul la salile
aglomerate sunt stabilite in tabel 4.1.43.

Tabel 4.1.43.
Capacitatea de evacuare
Nr. Tipul salii aglomeate si gradul de rezistenta la foc al cladirii Capacitate de evacuare “C” a unui
flux de evacuare (numar de
crt. persoane)
1. Sala aglomerata tip S1 si I - II 50 (70)x
grad de rezistenta la foc III 35 (50)x
IV - V 25
2. Sala aglomerata tip S2 si I - II 65 (100)x
grad de rezistenta la foc III 50 (75)x
 92

IV 35
V 25
NOTA: x) Valorile din paranteze se refera numai la circulatiile (trecerile) de evacuare din
interiorul salilor aglomerate (pana la usile de evacuare ale salii).

4.1.44. Timpii de evacuare (lungimile maxime admise pe traseul parcurs pe caile de

evacuare), sunt stabiliti in tabelul 4.1.44.

4.1.45. Pentru asigurarea evacuarii rapide si fara accidente a publicului, in salile aglomerate,
scaunele, bancile si in general mobilierul, se fixeaza de pardoseala, astfel incat sa nu fie rasturnate
in caz de panica. Fac exceptie lojile, in care se admit maximum 12 scaune mobile, precum si
expozitiile si saloanele de dans, in care se recomanda solidarizarea lor pe pachete (fara fixare de
pardoseala).

La salile de intruniri cu o capacitate de maximum 200 de locuri, scaunele si bancile pot fi

nefixate de pardoseala, cu conditia solidarizarii intre ele pe pachete de minimum trei randuri .

La salile polivalente se recomanda ca scaunele sa fie legate rigid intre ele pe siruri si rinduri.

Fiecare sir sau rand trebuie fixat solid la cele doua capete, de pardoseala ori pereti, sau prins
solidar de celelalte randuri astfel incat sa devina un pachet.

In toate situatiile, barele de fixare perpendiculare pe randuri si aplicate la nivelul pardoselii,

vor avea cel mult 20 mm grosime, iar profilul rotunjit.

Tabel 4.1.44.
Timpi de evacuare
Categoria salii Gradul de Timpi de evacuare (lungime maxima a caii de evacuare)
aglomerate rezistenta la Pana la o usa a salii De la usa salii aglomerate in exterior, la o scara sau
aglomerate degajament protejat, dupa caz, cand evacuarea se
foc al cladirii face:
in doua directii diferite intr-o singura directie
(coridor infundat)
secunde metri secunde metri secunde metri
Sala S1 I si II 80 32 88 35 50 20
III 60 24 63 25 38 15
IV si V 30 12 25 10 25 10
Sala S2 I si II 100 40 88 35 50 20

III 80 32 63 25 38 15
IV 60 24 40 16 30 12
V 30 12 25 10 25 10
NOTA: 1. Traseele prin foaiere si holuri ale salii aglomerate, nu se iau in considerare la stabilirea
timpului (lungimii) de evacuare normat. Foaierele si holurile vor avea asigurate conditiile de
evacuare stabilite pentru sala aglomerata respectiva.
 93

2. Timpul (lungimea) coridorului infundat se refera la portiuni de trasee prin care se

accede la doua cai de evacuare, precum si la spatiile pentru care sint admise.

4.1.46. Amplasarea mobilierului in salile aglomerate se face astfel incat sa se realizeze

culoare de trecere cu latimi corespunzatoare, care sa asigure accesul publicului la iesirile din sala.

4.1.47. La salile cu locuri pe scaune sau banci, in culoarele dintre pachetele de locuri se pot
prevede strapontine, daca:

se ridica automat si se mentin in aceasta pozitie, atunci cand nu sunt folosite, lasand libera latimea
culoarului rezultata din calcul;

fiind coborate, ramane liber un culoar de minimum 0,80 m;

nu reduc (in pozitie ridicata sau coborata) latimea spatiului de circulatie pentru evacuare, determinat
prin calcul, intre pachetele de scaune.

4.1.48. Pe culoarele de evacuare din sali aglomerate, nu se admit trepte in lungul spatiilor
libere de trecere dintre randurile de scaune.

4.1.49. La salile de spectacole, auditorii, sali de concerte, polivalente si altele similare,

numarul maxim de locuri dintr-un rand se stabileste in functie de gradul de rezistenta la foc al
cladirii si de modul in care se face evacuarea persoanelor din rand, conform tabelului 4.1.49.

Numarul de locuri dintr-un rand nu se limiteaza in cladiri de gradul I sau II de rezistenta la

foc, daca se prevad usi amplasate in peretii lateriali ai salii, astfel incat la fiecare capat al unui grup
de patru randuri de scaune sa existe cate o usa cu latimea de min.1,10 m.

Tabel 4.1.49.
Numarul de locuri dintr-un rind de scaune
Modul de evacuare al Gradul de rezistenta la foc al cladirii
persoanelor aflate pe un rand I si II III IV si V
Numarul de locuri dintr-un rand
Pe la un capat 25 14 10 x)
Pe la ambele capete 40 25 20
NOTA: x) In cazurile cand este admisa amenajarea salilor in constructii de gradul IV si V
rezistenta la foc si nu au instalatie interioara de stingere, evacuarea randurilor se asigura
obligatoriu la ambele capete.

4.1.50. Spatiul liber de trecere dintre randurile de scaune trebuie sa fie de minimum 0,45 m.

4.1.51. La amplasarea mobilierului in sali cu locuri la mese, trebuie sa se asigure culuare de

evacuare in caz de incendiu tinind seama si de urmatoarele recomandari:

mesele de max. 8 locuri se amplaseaza cu cel putin o parte a lor, langa un culoar;
 94

mese dreptunghiulare, amplasate cu latura lunga perpendiculara pe culoarele de evacuare, vor avea
pe fiecare latura cel mult 8 locuri, daca au acces la un singur culoar, sau 16 locuri daca au acces la
doua culuare de evacuare. La capetele acestor mese nu se prevad scaune in culoarele de evacuare.

daca numarul de locuri de pe o latura este mai mare de trei (intre un culuar de evacuare si perete)
sau de sase (intre doua culuare) se prevad treceri de acces la culuarele de evacuare, avand o latime
libera de cel putin 0,45 m;

latimea libera a culuarelor de evacuare trebuie sa asigure trecerea numarului de fluxuri determinat
prin calcul;

la determinarea latimilor libere de trecere se au in vedere si dimensiunile scaunelor, retrase la o

distanta de 0,15 m de marginea mesei.

4.1.52. Utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor, etc. care pot intrerupe caile de evacuare
ale salilor aglomerate, chiar atunci cand sunt incombustibile, este interzisa. Pe caile de evacuare ale
salilor aglomerate nu se admit usi false sau placari cu oglinzi.

4.1.53. Mobilierul care delimiteaza cai de evacuare comune interioare va asigura conditii
corespunzatoare de evacuare a utilizatorilor.

4.1.54. In cladirile cu aglomerari de persoane sau cu sali aglomerate se admit scari rulante,
cu conditia asigurarii cailor de evacuare distincte si independente prin scari normale, realizate
conform normativului. Pentru impiedicarea patrunderii fumului de la un nivel la altul, sub plafoane se
vor lua masuri de ecranare a golului scarii rulante si protejarea lui cu perdele de apa cu intrarea in
functiune automata, si/sau manuala, in caz de incendiu. La fiecare nivel se va indica cea mai
apropiata cale de evacuare.

Indiferent de latimea rampei, scara rulanta poate fi considerata ca asigura trecerea unui
singur flux de evacuare daca:

poate fi oprita, de la fiecare nivel, printr-o comanda manuala usor accesibila;

este executata din materiale C0 (CA1), cu exceptia finisajului treptelor precum si a balustradelor si
rotilor de antrenare;

latimea treptelor este de cel putin 25 cm.

4.1.55. Usile de pe traseul evacuarii publicului din salile aglomerate trebuie sa se deschida in
sensul evacuarii la simpla apasare a sistemelor de inchidere (bara de siguranta) si sa nu aiba
proeminente care ar putea ingreuna trecerea persoanelor. La usile exterioare sau care separa alte
functiuni din cladiri, se permit sisteme de zavorare fara incuiere, usor de actionat in conditiile
aglomerarii persoanelor in fata lor.

4.1.56. In salile aglomerate, distanta dintre tocul usii si prima treapta a unei rampe care
coboara, trebuie sa fie de minimum 1,60 m in fata usilor si de 1,00 m lateral.
 95

4.1.57. Latimea scarilor de evacuare in conditiile in care publicul aflat la diferite niveluri
poate observa incendiul in acelasi timp, intreptandu-se simultan spre scari, se determina dupa
numarul de fluxuri ce provin din nivelul cel mai populat, la care se adauga pentru fiecare din
celelalte niveluri, latimea necesara pentru evacuarea a 25I din persoanele aflate la nivelul respectiv.

4.1.58. Usile de acces la casele scarilor de evacuare inchise vor fi pline. Aceste usi pot fi cu
geam (cu exceptia salilor de teatru), daca sunt prevazute instalatii automate de stingere in cladire,
inclusiv pe podestele caselor de scari respective.

4.1.59. In cladirile cu sali aglomerate, circulatiile comune orizontale si casele de scari inchise
ce nu au goluri prin care in caz de incendiu fumul sa se poata evacua direct in exterior, trebuie
prevazute cu evacuare a acestuia (desfumare), realizata conform prevederilor normativului.

4.1.60. Latimea iesirilor (usilor) de evacuare de la nivelul terenului, trebuie sa asigure

trecerea numarului total de fluxuri care vin prin scari si a tuturor persoanelor de la parter.

4.1.61. Proiectia de filme si diapozitive trebuie sa se faca din cabine special amenajate,
atunci cand se utilizeaza mai mult de un aparat de proiectie a filmelor neinflamabile, precum si
indiferent de numarul aparatelor la proiectia filmelor pe baza de nitroceluloza.

4.1.62. Cabina de proiectie pentru pelicula de siguranta si anexele sale trebuie sa aiba acces
la o cale de evacuare, care poate fi comuna cu cele ale publicului, fara a se trece prin sala. La
cabinele de proiectie pentru pelicula de nitroceluloza, se prevede si a doua cale de evacuare,
independenta de cele ale publicului.

Accesul din cabinele de proiectie si anexele acestora la caile de evacuare ale publicului, este
admis numai prin incaperi tampon.

A doua cale de evacuare a cabinelor de proiectie poate fi o scara spirala ori cu trepte
balansate, sau o scara metalica verticala avand latimea de minimum 0,80 m.

4.1.63. In fata iesirilor din cladiri sau sali aglomerate trebuie asigurat un spatiu liber pentru
persoanele ce se evacueaza.

4.1.64. Cladirile cu sali aglomerate vor fi usor accesibile din drumuri publice, asigurandu-se
conditii de desfasurare corespunzatoare a operatiunilor de stingere si salvare a persoanelor in caz de
incendiu.

Platformele exterioare pentru parcarea autovehiculelor situate in vecinatatea cladirilor cu sali

aglomerate, trebuie amplasate in afara gabaritului liber necesar pentru evacuarea publicului din
cladiri si a cailor de acces a autospecialelor pompierilor la fatadele cladirii si la sursele de alimentare
cu apa.

4.1.65. Scarile de evacuare a persoanelor din salile aglomerate pot avea rampe directe spre
subsol, atunci cind asigura accesul la spatii destinate publicului, iar acestea sunt separate
corespunzator fata de alte functiuni dispuse in subsol.
 96

4.1.66. Scarile exterioare folosite pentru evacuarea salilor aglomerate trebuie sa aibe o
inclinare de maximum 1:2, iar rampele si podestele se recomanda de minimum 1,60 m latime si sa
fie acoperite.

Planurile inclinate acoperite sunt admise ca iesiri de evacuare daca indeplinesc conditiile
specifice acestora.

4.1.67. Curtile interioare si spatiile dintre cladirile cu sali aglomerate pot fi luate in
considerare pentru evacuarea persoanelor in caz de incendiu, daca au latimea suficienta pentru
trecerea numarului de fluxuri rezultat din calcul, dar nu mai putin de 10,00 m.

Cladiri subterane

4.1.68. Cladirile civile (publice) subterane pot fi amplasate independent functional de alte
cladiri civile sau alipite ori comasate unor cladiri (publice) supraterane.

4.1.69. Cladirile civile (publice) subterane independente se proiecteaza si realizeza conform

normativului specifIc (Normativ de proiectare a constructiilor publice subterane - NP25), iar cele
comasate in cladiri civile supraterane (subsoluri ale acestora), conform prevederilor prezentului
normativ.

4.1.70. In subsolurile cladirilor civile (publice) supraterane, prin modul de dispunere a functiunilor si
asigurarea masurilor de protectie corespunzatoare normativului se va asigura limitarea propagarii
fumului si a focului la nivelurile supraterane ale cladirii.

4.1.71. In subsolurile cladirilor civile (publice) supraterane nu este admisa dispunerea unor spatii sau
incaperi cu pericol de explozie, cu substante sau produse explozive, ori gaze lichefiate. De
asemenea, nu sunt admise lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate sub 55 0C in alte
locuri decat in cele special amenajate si marcate, in cantitatile si conditiile stabilite.

4.1.72. Portiunile subterane (subsolurile) ale cladirilor civile (publice) supraterane, vor respecta
conditiile de incadrare in gradul de rezistenta la foc al cladirii supraterane, conform prevederilor
normativului, iar incaperile respective vor avea stabilite si precizate riscurile de incendiu specifice.

4.1.73. Incaperile si spatiile tehnice dispuse in subsolurile cladirilor civile (publice), vor fi proiectate
si realizate conform prevederilor prezentului normativ si ale reglementarilor tehnice specifice,
asigurandu-se evitarea izbucnirii unor incendii la acestea, si propagarea fumului si a focului la
cladirea supraterana si la vecinatati.

4.1.74. Materiale si elemente de constructie utilizate in subsoluri vor indeplini conditiile de

combustibilitate si rezistenta la foc stabilite in normativ, fiind astfel alcatuite si realizate incat sa nu
constituie cai de propagare usoara a fumului si focului.

4.1.75. Incaperile din subsol cu risc mare de incendiu vor fi separate de restul cladirii prin pereti si
plansee C0 (CA1), cu rezistenta la foc stabilita de normativ, iar golurile de circulatie functionala din
acestea, protejate corespunzator.
 97

4.1.76. Casele de scari si puturile pentru ascensoare sau alte sisteme de transport pe verticala -
inclusiv incaperile pentru masinile aferente acestora dispuse in subsol - vor fi separate de restul
cladirii prin elemente C0 (CA1) rezistente la foc conform prevederilor normativului, iar golurile de
acces protejate corespunzator cerintelor specifice cladirii supraterane.

4.1.77. Finisajele, tratamentele termice si acustice vor respecta prevederile specifice stabilite in
normativ si in reglementarile tehnice specifice.

4.1.78. Caile prevazute pentru circulatia functionala in subsolurile cladirilor civile (publice)
supraterane, vor fi alcatuite si dimensionate astfel incat sa indeplineasca conditiile necesare
asigurarii evacuarii in caz de incendiu, conform prevederilor prezentului normativ.

4.1.79. Subsolurile cladirilor civile (publice) supraterane, vor avea asigurate cai de evacuare conform
prevederilor normativului aplicabile cladirii supraterane, astfel incat in caz de incendiu utilizatorii sa
poata ajunge in exterior, la nivelul terenului, in timp cat mai scurt si in conditii de siguranta.

4.1.80. Traseele cailor de evacuare din spatiile publice subterane (subsoluri) trebuie astfel stabilite
incat printr-o distributie judicioasa a acestora si dimensionare sa se asigure recunoasterea cu
usurinta a directiei spre exterior, precum si circulatia lesnicioasa a utilizatorilor.

4.1.81. Scarile de evacuare a utilizatorilor spatiilor subterane (subsoluri) in afara de cazurile admise
de normativ vor fi inchise in case de scari si vor avea separate rampele subterane de rampele
scarilor supraterane. Se pot asigura numai legaturi functionale intre rampele subterane si cele
supraterane prin goluri de circulatie alcatuite si protejate conform prevederilor normativului.

4.1.82. Capacitatile fluxurilor de evacuare si timpii de evacuare (lungimile maxime ale cailor de
evacuare) ce trebuie asigurati, sunt cei precizati in normativ in functie de gradul de rezistenta la foc
al cladirii supraterane, tipul acesteia si destinatie.

4.1.83. Evacuarea fumului (desfumarea) din incaperile si spatiile subterane se asigura in cazurile si
conditiile precizate in normativ, pe niveluri ale subsolului, independent de evacuarea fumului
(desfumarea) nivelurilor supraterane ale cladirii.

4.1.84. Echiparea si dotarea spatiilor din subsolul cladirilor supraterane cu mijloace si instalatii de
semnalizare si stingere a incendiilor, se realizeaza conform prevederilor normativului si
reglementarilor tehnice de specialitate avand in vedere ansamblul cladirii supraterane.

4.1.85. Debitele instalatiilor de stingere cu care se echipeaza, vor fi egale cu cele determinate de
compartimentul de incendiu suprateran al cladirii respective.

4.1.86. Instalatiile utilitare aferente spatiilor si incaperilor din subsolurile cladirilor civile (publice)
supraterane, se proiecteaza si executa astfel incat sa evite producerea si propagarea incendiilor,
corespunzator prevederilor reglementarilor tehnice de specialitate (sanitare, electrice, termice,
ventilare-conditionare, etc.).

4.1.87. Pentru asigurarea conditiilor corespunzatoare de interventie si salvare in caz de incendiu, se

prevad accese din exterior si circulatii interioare corespunzator alcatuite, protejate si marcate.
 98

4.2. PERFORMANTE ALE UNOR FUNCTIUNI (DESTINATII)

Cladiri de locuit

4.2.1. Cladirile de locuit, individuale (familiale) sau colective, independente sau comasate ori grupate
in limitele compartimentelor de incendiu admise pentru cladiri civile, se amplaseaza la distante de
siguranta, sau se compartimenteaza corespunzator prevederilor normativului.

4.2.2. Cladirile de locuit se realizeaza din materiale si elemente de constructie care asigura
indeplinirea prevederilor generale si specifice ale normativului si conditiile de corelatie intre gradul
de rezistenta la foc, numarul de niveluri si aria compartimentului de incendiu, conform prevederilor
art. 3.2.4. si 3.2.5.

Tabel 4.2.3.
Conditii pentru elementele de constructie
Nr. Denumire element Conditii minime Observatii

Crt
1. Pereti despartitori intre cladiri, tronsoane si CO (CA1) In cladiri de gradul IV pot fi C2
apartamente (CA2b), iar in cele de gradul V
1 ora pot fi C3 (CA2c).
2. Pereti despartitori intre bai si buca-tarii, fata de CO (CA1) -
celelalte incaperi ale apartamentului in cladiri de
gradul I - II. 15 min
3. Pereti despartitori intre boxele gospodaresti sau de C4 (CA2d) -
depozitare din subsol sau demisol, in cadrul unor
grupari de maxim 300 m.
4. Pereti despartitori intre gruparile de boxe CO (CA1) Usile spre coridoare vor fi
gospodaresti mentionate la pct. 3, precum si intre rezistente la foc minimum 15
acestea si spatiile tehnice ale cladirii 1 ora min.

4.2.3. Elementele de constructie ale cladirilor de locuit grupate sau comasate in cadrul unui
compartiment de incendiu vor indeplini conditiile stabilite in tabelul 4.2.3., iar pentru elementele
nenominalizate se vor respecta conditiile stabilite in art. 2.1.9., corespunzatoare gradului de
rezistenta la foc asigurat.

In subsolul sau demisolul cladirilor de locuit se pot realiza boxe gospodaresti, cu conditia utilizarii
acestora numai pentru materialele si substantele admise (fara risc mare de incendiu) si a asigurarii
masurilor de protectie corespunzatoare.

4.2.4. Cladirile individuale (familiale) parter sau parter-etaj si eventual mansarda, pot fi realizate din
materiale si elemente de constructie C1 la C4 (CA2a,b,c,d), in conditiile indeplinirii corelatiei stabilita
in art. 3.2.5. al normativului.

4.2.5. In cladirile de locuit individuale (familiale) realizate din materiale combustibile (in conditiile
admise de normativ), se recomanda utilizarea finisajelor din materiale C0 (CA1) in bucatarii si alte
spatii cu foc deschis.
 99

4.2.6. Garajele auto alipite sau inglobate cladirilor de locuit individuale se separa de acestea prin
elemente despartitoare C0 (CA1) , cu rezistenta la foc de cel putin 1 ora.

4.2.7. Blocurile de locuinte colective cu apartamente si/sau garsoniere, se realizeaza din materiale si
elemente de constructie corespunzatoare conditiilor de corelatie intre gradul de rezistenta la foc,
numarul de niveluri si aria compartimentului de incendiu, stabilite in art. 3.2.5.

Blocurile de locuit care se incadreaza in categoria cladirilor inalte sau foarte inalte, vor respecta
prevederile specifice acestora.

4.2.8. Cladirile de locuit colective sunt considerate cladiri inalte, daca au peste P+11 niveluri
supraterane. Deasupra nivelului limita este admis un singur nivel care ocupa maximum 50I din aria
construita a cladirii si cuprinde numai incaperi pentru masini ale ascensoarelor, spalatorii si calcatorii
comune, precum si spatii tehnice.

Cladirile inalte de locuit, cu inaltimea peste 50 m - masurata conform prevederilor art. 1.2.5, se
incadreaza in categoria cladirilor foarte inalte.

4.2.9. In cladirile foarte inalte, peretii si planseele de separare a apartamentelor de locuit fata de
spatiile invecinate si caile comune de circulatie, trebuie sa fie C0 (CA1) rezistente la foc cel putin 1
ora, iar golurile de comunicare functionala a apartamentelor cu circulatiile comune orizontale se
protejeaza cu usi rezistente la foc si etanse la fum minimum 30 minute in pozitie inchisa, fiind
prevazute cu dispozitive de autoinchidere.

4.2.10. Conditiile de combustibilitate si de rezistenta la foc admise pentru peretii care delimiteaza
caile de evacuare din cladirile de locuit, sunt precizate in tabelul 4.2.10 (daca nu sunt cladiri inalte
sau foarte inalte).

Tabel 4.2.10.
Peretii de separare a cailor de evacuare
Grad de rezistenta la Nivele de comportare la foc admise
foc Pereti la coridoare Pereti la holuri Pereti la case de scari
I C0 (CA1) - 30 min C0 (CA1) - 30min C0 (CA1) - 2 ½ore
II C1 (CA2a - 30 min C1 (CA2a) - 30min C0 (CA1) - 2 ½ore
III C2 (CA2b) - 15 min C2 (CA2b) - 15min C0 (CA1) - 2 ore
IV C3 (CA2c) C3 (CA2c) C1-C2 (CA2ab) - 15min
V C4 (CA2d) C4 (CA2d) C1-C2 (CA2ab) - 15min

4.2.11. Scarile de evacuare a persoanelor de la etajul si eventual mansarda locuintelor individuale

precum si din cadrul apartamentelor duplex sau triplex (indiferent de tipul cladirii de locuit), pot fi
realizate din materiale clasa C4 (CA2d) si neinchise in case de scari proprii.

4.2.12. Scarile de evacuare a nivelurilor supraterane pot fi continuate in subsolul cladirilor de locuit
in conditiile stabilite in art. 2.6.24.

Sunt exceptate de la prevederile art. 2.6.26, scarile secundare ale cladirilor de locuit, ale caror goluri
de acces sunt separate cu usi pline normale de subsolurile in care se gasesc numai incaperi pentru
anexe gospodaresti, (indiferent de suprafata ferestrelor).
 100

4.1.13. Deschiderea usilor de la intrarea in cladirile de locuit care nu sunt inalte sau foarte inalte, se
poate face spre interior.

4.2.14. Usile apartamentelor spre casele de scari vor fi de tipul prevazut in normativ, fara a fi
obligatorie prevederea dispozitivelor de autoinchidere la cladirile de locuit care nu se incadreaza in
categoria cladirilor inalte sau foarte inalte.

4.2.15. Capacitatea de evacuare (C) a unui flux (numarul de persoane) la cladiri de locuit, este de
90 persoane.

4.2.16. Timpul de evacuare, respectiv lungimea maxima admisa a traseului de parcurs pe caile de
evacuare in cladiri de locuit, care nu se incadreaza in categoria cladirilor inalte sau foarte inalte, este
precizata in tabelul 4.2.16.

Tabel 4.2.16.
Timpi de evacuare
Nr. Cladiri de locuit Gradul de Timpul de evacuare (lungime maxima de Observatii
crt rezistenta la evacuare)
foc In doua directii diferite Intr-o singura directie
(coridor infundat)
secunde metri secunde metri

1. Cladiri cu I si II 125 50 63 25 Distantele in interiorul

apartamente sau III si IV 63 25 30 12 apartamentelor de
garso-niere, care nu V 30 12 20 8 locuit nu se limiteaza
sunt inalte sau foarte
inalte
2. Cladiri inalte si foarte I 50 20 5 10 Valoarea din
inalte paranteze se refera la
(88) (35) (38) (15) cladiri cu inaltimea
mai mica de 50 metri.

4.2.17. Scari cu trepte balansate sunt admise pentru evacuarea persoanelor din cladiri de locuit
atunci cind este necesara asigurarea unui singur flux de evacuare conform normativului, precum si
balansarea treptelor la prima rampa a scarilor (la nivelul terenului).

Cladiri administrative

4.2.18. Cladirile administrative (sedii pentru administratiile centrale si locale, prefecturi, primarii,
financiar-bancare, sindicate, birouri, etc.), se proiecteaza si realizeaza conform prevederilor
normativului, avind in vedere si conditiile specifice .

4.2.19. In functie de destinatie si tip de constructie, cladirile administrative se alcatuiesc astfel incat
sa asigure indeplinirea conditiilor de corelatie dintre gradul de rezistenta la foc, aria
compartimentului de incendiu si numarul de niveluri, conform prevederilor art. 3.2.4 si 3.2.5.

4.2.20. In cazul inglobarii unor spatii/incaperi administrative in cladiri publice/civile cu alte functiuni
(de locuit, invatamant, turism, comert, s.a.) se respecta prevederile generale de siguranta la foc si
dispozitiile specifice.
 101

4.2.21. In toate cazurile, nivelurile subterane (subsoluri, demisoluri) vor fi separate de restul
constructiei prin plansee C0 (CA1) cu rezistenta la foc de minimum 2 ore (inclusiv elementele de
sustinere ale acestora), daca in normativ nu sunt prevazute conditii mai severe.

4.2.22. Scarile monumentale pot fi deschise pe toata inaltimea cladirii administrative daca se asigura
masuri de limitare a propagarii focului si a fumului si se prevad scari inchise corespunzatoare
asigurarii evacuarii.

4.2.23. Se recomanda asigurarea iluminatului natural direct al caselor de scari de evacuare.

4.2.24. In functie de gradul de rezistenta la foc al cladirii (care nu este inalta sau foarte inalta),
peretii care separa caile comune de circulatie si evacuare a persoanelor fata de restul constructiei,
vor indeplinii si conditiile de comportare la foc din tabelul 4.2.24.

Tabel 4.2.24.
Pereti de separare a cailor de evacuare
Grad de rezistenta la Nivelele de comportare la foc admise pentru pereti:
foc la coridoare la holuri la case de scari inchise
I C0 (CA1) - 1 ora C0 (CA1) - 1 ora C0 (CA1) - 2 ½ ore
II C0 (CA1 - 45 min C0 (CA1) - 1 ora C0 (CA1) - 2 ½ ore
III C0 (CA1) - 30 min C0 (CA1) - 45 min C0 (CA1) - 2 ½ ore
IV C1 (CA2a) - 30min C1 (CA2a) - 30 min C1 (CA2a) - 30 min
V C2 (CA2b) - 15min C2 (CA2b) - 15 min C2 (CA2b) - 15 min

4.2.25. Rampele si podestele scarilor sau ale planurilor inclinate, vor respecta conditiile de la art.
2.3.32. si 2.3.33.

4.2.26. Capacitatea de evacuare (C) a unui flux (F) de evacuare, este de maximum 80 persoane, cu
exceptia salilor aglomerate si a cladirilor inalte si foarte inalte la care se respecta masurile specifice.

4.2.27. Timpii de evacuare, respectiv lungimile maxime admise la caile de evacuare ale cladirilor
administrative (cu exceptia salilor aglomerate si cladirilor inalte si foarte inalte) sunt precizate in
tabelul 4.2.27.

Tabel 4.2.27.
Timpi de evacuare
Gradul de rezistenta la foc Timp de evacuare (lungimea maxima a caii de evacuare), atunci cand
evacuarea se face :
in doua directii diferite intr-o singura directie (coridor
infundat)
secunde metri secunde metri
I si II 113 45 58 23
III 75 30 40 16
IV 40 16 25 10
V 25 10 15 6
 102

Cladiri pentru comert

4.2.28. Cladirile pentru comert (centre comerciale, magazine, supermagazine, piete inchise,
alimentatie publica, prestari servicii, service auto si altele similare), in afara masurilor comune
prevazute, vor respecta si prevederile specifice .

4.2.29. Cladirile pentru comert, independente sau inglobate in cladiri cu alte destinatii, vor indeplini
conditiile de corelatie dintre gradul de rezistenta la foc, numarul de niveluri si aria compartimentului
de incendiu, prevazute la art. 3.2.4. si 3.2.5, iar in cazul inglobarii unor spatii sau incaperi comerciale
in cladiri civile (publice) cu alte functiuni, se vor respecta prevederile generale ale normativului si
dispozitiile specifice.

4.2.30. Spatiile comerciale subterane, dispuse in cladiri proprii sau in subsolurile constructiilor
supraterane cu alte functiuni, vor fi proiectate si realizate conform reglementarilor tehnice specifice.

4.2.31. De regula, spatiile comerciale subterane inchise cu aria mai mare de 300 m 2, vor avea
asigurata evacuarea fumului (desfumarea) conform prevederilor normativului, inclusiv a cailor de
evacuare inchise aferente acestora.

4.2.32. Depozitele de mana pentru maximum 20I din produsele expuse spre vanzare, aferente
spatiilor comerciale, pot fi separate prin mobilier de spatiile accesibile publicului, dar nu vor avea aria
mai mare de 10I din cea a spatiului de vanzare de pe nivel.

4.2.33. Depozitele de nivel ale magazinelor comerciale vor fi separate de spatiile de vanzare
accesibile publicului, prin pereti C0 (CA1) rezistenti la foc minimum 2 ore si plansee C0 (CA1)
rezistente la foc minimum 1 ½ ore.

Golurile de circulatie functionala din aceste elemente despartitoare se protejeaza cu usi rezistente la
foc minimum 45 de minute, prevazute cu dispozitive de autoinchidere sau inchidere automata in caz
de incendiu.

4.2.34. Depozitele de nivel ale magazinelor comerciale inglobate in constructii cu alte destinatii, se
compartimenteaza fata de restul constructiei (cu alta destinatie) cu elemente de constructie verticale
si orizontale C0 (CA1) avand rezistenta la foc corespunzatoare densitatii sarcinii termice, conform
art. 2.4.2.

4.2.35. Depozitele principale pentru produse combustibile aferente cladirilor sau spatiilor comerciale
inglobate in constructii cu alte destinatii, se compartimenteaza cu elemente rezistente la foc fata de
restul constructiei, corespunzator densitatii sarcinii termice, si potrivit prevederilor normativului.

4.2.36. La constructiile pentru comert, se admit scari interioare deschise intre maximum trei niveluri
succesive, cu conditia asigurarii si a unei scari de evacuare inchise.

Indiferent de numarul lor, scarile deschise constituie o singura cale de evacuare a persoanelor.

4.2.37. In functie de gradul de rezistenta la foc al cladirilor pentru comert, peretii cailor de evacuare
ale persoanelor (coridoare, holuri, scari inchise) vor indeplinii conditiile din tabelul 4.2.37.
 103

Atunci cand sunt sali aglomerate sau se afla in cladiri inalte ori foarte inalte sau sunt subterane, se
vor respecta masurile specifice acestora.

Tabel 4.2.37.
Pereti de separare a cailor de evacuare
Grad de rezistenta la Nivele de comportare la foc admise pentru pereti:
foc la coridoare la holuri la case de scari inchise
I C0 (CA1) - 1 ½ ore C0 (CA1) - 1 ½ ore C0 (CA1) - 2 ½ ore
II C0 (CA1) - 1 ora C0 (CA1) - 1 ½ ore C0 (CA1) - 2 ½ ore
III C0 (CA1) - 45 min C0 (CA1) - 45 min C0 (CA1) - 2 ½ ore
IV C1(CA2a) - 30 min C1(CA2a) - 30 min C1(CA2a) - 45 min
V C2(CA2b) - 15 min C2(CA2b) - 15 min C2(CA2b) - 30 min

4.2.38. Rampele si podestele scarilor sau planurilor inclinate vor respecta conditiile de la art. 2.3.32
si 2.3.33.

4.2.39. Capacitatea de evacuare (C) a unui flux (F) de evacuare, este de maxim 70 persoane cu
exceptia salilor aglomerate.

Tabel 4.2.40.
Timpi de evacuare
Grad de rezistenta la foc Timp de evacuare (lungimea maxima a caii de evacuare), atunci cand
evacuarea se face:
in doua directii diferite intr-o singura directie (coridor
infundat)
secunde metri secunde metri
I si II 105 42 53 21
III 53 21 38 15
IV 38 15 25 10
V 25 10 15 6

4.2.40. Timpii de evacuare, respectiv lungimile maxime admise ale cailor de evacuare (cu exceptia
salilor aglomerate si a cladirilor inalte si foarte inalte) sunt precizate in tabelul 4.2.40.

4.2.41. Caile de evacuare ale spatiilor comerciale subterane, de regula, vor fi independente de cele
ale nivelelor supraterane cu alta destinatie, iar comunicarea intre acestea este admisa numai prin
incaperi tampon, in conditiile normativului.

4.2.42. Pentru estimarea numarului de persoane ce au acces in spatiile destinate publicului si care,
de regula, reprezinta cel putin 2/3 din aria magazinului (centrului comercial), se vor lua in
consideratie urmatoarele densitati :

a)      Pentru magazine se considera o persoana pe:

1 m2, la parter;

2 m2, la subsolurile si etajele 1 si 2 (fata de teren);

 104

5 m2, la celelalte niveluri ale subsolului si etajelor.

b)      Pentru centre comerciale (cu arie desfasurata de minimum 500 m2) se considera o persoana la 5
m2, indiferent de nivel.

4.2.43. Spatiile comerciale sunt considerate cu risc mare de incendiu, iar atunci cand sunt prevazute
cu instalatii automate de stingere cu apa, sunt considerate cu risc mijlociu de incendiu.

4.2.44. Scarile interioare de evacuare ale constructiilor pentru comert, se recomanda sa fie iluminate
natural.

4.2.45. Spatiile comerciale care se incadreaza in categoria salilor aglomerate, vor respecta si
conditiile specifice acestora.

4.2.46. In spatiile comerciale nu sunt admise produse explozive sau cu ardere violenta (munitie,
artificii, etc.), gaze lichefiate si lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub
280C. Fac exceptie produsele cosmetice si farmaceutice ambalate in flacoane, precum si magazinele
special realizate pentru comercializarea unor produse periculoase.

Cladiri pentru turism

4.2.112. Cladirile pentru turism (hoteluri, moteluri, vile, bungalouri, cabane, etc.), vor indeplini
nivelele de performanta admise in normativ si vor respecta si pe cele specifice.

4.2.113. In functie de destinatie si tip de constructie, se va asigura corelatia intre gradele de

rezistenta la foc, numarul de niveluri si aria compartimentului de incendiu, conform prevederilor art.
3.2.4. si 3.2.5. Pentru cladirile turistice care sunt inalte, foarte inalte sau cu sali aglomerate, se vor
respecta performantele specifice ale acestora.

4.2.114. Pentru cladirile cu destinatie turistica avand maxim P + 2 niveluri si cel mult 50 persoane la
etaje, se admit scari de evacuare cu trepte balansate daca acestea asigura trecerea unui singur flux
de evacuare, (indiferent daca latimea rampei este mai mare) si daca sunt realizate conform art.
2.6.40.

4.2.115. Scarile monumentale pot fi deschise pe toata inaltimea cladirii daca asigura limitarea
propagarii focului si a fumului in cladire si sint realizate si scari inchise necesare evacuarii.

4.2.116. In cazurile in care constructiile au si niveluri subterane (subsoluri, demisol), acestea vor fi
separate de nivelurile supraterane prin plansee C0 (CA1), rezistente la foc minimum 2 ore.

4.2.117. Se recomanda asigurarea iluminatului natural direct al caselor de scari de evacuare.

4.2.118. In constructii pentru turism, nivelele de comportare la foc ale elementelor care compun
caile de evacuare vor fi conforme cu cele stabilite in articolul si tabel 4.2.24., cu exceptia cladirilor
inalte, foarte inalte sau cu sali aglomerate, pentru care se respecta prevederile specifice.

4.2.119. Rampele si podestele scarilor sau planurilor inclinate, vor respecta conditiile de la art.
2.3.32. si 2.3.33.
 105

4.2.120. Capacitatea (C) a unui flux (F) de evacuare, este de maximum 70 de persoane.

4.2.121. Timpii de evacuare, respectiv lungimile maxime ale cailor de evacuare in cladiri pentru
turism sunt conform tabel 4.2.121 (cu exceptia cladirilor inalte, foarte inalte sau cu sali aglomerate).

Tabel 4.2.121.
Timpi de evacuare
Grad de rezistenta la foc Timp de evacuare (lungimi maxime ale cailor de evacuare), atunci cand
evacuarea se face:
in doua directii diferite intr-o singura directie (coridor infundat)
secunde metri secunde metri
I si II 100 40 50 20
III 75 30 40 16
IV 38 15 25 10
V 25 10 15 6

4.2.122. Peretii cailor de evacuare a persoanelor (daca nu sunt cladiri inalte sau foarte inalte), vor
respecta conditiile din tabelul 4.2.122.

Tabel 4.2.122.
Pereti de separare a cailor de evacuare
Grad de rezistenta la Nivele de comportare la foc admise pentru pereti:
foc la coridoare la holuri la case de scari inchise
I C0 (CA1) - 1½ ore C0 (CA1) - 1½ ore C0 (CA1) - 2½ ore
II C0 (CA1) - 1½ ore C0 (CA1) - 1½ ore C0 (CA1) - 2½ ore
III C0 (CA1) - 45 min. C0 (CA1) - 45 min. C0 (CA1) - 2½ ore
IV C1 (CA2a) - 30 min. C1 (CA2a) - 30 min. C1 (CA2a) - 1ora
V C2 (CA2b) - 15 min. C2 (CA2b) - 15 min. C2 (CA2b) - 45 min.

4.2.123. Cladirile pentru turism vor avea asigurat accesul autospecialelor pentru interventie in caz de
incendiu, la cel putin doua fatade.

Parcaje pentru autoturisme

4.3.43. La proiectarea si realizarea parcajelor pentru autoturisme, se asigura masurile de siguranta

la foc prevazute in reglementarea specifica, modificate cu dispozitiile prezentului normativ.

4.3.44. Spatiile inchise pentru parcarea autoturismelor aferente cladirilor civile(publice) sau destinate
publicului (parcaje publice), sunt considerate spatii sau, dupa caz, cladiri civile (publice), cu risc
mare de incendiu.

4.3.45. Amplasarea acestor parcaje publice inchise pentru autoturisme poate fi realizata inglobat in
cladiri publice (civile), alipit acestora, sau independente la distantele admise, sau compartimentate
corespunzator normativului.

4.3.46. Parcajele publice inchise vor fi conformate la foc astfel incat sa asigure functionalitatea si
totodata limitarea propagarii incendiilor in cladirile civile publice.
 106

4.3.47. Se recomanda ca parcajele publice inchise, pentru mai mult de 5 autoturisme, sa fie
realizate, dupa caz, din materiale si elemente de constructie corespunzatoare gradului de rezistenta
la foc I … III.

4.3.48. Parcajele publice inchise pentru maximum 5 autoturisme, pot fi de gradul IV sau V de
rezistenta la foc.

4.3.49. Parcajele inchise publice se separa de cladirea civila (publica) in care sunt inglobate, prin
plansee C0 (CA1) rezistente la foc minimum 3 ore si pereti C0 (CA1) rezistenti la foc minimum 4 ore,
daca normativul nu prevede masuri mai severe.

4.3.50. Parcajele inchise alipite cladirilor de locuit si avand capacitatea de maximum 3 autoturisme,
pot fi separate de acestea prin perete despartitor C0 (CA1) cu rezistenta la foc de minimum 1 ora.

4.3.51. Parcajele publice inchise vor avea asigurate posibilitati de evacuare a utilizatorilor in caz de
incendiu, cu timp de evacuare care sa nu depaseasca 100 de secunde (40 m) in doua directii si
respectiv 63 de secunde (25 m) intr-o directie (coridor infundat), in constructii de gradul I - II de
rezistenta la foc si respectiv 75 si 45 secunde (30m si 16m) la cele de gradul III de rezistenta la foc.
In constructii de gradul IV si V, timpul de evacuare pana la o usa in exterior, nu va depasi 30 de
secunde (12 m).

4.3.52. Asigurarea conditiilor de evacuare in parcajele publice etajate se realizeaza potrivit

prevederilor normativului de parcaje.

4.3.53. Parcajele publice inchise pentru autoturisme, cu capacitatea mai mare de 5 locuri de parcare,
se asigura cu dispozitive de evacuare a fumului produs in caz de incendiu (desfumare), asigurand
0,1I din arie, corespunzator alcatuite si dimensionate potrivit normativului sau sisteme mecanice de
evacuare a fumului.

4.3.54. Echiparea si dotarea cu instalatii si mijloace de prevenire si stingere se asigura potrivit

normativului de parcaje.

4.3.55. Proiectarea si realizarea instalatiilor utilitare aferente parcajelor publice pentru autoturisme
se asigura in conformitate cu prevederile reglementarilor de specialitate.

4.3.56. Parcajele publice inchise pentru autoturisme, cu capacitatea mai mare de 500 locuri de
parcare, vor avea constituite servicii de pompieri.

AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR PE SUPRAFATA PARCELEI

Constructii
+ Font mai mare | - Font mai mic
 DOCUMENTE SIMILARE
0

107
PREVEDERI COMUNE TUTUROR
CONSTRUCTIILOR

AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR PE INSTALAREA programului Robot Millennium

SUPRAFATA PARCELEI
B. Pozitia reciproca a constructiilor
( dispunerea lor pe teren )
Regimul izolat sau grupat permite o mai
mare libertate de asezare a constructiilor dupa
o buna orientare.
AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR PE
SUPRAFATA PARCELEI
Design of RC Structure Elements
Dimensionarea elementelor de otel/aluminiu
Timber Design
Se cere proiectarea unui pod dalat din beton armat
care sa satisfaca urmatoarele cerinte

Design of RC Bars

Pause ROBOT MILLENNIUM

Unmute Steel Connection Design

Loaded: 1.51%

Fullscreen

  N CLADIRI IZOLATE

 W E
 108

 S N CLADIRI GRUPATE

WE
 109

 S N CLADIRI INSIRUITE
 110

WE

pe ambele fatade se orienteaza cu precadere cu latura

lunga pe directia Nord – Sud cu deviere spre Est
de 18°-20°.

  

GRUPARI ALVEOLARE

In cazul unor grupari alveolare

se urmareste orientarea laturii
deschise spre Sud pentru a se
obtine si o insorire a terenului.

 N

WE

S
Perceperea vizuala a mediului ambiant din spatiile inchis

Distanta minima intre cladiri in functie de inaltime, pozitia lor si a ferestrelor.

 111

H = inaltimea constructiei celei mai inalte

D=H

D=1,5H

D=2H
Pentru a asigura o buna luminozitate a unei incaperi se recomanda ca suprafata unei ferestre sa fie

1/5 sau 1/6 din suprafata pardoselii incaperii.

Asigurarea unor cerinte specifice legate de functiunea cladirii

Constructii de cult

Terenuri de sport in aer liber

Locuinte

- Orientarea constructiilor pentru diferite culte se face cu respectarea cerintelor cultului respectiv.

Autorizarea executarii lucrarilor se face cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte.

 112

- Orientarea terenurilor de sport in aer liber ale constructiilor de invatamant se face de regula pe

directia N - S cu o abatere de max. 15° spre V sau spre E.

- Constructiile de locuinte trebuiesc amplasate astfel ca pentru toate incaperile de locuit situata pe

fatada cea mai favorabila ( Sud ) sa se asigure durata minima de insorire de 1 ½ h la solstitiul

de iarna. In cazul cladirilor de locuit colective organizate in ansambluri se va evita orientarea pe

directia E – V, iar cand aceasta nu este posibila apartamentele vor avea dubla orientare.

Aliniamentul.

Este limita dintre domeniul public si domeniul privat. O cladire este construita la aliniament

daca este amplasata la limita dintre domeniul public si cel privat.

C1
 

Domeniu privat
 
 113

C2
    

Domeniu
public

  

Limita laterala

a parcelei
 

Retragere fata de
aliniament
 
 

C2
 

C1
 

Regimul de aliniere

Este limita conventionala stabilita prin regulamentele locale de urbanism ce reglementeaza modul de

amplasare al constructiilor prin fixarea unei distante intre fronturile construite si un reper

existent (aliniamentul stradal, axul strazii, limita trotuarului, alinierea fatadelor existente, imprejmuirile etc.)

Vom vorbi despre relatia cladirilor de pe o parcela cu cladirile de pe aliniamentul opus – constructii

amplasate pe aliniament si constructii retrase fata de aliniament

Relatia constructiilor cu cladirile de pe aliniamentul opus

Constructii amplasate pe aliniament

 114

Aliniament
 

C1
  Constructii retrase de la aliniament
 115

Aliniament
 

In cazul zonelor construite compact constructiile noi vor fi amplasate obligatoriu la alinierea constructiilor

existente.
 116

Retragerile fata de aliniament se fac din ratiuni functionale, estetice, sau ecologice ( protectia impotriva

zgomotelor si nocivitatilor ).Retragerile pot avea aceeasi latime pe toata lungimea strazii sau poate fi diferita

si prezinta avantajul ca departeaza constructia de praful si zgomotul strazii si permite o eventuala largire a

strazii.

Retragerile impuse au un caracter minimal si urmaresc realizarea confortului urban prin :

Asigurarea respectarii normelor de insorire si iluminat natural

Respectarea conditiilor de vizibilitate ( perceperea unei portiuni de bolta cereasca din interiorul incaperilor de locuit )

in acord cu realizarea intimitatii de locuire pentru constructiile invecinate

Respectarea conditiilor generale de protectie contra incendiilor prin asigurarea accesului de pompieri

Asigurarea protectiei impotriva zgomotelor si nocivitatilor

Asigurarea conservarii specificului tesutului urban

Obtinerea unor anumite grupari de constructie in cazul ansamblurilor noi

Distanta minima intre constructiile de pe aceeasi parcela - D

Inaltimea la cornisa a celei mai inalte constructii - H

D≥
H/2 dar
nu mai
mica de
3m.
 

4m.

Cand parcela alaturata locuintei contine constructii cu functii de productie sau

servicii

constructii cu functii de productie sau servicii

 117

  

6m.

In cazul unor unitati productive

  

Inaltimea constructiei nu trebuie sa depaseasca distanta masurata pe orizontala din orice punct al cladirii fata

de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.

Pozitia constructiei fata de drumurile publice

Autorizarea executarii constructiilor cu functiune de locuire este permisa numai cu respectarea zonelor de protectie a

drumurilor delimitate conform legilor ( Art. 18 R.G.U.)

 118

Pozitia constructiilor pe suprafata parcelei este conditionata de regimul de aliniere fata de drumurile si spatiile publice

si de alinierile fata de limitele laterale si posterioare ale acestora.

In raport cu drumurile publice constructiile pot fi amplasate:

Pe aliniament

Retrase fata de aliniament

 119

Drumurile publice sunt destinate transportului rutier public, de toate categoriile si clasificate in autostrazi, drumuri

expres, nationale, judetene, comunale in extravilan si strazi in intravilan.

Zonele drumului public cuprinde ampriza, zonele de siguranta si zonele de protectie.

Ampriza drumului

este suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului:

partea carosabila

trotuare
 120

piste pentru biciclisti, acostamente, santuri, rigole, taluzuri, etc

Zonele de siguranta:

sunt suprafete de teren situate de o parte si de alta a amprizei drumului destinate semnalizarii rutiere, pentru plantatii

rutiere sau alte scopuri legate de intretinerea drumului sau a proprietatilor situate in vecinatatea drumului.

Zonele de protectie

sunt suprafete de teren situate de o parte si de alta a zonelor de siguranta pana la marginea drumului fiind necesare

pentru protectia si dezvoltarea viitoare a drumului.

Servitutea de trecere

reprezinta o dispozitie juridica reglementata de codul civil conform careia proprietarul unui teren care nu are iesire la

drumul public poate cere sa i se permita trecerea pe proprietatea vecina cu obligatia de a fi despagubit proportional

cu pagubele produse. Servitutea de trecere poate fi constituita atat pe terenurile apartinand domeniului public cat si

pe cel apartinand proprietatii private.

Strazile sunt drumuri

publice in interiorul

localitatilor.

Categoria strazii se

stabileste pe baza

studiilor de circulatie in

functie de rolul si

caracteristicile functionale

sau tehnice.

Curtile interioare

neacoperite cu arii mai

mari de 600mp si inchise pe toate laturile, se prevad obligatoriu cu acces carosabil pentru autospeciale de

interventie in caz de incendii

Distantele constructiilor fata de aleile carosabile

Minim 3,75 m
 121

Maxim 60 m pana la intrarea cea mai indepartata a constructiei noi

Fata de traseele de circulatie constructiile pot fi dispuse

dupa un front liniar desfasurat paralel cu axul longitudinal al drumului

perpendicular sau oblic fata de axul drumului

pot forma incinte inchise sau deschise fata de strada

asezate in jurul unei fundaturi.

Accesele pietonale

Strazile pietonale sunt rezervate exclusiv circulatiei pietonilor si ocazional vehiculelor cu scop utilitar, servicii si

interventii pentru parcelele din zona

Aleile pietonale sunt accese pentru pietoni cu trasee independente de circulatia carosabila. Latimea l a unei alei, va fi

multiplu de 0,75m. ( un flux ), dar cel putin 1,50m. ( doua fluxuri ).

Flux de pietoni – numarul pietonilor care se deplaseaza pe un traseu dat intr-o perioada de timp intr-un sens sau in

ambele sensuri.

Accesele pietonale sunt cele amenajate la niveluri diferite ( tuneluri, pasarele, poduri ).

Amplasarea constructiilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei

Constructii in regim inchis (insiruite)

Pe aliniament.   

Constructii insiruite in regimul curtilor

inchise sau deschise, cuplate pe ambele

laturi la calcan cu constructiile vecine

 122

C1
 
C3
 
C2
 

Aliniament
 

Retrase fata de aliniament

Cuplate pe ambele laturi la calcan cu

constructiile vecine.

Aliniament
 

Constructii in regim cuplat

 123

Pe aliniament   

Alipite la calcan pe una din limitele

laterale ale parcelei

C1
 
C2
 

Retrase fata de aliniament.

Alipite la calcan pe una din limitele

laterale ale parcelei

 124

C2
 

C1
 

Constructii izolate
 125

La
aliniament
 

Retrase fata de aliniament

Distantele minime intre constructiile de pe aceeasi parcela

Servitutea de vedere este obligativitatea de a pastra distanta de minim de 1,90m. intre fatadele cu ferestre

sau balcon ale cladirii si limitele proprietatii vecine (Cod Civil).

 126

dd
 127

      

A
 

D > 1,90
m

  

   proprietatea A
 
 128

II. CATEVA ELEMENTE DE COMPOZITIE URBANA

Conceptul de spatiu urban

Rolul spatiului urban in viata comunitatilor

Categorii de spatiu urban

Conceptul de spatiu urban

 129

Spatiul urban (numit si vidul urban) este una din componentele de baza ale structurii urbane. El este spatiul continut
intre volumele construite ale unei localitati.

Putem caracteriza spatiul urban prin mai multe criterii:

in functie de gradul sau de utilizare de catre locuitorii comunitatii respective: spatiu public, spatiu semi-public, spatiu
privat

modul de amenajare: spatiu construit amenajat, spatiu plantat, spatiu neamenajat

gradul sau de participare la forma urbana: vizibil, perceptibil, nevizibil

forma de proprietate asupra terenului: domeniul public sau privat al administratiei publice, proprietate privata a
persoanelor fizice sau juridice

In ultimele cca. doua decenii, odata cu recuperarea formei urbane de catre urbanismul contemporan, problematica
spatiului urban si-a recapatat ponderea in preocuparile urbanistice. In perioada postbelica, ea fusese simplificata
pana la eliminare, prin generalizarea unor preocupari urbanistice derivate dintr-o interpretare vulgara si simplificata a
principiilor canonizate ale Cartei de la Atena. O arhitectura numita a „birocratiei” (Tafuri „Modern architecture) s-a
raspandit in toate colturile lumii – in Europa, America si Asia – ca o practica extrem de convenabila birocratiei
administrative, investitorilor si realizarii constructiilor prin mijloace industrializate.

Rezultatul a fost un oras destructurat, fara forma, fara sens, compus din constructii si spatii urbane reziduale cuprinse
intre aceste constructii. Spatiile urbane sunt difuze, nemarcate formal si din tot complexul de functiuni, pe care
ar fi fost menite sa le indeplineasca, au pastrat numai pe cea de tranzit.

Orasul medieval european, considerat de catre specialisti a fi la originea orasului modern, a fost de la inceput
resedinta unei comunitati care avea interese comune – la inceput cel al supravietuirii si apararii (cetatile din
Transilvania), precum si al libertatii. In acest scop comunitatile aveau reguli de organizare, reguli care se reflecta si
in structura urbana.

Prin urmare, spatiul urban a avut inca de la inceput un rol esential cu dublu aspect:

cel de structurare a formei urbane, pe care o determina; decupand spatiul urban din structura urbana deslusim
sensurile codificate ale orasului;

loc si cadru de desfasurare a vietii sociale, sub multiplele ei aspecte, de favorizare a intalnirii cetatenilor orasului, de
manifestare a acestora ca o comunitate (agora greceasca – in contrast cu falsele spatii publice ale parcurilor
tematice).

In traditia modelului urban european, mai ales in orasele civilizatiei mediteraneene, spatiul public este purtator de
valori sociale si culturale fundamentale, este purtatorul valorilor civice ale memoriei unei comunitati. (Venetia piete si
piatete).

Urbanismul contemporan acorda o mare atentie spatiului urban. Marile si micile interventii urbanistice ale
ultimelor decenii au fost operatiuni de restructurare – se cauta dezvoltarea orasului nu prin extinderea teritoriului sau
prin mari interventii radicale in structura existenta (cauze multiple). Cele mai importante operatiuni de restructurare
urbana din ultimele decenii in Europa au fost si sunt operatiuni de recompunere si au ca punct de plecare spatiul
publice.

Exemple:
 130

Berlin – operatiunea Potsdamer Platz. A pornit de la intentii politice si intelectuale. S-a dorit reconcilierea
arhitecturii orasului cu trecutul sau – crearea unei noi simbioze intre conceptul urban si proiectul de arhitectura.
Atentia s-a focalizat pe „insula urbana” si pe spatiile urbane – strazi, piete, bulevarde, dar si pe spatiile interioare ale
insulelor – in intentia de a reface un „oras al strazilor”. Strategia de reconstructie a orasului pornind de la spatiile sale,
viza recuperarea principiului complexitatii ierarhizate.

Barcelona. Punctul de pornire a fost intentia administratiei publice alese in 1982 si a echipei de specialisti de care s-
a inconjurat de a restructura profund orasul (deci vointa politica). Elementul central in jurul caruia s-a produs
restructurare a fost spatiul public, considerat a fi purtatorul valorilor sociale si culturale si civice fundamentale.
Aceasta politica urbana s-a bazat pe: importante rezerve funciare ale municipalitatii, ceea ce a permis amenajarea de
spatii publice si construirea de amenajari sociale; pe dispozitii de reglementare care au urmarit echilibrarea
densitatilor, in scopul limitarii efectelor speculei funciare.

Sistemul de planificare a opus de la inceput suprematia zonificarii si a standardelor cantitative; s-a mers pe un proces
de localizare si de formalizare a interventiilor, sistem care va amorsa ulterior incercarile prin care se urmareste
inlocuirea planificarii abstracte cu proiecte concrete, localizate. Primele amenajari au fost interventii punctuale, care
au devenit focare de regenerare expansiva

Amenajarea spatiului public presupune recunoasterea statutului de instrumente urbane.

Alegerea spatiului public ca element central al efortului de restructurare urbana s-a facut pe baza recunoasterii
faptului ca pentru cultura respectiva, convivialitatea (liveability) este sinonima cu urbanitatea, dar si pe baza faptului
ca administratia a fost capabila sa recunoasca rolul pe care spatiul public trebuie sa-l joace in redarea unui sens vietii
cotidiene si colective – sens pe care orasul traditional l-a pierdut si pe care orasul modern se straduieste, cu rezultate
ambigui, sa-l refaca.

Restructurarea Barcelonei s-a bazat pe o adevarata filozofie a amenajarii urbane, sprijinita pe patru principii, primul
dintre acestea fiind

Redarea spatiilor urbane valoarea lor de spatii scenice, caci degenerarea formala si sociala a spatiilor
comune ale vietii colective face ca acestea sa nu mai fie „scene” pentru viata colectiva. Pentru ca acestea sa-
si recupereze pe deplin caracterul lor urban, trebuie sa se redea demnitatea spatiilor comune ale vietii
colective si sa nu ne multumim cu reabilitarea constructiilor vechi sau cu revalorizarea patrimoniului
arhitectural.

(Exemplu Londra – South Bank – negocierea funciarului).

Exemplu Bucuresti 2000..

In concluzie,

In urbanismul contemporan european, spatiul urban si in mod special spatiul public ca o componenta a sa, a
devenit elementul central in jurul caruia se structureaza efortul de recompunere si restructurare
urbana. Exemplele se pot multiplica – Toulouse, Lyon, Grenoble, Bordeaux

II. SPATIUL URBAN SI COMUNITATILE URBANE

In deceniul al 7-lea s-a manifestat tot mai clar nemultumirea locuitorilor oraselor fata de situatia in care se gaseau
acestea dupa perioada de intensa dezvoltare/expansiune postbelica. S-a manifestat instrainarea fata de cadrul in
care erau nevoiti sa traiasca, exprimau o profunda nemultumire fata de uniformitatea peisajului urban.

Toate acestea au fortat regandirea structurii si restructurarii orasului.

 131

In planul formei urbane, preocuparile legate de recompunerea comunitatii urbane au fost argumente solide in
sprijinul promovarii    preocuparilor legate de spatiul urban.

„Spatiul public este piesa cheie a dispozitivului social al recompunerii orasului.Esecul miscarii moderne se datoreaza
in mod special faptului ca a negat importanta determinanta a formei urbane, inclusiv prin instrumentele planificarii
urbane, care ulterior au fost puse la punct si care lasa in nici un fel loc formalizarii spatiilor, ci sunt concepute numai
ca elemente de reactie la specula capitalista.Orasul fara forma nu este oras, ci o colectie de elemente incapabile
de a genera o identitate colectiva, care are nevoie de locuri, de repere, de spatii definite si de suprapunerea
diferitelor functiuni.” (Oriol Bohigas).

In prezent, este general acceptata ideea asimilarii crizei sociale cu criza urbana. „Pentru ca orasul sa poata exista el
trebuie sa fie viu. De aici rolul major acordat spatiului public in recompunerea orasului, pe care profesionistii o
considera atat de necesara” (Marie-Christine Jaillet).

II.1 Parcelarea si spatiul public

Cei care cumpara un lot, doresc sa-si construiasca o casa, sa o poata utiliza si transforma ulterior, sa profite de un
spatiu privat pe care sa-l poata folosi in voie – acestea sunt aspiratiile imediate ale tuturor celor care achizitioneaza
teren (lot).

Pentru satisfacerea acestor exigente nu este suficienta amplasarea cladirilor pe loturile individuale. Calitatea vietii nu
se rezuma la libertatile individuale in cadrul propriului lot: aceasta se compune in armonia care se realizeaza in
compozitia de ansamblu, in caracteristicile peisajului    natural, al celui construit, in organizarea de ansamblu care sa
sustina viata comunitara.

Trebuie in acest scop sa stabilim acest cadru de viata in toate detaliile sale? Ar insemna sa cadem cu excesul de
partea cealalta: intre aceste doua extreme – libertate totala sau organizarea minutioasa pre-determinata – trebuie sa
existe un echilibru, posibil si necesar:

 Echilibrul este necesar pentru ca nici una din exigente nu poate fi exclusiva in detrimentul alteia;
 Echilibrul este posibil, pentru exista solutii multiple, in functie de contextul de ansamblu, de sit, de natura
terenului, de viitorii locuitori ai zonei.

Exista o mare varietate de solutii posibile.

Acestea sunt in functie de cateva intrebari prealabile:

cate loturi exista

care este raportul dintre spatiul public si cel privat

ce forma urbana se alege

cum se va realiza compunerea spatiului vizibil

Dupa cum am amintit densitatea parcelarii poate varia, in functie de numarul de loturi individuale si de constructii de
locuit. Fiecareia din aceste densitati ii corespund realizari cu caracter foarte diferit, in functie de organizarea spatiala
aleasa. Trebuie subliniat ca la o densitate mai redusa – 5-15 locuinte la ha – permit o mai mare suplete in compozitia
de ansamblu, in schimb densitatile mai mari (15-40 locuinte l ha) asigura o gestiune mai putin costisitoare a
infrastructurilor si creeaza un cadru de viata mai „urban”.

Locul rezervat spatiului colectiv

 132

Acesta este spatiul situat in afara drumurilor si parcarilor, spatiul rezervat pietonilor, plantatiilor, locurilor de joaca si
de destindere. Problema care se pune este aceea de a gasi ponderea justa dintre dimensiunile parcelelor individuale
(private) pentru a face loc acestor functiuni ale vietii colective. In cazul parcelarilor de mici dimensiuni, aceasta
pondere (a spatiilor publice) este moderata; in cazul lotizarilor mai mari, importanta si calitatea spatiului colectiv devin
esentiale: cu cat spatiul este mai redus cu atat mai mult el trebuie partajat intre utilizatori.

Trebuie sa introducem aici cateva notiuni suplimentare.

Spatiul vizibil adica spatiul format din domeniul public si partea din proprietatea privata perceptibila dinspre spatiul
public, poate fi compus in foarte diferite feluri – de la gardul inalt care obstructioneaza vederea la limita spatiului
public, pana la transparenta completa a spatiului privat, trecand prin ecranul format de fatadele cladirilor vizibile
printr-o imprejmuire joasa.

Esential este sa existe un partiu clar de amenajare, in care implantarea cladirilor, dispunerea imprejmuirilor,
organizarea si modul de tratare a infrastructurii colective, sa fie concepute simultan – pentru a structura spatiul de la
bun inceput si a crea cadrul unei vieti colective.

Urbanistului ii revine sarcina sa exprime intr-o compozitie de ansamblu, exigentele si optiunile de mai sus. Fara a
reprezenta solutii si fara a ingradi libertatea de expresie si imaginatia, iata cateva principii de orientare:

 Asigurarea continuitatii parcelarii cu mediul urban existent: continuitatea formelor sau siluetelor urbane,
continuitatea plantatiilor, continuitatea unor tratari (de ex. imprejmuirile). In afara unor cazuri particulare,
parcelarea nu este un obiect izolat in cadrul unui ansamblu heteroclit, ci elementul unei trame de
dezvoltare urbana, care se realizeaza progresiv, pana ajunge un nou cartier.
 Afirmarea structurii operatiunii: crearea unor puncte de reper, de identificare a locului- alei, arbori, pante
ale acoperisurilor, materialele si culorile, forma si dimensiunea gardurilor, acre sa permita vizitatorului sa
recunoasca un anumit loc cu o anumita semnificatie.
 Diversificarea spatiului: in interiorul acestei structuri, crearea unor locuri unde putem descoperi ceva
diferit, variat, neasteptat. In spatiul colectiv amenajat, este suficient cateodata latimea variabila a drumului,
schimbarea imbracamintii (pavajului), sau a mobilierului urban pentru a obtine aceasta diversitate. In spatiul
privat, diversitatea va rezulta din marja de libertate a fiecarui proprietar in construirea casei si amenajarea
gradinii proprii.

In consecinta:

Planul de compozitie a parcelarii exprimat prin PUD-ul propus, se traduce prin:

Organizarea spatiului colectiv, printr-un proiect de amenajare detaliat (realizat de parcelator)

Partile perceptibile din spatiul privat, contribuie direct la armonia ansamblului prin prescriptiile impuse
proprietarului

Pentru restul spatiului privat exista toata libertatea in conceperea si realizarea locuintei, pentru ca proprietarii sa
poata – in anumite limite – sa o amenajeze, extinda sau sa faca anexe.

II.2. Spatiul colectiv in cadrul parcelarii

Despre spatiul public/colectiv

Un plan de parcelare care exprima partiul propus se va exprima prin:

 spatiul public rezultat din amenajarea detaliata realizata de parcelator;

 133

 partea perceptibila a spatiului privat, care contribuie direct la armonia ansamblului, prin prescriptiile
impuse proprietarilor;
 restul spatiului privat, prin libertatea de conceptie in realizarea locuintelor (flexibile in anumite limite, cu
posibilitati de extindere, de adaugire de noi constructii).

Indiferent de statutul juridic – proprietatea autoritatii locale sau proprietatea locuitorilor – spatiul colectiv este prin
definitie tot ce nu este destinat folosirii private individuale. Adesea acestui spatiu i se confera asa-zise folosinte
exclusiv functionale: accesul la locuinte, asigurarea alimentarii cu apa, gaze, electricitate, evacuarea deseurilor etc.
Dar spatiul colectiv este altceva: este suportul vietii de ansamblu, a cartierului: intalniri, jocuri, spectacole si
alte diverse schimburi care se desfasoara in acel loc si care poarta ca nume strada, piata, gradina, aleea

Conform reglementarilor obligatii primordiale sunt urmatoarele:

Circulatia si parcarea vehicolelor, trebuie sa tinem seama ca fiecare tip de vehicul are exigentele sale proprii; in
afara unor cazuri speciale, circulatia in cadrul unor parcelari trebuie sa se desfasoare la viteze reduse, parcarea este
ocazionala (vizitatori) si nu necesita decat catva locuri.

Amplasarea retelelor tehnico-edilitare (apa, canalizare, distributia energiei electrice, iluminatul public); acestea nu
sunt in mod obligatoriu elemente determinante pentru trasarea drumurilor si a aleilor pietonale; de regula sunt
ingropate in zona rezervata lor de o parte sau alta a domeniului public.

Accesul la serviciile urbane: pompieri, ambulante, mutari, livrari de marfuri, evacuarea gunoaielor, continute in
normativele in vigoare.

Viata colectiva este una din datele fundamentale ale ansamblurilor de locuinte individuale, chiar daca cei care aleg
acest mod de a locui nu-l recunosc totdeauna. Acest mod de viata poate fi exprimat in mia multe feluri:

Deplasari cu bicicleta

Jocuri de copii

Plantatii si mobilier urban

Spatiul colectiv nu este juxtapunerea unor sub-spatii specializate intr-o ordine pre-stabilita circulatie-joaca-spatii
verzi. Spatiul colectiv se concepe in mod global, conform urmatoarelor principii:

Cautarea continuitatii si varietatii; continuitate trebuie sa reprezinte legatura intre cladirile de    cele mai multe ori
eterogene; varietatea compozitiei, succesiunea spatiilor (inguste, largi), a strazilor si piatetelor, diversitatea
ambientala a locurilor de odihna si de joaca, de calm si agitatie, vor constitui repere ale zonei (exemplu Cismigiu.) vor
permite lectura locurilor si a caracterului sau.

Acordarea prioritatii folosintelor vietii colective, fata de circulatia automobilelor; automobilele fac parte din viata
cotidiana, dar exista mijloace de disciplinare a lor si de integrare in amenajarea de ansamblu. In acest sens, reteaua
stradala nu trebuie sa fie un spatiu uniform rezervat exclusiv automobilelor, ci un volum compus si delimitat in cadrul
peisajului inconjurator.

Crearea de spatii diversificate si polivalente: rezervarea de spatii separate pentru folosinta exclusiva a fiecarei
functiuni, ar insemna pe de o parte supradimensionarea spatiului colectiv si in al doilea rand faramitarea acestuia; o
 134

asemenea rezervare exclusiva a spatiului pentru o anumita functiune se justifica numai in cazul unor incompatibilitati
– cum ar fi o artera de circulatie majora.

In general, in majoritatea cazurilor trebuie cautata o solutie care sa raspunda multiplelor functiuni; de exemplu un
drum de deservire fara trotoare, poate fi utilizata deopotriva de masini si de pietoni; prin supralargiri pe anumite
portiuni poate deveni loc de joaca pentru copii; o alee pietonala poate fi folosita si de biciclisti; in zona rezervata
parcarilor se poate spala masina, se pot utiliza patinele etc.

Spatiile rezervate pietonilor pot fi considerate ca elemente de trecere intre gradina proprie si strada, sau ca spatii
speciale ale cartierului, cu accese pietonale in spatele parcelelor.(Kent)

Accesul serviciilor urbane – pompieri, gunoieri, ADP – se poate face in fata fiecarei case, cu posibilitati de
intoarcere pentru drumurile, sau prin regruparea catorva case cu o distanta de cativa zeci de metri intre grupari. Pot fi
avute in vederi si spatii comune (pentru pubele, eventual combustibil?).

Alegerea materialelor pentru imbracaminti nu se limiteaza la asfalt – fie el chiar colorat. Se poate avea in vedere
pamant batatorit, dale de diverse feluri, combinatii de materiale cu efect estetic etc.

Mobilierul urban se poate adapta cu usurinta la caracterul si scara fiecarui ansamblu, printr-un joc al inaltimii
corpurilor de iluminat public, semnalizarile de circulatie, amplasarea unor banci etc.

Vegetatia permite compozitii foarte variate, de la conservarea si punerea in valoare a unor tufisuri, copaci, a unui
gard viu, pana la plantatii periferale, plantatii de aliniament, plantarea de gazon pe locurile de joaca, plantarea unor
arbusti ornamentali

In ceea ce priveste diferitele retele, fiecare avand prescriptiile sale specifice, studiul acestora face parte din
abordarea de ansamblu a compozitiei (retele independente de traseul drumurilor, scurtaturi prin spatiile verzi, transee
comune pentru toate retelele (toate aceste alternative in cazul in care terenul nu a fost viabilizat in prealabil).

Reteaua de drumuri este aceea pe care trebuie concentrat efortul de imaginatie, libertatea formelor, a traseelor.
O strada nu se limiteaza la un carosabil cu doua trotoare (daca are!?) paralele. Ea se poate combina cu o multitudine
de elemente, precum parcaje, piatete, plantatii, mobilier urban, creand astfel un spatiu viu si variat. Aceasta este
cauza pentru care proiectarea retelei de drumuri este mai mult decat respectarea normelor de specialitate: drumurile
de deservire nu sunt neaparat fundaturi; sicanele de profil sau de imbracaminte permit respectarea utilizarii, odata cu
pastrarea continuitatii

II.3. Despre spatiul privat

Dupa cum am spus, spatiul privat este alcatuit din ansamblul parcelelor private din cadrul lotizarii – cadirile de locuit
si constructiile anexe, gradinile din amenajabilul parcelei si imprejmuirile. Organizarea spatiului privat nu inseamna
aplicarea unor constrangeri rigide si detaliate asupra dreptului de proprietate, ci stabilirea unor reguli clare si forte,
care vor da partiului de amenajare coerenta si armonie – lasand in rest cea mai mare libertate utilizatorilor.

Regulamentul de lotizare se bazeaza pe regulile de baza ale urbanismului, pe care le-am aratat in prima parte a
cursului. Ramane:

un mare potential pentru solutii de arhitectura (din pacate prea putin exploatata)

posibilitatea de evolutie viitoare (o constructie a carui ciclu de viata se intinde pe mai multe generatii, trebuie sa se
poata adapta la evolutia familiei, a gustului utilizatorilor)
 135

anexele au o mare importanta; ele pun in valoare spatiul de locuit, prin functiunile lor multiple – bricolaj, loc de joaca
pentru copii; garajul, atelierul etc. ar trebui prevazute de la inceput sau realizarea lor ulterioara sa fie posibila, fara a
crea inconveniente pentru vecini

gradina reprezinta de asemenea un mare potential de diversificare a compozitiei.

In concluzie

Este iluzoriu sa credem ca printr-o parcelare va putea fi stabilit in totalitate viitorul cadru construit.

Vom retine de aceea pe cele care sunt decisive si verificate pentru a asigura calitatea vietii intr-un nou ansamblu:

 modul de amplasare a constructiilor pe parcela – vom retine regulile elementare – este prima optiune in
cadrul unui proiect de parcelare; pornind de la acesta pot fi gandite caracteristicile cladirilor de locuit si a
anexelor construite, apoi imprejmuirile;
 conservarea spatiului liber (neconstruit), fie prin limitarea amprizei constructiilor (POT), fie prin prevederea
de la inceput spatii plantate, pene de verdeata etc.
 organizarea unui front urban    - prin retragerea de la aliniament sau modul de amplasare fata de limitele de
separatie a loturilor;
 respectarea catorva reguli simple de unitate arhitecturala – materiale ce nu pot fi folosite (sau invers,
recomandate pentru a fi utilizate), orientarea si panta acoperisurilor, culorile dominante ale invelitorii etc.
pentru a evita incongruentele majore..
 amenajarea gardurilor si a partii vizibile a gradinilor, care alaturi de spatiul colectiv sunt parte componenta a
peisajului urban creat

Regulamentul cadru al parcelarii cuprinde:

Construibilitatea parcelei – ponderea activitatilor complementare max 25%

Parametrii geometrici ai parcelelor Lungimea, adancimea, suprafata

Lungimea aliniamentului 8-12 m (insiruit, izolat sau cuplat)

adancimea minima 18 mai 2008 Suprafata 150m – 200m

Unghiul format de aliniament cu fiecare dintre limitele laterale 750 si 1050

Densitatea construirii pe parcela prin POT, CUT

Amplasarea cladirilor pe parcele si conformarea cladirilor

Alinierea frontala a cladirii fata de aliniament se poate prevedea prin regulamentul parcelarii

Alinierea laterala – min. 3 m fata de limitele laterale – daca exista ferestre ale incaperilor auxiliare

Acces din spate – pentru servicii

Distantele dintre cladiri in functie de inaltimea acestora

Edificabilul parcelei definit de alinierile obligatorii ale cladirii fata de limitele parcelei - el nu reprezinta suprafata
cladirii ci limitele in care trebuie sa se inscrie cu respectarea POT admis
 136

Amenajabilul parcelei – suprafata cuprinsa intre cladirea de locuit si limitele parcelei – amenajari permise in
amenajabil

Imprejmuirile – conditii de realizare – mod unitar spre strada – inaltimea, grosimea, materialele, aspect (transparent,
opac)

Elemente ale spatiului public si relatia cu parcelele

Cateva principii (orientari) de baza:

asigurarea continuitatii parcelarii cu mediul urban existent: continuitatea de siluete si forme urban, continuitatea
drumurilor, a spatiilor verzi sau plantatiilor; in afara unor cazuri izolate, parcelarea nu este un obiect izolat intr-un
ansamblu heteroclit, ci un element al tramei de dezvoltare urbana, realizat progresiv, pana la crearea unui nou
cartier;

crearea unui spatiu urban structurat, cu puncte de reper – alei plantate cu copaci, o piateta, zone de verdeata,
panta acoperisurilor, forma gardurilor – sunt tot atatea elemente care permit locuitorilor si vizitatorilor sa recunoasca
si sa se identifice intr-un anumit loc;

diversificarea spatiului in interiorul structurii create, crearea de locuri diferite, variatein spatiul public amenajat,
este suficient cateodata sa se largeasca o strada, sa se schimbe pavajul, sa se implanteze cateva elemente
atragatoare de mobilier urban sau jardiniere cu flori, pentru a obtine aceea diversitate dorita; in spatiul privat,
diversitatea va rezulta din marja de libertate pe care o are fiecare proprietar in conceperea casei si amenajarea
gradinii etc.

v    

Elemente de caracterizare si analiza a spatiului urban

Cateva principii de baza ale compozitiei urbane

Valoarea particulara a unui spatiu urban se defineste ca trasatura sau un grup de trasaturi care -l deosebesc in
cadrul formei urbane. In aprecierea calitatii lui trebuie sa avem in vedere :

scopul si mijloacele de realizare

adaptarea la un existent

timpul ca infasurator

In alcatuirea in intregime sau in analiza critica a unui spatiu urban deja constituit asupra carora au loc interventii - un
reper important ce trebuie avut in vedere este COMPOZITIA URBANA.

