LISTA DOCUMENTELOR

Volumul 0 Date privind procedura de atribuire

Volumul Date re!eritoare la Contract
Volumul " Cerin#ele $ene!iciarului %Caietul de &arcini'
Volumul ( )lan*e *i de&ene %Caietul de &arcini'
Volumul + Li&te %Caietul de &arcini'
Volumul , In!orma#ii inclu&e -n Contract %Caietul de &arcini'
Volumul . In!orma#ii care nu &unt inclu&e -n Contract
VOLUMUL "
CERIN/ELE $ENE0ICIARULUI %CAIETUL DE
SARCINI'
Sec#iunea 1 Cerin#ele $ene!iciarului
CU)RINS
0. GLOSAR 76
1. ARA BENEFICIARULUI 78
2. BENEFICIARUL 78
3. DOMENIUL DE APLICARE AL LUCRRII 78
4. PREDAREA TUTUROR DOCUMENTELOR CONFORM CERINTELOR
ANGAJATORULUI PENTRU FUNCIONAREA CORECT A INVESTITIEI
ACTIVITII 80
+2 3eneralit45i2222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 60
+2" Domeniul de aplicare al lucr4rilor 7i !urniturilor222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222260
+2( )roiectul 7i documenta5ia2222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 60
+2+ Reali8area lucr4rilor 7i &erviciilor de con&truire a inve&titiei 22222222222222222222222222222222222222222222222226
!. RESPECTAREA CERINELOR BENEFICIARULUI 84
6. "ANTIERUL 84
.2 A&i9urarea 7antierului -n timpul lucr4rilor22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 6,
.2" Dac4 e&te nece&ar: )anourile2222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 6,
.2( )l4cu5ele de identi!icare2222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 6,
.2+ )rotec5ia mediului -n timpul lucr4rilor22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 6,
.2, Con&truc5iile provi8orii222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 6,
.2. Depo8itarea temporar4 a materialelor222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 6.
7. CONFORMITATEA DOCUMENTAIEI DE PROIECTARE CU LEGISLAIA 86
;2 Documenta5ia con!orm4 cu e<ecu5ia2222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 6;
;2" Manualele de !unc5ionare 7i -ntre5inere222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 6;
8. INFORMAII GENERALE "I IPOTE#E DE PROIECTARE 87
62 Ampla&area inve&titiei2222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 6;
62" 0urni8area de utilit45i2222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 "0
$. PARAMETRI GENERALI DE PROIECTARE 128
=2 De&crierea datelor de ba84222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 "6
=2" Cantitatea de de7euri 7i compo8i5ia lor2222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ("
=2( Capacitatea in&tala5iei22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ((
=2+ Cerin5ele te>nolo9ice 7i de mediu2222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 (+
=2, )rincipalele date de proiectare222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 (,
10. DESCRIEREA PROCESULUI TE%NOLOGIC 136
02 Introducere 7i concept22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 (.
& SEPARAREA MECANICA A DESEURILOR 'SORTARE RECUPERARE
MATERIALE SI RECICLARE() 136
& TRATAMENTUL DESEURILOR ' TRATAMENT FI#IC* TERMIC* C%IMIC SAU
BIOLOGIC() 136
& ELIMINAREA DESEURILOR LA DEPO#ITUL CONFORM DE DESEURI) 136
02" $ilant ma&ic22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 (.
02( ?ala de recep5ie2222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 (.
02+ )rocedura de tratare222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 (6
02, )arametrii te>nici de proiectare 2222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 +
11. DESCRIEREA COMPONENTELOR "I CERINE GENERALE 1!0
12. LUCRRI DE CONSTRUCTII CIVILE 1!6
"2 3eneralit45i222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ,.
"2( Lucr4rile de tera&amente2222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ,;
"2+ Cl4dirile222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 .+
"2, Drumurile 7i &pa5iile222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 "=;
"2; 2 TERASAMENTE )ENTRU DRUMURI 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 "=;
2.l. PAMANTURl PENTRU TERASAMENTE........................................................................... 298
CLASlFlCAREA PAMANTURlLOR PENTRU TERASAMENTE............................................298
2.2. PAMANT VEGETAL........................................................................................................... 298
2.3. APA DE COMPACTARE.................................................................................................... 298
2.4. PAMANTURl PENTRU STRATURl DE PROTECTlE.........................................................298
"26 (2 MATERIALE 3EOCOM)O@ITE2222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 "==
3.l.l. GENERALlTATl............................................................................................................... 299
3.l.2. TRANSPORTUL Sl DEPOZlTAREA................................................................................ 299
3.l.3. PREGATlREA STRATULUl SUPORT............................................................................. 299
3.l.4. MONTAREA GEOGRlLEl................................................................................................ 299
3.2.l. GENERALlTATl............................................................................................................... 300
3.2.2. PREVEDERl GENERALE................................................................................................ 30l
3.2.3. GEOTEXTlLUL CU ROL DE SEPARARE Sl CONSOLlDARE........................................302
3.2.4. PUNEREA lN OPERA..................................................................................................... 302
3.2.5. COASEREA SAU SUPRAPUNEREA GEOTEXTlLULUl.................................................303
3.3.l. STRATURl DE ETANSARE. CERlNTE DE ORDlN GENERAL.......................................303
3.3.2. CERlNTE SPEClALE PENTRU GEOMEMBRANELE PEHD .....................................303
3.3.2.l. CERlNTE PRlVlND PROPRlETATlLE FlZlCE ALE GEOMEMBRANELOR ........303
3.3.2.2. CERlNTE PRlVlND REZlSTENTELE MECANlCE ALE GEOMEMBRANELOR ..304
3.4.l. CERlNTE PENTRU GEOMEMBRANA............................................................................ 307
3.4.2. LlVRAREA....................................................................................................................... 307
3.4.3. TRANSPORTUL Sl MANEVRAREA................................................................................ 308
3.4.4. DEPOZlTAREA................................................................................................................ 309
3.4.5. lNSTALAREA MEMBRANEl HDPE................................................................................. 309
3.4.5.l. SANTURlLE DE ANCORARE................................................................................... 309
3.4.5.2. AMPLASAREA PANOURlLOR................................................................................. 309
3.4.5.3. PREGATlREA STRATULUl DE ARGlLA PENTRU APLlCAREA GEOMEMBRANEl
................................................................................................................................................ 309
3.4.5.4. LOCATlA................................................................................................................... 309
3.4.5.5. lDENTlFlCAREA PANOURlLOR PE TEREN...........................................................309
3.4.5.6. PROGRAMUL DE lNSTALARE................................................................................ 3l0
3.4.6. METODA DE AMPLASARE............................................................................................. 3l0
3.4.7. DETERlORARl................................................................................................................ 3ll
3.5.l. DlSPUNEREA SUDURll.................................................................................................. 3ll
3.5.2. ECHlPAMENT Sl PRODUSE DE SUDARE.....................................................................3ll
3.5.3. PREGATlREA PENTRU SUDARE.................................................................................. 3ll
3.5.4. CONDlTll DE MEDlU PENTRU SUDARE.......................................................................3l2
3.5.5. SUDURl DE TEST........................................................................................................... 3l2
3.5.6. PROCEDURA GENERALA DE SUDARE........................................................................3l2
3.5.7. TESTAREA NEDlSTRUCTlVA A CONTlNUlTATll SUDARll..........................................3l3
3.5.7.l. TESTUL CU VACUUM.............................................................................................. 3l3
3.5.7.2. lNCERCAREA MATERlALULUl PRlN SCANTEl.....................................................3l3
3.5.7.3. TESTAREA CU AER SUB PRESlUNE (DOAR PENTRU SUDURl CU DUBLA
FUZlUNE)............................................................................................................................... 3l4
l2.8.l.l 3.5.8. TESTAREA DlSTRUCTlVA................................................................................ 3l4
3.5.8.l. DEFlNlTll.................................................................................................................. 3l4
3.5.8.2. LOCATll Sl FRECVENTA......................................................................................... 3l4
3.5.8.3. PROCEDURA DE PRELEVARE A MOSTRELOR....................................................3l5
DlMENSlUNEA MOSTRELOR.......................................................................................... 3l5
3.5.8.4. TESTELE DE TEREN............................................................................................... 3l5
3.5.8.5. PROCEDURlLE lN CAZUL ESECULUl TESTULUl DlSTRUCTlV...........................3l6
3.5.8.6. EVALUARE............................................................................................................... 3l6
3.5.8.7. PROCEDURA DE REPARARE A GEOMEMBRANEl...............................................3l7
3.5.8.8. VERlFlCAREA REPARATllLOR GEOMEMBRANEl................................................3l7
l2.8.l.2 3.7.l. TRASAREA......................................................................................................... 3l7
l2.8.l.3 3.7.2. MATERlALlZAREA PE TEREN A LUCRARlLOR...............................................3l8
l2.8.l.4 3.7.3. LUCRARl PREGATlTOARE............................................................................... 3l8
PREGATlREA TERENULUl................................................................................................... 3l8
l2.8.l.5 3.7.4. LUCRARl DE TERASAMENTE.......................................................................... 3l9
3.7.4.l. CAZURl PARTlCULARE DE LUCRARl DE TERASAMENTE..................................32l
3.7.4.l.l. RAMBLEURl DlN MATERlAL STlNCOS ..........................................................32l
3.7.4.l.2. RAMBLEURl DlN MATERlAL NlSlPOS.............................................................322
3.7.4.l.3. RAMBLEURlLE DlN SPATELE LUCRARlLOR DE ARTA (CULEl, ARlPl, ZlDURl
DE SPRlJlN) ...................................................................................................................... 322
3.7.4.2. LUCRARl ASOClATE LUCRARlLOR DE TERASAMENTE ....................................322
3.7.4.2.l. GROPl DE lMPRUMUT Sl DEPOZlTE DE PAMANT........................................322
3.7.4.2.2. lMBRACAREA TALUZELOR CU PAMANT VEGETAL......................................323
3.7.4.2.3. DRENAREA APELOR SUBTERANE.................................................................324
3.7.4.2.4. SANTURl Sl RlGOLE........................................................................................ 324
3.7.4.3. UTlLAJE TERASlERE.............................................................................................. 324
LlMlTARl lN FUNCTlE DE DOTARlLE EDlLlTARE (CAZUL STRAZlLOR lN GENERAL) 324
3.7.4.4. CONTROLUL CALlTATll LUCRARlLOR DE TERASAMENTE................................325
3.7.4.5. RECEPTlA LUCRARl............................................................................................... 327
RECEPTlA PE FAZE DE EXECUTlE................................................................................ 327
RECEPTlA PRELlMlNARA LA TERMlNAREA LUCRARlLOR......................................328
RECEPTlA FlNALA........................................................................................................ 328
"2= Coe!icientul de utili8are a terenului22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ,;6
"20 Si&temul de evacuare a apelor pluviale222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ,;6
13. CERINE TE%NICE !78
14. SISTEME DE AP 64!
1!. ALTE CERINE 6$3
,2 Si9uran5a te>nolo9iei2222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 .=(
,2" )rotec5ia la 89omot22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 .=(
,2( M4&urile de &i9uran54 7i m4&urile -mpotriva incendiilor22222222222222222222222222222222222222222222222222222.=(
16. GARANII GENERALE 71!
.2 )erioada de 9aran5ie22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;,
.2" Durata de via54 a utilaAelor 7i a cl4dirilor222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;,
.2( 3aran5iile 9enerale pentru !iecare articol22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;,
17. CERINE PRIVIND LUCRRILE DE CONSTRUCIE 722
;2 AmenaAarea teritoriului22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;""
;2" Lucr4rile de tera&ament222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;""
;2( Lucr4rile din beton22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;""
;2+ )rotec5ia -mpotriva incendiilor 7i &i9uran5a muncii -n timpul lucr4rilor 222222222222222222222222222;""
;2, )roteAarea propriet45ilor publice 7i private222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;""
;2. Limitele de &arcin4 pe o&ia ve>iculelor 2222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;"(
;2; )rotec5ia 7i -ntre5inerea lucr4rilor22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;"(
18. CERINE PENTRU EC%IPAMENTUL ELECTRIC 723
62 In&tala5ia de comutare de Aoa&4 ten&iune22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;"(
62" Alimentarea cu ener9ie 7i cablarea ec>ipamentului222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222;",
62( Iluminatul interior 7i e<terior2222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;".
62+ In&tala5iile paratr4&net222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;,(
lNSTALATll DE PROTECTlE lMPOTRlVA TRASNETULUl.....................................................754
62, Si&temul de telecomunica5ii222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;,6
1$. DOCUMENTE REFERITOARE LA "ANTIER 7!8
=2 )roiectul de e<ecu5ie aprobat 7i documentele de con&truc5ie a!erente22222222222222222222222222222;,6
=2" Autori8a5ia de con&truire22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;.
=2( Actele 7i -nre9i&tr4rile elaborate -n timpul con&truc5iei222222222222222222222222222222222222222222222222222222;.
=2+ Documenta5ia re!eritoare la calitate22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;.
Generalitati............................................................................................................................ 76l
PLAN DE ASlGURARE A CALlTATll ................................................................................... 762
PLANURlLE DE CONTROL ( PC)......................................................................................... 762
=2, Documenta5ia po&tBe<ecu5ie22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;."
=2. Alte documente re!eritoare la 7antier22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;.(
=2; )4&trarea documentelor re!eritoare la con&truc5ie22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222;.+
20. ACCEPTAREA "I PREDAREA PENTRU E+PLOATARE 764
"02 Aprobarea documenta5iei proiectului22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;.+
"02" Aprobarea lucr4rilor de con&truc5ie22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;.,
20.2.l.l Testrile instala|iei........................................................................................................ 765
20.2.l.2 Testele de punere n func|iune...................................................................................... 766
20.2.l.3 Verificrile anterioare punerii n func|iune.....................................................................766
20.2.l.4 Testele la punerea n func|iune..................................................................................... 767
"02( )ornirea 7i !unc5ionarea de prob4 a ec>ipamentului mecanic2222222222222222222222222222222222222222222;.6
"02+ 0unc5ionarea de prob4 %de &i9uran54'22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;.=
"02, In&truirea per&onalului bene!iciarului 2222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 ;;
"02. Acceptul !inal %recep5ia' 7i livrarea -n &copul utili84rii22222222222222222222222222222222222222222222222222222222;;
"02; Te&te dup4 terminare: Cte&te de randament 7i acceptareD2222222222222222222222222222222222222222222222222;;"
02 GLOSAR
Abreviere De!ini5ie
cf. conform / n conformitate
aprox. aproximativ
BoQ deviz (ofert)
C grade Celsius
cap. capitol
MSB material stabilizat biologic
CO2 Dioxid de carbon
ACC Asigurarea calit|ii construc|iei
dB(A)
Decibel
PND perioad de notificare a defec|iunilor
PUD Planul urbanistic de detaliu
AlM Evaluarea impactului de mediu
ex. De exemplu
CA Cerin|ele beneficiarului
FlDlC Federa|ia interna|ional a inginerilor
consultan|i
HDPE Polietilen de mare densitate
Hz Hertz
PSS Plan de securitate i sntate
lncl. lnclusiv
lSO Organiza|ia interna|ional de
standardizare
kg Kilogram
kW Kilowatt
kV Kilovolt
kN/m Kilonewton pe metru ptrat
Max. Maxim
FCM func|ionare la capacitate maxim
Min. Minim
m/s Metri pe secund
DMS Deeuri municipale solide
Nr. Numr
PE Polietilen
PVC Policlorur de vinil
PAC Plan de asigurare a calit|ii
Buc. buc|i
ElP Echipament individual de protec|ie
LNR legile na|ionale relevante
Sec. Sec|iune
t Tone
t/a Tone pe an
t/d Tone pe zi
t/h Tone pe or
t/m
3
Tone pe metru cub
Vol. Volum
CMlD Centrul de management integrat al
deeurilor
2 ARA BENEFICIARULUI
Romnia
"2 $ENE0ICIARUL
Con&iliul Eudetean Cara& Severin
Adre&a: Piata l Decembrie, nr. l, Resita, cod postal 320084
(2 DOMENIUL DE A)LICARE AL LUCRFRII
Domeniul de aplicare al Contractului l reprezinta construirea unui Centru de
Management lntegrat al Deseurilor in localitatea Lupac judetul Caras Severin, care
include:
- proiectarea i construirea unei statii de sortare (33.73l t/an), a unei instala|ii simple
de tratare mecano-biologic (instala|ie TMB, 63.869 t/an) si a infrastructurii generale
(gospodaria de apa: foraj complet echipat, statie de tratare a apei captate, rezervor
de inmagazinare, retele de alimentare cu apa si canalizare, instalatia de colectare a
levigatului, retele electrice de incinta si iluminat exterior, furnizarea de caldura,
telecomunicatii, sisteme complete de ventilatie si tratare a aerului uzat, amenajarea
teritoriului, inclusiv construirea de imprejmuiri, drumuri, cur|i, pavaje, spa|ii verzi,
spatii administrative corespunzator solutiilor tehnologice adoptate si in concordanta
cu normele de sanatate si securitate in munca), denumita in continuare investitie,
inclusiv tot restul dotarilor, echipamentelor si instalatiilor necesare, utilaje mobile i
containere, incluznd toate structurile provizorii necesare pentru desfurarea
antierului, n conformitate cu amenajarea teritorial i condi|iile de construire.
- construirea unui depozit conform de deseuri (49.000 tone/an), care implica
realizarea urmatoarelor constructii: l celula de depozitare ((2" >a'G &i&tem de
colectareG tran&port levi9atG &i&tem de colectare a bio9a8uluiG con&truc5ia de
cl4diri %cl4direa admini&trativ4G cladire de&tinata intretinerii H cladire &ervicii
mentenanta etc'G in!ra&tructura &peci!ic4 %cabina poarta cu acce& control H
cabina cantarG pod de cantarireG 8ona prelevare probeG in&talatie &p4lare
autove>iculeG &ta5ie de alimentare cu combu&tibilG &tatie de tratare a levi9atuluiG
etc2'G &i&tem de monitori8are a mediuluiG alte lucr4ri %amenaAarea teritoriuluiG
inclu&iv con&truirea de impreAmuiriG drumuriG parcareG cur5iG pavaAeG &pa5ii ver8iG
&i&tem de colectare a apei pluvialeG &i&tem de protectie impotriva incentiilor
etc'2 Depozitul conform de deseuri va fi construit pe baza unui proiect tehnic existent,
realizat n conformitate cu Directiva privind depozitele de deeuri 99/3l/CE i cu
legisla|ia romn aferent (Ordin nr. 757/2004 i Hotrrea Guvernului nr. 349/2005),
aprobat si prezentat in anexa (fidic rosu).
Nota l: La reali8area proiectului te>nic a!erent in&talatiei TM$G &tatiei de &ortare
&i a in!ra&tructurii 9enerale a!erente ace&tora o!ertantul va acorda atentie
nedublarii &patiilor comune preva8ute in proiectul te>nic a!erent depo8itului
con!orm de de&euriG ane<at documentatiei de licitatie 2
Nota ": Re!eritor la proiectul te>nic a!erent depo8itului con!orm de de&euriG
aprobat &i pre8entat in ane<aG !acem mentiunea ca partile de&enate prevalea8a
a&upra partilor &cri&eG ramanand in atributia o!ertantului corelarea cu cantitatile
din partea &cri&a2
Cantit|ile dimensionate sunt de 0,2(0; tone/an de DSM reziduale
1
. Deeurile solide
municipale reziduale vor fi tratate pentru:
1
a recupera materiale reciclabile ca hrtia, plasticul, sticla i metalele, cu un grad
ridicat de cur|enie, dupa cum urmeaza:
B Hartie: carton, hartie tiparita, hartie in amestec (3 fractii)
B Plastic: folii, PElD, PET, PVC si alte materiale plastice (5 fractii)
B Sticla: sticla colorata, sticla alba (2 fractii)
B Metale: metale feroase, metale neferoase (2 fractii);
pentru a produce material stabilizat biologic (MSB), care
o s poat fi folosit ca material de sigilare a depozitelor conforme de deeuri
o s poat fi folosit pentru conservarea peisajului sau amenajarea spa|iilor verzi,
avnd ca rezultat producerea unei cantit|i minime de deeuri duse la
depozitele conforme, lucru care respect cerin|ele na|ionale i europene
privind eliminarea deeurilor n depozitele conforme
pentru a produce o frac|ie de combustibil alternativ (ob|inut din deeuri), din frac|ia
uoar separat, care s poat fi folosit n centralele electrice comerciale sau n
fabricile de ciment (optional).
Se prevede c deeurile livrate vor fi colectate din:
gospodrii
companii comerciale care produc deeuri asimilate deeurilor solide municipale
deeuri comerciale i industriale de la companii,
lnvestitia proiectat, construit i predat n stare de func|ionare va respecta cerin|ele
beneficiarului specificate n acest caiet de sarcini, amenajarea teritorial i condi|iile
de construire conform legislatiei in domeniul construc|iilor (Legea nr. l0/l995, HG
766/l997, etc) cerin|ele procedurale ale Uniunii Europene prevzute (ex. Fondurile
structurale sau de coeziune), standardele na|ionale stabilite n legile na|ionale
relevante (LNR) i legisla|ia de protec|ie a mediului.
Produsul final ateptat va fi:
Documentatiile pentru obtinerea tuturor avizelor/ acordurilor si a autorizatiei de
construire
Proiectul tehnic si detaliile de executie in conformitate cu legislatia in vigoare
Construirea investitiei.
Predarea investitiei (utilaje, sisteme biologice i alte echipamente) i a utilajelor
mobile, asamblarea, punerea n func|iune, testarea, func|ionarea de prob,
acceptarea i aprobarea instala|iilor, inclusiv instruire personal.
Manual de operare si intretinere pentru investitiile realizate prin proiect
Plan detaliat de asigurare a calit|ii
Plan SSM
Cartea constructiei
Cantitile dimensionate reprezint cantitile pe baza crora contractantul va pregti
proiectul de execuie pentru investitie i o va construi.
4. PREDAREA TUTUROR DOCUMENTELOR CONFORM CERlNTELOR
ANGAJATORULUl PENTRU FUNC|lONAREA CORECT A lNVESTlTlEl /
ACTlVlT|ll
4.l Generalit|i
Activit|ile de realizat conform acestor specifica|ii se refer la proiectarea,
construirea, fabricarea, testarea, furnizarea, instalarea, punerea n func|iune,
func|ionarea de prob, testele de recep|ie i acceptare, garan|ia de bun execu|ie,
instruirea etc. referitoare la investitie), ce sunt descrise n prezentul document.
ln aceast documenta|ie de atribuire a contractului de achizi|ie public pentru
realizarea sarcinii, se furnizeaz datele din studiul de fezabilitate aprobat pentru
investitie (ataat sub forma volumului Vl la prezenta documenta|ie). Participantul la
licita|ie trebuie s depun o ofert pentru investitie, respectnd toate cerin|ele,
reglementrile i |intele din prezentul caiet de sarcini si legislatiei in vigoare.
Toate costurile legate de acordurile i aprobrile de ctre autorit|ile competente ale
proiectului de execu|ie pregtit de Antreprenor, inclusiv toate modificrile substan|iale
admisibile, ce respect LNR, aduse studiului de fezabilitate aprobat, urmeaz a fi
suportate de ctre Antreprenor.
Antreprenorul va asigura conformitatea proiectului de execu|ie cu condi|iile stipulate
n avize si acordurile obtinute si in studiul de fezabilitate aprobat.
4.2 Domeniul de aplicare al lucrrilor i furniturilor
Antreprenorul va furniza toat manopera, materialele, dotrile i echipamentele
instala|iei, fie ele de natur provizorie sau permanent, pentru a realiza lucrrile
necesare pentru proiectarea i construirea investitiei.
4.3 Proiectul i documenta|ia
Pregtirea ntregii documenta|ii a proiectului tehnic si a detaliilor de executie, inclusiv
a documentatiei necesare obtinerii tuturor acordurilor i autoriza|iilor necesare, n
conformitate cu legisla|ia i reglementrile na|ionale, incluznd i modificrile
ulterioare.
P,-./0123 1/45.0 6. 7/183..3/ 7/ /9/021./
Proiectul tehnic pe baza caruia se face execu|ia trebuie pregtit pe baza normelor i
standardelor na|ionale i trebuie s se ob|in acordurile, avizele i autoriza|iile
necesare de la autorit|ile competente.
Proiectul Tehnic (PT) va fi intocmit in conformitate cu Ordinul 863/02.07.2008
"lnstruc|iuni de aplicare a unor prevederi din Hotrrea Guvernului nr. 28/2008 privind
aprobarea con|inutului-cadru al documenta|iei tehnico-economice aferente investi|iilor
publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru
obiective de investi|ii i lucrri de interven|ii" si va fi verificat pentru cerin|ele de
calitate de specialiti atesta|i de Ministerul Dezvoltrii, Lucrrilor Publice i
Locuin|elor.
Executia lucrarilor se va face in baza unei autorizatii de construire. Documentatia
Tehnica pentru Autorizarea Constructiei (DTAC) va avea in vedere cerintele din
Legea nr. 50/l99l, si va fi verificata pentru pentru cerin|ele de calitate de specialiti
verificatori de proiecte atesta|i.
Antreprenorul poate realiza studii suplimentare inginereti, geologice, hidrogeologice
sau alte tipuri de studii pentru a aduna toate informa|iile necesare pentru pregtirea
proiectului de execu|ie n cadrul domeniului de aplicare al contractului, dac acesta a
decis c datele disponibile sunt insuficiente.
D-02:/518;.8 0-5<-,:= 02 /9/02;.8
ln timpul construc|iei, Antreprenorul pregtete documenta|ia conform cu execu|ia,
conform domeniului de aplicare i con|inutului, respectnd cerin|ele din legisla|ia
na|ional.
4.4 Realizarea lucrrilor i serviciilor de construire a investitiei
Execu|ia lucrrilor de construc|ii i instala|ii, incluznd:
nivelarea i profilarea terenului i defrisarea terenului din zona desemnat pentru
construc|ie, cu scopul necesar al realizrii opera|iunilor
pregtirea structurilor provizorii, cum ar fi cile de acces, instala|iile de pe antier,
securitatea antierului (gard i por|i) i tot restul conexiunilor necesare i a
biroului de pe antier al inginerului, cu toate dotrile necesare.
incrcarea surplusului de pmnt excavat i transportarea acestuia pn n locul
stabilit n proiect pentru depozitare.
construirea halelor de tratare, inclusiv a zonelor de depozitare temporar a
deeurilor i a materialului reciclat i a altor posibile amenajri pentru construc|ie,
care pot fi necesare n baza proiectului pregtit i a tehnologiei implementate
construirea instala|iilor pentru personalul care opereaz instala|iile i
echipamentele din interiorul halelor
construirea celulei depozitului conform, a sistemului de colectare a levigatului si
biogazului
instalarea pu|urilor de monitorizare a pnzei freatice
furnizarea i instalarea platformei de cntrire i a unit|ii de splare a ro|ilor
construirea cldirilor (cldirile administrative pentru managementul depozitului
conform de deseuri, statiei de sortare si instalatiei TMB, cladirea destinata
intretinerii/ cladire de mentenanta etc.)
amenajarea teritoriului, inclusiv construirea de garduri, drumuri, cur|i, pavaje,
trotuare, spa|ii verzi etc.
construirea gospodariei de apa (foraj complet echipat, statie de tratare a apei
captate, rezervor de inmagazinare)
furnizarea si instalarea retelei de ap / a sistemului de prevenirea i stingerea
incendiilor, evacuarea apelor de canalizare i din instala|iile tehnologice, precum
i a apelor pluviale, inclusiv asigurarea volumelor necesare de depozitare
temporar
construirea statiei de tratare a levigatului
furnizarea de cldur
instalarea sistemului de ventila|ie
furnizarea de electricitate i iluminatul zonei, precum i instala|ia paratrsnet
instalarea sistemului de telefonie intern fix i/ sau fr fir
livrarea i asamblarea liniilor de produc|ie complete ale investitiei care s
respecte cerin|ele beneficiarului.
livrarea restului de utilaje i echipamente necesare pentru func|ionarea corect a
investitiei n conformitate cu cerin|ele beneficiarului.
echipament general (managementul depozitului conform de deseuri, garaj etc.)
L20,=,. 7/ 0-561,201.. 0.>.3/
Lucrrile de constructii civile pentru investitie vor cuprinde toate lucrrile necesare
pentru construirea cldirilor i a instala|iilor, fr a avea caracter limitativ:
excavarea i pregtirea terenului,
fundatii
cldiri, finisajele interioare
mobilarea i echipamentele interioare,
amenajarea finala a terenului (peisagistica, spa|iile verzi etc...)
L20,=,. :/085.0/ ?. /3/01,.0/
Antreprenorul, va livra pe antier echipamentele, va face executia finala, va realiza
teste la fa|a locului, va pune n func|iune instalatiile mecanice si electrice.
Lucarile incluse pot fi de exemplu:
sistemele de transport precum transportoarele cu band etc.
pompele cu motoare i dispozitive auxiliare
conductele, valvele i echipamentele asociate
izola|ia
instala|iile mpotriva incendiilor i rezervoarele, rezervoarele cu ap refolosit
hale de recep|ie, hala statia de sortare, hala de tratare mecanic, celule de
compostare, hala pentru combustibilul alternativ (optional), hala de maturare si
rafinare, hale post-compostare, hale administrative i de depozitare temporar a
produselor, podul-bascul pentru cntrire, toate platformele, scrile metalice,
platformele, planeele din beton, pere|i din crmid finisa|i cu mortar i var,
acoperi i structura de sus|inere pentru placaje i acoperiuri (elemente de
amenajare spa|ii, dup cum este cazul).
sistemul de ventila|ie complet mecanizat al ntregii sta|ii, incluznd camerele de
control i ale personalului, cu toalete i cldiri auxiliare, camera compresorului,
camerele pompelor, atelierul i depozitul, avnd ventilatoare, conducte,
amortizoare i elemente de absorb|ie a zgomotului
sistemele de pretratare a apei uzate
instala|iile de tratare a aerului uzat, cu ventilatoare, conducte, sisteme de filtrare
i de tratare a aerului,
macaralele i elevatoarele, inclusiv macaraua din atelier, tot restul macaralelor i
elevatoarelor men|ionate sau necesare pentru ntre|inerea echipamentelor
transformatoarele i transformatoarele auxiliare
comutatoarele de voltaj
sistemul DC (rectificator i baterii), instalare surse nentreruptibile
impmntarea i instala|ia paratrsnet, sistemele de iluminat, prizele industriale,
cablurile, structurile de sus|inere a cablurilor, sistemele de detectare a incendiilor
i alte instala|ii electrice diverse
seturile (agregate) de generatoare de urgen| diesel
echipamentul complet de func|ionare i control pentru sistemele principale
sistemul complet interior i exterior de protec|ie mpotriva incendiilor, incluznd
furnizarea i instalarea de tu|uri de stropire, tambure pentru furtun, hidran|i,
alarme automate i manuale, extinctoare i generatoare de spum, monitorizarea
buncrului de deeuri, ntregul sistem de monitorizare i de protec|ie mpotriva
incendiilor, rezervoare mpotriva incendiilor, sta|ii de pompare mpotriva
incendiilor etc.
sistemele complete de aer condi|ionat ale cldirilor, incluznd ncperile cu
aparatajele de comutare, atelierul electric i orice alt camer care necesit aer
condi|ionat
echipamentele pentru toate procesele din atelier i echipamentele din spa|iul de
depozitare temporar
Antreprenorul trebuie s asigure o echip de supraveghere format din exper|ii
califica|i corespunztor pe toat perioada de notificare a defec|iunilor, pn la
emiterea procesului verbal de recep|ie final.
Antreprenorul trebuie s se asigure c to|i productorii de echipamente individuale
care vor fi responsabili de repararea i ntre|inerea echipamentelor proprii dup
recep|ia final a instala|iei sunt reprezenta|i corespunztor.
ln timpul instalrii, punerii n func|iune i nainte de procesului verbal de recep|ie la
terminarea lucrrilor, personalul beneficiarului care se va ocupa de operarea
instala|iei va fi instruit de ctre Antreprenor. ln plus, operarea acesteia din timpul PND
i din timpul testelor de recep|ie va fi monitorizat/ supravegheat de ctre
Antreprenor i, n cazul oricrei probleme, personalul beneficiarului va fi instruit i
calificat suplimentar de ctre Antreprenor. lnstruc|iunile, instruirea profesionala si
Manualele de Operare si lntretinere vor fi predate n limba romn.
Antreprenorul va realiza un program de instruire i calificare, pentru a instrui
personalul beneficiarului n vederea operrii i ntre|inerii instala|iei, cu activit|ile lor
n timpul lucrrilor, i pentru a familiariza personalul cu echipamentul furnizat de ctre
Antreprenor.
Antreprenorul va pune la dispozi|ie, n scopul instruirii, dotrile pentru instruire i toate
informa|iile necesare pentru desfurarea n condi|ii de eficacitate a programului de
instruire.
Antreprenorul va instrui i califica cursan|ii astfel nct operarea, ntre|inerea i, dac
este necesar, repara|iile sistemului s fie gestionate n totalitate de ctre personalul
respectiv.
Antreprenorul va pune la dispozi|ie toate notele, manualele, planele necesare,
materialele ajuttoare pentru instruire etc., pentru a completa manualele de
construire, operare i ntre|inere i pentru a permite personalului de operare i
ntre|inere s opereze i s ntre|in instala|ia ntr-un mod eficient.
S/,>.0..
Pornirea, testarea, punerea n func|iune i func|ionarea de prob (de siguran| n
exploatare) ale instala|iei pentru o func|ionare normal, inclusiv garan|ia predrii
ntregii documenta|ii corespunztoare impuse prin legisla|ia na|ional privind
construc|iile, pentru ca beneficiarul s ob|in autoriza|ia de func|ionare.
lnstruirea personalului beneficiarului pentru operarea instala|iei trebuie s aib
loc n timpul perioadei de pornire i a testelor de recep|ie. Fiecare membru
instruit al personalului va primi un certificat corespunztor de la Antreprenor care
s confirme instruirea adecvat a acestuia.
C-562:8@.3/
Antreprenorul va furniza n cadrul acestui contract toate consumabilele necesare
pn la emiterea procesului verbal de recep|ie finala a lucrrilor pentru ntreaga
instala|ie, pentru toate echipamentele furnizate de ctre acesta n cadrul prezentului
contract. Antreprenorul va trimite spre aprobare lnginerului, pn la nceperea
perioadei de testri, un tabel complet cu toate consumabilele necesare, indicnd
toate locurile n care aceste consumabile sunt necesare, tipul consumabilului i
cantitatea pentru o reumplere/ un schimb.
E04.A8:/51/ 6A/0.83/
Antreprenorul va asigura toate uneltele speciale necesare pentru demontarea,
ntre|inerea, instalarea i reglarea echipamentelor furnizate. lnstrumentele i
echipamentele pentru inspec|iile i msurtorile majore vor fi de asemenea incluse.
Antreprenorul prezint lnginerului spre aprobare o list cu articolele i o descriere a
tuturor uneltelor necesare, a dispozitivelor auxiliare, a echipamentului de depozitare
etc.
Antreprenorul va oferi beneficiarului, odat cu fiecare articol de echipament special
furnizat, catalogul cu instruc|iuni ale productorului n limba na|ional.
,2 RES)ECTAREA CERINIELOR $ENE0ICIARULUI
Toate lucrrile ntreprinse, inclusiv proiectele pregtite, activit|ile finalizate,
materialele, uneltele i echipamentele livrate n cadrul prezentului contract trebuie s
respecte atat cerin|ele caietului de sarcini, cat si cerintele legislative.
Ofertantul, pe baza cunotin|elor i experien|ei sale, ar trebui s includ i elemente
suplimentare ale instala|iei, echipamentelor i opera|iunilor, ce nu sunt enumerate n
cerin|ele beneficiarului, dar sunt relevante i necesare pentru asigurarea unei
func|ionri corespunztoare a investitiei, pentru eficien|a acesteia i pentru
ndeplinirea condi|iilor de garan|ie. Solu|iile prezentate n ofert vor garanta atingerea
obiectivelor investitiei.
Propriet|ile materialelor i elementelor construc|iilor, utilajelor i echipamentelor vor
respecta i se vor nscrie n datele descrise n cerin|ele tehnice.
.2 JANTIERUL
6.l Asigurarea antierului n timpul lucrrilor
Antreprenorul este obligat s asigure i s men|in siguran|a pe antier i n afara
zonei de construc|ie pe perioada lucrrilor din cadrul prezentului contract, acordnd o
aten|ie special:
a) Asigurrii unor condi|ii corespunztoare de lucru n siguran| pentru persoanele
ce ntreprind activit|i ce au legtur cu construc|ia i asigurrii propriet|ilor
folosite pentru realizarea acestor lucrri
b) Asigurrii zonei antierului pentru a nu avea acces persoanele neautorizate
c) lnstalrii unor indicatoare corespunztoare cu informa|ii, ex. panouri cu informa|ii
i plci de dare n folosin|.
6.2 Dac este necesar: Panourile
Antreprenorul trebuie s asigure panourile cu informatii relevante n timpul lucrrilor
de construc|ii n conformitate cu cerin|ele de publicitate i informare pentru proiecte
finan|ate de Comunitatea European. ln acelasi timp Antreprenorul trebuie sa se
asigure ca panoul de identificare al investitiei respecta Ordinul Ministrului lucrarilor
publice si amenajarii teritoriului nr. 63/N din ll august l998.
Antreprenorul trebui s pun un semn permanent de informare conform cu cerin|ele
de publicitate i informare, de ex. ")ro9ramul Operational Sectorial pentru Mediu
"00;K"0(D, care dup terminarea construc|iei va oferi informa|ii despre asisten|a
oferit de CE.
6.3 Plcu|ele de identificare
Echipamentele trebuie s fie furnizate cu plcu|e cu date de identificare sau alte
elemente descriptive permanente, necesare pentru identificarea echipamentului i
operarea sa n condi|ii de siguran|.
6.4 Protec|ia mediului n timpul lucrrilor
Antreprenorul, pe perioada construc|iei, va asigura condi|iile corespunztoare pentru
pstrarea mediului nconjurtor, pe antier, acordnd o aten|ie special:
limitrii emisiilor de zgomot
limitrii emisiilor de substan|e periculoase n atmosfer
prevenirii polurii sau contaminrii apelor subterane
protejrii spa|iilor verzi.
Dac exist copaci i arbuti, acetia vor fi ndeprta|i sau nlocui|i n conformitate cu
studiul pregtit pentru spa|iile verzi de pe amplasamentul antierului.
6.5 Construc|iile provizorii
lnainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va prezenta lnginerului spre aprobare,
planul pentru amplasarea:
biroului Antreprenorului i al lnginerului pe antier
magaziilor i cur|ilor de depozitare temporar ale Antreprenorului
vehiculelor i flotei de echipamente
altor instala|ii temporare necesare pentru realizarea lucrrilor incluse n prezentul
contract
panourilor cu informa|ii n conformitate cu LNR i, dac este cazul, cu
reglementrile Uniunii Europene pentru proiecte finan|ate prin 0ONDUL
EURO)EAN DE DE@VOLTARE RE3IONALA H 0ONDUL DE COE@IUNE2
Antreprenorul trebuie s ntocmeasc documenta|ia tehnic de execu|ie, conform
tuturor normelor si normativelor tehnice in vigoare, precum si a actelor normative.
6.6 Depozitarea temporar a materialelor
Toate materialele vor fi depozitate astfel nct s se garanteze protec|ia lor mpotriva
furturilor, avariilor, respectndu-se cu stricte|e instruc|iunile productorului.
;2 CON0ORMITATEA DOCUMENTAIIEI DE )ROIECTARE CU LE3ISLAIIA
Proiectul tehnic si detaliile de executie vor fi pregtite n conformitate cu legisla|ia
na|ional.
Antreprenorul este responsabil de:
Pregtirea proiectului de execu|ie n conformitate cu acordurile descrise n
Planul Urbanistic de Detaliu (PUD), cu standardele i legisla|ia na|ional n
vigoare, inclusiv LNR, cu acordul de protec|ia mediului (EPA), cu acordul de
gestiune a deeurilor (AGD) etc.
Pregatirea documentatiei necesara obtinerii autoriza|iilor necesare, n
conformitate cu standardele i legisla|ia na|ional n vigoare;
asistenta tehnica a proiectantului in perioada de executie a investiei
Proiectul tehnic si detaliile de executie
Proiectul de execu|ie va respecta prevederile i specificatiile legislatiei europene
(Directiva 99/3l/CE, Directiva 42/2006/CE) i legislatia romn asociat (Ordin nr.
757/2004 i Hotrrea Guvernului nr.349/2005).
Proiectul Tehnic (PT) va fi intocmit in conformitate cu Ordinul 863/02.07.2008
"lnstruc|iuni de aplicare a unor prevederi din Hotrrea Guvernului nr. 28/2008 privind
aprobarea con|inutului-cadru al documenta|iei tehnico-economice aferente investi|iilor
publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru
obiective de investi|ii i lucrri de interven|ii" si va fi verificat pentru cerin|ele de
calitate de specialiti atesta|i de Ministerul Dezvoltrii, Lucrrilor Publice i
Locuin|elor.
Executia lucrarilor se va face in baza unei autorizatii de construire. Documentatia
Tehnica pentru Autorizarea Constructiei (DTAC) va avea in vedere cerintele din
Legea nr. 50/l99l, si va fi verificata pentru pentru cerin|ele de calitate de specialiti
verificatori de proiecte atesta|i.
Antreprenorul va asigura conformitatea proiectului de execu|ie cu recomandrile din
raportul privind impactul asupra mediului si autorizatia de construire obtinuta.
Detaliile de executie:
detaliaza solu|iile tehnice ale proiectului tehnic astfel nct s asigure
posibilitatea de implementare a tuturor lucrrilor de construc|ie i montaj (LCM),
precum livrarea i asamblarea echipamentelor i instala|iilor tehnologice din
proiect;
Asigur conformitatea deciziilor din proiect cu cerin|ele privind construc|iile din
articolul l, alineatul 46 din OUG 2l4/2008 din LNR.
Pr|ile proiectului tehnic pe baza caruia se vor executa lucrarile vor respecta cerintele
Ordinul 863/02.07.2008 si vor include:
Plane i detalii de execu|ie
Memorii tehnice pe specialitati ce ilustreaz solu|iile propuse n proiect, fluxuri
tehnologice i, n ataament, att documentele emise n legtur cu proiectul,
ct i datele ini|iale;
Breviare de calcul ce descriu motivele pentru solu|iile din proiect.
Devizul i estimrile de cost sunt ataate la breviarele de calcul sau formeaz o parte
separat din documenta|ia fielor tehnice.
7.l Documenta|ia conform cu execu|ia
ln domeniul de aplicare al documenta|iei conforme cu execu|ia, se includ toate
modificrile aprobate fcute n timpul lucrrilor de construc|ii i documenta|ia
complet n conformitate cu legisla|ia na|ional. Documenta|ia conform cu execu|ia
va fi pregtit de ctre Antreprenor i prezentat n limba na|ional n trei (3)
exemplare, nu mai trziu de l4 zile nainte de ntlnirea cu membrii comisiei de
acceptare.
7.2 Manualele de func|ionare i ntre|inere
Manualele finale de func|ionare i ntre|inere vor fi pregtite i predate lnginerului n
trei (3) exemplare nu mai trziu de 4 sptmni nainte de data ntlnirii cu comisia de
receptie. Manualele cu instruc|iuni pentru fiecare element al instala|iei vor include, de
asemenea, instruc|iuni colective, care se vor referi n special la opera|iunile specifice
functionarii. Aceste manuale, pe lng descrierile obinuite referitoare la func|ii i
opera|iuni, vor include i situa|ii de urgen| i depanare, msuri de siguran| i
mpotriva incendiilor, precum i orice posibile consecin|e.
62 IN0ORMAIII 3ENERALE JI I)OTE@E DE )ROIECTARE
8.l Amplasarea investitiei
A:A3868:/5123 320,8,.3-,
Centrul de management integrat al deeurilor (CMlD) va fi amplasat in judetul Caras
Severin, localitatea Lupac. Judetul este localizat in partea de Sud-Vest a Romaniei,
in Regiunea de Dezvoltare de Vest, si are o suprafata de 8,5l9.76 km
2
si reprezenta
26.59% din totalul suprafetei regiunii (suprafata regiunii 32,034 km
2
si suprafata tarii
238,39l km
2
).
Comuna Lupac cuprinde 4 sate, Lupac, Vodnic, Clocotici si Rafnic si se invecineaza
cu localitatile Resita (resedinta de judet) la nord/est, Ocna de Fier la nord,
Dognecea la vest, Goruia la sud si Carasova la sud/est, fiind traversata de la
nord la sud de catre drumul judetean DJ 58l Resita Gradinari si de la nord la
nord/est de drumul judetean DJ 586 Resita Lupac Ocna de Fier - Bocsa (Drumul
Dognecei).
Amplasamentul depozitului conform de deseuri Lupac este situat la cca. 7,6 km vest
de Municipiul Resita, n bazinul hidrografic Caras, curs de ap Starcov|, afluent de
stnga al parului Gelug (cca 3 km la sud de amplasament), pe partea dreapta a
drumului judetan DJ 586, mergand dinspre localitatea Ocna de Fier catre localitatea
Lupac, pe teritoriul administrativ al acesteia din urma, la o distanta de cca. 2.9 km de
intersectia cu drumul judetean DJ 58l Resita - Gradinari.
Zona studiata, ocupa un amplasament izolat in extravilanul comunei Lupac, la o
distanta de 2 km de limita intravilanului actual al satului Lupac, spre limita
administrativa de N-E cu municipiul Resita. Vecinatatile pe trei laturile sunt constituite
din izlazuri cu vegetatie spontana iar latura de est este delimitata de traseul drumului
judetean DJ 586 din care se vor crea si accesele.
Amplasamentul din Lupac este proprietate public, fiind inscris in cartea funciara cu
nr. 30354, i dispune de o suprafa| de 52,2 ha, suficient pentru gzduirea
facilittilor de management integrat al deseurilor din judet.
Actualmente accesul la amplasament se face prin intermediul drumului judetean DJ
586, Resita Ocna de Fier - Bocsa, drum de pamant, pe alocuri impietruit, greu
practicabil in perioadele cu precipitatii. Drumul va fi modernizat de catre beneficiarul
investitiei, Consiliul Judetean Caras Severin. Utilit|ile publice (electricitate) se afl n
apropierea amplasamentului.
CMlD are in componenta:
- Statia de tratare mecano-biologica
- Statia de sortare
- Depozitul conform de deseuri cu facilitatile aferente; suprafa|a alocat depozitului
include trei celule: prima celul 3,2 ha, a doua celula 5,4 ha, a treia celula 4,05 ha,
dar numai prima dintre ele va fi construita in cadrul acestei investitii.
- lnfrastructura generala: gospodaria de apa (foraj complet echipat, statie de tratare a
apei captate, rezervor de inmagazinare), retele de alimentare cu apa si canalizare,
instalatia de tratare a levigatului, retele electrice de incinta si iluminat exterior,
furnizarea de caldura, telecomunicatii, sisteme complete de ventilatie si tratare a
aerului uzat, amenajarea teritoriului, inclusiv construirea de imprejmuiri, drumuri, cur|i,
pavaje, spa|ii verzi, spatii administrative corespunzator solutiilor tehnologice adoptate
si in concordanta cu normele de sanatate si securitate in munca.
- Dotarile, echipamentele si instalatiile necesare, utilaje mobile i containere,
corespunzator solutiilor tehnologice adoptate
Amplasamentul se afl la o distan| de l0.6 km fa| de cea mai apropiat arie
protejat, respectiv Parcul Na|ional Semenic Cheile Carasului, care se suprapune
peste siturile Natura 2000 RO SCl 0226 Semenic Cheile Carasului, RO SPA 0086
Mun|ii Semenic Cheile Carasului.
Topografia actual
Zona analizata se afla in vecinatatea Muntilor Banatului, care reprezinta o parte a
Carpatilor de Vest si Muntii Tarcu-Godeanu, o parte a Carpatilor Meridionali. ln
coridorul Timis-Cerna, cu ramura Valea Bistra, care marcheaza granita intre Carpatii
Vestici si Meridionali, raurile Timis, Cerna, Belareca, Mehadica si Bistra au creat un
sistem dezvoltat de maluri, care au fost intensiv populate.
Altitudinile cresc de la Vest la Est; altitudinile muntilor Tarcu-Godeanu sunt intre
l.600-2.200 m, in timp ce in grupurile de munti Semenic, Aninei, Almaj, Dognecea,
Locvei altitudinile sunt intre 600 si l.400 m. Aspect de relief este influentat de
structuri tectonice rezistente la uzura diverselor tipuri de roci si puterea suprafetei de
uzura. Cel mai important aspect geomorfologic al Muntilor Banat este relieful de carst,
calcare din Jurasic si Cretacic sunt puternic dezvoltate de-a lungul drumului de la
Resita la Dunare. Muntii Banat, care sunt aproape in intregime in limitele judetului
sunt marginiti de zone joase, care le confera aspectul unui bloc montan unitar, cu
altitudini medii de 600-800 metri.
Printre acestea, o zona particulara este depresiunea inter-montana Almaj, marginita
de jur imprejur de varfuri nu prea inalte si traversata de raul Nera.
Spre Vest, zona montana este imprejmuita de un relief de deal, unde dealurile
Oravitei, Doclinului si Sacos-Zagujeni sunt marginite.
Nivelul jos de relief este campul, care se intinde pe mici suprafete in Capia Timis, cu
urmatoarele subunitati: Campia Sipet intre raurile Pogani si Barzava, Campia
Moravita, la sud de raul Barzava si Campia Caras, cu un rau cu acelasi nume.
C-57.;..3/ B/-1/45.0/ ?. 4.7,-B/-3-B.0/
ln cadrul documentatiilor elaborate pana in prezent a fost intocmit un studiu
geotehnic (S.C. ROMAlR CONSULTlNG SRL), pe baza datelor morfologice,
topografice, geologice si seismice obtinute pe seama hartilor si a lucrarilor de
specialitate precum si pe baza investigatiilor de teren si a determinarilor de laborator.
Scopul acestuia a fost precizarea conditiilor geotehnice ale terenului de fundare din
zona localitatii Lupac, unde se va construi depozitul conform de deseuri.
Din punct de vedere geomorfologic zona de interes se afla la poalele muntilor
Dognecei (muntii Banatului) cu care se invecineaza spre V, inspre N se invecineaza
cu depresiunea Ezeris, inspre E cu depresiunea Resita iar inspre S cu Depresiunea
Lupac.
Cel mai ridicata cota din zona este reprezentata de Dealul Tapuliac (vf. Talva Tapului
425.7 m), spre SE amplasamentului.
Cota maxima a amplasamentului viitorului depozit este de 380 m iar cota minima de
33l m.
Din punct de vedere geologic in zona de interes afloreaza atat depozite cuaternare
cat si
formatiuni de varsta Paleozoic. Formatiunile de varsta Paleozoic ating l000 - l500 m
constituind un ciclu de sedimentare care incepe in Carboniferul superior.
Cercetarea geotehnica se stabileste tinand cont de normativul NP 074/2007, conform
caruia s-a estimat incadrarea preliminara a lucrarii in Categoria geotehnica 2
asociata unui risc geotehnic moderat (l2 puncte).
Amplasamentul viitorului depozit de deseuri a fost investigat prin 4 foraje geotehnice
cu adancimi de pana la 5.00 m. Pozitia forajelor in teren este reprezentata grafic in
planul de situatie anexat studiului geotehnic.
Forajele au interceptat pana la 2.70 4.20 m un material deluvial de panta alcatuit
din nisip prafos, nisip argilos, argila prafoasa cu fragmente de gresii, apoi pana la
adancimea finala (4.50 -5.00 m) au strabatut un strat reprezentat prin bolovanis de
gresie.
Pana la adancimea finala de executie a forajelor nu s-a interceptat apa subterana.
Zona cercetata se situeaza in bazinul hidrografic al raului Caras, afluent direct al
Dunarii, ce
izvoraste de pe versantul vestic al Muntilor Semenic.
Afluentii sai cei mai importanti sunt pe partea stanga: Lisava (S = l46 km2, L= 22
km), Ciclova (S = l30 km
2
, L = 28 km) si Vicinic (S = l46 km
2
, L = 29 km), iar pe
partea dreapta: Gelug (S = 85 km
2
, L = l6 km), Dognecea (S = 9l km2, L = 2l km),
Ciornavat ( S = l29 km
2
, L= 22 km).
Debitul mediu multianual specific variaza intre 20 l/s km
2
in zona montana inalta si
sub 2.0 l/s km
2
in zona joasa inspre partea de V a judetului. Debitul mediu multianula
al raului Caras la iesirea din judet este de circa 7.0 m
3
/s.
Fata de zona cercetata, cel mai apropiat curs de apa este Valea Starcovat, afluent
de stanga al paraului Gelug (Lupac).
D81/ 03.:81.0/
Zona investigata apartine sectorului cu clima continental-moderata, caracterizat prin ierni nu
prea friguroase si veri calde. Temperatura medie anuala este situata in jurul valorii de 11o C.
Media temperaturii lunii cele mai calde, iulie, este de 21C, iar media lunii cele mai reci,
ianuarie, oscileaza in jurul valorii de -1C. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 8
mm. Cantitatea medie lunara cea mai mare cade in luna iulie, !8 " 1mm#, iar cantitatea
medie lunara cea mai mica cade in luna ianuarie !$ mm#. %tratul de zapada are o durata
medie anuala de 2 " &$ zile, iar grosimile medii decadale ating valori ma'ime de & " $ cm.
(umarul mediu anual al zilelor cu ing)et este de 12 " 1&. Teritoriul judetului Caras %everin
se afla su* influenta circulatiei maselor de aer din +, (+ si %+.
,dancimea ma'ima de ing)et in zona investigata, conform %T,% -$.-8., este de / cm.
A31/ .5<-,:8;..
Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR
lll00/l-93, localitatea Lupac se incadreaza in macrozona de intensitate 6, cu
perioada de revenire de 50 de ani.
Conform hartilor anexe la normativul Pl00-l/2006, valoarea de varf a acceleratiei
terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta
lMR = l00 ani, este ag = 0.l2g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns
Tc=0.7sec. Conform normativului G.T. 006 97, elaborat de lSPlF, privind zonarea
teritoriului functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren, zona cercetata,
este caracterizata cu potential mediu de producere a alunecarilor de teren si
probabilitate moderata.
A00/623 A/ 8:A3868:/51
CMID se afla in imediata vecinatate a DJ 586 Resita Ocna de Fier Bocsa. Cile
de acces pe amplasamentul CMID sunt descrise ca un drum de 2.9 km n lungime ,
cu l|imea de 9,5 m i conecteaz viitorul amplasament de re|eaua rutier public
n acest caz, de drumul judetean DJ 58l Resita- Gradinari.
ln faza de construc|ie a lucrrii, un drum temporar de acces va fi pus la dispozi|ie. Nu
trebuie s aib loc nicio tulburare a activit|ilor respectivilor contractan|i. Aadar,
toate activit|ile propuse ar trebui aprobate n avans de ctre inginerul, pentru a evita
orice conflicte ce ar duce la costuri suplimentare.
#-58 7/ 8:/58C=,.
ln perimetrul Centrului de management integrat al deeurilor din Lupac vor fi
amplasate atat statia de tratare mecano-biologica si sta|ia de sortare, cat si depozitul
conform de deseuri. ln acest fel, cele trei obiective majore vor fi deservite de
instala|iile auxiliare precum zona de intrare (poart, pod bascul (de cntrire), gard,
drum intern, iluminat extern, sistemul de protec|ie mpotriva incendiilor, gospodaria
de apa, statia de epurare, spatii administrative etc.).
Zona de amenajri va cuprinde toate facilitatile si cldirile care deservesc ntregul
amplasament, pentru gestiunea tehnic i administrativ, dupa cum urmeaza:
poarta de acces si imprejmuire
cabina poarta cu acces control/cabina cantar - pod cantarire
zona de prelevare probe
cladire administrativa
cladire de intretinere (cladire pentru servicii de mentenanta)
parcare pentru personal si vizitatori
sistem de spalare a rotilor
zona de protectie impotriva incendiilor
zona statiei de combustibil
drumuri interne
spatii verzi
)oarta de acce& &i impreAmuire
Poarta de acces consta din doua usi cu lungimea de 3.50 m fiecare si inaltimea de
2.50 m, actionata electric. Portile se vor deplasa prin intermediul unor role asezate
pe un ghidaj aflat in beton.
Distanta de deplasare (distanta dintre stalpi) este de 7,0 m (2,0 x 3,50 m).
Portile vor fi acoperite cu plasa de sarma si asigurate cu un sistem de inchidere
La intrarea in CMDl va fi postat un panou cu informatii despre amplasament,
respectiv: operatorul, tipul facilitatii, orele de lucru, telefonul de contact, etc.
Gardul (lungime = 3.425 m) va acoperi ntregul perimetru al unittii; si va fi realizat
din plasa de otel sau similar (lungimea inelelor plasei > 40 x 40 mm), montata de
stalpi din otel galvanizat; diametru: 0,20 m; inaltime: 2,50 m; incastrata in beton
sub pamant; vertical va avea inaltimea de 2.00 m; 50 cm din varful tevii va fi
inclinat la un unghi de 30
o
catre partea exterioara a gardului. Gardul va fi montat
pe o fundatie continua din beton (conform planse anexate), pentru a mpiedica
intrarea n incint a animalelor.
Cabina poarta cu acce& control H cabina cantar: structura metalica (dimensiuni minime
utile: 5,0 x 2,4 x 2,5 m, ignorandu-se orice alte dimensiuni), amplasata lng podul de
cntrire din cadrul centrului. Cabina va fi prevazuta cu grup sanitar propriu si toate
utilitatile aferente: instalatii electrice, alimentare cu apa, canalizare, incalzire, telefonie.
Caracteristicile tehnice si dotarile acesteia sunt prezentate in fisele tehnice anexate.
Cabina va fi format din dou ncperi:
un birou de securitate (paza) i cntrire
un WC.
Cldirea va asigura atat securitatea si accesul pe amplasamentul CMDl, cat si
serviciul de cntrire si va avea echipamentul necesar pentru cntrirea vehiculelor
care sosesc n incint i nregistrarea datelor.
lntre poarta de acces i podul de cntrire exist o lungime de 25 metri drum intern,
unde unul sau dou vehicule de colectare pot atepta n cazul n care n centru intr
mai mult de un vehicul n acelai timp.
Toate vehiculele care sosesc i care nu trebuie cntrite pot ocoli podul de cntrire
urmnd o band separat a drumului intern. Aceast band va fi controlat cu o
barier astfel nct s treac doar vehiculele autorizate.
)odul de cLnt4rire
B Capacitate: 60 de tone cu intervale maxime de 20 kg.
B Dimensiune aprox. l8 x 3 m.
B Un (l) terminal extern de cntrire cu afiaj pentru nregistrarea vehiculelor care intr
i ies, afiaj pentru date informative, tastatur, dispozitiv de tiprire a biletului, instalat
ntr-o carcas etan care respect clasa de protec|ie EP65.
B Terminalul principal de cntrire i sistemul de nregistrare din biroul operatorului: un
terminal principal de cntrire sau afiaj instalat n cabina de control al traficului
conectat la un sistem PC cu baz de date pentru nregistrri.
Dotari: conform fisei tehnice anexate.
@ona de&tinat4 prelev4rii probelorG amplasata lng zona destinat cntririi (necesara
inspectarii si acceptarii deeurilor la CMlD i verificarii compozi|iei acestora). Zona
destinat prelevrii probelor const dintr-o suprafa| asfaltat (25 m
2
; 5 x 5 m, ),
mprejmuit cu gard, pentru a mpiedica dispersarea deeurilor. Vehiculele selectate se
vor apropia de zon n mararier i vor depozita o cantitate mic de deeuri pentru
prelevarea probelor. Zona va fi prevazuta cu spatii destinate manevrelor pentru a facilita
deplasarea vehiculelor.
Cl4direa admini&trativ4
Cldirea administrativ acoper o suprafa| utila de l63,5 mp Arie con&truitaM
=.2+ mp) m
2
i va fi format din urmtoarele ncperi:
o camer de control
o birou
o birou
o birou
o coridor ,
o laborator
o secretariat
o arhiv
o coridor
o coridor
o WC personal administrativ
o WC personal direct productiv ,
o camera boilerului electric
o vestiar
o vestiar
Cldirea va fi prevzuta cu infrastructura adecvat (alimentare cu ap, sistem de
canalizare, re|ea de control al aerului, sistem de nclzire, sistem de aprare
mpotriva incendiilor, alimentare cu energie electric)
Dotari: conform fiselor tehnice anexate.
Cl4dire de&tinat4 -ntre5inerii %cladire pentru &ervicii de mentenanta'
Cldirea destinat ntre|inerii acoper o suprafa| total de 300,5l m
2

