Detalii fundatie continua

ată mai jos un detaliu tip pentru o fundaţie continuă pentru clădiri cu regim mic de înălţime(clădiri parter şi
etaj).
În general o astfel de fundaţie este formată din:

 bloc de beton simplu care se toarnă direct în groapa de fundaţie, până la nivelul terenului; din
acest bloc de beton simplu sau slab armat se lasă mustăţile stâlpilor; se poate dispune un rând
de plase sudate sau din bare individuale la partea inferioară a fundaţiei, dacă se consideră că
terenul de fundare este slab; pentru terenuri normale de fundare nu este cazul;
 peste blocul de beton simplu se realizează soclul, grinda de fundaţie; în general are 6 bare de
12 şi etrieri de 8 la 15 cm sau la 20 cm; se pot dispune bare intermediare dacă grinda de
fundaţie este prea înaltă; din punct de vedere al tehnologiei de realizare partea superioară a
grinzii de fundare se va turna în aceeaşi etapă cu placa de beton armat, cu pardoseala;
 între grinzile de fundaţie se realizează umplutura de pământ bine compactat, apoi un strat de
pietriş de sort 7-19mm(fără parte fină) aproximativ 10-15cm şi apoi folie din PVC;
 sub pardoseală se vor trasa şi instalaţiile pentru cota 0 a clădirii;
 pardoseala de beton slab armat cu plase sudate de 4mm sau de 6mm;
 mustăţile stâlpilor ies peste pardoseala de parter aproximativ 80-100cm şi la case au
dimensiune de tipul 14-16mm; în zone neseismice pot avea şi 12mm;
Download / descarcă Cerere pentru emiterea
certificatului de urbanism
 Posted on 10th May 2016    by inginer
Descărcaţi de aici cererea pentru emiterea certificatului de urbanism în format .doc:
descarca download cerere certificat de urbanism
Cerere de emitere a certificatului de urbanism va fi însoţită de :
1. copie dovadă efectuarea plăţii;
2. copie legalizată a actului de proprietate;
3. copi CUI firmă, dacă e cazul, copie CI administrator sau beneficiari;
4. copie cadastru;
5. copie extras de carte funciară actualizat;
6. copie ortofotoplan care se scoate de la oficiul de cadastru;
7. un scurt memoriu, de o pagină, întocmit de un arhitect, prin care să se descrie ceea ce se
doreşte a se construi;
8. plan de amplasare în zonă, întocmit de un arhitect;
9. plan de situaţie, întocmit de un arhitect.

Descarcă model Program de Faze Determinante –

rezistenţă
 Posted on 9th February 2016    by inginer

În conformitate cu Legea 10 privind calitatea în construcţii, proiectantul are responsabilitatea de a întocmi

Programul de Faze Determinante. Acest program se va depune după obţinerea autorizaţiei de construire spre
avizare la Inspectoratul de stat în construcţii.
Acest program reprezintă fazele la care toţi specialiştii responsabili se vor prezenta spre a verifica calitatea
construcţiei, iar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile nu se va merge mai departe.
Descarcă de mai jos programul de control al calităţii pentru specializarea de rezistenţă.

Tabel armături. Diametre armături. Secţiune

armături. Arii armături.
 Posted on 15th November 2015    by inginer

Descarcă de mai jos: Tabel armături. Diametre armături. Secţiune armături. Arii armături.
 Determinare
moment de calcul Mcap, la o grindă simplu
rezemată cu deschiderea L, supusă unei încărcări
uniform distribuite q
 Posted on 5th November 2019    by inginer
Calcul moment maxim la o grinda simplu rezemata, supusa la o incarcare uniform
distribuita:
L- deschiderea grinzii[m]

q- incarcarea uniform distribuita[daN/m] = [kgf/m]

se va lua din tabelele ce includ caracteristicile de secțiune a elementelor metalice.