Compozitia urbana reprezinta o stare in teritoriu, un proces de evaluare si o suma de principii de alcatuire

spatiala. Fara cunoasterea unor principii nu poate fi vorba de compozitie urbana.

Compozitia urbana cuprinde :

elemente determinante functional

elemente determinante functional-compozitional

 137

elemente determinante compozitional-formal.

Atat in conceperea unui spatiu urban, cat si in analiza critica a unui spatiu urban constituit este indispensabila
operarea cu o serie de instrumente de analiza (1) cu ajutorul carora vor putea fi urmarite elementele de analiza a
unei compozitii urbane (2).

1. Instrumente de analiza

 Estetica urbana - imagine statica - desfasurare, perspectiva, axonometrie

 Imaginea urbana - imagine dinamica survenita urmare a perceptiei directe
 Unitate de convenienta - perceptia unitara a unui ansamblu cu repere de dominata sau repere de valoare.

Starea de contrast poate fi unul din mijloacele cele mai importante pentru realizarea unitatii de convenienta.
Dominanta poate fi obtinuta prin demersuri, masa sau unitate de stil.

1. Elementele care trebuie urmarite in analiza sau alcatuirea unei compozitii urbane :

- Imaginea urbana alcatuita din imaginea reala si imaginea mentala si care depinde de vizibilitate, lizibilitate,
capacitate de identificare, perceptie.

Determinarea imaginii urbane este functie de :

mediu (dimensiune, intindere, liniaritate, textura)

punctul de observatie (distanta fata de obiectiv, cota de teren a punctului fata de obiectiv)

calitatea observatorului

capacitatea de observare

- Perceptia in spatiu bazata pe textura urbana, nodurile urbane, reperele urbane. Ea poate fi :

perceptie statica

perceptie dinamica directionala

perceptie dinamica panoramica

- Valoarea spatiului este data de raportul individ-spatiu in trei stadii :

lectura spatiului

uzul de spatiu

consumul de spatiu

- Definirea spatiului

Perceptia spatiului de catre individ este un proces de selectie si ierarhizare.

Spatiul urban are doua tipuri de calitati :

 138

abstracte - care tin de comportamentul utilizatorului lui (calm, tensionat, stresat)

constitutive care tin de :

dimensiunea spatiului

proportia spatiului

deschiderea spatiului

modul de umplere a spatiului

orientarea spatiului

forma spatiului

culoarea spatiului

componentele spatiului (linii, suprafete, volume, planuri, culori, sunete, mirosuri)

Din insumarea momentelor ce dau valoarea particulara a unui spatiu urban se pot genera patru ipostaze de evolutie
a valorii acestuia :

particularitatea

concretul

identitatea

specificitatea

- Campul structural configurativ - acea parte a teritoriului subordonata regulilor sistemului. Elementul central este
PRESTANTA (raportul intre elementul de prestanta si sit). Pot exista :

un singur element de prestanta

doua elemente de prestanta care colaboreaza si care formeaza un grup dominant

doua elemente de prestanta contradictorii si care are ca urmare scaderea efectului.

o multitudine de elemente de prestanta intr-un sit foarte mare.

- Ritmul - o succesiune de campuri structurale si care constituie un principiu de compozitie si element de plastica
urbana.

Ritmul poate fi alert, lent.

Ritmul poate crea :

unitate
 139

dinamizare a spatiului

tensionare si directionare

desfasurare

semnalizare

- Configuratia spatiala

sit nivelat

sit modelat

sit reprofilat

- Perspectiva

directa

indirecta

frontala

laterala

orizontala

ascendenta

descendenta

PUNEREA IN LUCRARE A BETONULUI - PREGATIREA TURNARII

BETONULUI
Constructii
+ Font mai mare | - Font mai mic
 DOCUMENTE SIMILARE
0

140
Steel Connection Design

PREVEDERI COMUNE TUTUROR

PUNEREA IN LUCRARE A BETONULUI CONSTRUCTIILOR

INSTALAREA programului Robot Millennium

Punerea in opera a betonului cuprinde
ansamblul operatiilor tehnologice care asigura
realizarea elem.de c-tii din beton conform cu
forma , dimensiunile si conditiile de calitate
prevazute in proiect.Cuprinde urmatoarele faze
de lucrari : pregatirea turnarii betonului ,
turnarea betonului(introducerea lui
cofraje),compactarea betonului
nivelarea(finisarea)suprafetelor libereale
betonului.
Design of RC Structure Elements
Design of RC Bars
Se cere proiectarea unui pod dalat din beton armat
care sa satisfaca urmatoarele cerinte
in
APLICATIE PODURI
si
SOLUTIA RIGIPS PENTRU PROTECTIA TERMICA
PERFECTA SE NUMESTE RIGITHERM

Unitati de masura pentru lungime - Multiplii si

submultiplii metrului

Calculul armaturii pentru placa din beton armat in

domeniul plastic

Turnarea consta in introducerea si

raspandirea betonului in interiorul spatiului cofrat a.i. acestra sa fie umplut in intregime.

PREGATIREA TURNARII BETONULUI

Consta in executarea unor verificari si luarea tuturor masurilor necesare in vederea asigurarii
turnarii betonului fara intreruperi neprevazute si in conditii care sa garanteze obtinerea calitatii
stabilite.

PRINCIPALELE VERIFICARI

1)Terenul de fundare sa corespunda prevederilor din proiect(verificarea se face de

proiectantul geotehnician) ;

2)Dimensiunile in plan si cotele de nivel ale sapaturilor sa corespunda cu cele din proiect ;

3)Existenta stratului intermediar de beton de egalizare de min 5 cm grosime in cazul

fundatiilor din beton armat ;

4)Corespondenta cotelor cofrajelor ,ata in plan cat si ca nivel ,cu cele din proiect ;

5)Orizotalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor ;

6)Verticalitatea cofrajelor stalpilor si diafragmelor si corespondenta acestora in raport cu

elementele nivelurilor inferioare ;

7)Existenta masurilor pt.mentinerea formei cofrajelor si asigurarea etanseitatii lor ;

 141

8)Rezistenta si stabilirea elementelor de sustinere ;

9)Realizarea armarii conform detaliilor din proiect , solidarizarea armaturii si asigurarea

acoperirii cu beton ;

10)Existenta conform proiectului a pieselor ce raman inglobate in beton .

OPERATIILE OBLIGATORII CARE SE VOR EXECUTA

1)Curatirea cofrajului si armaturilor ;

2)Suprafata betonului turnat anterior si intarit de la rostul de turnare se va trata

corespunzator inainte de reluarea turnarii ;

3)Curatirea resturilor de mortar de pe suprafetele de zidarie ;

4)Cofrajele de lemn ,betonul vechi si zidariile vor fi bine udate cu apa de mai multe ori ;

5)Daca se constata rosturi intre panourile de cofraj sau intre scandurile fetei cofrante , ele
vor fi astupate ;

MASURI CE SE VOR LUA IN VEDEREA UNEI BUNE DESFASURARI A TURNARII

1)asigurarea apei necesare udarii suprafetelor care vor veni in contact cu betonul proaspat si
curatirii mijloacelor de transport a betonului ;

2)Asigurarea energiei electrice necesara transportului betonului si compactarii lui ;

3)Asigurarea cailor de transport pt.muncitori ;

4)Asigurarea utilajelor si dispozitivelor pt.transportul turnarea si compactarea betonului ;

5)Asigurarea fortei de munca necesare transportului , turnarii si compactarii betonului .

In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate ,se va proceda la consemnarea celor

constatate intrun process verbal de lucrari ascunse , care va fi atasat cartii constructiei.

TURNAREA BETONULUI

REGULI GENERALE DE BETONARE

Betonarea va fi condusa de seful punctului de lucru , care va fi permanent la locul de turnare

.   

1)Betonul se va turna in max 15 minute de la aducerea lui la obiect si se va tine cont ca

terminarea punerii lui in opera sa se realizeze inainte de inceperea prizei cimentului ;
 142

2)La obiect betonul se va descarca in mijloace special amenajate (bene ,pompe ,jgheaburi) ,
fiind interzisa descarcarea lui direct pe pamant;

3)Daca betonul prezinta segregari se va efectua reamestecarea lui pe platforme special

amenajate fara a se adauga apa ;

4)Inaltimea de cadere libera sa nu fie mai mare de 1,5m ,trebuie evitata caderea directa a
betonului cu viteza mare in cofraj(pericolul segregarii exterioare) ,atat in cazul introducerii lui pe
partea superioara cat si in cazul introducerii laterale ;

5)descarcarea betonului pe suprafata elementului care se betoneaza se face in sens invers

celui in care se inainteaza cu betonarea ;

6)betonul se va raspandii uniform in straturi cu grosimea stabilita in fct de conditiile de

compactare(in cazul vibrarii 30…50 cm) ,fiind interzisa folosirea

greblei si tragerea sau asvarlirea cu lopata la distante mai mari de 1,5 m(pt evitarea segregarii)

7)turnarea se va face fara intreruperi.daca acestea nu pot fi evitate , se vor crea rosturi de
lucru ;

8)se va evita si corecta deformarea sau deplasarea armaturilor de la pozitia prevazuta ;

9)Se va asigura grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturilor ;

 143

10)Nu se vor produce socuri sau vibratii in armature care pot impiedica aderenta intre beton si
armature ;

11)In portiunile cu sectiuni mici sau cu armature dese se va urmarii umplerea corecta a sectiunii prin
indesarea laterala a betonului cu sipci si vergele ,concomitant cu vibrarea lui ;

12)Circulatia muncitorilor si utilajelor de transport se va face numai pe punti(podine)speciale

care sa nu rezeme pe armature ;

13)In cazul unor deformari sau deplasari ale cofrajului aparute in timpul betonarii , aceasta
trebuie intrerupta ,procedandu-se la inlaturarea defectiunii .

BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE DE CONSTRUCTIE

TURNAREA BETONULUI IN FUNDATII

a)Fundatii din beton simplu

In acest caz betonul este vartos si de lucrabilitate L2.

Inainte de inceperea turnarii se sapa cei min 10 cm de pamant lasat nesapat pana se ajunge
la cota de fundare stabilita in proiect.Apoi se curata gropile de fundatie si cofrajele.Cofrajele se uda
cu 2..3 ore inainte de turnarea betonului.Se amenajeaza cai de acces pt muncitori si mijloacele de
transport .Atunci cand fundatiile se executa sub nivelul apelor subterane , fie se iau masuri de
evacuare su coborare a nivelului acestora , fie se aplica tehnologii speciale de betonare .

Betonul se toarna in fundatii in straturi longitudinale cu grosimea de 15…20 cm in cazul

compactarii manuale si de 30..40 cm cand compactarea se executa prin vibrare.

Daca pamantul este necoeziv si fundatiile nu se pot turna direct in santuri , corpul fundatiei
se executa (ca si soclurile)in cofraje.

Daca panourile de cofraj au inaltimea fundatiei,fata betonului din ultimul strat se netezeste
cu un dreptar rezemat pe colturile panourilor.daca panourile sunt mai inalte decat fundatia
,dreptarul se reazema pe sipcide ghidare prinse la interior pe peretii cofrajului
 144

b)Fundatii din beton armat

Inainte de inceperea turnarii se curata cofrajele ,armaturile si betonul simplu de support.apoi

se uda cofrajele si stratul de beton simplu.betonul folosit frecvent la realizarea acestor elemente
este plastic de lucrabilitate L3.Se va compacta prin vibrare sau prin indesare cu vergelele metalice
sau sipci de lemn si prin baterea cofrajului.Betonul trebuie turnat continuu pe inaltimea sectiunii.In
cazul fundatilor continui ,betonarea se va face in sens longitudinal ,iar daca trebuie oprita se va face
la un unghi de 90

In cazul compactarii ardierelor ,aceasta se va face fara intrerupere.inaltimea de turnare nu

trebuie sa depaseasca 1 .

Dupa turnare ,fata superioara a betonului se netezeste cu un dreptar,

TURNAREA BETONULUI IN STALPI

Inainte de incepera turnarii se va verifica daca betonul de la baza stalpilor a fost bine spalat
si nu exista impuritati.dupa aceea se poate permite fixarea capacului de vizitare de la baza stalpului.

Betonarea trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor reguli :

-inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 1 m ;

-betonarea se va face fara intreruperepe toata inaltimea stalpului ;

-turnarea se va face in straturi orizontale 30..50 cm.

In cazul stalpilor careau sectiunea mai mica de 30X30 cm si au armature la partea

superioara e de preferat sa se prevada in peretii laterali ai cofrajului , la distanta de 1 m ,ferestre de
turnare (b).betonul se compacteaza cu pervibratoare sau cu vibratoare de cofraj.(c)-se prezinta
pozitiile successive ale vibratoarelor de cofraj.

Atunci candse realizeaza compactarea cu ajutorul pervibratorului se va avea in vedere ca

distanta buteliei fata de cofraj trebuie sa fie de cel putin doua ori diametrul buteliei si cel mult
jumatate din raza ei de actiune.
 145

TURNAREA BETONULUI IN DIAFRAGME

Betonarea diafragmelor se face cu respectarea acelorasi prevederi ca la betonarea stalpilor.

Betonul se toarna in straturi longitudinale cu grosimea de 30…50 cm compactate , de preferat prin

vibrare.La introducere betonul va fi dirijat cat mai vertical si spre centrul cofrajului.In cazul
diafragmelor cu grosimea de min 12 cm si inaltimea de max 3 m betonul se poate turna direct pe la
partea superioara utilizand bene cu furtun , burlane ,palnii sau pompa de beton.In celelalt cazuri
este nacasara prevederea unor ferestre de turnare.Se acorda atentie deosebita zonelor cu armaturi
dese unde pot aparea segregari.

TURNAREA BETONULUI IN PLACI GRINZI SI SCARI

Plaseele se betoneaza odata pe toata suprafata lor(placa ,grinzi,century) ,de preferat fata
intrerupari.se admite corectarea unui rost ,betonarea oprindu-se ;la 90 (suprafata rostului
perpendiculara pe cofraj)

Grinzile se toarna in straturi orizontale cu grosimea de 30…50m si se compacteaza cu

pervibratorul.Placile se compacteaza cu vibratoare de suprafata(rigla vibratoare,placa
vibratoare).Turnarea betonului in placi si grinzi va incepe dupa 1..2 ore de la terminarea turnarii
stalpilor sau peretilor pe care reazema ,pt.a se asigura incheierea procesului de tasare a betonului
proaspat introdus in acestia.

Circulatia mucitorilor si a mijloacelor de transport se face pe podine de lucru.

La turnarea unei scari nu se admit rosturi de lucru ,betonarea incepand de la partea de jos a
ei.In rest se vor respecta aceleasi prevederi ca si in cazul turnarii placilor.

TURNAREA BETONULUI IN ARCE SI BOLTI

La betonarea arcelor si boltilor se foloseste un beton de consistenta vartoasa ,pt a nu curge

pe cifrajele inclinate.Atunci cand inclinarea este mai mare de 45 ,se prevad contracofraje ,pt a se
impiedica curgerea betonului.

Boltile la care deschiderea L este mai mica decat lungimea generatoarei G ,se betoneaza pe
fasii separate prin rosturi de lucru orientate perpendicular pe directia generatoarei.fiecare fasie se
betoneaza fara intreruperi incepand de la ambele margini(nasteri)catre centru(cheie)si urmarind ca
incarcarea cintrelor de sustinere a cofrajului sa fie simetrica.

Boltile la care deschiderea e mai mare decat generatoarea ,precum si arcele ,se betoneaza
pe sectoare separate prin rosturi de lucru orientate paralelcu generatoarea.betonarea se face
simultan la cate doua sectoare situate simetric fata de cheie.Atunci cand deschiderea e mai mica de
15 m ,betonarea se poate face fara intrerupere in mod simetric ,incepand de la nastere la cheie.
 146

O atentie deosebita se va da modului de ancorare al tirantilor in nasterea arcului

ROSTURI DE LUCRU

POZITIA ROSTURILOR DE LUCRU

Ideal ar fi ca betonarea sa se faca in mod continuu.Oprirea betonarii conduce la aparitia unui

rost de lucru care creaza zone de slaba rezistenta si impermeabilitate.

La constructiile importante (rezervoare ,buncare ,bolti ,elemente de mare deschidere ,

constructii massive) pozitia rosturilor de lucru precum si tratarea lor speciala sunt indicate prin
proiect.Atunci cand nu sunt prevazute in proiect , pozitia lor se va stabili de catre conducatorul
ethnic al lucrarii ,inainte de inceperea betonarii ,respectandu-se urmatoarele reguli :

1 – la stalpi se admit rosturi numai la baza ,in cazuri exceptionale putandu0se prevedea inca
un rost la 3..5cm in partea de jos a grinzii sau placii ;

2 – la grinzi ,se face in zona de moment minim ;

3 – la placile armate pe o directie ,rostul se va lasa parallel cu armature de rezistenta ;

4 – la placile armate pe doua directii ,se va lasa in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din   l min(l
min=latura mica a placii)si va fi parallel cu armature de rezistenta

5 – la planseele cu nervure ,cand betonarea se face in directia nervurilor , rostul se va face

in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor (l n),iar cand betonarea se face
perpendicular pe directia nervurilor ,rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din
deschiderea grinzii pricipale (l g) si aproximativ la sfertul deschiderii palcii (l p) ; este indicat sa se
evite creaea unui rost continuu , prin alternarea rosturilor intre diferite campuri , in pozitia 1/5 si
respactiv 1/3 ;

6 – la placile curbe subtiri nu se admit rosturi de lucru(betonarea se va face fara intrerupere)

;

7 – la bolti si arce se admit rosturi paralele cu generatoarea ,impartindu-se bolta sau arcul in
botari dispusi simetric fata de cheie ;

8 – la boltile cu lungimi mari ,ele se pot face in plane transversala ,impartind bolta intr-o
serie de bolti mai inguste ;
 147

9 – la fundatiile de utilaje supuse la eforturi dinamice ,nu se admit rosturi de turnare.

CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA ROSTURILOR DE LUCRU

1 – suprafata rosturilor de lucru la stalpi , grinzi si arce , va fi perpendicularA PE AXA

ACESTOR ELEMENTE , IAR LA PLACI , BOLTI SI PERETI , perpendiculara pe suprafata lor ;

2 – suprafata betonului la rosturi se lasa cat mai rugoasa ;

3 – durata maxima a intreruperilor de betonare nu trebuie sa depaseasca momentul de

incepere al prizei cimentului folosit ;

4 – in cazul in care intreruperea de betonare este mai mare ,reluarea ei este indicat sa se
faca numai dupa ce betonul a atins o rezistenta la compresiune de minimum 12,5 daN/cm² si cu
pregatirea corespunzatoare a suprafetei rostului de lucru dupa cum urmeaza :

-suprafata rostului va fi bine curatata(prin cioplire si frecare cu paria de sarma)

 148

-imediat inainte de turnarea betonului proaspat ,suprafata rostului va fi spalata abundant cu

apa si apoi acoperita cu un strat de mortar de ciment cu acelasi dozaj ca cel al betonului care se
toarna.
DOCUMENTE SIMILARE
Constructii metalice 0
Constructii MATERIALE CERAMICE
MODERNIZARE STRAZI COMUNELE M.
+ Font mai mare | - Font mai mic KOGALNICEANU, GURA IALOMITEI, GIURGENI -
STUDIU DE FEZABILITATE
Lucrari din beton armat
ACTIUNI LA PODURI
PROIECT -tehnologie-
GEALAN - Forta traditiei si a experientei
Auditul energetic - Certificarea energetica a
cladirilor
CERINTE PENTRU CONFECTII TEHNOLOGICE
PROGRAMAREA SI ORGANIZAREA EXECUTIEI
LUCRARILOR DE TERASAMENT SI
INFRASTRUCTURA PENTRU CONSTRUCTIA P +
Cap I. Argument E+M
FORAJ DE EXPLORARE – EXPLOATARE
Proiectul pe care l-am realizat se incadreaza in
tema data „Constructii metalice”. Tematica
proiectului a fost studiata pe parcursul anilor de
liceu in cadrul disciplinelor tehnice dar si la orele de instruire practica.

Materialul cel mai utilizat pentru constructiile metalice este otelul deoarece dovedeste multe
avantaje in comparatie ce alte materiale ca: lemnul, betonul, betonul armat etc.

Pentru realizarea acestui proiect am consultat bibliografia recomandata de catre profesorul

indrumator si am aplicat cunostintele dobandite in timpul scolii.

Din categoria constructiilor metalice fac parte grinzi, piloni, stalpi. Pentru acestea am realizat cateva
calcule la solicitarile principale care se regasesc in lucrare.

Cap. II. Notiuni caracteristice constructiilor sudate

2.1. Caracteristici ale constructiilor metalice

Constructii metalice se inteleg acele constructii sau parti importante de constructii al

caror schelet de rezistenta este alcatuit in cea mai mare parte sau in totalitate din metal.

Exemple de constructii metalice:

- scheletele de rezistenta ale constructiilor industriale;

 149

- acoperisurile metalice;

- podurile metalice de cale ferata;

- podurile metalice de sosea;

- stalpii liniilor aeriene de transport al curentului electric;

- antenele de telecomunicatii;

- podurile rulante, macaralele;

- instalatiile de foraj, rezervoarele, constructiile hidrotehnice etc.

Caracteristic acestor constructii este materialul de baza, care este otelul, mai rar fonta. in
ultima perioada, datorita cerintei de scadere a greutatii proprii a unor constructii, a inceput sa fie
utilizat si aluminiul.

Otelul, ca material de constructii, prezinta avantajele elasticitatii bune si caracteristicilor

mecanice superioare celorlalte materiale folosite in constructii.

Avantajele folosirii constructiilor metalice confectionate din otel sunt urmatoarele:

1) Greutatea proprie a constructiei executata din otel este redusa in comparatie cu cea
executata din caramida, beton armat sau lemn, datorita faptului ca rezistentele admisibile ale
otelului sunt mult mai mari in comparatie cu ale celorlalte materiale.

Semnificativa este valoarea indicelui de utilizare p al materialului, care este raportul dintre

greutatea specifica a materialului si rezistenta admisibila:

in tabelul de mai jos sunt date cateva valori pentru cele mai importante materiale de constructie:

Greutatea specifica
Rezistenta admisibila     
Materialul
3
(daN/m2)
y (daN / m )
Otel 1400 X 10-4 5,5 x104
Lemn 100 X 10-4 6 x 104
Beton armat 100 X 10-4 4X104
 150

Elementele constructiilor metalice necesita dimensiuni reduse pentru preluarea eforturilor

pe care le suporta in constructie, sunt mai usor de transportat si se manevreaza mai usor. Acest
lucru se explica prin indicele de utilizare mic in raport cu al celorlalte materiale folosite in
constructii.

2) Elementele constructiilor metalice se executa in ateliere specializate, cu personal calificat si

deci se preteaza la prelucrare in productia de serie. Dupa ce au fost executate elementele
prefabricate, sunt expediate pe santiere, unde sunt montate, deci productia functioneaza in tot
cursul anului. Tot datorita faptului ca elementele sunt prefabricate, ele se pot demonta si monta
in alt loc, dandu-li-se o alta destinatie. Acest avantaj isi gaseste aplicatii la hale de targuri,
expozitii sezoniere sau scene de spectacole. Alte avantaje ale constructiilor metalice.

- se monteaza usor si rapid, nefiind necesare schele complicate de montare;

- pot fi folosite imediat dupa montare, nemaifiind necesar timpul de intarire (de priza) de la
constructiile de beton;

- materialul constructiilor metalice se recupereaza dupa demolarea acestora, prin retopire sau
chiar refolosire.

Dezavantajele constructiilor metalice. in raport cu constructiile din alte materiale de

constructie, dezavantajele constructiilor metalice sunt :

- otelul fiind un material relativ scump este mai relativ si mai economic a fi folosit in constructiile de
masini, unde folosirea altor materiale nu este posibila;

- executarea constructiilor metalice necesita utilaj complex si personal pregatit si specializat atat pentru
excursie cat si pentru montaj;

tolerantele de executie fiind mici impun respectarea intocmai a documentatiei de executie;

- constructiile metalice sunt supuse coroziunii si necesita cheltuieli de intretinere suplimentare.

2.2. Clasificarea constructiilor metalice

151
 152

Prescriptiile de calcul si de executie a constructiilor metalice tin seama de aceasta

clasificare si difera de la o grupa la alta.
Confectiile metalice pol fi grupate in functie de rolul pe care trebuie sa-l indeplineasca
si anume :

2.3. Conditii de utilizare a constructiilor metalice

- Din analiza avantajelor si dezavantajelor pe care le prezinta constructiile metalice, rezulta ca

domeniul de utilizare a lor nu este limitat decat de factori economici ca : disponibilul de laminate
de otel, costul ridicat al otelului si gradul de dezvoltare al capacitatii intreprinderilor de
constructii metalice.
 153

In timpul exploatarii, constructiile metalice necesita o supraveghere continua si lucrari

periodice de intretinere. Pentru unele constructii (macarale, poduri rulante, rezervoare sub
presiune, gazometre etc.), supravegherea in exploatare este reglementabila prin regulamente
speciale, care contin prescriptii corespunzatoare tipului de constructie respectiv.

Pentru celelalte constructii metalice, care nu prezinta pericol de accidentare in timpul

exploatarii lor, supravegherea permanenta este necesara pentru a prelungi cat mai mult durata de
viata a constructiei. in acest sens, se recomanda ca acele constructii care sunt montate in exterior,
supuse agentilor atmosferici si intemperiilor, sa fie protejate periodic, sau cand se constata ca au
suferit degradari, prin aplicarea de straturi de vopsea, in raport cu conditiile de mediu in care
functioneaza constructia.

2.4. Elemente componente ale constructiilor metalice

Actiuni ( incarcari; in constructii)

Asupra constructiilor, in general, actioneaza o serie de sarcini proprii sau exterioare care
produc solicitari si deformatii in elementele de constructiei sau in structura lor de ansamblu
(greutate proprie, incarcari utile, actiunea utilajelor, actiuni climatice etc.).

Aceste sarcini care actioneaza asupra structurii de rezistenta a unei constructii poarta numele
de actiuni sau incarcari (forte exterioare).

In vederea sistematizarii calculelor de rezistenta, a stabilirii coeficientilor de calcul si

rezistentelor admisibile, incarcarile sunt clasificate, evaluate si grupate de standardele si
normativele in vigoare, pentru cele mai importante tipuri de constructii (constructii de hale
industriale, poduri de sosea, poduri de cale ferata, turle de foraj, constructii hidrotehnice etc.).

Sub actiunea acestor incarcari, elementele constructiilor sunt supuse la diferite solicitari
(intindere, compresiune, incovoiere, forfecare sau rasucire).

Incarcarile care actioneaza asupra constructiilor pot fi clasificate dupa mai multe criterii, cel
mai important fiind criteriul duratei de incarcare.

Dupa acest criteriu, incarcarile se clasifica astfel :

- incarcari (actiuni) permanente; acestea se aplica in mod continuu cu o intensitate practic

constanta, in raport cu timpul;
 154

- incarcari (actiuni) temporare, de lunga sau de scurta durata; acestea variaza sensibil in

raport cu timpul sau pot lipsi total in anumite intervale de timp;

- incarcari (actiuni) exceptionale, actiuni care intervin foarte rar (seisme, inundatii etc.) sau
niciodata, pe durata de exploatare a constructiei.

Clasificarea incarcarilor se poate face si dupa alte criterii, de asemenea importante pentru
calculul de rezistenta si anume :

Dupa modul de aplicare :

incarcari statice, a caror valoare creste incet de la valoarea zero la valoarea finala, in timpul
aplicarii lor (ex. incarcarile permanente si unele incarcari utile);

incarcari dinamice, cand valoarea incarcarii se aplica brusc (ex. explozii, convoaie mobile pe
poduri etc.), in calcule, acestea se multiplica cu un coeficient special.

2.5. Tehnologia de fabricatie si asamblare a constructiilor metalice

2.5.1. Fazele de executie a constructiilor metalice

Tehnologia de fabricatie si asamblare a constructiilor metalice cuprinde urmatoarele etape :

- inlocuirea proiectului de executie;

- pregatirea materialului pentru executie;

- prelucrarea materialului in vederea executiei;

- asamblarea elementelor care alcatuiesc constructia metalica, prin operatii de sudare sau
nituire.

Intocmirea proiectului de executie al constructiilor metalice.

Proiectul de executie al unei constructii metalice contine doua parti principale si

anume : piesele scrise si piesele desenate.

Piesele scrise cuprind alegerea si justificarea solutiei adoptate, calculul complet al tuturor
elementelor de rezistenta precum si documentatia economica care contine extrasele de
materiale, antemasuratoarea si devizele.
 155

Piesele desenate se refera la desenele de executie intocmite pentru fiecare element in parte
si cuprind si plansele de ansamblu.

Proiectele de executie sunt insotite si de caiete de sarcini, in care proiectantii inscriu toate
prescriptiile si recomandarile necesare la executia si montajul constructiilor metalice.

Toate plansele de executie sunt insotite de extrasele de materiale intocmite pentru fiecare
element separat.

5.5.2. Pregatirea materialului pentru executia constructiilor metalice

Lucrarile de pregatire a materialelor incep la serviciul tehnologic al intreprinderii unde se

face verificarea desenelor de executie si a extraselor de materiale, urmarindu-se ca acestea sa fie
corect intocmite.

Dupa verificarea planselor de. executie si a extraselor de materiale se elaboreaza tehnologia de

fabricatie prin care se indica ordinea operatiilor si modul de realizare a acestora. Tot aici se
intocmesc proiectele pentru dispozitivele care servesc la executarea constructiei metalice.

Pentru unele piese din tabla (gusee, eclise etc.), se executa sabloane din carton sau tabla. subtire,
la scara 1 : 1, pe care se inscriu toate datele necesare trasari direct pe piesa a dimensiunilor si
distantelor dintre gauri marcandu-se obligatoriu : numarul comenzii, numarul desenului, pozitia
piesei si dimensiunile ei, diametrul gaurilor si numarul bucatilor identice.

Materialele sunt depozitate de obicei in aer liber in apropierea halelor de fabricatie. Depozitele
de laminate sunt deservite pe poduri rulante sau marcate portal.

In depozite materialele sunt sortate pe calitati si dimensiuni fiind asezate in asa fel incat
sa fie usor de identificat si sa poata fi usor manevrate si scoase din depozit in ordinea
necesitatilor.

Electrozii, niturile, suruburile si alte piese marunte sunt depozitate in magazii inchise, in
ambalajele lor, fiind sortate pe calitati si dimensiuni.

Materialele se livreaza intreprinderii de constructii metalice cu certificate de calitate prin care

intreprinderea producatoare garanteaza calitatile prescrise in comanda.

Pregatirea propriu-zisa a materialelor pentru prelucrarea si executarea constructiilor cuprinde

urmatoarele operatii:

- taierea la dimensiuni a pieselor ce compun elementele de constructii metalice;

 156

- indreptarea si curbarea pieselor ;

- trasarea tuturor detaliilor de piese taiate.

Taierea la dimensiuni a pieselor se face in sectia de
debitare. Pentru piesele cu contur variat, cum sunt
guseele, care rezulta prin taierea din tabla groasa,
este bine sa se intocmeasca desene de croire din
care sa rezulte modul cum a fost conceputa taierea,
in asa fel ca pierderile de metal sa fie minime (Fig.
6.1).

Taierea pieselor la dimensiuni se poale face in mai multe feluri si anume  cu foarfecele, cu
fierastraul si cu flacara oxigaz.

Indreptarea si curbarea pieselor. Indreptarea pieselor se face in diferite instalatii, prin

trecerea lor printre cilindrii masinilor de indreptat. Pentru table si platbande. cilindrii au
suprafete netede, iar pentru portile laminate an suprafete profilate dupa forma profilurilor.

Curbarea, indoirea pieselor, se face la masini cu cilindri sau la prese si poate fi facuta la rece
sau la cald, in functie de raza de curbura si grosimea materialului.

Trasarea detaliilor pe piesele taiate se executa dupa debitarea pieselor, direct dupa desenul piesei
sau dupa sabloane.

Asamblarea elementelor constructiilor metalice

Asamblarea pieselor in. vederea nituiri sau sudarii cuprinde loialitatea operatiilor prin
care piesele componente ale ansamblului unui element se aseaza si se mentin in pozitia
corespunzatoare data de pozitia de functionare si indicata de proiectul de executie.

Mentinerea acestor piese

componente in pozitia de asamblare se
face cu ajutorul unor dispozitive de fixare,
cum sunt: dispozitivele cu cleme, cu surub
(fig 6.3 a.), sau cu pene (fig. 6.3, b) sl
dispozitivele rotative pentru executarea
grinzilor sudate. In cazul asamblarii
constructiilor metalice bulonate se va proceda similar pentru mentinerea pieselor componente in
pozitia de asamblare.
 157

La constructiile nituite, o date cu jugurile, piesele se prind si cu suruburi de montare care

le fixeaza din loc in loc.

Controlul cautarii executiei constructiilor metalice

In ce priveste controlul calitatii executiei constructiilor metalice se mentioneaza urmatoarele

etape:   

- controlul documentatiei si al materialelor;

- controlul calitatii executiei pieselor componente;
- controlul calitatii imbinarilor constructiilor metalice.
Controlul documentatiei si al materialelor

Controlul executiei urmareste: daca detaliile date in desenele de executie sunt suficiente,
daca extrasele de materiale cuprind cantitatile si calitatea materialelor folosite si daca fisele
tehnologice cuprind tehnologia cea mai corespunzatoare pentru o executie corecta.

Dupa verificarea documentatiei si avizarea favorabila, se trece la controlul calitatii    

materialelor folosite si la executia constructiei metalice.

2.5.5. Vopsirea sl expedierea constructiilor metalice

Inainte de a se vopsi cu un strat de grund, constructiile metalice se curata de oxizi, de

murdarie, grasimi si alte impuritati. Curatirea se face cu peria de sarma : la piese mai oxidate
curatirea se realizeaza incalzind suprafata cu flacara oxiacetilenica dupa care oxizii cad foarte
usor. O metoda foarte eficace de curatire este sablarea suprafetelor pieselor.

2.6. Montaj general al constructiilor metalice

La montajul general al constructiilor metalice se urmareste in principal:

intocmirea proiectului de montaj;

organizarea si executarea lucrarilor de montaj;
utilaje folosite la montajul constructiilor metalice.

Intocmirea proiectului de montaj

 158

La intocmirea proiectului de montaj se va urmari rezolvarea ulterior problemelor legate de

asigurarea unui montaj corect, urmarindu-se in principal :

tehnologia de montaj, necesarul de forta de munca, necesarul de materiale, scule, dispozitive si

utilaje, graficul general de montaj, controlul calitatii constructiilor metalice in diferitele etape de
montaj si masurile de protectie a muncii ce trebuie luate pe toata perioada efectuarii
lucrarilor pe santier.

2.6.1. Organizarea sl executarea lucrarilor de montaj

Lucrarile de organizare vor incepe cu organizarea depozitului care trebuie sa fie situat
in apropierea locului de montaj pentru a scurta distantele de manipulare. Piesele,
subansamblurile si, in general, constructiile metalice expediate in stare asamblata vor fi
amplasate (depozitate) pe un teren compact sau consolidat, prevazut cu rigole de scurgere a
apelor pluviale si situat la 15 - 20 cm deasupra terenului inconjurator.

Efectuarea operatiilor prealabile urmareste:

- stabilirea axelor si a nivelurilor de montaj;

- calcarea (asezarea) corecta ca nive1 a

elementelor de constructii metalice (f'ig. 5.8);

- montarea utilajului de ridicat necesar la

realizarea montajului constructiilor metalice.

Executarea propriu-zisa a montajului.

In aceasta etapa de montaj se vor respecta
urmatoarele:

pregatirea si asamblarea tronsoanelor pentru

montaj, legarea acestora cu cabluri (v.
fig. 5.8, a) ;

verificarea prinderilor efectuate la legarea

tronsoanelor ;
 159

ridicarea pieselor si subansamblurilor cu 5—10 CM de la sol, verificandu-se totodata

echilibrul prin manevre de ridicare si coborare pe inaltimea de 5 -10 cm (fig;. 5.8, b) ;

se efectueaza operatia de ridicare propriu-zisa (v. fig. 5.8, c);

prinderea provizorie a elementelor de

constructii metalice si a
subansamblurilor in pozitiile din
proiect, utilizand un numar
suficient de suruburi de montaj
pentru a asigura stabilitatea
elementelor pana la executarea
prinderii definitive:

controlul interoperational al
elementelor montate ;

montarea definitiva a celorlalte

constructii metalice pe santier;

ancorarea (atunci cand este necesar)

constructiile metalice (fig. 7.1).

2.6.2. Utilaje folosite la montajul constructiilor metalice

La montare se vor folosi utilaje corespunzatoare tinand seama de natura constructiei,

greutatea maxima a elementelor ce se monteaza, dimensiunile geometrice ale elementelor,
inaltimea de ridicare, prezenta sau lipsa surselor de energie electrica, randamentul utilajelor etc.
Pentru ridicarea si montarea constructiilor metalice se vor folosi utilajele de ridicare actionate
manual cum sunt : cricurile, verinele, palanele, troliile sau utilaje actionate mecanic in acelasi
scop, printre care se pot mentiona : macaralele Derrict, macaralele turn, macaralele pe senile si
automacaralele.

Cap. III. Calcule ale solicitarilor aparute in studiul constructiilor metalice

3.1. Solicitarile sl calculul asamblarilor

Constructiile metalice sunt realizate din elemente de constructii asamblate prin nituri, cu
suruburi (buloane) sau mai frecvent prin sudura. Prin imbinari, eforturile se transmit de la un
element la altul.
 160

3.2. Innadiri. Prescriptii sl solutii constructive

Innadirile se realizeaza cu eclise sau corniere de imbinare.

Innadirea in nod se calculeaza la forta cea mai mica dintre eforturile axiale, iar innadirea in afara
nodului se calculeaza la efortul maxim axial sau efortul capabil al grinzii.

Innadirea platbandelor.

Platbandele nefiind folosite ca elemente izolate in constructiile metalice, innadirea lor nu

intervine ca operatie independenta, ci numai la piesele compuse la care participa si platbandele.
De aceea, solutia innadiri este determinata de cele mai multe ori de configuratia intregului
ansamblu.

Astfel, innadirea prin nituire a doua platbande cu eclisa pe o parte se executa numai cand una din
fete nu este libera.

Grosimea si latimea eclisei se iau, in general, egale cu dimensiunea platbandei, afara de cazul

cand unele parti ale platbandei sunt ocupate de alte piese si cand eclisa ramane mai ingusta, in
acest caz, eclisa se ia mai groasa decat platbanda.

La innadirea unui pachet de platbande cu eclisa pe o parte, rosturile platbandelor se

esaloneaza la intervale egale. Aceasta asezare se face in scara (fig. 2.5, a), in cleste (fig.
2.6, b) sau in scara dubla (fig. 2.5, c).

Platbandele se
innadesc cap la cap, fara
eclise, prin cordoane de
sudura in adancime.
Cordonul poate fi
(transversal) perpendicular
pe axa piesei, sau inclinat
cu un unghi de 30-45° fata
de axa (fig. 2.6). Dupa cum
se stie, imbinarea cap la cap
normala nu poate transmite
 161

intregul efort capabil de a fi preluat de platbanda. innadirea oblica remediaza in mare masura
acest inconvenient.

Innadirea sudata cu eclisa se poate executa ca si la nituire, adica cu o singura eclisa sau cu
doua. innadirea cu doua eclise se prefera cand
ambele fete ale platbandei sunt libere. Pentru
ca transmiterea eforturilor sa fie mai lenta,
este bine ca eclisele sa fie racordate ca in
figura 2.8.

Alcatuirea elementelor sl calculul constructiilor

metalice

Forma sectiunilor elementelor de constructii metalice (bare, grinzi, stalpi etc.) are o mare
importanta, solutia respectiva trebuind sa prezinte in acelasi timp):

rezistenta maxima posibila pentru incarcarile care solicita elementul considerat, lucru ce se

realizeaza prin:

alcatuirea, pe cat posibil, a unor sectiuni simetrice fata de planul de actiune a solicitarilor;

alcatuirea unor imbinari cat mai simple care sa permita trecerea directa a solicitarilor prin
imbinare (fara a aparea solicitari suplimentare);

la grinzile cu zabrele, prinderile in noduri sa se faca cat mai simplu si mai robust;

economie de metal care se realizeaza prin alegerea judicioasa a calitatii otelului si prin

utilizarea sectiunii celei mai rationale pentru elementul de solicitarea respectiva astfel :

• pentru elementele solicitate la intindere, cea mai buna (daca conditiile de rigiditate si
constructive permit) este bara de sectiune circulara, avand materialul repartizat cel mai aproape
de axa sectiunii (are dezavantajul unui consum mare de material);

• pentru elementele solicitate la compresiune centrica, fiind necesar a se obtine o rigiditate cat
mai buna, sectiunea cea mai indicata este sectiunea tubulara, avand materialul repartizat cat mai
departe de axa barei;

• pentru elementele solicitate la rasucire, din acelasi considerent (realizarea unei mai mari
rigiditati), sectiunea tubulara este cea mai indicata
 162

• pentru elementele solicitate la incovoiere, sectiunea cea mai buna este dublu T, materialul fiind
aglomerat cat mai departe de axa neutra a grinzii;

• la elemente solicitate la compresiune excentrica, pentru a se realiza o rigiditate cat mai mare in
planul de actiune a momentului, se recomanda sectiunea dublu T cu talpi nesimetrice.

• executie cat mal simpla care se obtine prin:

• alcatuirea sectiunilor pe cat posibil din elemente laminate standardizate care se fabrica curent;

3.3.1. Dimensionarea barelor solicitate la intindere

Alegerea sectiunii barei. 0 bara nituita supusa la intindere se dimensioneaza tinand seama de
aria sectiuni nete a ei (An), adica aria sectiunii brute (A) redusa cu aria suprafetei gaurilor de nit,
si de ipoteza de rupere (fig. 6.12).

• in cazul ruperii normale (perpendiculara pe axa barei) :

in care :

An este aria sectiunii nete, in cm2;

Ab, -- aria sectiunii brute, in cm2 ;

n    — numarul de nituri;

d    — diametrul gaurii de nit, in cm;

t    — grosimea piesei, in cm.

- in cazul ruperii sinuoase in care e este distanta si pasul nituiri (fig. 6.12);

- in cazul sectiunilor compuse :

 163

(suma ariilor nete ale elementelor componente calculate pentru sectiuni de rupere foarte apropiate).

Calculul sectiunii. Aria necesara sectiunii se dimensioneaza cu relatia :

3.3.2. Elemente supuse la incovoiere

In cazul constructiilor metalice se intalnesc o scrie de piese (elemente) supuse solicitarii de

incovoiere. Este cazul general al grinzilor (grinzi cu inima plina, grinzi cu zabrele). Fermele
metalice ale acoperisurilor halelor industriale lucreaza, de asemenea, in ansamblul lor, ca grinzi
supuse la incovoiere.

1. Grinzi cu inima plina. La grinzile cu inima plina, modul de alcatuire a sectiunii

transversale determina si capacitatea portanta a grinzii.

Pentru stabilirea unor dimensiuni mai precise, sectiunea aleasa se verifica la solicitari
maxime astfel incat sa indeplineasca conditiile de rezistenta, stabilitate si rigiditate.

Verificarea de rezistenta se face pentru solicitari statice (incovoiere intr-un plan principal).

2. Grinzile cu zabrele sunt elemente de constructie ce lucreaza in ansamblu, la incovoiere.

Dimensionarea sectiunii barelor componente se face pe baza solicitarilor la intindere,

compresiune sau solicitarilor complexe.

Verificarea dimensionarii barelor grinzilor cu zabrele se face, in functie de solicitarea

elementului, cu relatiile prevazute pentru elementele solicitate la intindere, compresiune etc.

La grinzile cu deschideri mari (peste 30 m) se recomanda ca grinda sa se confectioneze cu o

contrasageata egala cu sageata sistemului de incarcare permanenta.

3. Grinzile cheson lucreaza ca grinzi cu inima plini, deci la dimensionarea si verificarea lor se

folosesc aceleasi relatii si aceeasi metodologie de calcul.

Grinzile cheson pot relua mai usor incovoierile oblice si momentele oblice de rasucire.
 164

Ele prezinta avantajul unui consum redus de metal, sortimente reduse de materiale (pot fi
confectionate dintr-o singura grosime de tabla) si un volum de manopera mic. Prin inchiderea
sectiunii, grinzile sunt expuse mai putin coroziunii.

Toate aceste avantaje conduc la o mare economie de metal, costuri reduse, siguranta in
exploatare, calitati ce fac din grinda-cheson solutia cea mai convenabila pentru multe constructii
metalice (poduri rulante etc).

3.3.3. Stalpi turnir piloni

Elemente componente.

Din categoria barelor comprimate, adica a stalpilor, turnurilor si pilonilor, fac parte :

- stalpii metalici pentru liniile de transport de energie electrica;

- turnurile si pilonii pentru antenele de radio si de televiziune ;

- turnurile de extractie pentru ascensoarele de mina ;

- turlele metalice pentru sondele de petrol si de gaze naturale ;

- turnurile de montare ;

- catargele, coloanele, bigile si pontilii in constructiile de nave ;

- catargele macaralelor turn si Derrick ;

- stalpii halelor de constructie metalica ;

- stalpii cailor de rulare pentru podurile rulante ;

- stalpii de sustinere pentru platformele metalice si pentru diverse agregate industriale grele
(de exemplu furnalele).

Stalpii sunt
constructii
metalice
verticale, uneori
cu o oarecare
inclinare .care
 165

preiau sarcini grele si le transmit altor parti de constructii si, in general, fundatiilor. Ei sunt
alcatuiti din bare departate, legate intre ele prin zabrele sau benzi, si in unele cazuri din bare
simple cu sectiunea plina. La capete stalpii sunt prevazuti adeseori din piese de rezemare (fig.
5.1). Stalpii sunt surprinsi unor solicitari complexe, dintre care cele mai importante sunt axiale,
alaturi de acestea apar solicitarile excentrice, orizontale si de incovoiere.

Stalpii, turnurile si pilonii sunt considerati ca bare supuse la compresiune, ale caror sectiuni sunt
determinate de conditiile de flambaj. Aceste conditii impun ca sectiunile acestor bare sa aiba
momente de inertie mari.

Sectiuni dintr-un singur element, adica dintr-un singur profil laminat. se fac numai pentru
eforturi si inaltimi mici, ca in cazul sustinerii conductelor (fig. 5.2).

Ca bare otel se folosesc corniere cu aripi mari si subtiri

(fig. 9.3, a). in unele cazuri se alcatuiesc sectiuni din profile U
sau I, asezate la oarecare distanta si legate intre ele prin placute
cu zabrelute (fig. 9.3, b). Adeseori aceste profiluri se intaresc cu
platbande asezate pe talpi. Se utilizeaza insa si sectiuni din dona
sau patru corniere sau din doua profile U sudate direct sau prin
platbande (fig. 5.3, c). Pentru stalpii mai grei se utilizeaza
sectiuni    din profile I in cruce.

Cap. IV. Norme de protectia muncii in domeniul constructiilor

metalice

La exploatarea constructiilor instalatiilor si utilajelor din

atelierele si locurile de munca unde se executa si se monteaza constructii metalice in afara
normelor generale de protectia muncii sunt intocmite si instructiuni specifice acestui domeniu.

Persoanele incadrate in aceasta activitate au urmatoarele obligatii:

- sa cunoasca si sa aplice normele de protectia muncii si stingerea incendiilor;

- sa nu blocheze caile de acces cu materiale ce ar impiedica interventia operativa pentru

interventii;

- sa cunoasca sistemul de alarmare, locul unde se afla mijloacele de interventie si cum

trebuie sa actioneze in caz de accident sau incendiu. Normele de protectia ce trebuie respectate
sunt:
 166

- verificarea inainte de inceperea lucrului a instalatiilor de unde se fac racordarile pentru

alimentare, energie electrica, statii de acetilena, de aer comprimat;

- verificarea instalatiilor electrice sau a celor de alimentare cu combustibil la masinile si

instalatiile de ridicare inainte de inceperea lucrului;

- executarea reviziilor sau a reparatiilor utilajelor numai de catre echipele specializate

dupa scoaterea de sub tensiune a echipamentelor;

- pe timpul utilizarii masinilor si instalatiilor de ridicat si transportat se verifica, inainte de

inceperea lucrului, starea echipamentelor, dispozitivelor si cablurilor de ridicare precum si buna
functionare a sistemului de franare si de siguranta, de semnalizare acustica si optica;

- legarea sarcinilor se executa numai de catre legatorii de sarcina autorizati pentru aceste
operatii;

- montorii ce lucreaza la inaltime trebuie sa fie bine instruiti, sa aiba echipament special
(incalta-minte care nu aluneca, casti de protectie si centuri de siguranta cu care sa se lege de
elemente definitiv fixate);

- pentru lucrul in timpul iernii trebuie luate masuri suplimentare: curatirea schelelor si scarilor de
gheata. presararea de rumegus etc. in locurile alunecoase;

- se interzice stationarea sub mijloacele de ridicare, supraincarcarea acestora si accesul

persoanelor neautorizate in locurile de montaj si in special in zona de ridicare;

- in cazul executarii unor operatii de vopsire cu lacuri sau vopsele combustibile se interzice cu
desavarsire fumatul si executarea de lucrari cu flacara deschisa si se va executa o ventilatie
corespunzatoare;

- dezghetarea, decongelarea instalatiilor, conductelor si aparatelor de orice fel prin care circula
materiale combustibile se face cu ajutorul jeturilor de abur, apa calda, nisip fierbinte, in nici un
caz nu se va folosi foc deschis;

- executarea operatiilor de sudura se face in locuri special amenajate;

- la executarea operatiilor mecanice se vor avea in vedere masurile generale impuse in situatii
asemanatoare (functionare eficienta si fara defectiuni, pornirea si oprirea utilajelor in conditii de
siguranta;
 167

- se interzice folosirea sculelor improvizate sau neadecvate pentru efectuarea operatiilor

tehnologice;

- in atelierele de vopsitorie si grunduire se executa zilnic dupa terminarea ultimului schimb

operatii de spalare si curatare a recipientelor, instalatiilor si aparatelor, pardoselilor si vor fi
evacuate reziduuri-le inflamabile, lavetele, si alte materiale ce nu mai pot fi folosite.

Cap. V. Bibliografie

1. Aurel Ciocarlea, Vasilescu si Mariana Constantin – Asamblarea, intresinerea si repararea

masinilor si instalatiilor, Editura ALL
Educational, Timisoara, 2003. DOCUMENTE SIMILARE
2. V. Jinescu si colaboratorii – Utilajul si 3
tehnologia meseriei – Lacatus
constructii metalice, Editura Didactica Pompe de caldura
si Pedagogica, Bucuresti, 1993.
Legea autorizarii executiei constructiilor

PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTII AGROTURISTICE CU

STRUCTURA DIN LEMN
CONSTRCTIILOR METALICE
ELEMENTE GENERALE DE TEORIE IN
Constructii CONSTRUCTII

+ Font mai mare | - Font mai mic Modul de monitorizare a ocuparii si utilizarii
terenului intravilan

Auditul energetic al cladirilor existente

Macro si microstructura lemnului

PREVEDERI SPECIFICE CALCULUL SIPCILOR

CONSTRCTIILOR METALICE Cum montam peretii de gips carton

Elemente structurale si tipuri de structuri

1 Generalitati

Prezentul capitol din normativul P100-2004,

partea I, se bazeaza in principal pe proiectul
Eurocode 8, partea I. Proiectarea structurilor
rezistente la cutremur. Reguli generale, actiuni
seismice si prevederi pentru cladiri (PrEN1998-1: 2004), cu unele completari si modificari din norma
americana AISC 2002 (2002), respectiv din norma romaneasca P100-1992.
 168

1.1 Domeniul

(1) Prevederile din acest capitol se refera exclusiv la cladiri cu structura metalica (constructii civile,
industriale, agricole si alte tipuri de constructii metalice cu structura similara cu cea a cladirilor
(platforme metalice, estacade, structuri pentru sustinerea cosurilor si cazanelor termocentralelor,
etc.).

(2) Pentru determinarea starii de eforturi si deformatii la incarcari seismice, se recomanda, pentru
toate tipurile de structuri metalice, metoda calculului modal cu spectre de raspuns (par. 4.5.3.1, alin.
2)

In cazul structurilor pentru care raportul dintre inaltime (H) si latura cea mai mica (B) este mai mare
decat 4 se va face un studiu special pe bata calculului dinamic neliniar folosind accelerograme de
amplasament.

(3) Prezentul normativ implementeaza criterii de verificare pentru rezistenta elementelor structurale
si a imbinarilor in formatul normei europene EC3, partea 1 “Reguli generale si prevederi pentru
proiectarea structurilor din otel pentru cladiri (EN 1993-1.1), respectiv partea 1.8 “Calculul si
proiectarea imbinarilor” (EN1993-1.8). In acest context, in norma se compara eforturile sectionale
obtinute din calculul structurii sub efectul actiunilor de proiectare, seismice si neseismice (N Ed, MEd,
VEd) cu fortele si momentele de proiectare – capabile (N Rd, MRd, VRd). Atunci cand se aplica
prevederile STAS 10108/0-78 pentru verificarea elementelor structurale si a imbinarilor conform
prevederilor din P100-2004, se va avea in vedere corespondenta intre eforturi sectionale (N, M, V) si
tensiuni ( 

Pentru verificarile care nu sunt acoperite de prevederile din STAS10108/0-78, se va folosi EN 1993.

1.2 Principii de proiectare

Caracterizarea tipului de comportare a unei structuri, disipativa sau nedisipativa, pentru calcul, in
cazul aplicarii metodelor de calcul in domeniul elastic (cu forte statice echivalente sau pe baza
spectrelor de raspuns) se realizeaza prin intermediul factorului de comportare q. In C 6.1 este
prezentata o relatie tipica dintre forta taietoare de baza si deplasarea la varf a unei structuri. Pentru
simplificarea raspunsului neliniar al structurii se adopta adeseori o idealizare biliniara. Valoarea
factorului q depinde de urmatorii factori:

Suprarezistenta de proiectare  , care provine din:

- dimensionarea structurii din alte conditii decat rezistenta la cutremur (rezistenta in gruparea
fundamentala de incarcari sau limitarea deplasarilor relative de nivel la starea limita de serviciu
seismica)
- evitarea unei variatii prea mari a numarului de sectiuni pentru a uniformiza si simplifica
procesele de proiectare si executie
- o rezistenta reala a materialelor mai mare decat cea nominala, etc.
 169

redundanta structurala qR= Fy/F1 reprezinta capacitatea de redistributie plastica a structurii, dupa

formarea primei articulatii plastice

ductilitatea structurii   caracterizeaza capacitatea de deformare postelastica fara o

reducere semnificativa a caracteristicilor de rezistenta si rigiditate

In relatiile de mai sus s-au folosit urmatoarele notatii:

Fe - forta corespunzatoare unui raspuns infinit elastic;

Fy - forta de curgere a sistemului;

F1 – forta taietoare de baza la formarea primei articulatii plastice;

Fd - forta taietoare de baza de calcul.

Valoarea totala a factorului de comportare q poate fi exprimata ca produsul suprarezistentei de

proiectare, a redundantei si a factorului de reducere datorat ductilitatii:

Figura C 6. Definitia componentelor factorului de comportare q

In principiu, orice structura conformata si dimensionata corect, poseda suprarezistenta de proiectare

datorita coeficientilor partiali de siguranta utilizati la definirea rezistentelor de calcul si a incarcarilor
folosite la proiectare. Structurile static nedeterminate poseda in plus si o redundanta structurala. In
consecinta, pentru o structura alcatuita si dimensionata in mod corect, valoarea efectiva a factorului
q este intotdeauna supraunitara. Cea de-a treia componenta a factorului q, data de ductilitate, este
si cea mai importanta. Aceasta presupune asigurarea ductilitatii la nivelului materialului, a sectiunilor
 170

elementelor structurale, a elementelor structurale si imbinarilor dintre ele, a structurii in ansamblul

ei.

Structurile alcatuite si dimensionate pentru a asigura toate cele trei categorii de cerinte, privind
suprarezistenta, redundanta si ductilitate sunt denumite structuri disipative si sunt incadrate in
conformitate cu P100-2004 in clasele de ductilitate H sau M.

Structurile care nu indeplinesc toate conditiile de ductilitate dar poseda suprarezistenta si

redundanta structurala, sunt considerate slab disipative si incadrate in clasa de ductilitate L.

Structurile cu elemente de clasa 4 care indeplinesc redundanta structurala si suprarezistenta, se

calculeaza pe baza unui factor  .

Structurile slab disipative alcatuite din elemente cu sectiune de clasa 1, 2 sau 3 se dimensioneaza si
verifica pe baza prevederilor din STAS 10108/0-78; pentru verificarile care nu sunt acoperite de
prevederile din STAS10108/0-78, se va folosi EN 1993.

Structurile alcatuite din elemente cu sectiune de clasa 4 se dimensioneaza si verifica in conformitate

cu prevederile din STAS10108/0-78, STAS10108/2-83, NP 012/97 respectiv Eurocode 3, partea 1.3
(EN1993-1.3).

1.3 Verificarea sigurantei

La proiectare se tine cont de posibilitatea ca limita de curgere efectiva a otelului (fy,act), sa fie mai
mare decat limita de curgere nominala (fy), prin introducerea unui coeficient de amplificare a limitei

de curgere  . In proiectare se accepta folosirea unei valori .

2 Conditii privind materialele

(1 - 2). Pentru structurile din clasele H si M de ductilitate, se vor utiliza oteluri cu proprietati de
ductilitate definite prin:

raportul dintre rezistenta la rupere fu si limita minima de curgere fy va fi cel putin 1,20
alungirea la rupere A5 va fi cel putin 20%
otelurile folosite in elementele structurale cu rol disipativ vor avea un palier de curgere distinct,
cu alungire specifica la sfarsitul palierului de curgere, de cel putin 1,5%.

Otelurile cu limita de curgere de proiectare fyd 350 N/mm2 se pot folosi numai daca proprietatile
plastice ale materialului sunt atestate prin incercari experimentale. Limita de curgere de
proiectare (fyd) este echivalenta cu rezistenta de calcul a otelului specificata in STAS10108/0-78 si se

obtine prin impartirea limitei de curgere caracteristica la coeficientul partial de siguranta  :

 171

= 1.10 S235 (OL37)

= 1.12 S275 (OL44)

= 1.15 S355 (OL52)

(3) Elementele din tabla cu grosimi > 16mm solicitate la intindere perpendicular pe planul lor sunt
susceptibile de aparitia destramarii lamelare. Riscul de aparitie a acestui fenomen este semnificativ
in cazul placilor de capat ale grinzilor in cazul imbinarilor grinda-stalp in zona afectata termic de
sudura dintre talpa grinzii si placa de capat. Riscul de destramare lamelara poate sa apara si in cazul
grinzilor sudate direct de talpa stalpului, in cazul stalpilor sudati de placa de baza sau in cazul
imbinarilor de continuitate realizate cu flanse.

In vederea evitarii riscului de destramare lamelara se recomanda urmatoarele masuri:

evitarea solutiilor constructive la care din cauza sudarii si din efectul incarcarilor exterioare apar
tensiuni semnificative de intindere in directia grosimii laminatelor

daca totusi astfel de solutii nu pot fi evitate este necesara alegerea unor marci de oteluri la care
producatorul sa garanteze o valoare minima a gatuirii Z z la incercarea la tractiune pe
epruvete prelevate in directia grosimii (incercare efectuata conform SR EN 10164):

in care:

- Zz,nec este valoarea minima necesara a gatuirii. Aceasta se poate determina conform procedurii din
Eurocode 3, partea 1.10 (EN 1993-1.10) sau cu procedura simplificata prezentata in Anexa 1 a GP
078/2003 (Buletinul Constructiilor, nr. 16/2004).

(4) Imbinarile cu suruburi ale elementelor structurale care participa la preluarea si transmiterea
actiunii seismice (grinzi si stalpi la cadre necontravantuite, grinzi, stalpi si contravantuiri la cadre
contravantuite) se vor proiecta cu suruburi de inalta rezistenta grupa 8.8 si 10.9.

Elementele care nu participa la preluarea si transmiterea actiunii seismice (ex. grinzi secundare de
planseu), pot fi imbinate si cu suruburi din grupele de calitate 4.6, 5.6, 5.8 si 6.8.

(5) In cazul prinderilor grinda - stalp cu placa de capat si suruburi de inalta rezistenta, la montaj se
va asigura o pretensionare a acestora cu un efort de minim 50% din efortul de pretensionare
 172

prescris pentru imbinarile care lucreaza prin frecare. Aceste imbinari insa nu se dimensioneaza ca
imbinari care lucreaza prin frecare. Normele europene – EN1998-1 si cele americane AISC 2005
prevad pretensionarea completa a suruburilor. Conditia de dimensionare a suruburilor este de regula
rezistenta lor la intindere. Pretensionarea suruburilor se impune pentru a limita efectele incarcarii
ciclice in timpul actiunii seismice.

(6) In general, suruburile de ancoraj ale stalpilor in fundatii se recomanda sa se realizeze din oteluri
din grupe de calitate 4.6 si 5.6. Atunci cand se folosesc suruburi de ancoraj din grupele de calitate
5.8, 6.8 si in mod special in situatia in care se folosesc suruburi cu caracteristici fizico-mecanice
similare grupei de calitate 8.8, trebuie sa acorde o atentie sporita clasei betonului respectiv a
sistemelor de ancorare. In principiu, trebuie sa existe compatibilitate intre rezistenta la intindere a
suruburilor si aderenta dintre acestea si betonul din fundatie.

(7-8) Trebuie facuta distinctia intre fy, care reprezinta limita de curgere nominala a otelului (ex. S235

– OL37:  ; S275 – OL44  ; S355 – OL52:  ) si

limita de curgere de proiectare care este asimilabila rezistentei de calcul definita conform STAS

10108/0-78 (OL37:  ; OL44  ; OL52:  )[1].

In zonele disipative se limiteaza valoarea limitei de curgere,  , a materialului din elementele

structurale respective pentru a asigura concordanta intre mecanismul de disipare proiectat si

raspunsul real al structurii. Limita de curgere , , nu va fi mai mare decat limita de curgere

nominala amplificata cu  ( ).

3 Tipuri de structuri si factori de comportare

3.1 Tipuri de structuri

Cadre necontravantuite

Capacitatea de rezistenta si rigiditatea structurii solicitate la actiunea seismica sunt asigurate in

principal de rezistenta si rigiditatea la incovoiere a grinzilor si stalpilor precum si de capacitatea de
transmitere a momentelor incovoietoare la nivelul imbinarilor dintre grinzi si stalpi, respectiv dintre
stalpi si fundatii.

Pentru cadrele cu imbinari rigla-stalp rigide, si cu rezistenta la moment incovoietor mai mare decat
momentul incovoietor plastic al grinzii, ideal este ca articulatiile plastice sa se formeze numai la
capetele grinzilor, in vecinatatea imbinarilor cu stalpii. In cazul imbinarilor sudate, localizarea
articulatiilor plastice in zonele de capat a grinzilor poate fi obtinuta prin reducerea sectiunii talpilor
grinzilor – solutia “dog-bone” (pentru detalii si relatii de calcul vezi AISC 2005). Zonele disipative
insa pot fi situate si in stalpi, respectiv la baza acestora (deasupra prinderii in fundatii) si la partea
superioara a stalpilor de la ultimul etaj. Se recomanda ca in vederea obtinerii un ui mecanism plastic
 173

global, (se formeaza toate articulatiile plastice posibile fara a se forma mecanisme de etaj)
articulatiile plastice din zonele specificate anterior ale stalpilor sa se formeze dupa cele din grinzi.

In cazul cadrelor parter, cu imbinari rigla stalpi rigide si de rezistenta completa si cu prinderi rigide in
fundatii, articulatiile plastice se pot forma la partea superioara si la baza stalpilor, cu conditia, ca
forta axiala de compresiune din stalpi, N Ed, sa indeplineasca conditia NEd/Npl.Rd < 0,3 (NEd – efortul
axial de proiectare in gruparea de incarcari care contine seismul; N  pl.Rd  – rezistenta plastica a
sectiunii la compresiune centrica).

Exista posibilitatea ca in cazul in care cadrele se dimensioneaza cu imbinari rigla-stalp semirigide si

partial rezistente in conformitate cu clasificarea din Eurocode 3, partea 1.8 (EN1993-1.8), daca
imbinarile au capacitate de rotire plastica suficienta (cel putin egala cu 0.035 rad pentru clasa H de
ductilitate, respectiv 0.025 pentru clasa M de ductilitate), disiparea energiei induse de actiunea
seismica sa se faca si in imbinari. Norma europeana Eurocode 8, partea 1 (EN1998-1.1) respectiv
normele americane (AISC 2002, AISC 2005) permit formarea articulatiilor plastice si in imbinari in
conditiile in care rigiditatea si capacitatea reala de rezistenta sunt luate in calcul in analiza structurii
si se asigura ductilitatea necesara. In actuala versiune a prezentului normativ, se recomanda ca la
proiectarea cladirilor curente sa se evite formarea articulatiilor plastice in imbinari, ceea ce implica
evitarea utilizarii unor imbinari partial rezistente.

Cadrele contravantuite centric

Cadrele contravantuite centric sunt acele cadre cu contravantuiri la care axele elementelor
structurale se intalnesc in noduri si formeaza o structura verticala cu zabrele (triangulata) pentru
preluarea actiunilor orizontale.

In aceasta categorie intra urmatoarele sisteme structurale (vezi tabel 6.3, P100-1/2004):

Contravantuiri cu diagonale intinse active, la care fortele orizontale sunt preluate numai de
diagonalele intinse, neglijand diagonalele comprimate.
Contravantuiri cu diagonale in V, la care fortele orizontale sunt preluate atat de diagonalele intinse
cat si cele comprimate. Punctul de intersectare al acestor diagonale este situat pe grinda, care
trebuie sa fie continua.

Pentru asigurarea unei comportari ductile a acestor sisteme, este necesar ca sectiunile diagonalelor
sa fie de clasa 1 (pentru clasa de ductilitate H) si 2 (pentru clasa de ductilitate M). Prinderile
diagonalelor trebuie sa asigure nivelul de suprarezistenta specificat in 6.5.5 (P100-1/2004).

Utilizarea unor sectiuni cu suplete ridicata pentru contravantuiri poate sa conduca la o voalare
prematura a acestora, chiar si la nivele reduse ale deplasarilor relative de nivel si implicit la o
ductilitate redusa a elementelor.

Se pot folosi si alte sisteme de contravantuiri, de exemplu contravantuiri in X pe doua nivele sau
contravantuiri in V cu bara verticala de legatura (vezi Figura C 6.2). Aceste cadre pot fi proiectate cu
o comportare post elastica similara cadrelor contravantuite in V. Aceste doua sisteme au avantajul
 174

ca asigura o reducere a fortelor axiale transmise grinzilor dupa cedarea barelor comprimate ale
contravantuirilor . Sistemul cu contravantuiri in X pe doua nivele este in general mai flexibil decat
sistemul cu contravantuiri in V, pe de alta parte sistemul cu bara verticala de legatura asigura o
uniformizare a eforturilor axiale din contravantuiri pe inaltimea structurii. Folosirea acestor doua
sisteme reduce riscul formarii mecanismelor de nivel.

bara verticala de
legatura
 

(a) (b)

Figura C 6. . Cadre cu contravantuiri in X pe doua nivele (a) si contravantuiri in V cu bara verticala
de legatura (b), AISC (2005).

O solutie structurala alternativa acestor sisteme de contravantuiri este utilizarea unor diafragme
metalice, care disipeaza energie prin voalarea plastica din forfecare (plastificare in campurile
diagonale intinse) sau prin forfecare plastica. Proiectarea acestor sisteme structurale este
reglementata in normele americane AISC 2005.

Cadre contravantuite excentric.

Caracteristica principala a acestor sisteme este ca cel putin un capat al fiecarei contravantuiri este
prins de grinda astfel incat forta axiala din contravantuire este transmisa sistemului structural prin
intermediul unui segment scurt de grinda, denumit bara disipativa (link), solicitat la forfecare si
incovoiere.
 175

Figura C6. . Sisteme constructive cu contravantuiri excentrice.

Avantajul cadrelor cu contravantuiri excentrice (Figura C 6.3)consta in faptul ca printr-o alcatuire si

dimensionare corespunzatoare a sistemului structural, se pot obtine performante de rigiditate
similare celor oferite de cadrele cu contravantuiri centrice, simultan cu caracteristici de ductilitate
specifice cadrelor necontravantuite.

Structuri de tip pendul inversat

Aceste structuri sunt caracteristice pentru castele de apa, platforme sau structuri parter care sustin
greutati mari, cum ar fi cele pentru silozuri, buncare, etc.

Structuri metalice asociate cu nuclee sau pereti de beton armat

La aceste structuri, fortele orizontale sunt preluate in principal de diafragme sau nuclee de beton
armat (tabel 6.3.e). Cadrele metalice, de regula necontravantuite, se dimensioneaza din actiuni
gravitationale. Calculul elementelor din beton armat se face in conformitate cu prevederile din cap 5
(P100-1/2004). Calculul structurii metalice se face in conformitate cu prevederile din STAS 10108-
0/78, respectiv Eurocode 3, partea 1.1 si Eurocode 3, partea 1.8.

In cazul structurilor nesimetrice, sau simetrice dar cu o distributie excentrica a maselor trebuie
prevazute masuri constructive pentru preluarea efectelor de torsiune deoarece nucleul de beton
armat nu asigura intotdeauna rigiditatea la torsiune necesara. In acest caz se recomanda realizarea
unei analize 3D. Este de asteptat ca sa fie necesara introducerea unor contravantuiri verticale in
structura metalica, de preferat in cadrele perimetrale, caz in care aceste structuri vor trebui
dimensionate in conformitate cu prevederile corespunzatoare din P100-1/2004, daca se
dimensioneaza ca structuri de clasa H sau M, respectiv in conformitate cu STAS 10108-0/78 daca se
dimensioneaza ca structuri de clasa L.

Structuri duale (cadre necontravantuite asociate cu cadre contravantuite)

 176

In general, in practica, pentru structura unei cladiri nu se pot folosi numai cadre contravantuite,
acestea asociindu-se cu cadre necontravantuite. In situatia in cadre cadrele necontravantuite sunt
proiectate sa preia cel putin 25% din actiunile orizontale, sistemul structural compus din aceste
cadre necontravantuite si cele contravantuite se numeste sistem dual. In principiu, un sistem dual
se poate obtine prin combinarea cadrelor contravantuite si necontravantuite in acelasi plan
(structura 2D), sau in plane diferite (structura 3D), conlucrarea fiind asigurata de efectul de
diafragma a planseului.

Se pot realiza structuri duale prin combinarea cadrelor necontravantuite cu cadre contravantuite
centric cu diagonale intinse respectiv cu cadre contravantuite excentric; pentru ambele sisteme
compuse, in normativul P100-1/2004 sunt prevazute valorilor factorilor de comportare q. Se pot
realiza cadre duale si prin combinarea cadrelor necontravantuite cu cadre cu contravantuiri centrice
in V. Normativul P100-1/2004 si Eurocode 8, partea 1 (EN1998-1.1) nu contin prevederi specifice
pentru evaluarea factorului q in aceasta situatie. Normativul american Uniform Building Code (UBC
1997) nu face distinctie intre cadrele duale cu contravantuiri centrice cu diagonale in X respectiv cu
diagonale in V. In acest context, pentru acest tip de structuri duale, se pot folosi valorile factorului q
date in P100-1/2004 pentru cadrele duale cu contravantuiri intinse, dar se recomanda verificarea
raspunsului la actiunea seismica printr-o analiza statica neliniara sau dinamica neliniara.

3.2 Factori de comportare

(1-2) Semnificatia factorului de comportare q a fost prezentata in paragraful C6.2, respectiv Figura

C 6.1. Valorile factorului q asociate diferitelor tipuri de structuri sunt prezentate in tabelul 6.3 din
P100-1/2004. Valorile din tabel pot fi utilizate cu conditia respectarii criteriilor de ductilitate si
suprarezistenta precizate in paragrafele 6.5-6.10, respectiv cele cu privire la calitatea materialelor
din capitolul 6.2 si a calitatea executiei 6.11. Se subliniaza faptul ca totodata, este necesara
satisfacerea criteriilor de regularitate a structurii, precizate in capitolul 4.4.3.

In situatia in care structura are neregularitati in elevatie, valorile factorului de comportare q date in
tabel se reduc cu 20%. Aceasta reducere rezida in faptul ca neregularitatea pe verticala (nivele cu
rigiditate si/sau rezistenta substantial diferite de nivelele adiacente) poate genera aparitia unor
mecanisme plastice de nivel. In cazul in care structura prezinta neregularitate atat in plan, cat si pe
verticala, valoarea factorului q de referinta (data in tabelul 3 din P100-1/2004) se reduce cu 30%,
vezi paragraful 4.4.3.1.