o atelier de repara|ii
o anex
o anex
o camer compresor
Cldirea va include si zona de splare a containerelor si va fi prevzuta cu
infrastructura adecvat (alimentare cu ap, sistem de canalizare, re|ea de control al
aerului, sistem de nclzire, sistem de aprare mpotriva incendiilor, alimentare cu
energie electric) si va acoperi atat nevoile de ntretinere ale depozitului, cat si ale
statiei de sortare si statiei TMB,
)arcare pentru per&onal &i vi8itatori: parcare deschis cu 30 de locuri de parcare
pentru personalul i vizitatorii depozitului (dimensiunile pentru fiecare pozi|ie de parcare
vor fi de 2,50 x 5,50 m).
Si&temul de &palare al rotilor
Sistemul va spala rotile autogunoierelor de colectare deseuri, la iesirea din CMDl.
Sistemul este amplasat intr-o latire a drumului intern de acces, chiar inainte de zona
de intrare in directia de iesire. Sistemul este format din dou subsisteme:
- Subsistemul de splare echipat cu:
o sistem de monitorizare micrii care pune sistemul n func|iune
o duze pentru apa de splat
o grilaj cu rezisten| mare pentru colectarea apei uzate
o pomp de alimentare pentru apa de splat
o filtru
o conducte cu vane aferente
- Subsistemul de reciclare a apei i nlturare a nmolului, prevzut cu:
o separarea solidelor rezervor de ap curat. Separarea este accelerat prin
intermediul unei conducte din PVC, care conduce apa uzat la baza rezervorului
de separare.
o deversor pentru curgerea apei curate n rezervorul de ap curat
o re|ea de conducte pentru nlturarea nmolului n exces, cu van de izolare i
echipament hidraulic.
Sistemul de splare a anvelopelor este prevzut cu duze care creeaz jeturi de ap
cu presiune adecvat pentru splarea anvelopelor.
Apa uzata rezultata va fi colectata intr-un camin cu gratar, dotat cu o pompa de
canalizare, cu ax vertical spiralat, cu pal unic n form de spiral avnd
caracteristici stabile Q/H. Acesta va fi proiectat special pentru a manipula deeurile
brute, necernute, nemacerate, dup cum va fi cazul, deeuri care con|in pr|i sferice,
buc|i de pnz, materii fibroase, pietri i alte deeuri cu diametrul minim de 98 mm.
Pompa trebuie s aib o capacitate de 30 m
3
/h la 2,8 bari.
Alimentarea cu apa a sistemului de spalare se va realiza de la reteaua din incinta.
Specificatii tehnice minimale sistem spalare roti:
- electropompa centrifuga cu doua turbine avand urmatoarele caracteristici:
- motor P = 5,5 kW, n=2900 rpm, U = 3 x 400 V;
- Qmax=24 mc/h la P=6 bar;
- Pmax=7,2 bar;
- zona de spalare: 330 cm=l ciclu complet de rotire a ro|ilor;
- sistem integrat pentru recirculare apa;
- sistem decantare impurita|i;
- ro|ile trebuiesc spalate atat pe lateral cat si pe ntreaga circumferin|a;
- sistemul va fi dotat cu senzori care asigura pornirea automata a instala|iei la apari|ia
autovehiculului;
- sistemul va fi dotat cu pompa pentru evacuarea apei uzate;
- sistem de spalare manuala cu pistol si cuple rapide de ambele parti

