Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-12.00
-20.00
REZOLVARE
Stabilirea valorii lungimii conventionale de încastrare l0 - adâncimea de încastrare a pilotilor în
stratul portant este l0 = f(tipul pamântului, diametrul pilotului); Conform tabelului 1 si tinând cont
de datele din fisa forajului (stratul 5 este stratul de încastrare conform fisei forajului) se determina
l 0 = 3 ⋅ d = 3 ⋅1.08m = 3.24m ⇒ l 0 ≅ 3.50m .
Tabelul 1
Denumirea pamântului l0
Nisipuri afânate si pamânturi coezive având IC < 0.5 4d
Nisipuri de îndesare medie si pamânturi coezive având 0.5 < IC < 0.75 3d
Nisipuri si pietrisuri îndesate, pamânturi coezive având 0.75 < IC < 1.0 2d
Pamânturi coezive tari având IC = 1 1.5d
E stimarea capacitatii portante a pilotilor solicitati axial piloti flotanti executati pe loc
Conform STAS 2561/3-90 în fazele preliminare de proiectare, capacitatea portanta a pilotilor pentru
toate tipurile de constructii se poate determina cu ajutorul urmatoarei formule empirice de calcul:
n
R = k ⋅ (m3 ⋅ Pv + m4 ⋅ Pl ) = k ⋅ (m3 ⋅ R ⋅ A + m4 ⋅ U
n
∑
1
f i ⋅ l i ) (kN) (1)
în care:
⇒ k este un coeficient egal cu 0.70,
⇒ m3 si m4 sunt coeficienti ai conditiilor de lucru dati în tabelele 2 si 3 în functie de tipul
pamântului, tehnologia de betonare si de executie a pilotului; se determina m3 = 1.0 si
respectiv m4 = 1.0,
Tabelul 2
Tehnologia de betonare a pilotului Categoria pamântului de la baza pilotului
coeziva necoeziva
m3
Betonare în uscat 1.0 1.0
Betonare sub apa:
- cu injectie la baza 0.9 1.0
- fara injectie la baza 0.8 0.9
Betonare sub noroi:
- cu injectie la baza 0.8 0.9
- fara injectie la baza 0.6 0.8
π ⋅d 2 π ⋅ 1.08 2 m 2
⇒ A este aria sectiunii transversale a pilotilor; A= = = 0.9160m 2 ,
4 4
⇒ U este perimetrul sectiunii transversale a pilotilor: U = π ⋅ d = π ⋅ 1.08m = 3.393m ,
⇒ Rn este rezistenta normata a pamâmtului sub nivelul vârfului pilotului; OBSEVATIE:
Rn se mai noteaza si cu p v în normativele românesti în vigoare; pentru cazul analizat
(piloti de dislocuire care reazema cu baza pe straturi necoezive) R n se calculeaza cu
relatia: Rn = α γ ⋅ d b ⋅ N + γ 1 ⋅ D c ⋅ N q kPa unde:
γ
3
∑ ⋅h
γi i
19.0 ⋅ 3.0 + 9.5 ⋅ 2.5 + 9.0 ⋅ 1.5 + 10.0 ⋅ 5.0 + 10.23 ⋅ 3.5
γ1 = = 11.62kN / m3 ,
3.0 + 2.5 + 1.5 + 5.0 + 3.5
q Dc este fisa de calcul a pilotului, în m, care se stabileste astfel:
ü Daca D ≥ β db se considera Dc = β db,
ü Daca D < β db se considera Dc = D, unde D este fisa reala a pilotului (adâncimea la care
se gaseste baza pilotului, masurata de la nivelul terenului natural sau – pentru
infrastructura podurilor – de la nivelul fundului albiei tinând seama de adâncimea de
afuiere), în m, iar β este un coeficient functie de gradul de îndesare al pamântului de la
baza pilotului (tabelul 4); în cazul analizat β = 15, D = 15.5m, db = 1.08m, β db = 16.2m
deci Dc = 16.2m,
OBSERVATIE: Cand deasupra stratului de pamânt în care patrunde baza pilotului se afla un strat
de umplutura recenta, necompactata sau de pamânt coeziv plastic moale sau plastic curgator, sau
