Universitatea Tehnică de Construcții București

Facultatea de construcții civile și agricole

Departament „Construcții civile, inginerie urbană și tehnologie”

Proiect de curs
Disciplina: Tehnologia lucrărilor de consolidare a terenurilor de fundare

Tema: „ Îmbunătăţirea unui teren de fundare prin coloane din material granular vibro-îndesate ”

Elaborat: st. gr. TMLC

Brașoveanu Victor

Verificat: Ing. Ștefan Ardelean

București 2017
 Cuprins

Cpitolul I. Sarcină de proiect...................................................................................................2

Capitolul 2. Calculul tasării absolute prin metoda însumării pe straturi elementare...............3

Capitolul 3. Îmbunătăţirea terenului de fundare prin coloane din material granular ............12

3.1. Rețea Pătratică..........................................................................................................14

3.2. Rețea Triunghiulară..................................................................................................22
Capitolul 3. Verificarea terenului de fundare la starea limită ultimă.....................................36
I.Calculul capacității portante în condiții nedrenate a terenului natural.........................36
II.Calculul capacității portante a terenului compozit......................................................36
A.Calcului capacității portante în condiții nedrenate............................................37
B.Calcului capacității portante în condiții drenante............................................38
Bibliografie............................................................................................................................40

1
 Cpitolul I. Sarcină de proiect

Este necesară fundarea unui siloz de cereale circular. Se considera o fundaţie de tip radier
circular cu un diametru de 16 m, iar presiunea efectivă maximă uniformă transmisă terenului de
fundare este de:

pcf  (450  5 N 0 )  (450  5 17)  535kPa

 ,

unde
N 0  17 , nr. De ordine a studentului-17.

D f  2, 00m
 Adîncimea de fundare este considerată ;
 Nivelul apei subterane NAS =6m (cota -6.000 m);

 Tasarea admisibilă maximă

S max  20cm  0, 20m .

Suprafața și caracteristicile terenului pe amplasament sunt următoarele:

1. Umputură diferită (cotele 0.00m  0.60m );   17,5kN / m

3

2. Praf argilos, plastic consistent (cotele 0.60m  3.00m )

  18, 6kN / m3 ;
I c  0, 60;
 '  (13  0, 2 N 0 )  16, 4;
c '  (20  0,1N 0 )  18,3kPa

M  (5  0, 25 N 0 )  9, 25MPa

3. Argilă prăfoasă, plastic moale(cotele

3.00m  (15.00  0,1N 0 )  3.00  13.3m )

  18, 2kN / m3 ;
 '  10kN / m3   sb  10kN / m3 ;
I c  0, 43;
 '  (10  0,1N 0 )  11, 7;
c '  (25  0,1N 0 )  23,3kPa
M  (4  0,1N 0 )  5, 7 MPa

4. Nisip cu pietreiș îndesat (sub

(15.00  0,1N 0 )m  13,3m )

  19, 0kN / m3 ;
 '  10kN / m3 ;  sb  10kN / m3
 '  32; c '  0kPa ;
2
 M  45MPa
Caracteristicile coloanelor utilizate sunt:

- diametrul nominal al unei coloane: 0.60 m (diametrul real este cu circa 10-20% mai
mare în funcţie de caracteristicile stratului în care este realizată);

d col , II  0, 60  1, 2  0, 70m d col , III  0, 60 1, 2  0,70m d col , IV  0, 60 1,10  0, 65m

, ,

- materialul granular din coloană este piatră spartă şi se consideră cu următoarele

caracteristici:

c'  42; c '  0kpa; M c  75MPa

CERINȚE PENTRU PROIECT

1. Se va stabili reţeaua de amplasare a coloanelor (cu ochiuri pătrate şi triunghiulare), se
vor estima parametrii sistemului compozit pământ – coloane (utilizând teoria Priebe)
şi se va face un calcul de tasare al terenului (verificarea la starea limită de exploatare
– SLE);
2. Se va determina relaţia între numărul de coloane utilizate (distanţa între coloane) şi
tasarea terenului de fundare sub încărcările transmise de siloz, căutându-se Pag. 2 of
2 amplasarea optimă a coloanelor. Ambele reţele de dispunere a coloanelor vor fi
studiate (reţea pătrată şi triunghiulară);

3. Se va face o comparaţie între tasarea terenului de fundare natural

( sTN ) şi cel

îmbunătăţit
( sTI ) şi se va calcula factorul de reducere al tasărilor   sTN / sTI ;

4. Pentru varianta finală de amplasare a coloanelor se va efectua şi verificarea terenului

de fundare la starea limită ultimă (SLU).