@ona pentru protectia impotriva incendiilor
ln interior i paralel cu gardul, este prevzut o zon de protec|ie mpotriva
incendiilor, de 8,00 m l|ime, unde nu este permisa dezvoltarea vegetatiei sau
amplasarea infrastructurii. Pe ntreaga zon este dezvoltata o re|ea de aparare
impotriva incendiilor, iar sistemul este conectat la un rezervor de ap, care va
monitorizat pentru a fi mereu plin.
@ona &tatiei de combu&tibil este pozi|ionat n spatele cldirii destinate serviciilor de
mentenan| i naintea intrrii n depozit la facilit|ile de tratare a deeurilor.
Sta|ia de alimentare cu combustibil va fi mobil i va alimenta utilajele facilit|ii
centrale de management al deeurilor.
Caracteristici principale:
- volum de 5.000 l
- rezervor cu perete dublu
- pomp electric de alimentare cu combustibil, cu debit de 56 l/min
- debitmetru digital cu afiaj cu dou func|ii (volum total i volum actual)
- incint de distribu|ie cu dispozitiv de blocare
- pistol de alimentare cu combustibil cu dispozitiv de nchidere de siguran|
- senzor de nivel actual al combustibilului cu afiaj i dispozitiv integrat intern de
detectare a scurgerilor din rezervor. Dispozitivul const dintr-un senzor de detectare a
scurgerilor pozi|ionat n interiorul rezervorului, conectat la un transmi|tor care trimite
un semnal la un receptor
- senzor de nivel maxim la sistemul de umplere
- van de echilibrare a presiunii interne
- capac etan de inspec|ie
- cadru la nivelul solului
Drumuri interne
Pe amplasamentul CMDl va fi dezvoltata o retea de drumuri interne de acces care va face
legatura intre zona tehnica si depozit si va asigura si spatiile de manevra.
Prin proiectul tehnic aferent depozitului conform de deseuri au fost proiectate drumurile
principale (Dl, D2, si D3 conform planselor anexate), cu o latime de 7 m, 3,5 m pe fiecare
band i 0,25 m acostament pe fiecare band, n timp ce pantele suprafetei transversale nu
vor depi 8%. Acestea vor asigura accesul de la intrarea n amplasament la depozitul
conform de deseuri si toate facilittile.
Atat &tatia de &ortare cat &i &ta5ia T$M vor utiliza drumurile principale de acces ale
depozitului conform de deeuri, dar ambele necesita proiectarea si executia drumurilor de
acces de jur mprejurul celor doua unit|i, pe o lungime cca 520 m, cu aceleasi caracteristici
ca si ale drumurilor principale. Proiectarea drumurilor va avea in vedere si conexiunea cu
drumurile principale ale depozitului conform de deseuri.
Toate drumurile interne i zonele asfaltate i pavate vor avea panta necesar n vederea
scurgerii apelor pluviale.
Amenajarea generala a Centrului de management integrat al deseurilor include:
- construc|ia unui pasaj de l m l|ime, n plan perimetral cu cldirile, pentru legtura ntre
infrastructur i protec|ia impotriva eroziuniii solului ca urmare a precipita|iilor. Pasajul
este realizat din beton clasa Cl2/l5, armat plas de srm Tl3l, fr acoperire.
- scurgerea apelor pluviale din zonele verzi aflate n pant, din jurul cldirilor.
- trotuare care leag cldirile i infrastructura. Trotuarele au 3,00 m l|ime, cu substrat de
baz de l5 cm din nisip, acoperit cu un strat de beton clasa Cl2/l5 de l2 cm grosime,
armat cu plas de srm.
Cile de acces vor fi construite n conformitate cu pantele terenului, fiind prevzute sisteme
de scurgere a apelor pluviale. De asemenea, n func|ie de diferen|ele de nl|ime vor fi
construite scri cu trepte.
Spatiile ver8i
ln interiorul mprejmuirii i perimetric fa| de facilitate, este prevzut o planta|ie de copaci n
vederea izolrii vizuale a amplasamentului (l|imea medie a planta|iei este de 3 m). Se va
dezvolta un sistem de irigare corespunztor, care, dac este permis, va utiliza apa tratat
provenit din sta|ia de tratare a apelor uzate.
D/60,./,/8 .5>/61.1./.
lnvestitia se refera la construirea unui Centru de management al deseurilor in comuna Lupac
(CMDl), care va avea in componenta:
- &tatie de tratare mecano B biolo9ica a de&eurilor biode9radabile (fractia umeda),
unde va fi tratat continutului pubelei cu fractia umeda. Capacitatea statie este de 63.869
t/an, si va produce compost (l7,800 t/an) si reziduuri (23,800 t/an);
- &tatie de &ortare a de&eurilor reciclabile colectate &electiv (fractia uscata: trei fractii
conform Legii 2ll/20ll). Capacitatea statiei este de 33.72l t/an, si va produce reciclabile
(l9,000 t/an) si reziduuri (l4,800 t/an).
- depo8it con!orm de de&euri (care va primi anual 49,000 t de deseuri, inclusiv namol)
- In!ra&tructura 9enerala a CMDI, respectiv: gospodaria de apa (foraj complet echipat,
statie de tratare a apei captate, rezervor de inmagazinare), retele de alimentare cu apa si
canalizare, instalatia de tratare a levigatului, retele electrice de incinta si iluminat exterior,
furnizarea de caldura, telecomunicatii, sisteme complete de ventilatie si tratare a aerului
uzat, amenajarea teritoriului, inclusiv construirea de imprejmuiri, drumuri, cur|i, pavaje,
spa|ii verzi, spatii administrative corespunzator solutiilor tehnologice adoptate si in
concordanta cu normele de sanatate si securitate in munca), inclusiv furnizarea si
montarea dotarilor, echipamentelor si instalatiilor necesare, utilaje mobile i containere,
toate structurile provizorii necesare pentru desfurarea antierului, n conformitate cu
amenajarea teritorial i condi|iile de construire.
lnvestitia implica si:
- testarea si punerea in functiune a tuturor dotarilor, echipamentelor tehnologice, utilajelor si
instalatiilor.
- monitorizarea functionarii instalatiilor si acordarea de asistenta/consultanta personalului
responsabil pe parcursul Perioadei de Notificare a Defectelor
- remedierea eventualelor defecte aparute in Perioada de Notificare a Defectelor
- suport/instruire a personalului Beneficiarului si/sau Operatorului
CMDl va deservi un numar de 32l.70l locuitori, respectiv toate localitatile din judetul Caras
Severin: 2 municipalitati, 6 orase, 69 comune si 287 sate impartite in 7 zone.
Aceast sec|iune descrie aspectele tehnice ale unit|ilor care vor fi dezvoltate n Centrul de
management integrat al deeurilor (CMlD) din Lupac.
Pe baza acestei descrieri tehnice ofertan|ii vor pregati proiectul tehnic cu detaliile de execu|ie
pentru statia TMB si statia de sortare, inclusiv infrastructura aferenta, cu scopul de a finaliza
toate aspectele tehnice ale acestora.
Asa cum s-a mentionat, CMlD include i construc|ia i func|ionarea unui depozit conform de
deseuri (l celula de depozitare 3.2 ha, sistem de colectare si transport levigat, sistem de
colectare biogaz, statie de tratare a levigatului, sistem de monitorizare a mediului), impreuna
cu zona de amenajari descrisa anterior (cabina poarta cu acces control/cabina cantar, pod
bascul (de cntrire), cladire administrativa, cladire destinata intretinerii/cladire servicii
mentenanta, zona prelevare probe, instalatie splare autovehicule, sta|ie de alimentare cu
combustibil, amenajarea teritoriului, inclusiv construirea de imprejmuiri, poart de acces,
drumuri, parcare, cur|i, pavaje, spa|ii verzi, sistem de colectare a apei pluviale, sistem de
protectie impotriva incentiilor etc), al carui proiect cu detalii de execu|ie este prezentat in
Vol ll al documentatiei de licitatie Depozit conform de deseuri.
6222 Sta#ia de tratare mecanoKbiolo9ic4 &impl4
Sta|ia simpl de tratare mecanico-biologic se va afla n interiorul CMDl si va mpr|i o parte
din facilit|ile auxiliare cu depozitul conform de deseuri, respectiv: zona de acces (poart,
cantar-bascul, gard, drumuri interioare), iluminatul extern, sistemul de protec|ie mpotriva
incendiilor etc.
Statia TMB este conectata direct cu sistemul de colectare implementat la nivel judetean, iar
scopul acesteia este de a trata frac|ia biodegradabil de deeuri municipale solide, inclusiv
deseuri verzi generate n jude|ul Caras-Severin (fractia umeda), pentru a produce produse
similare compostului.
Fractia organica reprezinta 65.7% d/d din fluxul de intrare, in timp ce reziduurile sunt
estimate la 34.3% d/d. ln prezent sistemul de colectare este cel cu doua pubele. lnvestitia va
fi proiectata avand in vedere modificarile legislative (Legea 2ll/20ll), care presupune
colectare selectiva pe patru fractii.
Sta|ia propus poate ob|ine o frac|ie uscat pre-tratat i o frac|ie umed compostat,
rezultnd o scdere remarcabil a impactului asupra mediului ca urmare a opera|iunilor de
depozitare final a deeurilor.
Caracteristicile principale ale staiei simple de tratare mecanico-bioloic! "#$B%
)arametru Capacitate
Capacitate (t/an) 63.869
Capacitate de tratare zilnica (t/zi) 204
Suprafat (ha) cca.2,6
Suprafata totala cladiri (m
2
) cca. l0.500
Suprafata celule de compostare ( m
2
) 2.260
Volumul zilnic care intra in celulele de compostare 205.82 mc/zi
Volumul celulei de compostare 400,00 mc/ciclu
Numarul de zile pentru umplerea fiecarei celule l.94 zile
Numarul de zile in care fractia umeda ramane in
interiorul celulelor
2l zile
Numarulmtotal de zile pentru fiecare ciclu 24 zile/ciclu
Numarul de zile in care statia primeste deseuri 3l2 zile /an
Cicluri de tratare pe an pentru fiecare celula l3 cicluri /an
Numar de celule l3 celule
Produs secundar (t/an) Compost: l7.759
Cantitate de reziduuri generate (t/an) 23.834
Procesul de tratare mecano-biologica utilizat va fi un proces de ventilare in celule de
compostare modulare.
Functionarea statiei presupune urmatoarele faze: pretratare mecanica, tratare biologica,
prelucrare si maturare.
Sta|ia simpl de tratare mecano-biologic/de compostare const din urmtoarele:
Zon pentru recep|ionarea deeurilor (hal metalic)
Cldire pentru pre-tratare (hal metalic)
Celule de compostare
Zon pentru exploatare (hal metalic)
Cldirea administrativ
Ec>ipamente
tocator (defibrator)/ masina de maruntit, l buc
magnet permanent, l buc
gratar rotativ %ecranul de prelucrare'H &ita de cernereG buc
Ec>ipamentul mobil
ln vederea asigurrii transferului diferitelor frac|ii de tratat, e necesar utilizarea urmtoarelor
tipuri de echipamente mobile:
gratar rotativ (ecran rotativ/ sita rotativa / ecran de prelucrare), l buc
ncrctor frontal, 2 buc
containere, 8 buc
camion cu mecanism de ridicare cu crlig (autogunoier), l buc
Lucr4ri la drumurile interioare
Sta|ia TMB va utiliza drumul principal de acces intern al depozitului conform de deeuri. ln
cadrul proiectului tehnic vor fi prevzute drumuri de acces de jur mprejurul unit|ilor sta|iei
pentru a permite circula|ia ncrctorului frontal i a camioanelor care transport
containerele, precum si conexiunea cu drumul principal de acces la depozitul conform de
deseuri.
Toate drumurile interne i zonele asfaltate i pavate vor avea panta necesar n vederea
scurgerii apelor pluviale.
Lucr4ri de alimentare cu ap4G canali8are 7i protec5ie -mpotriva incendiilor
ln vederea asigurrii bunei func|ionri a sta|iei, se vor executa lucrri auxiliare de alimentare
cu ap, canalizare i implementare a sistemelor de protec|ie mpotriva incendiilor. Toate
re|elele rezultate n urma realizrii lucrrilor men|ionate mai sus vor fi conectate la re|eaua
principal a CMlD.
Lucr4ri la in&tala5ii electrice 7i de automati8are
corespunztoare. Cteva dintre directivele care trebuie urmate sunt (lista nu este
exhaustiv):
Directiva referitoare la joas tensiune 73/23/CEE
Directiva privind compatibilitatea electromagnetic 89/336/CEE
92/3l/CEE i 93/68/CEE
Directiva privind utilajele 89/392/CEE
Specifica|ii privind ansamblurile de aparataj de joas tensiune (EN60439).
Siguran|a echipamentelor Echiparea electric a mainilor (EN60204)
Specifica|ii privind ansamblurile de aparataj de joas tensiune (EN60947)
Echipamentul electric va cuprinde:
l. Tablou principal de distribu|ie de joas tensiune sau Centru electric. De la acest tablou
pornesc toate liniile care alimenteaz principalele tablouri de control ale utilajelor, precum
i pe cele de distribu|ie secundar.
2. Liniile de joas tensiune de la tabloul principal de joas tensiune la tablourile de control i
la cele de distribu|ie secundar.
3. Tablouri de distribu|ie de joas tensiune pentru servicii auxiliare (corpuri de iluminat,
prize de curent pentru ntre|inere etc.) i linii de joas tensiune pentru re|elele de servicii.
4. Sistem de mpmntare i sistem de paratrsnet pentru ntreaga sta|ie.
5. Linii de joas tensiune i de semnal de la tablourile de comand la utilaje.
6. O unitate UPS (o surs de alimentare fr ntrerupere).
7. Un tablou de distribu|ie pentru distribu|ia electric a UPS i linii de alimentare la PC, PLC
i alte dispozitive.
ln general, cablurile electrice nu vor fi armate, vor fi prevzute cu izola|ie dubl i vor fi
pozate i protejate cu ajutorul paturilor de cabluri, suporturi de cabluri sau conducte pentru
cabluri.
Echipamentul folosit pentru distribu|ia electric va avea urmtoarele caracteristici generale:
Caracteri&ticile ec>ipamentelor
Element Caracteri&tic4 Valoare
Centru electric Tip Ansamblu de distribu|ie
Form 4B
Clas lP 3l
Tip curent Frecven|
nominal [Hz]
CA 50 Hz
Tensiune nominal [V] 400
Tensiune de izolare nominal
[V]
690
Tip de sistem de
mpmntare
TN-S
Element Caracteri&tic4 Valoare
Tensiune nominal a
circuitelor auxiliare
220 V c.a.
Tensiunea nominal a
circuitelor de control/semnal
24 V c.c.
Sec|iune minim a cablului
auxiliar [mm2]
Control/semnal: l.5
Vol|i: l.5
Amp.: 2.5
lntrare cablu Bar colectoare, acoperi
leire cablu Jos
Tip de bar colectoare Cu
Tip de utilizare De interior
Alte panouri de
distribu|ie
Tip Ansamblu de distribu|ie
Form 2 sau 3B
Clas lP 3l
Tip curent Frecven|
normal [Hz]
CA 50 Hz
Tensiune nominal [V] 400
Tensiune de izolare normal
[V]
690
Tensiune nominal a
circuitelor auxiliare
220 V c.a.
Tensiunea nominal a
circuitelor de control/semnal
24 V c.c.
Sec|iune minim a cablului
auxiliar [mm2]
Control/semnal: l.5
Vol|i: l.5
Amp.: 2.5
lntrare cablu Jos
leire cablu Jos
Tip de bar colectoare Cu
Tip de utilizare De interior
Cabluri Armtur Fr armtur
Element Caracteri&tic4 Valoare
Pat cabluri
Canal cabluri
lnveli de protec|ie Galvanizat la cald dup
fabricare
Toate utilajele montate n sta|ie vor putea func|iona automat i vor fi controlate de la un PC
dedicat, aflat n camera de control
Lucr4ri pentru controlul emi&iilor de aer
Cldirea pentru pre-tratare va fi echipat cu sisteme de nlturare a prafului i de eliminarea
mirosurilor. Praful poate aprea n urma opera|iunilor de ncrcare i descrcare a
materialelor din vehiculele de transport i n locurile unde materialele sunt transferate dint-
un utilaj n altul.
Trebuie subliniat faptul c receptia/prelucrarea vor avea loc n interiorul halelor, pentru a
mpiedica eliberarea emisiilor de praf /mirosuri n mprejurimi. Sistemul de control al aerului
din dotarea halelor va include:
Sistem de colectare aer poluat
Unitate de tratare pentru cur|area aerului poluat
O re|ea de conducte de colectare va fi furnizat pentru ndeprtarea aerului poluat din toate
punctele n care se genereaz praf i mirosuri. Hala principal va fi supus unor condi|ii de
presiune joas pentru a mpiedica emisiile prin toate deschiderile cldirii. Aerul poluat va fi
aspirat de un ventilator i mai apoi evacuat ntr-un filtru care re|ine praful. Aerul trece apoi
printr-un biofiltru pentru dezodorizare, iar n cele din urm e eliberat n atmosfer. Sistemele
de nlturare a prafului i mirosurilor trebuie proiectate pentru a face fa| la zece ncrcri pe
or din volumul cldirii destinate pre-tratrii.
Aerul rezultat din tratarea biologic a deeurilor, care a trecut prin material pentru a furniza
oxigenul necesar oxidrii, trebuie s fie dezodorizat i purificat nainte de a fi eliberat n
atmosfer. ln acest scop, exist dou op|iuni diferite:
o folie transparent ce acoper celulele
un biofiltru (poate fi acelai cu cel al cldirii destinate pre-tratrii)
Folia utilizat drept acoperitoare pentru celule este realizat din dou tipuri diferite de
materiale: o parte central din folie transparent i un cadru extern din folie armat de
polietilen sau poliester.
Partea central este format dintr-o por|iune dreptunghiular din folie permeabil care are
func|ia de a purifica aerul de mirosurile neplcute i de a elibera n exterior aerul insuflat n
celul. Dimensiunile acesteia sunt de aproximativ l0 x l6 metri i acoper partea superioar
a celulei.
ln jurul pr|ii centrale se fixeaz un cadru (ram) realizat din polietilen armat, care are
drept scop blocarea foliei pe centru. Aceast ram are forma i dimensiunile necesare pentru
a permite fixarea (blocarea) foliei pe structura celulei.
Folia este fixat pe celul cu plinte din o|el inoxidabil, nituite sau prinse cu dibluri de structuri.
Un biofiltru reprezint solu|ia tradi|ional. Aerul extras din celule este trimis ctre biofiltru, n
interiorul cruia sunt eliminate toate mirosurile neplcute. Biofiltrul este dotat cu un sistem
automat de pstrare a umidit|ii patului filtrului pentru a asigura o eficien| maxim.
Lucr4ri de control al levi9atului
Levigatul produs n celulele de compostare este colectat ntr-un rezervor pentru levigat i
recirculat ctre celule pentru a men|ine umiditatea necesar procesului de tratare biologic a
deeurilor. Excesul de levigat, mpreun cu apa provenit din splarea podelelor cldirii
destinate pre-tratrii, precum i apa menajer produs de ctre angaja|ii sta|iei, sunt
transportate printr-o re|ea de conducte dimensionat corespunztor ctre sta|ia de tratare a
levigatului, care deservete de asemenea att depozitul de deeuri, ct i sta|ia de sortare.
ln mod similar, i levigatul produs n zona de maturare este transferat ctre sta|ia de tratare
a levigatului.
Speci!icatii te>nice minimale pentru ec>ipamentele care urmea8a a !i ac>i8itionate
a2 Tocatorul %de!ibratorul' H ma&ina de maruntit
Caracteri&tici 3enerale
Maina de mrun|it este alctuit dintr-o camer de mrun|ire care con|ine doi arbori
hexagonali rotativi, prevzu|i cu cu|ite fixate pe laturile i n centrul arborilor. Se accept i
maini de marun|it cu un singur arbore rotativ. Capacitatea mainii de mrun|it trebuie s fie
de cel pu|in 25 t/h.
Materialul este alimentat printr-o plnie pozi|ionat deasupra camerei de mrun|ire. Cu|itele
rotative plasate pe circumferin|a arborilor mping materialul spre centrul camerei de
mrun|ire i, la trecerea prin cu|ite, acesta este rupt i cade, ca urmare a gravit|ii, sub
maina de mrun|it.
Cu|itele vor fi realizate din aliaje speciale, rezistente la uzur.
Mecani&mul de actionare
Maina de mrun|it este ac|ionat prin motoare hidraulice cu pistoane radiale, ac|ionate la
rndul lor de o pomp cu debit variabil asamblat pe blocul hidraulic de alimentare. Pompele
sunt conectate printr-un cuplaj mecanic la motoarele electrice, care sunt ac|ionate de la
panoul de control.
0unctionarea utilaAului la parametrii con&tanti
Sistemul electronic de control instalat n panoul de comand permite func|ionarea mainii de
mrun|it la putere constant: cnd ncrctura de pe cu|ite crete ca urmare a unui material
foarte dur, debitul pompelor este redus propor|ional cu presiunea n cretere. Deoarece
puterea utilizat este propor|ional cu presiunea i debitul, se ob|ine o func|ionare regulat a
motorului electric fr suprancrcare. Astfel, maina de mrun|it, cu o putere instalat relativ
mic, poate procesa materiale foarte dure.
Mecani&mul automat de &c>imbare a &en&ului de mi&care in ca8 de &upraincarcare
Maina de mrun|it este echipat cu un sistem ce oprete automat utilajul n caz de
suprancrcare i schimb direc|ia de rota|ie a arborelui pentru a elibera cu|itele de material
nainte de a-i relua automat func|ionarea ini|ial de micare ,nainte". Un senzor
programabil de presiune montat pe blocul hidraulic de alimentare, permite determinarea
nivelului de presiune la suprancrcare. Este prevzut de asemenea i un sistem de control
care stabilete pentru fiecare arbore cicluri corespunztoare de schimbare a sensului de
micare, independent de presiunea implicat i de sensul de micare al celuilalt arbore,
rezultnd astfel o ac|iune de reamestecare a materialului, care uureaz ruperea i tierea
acestuia.
)articularit45i Te>nice %cu titlu indicativ'
Articole instalate: l buc.
Dimensiuni minimale:
o L|ime: l.l00 mm
o Lungime: 2.000 mm
Grosimea lamelor: 50 mm
Numr de cu|ite pe fiecare lam: 2
Plnie de alimentare: (8 m
3
)
Putere: minim 55/75 HP/kW
Tensiune: 400 V
Cicluri: 50 Hz
b2 3ratar rotativ %Ecran rotativ'H &ita rotativa
Caracteri&tici 3enerale
Carcasa utilajului este fabricat sub form de construc|ie sudat din profile de calitate
superioar i placi de o|el. Pere|ii frontali i laterali sunt fixa|i cu uruburi de carcasa
utilajului.
Tamburul gratarului este sus|inut de patru ro|i de sprijin (cu un diametru de 500 mm) de
mare rezisten| i calitate superioar. Lagrele tuturor ro|ilor de sprijin nu necesit ntre|inere
i nici lubrifiere suplimentar de-a lungul duratei de exploatare (func|ionare).
Tamburul gratarului este ac|ionat de patru unit|i de ac|ionare direct. Puterea este
transferat direct la ro|ile de sprijin printr-un sistem de ro|i din|ate, iar apoi la tamburul
gratarului prin trac|iune.
Mecanismul de ac|ionare direct, mpreun cu interac|iunea cu ro|ile de sprijin late,
garanteaz un nivel optim de eficien| i prin urmare un consum redus de energie i o
poluare fonic minim.
Lubrifierea lagrului axial al tamburului gratarului este asigurat prin intermediul cuzine|ilor
automa|i i nlocuibili, direc|iona|i nspre exterior. Acetia trebuie schimba|i la fiecare 3-6 luni.
Gratarul este prevzut cu un jgheab de intrare, un jgheab pentru particule fine i un jgheab
pentru particulele supradimensionate. Jgheabul de intrare este utilizat pentru a alimenta
orice pierderi prin scurgere de la banda transportoare n utilajul de cernere.
Utilajul este conectat la un tablou de comand, cu clas de protec|ie lP 54 i poate fi operat
n mod ,Manual" sau ,Auto".
Viteza de rota|ie a gratarului este controlat prin intermediul unui inversor pentru o ajustare
mai bun n func|ie de condi|iile de alimentare.
)articularit45i Te>nice %cu titlu indicativ'
Articole instalate: l buc.
Dimensiune ochi sit: 80 mm
Putere nominal: 2 x ll,0 kW
Lungimea minim a tamburului filtrant: 7.800 mm
Diametrul minim al tamburului filtrant: 2.200 mm
Viteza de rota|ie maxim a tamburului filtrant: l9 rot/min
Vopsire:
o Amors: 2 elemente de amors poliuretanic
o Grosimea stratului: Grosime strat uscat de 40 m
o lnveli superior: vopsea poliuretanic bicomponent
o Grosimea stratului: Grosime strat uscat de 40 m
o Grosime total strat: Grosime strat uscat de min. 80 m
c2 Ma9net permanent
Caracteri&tici 3enerale
Utilajul trebuie s aib urmtoarele caracteristici constructive i func|ionale:
a) MAGNET cu structur de acoperire din fier, con|inut redus de carbon i permeabilitate
magnetic ridicat.
Magne|ii ,Sr-Ferrite" cu induc|ie magnetic ridicat i for| de constrngere mare.
Placa de nchidere fabricat din o|el inoxidabil nemagnetic (UNlX8CNl9l0 - AlSl 304).
Magnetizare garantat: 20 de ani.
b) (WP) BANDA EXTRACTOARE fabricat din cauciuc de culoare neagr rezistent la
frecare, de tip EP 400/3, cu 3 nveliuri sintetice de nalt rezisten|, acoperire de 4 + 2 mm,
ncrctur de lucru a benzii de 40 kg/cm
c) MOTOR CU REDUCTOR DE TURA|lE, urub fr capt cu arbore tubular scurtat direct
pe tamburul mecanismului de ac|ionare, tura|ii complete ale motorului, alimentare trifazic de
380 V, 50 Hz, grad de protec|ie lP 55.
d) TAMBUR DE AC|lONARE i TAMBUR lNACTlV, prevzu|i cu ax special din o|el.
Tamburii trebuie construi|i pe lagre auto-aliniante impermeabile i prevzute cu van pentru
lubrefiere.
e) Cadru fabricat din o|el tiat cu plasm.
f) Dispozitive de protec|ie.
Construc|ia trebuie s fie n conformitate cu:
DlRECTlVA PRlVlND UTlLAJELE 98/37/CE, aprobat deja de DPR 459/96;
REGLEMENTAREA CEM 89/336/CEE, aprobat prin D.Lgs 6l5/96 i DlRECTlVA
PRlVlND JOASA TENSlUNE 73/23/CEE, aprobat prin L 79l/77.
Norme armonizate aplicate:
o EN-292 pr|ile l i 2 (siguran|a utilajelor)
o EN-60204-l (siguran|a utilajelor)
Norme tehnice aplicate:
o EN-60529 i EN-60529/Al (protec|ii lP)
)articularit45i Te>nice %cu titlu indicativ'
Articole instalate: l buc.
Dimensiunile aproximative ale magnetului: l.360 x l.l50 x 334 mm grosime.
Suprafe|ele exterioare trebuie tratate cu vopsea anticoroziv i finisate cu email (RAL
60ll).
Putere nominal: 3 kW
Dimensiunile tamburului: 350 x l.230 mm lungime
d2 Ec>ipament de ventilare
ln fiecare celul va fi instalat un ventilator centrifugal cu mecanism de ac|ionare direct. Elicea
este conectat la axul unui motor i este realizat din o|el inoxidabil AlSl 304. lnveliul
spiralat este realizat din o|el inoxidabil AlSl 304. Motorul se afl la baz. Ventilatorul este
prevzut cu o contraflan de admisie i i una de refulare, iar mbinrile sunt protejate la
vibra|ii. Motorul este prevzut cu protec|ie lP 55.
)articularit45i Te>nice %cu titlu indicativ'
Articole instalate: l3 buc.
Tip: centrifugal
Elice: radial dreapt
Capacitate maxim: 4,800 Nm
3
/h
Presiune total la 2lC: 460 mm
Materiale: elice, canelur, duz, garnituri, structuri din o|el inoxidabil
AlSl 304
Putere nominal: l5 kW
Motor electric: l5 kW, 2 poli, voltaj 380/660/50
e2 3ratar rotativ %ecranul de prelucrare'H &ita de cernere
Caracteri&tici 3enerale
Utilajul este potrivit n special pentru cernerea:
Compostului
Deeurilor lemnoase
Nisipului i a pietriului
Materialului excavat
Solului contaminat
i a multor alte materiale.
Utilajul este decuplat de la vehiculul de remorcare prin intermediul unui suport frontal
ac|ionat manual. Prin intermediul acestui suport frontal, gradul de nclinare al tamburului
filtrant poate fi ajustat fr nicio problem.
Gratarul este alimentat prin intermediul unei plnii rigide. Plnia de alimentare este
prevzut cu o band de descrcare ce transport materialul spre tamburul de cernere.
Tamburul de cernere este ac|ionat de un motor care func|ioneaz cu combustibil greu, ce
transmite puterea de ac|ionare prin intermediul unui lan| puternic ctre tamburul de cernere,
fixat la rndul su pe ro|i de sus|inere de mare rezisten|. Viteza benzii transportoare a
plniei de alimentare este infinit variabil. Un sistem de protec|ie integrat oprete motorul
diesel, de exemplu n cazul unei scderi a presiunii uleiului sau al unei supranclziri.
lntre|inerea unit|ii de ac|ionare se face uor datorit uilor de dimensiuni mari.
O perie rotund rotativ liber cur| tamburul de cernere. Orice material ce obstruc|ioneaz
utilajul, spre exemplu folii, benzi sau produse similare, poate fi ndeprtat de pe peria rotund
cu o raclet. Acest lucru amplific efectul de cur|are i scade uzura.
Benzile transportoare de descrcare sunt retrase cu ajutorul unei manivele. Ambele benzi
transportoare de descrcare sunt prevzute cu tunele n form de T; viteza lor este infinit
variabil.
)articularit45i Te>nice minimale %cu titlu indicativ'
Articole instalate: l buc
Dimensiunile utilajului:
o Lungime total minim 7.650 mm
o lnl|ime total minim 3.ll0 mm
Capacitatea plniei de alimentare este de 2,3 m
3
Tambur de cernere:
o Suprafa|a corpului tamburului minim l3,8 m
2
o Suprafa| util de cernere minim l0,0 m
2
Grosimea materialului 6/8 mm
Dimensiune ochi sit: 40 mm
Diametrul periei de cur|are 500 mm
Unitatea de ac|ionare:
o Motor Diesel, in conformitate cu normele de poluare impuse de legislatia in
vigoare, caracteristici minime: l6,5 kW, l3,0 kW la 2.200 rpm, cilindru 3 buc.,
volum rezervor 40 l.
!2 0olie &emipermeabila ce acopera celulele
Scopul este o tratare eficient i igienic a deeurilor. Pentru a avea loc un proces aerob,
ntr-o celul aerat corespunztor, microclimatul trebuie reglat. Combina|ia decisiv ntre
permeabilitatea ridicat a aerului, dimensiunea redus a porilor i impermeabilitatea la ap
reprezint caracteristicile unui proces eficient i igienic de tratare biologic n mediu aerob a
deeurilor.
Gestiunea umidit|ii de-a lungul procesului este un parametru fundamental al calit|ii
produselor finale; din acest motiv el trebuie reglat cu ajutorul unor membrane semi-
permeabile.
Din procesul de compostare rezult germeni, bacterii, precum i praful, iar acestea trebuie
re|inute n mod eficient. Datorit dimensiunii reduse a porilor, membrana semi-permeabil
reprezint o barier activ mpotriva germenilor, bacteriilor i microorganismelor care ader
la praf, precum i mpotriva sporilor. Folia semipermeabila va trebui sa asigure
impermeabilitatea la apa si permeabilitatea la aer, va fi ignifuga si va avea rezistenta
antibacteriana (Staphyloccus aureus).
Speci!ica5ii te>nice minimale
Rezisten|a la ntindere (DlN53354)
lncrcare distribuit: >l20 daN/5 cm
Deformare: >l20 daN/5 cm
Rezisten|a la penetrarea apei (lSO 8ll): >800 mbari
Rezisten| la transmisia de vapori de ap (lSO ll092): <20 m2 Pa/W
92 Si&tem de inlaturare a pra!ului 1 !iltru cu te&atura
Componenta principal a filtrului cu |estur va fi construit din foi de tabl, vopsite. Captul
superior al filtrului va fi prevzut cu o serie de orificii ce permit ptrunderea n partea intern
unde se afl conductele cu aer comprimat pentru cur|area blocului colector.
Pe pr|ile laterale ale orificiilor descrise vor fi prevzute membrane de protec|ie la explozie
(orientate n sus).
Sub conducta de aer comprimat se va pozi|iona o plac de sus|inere a blocului colector.
Sub corpul principal va exista o cutie de colectare a prafului, prevzut cu o van automat.
Filtrul va fi prevzut cu un P n msur s citeasc scderile de presiune.
Sistemul de cur|are al filtrului i a vanelor va fi gestionat de un PLC.
)articularit45i Te>nice %cu titlu indicativ'
Articole instalate: l buc.
Debit: Q=35.000 m
3
/h
Nr. de filtre cu |esturi: 378 blocuri colectoare antistatice i de anti-ulei
cu diametru de l50 mm, L=2.700, 550 g/sm,
Suprafa|a blocului colector: 2,2 m
2
;
Suprafa| total de func|ionare: aprox. 320 m
2
;
Viteza de filtrare: l,85 m/min;
Scderea de presiune prevzut: cca 80 mm;
Material: Plci vopsite din o|el carbon
Diametrul coului: 650 mm;
lnl|imea coului: cca ll,5 m;
Viteza fluxului: l7 m/s;
Concentra|ia maxim de praf: l0 mg/m
3
>2 Si&tem de inlaturare a pra!ului 1 ventilator
Fiecare sistem de nlturare a prafului va fi prevzut cu l ventilator confec|ionat din tabl de
o|el vopsit. Ventilatorul va fi izolat fonic.
Sistemul de nlturare a prafului este completat de:
O serie de nie de 500x500 mm, pentru linia de admisie, confec|ionate din foi de tabl
galvanizat;
Re|ea de conducte din o|el galvanizat pentru linia de admisie, cu coturi, mbinri, flane,
piuli|e, uruburi i piese speciale;
Conducte flexibile pentru conectarea nielor de admisie i conducte fixe conectate la
blocul colector de admisie.
)articularit45i Te>nice %cu titlu indicativ'
Articole instalate: l buc.
Motor electric: kW 55.
Debit total al ventilatorului: 35.000 m
3
/h;
Cderea total de presiune: 275 mm coloan de ap;
i2 $io!iltre
Biofiltrul este reprezentat de un rezervor paralelipiedic din beton, prefabricat sau turnat direct
pe amplasament, sau din elemente modulare metalice. ln interiorul rezervorului se afl un
strat de material filtrant, care este pozi|ionat de regul pe un grilaj pentru a crea dedesubt o
camer de distribu|ie a aerului. Aerul care trebuie tratat este este mai apoi suflat n aceast
camer prin intermediul ventilatoarelor montate n conducte de o|el sau PVC. Aerul trece prin
grilaj i prin stratul filtrant, iar n final este degajat n atmosfer.
Cadrul grilajului poate fi realizat fie din module din polipropilena armate cu fibr de sticl, fie
din elemente prefabricate de beton armat.
Biofiltrul este completat de un sistem de umezire pentru materialul filtrant.
Patul biofiltrului este alctuit dintr-un amestec de cherestea din lemn de esen| tare i lemn
provenit din compostarea deeurilor verzi; dimensiunile pr|ilor lemnoase i a celor din
cherestea variaz ntre 25-l20 mm.
Con|inutul maxim de hrtie, carton i plastic este sub l%.
Densitatea aproximativ este de 0,3 t/m
3
n func|ie de nivelul umidit|ii.
Eficacitatea dovedit n zece ani de activitate este de peste 99,9%.
Durata de via| a patului trebuie garantat timp de 3 ani, iar durata efectiv de func|ionare
trebuie s depeasc 5 ani, n condi|iile nlocuirii stratului de material compactat.