Mcalcul- valoarea momentului maxim care este determinat in camp, adica in centrul grinzii [daNm]

Mcalcul- valoarea momentului maxim care este determinat in camp, adica in centrul grinzii [kNm]

 Posted in Calcule statice, Calcule

Structuri   
Care este dimensiunea minimă a unei rampe de
scară și care sunt dimensiunile treptelor unei scări.
 Posted on 2nd November 2019    by inginer

Atunci când discutăm de clădiri altele decât cele unifamiliale, scările ar trebui să fie conformate pentru
persoane cu dificultăți de mers, cum sunt preșcolarii sau bătrânii. În acest caz se recomandă ca dimensiunile
treptelor să fie de 15x32cm sau de 16x30cm. Această soluție ar trebui să fie aplicată inclusiv la clădirile de
locuit colective, însă condiția nu este una obligatorie.
În mod curent treptele trebuie să îndeplinească condiția: 2h+l= 62..64cm, relația în care h reprezintă înălțimea
treptei iar l reprezintă lățimea ei.
O altă dimensiune importantă o reprezintă lățimea podestului și a rampei. Se recomandă ca dimensiunea
minimă a rampelor să fie de 120cm pentru persoanele cu dificultăți de mers, iar pentru podest se recomandă
un minim de 140cm pentru a se putea căra mobila.
Află de aici și care trebuie să fie dimensiunea minimă a unei uși și cum se calculează ea.
Toate cele de mai sus nu sunt valabile pentru clădirile civile publice ce nu au lifturi și care trebuie să fie
conformate pentru transportul persoanelor ce se deplasează în scaunul cu rotile. În acest caz rampa trebuie să
aibă scaun liftant motiv pentru care lățimea rampei și a podestului este necesar să fie de minim 170cm.
Este recomandabil ca pachetul de trepte să fie de maxim 12 dar se admite să fie de maxim 16. Nu se admit în
spațiile interioare trepte izolate, adică pachete de trepte cu mai puțin de 3 trepte.
Știi care este suprafața minimă a unui dormitor?

Iată cum se proiectează corect un ALA.

Care sunt săgețile maxime admise ale grinzilor

metalice?
 Posted on 29th September 2019    by inginer

De foarte multe ori nu calculul de rezistență este cel care duce la dimensionarea structurilor metalice. De foarte
multe ori în cazul structurilor metalice elementele ajung să fie dimensionate din condiții de săgeată maximă
admisă.
Iată mai jos care sunt săgețile maxime admise în cazul grinzilor metalice.
 Calcul certificat energetic
 Posted in Proiectare Constructii   

apartamente si cladiri de locuit

 Posted on 18th March 2019    by inginer

Completând datele de mai jos veți obține rezultate de referință pentru un certificat energetic la apartamente sau
pentru clădirile de locuit. Scriem de referință și nu clădire de referință în sensul că sunt rezultate aproximative
probabile cu unele simplificări pentru ușurarea modalității de calcul.
Completând aceste minime date veți obține rezultate cu care să vă puteți verifica rezultatele obținute.
Se consideră că este vorba care nu dispune de sistem de ventilare mecanică și sistem de climatizare.
Calcul certificat energetic cladiri de locuit si apartamente
Suprafata incalzita[mp]

Suprafata perete[mp]

Suprafata ferestre[mp]

Rezistenta termica corectata medie pereti [mp K/ W]

Rezistenta termica corectata medie ferestre [mp K/W]

Rezistenta termica corectata medie planseu superior [mp K/W]

Rezistenta termica corectata medie planseu inferior [mp K/W]

wil [kWh / mp an]

wil ref [kWh / mp an]

qacm [kWh / mp an]

qacm ref[kWh / mp an]

qinc [kWh / mp an]

qinc ref[kWh / mp an]

qtot [kWh / mp an]

qtot ref[kWh / mp an]

i CO2 [kg CO2 / mp an]

i CO2 ref[kg CO2 / mp an]

Nota energetica:

Nota energetica referinta:

 Posted in Calcule energetice   

Post navigation
← Calcul debit ventilare spații/ clădiri civile- dimensionare ventilare

Calcul debit ventilare spații/ clădiri civile-

dimensionare ventilare
 Posted on 10th February 2019    by inginer

Folosind breviarul de mai jos puteți determina debitul necesar de ventilare(aer proaspăt) pentru o clădire civilă.