(3-4) Raportul u  ale carui valori sunt prezentate in tabelul 6.3 pentru diverse tipuri de structuri
din P100-1/2004, reprezinta in fapt redundanta structurala definita prin factorul q R, definit in Figura
C 6.1. Teoretic, acest raport are valoarea 1 doar in cazul cadrelor static determinate, care pot forma
o singura articulatie plastica. Valori mai exacte ale raportului u  se pot determina printr-o analiza
statica neliniara (pushover), caz in care insa acest raport nu poate depasi limita de 1.6.

(5) Factorul q se va determina independent pentru fiecare directie, in functie de tipul structural
considerat, cu valorile date in tabelul 6.3 din normativ. In principiu, se recomanda ca structura sa fie
conformata astfel, incat sa aiba rigiditati si capacitati de deformare in domeniul post-elastic
 177

comparabile pe cele doua directii; sunt insa numeroase situatiile in practica in care pe o directie se
utilizeaza cadre necontravantuite, iar pe cealalta cadre contravantuite sau duale.

4 Calculul structurii

(1-2) O structura bine conformata pentru a prelua actiunile seismice trebuie sa asigure prin
alcatuire, calcul, dimensionare si detalii constructive un echilibru intre rezistenta, rigiditatea si
ductilitatea elementelor structurale si a imbinarilor acestora. In acest context, calculul structurii se
realizeaza in ipoteza ca toate elementele structurale componente sunt active. Exceptie fac structurile
in cadre contravantuite centric cu diagonale care lucreaza numai la intindere (in X sau alternante).
In aceste structuri, daca nu se efectueaza proiectarea pe vaza unui calcul neliniar, diagonala
comprimata nu participa la preluarea actiunii seismice. Spre exemplu, in cazul unei analize elastice
cu forte seismice echivalente, se vor considera doar diagonalele intinse pentru un sens al fortelor;
vor fi deci doua modele structurale pentru cele doua sensuri ale actiunii seismice. In cazul unei
analize elastice spectrale, se pot utiliza cele doua modele structurale mentionate anterior, dar
eforturile si reactiunile de calcul se vor obtine din infasuratoarea rezultatelor celor doua analize
structurale.

In calculul structurii, la modelarea acesteia, se va tine seama de efectul de diafragma orizontala al

planseelor, care se vor proiecta ca atare in conformitate cu prevederile de 4.4.1.6.

In cazul in care se accepta imbinari semirigide si/sau partial rezistente, in analiza globala statica sau
dinamica se va tine seama rigiditate imbinarilor si capacitatea reala a acestora.

5 Reguli pentru comportarea disipativa a structurilor

Ductilitatea unei structuri solicitata la actiunea seismica implica capacitatea structurii de a disipa
energia indusa de miscarea seismica prin deformatii plastice. In calculul plastic al structurilor,
ductilitatea structurala defineste capacitatea structurii de a dezvolta deformatii in domeniul post-
elastic fara o reducere semnificativa a capacitatii de rezistenta.

Prin structuri disipative (clasele de ductilitate H si M) se inteleg acele structuri, la care, prin
proiectare si executie se asigura cerintele de ductilitate la nivelul: materialului, sectiunilor,
elementelor structurale, imbinarilor si a structurii pe ansamblu. Structurile disipative se proiecteaza
in asa fel, incat deformatiile plastice sa fie dirijate in anumite zone ale structurii, in functie de tipul
structurii (vezi 3.1). In general, intr-o structura exista componente care pot avea o comportare
fragila (de exemplu suruburile si sudurile in imbinari), sau care trebuie sa aiba o comportare
preponderent elastica pentru asigurarea stabilitatii generale a structurii (de exemplu stalpii), carora,
prin proiectare, trebuie sa li se asigure o suprarezistenta suficienta pentru a ramane in domeniul
elastic chiar si dupa intrarea in domeniul post-elastic a elementelor disipative. Elementele disipative
(care contin zone disipative) vor fi dimensionate din punct de vedere a rezistentei si stabilitatii in asa
fel, incat sa poata intra in lucru in domeniul post-elastic, la nivelul de solicitare corespunzator
factorului de comportare q asumat. In principiu, aceste elemente, in zonele disipative nu trebuie
supradimensionate. Exista situatii, in care pentru a se dirija si controla deformatiile plastice, se
recurge la o reducere a capacitatii de rezistenta a elementelor ductile in zonele disipative (exemplu:
 178

grinzi cu sectiune redusa in vecinatatea imbinarilor cu stalpii; contravantuiri comprimate realizate din
otel de marca inferioara fata de restul structurii, etc.)

Ductilitatea de material. In cazul otelului, cerintele de ductilitate de material se exprima prin

intermediul alungirii specifice la rupere, respectiv prin raportul dintre rezistenta la rupere si
rezistenta minima de curgere; aceste cerinte sunt specificate in capitolul 6.2 din cod, respectiv in 2
din prezentele comentarii.

Ductilitatea de sectiune. In cazul elementelor solicitate la intindere, ductilitatea sectiunii este

asigurata de ductilitatea materialului. In cazul elementelor structurale solicitate la compresiune
si/sau incovoiere, ductilitatea de sectiune depinde de supletea peretilor care compun sectiunea si de
ductilitatea de material. In functie de supletea peretelui, exprimata prin raportul latime/grosime,
peretii comprimati si/sau incovoiati, se incadreaza in patru clase de sectiuni, de la unu la patru.
Criteriile de clasificare a sectiunilor pentru clasele 1-3 sunt date in tabelul F.1 din cod, fiind preluate
din Eurocode 3, partea 1-1 (EN 1993-1-1). Peretii de clasa 4 sunt cei cu supleti mai mari decat
valorile corespunzatoare clasei 3 de sectiune. Peretii din clasa 4 comprimati si/sau incovoiati, in care
tensiunile de compresiune sunt mai mari decat tensiunea critica de voalare, se considera ca lucreaza
in cadrul sectiunii cu caracteristici geometrice reduse (eficace). Calculul acestor pereti (sectiuni) se
face cu metoda latimii eficace, in conformitate cu prevederile NP 012-1997, respectiv Eurocode 3
partea 1-3 (EN 1993-1-3) si Eurocode 3 partea 1-5 (EN 1993-1-5). Sectiunile se clasifica in functie
de clasa peretilor componenti. Peretele de clasa cea mai mare (cea mai supla) da clasa sectiunii. In
se prezinta intuitiv, pentru o sectiune solicitata la incovoiere, relatia moment-curbura, pentru cele
patru clase de sectiune.

Figura C 6. . Relatia moment-curbura pentru clasele de sectiune 1-4.

Clasa de sectiune a elementelor structurale componente este un factor esential pentru definirea
clasei de ductilitate a structurii. In tabelul 6.4 din P100-1/2004 se prezinta relatia dintre clasele de
ductilitate a structurii si clasele de sectiune (vezi Tabelul 1). Pentru relationarea claselor de sectiune
cu factorul de comportare q, se va face corelarea intre tabelul 6.3 si 6.4 din P100-1/2004.

Tabelul . Relatia dintre clasa de ductilitate si clasa de sectiune

 179

Clasa de ductilitate Clasa de sectiune

H clasa 1
M clasa 2 sau 1
L clasa 3, 2 sau 1

Structurile realizate din sau cu elemente structurale de clasa 4 se vor dimensiona numai in domeniul
elastic, cu un factor de comportare q egal cu 1, luand in considerare caracteristicile geometrice ale
sectiunii eficace (vezi si capitolul 6.2).

Ductilitatea elementelor structurale solicitate la intindere este data de ductilitatea de material.

In cazul elementelor comprimate si/sau incovoiate, ductilitatea elementelor structurale se defineste
prin capacitatea de rotire plastica pentru grinzi, stalpi, contravantuiri comprimate, bare disipative
lungi, respectiv capacitatea de deformare plastica la forfecare pentru bare disipative scurte.
Ductilitatea elementelor structurale depinde de ductilitatea de material, de ductilitatea de sectiune,
de tipul de solicitare, de zveltetea si modul de rezemare a elementului structural. In principiu,
ductilitatea elementului structural exprima capacitatea acestuia de a se deforma in domeniul
postelastic.

Ductilitatea imbinarilor se exprima prin capacitatea de rotire in domeniul plastic a acestora.

Normele de calcul actuale intre care Eurocode 8, partea 1 (EN 1998-1) si AISC 2005, precum si
P100-1/2004 impun pentru incadrarea imbinarilor in clasele de ductilitate H sau M valori minime ale
capacitatii de rotire plastica. Aceste norme nu contin insa metode evaluare prin calcul a capacitatii
de rotire plastica, impunandu-se incercari experimentale. Documentul FEMA 350 si norma ANSI/AISC
358-05 din Statele Unite contin recomandari si criterii de precalificare a unor tipuri de imbinari rigla-
stalp pentru cadre necontravantuite in clasele de ductilitate H, M si L. In ghidul de proiectare GP
082/2003, publicat in buletinul Constructiilor nr. 16 din 2004, se prezinta in conformitate cu FEMA
350, solutii constructive si parametri pentru proiectarea imbinarilor ductile la structuri metalice in
zone seismice. Totodata, in acest ghid se prezinta procedeul de efectuare a incercarilor
experimentale in regim ciclic pentru elemente structurale si imbinari din documentul ECCS, 1985.

Trebuie insa mentionat ca o imbinare structurala nu se rezuma numai la mijloacele de asamblare

(suruburi, cordoane de sudura), ci implica interactiunea mai multor elemente componente ce apartin
elementelor structurale care se imbina. Spre exemplu, in cazul unui nod rigla-stalp cu placa de capat
extinsa si suruburi, se evidentiaza mai multe componente care isi aduc contributia la rezistenta
imbinarii (momentul incovoietor capabil), rigiditatea ductilitatea si acesteia (vezi Figura C 6.5,
EN1993-1-8). Astfel, nodul este format din doua componente majore: panoul de inima al stalpului si
imbinarea propriu-zisa. La randul sau, se pot evidentia urmatoarele componente ale imbinarii:
suruburile, placa de capat, talpa stalpului supusa la incovoiere, inima stalpului supusa la
compresiune si intindere, inima stalpului supusa la intindere, talpa riglei solicitata la compresiune. In
functie de tipologia nodului, numarul componentelor poate fi mai mare sau mai mic. Intre aceste
componente, unele (de exemplu panoul de inima al stalpului, placa de capat, etc.) au capacitatea de
a se deforma in domeniul plastic, asigurand o comportare ductila imbinarii, altele (de exemplu
suruburile si cordoanele de sudura) au o comportare fragila. Este necesar ca prin proiectare
componentelor fragile sa li se asigure o suprarezistenta fata de elementele ductile ale imbinarii,
pentru li se asigura o comportare elastica pe toata durata actiunii seismice. Pentru a asigura o
 180

comportare ductila a unui nod per ansamblu, componenta (sau componentele) imbinarii cu
rezistenta cea mai mica vor trebui sa posede cele mai bune proprietati de ductilitate.

1. panou de inima solicitat la forfecare

2. imbinare

3. componente (ex. suruburi, placa de capat, etc.)

Nod = panou de inima solicitat la forfecare + imbinare

Figura C 6. . Componentele unui nod rigla-stalp.

Suprarezistenta si ductilitatea se asigura prin proiectare, printr-o alegere corespunzatoare a

materialului, printr-o corecta alcatuire si dimensionare a imbinarii, dar, in acelasi timp, acestea
depind de calitatea executiei.

Ductilitatea structurala se asociaza cu capacitatea de deformarea laterala a structurii in domeniul

post-elastic pe durata actiunii seismice. Ductilitatea structurala integreaza ductilitatea de material,
ductilitatea sectiunilor, ductilitatea elementelor structurale si a imbinarilor. In functie de valoarea
deplasarii relative de nivel se pot stabili criterii de performanta pentru proiectarea structurilor, dupa
modelul FEMA 356.

Valorile limita ale deplasarii relative de nivel continute in paragraful 4.6.3.2. din P100-1/2004,
reprezinta conditii pentru asigurarea integritatii elementelor nestructurale (pereti de inchidere si
compartimentare), si nu au legatura cu performanta structurala la starea limita ultima.

5.5 Reguli de proiectare pentru imbinari in zone disipative

(1) Prin conceptia constructiva, dimensionare, tehnologie de executie si controlul calitati acesteia, se
vor evita concentrarile de tensiuni si aparitia unor tensiuni reziduale mari in imbinarile elementelor
structurale, in special in acele componente care au un caracter fragil.

(2-3) P100-1/2004 nu admite formarea articulatiilor plastice in imbinari, impunand o suprarezistenta

de 1.20 pentru imbinarile realizate cu sudura in adancime cu patrundere completa (nivel de
acceptare B conform normativ C150/1999), respectiv de 1.1ov=1.375 pentru imbinarile realizate cu
suduri in relief sau cu suruburi. Aceasta inseamna ca imbinarile rigla-stalp ale cadrelor metalice
necontravantuite trebuie proiectate astfel ca sa lucreze in domeniul elastic pe durata actiunii
seismice. Concomitent, norma impune cerinte de ductilitate (capacitate de rotire plastica minima):
0.035 rad pentru structurile din clasa de ductilitate H si 0.025 rad pentru structurile din clasa de
ductilitate M. Aceasta conditie este redundanta, in situatia in articulatiile plastice se formeaza in
 181

grinzile cadrului, iar imbinarile raman in domeniul elastic. In principiu, capacitatea de comportare
ductila a imbinarilor trebui verificata doar in cazul acestea sunt dimensionate ca imbinari disipative.

Norma europeana Eurocode 8, partea 1 (EN1998-1.1) respectiv normele americane (AISC 2002,
AISC 2005) permit formarea articulatiilor plastice si in imbinari in conditiile in care rigiditatea si
capacitatea reala de rezistenta sunt luate in calcul in analiza structurii si se asigura ductilitatea
necesara.

(4) Imbinarile cu suruburi solicitate la forfecare vor fi realizate cu suruburi de inalta rezistenta,
pretensionate pentru a realiza transmiterea eforturilor prin frecare. Sunt admise imbinari din
categoriile B (lunecarea impiedecata la starea limita de serviciu) si C (lunecarea impiedecata la
starea limita ultima) conform EN 1993-1.8. Suprafetele pieselor in contact vor fi prelucrate pentru a
se incadra in clasele A (coeficient 0.5) si B (0.4) conform EN 1090-2, respectiv normativul
C133-82. In cazul imbinarilor solicitate perpendicular pe planul acestora (cu suruburi solicitate la
intindere), suprafetele pieselor in contact vor fi prelucrate pentru a se incadra in clasele B
(coeficient 0.4) si C (0.3) conform EN 1090-2, respectiv normativul C133-82. Aceste imbinari se
realizeaza cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate (categoria E conform EN 1993-1.8).

(5) In scopul favorizarii unui comportament ductil, in cazul imbinarilor cu suruburi solicitate in planul
lor, rezistenta la forfecare a suruburilor va depasi cu cel putin 20% rezistenta la presiune pe peretii
gaurii. In acest fel se asigura un mod de cedare ductil prin plastificare gaurii (ovalizare plastica),
evitand forfecarea tijei, care reprezinta un mod de cedare fragil.

(6-7) Datorita conditiilor extreme de solicitare a imbinarilor in zone disipative ale structurilor supuse
actiuni seismice, calculul si alcatuirea corecta a imbinarilor trebuie sa fie verificate prin incercari
experimentale. Materialele, detaliile de alcatuire a imbinarii si dimensiunile elementelor structurale
vor fi cat mai apropiate de cele utilizate in proiect. Modul de aplicare a incarcarii va avea un caracter
ciclic. Incercarile experimentale se vor realiza in conformitate cu prevederile EN 1990 capitolul 5:
'Analiza structurala si proiectarea asistate de experiment' si anexa D 'Proiectarea asistata de
experiment', precum si cu recomandarile Conventiei Europene de Constructii Metalice (ECCS, 1985).

Incercarile pe imbinari vor trebui sa confirme cu un coeficient de siguranta adecvat rezistenta si

capacitatea de rotire plastica, conform incadrarii in clasa de ductilitate.

Atunci cand nu se efectueaza incercari experimentale specifice pentru un proiect dat, se pot utiliza
rezultatele experimentale efectuate pe elemente similare. Totodata, se pot utiliza tipurile de imbinari
si criteriile de proiectare pentru imbinarile precalificate conform ANSI/AISC 358-05, respectiv GP
082/2003.

(8) In cazul imbinarilor de cu suruburi inalta rezistenta pretensionate, care lucreaza in planul lor,
pentru a tine seama de posibilitatea lunecarii pieselor, ca efect al solicitarii ciclice, imbinarile se vor
verifica si ca imbinari cu suruburi obisnuite, in concordanta cu prevederile cu STAS 10108/0-78,
respectiv EN 1993-1.8.
 182

(9) Datorita rigiditatii si capacitatii de deformare substantial diferite a imbinarilor cu suruburi si a

celor sudate, nu se admit solutii constructive hibride, la care preluarea si transmiterea eforturilor se
realizeaza simultan prin suruburi si cordoane de sudura. Pentru premontaj, pot fi insa folosite fie
suruburi, fie suduri de solidarizare, cu conditia sa nu fie luate in considerarea la dimensionarea
imbinarii propriu-zise.

5.6 Reguli de proiectare pentru suruburile de ancoraj

(1) Solutia de prindere a stalpilor in fundatie, de regula se dimensioneaza pentru a asigura imbinarii
de la baza stalpului o suprarezistenta care sa mentina componentele acesteia in domeniul elastic pe
tot parcursul actiunii seismice. Eventualele articulatii plastice vor putea sa se formeze numai in
stalpi, in vecinatatea imbinarii, dar nu in aceasta. Componentele imbinarii de la baza stalpului sunt
suruburile de ancoraj, placa de baza, traversele si rigidizarile (atunci cand exista). Pentru realizarea
conditiei de suprarezistenta, imbinarea de la baza stalpilor se va dimensiona sub efectul eforturilor
determinate conform relatiei 4.23 din P100-1/2004.

(2) In eventualitatea in care se urmareste realizarea unei imbinari ductile pentru prinderea stalpului
in fundatie, se recomanda asigurarea unei zone deformatie libera a suruburilor de ancoraj de minim
5d, unde d este diametrul tijei surubului. Materialul din care sunt confectionate suruburile de
ancoraj, va indeplini conditiile de ductilitate specificate in P100-1/2004 capitolul 6.2.

(3) In cazul in care imbinarile de la baza stalpilor s-ar proiecta ca     imbinari ductile, este de
preferat sa se evite starile complexe de tensiune in suruburile de ancoraj (intindere si forfecare). In
acest scop, P100-1/2004 recomanda forta taietoare sa nu se transmita prin suruburile de ancoraj. In
caz contrar, cand imbinarea are suprarezistenta asigurata de relatia 4.23 din P100-1/2004,
verificarea suruburilor de ancoraj, se va face pentru efectul combinat al eforturilor de intindere si
forfecare, in conformitate cu prevederile STAS 10108/0-78, respectiv EN 1993-1.8.

6 Cadre necontravantuite

6.1 Criterii de proiectare

(1-3) Asigurarea unei capacitati maxime de disipare a energiei seismice are loc in cazul in care
mecanismul plastic de tip global. In cazul cadrelor necontravantuite, aceasta conditie corespunde
formarii articulatiilor plastice la capetele grinzilor, precum si la baza stalpilor si la partea superioara a
stalpilor de la ultimul nivel.

6.2 Grinzi

(1-2) In cazul cadrelor necontravantuite, grinzile reprezinta elementele disipative principale.

Disiparea energiei seismice are loc prin formarea articulatiilor plastice din incovoiere la capetele
grinzilor. Dezvoltarea momentului plastic capabil al sectiunii si asigurarea capacitatii de rotire sunt
 183

influentate de rigiditatea elementului, supletea peretilor sectiunii, precum si prezenta unor forte
importante de compresiune si/sau forfecare. De aceea, P100-1/2004 prevede dispunerea unor
legaturi laterale suficiente pentru a impiedica pierderea stabilitatii generale a grinzii prin incovoiere-
rasucire in ipoteza formarii articulatiei plastice la unul dintre capetele grinzii. In zonele disipative,
sectiunile vor fi de clasa 1 pentru clasa H de ductilitate a structurii si de clasa 1 sau 2 pentru clasa M
de ductilitate a structurii. Pentru ca momentul capabil al sectiunii si capacitatea de rotire sa nu fie
diminuate, forta axiala va fi limitata la 15% din forta axiala plastica a sectiunii, iar forta taietoare va
fi limitata la 50% din forta taietoare plastica capabila (vezi relatiile 6.3 si 6.4 din P100-1/2004). In
cazul in care forta axiala si/sau forta taietoare din grinda nu respecta conditiile (6.3) si (6.4) din
P100-1/2004, grinda nu poate fi considerata element disipativ la incovoiere. In cazul unui calcul
structural elastic, fortele taietoare sunt substantial subevaluate fata de nivelul fortelor taietoare din
structura care rezulta in domeniul plastic sub actiunea incarcarii seismice. De aceea, determinarea
fortei taietoare din grinzile disipative se face in ipoteza formarii articulatiilor plastice la cele doua
capete al grinzii (conform relatiei 6.5 din P100-1/2004).

(3) In cazul structurilor slab disipative (clasa L de ductilitate), elementele structurale pot fi realizate
cu sectiuni de clasa 3. In acest caz, caracteristicile plastice ale sectiunii vor fi inlocuite cu cele
elastice.

(4-5) Pentru a preintampina pierderea stabilitatii generale prin incovoiere-rasucire a grinzilor,

acestea vor fi fixate lateral, la talpa superioara si inferioara. Distantele maxime dintre aceste
reazeme laterale se determina conform STAS 10108/0-78 si P100-1/2004, paragraful 6.6.2(1).
Suplimentar, legaturile laterale trebuie dispuse in zonele in care este posibila formarea articulatiilor
plastice. P100-1/2004 contine relatii pentru determinarea rezistentei necesare a acestor prinderi
laterale. Studiile efectuate in SUA (AISC 2005, FEMA 350) indica faptul ca in cazul in care grinzile
sunt realizate ca si grinzi mixte otel-beton, prinderea dintre talpa superioara si placa de beton armat
asigura o legatura laterala suficienta pentru dezvoltarea unor deformatii plastice corespunzatoare
unor deplasari relative de nivel de 0.04 radiani. Prinderi suplimentare sunt necesare numai in cazul
unor cerinte de ductilitate mai ridicate.

(6) Asigurarea suprarezistentei imbinarilor grinda-stalp poate conduce in multe cazuri la solutii
neeconomice. O alternativa o constituite reducerea latimii talpilor grinzii in apropierea zonei de
imbinare grinda-stalp, prevazuta in P100-1/2004, (Figura C 6.6)Detalii de alcatuire si relatii de calcul
pentru aceasta solutie sunt disponibile in FEMA 350, ANSI/AISC 358-05 si GP 082/2003.
 184

Figura C 6. . Grinda cu sectiune redusa .

6.3 Stalpi

(1) Stalpii care fac parte din structura principala de rezistenta trebuie sa posede o rezistenta
suficienta pentru a evita plastificarea lor sub efectul actiunii seismice de calcul (vezi 5.1-5.4).
Exceptie fac sectiunile stalpilor in care se permit formarea articulatiilor plastice, respectiv la baza
stalpilor si la partea superioara a stalpilor de la ultimul nivel (vezi 6.1).

Pentru asigurarea suprarezistentei necesare a stalpilor, eforturile de calcul se obtin prin insumarea
eforturilor din componenta seismica amplificate cu factorul 1.1 ovM si a celor din componenta
gravitationala, conform relatiilor (6.6) din P100-1/2004.

In cazul in care valoarea M nu se determina printr-un calcul detaliat, se pot adopta valorile
recomandate in anexa F.4 din P100-1/2004. Trebuie insa precizat ca valorile factorilor recomandati
in tabelul F.2 din anexa corespund produsului 1.1ovM (de exemplu, 1.1ovM=3 pentru cadre
necontravantuite).

Intrucat este posibil ca nu intotdeauna conditiile de suprarezistenta introduse prin relatiile (6.6) sa
conduca la evitarea aparitiei articulatiilor plastice in stalpi, se recomanda, ca, daca proiectarea nu
are la baza un calcul in domeniul inelastic, sa se faca si verificarea conditiei de grinda slaba – stalp
tare, in conformitate cu prevederile din AISC 2005.

(2) Verificarea de rezistenta si stabilitate a stalpilor se va efectua conform STAS 10108/0-78. Pentru
determinarea lungimilor de flambaj ale stalpilor structurilor multietajate se pot folosi prevederile din
anexa F.5.
 185

(4) Transferul eforturilor de la grinda la stalp se va face tinand seama de modul real de lucru al
imbinarii grinda-stalp: imbinare rigida cu rezistenta totala, caz in care structura se considera
continua, transferul momentului plastic incovoietor de pe grinda pe stalp fiind complet; imbinare
semirigida partial rezistenta, caz in care structura este semi-continua, capacitatea de transfer a
imbinarii fiind partiala in raport cu momentul plastic capabil al grinzii.

(5) Incercarile experimentale realizate pe noduri grinda-stalp au demonstrat ca panoul de inima al

stalpului are un aport important la ductilitatea totala a nodului. Desi panoul de inima al stalpului are
un comportament ductil, deformatiile excesive ale acestuia au un efect defavorabil asupra
comportarii de ansamblu al nodului. De aceea, pentru a evita dimensionarea unor panouri de inima
a stalpului prea slabe, P100-1/2004 impune verificarea relatiei (6.8). Forta taietoare de calcul din
panou se determina in ipoteza formarii articulatiilor plastice in grinzile adiacente, pe baza
momentelor plastice capabile. Pentru determinarea rezistentei panoului de inima al stalpului, se iau
in considerare rezistenta la forfecare a inimii stalpului, precum si aportul talpilor stalpului, conform
relatiilor (6.9-6.10 din P100-1/2004). Relatiile pentru determinarea rezistentei la forfecarea a
panoului de inima al stalpului tin seama de reducerea rezistentei in prezenta unor forte axiale mari (

). Cresterea rezistentei la forfecarea a panoului de inima al stalpului poate fi

obtinuta prin dispunerea unor placi suplimentare (de dublare), vezi Figura C 6.7.

      

Figura C 6. . Placi de dublare pentru panourile de inima, AISC 2005.

(6) Pentru asigurarea rezistentei si ductilitatii panoului de inima, este necesara evitarea voalarii
acestuia. In acest scop grosimea inimii stalpului si a placilor de dublare (atunci cand sunt folosite)
trebuie sa respecte relatia (6.11) din P100-1/2004. In cazul in care inima stalpului si/sau placile de
dublarea nu satisfac aceasta grosime, acestea pot fi solidarizate prin intermediul unor suduri in
gauri, astfel ca suma grosimilor inimii si a placilor de dublare sa satisfaca relatia (6.11) din P100-
1/2004, vezi Figura C 6.8.

rigidizari de continuitate
 

suduri in
gauri
 

placi suplimentare pe inima

 186

Figura C 6. . Solidarizarea inimii stalpului si a placilor de dublare, AISC 2005.

(7-9) Asigurarea rezistentei si rigiditatii nodurilor grinda-stalp necesita, in general, dispunerea pe

ambele parti ale stalpului a unor rigidizari de continuitate la nivelul talpilor grinzii. Aceste rigidizari
asigura transferul solicitarilor de la talpile grinzii la stalp. Rigidizarile servesc de asemenea si la
delimitarea panoului de inima al stalpului, care reprezinta o zona puternic solicitata. Rigidizarile vor fi
proiectate astfel ca sa posede o rezistenta cel putin egala cu cea a talpilor grinzii.

(10) In zona imbinarii rigla-stalp, talpile stalpului trebuie legate lateral. Aceste legaturi laterale pot fi
realizate prin intermediul contravantuirilor, grinzilor, planseelor de beton, etc. In cazul in care nu
exista astfel de elemente in structura, se vor dispune elemente speciale, care trebuie posede o
rezistenta de minim 0,02  fy  tf  b (tf, b – dimensiunile talpii grinzii).

6.4 Imbinari grinda-stalp

(1-2) La cadrele necontravantuite zonele disipative sunt amplasate la capetele grinzilor. P100-1/2004
nu permite formarea articulatiilor plastice in imbinari. Prin asigurarea unei suprarezistente fata de
zona disipativa, imbinarile sunt proiectate sa lucreze in domeniul elastic pe toata durata actiunii
seismice.

Pentru indeplinirea cerintelor de siguranta la starea limita ultima sub efectul incarcarii seismice,
zonele plastice potential (zonele din grinzi adiacente imbinarilor grinda-stalp) trebui sa posede o
capacitate de rotire plastica adecvata (0.035 radiani pentru clasa de ductilitate H si 0.025 radiani
 187

pentru clasa de ductilitate M). In cazul in care imbinarile nu au o suprarezistenta suficienta (sunt
partial rezistente), articulatiile plastice se formeaza in imbinari (situatie permisa de normele seismice
europene si cele americane: EN1998-1.8, respectiv AISC 2005). In acest caz, imbinarile trebuie sa
posede capacitatile de rotire specificate anterior. Determinarea capacitatii de rotire a imbinarilor
trebuie demonstrata prin incercari experimentale.

In cazul in care imbinarile sunt suprarezistente fata de zonele disipative din grinzi, iar grinzile sunt
proiectate conform capitolului 6.6.2 din P100-1/2004, capacitatea de rotire in articulatiile plastice din
grinzi poate fi considerata adecvata.

Capacitatea de rotire p a imbinarilor sau a zonelor din grinzi adiacente imbinarilor, se determina cu

relatia  , unde  reprezinta deformatia grinzii la mijlocul deschiderii, iar l este deschiderea

grinzii (vezi Figura C 6.9).

Figura C 6. Deformarea grinzii  pentru calculul p

Capacitatea de rotire p in articulatiile plastice trebuie asigurate pentru o incarcare ciclica, fara o
degradare de rezistenta si rigiditate mai mare de 20% (vezi Figura C 6.10). Aceasta cerinta este
valabila independent de amplasarea articulatiei plastice (imbinare sau grinda). Deformatia elastica a
stalpului nu trebuie luata in considerarea la determinarea lui p. In cazul in care panoul de inima al
stalpului se plastifica, contributia acestuia la capacitatea de rotire totala nu trebuie sa depaseasca
30%.

Moment M0.0350.8Mp
incovoieto  
r

M0.0350.8Mp
 
 188

-0.035 0 0.035
Rotire, rad

Figura C 6. . Nivelul de acceptare al degradarii de rezistenta, AISC 2005.

6.5 Imbinarile de continuitate ale stalpilor

Imbinarile de continuitate ale stalpilor sunt imbinari prin contact, forta de compresiune considerand
ca se transmite direct intre fetele transversale. Calculul se face in conformitate cu prevederile din GP
016-97. Amplasarea imbinarilor trebuie astfel alese incat imbinarea sa poata fi executata cu
usurinta, direct de pe planseu.

7 Cadre contravantuite centric

7.1 Criterii de proiectare

(1-3) Cadrele contravantuite centric disipeaza energia seismica prin deformatii plastice axiale ale
contravantuirilor. Incercarile experimentale pe contravantuiri solicitate la incarcari ciclice axiale au
aratat ca dupa producerea flambajului in domeniul plastic, forta capabila de compresiune scade
dramatic in ciclurile de incarcare succesive, ceea ce conduce la reducerea dramatica a energiei
disipate prin deformatiile de compresiune. Astfel, preluarea fortelor laterale seismice si disiparea
energiei are loc preponderent in contravantuirile intinse.

Pentru a asigura o comportare uniforma a structurii per ansamblu, pentru ambele sensuri ale actiunii
seismice, proiectia orizontala a ariei contravantuirilor ascendente trebuie sa fie cat mai apropiata de
cea a contravantuirilor descendente (vezi relatia 6.15 din P100-1/2004).
 189

Figura C 6. Diagrama ciclica forta-deplasare pentru o contravantuire, AISC 2005.

7.2 Criterii de proiectare

(1) Contravantuirile reprezinta elementele disipative la cadrele contravantuite centric, ceea ce

implica reducerea semnificativa a capacitatii portante la compresiune in urma deformatiilor plastice
care au loc in timpul unui cutremur. De aceea, dupa incetarea efectelor actiunii seismice, cand
contravantuirile sunt practic scoase din uz, preluarea incarcarilor gravitationale trebuie sa fie
asigurata doar de grinzi si stalpi, fara a tine cont de prezenta contravantuirilor.

(2-3) Datorita reducerii semnificative a rezistentei contravantuirilor comprimate in urma flambajului

plastic, contributia contravantuirilor comprimate la preluarea fortelor orizontale din actiunea seismica
este redusa. Pentru a tine cont de acest aspect intr-un calcul elastic, la modelarea structurii se
considera doar contravantuirile intinse. Exceptie fac structurile cu contravantuiri in V, la care atat
contravantuirile intinse, cat si cele comprimate se considera active. Pentru detalii asupra modului
practic de efectuare a calcului structural si de determinare a eforturilor, vezi C6.4(1-2).

In cazul in care se efectueaza un calcul neliniar static sau dinamic, se pot considera atat
contravantuirile intinse, cat si cele comprimate, in urmatoarele conditii:

modelul inelastic al contravantuirii comprimate trebuie sa reflecte comportarea acesteia inainte si

dupa flambaj (vezi Figura C 6.11)

modelul de comportarea a contravantuirii comprimate trebuie sa aiba la baza justificari teoretice si

experimentale adecvate.

7.3 Calculul diagonalelor

 190

(1-3) Pentru toate sistemele de contravantuiri centrice, zveltetea adimensionala a barelor

contravantuirilor   se limiteaza superior la 2.0, pentru a preveni flambajul prematur al
contravantuirii comprimate. Zveltetea adimensionala se determina conform relatiei:

unde:

A – Aria sectiunii transversale a contravantuirii

fy – limita de curgere nominala

Ncr – forta critica de flambaj minima, 

In cazul contravantuirilor cu diagonale in X, zveltetea adimensionala   va fi mai mare decat 1.3,
pentru a evita suprasolicitarea stalpilor in faza premergatoare flambajului diagonalei comprimate
(atunci cand sunt active atat diagonale intinse, cat si cele comprimate).

Relatia dintre zveltetea  (asa cum este definita in STAS 10108/0-78) si zveltetea adimensionala   
este urmatoarea:

Informativ, pentru un otel OL37 cu limita de curgere fy = 235 N/mm2, limitarea   

corespunde la  .

(4-5) Contravantuirile solicitate la intindere se dimensioneaza astfel incat efortul plastic capabil al
sectiunii transversale Npl,Rd sa fie mai mare decat efortul maxim din combinatia seismica NEd. Pentru
sistemele cu contravantuiri in V, diagonalele comprimate se vor verifica conform STAS 10108/0-78 la
flambaj.

(6) Intrucat la sistemele contravantuite centric diagonalele reprezinta elementele disipative,

imbinarile acestora trebuie sa posede o suprarezistenta suficienta, conform capitolului 6.5.5 din
P100-1/2004.

(7) Pentru a se asigura un mecanism plastic global, diagonalele active ale sistemului de
contravantuiri trebuie sa fie astfel dimensionate, incat sub actiunea fortelor seismice sa se plastifice
 191

in totalitate (pe toata inaltimea structurii). In acest scop, se recomanda ca valorile maxima si minima
ale rapoartelor Ni sa nu depaseasca 25%. Aceasta conditie este dificil de respectat in cazul cladirilor
cu multe niveluri, la care actiunea vantului poate impune cerinte de rezistenta si rigiditate diferite
fata de actiunea seismica. In cazul in care nu este posibila respectarea cerintei de uniformitate a
contravantuirilor, performanta seismica a structurii va fi confirmata printr-un calcul inelastic.

7.4 Calculul grinzilor si stalpilor

(1) La cadrele contravantuite centric, grinzile si stalpii sunt elemente nedisipative. Pentru a
preintampina deformati plastice in aceste elemente, acestea trebuie sa posede o suprarezistenta
suficienta fata de elementele disipative (contravantuirile). Eforturile de calcul in stalpi si grinzi se
obtin prin insumarea eforturilor din componenta seismica amplificate cu factorul 1.1 ovN si a celor
din componenta gravitationala, conform relatiilor (6.16) din P100-1/2004.

(2) In cazul cadrelor cu contravantuiri in V inversat, rezistenta grinzii la forte gravitationale trebuie
asigurata in eventualitatea ca in urma actiunii seismice contravantuirile au cedat prin flambaj. In
acest scop, calculul grinzii se va face fara a considera reazemul intermediar asigurat de
contravantuiri.

In cazul cadrelor cu contravantuiri in V, efectul fortei neechilibrate din diagonala comprimata care
poate flamba sub efectul actiunii seismice, se aplica pe grinda considerand:

pentru diagonala intinsa o forta egala cu rezistenta plastica a sectiunii Npl,Rd

pentru diagonala comprimata o forta egala cu 0.3Npl,Rd

In urma compunerii, cele doua forte din diagonale vor genera o forta transversala si una axiala pe
grinda. Grinda trebuie sa fie verificata pentru a rezista sub efectul acestor forte.

(3) Buna functionare a sistemelor cu contravantuiri in V este asigurata de impiedecarea pierderii

stabilitatii generale a grinzii. In acest scop se vor prevedea legaturi laterale la nivelul talpilor grinzii
in sectiunea de intersectie cu diagonalele.

8 Cadre contravantuite excentric

(1-4) La cadrele contravantuite excentric zonele disipative sunt localizate in barele disipative
(linkuri). Celelalte elemente ale cadrelor contravantuite excentric trebuie sa ramana preponderent in
domeniul elastic sub efectul fortelor care se pot dezvolta prin plastificarea si ecruisarea barelor
disipative. Elementele componente ale cadrelor contravantuite excentric sunt prezentate in Figura C
6.12. Functie de lungimea barei disipative, comportarea plastica a acesteia poate fi dominata de
forfecare (pentru bare disipative scurte) sau de incovoiere (pentru bare disipative lungi). Barele
 192

disipative pot fi orizontale (pe lungimea grinzii, vezi Figura C 6.12 i-iii) sau verticale (exterioare
grinzii, vezi Figura C 6.12 iv).

Pentru a evita concentrarea deformatiilor plastice intr-un numar redus de bare disipative, este
necesara asigurarea unui mecanism plastic global. Pentru aceasta, nivelul de solicitare al barelor
disipative sub efectul actiunii seismice, trebuie sa fie cat mai uniform.

(i) (ii)

(iii) (iv)
legenda:
a = bara disipativa (link)

b = portiunea de grinda exterioara barei disipative

c = contravantuire

d = stalp
 193

Figura C 6. . Exemple de cadre contravantuite excentric, AISC (2005)

8.2. Calculul barelor disipative

(1) Inima barelor disipative se va realiza fara placi de dublare , deoarece este posibil ca acestea sa
nu participe corespunzator la mecanismul plastic al barei disipative. De asemenea, prezenta gaurilor
are un efect defavorabil asupra comportarii plastice a barelor disipative, de aceea acestea nu sunt
permise.

(2-10) Raspunsul inelastic al barelor disipative depinde semnificativ de lungimea barei disipative,
definita prin raportul Mpl,link/Vpl,link. Atunci cand lungimea barei disipative este mai mica decat
1.6Mpl,link/Vpl,link (bare disipative scurte), raspunsul inelastic va fi dominat de forfecare. Daca lungimea
barei disipative este mai mare decat 3M pl,link/Vpl,link (bare disipative lungi), raspunsul inelastic va fi
dominat de incovoiere. Pentru lungimi de intermediare ale barei disipative, raspunsul inelastic este
caracterizat atat de forfecare, cat si de incovoiere (bare disipative intermediare). Capacitatea de
deformare plastica a barelor disipative este in general mai mare pentru barele disipative scurte.
Incercarile experimentale (AISC, 2005) au aratat rotiri plastice capabile de 0.08 radiani in cazul
barelor disipative scurte si 0.02 radiani in cazul barelor disipative lungi.

In analiza neliniara inelastica, modelarea barelor disipative va trebui facuta in asa fel incat sa
respecte cat mai apropiat de realitate mecanismul de disipare proiectat: bara disipativa scurta spre
exemplu lucreaza la forfecare, iar ce lunga la incovoiere.

Efectul fortei axiale asupra raspunsului inelastic al barei disipative poate fi neglijat daca forta axiala
nu depaseste 15% din forta axiala plastica capabila a barei disipative. In cazul in care nivelul fortei
axiale depaseste 15% din forta axiala plastica capabila a barei disipative, forta taietoare capabila si
momentul plastic capabil se vor reduce. In acest caz sunt permise doar barele disipative scurte, a
caror lungime maxima este data de relatia 6.24 (conform P100-1/2004).

In cazul cadrelor contravantuite excentric la care momentele incovoietoare la cele doua capete ale
barei disipative sunt egale (vezi Figura C 6.12.i), clasificarea barelor disipative (scurte, intermediare
si lungi) se face cu relatiile 6.25-6.27 din P100-1/2004. In cazul cadrelor contravantuite excentric la
care momentele incovoietoare la cele doua capete ale barei disipative sunt diferite (vezi Figura C
6.12.ii-iv), clasificarea barelor disipative (scurte, intermediare si lungi) se face cu relatiile 6.28-6.30
din P100-1/2004.

(11-) O comportare ciclica ductila a barelor disipative se poate obtine printr-o detaliere
corespunzatoare a rigidizarilor transversale ale inimii. In acest scop, sunt necesare rigidizari
marginale pe ambele parti ale inimii (la ambele capete ale barei disipative), precum si rigidizari
intermediare (vezi Figura C 6.13). La barele disipative scurte, rigidizarile intermediare au scopul de a
impiedica voalarea plastica a inimii. In acest caz, distanta maxima dintre rigidizarile intermediare
depinde de deformatia plastica necesara a barei disipative (AISC 2005), o distanta mai mica fiind
necesara pentru o capacitate de deformatie plastica mai mare. La barele disipative lungi, cu
lungimea cuprinsa intre 3Mpl,link/Vpl,link si 5Mpl,link/Vpl,link este necesar sa se dispuna cate o rigidizare
intermediara la fiecare capat al barei disipative la o distanta egala 1.5 b, unde b este latimea talpii,
 194

pentru a limita degradarea de rezistenta datorata voalarii plastice a talpilor si a pierderii stabilitatii
prin incovoiere-rasucire. In cazul in care lungimea barei disipative depaseste 5M pl,link/Vpl,link nu sunt
necesare rigidizari intermediare. Rigidizarile intermediare se dispun pe ambele parti ale inimii, atunci
cand inaltimea barei disipative este mai mare decat 600 mm. In cazul barelor disipative cu inaltimea
mai mica de 600 mm, este permisa dispunerea rigidizarilor doar pe o singura parte a inimii.

Prinderea rigidizarilor de inima si talpi se realizeaza prin suduri in relief (de colt). Rigidizarile trebuie
detaliate astfel incat sa se evite sudura in zona de racord dintre talpa si inima, aceasta putand sa
conduca la reducerea capacitatii de deformare plastica a barei disipative prin initierea unor fisuri in
inima (AISC 2005).

In general, intersectia dintre axa grinzii si cea a diagonalei va fi situata la extremitatea barei
disipative, insa se accepta ca aceasta intersectie sa fie situata in interiorul barei disipative
(vezi Figura C 6.13). Nu se permite ca intersectia dintre axa grinzii si cea a diagonalei sa fie situata
in afara barei disipative, deoarece, datorita excentricitatii, vor rezulta momente incovoietoare
suplimentare in grinda si contravantuiri.

intersectia dintre axa barei

disipative si a diagonalei va fi la
capatul sau in interiorul barei
disipative
 

legaturi laterale la
extremitatile barei
disipative
 

e=lungimea barei
disipative
 

 
rigidizari marginale pe toata
inaltimea barei disipative - pe
ambele parti
 

rigidizari intermediare pe toata

inaltimea barei disipative – pe
ambele parti pentru h>600
mm
 
 195

Figura C 6. . Elementele principale ale barei disipative (AISC 2005).

8.3 Elemente structurale care nu contin bare disipative

(1) La cadrele contravantuite excentric, stalpii, contravantuirile si segmentele de grinzi situate in

afara barelor disipative sunt elemente nedisipative. Pentru a preintampina producerea deformatiilor
plastice in aceste elemente, acestea trebuie sa posede o suprarezistenta suficienta fata de barele
disipative. Eforturile de calcul in elementele nedisipative se obtin prin insumarea eforturilor din
componenta seismica amplificate cu factorul 1.1 ov si a celor din componenta gravitationala,
conform relatiilor (6.31) din P100-1/2004. Este insa posibil ca relatiile (6.31) sa nu ofere in toate
situatiile suprarezistenta necesara in elementele nedisipative. De aceea, se recomanda estimarea
directa a eforturilor de calcul in elementele nedisipative printru-un calcul inelastic (static sau
dinamic).

Pentru a se asigura un mecanism plastic global, barele disipative trebuie sa fie astfel dimensionate,
incat sub actiunea fortelor seismice sa se plastifice in totalitate (pe toata inaltimea structurii). In
acest scop, se recomanda ca diferenta dintre valorile maxima si minima ale rapoartelor i sa nu
depaseasca 25%. Aceasta conditie este dificil de respectat in cazul cladirilor cu multe niveluri. In
cazul in care nu este posibila respectarea cerintei de uniformitate a barelor disipative, performanta
seismica a structurii va fi confirmata printr-un calcul inelastic.

8.4 Imbinarile barelor disipative

 196

In cazul cadrelor contravantuite excentric de tipul celor din Figura C 6.12.i, imbinarile grinda-stalp a
grinzilor care contin bare disipative se vor dimensiona cu aceleasi relatii folosite la dimensionarea
grinzilor (6.31).

In cazul cadrelor contravantuite excentric de tipul celor din Figura C 6.12.ii-iii, imbinarile grinda-stalp
sunt amplasate in zone plastice potentiale si necesita a atentie deosebita. Cercetarile experimentale
au aratat ca acest tip de imbinari sunt solicitate intr-un mod diferit fata de imbinarile grinda-stalp de
la cadrele necontravantuite (AISC 2005). De aceea, modul de alcatuire a imbinarilor grinda stalp de
la cadrele necontravantuite nu asigura intotdeauna o comportare adecvata in cazul sunt folosite
pentru imbinari bara disipativa – stalp la cadre contravantuite excentric.

Figura C 6. . Exemplu al unui nod intarit bara disipativa - stalp

Se recomanda ca alcatuirea si dimensionarea imbinarilor bara disipativa – stalp la cadre

contravantuite excentric sa fie validate prin incercari experimentale, sau sa se asigure o
suprarezistenta fata de bara disipativa. In acest caz imbinarea va fi dimensionata la eforturile
corespunzatoare dezvoltarii mecanismului plastic in bara disipativa, amplificate cu ov. In Figura C
6.14 este prezentat un exemplu de alcatuire a unei astfel de imbinari intarite bara disipativa – stalp.

9 Structuri de tip pendul inversat

Caracteristica principala a acestor structuri o constituie localizarea articulatiilor plastice exclusiv in

stalpi, si nivelul ridicat al fortei axiale, definit de relatia NSd  / Npl Rd  ≥ 0,3. Aceste structuri sunt
caracteristice pentru castele de apa, platforme sau structuri parter care sustin greutati mari, cum ar
 197

fi cele pentru silozuri, buncare, etc. Cadrele parter, de tipul celor care se folosesc pentru hale sau
platforme industriale nu se caracterizeaza, de regula, prin dezvoltarea in stalpi a unor forte axiale
care sa satisfaca conditia anterioara.

10. Structuri metalice cu nuclee sau pereti din beton armat si pentru structuri duale

C6.10.1. Structuri cu nuclee sau pereti din beton armat

La aceste structuri, fortele orizontale sunt preluate in principal de diafragme sau nuclee de beton
armat. Cadrele metalice, de regula necontravantuite, se dimensioneaza din actiuni gravitationale.
Deoarece participarea cadrelor metalice la preluarea fortelor seismice orizontale este neglijabila,
acestea se verifica conform STAS 10108-0/78, respectiv Eurocode 3, partea 1.1 si Eurocode 3,
partea 1.8. Calculul elementelor din beton, care asigura preluarea fortelor seismice, se face in
conformitate cu prevederile din cap 5 (P100-1/2004). Proiectantul va avea grija ca detaliile
constructive prin care se solutioneaza legaturile dintre structura metalica si cea din beton sa
respecte ipotezele de lucru mentionate anterior.

In cazul in care structura metalica are o contributie semnificativa (cel putin 25%) la preluarea
fortelor seismice, aceasta se va proiecta pe baza prevederilor din prezentul normativ.

10.2. Structuri duale (cadre necontravantuite plus cadre contravantuite)

O structura alcatuita din cadre contravantuite si necontravantuite poate fi considerata duala atunci
cand cadrele necontravantuite au o contributie semnificativa la preluarea fortelor seismice (minim
25% din forta seismica totala). Aceste structuri se proiecteaza cu un factor de reducere q unic.
Cadrele contravantuite centric au o capacitate redusa de disipare a energiei seismice. Structura
duala, obtinuta prin combinarea cadrelor contravantuite centric cu cele necontravantuite are un
raspuns seismic global imbunatatit, datorita redundantei si capacitatii de disipare mai mari a
structurii necontravantuite.

In categoria structurilor duale intra si cele obtinute prin combinarea cadrelor contravantuite
excentric cu cadre necontravantuite. In acest caz insa, ambele structuri au o capacitate de disipare a
energiei seismice comparabila, asocierea lor facandu-se de cele mai multe ori din considerente
functionale. Folosirea contravantuirilor excentrice in locul celor centrice conduce la sisteme
structurale mai omogene, atat din punct de vedere a rigiditatii cat si a ductilitatii. In plus, impactul
contravantuirilor excentrice asupra fluxurilor de circulatie in cladire este mai redus.

In cazul in care participarea cadrelor necontravantuite la preluarea fortelor seismice este mai mica
decat 25% din forta seismica totala, contributia acestora se neglijeaza. Factorul de reducere q este
cel al sistemului contravantuit, care se dimensioneaza in conformitate cu prevederile capitolelor 6.7
si 6.8. In acest caz cadrele necontravantuite se verifica conform STAS 10108-0/78.

11. Controlul executiei

Asigurarea calitatii executiei unei structuri metalice solicitate seismic, si care s-a proiectat ca
structura disipativa este esentiala. In acest scop, la executia si montajul structurii se recomanda ca
 198

pe langa prevederile din STAS 767/0-78 si C150-99 sa se respecte prevederile din normele europene
EN1090 si EN1993-1.10 (Eurocode 3 partea 1.10).

Bibliografie

Dubina D., Grecea D., Ciutina A., Stratan A. (2000), 'Influence of connection typology and loading
asymmetry', in F. Mazzolani (ed.), Moment resisting connections of steel building frames in seismic
areas, E & FN SPON, p. 217-244.

Mazzolani, F.M., Moment resistant connections of steel frames in seismic areas: Design and
Reliability. London: E & FN Spon, 2000.

EN 1990 'Basis of structural design'. Capitolul 5: 'Structural analysis and design assisted by testing' .
Anexa D 'Design assisted by testing'.

Buletinul Construtiilor, nr. 16/2004

P100-92, (1992). 'Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-

culturale, agrozootehnice si industriale', Ministerul lucrarilor publice si amenajarii teritoriului,
Romania.

Eurocode 8 (2003). 'Design of structures for earthquake resistance. Part 1: General rules, seismic
actions and rules for buildings'. December 2003. CEN - European Committee for Standardization.

AISC (2002). 'Seismic Provisions for Structural Steel Buildings'. American Institute of Steel
Construction, Inc. Chicago, Illinois, USA.

AISC (2005). 'Seismic Provisions for Structural Steel Buildings'. American Institute of Steel
Construction, Inc. Chicago, Illinois, USA.

ANSI/AISC 358-05 (2005). 'Prequalified Connections for Special and Intermediate Steel Moment
Frames for Seismic Applications', American Institute of Steel Construction, One East Wacker Drive,
Suite 700, Chicago, Illinois 60601-1802.

ECCS (1985). 'Recommended Testing Procedures for Assessing the Behaviour of Structural Elements
under Cyclic Loads', European Convention for Constructional Steelwork, Technical Committee 1,
TWG 1.3 – Seismic Design, No.45

FEMA 350, (2000). 'Recommended Seismic Design Criteria for New Steel Moment-Frame Buildings',
SAC Joint Venture.

FEMA 356, (2000). 'Prestandard and commentary for the seismic rehabilitation of buildings', Federal
Emergency Management Agency, Washington (DC).

Repartizarea camerelor si a vitrajelor

Constructii
 DOCUMENTE SIMILARE
0

199
Profile - Z, C, platou, RAL

GLAFURI CELULARE PVC PT INTERIOR

+ Font mai mare | - Font mai mic
AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR PE
SUPRAFATA PARCELEI

PREVEDERI COMUNE TUTUROR

CONSTRUCTIILOR
Repartizarea camerelor si a
INSTALAREA programului Robot Millennium
vitrajelor
PUNEREA IN LUCRARE A BETONULUI -
PREGATIREA TURNARII BETONULUI

PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR

METALICE

Se cere proiectarea unui pod dalat din beton armat

care sa satisfaca urmatoarele cerinte

Cum montam peretii de gips carton

in functie de punctele cardinale
Calculul armaturii pentru placa din beton armat in
De ce ar trebui sa ne preocupe amplasarea domeniul plastic
vitrajelor? Cel putin doua argumente va vor
demonstra importanta esentiala a acestei
alegeri: asigurarea unui confort termic optim si
profitarea la maximum de lumina naturala, in
functie de sezon.

Alegand o buna repartizare a ferestrelor in functie

de punctele cardinale, se poate determina gradul de confort termic al locuintei (atat de necesar iarna),
statisticile spunand ca vitrajele sunt de trei pana la sapte ori (in functie de tamplaria utilizata) mai putin
izolante decat un zid plin.
in ceea ce priveste a doua chestiune, trebuie spus ca ferestrele lasa lumina sa patrunda in interior in mod
diferit, in functie de orientare. Pentru a asigura o luminozitate optima si pentru a evita o supraincalzire pe
timp de vara, iata ce trebuie sa cunoasteti:

Care este cea mai buna orientare

pentru fiecare incapere?
in functie de destinatia camerelor si, implicit, de activitatile desfasurate aici, localizarea optima a acestora
este diferita.
a) Livingul, spre exemplu, ca zona de reuniune si cu un profil multifunctional, va avea nevoie de o
iluminare corespunzatoare, de o vedere panoramica, de un aport bun de caldura iarna si, respectiv, de
racoare pe timpul verii. Pentru indeplinirea acestor coordonate, orientarea recomandata este catre nord,
si asta deoarece vara, soarele, cel putin la orele de varf, este situat pe cer destul de sus pentru ca razele
sale sa cada asupra ferestrei (situate spre sud) cu un unghi mare de incidenta si astfel sa fie respinse
aproape integral catre exterior. Rezultatul? in interior patrunde relativ putina caldura printr-o fereastra
amplasata catre sud.
Iarna, in schimb, soarele, chiar la pranz, este pozitionat destul de jos, razele lovind in geam cu un unghi
de incidenta slab si patrunzand astfel usor prin fereastra. Un geam situat catre sud va recupera facil
energia solara, aportul de caldura fiind binevenit.
b) Dormitoarele vor fi, de preferinta, indreptate catre est sau sud-est, pentru a se profita cat mai bine de
momentele diminetii, iar in sezonul cald, pentru a fi cat mai racoroase catre sfarsitul zilei, asigurand astfel
un somn confortabil. Dormitorul matrimonial (care nu joaca rolul si de camera de zi, ca in cazul
incaperilor destinate copiilor) se poate amplasa si catre vest, cu mentiunea ca, pe timpul zilei, in perioada
verii, ferestrele trebuie bine protejate de obloane.
 200

c) Bucataria este un spatiu ce poate primi mai multe orientari, in functie de modul de viata specific. Daca
aceasta reprezinta pentru proprietari si o zona de reuniune, si un spatiu de luat masa, o orientare catre
sud este preferabila.
O dubla pozitionare sud-est va va permite servirea micului dejun in plin soare.
Daca acest spatiu este indeosebi destinat gatitului (ceea ce determina o suplimentare a caldurii incaperii),
amplasarea catre nord va fi favorabila. Astfel, bucataria va fi calda iarna si nu se va supraincalzi pe timp
de vara.
in orice caz, este bine sa nu amplasati bucataria foarte departe de dining, respectiv terasa (unde se ia
masa in sezonul cald).
d) Baia nu va reprezenta o alegere prea dificila, dat fiind faptul ca nu necesita deschideri largi. in acest
sens, pentru uzajul acestei incaperi va fi preferat nordul.    
e) Pentru dressing si alte 'piese' utilitare ce se pot lipsi de deschideri, preferati o amplasare in spatiul vid
din centrul casei.
f) Biroul va fi amplasat catre nord, pozitionare ideala in special daca acasa utilizati un computer. Astfel, se
va evita ca luminozitatea prea accentuata sa deranjeze buna vizibilitate a monitorului.
g) Camerele care trebuie sa aiba o temperatura constanta (intrare, garaj, pivnita, debara, atelier) se vor
situa spre nord, jucand rolul de tampon in preambulul camerelor principale si reducand astfel pierderile
de caldura.

Dimensiunile vitrajelor
Pentru a asigura o buna iluminare a camerelor si pentru a preveni cheltuielile mari pricinuite de incalzirea
pe timp de iarna, este bine ca suprafata vitrajelor sa o alegeti in functie de orientarea incaperii.
Pentru sud, sud-est si sud-vest alegeti vitraje mari, in special in cazul pozitionarii catre sud. Vitrajele
astfel amplasate capteaza iarna mai multa caldura decat pierd, astfel ca trebuie favorizate. Daca puteti,
optati chiar pentru un bovindou vitrat integral.
Pentru est si vest este bine sa luati in considerare faptul ca, vara, soarele cade razant si ca pot exista
eventuale probleme cu vanturile puternice. Evitati suprafetele mari vitrate, in special catre vest.
Pentru nord, o deschidere mare va fi dificitara din punctul de vedere al aportului de caldura, pentru ca nu
primeste soare deloc pe timp de iarna.
Suprafata ferestrelor spre nord trebuie limitata la strictul necesar pentru indeplinirea functiei de iluminare
a incaperii.

Unde este bine sa se amplaseze un vitraj

de mari dimensiuni?
Lasand la o parte spectaculozitatea unui astfel de element in planul fatadei si functia sa decorativa, un
perete integral vitrat poate aduce avantaje practice deloc neglijabile, daca este bine pozitionat.
Amplasarea acestuia catre sud, sud-est, sud-vest determina o economie in privinta resurselor de incalzire
(casa fiind mai calda iarna) si o facilitare a protectiilor contra soarelui, locuinta fiind mai racoroasa pe
timpul verii.
Orientarea catre est si vest este mai putin favorabila, cea catre vest prezentand inconvenientul ca razele
solare sunt razante si nu pot fi oprite nici de vitraj, nici de storuri, supraincalzind incaperea.
Pozitionarea spre nord este de evitat, pentru ca nu ofera decat putina lumina, iar iarna va produce frig.

Totul despre lumina artificiala

Sa fie lumina!

Capacitatea de exprimare a arhitecturii mizeaza pe efectul, pe prezenta luminii. Lumina

puternica accentueaza contrastele, intuneca umbrele si face sa straluceasca zonele
luminate. Contrastul
 201

induce o stare de tensiune intre masa (material) si umbra

(imaterial), lasa volumele sa se puna in valoare pe sine si in
raport cu volumele adiacente.

Atunci cand vorbim de lumina nu vom ignora nici una dintre

componentele sale, caci alegerea luminii artificiale este la fel de
importanta ca si orientarea casei dupa soare (dupa punctele
cardinale). Caci oricata lumina am avea in incapere pe
parcursul zilei (orientarea spre sud ofera o insorire uniforma pe
parcursul intregii zile, orientarea spre est profita de lumina de
dimineata iar cea spre vest, de lumina de dupa-amiaza), aceasta nu este suficienta pentru a
satisface nevoile functionale si estetice.

Casa nu trebuie sa devina un adapost impotriva luminii puternice, dar nici receptor al
acestei surse de viata. Locuinta traieste in lumina. Ea se orienteaza dupa soare si profita de
toate facilitatile pe care i le poate oferi aceasta. Creeaza spatii care sa profite atat de
lumina, cat si de umbra, in functie de nivelul de insorire si de temperatura, specifice fiecarui
anotimp.

Lumina este material de constructie in arhitectura nordului si catalizatorul expresiei in tarile

mediteraneene.

Daca ne gandim la profilul casei traditionale romanesti, putem spune ca acesta este ca o
reverenta in fata soarelui. Daca in zonele calde (mediteraneene, Orientul Mijlociu) zona de
umbra este o zona de adapost, un spatiu protejat, in arhitectura noastra populara, umbra
da mai degraba efectul de ordonator de spatii, ea poate sa aiba un rol principal, un rol
estetic si apoi unul functional.

Ca o completare si ca o prelungire a luminii naturale, lumina artificiala are scopul de a defini

fiecare loc important din incapere. Daca proiectarea instalatiei electrice este facuta simultan
cu proiectul casei sau al amenajarii interioare, atunci vom obtine un efect vizual armonios
fara un efort fizic si material deosebit.

Exista trei tipuri importante de lumina artificiala pe care le vom cauta pentru obtinerea
combinatiei celei mai adecvate: lumina generala (uniform distribuita), lumina locala (folosita
pentru activitati specifice precum cititul) si lumina decorativa (care scoate in evidenta
anumite detalii sau zone ale camerei).

Lumina din living reprezinta unul dintre cele mai importante detalii ale unei case.
Intensitatea acesteia trebuie sa se adapteze functiei acestei camere (spatiu de reprezentare
si de oaspeti).

|n bucatarie, amplasarea luminii se va supune in special criteriului functionalitatii, punandu-

se in evidenta zonele specializate ale acesteia atat printr-o lumina generala, cat si printr-o
lumina locala.
 202

Baia cuprinde zone care au nevoie de lumina directionata (exemplu: zona oglinzii), dar si
zone care au nevoie de lumina uniform distribuita.

De o lumina combinata este nevoie si in dormitor (lumina de atmosfera, culoare, dar si de

citit).

Adaptarea iluminarii

Iluminarea cea mai simpla este conferita de o lustra centrala.

Confortul vizual va fi insa mediocru in raport cu intensitatea
luminoasa, deseori orbitoare, care accentueaza contrastele
dintre lumina proiectata si umbre. Chiar daca este vorba de
un corp de iluminat estetic, lumina va fi mai putin blanda, iar
lustra va sublinia zonele umbrite ale camerei si chiar tavanul
va parea mai jos decat in realitate.

Iluminarea indirecta. Becurile sunt ascunse privirii directe si

lumineaza o suprafata care reflecta lumina in camera.
Randamentul este mai mic, dar lumina va fi mai blanda si
umbrele atenuate. |ntr-o camera inalta, puteti dirija lumina
catre tavan cu ajutorul unor aplice murale, spoturi sau scafe.

Cu cat suprafata luminata este mai reflectorizanta, de

exemplu un plafon acoperit cu un lac deschis, cu atat cantitatea de lumina returnata va fi
mai mare.

Iluminarea punctiforma. |n acest caz, corpurile de iluminat vor dirija fluxul de lumina asupra
unui punct pe care doriti sa-l puneti in valoare. Lumina puternica si contrastanta este
adecvata pentru luminarea unui birou, a unui colt destinat lucrului manual, sau pentru a
pune in valoare un tablou sau lucru deosebit.

Fotografia articolului nostru este oferita de magazinele Lux & Luce.

Caldura unei case

Apelul la specialisti nu ne scuteste de efortul de a intelege termenii si principiile de baza.
Tocmai de aceea speram ca urmatorul material sa va fie de folos.

In cautarile legate de construirea locuintei perfecte sau cel putin a celei care se apropie cel mai
mult de idealurile personale, se porneste de la dorinte si necesitati. In prima faza, se aleg locatia,
orientarea casei, impartirea spatiului. Urmeaza apoi discutiile cu arhitectii si constructorii,
familiarizarea cu limbaje de specialitate, cu notiuni noi, precum si toate celelalte detalii
'pamantesti', care duc uneori la transformarea proprietarului intr-un mic compendiu de specialitate.

Insa, cu siguranta, atunci cand se construies te o casa, aceasta este gandita si proiectata ca un
spatiu de refugiu, personal si extrem de individualizat, care sa ofere tot confortul de care au nevoie
proprietarii. Tehnologiile contemporane pun la dispozitie o gama larga de posibilitati de
materializare a dorintelor – totul depinde de cat de informati sunt beneficiarii sau cat sunt dispusi
 203

sa investeasca. Totusi, trebuie sa se stie ca o investitie intr-un material de o buna calitate sau intr-
o tehnologie noua presupune o mai mare rezistenta in timp a lucrarilor.

Puncte de pornire

Trei sunt intrebarile la care trebuie sa se dea un raspuns inainte de a incepe constructia: suprafata
care trebuie incalzita, unde si cum se va face transferul de caldura (pardoseala, corpuri vizibile –
radiatoare/calorifere, sobe/seminee, perete) si materia prima de producere a caldurii (lemne,
carbuni, gaz metan, electricitate). In functie de aceste elemente, trebuie realizata configurarea
sistemului de incalzire, reglarea si securizarea acestuia.

Confortul termic este de la sine inteles, o casa trebuie sa ofere posibilitatea de refugiere in
momentele toride ale verii sau cele foarte friguroase ale iernii. Si in calcularea acestui pas, trebuie
avute in vedere toate detaliile, de la tipul de pereti ai casei (cu sau fara izolatie), ferestre (plus
sistemele de inchidere), instalatie termica (aici urmeaza: tubulatura, coturi vizibile sau nu etc.),
centrala termica, coloane de aerisire, aer conditionat, pana la orientarea locuintei sau rolul
culorilor.

Stim din experienta ca incalzirea cu radiatoare este cel mai raspandit tip de incalzire, care are
totusi dezavantajul ca acest sistem presupune corpuri vizibile, desi in ultima perioada si-au
'sofisticat' aspectul estetic, devenind mai usor integrabile designului interior.

Pentru spatiile de trecere (holuri, vestibule) sau exterioare (scari exterioare, drumuri de acces spre
garaj, de exemplu) se poate alege incalzirea prin pardoseala, pentru mentinerea unei temperaturi
optime pe toata suprafata acesteia, si evitarea 'spatiilor reci' si a inconfortului cauzat de inghet pe
timpul iernii. Astfel, sistemele de incalzire prin pardoseala asigura uniformitatea distributiei
caldurii, performanta greu de realizat prin intermediul sistemelor de incalzire conventionale. Un
aspect important al acestor sisteme este faptul ca trebuie sa se tina cont de temperatura maxima
admisa la suprafata pardoselii. Avantajul acestui sistem este faptul ca poate fi folosit atat pentru
spatiile deschise, cat si pentru ambientarea casei. Alegerea locurilor in care transferul de caldura
se va realiza prin pardoseala trebuie facuta cu grija – medicii recomanda ca acestea sa nu se situeze
in spatii in care se sta o perioada de timp indelungata, astfel incat sistemul circulator si inima sa nu
fie suprasolicitate.

Atentie!Corpurile statice de incalzire (caloriferele) trebuie sa fie montate in paralel si nu in serie.

Astfel, ultimul si penultimul dintre acestea vor fi in permanenta calde si vor functiona la parametri
normali.

Multe dintre proiectele pentru case realizate in ultimul timp prevad spatii amplu deschise, in care
functiunile din zona de zi sunt grupate astfel incat nu mai exista in mod necesar o separare prin
zidarie. Incalzirea unor astfel de spatii se realizeaza fie prin intermediul unor radiatoare integrate
din punct de vedere estetic, fie cu ajutorul unui ventiloconvector, care are proprietarea ca pe
timpul verii ofera posibilitatea racirii temperaturii interioare prin sistemul de ventilatie cu
care este prevazut.

Pentru incalzirea caselor se foloseste adesea incalzirea centrala, folosind ca agent termic apa
calda, prin intermediul unei centrale termice. Camera pentru centralele termice se afla de regula
la subsolul sau la parterul caselor.

In momentul de fata, incalzirea prin sobe cu lemne sau carbuni este depasita ca randament si
eficienta. Solutiile pentru camerele de zi sau pentru zonele de relaxare in care se instaleaza astfel
de sobe tin mai mult de un argument estetic, de valoare sau de placere. Chiar si asa, semineele
sunt cele care, in mod evident, isi disputa intaietatea in ceea ce priveste locul in casele nou
construite din punct de vedere al ambientarii spatiilor de relaxare.
 204

In decursul construirii unei case, lucrul cu specialistii este absolut necesar, ei fiind de altfel singurii
in masura sa ofere solutii potrivite pentru situatiile specifice si pentru bugetul alocat de proprietar.
Ceea ce trebuie stiut este ca, pentru casele care se desfasoara pe mai multe niveluri, este indicat
sa se foloseasca distribuitoare pentru tur-returul agentului termic, respectiv apa calda, pentru
fiecare nivel. Incaperea in care este situata centrala termica trebuie sa aiba, ca volum, cel putin 18
m3, astfel incat sa permita o functionare la parametri normali a acesteia, precum si evitarea
riscurilor de accidente. Pentru spatiile mari, in care este nevoie de mai multe radiatoare,
centralele termice pot fi montate in cascada, astfel incat sa asigure necesarul de agent termic. In
ceea ce priveste fittingurile (piesele de legatura), armaturile (piesele de inchidere, reglare,
directionare, filtrare), tubulatura trebuie sa fie realizata din materiale rezistente in timp, care sa
nu sufere modificari datorate, de exemplu, dilatarii si contractarii in functie de temperatura
agentului termic sau a mediului ambiant. Unele dintre cele mai eficiente sunt cele realizate din
cupru, izolate astfel incat sa nu permita pierderi de caldura. Indiferent de solutia pentru care se
opteaza in realizarea instalatiei termice, discutiile cu specialistii in materie sunt definitorii pentru
stabilirea solutiei optime pentru beneficiari.

Importanta montajului tubulaturii

Pentru orice fel de tip de tubulatura ce formeaza o instalatie termica, montajul este cheia
succesului unei excelente functionari. Calitatile materialelor moderne sunt indubitabile, dar lipsa
profesionistilor in domeniul punerii in opera a dus de multe ori la probleme de functionare. De
aceea, atunci cand specialistii la care ati apelat pentru realizarea instalatiei termice va recomanda
un material modern, asigurati-va ca ei va pot pune la dispozitie si servicii de montaj calitative.
Trusele pentru punerea in opera sunt concepute pentru fiecare tip de teava in parte, asa ca
improvizat iile cu echipamente si unelte clasice nu au cum sa duca la o manopera profesionista, si
deci la durabilitatea si la rezistenta in timp a instalatiei.

Geobiologia - sanatatea habitatului

Motto: 'Grija pentru om si destinul sau trebuie sa constituie intotdeauna interesul principal
al tuturor eforturilor tehnice: nu-l uitati niciodata pe om, printre diagramele si ecuatiile
voastre.' Albert Einstein

Locuinta si, in general totalitatea spatiilor in care traim, habitatul uman, este unul dintre
cele mai importante aspecte ale vietii noastre si este foarte curios ca ne punem putine
intrebari profunde cu privire la modul in care acesta poate influenta sanatatea si armonia
fiintei noastre.

Conceptele contemporane cu privire la constructii se bazeaza inca pe ideile care afirma ca

materiile inerte nu au nici o putere asupra omului si ca, in consecinta, se poate construi
orice, oriunde si din orice material. Omul nu tine astazi cont, atunci cand construieste, de
influenta perturbarilor geologice, de influenta undelor nocive generate de linii de inalta
tensiune, de influenta undelor hertziene, de emisii radioactive, de decibeli sau de impactul
materialelor sintetice.

Din fericire insa acest mediu profesional evolueaza si multi arhitecti avanseaza construind
astazi intr-o maniera salubra, pe care am putea-o defini ca o maniera 'biologica' in arta de a
construi. Din punct de vedere practic, considerentele analizate tin de amplasament, de
formele constructiei si de materialele utilizate. Analizarea acestor factori si sintetizarea unei
concluzii sunt un demers de mare complexitate analitica.
 205

Alegerea unui loc de casa

In viata unui individ, alegerea unui loc de casa si mutarea intr-o casa noua constituie
evenimente importante si este bine ca acest demers sa se efectueze cat mai constient de
implicatiile pe care alegerea le va avea asupra sanatatii si bunastarii acestuia.

Aparent, spatiile dinafara orasului par mai avantajoase daca privim dintr-o perspectiva
creata din unghiul salubritatii locuirii si al ecologiei, dar stresul unor calatorii zilnice si
necesitatea unei masini contrabalanseaza cu avantajele aparente.

Din punct de vedere ecologic este mult mai bine sa imbunatatim mediul inconjurator de la
oras. Oriunde insa se ia decizia sa se pozitioneze locuinta este necesar sa se investigheze
locul in profunzime, pentru a se afla ce exista acum acolo si ce planuri se preconizeaza
pentru viitor.