Capitolul 2. Calculul tasării absolute prin metoda însumării pe

straturi elementare

Conform normativului NP 112 – 2014, calculul tasării absolute prin metoda

însumării pe straturi elementare se poate de efectuat după punctul H.2.1, pag 109.
Schema de calcul și notațiile folosite sunt prezentate în figura de mai jos;

3
 Figura 1. Schema de calcul al tasării absolute
Pe verticala centrului fundației, la limitele de separație ale straturilor elementare, se
calculează eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise la baza fundației:
 z   0  Pnet ;

Calculul coeficientului de distribuție a eforturilor verticale, pentru presiuni uniform

distribuite
 0 : (  0  z / B ) unde:

z – adâncimea de la baza fundației până la cota inferioară a stratului calculat

(elementar)
B – raportul dintre laturile fundației (dacă acesta este în formă de cerc), pentru

dreptunghi
hi  L / B , lungimea și lățimea bazei.

În urma calcului am obținut adîncimea de fundare până la cota inferioară a stratului

elementar z, și a înățimii fiecărui strat h, care sunt reprezentate grafic în figura de mai jos.

4
5
 Conform normativului NP 112 – 2014, tabelul H.3, pag 110,
 0  care se află direct

sub talpa de fundare este egal cu 1, pentru restul  , se face interpolarea.

În urma înterpolării pentru un cerc cu raportul:

z 1 z 2,5
  0, 063  1  0,984   0,156  1  0,961
1) B 16 ; 2) B 16 ;
z 4 z 6
  0, 250  1  0,902   0,375  1  0, 784
3) B 16 ; 4) B 16 ;
z 8 z 10
  0,500  1  0, 655   0, 625  1  0,530
5) B 16 ; 6) B 16 ;
z 11,3 z 13,3
  0, 706  1  0, 465   0,831  1  0,374
7) B 16 ; 8) B 16 ;
z 15,3 z 17,3
  0,956  1  0,312   1, 081  1  0, 262
9) B 16 ; 10) B 16 ;
z 19,3 z 21,3
  1, 206  1  0, 219   1,331  1  0,187
11) B 16 ; 12) B 16 .
z 23,3 z 25,3
  1, 456  1  0,159   1,581  1  0,134
13) B 16 14) B 16
z 27,3
  1, 706  1  0,119
15) B 16

Determinăm presiunea geologică pentru strtul 1 de umputură diferită (cotele 0.00m  0.60m ):
 zg , str ,1   1  hstr ,1  17,5  0, 6  10,5 kPa
6
Detrminăm presiunea gelogiă la talpa fundației:
 zg 0   zg ,str,1   2  (D hstr ,1 )  10,5  18, 6(2  0, 6)  36,54 kPa
Determinăm presiunea geologică pentru fiecare strat elementar
 zg1   zg 0   2  h1  36,54  18,6 1  55,14 kPa
1)
 zg 2   zg1   3 h2  55,14  18, 2 1,5  82, 44 kPa
2)
 zg 3   zg 2   3  h3  82, 44  18, 2 1,5  109,74kPa
3)
 zg 4   zg 3   sb  h4  109, 74  10  2  129, 74 kPa
4)
 zg 5   zg 4   sb  h5  129, 74  10  2  149, 74 kPa
5)
 zg 6   zg 5   sb  h6  149, 74  10  2  169, 74 kPa
6)
 zg 7   zg 6   sb  h7  169, 74  10 1,3  182, 74 kPa
7)
 zg 8   zg 7   sb  h8  182, 74  10  2  202, 74 kPa
8)
 zg 9   zg 8   sb  h9  202, 74  10  2  222, 74 kPa
9)
 zg10   zg 9   sb  h10  122, 74  10  2  242, 74 kPa
10)
 zg11   zg10   sb  h11  242,74  10  2  262, 74 kPa
11)
 zg12   zg11   sb  h12  262, 74  10  2  282, 74 kPa
12)
 zg13   zg12   sb  h13  282,74  10  2  302,74 kPa
13)
 zg14   zg13   sb  h14  302,74  10  2  322,74 kPa
14)
 zg15   zg14   sb  h15  322,74  10  2  342,74 kPa
15)
Presiunea netă la baza fundației se calculează:
Pnet  Pef ,med   D
, unde:
Vd
Pef ,med 
A - presiunea efectivă medie la baza fundației;