La livrare, scderea de presiune din interiorul patului biofiltrului este l5 mm coloan de ap.
De-a lungul vie|ii sale utile, aceast scdere de presiune urc, iar cnd atinge aproximativ
l00 mm coloan de H2O patul trebuie nlocuit.
Sistemul de supraveghere automat controleaz temperatura, scderea de presiune i
gestioneaz sistemul de umezire.
622". Statia de &ortare
Aceast sec|iune prezint descrierea tehnic a sta|iei de sortare ce se va dezvolta n cadrul
Centrului de management integrat al deeurilor (CMlD) ce urmeaz a fi construit n Lupac.
Rolul acestei sta|ii este de a trata frac|ia uscat de deeurilor municipale solide, colectate
selectiv, generate n jude|ul Caras-Severin.
ln prezent sistemul de colectare este cel cu doua pubele. lnvestitia va fi proiectata si
realizata avand in vedere modificarile legislative (Legea 2ll/20ll), care presupune colectare
selectiva pe patru fractii.
Statia de sortare va fi amplasat n incinta Centrului de management integrat al deeurilor
din Lupac si va imparti cu depozitul conform de deseuri o parte din instalatiile auxiliare,
precum zona de acces (poart, pod-bascul, mprejmuire cu gard, drum interior, iluminat
extern, lucrri de protectie mpotriva incendiilor etc.).
Statia de sortare se va realiza respectand urmatoarele functiuni:
B preluarea deseului colectat selectiv pentru reciclare, denumit si ,fractie uscata"
B selectarea deseurilor neadecvate de tip grosier inainte de prelucrare/sortare;
B sortarea deseului reciclabil pe categorii si calitati de materii si materiale;
B colectarea refuzului de sortare;
B prelucrarea pentru transport a fractiilor selectate si a refuzurilor;
B stocarea temporara a fractiilor selectate si a refuzurilor;
lnstalatia a fost proiectata la o capacitate totala de 33.73l tone/an si va functiona peste 3l2
zile pe an, cu dou schimburi la 7 h, aadar l08 t/zi sau n jur de l5 t/h.
Caracteristicile principale ale staiei de sortare
)arametru Capacitate
Capacitate (t/an) 33.73l
Suprafat (ha) l,0
Suprafata cladire (m
2
) 3.500
Suprafata colectare deseuri speciale
(m
2
)
33l
Materiale recuperate (t/an) Hrtie/carton
Sticl
Metale
Plastic
Cantitate de reziduuri generate (t/an) l4.749
Constructia statiei de sortare cuprinde urmatoarele zone:
sala de receptie,
zona de sortare,
unitate de balotare
zona de depozitare
Tot in cadrul &tatiei de &ortare va !i proiectata &i e<ecutata o 8ona &pecialaG
neacoperitaG pentru colectarea !lu<urilor de de&euri &peciale %deeuri municipale
periculoase i deeuri din echipamente electrice i electronice'
Sectiunile necesare de sortare manuala:
Carton: o sectiune cu 2 muncitori
Hartie printata: o sectiune cu 4 muncitori
Restul de hartie: o sectiune cu 6 muncitori
PET: o sectiune cu 4 muncitori
PElD: o sectiune cu 4 muncitori
PVC: o sectiune cu 3 muncitori
PEJD: doua sectiuni cu l0 muncitori
Rest materiale plastice: o sectiune cu 5 muncitori
Metale neferoase: o sectiune cu 2 muncitori
Sticla alba: o sectiune cu 4 muncitori, in total 4 posturi de sortare manuala.
Sticla colorata: o sectiune cu 8 muncitori, in total 4 posturi de sortare manuala.
Ec>ipamente utili8ate:
Transportor cu band pentru sortarea manual, l buc
Transportor cu lan|uri, l2 buc
Magnet permanent, l buc
Presa de balotare, l buc
Ec>ipamentul mobil
ln vederea asigurrii transferului diferitelor frac|ii de tratat, e necesar utilizarea urmtoarelor
tipuri de echipamente mobile, ce vor fi achizitionate conform fluxului tehnologic din statie:
ncrctor frontal
motostivuitor cu sistem de prindere laterala
containere
camion cu mecanism de ridicare cu crlig (autogunoier)
Lucr4ri la drumul intern
Sta|ia de sortare va utiliza drumul intern al depozitului conform de deseuri. Vor fi prevazute,
de asemenea, drumuri de acces de jur mprejurul ntregii cldiri
Drumul va avea 7m l|ime, 3,5m pe fiecare sens i 0,25 m bordur pe fiecare parte, n timp
ce pantele suprafe|elor nu vor depi 8%.
Drumul va ncepe de la intrarea n amplasament i va asigura accesul ctre toate facilit|ile
depozitului conform de deseuri, precum i pe ntreg perimetrul cldirii sta|iei de sortare.
Lucr4ri de alimentare cu ap4G canali8are 7i protec5ie -mpotriva incendiilor
ln vederea asigurrii bunei func|ionri a sta|iei de sortare, se vor executa lucrri auxiliare de
alimentare cu ap, canalizare i implementare a sistemelor de protec|ie mpotriva incendiilor.
Re|elele rezultate n urma lucrrilor men|ionate mai sus vor fi conectate la re|eaua principal
a CMlD
Lucr4ri la in&tala5ii electrice 7i de automati8are
Toate instala|iile i echipamentele electrice vor fi n conformitate cu standardele specifice EN
i lEC. Cteva dintre directivele ce trebuie urmate sunt dup cum urmeaz:
Directiva referitoare la joas tensiune 73/23/EEC
Directiva privind compatibilitatea electromagnetic 89/336/CEE 92/3l/CEE i
93/68/CEE
Directiva privind utilajele 89/392/CEE
Specifica|ii privind ansamblurile de aparataj de joas tensiune (EN60439).
Siguran|a echipamentelor Echiparea electric a mainilor (EN60204)
Specifica|ii privind ansamblurile de aparataj de joas tensiune (EN60947)
Echipamentul electric va cuprinde:
l. Tablou principal de distribu|ie de joas tensiune sau Centru electric. De la acest tablou
pornesc toate liniile care alimenteaz principalele tablouri de control ale utilajelor, precum
i pe cele de distribu|ie secundar.
2. Liniile de joas tensiune de la tabloul principal de joas tensiune la tablourile de control i
la cele de distribu|ie secundar.
3. Tablouri de distribu|ie de joas tensiune pentru servicii auxiliare (corpuri de iluminat,
prize de curent pentru ntre|inere etc.) i linii de joas tensiune pentru re|elele de servicii.
4. Sistem de mpmntare i sistem de paratrsnet pentru ntreaga sta|ie.
5. Linii de joas tensiune i de semnal de la tablourile de comand la utilaje.
6. O unitate UPS (o surs de alimentare fr ntrerupere).
7. Un tablou de distribu|ie pentru distribu|ia electric a UPS i linii de alimentare la PC, PLC
i alte dispozitive.
ln general, cablurile electrice nu vor fi armate, vor fi prevzute cu izola|ie dubl i vor fi
pozate i protejate cu ajutorul paturilor de cabluri, suporturi de cabluri sau conducte pentru
cabluri.
Echipamentul folosit pentru distribu|ia electric va avea urmtoarele caracteristici generale:
Caracteristicile echipamentului
Element Characteristic Valoare
Centru electric Tip Ansamblu de distribu|ie
Form 4B
Clas lP 3l
Tip curent Frecven|
normal [Hz]
CA 50 Hz
Tensiune nominal [V] 400
Element Characteristic Valoare
Tensiune de izolare
normal [V]
690
Tip de sistem de
mpmntare
TN-S
Tensiune nominal a
circuitelor auxiliare
220 V c.a.
Tensiunea nominal a
circuitelor de control/semnal
24 V c.c.
Sec|iune minim a cablului
auxiliar [mm2]
Control/semnal: l.5
Vol|i: l.5
Amp.: 2.5
lntare cablu Bar colectoare, acoperi
leire cablu Jos
Tip de bar colectoare Cu
Tip de utilizare De interior
Alte panouri de distribu|ie Tip Ansamblu de distribu|ie
Form 2 sau 3B
Clas lP 3l
Tip curent Frecven|
normal [Hz]
CA 50 Hz
Tensiune nominal [V] 400
Tensiune de izolare
normal [V]
690
Tensiune nominal a
circuitelor auxiliare
220 V c.a.
Tensiunea nominal a
circuitelor de control/semnal
24 V c.c.
Sec|iune minim a cablului
auxiliar [mm2]
Control/semnal: l.5
Vol|i: l.5
Amp.: 2.5
lntare cablu Jos
leire cablu Jos
Tip de bar colectoare Cu
Tip de utilizare De interior
Cabluri Armtur Fr armtur
Pat cabluri
Canal cabluri
lnveli Galvanizat la cald, dup
fabricare
Toate utilajele montate n sta|ie vor putea func|iona automat i vor fi controlate de la un PC
dedicat, aflat n camera de control.
Lucr4ri pentru controlul emi&iilor -n aer
Prelucrarea deeurilor din ambalaje colectate separat nu presupune griji privind eliberarea
de mirosuri neplcute i genereaz emisii de praf limitate. Praful se poate forma n timpul
opera|iunilor de ncrcare-descrcare a materialelor din vehiculele de transport, precum i
n locurile n care materialele sunt transferate dintr-un transportor n altul, sau n zona de
depozitare (silozuri sau containere).
Trebuie subliniat faptul c prelucrarea va avea loc n interiorul cldirii sta|iei de sortare, cu
toate uile nchise, pentru a mpiedica eliberarea emisiilor de praf n mprejurimi. Sistemul
de control al calit|ii aerului aferent cldirii va include:
Sistem de colectare a aerului poluat
Unitate de tratare pentru cur|area aerului poluat
Sistem de alimentare cu aer proaspt la zona de sortare manual, la o temperatura
constanta cuprinsa intre l8 -22C
Pentru ndeprtarea aerului poluat din toate punctele care genereaz praf, cum ar fi sala de
recep|ie, camera pentru sortarea manual i punctele de descrcare din transportoare, va fi
prevazut o re|ea de conducte colectoare. Cldirea principal va fi supus unor condi|ii de
presiune redus pentru a mpiedica eliberarea emisiilor prin deschiderile cldirii. Aerul
poluat va fi aspirat de un ventilator i evacuat ntr-un filtru ce va colecta praful.
Un ventilator va furniza aer curat pentru a mbunt|i mediul de lucru n camera de sortare
manual. Prin intermediul sistemului de alimentare cu aer proaspt i a sistemului de
colectare al aerului poluat, se va remprospta de cel pu|in 4 ori pe or aerul din cabina de
sortare manual.
Lucr4ri de control al levi9atului
Se estimeaz c sta|ia de sortare nu va produce levigat ca urmare a faptului c deeurile
intrate n sta|ie sunt deeuri uscate din ambalaje (toate tipurile de hrtie, metale feroase i
neferoase, plasticuri i sticl). Apa uzat produs n sta|ie provine pe de o parte din apa
folosit la splarea podelelor cldirii, iar pe de alt parte din apa uzat menajer produs
de ctre angaja|ii sta|iei. O re|ea de conducte dimensionat corespunztor va colecta apa
uzat i o va transporta ctre sta|ia de tratare a levigatului, care deservete de asemenea
att depozitul conform de deeuri, ct i sta|ia de tratare mecano-biologica.
Speci!icatii te>nice minimale pentru ec>ipamentele care urmea8a a !i ac>i8itionate
a2 Tran&portor cu band4 pentru &ortarea manual4
Caracteri&tici 3enerale
Tip de fabricare
Alunecare pe band
Structur
Plac format din module asamblate mpreun.
Cap de ac|ionare
o Alctuit dintr-un reductor cu angrenaje consolidate i mpmntate, reglate n
mod de oscila|ie pendular pe un ax de ac|ionare cu levier de comand a frnei.
o Motor electric cu 4 poli cupla|i direct. Motorul trebuie ac|ionat de un invertor..
o Tambur de ac|ionare legat de axul de ac|ionare prin intermediului unor
dispozitive de fixare.
Cap btut
o Alctuit dintr-un cadru fabricat din plci n cadrul cruia axul i tamburul de
ac|ionare func|ioneaz cu rulmen|i cu bile.
o Dispozitiv de pretensionare alctuit din bare filetate.
o Dispozitive de protec|ie pe toate pr|ile.
Module intermediare
o Fabricate n sec|iuni cu o lungime de 4000 mm sau mai pu|in conform
necesit|ilor sta|iei, trebuie alctuite dintr-un cadru de sus|inere cu plci de glisare
superioare i role de retur inferioare cu auto-cur|are.
CARACTERlSTlCl TEHNlCE l DlMENSlUNl
Cantitate: l
Capacitate medie: l0,2 tone/h sau 6l,2 tone/zi (pentru 6 ore de
fun|ionare zilnic)
Band: fabricat din cauciuc rezistent la substan|e uleioase, de
tip EP3l5/3, cu 3 devieri, aprox. 8 mm grosime
Sta|ii inferioare: cu role drepte cu diametrul minim de 60 mm cu flane
de auto-cur|are
L|imea benzii: l,l50 mm
Alimentare: 380 V, 50 Hz
Viteza liniar a transportorului m/l': l2 (la 50 Hz)
Suporturi: h = 950 mm
Controlul vitezei: prin invertor
Cur|area benzii: cu o lam racloare fixata pe capul de ac|ionare
b2 Tran&portor cu lan5uri
Caracteri&tici 3enerale
Aceste utilaje trebuie concepute n special pentru transportul deeurilor din hrtie, a
plasticurilor, deeurilor municipale solide i a deeurilor industriale similare.
Veriga intern a lan|ului de transport trebuie s fie mai nalt dect veriga extern; aceast
caracteristic mpiedic materialele transportate s rmn blocate printre verigile lan|ului,
cauznd posibile ruperi n timpul angrenrii pe roata din|at.
Mai mult, de-a lungul sec|iunii de transport, sub flanele oarbe trebuie instalate una sau mai
multe bare din teflon pentru a evita deformarea cauzat de impactul ncrcrii repetate a
transportorului.
Flana oarb trebuie protejat folosind un ablon pentru a mpiedica materialele s creeze
deformri printre spa|ii, n timpul transportului i a ncrcrii/descrcrii, ceea ce ar putea
compromite func|ionarea corect a utilajului. lmbinrile panourilor laterale trebuie s permit
transportul materialelor fr ca acestea s rmn prinse n acestea n timpul func|ionrii
transportorului.
Caracteri&tici de con&truc5ie
Utilajul este format dintr-un ansamblu de piese modulare. Diferitele module ale
transportorului (cap de comand, cap de tensiune, pant inferioar i superioar,
regulator de strat rotativ) sunt conectate prin intermediul uruburilor bine strnse.
Panourile laterale trebuie confec|ionate plac presat, cu grosime de 5/64" inch (2
mm).
Utilajul, de-a lungul sec|iunii de evacuare, trebuie s fie alctuit din panouri formate
din plci presate cu grosime de l,2 mm, pe ambele pr|i laterale i n partea de jos.
Aceste panouri trebuie construite n aa fel nct s poat fi ndeprtate cu uurin|,
pentru a verifica i lubrifia lan|ul.
Unitatea de tensionare const n din dou ro|i din|ate canelate pe un arbore din o|el
de tip C40 pentru nfurarea lan|ului. Arborele este pozi|ionat pe doi supor|i turna|i din
fier cu caneluri i care sunt fixa|i prin uruburi de mare rezisten| de cadrul din lemn al
transportorului.
Unitatea de remorcare este alctuit din dou ro|i din|ate canelate pe un arbore din
o|el de tip C40 pentru transportul lan|ului. Arborele este aezat pe doi supor|i din fier
turnat, fixa|i prin uruburi de mare rezisten| de cadrul din lemn al transportorului.
Unitatea de reduc|ie este canelat direct pe bara de remorcare.
Dedesubt este aplicat un cadru stabil din fier la unitatea de reduc|ie, iar captul
acesteia se afl ntre doi cuzine|i pentru a amortiza ocurile cauzate de unitatea de
reduc|ie. Motorul electric este fixat pe o glisier a motoreductorului. Dou sau mai
multe curele n ,V" asigur micarea dintre motor i unitatea de reduc|ie.
Lan|urile transportorului sunt din o|el C 40, iar caracteristicile sale principale
sunt:
o Diametrul rolei cu flan: 40 mm
o Rezisten| maxim la ntinderea lanturilor: ll.000 kg
Mas band transportoare liniar/metru: 300 kg
)articularit45i te>nice
Cantitate: l2
Capacitate medie: l0,2 tone/h sau 6l,2 tone/zi (pentru 6 ore de fun|ionare
zilnic)
Lan|ul transportorului este realizat din o|el C40
L|ime min. capacitate de ncrcare l.400 mm
L|ime minim total l.600 mm
Viteza transportorului l2 m/min.
Putere de la 3 la 5.5 kw
c2 Ma9net permanent
Caracteri&tici 3enerale
Utilajul trebuie s aib urmtoarele caracteristici constructive i func|ionale:
a) MAGNET cu structur de acoperire din fier, con|inut redus de carbon i
permeabilitate magnetic ridicat.
Magne|ii ,Sr-Ferrite" cu induc|ie magnetic ridicat i for| de constrngere mare.
Placa de nchidere fabricat din o|el inoxidabil nemagnetic (UNlX8CNl9l0 - AlSl
304).
Magnetizare garantat: 20 de ani.
b) (WP) BANDA EXTRACTOARE fabricat din cauciuc de culoare neagr rezistent
la frecare, de tip EP 400/3, cu 3 nveliuri sintetice de nalt rezisten|, acoperire de
4 + 2 mm, ncrctur de lucru a benzii de 40 kg/cm
c) MOTOR CU REDUCTOR DE TURA|lE, urub fr capt cu arbore tubular scurtat
direct pe tamburul mecanismului de ac|ionare, tura|ii complete ale motorului,
alimentare trifazic de 380 V, 50 Hz, grad de protec|ie lP 55.
d) TAMBUR DE AC|lONARE i TAMBUR lNACTlV, prevzu|i cu ax special din o|el.
Tamburii trebuie construi|i pe lagre auto-aliniante impermeabile i prevzute cu
van pentru lubrefiere.
e) Cadru fabricat din o|el tiat cu plasm.
f) Dispozitive de protec|ie.
Construc|ia trebuie s fie n conformitate cu:
DlRECTlVA PRlVlND UTlLAJELE 98/37/CE, aprobat deja de DPR 459/96;
REGLEMENTAREA CEM 89/336/CEE, aprobat prin D.Lgs 6l5/96 i DlRECTlVA
PRlVlND JOASA TENSlUNE 73/23/CEE, aprobat prin L 79l/77.
Norme armonizate aplicate:
o EN-292 pr|ile l i 2 (siguran|a utilajelor)
o EN-60204-l (siguran|a utilajelor)
Norme tehnice aplicate:
o EN-60529 i EN-60529/Al (protec|ii lP)
Speci!ica5ii Te>nice
Cantitate: l
Fluxul de intrare: 3,77 tone/h sau 22,62 tone/zi (pentru 6
ore de fun|ionare zilnic)
Capacitate medie a materialelor feroase: l,l tone/h sau 6,6 tone/zi (pentru 6 ore de
fun|ionare zilnic)
Orientarea magnetului nspre transportorul cu band: longitudinal
lnclinarea transportorului cu band de alimentare: 00 (orizontal)
Evacuare: container
L|ime minim capacitate de ncrcare l,400 mm
L|ime minim total l,600 mm
Dimensiunile aproximative ale magnetului: l,360 x l,l50 x 334 mm grosime
Suprafe|ele exterioare trebuie protejate cu vopsea anticoroziv i finisate cu email
(RAL 60ll)
Putere nominal: 3 kW
Dimensiunile tamburului: 350 x l,230 mm lungime
d2 )re&a de balotare
Caracteri&tici 3enerale
Construc|ie:
Elementele componente trebuie s fie asamblate prin nurubare pentru o nlocuire
uoar n caz de uzur.
Construc|ie masiv, supradimensionat n rela|ie cu for|ele generate.
Aliaj din o|el special ,HARDOX 400", garnituri cu rezisten| ridicat la abraziune prinse
cu uruburi de cadrul principal i canalul de extrudare.
Proiectat cu mai multe ui de verificare pe fiecare parte, pentru acces uor n vederea
cur|rii i ntre|inerii si perforator de recipiente tip PET.
Camera de extrudare a presei de balotare
Camera de extrudare a presei de balotare trebuie s fie o construc|ie solid cu podea
din o|el i cu plafon rabatabil i pere|i laterali. Un singur cilindru hidraulic i dou
leviere mecanice mari confer rezisten| cilindrului principal de compactare. Pere|ii
sunt construi|i cu plci de tip cutie pentru a crete for|a de frecare maxim n timpul
balotrii.
Presa de compactare
Pr|ile care se uzeaz i pot fi nlocuite sunt fixate cu uruburi de pres.
Ro|ile presei, tratate la cald i consolidate, sunt ataate pe un ax solid din o|el. Rulmen|i
sferici cu acces uor la niplurile de lubrifiere transform ntre|inerea ntr-un proces uor.
Ro|ile superioare i rolele laterale nlocuibile tratate la cald i consolidate, dirijeaz
vagonetul i ofer rezisten| structural suplimentar n interiorul cadrului.
Role laterale cu rulmen|i lubrifia|i.
Cu|itele zim|uite pentru tiere, prinse cu uruburi de vagonet, sunt fabricate din aliaj
special de o|el consolidat.
Presa de balotare trebuie conceput cu cuzine|i cu rezisten| ridicat la abraziune prinse
cu uruburi de partea superioar a podelei solide din o|el. Ro|ile vagonetului gliseaz pe
aceti cuzine|i.
Ro|ile i axele vagonetului sunt prevzute cu blocuri i nipluri de lubrifiere pentru o
lubrifiere optim.
Ace pentru legarea balo|ilor cu fire de srm
Acele pentru legarea balo|ilor trebuie construite din elemente de o|el prinse cu uruburi.
Ghidajele pentru acele mari din o|el trebuie proiectate pentru a mpinge firul de srm n
unitatea de rsucire i tiere. Rolele cu fire de srm trebuie s aib dimensiunea
corespunztoare pentru a manevra firul de balotare din o|el.
Un motor electric i un reductor sunt utiliza|i pentru a ac|iona ansamblul format din lan| i
roat din|at pentru ghidajele acelor.
Acele trebuie s aib ghidaje de sprijin cu rulmen|i reglabili.
Ro|ile de ghidare superioare i inferioare ale acelor trebuie s fie reglabile
Rolele de ghidare a firelor, trata|e termic, trebuie ataate capului de ac.
Ansamblul format din ace trebuie s fie ajustat att vertical, ct i orizontal pentru o
ntre|inere uoar.
Unitatea de tiere-legare a firelor de srm
Unitatea de tiere i legare a firelor de srm trebuie asamblat cu uruburi pentru o
ntre|inere uoar.
Un motor electric i un reductor sunt utiliza|i pentru a ac|iona unitatea de tiere i legare.
Lamele de tiere a firelor de srm trebuie s fie tratate termic pentru o folosire de lung
durat.
Rulmen|ii axului de rsucire a firelor de srm trebuie s fie fabrica|i din o|el inoxidabil i
trebuie etana|i cu garnituri din cauciuc pentru impermeabilizare.
Ac|iunile de rsucire i tiere sunt efectuate de un lan| reglabil i un mecanism de
ac|ionare.
Un gresor automat lubrifiaz lamele dispozitivului de tiere.
Rampele
Toate uile de acces trebuie s aib ntreruptoare pentru oprire de urgen|, pentru a
opri automat presa de balotare cnd uile sunt deschise.
Ferestrele ,plexiglas" trebuie pozi|ionate de fiecare parte a rampei pentru a facilita
inspec|ia vizual a materialului.
Ua de inspec|ie a rampei trebuie prevzut cu platforme de acces .
Senzori speciali cu infra-rou trebuie s activeze ciclurile presei de balotare i s
func|ioneze foarte bine n mediu umed i cu praf, specific sta|iilor de transfer i unit|ilor
de recuperare.
Unitatea ac|ionat hidraulic
Aceasta trebuie echipat cu:
Pompe eficiente de nalt presiune
Control automat al nivelului de ulei i a temperaturii ridicate a uleiului.
Schimbtoare de cldur duble sau simple, prevzute cu termostate automate de control.
Motoare electrice montate pe blocuri mari de cauciuc, izolate.
Lichidul hidraulic curge prin tuburi din o|el certificate sau furtunuri flexibile speciale de
nalt presiune.
Aparate de sudare certificate ce folosesc conducte speciale concepute i aprobate pentru
circuitele hidraulice de nalt presiune monteaz conductele hidraulice.
Sistemul hidraulic de conducte este asamblat de sudori autoriza|i, prin utilizarea de
conducte speciale proiectate i aprobate pentru circuite hidraulice de mare presiune.
Sistemele hidraulice folosesc circuite hidraulice de recuperare pentru o recirculare
eficient a uleiului.
Un bloc colector hidraulic special controleaz contrapresiunea i presiunea de rezisten|.
Componente electrice
Majoritatea componentelor utilizate pentru panourile electrice de comand trebuie s fie
fabricate de productori bine cunoscu|i.
Trebuie pozate cabluri electrice de foarte bun calitate n interiorul compartimentelor
pentru cabluri.
Un conductor electric flexibil trebuie pozat n interiorul unui nveli de protec|ie din PVC.
Conexiunile electrice pentru unitatea de legare a firelor de srm trebuie s utilizeze cutii
de jonc|iune cu mai multe bol|uri pentru deconectare rapid.
Dispozitivele electrice de comand trebuie s fie conforme cu standardele de siguran|
ale CE, UL i CSA (la cerere)
Cilindri principali de compactare
Cilindrul principal trebuie montat cu tifturi pentru a permite oscila|ia vertical a pistonului
pentru a evita uzura excesiv a dispozitivelor de etanare ale cilindrului.
Trebuie proiectat o frn hidraulic reglabil n extremitatea nchis a cilindrului pentru
a elimina ocul hidraulic din timpul ciclului de ntoarcere rapid a pistonului de
compactare.
O combina|ie ntre cuzine|ii din bronz i dispozitivele de etanare n ,V" pentru compresie
ar trebui utilizat pentru a proteja axul pistonului cilindric.
Cilindrii de compactare trebuie dimensiona|i pentru a func|iona n siguran| la presiuni
mai mari dect valorile de func|ionare nominale.
Speci!ica5ii Te>nice
Cantitate: l
Capacitate medie: 4,53 tone/h sau 27,2 tone/zi (pentru 6 ore de func|ionare
zilnic)
Presiune de func|ionare 280 bari
Presiune maxim 3l5 bari
Presiunea pistonului frontal ll kg/cm
Puterea motorului 75 kw
Schimbtor de rcire aer/ulei controlat termostatic
Lungimea balotului i legarea sunt controlate de o unitate programabil electronic.
622(2 Depo8itul con!orm de de&euri
- Capacitate totala de 2.335.000 mc, cu o capacitate totala de eliminare de 2.l90.000 mc si
va fi construit sub forma a 3 celule principale dupa cum urmeaza:
Prima celula, care va fi finantata prin actuala investitie va avea o suprafata estimata de 3.2
ha si o capacitate totala de 430.000 mc, din care 394.700 mc capacitate neta de
eliminare;
A doua celula va fi construita dupa anul 20l7 si va avea o suprafata de 5.4 ha l.l25.000
mc, din care l.065.000 mc capacitate neta de eliminare;
A treia celula va avea o suprafata de aproximativ 4.05 ha si o capacitate totala de
780.000 mc, din care 730.000 mc capacitate neta de eliminare;
- Capacitatea zilnica de deseuri acceptate este de l57 tone/zi;
- Durata de exploare a primei celule este de 7 ani;
- Durata de exploare a celulei 2 este de l5 ani;
- Durata de exploare a celulei 3 este de l0 ani;
- Durata de viata a depozitului este de 32 ani;
- lnaltimea totala : 20 m
- Durata perioadei de monitorizare post inchidere: in functie de stabilitatea depozitului, dar nu
mai putin de 30 ani.
- Clasificarea depozitului conform Ordinului MMGA 95/2005 privind depozitarea deseurilor:
depozit de deseuri nepericuloase.
- Categoriile de deseuri admise la depozitare conform Ordinului MMGA 95/2005: deseuri
municipale si asimilabile nepericuloase
Depozitul conform de deseuri va primi urmatoarele fractii:
Reziduuri de la statia de sortare
Reziduuri de la statia de tratare biologica
Deseuri mixte din mici zone rurale, unde va fi implementat sistemul cu o pubela
Deseuri din maturatul stradal
Namol de la statiile de epurare a apelor uzate
Depozitul conform de deseuri care va fi construit va fi conform cu legislatia si specificatiile in
materie si va
cuprinde:
Sistem de impermeabilizare (inclusiv o bariera geologica construita in situ ca si strat de argila
compactata si un strat de etansare din argila geosintetica, strat de etansare din material
geosintetic, geotextile care vor fi completate de un strat de nisip si un strat de drenaj);
Colectare si management levigat: acesta va fi colectat cu ajutorul unei retele corespunzatoare
de conducte care vor fi pozate cu respectarea pantei adecvate (minim l%) pentru a permite un
flux eficient al levigatului catre nivelul aflat la o cota mai joasa al bazinului, sistem instalat in
cadrul stratului de drenaj, intr-o suprafata special destinata a bazinului de colectare. Levigatul va
fi colectat intr-un bazin de egalizare pentru levigat cu un volum de cel putin l.000 m. Levigatul
va fi tratat intr-o statie de tratare ape uzate formata din unitate de prefiltrare, o unitate de
filtrare si o unitate de osmoza inversa. Efluentul va avea calitatea necesara pentru a fi descarcat
in receptorii naturali conform cerintelor legislatiei. ln particular, tratarea levigatului se va face prin:
o Faza mecanica, in care valoarea pH-ului este redusa si levigatul este prefiltrat
o Faza biologica, in care are loc tratarea corespunzatoare prin osmoza inversa si nano-filtrare.
Produsul permeabil rezultat va fi stocat intrun bazin de unde, dupa ce atinge conditiile de calitate
necesare, este
eliminat intr-un bazin de retentie de 250 m. Concentratul rezultat este colectat intr-un bazin
etans. Se vor analiza probe pentru a determina caracteristicile periculoase sau nepericuloase ale
concentratului. Dupa aceea, concentratul va fi dus la cea mai apropiata facilitate de tratare pentru
tratare/depozitare finala, conform legislatiei in vigoare.
Colectare si management biogaz: gazul va fi colectat printr-un sistem adecvat de puturi si
conducte si prin statiile de colectare biogaz si va fi ars in sistemele cu flacara de veghe.
Managementul apelor meteorice
Sistem de monitorizare
lnfrastructura generala si utilitati
Asigurarea inchiderii depozitului si monitorizarea post-inchidere
Realizarea depozitului conform de deseuri consta in lucrari de constructie pentru :
B depozitul propriu zis
B anexele necesare pentru exploatarea acestuia
B utilitati
Con&tructii te>nolo9ice &i au<iliare
Impermeabili8area ba8ei depo8itului:
bariera geologica construita cu o grosime de 0.50 m;
strat din membrana polietilena de inalta densitate 2,00 mm grosime;
strat de geotextil pentru protectia geomembranei l.000 g/mp
strat drenant din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu mai mic de l0% cu
grosime cuprinsa intre l.5 si 0.75 m;
geotextil de separatie
Si&temul de drenare &i colectare levi9at
Pentru preluarea apei din levigat este prevazut un sistem de drenaj, ce se va executa pe intreaga
suprafata a depozitului. Sistemul de drenaj al levigatului consta din:
Conducte de drenaj inglobate intr-un strat drenant cu granulatie l6-32 mm, realizat din
pitris spalat cu continut de carbonat de calciu <de l0%;
Stratul drenant este dispus peste geotextilul de protectie a geomembranei de polietilena,
avand pantele in partea inferioara de 3% catre conducta de drenaj;
Separarea stratului drenant de solurile depozitate se realizeaza cu ajutorul unui geotextil
de separatie vare va avea permeabilitate ridicata (mai mare de l00 l/sec, mp) si o
rezistenta mecanica ridicata;
Stratul drenant are grosimea cuprinsa intre 0.50 si 0.75 m;
Conductele de drenaj vor avea urmatoarele caracteristici:
B diametrul exterior 25 mm;
B polietilena de inalta densitate PN l0, PE l00;
B fante amplasate perpendicular pe generatoarea conductei fara bavuri;
B panta de amplasare va fi de l% in lungul generatoarei conductei, catre conducta
colectoare;
B amplasare in interioarul celulei de depozit, in zona stratului drenant.
ln exteriorul stratului drenant (celulei de depozit), in zona amonte si aval a celulei de
depozitconductele de drenaj se continua cu conducte de polietilena de inalta densitate
fara fante, pana in caminele de spalare, respectiv conectare si spalare;
Conductele de drenaj vor fi montate pana in afara digului perimetral;
Sistemul de drenare a apelor din interiorul celulei de depozit va permite curatarea
conductelor cu jet de pa introdus prin caminele amplasate la capatul din aval al acestora;
Conductele de drenaj vor fi prevazute la capatul din aval cu flanse oarbe amplasatein
exteriorul caminelor de conectare si spalare, care vor fi indepartate numai pentru
operatiile de spalare a acestora;
ln cadrul celulei de depozit nr. l sunt amplasate patru conducte de drenaj, echidistante;
Conductele de drenaj se pot conecta intre ele prin sudura cap la cap sau cu ajutorul
mansoanelor elecrosudabile;
Conducta de drenaj din cadrul celulei nr. l de depozit, precum si conductele de drenaj
aferente celulelor viitoare, se descarca in cadrul colectoarelor de levigat;
Conectarea acestora se face in cadrul caminelor de conectare si spalare, prevazute
fiecare cu o vana de izolare de PElD DN 250 mm;
Conductele de colectare vor avea urmatoarele caracteristici: material din polietilena de
inalta densitate, panta de 0.5% catre bazinul de retentie levigat;
Capacitatea utila a bazinului de retentie a levigatului este de 85 mc si este o constructie
din beton armat, amplasata ingropat.
Di9uri de contur
Depozitarea zilnica a deseurilor se face in depozitul organizat in celule zilnice de depozitare,
delimitate prin diguri de pamant.
Statia de epurare levi9at
Debitele de apa uzata ce trebuie epurate, conform avizului de ape sunt: Q=39.80-67.38 mc/zi
in timpul exploatarii celulei l, itre 60.63-ll3.63 mc/zi pentru celula 2 si intre 50.00-80.45
mc/zi pentru celula 3; Qmax=ll8.l5 mc/zi are loc cand celulele l si 2 sunt la capacitate, iar
celula 3 este in functiune.
Statia de epurare este proiectata pe principiul osmezei inverse cu o capacitate de l30 mc/zi.
Tratarea levigatului se realizeaza in doua trepte:
Treapta mecanica, in care are loc o reducere a valorii pH-ului si o prefiltrare
Treapta biologica, in care are loc procesul de tratare propriu zis, prin osmoza inversa
si nanofiltrare. Permeatul va fi stocat in tanc, de unde dupa indeplinirea conditiilor de
calitate va fi eliminat in bazinul de retentie cu capacitatea de 250 mc. Concentratul
rezultatdin tratarea levigatului va fi colectat intr-un bazin etans. Din concentrat se vor
efectua analize in vederea stabilirii caracteristicilor periculoase sau nepericuloase ale
acestuia. Concentratul va fi apoi transportat la cea mai apropiata facilitate de tratare
in vedrea tratarii/eliminarii, cu respectarea legislatiei in vigoare.
Apele uzate epurate si apele pluviale vor fi transportate prin intermediul unei statii de
pompare in Valea Starcovat.
Toate apelor uzate (menajere, tehnologice,levigat) sunt colectate intr-un bazin de
colectare denumit bazin de stocare levigat, pompate catre statia de epurare cu osmoza
inversa, epurate in statia de epurare, colectate apoi intr-un bazin colector si descarcate
controlat in valea Starcovat, afluent al paraului Gelug.
Canali8area apelor pluviale