Trebuie trecute in revista toate posibilele surse de poluare. Foarte utila in acest sens se
dovedeste analizarea vegetatiei dezvoltate in zona. Daca, de exemplu, arborii de pe un
teren prezinta anomalii, este evident ca in acel loc se manifesta surse perturbatoare ale
energiei vietii. Este recomandabil sa se faca apel la un geobiolog pentru cercetarea
cursurilor de apa subterana, a faliilor geologice, a alunecarilor de teren.

pozitionarea optima a casei pe teren (orientarea ei preferabil catre sud si in functie de

vecinatati)
stabilirea formei si a volumului casei, integrarea in arhitectura zonei.
abordarea unitara a problemelor de iluminare, incalzire si ventilatie
definirea si dimensionarea spatiilor, a spatiilor de acces, a intrarilor, fixarea zonelor de
activitate si cele de repaos;
prevederea unui spatiu acoperit la intrarea in casa;
proiectarea inaltimii camerelor la min. 2,5 m si corelarea cu suprafata lor;
stabilirea sensului de deschidere al usilor si ferestrelor (de obicei spre interior);
dimensionarea raportului treapta-contratreapta la scari (optim 16-19 cm / 27-30cm) ;
stablirea inaltimii  ferestrelor de la pardoseala si corelarea cu inaltimea caloriferelor folosite
(uzual 90 cm);
proiectarea unui loc de depozitare la fiecare nivel;
inainte de turnarea sapei se vor alege finisajele pentru pardoseli ;
amplasarea optima a bucatariei in planul casei, astfel incat  racordarea hotei  la exterior sa
nu deranjeze prin mirosuri spatiile de deasupra.
deschiderea hotei de la exterior va fi prevazuta cu sita si  protejata la intrarea apei dinspre
exterior
pozitionarea panoului electric intr-o zona usor accesibila dar protejata
pozitionarea intrerupatoarelor electrice
pozitionarea si alegerea numarului de prize din fiecare spatiu ( ideal  - minim cate o priza pe
fiecare perete)
alegerea  locului  masinii de spalat, ( priza electrica adecvata ; pozitionata la o inaltime
adecvata; racorduri pentru apa si canalizare);
corelarea amplasarii in bucatarie a prizelor cu inaltimea mobilierului
corelarea pozitionarii finisajelor cu pozitionarea traseelor electrice, obiectelor sanitare si
termice (de exemplu, asezarea faiantei si gresiei in baie);
corelarea dimensiunilor instalatiilor sanitare si termice cu spatiile alocate
 206

intersectarea traseelor instalatiilor sanitare cu elementele de structura (grinzi, stalpi, centuri,

etc)
termoizolarea corespunzatoare nevoilor caldirii
prevederea aerisirii instaltiilor sanitare afara, prin tevi deschise, dar etansate prin acoperis
 prevederea aerisirii podului casei prin folosirea unor deschideri (tigle speciale)
prevenirea condensului
ignifugarea elementelor din lemn de la sarpanta, capriori, etc. cu solutii de ignifugare gata
preparate
prevederea unui robinet de apa la exteriorul cladirii pentru udat gradina
proiectarea pantei de scurgere adecvata a acoperisului  pentru scurgerea apei pluviale si din
dezghet (in fuctie de zona, si de materialul folosit pentru acoperis)
colectarea apei printr-un sistem de jgheaburi si evacuarea ei spre o zona prevazuta anume
calcularea numarului burlanelor astfel incat sa poata prelua cantitatea apa de pe tot
acoperisul casei
prevederea unei borduri in jurul casei cu o latime minima de 60 cm si o panta catre exterior
care sa permita indepartarea apei meteorice - optim este ca bordura sa fie mai lata decit
dimensiunea cu care acoperisul depaseste zidurile casei
prevederea unui sistem de colectare a apei meteorice la nivelul solului care sa preia apa de
pe acoperis precum si cea cazuta pe panta de scurgere de langa bordura casei si si sa o
transporte catre canalizare (sau o alta zona special prevazuta)
folosirea corecta a termoizolatiilor (polistiren expandat sau extrudat, vata minerala / sticla)
creste confortul termic si duce la eliminarea condensului si a mucegaiului
protejarea casei la infiltratii de la ploaie sau de la pamantul ud, prin folosirea hidroizolatiilor
(pentru acoperis / terase, subsol, soclu) 
izolarea imbinarii intre bordura si-soclul casei cu bitum, turnat la cald
prevederea casei la exterior cu un soclu care aiba o inaltime minima de 30 cm si o
hidroizolatie corespunzatoare (de ex. din polistiren expandat sau extrudat), pentru a
proteja casa de igrasie
hidroizolarea teraselor si prevederea pantei de scurgere a apei catre punctele de colectare
(sifoane, jgheaburi)

prevederea unui spatiu pentru depozitarea resturilor menajere

dimensionarea garajului in functie de dimensiunile masinii
amenajarea terenului 

Daca aveti in apropiere stalpi de electricitate pentru iluminat stradal, pe timpul noptii va poate deranja
daca unul din dormitoare vine chiar in conul de lumina. Pe de alta parte cheltuielile de bransare ar fi mai
mici, daca stalpul face parte din reteaua electrica de joasa tensiune.

Aveti grija cum amplasati casa, accesul la garaj sa nu vina chiar in dreptui stalpului!

Exista si cazul cand terenul dvs. ar putea fi amplasat intre doi stalpi mai indepartati unul de altui, caz cu
totui nefericit din cauza cheltuielilor suplimentare de bransament si a lipsei totale de lumina pe timpul
noptii.

Din avizele provizorii obtinute pentru teren puteti afla si la ce distanta de casa dvs. sunt utilitatile precum
si nivelul lor fata de sol.
 207

Distanta minima fata de vecin este de 0.9 m daca nu aveti ferestre in acea zona si 1.9 m daca exita
ferestre

Conditiile de amplasare a constructiilor fata de retelele edilitare subterane se stabilesc in conformitate cu

SR 8591 - Retele edilitare subterane. Astfel, daca pe terenul dvs. trec conducte subterane ale utilitatilor,
puteti sa va construiti casa daca respectati urmatoarele distante:

• 3,0 m fata de conductele de alimentare cu apa potabila;

• 1,5 m fata de conductele de gaz de presiune joasa, intermediara sau medie, pentru o casa fara subsol;

• 0,6 m fata de cablurile electrice ingropate;

• 2,0 m fata de canalele colectoare

• 0,6 m fata de cablurile telefonice ingropate;

Pentru realizarea constructiei unei case este nevoie de mai multe proiecte.
Proiect urbanistic de detaliu - PUD
Plan de urbanism zonal - PUZ
Plan de urbanism general - PUB
Proiect arhitectural de constructie - PAC
Faze:
o        tema de proiectare
o        studiul de fezabilitate
Obtinere certificat de urbanism
Obtinere avize cerute prin Certificatul de urbanism
Intocmire documentatiei pentru autorizatia de construire
Intocmirea documentatiei pentru detaliile de executie
Intocmirea documentatiei pentru executia casei
Proiect arhitectural de demolare  - PAD

Sfaturile noastre
In diferite faze ale constructiei, ar trebui avute in vedere aspecte specifice. Speram ca cele
enumerate mai jos sa va ajute in acest sens.

In faza de proiectare

 In vederea realizarii proiectului dorit trebuie sa tineti cont de mai multe aspecte, pe care trebuie
sa le stabiliti impreuna cu arhitectul dumeavoastra:   
               pozitionarea optima a casei pe teren (orientarea ei preferabil catre sud si in functie de
vecinatati)        

stabilirea formei si a volumului casei, integrarea in arhitectura zonei.

          abordarea unitara a problemelor de iluminare, incalzire si ventilatie.

definirea si dimensionarea spatiilor, a spatiilor de acces, a intrarilor, fixarea zonelor de activitate si cele
 208

de repaos.

          prevederea unui spatiu acoperit la intrarea in casa.

          proiectarea inaltimii camerelor la min. 2,5 m si corelarea cu suprafata lor.

          stabilirea sensului de deschidere al usilor si ferestrelor (de obicei spre interior);

          dimensionarea raportului treapta-contratreapta la scari (optim 16-19 cm / 27-30cm)         

stablirea inaltimii  ferestrelor de la pardoseala si corelarea cu inaltimea caloriferelor folosite (uzual 90

cm).

          proiectarea unui loc de depozitare la fiecare nivel

          inainte de turnarea sapei se vor alege finisajele pentru pardoseli.

          amplasarea optima a bucatariei in planul casei, astfel incat  racordarea hotei  la exterior sa nu
deranjeze prin mirosuri spatiile de deasupra.        

          deschiderea hotei de la exterior va fi prevazuta cu sita si  protejata la intrarea apei dinspre exterior

pozitionarea panoului electric intr-o zona usor accesibila dar protejata        

          pozitionarea intrerupatoarelor electrice

          pozitionarea si alegerea numarului de prize din fiecare spatiu ( ideal  - minim cate o priza pe 
fiecare perete)

          alegerea  locului  masinii de spalat, ( priza  electrica adecvata ; pozitionata la o inaltime adecvata;
racorduri pentru apa si canalizare);        

corelarea amplasarii in bucatarie a prizelor cu inaltimea mobilierului

          corelarea pozitionarii finisajelor cu pozitionarea traseelor electrice, obiectelor sanitare si termice

(de exemplu, asezarea faiantei si gresiei in baie).

          corelarea dimensiunilor instalatiilor sanitare si termice cu spatiile alocate

          intersectarea traseelor instalatiilor sanitare cu elementele de structura (grinzi, stalpi, centuri, etc).  

          termoizolarea corespunzatoare nevoilor caldirii

          prevederea aerisirii instaltiilor sanitare afara, prin tevi deschise, dar etansate prin acoperis

           prevederea aerisirii podului casei prin folosirea unor deschideri (tigle speciale)        
 209

          prevenirea condensului

          ignifugarea elementelor din lemn  de la sarpanta, capriori, etc. cu solutii de ignifugare gata
preparate        

          prevederea unui robinet de apa la exteriorul cladirii  pentru udat gradina

          proiectarea pantei de scurgere adecvata a acoperisului  pentru scurgerea apei pluviale si din
dezghet (in fuctie de zona, si de materialul folosit pentru acoperis)        

          colectarea apei printr-un sistem de jgheaburi si evacuarea ei spre o zona prevazuta anume

calcularea numarului burlanelor astfel incat sa poata prelua cantitatea apa de pe tot acoperisul casei      

          prevederea unei borduri in jurul casei cu o latime minima de 60 cm si o panta catre exterior care
sa permita indepartarea  apei meteorice - optim   este ca bordura sa fie mai lata decit dimensiunea
cu care acoperisul depaseste zidurile casei

prevederea unui sistem de colectare a apei meteorice la nivelul solului care sa preia apa de pe acoperis
precum si cea cazuta pe panta de scurgere de langa bordura casei si si sa o transporte catre
canalizare (sau o alta zona special prevazuta)

          folosirea corecta a termoizolatiilor (polistiren expandat sau extrudat, vata minerala / sticla) creste
confortul termic si duce la eliminarea condensului si a mucegaiului        

          protejarea casei la infiltratii de la ploaie sau de la pamantul ud, prin folosirea hidroizolatiilor (pentru
acoperis / terase, subsol, soclu)

          izolarea imbinarii intre bordura si-soclul casei cu bitum, turnat la cald        

          prevederea casei la exterior cu un soclu care  aiba o inaltime minima de  30 cm si o hidroizolatie
corespunzatoare (de ex. din polistiren expandat sau extrudat), pentru a proteja casa de igrasie

          hidroizolarea teraselor si prevederea pantei de scurgere a apei catre punctele de colectare
(sifoane, jgheaburi)        

prevederea unui spatiu pentru depozitarea resturilor menajere

dimensionarea garajului in functie de dimensiunile masinii        

amenajarea terenului
4. De unde obtii proiectul?

   Marea majoritate a firmelor care construiesc case din lemn lucreaza pe baza de proiect de
arhitectura propus de client.
Proiectul de arhitectura trebuie sa fie semnat si stampilat de un arhitect membru al
Ordinului Arhitectilor din Romania. Proiectele de rezistenta si de instalatii trebuie sa fie
verificate si stampilate de proiectanti atestati de MTPL.
In vederea realizarii proiectului dorit trebuie sa tineti cont de mai multe aspecte, pe care
 210

trebuie sa le stabiliti impreuna cu arhitectul dvs.:

  • pozitionarea optima a casei pe teren (orientarea ei preferabil catre sud si in functie de
vecinatati);
  • stabilirea formei si a volumului casei, integrarea in arhitectura zonei;
  • abordarea unitara a problemelor de iluminare, incalzire si ventilatie;
  • definirea si dimensionarea spatiilor, a spatiilor de acces, a intrarilor, fixarea zonelor de
activitate si a celor de repaos;
  • prevederea unui spatiu acoperit la intrarea in casa;
  • proiectarea inaltimii camerelor la minimum 2,5 m si corelarea cu suprafata lor;
  • stabilirea sensului de deschidere a usilor si ferestrelor (de obicei spre interior);
  • dimensionarea raportului treapta-contratreapta la scari (optim 16-19 cm / 27-30cm) ;
  • stablirea inaltimii ferestrelor de la pardoseala si corelarea cu inaltimea caloriferelor
folosite (uzual 90 cm);
  • proiectarea unui loc de depozitare la fiecare nivel;
  • inainte de turnarea sapei se vor alege finisajele pentru pardoseli ;
  • amplasarea optima a bucatariei in planul casei, astfel incat racordarea hotei la exterior
sa nu deranjeze prin mirosuri spatiile de deasupra;
  • deschiderea hotei de la exterior va fi prevazuta cu sita si protejata la intrarea apei
dinspre exterior;
  • pozitionarea panoului electric intr-o zona usor accesibila dar protejata;
  • pozitionarea intrerupatoarelor electrice;
  • pozitionarea si alegerea numarului de prize din fiecare spatiu ( ideal - minim cate o priza
pe fiecare perete);
  • alegerea locului masinii de spalat, ( priza electrica adecvata, pozitionata la o inaltime
adecvata, racorduri pentru apa si canalizare);
  • corelarea amplasarii in bucatarie a prizelor cu inaltimea mobilierului;
  • corelarea pozitionarii finisajelor cu pozitionarea traseelor electrice, obiectelor sanitare si
termice (de exemplu: asezarea faiantei si gresiei in baie);
  • corelarea dimensiunilor instalatiilor sanitare si termice cu spatiile alocate;
  • intersectarea traseelor instalatiilor sanitare cu elementele de structura (grinzi, stalpi,
centuri, etc);
  • termoizolarea corespunzatoare nevoilor cladirii;
  • prevederea aerisirii instaltiilor sanitare afara, prin tevi deschise dar etansate prin
acoperis;
  • prevederea aerisirii podului casei prin folosirea unor deschideri (tigle speciale);
  • prevenirea condensului;
  • ignifugarea elementelor din lemn de la sarpanta, capriori, etc. cu solutii de ignifugare
gata preparate;
  • prevederea unui robinet de apa la exteriorul cladirii pentru udat gradina;
  • proiectarea pantei de scurgere adecvata a acoperisului pentru scurgerea apei pluviale si
din dezghet (in functie de zona si de materialul folosit pentru acoperis);
  • colectarea apei printr-un sistem de jgheaburi si evacuarea ei spre o zona prevazuta
anume;
  • calcularea numarului burlanelor astfel incat sa poata prelua cantitatea de apa de pe tot
acoperisul casei;
  • prevederea unei borduri in jurul casei cu o latime minima de 60 cm si o panta catre
exterior care sa permita indepartarea apei meteorice - optim este ca bordura sa fie mai lata
decat dimensiunea cu care acoperisul depaseste zidurile casei;
  • prevederea unui sistem de colectare a apei meteorice la nivelul solului care sa preia apa
de pe acoperis precum si cea cazuta pe panta de scurgere de langa bordura casei si sa o
 211

transporte catre canalizare (sau o alta zona special prevazuta);

  • folosirea corecta a termoizolatiilor (polistiren expandat sau extrudat, vata minerala /
sticla) creste confortul termic si duce la eliminarea condensului si a mucegaiului
  • protejarea casei de infiltratii de la ploaie sau de la pamantul ud, prin folosirea
hidroizolatiilor (pentru acoperis/terase, subsol, soclu);
  • izolarea imbinarii intre bordura si soclul casei cu bitum, turnat la cald;
  • prevederea casei la exterior cu un soclu care sa aiba o inaltime minima de 30 cm si o
hidroizolatie corespunzatoare (de ex. din polistiren expandat sau extrudat), pentru a
proteja casa de igrasie;
  • hidroizolarea teraselor si prevederea pantei de scurgere a apei catre punctele de
colectare (sifoane, jgheaburi);
  • prevederea unui spatiu pentru depozitarea resturilor menajere;
  • dimensionarea garajului in functie de dimensiunile masinii;
  • amenajarea terenului.
Daca aveti in apropiere stalpi de electricitate pentru iluminat stradal, pe timpul noptii va
poate deranja daca unul din dormitoare vine chiar in conul de lumina. Pe de alta parte
cheltuielile de bransare ar fi mai mici, daca stalpul face parte din reteaua electrica de joasa
tensiune.
Aveti grija cum amplasati casa, accesul la garaj sa nu vina chiar in dreptui stalpului!
Exista si cazul cand terenul dvs. ar putea fi amplasat intre doi stalpi mai indepartati unul de
altui, caz cu totul nefericit din cauza cheltuielilor suplimentare de bransament si a lipsei
totale de lumina pe timpul noptii.
Din avizele provizorii obtinute pentru teren puteti afla si la ce distanta de casa dvs. sunt
utilitatile precum si nivelul lor fata de sol.
Distanta minima fata de vecin este de 0.9 m daca nu aveti ferestre in acea zona si 1.9 m
daca exista ferestre.
Conditiile de amplasare a constructiilor fata de retelele edilitare subterane se stabilesc in
conformitate cu SR 8591 - Retele edilitare subterane. Astfel, daca pe terenul dvs. trec
conducte subterane ale utilitatilor, puteti sa va construiti casa daca respectati urmatoarele
distante:
• 3,0 m fata de conductele de alimentare cu apa potabila;
• 1,5 m fata de conductele de gaz de presiune joasa, intermediara sau medie, pentru o
casa fara subsol;
• 0,6 m fata de cablurile electrice ingropate;
• 2,0 m fata de canalele colectoare;
• 0,6 m fata de cablurile telefonice ingropate.
Pentru realizarea constructiei unei case este nevoie de mai multe proiecte:
- Proiect urbanistic de detaliu - PUD
- Plan de urbanism zonal - PUZ
- Plan de urbanism general - PUB
- Proiect arhitectural de constructie - PAC
• Faze:
o realizarea temei de proiectare;
o studiul de fezabilitate;
• Obtinere certificat de urbanism;
• Obtinere avize cerute prin Certificatul de urbanism;
• Intocmirea documentatiei pentru autorizatia de construire;
• Intocmirea documentatiei pentru detaliile de executie;
• Intocmirea documentatiei pentru executia casei.
- Proiect arhitectural de demolare
 212

- PAD (daca este cazul).

Legea nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect precizeaza ca,
pentru serviciile prestate in relatiile contractuale cu beneficiarul, arhitectul beneficiaza de
un onorariu liber negociat in cuantum minim stability de catre Ordinul Arhitectilor din
Romania cu aviyul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului si al Ministerului
Culturii si Cultelor. Sumele platite arhitectilor pentru proiect nu pot fi mai mici de :
- 75% din suma rezultata prin aplicarea metodologiei aprobate prin Ordinul MLPAT nr.
11/N/1994;
- 30% din tarifarea rezultata prin aplicarea metodologiei in vigoare pentru locuintele din
mediul rural decat daca:
- au regim de inaltime parter sau parter plus etaj si sunt construite din banii persoanelor
fizice;
- nu sunt situate in zonele de protectie a monumentelor istorice sau arheologice;
- au suprafetele minimale stipulate de Legea locuintei nr. 114/1996 – republicata, majorate
cu maximum 20%.
Pentru locuinte, conform O.G. nr. 306/2002, aprobata prin Legea nr. 522/2002 sunt luate
in calcul valori minime de investitie, fara TVA – 240 Euro/mp pentru locuinte sociale si 320
de Euro/mp pentru alte locuinte.
Mai precis, pentru locuinte cu valoarea de investitie de pana la 54000 Euro (fara TVA),
pentru stabilirea onorariului cuvenit echipei de proiectare se aplica un procent de 8,4 iar
pentru o investitie din intervalul 54000 – 144000 Euro, procentul este de 6,6.

In momentul achizitionarii unui teren in vederea construirii unei cladiri sau in vederea renovarii si
modificarii celei deja existente ar trebui sa aveti in vedere o serie de factori, dintre care cei mai
importanti ii enumeram mai jos. Unii factori pot fi usor cantariti de dumneavoastra, altii sunt tehnici si
aveti nevoie de specialisti pentru evaluarea impactului lor asupra calitatii si valorii terenului in cauza. Noi
va oferim consiliere in acest domeniu, fara obligatii financiare din partea duneavoastra, in cazul realizarii
proiectului de catre firma noastra.

1. Prevederile urbanistice 2. Dimensiunea si orientarea terenului 3. Utilitatile urbane 4. Cai de acces, vecinatati si
utilitati publice 5. Natura terenului de fundare 6. Cartiere noi vs. cartiere vechi 7. Acte si studii

1. PREVEDERILE URBANISTICE

Modul de construire este stict reglementat de legislatia generala, dar mai ales de catre regulamentele de
urbanism. Exista trei feluri de astfel de regulamante: 1.Generale, care privesc intreaga localitate;
2.Zonale, care privesc o anumita zona si 3.De detaliu, pentru o zona restransa sau o vecinatate.
Regulamentele sunt insotite de planuri, si chiar se numesc astfel: P.U.G. (plan urbanistic general), P.U.Z.
- zonal si P.U.D. - de delatiu. Cladirile trebuie sa respecte toate regulamentele care se refera la terenul in
cauza. Planurile zonale si de detaliu pot schimba unele prevederi din planurile generale. Constrangerile
impuse de aceste planuri asupra unui anumit teren privesc, in principal:
a. Functiunea permisa; nu orice functiune este permisa pe orice teren. Spre exemplu, nu sunt permise
activitati de productie in zonele destinate locuirii.
b. Inaltimea maxima, exprimata in numar de etaje, dar si in metri.
c. Retragerile cladirii fata de limitele terenului, in general minim 3m fata de laterale si 5m fata de fata si
 213

spate.
d. Procentul de ocupare al terenului (P.O.T.) este un raport intre suprafata la sol a cladirii propuse si
suprafata terenului. Acest procent variaza intre 80% pentru zonele centrale si 20% pentru cartierele noi,
considerate de lux. O cifra medie este de 40%.
e. Coeficientul de utilizare al terenului (C.U.T.) este un raport dintre suprafata totala (a tuturor etajelor
supraterane adunate) desfasurata a cladirii si suprafata terenului. Acest indice rezulta in general prin
inmultirea P.O.T.-ului cu nr de etaje admise.
In functie de cele enumerate mai sus si altor specificitati ale terenului, se elibereaza, de catre primarie,
certificatul de urbanism, care este actul oficial in care sunt enumerate aceste constrangeri, sau, altfel
spus, conditiile de construire. Este recomandabila obtinerea unui certificat de urbanism inaintea
achizitionarii unui teren.
O situatie specifica neplacuta este aceea in care planurile urbanistice prevad largirea strazilor pe care se
gaseste terenul dumneavoastra. In aceasta situatie, o portiune importanta din teren (3-5m) va deveni, la
un moment dat, strada. Retragerile se calculeaza fata de aceste limite viitoare ale terenului. Daca aveti
nesansa ca trenul sa fie pe coltul a doua astfel de strazi, pierderile de suprafata pot fi drastice.

2. DIMENSIUNEA SI ORIENTAREA TERENULUI

Primul pas este comparatia cu dimensiunile minime impuse de regulamentul de urbanism. Acestea se
refera la latimea la strada a terenului si la suprafata minima si, in cazul Bucurestiului, acestea sunt de 8m
latime si 150mp pentru cladiri insiruite, de 10-12m si 200mp pentru cladiri alipite la calcan si de 12m si
200mp pentru cladiri izolate pe lot. (In paranteza, cateva explicatii: cladiri insiruite sunt cele care ocupa
intreaga latime a lotului si, prin urmare, se alipesc in calcan pe ambele laturi; alipire la calcan inseamna
construirea cladirii pana la marginea unui teren; zidul aflat direct pe limita de proprietate, in care in
general nu sunt permise ferestre, se numeste calcan; cladirile izolate pe lot sunt retrase fata de toate
laturile terenului, dar nu neaparat de la strada.)
Cladirile insiruite se intalnesc rar in Bucuresti, desi sunt foarte comune in occident. In celelalte cazuri,
esentiale sunt retragerile impuse de regulamentul de urbanism. Acestea sunt in general de 3m fata de
limita laterala si 5m fata de limitele din fata si din spate, dar pot varia in functie de situatia concreta.
Avand in vedere aceste retrageri, pe un teren cu latimea minima de 12m, veti putea construi o cladire
izolata de doar 6-7m latime, ceea ce este posibil, dar nu de dorit. Daca exista posibilitatea alipirii la
calcan, latimea constructiei va putea fi de 10m, ceea ce este deja acceptabil.
In esenta, ternurile trebuie sa fie suficient de late pentru a permite, pe cat posibil, cladiri cu latimi de
peste 9m. Explicatia este simpla: sub aceasta latime, spatiile interioare tind sa se organizeze pe tipul
'vagon', adica sa se insire toate in lungul casei, eventual deservite de un hol lung. Bineinteles, se pot
realiza cladiri si pe latimi mai mici, pana la limita legala; criteriile enumerate se aplica celor care au
posibilitatea selectiei.
Coeficientii urbanistici (P.O.T. si C.U.T.) sunt si ei foarte importanti. Astfel ca, un teren cu o suprafata
destul de buna, de 500mp, poate fi insuficient in situatia in care nu este permisa construirea unei cladiri
pe mai mult de o cincime din suprafata sa (P.O.T. = 20%).
Orientarea fata de punctele cardinale este semnificativa in masura in care nu este recomandabila
asezarea spatiilor interioare importante catre nord (nord-est) si, mai putin, inspre vest. De exemplu, pe
un teren cu latura de sud spre strada si cea de nord spre spate, unde in general rezulta curtea principala,
va exista o problema importanta: spatiile principale, daca vor fi orientate inspre curte, adica spre nord,
vor fi lipsite de lumina directa a soarelui, iar daca vor fi orientate spre strada vor fi lipsite de intimitate.
Problema se poate rezolava partial doar printr-o solutie arhitecturala inteligenta.

3. UTILITATILE URBANE

Singura utilitate cu adevarat obligatorie este curentul electric. Chiar daca, la limita, exista generatoare cu
combustibil lichid, aceasta nu este o solutie viabila. Toate celelalte: apa, canalizarea, gazele si telefonia,
 214

pot fi asigurate si altfel decat prin racordare la retelele urbane. Apa se extrage dintr-un foraj de adancime
(aprox. 50m), apele uzate menajere se elimina intr-un bazin vidanjabil subteran care se goleste periodic,
sau intr-o statie de epurare de dimensiuni reduse, iar incalzirea se face cu gaz depozitat intr-un rezervor
exterior, sau motorina. Desi aceste solutii exista, ele sunt destul de costisitoare, atat initial cat si pe
termen lung (vidanjarea, combustibilul), marind valoarea investitiei cu pana la 10.000euro. Sunt de
preferat, pe cat posibil, retelele orasului. Si aici exista o posibila capcana: chiar daca aceste retele sunt
destul de apropiate (la cateva zeci de metri) de terenul pe care se realizeaza cladirea, costul racordarii la
aceste retele este destul de ridicat, astfel ca si pretul de vanzare al terenului ar trebui sa fie mai mic.

4. CAI DE ACCES, VECINATATI SI UTILITATI PUBLICE

Acesta este criteriul cel mai simplu. Este de dorit ca terenul sa se afle in apropierea unor strazi, bulevarde
sau sosele importante, cu trafic fluent. Este totusi necesara o anumita distanta fata de zgomotul si
poluarea acestor strazi. Distanta variaza in functie de vegetatia existenta in zona, care actioneaza ca o
bariera impotriva poluarii si in functie de gradul de poluare produs de strada principala respectiva. O
retragere corecta ar fi de aproximativ 100m pentru strazi principale, 200m pentru bulevarde si sosele
nationale. Distantele sunt orientative, situatia reala de la fata locului este indicatorul principal.
Atat in cartierele noi cat si in cele vechi este important in ce masura zona in care se afla terenul a fost
construita (sau reconstruita). In functie de aceasta puteti aproxima pentru cati ani vor mai fi santiere in
zona - producatoare de poluare, distrugatoare de drumuri. Nu vizitati terenurile pe care va ganditi sa le
achizitionati dupa orele de program sau la sfarsit de saptamana, pentru ca puteti sa nu observati anumite
surse de poluare, in special sonora.
Din nou un criteriu la indemana - prezenta utilitatilor publice. Prin aceasta denumire generica se inteleg:
magazine, parcuri, gradinite, scoli, transport in comun si altele. Din acest punct de vedere sunt
avantajate cartierele vechi, unde aceste utilitati functioneaza deja. In cartierele noi pot aparea, cu timpul,
utilitatile necesare, dar este de vazut cat de indelungata va fi acesta perioada.

5. NATURA TERENULUI DE FUNDARE

Se pot realiza cladiri in orice conditii de fundare, indiferent de natura terenului. Problema nu sta in
imposibilitatea construrii ci in costurile acesteia. Astfel ca pretul constructie creste semnificativ in functie
de calitatea terenului de fundare. In unele cazuri se impun solutii foarte costisitoare, care pot prescrie si
anumite alcaturi (ex: obligatoriu cu subsol, obligatoriu fara subsol). Solutia pentru evitarea unor astfel de
neplaceri este intocmirea unui studiu geotehnic inaintea cumpararii terenului. Acest studiu se intocmeste
de catre ingineri geotehnicieni, costa la nivelul a cateva milioane de lei, si este oricum neaparat necesar
in proiectare.

6. CARTIERE NOI VS. CARTIERE VECHI

    Problemele constructiei de locuinte in mediul urban pot fi impartite in doua categorii, in functie cele
doua tipuri de locatii ce se intalnesc in Bucuresti, dar si in alte mai orase romanesti.
    In primul rand, din punctul de vedere al dimensiunii cererii, sunt cartierele noi de locuinte, situate la
periferia orasului, aproape exclusiv in zona de nord. Multe dintre aceste cartiere nu se gasesc propriuzis
pe teritoriul administrativ al Bucurestiului, dar acest lucru se va remedia cu timpul, prin inglobarea in
acest teritoriu a comunelor limitrofe. Specifice acestui tip de locuire sunt urmatoarele caracteristici:
- posibilitatea achizitionarii unei suprafete relativ mari de teren, (incepand cu 500mp, dar in general mai
mult), din cauza preturilor ceva mai scazute fata de centrul orasului. Defapt, este vorba mai mult de o
necesitate decat doar de o posibilitate, pentru ca aceste suprafate mari de teren asigura o calitate a
locuirii de asa natura incat sa contrabalanseze dezavantajele locuirii la periferie. Chiar regulamantele de
urbanism impun astfel de cartiere verzi, prin limitarea procentului de ocupare a terenului permis la 20%,
 215

in unele zone, ceea ce inseamna ca daca sunteti in posesia unei suprafete de teren de 500mp veti putea
construi o casa cu o suprafata a parterului de numai 100mp. Pentru realizarea unei locuinte cu un
standard mai ridicat va trebui sa mai achizitionati teren, macar pana la aproximativ 1000mp.
- libertate stilistica mare, data de distanta sporita fata de casele vecine. Sunt astfel posibile solutii
arhitecturale interesante, care sa singularizeze locuinta in cauza.
- lipsa traficului auto intens, ceea ce asigura o liniste relativa. Sunt de evitat locatiile care nu au acest
atribut, desi asigura un acces ceva mai facil spre oras. O distanta rezonabila fata de arterele cu trafic
intens ar fi 100m, dar, in functie de situatie, aceasta cifra poate varia in ambele sensuri.
- autoselectia vecinilor, pe baza exclusivismului construirii intr-un cartier nou;
- lipsa dotarilor urbane, cum ar fi magazine, scoli, transport in comun sau alimentatie publica. Aceste
dezavantaje se vor corecta cu timpul, dar este posibil ca acest timp sa fie destul de indelungat. In
general, pentru astfel de cartiere, deplasarea cu autoturismul personal este obligatorie, unele zone mai
departate fiind evitate chiar si de companiile de taximetre.
    Acest tip de locuire, nou pentru Romania, a fost introdus in Statele Unite in anii de dupa al doilea
razboi mondial, dar ceva mai planificat, cu grija pentru dotarile urbane. Problemele de trafic, ce si-au
facut aparitia si in Bucuresti, au determinat o diminuare relativa a interesului pentru aceasta locuire in
suburbii, chiar daca sistemul rutier american este cu mult mai bine dezvoltat decat cel bucurestean.
    In al doilea rand, avem locuirea in centrul orasului, centrul fiind inteles aici intr-un sens mai larg decat
de obicei. Este vorba mai ales de cartiere vechi de locuinte, de calitati variabile la inceput, dar care tind
incet sa ajunga la un standard relativ ridicat. Cresterea preturilor terenurilor si constructiilor face ca
persoanele cu posibilitati materiale reduse, ce inca locuiesc in asfel de case, sa fie nevoite sa vanda. La
achizitionarea unor astfel de proprietati trebuiesc luati in considerare urmatorii factori:
- suprafata de teren necesara. Terenurile disponibile au in general suprafete mici, suficiente pentru case
de dimensiuni modeste, dar neincapatoare pentru un standard ceva mai ridicat. Procentul de ocupare a
terenului permis de regulamente variaza intre 40% si 70%, functie de care suprafata de teren necesara
poate fi de 250-400mp. Sub 250mp terenurile ofera posibilitati reduse de construire, desi in unele cazuri
acestea sunt suficiente. Variatia este data de proportia terenului, fiind de dorit formele cat mai compacte,
nu alungite, si de posibilitatea de a construi lipit de limita de proprietate, in calcan, care este un lucru
necesat pentru suprafetele mici.
- calitatea cladirilor existente pe teren. Aceasta judecata este delicata si este necesar (nu si obligatoriu) a
fi solicitate serviciile unui expert autorizat mlpat. Aparenta finisajelor nu este un criteriu bun de judecata,
iar parerile agentilor imobiliari cu atat mai putin. Exista multe cazuri in care, desi cladirea existenta arata
a fi in stare relativ buna pentru ochiul unui nespecialist, si astfel se platesc mai multi bani vanzatorului, se
constata in momentul proiectarii extinderilor dorite ca pretul consolidarii cladirii existente este apropiat de
cel al demolarii si construirii de la zero.
- calitatea vecinatatilor. Fiecare cartier vechi are ritmul sau de dezvoltare. Este avantajos de ales locatii in
care este de asteptat o atingere a standardului de calitate dorit intr-un timp cat mai scurt (trei la cinci
ani). Acest lucru se poate evalua dupa numarul de santiere functionale aflate in zona si alte criterii.
- libertate stilistica ceva mai redusa, data de necesitatea integrarii intr-un sit compact, mai ales in situatia
cel mai des intalnita a caselor cuplate. Sunt totusi posibile variatii importante.
    In toate cazurile este avantajoasa consultarea unui arhitect inainte de achizitionarea terenului pe care
urmeaza sa se construiasca. Acest lucru se face contra unor sume nesemnificative, sau chiar si gratuit in
unele cazuri. Se poate determina astfel cu precizie daca terenul este corespunzator cladirii ce se
intentioneaza a se realiza pe el.

7. ACTE SI STUDII

Pentru autorizarea constructiei unei cladiri aveti nevoie de actul de proprietate asupra terenului, intabulat
la judecatorie, planul cadastral, o declaratie pe proprie raspundere ca terenul nu face obiectul nici unui
proces aflat pe rol, si, uneori, o ridicare topometrica intocmita de un topometrist autorizat si un studiu
geotehnic. In cazul, destul de des intalnit, in care terenul face parte din circuitul agricol, trebuie scos din
 216

acest circuit pentru a se putea construi pe el. Daca terenul este foarte mare dar nu se intentioneaza
construirea decat pe o anumita portiune din el, este recomandabila impartirea terenului in mai multe
loturi pentru evitarea impunerii de catre primarie a realizarii unui plan urbanistic de detaliu.

Amplasamentul unei case – recomandari

Alegerea arhitectului caruia sa ne adresam pentru un nou proiect pare a fi pentru cei mai multi dintre noi
o importanta decizie. Si pe buna dreptate. Indoiala vine din faptul ca incredintam altcuiva un aspect
esential al vietii noastre viitoare - locuirea. Problema nu este numai de natura materiala; tine si de
confortul psihic, de aspiratii sau nevoile cotidiene.

A locui ne trimite imediat cu gandul la loc – un spatiu definit in primul rand de limite si caracteristici
fizice: amplasare geografica, vecinatati, orientare, deschideri. Pe langa toate acestea, locul poate fi deja
investit cu semnificatii legate de evolutia sa istorica, de modificarile suferite, de destinatia sa, si de la noii
sai utilizatori va capata cu siguranta noi semnificatii.

Alegerea viitorului loc are conotatii mitice: in toate culturile gasirea a locului favorabil unei constructii
este intotdeauna esentiala pentru viata viitorului edificiu. Ea este desemnata printr-un ritual mostenit din
vechime care are drept scop concentrarea energiilor pozitive si folosirea lor in slujba gestului creator.
Locul este elementul generator, cel care detine energiile creatoare. De aceea trebuie sa intelegem
importanta pe care fiecare dintre noi trebuie sa o acordam acestui prim aspect al edificarii casei.
Locul are intotdeauna, si mai inainte de toate, un pret si o suprafata.

Acestea insa pot fi in acord sau nu cu valoarea sa reala. Aceste doua aspecte sunt determinate mai mult de
evolutia pietei, de contextul economic, de tendinte, decat de coordonatele reale de valoare ale spatiului
respectiv: accesibilitatea, orientarea cardinala, vecinatatile, proportia dimensiunilor, regimul de
constructie, calitatea solului. Desi suntem tentati sa le clasificam dupa prioritati, nu trebuie in nici un caz
sa acordam o mai mica atentie conformatiei spatiale a lotului sau a viitoarei case, legate de gradul ei de
insorire si ventilatie, de protectia la vant sau eficienta termica. Pare firesc ca aceste principii sa fie
calauzitoare mai degraba activitatii de proiectare a arhitectului, insa beneficiarul este cel care, in discutia
cu specialistul, trebuie sa inteleaga importanta acestor aspecte precum si sa-si formuleze proprile sale
cerinte.

Cel mai firesc este sa orientam casa spre soare, si dintre directiile acestuia sudul este favorabil in sensul ca
ofera lumina relativ constanta ca inaltime pe tot parcursul zilei. Daca intensitatea radiatiei solare dinspre
est si vest este foarte puternica vara si foarte putin prezenta iarna, lumina sudica are unghiul de incidenta
astfel incat sa permita protectie in timpul verii printr-un sistem parasolar orizontal, acelasi care pe timpul
iernii, cand pozitia soarelui este foarte joasa, sa permita patrunderea luminii in interior. Lumina de la
nord are avantajul de a fi constanta, similara luminiii zenitale, fiind foarte utila in spatiile destinate
creatiei sau lecturii. Este foarte important de evitat in luminarea naturala a unei locuinte efectul de sera,
care se produce la supraincalzirea aerului interior prin intermediul marilor suprafete vitrate.

Astfel, aceste spatii, ca si toate celelalte ale casei, trebuie ventilate.

Ventilarea unui spatiu clar delimitat se realizeaza prin intermediul a doua deschideri pozitionate
incrucisat, adica decalat pe laturile opuse ale camerei, astfel incat fluxul de aer rece sa poata patrunda
prin partea de jos a unei deschideri si, incalzindu-se, sa iasa prin partea superioara a celeilate. In general,
spatiile de depozitare si cele anexe sunt considerate partile reci ale casei si servesc foarte bine ca tampon
termic, pozitionate la nord sau nord-est, mediind temperaturile scazute sau presiunea mare de pe aceste
laturi si mediul interior care sa raspunda cerintelor de confort termic.
 217

Astfel de rezolvari sunt rezultatul unui studiu stiintific, dar trebuie asimilate si in cultura nostra comuna
de a locui. Prin aceste prime aspecte ale conformarii fizice a unei case, putem intelege ca orice edificiu are
un circuit propriu de viata, in dependenta fata de mediul exterior, asemenea unui organism viu. De aceea,
casa nu este de sine statatoare. Ea depinde nu numai de ritmul de viata si de nevoile utilizatorilor ei, ci si
de contextul in care se insereaza si cu care trebuie sa fie in acord.

De ce avem nevoie de un arhitect?

In primul rand trebuie amintit ca este una din cele sapte arte clasice, insa foarte deosebita de celelalte
datorita cantitatii considerabile de stiinte tehnice si exacte cu care interfereaza. De altfel, astazi
arhitectura a devenit din ce in ce mai mult influentata de tehnologie si de evolutia acesteia. Ne putem
gandi imediat la piata foarte dinamica a materialelor de constructie sau pur si simplu la complexitatea
practicii de santier pentru a intelege necesitatea unei cat mai fructuoase interferari dintre actul pur al
creatiei de arhitectura, pe de o parte, si tot bagajul tehnologic de care acesta trebuie sa se serveasca pentru
a deveni realitate, pe de alta.

In plus, domeniul arhitecturii imprumuta diverse cunostinte si din marketing (in special in ceea ce
priveste dezvoltarea urbana, investitiile imobiliare, asadar proiectele la o scara mai ampla), din psihologie
si sociologie, fiind prin excelenta un domeniu in care comunicarea si intelegerea dintre oameni sunt
esentiale pentru reusita unui proiect.

Revenind la calitatea artistica si, in fond, esentiala, a acestei discipline, putem afirma ca ideile de baza ale
unui proiect de arhitectura pot fi de orice natura. La tot ceea ce am enumerat mai sus adaugam o
particularitate deosebita: fiind un domeniu care serveste oamenii, incercand sa aduca permanent calitate
vietii, are de fapt de-a face cu absolut toate aspectele complexe ale naturii umane. Poate parea
surprinzator, dar arhitectul isi extrage inspiratia sa din cele mai neobisnuite situatii, idei, informatii,
imagini, si le transpune pe hartia de desen.

Schitele facute pentru fixarea primelor idei ale unui proiect de arhitectura sunt supuse treptat
examinarilor din ce in ce mai amanuntite, punand permanent in balanta factori foarte diferiti, dupa cum
spuneam: idealurile si nevoile clientului, pozitionarea pe teren a noului edificiu si relatia cu vecinatatile
(fie ca este cadru natural ori cadru construit), regulile dupa care functioneaza o cladire (de la
dimensionarea spatiilor interioare, la relatiile dintre acestea si pana la problemele de insorire, ventilare
etc), regulile de compozitie estetica si volumetrie exterioara, rezolvarea tehnologica a proiectului – toate
analizate si prin prisma costurilor fiecarei eventuale solutii. Odata ce proiectul prinde consistenta si sunt
stabilite rezolvarile pentru toate aceste probleme, pot fi initiate demersurile necesare obtinerii avizelor
legale si autorizatiei de construire.

Santierul efectiv incepe sub coordonarea arhitectului proiectant, pe baza unui proiect tehnic, care nu este
altceva decat detalierea fiecarui centimetru patrat al viitoarei constructii. Aceasta se face atat pe proiectul
de arhitectura cat si pe proiectele celorlalte specialitati obligatorii: rezistenta si instalatii. De multe ori, in
cazul unor proiecte foarte speciale, arhitectul coordoneaza echipe multidisciplinare unde alaturi de
inginerii structuristi si instalatori activeaza urbanisti, peisagisti (specialisti in amenajarea spatiilor
exterioare, a parcurilor si gradinilor), istorici si restauratori (daca este vorba de reabilitarea unor cladiri
de patrimoniu), designeri, economisti, devizieri si specificatori, diversi furnizori si producatori de
materiale etc.

Glumind, putem spune ca a interveni in acest domeniu in calitate de nespecialist este ca si cum ai incerca
sa-ti repari singur o masina straina de ultima generatie. Neprofesionalismul des intalnit astazi in Romania
in constructii, uratenia si problemele pe care le creeaza unele edificii, se datoreaza inertiei pe care inca o
mai avem din vremurile in care tot romanul isi repara singur Dacia in fata blocului. In acest sens, o la fel
 218

de nefasta mostenire am dobandit cu totii in ceea ce priveste spatiul de locuit, modelul locuirii fortate la
bloc, in conditii minime si depersonalizante, fiind unul absolut nociv.

De aceea, arhitectul este profesionistul ce intruneste calitatile necesare pentru a sintetiza si gestiona cu
succes toate domeniile aparent necongruente ce intervin in procesul complex al constructiilor. Formatia
sa profesionala este una speciala, educata permanent si astfel constituita incat nu se substituie cu aceea a
unei alte meserii.
El este cel care, incepand cu primele desene, poate da forma viselor fiecaruia dintre noi.

Sfaturi pentru utilizatorii casnici pentru a economisi bani prin utilizarea eficienta a energiei

Izolarea locuintei si imbunatirea sistemului de incalzire

O modalitate simpla de a economisi la nivel individual prin reducerea consumului de energie, fara a afecta
confortul casnic este izolarea locuintei.

In cazul in care detineti o locuinta, cheltuielile de energie reprezinta aproximativ 40% din cheltuielile
dumneavoastra pentru imobil. Dintre acestea, o mare parte se datoreaza pierderilor termice. O simpla
diagnosticare termica a imobilului in care locuiti (in cazul in care stati la bloc va fi necesar sa cereti
sprijinul administratorului si sa ave?i acordul celorlalti locatari) va va permite definirea lucr?rilor
prioritare de efectuat, evaluarea costurilor ?i rentabilitatea lucr?rilor necesare.

O buna izolare imbunatateste confortul locuintei si reduce cheltuielile

Pentru a se reduce pierderile termice, trebuie tratat prioritar acoperisul: el pierde pana la 20% din
caloriile unei cladiri. Este important sa fie bine izolat.

In plus, in locuinta, sunt pierderi de caldura prin peretii exteriori si pierderi generate de improspatarea
aerului. Izolarea peretilor, plafoanelor, podelelor mareste temperatura locuintei si reduce cheltuielile de
energie. Izolarea suprafetelor de sticla si imbunatatirea etanseitatii lor reduce infiltrarea aerului si
mareste confortul.

Izolarea peretilor la exterior

Este posibil sa actionati asupra peretilor exteriori in timpul curatirii exterioare a imobilului:

- se evita interventia in localurile ocupate;
- protejeaza peretii de inghet, de apa ploii si rezolva problemele de etanseitate;
- corecteaza puntile termice (pierderea caldurii) si contribuie la un mai mare confort
- permite imbunatatirea esteticii imobilului.

Izolarea peretilor la interior

Cu un cost mai limitat, este insotita de lucrari de amenajari interioare.

Izolarea acoperisurilor – terasa

Doua tehnici posibile:

 219

- aplicarea de izolant, apoi a etanseitatii

- controlul si refactia etanseitatii apoi aplicarea izolantului rezistent la apa

Izolarea peretilor de sticla

Mai multe alegeri posibile:

- supra-geam demontabil care se deschide sau fix, in completarea geamului existent
- geam dublu fabricat si montat pe o fereastra existenta sau noua
- inlocuirea ferestrelor prea vechi cu altele mai performante.

Daca doriti sa va pastrati ferestrele, imbunatatiti-le etanseitatea prin kituire, prevazand aerisirea
adecvata. Puneti obloane, imbunatatesc izolarea pe timp de noapte creand o lama de aer izolant intre
exterior si fereastra. Obloanele trebuie sa fie fara ajur.

Amintiti-va faptul ca energia cea mai ieftina este aceea care nu se consuma!

Amenajarea dormitorului

Acum ca am parasit perioada putin mai agitata a sarbatorilor si incercam sa revenim la o viata mai
asezata, pastrand totusi in suflet magia clipelor frumoase, sa ne ocupam de o camera importanta din
casa.

Ca si pana acum, ma voi multumi sa indic acele solutii care pot fi aplicate de oricine, cu precizarea ca
fiecare dormitor necesita un tratament diferentiat de la caz la caz, in functie de asezarea casei in spatiu si
de trigramele personale ale celor care folosesc incaperea.

Energia dormitorului este importanta pentru ca aici petrecem cateva ore bune in fiecare noapte,
absorbind influentele qi-ului prezent in acest loc.

Sa ne amintim ca dormitorul are ca scop sa ne ofere o atmosfera de odihna si relaxare. Deci energiile de
aici trebuie sa fie predominant yin. Daca dormitorul este prea yang, cei care il folosesc nu vor putea
adormi usor, vor fi hiperactivi si se vor gandi la lucrurile pe care le au de facut in loc sa se adanceasca
intr-un somn odihnitor.

De asemenea, pentru cupluri este foarte important ca energia de aici sa fie pozitiva. Atunci cand energia
este echilibrata, partenerii vor avea o relatie plina de iubire si succes. Fiecare isi va indeplini rolurile cu
placere, iar sanatatea le va fi buna. Vor putea fi evitate sau limitate neintelegerile, iar separarea sau
divortul nu isi vor putea face aparitia.

In planul general al casei, ar fi bine ca dormitorul sa fie plasat in zona mai putin activa a acesteia (catre
'spatele' casei), pentru a beneficia de energii yin.

Cea mai buna forma pentru dormitor este una regulata - patrat sau dreptunghi. Amplasarea patului
Iata cateva din pozitiile nefavorabile pentru pat:
- sub un geam
- intr-o pozitie inspre care usa se deschide direct
- intre doua usi
- cu capul spre peretele toaletei
- in partea opusa unui colt ascutit creat de forma camerei
 220

Este bine sa nu avem deasupra patului barne sau alte 'imbunatatiri' arhitectonice care sa creeze sageti
negative de energie indreptate spre pat. De asemenea, este bine ca patul sa nu fie plasat cu capul pe
acelasi perete care contine si usa. Daca aveti probleme cu membrii familiei, acest fapt se poate datora si
unei astfel de amplasari a patului! Daca aveti posibilitatea, mutati patul astfel incat sa evitati macar o
parte din pozitiile nefavorabile indicate mai sus.

Alte idei privind decorarea dormitorului

Folositi culori cat mai yin, bineinteles si in functie de preferintele fiecareia/fiecaruia. Sa ne remaintim ca
adoptam principiile Fengshui pentru a avea o viata mai armonioasa. Daca nu ne surad unele idei, nu este
nevoie sa le aplicam. In caz contrar, aplicarea unor remedii care nu ne plac vor produce mai mult stres in
viata noastra, care - poate - nu este chiar atat de relaxata pe cat o dorim.

In afara de alb, puteti opta pentru nuante deschise de albastru, verde sau galben pai. Puteti folosi mobile
cu forme regulate - patrate sau dreptunghiulare - pentru a spori senzatia de stabilitate si echilibru.
Presupun ca nu mai trebuie sa repet cuvintele cheie - curatenie si ordine - care se aplica si in dormitor.

De asemenea, revedeti articolele in care am discutat despre directiile pozitive si negative care sunt
determinate in functie de trigrama personala. Alegeti-va orientarea patului asa cum am recomandat
atunci: incepeti cu directia denumita Fu Wei si terminati cu Sheng Qi, in functie de posibilitatile de
(re)aranjare a mobilelor in dormitor si de compatibilitatea dintre parteneri.

In incheiere, amintiti-va ca nu este nevoie sa aplicati absolut toate ideile expuse in acest articol. Alegeti
ceea ce puteti aplica cu usurinta si cu placere si veti obtine rezultatele dorite.

Atrage norocul in viata ta!

Feng Shui, stiinta unei vieti mai bune

In ultimii ani, Feng Shui a devenit o preocupare pe plan mondial. Din dorinta de a duce o
viata mai buna, mai echilibrata si mai fericita, din ce in ce mai multe persoane tin cont de
invataturile Feng Shui.
Aceasta filozofie urmareste reechilibrarea energiilor din mediul inconjurator si a energiilor
fiecarui individ in parte, folosin-du-se de diverse structuri pozitive, sunete, parfumuri, culori,
simboluri.
Cu alte cuvinte, orice lucrusor care ne inconjoara, pozitionarea fiecarui obiect ne
influenteaza starea fizica, psihica si cursul vietii. Feng Shui este o adevarata stiinta, cu
multiple ramuri. Iata cateva notiuni Feng Shui care iti vor schimba viata in bine.

DORMITORUL

 Patul este simbolul cuplului. Conform Feng Shui, pozitia sa influenteaza foarte mult
sanatatea, odihna si relatia de cuplu. Patul nu trebuie asezat sub geam, ci pe
diagonala opusa usii de la intrarea in camera, astfel incat sa vezi intrarea. Daca acest
lucru nu e posibil, asaza o oglinda la picioarele patului, care sa-ti permita sa vezi
intrarea in camera.
 De o parte si de alta a patului spatiile trebuie sa fie egale, pentru ca relatia de cuplu
sa fie echilibrata. De asemenea, patul trebuie plasat la cel putin 20 cm de
podea. Spatiul ramas sub pat ajuta la circulatia energiilor pozitive.
 221

 In dormitor, lumina nu trebuie sa vina din plafon, asa ca alege veioze pentru
noptiere sau aplice.
 Evita oglinzile mari, care reflecta patul. In Fengh Shui, acestea sugereaza prezenta
unei a treia persoane, care se interpune in cuplu.
 Televizoarele sau alte aparate electronice emit unde perturbatoare pentru odihna.
 Ideal ar fi ca sifonierul sa nu fie pus in aceeasi camera cu patul.

FENG SHUI PENTRU LOCUINTA

Acest tip de informatii nu se refera doar la amplasarea corecta a casei (sau apartamentului
tau), dar si la utilizarea corecta a camerelor care o compun si la directionarea energiilor din
aceste camere.
Conform principiilor Feng Shui, fiecare dintre aceste camere se afla in interiorul unei
diagrame octogonale, numita Pah Kwa. Aceasta diagrama este impartita in opt sectoare de
influenta.
In Feng Shui, pe aceasta diagrama se suprapune planul casei sau apartamentului, si in
acest fel se afla zona de influenta a fiecarei camere. Iata care sunt cele mai bune orientari
ale camerelor in functie de diagrama Pah Kwa:

 Sufragerie Sud-est - deschidere, stimulare (este orientarea ideala).

 Sud - favorabil pentru petreceri, receptii
 Vest - pentru a primi prietenii. Dormitor Nord, nord-vest sau vest

IMPORTANT Forma ideala a camerei: dreptunghiulara sau patrata, fara grinzi sau unghiuri
ascutite, care perturba energia pozitiva.
Usa de la dormitor nu trebuie sa stea fata in fata cu usa de la bucatarie sau de la baie. Daca
totusi exista o astfel de pozitionare, tine usile inchise sau pune o oglinda pe usa.

CULORILE FENG SHUI

Culoarea este un element subtil, energizant. Pusa acolo unde trebuie (indiferent daca e
vorba de un obiect decorativ, o haina, o bijuterie, o zugraveala, un covor etc.), culoarea
sporeste energiile pozitive si le diminueaza pe cele negative.

 Verde In Feng Shui, verdele reprezinta renasterea naturii, germinarea, curajul si

puterea de asimilare. Este o culoare recomandata pentru camerele copiilor, tinerilor
sau in incaperile in care se studiaza.
 Albastru (si bleu) Nuantele de bleu si albastru reprezinta seninatatea, pacea,
bunavointa, buna intelegere. De aceea, aceste nuante trebuie sa fie prezente in casa
oricarei familii si mai ales in camerele cuplului.
 Albul este, in Feng Shui, simbolul puritatii, justitiei si deciziei. Indicat pentru locurile
in care se exercita legea, dar si pentru fiecare camera din casa.
 Galbenul este o culoare expansiva, care inspira sociabilitate, comunicare,
abundenta. Indicata in bucatarie, in holul de la intrare al casei.
 Oranj Simbolul Feng Shui al miscarii, schimbarii. Indicat pentru hol, bucatarie,
sufragerie si baie. Contraindicat pentru camerele in care se doarme.
 Rosu Simbol al pasiunii, puterii si sigurantei. Indicat in sufragerie, birou si, in doze
foarte mici, in dormitor.
 222

 Roz inseamna tandrete, dragoste. Este o culoare ideala pentru cei singuri, care vor
sa-si gaseasca perechea.

Secretul caselor ieftine ! O casa poate fi extraordinar de scumpa, dar proasta. Ce trebuie urmarit atunci
cand vrem sa ne construim o casa pentru a nu plati la ea trei generatii? In randurile noastre circula o serie
de mituri privind anumite secrete care pot aduce un pret mic al caselor. O sa le discutam pe rand. Mitul
materialelor de constructii ieftine Multi clienti intreaba daca este mai convenabil sa construiesti o casa din
BCA sau una din caramida. Alta varianta de intrebare este lemn sau caramida? Pentru BCA, raspunsul
pare evident: BCA-ul este mult mai ieftin decat caramida, dar lucrurile nu stau chiar asa. BCA-ul este un
material neportant. In concluzie, structura de rezistenta a casei nu va mai fi zidaria portanta ci o structura
in cadre, in care blocurile de bca nu fac altceva decat sa “umple” cadrele. In aceste conditii, centurile de
25 de cm devin grinzi de 35-40 cm, samburii din beton armat, tot de 25x25 cm devin stalpi de 35x35 sau
chiar de 40x40 cm, iar, ceea ce este mai important, gradul de armare creste de la 80-90 kg otel/mc la
110-130 kg/mc. Daca cineva are curiozitatea sa faca un calcul simplu, am descoperi ca in final, nu iese
nici o afacere din inlocuirea caramizilor cu BCA. Mergand chiar si mai mult cu speculatiile, aflam ca se
prefera caramizile mai scumpe, dar de o mai buna calitate, celor ieftine, deoarece daca un zidar poate
lucra un metru cub de zidarie clasica pe zi, la blocurile ceramice mari, de calitate, cu fetele intr-adevar
paralele, acesta va zidi chiar peste 2 mc pe zi. In conditiile in care se construieste tot mai mult, pretul
fortei de munca in constructii s-a ridicat, pentru personalul calificat, mai ales ca multi dintre acestia
prefera sa lucreze legal sau clandestin in tarile vestice sau in Israel, pentru salarii mult mai bune. Deja un
zidar bun costa pe angajatorul sau 500.000 de lei pe zi, plus mancarea de circa 100-150 mii lei pe zi. La
un calcul sumar, acesta ajunge sa castige la 25 de zile lucrate pe luna, undeva pe la 400 de EURO/luna,
fara a mai pune la socoteala impozite, taxe, CAS, somaj, etc Tendinta va fi de a cauta acele materiale de
constructii care, in ciuda pretului ceva mai mare, vor necesita tot mai putina forta de munca calificata,
pentru tot mai multe dintre aceste materiale, furnizorii chiar incepand sa ofere montaj gratuit. Astfel, cel
putin unul dintre miturile caselor ieftine este spulberat. Mitul caselor din lemn Publicitatea unor furnizori
sau constructuri afirma ca structurile din lemn sunt mult mai ieftine decat cele traditionale (zidarie
portanta), insa si aici situatia este discutabila. Sistemele constructive din lemn nu sunt un mijloc traditional
de a construi in Romania. Inainte de a protesta, ganditi-va ca locuinta traditionala din lemn a taranului
roman nu era realizata din panouri din lemn modulate la 60 de cm, rigidizate cu placi din OSB,
termoizolate cu termosisteme de fatada, cu folii anticondens, ignifugate, tratate contra daunatorilor, etc In
aceste conditii, locuintele din lemn care trebuie considerate niste constructii moderne, fac apel la
tehnologii relativ noi in Romania. De asemenea, ele sunt greu realizabile in regie proprie, pur si simplu
datorita faptului ca prea putini stiu sa le faca. Astfel, preturile caselor din lemn, cu finisaje asemanatoare,
respectand toate normele si tehnologiile care trebuie inglobate in acestea, trec in mod serios de pragul de
200 EURO/mp, ajungand si pana la 250 EURO/mp, in conditiile in care se pot construi case din zidarie cu
preturi nu mult mai mari de 300 EURO/mp. In plus, in randurile populatiei exista o neincredere in ceea ce
priveste aceste constructii, deoarece psihologic nu sunt la fel de „trainice”. Astfel, desi casele din lemn
sunt ceva mai ieftine ele sunt extrem de greu vandabile. Nu trebuie niciodata sa uitam ca orice casa este
si o investitie care, in anumite conditii sa poata fi valorificata prin vanzare. Mitul finisajelor ieftine Mitul
finisajelor este greu de spulberat, pentru ca acesta este un adevar. Totusi, anumite finisaje ieftine pot
dauna enorm aspectului general. Cu toate acestea, cu finisaje absolut obisnuite, numai prin indemanare
si inspiratia cu care sunt puse in opera, ele pot deveni un element de calitate si de confort. Insa,
observam cu uimire cum multe constructii folosesc finisaje extrem de scumpe, „pretioase”. Vedem uneori
sute de metri patrati de tencuieli decorative care depasesc ca pret pana si lambriuri din lemne de esenta
nobila, dar asociate cu parchete „stratificate”, imitatii ale unor finisaje cu adevarat valoroase, balustrade
din otel inoxidabil si trepte din sticla, asociate cu gresii ieftine calitativ, dar scumpe ca pret deoarece sunt
„gresie Spania sau Italia”. Mitul metrilor patrati Constructorii, pentru a-si defini un anumit nivel de
performanta si pentru a putea face oferte in conditiile in care este realmente extrem de greu de dat un
pret corect pentru ambele parti, folosesc ceea ce se cheama ofertarea la metru patrat. Astfel, s-a format
 223

impresia falsa ca 150 mp sunt cu 50% mai scumpi decat 100 de mp, ceea ce este pur si simplu gresit.
Constructorii nu construiesc metri patrati, acestia sunt un criteriu mai degraba statistic decat unul
constructiv. Astfel, 10, 20, chiar 50 de metri patrati in plus pur si simplu nu inseamna inca 3000, 6000,
sau 15000 de euro, ci poate 300, 800 sau 2000. Putem uita astfel si mitul metrilor patrati. Mitul lucrului in
regie proprie Sistemul de constructie in regie proprie se bazeaza pe mai multe neadevaruri: - Multi din cei
care se lauda cu preturi mici de constructie au realizat cladiri total improprii, „dupa ureche” avand mari
probleme in privinta termoizolatiilor, a hidroiolatiilor, rezultand constructii care fie necesita consumuri
uriase de energie, fie sunt predispuse la igrasie, deteriorarea rapida a unor elemente de constructie- Mai
grav, mare parte dintre acestea au mari carente structurale, pornind de la tasari inegale ale fundatiilor si
fisuri ale peretilor, stalpilor, planseelor, singura verificare urmand a se realiza cu ocazia urmatorului seism
major care va afecta teritoriul Romaniei. - Cei care au lucrat totusi dupa un proiect corect intocmit, nu au
reusit sa obtina preturi substantial mai mici, fie din cauza greutatii de a gasi meseriasi buni, fie datorita
preturilor la care au achizitionat materialele de constructii. In mod normal, orice firma de constructii
achizitioneaza materiale de constructii si le si oferteaza la preturi mai mici decat se gasesc pe piata,
multe dintre ele si avand ca activitate secundara comercializarea materialelor de constructii. - Cei care
lucreaza in regie proprie, uita uneori sa includa intre costurile constructiei si anumite munci nenormate
prestate fie ca schimburi intre prieteni sau membrii ai familiei, fie chiar propria munca. Personal, cunosc
cazuri in care constructii realizate in regie proprie au insumat costuri mai mari decat ale firmelor de
constructii, sau unele care sunt conjuncturale. In aceste conditii, ce face o casa mai ieftina sau mai
scumpa? Raportarea la necesitati Una dintre primele erori comise de multi dintre cei care isi construiesc
case, este „umflarea” nevoilor reale: Multi vor: - garaje la subsol: daca un garaj poate fi amenajat la
nivelul solului, eventual chiar inlocuit de o copertina care sa adaposteasca vehiculul de intemperii, un
garaj in subsol presupune lucrari de izolatii, betoane, armaturi, sapaturi, instalatii de incalzire, etc In
conditiile in care garajul ajunge sa coste cat un autoturism de calitate, sau chiar mai mult, poate ar merita
sa ne gandim sa o schimbam cu noul model aparut pe piata in loc sa ii construim un garaj. - crame la
subsol: atata timp cat in momentul de fata nu suntem deja posesorii unei colectii de vinuri vechi si
scumpe pe care nu avem cum sa le pastram in conditii bune, cu siguranta ca o crama nu va fi decat un
spatiu care va cere o investitie suplimentara de mobilier si care are toate sansele sa fie folosita de numai
2 ori pe an. - incaperi pentru hobby-uri ca: fitness, biliard, home cinema, bar, etc: Acelasi rationament de
mai sus este valabil si aici. Daca nu ne gasim timp sa mergem la o sala de fitness, ori daca gantera pe
care deja o avem zace uitata printr-o debara, simpla prezenta a unei camere „de fitness” nu ne va face sa
o si folosim. La fel, biliardul, barul, adesea sunt reminiscente ale visurilor din prima tinerete, cand in
realitate nu ne mai omoram sa dam petreceri monstruoase. - bai de 10-20 mp. O baie de 20 mp poate fi
un spatiu interesant si elegant, dar, adevarul este ca ce ne deranjeaza cel mai tare este ca acum, in
apartament, trebuie sa ne strecuram pe langa masina de spalat. - dusuri in grupurile sanitare de la
nivelurile in care nu exista dormitoare: Daca la parter nu se afla nici un dormitor, chiar credeti ca veti
cobora un etaj pentru a face dus langa intrarea principala? - apartamente pentru structuri improbabile ale
familiei: „daca se marita fetita mea (care acum are 5 anisori), ii trebuie baie, bucatarie, living si doua
dormitoare”. Adevarul este ca adesea, copiii deveniti adulti nu vor sau nu ajung sa locuiasca cu parintii si,
sincer, vechi proverbe ne sfatuiesc sa nu tinem prea mult timp soacrele impreuna cu nurorile sau ginerii. -
Livinguri de 40-50-70-100 mp: O zona de conversatie intr-o locuinta normala aduna in mod normal maxim
10 persoane care stau si se uita la televizor mai mult de 2-3 ore: un asemnea spatiu este de 9 mp. Un loc
de luat masa pentru 6-8-10 persoane este de circa 9-12 mp. Un living mai mare de 30-35 mp este si greu
de mobilat corect, si greu de intretinut. - Bucatarii supradimensionate: in apartamentul de bloc in care
locuim, adesea luam masa in bucatarie. Faptul ca avem un loc de luat masa face ca in bucatarie sa nu
mai fie nevoie sa inghesuim 6 persoane simultan sa ia cina. Zona de preparare a mancarii ocupa un
spatiu de circa 5-7 mp.Daca la acesta adaugam totusi si un spatiu pentru servirea mesei, bucataria tot nu
are multe motive sa depaseasca 12 mp. - Un numar mult mai mare de bai decat ar cere structura familiei.
Adevarul este ca, desi pare civilizat ca fiecare dormitor sa aiba baie proprie, arareori este cu adevarat
nevoie de mai mult de doua bai si un grup sanitar de servicu pentru 2-3 dormitoare. Sincer, in actualul
 224

apartamant, de cate ori a trebuit sa asteptam, batand step la usa pana cand cel dinauntru termina ce are
de facut? Daca in baia actuala ar fi doua chiuvete, ne-am putea barbieri in timp ce sotia se spala pe
dinti? - O mansarda, pentru cazurile in care, mai tarziu, se vom hotara sa o amenajam. Dupa amenajare,
ne vom trezi cu un numar de 2-3 camere in plus care trebuie mobilate si intretinute si in care nici nu vom
intra prea des. Daca deja avem 3 dormitoare, inca doua camere in mansarda nu isi prea au rostul, nu-i
asa? Este adevarat ca mansardele au un farmec aparte, dar in aceste conditii de ce sa nu fie chiar 2 sau
toate cele 3 dormitoare in mansarda? Diferenta de 1 metru in inaltime a casei, chiar poate sa duca la o
diferenta de cost de circa 5000-10000 de euro. Daca la acestea punem la socoteala si cheltuielile
ulterioare, de mobilare, calculele nu sunt deloc incurajatoare. Cum rationalizam necesarul de spatiu
locuibil? In conditii normale, o abordare rationala ar fi raportarea la actuala unitate de locuit, fie ea
apartament la bloc, sau o casa mai mica: - Ce incaperi in plus ne-ar trebui? - Ce incaperi ar trebui sa fie
mai mari decat sunt cele pe care le folosim?  - Ce legaturi functionale ar trebui create in locuinta actuala
pentru a avea un confort mai mare? - Ce ne deranjeaza la locuinta actuala? - Cum va evolua familia in
decurs de 10-20 de ani? Eliminarea spatiilor inutile si ierarhizarea spatiilor Astfel, eliminarea spatiilor
inutile, in plus fata de cele deja eliminate urmand rationamentul de la punctul anterior, se poate constitui,
intr-adevar, intr-un criteriu de performanta: - Eficientizarea schemei functionale si stabilirea functiunilor
care trebuie realizate. - Ierarhizarea spatiilor: Tratarea mai generoasa a anumitor pise functionale cum ar
fi camera de zi, locul de luat masa, a celor care adapostesc activitati comune si reducerea celor cele care
adapostesc activitati individuale. - Eliminarea circulatilor inutile: holuri, coridoare care pot fi „inglobate” in
spatii avand o functiune „utila”. - Reducerea numarului de balcoane, logii, etc, in conditiile in care in
curtea casei se poate amenaja o terasa la nivelul solului inconjurata de vegetatie, in aer liber, acoperita
sau nu, dupa gustul fiecaruia. Limpezimea structurala Structura de rezistenta poate avea anumite costuri
nu numai raportat la materialele folosite, ci chiar la geometria ei. Astfel, cele mai performante structuri
sunt cele care permit o scurgere fireasca a eforturilor in plan vertical si disiparea lor in sol. Peretii de
rezistenta sa fie unul peste celalalt, Numarul de console, sa fie cat mi mic posibil, geometria axelor sa fie
rectangulara, etc. Ca principiu, orice „fantezie” structurala creste costul locuintei. Ierarhizarea
finisajelor Compozitional, finisajele trebuie sa reflecte calitatea si importanta fiecarui spatiu in parte. Poate
cel mai bun exemplu sunt casele vechi in care, fata de luxul uneori ostentativ al spatiilor reprezentative,
cu picturi, profile acoperite cu foite de aur, coloane de marmura, lambriuri din esente scumpe, spatiile
anexe erau tratate mai mult decat auster. Uneori un singur perete tratat deosebit decat restul casei poate
aduce un aer de o extrema eleganta, numai prin proportii, culoare, textura, calitatea materialului. Un
singur perete tratat cu o piatra frumoasa, costand de zeci de ori mai putin decat un singur finisaj scump
folosit excesiv, poate face diferenta dintre un spatiu placut si unul costisitor si avand un impact uneori
chiar invers. Anumite elemente de constructie sunt si vor ramane totusi scumpe: Suprafetele vitrate, de
exemplu, sunt printre cele mai scumpe. Desi dorinta noastra de lumina ne poate indemna uneori sa
cerem „ferestre mari, lumina, cat mai multa lumina”, o casa facuta numai din tamplarie pvc este nu numai
extrem de scumpa, dar si inconfortabila. Astfel, si aici este nevoie de ierarhizarea spatiilor vitrate:
generoase la zonele de zi, cu orientari care sa lumineze realmente spatiul, realizare unor puncte
suplimentare, a surselor secundare de lumina si pastrarea unui regim chiar zgarcit a spatiilor in care nu
este nevoie de aceeasi suprafata vitrata. Corelarea elementelor de confort Pentru orice constructie este
necesara asigurarea unui mod corect de realizare a elementelor de izolare termica si a hidroizolatiilor.
Folosirea unor membrane scumpe nu inseamna ca nu vom avea infiltratii. Infiltratiile sunt eliminate prin
dispunerea corecta a hidroizolatiilor, prin realizarea corecta a pantelor acoperisului, etc Izolatia termica,
de asemenea, indiferent de materialul folosit, daca nu are darul de a elimina complet puntile termice,
casa nu este ferita de igrasii. De asemenea, orientarea pieselor functionale fata de punctele cardinale,
are un rol extrem de important. Chiar daca o incapere este bine incalzita, ea va fi neprimitoare daca
soarele nu o va lumina corect. La fel, un sistem de conditionare a aerului, nu va putea evita senzatia nepl
 225

Relieful si apele Romaniei

Conditiile climatice de ansamblu. La latitudinea tarii noastre, miscarea generala a maselor de aer
atmosferic se produce, in mod obisnuit; de la vest spre est. Dezvoltarea unor centri barici - adica
areale de mica si de mare presiune atmosferica (numite «arii ciclonale» si respectiv «arii
anticiclonale») - introduce modificari in aceasta deplasare si are ca, urmare aparitia unor fronturi de
ploi sau schimbari termice, precum si modificari ale directiilor de propagare a curentilor de aer, in
raport insa si cu unii factori locali.

Relieful, in primul rand prin altitudine, in al doilea rand prin

orientarea catenelor muntoase, introduce modificari locale destul de
insemnate: scaderi de temperatura in raport cu inaltimea si cresterea
cantitativa a precipitatiilor la altitudini mai mari. Coridoarele de vale si
depresiunile aduc devieri ale curentilor atmosferici, inversiuni de
temperatura (cu geruri persistente iarna) sau, dimpotriva, incalziri ca
urmare a «efectului de foehn» de la inceputul primaverii.

In latitudine, deoarece teritoriul tarii noastre se desfasoara doar pe

cinci grade, diferentele termice nu sunt prea mari. Se inregistreaza. totusi o
medie anuala cu peste 2°C mai scazuta in nord fata de Campia Romana,
din sud.

Marea Neagra, intrucat este inconjurata de mari intinderi

continentale, exercita o influenta climatica redusa, ce se manifesta doar
prin brize diurne si prin modificari termice pe o fasie ingusta la tarm (ierni
relativ blande si veri lipsite de canicule).

Luat in ansamblu, climatul Romaniei este temperat-continental

moderat, facand tranzitia intre cel al Europei de Vest, dominat de influente
oceanice, al Europei de Est, continental accentuat (adesea excesiv), si al
Europei Sudice, mediteranean, influente ajunse la noi peste culmi
muntoase inalte. Acestea constituie conditii cu totul favorabile pentru
vegetatia naturala si pentru o agricultura diversificata.

Caracteristicile elementelor climatice. Temperatura si

precipitatiile sunt elemente determinante in aspectul starilor vremii, adica a
 226

situatiilor concrete ce se succeda zi de zi tot timpul anului. Pentru a defini

anumiti indicatori sintetici, cu valabilitate mai indelungata; se folosesc
mediile de temperatura, de precipitatii etc. Acestea ilustreaza
caracteristicile climei.

Temperatura medie anuala scade usor in tara noastra de la sud

(11°C) spre nord (8,5°C); dupa cum scade si in altitudine (6°C la 1 000 m
altitudine, 0°C la peste 2 200 m). In iulie - luna cea mai calda din an
temperatura medie este de 22-23° in Campia Romana. Aici «zilele
tropicale» (adica cu temperaturi maxime de peste 30°C) sunt in numar de
50-56 anual, fiind favorabile pentru coacerea cerealelor si a culturilor
meridionale (orez, piersic). In ianuarie - luna cea mai rece - media termica
variaza intre -2°C in Campia de Vest, usor sub 0°C pe litoral, -3°C in
Campia Romana si -4°C in Campia Jijiei. Continentalismul termic relativ
moderat al climatului tarii noastre rezulta din diferenta (amplitudinea) de
25-26° obtinuta intre media lunii celei mai clade si a celei mai reci in
Campia Romana. Amplitudinea este mai redusa la munte, caci muntele are
un rol moderator. Maximele si minimele absolute de temperatura in tara
noastra au fost: -38,5°C la Bod (Brasov), inregistrata la 25 ianuarie 1942,
si 44,5°C la statia meteorologica lon Sion (Braila), (la 10 august 1951 .
Asemenea valori, sau apropiate lor, sunt numai intamplatoare, datorandu-
se convergentei mai multor factori ocazionali.

Precipitatiile atmosferice scad in medie de la vest la est (630 mm in

Campia de Vest, 500-600 mm in Campia Romana, sub 400 mm in
Dobrogea), si cresc cu altitudinea. In tinuturile deluroase cad 600-800 mm
precipitatii pe an, iar in muntii inalti peste 1 200 mm, ceea ce contribuie la
buna alimentare a raurilor cu izvoarele in Carpati. Precipitatiile au la noi un
regim neregulat. Valorile mentionate sunt medii multianuale. Sunt insa ani
ploiosi in care, in acelasi loc, pot cadea precipitatii aproape duble si ani
secetosi in care precipitatiile se injumatatesc. Studiul secetelor din tara
noastra, mai frecvente in SE tarii, ca si neregularitatea ploilor au indicat ca
necesare irigatiile, care s-au extins indeosebi in Campia Romana si
Dobrogea (v. pag. 64).
 227

Vanturile, determinate de circulatia generala a aerului deasupra

Europei si de schimbarile centrilor barici, poarta denumiri intrate in limbajul
comun: vantul de vest, aducator de precipitatii, crivatul, care bate iarna de
la est sau nord-est, uneori de la nord, geros si uscat, austrul, o
componenta mediteraneana, cald si uscat vara, ploios iarna. Mai sunt si
vanturi locale ca: Vantul mare (in Depresiunea Fagarasului), brizele marine
etc.