Vd  încărcaea de calcul totală la baza fundației (încărcarea de calcul transmisă de

construcție Q, la care se adaugă greutatea fundației și a umpluturii de pâmânt care stă pe

fundație);
A – aria bazei fundației;
D – adîncimea de fundare;
  greutatea volumică medie a pământului, deasupra bazei fundației.

7
 Pef  535kPa
Din datele de sarcină rezultă că , iar greutatea volumică pentru fiecare
strat în parte:

Strat 1:   17,5kN / m
3

Strat 2:   18, 6kN / m

3

Strat 3:
 '   sb  10kN / m3

Strat 4:
 '   sb  10kN / m3

Astfel rezultă că presiunea netă la baza fundației va fi:

Pnet  Pef ,med   D  Pef    1  0, 6   2  ( D  0,6)  / 2  535   17,5  0, 6  18, 6  (2  0, 6)  / 2  516, 73kPa

Pe verticala centurii fundației, la limitele de separație ale straturilor elelemntare, se

calculează eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise la baza fundației:
 z   0  Pnet ,

Modulul de deformație liniară al stratului elementar se va calcula cu formula:

Ei  M  M 0 , unde:

M – coeficient endometric (conform datelor de sarcină)

M 0  coeficient de corecție pentru a trece de la modelul de deformație endometric la

modelul de deformație liniar (NP 112, tabelul J.1, pag 120), în concordanță cu
I c (conform

datelor de sarcină) pentru fiecare strat.

Pentru pământuri prăfoase și argiloase avînd

I c  0,5 , se acceptă M 0  1 , dacă nu se

dispune de date experilentale.

Conform datelor din sarcină putem determina valoare indicilor porilor:

Stratul 2 (praf argilos, plastic consistent):

e1  (1, 01  1,10) (considerat pentru ce ami

mare tasare)

8
 Stratul 3 (argilă prafoasă):
e2 1,10

Stratul 4 (nisip cu petris indesat):

e3  (0, 41  0,8)

După cele menționate mai sus putem rezulta volorile pentru

M 0  coeficient de

corecție pentru a trece de la modelul de deformație endometric la modelul de deformație liniar:

Strat 2:
M 0  1, 0

Strat 3:
M 0  1, 0

Strat 4:
M 0  1, 0

Tasarea absolută posibilă a fundației se calculează cu ajutorul formulei:

 zimed  hi  med  hi
s  103     s    zi
Esi , în cazul nostru Esi unde:
s – tasarea absolută probabilă a fundației;
 - coeficient de corecție   0,8 ;

 zimed - efortul vertical mediu în strattul elementar i:

 zisup   ziinf
 zimed 
2 , unde
 zisup ,  ziinf - eforturile unitare la limita superioară, respectiv limita inferioară a

stratului elementar i.
 gz
- presiunea geologică la adîncimea respectivă;
 z   i  Pnet -efortul vertical pe fiecare strat unitar;

hi - grosimea stratului elementar i ;

Esi - modulul de deformație liniară al stratului elementar i ;

n - numărul de straturi elementare cuprinse în limita zonei active.
Zona activă în cuprinsul căreia se calculează tasarea straturilor se limitează la

adîncimea
zo sub baza fundației la care valoarea efortului unitar vertical  z devine mai mic sau

 gz  z  0, 2
egal cu 20% din preziunea geologică la adîncimea respectivă: gz
.
În situația în care limita inferioară a zonei active se află în cuprinsul unui strat avînd
modelul de deformație liniară mult mai redus decât al straturilor superioare, sau având

9
Es  5.000kPa , adâncimea z0 , se majorează prin includerea acestui strat, sau până la

  0,1 gz
întreruperea condiției: .

Apoi se face o medie pentru toate tasările. Rezultatele primite sunt reprezentate mai

sus. Rezultă că tasarea terenului natural este de

s  64, 65cm  sadm  20cm . Asfel trebuie recurs

la o metodă de consolidare a terenului, pe care o alegem să fie coloane din material granular
vibro – îndesate.