Apele pluviale colectate de pe suprafata platformelor tehnice si parcari sunt captate prinh
sistemul de canalizare pluviala cu guri de scurgere si rigole.
Apa pluviala provenita de pe suprafata celulei de depozitare nr. l este colectata prin
intermediul a trei sistem astfel:
B colectarea apei meteorice provenita de la suprafata exterioara a digului aferent celulei de
depozit se face prin intermediul santurilor de pamant amplasate la baza acesteia;
B colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit,
reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin intermediul stratului de
drenaj si a conductelor de drenaj;
B colectoarele de canalizare a levigatului prevazute in zona exterioara a celulei de
depozitare
Apele pluviale colectae prin canalele deschise din zona exterioara a digului perimetral aferent
celulelor de depozitare, de pe acoperisuri, a drumurilor de serviciu si a spatiilor verzi, sunt
evacuate, dupa ce sunt trecute prin separatorul de produse petroliere, in valea Starcovat,
afluent al paraului Gelug. Valea Starcovat se afla la o distanta de cca l00 m fata de depozitul
de deseuri.
ln emisar sunt evacuate apele pluviale din amplasament care nu vin in contact cu deseurile.
Pentru colectareaapelor meteorice din zona de depozitare sunt prevazute a fi efectuate
urmatoarele lucrari:
B rigole pe marginea interioara a bermelor
B rigole pe marginea interioara a coronamentului digurilor perimetrale;
B rigole perimetrale la baza digurilor perimetrale
Captarea &i colectarea 9a8elor din depo8it
Se face prin puturi de captare a gazelor, amplasate la distanta de 50 m unul fata de celalalt.
Raza de influenta a puturilor este de 30.00 m. Un numar total de 42 de puturi vor fi construite
pentru colectarea gazului de depozit (ll pentru celula l, l7 pentru celula 2 si l4 pentru celula 3).
Puturile vor avea un diametru de cel putin 80 cm si vor fi umplute cu material cu permeabilitate
de cel putin lxl0
-3
m/s si un diametru de l6-32 mm (pietris sau piatra sfaramata). ln acest filtru
va fi imersata conducta de drenare cu un diametru de minim 200 mm. Aceasta asigura o extractie
uniforma a gazului generat in corpul depozitului.
Conductele de legatura de la puturile de colectare din cadrul celulei duc la o statie intermediara
de colectare. Pentru fiecare celula este prevazuta o statie de colectare.
Colectorul general este amplasat in afara zonei de depozitare, pe teren stabil si va inconjura
intreg depozitul. ln interiorul conductei principale de deversare a gazului de depozit, in punctele
nivelului cel mai mic, sunt instalate separatoare de condens, accesibile din caminele de vizitare.
Condensul este deversat intr-un rezervor. Din colectorul principal pleaca conductele la
ventilatoarele de absorbtie pentru depozit si refulare pentru instalatia de ardere a gazelor in
unitatea de ardere.
Impermeabili8area acoperi&ului depo8itului
Dupa atingerea cotei proiectate depozitul va fi impermeabilizat cu urmatoarele:
B strat suport de grosime de minim l.50 m cu k>lxl0
-4
m/s;
B strat de drenaj gaz din materiale granulare sau artificiale, avand minim 0.30 m cu k>lxl0
-
4
m/s;
B captuseala de argila compactata - grosime de minim 0.50 m cu k<5xl0
-4
m/s;
B start drenant din pietris pentru ape pluviale de 0.30 m avand k>lxl0
-3
m/s, sau din
materiale artificiale;
B geotextil de separatie;
B strat de sol de grosime minim l m, din care partea de sus 0.l5 m sol fertil.
Monitori8area mediului
Sistemul de monitorizare, pe baza cerin|elor din legisla|ia romn, va fi format din:
sistem de monitorizare a levigatului
sistem de monitorizare a apelor subterane
sistem de monitorizare a apelor de suprafa|
sistem de monitorizare a biogazului
sistem de monitorizare a tasrilor
Ec>ipamente &i utilaAe: con!orm !i&elor te>nice elaborate in cadrul proiectului te>nicG
Vol IV Li&te de cantitati de lucrari B Depo8it con!orm de de&euri2
8.2 Furnizarea de utilit|i
G/5/,83.1=;.
Functionarea CMDl necesita alimentare cu energie electrica, alimentare cu apa,
canalizarea si tratarea apelor uzate, incalzire, acces la internet si reteaua de
telecomunicatii.
Pentru amplasamentul Lupac, respectiv TMB, statia de sortare si depozitul conform
de deeuri se prevede s fie proiectate i construite infrastructurile necesare
amplasamentului gospodaria de ap, retele de apa i canalizare, instala|ia de
tratare a levigatului, instalatii electrice, instalatii termice, instalatii de tratare a aerului
uzat.
lnvestitia se refera la:
B proiectarea si executia infrastructurii necesare statiei de sortare si statiei TMB
(gospodaria de apa, retele de alimentre cu ap si canalizare, instalatii electrice de
incinta si exterioare, instalatii termice, instalatii de ventilatie etc).
B executia infrastructurii aferente depozitului conform de deseuri, pe baza proiectului
tehnic anexat.
Modul de a&i9urare al utilitatilor
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa a centrului de management integrat al deseurilor va fi asigurata printr-o
captare de adancime cu put forat. Adancimea si gradul de potabilitate a apei vor fi stabilite
printr-o documentatie tehnica de specialitate ce va insoti executia putului.
Apa va !i tratat4 pentru a &e -ncadra -n limitele parametrilor &tabili5i pentru apa
potabil4 %con!orm Le9ii (H"00+'2
ln func|ie de calitatea apei subterane va fi necesara o tratare specific, care poate fi format
din urmtoarele elemente:
Unitate de eliminare a sulfa|ilor de amoniu
o Debitmetru
o Pompe de dozare pentru HCl: Pomp electromagnetic care poate furniza doze
diferite, prevzut cu un pulsmetru
o Rezervor pentru depozitarea solu|iei de HCl
o Rezervor pentru oxidarea substan|elor feroase i a manganului, precum i pentru
distrugerea amoniului
o Pompe pentru sta|ia de filtrare a apei pentru tratarea prealabil cu clor
Filtru de sedimente: filtrare pn la l20
Filtre de nisip: formate din straturi multiple suprapuse, cu strat superior de antracit.
Materialele intrate sunt filtrate la l0 , iar impurit|ile n suspensie sunt ndeprtate i
turbiditatea redus
Filtru cu crbune activ: este utilizat pentru declorinare i ndeprtarea mirosurilor
neplcute, precum i pentru ndeprtarea impurit|ilor organice, a hidrogenului sulfurat,
culoarea apei i alte substan|e nedorite depistate n ap.
Sta|ie pentru clorinarea cu HCl: HCl este injectat pentru a trata apa. Sta|ia de clorinare
este format din pompe de dozare, sistem de control electronic, rezervor de amestec.
Sterilizarea cu UV: Procesul de sterilizare are drept rezultat distrugerea bacteriilor, a
virusurilor i a altor microorganisme fr a schimba compozi|ia chimic a apei (acest proces
este necesar ca urmare a faptului c prin clorinare nu se ndeprteaz microorganismele
rezistente).
Necesarul de apa va fi in conformitate cu necesarul de apa tehnologica, rezerva de
incendiu si pentru consum igienico sanitar.
Se propune executia a unui put forat 250 mm. Solutia finala pentru numarul necesar de
puturi va fi adoptata dupa determinarea debitului capabil al unui put. Puturile vor fi echipate
cu pompe submersibile si se va prevedea un hidrofor.
Reteaua de alimentare cu apa va fi realizata din teava PElD Dnl00 mm.
Apa potabil: pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar maxim
de 88 persoane utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS l478/90 de 75
l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 6.6 mc/zi (0.076 l/s), respectiv de l650
mc/an.
Apa tehnologic : pentru consumul tehnologic de apa constituit din spalare pardoseli hale,
spalare roti autovehicule, se folosesc spalatoare sub presiune, care au un consum de apa de
0.l3-2.00 l/s. S-a estimat un necesar de 2.7 mc/zi (0.03l l/s), respectiv 675 mc/an (250 zile
pe an). Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 9.3 mc/zi (0.ll
l/s) si un debit maxim zilnic de l2.09 mc/zi (0.l4 l/s). Consumul anual mediu va fi de 2325
mc.
Rezerva de incendiu se va calcula conform normativelor n vigoare.
Reteaua de alimentare cu apa va fi realizata din teava PElD Dnl00 mm.
Canali8area
ln urma activitatilor de prelucrare si eliminare finala a deseurilor menajere, pe amplasament
vor rezulta mai multe categorii de ape uzate:
B levigatul colectat de sistemul de drenaj levigat montat pe fundul spatiului de
depozitare (format din apa continuta de deseuri si apele meteorice care se infiltreaza
prin deseuri);
B ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirilor administrative si
cu folosinte similare;
B ape uzate tehnologice si de la spalarea platformelor tehnologice;
B ape uzate provenite de la spalarea autovehiculelor;
a) Levi9atul
Productia de levigat cuprinsa intre 39,80 - 67,38 mc/zi pentru celula l, intre 60,63-
ll3,63 mc/zi pentru celula 2 si intre 50,00 - 80,45 mc/zi pentru celula 3.
Cantitatea maxima de levigat -ll8,l5 mc/zi, are loc cand celulele l si 2 sunt pline, iar
celula 3 este in functiune.
Levigatul, colectat intr-un tanc de egalizare cu un volum de cel putin 850 mc, este trecut
prin unitatea de prefiltrare de unde ajunge in unitatea de osmoza inversa. Tratamentul de
prefiltrare consta in 2 filtre. Unitatea de osmoza inversa include 2 linii de osmoza inversa
in 3 pasi (care lucreaza in mod simultan), permitand ca procedura de curatare sa nu
implice stoparea intregului proces.
b) Apele u8ate te>nolo9ice si apele de spalare de la obiective de pe platformele
tehnologice (ape uzate industriale) - provin de la spalarea autogunoierelor si a
platformelor si spatiilor inchise din cadrul statiei de sortare, statiei de compostare,
atelierului mecanic, zonei de alimentare cu carburanti.
Apele au un continut ridicat de suspensii anorganice si organice precum si de substante
organice dizolvate si pot fi impurificate cu produse petroliere.
Datorita continutului lor, aceste ape sunt colectate si directionate catre bazinul de stocare
levigat, apoi catre statia de epurare din incinta. Dupa epurare, apele uzate epurate sunt
evacuate in bazinul de retentie ape epurate si apoi evacuate in valea Starcovat, afluent al
paraului Gelug.
Bazinul de retentie ape epurate are capacitatea de 250 mc.
Apa rezultata din spalarea pardoselilor zonelor de receptie, sortare si expeditie deseu
uscat, receptie si sortare deseu umed, zona maturare si expeditie compost, este
colectata prin intermediul unor guri de scurgere si este condusa la o retea exterioara de
canalizare realizata din tuburi PVC cu Dn l6 cm si Dn 20 cm.
Reteaua deverseaza apele colectate intr-o statie de pompare prefabricata tip camin din
PElD echipata cu electropompe submersibile pentru apa uzata (l+l) si sunt pompate
printr-o conducta din PElD PN6 de 63 mm in bazinul de stocare a levigatului si epurata in
cadrul statiei de epurare.
c) Apele u8ate menaAere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si
cu folosinte similare sunt colectate si directionate catre bazinul de levigat, de unde sunt
directionate catre statia de epurare si apoi evacuate in bazinul de retentie ape epurate si
apoi evacuate in valea Starcovat, afluent al paraului Gelug.
Debitul de apa uzata ca urmare a consumului de apa pentru nevoi igienico-sanitare,
tehnologice si ape de spalare este:
- Quzzimed = ll,05 mc/zi = 0,l3l/s;
- Quzzimax = l4,36 mc/zi = 0,l7 lls;
- Quzorarmax = l,60 mc/h = 0,44 lls.
Debitul total de ape uzate:
- Quzzimax = l32,5l mc/zi = l,53 lls;
Statia de epurare este proiectata pe principiul epurarii prin procesul osmozei inverse.
Tratarea levigatului si a apelor uzate se realizeaza cu ajutorul echipamentelor speciale,
modulare, care sunt selectate ca functie a fiecarui caz specific.
Statia de tratare a levigatului include urmatoarele unitati:
Rezervor de echilibrare levigat - un bazin in care se stocheaza levigatul si apele uzate
inainte de a fi pompate catre Statia de epurare.
Unitate de pre-filtrare
Unitate de separare
Unitate osmoza inversa
Rezervor de colectare a apelor epurare
Atat levigatul, cat si apele uzate menajere si tehnologice, sunt colectate intr-un rezervor
de echilibrare a levigatului cu un volum de 850 mc.
Unitate de pre-fiItrare: levigatul impreuna cu apele uzate colectate sunt conduse la
unitatea de pre-filtrare, urmata de unitatea de separare, iar de aici la unitatea osmoza
inversa. Tratarea cu pre-filtrare consta in doua filtre de nisip. Unitatea osmoza inversa
consta din l-linie - 3-pasi-osmoza inversa (functionand simultan), ceea ce permite
folosirea procedurii de curatare fara necesitatea de a opri intregul proces. Apele uzate
colectate care intra in sistem vor fi filtrate cu filtre de nisip. Doua carcase de filtrare permit
detinerea uneia in functiunea si a celeilate in standby. O pompa centrifugala curata un
filtru datorita functiei de spalare cu apa provenita din rezervorul cu apa curata, in timp ce
celalalt se afla in functiune, iar unitatile de tratare functioneaza continuu.
Unitatea de separare: de la filtrele cu nisip, apele uzate sunt conduse intr-o unitate de
separare unde are loc indepartarea amoniacului. ln statia de separare a amoniacului,
continutul de amoniac va fi astfel indepartat din levigat si transformat apoi intr-o solutie
salina de amoniac. Pentru a curata apele uzate, fluxul este distribuit in partea superioara
a coloanei de separare. Aerul este introdus deasupra capatului coloanei, condus in
contraflux la levigat, iar amoniacul este indepartat din lichid. Apele uzate preluate de pe
fundul coloanei au continut scazut in amoniac. Apele uzate curatate sunt pompate afara
cu pompa de descarcare. Valoare pH-ului la iesire este usor mai scazuta decat la intrare.
Coloana functioneaza si in conditii de presiune atmosferica. Straturile compacte sunt
realizate din polipropilena si sprijinite cu o bara de sprijin realizata din polipropilena.
Distribuirea lichidului este asigurata printr-un distribuitor continuu care este realizat din
polipropilena. Turnul de separare este echipat cu un dispozitiv de eliminare a lichidelor.
lntreaga instalatie este montata pe un container.
Unitatea de osmoza inversa: apele uzate sunt conduse la unitatea de osmoza inversa.
lnainte de a fi trimise la unitatea osmoza inversa, antidetartrantul si acidul sulfuric sunt
adaugate pentru a impiedica detartrarea membranelor si pentru a corecta valoarea pH-
ului. Apa uzata bruta trece prin filtrele cartusului de l0 mm (rata de filtrare) ca pas final al
filtrarii pentru a proteja membranele impotriva cantitatilor mari de solide suspendate. O
pompa conectata in paralel asigura presiunea necesara de functionare pentru procesul
de osmoza inversa. Prin pompele avansate, cu dispozitiv de accelerare, centrifugale de
inalta presiune, este asigurat la suprafata membranei un flux transversal ridicat.
Parametrii principali ai apelor uzate, cum ar fi temperatura, presiunea, conductivitatea si
pH-ul vor fi controlate automat de PLC. Unitatea de osmoza inversa este un sistem
complet automatizat, care poate fi pornit si oprit prin intermediul semnalelor externe
precum senzorii de nivel in amonte si aval de sistem. Apele uzate sunt operate la o
presiune de 20-50 bari. Presiunea de functionare depinde de nivelul de poluare a
membranelor si va fi reglat de fluxul masurat in conducta de colectare a permeatului.
Reglarea presiunii cu supape de control a motorului mentine rata de recuperare a
sistemului la valoarea stabilita de 60-65%. Pentru a trata levigatul brut cu un sistem de
osmoza inversa, va fi aplicata o membrana cu o bara de distantare mai mare pentru a
impiedica blocarea membranei. Concentratul din acest stagiu va fi descarcat inapoi in
depozitul de deseuri.
Permeatul din acest stagiu poate fi utilizat ca apa curata pe depozitul de deseuri sau
poate fi descarcat in emisar dupa o reglare finala a pH-ului cu o solutie diluata de
hidroxid de sodiu. De asemenea, permeatul este necesar pentru curatarea interna a
sistemului. ln timpul procesului de osmoza inversa, un strat ancrasat se va forma pe
membrane ca urmare a compusilor organici din levigat. Cand fluxul de permeat este
incetinit de straturile ancrasate de pe membrane, un ciclu de curatare este necesar
pentru a indeparta ancrasarea si pentru a reface performantele membranelor.
Ca urmare a utilizarii unui sistem cu 2 linii, nu este necesara oprirea completa a
functionarii normale a statiei. Doar o singura linie poate fi oprita si supusa procedurii de
curatare in timp ce cealalta continua sa functioneze. Solutia concentrata din sistem a
liniei de curatat este indepartata, iar permeatul este transferat intr-un rezervor de
curatare intern. Se adauga substanta de curatare chimica, iar aceasta solutia se
incalzeste si circula in sistem pentru a indeparta straturile ancrasate si detartrate de pe
membrane. Dupa curatarea acestei linii, aceeasi procedura de curatare poate fi efectuata
de catre cealalta. Dupa terminarea ambelor proceduri, ambele linii pot functiona din nou
conform procesului normal.
Rezervorul de colectare ape epurate: apa tratata din unitatea de osmoza inversa este
condusa la rezervorul de colectare a apei epurate. Rezervorul are dimensiuni suficiente
pentru a colecta apele epurate din ultimele 3 zile. Pe baza calculelor privind proiectarea,
rezervorul are un volum efectiv de 250 mc.
Parametrii de calitate ai permeatului sunt controlati automat pe principiul conductivitatii.
Acesta nu poate fi evacuat din bazinul de stocare ape epurate, decat daca indeplineste
conditiile de calitate impuse.
Eliminarea apelor uzate
Apele epurate colectate in bazinul de colectare sunt pompate si descarcate in final prin
intermediul conductei de descarcare in Valea Starcovat.
Toate apele uzate (menajere, tehnologice, levigat) sunt colectate intr-un bazin de
colectare denumit Bazin stocare levigat, pompate catre statia de epurare cu osmoza
inversa, epurate in statia de epurare, colectate apoi intr-un bazin colector si descarcate
controlat in Valea Starcovat.
Evacuarea apelor pluviale
Apele pluviale colectate de pe suprafata platformelor tehnice si parcari sunt captate prin
sistemul de canalizare pluviala cu guri de scurgere si rigole.
Apa pluviala provenita de pe suprafata celulei de depozit nr. l este colectata prin
intermediul a trei sisteme, astfel:
- colectarea apei meteorice provenita de pe suprafata exterioara a digului aferent celulei
de depozit se face prin intermediul santurilor de pamant amplasate la baza acestuia;
- colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit,
reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin intermediul stratului de
drenaj si a conductelor de drenaj;
- colectoare de canalizare a levigatului, provenit din zona interioara a celulei de depozit.
Apele pluviale colectate prin canalele deschise din zona exterioara a digului perimetral
aferent celulelor de depozitare, de pe acoperisuri, a drumurilor de serviciu si spatiilor
verzi sunt evacuate, dupa ce sunt trecute prin separatorul de produse petroliere, in valea
Starcovat, afluent al paraului Gelug. Valea Starcovat se afla la o distanta de aproximativ
l00 m fata de depozitul de deseuri.
ln emisar sunt evacuate apele pluviale din amplasament care nu vin in contact cu
deseurile.
Pentru colectarea apelor meteorice din zona de depozitare sunt prevazute a fi efectuate
urmatoarele lucrari:
- rigole pe marginea interioara a bermelor,
- rigole pe marginea interioara a coronamentului digurilor perimetrale,
- rigole perimetrale la baza digurilor perimetrale.
Apele pluviale infiltrate prin masa de deseuri sunt preluate prin sistemele de drenare si
colectare de pe pantele si de la baza celulelor, urmand a fi tratate ca levigat.
Dupa inchiderea finala a depozitului, apele din precipitatii colectate prin sistemul de
drenaj de suprafata, precum si cele rezultate din siroirea pe pantele depozitului - ambele
categorii fiind considerate conventional curate - sunt preluate prin rigolele special
prevazute si apoi deversate in emisar.
Debitul maxim de ape pluviale colectat va fi de: Qpluvilal calcul = 690,88 l/s.
Conditii de evacuare in Valea Starcovat, afluent al paraului Gelug:
Levigatul, apele uzate de tip menajer, apele pluviale impurificate colectate din zona
depozitului i apele uzate tehnologice (asimilabile levigatului) epurate, inainte de
evacuare (printr-o singur gur de vrsare) in emisarul natural, nu vor depi limitele
admisibile ale indicatorilor de calitate stabilite conform HG l88/2002 cu modificrile i
completrile ulterioare (NTPA 00l) :
lndicator de calitate Valoare admisa
pH 6.5-8.5
Suspensii totale 35 mg/l
CCO-Cr l25 mg/l
CBO5 25 mg/l
Azot amoniacal (NH4
+
) 2 mg/l
Azotiti (NO2
-
) l mg/l
Azotati (NO3
-
) 25 mg/l
Fosfor total (P) l mg/l
Substante extractibile cu solventi organici 20 mg/l
Fenoli antrenabili cu vapori de apa 0.3 mg/l
Fier total ionic (Fe
2+,
Fe
3+
) 5 mg/l
Crom total (Cr
6+
, Cr
3+
) l mg/l
Cadmiu (Cd
2+
) 0.2 mg/l
Mangan total (Mn) l mg/l
Cupru (Cu
2+
) 0.l mg/l
Plumb (Pb
2+
) 0.2 mg/l
Zinc (Zn
2+
) 0.5 mg/l
Sulfuri si hidrogen sulfurat (S
2-
) 0.5 mg/l
Reziduu filtrat la l05C 2000 mg/l
Alti indicatori de calitate nespecificati, se vor incadra in limitele maxime admisede NTPA-
00l aprobat prin HG352/2005. ln functie de natura deseurilor se vor stabili limitele
indicatorilor si conform HG 35l/2005precum si frecventa de monitorizare a indicatorilor
de calitate ai apelor uzate epurate, inclusiv a puturilor de monitorizare.
Monitori8area calit4tii apelor !reatice
Sistemul de monitorizare a depozitului de deseuri cuprinde urmatoarele componente:
sistem de monitorizare levigat
- volum, compozitie levigat, compozitie levigat tratat- in perioada operationala si in
perioada post- inchidere
- sunt prevazute 5 puncte de prelevare probe levigat (conform plasei anexate
documentatiei)
sistem de monitorizare a apelor subterane
- nivel, compozitie
- pentru verificarea i depistarea eventualelor degradri ale sistemului de izolare la
depozit s-a prevazut un sistem de monitorizare format din trei pu|uri de observa|ie,
amplasate dou in aval i unul in amonte de depozit.
- monitorizarea calit|ii apei freatice se va face prin prelevri de ap din cele trei
foraje de control i efectuarea de analize chimice pentru urmtorii indicatori: pH,
CCOCr, CB05, NH4
+
, N03
-
, sulfa|i, cloruri, metale i alte elemente care se vor
considera necesare.
sistem de monitorizare a apelor de suprafata: sunt prevazute doua puncte de prelevare
probe ape de suprafata (conform plasei anexate documentatiei PT)
sistem de monitorizare a biogazului
sistem de monitorizare a instalatiilor
Alimentare cu ener9ie electrica
Toate instala|iile i echipamentele electrice vor fi n conformitate cu standardele specifice EN
i lEC. Cteva dintre directivele ce trebuie urmate sunt dup cum urmeaz:
Directiva referitoare la joas tensiune 73/23/EEC
Directiva privind compatibilitatea electromagnetic 89/336/CEE 92/3l/CEE i
93/68/CEE
Directiva privind utilajele 89/392/CEE
Specifica|ii privind ansamblurile de aparataj de joas tensiune (EN60439).
Siguran|a echipamentelor Echiparea electric a mainilor (EN60204)
Specifica|ii privind ansamblurile de aparataj de joas tensiune (EN60947)
Echipamentul electric va cuprinde:
8. Tablou principal de distribu|ie de joas tensiune sau Centru electric. De la acest tablou
pornesc toate liniile care alimenteaz principalele tablouri de control ale utilajelor, precum
i pe cele de distribu|ie secundar.
9. Liniile de joas tensiune de la tabloul principal de joas tensiune la tablourile de control i
la cele de distribu|ie secundar.
l0. Tablouri de distribu|ie de joas tensiune pentru servicii auxiliare (corpuri de iluminat,
prize de curent pentru ntre|inere etc.) i linii de joas tensiune pentru re|elele de servicii.
ll. Sistem de mpmntare i sistem de paratrsnet pentru fiecare obiectiv aferent centrului
de management al deseurilor.
l2. Linii de joas tensiune i de semnal de la tablourile de comand la utilaje.
l3. O unitate UPS (o surs de alimentare fr ntrerupere).
l4. Un tablou de distribu|ie pentru distribu|ia electric a UPS i linii de alimentare la PC, PLC
i alte dispozitive.
ln general, cablurile electrice nu vor fi armate, vor fi prevzute cu izola|ie dubl i vor fi
pozate i protejate cu ajutorul paturilor de cabluri, suporturi de cabluri sau conducte pentru
cabluri.
Echipamentul folosit pentru distribu|ia electric va avea urmtoarele caracteristici generale:
Caracteri&ticile ec>ipamentului
Element Caracteri&tica Valoare
Centru electric Tip Ansamblu de distribu|ie
Form 4B
Clas lP 3l
Tip curent Frecven|
normal [Hz]
CA 50 Hz
Tensiune nominal [V] 400
Tensiune de izolare
normal [V]
690
Tip de sistem de
mpmntare
TN-S
Tensiune nominal a
circuitelor auxiliare
220 V c.a.
Tensiunea nominal a
circuitelor de
control/semnal
24 V c.c.
Sec|iune minim a
cablului auxiliar [mm2]
Control/semnal: l.5
Vol|i: l.5
Amp.: 2.5
lntare cablu Bar colectoare,
acoperi
leire cablu Jos
Tip de bar colectoare Cu
Tip de utilizare De interior
Alte panouri de distribu|ie Tip Ansamblu de distribu|ie
Form 2 sau 3B
Clas lP 3l
Tip curent Frecven|
normal [Hz]
CA 50 Hz
Tensiune nominal [V] 400
Tensiune de izolare
normal [V]
690
Tensiune nominal a
circuitelor auxiliare
220 V c.a.
Element Caracteri&tica Valoare
Tensiunea nominal a
circuitelor de
control/semnal
24 V c.c.
Sec|iune minim a
cablului auxiliar [mm2]
Control/semnal: l.5
Vol|i: l.5
Amp.: 2.5
lntare cablu Jos
leire cablu Jos
Tip de bar colectoare Cu
Tip de utilizare De interior
Cabluri Amtur Fr armtur
Pat cabluri
Canal cabluri
lnveli Galvanizat la cald, dup
fabricare
Toate utilajele montate n sta|ie vor putea func|iona automat i vor fi controlate de la
un PC dedicat, aflat n camera de control.
0urni8area de a9ent termic : in vecinatatea amplasamentului nu exista retea de gaz
metan. lncalzirea spatiilor va fi asigurata electric2
Telecomunica5iile: vor fi asigurate prin retea GSM .
=2 )ARAMETRI 3ENERALI DE )ROIECTARE
9.l Descrierea datelor de baz
G/5/,83.1=;.
Furnizarea de date conform studiului de fezabilitate privind:
Amplasarea surselor de deeuri (orae, jude|e...)
Deseurile municipale solide generate in judetul Caras-Severin si care trebuie
colectate sunt de 0(G.00 tHan in 2009, dintre care aproape 74% provin din zonele
urbane si 26% din zonele rurale. Mai mult, aproximativ 69% din deseuri sunt generate in
gospodarii, in timp ce restul provin din activitatile comerciale, parcuri, strazi, etc.
Cantitatea totala de deseuri municipale solide generate este de aproximativ 3l8 kg/cap
de locuitor/an si este mai mare in zonele urbane (4l2 kg/cap de locuitor/an).
Parametrii principali de proiectare folositi in calcularea sistemului optim integrat de
management al deseurilor solide si dimensionarea facilitatilor sunt prezentate in
tabelul urmator
&arametr' Valoare
An de referinta
20l3
Deseuri generate a fi colectate (t/an)
l05,307
Deseuri biodegradabile generate
(t/an)
69,000
Reciclabile (t/an)
l8,900
Tinte pentru colectarea deseurilor
Rata de racordare la servicii de salubritate in zona urbana de l00 % in 20l3
Rata de racordare la servicii de salubritate in zona rurala de 90 % in 2009 si
l00% in 20l3
Tinte pentru reducerea cantitatilor de
deseuri biodegradabile depozitate
(t/an)
reducerea cantitatii de deseuri depozitate la 50% in anul 20l3, comparativ cu
cantitatea totala generata in anul de referinta l995, respectiv: 30,760
reducerea cantitatii de deseuri depozitate, la 35% in anul 20l6, comparativ cu
cantitatea totala generata in anul de referinta l995, respectiv 40,892
Tinte privind recuperarea / reciclarea
materialelor din ambalaje (t/an) -
20l3
4.83l pentru hartie si carton;
2.0l5 pentru plastic;
2.9l5 pentru sticla;
l.004 pentru metal
403 pentru lemn
l4.929 pentru total recuperat
l6.286 pentru total reciclat
Depozitare deseuri estimata (t/an)
49.000
Compostare individuala 20% din deseurile biodegradabile generate in zonele rurale
0recven5a de colectare
Activitatile de colectare si transportare a deseurilor municipale sunt organizate in mod diferit
in functie de marimea localitatii, numar sau persoane, echipament si tipul de proprietate.
Exista o diferenta mare intre sistemele de colectare si transport stabilite din zonele urbane si
cele rurale.
Colectarea este efectuata mai ales prin sistemul la domiciliu, cu diferite grade de frecventa.
Operatorii privati au inceput sa stabileasca puncte speciale pentru colectarea materialelor
reciclabile si, la nivel judetean exista mai multe companii de reciclare care incet vor crea o
piata pentru materialele reciclabile.
Pe langa operatorii urbani, 45 de comune utilizeaza propriile unitati de servicii publice pentru
a-si indeplini obligatiile in domeniul gestionarii deseurilor solide, dar aceste servicii nu detin
licente de functionare aprobate de ANRSC (Autoritatea Nationala de Reglementare pentru
Serviciile Comunitare de Utilitati Publice). l6 comune sunt la zi fara colectarea periodica
centrala a deseurilor solide.
ln prezent, 83% din populatia din zona urbana si 52% din zona rurala sunt racordate la
servicii de salubrizare. ln cazul serviciilor de salubritate autorizate, precum si in cazul celor
neautorizate (din cei 8 operatori de salubrizare, unul singur detine licenta de functionare
eliberata de ANRSC), in prezent, numai colectarea in amestec a deseurilor menajere este
realizata.
Si&teme de colectare &electiv4
Actualul sistem de gestionare a deseurilor municipale in judetul Caras-Severin consta, in
principal din
colectarea si eliminarea deseurilor. ln prezent, aproximativ 95% din cantitatea de deseuri
municipale
colectate sunt depozitate, iar depozitarea se realizeaza numai in depozitele de deseuri
neconforme.
ln 3 zone ale judetului sunt implementate proiecte PHARE care au drept scop, in principal,
dezvoltarea colectarii selective, recuperarea unor cantitati mici de materiale reciclabile si
tratarea unor cantitati mici (3,000 t/an) de deseuri biodegradabile.
ln cateva cazuri, colectarea este efectuata de catre operatori neautorizati. Gradul de
conectare la serviciile de salubritate este relativ scazut (52% in zona rurala, 83% in zona
urbana; 65% la nivel judetean)
Echipamentul existent este vechi si insuficient, mai ales in sectorul colectarii selective.
Logistica de colectare a deseurilor trebuie imbunatatita.
Situatie proiectata
- lmpartirea judetului in 7 zone de management al deseurilor:
Zona l acopera partile de nord-vest si nord-central si va fi deservita direct facilitatea
centrala al deseurilor de management din Lupac
Zona 2 acopera partea sud-centrala a judetului si va fi deservita de o statie de
transfer din Bozovici, avand o capacitate de 3.400 t/an
Zona 3 acopera partea sudica a judetului si va fi deservita de o statie de transfer si o
statie de copostare localizate in Pojejena, avand o capacitate de 8.000 t/an
Zona 4 in partea vestica a judetului, va fi deservita de o statie de transfer in Oravita,
avand o capacitate de 8.300 t/an, dupa cum este prevazut in proiectul Phare relevant
Zona 5 in partea estica a judetului, va fi deservita de o statie de transfer in Baile
Herculane, avand o capacitate de 5,700 t/an, dupa cum este prevazut in proiectul
Phare relevant
Zona 6 acopera partea nord-est a judetului si va fi deservita de o statie de transfer in
Otelu Rosu, avand o capacitate de 8,388 t/an
Zona 7 in partea centrala a judetului va fi deservita de un centru de colectare a
reciclabilelor (5 fractii) in Valiug (zona Semenic), avand o capacitate de 650 t/an,
dupa cum prevazut in proiectul Phare relevant
- lmplementarea colectarii selective, respectiv separarea deseurilor in fractie uscata (reciclabile
conform Legii 2ll/20ll) si fractie umeda (deseuri biodegradabile si alte reziduuri), in toate
arealele urbane si rurale din zonele l, 3 si 6. ln zona 2, un centru de colectare in statia de
transfer, pentru ca cetatenii sa aduca materialele reciclabile. Sistemele de colectare selectiva
deja dezvoltate in zonele 4.5 si 7 vor fi mentinute. Colectarea deseurilor se va realiza dupa cum
urmeaza:
Colectarea in sistem cu l pubela pentru deseuri mixte in Zona l, corespunzatoare la