un strat de turba, drept fisa D se considera doar adâncimea pe care patrunde pilotul în stratul
portant iar la expresia lui Rn se adauga termenul g2 h în care g2 este valoarea de calcul a greutatii
volumice a stratului slab, în kN/m 3 iar h este grosimea stratului slab în m,
q Nγ si Nq sunt factori de capacitate portanta, dati în tabelul 5, în functie de valoarea de
calcul a unghiului de frecare interioara φ ’ al stratului de la baza pilotului; valorile
Fundatie indirecta pentru infrastructura unui pod Pagina 3 din 3
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
Catedra de Geotehnica si Fundatii
acestor factori sunt date în tabelul 6; Nγ = 29.5 si Nq = 54.75; în baza datelor obtinute se
determina: R = 0.4 ⋅ (10.23 ⋅1 .08 ⋅ 29.5 + 11.616 ⋅15.5 ⋅ 54.75) = 4072.42kPa
n
Tabelul 4
Valoarea gradului de îndesare I D α β
0.00÷0.33 0.5 10
0.34÷0.66 0.4 15
0.67÷1.00 0.3 20
Tabelul 5
φ’ ( ° ) 26° 28° 30° 32° 34° 36° 38° 40°
Nγ 9.5 12.6 17.3 24.4 34.6 48.6 71.3 108.0
Nq 18.6 24.8 32.8 45.5 64.0 87.6 127.0 185.0
n
⇒ Pl = U∑ f i ⋅ l i (kN) reprezinta capacitatea portanta preluata prin frecare pe manta,
1
unde:
q fI reprezinta rezistenta conventionala pe suprafata laterala a pilotului pentru stratul de
calcul i în kPa; valorile pentru rezistenta conventionala sunt date în tabelul 6,
q lI reprezinta lungimea pilotului în contact cu stratul I, în m,
Umplutura
0.00 Umplutura 0.00
Strat 1 Strat 1
Decapare >-3.00 Decapare -3.00
i i
Strat i h Strat i h
/2i /2i
h h
Figura 2
Forta critica orizontala Rcr or a unui pilot vertical cu radier jos se determina cu relatiile:
2 ⋅ M cap
2 ⋅1000 kNm
Pentru cazul analizat Rcr or = = = 617.284 kN
l0 3.24 m
Capacitatea portanta la încarcari orizontale a pilotului vertical se determina cu relatia:
OBSERVATII:
1. Relatiile 2, 3 si 4 pot fi utilizate în cazul când fisa pilotului D>5l0,
2. În cazul unei stratificatii neomogene, l0 se stabileste ca medie ponderata (prin
grosimile straturilor) ale valorilor corespunzatoare straturilor întâlnite pe o
adâncime egala cu 1.5l’ 0, în care l’0 reprezinta valoarea corespunzatoare stratului de
la suprafata.
Pentru cazul analizat Ror = 0.7 ⋅ 0.7 ⋅ 617.284 = 302.470 kN
Rg = mu ⋅ R( kN ) (7)
în care
⇒ R-capacitatea portanta a pilotului izolat, în kN,
⇒ mu este un coeficient al conditiilor de lucru al pilotilor în grup (coeficient de utilizare)
care pentru piloti purtatori pe vârf si în cazul fundatiilor cu radier îngropat si piloti forati
este egal cu 1.0; la fundatii cu radier înalt si piloti flotanti, mu se stabileste conform
tabelului 7, exceptând cazul pilotilor de îndesare având fisa integral cuprinsa în
pamânturi necoezive, pentru care mu=1.
Tabelul 7
r/r0 ≥2 1.8 1.6 1.4 1.2 1.0 0.8
mu 1.00 0.95 0.9 0.85 0.8 0.7 0.6
unde:
⇒ r este distanta minima între fetele alaturate(lumina) ale pilotilor învecinati (figura 3), în
metri,
⇒ r0 este raza de influenta a pilotului izolat, în planul vârfului, în metri:
n
r0 = ∑ li ⋅ tgε i ( m )
1
φi
⇒ li este grosimea stratului i prin care trece pilotul, în metri: ε i =
4
⇒ φ i este valoarea de calcul a unghiului de frecare interioara al stratului i.