10
11
Figura 2. Zona activă în cuprinsul căreia se calculează tasarea straturilor la

 z  0, 2
adîncimea gz

12
 Capitolul 3. Îmbunătăţirea terenului de fundare prin coloane din material
granular vibro-îndesate

Fundarea directă a silozului pe terenul natural nu este posibilă datorită caracteristicilor

mecanice slabe ale acestuia cu tasarea terenului de

s  64, 65cm  sadm  20cm . Din acest motiv

se va studia oportunitatea fundării directe pe teren îmbunătăţit prin tehnologia de vibro-îndesare

cu coloane din material granular.

Coloanele din material granular executate într-un teren de fundare slab, sunt o alternativă
viabilă atunci când o soluție de fundare directă nu îndeplinește cerințele de siguranță și/sau
exploatare normală, iar o fundație indirectă pe piloți din beton armat este mult acoperitoare și
neeconomică.

Această soluție de îmbunătățire a terenului de fundare conduce, prin adaosul de material

granular, la creșterea capacității portante și a rigidității pământului. Teoria cea mai des utilizată
ân Europa pentru calculul terenului îmbunătățit prin vibro-îndesare, a fost elaborată de către
Heinz J. Priebe și publicată pentru prima oară în anul 1976. Ea a fost îmbunătățită de-a lungul
timpului, ajungând astăzi la o forma general acceptată de către mediul academic, proiectanți și
constructori. Unul din avantajele acestei metode de calcul este că pot fi evaluați parametrii
geotehnici (φ, c, M) ai sistemului compozit pământ – coloane, rezultat în urma îmbunătăţirii prin
procedeul de vibro-îndesare.

Se prezintă în cele ce urmează modul de determinare a parametrilor geotehnici ai

sistemului compozit pământ – coloane (φ comp , c comp , Mcomp).

Notații:

A – aria unui ochi al reţelei de coloane, m2 ;

Ac – aria unei coloane, m2 ;

Dc – diametrul unei coloane, m;

m – factor de proporţionalitate privind încărcarea unei coloane;

n – factor de îmbunătăţire;

φ – unghi de frecare internă, ⁰,

c – coeziune, kPa;

13
 M – modulul de deformaţie edometric al stratului de pământ neâmbunătățit, kPa

Mc- modulul de deformație edometrică a coloanei de material granular.

- diametrul nominal al unei coloane: 0,60 m (diametrul real este cu circa 10-20% mai
mare în funcţie de caracteristicile stratului în care este realizată);

d col , II  0, 60  1, 2  0, 70m d col , III  0, 60 1, 2  0,70m d col , IV  0, 60 1,10  0, 65m

, ,

- materialul granular din coloană este piatră spartă şi se consideră cu următoarele

caracteristici:

c'  42; c '  0kpa; M c  75MPa

Pentru a calcula tasarea sistemului compozit (pămînt îmbunătățit) aplicăm formula:

 zimed  hi
scomp   
Ecomp
, unde:

Ecom  M com  M 0 ;

M com  n0  M ( M - modulul de deformație endometric);

 Ac 
 5  
A A
n0  1  c    1
A   A 
4  K ac  1  c  
  A   - factorul de îmbunătățiere;

K ac  tan 2 (45  c / 2)  tan 2 (45  42 / 2)  0,1982

A – aria de amplasare dintre coloane

  d 2 3,14  0, 7 2
Ac    0,385
4 4 - aria coloanei cu diametrul de 0,7 m

  d 2 3,14  0, 652
Ac    0,332
4 4 - aria coloanei cu diametrul de 0,65 m

A  d 2 (aria pentru rețeaua pătrată)

14
 d2  3
A 
4 (aria pentru rețiaua triunghiulară)

În tabelul de mai jos este prezentat calculul ariilor, pentru rețeaua pătratică și
triunghiulară,pentru difereite diametre de coloană, în situația când mărim distanța între coloane
cu 0,05 metri.