aproximativ 2l,900 locuitori din zonele rurale (7% din populatie). Cantitatile de materiale
reciclabile generate sunt nesemnificative si locatiile acestor comunitati sunt izolate, ceea ce
face colectarea separata si transportul inconveniente din punct de vedere financiar. Totusi,
locuitorii vor avea acces la un centru de colectare unde isi vor putea livra reciclabilele
colectate separat.
Colectarea in sistem cu 2 pubele, l pentru fractia umeda si l pentru fractia uscata, care va
fi transformat intr-un sistem cu 4 pubele (pentru hartie, sticla, plastic si deseuri mixte) dupa
20l2, pentru zonele 4 si 5, corespunzatoare la aproximativ 60,600 locuitori atat din zonele
rurale cat si cele urbane (6,5% din populatie).
Colectarea in sistem cu 2 pubele, l pentru fractia umeda si l pentru fractia uscata, care va
fi transformat intr-un sistem cu 3 pubele (pentru colectarea hartiei) in arealele urbane si
rurale din zonele l, 3 si 6, corespunzatoare la aproximativ 2l2,900 locuitori (76,5% din
populatie).
Colectarea in sistem cu 4 pubele (l pentru hartie, l pentru sticla, l pentru plastic, l pentru
fractia mixta) in zonele 4 si 5, corespunzatoare la aproximativ 28,600 locuitori din zona
urbana, dupa 20l2 (9% din populatie).
Colectarea in sistem cu 5 pubele (l pentru hartie, l pentru sticla, l pentru plastic, l
pentru metale si l pentru fractia mixta) in Zona 7, corespunzatoare la aproximativ l,400
locuitori din zona rurala (l% din populatie).
- Constructia a 3 statii de transfer
- Promovarea compostarii individuale in zonele rurale
- Colectarea selectiva a fluxurilor speciale de deseuri, respectiv a deseurilor voluminoase, a
deseurilor municipale periculoase si a deseurilor din echipamente electrice si electronice (DEEE)
Cantitatea de deeuri i compozi|ia lor ca materie prim pentru instala|ia
specifica investitiei
Pentru anul de referinta 20l3 este prevazuta colectarea a l05,307 t/an de deseuri, pe 2 fractii
(uscata pentru reciclabile si umeda pentru biodegradabile si restul deseurilor) si transportul
(direct sau prin statiile de transfer) la facilitatea centrala de management al deseurilor, pentru ca
reciclabilele sa poata fi recuperate (aproximativ l8,000 t/an) si fractia biodegradabila sa fie tratata
in vederea obtinerii unui produs final asemanator compostului (PSC - l7 759 t/an). Reziduurile
care vor fi depozitate final vor fi de aproximativ 46,700 t/an. Sistemul de colectare va fi adaptat in
vederea respectarii legislatiei in vigoare (Legea 2ll/20ll).
Statia TM$
Deeurile care intr n sta|ia de tratare mecano-biologica sunt conectate direct la sistemul de
colectare. Deeurile prezentate n continuare presupun existen|a unui sistemul de colectare
cu dou pubele
2
. Deeurile municipale solide n amestec, excluznd materialele reciclabile
care vor fi colectate separat, vor alimenta sta|ia de compostare. Cantitatea de deeuri n
amestec estimat pentru anul proiectrii (20l3) este de 63.869 tone.
Acest flux const din urmtoarele frac|ii principale:
Frac|ia umed
Metale feroase i
Reziduuri.
Calitatea preconizat a fluxului de intrare se regsete n urmtorul tabel.
Caracteri&tici privind calitatea !lu<ului de intrare
Material )rocent %N' TonaA %tHan'
Frac|ia umed
65,7 !",#!$
Metale feroase
!.# ",555
Reziduuri
%#.% 1&,"66
TOTAL 00G00 .(G6.=
Aa cum se arat mai sus, frac|ia umed reprezint 65.70 % w/w din fluxul de intrare, n timp ce
frac|ia uscat este estimat la 34.30 % w/w. Ca urmare a faptului c sistemul de colectare
adoptat este un sistem cu dou pubele, frac|ia metalelor feroase se estimeaz ca fiind foarte
mic, n timp ce restul deeurilor nu sunt reciclabile i nu exist nevoia pentru o tratare ulterioar.
Statia de &ortare
Reciclarea se afl n legatur direct cu sistemul de colectare. Sta|ia de sortare
prezentat n continuare este compatibil cu sistemul de colectare cu dou tipuri de
pubele
3
.
ln conformitate cu Legea 2ll/20ll se va implementa sistemul de colectare cu patru
pubele. ln consecinta statia de sortare va fi proiectata astfel incat sa fie compatibila cu
sistemul actual de colectare (doua pubele), dar tehnologia adoptata va trebui sa fie
flexibila, astel incat sa fie adaptata cu usurinta si fara costuri suplimentare la sistemul de
colectare cu patru pubele.
Se va prezenta detaliat fluxul tehnologic de sortare avand in vedere cele doua tipuri de
colectare, si se va demonstra viabilitatea sistemului fara costuri suplimentare.
2
O pubel (albastr) dedicat deeurilor uscate din ambalaje (toate tipurile de hrtie, metale feroase i
neferoase, plastic i sticl) i o alta (maro) pentru restul de DMS
%
' pubel (albastr) dedicat deeurilor uscate din ambala*e (toate tipurile de +,rtie, metale -eroase i
ne-eroase, plastic i sticl) i o alta (maro) pentru restul de ./0.
Materialele reciclabile vor fi colectate separat de restul deeurilor municipale solide
(DMS). ln acest fel, se va asigura cu succes ob|inerea unui nivel corespunztor al
purit|ii. Cantitatea de materiale reciclabile colectate separat estimat pentru anul
proiectrii (20l3) este de aproximativ 33.73l tone. Cantitatea total estimat de
materiale reciclabile este de l8.982 t/an, pe cnd cea de reziduuri care trebuie
depozitate la depozitul conform de deseuri este de l4.749 t/an. Statia de sortare va fi
construit n cadrul Centrului de Management lntegrat al deseurilor din Lupac, alturi de
depozit si de statia de compostare.
Acest flux colectat separat se compune din urmtoarele frac|ii principale:
Hrtie: carton, hrtie tiprit, hrtie n amestec (3 frac|ii)
Plasticuri: folii, PElD, PET, PVC, resturi de plastic (5 frac|ii)
Sticl: sticl alb, sticl colorat (2 frac|ii)
Metale: feroase, neferoase (2 frac|ii)
Materiale nereciclabile.
Calitatea estimat a fluxului de intrare se regsete n urmtorul tabel.
Caracteri&tici calitative ale !lu<ului de intrare
Material Procent
Tonaj
t/an
Hrtie i carton 22.88% 7,7l7.65
Plastic 2l.l2% 7,l23.99
Sticl l2.32% 4,l55.6l
Metale l0.l6% 3,427.07
Nereciclabile 33.52% ll,306.68
TOTAL l00.00% 33,73l.00
9.2 Cantitatea de deeuri i compozi|ia lor
Urmtorul tabel ilustreaz cantitatea prevzut de deeuri i compozi|ia deeurilor
reziduale n anul 20l3.
Frac(ii de
de)e'ri
SS T$M
Ma&4
%tHa'
)rocentaA
%N'
Ma&4
%tHa'
)rocentaA
%N'
Biodegradabile l0.40
0
3l 38.40
0
60
Hrtie si carton 7.750 23 4.500 7
Plastic 7.l50 2l 5.l00 8
Lemn l.050 3 600 l
Sticl 4.200 l2 3.200 5
Metale 3.450 l0 2.600 4
Alte 9.600 l5
Total 34.00 l0 64.00 l0
Frac(ii de
de)e'ri
SS T$M
Ma&4
%tHa'
)rocentaA
%N'
Ma&4
%tHa'
)rocentaA
%N'
0 0 0 0
Pe baza acestui tabel, o capacitate de tratare de 33.73l t pe an a reprezentat baza
pentru proiectarea instala|iei de sortare.
Cu livrri n decursul a 3l2 zile, rezult o cantitate medie livrat de l08 tone pe zi.
Prin includerea varia|iilor zilnice, se ia n calcul o cantitate maxim zilnic de l08 tone
de deeuri livrate.
Tratarea deeurilor se va realiza timp de maximum 350 zile pe an. De aici rezult o
capacitate zilnic de tratare mai mare de l08t pe zi. Lund n calcul rezervele de
disponibilitate i factorul de siguran|, ar trebui s fie o capacitate minim de l08 t/zi,
cu o func|ionare n dou schimburi.
Densitatea medie volumetric de material vrac se presupune a fi 0,20 t/m
3
.
Cnd se aleg echipamentele i dispozitivele aferente investitiei, trebuie s se ia n
considerare faptul c att cantitatea, ct i compozi|ia materiei prime pot varia
considerabil pe parcursul anului.
9.3 Capacitatea instala|iei
Este necesar s pornim de la urmtoarele premise n timpul proiectrii:
Statia de &ortare
- Capacitatea total a instala|iei ar trebui s fie -34.000 t
DSM/an
- Numrul de zile lucrtoare din timpul anului - ("
- Numrul de schimburi n 24 de ore B "
- Timpul de lucru pe schimb - 7 ore
lnstala|ia i echipamentul tehnologic, ar trebui selectate i livrare doar dac au
parametrii tehnici necesari pentru atingerea capacit|ii specificate i a parametrilor
tehnologici.
Statia TM$
- Capacitatea total a instala|iei ar trebui s fie -64.000 t
DSM/an
- Numrul de zile lucrtoare din timpul anului - (,0
- Numrul de schimburi n 24 de ore B "
- Timpul de lucru pe schimb -6 ore
lnstala|ia i echipamentul tehnologic, ar trebui selectate i livrare doar dac au
parametrii tehnici necesari pentru atingerea capacit|ii specificate i a parametrilor
tehnologici.
9.4 Cerin|ele tehnologice i de mediu
lnstala|iile aferente investitiei care urmeaz a fi construite i predate ar trebui s
garanteze tratarea/sortarea deeurilor municipale n frac|ii de preferin|
comercializabile. Cantitatea de deeuri reziduale ce este direc|ionat spre depozitul
conform de deseuri trebuie s fie ct mai mic posibil.
Se impune s fie posibil separarea materialelor n urmtoarele frac|ii:
)e linia de &ortare O 8ona de recep5ie:
B >Lrtie: cartonG >artie tiparitaG >artie in ame&tec %( !ractii'
B &ticl4: &ticla colorataG &ticla alba %" !ractii'
- metale: metale !eroa&eG metale ne!eroa&e %" !rac#ii'
- plastic: folii, PElD, PET, PVC, alte materiale plastice (5 fractii)
B lemn:
B pietreG minerale
B de7euri problematice
ln alte pr|i ale instala|iei, vor fi ob|inute urmtoarele frac|ii principale:
frac|ia uoar cu putere caloric mare (dimensiunea granula|ieimax. 60 mm)
frac|ia grea cu putere caloric mic
material stabilizat biologic (MSB) (dimensiune granula|ie max. 40 mm)
deeuri reziduale pentru eliminare
deeuri din cur|area aerului (praf i filtre uzate)
Sarcinile de baz ale instala|iilor vor include:
O cantitate maxim de materiale reciclate ce pot fi refolosite n alte domenii,
Separarea i minimizarea cantit|ii de deeuri prevzute a fi depozitat n
depozitul conform de deseuri i
ln func|ie de cerin|ele individuale, aceasta s-ar putea realiza prin
o Descompunerea maxim a materiei organice n sectorul de tratare biologic,
care s poat fi folosit de ex. la sigilarea depozitelor sau
o Bio-uscarea pentru stabilizare i uscarea materiei organice, care s fie
utilizat drept combustibil alternativ.
Se impune ca instala|ia care urmeaz s fie construit i predat s permit
implementarea obiectivelor men|ionate anterior, respectnd n acelai timp
urmtoarele principii:
lnstala|ia s fie caracterizat printr-un consum sczut de energie.
Terenul disponibil pentru realizarea investi|iei, precum i dimensiunile cldirilor
tehnologice nu pot depi suprafa|a terenului i parametrii construc|iilor specifica|i
n planul urbanistic de detaliu (PUD) aprobat.
Cheltuielile de func|ionare trebuie s fie ct mai mici posibile
lnstala|ia trebuie s respecte cerin|ele de reducere a emisiilor i condi|iile
stipulate n legisla|ia de protec|ie a mediului
lmpactul asupra mediului al func|ionrii instala|iei nu poate depi nivelurile
stabilite drept acceptabile prin reglementrile aplicabile n Romnia i n Uniunea
European.
lnstala|ia trebuie s asigure o eficien| maxim.
9.5 Principalele date de proiectare
Principalele date i premise folosite pentru proiectarea investitiei sunt enumerate n
continuare:
Capacitate de intrare l08 t/z la SS si 205.l t / z la TMB
Capacitate de depozitare provizorie a deeurilor (la intrare) 2 zile
Densitatea materialului la intrare (premis) 0.20 t/m
Procentul de umiditate a deeurilor (premis)40%
Livrare (zile/sptmni) 7
Ore de lucru/schimb 7
Muncitori n unitatea de sortare max. 67 persoane
Timp de func|ionare (ore/schimb) 6 ore la TMB si 7 ore la statia de sortare
Capacitate de prelucrare l08 t/z la SS si 205.l t /z la TMB
Numr de linii ini|iale l2
Analiza deeurilor (premis)
Frac|ie < e.g.80 mm 70%
Frac|ie > ex. 80 mm e.g. 30%
Procentul de umiditate a deeurilor (premis)
Frac|ie < ex.80 mm 45%
Frac|ie > ex. 80 mm 30%
Densitatea materiei prime la compostare (premis) 0,5 t/m
Pierderea con|inutului de ap i de carbon (premis)
compostare intensiv 20% din materie n faza de compostare
post-compostare l0% din materie n faza de post-
compostare
Durata procesului de tratare
compostare intensiv 2l zile
post-compostare l5 zile
Mrimea maxim a granula|iei combustibilului alternativ l00 mm
Mrimea granula|iei compostului TMB max. 40 mm
Depozitarea temporar a compostului TMB l5 zile in zona de maturare
Rate de schimb al aerului n hale de 4 ori pe or in statia de sortare
Biofiltru (ncrcare n zona de filtrare) min. l00 m/mh
Sistem de transport intern transportor cu band/vol
Viteza transportorului max. l2 m/min
Aceste valori trebuie luate n considerare. Cu toate acestea, baza pentru contract o
reprezint ntreaga cantitate de deeuri i cantitatea i calitatea materialelor produse
n raport cu investi|ia i cheltuielile de func|ionare i, de asemenea, respectarea
celorlalte cerin|e tehnice.
02 DESCRIEREA )ROCESULUI TE?NOLO3IC
l0.l lntroducere i concept
Tehnologia de tratare a deseurilor generate la nivelul judetului Caras Severin va
indeplini toate exigentele nationale si europene si consta in:
- separarea mecanica a deseurilor (sortare / recuperare materiale si reciclare);
- tratamentul deseurilor ( tratament fizic, termic, chimic sau biologic);
- eliminarea deseurilor la depozitul conform de deseuri;
l0.2 Bilant masic
Cantitate maxim l4,749 t/a de SS si 23,834 t/a de TBM ctre depozitul
conform de deseuri
Cantitate minim 25.ll6 t/a compost TMB
Cantitate minim l,952 t/a metale
Ceea ce rmne din cantitatea ini|ial de 63.869 t /a de TBM si 33.372l t/a de SS va
fi sortat sau va exista o pierdere a con|inutului de umiditate i carbon i se vor sorta
deeurile problematice.
l0.3 Hala de recep|ie
Or9ani8area >alelor
Cl4dirileH>alele TM$
Cldirile/halele sta|iei simple de tratare mecano-biologic/de compostare sunt urmtoarele:
Hala de recep|ie a deeurilor
Cldirea de pre-tratare
Hala de maturare
Cldirea administrativ
Zona de recep|ie a deeurilor constr dintr-o hal metalic cu podea de beton, ce se ntinde
pe o suprafa| de aproximativ l,4l0 m
2
. Hala este situat lng cldirea de pre-tratare
pentru a reduce distan|a parcurs de ncrctorul frontal atunci cnd alimenteaz tocatorul.
Cldirea destinat pre-tratrii este o cldire metalic nchis, cu podea de beton , cu o
suprafa| de aprox. 2.7l0 m
2
. Pere|ii i acoperiul sunt acoperite cu foi de tabl galvanizate
la cald, cu form trapezoidal, cu grosimea de l,25 mm (conform DlN, Ec 3- l.3, EN lSo
l0l42/90 Al/95, EN l0l47/9l Al/95 Toleran|e conform EN l0l43). Cldirea este
prevzut cu ui automate n toate pozi|iile necesare deplasrii ncrctorului frontal i a
camioanelor ce efectueaz lucrrile necesare pentru func|ionarea sta|iei (alimentarea
tocatorului, transferul frac|iei organice ctre zona de compostare, ndeprtarea reziduurilor i
a recipientelor din metal). Cldirea este prevzut de asemenea cu toate utilit|ile necesare
(ap potabil / combaterea incendiilor / re|ea de conducte pentru ape menajere / re|ele
electrice).
Zona de maturare i ecranul de prelucrare (gratarul rotativ) sunt de asemenea pozi|ionate
ntr-o hal metalic cu podea de beton ce ocup o suprafa| de aprox. 3.700 m
2
. Hala se afl
lng celulele de compostare pentru a reduce distan|a parcurs de ncrctoarele frontale
care alimenteaz celulele.
Cldirea administrativ a sta|iei va avea o suprafa| de aproximativ 70 m
2
i va ndeplini
toate nevoile de func|ionare ale sta|iei simple de tratare mecano-biologic/de compostare.
Aceasta va fi prevzut cu o camer de control unde vor fi instalate PC-ul sistemului de
control, dou birouri, o magazie mic pentru articolele absolut necesare ale sta|iei i un WC.
Cl4direa &tatiei de &ortare
Statia de sortare are o suprafata de 3500 m
2
si va fi amplasata intr-o hala metalica cu podea
din beton.
Propriet|ile izolatoare ale panourilor vor fi, aadar, rezultatul spumei poliuretanice injectate
ntre dou plci de tabl. Tipul de material expandabil (poliuretanul) reprezint un factor
important n stabilirea propriet|ilor fizice i mecanice ale produsului:
Densitate 400 +/- 2 kg/m
3
EN iSO 845
Factorul de conductivitate termic @ 240C
0,020+/-lW/m2
0C
DlN l8l64
Rezisten|a la comprimare, sub l0% comprimare 0,2 Mpa DlN 5342l
Rezisten|a la incediu B3 sau B2 DlN 4l02
Raportul celulei nchise 92-95%
Cldirea va fi prevzuta cu ui automate pentru a facilita accesul vehiculelor utilitare
(ncrctoare fontale) i al vehiculelor de transport (camioanele). Cldirea trebuie s fie de
asemenea prevzuta cu infrastructur adecvat (alimentare cu ap, sistem de canalizare,
re|ea de control al aerului, sistem de nclzire pentru cabinele de sortare i pentru camera de
control, sistem de aprare mpotriva incendiilor, alimentare cu energie electric i control
automat).
Cldirea sta|iei de sortare va ncorpora:
B sala de receptie
B zona de sortare
B unitate de balotare
B zona de depozitare
Cldirea statiei de sortare va oferi spatiu suficient pentru:
depozitarea temporar a materialelor primite,
depozitarea materialelor sortate,
deplasarea i manipularea vehiculelor utilitare, precum i a camioanelor sosite.
Tot in cadrul statiei de sortare a fost prevazuta construirea unei zone speciale, neacoperita i
betonata de 33l m
2
, pentru depozitarea deseurilor speciale, respectiv pentru containerele
necesare colectrii deeurilor voluminoase, deeurilor municipale periculoase i a deeurilor
din echipamente electrice i electronice.
Tipurile de de7euri
ln instala|iile aferente investitiei pot fi tratate/separate diferite tipuri de deeuri, dupa cum
urmeaza:
- deseuri menajere
B deseuri similare provenite de la institutii
B deseuri din parcuri, piete si gradini
B deseuri stradale
l0.4 Procedura de tratare
#$B
Procesul de tratare mecano-biologica va consta din pretratare mecanica (maruntire,
recuperarea metalelor feroase si sortare/triere), tratare biologica (compostarea fractiei umede
prin ventilare in celule de compostare modulare), prelucrare (rafinare) si maturare.
Tratarea deeurilor se ncheie cu separarea frac|iilor uscate i umede de deeuri municipale
solide intrate n sta|ie i cu compostarea frac|iei umede n vederea ob|inerii unui produs
similar compostului (PSB).
)retratarea mecanica
Deeurile municipale solide care ajung n sta|ie trebuie s fie pregtite imediat pentru faza
de lucru a celulei de compostare: deeurile sunt mrun|ite i cernute pentru a ob|ine buc|i
de aproximativ 80 milimetri. Materialul intrat n sta|ie se introduce n tocator cu ajutorul unui
ncrctor frontal, al crui ofer are responsabilitatea de a verifica materialul introdus n
tocator i de a ndeprta pr|ile voluminoase sau periculoase din cadrul acestuia. Dup
separarea metalelor feroase, con|inutul de sub gratar va ajunge n celulele de compostare, n
timp ce con|inutul rmas pe gratar va fi trimis direct la depozitul conform de deseuri.
Pentru a uura procesul de tratare se adaug materiale structurale.
Capacitatea totala prevazuta pentru aceasta faza este de 64.000 tone/an, func|ionabil peste
260 zile pe an, cu un schimb de 6h, aadar 204.7 tone/zi sau n jur de 34 tone/h. Sistemul de
tratare prin aerare a frac|iei biodegradabile va func|iona 350 de zile pe an, 24 de ore pe zi.
Tratarea biolo9ica
Odat pregatit, frac|ia umed se dispune n celulele de compostare, deasupra conductelor
de ventilare, folosind ncrctorul frontal.
ln cazul n care nu este posibil construirea ntregii grmezi odat, celula trebuie nchis cu
ui principale cu deschidere rapid pentru a mpiedica eliberarea mirosurilor neplcute. Se
recomand, prin urmare, umplerea ntregii celule odat.
Tehnologia de compostare are drept scop realizarea fazei de biooxidare prin insuflare de aer
n materialul aflat n interiorul celulelor de compostare, care sunt utilizate pentru a |ine
nchise deeurile i pentru a mpiedica generarea de mirosuri neplcute. Sistemul este
modular; fiecare modul este alctuit dintr-o celul de compostare.
Dimensiunile fiecrei celulele sunt de aproximativ l0 x l6 metri; nl|imea total a celulei
este de aproximativ 7,0 metri; nl|imea util a materialului este ntre 2,5 i 3,5 metri n
func|ie de tipul de deeu. Volumul total rezultat este de aproximativ 400 m
3
.
Principalele elemente ale sistemului de compostare sunt:
Pere|ii celulei
Ui principale cu deschidere rapid (chiar i cu operare automat)
Sistem de ventilare i distribu|ie a aerului / sistem de colectare a levigatului
Sistem de umectare
Sistem de control computerizat.
Sistemul de insuflare a aerului presupune utilizarea unui ventilator cu o capacitate de maxim
l0,000 m/h, cu o presiune de 460 mm coloan de ap,pentru fiecare celul.
Din ventilator aerul este transferat ctre o camera de distribu|ie dimensionat corespunzator
i realizat din o|el inoxidabil. Rolul acestui echipament este de a asigura distribu|ia uniform
a fluxului de aer ctre orificiile care alimenteaz ramificrile de conducte ctre fiecare
sec|iune a grmezii.
Din ventilator aerul este suflat n celule n diferite moduri. Solu|iile n acest sens difer n
func|ie de nevoile specifice, structura existent, tipul de tratare i tipul de material. Sistemul
de ventila|ie este alctuit din re|ele de conducte perforate care conduc la difuzia aerului n
celul. Aceste conducte sunt pozate n paralel, de-a lungul ntregii lungimi a celulei.
Aerul emis de ventilator este insuflat n interiorul materialului prin intermediul conductelor al
cror traseu duce ctre baza celulei. Aceast solu|ie necesit turnarea unui planeu din
beton prin care sunt pozate conductele din PVC. Circula|ia aerului prin material se face prin
intermediul unor conuri trunchiate ce pornesc din conduct i urc pn la nivelul suprafe|ei
suflnd aer n material. Aceste dispozitive au form de clopot astfel nct gurile s
mpiedice obstruc|iunile. Fiecare conduct este prevzut cu un capac ce permite efectuarea
opera|iilor de cur|are. Toate conductele sunt conectate pentru a permite percolarea
colectiv. Exist ns i alte solu|ii pentru asigurarea insuflrii aerului n celul.
Ventilarea este controlat automat de ctre sistemul de control al sta|iei. Sistemul de control
const dintr-un PC ce con|ine programul de control sta|iei; acest PC poate fi instalat ntr-un
birou sau ntr-o ncpere special, pn la cteva sute de metri deprtare de celul. De
asemenea, acesta controleaz i invertorul, care la rndul su controleaz capacitatea
ventilatorului i umiditatea masei. PC-ul primete datele relevante de la senzorul de
temperatur instalat n interiorul celulei.
Programul de control al sta|iei stabilete cantitatea de aer care este suflat n material n
func|ie de temperatura celulei. Ventilatorul sufl continuu o cantitate de aer suficient pentru
a permite desfurarea procesului de oxidarea. Sistemul de control detecteaz temperaturile
excesive i crete gradual capacitatea ventilatorului pentru a pstra valorile temperaturii la
un nivel optim, n vederea asigurrii continuit|ii procesului,. La sfritul unei perioade de 72
de ore (3 zile) temperatura este pstrat la peste 55C pentru a salubriza materialul, aa
cum impun legile europene.
Biooxidarea accelerat a materialului se realizeaz prin aerarea materialului n sine, pentru a
furniza masei de deeu oxigenul necesar pentru desfurarea corect a reac|iei de
biooxidare.
Conform calculelor, e necesar o cantitate de 20 Nm
3
/h de aer pe tona de material. Lund n
considerare o mas a celulei de 2l5 t, aerul necesar pentru fiecare celul devine egal cu
4,290 Nm
3
/h.
Atingerea obiectivelor de bio-stabilizare necesit o perioad de reten|ie nu mai scurt de 2l
de zile.
De-a lungul perioadei men|ionate mai sus este necesar, aa cum impun legile europene, s
se asigure faptul c materialul din interiorul grmezii poate atinge uor o temperatur de
peste 55C pentru o perioad mai lung de 72 de ore.
)relucrarea
La sfritul celor 2l de zile n care au stat in celul, deseurile stabilizate care provind din
celulele de compostare sunt analizate pentru a separa produsul similar compostului (PSC)
de alte amestecuri posibile.
Separarea amestecurilor rmase n deeul stabilizat (plastic, materii organice
nebiodegradabile etc.) se face cu ajutorul gratarul rotativ (ecranul de prelucrare), care este
alimentat de un incrctor frontal. Produsul rmas sub gratar (PSC) este trimis apoi ctre
zona de maturare, n timp ce materialul rmas pe gratar este trimis direct n depozitul
conform de deseuri.
Cantitatea estimata de produs similar compostului PSC care urmeaza a fi produsa este in jur
de
l7 759 t/an (cca. 28% din intrari), in timp ce reziduurile de aprox. 23 384 t/an (cca.38% din
intrari) vor fi depozitate final. Pierderile in tratarea biologica sunt de aprox. 20 438 t/an
(cca.32% din intrari). Metalele feroase sunt de 830 t/an (cca.2% din intrari).
Maturarea
Deeurile stabilizate rmn in gramezi timp de l5 zile, in scopul maturarii si obtinerii
caracteristicilor sale finale dorite, urmnd ca la sfritul acestei perioadei s nu mai prezinte
mirosuri neplcute i s poat fi utilizate drept material de umplutur (acoperire) pentru
depozitul conform de deseuri. ln scopul accelerarii procesului de maturare materialele vor fi
intoarse cu ajutorul unui incarcator frontal
Cantitatea produsa zilnic, care ajunge in zona de maturare este de l29,36 m
3
. Asta
inseamna ca, in scopul de a pastra materialul pentru l5 zile in zona de maturare avem
nevoie de gramezi cu un volum total de 2.250 m. Materialul sta in 3,2 stive cu forma
trapezoidala.
Suprafata totala a zonei de maturare este de 3700 mp si include suprafetele necesare
pentru gramezi (l.850 m) si suprafata necesara pentru circulatia vehiculelor si pentru sita cu
tambur mobil.
Statia de &ortare
Autogunoierele care sosesc, ncrcate cu deeuri de materiale reciclabile vor intra n statie
pe poarta principal. Dup ce au fost cntrite, autogunoierele vor ptrunde n cldirea
destinat reciclrii materialelor prin uile electrice de acces. Fiecare u trebuie s aib un
sistem automat de deschidere/nchidere ori de cte ori un camion se aproprie. Camioanele
vor descrca materialele n sala de receptie, iar apoi vor prsi statia.
Un ncrctor frontal va fi folosit pentru a ncrca materialele pe o ramp. Un transportor
nclinat cu lanturi va transfera materialele pe o platform superioar la 3-4 metri deasupra
podelei cldirii, unde va fi pozitionat linia de sortare manual. Sortarea materialelor se va
efectua pe un transportor cu band cu micare lent care se deplaseaz prin fata
personalului care sorteaz. Zona aflat sub platforma de sortare va fi folosit drept zon de
depozitare temporar a materialelor sortate. Au fost luate n considerare l2 sectiuni de
separare. Fiecare sectiune va avea dou orificii la nivelul superior pentru receptionarea
materialelor. Fiecare orificiu va putea fi folosit de cel mult 2 muncitori. Astfel, fiecare sectiune
poate fi ocupat de pn la 4 persoane care sorteaz manual.
Personalul din fiecare sectiune va fi responsabil de colectarea unui tip de material specific i
de aruncarea acestuia prin orificiu n zona de depozitare temporar (siloz) la nivelul inferior.
La captul transportorului cu band de sortare, materialul va trece printr-o unitate de
separare magnetic pentru a colecta metale feroase. Materialele nereciclabile vor fi colectate
n containere, care vor fi duse la depozitul conform de deeuri n vederea depozitrii.
Sortarea manual va fi efectuat ntr-o hal nchis care permite alimentarea periodic cu
aer curat, extragerea aerului poluat, controlul temperaturii si functionarea n conditii de
sigurant.
Silozurile vor fi desprtite de pereti metalici. De ndat ce un siloz se umple, un motostivuitor
actionat electric sau un ncrctor frontal va mpinge materialul spre un transportor cu lant
care-l va conduce la unitatea de balotare. Unitatea de balotare va presa materialele sortate
(plastice, hrtie, metale) n form de cuburi, care vor fi depozitate n zona de depozitare n
interiorul cldirii statiei de sortare. Fractiile de sticl trebuie colectate n containere speciale
i vor fi reciclate aa cum sunt.
Descrierea este orintativa si nu limitativa. ln conformitate cu Legea 2ll/20ll se va
implementa sistemul de colectare cu patru pubele. ln consecinta statia de sortare va fi
proiectata astfel incat sa fie compatibila cu sistemul actual de colectare (doua pubele), dar
tehnologia adoptata va trebui sa fie flexibila, astel incat sa fie adaptata cu usurinta si fara
costuri suplimentare la sistemul de colectare cu patru pubele.
Se va prezenta detaliat fluxul tehnologic de sortare avand in vedere cele doua tipuri de
colectare, si se va demonstra viabilitatea sistemului fara costuri suplimentare.
l0.5 Parametrii tehnici de proiectare
Statia TM$
Deeurile care intr n sta|ia de compostare sunt conectate direct la sistemul de colectare.
Deeurile prezentate n continuare presupun existen|a unui sistemul de colectare cu dou
pubele
4
. Deeurile municipale solide n amestec, excluznd materialele reciclabile care vor fi
colectate separat, vor alimenta sta|ia de compostare. Cantitatea de deeuri n amestec
estimat pentru anul proiectrii (20l3) este de 63.869 tone.
Acest flux const din urmtoarele frac|ii principale:
Frac|ia umed
Metale feroase i
Reziduuri.
Calitatea preconizat a fluxului de intrare se regsete n urmtorul tabel.
Caracteri&tici privind calitatea !lu<ului de intrare
Material )rocent %N' TonaA %tHan'
Frac|ia umed
65,7 !",#!$
Metale feroase
!.# ",555
Reziduuri
%#.% 1&,"66
TOTAL 00G00 .(G6.=
Aa cum se arat mai sus, frac|ia umed reprezint 65.70 % w/w din fluxul de intrare, n timp ce
frac|ia uscat este estimat la 34.30 % w/w. Ca urmare a faptului c sistemul de colectare
adoptat este un sistem cu dou pubele, frac|ia metalelor feroase se estimeaz ca fiind foarte
mic, n timp ce restul deeurilor nu sunt reciclabile i nu exist nevoia pentru o tratare ulterioar.
E!icienta &tatiei TM$
Analiza optiunilor efectuat a artat c tratarea preferabil a deeurilor biodegradabile
trebuie s fie realizat ntr-o statie de tratare mecano-biologic simpl, care se va amplasa
mpreun cu depozitul de deeuri i unitatea de reciclare a materialelor, pentru a obtine
economii de scar.
!
O pubel (albastr) dedicat deeurilor uscate din ambalaje (toate tipurile de hrtie, metale feroase i
neferoase, plastic i sticl) i o alta (maro) pentru restul de DMS
Fractia umed va fi tratat ntr-o statie de tratare mecano-biologic simpl pentru a produce
produse similare compostului (PSC). Procesul de compostare care se va folosi va fi un
proces de aerare n celulele de compostare modulare. De asemenea, dac deeurile
organice sunt colectate separat, aceast solutie permite producerea compostului de calitate
bun. Capacitatea statiei de tratare mecano-biologic va fi n jur de 64.000 t/an (pentru a
acoperi nevoile tuturor zonelor). Se estimeaz c n timpul primului an de la implementare,
impurittile din pubelele pentru fractia umed vor fi mari, aadar statia va functiona n
principal ca o statie simpl de tratare mecanobiologic.
Dar acest lucru va avea loc treptat, avnd n vedere c participarea publicului va crete,
calitatea produsului similar compostului se va mbuntti de asemenea, iar acesta poate fi
acceptat n scopuri de fertilizare. Aadar, PSC pot fi utilizate cel putin la nceput ca materiale
de acoperire n depozitul de deeuri (aprox. l7.759 t vor fi necesare anual), iar restul va
putea fi utilizat la recultivarea gropilor de gunoi existente i a depozitelor de deeuri vechi
sau a altor zone contaminate, precum i n pduri, mine, cariere, iar cultivarea nu este
destinat consumului uman.
Ulterior, se estimeaz c produsul similar compostului va avea o calitate mai bun, fiind
posibil absorbtia sa pe piat.
Calculele de dimensionare au fost efectuate pe baza capacit|ilor de intrare. Pre-tratarea
mecanic a fost conceput pentru o capacitate total de 64.000 tone/an, cu func|ionare
peste 3l0 zile pe an, cu un schimb de 6h, mai precis 204,7 tone/zi sau aprox. 34,l tone/h.
Sistemul de tratare prin aerare a frac|iei biodegradabile va func|iona 350 de zile pe an, 24 de
ore pe zi.
)retratarea mecanica
Pre-tratarea mecanic se compune din dou linii identice, dotate cu urmtoarele
echipamente:
Tocator / masina de maruntit
Magnet permanent
Gratar rotativ (sit rotativ/ ecran rotativ)
La sfritul pre-tratrii se vor ob|ine urmtoarele frac|ii:
)ropriet45ile !rac5iilor preBtratate mecanic
De
e
uri
intr
ate
Mas zilnic
204.7
0
t/zi
Greutate
specific
0.35 t/m
3
Volum zilnic
584.8
6
m
3
/zi
Flu
xur
i
de
ie
ire
Fr
act
ia
um
ed