Calcul debit ventilare minim[m3/h]

Număr persoane:

Suprafață pardoseală spațiu[mp]:

Debit calcul ventilare[mc/h]:

 Posted in Calcule Instalatii, Instalatii, Proiectare Constructii    Debitul de aer

proaspăt pentru ventilare
 Posted on 21st July 2018    by inginer
Debitul de aer proaspăt pentru ventilare este cel de jos:
Se poate observa că pentru o clădire normală un debit orar ar fi de 1,10-1,26 m3/(m2h).
Adică: la o cameră de birouri cu suprafața de 100m2 debitul orar ar fi de : 126m3/h.
Iată și care sunt temperaturile de calcul pentru climatizare.

Temperatura interioară de calcul pentru

 Posted in Instalatii   

climatizare.
 Posted on 21st July 2018    by inginer
Temperatura interioară de calcul pentru climatizare diferă în sezonul rece față de sezonul cald.
Pentru răcire în cazul birourilor din clădiri noi aceasta se poate considera de nu mai mult de 26,00 grade
celsius.
Pentru răcire în cazul birourilor din clădiri existente aceasta se poate considera de nu mai mult de 27,00 grade
celsius.
Pentru răcire în cazul clădirilor de locuit noi aceasta se poate considera de nu mai mult de 26,00 grade celsius.
Pentru răcire în cazul clădirilor de locuit existente aceasta se poate considera de nu mai mult de 27,00 grade
celsius.
Iată și care este debitul de aer pentru ventilare din condiții de confort.

 Posted in Instalatii    Calculator kWh in A , curent alternativ,

monofazat
 Posted on 9th April 2018    by inginer

Transformare din kWh în A în curent continu monofazat

Putere [kWh]
Tensiune[V]

Factor de putere

Intensitate [A]

Calculatorul de mai sus este util pentru electricieni pentru a determina intensitatea unui circuit cunoscând
Puterea cu care acesta este încărcat. Acest calcul ajută în cele din urmă la selectarea corectă a conductorului
pentru un circuit și a protecției pentru acel conductor.
Introduci puterea în kWh și vei afla instantaneu intensitatea circuitului în A.
Acest calcul este valabil numai pentru curentul monofazat în curent alternativ.
Factorul de putere este raportul între puterea activă și puterea aparentă și acesta este de preferat să fie 1 sau cât
mai apropiat de 1. În principiu se poate lua în considerare o valoare egală cu 0.900 (pentru calcule curente în
care nu există informații detaliate despre consumatori).

Care trebuie să fie

 Posted in Calcule energetice, Calcule Instalatii, Instalatii   

grosimea termoizolației cu polistiren sau vată

minerală la pereții exteriori
 Posted on 23rd December 2017    by inginer
Grosimea minimă a termoizolației cu polistiren sau cu vată minerală se determină prin calcul pornindu-se de la
condițiile minime impuse de lege.
Astfel că avem o condiție ce necesită a fi respectată: rezistența termică corectată a pereților exteriori trebuie să
fie mai mare decât 1,70 [mpK/W].
De aici pornim spre un calcul invers. Se cunoaște cum că efectul puncților termice este situat undeva între 15%
și 45%. Vom considera o reducere a rezistenței termice ca urmare a efectului punților termice de 35%.
În acest caz rezistența termică în câmp curent pentru peretele izolat cu polistiren sau vată minerală trebuie să
fie de 1,70 / 0,65 = 2,615[mpK/W].
Să luăm de exemplu un astfel de perete: tencuială interioară 2cm, zidărie cărămidă cu goluri verticale 25cm.
Vom considera o termoizolație realizată din vată minerală sau polistiren.
Rezistența termică dată de perete fără termoizolație este de: 0,125 + 0,042 + 0,02/0,93 + 0,25/0,70 = 0,546
[mpK/W].
Rezultă că polistirenul va trebui să asigure o rezistență termică de 2,615 – 0,546= 2,069 [mpK/W].
Grosimea termoizolației minime de polistiren va fi egală cu 2,069 x 0,044= 0,091m, adică 10cm.
 Să știi ce te așteaptă: Care sunt
 Posted in Arhitectura   

obligațiile legale ale proiectanților?