Pentru distanțele - d 0,7 0,8 0,9 1 1,1 1,15 1,5 1,55 1,6 1,7 1,75
A-pătratică 0,49 0,64 0,81 1 1,21 1,32 - - - - -
A- triunghiulară 0,212 0,277 0,351 0,433 0,524 0,573 0,974 1,04 1,109 1,25 1,33

3.1. Rețea pătratică

Determinăm factorul de îmbunătățire:

 Ac   0,385 
 5    5 
A A 0,385  0, 49
n0(0,7)  1 c    1  1   1  19, 71
A   A  0, 49   0,385  
4  K ac  1  c   4  0,1982   1 
  A   
  0, 49  

 Ac   0,332 
 5    5 
A A 0,332  0, 49
n0(0,65)  1 c    1  1   1  11, 78
A   A  0, 49   0,332  
4  K ac  1  c   4  0,1982  1 
  A   
  0, 49  

Calculăm tasarea pentru sistemul compozit după același principiu până ce vom obține
tasarea admisibilă, astfel ca ea să nu fie mai mare de 0,20 m, și găsim distanța optimă între
coloane.

Calculele pentru aria pătratică, sunt prezentate în tabelele de mai jos:

15
16
17
18
19
20
21
 După cele calculate mai sus pentru rețeaua pătratică obținem distanța dintre coloane

de 1,10 m cu o tasare de
s  18,96cm  sadm  20cm și un număr a colanelor de 232 buc. Mai jos

este reprezentat grafic amplasarea coloanelor sub fundația silozului pentru rețeua pătratică.

Figura 3 Graficul de amplasare a coloanelor sub fundația silozului pentru rețeua pătratică.
Mai jos este reprezentat graficul de tasare a pămîntului sub funtație la mărimea distanței dintre
colane pentru rețeaua pătratică:

22
 Figura 4 Graficul de tasare în funcție de diametrul coloanei

3.2. Rețea triunghiulară

Determinăm factorul de îmbunătățire:
 Ac   0,385 
 5    5 
A A 0,385  0, 212
n0(0,7)  1 c    1  1   1  9, 75
A   A  0, 212   0,385  
4  K ac  1  c    4  0,1982  1  0, 212  
  A     


 Ac   0,332 
 5    5 
A A 0,332  0, 212
n0(0,8)  1 c    1  1   1  12, 75
A   A  0, 212   0,332  
4  K ac  1  c    4  0,1982  1   
  A    0, 212  

Calculăm tasarea pentru sistemul compozit după același principiu până ce vom obține
tasarea admisibilă, astfel ca ea să nu fie mai mare de 0,20 m, și găsim distanța optimă între
coloane.
Calculele pentru aria pătratică, sunt prezentate în tabelele de mai jos:

23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
 După cele calculate mai sus pentru rețeaua triunghiulară obținem distanța dintre

coloane de 1,70 m cu o tasare de

s  19,57cm  sadm  20cm și un număr a colanelor de 126 buc.

Mai jos este reprezentat grafic amplasarea coloanelor sub fundația silozului pentru rețeua
triunghiulară.

Figura 5 Graficul de amplasare a coloanelor sub fundația silozului pentru rețeua triunghulară.

Mai jos este reprezentat graficul de tasare a pămîntului sub funtație la mărimea distanței dintre
colane pentru rețeaua pătratică:

35
 Figura 6 Graficul de tasare în funcție de diametrul coloanei

În concluzie, rețeaua triunghiulară de dispunere a coloanelor cu distanța de - 1.7 m s-a

dovedit a fi cea mai eficientă.
Făcând o comparație între tasarea terenului de fundare natural (STN) și cel
îmbunătățit (STI) vom avea:

STN 64, 66
   3,304
STI 19,57 ;   fctorul de reducere a tsărilor.

Pentru a verifica terenul de fundare la starea limită ultimă (SLU) vom folosi formula
de ” Calcul a capacității portante în condiții nedrenate”:

36
 Capitolul 3. Verificarea terenului de fundare la starea limită ultimă
I. Calculul capacității portante în condiții nedrenate a terenului natural

Calculul capacităcii portante în condiții nedrenate se face conform SR EN 1997-1, se

poate face cu relația:

Rd  A '    2   cu  b  sc  ic  q
, unde:

cu  3c '  3 18,3  54,9  valoarea de calcul a coeziunii efective a stratului natural;

bc  factori adimensionali pentru înclinarea bazei fundației:

bc  1  2 / (  2)  1  2  0 /    2   1
;
  0  este înclinarea (în radiani) bazei fundației față de orizontală;
sc  factori adimensionali pentru forma bazei fundației:
sc  1  0, 2(B'/ L') pentru o fundație rectangulară;
sc  1, 2 pentruo fundație pătrată sau circulară;
ic  factori adimensionali pentru înclinarea încărcării V produsă de încălcarea orizontală H:

1 H 
ic  1  1  
2 A 'c  H  A 'cu , H  0  ic  1
, pentru

q ' suprasarcina efectivă la nivelul bazei fundației:

q '   1  h1   2  h2  17,5  0, 6  18, 6 1, 4  36,54kN / m 2 ;

 ' valoarea de calcul a greutății volumice efective a pământului sub baza fundației.