Regionarea climatica.Pe teritoriul Romaniei se diferentiaza trei etaje de

clima: unul montan, racoros (2-6°C), cu precipitatii abundente (700-1 200
mm) si vanturi puternice: unul de dealuri, mai cald (6-10°C media
anuala) .si precipitatii mai reduse, dar suficiente pentru vegetatia forestiera
(500-700 mm); unul de campie, care cuprinde si zona dealurilor mici, cu
medii termice ridicate (10-11°C in Campia Romana si Dobrogea), dar cu
precipitatii reduse si secete frecvente.

Pe fondul climatului temperat-continental, pe teritoriul tarii se propaga o

serie de influente climatice exterioare, generate de masele de aer in
miscare, barate de o parte sau de alta a Carpatilor. Astfel, s-au putut
diferentia mai multe nuante ale climatului cu influente: I. oceanice,
atenuate, in partea de NV si in partea centrala a tarii, cu un climat umed si
moderat termic; II submediteraneene, in SV tarii, cu ploi de toamna si ierni
blande; III. de tranzitie de la influente oceanice si submediteraneene la
cele de ariditate, in partea central-sudica, cu precipitatii ce scad cantitativ
spre est si temperaturi mai ridicate iarna; IV. cu influente de ariditate
(influente est-europene), in Baragan si Podisul Moldovei, de continentalism
accentuat, cu ierni foarte reci, veri fierbinti, cu secete frecvente; V. cu
influente baltice in NE tarii, cu precipitatii bogate, iama cu temperaturi
foarte scazute; VI. cu influente pontice, in lungul litoralului, cu ierni blande
si veri calde; circulatia locala a maselor de aer sub forma , brizelor
provoaca in perioada calda a anului moderarea temperaturii si cresterea
umezelii aerului pe o fasie de 25-30 km departare de tarm.

APELE
 228

Dunarea. Pentru tara noastra, Dunarea constituie una dintre

componentele esentiale ale naturii locurilor. Ea colecteaza aproape intreaga
retea de ape curgatoare (in afara catorva mici rauri dobrogene). Afluentii ei
principali formeaza un fel de aureola in jurul cununei Carpatilor, iar afluentii
de ordinul al doilea au directii radiale, ferastruind prin vai transversale
muntii, fapt deosebit de favorabil cailor de comunicatie interioare.

Dunarea este cel mai important fluviu international din Europa, pe

care o strabate de la vest la est, din apropierea Rinului pana la Marea
Neagra. la intrarea in tara noastra are un debit mediu de 5960 [] datorita
in buna parte aportului afluentilor mari pe care ii aduna in zona de
convergenta hidrografica din apropiere de Belgrad (Drava, Tisa, Sava,
Morava) care-i dubleaza debitul. Pe teritoriul tarii noastre, Dunarea
parcurge 1 075 km si aduna o mare cantitate de ape, astfel ca la
Patlageanca , inainte ca fluviul sa se desparta in bratele ce alcatuiesc, delta
si sa-si rasfire apele pe numeroase garle, debitul mediu ajunge la 6 470
m3/s, egal cu cel al Volgai.

Pe teritoriul romanesc, Dunarea cuprinde patru sectoare cu caractere

diferite. Defileul dintre Bazias si Orsova, odinioara cu mari dificultati in
calea navigatiei (stanci in albie, curenti in vartej) a fost pus in valoare prin
crearea marelui baraj de la Portile de Fier, unul dintre cele mai mari
sisteme hidroenergetice si de navigatie (cu duble ecluze) din Europa.
Sectorul Portile de Fier Calarasi, unde fluviul curge intr-o singura albie
(doar cateva mari ostroave), Dispune de adancimi ce asigura un pescaj
minim de 2 m (la ape mici). ,Sectorul Calarasi-Braila se caracterizeaza prin
despartirea fluviului in doua brate ce inchid in interior doua incinte, pe
vremuri cu mlastini, lacuri si paduri, in prezent indiguite, drenate si
cultivate agricol. In aval de Braila este Dunarea maritima, cu adancimi mai
mari, ceea ce asigura circulatia navelor maritime (peste 7 m pescaj).
Navigatia in sectorul Deltei se face cu deosebire la varsarea in mare
formand «bara» de la Sulina.

Raurile interioare. Dupa bazinele colectoare si locul de varsare,

raurile interioare se impart in urmatoarele grupe:
 229

1. Grupa de vest, avand colector Tisa, cuprinde Viseul si lza,

principalele rauri ale Maramuresului, Somesul, cea mai mare apa a
Transilvaniei de nord, care se alimenteaza atat din Carpatii Orientali prin
Somesul Mare, cat si din Muntii Apuseni prin Somesul Mic unite la Dej;
cand ajunge in campie, pe la Satu Mare, are un debit bogat care-i fixeaza
locul al IV-lea intre raurile marii. Din Muntii Apuseni spre granita de vest
curg Barcaul si cele trei Crisuri: Crisul repede ce trece, prin Oradea, Crisul
Negru care dreneaza Depresiunea Beiusului si Crisul Alb ce strabate zona
miniera de la Brad si apoi Depresiunea Zarandului. Ca volum de ape
purtate sunt cam egale. Cel mai mare rau al Transilvaniei este insa
Muresul, care izvoraste din Carpatii Orientali, de unde primeste si doi
afluenti principali (Tarnavele), dar se alimenteaza si din Muntii Apuseni prin
Aries si Ampoi, iar din Carpatii Meridionali prin Sebes si Strei. Ultimul
afluent al Tisei este Bega care trece prin Timisoara. Este canalizat si
navigabil.

2. Grupa de sud cuprinde afluentii directi ai Dunarii. Raurile mai

mari sunt: Timisul, principalul rau al Banatului, Barzava, Carasul, Nera,
Cerna, care se varsa in Dunare in dreptul localitatii Orsova, Jiul, care
strabate cele doua principale bazine carbonifere ale tarii (cel de huila de la
Petrosani si cel de lignit de la Rovinari-Motru) si zona industriala a Craiovei.
EI are doi afluenti mari Motrul si Gilortul. Oltul, cu un traseu complex,
ferastruieste mai multe defilee in munti (Tusnad, Racos, Turnu Rosu,
Cozia). In lungul sau se afla o salba de lacuri de acumulare si hidrocentrale
de circa 1 000 MW forta instalata, iar cursul sau inferior urmeaza sa devina
navigabil. Din Muntii Fagarasului, Argesul isi aduna principalii sai afluenti,
reuniti in manunchi aproape de Pitesti, in amonte de care se insira un mare
sistem de lacuri si hidrocentrale. A doua mare. confluenta este la sud de
Bucuresti, unde primeste Neajlovul si Dambovita. Lucrarile ce se executa in
aval de Bucuresti vor face navigabil cursul inferior al Dambovitei: Ialomita,
cu izvoarele in muntii Bucegi, traverseaza Campia Romana de la vest la est,
inclusiv partea mai secetoasa. Baraganul, unde apele ei sunt folosite la
irigatii, scazand astfel ca debit spre varsare. Principalul sau afluent este
Prahova.
 230

3. Grupa estica cuprinde doua rauri principale: Siretul, cel mai mare

ca debit mediu dintre raurile tarii (222 m3/s), si Prutul, care, desi mai lung,
are ape mai putine. Siretul aduna toate apele de pe versantul estic a)
Carpatilor Orientali (Suceava, Moldova, Bistrita, cel mai mare dintre
afluenti, Trotusul, Buzaul). Prutul are afluenti mici si regim de scurgere
foarte variabil, de unde necesitatea construirii lacului de acumulare de Ia
Stanca, langa Stefanesti, pentru alimentari cu apa si regularizarea cursului.

4. Grupa raurilor dobrogene cuprinde rauri putine si scurte, cu

debite scazute in cea mai mare parte a anului. Mai importante sunt Telita,
Taita si Casimcea, care se varsa in lacurile din lungul tarmului Marii Negre.
In vestul Dobrogei sunt unele rauri mici care se varsa in Dunare.

Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in

foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin
mari variatii de debit, consecinta a continentalismului climatic. La mari ploi
torentiale, unele rauri au produs inundatii ca cele ale Somesului inregistrate
in 1970 si 1975 sau cele ale Siretului din 1991. Indiguirile facute inlatura in
mare parte acest pericol, protejand terenurile din vecinatate.

Lacurile. Acestea ocupa doar o suprafata de 1,1% din teritoriul tarii,

dar au o importanta multipla, nu numai turistica (balneara), ci si piscicola.
Cele mai mari lacuri sunt la tarmul marii, fie lagune ca Razim (415 km2),
Golovita, Zmeica, Sinoie, iar mai la sud Siutghiol, cu apa dulce, fie limanuri
maritime ca Techirghiol,. cu apa sarata si namoluri curative, ori Mangalia.
Sunt si limanuri fluviatile de felul lacurilor Mostistea, Oltina s.a., la Dunare,
sau Snagov si Caldarusani, la nord de Bucuresti, amenajate pentru
agrement si sporturi nautice.

Din categoria lacurilor construite de om, traditionale sunt iazurile (ex.

lacul Herastrau din nordul Bucurestiului), mai numeroase in Campia
Moldovei (mai mare este iazul Dracsani din judetul Botosani) si in Campia
Transilvaniei (lacul Geaca). S-au construit numeroase lacuri de acumulare
de interes energetic, dar si pentru alimentari cu apa, regularizarea debitelor
etc. Mai mari sunt izvorul Muntelui pe Bistrita (33 km2), Vidra pe Lotru,
 231

Vidraru, pe Arges, apoi altele pe Olt, pe Sebes, pe Siret etc. (v. harta de la
p. 43).

Pe muntii inalti (Fagaras, Parang, Retezat, Rodna) sunt numeroase

Jacuri glaciare, formate in excavatiile sapate de fostii ghetari cuaternari. In
genere, acestea au dimensiuni mici, dar constituie elemente de atractie
turistica. Unele au insa adancimi pana la 15-20 m (Podragul Mare si Balea
in Fagaras, Galcescu in Parang, Bucura si Zanoaga in Retezat). Ca unicate,
mentionam Lacul Sf. Ana, situat intr-un crater vulcanic langa Baile Tusnad,
sau Lacul Rosu, format prin surparea in 1837, a unui pinten de munte, care
a barat Valea 'Bicazului, mai sus de chei. In Baragan, datorita verilor calde
si secetoase, se formeaza lacuri sarate, unele folosite balnear (Lacul
Amara, Lacul Sarat).

Apele subterane. Acestea se impart in ape freatice, de mica

adancime, influentate in mare masura de precipitatii, si ape de adancime,
considerate captive, provenind prin infiltrari de foarte lunga durata din
apele de suprafata, reimprospatarea lor facandu-se in cicluri seculare sau
chiar geologice.

Apele freatice sunt, la munte, lipsite de continuitate si uneori mineralizate,

fie prin gaze (de exemplu, borvizurile din estul Transilvaniei), fie prin saruri
(folosite terapeutic). In calcare exista arii de discontinuitate sau dimpotriva
de . mari acumulari, ca in partea centrala a Muntilor Apuseni sau in Banat.
La limita Subcarpatilor cu muntii, sunt adesea intens saraturate. Sub
depozitele loessoide sau aluvionare din campie apele se localizeaza, de
asemenea, la adancimi relativ mari. In zonele bantuite de secete, cum este
Baraganul, datorita evaporatiei intense de vara, ele antreneaza, in miscarea
lor ascensionala, sarurile din stratele sedimentare, creand saraturi (cu
acumulari de valoare balneara in unele locuri).

Apele de adancime se intalnesc numai in zonele extracarpatice si

au adesea caracter ascensional sau artezian. In vestul tarii, cele din lungul
faliilor din fundamentul marginal carpatic sunt termale, avand si unele
saruri in continut (de pilda ape bicarbonatate-sulfurate la Baile Felix, 1 Mai,
 232

Tinca, Moneasa). La Oradea si imprejurimile ei sunt ape termale de

adancime, bogate ca debite, folosite nu numai pentru bai, ci la
termoficarea unor cartiere, la incalzirea serelor

. sau ca apa industriala: Apele termale continua si mai la sud, pe toata

bordura Campiei de Vest, pana la Arad si Timisoara, iar la nord, pana la
Satu Mare. Se pune problema folosirii lor in scopuri, energetice.

Marea Neagra. Avandu-si originea in vechea rnare sarmatica, mult

mai intinsa, Marea Neagra are o suprafata de 462 535 km2 (impreuna cu
Marea Azov). Este o mare de tip continental, legandu-se prin stramtori
(Bosfor si Dardanele) cu Mediterana, iar de acolo cu intreg Oceanul
Planetar. Are putine insule, iar ca peninsule cea mare mare este Crimeea.
Originalitatea Marii Negre consta in lipsa curentilor verticali, care ar asigura
patrunderea aerului in adanc. Aceasta explica existenta a doua straturi de
apa: unul din adanc, ceva mai sarat (22%0), neaerat, ceea ce pricinuieste
acumularea de gaze toxice (H2S), fiind lipsit de vietuitoare; altul la
suprafata (circa 180 m grosime), alimentat cu ape fluviale, deci mai dulce
(doar 17-18%° salinitate), influentat de factorii climatici. Numai in cel
superior se dezvolta fauna. In nord-vestul marii, deci in dreptul tarii
noastre, platforma continentala, cu adancimi reduse, face ca bogatia faunei
sa fie mai mare. .

In Marea Neagra s-au identificat doua feluri de curenti: unul de descarcare

a apelor sarate din Mediterana prin Bosfor in Marea Neagra si, invers, de
compensare prin transferul pe la suprafata al apelor mai putin sarate din
Marea Neagra spre Mediterana; altul este un curent de suprafata, cu traseu
circular, provocat de vanturi. Acesta din urma nu este continua si nici
permanent, cum se credea mai demult, ci numai ocazional. In dreptul
tarmului romanesc are un traseu NE-SV. Lui i se datoreste impingerea
aluviunilor fluviale si a nisipurilor marine paralel cu tarmul si construirea de
cordoane litorale care au inchis laguna Razim (in antichitate golf marin) si
limanurile de la gurile vailor dobrogene. In sistemul de cordoane litorale
conjugate s-au format in vremuri - mai departate grindurile maritime din
Delta.
 233

Pe tarmul romanesc al Marii

Negre, lung de 244 km, principalul DOCUMENTE SIMILARE
port este - Constanta, cu incinta 1
portuara construita prin diguri in
larg. Insemnatate portuara mai au Auditul energetic - Certificarea energetica a
cladirilor
Mangalia in sud si Sulina in nord.
Cum montam parchetul laminat

Cum montam peretii de gips carton
Constructii
+ Font mai mare | - Font mai mic
SOLUTIA RIGIPS PENTRU PROTECTIA TERMICA
PERFECTA SE NUMESTE RIGITHERM
Steel Connection Design
PROIECTAREA PRELIMINARA A CLADIRILOR CU
PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE

INSTALAREA programului Robot Millennium

ROBOT MILLENNIUM

Cum montam peretii de Design of RC Structure Elements

gips carton CAIET DE SARCINI - INSTALATII SANITARE

IMOBIL LOCUINTE SI BIROURI

Dimensionarea elementelor de otel/aluminiu

Materiale necesare

1. Placi de gips carton

2. Glet pentru finisare 3. Profile metalice 4. Suruburi autoforante pentru gips carton
5. Vata minerala de sticla 6. Banda adeziva din fibra de sticla.
 234

Unelte necesare

1. Nivela cu bula de aer 2. Surubelnita sau masina de gaurit electrica 3. Ruleta Drisca si spa
clu 5. Banda abraziva 6. Foarfeca de taiat tabla

Beneficiile folosirii peretilor din placi de gips carton

- montare rapida, costuri scazute, efi cienta izolatiei termice si fonice.
- usor de folosit in realizarea de pereti despartitori si pentru dublarea peretilor la interior.
 235

Izolare fonica
Placile de gips carton si vata minerala dintre cele doua fete, formeaza un spatiu care
in termeni de specialitate este denumit “masa-resort-masa”, eficient in
special pentru izolarea fonica.

Izolare termica
Grosimea stratului de vata minerala folosita, determina eficienta izolatiei termice. Este impo
rtant sa alegeti un model de vata minerala care are o fata acoperita de
o folie antivapori. Asezati aceasta parte spre interiorul camerei, spre fata cea mai calda. Rol
ul acestei folii este sa formeze o bariera pentru vaporii de apa existenti in aer astfel incat ac
estia sa patrunda in materialul izolator si nici in perete. Acest lucru este important deoarece 
materialul izolator umed devine conductor si nu mai are aceeasi eficienta.

Montarea placilor de gips carton

1. Fixarea cadrului metalic Fixati profi lele metalice pe laturile peretelui care doriti sa il d
ublati cu rigips.
 236

2. Trasarea verticalelor Insemnati in partea de jos a cadrului, la fiecare 60 cm, locul in

care se vor fixa profilele verticale. Placa de gips carton, avand 120
cm latime, va avea astfel sine verticale la imbinarea dintre doua placi si pe mijlocul fiecareia
.

3. Taierea profilelor verticale Masurati distanta dintre profilul montat pe podea si cel mo
ntat pe plafon. Taiati apoi profilele verticale la dimensiunea corecta. Folositi o foarfeca de tai
at tabla.
 237

4. Montarea profilelor verticale Asezati profilele verticale in interiorul profilelor orizontale 
ale cadrului. Plasati-le
in dreptul semnelor trasate anterior pe sina de pe podea si apoi, folosind o nivela cu bula de 
aer, corectati verticalitatea. Profilul se fixeaza in partea de jos si apoi in partea de sus.

5. Izolarea cu vata minerala de sticla Taiati fasiile de vata minerala la dimensiunea exite
nta intre doua profile metalice verticale. Nu uitati sa lasati la vedere firele instalatiei electric
e sau sa trageti unele noi daca este necesar.
 238

6. Montarea placilor de gips
carton Placile se vor fixa in profilele metalice. Observati ca placile de gips carton
au semne in zona de mijloc pentru a
le putea fixa in profilul vertical montat in dreptul mijlocului placii (60
cm). Nu uitati sa decupati locurile unde aveti prize sau intrerupatoare.

7. Rigidizarea imbinarilor Folosind o banda adeziva din fibra de sticla, acoperiti imbinarile 
dintre doua placi. Presati bine cu degetele pentru a va asigura ca banda a aderat corect la s
uprafata placilor de gips carton.
 239

8. Finisarea peretelui Chituiti imbinarile placilor, folosind o drisca sau un spaclu. Dupa usc
are, finisati cu o banda abraziva. La final montati plintele si cornisele.

BENZI LED
 240

Pune in evidenta geometrii complicate din locuinta ta cu benzi LED! Tavane, scafe, elemente de mobilier
sau chiar lumina ambientala.
Acum ai aceasta posibilitate folosind benzile de leduri flexibile cu adeziv 3M.
Disponibile in solutii de alimentare cu 12V sau 220V si culori predefinite sau programabile prin
intermediul controllerelor RGB.
INFORMATII UTILE - Benzi LED

 Banda LED, o solutie estetica si practica, atat la interior, cat si la exterior

 Iluminarea scafelor cu Benzi LED
 BENZI LED - Informatii Utile

84 benzi led
comanda telefonica 1:

0730 596 445

comanda telefonica 2:

0799 749 990

comanda telefonica 3:

0799 856 116

sesizari:

0730 615 794

 241

5w

Banda LED 3528 60 buc-m interior 5W

12V  /  5 W  /  210 lm

detalii produs

5,99 lei

9w

Banda LED 4040 60 buc-m interior 9W

12V  /  9 W  / 

detalii produs

6,49 lei
 242

5w

Banda color LED 3528 60 buc-m interior 5W

12V  /  5 W  / 

detalii produs

6,99 lei

5w

Banda color LED 3528 60 buc-m exterior 5W

12V  /  5 W  / 

detalii produs
 243

7,9 lei

-11%

5w

Banda LED 3528 60 buc-m exterior 5W

12V  /  5 W  /  210 lm

detalii produs

9 lei

7,99 lei

14w

Banda color LED 5050 60 buc-m interior 14W

12V  /  14 W  / 
 244

detalii produs

7,99 lei

-13%

12w

Banda LED 5050 60 buc-m interior 12W

12V  /  12 W  /  600 lm

detalii produs

10,07 lei

8,79 lei

7w
 245

Banda LED RGB 30 led 7W

12V  /  7 W  / 

detalii produs

9,35 lei

12w

Banda LED 5050 60 buc-m interior 4000K 12W

12V  /  12 W  /  700 lm

detalii produs

10,9 lei
 246

12w

Banda LED 5050 60 led interior magenta 12W

12V  /  12 W  / 

detalii produs

11,33 lei

4w

Banda LED 2835 60 buc-m flexibila 4W

12V  /  4 W  /  300 lm

detalii produs
 247

11,33 lei

-28%

8w

Banda LED 3528 120 buc-m interior 8W

12V  /  8 W  /  500 lm

detalii produs

15,7 lei

11,34 lei

-17%

12w
 248

Banda LED 5050 60 buc-m exterior 12W

12V  /  12 W  /  650 lm

detalii produs

14,38 lei

11,97 lei

-24%

14w

Banda LED RGB 60 buc-m interior 14W

12V  /  14 W  / 

detalii produs

15,7 lei

11,99 lei
 249

15w

Banda LED 2835-72led 4mm rigida 1m 15W

12V  /  15 W  /  1500 lm

detalii produs

11,99 lei

8w

Banda LED 24V 3528 120 buc-m interior 8W

24V  /  8 W  / 

detalii produs

12,47 lei
 250

8w

Banda color LED 3528 120 buc-m interior 8W

12V  /  8 W  / 

detalii produs

12,57 lei

-32%

6w

Banda LED 220V 5050 60 buc-m impermeabila 6W

220V  /  6 W  /  600 lm

detalii produs
 251

19,63 lei

13,31 lei

-27%

14w

Banda LED RGB 60 buc-m exterior 14W

12V  /  14 W  / 

detalii produs

18,3 lei

13,33 lei

-6%

28w
 252

Banda rigida 1m 4014-144 led 28W

12V  /  28 W  /  2200 lm

detalii produs

14,41 lei

13,51 lei

12w

Banda LED 3014 120 buc-m exterior 12W

12V  /  12 W  /  600 lm

detalii produs

23,55 lei

14,46 lei
 253

8w

Banda led 5mm 2835 120 buc-m interior 8W

12V  /  8 W  /  900 lm

detalii produs

14,54 lei

Banda LED RGB 60 buc-m interior 5V

 /   / 

detalii produs

14,54 lei
 254

7w

Banda LED 220V 3014 120 buc-m impermeabila 7W

220V  /  7 W  /  600 lm

detalii produs

23,55 lei

14,55 lei

12w

Banda LED 5050 exterior suport negru 12W

12V  /  12 W  /  650 lm

detalii produs
 255

14,8 lei

8w

Banda LED 3528 120 buc-m exterior 8W

12V  /  8 W  /  480 lm

detalii produs

14,86 lei

12w

Banda LED 3014 120 buc-m interior 12W

12V  /  12 W  /  650 lm

detalii produs
 256

15,69 lei

14,86 lei

12w

Banda LED 4014 120 buc-m interior 12W

12V  /  12 W  /  900 lm

detalii produs

14,86 lei

12w

Banda LED 5050 60 buc-m color exterior 12W

 257

12V  /  12 W  / 

detalii produs

14,9 lei

12w

Banda LED 5050 60 buc-m exterior 4000K 12W

12V  /  12 W  /  600 lm

detalii produs

16,26 lei

6w
 258

Banda LED 220V 5050 60 buc-m exterior Magenta 6W

220V  /  6 W  / 

detalii produs

16,32 lei

-58%

4w

Banda LED 335 60 buc-m iluminare laterala 4W

12V  /  4 W  /  350 lm

detalii produs

39,56 lei

16,64 lei
 259

5w

Banda LED 3528 60 buc-m subacvatica 5W

12V  /  5 W  /  220 lm

detalii produs

17,5 lei

14w

BANDA LED 24V 5050 60 BUC-M INTERIOR 14W

24V  /  14 W  / 

detalii produs
 260

17,58 lei

-26%

16w

Banda LED 5630 60 buc-m interior superluminoasa 16W

12V  /  16 W  /  1150 lm

detalii produs

24,33 lei

17,95 lei

14w

Banda LED 5050 60 buc-m flexibila tip S 14W

12V  /  14 W  / 
 261

detalii produs

19,33 lei

14w

Banda LED RGB exterior suport negru 14W

12V  /  14 W  / 

detalii produs

18,3 lei

19,45 lei

10w
 262

Banda LED RGB dream 2811 30 led-m 10W

12V  /  10 W  / 

detalii produs

19,45 lei

Banda LED RGB dream 2811 30 led-m

12V  /   / 

detalii produs

19,45 lei

Neonflex slim
220V  /   / 

detalii produs
 263

19,9 lei

16w

Banda LED rigida 1m 5630 72buc-m 16W

12V  /  16 W  /  600 lm

detalii produs

20,49 lei

14w

Banda LED 24V RGB 60 buc-m interior 14W

24V  /  14 W  / 
 264

detalii produs

20,49 lei

10w

Neon flex 12V 10W

12V  /  10 W  / 

detalii produs

20,59 lei

-45%

14w
 265

Banda LED dubla 220V 2835 180buc-m 14W

220V  /  14 W  /  800 lm

detalii produs

37,93 lei

20,7 lei

14w

BANDA LED 24V 5050 60 BUC-M EXTERIOR 14W

24V  /  14 W  /  600 lm

detalii produs

20,7 lei
 266

7w

Banda led 3mm 2025 168 buc-m interior 7W

12V  /  7 W  /  650 lm

detalii produs

20,7 lei

16w

Banda LED 5630 60 buc-m interior 4000K 16W

12V  /  16 W  /  1150 lm

detalii produs
 267

20,95 lei

-12%

14w

Banda LED 5050 60 buc-m subacvatica 14W

12V  /  14 W  / 

detalii produs

24,68 lei

21,62 lei

18w

Banda LED 3528 240 buc-m interior 4000K 18W

 268

12V  /  18 W  / 

detalii produs

22,78 lei

14w

Banda LED alb variabil CCT 5025 120 led-m interior 14W
12V  /  14 W  /  1000 lm

detalii produs

22,78 lei

18w
 269

Banda LED 2025 312 buc-m interior 18W

12V  /  18 W  /  1400 lm

detalii produs

22,78 lei

16w

Banda LED 3528 204 buc-m interior 16W

12V  /  16 W  /  1100 lm

detalii produs

22,9 lei
 270

-29%

14w

Banda LED RGB 220V 60 buc-m impermeabila 14W

220V  /  14 W  / 

detalii produs

32,71 lei

23,19 lei

14w

Banda LED RGB 60 buc-m exterior 24V 14W

24V  /  14 W  / 

detalii produs

24,09 lei
 271

Banda LED color dubla 220V 2835 180buc-m

220V  /   / 

detalii produs

25 lei

18w

Banda LED 3528 240 buc-m interior 18W

12V  /  18 W  /  1300 lm

detalii produs

25,29 lei
 272

18w

Banda LED 3528 240 buc-m exterior 18W

12V  /  18 W  / 

detalii produs

25,9 lei

Banda LED RGB dream 2811 60 led-m

12V  /   / 

detalii produs

26,03 lei

26,2 lei
 273

24w

Banda LED RGB 120 buc-m interior 24W

12V  /  24 W  / 

detalii produs

26,54 lei

Banda LED RGB dream 2811 60 led-m exterior

12V  /   / 

detalii produs

26,55 lei
 274

24w

Banda LED RGB 120 buc-m exterior 24W

12V  /  24 W  / 

detalii produs

27,98 lei

14w

Banda LED RGB submersibila 60 buc-m 14W

12V  /  14 W  / 

detalii produs
 275

28,44 lei

19w

Banda LED RGBW interior cu lumina calda 19W

12V  /  19 W  / 

detalii produs

28,9 lei

19w

Banda LED RGBW interior cu lumina rece 19W

12V  /  19 W  / 
 276

detalii produs

28,9 lei

10w

Banda LED COB 12V 512 led-m interior 10W

12V  /  10 W  /  800 lm

detalii produs

29,02 lei

19w

Banda LED RGBW exterior cu lumina calda 19W

 277

12V  /  19 W  / 

detalii produs

29,02 lei

12w

Banda LED 5630 120 buc-m 220V 12W

220V  /  12 W  /  700 lm

detalii produs

37,94 lei

32,16 lei

22w
 278

Banda LED dubla RGBW 22W

12V  /  22 W  / 

detalii produs

34,28 lei

-11%

18w

Banda LED 3014 240 buc-m interior 18W

12V  /  18 W  /  1400 lm

detalii produs

40,56 lei

36,25 lei
 279

5w

BANDA LED UV 3528 60 BUC-M 5W

12V  /  5 W  / 

detalii produs

37,42 lei

Banda LED RGBW submersibila 60 buc-m

12V  /   / 

detalii produs

39,93 lei
 280

18w

Banda LED RGB PIXEL 2812 60 led-m 18W

 /  18 W  / 

detalii produs

42,43 lei

Banda LED COB 12V 480 led-m interior ROSU

12V  /   / 

detalii produs

46,8 lei
 281

Banda LED COB 12V 480 led-m interior ALBASTRU

12V  /   / 

detalii produs

47,74 lei

Banda LED COB 12V 480 led-m interior VERDE

12V  /   / 

detalii produs

47,74 lei
 282

5w

Neon Flex clasic 5W

220V  /  5 W  /  0 lm

detalii produs

51,24 lei

20w

Banda LED RGBWW 60 buc-m interior 12V 20W

12V  /  20 W  / 

detalii produs
 283

51,9 lei

24w

Banda LED profi 5630 60 led-m 24W

12V  /  24 W  /  2300 lm

detalii produs

52,37 lei

12w

Banda LED COB 24V 512 led-m interior 12W

24V  /  12 W  /  1200 lm
 284

detalii produs

57,1 lei

Neonflex RGB 12V ultraslim

12V  /   / 

detalii produs

62,3 lei

Banda LED COB 24V CCT

24V  /   / 

detalii produs

62,3 lei
 285

Banda LED RGBW Pixel SK6812 60 led-m

 /   / 

detalii produs

68,53 lei

9w

Neon flex clasic RGB 9W

220V  /  9 W  / 

detalii produs

76,9 lei
 286

15w

Banda LED COB RGB 24V 840 led-m interior 15W

24V  /  15 W  / 

detalii produs

98,8 lei

INFO: preturile includ TVA

BENZI LED - INFORMATII UTILE

Benzile  led sunt produsul cu cele mai multe aplicatii din categoria corpuri de iluminat cu led.  Pe situl
nostru gasesti 2 categorii de benzi LED:
 287

 Benzi LED pentru aplicatii obisnuite in categoria BENZI LED. In aceasta categorie gasiti toate
tipurile de benzi led cu diferite grade de protectie la umiditate la cel mai bun pret.
 Benzi  LED Profi - benzi led de o calitate superioara, eficienta mare lm/W, puteri de pana la
48W/m si 4400lm/m, garantie marita, cu posibilitatea de a reproduce si pastra calitatea si
temperatura de culoare indiferent de lot.

In functie de aplicatie, inainte de cumparare este util sa stii:

 Modelul de led folosit - Banda led 5050, 3014, 5630, 3528, 2835,2016, 335, RGB, RGBW,
RGBWW, RGB 3535.
 Numarul de leduri/m si orientarea lor pe banda.
 Culoarea benzii led
 Protectia la umiditate - gradul IP
 Tensiunea de alimentare 5V, 12V, 24V, 220V
 Posibilitatea de control a intensitatii luminoase (dimare) si controlere.

Modelul de led folosit

Tipul de led folosit poate fi 3528, 5050, 5630, 3014, 2835, 2016, RGB, RGBW, RGBWW sau mai nou
RGB 3535. Este important pentru ca determina intensitatea luminoasa (numarul de lumeni) si consumul
(W). In acest moment avem benzi cu 190lm/m-4.300 lm/m si 4.8W-48W/m. Benzile cu cel mai mic
consum si numar de lumeni au led tip 3528 (dimensiunea pastilei 3,5mm cu 2,8mm). 

Numarul de leduri / metru liniar

Determina intensitatea si consumul. Un numar ridicat de leduri /m determina un numar mai mare de
lumeni/m. In majoritatea cazurilor ledurile sunt dispuse pe banda astfel incat lumineaza pe directia de
montaj a benzii. Exista insa si o solutie unde iluminarea se face lateral, perpendicular pe directia de
montaj a benzii.

Culoarea benzilor cu led

Benzile cu led care au o singura culoare se pot fabrica intr-o multitudine de culori datorita tehnologiei
LED. Aceste benzi pot fi albe, albastre, rosii etc. Doar benzile RGB, RGBW, RGBWW si RGB 3535 sunt
cele care pot lumina intr-o gama variata de culori folosind controlere. Culorile sunt limitate doar de tipul de
controler RGB folosit.

Protectia la umiditate - gradul IP

Gradul de protectie IP al benzilor cu led este alcatuit din 2 cifre: prima cifra reprezinta nivelul de protectie
impotriva contactului direct - praf, contact direct etc - iar a doua cifra reprezinta protectia la umiditate. O
banda cu led fara protectie la umiditate este cu IP20, o banda led cu protectie la umiditate este cu IP65
iar benzile led complet imersate sunt cu min IP67.

Grad Protectie IP Benzi LED

 288

Tensiunea de alimentare
Benzile cu led se pot alimenta direct la 220V sau prin intermediul unui tranformator la %V, 12V sau 24V.
Transformatorul se va alege in functie de tipul benzii (consumul in W/m) si lungimea acesteia. De
exemplu, pentru o banda 3528 de 10m ai nevoie de un transformator de min 4.8W*10m=48W. Se alege
unul de 60W.

Posibilitatea de control a intensitatii luminoase (dimare) si controlere

Folosind diverse accesorii, domeniile de utilizare ale benzilor cu led sunt limitate doar de imaginatie.
Variatia intensitatii pentru benzile cu led singura culoare se poate face prin dimmere. Pentru benzile cu
led RGB sau RGBW se pot folosi controlere cu programe simple, controlate prin smartphone sau
controlere muzicale. Benzile RGB digitale au controlere specifice, diferite de al benzilor RGB clasice.

ILUMINAREA SCAFELOR CU BENZI LED

Una dintre cele mai intalnite intrebari din showroom-uri este ce tip de iluminare sa aleg pentru camera
de zi ?

 iluminarea cu spoturi led, 

 iluminarea cu panouri LED montate central pe tavan 
 sau iluminarea cu benzi LED
 289

Folosind programul de simulare Dialux, va prezentam cele 3 scenarii intr-o camera model de 20 mp cu

inaltimea de 2.7m, pentru a va face alegerea mult mai simpla:

 1 buc panou LED 30x120 - 48W montat central

 8 buc spoturi LED de 6W
 banda LED montata in scafa cu 8W/m .  

Solutia de iluminat cu banda LED ofera un iluminat de ambianta neputand fi utilizat ca singura sursa de
iluminat in camera. Se obtine un iluminat uniform in combinatie cu alte surse de iluminat - banda led cu
panou cu led sau banda led cu spoturi led.

Scenariul 1 - Panou LED

Scenariul 2 - 8 spoturi cu LED

 290

Scenariul 3 - Iluminare ambientala cu Benzi LED

 291

Scenariul 4 - Solutii de iluminat combinat intre Benzi LED si Panou LED
 292

Scenariul 5 - Solutii de iluminat combinat intre Benzi LED si Spoturi LED
 293

Cele mai utilizate benzi LED pentru scafe sunt:

- benzi LED de putere medie (8W/m - 12W/m), banda led 3528-120 led/m, banda LED 3014-120 led/m

- benzi LED de putere mare (12W/m - 16W/m), banda led 5050-60 led/m, banda led 5630-60 led/m

Pentru a obtine cele mai bune efecte va oferim si cateva indicatii despre modul in care se pozitioneaza
banda LED in scafe.

Se poate opta pentru o instalare a benzii led care sa ilumineze paralel cu tavanul sau un montaj cu
iluminare directa pe tavan. In ambele cazuri, secretul instalarii benzilor LED este sa nu oferiti un contact
direct cu sursa de iluminat ci ca lumina indirecta.
294
 295

 Banda 3528
 Banda 5050
 Banda RGB
 Banda 3014
 Neon Flex
 Banda 5630
 Banda 2835

   
iluminat-ieftin.ro este un produs Habitat Energy srl
© 2012-2021 toate drepturile rezervate.

Protectia consumatorului: www.anpc.gov.ro

Avantajele tehnologiei LED: economie de energie de 40% fata de becurile economice CFL, 400% fata de becurile
incandescente, durata de viata de 50.000 h, fara mercur, fara plumb.

Parcelarea - Cerintele de baza pentru realizarea unei parcelari

Constructii
+ Font mai mare | - Font mai mic
 DOCUMENTE SIMILARE
0

296
ABORDAREA SISTEMICA IN CONSTRUCTII

SOLUTIA RIGIPS PENTRU PROTECTIA TERMICA

I. Ce este parcelarea PERFECTA SE NUMESTE RIGITHERM

PREVEDERI COMUNE TUTUROR

Cerintele de baza pentru realizarea unei CONSTRUCTIILOR
parcelari (intrebarile pe care si le pune
Design of RC Bars
urbanistul/parcelatorul)
ZIDARIE - Proprietatile mecanice de rezistenta ale
Cum se naste o parcelare zidariei

Steel Connection Design

OFERTA - ECHIPAMENTE PROTECTIE

GLAFURI CELULARE PVC PT INTERIOR

APLICATIE PODURI

Repartizarea camerelor si a vitrajelor

Consecintele financiare si sociale

II. CONCEPTIA DE ANSAMBLU

 Tipuri de interventie in structura urbana existenta

 Interventii in extravilan
 Operatiunile de parcurs pentru parcelare respectiv reparcelare
 Definirea unor termeni utilizati
 Documentele de urbanism necesare pentru realizarea unei parcelari/reparcelari?

III. CONSTRUIBILITATE

 Conditiile generale de construibilitate

 Conditii de construibilitate a terenurilor in zonele parcelate sau    reparcelate

IV. CONDITII DE AMPLASARE SI CONFORMARE A CONSTRUCTIILOR

I. PARCELARE – REPARCELARE

Parcelarea este modalitatea de a asigura teren construibil, realizand un compromise intre modul de
viata individual si cerintele vietii in comunitate.

Dincolo de prevederile legislative/reglementare parcelarea/reparcelarea trebuie sa se supuna

anumitor conditii pentru a se putea integra in structura urbana. Departe de a fi o „formula”, p/r
ofera multiple posibilitati pentru a gasi solutii care sa raspunda mai bine aspiratiilor locuitorilor.

1. Ce este parcelarea?

Un ansamblu de cladiri individuale poate rezulta din doua procese diferite:

 297

 Operatiunea de grupare – realizat de un promotor care ofera construirea de locuinte in

conformitate cu o autorizatie de constructie;
 Parcelarea unui teren amenajat in prealabil si sub-divizat, in cadrul caruia fiecare cumparator
construieste casa pe care o doreste, cu conditia respectarii regulilor de urbanism.

In contrast cu operatiunea de primul tip, parcelarea ofera individului posibilitatea de a satisface doua
deziderate:

 Sa-si realizeze casa prin exprimarea libera a necesitatilor si dorintelor sale individuale
 Sa se integreze intr-un cadru colectiv armonios.

Parcelarile pe care le vedem in ultimii ani au condus adesea la o organizare „urbana” mediocra si
stereotipa: loturi de aceeasi marime si forma, insiruite de-a lungul unor trasee de drumuri monotone
– este trama bine cunoscuta a unor realizari din jurul Bucurestilor.

Or, se pot imagina alte forme de organizare urbana pe baza de locuinte individuale, care sa
raspunda mai bine aspiratiilor locuitorilor, chiar prin posibilitatile multiple pe care le ofera parcelarea.

In acest domeniu, ca si in multe altele ale proiectarii urbanistice, nu exista solutii evidente si simple:
contextul urban, situl, cadrul vietii urbane, sunt numai cateva care influenteaza solutia propriu-zisa.

Nu exista o lista de retete gata facute, dar exista reguli de baza si considerente care trebuie
avute in vedere atunci cand se face o parcelare. Pentru cel (cei) care fac parcelarea p arcelarea
este punctul de plecare al unei aventuri pline de peripetii. Pentru beneficiarii ei – este o
prima etapa in devenirea unui cadru de viata urban, o oportunitate care trebuie
confruntata cu perspectivele si obiectivele generale ale dezvoltarii urbane.

Parcelarea este o operatiune complexa, care implica interventia mai multor specialitati:

 Cei care au initiativa de a studia, de a realiza si de a-si asuma responsabilitatea financiara –

proprietari de terenuri, agentii imobiliare, intreprinderi de constructii – acestia nu sunt
adevarati specialisti in domeniu.
 Specialisti in parcelare sunt foarte putini – din aceasta categorie trebuie sa faca parte mai
multe categorii de profesionisti: arhitecti, urbanisti, topometri, ingineri de drumuri, notari
etc. si nu in ultimul rand autoritatile (administratia locala)

Parcelarea nu este un scop in sine ci un mijloc, alaturi de altele, de mobilizarea a unor terenuri
pentru constructii si de „creare a unui cadru de viata urban”. Prin dimensiunile sale, relativ modeste
(majoritatea parcelarilor cuprind intre 10 si 50 loturi) este un element de urbanizare progresiva,
validata de comunitatea care traieste in ea.

2. Intrebarile care se pun

Care sunt cerintele? Una din intrebarile la care raspunsul trebuie sa se gaseasca in PUG: existenta
terenului construibil in intravilan si cererea de teren construibil, necesarul de teren de urbanizat
(cantitativ si calitativ)
 298

Pe ce fel de terenuri se face parcelarea? NU toate terenurile sunt construibile, fie ca este vorba
de protectia siturilor naturale, protejarea terenurilor agricole valoroase, protejarea zonelor de
patrimoniu construit, accesibilitatea etc.

Care sunt echiparile tehnico-edilitare? De la bun inceput trebuie cunoscute si localizate retelele
tehnico-edilitare de baza – cai de comunicatie, alimentarea cu apa, canalizarea, retelele de gaze –
precum si dotarile existente (gradinita, scoala, spatii verzi, locuri de joaca etc.)

Care trebuie sa fie organizarea de ansamblu? Va trebui sa se tina seama de tesutul urban si
morfologia acestuia, de relief de parcelarul existent etc. Vezi cursul de urbanism

3. Cum se naste o parcelare/reparcelare?

Intr-o operatiune de amenajare urbana care implica o parcelare/reparcelare sunt conjugate trei
tipuri de interventii:

 Unul sau mai multi proprietari de teren accepta sa vanda terenul

 Un investitor public sau privat isi asuma responsabilitatea tehnica si financiara a amenajarii,
respectiv a cumpararii terenului, a echiparii acestuia si a comercializarii sale
 Autoritatea publica intervine pentru realizarea echiparilor tehnico-edilitare de baza (in nume
propriu sau in parteneriat (public-privat)

4. Consecintele sociale si financiare

Consecintele financiare sunt multiple:

Cine plateste echiparea tehnico-edilitara de baza? Contribuabilii locali sau cel care face
parcelarea (de fapt viitorii proprietari ai parcelelor) – In absenta echiparilor se
apeleaza la solutii locale pe fiecare parcela, care cad in sarcina investitorului sau a
proprietarului care cumpara parcela

Cine gestioneaza aceste echipari? In cazul echiparii colective -administratia locala,

respectiv furnizorii de utilitati

Care vor fi pentru administratia locala veniturile pe care le pot obtine de la noii locatari
fata de cheltuielile de investitie si cele legate de functionarea echiparilor?
Rezultate: dezechilibrul financiar al administratiei locale

Consecinte sociale:

Cum va reusi noua parcelare sa se integreze in localitatea existenta?

Nu va rezulta o enclava (ghetto) izolata de restul localitatii?

Cum se va realiza mixitatea populatiei (existente si nou venite)?

 299

Va putea noua parcelare sa constituie baza de pornire pentru dezvoltarea unui nou
cartier?

O parcelare nu este numai o operatiune financiara – este alegerea unui mod de viata, care se

pune atat pentru parcelatori, cat si pentru viitorii proprietari.

Parcelarea este mai mult decat decuparea in bucati a unei suprafete de teren aliniate in lungul unui
drum si despartite de garduri! In functie de organizarea intregului spatiu, inclusiv a spatiului colectiv,
dimensiunea si largimea parcelelor, alinierea sau retragerea constructiilor, implantarea in insiruire
continua sau discontinua – poate fi creata o gama larga de spatii si forme urbane.

Spatiul vizibil – respectiv cel format din domeniul public si partea proprietatii private perceptibila din
spatiul public, poate fi compusa in foarte multe feluri. De ex. putem avea garduri inalte, care
limiteaza vederea la limita spatiului public, pana la transparenta completa a spatiilor particulare,
trecand prin ecranul creat de fatadele cladirilor vizibile printr-un gard jos.

Parcelarile din afara intravilanului merita o atentie speciala, indeosebi in conditiile

actuale. Aceasta este nu numai o problema urbanistica, ci si una cu largi implicatii
sociale.

Extinderea orasului dincolo de limitele sale, tot mai departe de centrul sau istoric, in forme tot
mai discontinui si mai putin dense, sub forma unor lotizari individuale sau de grupari de locuinte
unifamiliale. Acest fenomen, de data veche in tarile nordice, s-a dezvoltat tot mai puternic dupa
1970 in tarile Europei de Vest si Centrale (si mai putin pronuntat in tarile Europei de Sud), sustinut
fiind in majoritatea tarilor europene de politicile publice care favorizau locuinta individuala si accesul
la proprietatea privata. Odata cu cresterea numerica a claselor mijlocii, cu diseminarea unor noi
modele si standarde de viata, precum si cu extinderea infrastructurilor rutiere, chiar si cultura
oraselor puternic ancorata in traditii a cedat in fata noilor modele, a oraselelor semirurale situate la
periferia marilor orase (Italia de nord, Portugalia, Spania).

Consecintele socio-demografice ale fenomenului de risipire sunt in prezent vizibile in toate tarile
europene : exurbanizarea claselor mijlocii (de regula familii cu doi salariati activi si copii) [1] si
stabilirea in centrul aglomeratiilor a categoriilor celor mai sarace si celor mai putin mobile (varstnici).
In paralel are loc gentrificarea unor cartiere cu prestigiu de patrimoniu si valoare simbolica.

La nivel declarativ, cauzele acestei dispersari urbane rezida in dorinta claselor mijlocii de a gasi
conditii mai bune de locuit, intr-un cadru de viata si un mediu calitativ superioare. Bazele ideologice
ale acestei deplasari spre periferii a fost indelung analizata in literatura de specialitate: refuzul fata
de orasul dens construit perceput ca fiind aglomerat, poluat, zgomotos, fata de constrangerea de a
coabita intr-un spatiu restrans, odata cu posibilitatea de a se distanta de cei diferiti, datorita noilor
conditii de deplasare rapida. Spre deosebire de distributia spatiala in structura urbana, bazata
istoriceste pe afinitati socio-economice, noile conditii permit libertatea totala in alegerea
amplasamentului rezidential, care ar trebui sa aiba toate atributele unui spatiu functional, adaptat
cerintelor specifice (de educatie, comerciale, medicale, sportive etc.) ale unor grupuri sociale perfect
integrate, precum si garantiile de protejare a investitiilor facute si de asigurarea a securitatii
individuale si a familiilor. Este neindoios ca, prin caracterul lor functional, in noile spatii ex-
 300

urbane se realizeaza o puternica concordanta intre forma de organizare spatiala si

modul de viata a unor grupuri sociale.  Problema care se ridica este aceea a efectului acestui
mod de constituire a spatiului rezidential asupra relatiilor sociale[2]. Intr-un mediu social
omogen (prin culoare, statut social sau nivelul venitului), bazat pe vecinatati elective si lipsit de orice
constrangeri, rezidentii noilor spatii ex-urbane, sunt complet rupti de confruntarea cu diversitatea si
de experienta interactiunii cu aceasta diversitate. Totodata, aceste periferii devin autonome
fata de centrul traditional al orasului, din punct de vedere functional, al echiparilor si al
serviciilor din oras. De aici nu mai este decat un pas pana la refuzul de a plati pentru acele functiuni
si servicii, la desolidarizarea de cei care nu fac parte din respectivele paturi sociale integrate. Se
prefigureaza astfel (..), in noua configuratie spatiala a oraselor europene, primele trasaturi ale unei
secesiuni urbane. “Fuga de oras” sau “opting out” ca punct de pornire a fenomenului de
secesiune se extinde in tarile europene, chiar daca aceasta nu are (inca?) proportiile pe care le-a
luat in Statele Unite. In epoca post-industriala fenomenul se extinde la scara regionala. Insemnate
regiuni si zone ale Europei sunt marcate de acest fenomen: marile zone industriale din nordul Angliei
sau nordul Frantei, sunt abandonate in favoarea noilor zone de dezvoltare din sud . Fara a crea
“comunitati inchise” (desi nici acestea nu lipsesc deja), noile spatii de dispersie urbana sunt
destinate prin morfologia lor sa devina comunitati autonome, intoarse spre interior. Aceasta
tendinta se citeste clar si din modelul de utilizare a terenurilor: lotizarile pavilionare au
de regula o singura legatura cu exteriorul, parcelele sunt cel mai adesea intoarse spre
interior, adesea supravegheate prin camere de luat vederi; locuirea este organizata in jurul
principalelor dotari, unele destinate chiar favorizarii relatiilor sociale in sanul micii comunitati. Multe
dintre aceste comunitati inchise s-au creat pe langa marile ansambluri de locuit degradate (de
exemplu HLM in Franta), pentru a se proteja de vecinatatea unui mediu social nedorit.

Esential este ca sa existe un partiu de amenajare clar, in care implantarea cladirilor,

decupajul parcelelor, dispunerea gardurilor, organizarea si tratarea dotarilor colective
sa fie concepute simultan, pentru a structura spatiul si a crea un cadru de viata colectiv.

II. CONCEPTIA DE ANSAMBLU

Definirea operatiunii de parcelare

Parcelarea este o operatiune urbana bazata pe o documentatie de urbanism aprobata in

conditiile legii, prin care un teren situat pe o singura parte a unui drum public si aflat in
proprietatea unei singure persoane (fizice sau juridice) urmeaza a fi impartit in mai multe
parcele distincte.

Parcelele rezultate sunt destinate unor constructii (de locuinte, social-culturale, cu functiuni economice etc), sau pentru a fi amenajate ca strazi,
parcaje, spatii plantate, ori lucrari edilitare de folosinta comuna.

 Definirea operatiunii de reparcelare

Reparcelarea reprezinta operatiunea juridica si tehnica preliminara prin care se stabilesc

modalitatile de alipire, dezlipire si/sau comasare de imobile cu sau fara constructii, in zone construite
slab sau dezorganizat, ori in zone cu parcele agricole introduse in intravilanul localitatilor prin
aplicarea prevederilor Legii nr. 18/1991 si Legii nr. 1/2000. Ea are drept scop realizarea unei mai
 301

bune adecvari a parcelarului la utilizarea terenului prin asigurarea echipamentelor de folosinta

comuna, divizarea parcelabilului in loturi construibile si redistribuirea acestora intre proprietari.

Nu fac parte din operatiuni de parcelare/reparcelare operatiunile de remodelare urbana ce

presupun modificari importante la nivelul retelei stradale precum si al parcelarului si volumelor
construite existente. Aceste operatiuni fac obiectul unor documentatii de urbanism specifice, fiind
sustinute de un cadru institutional bine precizat si o legislatie adecvata (PUZ sau modificare PUG –
nou).

POZE

Tipuri de interventie in structura urbana existenta

Punctul de pornire:

 analiza morfologica a parcelarului existent din intravilan si din teritoriul administrativ al

localitatii

Clasificarea terenurilor dupa modul de utilizare:

 terenuri protejate (situri naturale, zone de protectia a patrimoniului)

 terenuri neutilizate    - foste zone industriale abandonate
 terenuri slab utilizate
 terenuri excesiv utilizate (comasare pentru cladiri mari) sau in care tesutul urban s-a
dezvoltat haotic
 terenuri in care este necesara imbunatatirea confortului urban lipsa de dotari

Terenurile cu regim de protectie nu pot face obiectul parcelarii

Terenurile neutilizate si terenurile excesiv utilizate sau dezvoltate haotic (care necesita
restructurare totala) pot fi parcelate. Acestea pot fi in intravilanul localitatilor sau in afara
acestuia. Luarea deciziei de introducere in intravilanul localitatilor se poate face simultan sau
ulterior elaborarii si aprobarii PUG. Aceste suprafete de teren necesita operatiuni complexe
de viabilizare in vederea valorificarii lor prin parcelare si reparcelare.

Cele din intravilan care necesita restructurare partiala (pentru imbunatatirea confortului urban)
precum si cele slab utilizate pot face obiectul reparcelarii.

Parcelarea sau reparcelarea unor suprafete de teren situate in intravilanul aprobat, in afara zonelor
cu regim de protectie, trebuie realizata in conditiile in care accesele si echiparea tehnico-edilitara
existenta in zona garanteaza respectarea conditiilor de construibilitate pentru fiecare
parcela.
 302

Cateva exemple de cazuri cand sunt necesare reparcelari: POZE

o necesitatea crearii unor noi artere de circulatie sau de corectare a traseelor existente
o necesitatea crearii unor spatii verzi in cadrul parcelarului existent
o pentru stoparea tendintelor de dezvoltare haotica si/sau de crestere a densitatii locuintelor
o pentru o    mai buna utilizare a terenurilor in anumite zone cu grad scazut de ocupare a
terenului
o cand parcelele existente au forme care nu permit amplasarea unor constructii
o cand parcelarul istoric a fost destructurat si se impune reconstituirea sa
o cand o zona urbana nu mia corespunde sub aspect arhitectural urbanistic si se impune
restructurarea sa

Dimensiunile operatiilor de parcelare

In conformitate cu prevederile legale in vigoare, o parcelare cuprinde minimum 4 parcele. Sub

acest prag se poate considera ca este vorba de o actiune de dezmembrare a proprietatii, cu
asigurarea accesului dintr-un drum public, direct sau prin servitute legal instituita.

DESEN

In cazul in care parcelarea contine mai mult de 12 loturi sunt necesare solutii colective de

echipare tehnico – edilitara, in conformitate cu prevederile Regulamentului General de Urbanism
art. 30 alin. (1), iar drumurile de deservire locala vor fi racordate la reteaua stradala existenta dupa
obtinerea avizelor si acordurilor prevazute de lege.

Parcelarile mari (peste 30 de loturi pe terenuri viabilizate) contin spatii de folosinta comuna,

publice sau private, constand din zone verzi, pietonale, parcaje colective ori dotari social – culturale
 303

sau comerciale de proximitate. Costul realizarii lucrarilor este recuperat de parcelator prin cresterea
proportionala a pretului fiecarei parcele.

 Operatiunile de parcurs pentru parcelare respectiv reparcelare

Parcelare:

delimitarea zonei ce urmeaza a fi parcelata

identificarea regimului juridic, tehnic si economic prin obtinerea certificatului de

urbanism – detinatorii de teren pot fi: Statul (terenuri din domeniul privat,
destinate concesionarii, vanzarii sau atribuirii dupa caz); unitatile administrativ
– teritoriale (terenuri din domeniul privat sau proprietatea privata, destinate
concesionarii, vanzarii sau atribuirii dupa caz, inclusiv terenuri dobandite prin
achizitii sau prin exercitarea dreptului de preemptiune); persoane
juridice (societati private, asociatii de proprietari) detinatoare de terenuri
proprietate privata; persoane fizice (terenuri proprietate privata constituind
corpuri de proprietate)

obtinerea titlului de proprietate de catre initiatorul actiunii – persoana fizica sau juridica –
poate fi vezi mai sus

examinarea necesitatii de deschidere de noi drumuri de acces si de realizare de noi

echipari tehnico-edilitare

necesitatea realizarii de noi spatii colective (in functie de situarea in cadrul structurii
urbane si de marimea parcelarii)

obtinerea autorizatiei de constructie

executarea lucrarilor de infrastructura – drumuri si echipari tehnico-edilitare

realizarea de spatii colective si impartirea spatiilor private in parcele si numerotarea lor

stabilirea costului parcelelor

vanzarea parcelelor si inscrierea lor in registrul cadastral

construirea locuintelor (sau a altor constructii pe parcele conform conditiilor de

construire stabilite prin PUG, PUZ sau regulamentul aprobat pentru parcelarea
respectiva

Reparcelare:
 304

examinarea disfunctionalitatilor dintr-o zona urbana si a posibilitatilor de ameliorare a

acestora

delimitarea zonei care urmeaza sa fie reparcelata

obtinerea de informatii privind regimul juridic, tehnic si economic prin obtinerea

certificatului de urbanism

obtinerea titlului de proprietate de catre initiatorul operatiunii sau, dupa caz, acceptul
tuturor proprietarilor din zona pentru operatiunea de reparcelare

examinarea posibilitatilor de pastrare sau, respectiv, de modificare a cailor de

comunicatie (strazi, drumuri, alei), a echiparilor tehnico-edilitare, a formelor si
dimensiunilor parcelei, tinand cont de contextul urban

intocmirea proiectului de reparcelare, obtinerea avizelor, consultarea prealabila a

populatiei

obtinerea autorizatiei de constructie

inceperea lucrarilor de modificare a traseelor de drumuri si echipari tehnico-edilitare

reorganizarea terenului pentru realizarea de spatii colective, reimpartirea spatiilor

private in parcele si numerotarea lor

stabilirea costului noilor parcele – rezultat din echilibrarea dintre pierderile de teren in
favoarea spatiilor publice, drumuri etc.

despagubirea dupa caz a proprietarilor din zona, vanzarea parcelelor si inscrierea lor in
registrul cadastral

Inainte de a trece la aspectele practice ale Parcelarii/reparcelarii:

Definirea unor termeni utilizati

Parcela este o portiune de teren definita prin limite precise, concretizate printr-o linie
topografica vizibila pe sol si comuna cu parcela vecina, avand acces la una sau mai multe cai
de comunicatie carosabila si purtand un numar cadastral de identificare. Atunci cand rezulta
dintr-o parcelare, ea este in principiu indiviza.

Parcelarul constituie ansamblul diviziunii solului in parcele, oricare ar fi dimensiunile, forma sau

proprietatea acestora, precum si reprezentarea sa cartografica. In cadrul sau ansamblul
parcelelor constituie o tesatura continua, fara goluri intercalate.

Parcelabilul reprezinta terenul pe care se executa operatiunea de parcelare.

 305

Amenajabilul parcelei este suprafata de parcela cuprinsa intre cladirea principala si limitele

parcelei. In amenajabilul parcelei se pot executa cladiri anexa, plantatii de agrement si
utilitare, imprejmuiri, alei de acces, parcaje, alte platforme, instalatii de toate categoriile s.a.
DESEN

Construibilitatea este calitatea unei parcele de a permite realizarea unei cladiri pe suprafata

ei.

Aliniament -
- Aliniere  Este limita conventionala stabilita prin regulamentele locale de urbanism ce

reglementeaza modul de amplasare al constructiilor prin fixarea unei distante intre fronturile

construite si un reper existent (aliniamentul stradal, axul strazii, limita trotuarului, alinierea fatadelor

existente, imprejmuirile etc.)

Edificabilul parcelei este suprafata din parcela, delimitata conventional, pe care se permite

amplasarea cladirii principale. Edificabilul parcelei este delimitat de alinierile cladirii principale,
dupa cum urmeaza:

alinierea frontala / alinierile frontale catre aliniamentul / aliniamentele parcelei

alinierile laterale – catre limitele laterale ale parcelei

alinierea de spate – catre limita din spate a parcelei

Insula este suprafata de teren situata in teritoriul intravilan al unei localitati, delimitata pe toate
laturile de drumuri sau alte categorii de domeniu public (cai ferate, ape, parcuri etc), care
poate fi compusa din una sau mai multe parcele / imobile.

Imobilul este un fond de pamant, cu sau fara cladiri, precis delimitat, cu numar cadastral si cu
numar de carte funciara, care apartine fie unui proprietar, fie unor coproprietari in indiviziune.

Servitute
Care sunt documentele de urbanism necesare pentru realizarea unei
parcelari/reparcelari?

In cazul parcelarii / reparcelarii unor suprafete mici (pana la 11 loturi) din

intravilanul localitatii, aflate in proprietatea unei singure persoane (fizice sau juridice) si avand
asigurate accesele carosabile si pietonale, precum si echiparea tehnico – edilitara se admite
realizarea lucrarilor pe baza unui PUD aprobat. Fac exceptie terenurile situate in zone
protejate, pentru care se elaboreaza PUZ conform legislatiei in vigoare.
Utilizarea terenului se va face in concordanta cu functiunea stabilita prin PUG, respectiv zona
rezidentiala avand locuinte cu P, P+1 sau P+2 niveluri.
 306

Planul urbanistic de detaliu pentru parcelare (PUDP) are caracter operational si reprezinta

instrumentul urbanistic prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare si
conformare a constructiilor de pe parcela. El cuprinde reglementari tehnice detaliate privind:
asigurarea accesului pietonal si carosabil direct dintr-un drum public de categoria III sau IV
pentru fiecare parcela rezultata;
racorduri si bransamente la retele edilitare existente;
permisivitati si constrangeri urbanistice legate de:
forma si dimensiunile parcelelor;
indicii de ocupare a terenului;
retragerea fata de aliniament;
distante fata de limitele laterale si de spate;
amenajari admise pe parcele
Introducerea unei suprafete de teren in intravilan se face in mod obligatoriu printr-
un PUZ de parcelare (PUZP).
Intrucat aprobarea operatiunii de parcelare se face numai prin indeplinirea simultana a conditiilor
pe care trebuie sa le indeplineasca o parcelare (conditii impuse parcelabilului)
III. CONSTRUIBILITATE
Construibilitatea este calitatea unui teren de a primi o constructie care comporta sau nu fundatii.

Destinatia si caracteristicile unui teren sunt legate in principal de natura terenului si deservitutile
care il greveaza.

Construibilitatea nu este o problema strict urbanistica, ea avand si un pronuntat

caracter juridic.

1. Conditiile generale de construibilitate sunt legate de principiile generale care guverneaza

intreaga activitate de urbanism. Conditiile de construibilitate.sunt prevazute in legile si
reglementarile privind urbanismul, in prevederile privind elaborarea documentatiilor de urbanism.
Autorizarea operatiunilor urbanistice impune aceste reglementari. Prin restrictiile si prescriptiile
specifice legate de autorizarea constructiilor, se urmareste asigurarea compatibilitatii functiunilor
existente cu cele propuse. Scopul final este realizarea confortului de locuire in zonele parcelate sau
reparcelate aflate in relatie cu contextul urban.

Prin aceste prescriptii si restrictii se urmareste:

Pastrarea integritatii si protectia spatiilor naturale

Conservarea si protejarea patrimoniului construit de mare valoare clasat ca atare

Securitatea constructiilor si salubritatea publica

 307

Respectarea interesului public (rezervarea unor spatii pentru realizarea obiectivelor locale
de interes public sau a lucrarilor de interes national

2. Conditii de construibilitate a terenurilor in zonele parcelate sau reparcelate

Pentru a fi construibile terenurile destinate folosintei private intr-o zona parcelata sau reparcelata
trebuie sa indeplineasca simultan urmatoarele conditii:

a) Drumurile publice sau private dintr-o parcela, trebuie sa se integreze in reteaua generala de

circulatie, sa corespunda normelor tehnice privind proiectarea si executia lor si sa asigure circulatia
persoanelor, a vehiculelor usoare sau a autoturismelor, precum si a utilajelor cu calibru mare pentru
stingerea incendiilor, salubritate, etc.
Accesul carosabil pe parcela trebuie sa se faca direct la drumul public sau privat pentru locatari,
precum si pentru gararea si parcarea autoturismelor si a autovehiculelor speciale pentru
interventii si servicii.

Numarul de accese carosabile directe dintr-un drum public va fi limitat in functie de categoria de
importanta a drumului.
Accesul pietonal  pe parcela poate fi comun sau separat de accesul carosabil. Se vor asigura
conditii de acces pentru persoanele cu handicap.
La amenajarea intersectiilor trebuie avuta in vedere asigurarea unor conditii optime de
vizibilitate.
Fundaturile trebuiesc prevazute cu platforma corespunzatoare de intoarcere.
Parcarea  trebuie asigurata in afara spatiului public de circulatie.
Accesul la un drum public se amplaseaza cat mai departe de intersectie.

Numarul acceselor la un drum public trebuie sa fie limitat in functie de importanta drumului.

Lipsa accesului la un drum public sau privat se remediaza prin instituirea unei servituti de trecere.

b) Echiparea cu retele tehnico - edilitare

Orice constructie noua de pe parcela trebuie sa fie racordata la retelele publice de distributie a apei
potabile, de canalizare a apelor uzate, de alimentare cu energie electrica si telecomunicatii.
In cazul mai multor parcele destinate locuirii se asigura prin lucrari de racordare si bransare la
retele publice de alimentare cu apa potabila, electricitate, canalizare, gaze (dupa caz).
In localitatile in care nu exista retele publice de canalizare si/sau de alimentare cu apa se permite
realizarea de solutii de echipare in sistemul individual pe parcele. In acest caz trebuie prevazute
parcele cu suprafete mai mari pentru a se putea respecta normele sanitare si de prevenire si
stingere a incendiilor.
Lipsa echiparii cu retele de apa si canalizare pentru un teren de mari dimensiuni, poate antrena
dupa sine declararea neconstruibilitatii zonei.

c) Dimensiunea parcelei - principalii factori care influenteaza dimensiunile parcelei:

 308

Functiunea principala a zonei in care sunt amplasate

Folosinta terenului parcelelor

Tipul de locuire

Regimul de amplasare al constructiilor pe teren, caracteristic zonei.

Accesul pe parcela si pozitia fata de drumuri

Posibilitati de evacuare a apelor uzate

Conditiile cadrului natural – panta terenului – posibilitatile de evacuare a apelor pluviale

Terenuri construibile cu panta de pana la 10%

Terenuri cu folosinta limitata cu panta de pana la 20%

Terenuri situate in zona de munte cu panta de pana la 30 %

Daca panta terenului este cuprinsa intre 1% si 2% exista conditii favorabile pentru a aseza
constructia in orice directie indiferent de lungimea ei.

Daca terenul are o panta intre 2-5% constructia se poate aseza cu lungimea ei pe linia de cea mai
mare panta fara a prezenta dificultati.

Daca panta terenului este cuprinsa intre 5-8% se renunta la asezarea constructiilor paralela cu
panta terenului si se prefera solutia economica si de integrare in relief cu constructia asezata cu
lungimea ei perpendicular pe linia de cea mai mare panta.

d) Dimensiunile parcelei:

Suprafata minima a parcelei

S = 150mp – cand exista retele de alimentare cu apa si canalizare in zona

S = 750mp – cand lipsesc retele de alimentare cu apa si canalizare in zona si sunt necesare
amenajari locale

 8m 8m 8m

Minim 8 m

in cazul locuintelor insiruite

 309

(lipite pe doua calcane laterale).

12m 12m

Minim 12 m

In cazul locuintelor cuplate

12m 12m

Minim 12
m

In cazul
locuintelor
izolate.

Forma si dimensiunile parcelei

Forma parcelei trebuie sa permita inscrierea
cladirii minime de locuit cu respectarea distantelor
prescrise in regulament intre toate laturile cladirii si
limitele parcelei.
Forma parcelei trebuie sa permita inscrierea unui paralelogram /dreptunghi avand o latura care
coincide cu aliniamentul parcelei si parametrii geometrici minimi admisi.
Cladirea minima de locuit  este aceea care are incaperile obligatorii precizate pentru o locuinta
cu o camera si are o suprafata minima de 60.00 mp. Este obligatoriu ca incaperile sa se situeze
intr-o cladire cu dimensiunile exterioare inscrise intr-un dreptunghi cu laturile de 6.0 x 10.0m; in
cazul in care cladirea are gang, conditia se refera la parterul construit fara gang.
Dimensiunile si suprafata parcelei reprezinta parametrii geometrici caracteristici ai parcelei
care determina construibilitatea sa. Acestea sunt:
lungimea aliniamentului parcelei (latimea) este distanta masurata in lungul acestuia la strada
intre limitele laterale ale parcelei, notat in continuare cu (La). Ea este 8m pentru cladirile in
regim inchis (joantive) si 12 m pentru cladirile izolate si cuplate.
adancimea parcelei, masurata pe o perpendiculara dusa din mijlocul aliniamentului spre limita din
spate a parcelei, notata in continuare (A). Adancimea parcelei se recomanda 15.0 – 30.0 m.

Raportul dintre lungimea aliniamentului si adancimea parcelei (La/A) trebuie sa fie cuprins intre
intervalul (0.5 – 3.0).

Parcelele care nu au forme rectangulare vor urmari ca unghiul format de aliniamentul parcelei
cu fiecare din limitele laterale ale parcelei sa fie cuprins intre 75 0  – 1050.
 310

Suprafata parcelei masurata in proiectie ortogonala va fi notata in continuare (Sp).

In functie de tipul de parcelare, de parcelator si scopul parcelarii, suprafetele parcelelor pot fi limitate
sau nu. In parcelarile initiate de o persoana juridica de drept public (ANL, ministere, consiliile locale
si altele) destinate construirii de locuinte sau case de vacanta pe parcele care intra in circuitul privat,
suprafata maxima este conform legislatiei in vigoare (L.50/1991, L. 453/2001).
IV. CONDITII DE AMPLASARE SI CONFORMARE A CONSTRUCTIILOR
A) Orientarea fata de punctele cardinale

Se face in conformitate cu normele sanitare si tehnice in vederea indeplinirii urmatoarelor cerinte:

Asigurarea insoririi si iluminatul ei natural

Asigurarea perceperii vizuale a mediului ambiant din spatiile inchise

Asigurarea unor cerinte specifice legate de functiunea cladirii (lacase de cult , terenuri de    sport,
constructii pentru invatamant si sanatate, locuinte )

Normele de insorire, iluminatul natural, vizibilitatea, ventilatia sunt conditii obligatorii de

igiena, dar si de confort urban. Pentru aceasta este necesara respectarea unor norme de
insorire, amplasarea corecta a constructiilor unele in raport cu altele pentru a nu se umbri,
precum si orientarea corecta a constructiilor conform cerintelor functionale.

Analizarea insoririi se face pe baza unui studiu specific a partilor umbrite si insorite ale
constructiei, perioada de insorire precum si umbra purtata a constructiei fata de cladirile
invecinate. Asigurarea duratei de insorire se face prin (i)orientarea, (ii)distantarea si (iii)
dimensionarea corecta a constructiei

Actiunea bactericida si antirahitica a razelor soarelui este eficienta cand fatadele constructiei sunt
expuse radiatiilor solare timp de 2-3h /zi la solstitiul de iarna.

Lumina solara primita de o constructie poate fi:

directa

difuza

reflectata (neglijabila in calculul insoririi)

Lumina directa si difuza asigura iluminatul natural.

 311

Lumina difuza este constanta, vine din toate directiile si este in functie de suprafata vizibila a boltii
ceresti.

(i) Durata minima de insorire in cadrul orientarii Nord-Sud este de 1½ h. la solstitiul de iarna
pentru cladirile de locuit si 1h. pentru celelalte cladiri.

(ii) Distanta minima necesara pentru ca o constructie sa primeasca lumina directa:

D = distanta minima

H ≤ D
≤ 3H H = inaltimea obstacolului

H ≤ D ≤ 3H

Pentru ca o cladire sa primeasca lumina directa suficienta, se stabileste o distanta minima „D”

intre aceasta si primul obstacol ce ar putea opri razele soarelui sa o lumineze.

Relatia intre D si H depinde de :

(a) orientarea cladirilor

(b) pozitia reciproca a constructiilor

(c) inaltimea si lungimea lor

(d) directia strazilor

Distanta D variaza in functie de :

Caracteristicile reliefului

in cazul terenurilor cu relief framantat sau cu panta orientata spre Nord D >
H , D creste

in cazul terenurilor aproape orizontale si cu panta indreptata spre Sud ,D se

micsoreaza apropiindu-se de H .
 312

D < 3H

Orientarea cladirilor in raport cu punctele cardinale.

In cazul cladirilor orientate cu latura lunga pe directia Nord – Sud sau

N daca obstacolul este lateral si acopera partial fatada cladirii considerate,
distanta „D” dintre cladiri se micsoreaza.
D se micsoreaza

EW In cazul constructiilor
orientate cu latura lunga pe
directia E – V, sau daca
obstacolul acopera in
intregime fatada cladirii
considerate distanta „D”
dintre cladiri se mareste
 

D se
mareste
 

In cazul cladirilor orientate cu latura lunga pe directia Nord – Sud sau daca obstacolul este lateral si acopera
partial fatada cladirii considerate, distanta „D” dintre cladiri se micsoreaza.

In cazul constructiilor orientate cu latura lunga pe directia E – V, sau daca obstacolul acopera in
intregime fatada cladirii considerate distanta „D” dintre cladiri se micsoreaza

Orientarea cladirilor este determinata si de distributia interioara a incaperilor.

Regimul grupat sau izolat favorizeaza imbunatatirea conditiilor de insorire.

Regimul inchis ( curti inchise ) formeaza un paravan care impiedica insorirea normala a terenului
la anumite ore.
 313

Pentru ca o cladire sa primeasca o cantitate suficienta de caldura trebuie sa fie

orientata dupa aceleasi reguli necesare pentru a obtine o buna luminozitate.

In cazul constructiilor de locuinte trebuie avuta in vedere amplasarea incaperilor astfel ca pentru

toate incaperile de locuit situata pe fatada cea mai favorabila ( Sud ) sa se asigure durata minima de

insorire de 1 ½ h la solstitiul de iarna. In cazul cladirilor de locuit colective organizate in ansambluri

se va evita orientarea pe directia E – V, iar cand aceasta nu este posibila apartamentele vor avea

dubla orientare.

Spatiul periurban gazduieste in multe tari familii cu venituri modeste, ca urmare a aplicarii unor
politici stimulatoare de acces la proprietate (de exemplu in Franta ajutorul personalizat pentru
locuinta APL)

Conform lui E. Durkheim societatea se bazeaza pe includerea indivizilor in diversitatea lor cat mai
mare. Solidaritatea sociala este una primara (mecanica), care actioneaza intre cei asemanatori, si o
forma mai elaborata (organica), care asociaza diferitele elemente prin interdependentele lor
reciproce.