 Posted on 20th December 2017    by inginer

Proiectanţii de construcţii răspund de îndeplinirea următoarelor obligaţii principale referitoare la calitatea

construcţiilor, în conformitate cu Legea 10/1995 privind Calitatea lucrărilor de construcții:
a) precizarea prin proiect a categoriei de importanţă a construcţiei;
b) asigurarea prin proiecte şi detalii de execuţie a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, cu respectarea
reglementărilor tehnice şi a clauzelor contractuale;
c) prezentarea proiectelor elaborate în faţa specialiştilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de către
investitor, precum şi soluţionarea neconformităţilor şi neconcordanţelor semnalate;
d) elaborarea caietelor de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind execuţia lucrărilor, exploatarea, întreţinerea
şi reparaţiile, precum şi, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a construcţiilor.
Documentaţia privind postutilizarea construcţiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului;
e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuţie determinate pentru lucrările aferente cerinţelor şi participarea pe
şantier la verificările de calitate legate de acestea;

f) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuţie, din vina proiectantului, la construcţiile la care
trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor, precum şi urmărirea aplicării pe şantier a
soluţiilor adoptate, după însuşirea acestora de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, la cererea
investitorului;
g) participarea la întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi la recepţia lucrărilor executate;
h) asigurarea asistenţei tehnice, conform clauzelor contractuale, pentru proiectele elaborate, pe perioada
execuţiei construcţiilor sau a lucrărilor de intervenţie la construcţiile existente;
i) asigurarea participării obligatorii a proiectantului coordonator de proiect şi, după caz, a proiectanţilor pe
specialităţi la toate fazele de execuţie stabilite prin proiect şi la recepţia la terminarea lucrărilor.

Recepţia lucrărilor
 Posted in Autorizarea Constructiilor, Legislatie constructii   

de construcţii. Care sunt paşii de urmat.

 Posted on 24th August 2017    by inginer

Ai realizat o construcţie şi te afli în faza finală de realizare a recepţiei lucrărilor de construcţii?

Iată care sunt paşii pe care trebuie să îi urmezi astfel încât recepţia lucrărilor de construcţii să fie corectă din
punct de vedere legal:

1. Stabileşti cu dirigintele de şantier faptul că se doreşte realizarea lucrărilor de construcţii;

acesta este secretarul comisiei de recepţie şi vă va îndruma în realizarea tuturor paşilor
menţionaţi mai jos;
2. mergeţi la primăria care a emis autorizaţia de construire şi completaţi Formularul cu
Declaraţia privind valoarea reală a lucrărilor executate; în cazul societăţilor comerciale
această valoare se va lua din contabilitate, în cazul persoanelor fizice se impune o valoare
minim normată în funcţie de suprafaţă;
3. se calculează valoarea taxelor: autorizaţie, I.S.C.(0,1% şi 0,5%) şi O.A.R. pentru valorile
finale; faceţi diferenţa faţă de taxele deja plătite şi efectuaţi plata pentru diferenţă;
4. cu dovada taxelor plătite către I.S.C., cu autorizaţia de construire şi un formulat tip mergeţi la
I.S.C. şi solicitaţi eliberarea adeverinţei privind finalizarea lucrărilor şi plata taxelor;
5. întocmiți certificatul energetic al construcției;
6. dacă pe parcursul execuției lucrărilor de construcții nu a existat diriginte de șantier atunci este
necesară întocmirea unui Raport de Expertiză Tehnică prin care să se stabilească dacă
lucrările de construcții sunt corect executate;
7. se face notificarea privind data recepției către: primăria emitentă a autorizației de construire,
Inspectoratul de Stat în Construcții dacă avem o clădire care nu este cu fonduri private și
categoria D de importanță(ex. case, anexe gospodărești, etc…), Inspectoratul pentru Situații
de Urgență(pompierii) dacă avem o clădire care intră sub incidența Legii 307/2006- Privind 
apărarea împotriva incendiilor;
8. la momentul recepției din comisie va face parte: a. reprezentantul numit al beneficiarului și
care este și președintele comisiei; acesta poate fi orice persoană; b. reprezentantul primăriei
care a emis autorizația de construire; c. reprezentantul Inspectoratului de Stat în
Construcții(dacă este cazul); d. reprezentantul Inspectoratului pentru Situații de Urgență(dacă
este cazul); între unul și trei specialiști(arhitecți, ingineri constructori sau de instalații) în
funcție de categoria de importanță(3 pentru categoria A de importanță, 2 pentru categoria B
de importanță, 1 pentru categoriile C și D de importanță); secretariatul comisiei de recepție
este asigura de către un Diriginte de Șantier;
DACĂ SUNTEȚI ÎN CĂUTAREA UNEI ECHIPE CARE SĂ
IMPLIMENTEZE TOATĂ ACEASTĂ PROCEDURĂ ÎN NUMELE
DUMNEAVOASTRĂ INTRAȚI AICI.