OBSERVATII:
1. Valorile subunitare din tabelul 7 pot fi sporite pâna la maximum mu = 1, în cazul în
care tasarea probabila calculata a fundatiei ramâne în limitele admisibile pentru
constructia respectiva,
2. În straturile în care se considera frecarea negativa pe suprafata laterala a pilotului se ia
ε = 0.
Strat 1 l1
ε1
l2
Strat 2
Strat i li
εi
Strat n εn ln
r0
Figura 3
Fundatie indirecta pentru infrastructura unui pod Pagina 7 din 7
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
Catedra de Geotehnica si Fundatii
Tabelul 8
Modul de executie a pilotului m2
Piloti batuti 1.0
Piloti introdusi cu subspalare la pamânturi nisipoase, cu conditia baterii pe 0.6
ultimul metru fara subspalare
Piloti introdusi prin vibrare, în pamânturi:
a) nisipoase saturate, de îndesare medie:
mijlocii si mari 1.0
fine 1.0
prafoase 1.0
b) argiloase cu indicele de consistenta 0.5<I c≤1
prafuri nisipoase 0.9
argile nisipoase sau prafoase 0.9
argile 0.9
c) argiloase cu indicele de consistenta I c>1 1
Numarul de piloti ales trebuie sa fie acoperitor si din punct de vedere al actiunii de calcul orizontale
Hf în sensul ca trebuie îndeplinita conditia n p ⋅ Rcr _ or ≥ H f .
Distanta minima între axele pilotilor este data în tabelul 9, în m. Din cele doua valori indicate se va
alege distanta cea mai mare.
Repartizarea pilotilor sub radierul fundatiei se face în rânduri paralele sau radial, unii în dreptul
celor vecini, sau în sah, respectând distantele minime dintre piloti.
Distanta minima între fata exterioara a pilotilor marginali si extremitatea radierului trebuie sa fie de
minimum 1d, dar nu mai mica de 25 cm.
Predimensionare radier
b0
10...15cm
H D
f
H'
Figura 4
(8)
în care:
⇒ Nf este efortul vertical de calcul, în kN,
Fundatie indirecta pentru infrastructura unui pod Pagina 9 din 9
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
Catedra de Geotehnica si Fundatii
⇒ Mx si My sunt momentele de calcul, fata de axele principale ale grupului de piloti, în kNm,
⇒ xi si yI sunt distantele de la axa pilotului i din grup, la axele principale ale grupului de piloti,
în metri,
⇒ x si y sunt distantele de la axa pilotului considerat, la axele principale ale grupului de piloti, în
metri,
⇒ np este numarul pilotilor în grup,
⇒ Gp este greutatea pilotului, tinând seama de variabilitatea geometriei pilotului si a greutatii
specifice a materialului constituent, precum si de efectul de submersare al apei subterane, în
kN,
⇒ N, Mx si My se iau cu valorile rezultate din încarcarile din grupa speciala.
Conditiile care trebuie îndeplinite sunt:
Smax ≤Rg – verificarea pilotilor la compresiune,
Smin ≤Rsm – verificarea pilotilor la smulgere.
A A
0
h
0
* 450
h
A-A
Perimetru de poansonare
Figura 5
Ar marea radierului
Armarea radierului se face conform STAS 10107/0-90. În figura 6, sectiunea 1-1 reprezinta
sectiunea fata de care se calculeaza momentul Mx (Aa x) , iar sectiunea 2-2 sectiunea fata de care se
calculeaza My (Aa y ).
Pentru sensul actiunilor exterioare ca în figura 7, se calculeaza momentul tuturor fortelor axiale din
piloti fata de linia punctata (forte din pilotii situati la dreapta liniei punctate). Aria de armatura Aa x
va rezulta din relatia:
M
Aa x =
0.8 ⋅ h0 ⋅ Ra
în care h0 = H - a (a este acoperirea cu beton a armaturii; a = 10cm) iar Ra este rezistenta de calcul a
armaturii (PC52 sau OB37).
0
B
b
l0
1
Figura 6
Mx T
Tx
Df M
1
Si
bi
Figura 7
My T
T
y
Df M
2
S
i
bi
Figura 8