In Anglia “o tara, doua natiuni” (one country, two nations)

DOCUMENTE SIMILARE
Lindab FamilyLine
0
Constructii Auditul energetic - Certificarea energetica a
cladirilor
+ Font mai mare | - Font mai mic
Lindab FamilyLine
ABORDAREA SISTEMICA IN CONSTRUCTII
CONTINUT CADRU AL STUDIULUI DE
FEZABILITATE PENTRU BENEFICIARII PRIVATI
APLICATIE PODURI
Lindab FamilyLine Unitati de masura pentru lungime - Multiplii si
submultiplii metrului
Steel Connection Design
UTILAJE PENTRU RECUPERAREA SI
RECICLAREA MATERIALELOR DE CONSTRUCTII
- PROIECT- FOARFECA PENTRU DEMOLARI
AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR PE
SUPRAFATA PARCELEI
ROBOT MILLENNIUM
 314

In timpul vietii, fiecare are datoria de a-si cladi o familie, de a sadi un pom si de a ridica o casa.
Cand vine vorba despre casa, ea trebuie sa fie constriuta in stilul propriu, sa fie confortabia si
prietenoasa, sa respecte toate standardele de siguranta, intr-un cuvant sa fie casa visurilor.

Locuintele pe structura metalica, realizate atat in tara, de catre Lindab Romania, cat si in afara,
realizate de celelalte companii ale grupului Lindab, au dovedit o buna experienta in alegerea
solutiilor tehnice si economice. Lindab dispune de o serie de proiecte standard care sa satisfaca
cerintele de siguranta, confort si bun gust.

1+2. Regimul de inaltime al lucuintelor pe structura metalica Lindab este parter sau parter + etaj
(mansarda).

Structura de rezistenta este realizata din profile cu pereti subtiri realizate din otel galvanizat FeE 350
G+Z cu protectie anticoroziva prin zincare la cald Z275 (g/mp.) .

Tipul de profil este U, C sau Z iar inaltimea acestuia este de 120 sau 150 mm. in componenta
peretilor de compartimentare si a structurii de rezistenta si de 200 sau 250 mm. in componenta
planseelor intermediare.

Toate componentele structurii de rezistenta sunt imbinate cu ajutorul suruburilor autofilenate si

autoforante.

La perete, structura metalica de rezistenta este placata la exterior cu placi de ipsos armat sau OSB,
peste care se monteaza termosistemul clasic si se tencuieste cu tencuiala decorativa. La interior
stuctura casei este placata cu aceleasi placi de ipsos armat sau direct cu OSB si un strat de gips-
carton.

3. Fundatia unei case pe structura metalica nu difera fata de o casa construita pe structura clasica
(zidarie) si nici fata de una pe structura din lemn. Dimensionarea fundatiei se face in functie de
terenul de fundare, de adancimea de inghet din zona in care se ridica constructia, de existenta sau
nu a subsolului.

4. Eficienta termica a unei astfel de locuinte este mult superioara unei cladiri pe structura clasica.
Peretii unei locuinte pe structura metalica, cu izolarea standard Lindab asigura un confort termic si
fonic ridicat, echivalent cu cel asigurat de un perete de zidarie cu caramida plina, cu grosime de 1 –
1,3 m.

Sistemul de izolare termica este realizat la perete printr-un strat de 200 mm. de vata minerala (sau
vata de sticla) in interiorul peretelui si 50 mm. polistiren expandat la exterior (termosistemul clasic).
Acesta grad de izolare termica ne conduce la un coeficient de transfer termic K = 0.13 W/mpK. La
acoperis izolarea termica se face printr-un strat de 200 mm. de vata minerala (sau vata de sticla).
 315

Montajul facil si rapid al tuturor elementelor cladirii - locuinta la cheie in maxim 3 luni. de la data
inceperii sapaturilor pentru fundatii

 O foarte buna izolare termica si acustica atat a peretilor si acoperisului, cat si a planseului
intermediar
 Fundatii reduse datorita greutatii mici a structurii de rezistenta (15-25 kg/mp.)
 Mare libertate arhitecturala atat a aspectului exterior al cladirii cat si a compartimentarilor
interioare   
 Buna rezistenta si rigiditate in timp a cladirii; Inalta stabilitate seismica
 Reducerea pierderilor din materiale in timpul constructiei datorita acuratetii detaliilor si a
asamblarii elementelor cladirii cu suruburi autofiletante si autoforante
 Proiectare integrata, integrala si suport tehnic
 Datorita tehnologiei de constructie, modificarile ulterioare sunt facil de realizat
 Prestanta si eleganta

8. Din a doua jumatate a anului vor putea fi achizitionate kituri standard de case, care vor fi livrate
direct clientilor. Pe situl Lindab, se vor putea gasi proiecte standard de case pe structura metalica .
Acestea pot fi comandate exact asa cum se gasesc pe site sau arhitectura poate fi stabilita de catre
oricare din clienti. Ce trebuie retinut este faptul ca pretul final al unei case pe structura metalica
Lindab sae va stabili in functie de extrasul de materiale rezultat in urma proiectarii. Pretul astfel
stabilit nu se va mai modifica in decursul constuirii casei, asa cum se intampla pe o structura clasica.
Nu va mai aparea deviz suplimentar de lucrari decat in situatia in care , de comun acord cu
beneficiarul, se fac modificari la proiectul initial.

Pretul final al unei case pe structura metalica depinde de finisaje. In general, cu materiale obisnuite,
pretul calculat pe metru patrat nu trebuia sa depaseasca 450 Euro. Se poate face astfel o economie
de 20% pe metru patrat, la o casa fara pretentii arhitectonice. Cu cat planul casei este mai
complicat, cu atat pretul grinzilor care constituie structura de rezistenta este mai mare. Durata de
viata a unei astfel de constructii este de 100 de ani, iar otelurile din care sunt executate grinzile
respecta standardele europene.

9. O locuinta pe structura metalica Lindab se realizeaza in maxim 3 luni de la inceperea sapaturilor

pentru fundatii, fata de o locuinta pe solutie clasica unde ridicarea acesteia dureaza aprox. 6 luni.

Tehnologia de montaj este una simpla. Peretii ajung pe „santier” premontati, sub forma de panouri
de perete, si sunt asezati pe pozitie cu ajutorul unei macarale. Astfel, ridicarea casei, „la rosu”
dureaza maxim 3 zile, restul timpului fiind ocupat cu partea de realizare a instalatiilor, placari
interioare, finisaje exterioare, finisaje interioare. Astfel, dupa ridicarea casei, „la rosu”, se poate lucra
pe mai multe fronturi de lucru, cu mai multe echipe de montaj.

Pentru ridicarea casei este nevoie de echipe specializate, pentru fiecare etapa de lucru : constructori
pentru structura metalica, instalatori, gips-cartonari, montatori de termosistem, montatori de
finisaje. Este bine de stiut ca pentru fiecare etapa de lucru in parte nu este nevoie de mai mult de 4
muncitori/echipa.
Ce trebuie sa contina un Studiu de fezabilitate?
Constructii
 DOCUMENTE SIMILARE
0

316
Parcelarea - Cerintele de baza pentru realizarea
unei parcelari

+ Font mai mare | - Font mai mic AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR PE

SUPRAFATA PARCELEI

ACTIUNI IN CONSTRUCTII - Actiunea vantului,

zapezii, seismica

CONTROLUL PROIECTARII SI EXECUTIEI

Ce trebuie sa contina un Studiu de fezabilitate? CONSTRUCTIILOR DIN ZIDARIE

PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR

METALICE

Cum montam polistirenul pentru fatade

Fereastra basculanta, oscilobatanta, oscilanta

basculanta - Tipuri de ferestre

Norme de protectie a muncii pentru fabricarea

betonului celular autoclavizat
Conceptul de studiu de fezabilitate presupune
efectuarea unei analize complexe de marketing, ZIDARIE PREVEDERI GENERALE
comerciale, tehnice, de management si financiare PUNEREA IN LUCRARE A BETONULUI -
a unui obiectiv de investitii, privit ca un sistem PREGATIREA TURNARII BETONULUI
dinamic si deschis de productie si comercializare
de bunuri si servicii, precum si a factorilor angajati
(resurse umane, capital, resurse materiale si
energetice etc.), cu mentionarea aspectelor
juridice definitorii, desfasurata pe un anumit
orizont de timp, luand in consideratie inclusiv
factorii de risc si incertitudine.

Cuprinsul recomandat al studiului de fezabilitate (varianta BCR - cea mai completa de pe piata bancara)

1.0. INTRODUCERE
1.1. Scopul si obiectivele studiului
1.2. Prezentarea pe scurt a agentului economic
1.3. Surse de documentare
1.4. Sinteza studiului
1.4.1. Produse / servicii oferite
1.4.2. Prezentarea investitiei
1.4.3. Programul de punere in functiune
1.4.4. Planul de finantare a investitiei
1.5. Principalele concluzii ale analizei financiare

2.0 PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC

2.1. Date de identificare a agentului economic
2.2. Forma juridica
2.3. Obiect de activitate
2.4. Structura actionarilor (asociatilor
2.5. Scurt istoric
 317

3.0. PREZENTAREA INVESTITIEI

3.1. Imobilizari existente - descriere, valoare ramasa actualizata
3.2. Proiectul de investitii - prezentare si costuri de realizare
3.3. Esalonarea si graficul de realizare a investitiei
3.4. Planul de finantare a investitiei
3.5. Calculul amortizarii mijloacelor fixe

4.0. ANALIZA COMERCIALA

4.1. Produse si / sau servicii oferite
4.1.1. Prezentarea produselor si / sau serviciilor oferite
4.1.2. Principalele caracteristici ale produselor oferite
4.1.3. Nivelul de competitivitate pe piata a produselor
4.1.4. Ciclul de viata al produsului
4.2. Piata si comercializarea
4.2.1. Scurt istoric al evolutiei cererii si ofertei
4.2.2. Analiza cererii si a ofertei pe piata interna
4.2.2.1. Definirea segmentelor de piata tinta
4.2.2.2. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata interna
4.2.2.3. Concurenta, avantaje competitive
4.2.3. Analiza cererii si ofertei pe piata externa
4.2.3.1. Definirea segmentelor de piata tinta
4.2.3.2. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata externa
4.2.3.3. Concurenta, avantaje competitive
4.3. Managementul comercial
4.4. Promovarea si distributia produselor
4.4.1. Metode de promovare utilizate
4.4.2. Canale de distributie a produselor
4.4.3. Cheltuieli pentru promovarea produselor
4.5. Pretul de vanzare al produselor / serviciilor
4.5.1. Preturi de piata
4.5.2. Preturile practicate de agentul economic

5.0. ANALIZA OPERATIONALA

5.1. Capacitatea tehnica si de productie a agentului economic
5.1.1. Amplasare si facilitati
5.1.2. Tehnologii de fabricatie
5.1.3. Program de fabricatie pe produse si / sau servicii
5.1.3.1. Evolutia activitatii in perioada anterioara
5.1.3.2. Capacitati si grad de incarcare
5.1.3.3. Prognoza activitatii
5.2. Factorii de productie ai agentului economic si costurile acestora
5.2.1. Estimarea cheltuielilor cu forta de munca
5.2.1.1. Evolutia structurii personalului si previziuni legate de aceasta
5.2.1.2. Cheltuielile anuale cu forta de munca
5.2.2. Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele si marfurile aprovizionate
5.2.2.1. Materii prime, materiale, marfuri
5.2.2.2. Surse de aprovizionare
5.2.2.3. Consumuri specifice, politica stocurilor de materiale
 318

5.2.2.4. Costurile unitare cu materiile prime, materialele si marfurile aprovizionate

5.2.2.5. Cheltuieli anuale cu materii prime, materiale, marfuri
5.2.3. Estimarea costurilor cu utilitatile
5.2.3.1. Utilitati necesare exploatarii, consumuri specifice
5.2.3.2.Surse de aprovizionare, preturi de achizitie
5.2.3.3.Cheltuieli anuale cu utilitatile
5.2.4. Influenta asupra mediului
5.2.4.1. Emisii poluante
5.2.4.2. Mijloace de tratare si neutralizare
5.2.4.3. Costuri de tratare si neutralizare

6.0. MANAGEMENTUL AGENTULUI ECONOMIC

6.1. Strategia activitatii viitoare
6.1.1. Obiectivele strategice
6.1.2. Masuri necesare indeplinirii obiectivelor
6.2. Structura organizatorica (organigrama si diagrama de relatii
6.3. Conducerea agentului economic si calitatea echipei de conducere
6.4. Sistemul informational-informatic (existent si preconizat)

7.0. ANALIZA FINANCIARA

7.1. Scurt diagnostic economico-financiar
7.1.1. Analiza veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor
7.1.2. Analiza patrimoniului
7.1.3. Calculul indicatorilor economico-financiari
7.1.3.1. Indicatori de solvabilitate si lichiditate
7.1.3.2. Indicatori de echilibru financiar
7.1.3.3. Indicatori de rentabilitate
7.2. Evaluarea activitatii viitoare
7.2.1. Proiectia contului de rezultate
7.2.1.1. Proiectia veniturilor pe activitati
7.2.1.2.Proiectia cheltuielilor pe activitati
7.2.1.2.1. Prognoza cheltuielilor de exploatare
7.2.1.2.2. Prognoza cheltuielilor financiare
7.2.1.3. Prognoza profiturilor si politica de dividende
7.2.2. Proiectia necesarului de fond de rulment
7.2.3. Proiectia fluxurilor de lichiditati nete
7.2.4. Proiectia bilantului simplificat (optional
7.2.5. Calculul indicatorilor de evaluare a investitiei (optional
7.2.5.1. Calculul valorii actualizate nete (VAN)
7.2.5.2. Calculul duratei de recuperare a investitiei
7.2.5.3. Calculul ratei interne de rentabilitate
7.2.5.4. Calculul indicatorilor de solvabilitate si lichiditate, gestiune si rentabilitate
7.2.6. Analiza de sensibilitate si risc
 DOCUMENTE SIMILARE 319
3
8.0. CONCLUZIILE STUDIULUI DE
FEZABILITATE ROBOT MILLENNIUM

ACTIUNI IN CONSTRUCTII - Repartizarea camerelor si a vitrajelor

Actiunea vantului, zapezii, seismica PREVEDERI COMUNE TUTUROR

CONSTRUCTIILOR
Constructii GLAFURI CELULARE PVC PT INTERIOR
+ Font mai mare | - Font mai mic
Auditul energetic - Certificarea energetica a
cladirilor

AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR PE
SUPRAFATA PARCELEI
ACTIUNI IN CONSTRUCTII ZIDARIE - Proprietatile mecanice de rezistenta ale
Definitiile actiunilor si incarcarilor. zidariei

Parcelarea - Cerintele de baza pentru realizarea

unei parcelari

Executarea lucrarilor din beton armat si beton

Timber Design

Tipuri de actiuni.
Clasificarea
actiunilor.
Gruparea actiunilor.
Actiuni permanente.
Actiuni din exploatare.
Actiunea vantului.
Actiunea zapezii.
Actiunea seismica

1 Definitiile actiunilor si incarcarilor

1.1. Definitia actiunilor.

Sistemul cladire, situat in amplasamentul ales, se afla, pe intreaga sa durata de existenta si
exploatare, supus unei mari diversitati de actiuni provenite din mediul exterior si/sau
interior, precum si din componentele, elementele si subsistemele sale, respectiv din
sistemul insusi.
 320

Prin actiuni se intelege orice cauza capabila sa genereze stari de solicitare mecanica, eforturi
sau deformatii, intr-o constructie.

Actiunile pot proveni din cauze diferite cum sunt: greutatile proprii ale elementelor de
constructie, procesul de exploatare si destinatia functionala a sistemului cladire, diversi
factori naturali de tip climatic sau seismic sau cauze cu caracter exceptional ca exploziile,
schimbarea radicala a configuratiei terenului, ruperea unor elemente de constructie etc.

Actiunile se pot manifesta sub diferite forme: ca sisteme de forte date, deplasari sau deformatii
impuse, interactiuni intre sistemul cladire si mediul inconjurator. Actiunile pot avea regim
static sau dinamic si pot avea diferite distributii in spatiu.

1.2. Definitia incarcarilor.

In vederea folosirii in calcul, actiunile se schematizeaza in incarcari.

Astfel, prin incarcare se intelege reprezentarea pe baza unor conventii stabilite anterior a unei
actiuni utilizata in calculul structurilor.

In cadrul incarcarilor apar: forte sau sisteme de forte, deplasari sau deformatii sau sisteme de
deplasari sau deformatii etc., pentru care se precizeaza caracteristici de natura: punctelor
de aplicatie, orientarilor, amplitudinilor, frecventelor etc. Incarcarile sunt reprezentate
grafic prin scheme de incarcare (STAS 10100/0-75).

2 Tipuri de actiuni

2.1. Tipuri de actiuni.

Precizarea principalelor tipuri de actiuni este foarte importanta pentru calculul si verificarea
sigurantei constructiilor, deoarece, pe baza acestora, se vor stabili conformarea, alcatuirea
sau costul sistemului cladire.

Un rol important in procesul de precizare a actiunilor il au subsistemele de instalatii si

echipamente care, din punct de vedere al structurii de rezistenta, constituie actiuni pentru
aceasta. In acest sens, actiunile exercitate de instalatii si echipamente constituie date
importante de tema in vederea calculului si verificarii sigurantei constructiilor, precum si a
alcatuirii acestora.

Schema principalelor tipuri de actiuni este data in fig. 2.1. Dar actiunile pot avea diferite
caracteristici care depind de: evolutia in timp, distributia in spatiu sau modul de
manifestare. Aceste caracteristici principale ale actiunilor sunt sistematizate in fig. 2.2.

2.2. Actiunile naturale.

Actiunile naturale sunt independente de activitatea omului, fiind
produse de natura la nivel geografic, atmosferic si geoseismic.
 321

Actiunile climatice din vant, zapada, variatii de temperatura vara-

iarna, zi-noapte, insorire diferita pe diferite fatade sau actiunile
provenite din activitatea pamantului, seismica, vulcanica sau
alunecari de teren, sunt actiuni naturale.

2. Actiunile artificiale.
Actiunile artificiale sunt produse de activitatea umana fie direct, in
exploatare, fie indirect, prin mijlocirea proceselor tehnologice luate
in sens general sau transportului, exploziilor etc. Actiunile produse
de instalatii si echipamente se incadreaza in aceasta categorie. De
asemenea, toate tipurile de actiuni care urmeaza in continuare pot fi
produse de instalatii si echipamente, in functie de tipul acestora,
destinatie, pozitie, distributie spatiala a volumelor, prinderilor etc.

Actiunile deterministe auo variatie complet definita in timp, spre deosebire de

actiunile aleatoare;

Actiunile aleatoare auo variatie incomplet definita in timp si de aceea aceste

actiuni se definesc pe baze statistice;

2.6.Actiunile directe se aplica fara mijlocirea altor medii, direct,

subsistemelor si elementelor portante ale structurii de rezistenta si
sunt forte sau sisteme de forte care se manifesta nemijlocit, direct,
spre exemplu greutatea proprie a elementelor structurale;

Actiunile indirecte setransmit unor subsisteme sau elemente structurale sau

prin mijlocirea unor medii care permit propagarea, cum este aerul,
pamantul etc. Astfel de actiuni pot fi seismele, traficul rutier , pe
calea ferata sau prin aer, surse de vibratii, incendii si altele. Tot
actiuni indirecte sunt deplasarile si/sau deformatiile locale sau
configuratiile de deplasari si/sau deformatii din cedari de reazeme,
alunecari de pamant, contractii, variatii de temperatura.

Actiunile fixe nu isi modifica pozitia pe intreaga durata de existenta a

constructiei. Astfel sunt instalatiile si echipamentele cu pozitii
definitive care sunt conectate prin prinderi imobile de elementele
structurii de rezistenta. In opozitie cu acestea exista:
 322

2.9. Actiunile mobile care isi schimba pozitia si deci aplicarea acestora nu

este fixa. Spre exemplu actiuni mobile sunt produse de podurile
rulante cu diferite regimuri de functionare, benzile rulante,
transportoare si altele.

TIPURI DE ACTIUNI

NATURALE ARTIFICIALE

DETERMINISTE ALEATOARE

DIRECTE INDIRECTE

FIXE MOBILE

CONCENTRATE DISTRIBUITE
Fig. 2.1. Tipuri de actiuni

PRECIZAREA ACTIUNILOR

dupa
STATICE
EVOLUTIE IN TIMP
DINAMICE

CONCENTRATE
DISTRIBUTIE IN SPATIU
DISTRIBUITE

FORTE

MOD DE MANIFESTARE DEFORMATII

DEPLASARI
Fig. 2.2. Caracteristici principale ale actiunilor
 323

2.10. Actiunile concentrate se aplica pe elementele portante de

constructii in zone (suprafete) foarte mici, care astfel pot fi
considerate punctuale, admitand astfel o abstractizare a realitatii
fizice.

2.11. Actiunile distribuite insa se aplica elementelor portante pe

suprafete care, datorita dimensiunilor pe care le au, nu mai pot fi
neglijate.

Actiunile mai pot fi statice sau dinamice, dupa modul in care variaza

intensitatea acestora.

2.12. Actiunile statice sunt considerate orice cauze exterioare

subsistemelor si elementelor portante ale caror intensitati cresc
constant de la valoarea zero la valoarea finala. In cazul actiunilor
statice este exclusa aparitia fortelor de inertie.

2.1 Actiunile dinamice sunt cauze exterioare cu intensitati care variaza

repede si foarte repede in timp, determinand aparitia fortelor
(efectelor) de inertie.

Precizarea actiunilor.
Cunoasterea acestor tipuri principale de actiuni este esentiala in
stabilirea caracteristicilor necesare alcatuirii temei de cercetare-
proiectare pentru rezistenta.

Stabilirea actiunilor inseamna precizarea originii acestora, a

modului de manifestare, a evolutiei in timp, a distributiei spatiale, a
caracteristicilor conditiilor reale si locale de aplicare.

Aceste informatii conduc la precizarea caracteristicilor de calcul ale

incarcarilor: statice sau dinamice, concentrate sau distribuite, directe
sau indirecte, intensitate, directie, sens etc.

3 Clasificarea actiunilor

1. Scopul si criteriul clasificarii actiunilor.

 324

Scopul principal al clasificarii actiunilor este alcatuirea unor grupari

rationale pentru calculul structurilor.

Criteriul dupacare se face aceasta clasificare este frecventa cu care

actiunile sunt intalnite in realitate la diferite intensitati (STAS
10101/0-75).

2. Clasificarea si gruparea actiunilor si incarcarilor.

Actiunile in baza criteriului frecventei sunt:

a.    actiuni permanente (AP);

b.    actiuni temporare (AT);

c. actiuni exceptionale (AE).

a. Actiunile permanente (AP) se aplica in mod continuu, cu o intensitate

practic constanta in raport cu timpul. Din aceasta categorie fac
parte: greutatea proprie a elementelor si subsistemelor de
constructii, fundatii, pereti, stalpi, grinzi, placi, elemente de finisaj,
greutatea pamanturilor si umpluturilor precum si impingerea
acestora, efectul precomprimarii.

b. Actiunile temporare (AT) variaza sensibil in raport cu timpul sau pot

sa lipseasca total in anumite intervale de timp. Ca exemple se pot
da urmatoarele actiuni: greutatea peretilor despartitori sau de
compartimentare purtati de elementele portante, greutatea
instalatiilor, echipamentelor si utilajelor specifice exploatarii
constructiei in cauza, actiunile dinamice datorate utilajelor,
greutatea oamenilor si mobilierului, actiuni datorita mijloacelor de
ridicare si transport , actiuni datorita punerii in functiune a utilajelor,
regimului tranzitoriu, actiuni aparute in timpul transportului si
montajului elementelor de constructii, actiuni climatice din vant,
zapada, chiciura, gheata, valuri, presiunea apei, variatii de
temperatura, diferite tipuri de socuri cu intensitati moderate si
altele.
 325

c. Actiunile exceptionale (AE) apar foarte rar sau niciodata in viata

constructiei la intensitati semnificative. Exemple de astfel de actiuni
se pot da urmatoarele: actiunea seismica, explozii, defectarea
utilajelor in timpul procesului tehnologic, ruperea elementelor de
constructie, inundatii catastrofale si altele.

Aceasta clasificare a actiunilor poate fi completata si detaliata in

prescriptii tehnice speciale, satisfacand cerinte necesare si obiective
de calcul. Astfel, actiunile temporare pot fi subclasificate in
continuare dupa criteriul duratei, vitezei, frecventei.

4. Gruparea actiunilor

4.1. Definitia incarcarilor

In mod practic, incarcarile folosite in calculul de rezistenta pentru
dimensionarea si verificarea elementelor si subsistemelor de
constructii sunt cele descrise mai sus, mai avand si urmatoarele
semnificatii concrete:

Incarcarea permanenta (P) provine dintr-o actiune care se exercita asupra

constructiei pe toata durata de viata a acesteia, datorata greutatii
proprii, impingerii pamanturilor si altele. Exemple: grinzi, elemente
structurale, stalpi, plansee etc.

Incarcarea temporara (T) este determinata de o actiune ce se aplica

intermitent sau are o intensitate variabila in raport cu timpul. Exista
doua categorii:

Incarcarea cvasipermanenta (C), determinata

de actiuni care pot exista pe o
perioada lunga de timp cu intensitati foarte putin variabile sau se
aplica foarte frecvent;

Incarcarea variabila (V), provenind

dintr-o actiune care are o distributie
neuniforma in timp, avand intensitati diferite; poate sa nu existe
perioade lungi de timp. Exemple: incarcari provenite din actiuni
datorate procesului de exploatare (oameni, mobilier), din diferite
 326

tipuri de actiuni tehnologice, incarcari climatice: vant, zapada,

presiunea hidrostatica sau hidrodinamica a apei si altele.

Incarcarea exceptionala (E) poate

aparea sau nu in viata unei constructii.
Exemple: incarcari provenite din actiuni seismice, explozii, ciocnirea
autovehiculelor cu elemente de constructii etc.

4.2. Gruparea incarcarilor.

In vederea gruparii practice a incarcarilor sunt necesare cateva

precizari. Astfel, deoarece exista fluctuatii ale incarcarilor in functie
de natura lor, normativele prevad cate o incarcare de referinta
pentru diferite tipuri de actiuni, denumita incarcare normata. Fata
de aceasta, variabilitatea actiunii in sens nefavorabil se preia in
calcul prin coeficientii incarcarilor ( ), stabiliti pentru fiecare actiune
si pentru diferite stari limita.

Prescriptiile in vigoare (STAS 10101/0-75 si STAS 10101/0A-77)

evalueaza incarcarile normate prin aprecieri ingineresti si sunt date
pe valori deterministe. Exemple: pentru actiunea
permanenta  , iar pentru actiunea temporara
cvasipermanenta  .

Pentru a asigura in mod acoperitor simultaneitatea la intensitati

plauzibile tehnic se folosesc coeficientii de grupare a incarcarilor (
) si coeficientii de simultaneitate ( ) a vantului si a unei singure
incarcari exceptionale. Coeficientii ( n) permit trecerea de la valori
normate la valori de calcul.

Se atinge starea limita pentru un element (subsistem) atunci cand

modificarea unei anumite caracteristici scoate din lucru elementul
(subsistemul), daca se sporesc actiunile sau se diminueaza
performantele elementului. Exista doua tipuri de stari limita:
 327

a. stari limita ultime, reprezinta atingerea unei caracteristici astfel

incat este atinsa capacitatea portanta a elementului (de exemplu
ruperea in sectiuni critice); fig. 4.1.

b. stari limita la exploatarea normala, reprezinta atingerea acelei

limite peste care functionalitatea in exploatare este improprie
(exemplu: fisurare), fig. 4.2.

In raport cu starile limita se fac gruparile de incarcari.

Gruparile de incarcari pot fi:

Grupari fundamentale: se considera in calculul incarcarilor din:

actiuni permanente;

actiuni temporare (cvasipermanente si variabile) a caror prezenta este practic posibila simultan.

Grupari speciale: se considera in calcul incarcarile din:

actiuni permanente;

actiuni temporare a caror actiune prezenta in timpul aparitiei unei singure actiuni exceptionale
este posibila cu o intensitate redusa.

Rezistenta Grupare fundamentala Grupare speciala

si
stabilitate
STARI
● efort maxim
LIMITA

ULTIME Oboseala
● efort minim

 = actiuni variabile care nu produc efect la oboseala;

 = actiuni variabile care produc efect la oboseala.

 328

Fig. 4.1. Stari limita ultime. Gruparea actiunilor.

Gruparea fundamentala
Pentru incarcari din
STARI
LIMITA DE exploatarea totala
Pentru incarcari date
EXPLOATARE
NORMALA de fractiunea de

lunga durata

 pentru o singura incarcare variabila;

 pentru doua sau trei incarcari variabile;

 pentru patru sau mai multe incarcari variabile.

Fig. 4.2. Stari limita de exploatare normala. Gruparea

fundamentala.

5 Actiuni permanente

5.1. Definitia actiunilor permanente .

Standardul care reglementeaza actiunile permanente este STAS 10101/1-75 'Actiuni in
constructii. Greutati tehnice si actiuni permanente'.

Incarcarile permanente sunt incarcari gravitationale (actionand vertical). Ele sunt date de
produsul dintre volumul elementelor pe componente si greutatile specifice ale fiecarei
componente. Se obtine incarcarea (P) pe unitatea de lungime (grinzi) sau pe unitatea de
suprafata (placi).

Pentru elemente de suprafata avand grosimea   cu mai multe componente, incarcarea
permanenta va fi:
 329

unde:  = incarcarea permanenta, [daN/m2];

 = valori normate, [daN/m3];

 = dimensiunea stratului considerat, [m].

Incarcarile permanente (P) sunt uniform distribuite si eventualele variatii sunt provenite din
conditiile de executie fata de cele prevazute in proiect. Evaluarea incarcarilor permanente
este afectata de incertitudini in ceea ce priveste caracterul geometric (stabilit prin proiect)
si greutatile specifice ale materialelor.

In practica actuala din Romania incarcarile permanente se considera ca fiind de natura

nealeatoare si se exprima prin valori deterministe, anume valori normate, corespunzatoare
valorilor medii.

Efectele defavorabile ale abaterilor de la valorile medii sunt acoperite prin coeficientul
incarcarilor permanente.

5.2. Exemple.
Evaluarea incarcarilor permanente in cazul unui planseu.

In fig. 5.1. este reprezentat modul practic de calcul al valorii   de

calcul.
Evaluarea incarcarilor permanente pentru un cadru cu doua nivele in care incarcarile permanente
de calcul sunt luate pentru toate nivelele si pentru toate deschiderile (traveele), fig. 5.2.
 330

Fig. 5.1. Evaluarea incarcarilor permanente in cazul unei placi din

b.a.m.
 331

Fig. 5.2. Evaluarea incarcarilor permanente in cazul unui cadru din

b.a.m.

6. Actiuni din exploatare

6.1. Definitia actiunilor din procesul de exploatare.

Standardele care reglementeaza actiunile datorate procesului de exploatare sunt:
STAS 10101/2-75 - 'Actiuni in constructii. Incarcari datorate procesului de exploatare ';

STAS 10101/2A1-75 - 'Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare pentru

constructii civile si industriale'.

Incarcarile utile generate in procesele de exploatare provin din:

greutatea oamenilor;
greutatea mobilelor;
materiale depozitate;
pereti despartitori;
actiunea podurilor rulante;

actiuni tehnologice (vibratii).

In tema de proiectare alcatuita de specialitatea instalatii sunt cuprinse in mod obligatoriu date

tehnologice referitoare la instalatii si echipamente.

Concret, incarcarile sunt repartizate uniform pe suprafata planseelor (elementelor). Prescriptiile

prevad insa o exprimare simplificata-echivalenta, uniform repartizata. Valorile normate
folosite sunt acoperitoare. La evaluarea incarcarilor utile trebuie sa se ia in consideratie
destinatia constructiei si conditiile de exploatare.

Precizari referitoare la modul de evaluare al actiunilor din procesul de exploatare.

Trebuie sa se tina seama de:

modul de manifestare a incarcarilor datorate procesului de exploatare ca sisteme de forte sau
deformatii;
evolutia in timp a incarcarilor, deci de caracterul lor static sau dinamic;

distributia in spatiu a incarcarilor;

aspecte particulare legate de conditiile de lucru si structurile calculate.

Incarcarile utile prevazute in STAS 10101/2A1-78 pentru o serie intreaga de incarcari nu tin
seama de urmatoarele aspecte:

greutatea obiectelor grele situate in incaperi (sobe, case de bani, aparate speciale medicale);
 332

incarcari date de utilaje speciale ale cladirilor (cazane, ascensoare etc.);

pereti despartitori.

Pentru o anumita destinatie a constructiei, incarcarile utile sunt diferentiate pe incaperi de locuit
si spatiu de acces (coridoare, vestibuluri, scari, podeste). In tabelul de mai jos sunt date
valori pentru incarcarile normate sistematizate dupa criteriul destinatiei cladirii sau
incaperii, pentru incaperi de locuit sau spatii de acces.

Observatii:

O modelare mai corecta a incarcarilor utile date de exploatare se

obtine prin reprezentarea lor ca procese aleatoare:

procese Poisson in unde dreptunghiulare;

procese Poisson filtrate.

In acest caz, incarcarea utila se poate separa, simplificand, in doua

componente:
o componenta temporara de lunga durata care corespunde destinatiei constructiei in conditii
normale de exploatare;

o componenta extraordinara care corespunde unui eveniment neobisnuit de incarcare de varf.

Incarcari
Incaperi de Spatii de orizontale sau
Destinatia cladirii
locuit acces verticale pe
sau incaperii 3
(daN/m ) (daN/m3) balustrada
(daN/m3)
1. Locuinte, case de odihna,
crese, inclusiv coridoare si
dependinte, hoteluri.

2. Birouri, sali de clasa, sali

de lectura in cladiri
administrative, stiintifice si
de proiectare fara aparatura.
 333

Balcoane, loggii.

Se ia cea mai defavorabila

dintre ipoteze:

• incarcarea distribuita pe o
banda de 0,8 in lungul
balustradei;
• incarcarea distribuita pe
toata suprafata.

4. Sali de: asteptare,

spectacole, metrou, sport.

5. Sali de: magazine,

muzee, expozitii *.

*Conform incarcarii maxime in conditii date de exploatare dar nu mai

putin decat valoarea scrisa in tabel.

Fig. 6.1. Incarcari din exploatare.

7. Actiunea vantului

7.1. Mod de producere al actiunii vantului.

Vantul reprezinta miscarea maselor de aer in raport cu suprafata
pamantului si este un fenomen variabil in spatiu si timp. Vantul este
produs de incalzirea neuniforma de catre Soare a atmosferei
terestre. Miscarea este initiata de diferentele de presiune in punctele
cu aceeasi altitudine.

7.2. Caracteristicile actiunii vantului.

Datorita masei si vitezei sale, aerul in miscare poseda energie cinetica. La impactul cu diverse
obiecte existente la suprafata solului energia cinetica se transforma in energie potentiala de
presiune.
 334

La o anumita inaltime de sol, unde aerul nu intalneste nici un obstacol,

miscarea se face in straturi paralele, sub actiunea gradientului de
presiune.
Suprafata pamantului, rugoasa, exercita asupra maselor de aer in miscare forte de franare.

Efectul acestor forte descreste cu inaltimea si devine neglijabil la o anumita inaltime   

(inaltime de gradient). Peste aceasta inaltime, deplasarea maselor de aer se face cu o
viteza constanta.

Zona de la suprafata pamantului pana la inaltimea de gradient ( ) se numeste strat limita

atmosferic. Inaltimea acestui strat depinde de intensitatea vantului si rugozitatea
terenului. In acest strat, miscarea maselor de aer este turbulenta.

7. Presiunea dinamica de baza (gv).

Presiunea dinamica de baza notata cu   se calculeaza cu relatia:

 [kN/m2]

Notatiile sunt:

= presiunea dinamica de baza;

 = densitatea aerului in tone pe metru cub;

= viteza mediata pe doua minute, cu perioada de revenire de

10 ani, in metri pe secunda.

7.4. Fortele aplicate constructiilor

Pentru determinarea intensitatii fortelor date de vant aplicate
constructiilor se va tine seama de componentele fortelor generate
de miscarea aerului.

Componenta normala.
 335

Intensitatea normata a componentei normale este actiunea

uniform distribuita pe unitatea de suprafata inclinata, actionand
perpendicular pe aceasta, fig. 7.1.

unde:

= componenta normala [kN/m2], [daN/cm2];

 = coeficient de rafala; pentru constructii curente  = 1, exceptie

facand pilonii, cosurile de fum, stalpii liniilor electrice si constructiile
cu H > 40 m;

= coeficientul aerodinamic pe suprafata i, fig. 7.3;

= coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza in raport

cu inaltimea z deasupra terenului liber;

= presiunea dinamica de baza stabilizata la inaltimea H=10m

deasupra terenului [kN/m2], [daN/cm2].

Componenta tangentiala

Intensitatea normata a componentei tangentiale pe suprafata

expusa este o incarcare in planul acoperisului, fig. 7.2. Relatia de
calcul este:

unde:

= componenta tangentiala [kN/m2], [daN/cm2];

= coeficientul componentei tangentiale a actiunii vantului;

 336

= coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza in

raport cu inaltimea medie   deasupra terenului a suprafetei
considerate.

Observatie.
a. Coeficientii aferenti relatiilor de calcul sunt prezentati in fig. 7.

b. Tema de proiectare alcatuita de
specialitatea Instalatii, Tehnologie etc. va preciza obligatoriu:

date de gabarit;

conditii specifice in cazul unor instalatii exterioare aflate la inaltime si

deci supuse actiunii vantului.
 337

Fig. 7.1. Fortele aplicate constructiilor.

Componenta normala conform STAS 10101/20 – 90
 338

Fig. 7.2. Fortele aplicate constructiilor.

Componenta tangentiala conform STAS 10101/20 – 90
 339

Fig. 7. Coeficienti 
 340

8. Actiunea zapezii

Incarcarea la sol si greutatea de referinta (gz) a stratului de baza.

Actiunea zapezii se manifesta prin forte statice exterioare, actionand pe verticala asupra
elementelor de constructii. Modul de dispunere al zapezii este ilustrat in fig. 8.1.

Procedeul pentru determinarea incarcarilor din zapada are doua etape:

a. Incarcarea la sol si greutatea de referinta ( ) a stratului de baza;

b. Evaluarea incarcarilor din zapada pe acoperis.

Prima etapa consta in evaluarea incarcarilor la sol in straturi de grosime constanta. Greutatea de

referinta ( ) este:

= greutatea specifica a zapezii (2500 daN/cm2);

= inaltimea stratului la sol [m].

Conform STAS 10101/21-90, teritoriul Romaniei este impartit in:

patru zone geografice (A, B, C, D) pana la 600 m altitudine fig. 8.1.;

o zona geografica (E) peste 600 m altitudine fig. 8.2.

8.2. Evaluarea incarcarilor din zapada pe acoperis

Aceasta etapa consta in trecerea de la incarcarea la sol la cea de pe acoperis, prin intermediul
unui coeficient de spulberare aglomerata.

Intensitatea normala a incarcarilor din zapada intr-un punct oarecare al

acoperisului este:

unde:
 341

= coeficient de aglomerare prin care se tine seama de

aglomerarea cu zapada pe suprafata constructiei expusa zapezii;

= coeficient prin care se tine seama de conditiile de expunere a

constructiei;

= greutatea de referinta a stratului de zapada, [kN/m 2]

8. Alegerea coeficientului de aglomerare (czi).

Coeficientul de aglomerare sau spulberare depinde de:
forma cladirii;

forma acoperisului;

viteza vantului;

unghiul de atac fata de cladire;

microrelieful natural inconjurator si cel artificial.

Aceasta din urma se refera la pozitia relativa a cladirilor si forma lor,

regimul de inaltime etc.

Factorii de aglomerare sunt determinati in prescriptii in functie de

forma acoperisului pentru diferite variante de aglomerare a zapezii.
342
 343

Fig. 8.1. Greutatea de referinta la sol   conform STAS 10101/21

– 92

Fig. 8.2. Greutatea de referinta la sol   si coeficientul  ,

 344

conform STAS 10101/21 – 92

 345

Fig. 8. Forme de variatie a coeficientului 

conform STAS 10101/21 – 92

9. Actiunea seismica

9.1. Caracteristici ale actiunii seismice.

Reprezentarea schematica a structurii interne a Pamantului este ilustrata in fig. 9.1. In
capitolul Pamantul de fundare din monografia Constructii si mediu Editura MATRIX
ROM, Bucuresti, 2004, sunt detaliate mai multe aspecte referitoare la structura pamantului.

Seismul este un fenomen de natura geologica, cu efecte distructive, avand o natura aleatoare
din punct de vedere al cauzelor si al modului de manifestare.

Din punct de vedere al naturii lor, seismele pot fi:

vulcanice;

tectonice (modificari ale scoartei terestre).

9.2. Mecanismul de producere al actiunii seismice

Litosfera este formata din placi si subplaci care se reazema pe manta, fig. 9.2. Mantaua se afla
in stare de presiune, iar aceste placi sunt intr-o continua miscare. Deplasarea relativa dintre
doua placi in lungul faliilor este impiedicata de fortele de frecare care iau nastere la
suprafata de contact, rezultand acumularea unor cantitati mari de energie de deformare. La
ruperea echilibrului are loc alunecarea brusca a acestor placi. Fenomenul este insotit de
eliberarea unei mari cantitati de energie.

Energia eliberata este transformata in energie cinetica, cea care duce la aparitia zguduiturilor si
vibratiilor. Vibratiile se transmit in toate directiile sub forma unor unde, numite unde
seismice.

Undele seismice sunt:

a. Unde seismice de adancime:

longitudinale (de dilatare sau primare);

transversale (de forfecare sau secundare);

b. Unde seismice de suprafata:

Raylegh (R);
 346

Love (Q);

lungi (L).

Focarul cutremurului este punctul in care are loc declansarea alunecarii

dintre placi.

Epicentrul cutremurului reprezinta punctul de pe suprafata Pamantului

situat pe verticala focarului.

Din punct de vedere al adancimii focarului ( ), seismele pot fi:

crustale (de suprafata) –   km – sunt actiuni violente, distructive, dar cu suprafata

de actiune restransa: detin 90% din totalul cutremurelor pe glob;

subcrustale –   km – aceste seisme au suprafata de actiune si perioada de

revenire mai mare;

de adancime –   km.

Severitatea miscarilor seismice depinde de:

magnitudinea si adancimea focarului;

situatia amplasamentului constructiilor;

densitatea cladirilor din zona;

conditiile locale de teren.

Magnitudinea (M) reprezinta masura obiectiva de evaluare a miscarilor

seismice, cu ajutorul careia se poate stabili cantitatea de energie
eliberata in focar (E).

 erg M = grad Richter

Scari.

Severitatea unui cutremur se masoara in grade care apartin unor

scari ce pot fi obiective sau subiective. Se numeste scara subiectiva,
deoarece severitatea cutremurului este stabilita in functie de efectul
pe care-l are acesta asupra oamenilor, cladirilor si mediului
 347

inconjurator (de exemplu: scara Mercalli Modificata MM = 12 grade).

Scara obiectiva apreciaza severitatea seismului dupa energia de
focar, cuantificata prin magnitudine (de exemplu: scara Richter R =
9 grade). Scara MKS = 64 grade imbina caracterul obiectiv cu cel
subiectiv ale celor doua tipuri de scari.

9. Conformarea antiseismica a constructiilor.

Conformarea reprezinta masurile pe care le luam la proiectarea
structurilor, urmarind cresterea si imbunatatirea structurilor la
actiunile seismice.
Alegerea formei in plan a constructiei:

a. forme regulate, contururi inchise;

b. daca aceste conditii nu sunt indeplinite, cladirile trebuie tronsonate.

Stabilirea rosturilor antiseismice impuse de conditia ca in timpul unui cutremur doua cladiri
alaturate sa nu intre in coeziune.

Asigurarea unei variatii continue a rigiditatii pe inaltime, fara salturi bruste de la un nivel la altul.

Asigurarea prin alegerea materialelor (materiale cu comportari ductile).

9.4. Evaluarea actiunilor seismice.

Efectele produse de excitatii se determina cu ajutorul unei metode simplificate, prevazute in
normativul pentru proiectare antiseismica a cladirilor de locuit, socio-culturale, agro-
zootehnice si industriale.

Datorita acceleratiilor la care sunt supuse masele unui sistem structural,

iau nastere forte de inertie care, pentru acea structura reprezinta
incarcarea seismica. Metoda simplificata pleaca de la ideea ca fortele
 348

seismice actioneaza static pe structura. O structura are mai multe

moduri proprii de vibratie, egale cu numarul gradelor de libertate
elastice ale structurii. Pentru fiecare mod, acea metoda determina
forte seismice orizontale care actioneaza asupra constructiei.
Rezultanta fortelor seismice pentru modul „r” (mod propriu de
vibratie) este:

, 

unde:

 = coeficient de importanta;

= coeficient de amplificare dinamica;

 = factor de reducere a incarcarilor seismice;

= coeficient de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un

grad de libertate corespunzator gradului „r” de vibratie;

= coeficient seismic global corespunzator modului de vibratie „r”;

G = rezultanta incarcarilor gravitationale pe intreaga structura;

= coeficient functie de zona seismica.

 349

Fig. 9.1. Structura interna a Pamantului

Fig. 9.2. Mecanismul de producere a seismului

MASURAREA PE TEREN A UNGHIURILOR ORIZONTALE SI VERTICALE
Tehnica mecanica
+ Font mai mare | - Font mai mic

MASURAREA PE TEREN A UNGHIURILOR ORIZONTALE SI VERTICALE

Principiul masurarii unghiurilor

DOCUMENTE SIMILARE
1

Gaurire

Mecanisme

SISTEM DE POSTA PNEUMATICA ECHIPAT CU

UN CONTROLLER “NEPTUNE”

Se stie ca un unghi plan este format de doua Sudabilitatea metalelor si a aliajelor

drepte concurente. Punctul de concurenta este
varful unghiului iar cele doua drepte sunt
laturile acestuia, laturi ce determina
intotdeauna planul unghiului.
Instalatia de incalzire si preparare a apei calde
menajere cu ajutorul unei pompe de caldura pentru
un imobil cu birouri
Reprezentarea si modelarea structurala a
principalelor tipuri de cuple

PROIECT UTD - Stabilirea variantei optime de

croire in vederea stantarii
Daca laturile unghiului au o pozitie oarecare in
spatiu, atunci si planul unghiului va fi un Schimbatoare de caldura
plan oarecare in spatiu. Uni unghi poate fi Proiectarea pieselor in SolidWorks
masurat in planul sau utilizand un raportor
circular sau semicircular, in modul urmator (fig. Mecanismul de distributie
7.1): se suprapune planul raportorului (realizat
de obicei dintr-un material transparent) peste
planul unghiului astfel incat centrul cercului
raportorului sa coincida cu varful unghiului.
Laturile unghiului vor intersecta circumferinta
gradata a raportorului in doua puncte diferite. In aceste puncte se efectueaza citirile diviziunilor de
pe raportor C1 si C2.  Diferenta acestor citiri va fi valoarea unghiului masurat:
 350

 Fig. 7.1 Masurarea unghiurilor cu ajutorul

cercului gradat

Valoarea a  trebuie sa fie pozitiva si mai mica de 400g (2p  rad).

In situatia in care diviziunea zero a raportorului se aseaza intre laturile unghiului, atunci C 2 <  C1  si
valoarea a  conform relatiei (7.1) rezulta negativa. In astfel de cazuri la rezultatul obtinut se
adauga 400g (2p  rad). Metoda de masurare descrisa mai sus se numeste metoda
diferentei citirilor. Pentru a evita calculul diferentei se procedeaza astfel: se roteste raportorul
astfel incat diviziunea zero sa se suprapuna pe latura din stanga a unghiului, deci C1  = 0,  iar citirea
C2 corespunzatoare laturii din dreapta va fi tocmai valoarea unghiului: a = C2.  Aceasta metoda
se numeste metoda zeroului in coincidenta.

In cazul in care laturile unghiului au o pozitie oarecare in spatiu, se poale imagina proiectia acestui
unghi pe un plan particular, care este planul orizontal, deci se poate discuta despre o valoare in plan
orizontal a acestui unghi, valoare care este diferita fata de cea masurata in planul unghiului. Acest
caz este foarte frecvent in masuratorile topografice, unde aliniamentele au pozitii oarecare, dar se
masoara valoarea proiectiei unghiului pe plan orizontal.
 351

Sa ne imaginam ca suprafata terenului este un plan inclinat oarecare, iar pe acest plan sunt doua
aliniamente concurente, PA si PB care formeaza unghiul plan b. Consideram sistemul spatial Oxyz,
astfel ca axa Oz sa treaca prin varful P al unghiului. Proiectiile OA' si OB' ale laturilor PA si PB ale
unghiului de pe teren, formeaza in planul orizontal xOy unghiul a  care se numeste unghiul
orizontal al aliniamentelor de pe teren (fig. 7.2). Masurarea acestuia se realizeaza astfel:
deasupra punctului P se fixeaza un cerc gradat in pozitie orizontala astfel ca centrul lui sa fie pe
verticala lui P (axa Oz). Proiectiile aliniamentelor din teren pe planul cercului, P'A' si P'B', determina
citirile C1  si C2  a caror diferenta reprezinta tocmai unghiul orizontal a

Fig.7.2 Principiul de masurare a unghiului orizontal a doua aliniamente

Acest principiu de masurare a unghiurilor orizontale este utilizat la aparatele topografice prevazute

cu cerc gradat care poate fi adus la pozitia orizontala si fixat cu centrul sau pe verticala punctului de
intersectie a aliniamentelor de pe teren.

In fig. 7.2 se observa ca aliniamentele de pe teren (laturile unghiului) PA si PB au unghiuri diferite

fata de verticala punctului P.

Sa presupunem ca rotim sistemul cartezian in jurul axei Oz astfel incat punctul A sa fie continut in
planul vertical xOz iar A’’ sa fie situat pe axa Ox. Pentru a masura inclinarea aliniamentului PA fata
de verticala (axa Oz) se fixeaza un cerc gradat cu centrul P 1 la inaltimea h fata de varful P, astfel
incat cercul sa fie situat in planul vertical xOz (fig. 7.3), iar gradatia zero sa fie pe axa Oz. Prin
centrul cercului se considera directia P1-A1 paralela cu aliniamentul din teren PA. Directia axei Oz
determina pe cercul gradat citirea C1=0,  iar directia P1-A1 citirea C2 care este egala cu valoarea
unghiului de inclinare V,  a acesteia fata de verticala, deci si al aliniamentului PA de pe teren. Acest
procedeu de masurare este utilizat la aparatele prevazute cu cerc vertical gradat.
 352

Fig. 7.3 Principiul de masurare a unghiului vertical zenital al unui aliniament

Teodolitul

Schema simplificata si partile constructive ale teodolitului

Teodolitul sau goniometrul este un aparat topografic destinat masurarii unghiurilor orizontale si

verticale direct pe teren. Din punct de vedere constructiv acest aparat este un complex mecanic-
optic (la ultimele variante si electronic) realizat cu o finete deosebita, astfel incat sa poata asigura
precizii de masurare a unghiurilor de 8x10-7 radiani (5×10-5g ) sau chiar mai mari.

In principiu un teodolit este alcatuit din cateva subansamble importante, caracteristice, care sunt
(fig. 7.4):
 353

 Fig. 7.4 Schema de principiu

a teodolitului

1 - ambaza; 2- limb; 3 - alidada; 4 - eclimetru; 5- luneta; 6 nivela torica; 7 - surub de calare; 8 - ax

orizontal

1) Ambaza -  este partea inferioara a aparatului care permite fixarea acestuia pe trepied prin
intermediul unui surub special (surub pompa). in corpul ambazei se fixeaza pivotul partii superioare
a aparatului, care se poate roti in jurul acestuia. O functie importanta a ambazei este aceea de a
permite calarea aparatului, cu ajutorul a trei suruburi care produc inclinarea partii superioare a
ambazei fata de partea sa inferioara fixata pe trepied.

2) Cercul orizontal gradat (limb)  permite masurarea unghiurilor orizontale intre aliniamente

concurente de pe teren. Pentru masurare este necesar ca cercul sa fie orizontalizat prin operatia de
calare. Limbul poate fi realizat din metal sau din sticla de cristal si este gradat in unitati centezimale
sau sexagesimale.

Alidada  este formata dintr-un disc metalic prevazut cu un pivot coaxial cu limbul.
Alidada acopera cercul orizontal gradat, iar pe fata sa superioara este prevazuta cu doua
brate verticale care sustin axul lunetei si al cercului vertical gradat. Tot pe corpul alidadei sunt
sustinute componentele auxiliare ale teodolitului.
 354

4) Cercul vertical gradat (eclimetrul)  permite masurarea unghiurilor verticale. Pentru aceasta

este necesar ca eclimetrul sa fie adus in plan vertical prin operatia de calare. Din punct de vedere
constructiv el este fixat pe o axa de rotatie orizontala sprijinita pe cele doua brate ale alidadei, astfel
incat planul eclimetrului este perpendicular pe planul cercului gradat orizontal. Cercul vertical este
realizat din acelasi material ca si cel orizontal si gradat la fel.

5) Luneta  este un dispozitiv optic de tip cilindric, care permite vizarea la distanta a
punctelor topografice. Constructiv, se aseamana cu luneta descrisa la punctul 5.3 (capitolul 5), cu
deosebirea ca reticulul sau nu este prevazut cu fire stadimetrice. Luneta este fixata pe axul orizontal
pe care se afla si eclimetrul, deci se poate roti in jurul acestui ax.

6) Componente auxiliare  acestea sunt elemente constructive care permit reglajul

aparatului, calarea sa, efectuarea citirilor valorilor unghiulare pe cele doua cercuri gradate si altele.
Printre aceste componente, cele mai importante sunt nivelele cu bula de aer utilizate la calarea
aparatului si microscopul pentru efectuarea citirilor pe cercurile gradate. in afara de acestea
teodolitul este echipat cu suruburi de blocare a miscarilor, suruburi pentru rotiri fine in jurul axelor
verticala si orizontala, surub repetitor sau reiterator etc.

Nivelele cu bula de aer  sunt de doua tipuri: nivele torice  si nivele sferice  (fig. 7.5). Nivela
torica  este utilizata pentru aducerea la orizontala a suprafetei limbului (calarea). Aceasta nivela
este formata dintr-o fiola de sticla curbata, in forma de tor, in care s-a introdus lichid si s-a lasat un
mic spatiu cu aer. Fiola de sticla este fixata intr-o montura metalica prevazuta cu un surub de
rectificare. Pe suprafata superioara a fiolei sunt trasate diviziuni simetrice fata de jumatatea lungimii
torului (punctul 0 din fig. 7.5). Nivela torica este astfel reglata incat tangenta sa in punctul 0
(directricea D-D)  sa fie paralela cu discul alidadei, cu cercul orizontal gradat si cu fata superioara a
ambazei.

Tangenta D-D  este orizontala atunci cand bula de aer este perfect centrata fata de punctul 0.

La nivela sferica  fiola de sticla are forma cilindrica, iar partea superioara este sferica. Reperul
trasat pe aceasta suprafata este un cerc in interiorul caruia se situeaza bula de aer cand
tangenta D-D  este orizontala. Sensibilitatea (precizia de orizontalizare) unei nivele torice este mai
mare decat a unei nivele sferice.
 355

Fig. 7.5 Nivela cu bula de aer

a - nivela torica; b - nivela sferica

7.2.2 Dispozitive de citire a valorilor unghiulare pe limb si eclimetru

Teodolitele utilizate in prezent sunt dotale cu doua tipuri de dispozitive de citire a diviziunilor pe
cercurile gradate:

- dispozitive de tip optic (microscop); - dispozitive electronice cu afisaj numeric.

Microscoapele  sunt sisteme optice complexe care permit citirea pe ambele cercuri gradate.
In functie de precizie exista trei tipuri de microscoape: cu reper,  cu scarita (vernier optic)  si
cu coincidenta  (cu surub micrometric)  Campul vizual al microscopului este impartit in doua
zone, una corespunzatoare cercului vertical, inscriptionata cu litera V si cealalta corespunzatoare
cercului orizontal, inscriptionata cu literele Hz.
 356

Microscopul cu reper  (fig. 7.6 a) are in centrul campului vizual o linie verticala, (reperul).
Cercurile orizontal si vertical, ale teodolitelor dotate cu un astfel de microscop, sunt divizate in
400g si fiecare grad este divizat in 10 parti de cate un decigrad (1 dg = 10 c).  In campul vizual apar
imaginile diviziunilor din cate o portiune a cercului orizontal si vertical. Citirile se efectueaza de la
stanga spre dreapta pana la linia verticala a reperului. Se citesc direct numarul de grade si zeci de
minute la care se adauga un numar de 09 minute apreciat de catre observator.

Fig. 7.6 Microscoape pentru citirea valorilor unghiulare la teodolite

a- cu reper ; b- cu scarita

Microscopul cu scarita  (fig. 7.6 b) are in campul vizual doua scale gradate in 100 diviziuni,
cate una pentru fiecare cerc. Teodolitele cu un astfel de microscop au cercurile divizate in
400g. Lungimea arcului corespunzator la l8 este egala cu lungimea scalei gradate. Imaginile
diviziunilor de pe cercuri se suprapun cu imaginile scalelor gradate. Se citeste direct numarul de
grade de pe diviziunea cercului observata in campul vizual (apare o singura diviziune a cercului). Tot
direct se citeste numarul de diviziuni intregi cuprins intre capatui 0 al scalei si linia diviziunii cercului.
Acest numar reprezinta minute centezimale. In continuare se apreciaza de catre observator
fractiunea de diviziune ramasa pana la diviziunea cercului. Aceasta reprezinta numarul de secunde
centezimale. Suma celor trei valori reprezinta citirea.

Microscopul cu coincidenta si surub micrometric  face parte din constructia teodolitelor de

inalta precizie. Exista multe tipuri constructive, dintre care cel mai perfectionat este prevazut cu
citire seminumerica (fig. 7.7).
 357

Fig. 7.7 Microscop cu

coincidenta si surub micrometric

La teodolitele electronice citirea valorilor unghiulare se realizeaza automat, iar valorile unghiulare

sunt prezentate sub forma numerica pe afisaje cu cristale lichide.

7.2.3 Anexele teodolitului

La lucrari executate pe teren teodolitul este utilizat impreuna cu unele elemente anexe, care permit
realizarea unor operatii premergatoare procesului efectiv de masurare. Cele mai importante anexe
sunt:

a) Cutia aparatului  permite transportul aparatului la punctele de lucru si il fereste de socuri.

b) Trepiedul  - permite fixarea rigida a teodolitului in punctul de statie, la o inaltime

oarecare convenabila operatorului. Pentru aceasta picioarele trepiedului sunt telescopice si sunt
echipate cu saboti metalici pentru a fi infipti in sol.

c) Firul cu plumb  permite centrarea aparatului pe verticala punctului de statie. in locul firului cu
plumb unele aparate sunt prevazute cu dispozitive optice de centrare sau dispozitive laser.

d) Busola sau decimatorul  permite orientarea lunetei teodolitului pe directia Nord magnetic
si masurarea unghiurilor orizontale fata de aceasta directie.

e) Mira topografica  - constituie un semnal portabil cu care se materializeaza verticala

punctelor care nu pot fi vazute direct.
 358

Pentru lucrari mai complexe se utilizeaza si alte tipuri de anexe cu destinatii specifice fiecarui tip de
lucrare.
 359

Axe si miscari ale teodolitului

Din punct de vedere constructiv, teodolitul are trei axe importante care sunt concurente intr-
un punct, M, numit punctul mecanic al aparatului (fig.7.8). Axa verticala V-V,  numita axa
principala este perpendiculara pe planul limbului in centrul acestuia. Pentru a fixa diviziunea zero a
limbului pe o anumita directie, acesta poate fi rotit fata de axa V-V,  insa in timpul masuratorilor el
ramane blocat in raport cu ambaza. Partea superioara a aparatului (alidada) se roteste complet in
jurul axei verticale V-V  independent de limb.

Axa orizontala H-H,  numita si axa secundara este prin constructie perpendiculara pe axa principala

si pe planul cercului vertical, in centrul acestuia; cercul vertical si luneta sunt fixate rigid si se pot
roti complet in raport cu axa H-H.

             Fig. 7.8 Axele

teodolitului
 360

Axa optica a lunetei, identica cu axa geometrica a acesteia, 0-0  este prin constructie
perpendiculara pe axa H-H.  Directia de vizare este identica cu axa 0-0  iar sensul vizei este de
la ocular catre obiectivul lunetei. In functie de acest sens exista doua pozitii in care se pot
executa masuratori:

- pozitia I - in aceasta pozitie cercul vertical este situat in stanga lunetei;

- pozitia a II-a - in aceasta pozitie cercul vertical este situat in dreapta lunetei.

Daca se considera ca aparatul este fixat in pozitie de masurare si se vizeaza acelasi punct in pozitia I
si apoi in pozitia a II-a, valorile unghiulare citite pe cercul orizontal si pe cel vertical vor fi VI, HzI,
VII, HzII  In ipoteza ca aparatul si masuratorile sunt perfecte, intre valorile citite in cele doua pozitii de
masurare exista relatiile:

VI = 400g - VII

HzI = HzII ± 200

In procesul de masurare a unghiurilor orizontale, dispozitivele de citire se misca pe circumferinta

limbului (prin rotirea alidadei in jurul axului principal), iar acesta ramane pe loc. Aceasta miscare se
numeste miscare inregistratoare.

La masurarea unghiurilor verticale dispozitivul de citire ramane pe loc iar cercul vertical se roteste
simultan cu luneta pentru a stabili o inclinare oarecare. Aceasta miscare se
numeste miscare verticala

Trebuie mentionat faptul ca valorile unghiulare utilizate in calcul sunt cele citite in pozitia I, iar cele
determinate in pozitia a II-a a aparatului sunt utilizate pentru corectia unor erori datorate
imperfectiunilor de executie si reglaj ale teodolitului.

7.3 Operatii premergatoare efectuarii citirilor pe limb si eclimetru

Pentru realizarea unor masuratori corecte este necesar sa se respecte principiile descrise la punctul
7.1, ceea ce impune efectuarea unor operatii pregatitoare care constau in:
 361

fixarea pe trepied a teodolitului;

centrarea aparatului in punctul de statie;

calarea;

efectuarea vizelor pentru fiecare punct masurat.

Trepiedul se regleaza la o inaltime convenabila operatorului si se fixeaza pe sol deasupra punctului

de statie, iar teodolitul se instaleaza pe trepied prin intermediul surubului pompa. Firul cu plumb
este suspendat pe carligul surubului pompa pentru materializarea axei verticale a aparatului.

Fig.7.9 Operatia de calare a teodolitului

f1 - faza 1; f2  - faza a II-a

Centrarea  aparatului in punctul de statie presupune deplasarea laterala a trepiedului astfel incat

verticala firului cu plumb sa coincida cu verticala punctului de statie. Definitivarea centrarii
se realizeaza prin schimbarea pozitiei aparatului pe trepied in limitele a 1 – 2 cm. La aparatele
cu dispozitiv optic de centrare nu mai este necesar firul cu plumb, iar precizia operatiei creste.

Calarea  teodolitului presupune aducerea limbului in plan orizontal, operatie care reclama utilizarea
celor trei suruburi de calare ale ambazei si a nivelei torice. Calarea se realizeaza in doua faze
succesive (fig. 7.9):
 362

in prima faza se roteste partea superioara a aparatului astfel ca fiola nivelei torice sa
ajunga pe o directie paralela cu dreapta care uneste doua din cele trei suruburi de calare
ale ambazei; cele doua suruburi se rotesc simultan in directii opuse pana cand bula de
aer a nivelei ajunge in pozitie centrala, deci directricea torului este orizontala;

in faza a doua partea superioara a aparatului se roteste astfel ca fiola nivelei torice sa
ajunga pe o directie perpendiculara fala de cea ocupata in prima faza; se roteste apoi
numai al treilea surub de calare intr-un sens sau in cel opus pana cand bula de aer a
nivelei ajunge in pozitie centrala.

In continuare aparatul trebuie sa ramana calat , deci bula de aer a nivelei sa se mentina in pozitie
centrala, indiferent de pozitia in care se roteste partea superioara.

Daca operatia de calare nu a reusit, cele doua faze ale calarii se repeta. In cazul in care calarea nu
se realizeaza chiar daca operatia s-a repetat, atunci este posibil ca fixarea trepiedului la sol sau a
aparatului pe trepied sa nu fie suficient de rigida sau, mai grav, nivela torica sa fie dereglata. In a
doua situatie este necesara rectificarea pozitiei nivelei torice, operatie care presupune readucerea
directricei torului paralela la planul cercului orizontal si care se recomanda sa se realizeze in ateliere
de specialitate.

Aducerea limbului in plan orizontal presupune si fixarea in plan vertical a eclimetrului, data fiind
constructia teodolitului.

Centrarea si calarea teodolitului sunt doua operatii de care depinde foarte mult precizia de masurare
a unghiurilor, dar la fel de important este modul in care se realizeaza vizarea punctelor masurate.

Vizarea corecta presupune directionarea lunetei catre punctul masurat, punerea la punct a imaginii
si aducerea, punctului central al reticulului lunetei in coincidenta cu punctul masurat, prin utilizarea
dispozitivelor de miscare fina orizontala si verticala ale aparatului (operatia de punctare), in situatia
cand punctul masurat este vizibil atunci punctarea se face chiar pe borna sau pe tarusul care
materializeaza punctul respectiv (fig. 7.10).
 363

Fig. 7.10 Vizarea directa a unui punct

a - imagine pusa In punct; b- punctare

Daca punctul masurat nu este vizibil, acesta este semnalizat cu un semnal permanent sau cu un
semnal mobil (mira topografica). In aceasta situatie punctarea se face pe verticala semnalului, care
trebuie sa fie aceeasi cu verticala punctului (fig. 7.11).

Fig. 7.11 Punctarea pe verticala punctului vizat

 364

A - pe mira topografica ; b - pe o baliza ; c - pe o turla de biserica

7.4 Procedee de masurare a unghiurilor orizontale

in functie de precizia urmarita, masurarea unui unghi orizontal se poate realiza cu un aparat si cu un
procedeu corespunzator.

Asa cum s-a precizat teodolitele ofera in mod obisnuit precizii de 0,5°°-r, dar in procesul de
masurare intervin erori datorate imperfectiunilor de centrare si calare a aparatului, de centrare a
semnalelor si de efectuare a vizelor, la care se adauga si erorile de citire ale operatorului.

In procesul de masurare a unghiurilor orizontale se utilizeaza trei procedee:

a) Procedeul simplu  al diferentei citirilor consta in efectuarea unei singure citiri pe limb
pentru fiecare din laturile unghiului masurat. Sa presupunem ca se masoara unghiul orizontal, A,
format de aliniamentele concurente 20-22 si 20-101 (fig. 7.12). Pe teren se stationeaza punctul 20.
Deasupra acestui punct se centreaza si se caleaza teodolitul. In continuare se vizeaza punctul 22 si
se efectueaza citirea Hz22  pe limb. Se roteste apoi alidada si se vizeaza punctul 101 pentru care se
efectueaza citirea Hz101  pe limb.

Fig. Procedeul diferentei citirilor

 365

Pentru calculul unghiului se face diferenta intre citirea pe latura din dreapta, Hz101  si citirea pe latura
din stanga, Hz22.  Sunt doua situatii posibile:

- daca Hz  >  Hz22,  atunci unghiul se va calcula cu:

A = Hz101 – Hz22                        (7.3)

- daca Hz101< Hz22,  atunci unghiul se va calcula cu:

A = Hz101 + 400g – Hz22 (7.4)

In relatia (7.4) s-a presupus ca limbul este gradat centezimal.

Un caz particular al acestui procedeu este cel in care citirea pe latura din stanga a unghiului (in cazul
de mai sus Hz22)  este zero. in aceasta situatie valoarea unghiului va fi chiar valoarea citirii pe latura
din dreapta:

A = Hz101 – Hz22 = Hz101 – 0 = Hz101 (7.5)

Diviziunea zero a limbului poate fi pozitionata pe o anumita directie prin rotirea acestuia in jurul
axului vertical, cu ajutorul unui mecanism care face parte din constructia teodolitului (mecanism
repetitor sau reiterator). Cazul particular descris mai sus poarta denumirea de procedeu al
zeroului in coincidenta

In cazul in care in punctul de statie sunt mai multe aliniamente concurente, atunci unul dintre
acestea este considerat ca directie de referinta, fata de care se masoara unghiurile orizontale ale
celorlalte. Pentru fiecare dintre aliniamente se repeta operatia de vizare si de citire pe limb
(fig. 7.13). Unghiul orizontal pentru fiecare dintre aliniamente se determina prin diferenta intre
citirea pe directia respectiva si citirea pe directia de referinta:

A501 = Hz501 – Hz22 (+400g)

……………………………………………… (7.6)

A505 = Hz505 – Hz22 (+400g)

 366

Fig. 7.13 Masurarea unghiurilor orizontale pentru mai multe aliniamente concurente

b) Procedeul repetitiei  consta in masurarea unui unghi orizontal de n  ori. O masuratoare din
cele n,  luata separat se aseamana cu cea realizata prin procedeul simplu, dar inlantuirea repetitiilor
are ceva particular: sa presupunem ca se masoara unghiul orizontal A  intre aliniamentele
concurente 20-22 si 20-101 (fig. 7.14). Dupa centrarea si calarea teodolitului in punctul de statie 20
se vizeaza latura din stanga (deci punctul 22) si se citeste pe limb Hz0.  Se vizeaza apoi latura din
dreapta (deci punctul 101) si se face citirea Hz1,  dupa care, prin actionarea parghiei repetitoare se
fixeaza limbul de alidada. Pentru masuratoarea urmatoare alidada se roteste spre stanga (simultan
cu limbul) si se vizeaza din nou punctul 22. Lectura pe limb va fi in acest caz identica cu cea
efectuata pe latura din dreapta la masuratoarea precedenta, deci Hz1.  Dupa vizarea punctului 22 se
actioneaza din nou parghia repetitoare pentru deblocarea limbului si se roteste alidada spre latura
din dreapta Dupa vizarea punctului 101 se efectueaza citirea Hz2,  dupa care se actioneaza iarasi
parghia repetitoare. Operatiile descrise se repeta pana cand se realizeaza n  masuratori ale
unghiului. Valoarea unghiului va fi calculata ca medie aritmetica a celor n  valori rezultate:
 367

 (7.7)

si deci:

 (7.8)

Valoarea (k din relatia (7.8) arata ca la cele n  masuratori s-a inregistrat de k  ori situatia de calcul
descrisa in relatia (7.4).

Fig. 7.14 Masurarea unui unghi orizontal prin metoda repetitiei

c) Procedeul reiteratiei  presupune masurarea unui unghi orizontal de mai multe ori, cu conditia
ca de fiecare data originea de masurare pe limb (deci citirea pe directia laturii din stanga a
 368

unghiului) sa fie o valoare stabilita anterior. Valoarea unghiului va fi media aritmetica a

celor n  masuratori.

Sa presupunem ca se masoara unghiul orizontal A  dintre aliniamentele 20-22 si 20-101 (fig. 7.15).

Intervalul intre originile de masurare a fost impus la valoarea de 100 g iar numarul de masuratori este
4.

Fig. 7.15 Masurarea unui unghi orizontal prin metoda reiteratiei

La prima masurare se vizeaza punctul 22, dupa care se aduce diviziunea zero a limbului pe directia
respectiva, deci citirea pe limb va fi C1=0 Se vizeaza apoi punctul 101 si se citeste pe
limb valoarea Hz1.  Se intoarce apoi luneta aparatului peste cap si se vizeaza din nou punctul 22.
Citirea efectuata pe limb va fi C2=200g  (in ipoteza ca aparatul si punctarea sunt perfecte). Se
vizeaza punctul 101 si se citeste pe limb valoarea Hz2.

Masuratoarea astfel efectuata se numeste serie completa (adica s-a utilizat aparatul cu luneta in

ambele pozitii pentru masurarea aceluiasi unghi). Pentru urmatoarea serie se vizeaza din
nou punctul 22 si se roteste limbul astfel ca citirea sa fie C3 = 100g,  cu conditia ca luneta sa se afle
in prima pozitie. Pe latura din dreapta se va citi valoarea Hz3.  Se roteste din nou luneta peste cap si
se fac citirile C4 = 300g  pentru latura din stanga si Hz4  pentru latura din dreapta. Valorile
unghiului pentru cele doua serii complete de masuratori vor fi:
 369

 (7.9)

iar valoarea rezultata va fi:

  

Ultimele doua procedee descrise permit obtinerea unor precizii sporite la masurarea unghiurilor
orizontale, prin eliminarea unor erori ale instrumentului datorate imperfectiunilor de divizare a
limbului, de centrare a acestuia pe axa verticala a aparatului si de colimatie orizontala a lunetei (axa
optica si cea geometrica nu coincid). Aceste procedee se aplica pentru masuratori efectuate la
indesirea punctelor de sprijin pentru efectuarea ridicarilor topografice, dar si in situatii speciale (de
exemplu la masuratori pentru urmarirea deplasarii in plan a constructiilor mari).

7.5 Procedee de masurare a unghiurilor verticale

S-a aratat ca teodolitul permite masurarea unghiurilor verticale cu ajutorul cercului vertical gradat
(eclimetru). De fapt se masoara inclinatia fata de verticala a axului geometric al lunetei, deoarece
rotirea acesteia in jurul axului orizontal se face simultan cu cea a eclimetrului.

Pentru a masura inclinarea generala a terenului pe directia unui aliniament este deci necesar ca
luneta sa fie rotita astfel incat axa sa geometrica sa fie paralela cu suprafata terenului pe
directia respectiva. Acest lucru se realizeaza in maniera urmatoare (fig. 7.16):
 370

Fig. 7.16 Masurarea unghiului vertical al unui aliniament

Presupunand ca se masoara inclinarea terenului pe directia de la punctul 22 catre 101 se va stationa

cu aparatul in punctul 22, iar verticala punctului 101 va fi semnalizata cu ajutorul unei
mire topografice. Dupa instalarea aparatului, se masoara inaltimea de amplasare a acestuia
deasupra punctului de statie. Inaltimea aparatului este distanta verticala intre capatul tarusului cu
care este marcat punctul 22 si axul de rotatie al lunetei, care este si axul cercului vertical. Se vizeaza
apoi verticala punctului 101, rotind luneta astfel incat punctul central al reticulului sa se suprapuna
cu diviziunea mirei topografice situata la o inaltime fala de sol egala cu cea a aparatului. Unghiul
fata de verticala al axului lunetei, V22-101  va 11 acelasi cu unghiul de inclinare a terenului pe directia
22-101. Pentru masurarea unghiului vertical se efectueaza o singura citire pe eclimetru deoarece, in
cazul cand luneta este in directia verticalei, citirea este cunoscuta (0 g sau 400g).

Pentru cazul aratat mai sus presupunem ca in pozitia 1 a lunetei (cercul vertical in stanga) s-
a efectuat citirea CI,  iar pentru pozitia II a lunetei (cercul vertical in dreapta) s-a efectuat citirea CII.