Procedura de autorizare a
 Posted in Proiectare Constructii   

lucrărilor de construcţii
 Posted on 28th January 2017    by inginer
Procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii începe odată cu obţinerea certificatului de
urbanism eliberat pentru executarea lucrărilor de construire, în scopul obţinerii, ca act final, a autorizaţiei de
construire şi cuprinde următoarele etape:
a) emiterea certificatului de urbanism;
b) emiterea punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului pentru investiţiile care nu se
supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului;
c) notificarea de către solicitant a autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea
solicitării de obţinere, ca act final, a autorizaţiei de construire, pentru investiţiile la care autoritatea competentă
pentru protecţia mediului a stabilit necesitatea evaluării impactului asupra mediului şi a emis îndrumarul
conform legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
d) emiterea avizelor şi acordurilor, precum şi a actului administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului
competente privind investiţiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului;
e) elaborarea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii;
f) depunerea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei
publice competente;
g) emiterea autorizaţiei de construire.

 Posted in Legislatie constructii    Cum se face fundaţia la o casă

 Posted on 1st January 2017    by inginer
Cum se face fundaţia la o casă? 
Bine se spune că poţi face o construcţie bine dar dacă te vei zgârci la fundaţie vei trage consecinţe toată viaţa.
Trebuie de ştiut că articolul de mai jos nu se adresează specialiştilor, deoarece ei cunosc prea bine cum se face
o fundaţie, cât mai ales beneficiarului. Tocmai de aceea exprimarea este mai simplă şi de multe ori se prezintă
informaţii deja prelucrate.
Ce este fundaţia casei?
Fundaţia casei reprezintă baza unei construcţii şi care are rolul de a transmite încărcările de la nivelul
suprastructurii la nivelul terenului de fundare.
Dar mai simplu, fundaţia casei este acea parte a construcţiei situată sub nivelul terenului şi care în majoritatea
covârşitoare a cazurilor este realizată din beton armat, slab armat sau nearmat.
Care este adâncimea unei fundaţii?
Fundaţia se va duce la aproximativ 100-110cm în teren cel puţin, adică cu aproximativ 20cm sub cota de
îngheţ şi care, în general, este la aproximativ 90cm în România. Acest lucru este necesar pentru a se evita ca să
avem contactul dintre fundaţie şi teren într-o zonă care ar fi sensibilă la îngheţ-dezgheţ sau la alte acţiuni ale
factorilor de mediu.
Nu se va funda pe teren de umplutură ci numai după ce s-a ajuns la terenul bun de fundare.
Există situaţii în care curtea se va sistematiza. Cota de îngheţ se va considera nu de la cota terenului natural ci
de la cota terenului sistematizat.
Cam cum arată o astfel de fundaţie?
Cea mai uzuală soluţie de fundare pentru case cu regim de înălţime mic, adică maxim două niveluri, este cea
formată din fundaţii continui dispuse regulat sub reţeaua de stâlpi şi/sau pereţi portanţi:

 bloc de fundaţie din beton simplu– şirul de fundaţii continui de obicei are lăţimea de 50-
60cm la case; ele se dispun într-o reţea regulată la maxim 6,00m; pentru case cu maxim două
niveluri se poate realiza din beton simplu, dacă nu există condiţii speciale impuse de terenul
de fundare; pentru regimuri de înălţime mai mare se face armarea şi acestei componente;
pentru clădiri cu regim de înălţime mai mare de 5 niveluri se impune de obicei subsol tehnic;
de aici rezultă că de obicei are dimensiunea de 50x110cm sau 60x110cm; armătura pentru
stâlpii suprastructurii se vor prinde încă din blocul de fundaţie, ele constituind şi legătura
dintre soclu şi bloc;
 soclu din beton armat- o grindă ce se aşează continu sub blocul de fundaţie; de obicei are
dimensiunea de 25x50cm sau 30x50cm; prima componentă reprezintă lăţimea, cea de a doua
înălţimea şi este dată de numărul de trepte; de obicei treptele de acces în clădire vor avea
maxim 15cm; grinda de fundaţie va fi armată cu 6 bare de 12mm, dacă un calcul nu impune
altfel şi cu etrieri de 8mm dispuşi la aproximativ 15cm; betonarea acestei grinzi se face de
obicei până la aproximativ 5cm sub placa de beton armat a pardoselii, această ultimă partea
urmând a se betona împreună cu pardoseala;
  strat de umplutură cu argilă între grinzile de soclu– între grinzile de soclu se va face
umplutură de argilă compactată mecanic; a nu se uita a se trage instalaţiile aferente fundaţiei,
adică de sub prima pardoseală; de ce argilă? deoarece doar argila este un bun izolator
împotriva apei; stratul de umplutură va avea grosimea de cel puţin 15cm;
 strat pietriş pentru ruperea capilarităţii: peste stratul de argilă se va aşeza un straz de
pietris -sort, fără parte fină 7-16 sau 16-31;
 folie PVC– pentru a nu se pierde laptele de ciment;
 placă din beton armat– cu o grosime de 10cm şi armat cu plasă sudată de 4mm şi ochiuri de
100x100mm;
 trotuar de protecţie- de jur împrejurul construcţiei se va face un trotuar de protecţie cu
lăţimea de 100cm, cu pantă dată către curte, slab armat cu plase sudate de 4mm-100x100mm
şi beton 5cm de clasă C8/10.
Pentru betonul simplu se poate folosi C8/10, pentru cel armat(soclu şi pardoseală) C12/15. Armătura este de
preferat să fie PC52 sau PC60.

 Posted in Rezistenta    Lăţime minimă coridoare / holuri clădiri

 Posted on 31st December 2016    by inginer
Lăţimea minimă pentru coridoare la clădiri civile de utilitate publică este de 1,50m. Această condiţie este
impusă de necesitatea ca spaţiul să fie utilizat de persoanele cu dizabilităţi. Teoretic se poate reduce
dimensiunea până la 1,20m(spaţiu efectiv de circulaţie), dar în acest caz în dreptul fiecărei uşi prin care se face
accesul din hol ar fi nevoie de o supralărgire la 1,50m pe o porţiune de cel puţin 2,00m. Cum acest lucru ar
însemna coridoare cu retrageri şi intrânduri, rezultă că în practică o astfel de soluţie nu este fezabilă.
Clădirile civile de utilitate publică sunt cele care sunt destinate publicului larg cum sunt instituţiile
publice(de stat sau private), săli de spectacole sau sport, complexuri comerciale, culturale,… inclusiv blocurile
de locuinţe.
Chiar şi  podestele şi scările trebuie să aibă o lăţime de minim 1,50m, excepţie cazul când există lift pentru
persoane cu dizabilităţi.
Prin excepţie, în cazul locuinţelor individuale şi în interiorul apartamentelor lăţimea liberă se poate reduce la
1,20m fără alte condiţii. Lăţimea liberă de circulaţie pe scări se poate reduce la 0,95m dacă evacuarea se face
pentru un singur nivel şi 1,05 dacă se face evacuarea la maxim 4 niveluri.
sursa: NP051, NP068, NP057.
 