 1  17,5kN / m3 ,  2  18, 6kN / m3

Capacitatea portantă se poate verifica cu relația

Vd  Rd :

Vd  Pef  Aradier 1,35  535  A '1,35  722.25  A '

;

Vd  722, 25  A '  Rd  A '  (3,14  2)  54,9 1 1, 2 1  36,54

Vd  722, 25kPa  Rd  375,16kPa  Vd  Rd ;

Condiția pentru capacitatea portantă în condiții nedrenante a terenului natural nu se respectă.

II. Calculul capacității portante a terenului compozit

37
 Pentru determinarea capacității portante a terenului compozit este nevoie de aflat factorul de

proporționalitate
m1  (n1  1) / n1 .

În vedera obținerii acestui factor de proporționalitate este necesară corectarea factorului de

n
îmbunătățire 0 astfel incat sa se tina cont de diferența de rigiditate dintre corpul coloanei și
pămantul din jurul acesteia.

Se consideră modulul de deformație edometric al materialului din corpul coloanei c .

M

Se calculează raportul
M c / M , unde Mc reprezintă modulul edometric al coloanei de
piatră spartă și M reprezintă modulul edometric al stratului de pămant neimbunătățit pentru
fiecare strat in parte.
Folosind raportul c
M / M , se obține factorul de corecție  ( A / Ac ) Se corectează raportul

inițial al ariilor
A / Ac prin adunarea la rezultatul inițial a factorului de corecție A / Ac adică

raportul ariilor modificat devie

A / Ac  ( A / Ac ) . Folosind din nou formula de calcul a n0
n
raportul ariilor modificat, se obține factorul de imbunătățire corectat 1 . Se va observa o scădere
a factorului de imbunătățire față de cel calculat la anterior.

Pentru calculul factorului de corecție

 ( A / Ac ) pot fi utilizate relațiile (corespunzătoare

unui coeficient al lui Poisson s

  1/ 3 ):
 A 1
    1  0, 724
 Ac  ( Ac / A)1

2
 Ac  4  K ac  (no  2)  5 1  4  K ac  (no  2)  5  16  K ac  ( n0  1)
       
 A 1 2  (4  K ac  1) 2  (4  K ac  1)  4  K ac  1
2
4  0,1982  (8,108  2)  5 1  4  0,1982  (8,108  2)  5  16  0,1982  (8,108  1)
     0,58
2  (4  0,1982  1) 2  (4  0,1982  1)  4  0,1982  1
un
de:

n0  M c / M  75 / 9, 25  8,108

K ac  tan 2 (45  c / 2)  tan 2 (45  42 / 2)  0,1982

A  A  1, 25
     0,724  3,97
Ac  Ac  0,385 n  2, 79 ; m1  (n1  1) / n1   2,79  1 / 2, 79  0, 642
; 1

c comp  cu ,d  (1  m1 )  c  (1  0, 642) 18, 6  6, 659

tg comp  m1  tgc  (1  m1 )  tg  0, 642  tg 42  (1  0, 642)  tg16, 4  0,683;  comp  34

A. Calcului capacității portante în condiții nedrenate

38
 Calculul capacităcii portante în condiții nedrenate se face conform SR EN 1997-1, se
poate face cu relația:

Rd  A '    2   cu  b  sc  ic  q
, unde:

c comp  cu ,d  (1  m1 )  c  (1  0, 642) 18, 6  6, 659

- valoarea de calcul a coeziunii efective a
pămîntului îmbunătățit;

bc  factori adimensionali pentru înclinarea bazei fundației:

bc  1  2 / (  2)  1  2  0 /    2   1
;
  0  este înclinarea (în radiani) bazei fundației față de orizontală;
sc  factori adimensionali pentru forma bazei fundației:
sc  1  0, 2(B'/ L') pentru o fundație rectangulară;
sc  1, 2 pentruo fundație pătrată sau circulară;
ic  factori adimensionali pentru înclinarea încărcării V produsă de încălcarea orizontală H:

1 H 
ic  1  1  
2 A 'c  H  A 'cu , H  0  ic  1
, pentru

q ' suprasarcina efectivă la nivelul bazei fundației:

q '   1  h1   2  h2  17,5  0, 6  18, 6 1, 4  36,54kN / m 2 ;

 ' valoarea de calcul a greutății volumice efective a pământului sub baza fundației.