In acest caz unghiul vertical va rezulta ca medie aritmetica a valorilor obtinute din cele
doua masuratori (o serie completa):
 371

                           (7.11)

Se observa ca in prima pozitie a lunetei citirea DOCUMENTE SIMILARE

pe cercul vertical este chiar valoarea unghiului,
1
caz asemanator cu procedeului zeroului in
coincidenta la masurarea unghiurilor orizontale.
HIGROTERMICA CLADIRILOR

NORMATIV pentru executia tratamentelor din

COORDONARE DIMENSIONALA SI anrobate bituminoase cu granulozitate discontinua

TOLERANTE IN CONSTRUCTII CALCULUL SCARII

Constructii Norme de protectie a muncii pentru prelucrarea

pietrelor naturale si a marmurei
+ Font mai mare | - Font mai mic
Materiale si SDV-uri utilizate la lucrari si vopsitorii

Alcatuirea peretilor din zidarie

CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR
COORDONARE DIMENSIONALA SI
LUCRARI PREMERGATOARE EXECUTARII
TOLERANTE IN CONSTRUCTII FUNDATIILOR

Proprietati mecanice ale zidariilor

Realizarea constructiilor presupune intr-o
anumita masura tipizarea si standardizarea BAZELE PROIECTARII CONSTRUCTIILOR DIN
ZIDARIE - Conditii tehnice
elementelor de constructie identice, fabricate pe
cale industriala in serii mari, a caror asamblare
este posibila numai daca dimensiunile lor sunt
corelate in mod corespunzator. Ca urmare,
dimensiunile constructiilor, ale elementelor,
partilor componente, ale prefabricatelor si materialelor de constructie (cu putin exceptii) se stabilesc pe
baza unor conventii privind relatiile dintre dimensiuni: coordonarea dimensionala si tolerantele in
constructii.
 372

Coordonarea dimensionala este o conventie asupra dimensiunilor unei constructii si ale elementelor ei

componente, care conditioneaza reciproc prin pozitia si modul lor de asamblare, astfel incat la executie
sa se elimine ajustari (reglari), altele decat cele prevazute in proiect.

Coordonarea dimensionala reprezinta metoda de stabilire a dimensiunilor si pozitiilor reciproce ale

fabricatelor, elementelor si subansamblurilor de constructie astfel ca acestea sa se integreze in
constructie ca un tot, cu minimum de ajustari si sa permita inlocuirea lor cu altele, de natura diferita,
fara a fi necesara modificarea proiectelor. Coordonarea dimensionala bazata pe utilizarea unui sistem
modular se numeste coordonare modulara.

Coordonarea modulara se bazeaza pe utilizarea:

modulilor de baza si derivati, ca unitati de lungime a dimensiunilor;

• dimensiunilor modulare;

• sistemelor geometrice de referinta pentru localizarea elementelor si raportarea dimensiunilor

modulare.

Sistemul modular reprezinta totalitatea regulilor de coordonare reciproca a dimensiunilor in constructii

prin utilizarea unui modul de baza (MQ). Modulul de baza este unitatea de lungime a coordonarii
modulare si se alege astfel incat sa asigure partilor componente ale constructiilor multiple posibilitati de
utilizare si adaptare. Pe plan international s-a adoptat modulul de baza decimetric, cu valoarea Mo=
100/10=10 cm; in unele tari s-a folosit si este inca tolerat modulul de baza octometric MQ = 100/8 = 12,5
cm, utilizat si in tara noastra in cazul elementelor de constructie din zidarie de caramida.

Modulul (M) reprezinta o marime conventionala specifica pentru o anumita cladire, parte de cladire,
element, echipament sau prefabricat, cu ajutorul careia se realizeaza coordonarea modulara in
constructii. Functie de marimea dimensiunilor la care se refera modularea, modulul poate fi un multiplu
al modulului de baza (travei, deschideri, inaltimea nivelurilor etc). egal cu modulul de baza (dimensiuni
mici), sau submultiplu al modulului de baza (la dimensiuni foarte mici, de exemplu in cazul detaliilor de
constructii).

Modulii mariti sau multimodulii sunt de forma M = nxMQ, unde n este un numar natural in practica

curenta n = 2; 3; 6, 12, 15, 30, 60. Modulii micsorati sau submodulii sunt fractiuni ai modulului de baza,
de forma M = Mo/n, cu n =1/2; 1/5, 1/10, 1/20, 1/50, 1/100.

Sistemul modular unic se aplica la proiectarea constructiilor, la stabilirea dimensiunilor geometrice ale
elementelor de constructie, a utilajelor si instalatiilor si la elaborarea unor prescriptii tehnice in
 373

constructii. Pentru utilizarea sistemului modular se considera un sistem de referinta modular alcatuit
dintr-o retea de linii de referinta - axe modulare, dispuse dupa cele trei directii, rectangulare, rezultate
din intersectia doua cate doua a unor plane de referinta perpendiculare, distantate intre ele cu valoarea
unui modul - plane modulare.

Reteaua modulara serveste pentru coordonarea dimensiunilor elementelor de volum si pentru

distributia in plan si pe verticala a elementelor sistemului constructiv si a altor parti de
constructie. Pentru coordonarea dimensiunilor in plan, se utilizeaza urmatorii multimoduli ca
multimoduli orizontali: 3M; 6M; 12M; 15M; 30M; 60M.

Dimensiunile modulare pentru coordonarea in plan orizontal se aleg din seriile de dimensiuni multiple
ale multimodulilor orizontali, intre limitele indicate in tabelul 3.1.

Tabelul 3.1 Serii de dimensiuni multiple ale multimodulilor orizontali

Multimoduli orizontali limitele seriilor de

dimensiuni [m]
Simbol Valoarea [mm]Valoarea Valoarea
minima maxima
M
M
M
M
M
M Nelimitat

Dimensiunile modulare pentru coordonarea pe verticala pot fi:

Distanta intre     fetele finite a doua plansee succesive (inaltimea etajului).

Distanta intre     fetele finite ale pardoselii si plafonului (lumina incaperii)

3) Dimensiunile unor componente care se conditioneaza reciproc la asamblarea pe verticala.

Valorile dimensiunilor de coordonare pentru inaltimea etajelor sau a incaperilor la constructiile de

locuinte sunt indicate in tabelul 3.2.

Tabelul 3.2. Dimensiuni de coordonare pentru inaltimea etajelor sau a incaperilor

 374

la constructiile de locuinte

Multimodul

Dimensiuni de coordonare Simbol valoare [m]

26 M
inaltimea etajelor 27 M

28 M
30 M
20 M
21 M
22 M
Lumina incaperilor 23 M
24 M
25 M
26 M
27 M
28 M

Inaltimile de 20M 24M se admit numai la incaperile din subsoluri sau poduri folosibile si la degajamente.

3.1 Goluri pentru usi si ferestre. Conditii generale

Dimensiunile de coordonare ale golurilor pentru usi si ferestre sunt modulare.

Dimensiunile de baza ale golurilor sunt identice cu dimensiunile lor de coordonare (fig. 3.1).

Fig.3.1 Dimensiunile de baza ale

golurilor pentru usi si ferestre.

Dimensiunile de coordonare ale tocurilor de usi si ferestre sunt identice cu dimensiunile de coordonare
ale golurilor carora le sunt destinate. Dimensiunile de baza ale tocurilor se stabilesc tinand seama atat
de conditiile tehnice de executie cat si de rosturile necesare montajului in goluri (fig. 3.2).
 375

Fig. 3.2 Dimensiunile de baza ale

tocurilor.

Goluri pentru usile si ferestrele

cladirilor de locuit si social culturale:

Valorile dimensiunilor de baza pentru golurile de ferestre trebuie sa fie:

- orizontale (L) multiple de 3 M (30 cm), incepand de la 60 cm;

- verticale (H) multiple de 3 M (30 cm), incepand de la 60 cm.

2) Valorile dimensiunilor de baza pentru golurile de usi trebuie sa fie :

- orizontale (L) multiple de 1 M (10 cm), intre limitele 60 cm pana la 100 cm si multiple de 3 M (30 cm)
incepand de la 120 cm;

- verticale (H) multiple de 3 M (30 cm) incepand de la 210 cm. Pentru incaperi auxiliare, spatii tehnice, cu
circulatie redusa se admite si inaltimea H = 190 cm ;

- la usile de balcon combinate cu ferestre, latimea golului pentru usa este cuprinsa in latimea golului
pentru fereastra.

Modul in care se considera dimensiunile de baza ale golurilor pentru usi si ferestre este aratat in figurile
3.3 3.8.

Fig. 3.3 La goluri cu urechi, dimensiunile se refera la locasul in care se monteaza tamplaria (I).

Fig.3.4. La goluri cu urechi, dimensiunile se refera la locasul in care se monteaza

tamplaria.
 376

Fig. 3.5. Inaltimea golurilor pentru usi se considera de la fata finita a pardoselii.

Fig.3.6 In cazul pardoselilor denivelate, se ia in consideratie pardoseala mai ridicata.

Fig. 3.7. Inaltimea golurilor pentru usi de balcon se considera de la fata finita a

pardoselii incaperii.

Fig. 3.8. La golurile prevazute cu prag, inaltimea se considera de la fata

finita a pragului.

3.2 Dimensiuni in sistemul modular

In sistemul modular se definesc urmatoarele caracteristici dimensionale ale elementelor de constructii:

- Dimensiunea modulara, care este o dimensiune multiplu intreg al unui modul (modulul de baza sau un
multimodul).

— Dimensiunea nominala (Dn) este o dimensiune modulara, care se refera la caracteristicile

dimensionale principale ale unui element, prin care acesta poate fi identificat in cadru unei categorii de
elemente asemanatoare.

Dimensiunea nominala se poate referi la o constructie in ansamblu, sau la elemente de constructie si materiale
fabricate luate separat si este indicata in proiecte de executie pe planurile de ansamblu.

Dimensiunea de executie sau de fabricatie (De) este dimensiunea care trebuie realizata , fiind prevazuta
in planurile de detaliu ale proiectelor. Astfel, dimensiunea de executie trebuie sa fie o dimensiune
 377

modulata, adica astfel aleasa incat prin asamblarea elementelor sau materialelor de constructie si tinand
seama de rosturi sa rezulte o dimensiune modulara.

- Dimensiunea efectiva sau reala (Dr) este dimensiunea rezultata dupa realizarea elementului,
materialului etc. si poate avea unele abateri fata de dimensiunea de executie corespunsatoare.

- Dimensiunea limita (Dl) este una din cele doua dimensiuni extreme admisibile (maxima sau minima),
intre care trebuie sa se gaseasca dimensiunea efectiva pentru ca elementul executat sa poata fi
considerat corespunzator.

- Dimensiuni preferentiale (Dp) sunt valorile cele mai rationale pentru constructii sau partile lor
componente, alese din anumite considerente din totalul dimensiunilor modulare posibile. Adoptarea
unui numar limitat de dimensiuni preferentiale permite restrangerea numarului de tipuri de elemente si
rationalizarea lucrarilor.

3.3 Reguli de aplicare a sistemului modular

a. Se recomanda ca toate dimensiunile constructiilor si a partilor de constructii care se conditioneaza

reciproc sa fie modulate, astfel ca acestea sa se integreze in constructie ca un tot, cu minim de ajustari si
sa permita inlocuirea lor cu altele, de natura diferita, fara modificarea planurilor respective.

b. Precizarea pozitiei elementelor de constructii se face prin indicarea distantei de la axa modulara pana
la axa geometrica sau la fata elementelor respective.

3.4 Tolerante in constructii

Datorita unui numar mare de factori obiectivi (imperfectiuni ale mijloacelor de lucru si control etc.) si
subiectivi (calificarea neomogena a muncitorilor etc.) piesele sau produsele de acelasi fel pot prezenta
unele deosebiri atat intre ele cat si fata de produsul proiectat. Aceste diferente se numesc abateri.

Abaterile pot fi: de forma (referitoare la planeitate, paralelismul fetelor etc), de pozitie (deviatii fata de
pozitia din proiect), sau dimensionale.

Abaterea dimensionala reprezinta diferenta dintre o dimensiune reala (efectiva) si dimensiunea de

executie corespunzatoare:

+/- Aef = Dr - De
 378

Abaterile pot fi micsorate insa practic nu pot si nici nu este rational (din considerente economice mai
ales) sa fie complet eliminate, important fiind ca precizia sa fie suficient de buna (abaterile sa fie destul
de mici) pentru a nu fi necesare corecturi (ajustari sau finisari suplimentare). In acest scop este indicat ca
abaterile efective sa fie mai mici decat abaterile admisibile:

Aef ≤ Aad

Cu alte cuvinte, pentru ca un produs realizat sa fie utilizabil trebuie ca dimensiunile sale efective sa se
inscrie intre dimensiunile limita maxime (Dl,max) si dimensiunile limita minime (Dl,min) admisibile.

Diferenta dintre dimensiunea limita si dimensiunea de executie reprezinta abaterea admisibilala (Aad)

numita si abatere limita, definindu-se corespunzator abaterea admisibila (limita) superioara (Aad,s)
si abaterea admisibila (limita) inferioara (Aad,i) .

+Aad,s = Dl,max - De

- Aad,i = Dl,min - De

Intervalul dintre dimensiunea limita minima si dimensiunea limita maxima constituie toleranta (T) si se

defineste prin relatiile:

T = Dl,max – Dl,min

Valorile tolerantelor admisibile se stabilesc functie de natura, marimea si clasa de precizie a elementelor
si sunt indicate in standarde si norme interne de fabricatie. In practica trebuie sa se tina seama de
cumularea posibila a unor abateri, care poate duce la abateri finale mari sau chiar la greseli de executie
daca nu se iau masuri de corectare pe parcurs. Sistemul de tolerante dimensionale cuprinde valorile
tolerantelor de baza care reprezinta marimile campurilor de tolerante dimensionale.

In mod obisnuit se considera ca in alcatuirea tolerantei, abaterile limita superioare si inferioare sunt
simetrice; se pot lua in consideratie si abateri limita nesimetrice, cu conditia ca acestea sa fie indicate in
documentatia tehnica. Valorile tolerantelor de baza T se obtin prin rotunjirea valorilor rezultate din
urmatoarea formula:

T = ki

k = coeficientul de multiplicare (tabelul 3.3) corespunzator clasei de precizie date;

i - unitatea de toleranta.
 379

In cadrul sistemului de tolerante dimensionale, tolerantele de baza sunt ordonate dupa 10 clase de
precizie, incepand de la clasa 1, care este cea mai precisa; scaderea preciziei corespunde cresterii
numarului clasei, astfel incat clasa 10 corespunde clasei celei mai putin precise a sistemului.

Tabelul 3.3. Valorile coeficientului de multiplicare k

Clasa de
precizie (CP)
k

Unitatea de toleranta i reprezinta in cadrul sistemului de tolerante dimensionale un factor care se

exprima numai in functie de dimensiunea de baza si care este necesara la determinarea valorilor
tolerantelor de baza.

Tabelul 3.4. Valorile tolerantelor de baza si clasele de precizie corespunzatoare

Dimensiunile de baza [mm]

Clasa de
De la 901 De a 3 001
precizie De la 101De la 301
pana lapana la>9000
pana la 300 pana la 900
3000 000 9000 000
(CP)
Tolerante de baza T [mm]
CP
CP 2

CP 3
CP 4
CP
CP 6
CP 7
CP 8
CP 9 32

CP W

3.5 Modul de aplicare al sistemului de tolerante dimensionale

 380

Precizia dimensiunilor constructiilor, elementelor de constructii si detaliilor se stabileste in faza de

proiectare prin determinarea tolerantelor ce se impun dimensiunilor; valorile acestora trebuie sa
corespunda valorilor tolerantelor de baza ale sistemului din tabelul 3.4

Determinarea tolerantelor dimensionale:

Confectionarea si montarea elementelor de constructii sa se poata face in conditiile prevazute de

proiect, excluzandu-se lucrarile suplimentare de ajustare.

Constructiile, elementele de constructii si detaliile acestora sa asigure in conditii optime satisfacerea

cerintelor de rezistenta, functionale si estetice.

Solutiile preconizate pentru tehnologia de executie sa fie, din punct de vedere tehnico-economic,
posibile si optime.

Pe baza sistemului de tolerante si in functie de valorile impuse dimensiunilor se fac incadrarile acestora
in clasele de precizie.

Precizia dimensionala a dispozitivelor si utilajelor de confectionare si executie a elementelor de

constructii si constructiilor se stabileste prin prescriptii speciale.

Stabilirea tolerantelor dispozitivelor si utilajelor de executie:

Pentru dimensiunile de baza pana la 100 mm, pe baza sistemului de tolerante stabilite in conformitate
cu standardele privind industria constructiilor de masini.

Pentru dimensiunile de baza de 100 mm sau mai mari, pe baza sistemului de tolerante precizat mai
inainte.

Cum montam polistirenul pentru fatade

 381

Materiale necesare:

1. Polistiren expandat 2. Adeziv si masa spaclu 3. Profile de colt 4. Plasa armare 5. Dibluri
polistiren 6. Amorsa

Unelte necesare:

1. Bidinea 2. Ciocan 3. Bormasina 4. Drisca zimtata si spaclu 5. Cutter 6. Nivela cu bula de

aer 7. Drisca cu burete
 382

Necesitatea izolarii peretilor exteriori:

Scopul izolatiei termice este realizarea confortului termic prin minimizarea consumului de
energie necesar pentru racire/incalzire.
Orice casa pierde energie prin elementele prezentate in schema alaturata de mai jos:
 383

1. Acoperis 30%
2. Ziduri 16%
3. Podea 16%
4. Cai de aerisire 3%
5. Improspatarea aerului 20%

Pentru a avea succes in reducerea consumului de energie pentru incalzire sau

racire, este esential ca zidurile exterioare sa corespunda unor standarde de izolatie termica.

Izolare termica
Izolarea prin exterior este extrem de eficienta, deoarece elimina pe cat posibil intreruperile
de izolatie. De asemenea limiteaza transferurile termice intre interior si exterior si astfel
contribuie la confortul locuintei, indeosebi iarna si vara.
 384

O cladire cu o buna izolatie termica are un consum energetic mic si contribuie indirect la

protejarea mediului, prin reducerea emisiunilor de gaze cu efect de sera.

Etape in montarea polistirenului

1. Pregatirea suprafetei Peretele trebuie bine curatat de praf si apoi spalat cu jet
de apa sub presiune. Lasati apoi sa se usuce perfect. Peretii foarte absorbanti (ex. BCA)
trebuie tratati in prealabil cu grund pentru ca mortarul care fixeaza placile sa nu se usuce
prea repede.

2. Aplicarea mortarului pe placi Preparati intr-un recipient mortarul, respectand

cantitatile pentru amestec. Aplicati mortarul in jurul placii sub forma unei benzi cu o latime
de 3-4 cm. In centru, asezati cateva gramajoare cu un diamentru de prox. 8 cm. In urma
presarii trebuie ca mortarul sa ocupe 40% din suprafata placii.
 385

3. Pozitionarea placilor pe perete  Aplicati placile una langa alta incepand de la baza

peretelui, de la un colt, mergand pana la partea superioara a peretelui mentinand o linie
dreapta. Miscati placa aplicata pana ajunge sa se fixeze bine langa celelalte placi.

4. Fixarea placilor in dibluri Placile de polistiren se fixeaza cu dibluri atunci cand peretii

sunt denivelati iar placile nu pot adera perfect la suprafata acestora. Aveti grija sa nu iasa in
afara placilor de polistiren capetele diblurilor. Se infig bine in perete folosind un ciocan.
Dibluirea se face cu cel putin 6 dibluri pe mp.
 386

5. Aplicarea mortarului de fixare Dupa intarirea mortarului cu care s-au fixat placile

trebuie aplicat stratul protector cu plasa de armare. Pentru aceasta se aplica un strat de
mortar pe o suprafata de aproximativ 1 m in partea superioara a peretelui de care se va
prinde plasa care mai apoi se va derula pana jos la soclu.

6. Prinderea plasei de armare Plasa de armare se acopera cu un strat de mortar

incepand din centrul plasei si apoi spre margini. Acest strat protector trebuie sa acopere
plasa in intregime. Grosimea stratului trebuie sa fie de aproximativ 3-5 mm.
 387

7. Montarea coltarelor cu plasa  Colturile cladirii fiind predispuse lovirii,

trebuie sa montam coltare metalice pe o inaltime de 2 m de la sol. Astfel colturile cladirii vor
fi protejate de actiunile mecanice.

8. Netezirea suprafetei Suprafata stratului protector se poate netezi inainte sa se

usuce. Folositi o drisca cu burete sau o bucata de polistiren. Indepartati astfel toate
imperfectiunile ramase dupa aplicarea stratului protector. Dupa uscare suprafata este gata
de aplicarea vopselei decorative.
 388

CUM PASTRAM AERUL CURAT: CAMERE FARA ALERGENI

Casa gradina
+ Font mai mare | - Font mai mic

CUM PASTRAM AERUL CURAT: CAMERE FARA ALERGENI

in ultimele decenii, viata cotidiana in marile orase, si nu numai aici, ne-au pus in fata unor situatii
speciale din punctul de vedere al pastrarii
sanatatii noastre. DOCUMENTE SIMILARE

In general, petrecerea unui numar incredibil 4

de ore in interiorul incintelor, construite mai
mult sau mai putin inspirat, au condus in
destule cazuri la aparitia sau accentuarea unor
stari ale corpului uman de la disconfort la
aparitia si dezvoltarea unor boli.
Flori care iubesc racoarea - AZALEE
Plante cu efecte toxice
ANANAS - cum puteti avea o planta de ananas

CASA PE ROTI

Muscata curgatoare

Scari de interior - Modele - imagini

Alocasia - ingrijire, Udatul, Solul

PREZENTAREA LOCUINTEI IN VEDEREA

MOBILARII. MODELE DE LIVING-URI
Vom incerca in cele de fata sa va prezentam
problema alergenilor, adica a acelor agenti care Tehnica chineza “taie si creste”
genereaza alergii si care sunt prezenti, sub o Guzmania - Cultivare, Udare si fertilizare
forma sau alta, in mediul construit in care
traim.

De asemenea, vom prezenta si unele mijloace

prin care putem sa limitam sau chiar anulam
influenta acestora.

Factori poluanti

Azi asistam la o modificare importanta a habitatului, fie in locuinta noastra, fie la locul de munca:
exista un adevarat asalt de materii si materiale noi folosite in acest scop.
 389

Toate acestea, plus unele modificari de comportament (de ex.: fumatul excesiv, introducerea
animalelor in locuinte etc.), au marit semnificativ numarul agentilor care agreseaza corpul uman.

In plus, aparatele de aer conditionat care, pe langa elementele benefice cunoscute (pastrarea
temperaturii si umiditatii aerului, in anumite limite), introduc in spatiul de locuit un element nou:
activarea miscarii aerului in incapere.

Fata de habitatul traditional autohton (de ex. cel interbelic), in care incaperile aveau inaltimi de
peste 3 m, cu suprafete (relativ) generoase, ulterior au aparut apartamentele de bloc, cu suprafete
si volume de locuit …economice.

Daca se considera un living cu un volum de cca. 35 m3 (ramas dupa scaderea  volumului ocupat

de mobilier), dotat cu un aparat de 12000 BTU/h (3,5 kWfrig), atunci la un debit de aer recirculat de
cca. 530 m3/h, se constata ca, practic, la fiecare 4 minute tot aerul din incapere, vehiculat de aparat,
a parcurs activ volumul incaperii.

Deci, in incinta s-a produs o activare semnificativa a circulatiei aerului interior.

In aceste conditii nu este de mirare ca toti poluantii, „cuibariti” in acest spatiu, sunt „vanturati” si
inhalati activ de catre ocupanti incaperilor, in doze crescute.

Sa recapitulam cativa dintre cei mai frecventi poluanti intalniti in incaperile noastre: aerosoli (praf,
fum de tigara, polen), par de animale (in living si in dormitoare), gaze (radon, monoxid de carbon,
emisii de ozon de la aparatura electronica), microorganisme (bacterii, spori de ciuperci, acarieni),
chimicale (componente organice volatile /COV-uri/, spray-urile anti-insecte, solventi iritanti), mirosuri
(in bucatarie) etc.

Cercetari recente au aratat ca „aerul din interiorul incintelor noastre este, probabil, de 8-10 ori mai
poluat decat cel din exterior”.

In acelasi timp, specialistii in domeniul studiului mediului inconjurator au aratat recent ca

cca. 50% din toate problemele noastre de sanatate sunt cauzate sau favorizate de poluarea aerului
interior, in special de prezenta aici a alergenilor.

In Fig 1 sunt prezentate sugestiv cateva zone de existenta a alergenilor in casele noastre.

 390

Cate ceva despre alergii

Studiile medicale din ultimele decenii au pus in evidenta impactul crescand al tuturor alergenilor
mentionati, asupra sanatatii omului.

Alergenii reprezinta suma substantelor straine care, odata introduse in organism (de ex. pe calea
aerului), produc alergii, adica majoreaza patologic sensibilitatea organismului, declansand reactia
acestuia.

Astfel, astmul alergic este o inflamare a partii inferioare a sistemului respirator; aceasta presupune
o suprapunere de efecte generate de prezenta unui astm si a unei alergii respiratorii (de ex. rinita
alergica).

O alergie se declanseaza cand sistemul imunitar „considera” unele substante inofensive (de ex.
polenul, praful etc.), ca fiind periculoase generand anticorpi pentru apararea organismului in cauza.

Odata cu activarea sistemului imunitar impotriva „intrusilor” apar si efectele secundare atat de
cunoscute precum: nasul care „curge”, ochii inflamati, stranuturile etc.

Ce sunt acarienii

Daca despre majoritatea agentilor mentionati mai inainte stim cate ceva, acarienii reprezinta
vietati mai putin sesizabile.
 391

Denumiti si „capuse de praf” (dust mites), acarienii sunt un fel de micro-purici sau micro-paianjeni,
care sunt purtati aleator prin spatiul unei incaperi, depunandu-se odata cu praful, in zonele ferite de
curentii de aer.

Iata cateva exemple ale caror dimensiuni variaza intre 80 si 120 microni (Fig 2 si Fig 3).

De regula, acarienii vietuiesc in toate casele (in covoare dar mai ales in mochete, mobilier,
asternuturi, perdele, tapiserii, prosoape) gradul de curatenie fiind acela care poate diferentia
numarul lor in locuinta, la un moment dat.

Se estimeaza ca intr-o gramada de praf, care ocupa volumul unei

linguri de supa, pot trai cateva mii de acarieni; acestia pot produce pana
la o jumatate de milion de cocoloase de excremente.

Aglomerarile de acarieni pot fi gasite in crapaturile de mobila si fisuri

de materiale de constructie, locuri in care curatarea profunda si
completa se face cu dificultate.

Pentru a avea o imagine sugestiva cu privire la impactul unei curatenii „de mantuiala”, unele studii
pun in evidenta o crestere in greutate cu 10%, in sapte ani, a unei perne obisnuite de dormit,
datorita cuibaririi aici a acarienilor si a depozitarii excrementelor lor.

Hrana uzuala a acarienilor provine din descuamarea pielii umane, iar apa si-o iau din vaporii de
apa furnizati tot de om, prin respiratie si transpiratie.

Ne apare din ce in ce mai clar imaginea raspandirii in aerul respirabil

al incaperii pe care o locuim, a acarienilor ca si a excrementelor lor,
datorita particulelor de praf cu care se asociaza.

Pentru persoanele mai sensibile alergic putem explica in acest fel

reactiile tipice in caz de infestare: de la simptome mai usoare (ochi inrositi, stranut, tusit sau
respiratie grea) la cele mai grave (astm bronsic, eczeme sau rinite alergice).

Influenta animalelor de companie

Sunt cunoscute rolul si importanta existentei animalelor de companie (caini, pisici, pasari de colivie
etc.) in viata oamenilor.

Cercetarile au aratat ca in cazul acestora nu animalele sau pasarile, in sine, sunt alergenice, ci
anumite reziduuri produse de catre acestea, reziduuri care sunt pierdute si raspandite constant in
mediul inconjurator (de ex. descuamarile, parul, puful, aerosolii de gainat uscat).

Cu toate acestea, chiar daca exista anumite rase de caini sau pisici care produc mai putine
descuamari (matreata, par), nu se poate spune ca aceste animale sunt complet non-alergenice.
 392

In ceea ce priveste pisicile studiile ne reamintesc de faptul ca aceste animale „autocuratindu-se”

continuu, isi imbiba blana cu propria saliva care, ulterior, se raspandeste in aerul din incinta, odata
cu parul eliminat.

Nu animalele sunt de vina pentru aceasta stare de fapt; insa, persoanele care sunt declarate
sensibile la alergii, trebuie sa evite convietuirea cu animalele, in incinte.

Evident exista o serie de masuri care pot fi luate pentru limitarea influentei factorilor alergenici
asociati cu raspandirea parului animalelor (saliva uscata, praf, polen etc.), ca de exemplu:
desprafuirea si aspirarea prafului, pastrarea pardoselilor de lemn fara covoare, evitarea tapiteriilor
acumulatoare de praf, evitarea mochetelor, imbaierea frecventa a animalelor.

Aceste masuri se iau in special in cazurile in care oamenii au fost declarati sensibili la alergii sau au
malformatii ale sistemului respirator.

Mijloace tehnice antialergice

Atmosfera poluata a marilor zone de aglomerare urbana, exterioara caselor noastre, este una din
cauzele existentei unei anumite parti de alergeni (praful, polenul, microorganismele aeropurtate
etc.).

Pe langa acestia, in atmosfera interioara incintelor in care traim, se gasesc alergeni suplimentari
(bacterii, mirosuri, chimicale, par de animale etc.) asupra carora va trebui sa actionam prin anumite
mijloace, pentru limitarea efectelor lor nefavorabile sanatatii noastre.

Enumeram unele mijloace de obtinere a unor incinte cu minimum de alergeni:

-       Tratamente specifice de curatare profunda a covoarelor si cuverturilor, ca si folosirea unor

substante de protectie anti-microbiana a suprafetelor curatate,
-       Folosirea echipamentelor de aer conditionat cu lampi ultraviolete germicide pentru
pastrarea suprafetelor bateriilor de racire neinfectate de ciuperci,

-       Utilizarea unor tratamente de soc cu ozon pentru distrugerea ciupercilor si bacteriilor,
-       Folosirea unor purificatoare de aer cu incarcare energetica ridicata pentru distrugerea
aerosolilor alergenici (virusi, bacterii, ciuperci, spori etc.),
-       Imprastierea unor aerosoli cu mare capacitate fungicida, germicida, biocida pentru
echipamentele de aer conditionat ale cladirii,
-       Nu in ultimul rand, folosirea unor aspiratoare performante pentru curatenia incintelor.
Sunt citate situatii practice in care aplicarea coroborata a unor asemenea tratamente intr-o incinta,
au condus la diminuarea cu 75% a numarului de aerosoli alergenici prezenti aici.

Traim intr-un paradox permanent: pe de o parte, ne-am montat la casa sau apartament ferestre
de termopan, ca sa ne separam etans de mediul de afara (anuland infiltratiile nedorite de aer,
zgomotul etc.), iar pe de alta parte, ne-am „auto-sechestrat” in interior cu alergeni, mirosuri si alti
poluanti.
 393

Fara indoiala, sistemele de filtrare a aerului ale aspiratoarelor de praf, ale aparatelor de aer
conditionat, ca si ale purificatoarelor de aer fac parte dintre armele redutabile de combatere ai
acestor agenti.

Eficacitatea acestora este insa diferita: dupa modelul constructiv si dupa …pret.

Aspiratoarele de praf

In cazul aspiratoarelor de praf, mai ales pentru resedintele persoanelor alergice, procurati si
folositi aspiratoare care utilizeaza:

-       filtre de inalta eficienta (HEPA) pe circuitul de aer care reintoarce

aerul aspirat in incapere,
-       apa ca element de filtrare si spalare a aerului aspirat din
incapere; acestea folosesc principiul epuratoarelor de gaze ( scrubbers),
spaland aerul poluat cu apa prin barbotare (amestecare cu vanturare); este
vizibila camera de spalare cu apa (in centru) si priza de aer viciat (in
dreapta, mijloc), in care se introduce tubul flexibil de captare (Fig 4).
Aspiratoarele cu filtre HEPA sunt mai usor de manevrat, dar necesita o
schimbare relativ frecventa a filtrului (care costa), mai ales in incaperile cu
grad important de murdarire.

Aspiratoarele cu spalare cu apa sunt ceva mai voluminoase, dar apa

barbotata de catre aerul poluat este un excelent retinator de agenti
poluanti.

Echipamentele de aer conditionat

Tendintele actuale in domeniul ventilarii caselor noastre arata necesitatea realizarii pana la patru
trepte de filtrare si purificare a aerului exterior introdus sau recirculat in incaperi, de catre aparatele
de aer conditionat cu care ne-am dotat, astfel:

-       prefiltrarea mecanica, pentru retinerea particulelor mai mari de 25 de microni,

-       filtrarea mecanica (conform normei europene EN 779), pentru retinerea particulelor
cuprinse intre 10 si 25 de microni,
-       trecerea  prin raze ultraviolete, pentru distrugerea bio-aerosolilor si
-       generarea  de oxidare foto-catalitica cu ultraviolete,  pentru distrugerea amestecurilor
volatile organice.

Proiect rezistenta - Se cere intocmirea proiectului de rezistenta pentru o

cladire industriala cu doua nivele (parter si etaj1)
Arhitectura
 DOCUMENTE SIMILARE
0

394
ROLUL SOCIOLOGIE IN URBANISM

EXTRAS DIN CURSUL INTRODUCERE IN

+ Font mai mare | - Font mai mic ARHITECTURA CONTEMPORANA

ARHITECTURA PERIOADEI MODERNE PE

TERITORIUL ROMANIEI: EVOLUTIE STILISTICA

Calculul planseului de beton armat

TEMA DE PROIECT SISTEM DE INCALZIRE SOLARA PENTRU

PREPARARE APA CALDA (BOILER PE GAZ
EXISTENT) SI INCALZIRE IN PARDOSEALA

Orasul contemporan

Windows Arhitect 3.0

DELIMITAREA HOTARELOR TERITORIILOR

CADASTRALE ADMINISTRATIVE SI BORNAREA
PUNCTELOR DE HOTAR

PLANUL URBANISTIC GENERAL - PUG

Se cere intocmirea proiectului de rezistenta pentru
o cladire industriala cu doua nivele (parter si etaj1). CONTEXT SI ATITUDINI FATA DE CONTEXT IN
Constructia este amplasata in orasul Craiova si are PROIECTAREA DE ARHITECTURA
functiunea de depozit de marfuri incarcarea utila
este notata cu p=500 daN/m .

Date geometrice :

inaltimea de nivel : hp=hef=4,2 m

dimensiuni in plan : - transversal: 3 deschideri egale (3x9+0,01N) [m] N=95

- longitudinal: 6 travee egale (6x6,00m)

peretii de inchidere sunt realizati din fasii orizontale de BCA in deschidere de 6,0 m

pardoseala de la parter si etaj se realizeaza din mozaic pe sapa

elementele structurii de beton nu se tencuiesc

acoperisul este termoizolat cu 9 cm de polistiren

hidroizolatia este de tip curent cu straturi de carton si bitum.

Structura de rezistenta

planseul este parter din beton armat monolit

planseul de acoperis din beton armat monolit

 395

structura de rezistenta : cadre transversale si longitudinale din beton armat monolit

stalpii din beton armat monolit

nodurile sunt de tip rigid

riglele cadrului la parter si etaj sunt constituite din grinzi principale si secundare care descarca pe stalpi

fundatiile sunt realizate din bloc de beton simplu si cuzineti din beton armat pentru stalpi si sub forma de
talpi din beton armat in cazul peretilor din zidarie.

Fundatiile se pot face incepand cu adancimea de 1,0m de la fata terenului natural.

Presiunea conventionala de calcul in gruparea fundamentala este de 0,3+0,01N si este data in 

Continutul proiectului :

Obiectul principal al proiectului il constituie planseul din beton armat peste parter si cadrul
transversal curent dintr-un ax central.

Proiectul se va baza pe calculul efectiv si dimensionarea elementelor la starea limita de rezistenta in

gruparea fundamentala.

La dimensionare se va lua in considerare numai incarcarile verticale.

Proiectul contine : - piese scrise, evaluarea incarcarilor, evaluarea eforturilor sectionale ;

dimensionare : placi, grinzi secundare, cadrul transversal, dimensionarea si calculul fundatiei.

Piese desenate :

sectiunea transversala si sectiunea longitudinala

plan cadru si armare planseu peste parter

armare grinzi secundare

armare grinzi principale

armare stalpi si fundatie.

Pentru structura de rezistenta se foloseste beton BC 25, pentru fundatii : BC 20

La armaturi se foloseste PC 52 si OB 37.

 396

EVALUAREA INCARCARILOR

Evaluarea incarcarilor pentru planseu terasa

Nr. Denumire Incarcare Coef. Incarcar

Crt. de e
componenta (strat) permanent
a simulta neta
-
normala (daN/m2
neitate )
(daN/m2)
n
Greutate placa planseu
terasa

0,10m*2500 daN/m3
Beton de panta

0,07m*2200daN/m3
Termoizolatie polistiren

20,0daN/m2
Protectie termoizolatie

mortar

0,05*2200daN/m3
Bariera de vapori

6,0daN/m2
Hidroizolatie 2c + 3b

19,0daN/m2
Protectie hidroizolatie

pietris

200daN/m2
TOTAL 1

Greutate zidarie atic

(2*36,50m*0,50+2*30,35m*0,50)*530daN/m2 = 35430,5 daN

3507,0 daN/(perimetru constructiei =133,7) = 265daN/m

 397

Greutate utila – zapada

150daN/m2*1,4 = 210,0daN/m2

TOTAL 2 937,0+265 = 1147,0daN/m2

Calculul inchiderilor din BCA

840daN/m2*1,3    = 1092,0daN/m2

1.2 Evaluarea incarcarilor pentru planseu parter

Felul incarcarii Incarcari normate Coef. incarcare

Incarcari calculat

Incarcari permanente planseu

1,0x1,0x0,02x2500/m2
Sapa M100 de 2 cm greutate

1,0x1,0x0,02x2100
Pardoseli mozaic 2 cm

1,0x1,0x0,02x2100
Total incarcari permanente

Incarcari utile

Total
1085 

Conform planului din figura 1 grinzile principale si secundare impart planseul in diferite suprafete ce au
urmatoarele dimensiuni :

5,915 si  1,55

2. REPARTITIA INCARCARILOR DIN PLANSEE PE GRINZILE SECUNDARE – PLANSEUL TERASA

Avand in vedere deschiderile mari se predimensioneaza sectiunile grinzilor secundare la 25cm x 60 cm.

Conform planului din figura 1 grinzile principale si secundare impart planseul in diferite suprafete ce
au urmatoarele dimensiuni :

5,915 si  1,55

 398

Grinda centrala 

Greutatea proprie a grinzii 

Incarcarea totala pe grinda secundara din planseul terasa va

deveni : 

DETERMINAREA MOMENTELOR INCOVOIETOARE DE CALCUL PENTRU GRINDA SECUNDARA DE LA

PLANSEUL TERASA

q =2880daN/m

In deschiderea I intre 1 si 2 

In deschiderea II intre 2 si 3 

Pe reazemul  2 :

Pe reazemul 3 : 

Grinda secundara dupa cum s-a considerat mai sus are urmatorii parametrii geometrici :

b = 25 cm, h = 60 cm, a = 2,5 cm, h0 = 57,5 cm.

 399

Armatura: otel PC 52 cu rezistenta de calcul admisibila Ra = 3100 kg/cm2.

Betonul: clasa 21/25 (BC 25) cu rezistenta admisibila Rc = 115 kg/cm2.

Pentru determinarea ariei de armatura si implicit a modului de armare a grinzii se va considera

solicitarea maxima la care este supusa grinda, dupa cum se vede mai sus aceasta are solicitare atat pe reazem
cat si in camp, in consecinta vom determina armarea atat pe reazem cat si in camp la momentele cele mai
mari deci cazurile cele mai defavorabile.

Calculul ariei de armare in camp se face la momentul

maxim 

 ; 

- armare in
camp adica –

Calculul ariei de armare pe reazem se face la momentul

maxim 

 ; 

- armare
pe reazem, adica –

Din rezemarea grinzilor secundare pe grinzile principale se obtin si reactiunile  astfel :

3. REPARTITIA INCARCARILOR DIN PLANSEE PE GRINZILE SECUNDARE – PLANSEUL PARTERULUI

Avand in vedere deschiderile mari, ca si la planseul terasei se aleg sectiunile grinzilor secundare la 25cm x 60
cm.
 400

Conform planului din figura 1 grinzile principale si secundare impart planseul in diferite suprafete ce
au urmatoarele dimensiuni :

5,915 si  1,55 , la fel ca planseul terasei

Grinda centrala 

Greutatea proprie a grinzii 

Incarcarea totala pe grinda secundara din planseul terasa va

deveni : 

DETERMINAREA MOMENTELOR INCOVOIETOARE DE CALCUL PENTRU GRINDA SECUNDARA DE LA

PLANSEUL TERASA

q =2746,25daN/m

In deschiderea I intre 1 si 2 

In deschiderea II intre 2 si 3 

Pe reazemul  2 :

Pe reazemul 3 : 
 401

Ca si la planseul terasa grinda secundara are urmatorii parametrii geometrici :

b = 25 cm, h = 60 cm, a = 2,5 cm, h0 = 57,5 cm.

Armatura: otel PC 52 cu rezistenta de calcul admisibila Ra = 3100 kg/cm2.

Betonul: clasa 21/25 (BC 25) cu rezistenta admisibila Rc = 115 kg/cm2.

Detereminarea ariei de armatura in camp pentru grinda secundara de la planseul terasa

Momentul maxim in camp este   ca atare vom

determina aria de armatura in camp corespunzatoare acestui moment dupa cum urmeaza :

 ; 

- armare in
camp adica –

Calculul ariei de armare pe reazem se face la momentul

maxim 

 ; 

- armare
pe reazem, adica –
 402

Din rezemarea grinzilor secundare pe grinzile principale la fel ca la planseul terasa se obtin si
reactiunile  astfel :

CALCULUL CADRELOR PRIN METODA CROSS

Pentru calculul cadrului se considera schematizarea de mai jos, dupa cum se poate vedea in figura avem
cadrul transversal. Pe cadru sunt pozitionate si reactiunile din grinzile secundare ce reazema pe grinzile
principale.

Dimensiunile adoptate pentru cadru sunt urmatoarele :

Stalpii : S 50x50 cm

Grinzile principale : G.P. 40x90 cm

 403

Grinzile secundare : G.S. 25x60 cm

Determinarea incarcarilor aferente grinzilor principale de la planseul terasa :

1,55

Grinda centrala 

Greutatea proprie a grinzii 

Incarcarea totala pe grinda secundara din planseul terasa va deveni :   

terasa -

Determinarea incarcarilor aferente grinzilor principale de la planseul parter :

1,55

Grinda centrala 

Greutatea proprie a grinzii 

Incarcarea totala pe grinda secundara din planseul parter va deveni : 

parter - 

Determinarea rigiditatilor . Momente de inertie. Momenete de inertie reduse

Momentele de inertie pentru elementele componente ale cadrului vor fi :

- momente de inertie pentru stalpi : I =   Is =  = 5,208*10-3 m4

- momente de inertie pentru grinzile principale : I =   Ip =  = 24,30*10-3 m4

 404

- momenete de inertie pentru grinzile secundare : I =   Is =  = 4,5*10-3 m4

Momentele de inertie reduse :

i1p =  m3 - moment de inertie redusa pentru stalp

I2p =  m3 - moment de inertie redusa pentru grinda principala

Structura dupa cum se vede in schematizare este impartita in noduri 8 noduri. In continuare se vor
determina coeficientii de rigiditate in noduri tratand fiecare nod in parte dupa cum se vede mai jos :

NODUL 1 

Verificare NODUL 1: δ14 + δ12 + δ15 = 1 0,2520 + 0,4959 + 0,2520 = 1

NODUL 2 : 

Verificare NODUL 2 : δ2-1 + δ2-3 + δ2-B +δ2-16 =1 0,1684 + 0,3315 + 0,1684+0,3315 = 1

NODUL 3 : 

Verificare NODUL 2 : δ3-2 + δ3-4 + δ3-C +δ3-7 =1 0,1684 + 0,3315 + 0,1684+0,3315 = 1

 405

NODUL 4 

Verificare NODUL 4: δ14 + δ12 + δ15 = 1 0,2520 + 0,4959 + 0,2520 = 1

NODUL 5 

Verificare NODUL 5: δ5-6 + δ1-5 = 1 0,3369+0.6630 = 1

NODUL 6 

Verificare NODUL 6: δ5-6 + δ2-6 + δ6-7 = 1 0,4960+0,2520+0,2520 = 1

NODUL 7 

Verificare NODUL 7: δ5-6 + δ2-6 + δ6-7 = 1 0,4960+0,2520+0,2520 = 1

NODUL 8 
 406

Verificare NODUL 8: δ5-6 + δ1-5 = 1 0,3369+0.6630 = 1

Determinarea momentelor de incastrare perfecta varianta de incarcare uniform

distribuita

Se vor calcula momentele de incastrare perfecta pentru grinzile (riglele) planseului terasa precum si
pentru grinzile (riglele) planseului intermediar, dupa cum se vede in formula se vor folosi incarcarile din cele 2

plansee  - incarcare planseu interemediar si  - incaracre planseu terasa

Pentru planseul intermediar sau planseul de la parter avem :

Rigla 1-2; 2-3;3-4 

Pentru planseul terasei avem

Rigla 5-6;6-7;7-8 

Determinarea momentelor de incastrare perfecta varianta de incarcare forte concentrate

Pentru planseul intermediar sau planseul de la parter avem :

Rigla 1-2; 2-3;3-4   unde

=46,33 tm

Rigla 5-6;6-7;7-8   unde

 407

=53,88 tm

Odata determinate momentele de incastrare perfecta perfecta pentru varianta de incarcare cu

sarcina uniform distribuita cat si pentru varianta pentru forte concentrate, se trece la aplicarea metodei Cross
pentru cele 2 cadre, si ulterior determinarea momentelor maxime din cadru. Schemele cadrelor precum si
aplicarea metodei Cross se regasesc mai jos.

Dupa determinarea momentelor din metoda Cross se trece la insumarea insumarea momentelor pe fiecare
rigla si stilp (pentru fiecare nod).Pentru usurare cadru se considera simetric.

Mreazem56=9,28+22,53=31,81tm Mreazem67=64,10+25,84=89,94tm

Mreazem12=12,78+28,49=41,27tm    Mreazem34=24,20+53,13=77,33 tm

Mst51=9,38+22,67=32,05 tm    Mst1A=9,78+4,605=14,38tm

MstA1 =4,89+2,302=7,19tm

CALCULUL ARMARII CADRULUI

. Determinarea armarii riglelor terasei si parterului

Avand momentele teterminate din insumarea momentelor pe noduri, dupa efectuarea metodei
Cross, se trece la armarea riglei superioare (TERASA). Cadrul fiind simetric se va considera rigla 5-6 aceasta
fiind si cea mai incarcata, ca atare se va dimensiona armatura acestei rigle. In figura de mai jos se considera
rigla ce are fortele si incarcarile dispuse :
 408

Determinarea reactiunii normale 

 ;

determinarea momentului in camp.

 Pe
ntru armarea riglei de la TERASA se cunosc urmatoarele date geometrice : b = 40 cm, h = 90 cm, a = 2,5 cm,
ha = 87,5 cm,

Armatura: otel PC 52 cu rezistenta de calcul admisibila Ra = 3100daN/cm2.

Betonul: clasa 21/25 (BC 25)    cu rezistenta admisibila Rc = 115 daN/cm2.

Se impune conditia: pmin = 0,22%

Calculul armarii pe reazem (moment negativ): 

- armare pe
reazem adica – 3Φ20+3 Φ22

Calculul armarii in camp (moment pozitiv): 

 
 409

- armare pe in
camp adica –3 Φ20+3 Φ22

CALCULUL ARMARII RIGLEI PRINCIPALE PARTER (GRINDA PRINCIPALA)

Determinarea reactiunii normale 

 ;

determinarea momentului in camp.

 410

 Pe
ntru armarea riglei de la PARTER se cunosc urmatoarele date geometrice : b = 40 cm, h = 90 cm, a = 2,5 cm,
ha = 87,5 cm,

Armatura: otel PC 52 cu rezistenta de calcul admisibila Ra = 3100daN/cm2.

Betonul: clasa 21/25 (BC 25)    cu rezistenta admisibila Rc = 115 daN/cm2.

Se impune conditia: pmin = 0,22%

Calculul armarii pe reazem (moment negativ): 

- armare pe
reazem adica – 3Φ20+2 Φ22

Calculul armarii in camp (moment pozitiv): 

- armare in camp adica – 6Φ20

Odata determinate ariile de armare ale riglelor principale se trece la executarea detaliilor de armare
anexate la sfarsitul prezentului proiect.

Determinarea armarii stalpilor cadrului

Se dimensioneaza sectiunea maxim solicitata si se pastreaza pe ambele etaje

Geometria sectiunii a=2,5cm, b=50cm, h=50cm, materiale folosite otel PC52  , OB

37  , beton clasa 21/25 (BC 25)    cu rezistenta admisibila Rc = 115 daN/cm2
 411

Solicitari la parter :   ; 

Solicitari etaj :  ; 

Armare simetrica

Rigiditatea sectiunii:

Forta critica de flambaj h=420cm este:

Coeficientul de majorare a efortului este:

pentru  se poatefolosi calculul simplificat al stilpului

se alege 
 412

6. CALCULUL STATIC AL PLANSEULUI TERASEI SI PLANSEULUI PARTERULUI

Conform datelor de proiectare pe directiile : 1,2,3,4,5,6,7 vom avea grinzi principale atat la nivelul terasei cat
si la nivelul planseului peste parter, iar pe directiile longitudinale : A, a,b,c,B,d,e,f,C,g,h,i,D vor f grinzi
secundare.

fig.1

In directia de calcul placa are 12 deschideri : pentru simplificare, schema de calcul se considera o
placa cu 5 deschideri egale cu reazeme simple dupa cum se poate vedea si in de mai sus.

Dupa cum se vede in figura am impartit planseu terasei in grinzi principale si secundare (nervuri). Facand
raportul laturilor unui planseu delimitat de grinzi se observa urmatoarele:

- ca atare armarea planseului se va face pe o singura directie, deci si calculul

planseului se va face pe o singura directie adica precum o grinda cu mai multe reazeme cu deschideri

aproximativ egale, deschiderile de calcul fiind  , sarcina

totala   si grosimea de 1 m .

6.1 DETERMINAREA MOMENTELOR INCOVOIETOARE DE CALCUL PENTRU PLANSEUL TERASA SI PLANSEUL

TERASA

a. CALCULUL SI ARMAREA PLANSEULUI TERASA

In deschiderea I intre A si B (in camp a) 

In deschiderea II si III (in camp b) 

In reazemul  B :
 413

In reazemul C : 

fig3

In continuare se trece la dimensionarea armaturilor, aceasta se face la momentele maxime

determinate anterior, se va face o dimensionare a armaturilor in camp cat si pe reazem dupa cum urmeaza :

Se considera grosimea placii de  10 cm si acoperirea de beton de  1,5 cm  .

Dimensionarea armaturilor in camp : 

Dimensionarea armaturilor pe reazem : 

 ; 

 ; 

Planul ce va reprezenta armarea planseului terasa este anexat ca piesa desenata.

 414

b. CALCULUL SI ARMAREA PLANSEULUI PESTE PARTER

Se va proceda intocmai ca in cazul planseului terasa, singurul lucru ce va fi diferit va fi

incarcarea 

Ca si mai sus se calculeaze momentele in camp si pe reazem considerand

incarcarea 

In deschiderea I intre A si B (in camp a) 

In deschiderea II si III (in camp b) 

In reazemul  B :

In reazemul C : 

Se considera grosimea placii de  10 cm si acoperirea de beton de  1,5 cm  .

Dimensionarea armaturilor in camp : 

 
 415

Dimensionarea armaturilor pe reazem : 

Armarea planseelor se regaseste in plansa atasata, intrucat armaturile alese pentru armarea
planseelor sunt de acelasi diametru se considera valabila armarea atat pentru planseul parter cat si pentru
planseu terasa.

CALULUL FUNDATIILOR

Fundatia se proiecteaza din blocuri de beton simplu si cuzineti din beton armat pentru stalpi. Presiunea
conventionala de calcul Pcc=0,3 +0,01N/  N=95

Pcc=0,3 +0,89=1,25N/mm2 =12,5daN/cm2 Pcc=12,5 t/m2

Se determina incaracarile pe fundatie, astfel avem incarcare din forta axiala N=151,5 t ; si
momentul de la baza fundatiei M=

a=b (fundatie patrata si nu se tine cont de moment)

 416

P=V2+V6=36.18+31.47=67.65t

   a=2,50m

Gf=(3,00x3,00x0,60+2,00x2,00x0,50+1,00x1,00x0,50)x2,5t/m3=19,75

R=N+Gf=67,65t+19,75t=87,40t

M=6,10tm
 417

   

 p1=11,06t/ m2; p2=8,36 t/m2

Dimensiunile in plan ale fundatiei sunt 300x300.

Determinand dimensiunile fundatiei se trece la executarea planului de fundatii, precum si la detaliile de

fundatie.

DOCUMENTE SIMILARE
1

Structuri Metalice
Calculul acoperisului PREVEDERI COMUNE TUTUROR
CONSTRUCTIILOR
Constructii
REGULI GENERALE DE DEFINIRE A MODELULUI
+ Font mai mare | - Font mai mic DE CALCUL AL STRUCTURII

EXECUTIA CONSTRUCTIILOR DIN ZIDARIE -

Materiale, Armaturi

OBIECTE SANITARE NECESARE PENTRU O

BAIE SI O BUCATARIE
Calculul acoperisului
Modul de monitorizare a ocuparii si utilizarii
terenului intravilan
Alcatuirea acoperisului
 caprior ROBOT MILLENNIUM

Cum montam peretii de gips carton

Sa se intocmeasca fisa tehnologica de executie a

unui tronson de canal de aductiune delimitat de
punctele A si B de pe planul de situatie anexat

Compozitia betonului

 pana
 popi
 clesti
 contrafise

Elementele componente ale unui acoperis sunt:

a)      sarpanta ca element de rezistenta

 418

b)      elemente auxiliare cu rol de iluminare sau de aerisire

Elementele componente ale sarpantelor sunt:

a) capriorii – se executa din lemn ecarisat sau din lemn rotund, se aseaza pe linia de cea mai mare
panta la distanta de 70 – 80 cm unul de celalalt. Sunt solicitati la incovoiere si se calculeaza ca
elemente simplu rezemate avand deschiderea de calcul egala cu distanta dintre axele de simetrie a
doua pane alaturate.

b) Panele – se executa din lemn ecarisat, se dispun la distanta de 3 – 4 m unele de altele, sunt
solicitate la incovoiere. Distanta de calcul este distanta dintre scaune cuprinsa intre 3,5 – 4,5 m.

c) Popii sunt elemente verticale ale structurii de rezistenta. Popii si capriorii se leaga intre ei prin
clesti executati din lemn ecarisat sau semirotund iar in planul de legatura sunt contrafise.

Incarcari care actioneaza asupra acoperisului

Incarcari normale permanente
 provin din greutatea proprie acoperisului si se noteaza cu g n [N/m2]

gn = 400 N/m2 pentru dranita

Incarcarea normala concentrata

 provine din greutatea muncitorilor ce transporta materiale sau din greutatea mijloacelor
de transport incarcate si se noteaza
 pn = 1300 N/m2 pentru un muncitor

Incarcari climatice

Incarcari din vant

provin din actiunea vantului si se manifesta ca forte exterioare in mod preponderent normale la

suprafata; se noteaza cu   [N/m2].

 =  · cn · gv [kN/m2]

 = 1; cn = 0,4; gv = 1,10 kN/m2

 = 0,44 kN/m2

 = coeficient dinamic

cn = coeficientul componentei normale a vantului

 419

gv = presiunea dinamica de baza la inaltimea respectiva

Incarcari din zapada 

= cz · cp · gz [kN/m2]

cz = coeficient de aglomerare la suprafata constructiei

cz = 0,29

cz = 1 daca   25º

cz = 0 daca   60º

Pentru unghiuri intermediare cz se obtine prin interpolare liniara.

Pentru  = 50º, cz = 0,29

cp = coeficient de sensibilitate al structurilor usoare si cp = 1…..1,1

gz = grosimea de referinta a stratului de zapada si gz = 2,2

= 0,70 [kN/m2]

Coeficientii incarcarilor
 incarcari permanente ng = 1,1
 incarcari concentrate np = 1,2
 incarcari din vant nv = 1,3
 incarcari din zapada nz = 1,6

Incarcari din calcul

g = ng · gn = 440 N/m2 = 0,44 kN/m2

p = np · pn = 1560 N/m2 = 1,56 kN/m2

Pv = nv ·   = 1,3 · 0,44 = 0,57 kN/m2

Pz = nz ·   = 1,6 · 0,7 = 1,12   kN/m2

Gruparea incarcarilor
 in timpul exploatarii constructiilor
 in timpul executarii constructiilor
 420

g + pz = 1,56 kN/m2

g + pv = 1,01 kN/m2

g + p = 2,0 kN/m2

Calculul capriorilor
Schema statica a incarcarilor solicitate

Capriorii se calculeaza la incovoiere ca elemente simplu rezemate asezate la deschiderea l 2 max. Se

considera ca un caprior preia incarcarile pe jumatatea distantei destinate invelitorii.

l1 = 70…90 cm distanta intre capriori

l1 = 83 cm

l2 = 3,0…4,0 m distanta intre pane

l2 = 4,9 m pentru consolidare se vor pune arbaletrieri

l3 = 3,5…4,5 m distanta intre scaune

l3 = 4,15 m

Solicitari

Dimensionarea capriorilor

Se face prin incercari cu respectarea conditiei:

 421

Pentru sectiunea

6 x 9:

11x13

Calculul panelar
Schema statica de incarcare – solicitare

Panele sunt solicitate la incovoiere, sunt considerate elemente simple rezemate, asezate in
deschiderea l3max.
 422

Solicitari

Dimensionarea panelor

Se realizeaza prin incarcari cu respectarea conditiei:

 423

Se adopta pane cu sectiunea 20 x 27 cm2

Calculul popilor
Schema statica de incarcare – solicitare
Solicitari
 424

Dimensionarea popilor Se calculeaza prin incercari cu respectarea

conditiilor:

Dimensionarea clestilor

Acestia se iau constructiv, in situatia de fata fiind de:

 425

2,8 x18 cm2

Calculul planseelor

Alcatuirea planseelor

La constructiile civile, planseele sunt alcatuite din placi si grinzi. Cele mai simple plansee sunt
alcatuite numai din placi sprijinite sau nu pe centuri de beton.

Armarea placilor

- pe doua directii, daca λ = 

 pe o directie daca λ = 

Incarcari care actioneaza asupra planseelor

2.1 Incarcari normale permanente

gnb = 250N/m2 pentru lemn – grosime de placa

gnp = 650N/mm2 pentru parchet

gnn = 940N/mm2 pentru mozaic (gresie)

2.2. Incarcari temporare

incaperi qn = 1500N/mm2

spatii de acces qn = 3000 N/mm2

birouri qn = 2000 N/mm2

2.3. Coeficientii incarcarilor

pentru incarcari din beton nb = 1,1

pentru pardoseala np = 1,2

 426

pentru incarcari vizuale 

2.4. Incarcari de calcul

P = ng · hs ·gb + np · gp + ng · gn [N/m2]

In care hp reprezinta grosimea placilor si hp = 15 cm.

2.5. Rezistente de calcul

Rezistenta la compresiune a betonului Rc = 9,5 N/mm2

Armatura OB 37 Ra = 210 N/mm2 (neted)

PC 52 Ra = 290 N/mm2 (profilat)

3. Calculul planseelor simple alcatuite numai din placi

3.1.Prevederi constructive pentru placi

Grosimea placilor armate pe o singura directie este:

1/30 lmin pentru rezemare simpla, pe constructie

1/35 lmin pentru incastrare elastica

Grosimea placilor armate pe doua directii este:

1/40 lmin, pentru rezemare simpla pe contur

1/45 lmin, pentru incastrare elastica

3.2. Distanta dintre armaturile de rezistenta se vor lua:

cel putin 70 mm, rezultand un numar maxim de 14 bare/m

cel mult 200 mm, rezultand un numar minim de 5 bare/m

Armaturile de rezistenta sunt:

bare drepte
 427

bare ridicate pe reazeme

calareti

3.3. Calculul solicitarilor

3.3.1. Pentru placile normate pe doua directii:

a) Momente in campul placii

b) Momente pe reazemele exterioare

c) Momente pe reazemele interioare

3.3.2. Pentru placile armate pe o directie

3.4. Dimensionarea armarii

Se calculeaza coeficientul β pentru fiecare directie:

 h0 = inaltimea utila a placii

 428

h0 = hp – 2

hp = grosimea placii

Rc = rezistenta la compresiune a betonului

Se calculeaza coeficientul ζ:

ζ = 1 – (1 – 2βc1r)1/2

Se calculeaza necesarul de armatura:

A = h0 · ζ · Rc/Ra [cm2]

3.5. Distributia de rezistenta pe metru.

- minim 5 bare/m

- maxim 14 bare/m

in cazul in care A < 5 bare/m se adopta constructiv 5 bare/m

minim 1/3 din aceste bare si cel putin 3 bare/m vor ramane continue in camp

2/3 din bare pot fi ridicate pe reazeme pentru a prelua momente negative

3.6. Planul de armare

Acest plan reda distributia armarii de rezistenta pentru 1m latime de placa. Fiecare tip de bara
primeste un numar de ordine care poarta denumirea de marca. Pentru fiecare marca se precizeaza
numarul de bare, diametrul barelor, cotele de pozitie in cofraj si lungimea de fasonare in modul de 5
cm.

Placa nr.1

Dimensiuni de calcul
 429

SECTIUNE VERTICALÃ PRIN ACOPERISUL CU SARPANTÃ

Constructii
+ Font mai mare | - Font mai mic
 DOCUMENTE SIMILARE
2

430
ZUGRAV-VOPSITOR-IPSOSAR-TAPETAR -
REALIZAREA ZUGRAVELILOR IN CULORI DE
HUMA LA O CASA
SECTIUNE VERTICALA PRIN Calculul armaturii pentru placa din beton armat in
ACOPERISUL CU SARPANTA domeniul plastic

Sectiunea verticala reprezinta urma unui CALCULUL CLADIRILOR CU PERETI

plan sau a unui sistem de plane verticale,
cu care se considera sectionata cladirea
prin zonele cele mai importante. Se
urmareste, in principal, explicitarea
alcatuirii sarpantei acoperisului, cu
dispunerea si caracteristicile
dimensionale ale elementelor de
STRUCTURALI DIN ZIDARIE
Calculul coeficientului global de izolare termica G
PROIECTAREA PRELIMINARA A CLADIRILOR CU
PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE
MONTAREA COLECTOARELOR SOLARE IN
SISTEM - DRAIN-BACK

rezistenta principale si auxiliare, precum Cum montam polistirenul pentru fatade

si ale elementelor de rigidizare.
PODURILE
Se recomanda intocmirea Reabilitari ale hidroizolatei
plansei cu sectiunea verticala prin CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI DIN LEMN
acoperis la scara 1:50, ceea ce
permite o buna prezentare a
principalelor componente.
Detaliile referitoare la partile importante ale
acoperisului, necesare pentru fi mai usor intelese, respectiv pentru a putea fi transpuse in
practica la executie, se prezinta in etapa urmatoare calculului elementelor sarpantei.

Sectiunea verticala se considera prin portiunea dreptunghiulara cu latime maxima a cladirii, zona in
care si solicitarile sunt cele mai mari; pentru simplificare si la restul portiunilor de acoperis, cu latimi
mai mici, se pot adopta aceleasi sectiuni ale elementelor sarpantei, daca diferentele nu sunt prea
importante, sau se reiau calculele, daca aceste diferente sunt mari.

Deoarece in aceasta etapa a proiectului dimensiunile sectiunilor nu sunt cunoscute pentru toate
elementele, urmand a fi stabilite prin calcul de rezistenta in etapa urmatoare, plansa se
intocmeste adoptandu-se valori date in etapa I pentru caracteristicile elementelor (valori
mijlocii).
Cotele reale, de detaliu, pentru aceste elemente se vor trece pe plansa dupa efectuarea
calculelor. La scara 1:50 diferentele intre dimensiunile adoptate si cele rezultate din calcul nu
sunt prea importante. Totusi, pentru eventuale modificari ulterioare necesare, se recomanda
executia desenului initial cu linii foarte subtiri, urmand ca definitivarea cu linii normale, ca si
indicarea dimensiunilor corecte ale elementelor calculate, sa se faca ulterior.
 431

Plansa poate prezenta sectiunea prin intreaga cladire cu acoperis cu sarpanta sau, pentru
simplificare, numai prin acoperis si prin ultimul nivel al cladirii. Pe aceeasi plansa se pot prezenta si
detaliile aferente, la scara convenabila, folosind elementele rezultate din calculul de rezistenta.

Pentru intocmirea plansei se recomanda urmatoarea succesiune:

Se deseneaza sectiunea verticala a cladirii, sau cel putin etajul, pana la ultimul planseu (inclusiv),
folosind elementele de la proiectul de arhitectura. Peretii exteriori se considera cu strat termoizolant
suplimentar, iar planseul din beton armat se adopta de 10 cm grosime. Corespunzator variantei de
stresina considerata in cadrul acestui proiect, planseul de beton armat se continua in consola,
dincolo de fata exterioara a peretelui, cu o

portiune corespunzatoare latimii stresinii, avand grosimea de 5…8 cm.

Din coltul superior al consolei se traseaza o linie inclinata cu unghiul  al acoperisului, adoptat
functie de natura invelitorii, care reprezinta marginea inferioara a capriorului. Paralel cu ea, se
traseaza latura superioara a capriorului, corespunzator inaltimii adoptate (h c), pana la verticala
marginii consolei planseului. O scandura 1,8…2,4 cm grosime, depasind 5…10 cm partea de jos a
consolei din beton armat si fixata cu cuie de capriori si cu suruburi in beton, va constitui pazia, cu rol
de inchidere si decorativ.

Se adopta aticul de zidarie, al carui margine interioara coincide cu fata interioara a peretelui exterior.
Grosimea aticului este de 25 cm, iar inaltimea necesara se adopta pana la marginea de jos a
capriorului. Pe atic, spre marginea interioara, se plaseaza cosoroaba, ca suport al capriorilor, pe lat
sau invers (dupa caz), pe o fasie de carton asfaltat. Cosoroaba se leaga de atic cu mustati de OB
sau cu agrafe metalice prevazute in zidarie la executie.

La distantele prevazute pe planul sarpantei se dispun popii, rezemati pe ultimul planseu prin
intermediul unor talpi scurte (50…60 cm), sustinand la partea superioara panele (pe cat posibil
bpop bpana), cu sectiunea in picioare (pentru a oferi un modul de rezistenta maxim). Muchia superioara
exterioara a panelor se teseste local, pentru rezemarea capriorilor.
 432

Se plaseaza orizontal perechile de clesti, imediat sub pane, de o parte si de alta a popilor, cu
capetele fixate pe fetele laterale ale capriorilor.

La o distanta de 70…100 cm sub pane, trecand printre clesti, se traseaza la 45˚ contrafisele, pana la
popi, avand rol de rigidizare transversala.

In cazul
unor

acoperisuri de latime mare, care necesita mai mult de trei popi pe directie transversala, popul
central se poate scurta, fiind rezemat pe clesti, prin intermediul carora va transmite incarcarile la
popii alaturati; in acest fel popul central devine un montant de rezistenta central.

Aceasta rezolvare a sarpantei are avantajul ca

permite degajarea spatiului central al podului, care
se poate amenaja ca mansarda locuita sau ca alt
spatiu util.

Se plaseaza pe capriori sipcile, dispuse cu sectiunea in

picioare sau pe lat (prima sipca fiind la capatul inferior al
capriorului, in apropierea paziei), sau astereala din
scanduri. Deasupra acesteia se prevede invelitoarea.
 433

Se completeaza desenul cu jgheaburi, burlane, carlige, sorturi de tabla. La scara plansei toate aceste
elemente, ca si altele de dimensiuni reduse (tigle, tabla), se prezinta schematic, prin linii de grosimi
diferite.

Pe ultimul planseu se prevede un strat de termoizolatie din material granular pilonat (zgura, granulit,
perlit etc.) 12…15cm si pardoseala simpla (dusumea de scanduri de 2,4 cm, dale de beton de 3 cm
grosime etc.).
Desenul se completeaza cu cote de nivel, in dreptul elementelor de rezistenta, cu denumirile fiecarei
componente a acoperisului, impreuna cu cotele dimensionale, adoptate sau rezultate din calcul.
Prezentarea plansei Sectiune verticala prin acoperis, la scara 1:50

Plansa, intocmita conform indicatiilor si simplificarilor date mai sus, se prezinta independent, pe
format A4 sau A3; de asemenea, se poate prezenta pe plansa format A3, insotita de detaliile
nodurilor principale ale sarpantei, indicate prin cercuri numerotate pe sectiune, a caror alcatuire se
stabileste dupa efectuarea calculelor de rezistenta pentru unele componente.
434
435
436
437
438
439
440
441
442
 443

Proiecție sală de mansardă. Gable acoperiș rupt

 
 444

ЕСТЬ ПРОТИВОПОКАЗАНИЯ. ПОСОВЕТУЙТЕСЬ С ВРАЧОМ

Коррекция носа. Лучший хирург 2019!

ПОДРОБНЕЕ

ART-PLASTIC.RU
РЕКЛАМА
 445

Твой источник конверсий. Высокая

окупаемость трафика
ПОДРОБНЕЕ

ADS.ADSTERRA.COM
РЕКЛАМА
 446

Знакомься с незамужними
ПОДРОБНЕЕ

VCHATE.COM
РЕКЛАМА

Mansarda este o locuință de tip loft situată direct sub acoperișul clădirii. Și nu doar sub
acoperiș, ci sub așa-numitul acoperiș de mansardă, proiectat special pentru obiecte de
acest tip. Proiecte case cu mansardă .
 447

Mansarda de mansardă a fost folosită în arhitectură încă din secolul al XVII-lea. Începutul
acestei idei a pus un cost ridicat al vieții în orașe mari din Europa de Vest care se dezvoltă
rapid. La acea vreme, faimosul arhitect francez Francois Mansara a pus sub acoperiș
primele apartamente de oaspeți din lume pentru oaspeții care nu au fost foarte distinsi. Din
numele inventatorilor și numele acestor spații.

Keraderm

Psoriazisul dispare în 2 zile printr-o metodă simplă

Imosteon

1 ingredient ciudat repară coloana vertebrală

În Rusia, mansarda a fost răspândită în secolul al XVIII-lea în tineretul St. Petersburg, unde
majoritatea caselor au fost proiectate inițial cu mansarde rezidențiale destul de strânse,
dotate cu ferestre de dormit. De mult timp, locuințele mansardei au servit ca un adăpost
pentru boemeni, funcționari minori și studenți săraci. În această cameră, Rodion
Raskolnikov și-a petrecut zilele grele. Prin urmare, astăzi podul a devenit un fel de simbol al
solitudinii creative, care de fapt are o valoare practică serioasă.

Avantajele casei cu mansarda

 o casă cu un mansardă bine echipată, dotată cu ferestre panoramice pe acoperiș
sau pe un balcon mic, îi plac ochiul cu estetica sa arhitecturală deosebită;

 planificată și echipată la mansardă este un plus important pentru spațiul de locuit al

imobiliar rezidențial;

 mansarda mansarda comoda devine adesea un loc preferat pentru jocuri de copii
mici;
 frumos mansard roof   cu ferestre îmbunătățește aspectul general al clădirii;

 mansarda poate fi realizata in casele vechiului stoc, crescand spatiul de locuit si

valoarea operationala generala a obiectului;
 448

 prezența unei încăperi mansardă mărește coeficientul de economisire a căldurii în

camerele inferioare;

 mansarda este considerată cea mai caldă cameră din casă datorită proprietăților
fizice ale aerului încălzit pentru a se ridica

KERADERM

Psoriazisul dispare în 2 zile printr-o metodă simplă

AFLAȚI MAI MULTE

Драники картофельные – отличный рецепт!

ПОДРОБНЕЕ

FOODIDEAS.INFO
РЕКЛАМА
 449

Chess Bot - Yandex.Games

ПОДРОБНЕЕ

YANDEX.COM
РЕКЛАМА|18+
 450

Знакомься с девушками твоего города

ПОДРОБНЕЕ

FRXGAIN.COM
РЕКЛАМА

În acest caz, mansarda poate fi echipată cu costuri minime, dacă ați inițiat o astfel de
soluție în proiect. Pentru a crea o cameră de acest tip, nu sunt necesare pereți portanți și
nici armături de fundație - numai grinzi cadru sistem de grătare   plus un acoperiș de
mansardă bine proiectat, cu sistem de izolație.

Care acoperis este mai bine pentru aranjamentul mansardei?

Clădirea mansardă este diferită de cea obișnuită sistem de acoperiș   prezența grinzilor
portante, prezența unei barieri suplimentare de hidroizolație și vapori, precum și o izolație
de înaltă performanță.

Pentru a amenaja o cameră spațioasă de mansardă sub un astfel de acoperiș,

înălțimea acoperișului ar trebui să fie maximă, ceea ce va necesita un calcul precis
 451

al unghiului de înclinare. Dacă folosiți un acoperiș cu șipci un unghi drept   panta, apoi de
170 mp. de metri de suprafață utilă a podelelor inferioare pot fi sculptate în cel puțin 30 de
metri de spațiu mansardă. Este foarte important să alegeți acoperirea acoperișului, iar
estetica în acest caz ar trebui să fie inferioară considerentelor practice și calculelor tehnice.
Dacă vorbim despre o sală de mansardă cu o suprafață mare fără grinzi de armare
suplimentare, atunci pentru a crea un sistem de acoperiș este mai bine să alegeți dale de
ondulenă sau bitum moale.
 452

ЕСТЬ ПРОТИВОПОКАЗАНИЯ. ПОСОВЕТУЙТЕСЬ С ВРАЧОМ

Коррекция носа. Лучший хирург 2019!

ПОДРОБНЕЕ

ART-PLASTIC.RU
РЕКЛАМА
 453

Знакомься с незамужними
ПОДРОБНЕЕ

VCHATE.COM
РЕКЛАМА
 454

Международная рекламная сеть

с качественным трафиком
ПОДРОБНЕЕ

ADS.ADSTERRA.COM
РЕКЛАМА
455
 456

Драники картофельные – отличный рецепт!

ПОДРОБНЕЕ

FOODIDEAS.INFO
РЕКЛАМА
 457

Chess Bot - Yandex.Games

ПОДРОБНЕЕ

YANDEX.COM
РЕКЛАМА|18+
 458

Знакомься с девушками твоего города

ПОДРОБНЕЕ

FRXGAIN.COM
РЕКЛАМА

Am nevoie de un balcon?
Balconul pe acoperișul acoperișului este o plăcere scumpă care va necesita o secțiune
separată în proiect. De regulă, balcoanele încorporate sunt folosite la mansardă, dar dacă
este posibilă creșterea suprafeței ferestrelor pentru dormitoare, vă puteți gândi la versiunea
suspendată.