Ordin privind modificarea

 Posted in Arhitectura, Proiectare Constructii   

şi completarea reglementării tehnice “Metodologie

de calcul al performanţei energetice a clădirilor
 Posted on 30th October 2016    by inginer
MDRAP a propus spre dezbatere publică : Ordinul privind modificarea şi completarea reglementării tehnice
“Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor.
Documentul poate fi descărcat spre consultare de aici:
Ordin modificare Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor
Sursa originală se poate regăsi aici:
http://www.mdrap.ro/ordin-pentru-modificarea-si-completarea-reglementarii-tehnice-metodologie-de-calcul-
al-performantei-energetice-a-cladirilor…..
Acolo se află şi adresa de email unde se pot trimite observaţii.
Una din principalele modificări o reprezintă faptul că se propun modificări în sensul diferenţierii exigenţelor de
performanţă energetică în funcţie de destinaţia clădirii.
Prin ordin se limitează consumurile de energie pentru încălzire din surse neregenerabile la 153
kWh/m2an pentru clădiri rezidenţiale cu maxim cinci niveluri supraterane şi sub 117kWh/m2an pentru
clădiri rezidenţiale cu mai mult de cinci niveluri.

Transformare din
 Posted in Legislatie constructii, Proiectare Constructii   

grade în pantă şi din pantă în grade

 Posted on 27th August 2016    by inginer

De multe ori aţi avut nevoie să transformaţi din pantă în grade şi din grade în
pantă.
Transformare din grade in panta si din panta in grade
panta se exprima in procente

Grade

Panta %

Panta %

Grade
 Grosime polistiren –
 Posted in Arhitectura, CALCULE, Proiectare Constructii   

Rezistenţele termice minime corectate pentru

elementele de construcţii
 Posted on 9th August 2016    by inginer
Iată mai jos care sunt rezistenţele termice minime din România conform C107/1- Anexa 3
actualizată(Normativ privind calculul coeficienților globali de izolare termică la clădiri de locuit), valabile
pentru clădirile nou proiectate:

Aşa cum se poate vedea mai sus, arhitectul trebuie să ia măsuri astfel încât prin detaliile arhitecturale să
propună soluţii care să ducă pentru anvelopă la rezistenţe termice superioare celor minime stabilite legal.
Astfel vom avea:

 rezistenţa termică corectată a unui perete exterior trebuie să fie mai mare de 1,80 m2K/W;
 rezistenţa termică corectată a unei ferestre trebuie să fie mai mare de 0,77 m2K/W;
 rezistenţa termică corectată a unui planşeu superior trebuie să fie mai mare de 5,00 m2K/W;
 rezistenţa termică corectată a unui planşeu pe sol trebuie să fie mai mare de 4,50 m2K/W;
 rezistenţa termică corectată a unui planşeu către subsol neîncălzit trebuie să fie mai mare de
2,90 m2K/W.
Haideţi să vedem ce înseamnă însă efectiv acest lucru. În primul rând trebuie de ştiut că rezistenţa termică
medie în  câmp curent a unor elemente de construcţie este în medie cu 20% mai mare decât cea corectată.
Valoarea este una de referinţă, nu exactă, pentru acest lucru fiind necesară cunoaşterea în detaliu a clădirii.
Ştiaţi că acum se poate realiza cu uşurinţă Breviarul pentru Calcului coeficientului global de izolare
termică G cu ajutorul softului TermoExpert?
Vom face o analiză simplistă, pe cazuri uzuale:
 

Aşa cum reiese din tabelul de mai sus, influenţa straturilor de bază este mică, comparativ cu a materialelor
folosite la termoizolarea clădirilor.
Se stabilesc în modul simplist următoarele aspecte:
 nu se admite un strat termoizolant mai mic de 10cm pentru pereţii exteriori;
 nu se admit elemente vitrate cu rezistenţă termică mai mică decât 0,77 W/m2K;
 nu se admite un strat termoizolant mai mic de 25cm pentru izolarea planşeului superior
şi inferior;
 nu se admite un strat termoizolant mai mic de 15cm pentru izolarea planşeului inferior
ce dă către un subsol neîncălzit.
Orice valoare mai mică decât cea de mai sus va face ca legislaţia actuală să nu fie respectată.
Concluzionăm: grosime polistiren pereţi exteriori 10cm, grosime polistiren terase 25cm, grosime polistiren
planşeu pe sol 25cm, grosime polistiren planşeu către subsol 15cm.
De preferat este ca izolaţia termică să fie aplicată pe exteriorul construcţiei.
 
articol pus la dispoziţie de auditor energetic gr. I, ing. Lulea Marius Dorin.