 1  17,5kN / m3 ,  2  18, 6kN / m3

Capacitatea portantă se poate verifica cu relația

Vd  Rd :

Vd  Pef  Aradier 1,35  535  A '1,35  722.25  A '

;

Vd  722, 25  A '  Rd  A '  (3,14  2)  6, 659 1 1, 2 1  36,54

Vd  722, 25kPa  Rd  77, 61kPa  Vd  Rd ;

Condiția pentru capacitatea portantă în condiții nedrenate a terenului îmbunătățit nu se respectă.

B. Calcului capacității portante în condiții drenante

Pentru cazul general, calculul capacității portante în condiții drenate se poate face cu relația
de mai jos:

Rd  A '(c 'd  N c  bc  sc  ic  q ' N q  bq  sq  iq  0,5   ' B ' N   b  s  i )

39
 Unde:

c 'd  valoarea de calcul a coeziunii efective;

c comp  c 'd  (1  m1 )  c '  (1  0,642) 18, 6  6,659

N c , N q , N 
factori adimensionali pentru capacitate postantă;

Valorile factorilor adimensionali pentru capacitate portantă sunt date în tabelul F.1 conform
'
NP 112-2011, în dependență de d .

 'd   comp  34  valorile de calcul a unghiului de frecare internă în termeni de eforturi
efective.

N c  42, 0
N q  29,8
N  17, 7
Prin interpolare rezultă că ;

bc , bq , b 
factori adimensionali pentru înclinarea bazei fundației ce se determină cu
formulele de mai jos:

bq  by  (1    tan  'd ) 2 ,   0  bq  by  1
bc  bq  (1  bq ) / ( N c tan  'd ), bq  by  1  bc  1

  0  este înclinarea (în radiani) bazei fundației față de orizontală;

sc , sq , s 
factori adimensionali pentru forma bazei fundației:

sq  1  sin  'd  1  0,616  1, 616

s  0, 7
sc  ( sq N q  1) / (N q  1)  1,64
Pentru formă pătrată sau circulară:
40
 ic , iq , i 
factori adimensionali pentru înclinarea încărcării V produsă de încărcarea
orizontală H

ic  iq  (1  iq ) / (N c tan  'd )  0, 0349

i q   1  H / (V  A ' c 'd cot  'd  , H  0  i q  1
m

i   1  H / (V  A ' c 'd cot  'd 

m 1
, H  0  i  1

q ' suprasarcina efectivă la nivelul bazei fundației:

q '   1  h1   2  h2  17,5  0, 6  18, 6 1, 4  36,54kN / m 2 ;

 ' valoarea de calcul a greutății volumice efective a pământului sub baza fundației.

 1  17,5kN / m3 ,  2  18, 6kN / m3

Capacitatea portantă se poate verifica cu relația

Vd  Rd :

Vd  Pef  Aradier 1,35  535  A '1,35  722.25  A '

;

Vd  722, 25  A '  Rd  A ' (c 'd  N c  bc  sc  ic  q ' N q  bq  sq  iq  0,5   ' B ' N   b  s  i )

;

Rd  6, 659  42, 0 11, 64  0, 0349  36,54  29,8 1 1, 616 1  0,5 18, 6  16  17, 7  1 0, 7  1  3619,3kPa

Vd  722, 25kPa  Rd  3619,3kPa  Vd  Rd .

Condiția pentru capacitatea portantă la starea limită ultimă (SLU) în condiții drenate a
terenului îmbunătățit prin tehnologia de vibro – îndesare cu coloane din material granual se
verifică.

Bibliografie

41
1. Normativ privind proiectarea fundaţiilor de suprafaţă - indicativ NP 112 – 2014;
2. The Design of Vibro Replacement – Heinz J. Priebe.

42