Dr.Derm

Psoriazisul dispare în 3 zile printr-o metodă simplă!

 459

Imosteon

1 ingredient ciudat repară coloana vertebrală

Astăzi, pe piață există un tip special de ferestre pentru acoperiș care vă permite să instalați
un balcon direct în interiorul pantei acoperișului. Astfel de geamuri constau din două
obloane, permițând să ventilați camera într-o poziție sau să ieșiți pe balcon cu două
obloane deschise.
460
461
 462

ЕСТЬ ПРОТИВОПОКАЗАНИЯ. ПОСОВЕТУЙТЕСЬ С ВРАЧОМ

Коррекция носа. Лучший хирург

2019!
ПОДРОБНЕЕ

ART-PLASTIC.RU
РЕКЛАМА
 463

PrivetSecret - сайт знакомств

ПОДРОБНЕЕ

PRIVETSECRET.COM
РЕКЛАМА
 464

Шейте кукол и продавайте их дорого!

ПОДРОБНЕЕ

ERIZHEVA.RU
РЕКЛАМА

Cele mai populare soluție arhitecturală   pentru case mici, devine o deplasare a balconului
de la peretele rulant al clădirii înainte cu instalarea de suporți suplimentari sub formă de
coloane în prezența unui vizor, care va merge la nivelul cu un acoperiș comun.
Nuanțele designului și construcției de acoperișuri de mansardă
Principalele dificultăți de amenajare a acoperișului mansardei pot fi enumerate după cum
urmează:

 complexitatea instalării în acoperișul ferestrei pentru acoperiș, care va trebui să fie

echipată cu dispozitive de prindere și zăpadă;

 alegerea ferestrelor de acoperiș cu profil armat și sticlă călită este destul de limitată;

 nu se recomandă utilizarea acoperisului metalic, a foii profilate sau a fontei pentru

acoperirea acoperișului. Cauze - conductivitate termica ridicata, masa mare, acustica
ridicata in timpul precipitatiilor;

 cu cât sunt mai multe pante pe care se află acoperișul, spațiul mai puțin util va fi
reprezentat în camera de la mansardă datorită pierderii la colțuri;

 prezența unui număr mare de elemente din lemn va conduce în mod inevitabil la o
mare evaporare a umidității, care va trebui luată în considerare la instalarea izolației
 465

DR.DERM

Psoriazisul dispare în 3 zile printr-o metodă simplă!

AFLAȚI MAI MULTE

Luminări - cât mai multă lumină posibilă

Mansarda, ca și subsolul, este cel mai întunecat loc din orice casă. Prin urmare, pentru ca
șederea la mansardă să nu oprească psihicul, încăperile moderne din mansardă sunt în
mod necesar dotate cu sisteme speciale de ferestre. Dormer-ferestrele vin în două tipuri -
auditiv clasic, situat în rampa de acoperiș, și fațadă standard. O clasificare alternativă a
ferestrelor de acoperiș separă structurile înclinate și respectiv ferestrele verticale. Trebuie
remarcat faptul că ferestrele oblice (auditive) sunt capabile să transmită cu 40-45% mai
multă lumină decât omologii verticali.

Solitaire - Yandex.Games
 466

ПОДРОБНЕЕ

YANDEX.COM
РЕКЛАМА|18+

Goldshell KD2 Kadena Miner

ПОДРОБНЕЕ

GOLDSHELL.STORE
РЕКЛАМА
 467

Новогодняя скидка 5% на квартиры. Экопроект

West Garden
ПОДРОБНЕЕ

GARDEN-WEST.RU
РЕКЛАМА
 468

Luminatoarele moderne au o armare mai înaltă a profilelor și o rezistență sporită a

materialului de umplere a sticlei. Astfel de caracteristici măresc semnificativ costul
produselor, fiind calitățile necesare pentru ferestrele de acest tip.

La proiectarea unui mansardă, ar trebui să se acorde o atenție deosebită amplasării

ferestrelor, ținând cont de orientarea punctelor cardinale. Dacă este posibil, ferestrele ar
trebui instalate pe partea de est sau de vest pentru a obține cantitatea maximă de lumină
solară.
 469

Новости

Сам не гам, но другим дам: 10 вопросов о фудшеринге

Hondrostrong

1 ingredient ciudat repară coloana vertebrală

Un pic de izolare la mansardă

Mansarda în majoritatea cazurilor este o cameră neîncălzită, care este adesea folosită
numai în sezonul cald. Chiar dacă a fost instalat un sistem de încălzire la mansardă, trebuie
acordată o atenție deosebită izolației termice.
 470

În centrul Rusiei, grosimea plăcilor minerale cu densitatea maximă utilizată pentru izolarea
acoperișului ar trebui să fie de cel puțin 200 mm. Între stratul izolator și acoperiș trebuie
lăsat un spațiu pentru ventilația naturală. În același timp, în cadrul proiectelor este necesară
asigurarea prezenței barierului hidro și vaporilor.
 471

Dacă există o posibilitate, încălzirea acoperișului peste mansardă este mai bine să amâneți
pentru un singur sezon. O asemenea întârziere este utilă pentru că structuri din lemn   din
matrice va da în mod inevitabil umiditate, care va fi absorbit în materialele de încălzire.
Dacă grătarele se usucă bine, izolarea ulterioară a acoperișului va fi mai eficientă.

WORTEX

Cum se elimină papiloamele în mod natural (3 zile)

AFLAȚI MAI MULTE

Каркас купольного дома наивысшего

качества
САМЫЙ-ЭКОЛОГИЧНЫЙ.РФ
РЕКЛАМА
 472

Шейте кукол и продавайте их дорого!

ERIZHEVA.RU
РЕКЛАМА

ЕСТЬ ПРОТИВОПОКАЗАНИЯ. ПОСОВЕТУЙТЕСЬ С ВРАЧОМ

Коррекция носа. Лучший хирург 2019!

ART-PLASTIC.RU
РЕКЛАМА
 473

Instalarea izolației, a barierului de hidroizolație și a vaporilor se realizează cel mai bine

direct pe caneluri înainte de a instala sistemul de acoperiș. Dacă nu există o astfel de
posibilitate, puteți utiliza pulverizarea spumă poliuretanică în interiorul acoperișului pentru a
izola camera.

Caracteristici ale designului de case cu mansardă

 dacă vorbim de case mici cu mansardă compactă, construite cu ajutorul
unora capriori de lemn   dedesubt acoperișul moale, atunci când proiectăm fundația,
această sarcină poate fi ignorată;

 podeaua în orice caz va afecta în mod semnificativ aspectul clădirii. În procesul de

proiectare și de creare a unei vizualizări, este necesar să se ia în considerare toate
nuanțele externe care pot schimba estetica arhitecturală. Integrarea podului într-un design
tipic este o sarcină destul de dificilă, care necesită implicarea unor designeri de înaltă
calificare. Dar chiar dacă vorbim despre designul piesei, exteriorul casei cu mansardă
necesită o coordonare armonioasă cu caracteristicile tehnice și de design ale mansardei și
ale acoperișului la mansardă.

 accentul deosebit în proiectare trebuie pus pe izolarea efectivă și izolarea exemplară

a mansardei rezidențiale. Trebuie să se înțeleagă că podul este situat direct sub acoperiș,
care preia toate precipitațiile și încărcările vântului. În consecință, nivelul de izolare și de
etanșeitate al unei astfel de infrastructuri ar trebui să fie maxim;

 cerința standard pentru camerele de mansardă este aceea că distanța de la podea

la tavan ar trebui să fie de cel puțin 2,2 m. Dacă dimensiunile permit, atunci ar trebui să
planificați amenajarea unui sistem suspendat de plafon, de exemplu, din plăci de gips cu
lămpi încorporate.

 proiectul inițial de proiectare la mansardă este un subiect separat care merită atenția
atât a clienților, cât și a designerilor. În acest caz, unicitatea fiecărei dezvoltări este
inevitabilă, deoarece astfel de încăperi diferă întotdeauna una de alta prin înclinarea
plafoanelor, configurația camerei, amplasarea ferestrelor și alte caracteristici. Abilitatea de a
crea un dormitor confortabil, o sală de joc luminoasă sau un atelier spațios de creație în
pod, devine primordială la astfel de comenzi. Prin urmare, atunci când proiectați o astfel de
cameră, designerul ar trebui să știe scopul sălii de la mansardă.
 474

Solitaire - Yandex.Games
ПОДРОБНЕЕ

YANDEX.COM
РЕКЛАМА|18+
 475

Дрессируйте Овчарку сами Видео!

ПОДРОБНЕЕ

VW5.RU
РЕКЛАМА|18+
 476

Купите MS Office 2019 Pro Plus за 990₽

ПОДРОБНЕЕ

DIGI-KEYS.RU
РЕКЛАМА

Casele de mansardă de astăzi sunt la vârf de modă arhitecturală în domeniul construcțiilor

low-rise. Capacitatea de a obține mai mulți metri de spațiu utilizabil fără cheltuieli mari
reprezintă un stimulent serios pentru mulți clienți. În același timp, o casă cu mansardă
adaugă în mod semnificativ prețul, iar prezența unei astfel de încăperi crește semnificativ
valoarea utilizatorilor și a esteticului imobiliar rezidențial.

desen podea mansardă   - o etapă importantă de construcție. Mansarda (mansarda) este

rezidentiala sau spații nerezidențialecare este situat la ultimul etaj al casei. Aceasta este
una dintre cele mai profitabile și mai accesibile modalități de extindere a spațiului utilitar
imobiliar al unei clădiri. În acest articol vom examina în detaliu avantajele și trăsăturile
distinctive ale dispozitivului mansardă, etapele de construcție și multe altele.
 477

Keraderm

Psoriazisul dispare în 2 zile printr-o metodă simplă

Wortex

Cum se elimină papiloamele în mod natural (3 zile)

mansardă

Din înregistrările istorice pot fi identificate câteva puncte interesante:

 Etajul mansardei a fost inventat și construit pentru prima dată în Franța în 1630.

 Strămoșul construcției podului este un inginer francez, arhitectul Francois Mansart.

După cum puteți vedea, numele de adăugare este derivat din numele Mansara.
478
 479

Proiectarea în mod implicit a podelelor de mansardă este prevăzută în bugetul de

construcție al aproape a treia clădire rezidențială din România Federația Rusă. Podelele de
mansardă, de regulă, nu sunt tehnice în clădiri noi, ci sunt utilizate pentru a organiza
apartamente pe două nivele cu o zonă dublată. Costul pe metru pătrat este, de obicei, mai
ieftin cu 20-30% în comparație cu o podea obișnuită, datorită costurilor mai mici ale
construcțiilor și consumabilelor.
480
481
 482

Proiectare podele mansardate

Шейте кукол и продавайте их дорого!

ERIZHEVA.RU
РЕКЛАМА

Продажа вилл на Бали ROI 12% -

от $259 000 вид на океан!
MAGNUMESTATE.PRO
РЕКЛАМА
 483

Изучение Библейского Иврита

LP.ISRAELBIBLICALSTUDIES.COM
РЕКЛАМА|18+

Clădirea, ultimul etaj care presupune prezența unei structuri mansardate, poate fi mică (1-3
fl.) Sau mai multe etaje (3-15 sau mai mult). Construcția podelei de mansardă este realizată
din structuri care sunt de înaltă rezistență, fiabilitate și accesibilitate.

KERADERM

Psoriazisul dispare în 3 zile printr-o metodă simplă

AFLAȚI MAI MULTE
 484

Nu contează dacă clădirea se construiește de la zero sau se completează structura

existentă, indiferent dacă este din oțel casa casei   sau o clădire tradițională din piatră -
trebuie să proiectați.
Este în documentația de proiect   Sunt prevăzute toate informațiile tehnice despre sarcina
maximă admisă pe cadrul unei clădiri inferioare, aspectul (tipul și materialul acoperișului),
comunicațiile, aspectul intern și opțiunile estimate pentru placare, izolație și alte
caracteristici, fără care construcția mansardă nu este suficientă.
485
 486

Caracteristici de design de mansardă

Dacă înțelegeți software-ul pe care arhitecții îl utilizează pentru a-și desfășura activitatea,
există șansa de a se descurca singuri cu sarcina. Opțiunea corectă ar fi să comandați un
proiect sau un proiect LSTK de la un arhitect profesionist specializat în construcția unei
firme de mansardă sau cel puțin un student (freelancer) al cursului de arhitectură al cursului
de mijloc. Este important de înțeles că finalizarea cu succes a construcției depinde direct de
documentația proiectului, care trebuie să fie elaborată corespunzător în conformitate cu
standardele moderne.
 487

Proiectarea podelelor de mansardă se realizează în programe grafice care calculează

automat toți parametrii (greutatea metalului, tipurile și tipurile de profil LSTK și LMK, sarcina
externă etc.).
 488

Tipuri de acoperișuri de mansardă

Bubble Hit
ПОДРОБНЕЕ

YANDEX.COM
РЕКЛАМА|16+
 489

Гражданство Евросоюза – ускоренно!

ПОДРОБНЕЕ

INTERNATIONAL.EXPERT
РЕКЛАМА
 490

Купите ключ для Windows 10 Pro за 890 ₽

ПОДРОБНЕЕ

DIGI-KEYS.RU
РЕКЛАМА|16+
 491

 Pardoseală unică. Cel mai ieftin mansardă este un singur acoperiș, care nu necesită
costuri ridicate de construcție. Oțelul galvanizat este perfect pentru acoperiș foaie de profil,
ondulin, țiglă metalică. Înclinarea spre macar este extrem de eficientă pentru regiunile cu o
cantitate mare de precipitații, deoarece masele de apă sau de zăpadă nu stau la un unghi
fix de înclinare.
 Gable acoperiș. Proiectarea unui mansardă de acest tip este puțin mai complicată
decât o șopron, dar o depășește cu fiabilitate, deoarece poate rezista încărcăturii ridicate de
zăpadă și vânt.

 Proiectarea podului de șold este mai dificilă din cauza necesității de a construi patru
laturi înclinate. Masa de zăpadă pe podelele de la mansardă nu se acumulează, dar curge
imediat în jos. Un tip foarte popular de mansardă în clădiri înalte.

Wortex

Cum se elimină papiloamele în mod natural (3 zile)

 492

Keraderm

Psoriazisul dispare în 3 zile printr-o metodă simplă

Ce ar trebui să caut când proiectez un acoperiș (mansardă)?

 493

 Montarea cadrului la fundație. Trebuie să știți dacă podul va ieși dincolo de

suprapunerea interfata sau va rămâne în perimetrul său.
 Materiale de acoperis. O etapă importantă a pregătirii proiectului, este necesar să se
ia în considerare posibilele încărcări ale structurii acoperișului (zăpadă, vânt, lăcuit, izolare
etc.). Opțiune bună   placi moi sau metal, o podea profesionala este, durata de viață a
acestor materiale face 40-60 de ani. Nu se recomandă economisirea materialelor de
acoperiș, ar trebui să fie rezistente la foc și durabile.

 Forma acoperișului. Designul de acoperis trebuie combinat constructiv cu aspectul.

O varietate de forme vă permite să construiți diferite tipuri frumoase.
 494

Informații utile: arhitecții profesioniști nu lucrează prea rar la distanță, astfel încât puteți să
comandați proiectarea acoperișului online fără să vizitați biroul și să negociați prin
 495

conferințe video gratuite. Se recomandă încrederea în activitatea de proiectare specialiștilor

cu înaltă calificare.

Bubble Hit
ПОДРОБНЕЕ

YANDEX.COM
РЕКЛАМА|16+
 496

Как с нуля сшить куклу за 7 шагов?

ПОДРОБНЕЕ

ERIZHEVA.RU
РЕКЛАМА
 497

Продажа вилл на Бали ROI 12% - от $259 000 вид

на океан!
ПОДРОБНЕЕ

MAGNUMESTATE.PRO
РЕКЛАМА

Designul sistemului de acoperiș al acoperișului este realizat în sisteme software precum:

ArchiCAD, AutoCAD, ArCON și o soluție simplă FloorPlan3d. Orice program pentru
proiectarea unui acoperiș în 3D vă permite să efectuați calculele necesare, pentru a forma o
imagine vizuală cu o previzualizare a mansardei în diferite unghiuri.

Acest lucru este interesant: cunoașteți numele ferestrei în pod sau pe acoperiș într-un
unghi? - răspunsul corect este dormitorul.
Proiectarea podelelor de mansardă este parte integrantă a prefabricatelor
moderne construcție cadru. construit folosind materiale durabile de acoperiș va tolera frig și
căldură bine. Attic - este o oportunitate de a evidenția aspectul originalității și esteticii.
Video despre proiectarea acoperișurilor de case de țară:
   div\u003e .uk-panoul ")" data-uk-grid-margin = ""\u003e
Un acoperiș de mansardă de înaltă calitate poate înlocui complet construcția celui de-al
doilea etaj în casă. În același timp, deveniți o cameră confortabilă și funcțională. Proiecte
moderne   vă permit să creați opțiunea perfectă a acoperișului, mărind în mod semnificativ
cantitatea de teritoriu utilizat. Alegerea finală depinde de fundație, materiale de finisare.
Este extrem de important să creați un calcul precis. Luați în considerare sarcina vântului și
cantitatea posibilă de precipitații.
 498

KERADERM

Psoriazisul dispare în 3 zile printr-o metodă simplă

AFLAȚI MAI MULTE

  Avantajul spațiilor de mansardă

Construcția podului este una dintre cele mai interesante lucrări din procesul de construcție.
Datorită proiectului competent al casei cu un acoperiș de mansardă, dintr-o mansardă
obișnuită, este posibil să se primească spații suplimentare. Astăzi, podelele de la mansardă
creează camere de joacă pentru copii, biblioteci, colțuri sportive și camere confortabile.
Având în vedere o penetrare suficientă a luminii prin ferestre, poate fi amenajată o grădină
de iarnă.

Toate acestea permit utilizarea optimă a mansardelor inutile și îmbunătățirea semnificativă

a aspectului întregii structuri. Proiectul podelei mansardate este posibil dacă acoperișul
casei are o vedere oblică sau o formă ruptă. Principala condiție a problemei este
amplasarea corectă a acoperișului și a fațadei. Linia lor de intersecție nu trebuie să fie mai
mare de 1,5 metri de podea.

În proiectul de la mansardă ar trebui să se plaseze înălțimea peretelui cel puțin 1,4 metri,
altfel utilizarea maximă utilă a podelei va fi foarte dificilă.

Un astfel de acoperis este construit pe baza codurilor de construcție. Proiectele de

mansardă ar trebui să fie tratate de către profesioniști. din suprafața totală   structura,
materialul de acoperis, clima și alți factori, depinde de tipul de construcție.
 499

Шейте кукол и продавайте их дорого!

ПОДРОБНЕЕ

ERIZHEVA.RU
РЕКЛАМА

Bubble Hit
ПОДРОБНЕЕ

YANDEX.COM
РЕКЛАМА|16+
 500

Продажа вилл на Бали ROI 12% - от $259 000 вид

на океан!
ПОДРОБНЕЕ

MAGNUMESTATE.PRO
РЕКЛАМА

Avantajul proiectării unui proiect de acoperiș cu o mansardă:

creșterea suprafeței utile a casei;

îmbunătățirea estetică a aspectului acoperișului;

viteza de instalare;

posibilitatea de a ridica o podea suplimentară sub acoperiș într-o casă deja operată.

Wortex

Cum se elimină papiloamele în mod natural (3 zile)

 501

Keraderm

Psoriazisul dispare în 2 zile printr-o metodă simplă

Fiți atenți! Dacă intenționați să construiți o mansardă în casa finită, trebuie să evaluați
starea pereților purtători și fundația însăși.
  Tipuri de mansardă

Saw - cel mai mult acoperis simpluarătând ca un plan înclinat. Ca rezultat, putem obține o
structură cu un singur perete cu drepturi depline.
Gable - folosit în construcția de case cel mai adesea. Un astfel de acoperis este montat de
două rampe care se văd în direcții opuse.

Tehnologie de construcție la șantier cu patru rampe. Aceasta este o structură mai

complexă, care permite creșterea semnificativă a suprafeței de construcție.

Acoperișurile acomode sau conice sunt utilizate în clădiri cu formă rotunjită. În mod
obișnuit clădiri rezidențiale   rareori utilizate, deoarece se referă la proiecte mai specifice ale
mansardei.
Tipul de acoperiș tip mansardă determină înlăturarea ramelor în afara clădirii, datorită
consolelor speciale.

Opțiunea cu mai multe vârfuri este, de asemenea, un tip destul de complicat de construcție
care poate fi folosit în clădiri mari. El este foarte atractiv în ceea ce privește aspectul, însă
necesită doar o abordare profesională.
 502

Cel mai ușor tip de acoperiș pe care îl puteți face - acoperiș gable. Este potrivit pentru case
cu un singur etaj, garaje și alte clădiri mici. Aici sunt doar versiunea sa clasică limitează
zona. În practică, structurile rupte de tip gable au devenit foarte populare. Când le folosiți,
puteți obține o adevărată capodoperă arhitecturală. Datorită răsucirii speciale a patinei,
 503

putem crea o geometrie ruptă - doi pereți dreptunghiuiți cu înclinație unul spre celălalt, la
joncțiunea pe care o formează o margine. Diferența dintre simetrice normale și
gable construcție ruptă   pot fi văzute în fotografie.

Шейте кукол и продавайте их дорого!

ПОДРОБНЕЕ

ERIZHEVA.RU
РЕКЛАМА
 504

Bubble Hit
ПОДРОБНЕЕ

YANDEX.COM
РЕКЛАМА|16+
 505

Продажа вилл на Бали ROI 12% - от $259 000 вид

на океан!
ПОДРОБНЕЕ

MAGNUMESTATE.PRO
РЕКЛАМА
 506

  Gable acoperiș rupt

Este posibil să se construiască un astfel de acoperiș în mod independent, dar pe baza unui
proiect de inginerie de înaltă calitate al unui pod cu acoperiș gable. Este necesar să se ia în
considerare toate sarcinile posibile pe tavan. Arhitectul va desena, de asemenea, o schemă
a viitoarei structuri, ar sparge elementele separate. Toate acestea vor permite calcularea
volumului mansardei și achiziționarea cantității necesare de material.
Cantitatea și calitatea materialului depind de condițiile meteorologice din regiune. În locurile
cu precipitații semnificative, este necesar să se mărească unghiul acoperișului însuși.

Vă rugăm să rețineți: Astăzi, proiectul unui acoperiș gable cu mansardă se poate face
folosind Internetul. Există site-uri speciale cu o formulă de calcul stabilită, online, puteți
obține desenul necesar. Dar pentru a înțelege schema rezultată, aveți nevoie de anumite
abilități în construcții.
 507

HONDROSTRONG

1 ingredient ciudat repară coloana vertebrală

 508

AFLAȚI MAI MULTE

Diagrama sistemului de bare de acoperiș rupt

  Selectarea materialelor

Pentru un acoperiș spart, este mai bine să le folosiți materiale din lemn. Rafturile din lemn
vor facilita în mod semnificativ acoperișul și vor asigura fiabilitatea structurii. Instalarea
acoperișului trebuie făcută cu ajutorul unor paranteze.
 509

  izolație

O mare importanță pentru utilizarea optimă a mansardei este izolarea sa. În același timp,
stratul trebuie să fie de cel puțin 20 cm. Izolarea insuficientă va reduce încălzirea camerei în
 510

timpul iernii și va încălzi camera prea mult în timpul verii. Materialul poate folosi spumă de
sticlă sau spumă de polistiren. Spre deosebire de obicei vată minerală, izolația spumei va
dura mai mult. De asemenea, materialele moderne au izolație fonică, au un efect bun
asupra umezelii, nu ard și au o rezistență ridicată la îngheț.
511
 512

Bubble Hit
ПОДРОБНЕЕ

YANDEX.COM
РЕКЛАМА|16+
 513

Шейте кукол и продавайте их дорого!

ПОДРОБНЕЕ

ERIZHEVA.RU
РЕКЛАМА

Продажа вилл на Бали ROI 12% - от $259 000 вид

на океан!
 514

ПОДРОБНЕЕ

MAGNUMESTATE.PRO
РЕКЛАМА

  Tehnica de izolare la mansardă

Tipuri de mansarde
Cel mai ușor tip de acoperiș pe care îl puteți face propriile mâini este un acoperiș gable.
Este potrivit pentru case cu un singur nivel, garaje și alte clădiri mici. Aici sunt doar
versiunea sa clasică limitează zona. În practică, structurile rupte de tip gable au devenit
foarte populare. Când le folosiți, puteți obține adevărate capodopere arhitecturale. Datorită
răsucirii speciale a patinei, putem crea o geometrie ruptă - doi pereți dreptunghiuiți cu
înclinație unul spre celălalt, la joncțiunea pe care o formează o margine. Diferența dintre
construcția normală simetrică și cea a șanfurilor poate fi văzută în fotografie.

Orice persoană care dorește să optimizeze spațiul din casa lor, va folosi cu siguranță
spațiul mansardă pentru orice scop. Totuși, atât de mult spațiu, format din caracteristicile de
proiectare ale acoperișului, nu ar trebui să fie irosit. Acesta este motivul pentru care
acoperișurile de mansarde au fost și vor fi mereu în căutare.

Trăsături distinctive și avantaje ale mansardelor

În primul rând, ar trebui să fie desemnat ceea ce numim podul: o cameră în zona
mansardei, fațada căruia este formată de suprafață acoperiș înclinat. Această parte a
clădirii este foarte atractivă datorită cantității mari de lumină și aer. În plus, mansarda oferă
casei o vedere fină, frumoasă.
Proiectul cu podea mansardă este cel mai profitabil și mai economic dacă doriți să obțineți
un spațiu de locuit suplimentar fără a recurge la costuri inutile. De asemenea, timpul de
construcție al podului este mult mai mic decât podeaua completă.

Cu ajutorul podelelor de la mansardă, puteți mări spațiul de locuit al casei fără al evacua.
Aceasta înseamnă că funcționarea clădirii nu se oprește nici în stadiul activ al construcției.

Cu o abordare adecvată a aranjamentului, datorită mansardei poate reduce semnificativ

pierderea de căldură a clădirii în ansamblu.

Codurile de construcție moderne prevăd ca intersecția dintre acoperiș și fațadă să fie la cel
puțin 1,5 metri de la nivelul podelei podelei. Dacă această condiție nu este îndeplinită,
atunci sediul poate fi denumit oficial doar un pod, dar nu o mansardă.

Proiectele de case cu acoperiș de mansardă pot crește densitatea clădirilor, ceea ce este
important pentru zonele cu o cantitate limitată de terenuri alocate pentru zonele
rezidențiale.
 515

Tip de acoperiș și aranjament mansardă

Forma mansardei depinde, de obicei, de tipul acoperișului. Podelele de mansardă sunt
triunghiulare, sparte, cu o formă asimetrică; pot fi situate atât deasupra întregii case cât și
deasupra părții sale.

Tipuri principale de acoperișuri:

1. Pent. Cea mai simplă versiune a acoperișului. Un astfel de acoperis este realizat sub
forma unui plan înclinat fixat la portante. În acest caz, mansarda se rezolvă foarte rar.

2. Cilindrice (dvukhskatnaya). Ușor de instalat și foarte fiabil. Acoperișul are două

pante, îndreptate în direcții opuse. Pe astfel de acoperișuri sunt cel mai adesea făcute loft-
urile.
3. Polilinie. Este un subspeci acoperiș gable. Se utilizează cel mai adesea în clădiri
mici, potrivite pentru aranjamentul mansardei.

4. Hip și poluvalmovaya. Subspecii acoperișuri încovoiate. Deși liniile întrerupte nu sunt

la fel de expresive ca silueta clasică cu două pante, podelele de la mansardă nu suferă de
acest lucru, ci doar câștigă.

5. Dome, piramidă, conică. Utilizat pentru structuri cu contururi rotunjite, poligonale.

Pentru a construi un loft în acest caz va fi foarte problematică, dar totuși, este posibil.

Шейте кукол и продавайте их дорого!

ПОДРОБНЕЕ

ERIZHEVA.RU
РЕКЛАМА
 516

ЕСТЬ ПРОТИВОПОКАЗАНИЯ. ПОСОВЕТУЙТЕСЬ С ВРАЧОМ

Лечение рака без очередей.

ПОДРОБНЕЕ

EUROONCO.RU
РЕКЛАМА
 517

Bubble Hit
ПОДРОБНЕЕ

YANDEX.COM
РЕКЛАМА|16+

Varietate de modele de acoperiș mansardă

Principalele tipuri de mansardă sunt următoarele:

 un singur nivel cu dvukh sau acoperis înclinat;

 un singur nivel cu instalarea de console de la distanță;

 două niveluri cu suporturi de tip mixt.

Atunci când alegeți tipul de acoperiș, luați în considerare intensitatea încărcăturii care va
afecta acoperirea.
 518

Dacă vorbim despre stilul de finisare a acoperișului, atunci doar tu, nu există restricții.
Principalul lucru este că alegerea nu contravine cerințelor operaționale.

Un acoperiș triunghiular de mansardă cu linii drepte este cel mai ușor de construit.
519
520
 521

Mansarda, în raport cu pereții, poate fi localizată la locul respectiv sau poate trece granițele
sale exterioare. Pereții exteriori ai podelelor de la mansardă pot fi izolați atât complet cât și
fără a părăsi limitele incintelor încălzite. Alegerea sistemului arhitectural sub forma unui pod
implică utilizarea unor structuri și materiale ușoare.

Новости

Ресайкл, реюз, зеро-вейст и другие осознанные эко-привычки

Keraderm

Psoriazisul dispare în 3 zile printr-o metodă simplă

La proiectarea mansardei, luați în considerare următoarele aspecte:

 schema de proiectare, materialul pentru structurile de închidere, părțile sunt

determinate ținând seama de parametrii arhitecturali ai clădirii în ansamblu;

 forma și dimensiunile camerelor sunt importante, astfel încât alegerea gardurilor

translucide (ferestre verticale, înclinate), instalarea acestora ar trebui să țină cont de
interiorul și aspectul clădirii;

 alegerea unei variante a planului mansardat trebuie făcută pe baza întregii planificări
a clădirii;

 mansarda, echipată sub acoperiș acoperiș, necesită o selecție atentă a materialului

de acoperiș, izolație, impermeabilizare și etanșare.
În spațiul subrădit, peretele lateral inevitabil format, nepotrivit pentru carcasa de înaltă
calitate. Ele apar atunci când se instalează pereți verticali. Cu un design adecvat, aceste
zone pot fi folosite pentru diferite nevoi (cămară, dulapuri încorporate etc.).

Lățimea structurii pentru dispozitivul mansardă trebuie să fie mai mare de 4,5 m. În plus,
spațiul de podea al mansardei nu poate fi mai mic de 7 m 2, iar raportul podea / pardoseală
este de 1: 2.
 522

щенки французского бульдога

ПОДРОБНЕЕ

ZHEMEF.RU
РЕКЛАМА

ЕСТЬ ПРОТИВОПОКАЗАНИЯ. ПОСОВЕТУЙТЕСЬ С ВРАЧОМ

Лечение рака без очередей.

 523

ПОДРОБНЕЕ

EUROONCO.RU
РЕКЛАМА

Шейте кукол и продавайте их дорого!

ПОДРОБНЕЕ

ERIZHEVA.RU
РЕКЛАМА

Mansarde cu costum de pantă spartă, dacă dimensiunile sale nu se încadrează într-o formă
triunghiulară. Datorită acestei tehnici, zona pereților laterali este redusă. Zona de la
mansardă poate fi utilizată în mod optim. Din nefericire, schema electrică a unui acoperiș
spart este mult mai complicată, iar construcția acesteia este mai scumpă. Cu respectarea
proporțiilor necesare ale casei, înălțimea clădirilor podelei mansardate cu un acoperiș
înclinat este considerabil mai mică. În plus, zona mansardă utilă este pierdută sub un
acoperiș spart.

La casele cu o medie care poartă perete   se utilizează, de asemenea, sistemul de bare de

acoperiș. Desenele sunt prezentate mai jos. O curea inferioară cu un suport în centrul
sarcinii este adesea ușurată. Înălțimea tavanelor la sediul rezidențial al podului ar trebui să
fie de cel puțin 2,5 m, dar poate include și o parte a încăperii cu o înălțime mai mică. Zona
zonei cu o înălțime mai mică este supusă unei reglementări stricte. Merită să luați în
considerare, cu cât panta acoperișurilor este mai mare, cu atât este mai spațioasă spațiul
de acoperiș. În consecință, cu o pantă de 30 de grade, înălțimea minimă este de
aproximativ 1,2 m, cu o pantă de 45-60 grade, 0,8 m, mai mult de 60 nu mai este
normalizată. Lățimea camerei nu trebuie să fie mai mică de 2,4 m.
 524

Unghiul optim de înclinare a grinzilor trebuie să fie între 45 și 60 de grade. Dacă acoperișul
are o pantă de 45 de grade, utilizați sistemul de prăjini obișnuit. În acest caz, plafoanele din
pod sunt înclinate. În cazul în care proiectul prevede un acoperiș cu o pantă de 60 de
grade, berbeci de lungime și plăci sunt folosite ca capriori. Din cauza acestei
cantități material necesar   crește dramatic.
Dispozitiv attic
Cel mai simplu dispozitiv de acoperiș al acoperișului acoperișului este redus la crearea
următoarelor straturi:

 material de acoperire
Protejează direct clădirea din condiții exterioare. Pentru a le achiziționa ar trebui abordată
cu mare grijă. Piața oferă o gamă largă de astfel de materiale: metal, zona zoster, ardezie,
terase, etc. Pentru a nu fi confundat cu alegerea, luați în considerare toți factorii posibili
(dimensiunea casei, climatul, posibilitățile materiale);
 sub-acoperis de film
Necesar pentru a proteja izolația internă și întregul sistem de bare. Alegerea sa depinde în
mod direct de tipul și proprietățile izolației utilizate;

 impermeabilizare
Fără un strat de impermeabilizare material nu se poate face, pentru că este datorită lui că
casa nu penetrează umiditate.

 lăzi, căpriori
Acesta este deja o parte a acoperișului. Datorită lor, acoperișul și deține. Făcut din baruri
din lemn. Rafturile distribuie greutatea acoperișului pe pereți;
 izolație, barieră de vapori
 tapițerie interioară.

ЕСТЬ ПРОТИВОПОКАЗАНИЯ. ПОСОВЕТУЙТЕСЬ С ВРАЧОМ

 525

Лечение рака без очередей.

ПОДРОБНЕЕ

EUROONCO.RU
РЕКЛАМА

Шейте кукол и продавайте их дорого!

ПОДРОБНЕЕ

ERIZHEVA.RU
РЕКЛАМА
 526

Bubble Hit
ПОДРОБНЕЕ

YANDEX.COM
РЕКЛАМА|16+

Toate nivelurile de mai sus sunt necesare atunci când construiți o casă cu adaosuri ca un
acoperiș de mansardă. Desenele sunt prezentate pe site-ul nostru. Le puteți citi pentru a
înțelege mai bine instalarea.
 527

Există o nuanță în dispozitivul mansardă - necesitatea unui spațiu de ventilație. Cel mai
bine este să le faci două: una - direct deasupra izolației, a doua - imediat sub acoperire. Cu
ajutorul primului, aburul format va pleca, care a pătruns într-un fel în stratul de izolație, iar
datorită celuilalt, umiditatea care s-a acumulat sub materialele de acoperiș se va evapora.
Aerul ar trebui să vină de la baza acoperișului și să treacă prin acoperiș în zona creasta.
Atunci când construiți un mansardă, rețineți că designul ar trebui să fie cât mai ușor posibil.
Ar trebui să folosiți profile de lemn sau de metal ușor. Evitați materiale grele precum piatră,
beton etc.

Proiectul de acoperiș cu mansardă trebuie să fie gândit cu atenție și compoziția

profesioniștilor de in in domeniul lor, deoarece cea mai mică calculație greșită poate duce la
distrugerea structurii.
 528

De asemenea, nu uitați că grătarul de lemn are o anumită marjă de siguranță și nu este de

dorit să folosiți rafturi intermediare. Pentru a face față acestei probleme, se folosesc
următoarele metode cele mai comune: ridicarea structurii de lemn sau a fermei metalice.

KERADERM

Psoriazisul dispare în 2 zile printr-o metodă simplă

AFLAȚI MAI MULTE

Toate articolele din lemn tavan acoperis   trebuie să fie din lemn de calitate excelentă, cu un
conținut de umiditate admisibil de cel mult 22%, tratat cu substanțe antiseptice și substanțe
ignifuge.
Podelele din podea sunt realizate în conformitate cu tehnologiile standard utilizate pentru
crearea de acoperiri de podea pe tavane interfloor. Vor fi necesare 2 straturi: bariera de
vapori și izolație. Datorită acestora, nu numai condiții de temperatură confortabile în casă, ci
și izolare fonică vor fi furnizate.

Scurt despre ferme de acoperiș

Fermele de lemn sunt de obicei făcute din lemn rotund, bare neuniforme, plăci. Pentru
elementele de cuplare ale grinzilor de lemn se folosesc: tăieturi, șuruburi, cuie, chei dințate.

Recent, împreună cu ferme pură de lemn de peste 16 m, fermele cu standuri de fier au

devenit larg răspândite.

asamblare ferma de lemn   necesită costuri semnificative ale forței de muncă. Este mai ușor
să instalați ferme metalice. În astfel de construcții, toate elementele tensionate și centura
inferioară sunt realizate din metal, astfel încât acestea sunt foarte ușor de asamblat în
producție.
luminatoare
Ferestrele de dormit adesea impun exigențe excesive, spre deosebire de cele obișnuite.
Acest lucru se explică prin faptul că este instalat în panta acoperișului, sub o înclinație și,
prin urmare, este expus la o influență mai intensă a factorilor negativi decât verticalul la
care suntem obișnuiți.

Caracteristica principală a ferestrelor în pod este un acces mare de lumină și căldură. Cu

ajutorul căruia puteți crea compoziții ușoare în încăperi. Aceste ferestre vă permit să
maximizați timpul de acces al luminii solare în casă. De aceea este de dorit echiparea
bibliotecilor, camerelor pentru copii etc. în pod. Cu ajutorul luminatoarelor, colțurile
îndepărtate sunt luminate.
 529

Шейте кукол и продавайте их дорого!

ПОДРОБНЕЕ

ERIZHEVA.RU
РЕКЛАМА
 530

Bubble Hit
ПОДРОБНЕЕ

YANDEX.COM
РЕКЛАМА|16+
 531

ЕСТЬ ПРОТИВОПОКАЗАНИЯ. ПОСОВЕТУЙТЕСЬ С ВРАЧОМ

Лечение рака без очередей.

ПОДРОБНЕЕ

EUROONCO.RU
РЕКЛАМА

La ridicarea unui pod, se folosesc următoarele structuri translucide: ferestre din față,
casete, vitralii, sisteme combinate și ferestre speciale pentru acoperișuri. Proiectele de case
cu un acoperiș de mansardă sunt foarte diverse în utilizarea unor astfel de structuri.
532
 533

O mare încărcătură este impusă ferestrelor pentru acoperiș, deoarece acestea sunt
elemente pline ale acoperișului și prin urmare sunt supuse acelorași efecte: vânt puternic,
ploaie, grindină, radiație UV, zăpadă etc. În aceste condiții, cadrul ferestrei ar trebui să
mențină suficientă etanșeitate, parametri termici, rigiditate Precizia dimensională.

Materialul de cadru tradițional este din lemn stratificat din lemn stratificat. Acest material
asigură o durată lungă de viață a structurii, nu se teme de căderi de temperatură și de
umiditate. Recent, au fost folosite tot mai multe elemente din plastic. Ferestre obișnuite din
PVC. Ramele din profilul de aluminiu cald suplimentat cu inserții din plastic sunt mai puțin
populare.

Cadrul ferestrei protejează sticla și îndepărtează precipitațiile de pe suprafață. Salariile sunt

realizate din aluminiu acoperit cu vopsele speciale, rezistente la lumină; din cupru. Din
punct de vedere vizual, salariul este aproape imperceptibil, deoarece partile sale sunt
parțial ascunse material de acoperire. Cu ajutorul salariilor specializate, ferestrele sunt
combinate în grupuri: orizontale, verticale sau combinate.
Elementul translucid ar trebui să aibă o rezistență sporită, dar nu ar trebui să fie foarte greu.
Cel mai adesea sunt instalate ferestre cu geam dublu cu o singură cameră. Pentru o
siguranță sporită, sticla din fabrici este întărită într-un mod special. Se pot încorpora, de
asemenea, ochelarii cu un strat de reflexie scăzută a emisivității sau cu materiale rezistente
la impact dublu-strat. Unele geamuri cu geam termopan sunt umplute cu gaz inert, datorită
cărora caracteristicile de economisire a căldurii ale structurii cresc.

În ferestrele ferestrelor de acoperiș se ia în considerare imediat izolarea hidro și a vaporilor,

care facilitează lucrările, îmbunătățește calitatea instalației și asigură o îmbinare etanșă a
ferestrelor și a acoperișurilor direct.

Sistemele de deschidere în luminatoare sunt variate: leagăn, combinat, întoarcere pe axă

etc. Alegerea depinde numai de preferințele și capacitățile dvs. O condiție - este de dorit să
aveți un mecanism de rotire.
Trebuie să existe ventilație în ferestrele de pe acoperiș. În unele modele, este o supapă de
aerisire, în altele un dispozitiv special cu filtru și sistem anti-condens.

Reguli de bază pentru alegerea unei ferestre de acoperiș:

 Mai întâi, determinați panta acoperișului, distanța dintre grinzi, zona camerei
iluminate. Cu cât panta acoperișului este mai mică, cu atât mai mult trebuie să fie fereastra.

 1:10 - ar trebui să corespundă suprafeței ferestrei cu suprafața podelei.

 Cea mai bună înălțime pentru fereastră este de aproximativ 1,1 - 1,3 m de podea.

 Luați în considerare scopul funcțional al mansardei.

 Fereastra de acoperiș trebuie să fie combinată cu materialul de acoperiș.

 534

Dr.Derm

Psoriazisul dispare în 3 zile printr-o metodă simplă!

Новости

Ресайкл, реюз, зеро-вейст и другие осознанные эко-привычки

Puțin despre spațiul interior al mansardelor
Proiectele de case cu un acoperiș de mansardă sunt foarte diverse și nu se deosebesc una
de cealaltă. Dar, în orice caz, ele se încadrează în anumite canoane ale spațiului interior.

ЕСТЬ ПРОТИВОПОКАЗАНИЯ. ПОСОВЕТУЙТЕСЬ С ВРАЧОМ

Лечение рака без очередей.

ПОДРОБНЕЕ
 535

EUROONCO.RU
РЕКЛАМА

Шейте кукол и продавайте их дорого!

ПОДРОБНЕЕ

ERIZHEVA.RU
РЕКЛАМА
 536

Продажа вилл на Бали ROI 12% - от $259 000 вид

на океан!
ПОДРОБНЕЕ

MAGNUMESTATE.PRO
РЕКЛАМА

Prima și cea mai importantă regulă: luând în considerare înălțimea plafoanelor din cameră.
Dacă înălțimea este mai mică de 1,6 m, va fi dificil să o folosiți pentru a trăi.

Al doilea punct: nu supraîncărcați încăperile de la mansardă, dar faceți decorul luminos. În

caz contrar, camera va crea o impresie opresivă. În plus, predominanța tonurilor luminoase
și vibrante va spori vizual spațiul. Utilizați iluminatul local în mansardă. Va adăuga
romantismul.

Și a treia regulă: urmați același stil. Mobilă și toate materialele utilizate în proiectare trebuie
să fie aproape de culoare.

Utilizați cât mai mult posibil. elemente din lemn. Acest lucru va crește nivelul confortului în
cameră, precum și o izolare excelentă a sunetului.
Proiectul unui acoperiș mansard al unei case private este o alegere excelentă pentru o
familie mare. Mai ales trăind într-o cameră în mansardă ca și copiii. În plus, sub acoperiș
puteți aranja un atelier confortabil.

Vă interesează casele cu un acoperiș de mansardă? Să aflăm cât de complicată este

această construcție și dacă merită să plătim pentru ea. Și, ca un bonus, luăm în considerare
proiectele populare ale acoperișurilor de case private cu pod.

Primele proiecte de case cu mansardă a apărut în secolul al 17-lea, locul de naștere al

direcției Franței, iar numele a venit de la arhitectul Francois Mansart, se crede că el a
proiectat mai întâi apartamente la prețuri accesibile pentru oaspeți în pod.

Punctele tari și punctele slabe

Numărul de case cu un acoperiș de mansardă crește constant. De ce îi iubesc oamenii:

 Penthouse-urile sunt profitabile dintr-o parte pur practică, comparativ cu al doilea

etaj complet, prețul acestor acoperișuri fiind de 1,5-2 ori mai mic;

 Cu un cost relativ scăzut, suprafața efectivă a casei crește de aproape 2 ori;

 Comunicațiile sunt ușor de montat, tocmai trageți o concluzie de la primul etaj și asta
este;
 537

 Dacă construiți vara, nu aveți nevoie să evacuați chiriași;

 Cu disponibilitatea materialelor și o abordare competentă, munca poate fi finalizată

în 2-3 săptămâni;

 Mansard acoperișul poate fi echipat nu numai acasă, acest design este excelent
pentru băi, garaje și alte clădiri;

 Proiecte mansard roofs - acest lucru nu este un câmp arat pentru designer, există o
mulțime de opțiuni, dar mai mult pe care mai târziu.
 538

Însă acoperișul mansardei casei are o serie de dezavantaje semnificative:

 Partițiile interioare ale celui de-al doilea etaj sunt de obicei realizate din plăci de
ipsos, ceea ce înseamnă că izolația fonică este "lame";

 Luminatoare mai scumpe decât de obicei de 1,5-2 ori;

 539

 Nu toate casele vechi pot rezista la o astfel de construcție, podul este mai ușor decât
un etaj al doilea, dar mult mai greu decât un sistem regulat de acoperiș.

ЕСТЬ ПРОТИВОПОКАЗАНИЯ. ПОСОВЕТУЙТЕСЬ С ВРАЧОМ

Лечение рака без очередей.

ПОДРОБНЕЕ

EUROONCO.RU
РЕКЛАМА

Шейте кукол и продавайте их дорого!

 540

ПОДРОБНЕЕ

ERIZHEVA.RU
РЕКЛАМА

Продажа вилл на Бали ROI 12% - от $259 000 вид

на океан!
ПОДРОБНЕЕ

MAGNUMESTATE.PRO
РЕКЛАМА

Tipuri de desene sau modele

Tipurile de penthouse sunt împărțite în mai multe zone mari, care la rândul lor au mai multe
subspecii.

ilustrații recomandări
Bara
singulară.
Proiectele de
case cu un
singur acoperiș
există, dar
 541

pentru climatul
nostru nu sunt
relevante și nu
le recomand.

Ele sunt
construite rapid
și simplu, dar,
de asemenea,
devin repede
inutilizabile.

fronton.
Designul clasic
de prindere
este cel mai
accesibil în
ansamblu, însă
în podul sub
acoperișul
gablu se pierde
mai mult de
 542

30% din
suprafața
utilizabilă.

Maximul a
ceea ce se
poate obține
este de 67%
din
dimensiunea
primului etaj.

Planetă
asimetricăarat
ă original, dar
calculele sunt
complicate
 543

acolo, deși
este posibil să
asamblați un
astfel de
acoperiș cu
propriile mâini
pe un proiect
finalizat.
Opiniile
experților
privind
divergentele
acoperișului
rupt
divergente, unii
 544

consideră că
acesta este un
substab
"gable", iar
acesta din
urmă este
izolat ca o
direcție
independentă.
Avantajul fără
îndoială aici
este că acum
proiectul de a
găsi un
acoperiș rupt
de mansardă,
de orice
dimensiune, nu
este o
problemă,
deoarece este
una dintre cele
mai populare,
practice și mai
puțin ieftine
structuri.

Patru
acoperișuri.
În această
direcție iese în
evidență acope
rișul
 545

acoperișuluiPro
iectul de aici
este mai
complicat
decât cel al
unui șalup, dar
acest design
este foarte
potrivit pentru
casele
dreptunghiular
e.
Model
danez ipohon
dru acoperișul
acoperișului  
este singur. Un
pătrat de plinte
curbate și
ferestre
verticale fac o
astfel de casă
o colibă
 546

fabuloasă.
Semifabricat  
Aceasta este o
simbioză a
unui design
 547

arhitectural și a
patru șolduri.
Arată decent,
dar în
aranjament
este
problematică.
Acoperișul
acoperiș.
clasic construcț
ia șoldului  
Aceasta este o
 548

prismă pătrată
obișnuită, arată
bine, dar o
mulțime de
spațiu de
mansardă
utilizabil este
pierdut.
Proiecte
originale cu
un acoperiș
înclinat.
În această
nișă, vă
sfătuiesc să
acordați atenție
acoperișului
designului
Sudeikin -
aceasta este o
combinație de
design original
 549

și
funcționalitate.

Videoclipul din
acest articol
este un proiect
pas cu pas
pentru
acoperișul
casei Sudeikin.
550
 551

Utilizarea pereților mansardați

proiecte mansard construcție   cu mansarda peretilor   vă permite să construiți un spațiu de
locuit cu drepturi depline în orice casă.
Peretele de mansardă este o continuare a pereților purtători ai perimetrului casei, înălțimea
unui astfel de perete variază între 0,8 și 1,5 m. Este suficient să construiți un acoperiș cu un
unghi de înclinare mai mare de 45 ° și zona efectivă a suprastructurii va crește la 100%.

KERADERM

Psoriazisul dispare în 2 zile printr-o metodă simplă

AFLAȚI MAI MULTE
552
 553

ЕСТЬ ПРОТИВОПОКАЗАНИЯ. ПОСОВЕТУЙТЕСЬ С ВРАЧОМ

Лечение рака без очередей.

ПОДРОБНЕЕ

EUROONCO.RU
РЕКЛАМА

Шейте кукол и продавайте их дорого!

 554

ПОДРОБНЕЕ

ERIZHEVA.RU
РЕКЛАМА

Bubble Hit
ПОДРОБНЕЕ

YANDEX.COM
РЕКЛАМА|16+

Dar tineti minte: pentru a construi un astfel de mansardă, pe pereții de lagăr aveți nevoie
pentru a turna centura de beton armat. Singurul loc în care această centură este, în
principiu, nu este necesară pe casele din lemn și casete.

Puncte importante de construcție

 555

recoma
ilustrații ndări
Acoperi
ș
ventilat
.
Indifere
nt de
tipul de
acoperi
ș,
designul
trebuie
izolat și,
cel mai
importa
nt,
ventilat.

Instrucți
unea
este
aproape
aceeași
peste
tot:

P
e
plafonul
fixat
membra
na
hidro-
protecto
are
eoliană;

D
e sus,
este
fixat cu
bare de
contragr
eutate
 556

de
50x50
mm;

O
lamelă
subțire
este
introdus
ă pe
grătar;

M
aterialul
de
acoperir
e este
atașat
la
învelișul
sub
acoperi
ș;

P
rin
partea
inferioar
ă, între
grinzi,
placi de
izolare
din vată
mineral
ă;

B
ariera
de
vapori
este
atașată
la
izolația
termică,
 557

iar apoi
mansar
da este
terminat
ă.
căpriori
.
Pentru
sistemul
de
ferme,
este
folosit
un lemn
de
50x150
mm sau
50x200
mm,
mai
puțin nu
se
poate
lua,
deoarec
e există
o
izolație
între
capriori.
 558

izolație.
Grosim
 559

ea
izolației
trebuie
să fie
de cel
puțin
150 mm
și nu
este
necesar
să luați
covoraș
e moi,
dar
plăci de
înaltă
densitat
e.

Poate fi
utilizată
spumă
de
polistire
n și
spumă
de
polistire
n
extrudat
, dar va
trebui
să aibă
grijă de
ventilați
e
suplime
ntară.
balcon.
După
părerea
mea,
balconul
pentru
pod
este un
 560

lucru
inutil,
ocupă o
zonă
utilă și
este
folosit
foarte
rar.

Fotograf
ia
prezintă
un
balcon,
transfor
mabil
din
ferestrel
e
mansar
delor.
Acest
design
este
foarte
conven
abil, cu
toate
acestea
, prețul
acestor
ferestre
mansar
dă este
destul
de
mare.

Materia
le de
acoperi
s.

Î
n ceea
ce
 561

privește
raportul
preț /
calitate,
mansar
da este
cea mai
potrivită
pentru
zona
zoster.
Faptul
este că
acest
material
are o
izolare
fonică
bună,
iar
pentru
încăperi
le vii
este
importa
nt;
P
laci
ceramic
e poate
fi
conside
rat
aproape
perfect,
dar este
scump;
 562

F
oi de
metal,
adică
țiglă
metalică
, carton
ondulat
și
 563

acoperir
e pliată,
sunt
bune
pentru
toată
lumea,
dar sunt
foarte
zgomot
oase.
Inaltim
ea
plafonu
 564

lui.
Chiar
dacă
este o
cameră
cu ziduri
sparte,
înălțime
a
tavanul
ui nu
trebuie
să fie
mai
mică de
2,2 m,
altfel va
fi
inconfor
tabil să
fii într-o
astfel
de
cameră.

Am
nevoie
de un
 565

tavan
plat.
După
părerea
mea, nu
ar trebui
să faci
un
tavan
plat în
camera
de la
mansar
dă.

Este
mult
mai
eficient
să se
înveleas
că
cotețele
înclinate
spre
creastă
cu
oricare
dintre
ele mat
erial de
finisare,
de
exempl
u, un
copac.
Cu
această
abordar
e, va fi
mai
mult
aer,
volumul
va fi
onorat
 566

chiar și
într-o
cameră
mică.

Шейте кукол и продавайте их дорого!

ПОДРОБНЕЕ

ERIZHEVA.RU
РЕКЛАМА
 567

Bubble Hit
ПОДРОБНЕЕ

YANDEX.COM
РЕКЛАМА|16+
 568

ЕСТЬ ПРОТИВОПОКАЗАНИЯ. ПОСОВЕТУЙТЕСЬ С ВРАЧОМ

Лечение рака без очередей.

ПОДРОБНЕЕ

EUROONCO.RU
РЕКЛАМА

Cinci machete reale de a alege de la

Amplasarea camerei mansardei este distractivă, frumusețea aici este că nu există
compartimente portante în spațiul mansardă, de cele mai multe ori totul este făcut din gips-
carton, astfel încât să puteți folosi orice opțiune, zbura gândirii creative este aproape
nelimitată.

În orice casă și din orice material proiectul mansardei nu este dezvoltat, trebuie să existe o
baie, fără ea, este doar salon cald   și care trăiesc în el nu va fi extrem de confortabil.
Numar de amenajare 1. Mansarda pentru 3 camere
569
570
 571

 La parter   avem un living mare, o bucătărie destul de spațioasă, o baie completă și

un salon de dimensiuni medii;
 Mansardă   este adaptată exclusiv pentru odihnă, există o baie și 3 camere
aproximativ echivalente în cadre, fiecare dintre acestea putând fi atât un dormitor, cât și un
studiu.
Numărul de planșeu 2. Casa de locuințe opțională
572
 573

 Soluția la primul etaj este interesantă,   în loc de câteva camere minuscule de mai
mult de jumătate din plan, a fost realizat un studio de bucătărie, combinat cu sufrageria. În
partea dreaptă a intrării se află o scară la etajul al doilea, iar spre stânga este o baie relativ
spațioasă. Proiectul oferă chiar și un mic birou lângă bucătărie;
 Suprafața utilă a mansardei   folosită la maxim, este împărțită în 3 dormitoare, dar
toaleta nu este suficientă, deoarece coborârea scărilor la baie pe timp de noapte este nu
numai incomodă, ci și periculoasă, deși această opțiune poate fi acceptabilă pentru dăruire.
Numărul de planificare 3. Casa pentru o familie cu 2 copii
La parter există o cameră de zi spațioasă, o sală destul de voluminoasă și un birou, în plus,
există un mic vestibul, care este bun pentru un climat rece. Singura greșeală gravă poate fi
considerată o bucătărie minusculă, mai mult de 2 persoane în același timp în care nu poate
mânca.
574
 575

щенки французского бульдога

ПОДРОБНЕЕ

ZHEMEF.RU
РЕКЛАМА

Шейте кукол и продавайте их дорого!

ПОДРОБНЕЕ
 576

ERIZHEVA.RU
РЕКЛАМА

ЕСТЬ ПРОТИВОПОКАЗАНИЯ. ПОСОВЕТУЙТЕСЬ С ВРАЧОМ

Лечение рака без очередей.

ПОДРОБНЕЕ

EUROONCO.RU
РЕКЛАМА

În pod se planifică 2 camere pentru copii și un dormitor părinte. Din spațiile auxiliare există
o baie completă și o cameră de depozitare mică.
577
 578

În acest aspect, există un alt defect: băile sunt mai bine amplasate una peste cealaltă, altfel
va trebui să faceți un plan suplimentar de țevi.
Numărul de planificare 4. Casa 9x9m
În această schemă a primului etaj există o intrare principală cu un hol mic și două intrări
auxiliare din spatele clădirii. O bucătărie de 11 m² este potrivită pentru o familie de 4
persoane. În plus, există un birou, o cameră de depozitare și o baie combinată.
579
580
 581

La etajul al doilea există 3 dormitoare și o baie spațioasă. Ușile de baie care se deschid
spre exterior nu sunt destul de convenabile, deoarece blochează jumătate din culoarul
scărilor, dar dacă puneți modelul alunecător al ușii, problema va fi rezolvată.
 582

ЕСТЬ ПРОТИВОПОКАЗАНИЯ. ПОСОВЕТУЙТЕСЬ С ВРАЧОМ

Лечение рака без очередей.

ПОДРОБНЕЕ

EUROONCO.RU
РЕКЛАМА

Шейте кукол и продавайте их дорого!

ПОДРОБНЕЕ

ERIZHEVA.RU
РЕКЛАМА
 583

Bubble Hit
ПОДРОБНЕЕ

YANDEX.COM
РЕКЛАМА|16+

Numar de planificare 5. Casa de buget pentru 5 persoane

8.4 x10.7 m
Casa relativ mică și confortabilă. La parter există un living mare, combinat cu o bucătărie,
un birou spațios și o baie confortabilă. Locul a fost găsit chiar și pentru sala cazanului și
depozit, plus există 2 intrări.
584
 585

La etajul al doilea avem 4 dormitoare, o baie mare și un bot spațios în fața scărilor.
Deasupra ușii de intrare există 2 balcoane, dar ele sunt mai degrabă pentru frumusețe, în
practică acoperișurile mansardelor de case private cu balcoane nu poartă nici o sarcină
funcțională, sunt foarte rar folosite.

Новости

Сам не гам, но другим дам: 10 вопросов о фудшеринге

Wortex

Cum se elimină papiloamele în mod natural (3 zile)

586
 587

ЕСТЬ ПРОТИВОПОКАЗАНИЯ. ПОСОВЕТУЙТЕСЬ С ВРАЧОМ

Лечение рака без очередей.

ПОДРОБНЕЕ

EUROONCO.RU
РЕКЛАМА
 588

Как с нуля сшить куклу за 7 шагов?

ПОДРОБНЕЕ

ERIZHEVA.RU
РЕКЛАМА
 589

Гражданство Евросоюза – ускорен-

но!
ПОДРОБНЕЕ

INTERNATIONAL.EXPERT
РЕКЛАМА

concluzie

Sper că proiectele de mai sus ale acoperișurilor de case private cu un pod și sfaturi privind
modul de implementare a acestor proiecte vor fi un bun ajutor pentru dvs. atunci când
alegeți un model potrivit pentru dvs. Dacă aveți întrebări, scrieți-le în comentarii, voi încerca
să vă ajut.
590
 591

Cum se construieste un acoperis

de peacoperis | apr. 15, 2021 | Uncategorized | 0 comentarii
 592

 Ce trebuie sa stii pentru a construi un acoperis

ETAPELE constructiei
1 Alegerea   formei .
Principalul rol al acoperisului este de a proteja in intregime constructia de zapada , ploaie , vant si
soare. Forma acoperisului este data in mare parte de configuratia casei, acoperisul completand
constructia . Acesta trebuie sa se potriveasca si cu elementele structurale care definesc casa.
Normal este ca aceasta forma a acoperisului sa fie definite inca din proiect, cu eventuale ajustari pe
masura ce se ajunge in faza de constructive a acoperisului.
 593

In situatia renovariilor cand prezenta unui proiect este putin probabila, de aceea trebuie aleasa
forma si modul de constructie potrivit constructiei. Aici intra in discutie
panta acoperisului-  inclinatia sarpantelor – aceasta fiind stabilita tinandu-se cont de zona de
decarcare sarcina pe zonele de rezistenta ale cladirii
3 Alegerea invelitoare :
Exista mai multe tipuri de invelitoare. Functie de zona sau de tipul de acoperis invelitoare poate fi
stuf , carton bituminous , sindrila de lemn , invelitoare metalica , invelitoare de beton , invelitoare de
ceramica. Cel mai des intalnit sistem de invelitoare pentru acoperis este cel metalic oferind
numeroase avantaje cost redus , rapiditate la montaj , durata mare de viata potrivindu-se la orice tip
de acoperis.
2 Alegerea Materialelor
Alegerea materialelor este o etapa foarte importanta. Piata ofera o lag agama de produse calitatea
materialelor de construstructii find una diverisicata. Alegerea unor material de constructive de
calitate face ca durata de viata a acoperisului sa fie una de lunga durata.
Acoperisul poate fi :
Acoperis tersa : intalnit in special la blocuri sau cosntructii industriale
Izolatia acestuia se poate face cu carton bituminous sau  poliuree. ( cere oferta pentru izolatie cu
poliuree)
 594

Izolatie cu poliuree ( cere oferta )

Izolatie cu carton bituminos
 595

Acoperis intr-o apa

Aperisul intr-o singura apa
Este cea mai simpla varanta de acoperis inclinat. Des intanit la casele cu aspect mediteranean.
Incadrat in partile laterale de zone zidite – atic acoperis .
Desi este la prima vedere alegerea invelitorii pentru acoperisul intr-o singura apa este o banalitate,
tinandu-se cont ca vizibilitatea acestuia este una foatre mica si nu influenteaza aspectul casei, nu
este deloc asa. Mai inainte de toate constructia acoperisului trebuie sa fie una corecta. Respectarea
pantei acoperisului este una foarte importanta. Daca panta acoperisului este una foaste scazuta
sunt 5-6 grade inclinatie , alegerea sistemului de invelitoare devina una dificila.
Pe o panata de 5-6 grade inclinatie acoperis singurele variante fiind izolatia bituminoasa sau cu
poliuree. Pe o panta cu inclinatie asa scazuta neputandu-se monta un sistem de invelitoare metalic
si cu atat mai putin din tigla cereamica sau tigla de beton.
O panta a acoperisului ce depaseste 7-8 grade inclinatie acoperis se pot monta anumite sisteme de
invelitoare cum ar fi tabla dublu faltuita. Fiind singura varianta solutie pentru invelitoare care sa ofere
o garantie pe termen lung.
 596

In exemplu alaturat :

Daca casei amprenta la sol are 12 m atunci pentru a obtine inclinatia minima de 7-8 grade este
necesar ca partea cea mai inalta reprezentata de atic sa fie la minim 1.4 m inaltime.
 597

Acoperis in doua ape :

Acoperisul in doua ape este cea mai des varianta de acoperis intalnita.Potrivita pentru casele cu
format patrat sau dreptungiular. Formata din doua sarpante de obicei egale unite in zona cea mai
inalta numita coama.  Si aici trebuie ca inclinatia sarpantei sa fie una peste 7-8 grade .

Acoperis in  doua ape si o lucarna.

Acoperisul in doua ape si o lucarna este des intanit la casele cu mansarda. Practic este o combinate
de doua acoperisuri in doua ape ce se intersecteaza intra-o zona numita dolie. Dolia are un rol
important, aceasta colectand apa de pe cele doua sarpante ce se intersecteaza.
598
 599

Complexitatea acoperisului poate creste funtie de configuratia casei si nevoia zonelor auxiliate garaj
sau terasa.
Acestea pot fi  in trei

ape 
 Intanite la constructiile care sunt cu format patrat . Este ocombinatie de sarpante care se
intersecteaza in zona numita coama inclinata.
 Acoperis in 4 ape
Preferat pentru constructiile cu fomat patrat . Acoperisul in patru ape aduce o mai mare siguranta
pentru faptul ca zonele laterale sunt inchise de doua sarpante unite in zonele de coma inclinata .

Indiferent de foma acoperisului acesta trebuie sa indeplineaca conditiile de baza :

 Sa acopere intreaga constructive
 Sa aiba configuratia potrivita pentru arhitectura casei
 Sa fie realizat din material de calitate
 Functie de tipul de acoperis sa aiba invelitoare potrivita
 600

Acoperișuri

Acoperișul unei clădiri are două roluri principale. Pe de o parte protejează împotriva
intemperiilor vremii (zăpadă, ploaie, vânt) și de razele solare, pe de altă parte
contribuie  la aspectul clădirii. Construcția acoperișului de lemn  este la fel de
importantă ca și construcția fundației, deci trebuie tratată ca atare. De la faza de
proiectare până la faza de execuție toate etapele sunt importante și trebuie executate
cu precizie. Pentru a evita posibilele erori este de recomandat să apelați la serviciile
unor specialiști în domeniu.

 
 601

Acoperișurile de lemn pot fi de mai multe tipuri: acoperis în două ape,  acoperis în
două ape cu teșitură, acoperis in trei ape, acoperis în patru ape, acoperis într-o apă cu
rupere de pantă. Elementele componente ale unui acoperiș lemn sunt următoarele:
învelitoarea, șarpanta și accesoriile. Șarpanta reprezintă partea de rezistență a
acoperișului și sunt formate de regula din: căpriori, popi, pane de coame (grinzi
superioare pe care se sprijină căpriorii) și coșoroabe. În funcție de complexitatea
structurii deosebim șarpante simple, șarpante pe scaune, șarpante cu zabrele și
șarpante cu frângere în pantă.

 
 602

 Șarpantele simple sunt folosite la majoritatea construcțiilor de locuințe,

acestea acoperă deschideri ale învelitorii de maximum 6 m, având căpriori așezați
la 80-100 cm distanță.
 Șarpantele pe scaune sunt alcătuite din elemente structurale verticale (popi) și
elemente structurale orizontale (pane) din lemn de rășinoase ecarisat. Acest tip de
șarpantă permite deschideri mai mare ale acoperișului, de până la 10 m.
 Structura șarpantelor pe grinzi cu zabrele este formată din ferme cu zabrele
de lemn, îmbinat cu pane cu gheare. Grinzile sunt contravântuite pentru a crea un
cadru rigid.
 Cele mai mari deschideri (aproximativ 12 metri) pot acoperi șarpantele cu
frângere de pantă, acestea vă pun la dispoziție spațiul cel mai generos în
mansardă.

 
 603

Șarpantele din lemn au o serie de avantaje, cum ar fi: îmbinări simple, execuție rapidă,
greutatea proprie a structurii relativ redusă, o durată de viață cel puțin 100 de ani,
exploatare sigură. Însă trebuie să luați în calcul și faptul că aceste avantaje sunt
valabile numai în cazul în care lucrările de execuție au fost de calitate și de precizie.

Despre noi

Cum să calculăm materialele pentru un

acoperiș?
Cum să calculezi consumul de materiale pentru acoperiș?

Acoperișul este un component important de structura al casei Dvs. Un acoperiș nou

sau schimbarea acoperișului vechi necesită investiții serioase de timp și bani.
 604

Dacă ați decis să montați singur acoperișul, Vă recomandăm să Vă conduceți de ghidul de mai
jos pentru determinarea cantității materialelor, să descărcați instrucțiunile de montaj aferente
tipului Dvs. de șindrile și cerințele pentru ventilația acoperișului.

Estimare

Ca să estimați de cât material o să aveți nevoie, Dvs. trebuie să cunoașteți suprafața totală reală a
acoperișului în m2. Calculați acestă suprafață:

 În caz că nu aveți nici măcar o schiță de proiect, măsurați lungimea și lățimea fizică a
fiecărei pante și înmulțindu-le între ele, adunați pantele, astfel obțineți S total
 În caz că aveți proiect sau Vă desenați o schiță cu dimensiunile pe gabarituri ale
acoperișului – aflați suprafața fiecărei pante în plan orizontal, apoi le înmulțiți la un
coeficient de înclinație, care rezultă din tabelul 1

De exemplu acest acoperiș are doar o singură pantă. Înmulțiți lungimea (A) cu lățimea (B): A x
B=12 x 10=120mp și obțineți suprafața totală a acoperișului.

 Acest acoperiș are două pante. Înmulțiți lungimea cu lățimea fiecărei pante:

Panta 1 (A x B)=12 x 6=72mp,

Panta 2 (A x C)=12 x 6=72mp,

apoi adunați-le și obțineți suprafața totală a acoperișului:

 605

Panta 1 + Panta 2 = 144mp

Asta ar însemna că veți avea nevoie de cel puțin 144 mp de șindrile ca să acoperiți toată
suprafața. Dacă presupunem că un pachet are 3mp, veți avea nevoie de 48 de pachete. Plus
consumul pentru primul rînd și coame.

La montarea șindrilelor, primul rând se dublează și duce la un consum de materiale care se

calculează după formula Q= A/7mp de șindrile, adică în cazul nostru 12/7 + 12/7 = 3,43mp.

Coamele se decupează din aceeași șindrilă și se calculează după formula Q = A/3mp de șindrile,
în cazul nostru 12/3 = 4mp.

Rotunjind cantitatea la ultimul pachet întreg, în cazul nostru vom avea nevoie de 48 + 3 = 51
pachete de șindrile în cazul când sunt ambalate câte 3mp.

Pentru acoperiș înainte de montarea șindrilelor, veți mai avea nevoie de o membrană protectoare
pe armătură de poliester care se montează pe OSB. La cantitatea necesară adăugați cca 10% extra
consum pentru tăieturi și suprapuneri. De obicei sulurile de membrană au 25 mp, deci dacă
aplicăm membrana pe toată suprafața, rotunjim la suluri întregi: 144 + 10% = 158,4mp ~ 175mp.

În multe cazuri tehnologiile de montaj permit să montăm membrana de protecție doar pe

marginea de jos a pantei, cu lățime de cel puțin de 1m pentru protecție împotriva acumulării
gheții și zăpezii și riscului de infiltrare când acestea se topesc. De asemenea se mai montează  în
jurul coșurilor de fum, închiderilor la atic și altor locuri cu risc sporit. În cazul nostru 12mp +
12mp = 24mp~25mp ar fi suficient, cu condiția ca lungimea pantei să nu depășească 6m și
înclinația acoperișului să nu fie mai mică de 30º.

Dacă condițiile specificate mai sus nu se respectă, NU RISCAȚI, consultați un specialist cu

experiență!

De exemplu sub înclinația de 15º, tehnologia se modifică radical, montarea se produce la flacără,
fără folosirea cuielor zincate, aici veți avea nevoie de o alta membrană bituminoasă pe armătură
de poliester.

Specific se procedează și la pante cu lungimea de peste 7m, marginea de jos a acoperișului se

protejează cu membrană obligatoriu tot ce depășește acești 7m. De exemplu, dacă panta are
lungimea de 11m, cel puțin 4m de la faldă se acoperă cu membrană pentru evitarea riscurilor

Nemaivorbind de alte elemente mai complicate ca, de exemplu doliile, trecerile de nivel și
schimbările de înclinație, ferestrele de mansardă, ieșirile pe acoperiș, trecerile pentru  ventilație,
aeratoarele, elementele stop nea și gardurile de protecție. Ar fi bine să excludeți riscurile, mai
ales că la majoritatea companiilor specializate toate consultațiile sunt gratuite.

Cum determinăm înclinația acoperișului?

 606

Pentru asta luați un nivel (instrument) de 1m (100cm) lungime si îl fixați strict orizontal cu un
capăt într-un punct al pantei pe acoperiș sau sub acoperiș daca e mai comod.

De la celălalt capăt măsurați diferența de nivel pe verticală până la acoperiș. Această distanță în
centimetri va reprezenta unghiul de înclinație in procente.

De exemplu dacă diferența de nivel este 70cm, avem 70/100cm = 70%. În tabelul de mai jos
găsim corespondența dintre unghiul în procente și unghiul în grade. 

Și dacă avem un acoperiș foarte abrupt?

Ca să măsurăm un acoperiș abrupt, putem folosi metode alternative:

 Măsurați lungimea pereților casei paralel cu coama și adăugați streșinile. Aruncați o

sfoară peste acoperiș și marcați marginile acoperișului pe sfoară. Asta vă va da lățimea
reală a acoperișului. Procedura trebuie repetată la toate secțiunile acoperișului care conțin
coamă orizontală. 
 Determinați aria acoperișului folosind o formulă matematică simpla care conține
lungimea și lățimea proiecțiilor în plan ale pantelor acoperișului și unghiul de înclinație al
pantelor:
 Determinați aria acoperișului folosind un instrument special de măsurare a înclinației sau
un program de smartphone de măsurat unghiurile, disponibil în Appstore și Google Play
 Măsurați lungimea acoperișului, includeți și streașina. 
 Măsurați lățimea pe gabarit-uri incluzând și streașina. 
 Înmulțiți lungimea cu lățimea. Rezultatul va fi suprafața in plan a acoperișului.  
 Calculați aria totală – Aria în plan x Coeficientul de înclinație = Aria Acoperișului
 607

 Utilizați coeficientul corespunzător din tabelul de mai jos pentru aria totală și învățați
câteva corespondențe dintre grade și procente, e foarte util în șantier, unde nu porți acest
tabel.
608
 609

Consumul de cuie zincate la montarea șindrilei bituminoase.

În general se folosesc 4 cuie la fiecare șindrilă în planul acoperișului, 5 cuie pentru rândul de
început și 6 cuie la pante mai mari de 50°.

Într-un metru pătrat sunt 7 șindrile, deci consumul per m2 în plan este 7×4=28 cuie minim.
Pentru acoperisul nostru de 120mp avem nevoie de 3360 cuie / 400 cuie/kg = 8,4 kg.

Plus, pentru primul rând 24×5=120 cuie = 0,3kg și pentru coame 7buc. x 12m x 2cuie = 168cuie
= 0,42kg.

Total – maxim 10kg de cuie zincate, striate, cu diametrul capului de cel puțin 8mm.

Acestea sunt doar câteva sfaturi utile, în caz că vrei să-ți faci cu forțe proprii acoperișul. Teoretic
este posibil să reușiți cu broșura de instrucțiuni de montaj la îndemână și un prieten care să vă
ajute.

Odată ce nu puteți evita greșelile în timpul montajului, noi Vă recomandăm să angajați o echipă
de profesioniști. Serviciul nostru Vă poate ajuta să localizați și să contactați profesioniști cu
experiență de peste 10 ani în acoperișuri.

Valentin Murzac
610