Calculul
 Posted in Arhitectura, Calcule energetice, Certificat si Audit Enegetic   

coeficientului global de izolare termică G la clădiri

de locuit, conform C107
 Posted on 10th July 2016    by inginer

Determinarea coeficientului global de izolare termică G se poate face cu produse software specializate.
Cel mai cunoscut dintre acestea este TermicG.
Determinarea coeficientului global de izolare termică G
W/ (m3K) Valorile rezistenţelor se vor corecta cu x 0,9 dacă nu este mediu exterior ci rosturi dechise sau
poduri sau dacă există obloane la ferestre; x 0,5 dacă nu este mediu exterior ci rosturi închise sau subsoluri
neîncălzite; x 0,8 dacă nu este mediu exterior ci verande închise;
Rm' perete - rezistenţa termică specifică corectată medie a pereţilor exteriori, exprimată în [m2K/W]
valoarea 2 este orientativă pentru un perete de cărămidă 25cm izolat cu polistiren de 10cm sau similar; perete de cărămidă de 25cm de
referinţă 0,3; perete de BCA de 30cm de referinţă 1.1; perete de BCA de 30cm şi polistiren de 10 de referinţă 3,00; NU SE ADMIT
VALORI MAI MICI DE 1,80;

Apereţi - aria pereţilor exteriori, reprezentând aria totală a faţadei din care se scad golurile, exprimată în [m2]

Rferestre - rezistenţa termică specifică corectată medie a elementelor vitrate verticale exterioare(ferestre şi
uşi), exprimată în [m2K/W];
NU SE ADMIT VALORI MAI MICI DE 0.77 pentru construcţii noi sau care se reabilitează

Aferestre - aria ferestrelor / uşilor faţadei, exprimată în [m2];

Rm'superior - rezistenţa termică specifică corectată medie a elementului de anvelopă ce asigură închiderea
superioasă(terasă, şarpantă, etc...), exprimată în [m2K/W]
NU SE ADMIT VALORI mai mici decât 5 la construcţii noi sau supuse reabilitării

Asuperior - aria elementului de anvelopă ce asigură închiderea superioară a clădirii, exprimată în [m2]

Rm'inferior - rezistenţa termică specifică corectată medie a elementului de anvelopă ce asigură închiderea
inferioară(placă pe pământ), exprimată în [m2K/W]
NU SE ADMIT VALORI mai mici decât 4.5 la construcţii noi sau supuse reabilitării

Ainferior - aria elementului de anvelopă ce asigură închiderea inferioară a clădirii, exprimată în [m2]
V- volumul construcţiei, ce se măsoară la faţa interioară a elementelor de anvelopă [m3]

n- numărul de schimburi de aer, exprimat în volume schimbate într-o oră

valoarea cuprinsă între 0.5 şi 1.5; valoarea inferioară corespunde clădirilor bine etanşate, cea superioară celor ne-etanşate corespunzător
şi expuse;

P- perimetrul clădirii exprimat în [m]

Aria construită - aria construită a clădirii exprimată în [m2] - se va considera o aria construită medie în funcţie
de numărul de niveluri

G - coeficientul global de izolare termică exprimat în [W/m3K]

Valoarea trebuie să fie mai mică decât GN, în caz contrar se vor lua măsuri de eficientizare; nu se admit valori mai mare
decât GN

P/A - raportul dintre perimetrul mediu şi aria medie construită, exprimat în [1/m]

în funcţie de raportul dintre P/A şi numărul de niveluri se va determina GN

Determinarea coeficientului Global de izolare termică G în faza de autorizaţie şi proiectare este obligatorie.
 Posted in Calcule energetice