Mas
zilnic
l28.3
l
t/zi
Greutat
e
specific

0.55 t/m
3
Volum
zilnic
233.2
8
m
3
/zi
Fr
act
ia
us
cat

Mas
zilnic
73.38 t/zi
Greutat
e
specific

0.35 t/m
3
Volum
zilnic
2l0.6
7
m
3
/zi
Me
tal
e
fer
oa
se
Mas
zilnic
0.40 t/zi
Greutat
e
specific

0.4 t/m
3
Volum
zilnic
6.65 m
3
/zi
Se presupune c magnetul permanent separ 95% din totalul materialelor feroase iar
sita rotativ separ deeurile n dou fluxuri, unde frac|ia organic reprezint 55 %
w/w din deeul intrat n sta|ie.
Tratarea biolo9ica
Frac|ia umed ptrunde n celulele de compostare, unde e supus procesului de
aerare (oxidare) for|at. Materialul rmne n celule timp de 2l de zile, iar 30% din
totalul masei de intrare se pierde sub form de vapori de ap, CO2, compui volatili i
levigat.
)ropriet45ile !rac5iilor tratate biolo9ic
Fl
ux
uri
de
int
ra
re
Valori
zilnice
Mas
zilnic
l28.3l t/zi
Greutate
specific
0.55 t/m
3
Volum
zilnic
233.29 m
3
/zi
Valori
ciclice
Masa
deeurilor
per ciclu
509.39 t/ciclu
Greutate
specific
0.55 t/m
3
Volumul
deeurilor
per ciclu
926.l6 m
3
/ciclu
Fl
ux
uri
de
ie
Val
ori
cicl
ice
De
eu
sta
biliz
at
Masa
deeurilor
356.57 t/ciclu
Greutate
specific
0.44 t/m
3
ir
e
Volumul
deeurilor
8l0.39 m
3
/ciclu
CO2 l5.28 t/ciclu
Vapori de ap l32.34 t/ciclu
Levigat 5.20 t/ciclu
)uri!icarea
Frac|ia organic stabilizat de deeuri provenit din celulele de compostare este
ulterior cernut (trecut printr-o sit) n vederea separrii produsului de tip compost
de alte posibile amestecuri/ impurit|i.
)ropriet45ile !rac5iilor puri!icate
De
eu
sta
bili
zat
Mas zilnic 89.82 t/zi
Greutate
specific
0.44 t/m
3
Volum zilnic
204.l
4
m
3
/zi
Flu
xuri
de
iei
re
Pr
o
d
us
si
mi
la
r
co
m
p
os
tul
ui
Mas
zilnic
56.92 t/d
Greutat
e
specific

0.44 tn/m
3
Volum
zilnic
l29.3
6
m
3
/d
A
m
es
te
cu
ri
Mas
zilnic
l6.l7 t/d
Greutat
e
specific

0.40 t/m
3
Volum
zilnic
40.43 m
3
/d
Se estimeaz ob|inerea unei cantit|i de produs similar compostului de aprox. l7.759
t/an (~28% din intrri), n timp ce o cantitate de reziduuri de aprox. 23.384 t/an (~38
% din intrri) va fi depozitat n depozitul conform de deseuri Pierderile n cadrul
procesului de tratare biologic sunt de aprox. 20,438 t/an (~32 % din intrri).
Cantitatea de metalele feroase este de 830 t/an (~2 % din intrri).
O valoare critic ce trebuie calculat este numrul de celule de compostare necesare
pentru cantitatea anual total de deeuri intrate n sta|ie.
Dimen&ionarea proce&ului de tratare biolo9ic4
Volum zilnic alimentat n celulele de
compostare
205.8
2 m
3
/zi
Volumul celulei de compostare
400.0
0 m
3
/ciclu
Numr de zile pentru umplerea fiecrei
celule l.94 zile
Numr de zile n care frac|ia umed
rmne n interiorul celulelor 2l.00 zile
Nr. total de zile pentru fiecare ciclu 24.00 zile/ciclu
Numr de zile n care sta|ia primete
deeuri 3l2 zile/an
Cicluri de tratare per an pentru fiecare
celul l3
cicluri/a
n
Numr de celule 13 celule
Aa cum s-a explicat n tabelul de mai sus, numrul de celule de compostare necesar
pentru tratarea biologic a frac|iei umede este l3.
@ona de maturare
Dup purificare, materialul tratat biologic este trimis spre zona de maturare. Deeurile
aezate n grmezi rmn acolo timp de l5 zile n vederea maturrii i a ob|inerii
caracteristicilor finale dorite. Pentru a accelera procesul de maturare, deeurile sunt
amestecate periodic cu ajutorul unui ncrctor.
Cantitatea zilnic produs ce ajunge n zona de maturare este de l29,36 m
3
. Acest
lucru nseamn c pentru a pstra materialul timp de l5 zile n zona de maturare sunt
necesare grmezi cu un volum total de 2,250 m
3
.
Materialul se pstreaz n 3,2 grmezi trapeziodale avnd urmtoarele dimensiuni:
a : 8.00 m
b: 35.00 m
Pant: 60
0
h: l.6 m
al: 4.8 m
bl: 3l.8 m
Volumul grmezii este:

a
1

6#
#

a
b

b1
= 343 m
3
Suprafa|a total a zonei de maturare este de 3.700 m
2
, care include suprafe|ele necesare
grmezilor (l.850 m
2
), respectiv suprafa|a necesar pentru deplasarea vehiculelor i pentru
sita de cernere.
Statia de &ortare
Reciclarea se afl n legatur direct cu sistemul de colectare. Sta|ia de sortare
prezentat n continuare este compatibil cu sistemul de colectare cu dou tipuri de
pubele
5
. ln conformitate cu Legea 2ll/20ll se va implementa sistemul de colectare cu
patru pubele. ln consecinta statia de sortare va fi proiectata astfel incat sa fie compatibila
cu sistemul actual de colectare (doua pubele), dar tehnologia adoptata va trebui sa fie
flexibila, astel incat sa fie adaptata cu usurinta si fara costuri suplimentare la sistemul de
colectare cu patru pubele.
Se va prezenta detaliat fluxul tehnologic de sortare avand in vedere cele doua tipuri de
colectare, si se va demonstra viabilitatea sistemului fara costuri suplimentare.
Materialele reciclabile vor fi colectate separat de restul deeurilor municipale solide
(DMS). ln acest fel, se va asigura cu succes ob|inerea unui nivel corespunztor al
purit|ii. Cantitatea de materiale reciclabile colectate separat estimat pentru anul
proiectrii (20l3) este de aproximativ 33.73l tone. Cantitatea total estimat de
materiale reciclabile este de l8.982 t/an, pe cnd cea de reziduuri care trebuie
depozitate la depozitul conform de deseuri este de l4.749 t/an. Statia de sortare va fi
construit n cadrul Centrului de Management lntegrat al deseurilor din Lupac, alturi de
depozit si de statia de compostare. Suprafata necesar este de aproximativ 3.500m
2
.
Acest flux colectat separat se compune din urmtoarele frac|ii principale:
Hrtie: carton, hrtie tiprit, hrtie n amestec (3 frac|ii)
Plasticuri: folii, PElD, PET, PVC, resturi de plastic (5 frac|ii)
Sticl: sticl alb, sticl colorat (2 frac|ii)
Metale: feroase, neferoase (2 frac|ii)
Materiale nereciclabile.
Calitatea estimat a fluxului de intrare se regsete n urmtorul tabel.
Caracteri&tici calitative ale !lu<ului de intrare
Material Procent
Tonaj
t/an
Hrtie i carton 22.88% 7,7l7.65
Plastic 2l.l2% 7,l23.99
Sticl l2.32% 4,l55.6l
Metale l0.l6% 3,427.07
Nereciclabile 33.52% ll,306.68
TOTAL l00.00% 33,73l.00
E!icien5a &ta5iei
5
' pubel (albastr) dedicat deeurilor uscate din ambala*e (toate tipurile de +,rtie, metale -eroase i
ne-eroase, plastic i sticl) i o alta (maro) pentru restul de ./0.

lnstala|iile de reprocesare a materialelor reciclabile prezint limite privind nivelul de
contaminare acceptat. Standardele i nivelele admise de contaminare trebuie stabilite
i aprobate mpreun cu reprezentan|ii unit|ilor de reprocesare locale, fapt ce
implic n general stabilirea unor limite de greutate privind impurit|ile permise per
ton de material primit.
ln func|ie de nevoile pie|ei, frac|iile de materiale ce urmeaz a fi sortate n cadrul
sta|iei sunt:
A. Hrtie
I. Carton
II. Hrtie tiprit
III. Resturi de hrtie
B. Plasticuri
IV. Folii (PEJD
V. PEID
VI. PE!
VII. PVC
VIII. Resturi de plastic
C. "ticl
I#. Al$
#. %aronie (sticl colorat &n a'estec
D. %etale
#I. Feroase
#II. (e)eroase
Conform experien|ei dobndite pe plan interna|ional n unit|i similare, au fost luate n
considerare urmtoarele capacit|i proiectate pentru sortarea manual per frac|ie
separat:
Capacit45i de &ortare manual4
Material Rata de recuperareG
P9Hper&oan4H>
Hrtie 400
Carton 350
Plasticuri l60
Metale neferoase 250
Sticl 200
Trebuie notat faptul c sta|ia de sortare prezentat n continuare are la baz un proiect
flexibil ce poate fi modificat pe parcursul func|ionrii, n func|ie de cerin|ele pie|ei.
Calcule de proiectare
Aa cum s-a prezentat mai sus, hrtia i plasticul reprezint 44,00% w/w din fluxul de
intrare, n timp ce impurit|ile se ridic la 33,52% w/w.
)er&onal de &ortare
Calculele de dimensionare s-au efectuat pe baza capacit|ilor de intrare i a parametrilor
de proiectare prezenta|i mai sus si au rezultat l2 fluxuri de sortare.
)er&onal de &ortare manual4
Intrari Nevoi de &ortare manuala per linie
N dHd tHan P9H>Hlinie
P9H>Hper&oan
a
per&oan
a
rotunjire
2?artieHCarton 22.88% 7,7l7.65 4,l22 l2
l Carton 2.29% 77l.48 4l2 350 l.l8 2
2 Hartie tiparita 8.0l% 2,70l.60 l,443 400 3.6l 4
3 Resturi de hartie l2.58% 4,244.57 2,267 400 5.67 6
"2 )la&ticuri 2l.l2% 7,l23.99 3,805 26
4 PET (PlC l) 3.l7% l,068.47 57l l60 3.57 4
5 PElD (PlC 2) 3.l7% l,068.47 57l l60 3.57 4
6 PVC (PlC 3) 2.ll% 7l3.l6 38l l60 2.38 3
7 PEJD (PlC 4)
6
8.45% 2,850.l0 l,522 l60 9.5l l0
8 Resturi de plastic 4.22% l,423.78 760 l60 4.75 5
(2 Metale l0.l6% 3,427.07 l,830 2
9 Metale feroase
7
8.l3% 2,742.33 l,465
l0 Metale neferoase 2.03% 684.74 366 250 l.46 2
+2 Sticla l2.32% 6,305.93 2,220 l2
ll Alba 4.3l% l,453.57 776 200 3.88 4
l2 Colorata 8.0l% 2,702.09 l,443 7.22 8
Re!u8 33.52%
ll,306.6
8
6,039.89 -
Total 00200N 00200 ((2;( -
Pe baza celor de mai sus, vor fi necesare urmtoarele sec|iuni de sortare manual:
Carton: o sec|iune cu 2 muncitori.
Hrtie tiprit: o sec|iune cu 4 muncitori.
Resturi de hrtie: o sec|iune cu 6 muncitori.
PET: o sec|iune cu 4 muncitori.
PElD: o sec|iune cu 4 muncitori.
PVC: o sec|iune cu 3 muncitori.
PEJD: dou sec|iuni cu l0 muncitori.
Resturi de plastic: o sec|iune cu 5 muncitori.
Metale neferoase: o sec|iune cu 2 muncitori.
Sticl alb: o sec|iune cu 4 muncitori, n total 4 pozi|ii de sortare manual.
Sticl colorat: o sec|iune cu 8 muncitori, n total 4 pozitii de sortare manual.
Necesarul total de personal pentru sortarea manual (pentru ntreaga sta|ie de sortare
manual) este de 52 (cu excep|ia muncitorilor suplimentari ce acoper perioadele de
concedii de odiha i de boal), n timp ce numrul maxim de posturi disponibile este de
67.
Supra!a5a de depo8itare temporar4
"
#innd cont de cantitatea i randamentul sortrii manuale pentru frac$ia %&'D (polietilen de joas
densitate), s(au luat )n considerare dou sec$iuni de sortare manual
*
Metalele feroase +or fi sortate cu mijloace mecanice (e,- ma.net permanent)
Materialele sortate manual sunt depozitate temporar sub platforma de sortare, n fa|a
unit|ii de balotare. Calculele privind proiectarea au fost efectuate pentru a verifica n ce
msur capacitatea suprafe|ei de depozitare pentru fiecare flux separat acoper nevoile
zilnice de func|ionare. Fiecare compartiment de depozitare are un volum de depozitare
de 40 m
3
. Frac|iile de sticl, metalele neferoase i frac|ia de materiale de eliminat vor fi
colectate n containere cu o capacitate de 24 m
3
.
ln tabelul urmtor, ultima coloan prezint de cte ori trebuie cur|at, respectiv ndeprtat
pe zi fiecare compartiment de depozitare sau container.
Calcule privind &upra!a5a de depo8itare
Capacitate de &ortare manuala per linie
)rocentu
l de
recupera
re
tH8iHlinie Q9Hm
(
m
(
H8i
Depo8ita
re
temporar
a
m
(
Numarul
de
prelucrari
8ilnice
2?artieHCarton 6,N "20( ",2, ,2(=
l Carton 85% 2,l0 80.00 26.27 40 0.66
2 Hartie tiparita 85% 7,36 l00.00 73.60 40 l.84
3 Resturi de hartie 85% ll,56 l00.00 ll5.64 40 2.89
"2 )la&ticuri ;,N ;G" +"62" 62,.
4 PET (PlC l) 75% 2.57 40.00 64.2l 40 l.6l
5 PElD (PlC 2) 75% 2.57 40.00 64.2l 40 l.6l
6 PVC (PlC 3) 75% l.7l 40.00 42.86 40 l.07
7 PEJD (PlC 4) 75% 6.85 40.00 l7l.28 80 2.l4
8 Resturi de plastic 75% 3.42 40.00 85.56 40 2.l4
(2 Metale =0N =26= =626+ "2+;
9 Metale feroase
8
90% 7.9l l20.00 65.92 40 l.65
l0 Metale neferoase 90% l.98 60.00 32.92 40 0.82
+2 Sticla
=
;0N =2(" "=20. 2,,
ll Alba 70% 3.26 250.00 l3.04 24 0.54
l2 Colorata 70% 6.06 250.00 24.25 24 l.0l
,2
Nereciclabile
0
,02;, "00200 ",(2;. "+ 02,;
Total 062 G"6;2"=
Pe baza celor de mai sus:
i. Containerele pentru sticla alb trebuie schimbate o dat la fiecare 2 zile;
ii. Containerele pentru sticla colorat trebuie schimbate o dat pe zi;
iii. Containerele pentru materiale nereciclabile trebuie schimbate de l0 ori pe zi (n total,
ll containere pline pe zi).
Aceasta nseamn c un (l) camion desemnat s ncarce containerele va face un numr
maxim de 7 drumuri pe zi. Se consider c un camion este suficient pentru efectuarea
rutelor zilnice, 7 rute pentru depozitarea materialelor nereciclabilelor n depozitul conform
din apropiere (fiecare ciclu de nlocuire a unui container i transportul acestuia ctre
depozit necesit aproximativ 20 de minute) i 2-3 rute pentru schimbarea containerelor
pentru frac|ia de sticl.
/
Metalele feroase se +or sorta folosind un ma.net permanent si +or fi colectate intr(un container (a+and
o capacitate de 2! m
0
)
1
2ractia de sticla +a fi colectata in containere
34
Se refera la fractia ce se poate depo5ita final
ln ceea ce privete suprafa|a de depozitare temporar pentru celelalte frac|ii la fiecare
linie:
i. suprafa|a de depozitare pentru carton: va fi golit o dat la fiecare 2 zile;
ii. suprafa|a de depozitare pentru hrtia tiprit: va fi golit o dat sau de dou ori pe zi;
iii. suprafa|a de depozitare pentru resturile de hrtie: va fi golit de dou sau trei ori pe
zi;
iv. suprafa|a de depozitare pentru PET: va fi golit o dat sau de dou ori pe zi;
v. suprafa|a de depozitare pentru PElD: va fi golit o dat sau de dou ori pe zi;
vi. suprafa|a de depozitare pentru PVC: va fi golit o dat pe zi;
vii. suprafa|a de depozitare pentru PEJD: fiecare dintre cele 2 compartimente trebuie
golite de dou sau trei ori pe zi;
viii. suprafa|a de depozitare pentru resturile din plastic: va fi golit de dou sau trei ori pe
zi;
ix. suprafa|a de depozitare pentru metalele neferoase: va fi golit o dat pe zi;
x. suprafa|a de depozitare pentru metale feroase: va fi golit o dat sau de dou ori pe
zi.
Acest lucru nseamn c un ncrctor frontal desemnat golirea compartimentelor va
efectua maxim 25 de rute pe zi.
2 DESCRIEREA COM)ONENTELOR JI CERINIE 3ENERALE
ln acest capitol se definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul
Proiectantului si lnginerului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde
sunt implicate probleme contractuale. ln aceste cazuri este necesar si acordul scris al
lnginerului.
ln caz de neconformitate cu caietele de sarcini, lnginerul poate da dispozitii pentru
intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate
pe cheltuiala Antreprenorului, conform Conditiilor Generale ale Contractului.
La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate in proiect. Orice
propunere de inlocuire trebuie motivata de Antreprenor si aprobata de catre Proiectant si
lnginer.
Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de Conditiile Generale de Contract si de
Legea nr. l0/l995.
Acestea includ rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original
trebuie aprobata si inregistrata de el.
l. Amplasamentul lucrarilor:
Utilitati existente
Antreprenorul va avea obligatia sa organizeze intalnirile cu detinatorii de utilitati, precum si
ceilalti proprietari care sunt afectati de executia lucrarilor ori de cate ori este necesar, sa
asigure contracte de asistenta tehnica cu toti detinatorii de utilitati pentru a evita avariile
incidentale sau devierile inutile si implicit costuri suplimentare pe care nu le poate solicita
Benficiarului. lnaintea inceperii sapaturilor, Antreprenorul trebuie sa obtina toate aprobarile
companiilor utilitare care se intersecteaza sau merg in paralel cu sistemul de conducte, si sa
informeze despre intentia de incepere a lucrarilor daca este necesar in concordanta cu toate
regulamentele si legile locale.
ln plus Antreprenorul va obtine toate informatiile disponibile de la aceste companii utilitare si
de la altele daca este necesar, referitor la amplasarea retelelor de utilitare cunoscute de-a
lungul traseelor tuturor conductelor care trebuiesc pozate.
Antreprenorul este responsabil pentru localizarea precisa a utilitatilor (chiar folosind un
detector), iar in timpul executarii lucrarilor va lua toate masurile pentru evitarea provocarii de
pagube acestora.
Unde este necesar, acestea vor fi sprijinite in timpul sapaturilor si executiei sistemului.
Aceasta operatie se va executa conform instructiunilor proprietarului utilitatilor respective.
Daca apar pagube ale acestor utilitati in timpul lucrarilor, Antreprenorul va raspunde in fata
autoritatilor si va lua masuri pentru remedierea acestora. Antreprenorul va suporta costul
intregii reparatii ale utilitatilor avariate, fie din asigurari fie din resurse proprii.
Mentinerea in functiune a utilitatilor
Lucrarile vor fi planificate si executate in asa fel incat alimentarea cu apa si colectarea apei
uzate vor functiona in continuare doar cu scurte intreruperi si doar cu aprobare scrisa de
catre Beneficiar.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a asigura cooperarea continua cu
Beneficiarul, permitandu-i acestuia sa opereze si sa intretina reteua de distributie a apei,
reteua de canalizare si statiile de pompare existente pe toata perioada implementarii
lucrarilor.
Antreprenorul isi va restrictiona lucrul pe santierele alocate lui, si va pastra santierele,
drumurile de acces, pentru a permite Beneficiarului si celorlalti sa poata avea acces pentru
operarea zilnica.
Posibile obstructii
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a depasi efectele blocajelor /
obstructiilor posibil de intalnit in timpul lucrarilor de constructie, in special:
Obiecte ingropate (ziduri, fundatii ale unor structuri antice etc.)
Strazi inguste, sapaturi adanci, conditii precare ale solului
Utilitati ingropate (ex. cabluri electrice si de telefon, canale colectoare de suprafata,
conducte principale de furnizare a apei, sisteme de incalzire si conducte de gaze)
Managementul si re-directionarea traficului.
Prin alegerea metodelor pentru montarea conductelor, Antreprenorul se va asigura ca nu se
vor inregistra pagube asupra cladirilor, drumurilor, aleilor, altor constructii, conducte de
utilitati ingropate etc.
Antreprenorul va realiza si oferi o stransa coordonare cu autoritatile statutare si de utilitati din
oras, in timpul lucrarilor de constructie.
2. Organizarea de santier
Birouri pentru inginer
Antreprenorul va furniza intr-o locatie stabilita cu lnginerul un spatiu mobilat de birouri pentru
utilizarea exclusiva a lnginerului si personalului acestuia. Antreprenorul va oferi servicii
zilnice de intretinere pentru aceste birouri. Cladirea, facilitatile, amenajarea si echipamentul
vor fi aprobate de catre lnginer. Se va asigura sprijin rezonabil in domeniul transportului de
catre Antreprenor lnginerului Rezident si adjunctilor sai. Se va tine seama de suplimentarile
necesare in perioadele cand mai multe lucrari trebuie sa fie controlate in acelasi timp sau cu
o mica intarziere.
Laborator
Daca un laborator autorizat nu este disponibil in apropiere, Antreprenul va fonda, pe
cheltuiala sa proprie, un laborator mobil pentru prelevarea si incercarea materialelor, in
santier. Dimensiunea si dotarea laboratorului va fi corespunzatoare volumului de teste
necesare asigurarii calitatii, cu o camera speciala pentru depozitarea esantioanelor de
materiale, in conformitate cu Ordinul MLPAT Nr. 3l/N/l995. Antreprenorul va asigura toate
echipamentele si consumabilele necesare pentru prelevarea, testarea si inregistrarea
probelor, conform cerintelor de calitate. Echipamentul pentru efectuarea probelor va fi nou,
curatat permanent si va fi verificat si/sau calibrat periodic conform cerintelor legislatiei in
vigoare si/sau la cererea expresa a Beneficiarului.
Antreprenorul va avea in laborator un inginer, tehnicieni si laboranti calificati in testarea
materialelor de constructii.
Panouri de identificare a investitiei
Panourile de afisaj vor trebui sa respecte legislatia specifica in vigoare (Norma metodologica
din 26/08/2005 de aplicare a Legii nr. 50/l99l privind autorizarea executarii lucrarilor de
constructii) si in care vor fi declarate termenele de incepere si finalizare a obiectivului de
investitie.
3. Executia lucrarilor
Materiale
Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea
caracteristici si tolerante conform standardelor in vigoare sau altor prescriptii tehnice de
calitate aplicabile, in vigoare.
Materialele si produsele utilizate trebuie insotite de certificate de calitate, cu toate rezultatele
verificarilor si incercarilor la care se supun conform standardelor si vor fi omologate sau
agrementate tehnic in Romania, conform legii nr. l0/l995 si H.G. nr. 766/l0.l2.l997,
publicate in Monitorul Oficial nr. l2/24.0l.l995. Suplimentar, pentru materialele asociate cu
conductele de apa potabila, va trebui obtinut un aviz din partea Ministerului Sanatatii.
Toate echipamentele si materialele furnizate vor fi noi si concepute astfel incat sa asigure
cerintele de operare eficienta, in orice fel de conditii de lucru (presiunea, temperatura,
umiditatea, frecarea, sarcinile, vibratiile, intensitatea curentului etc, inclusiv variatiile de
temperatura din mediul ambiant) si sa corespunda cerintelor legislatiei romanesti privitoare la
constructie, precum si prevederilor tuturor normelor, normativelor si standardelor cerute in
constructii si instalatii, de legislatia in vigoare din Romania.
Echipamentele si materialele trebuie sa detina clasa de calitate industriala, sa respecte
standardele de constructie, cu rezistenta din proiectare si fabricatie. Toate echipamentele
care executa operatiuni similare trebuie sa fie de acelasi tip si perfect interschimbabile pentru
a limita stocul necesar de piese de schimb.
La montajul tuturor utilajelor si echipamentelor se vor respecata cu strictete toate indicatiile si
conditiile stipulate de Furnizori. Orice derogari, ajustari sau modificari ale acestora vor trebui
aprobate de Furnizor, Proiectant si Beneficiar.
Abaterile de executie din punct de vedere al gabaritelor pieselor si al calitatii materialelor
folosite se vor remedia de Antreprenor pe cheltuiala acestuia.
Cerintele prezentului caiet de sarcini nu vor exonera Antreprenorul de a realiza
verificari/incercari, precum si de alte activitati pe care le considera necesare pentru
asigurarea calitatii materialelor si a executiei.
Antreprenorul este responsabil de includerea in lucrarile executate numai a materialelor si
componentelor fabricate conform standardelor internationale sau a standardelor si
normativelor emise de Oficiul Roman pentru Standarde. Orice materiale aprovizionate pe
santier sub cerintele standardizate, fie ca au fost sau nu receptionate inainte de expeditie,
vor fi inlocuite pe cheltuiala Antreprenorului.
Toate aparatele si utilajele trebuie sa indeplineasca cele mai inalte conditii cerute de cele
mai noi standarde tehnice cu privire la alegerea materialelor, constructii, prelucrare si
functionare optima.
lnainte de aprobarea inlocuirii unui material, articol sau statie sau ansamblu de constructie
Beneficiar va lua in calcul urmatoarele consideratii minime :
Conformitate deplina cu criteriile de proiectare, arhitecturala si de inginerie, cu
conceptele de proiectare, si cerintele de performanta;
Cerinte legate de dimensiuni fizice pentru satisfacerea limitelor de spatiu aratate in
desene;
Permutabilitatea partilor si componentelor;
Accesibilitate la intretinere preventiva si demolare si inlocuire posibile
Compatibilitate cu alte materiale, ansambluri si componente;
Conformare deplina cu toate cerintele de aplicare a testelor;
Conformitate deplina cu cerintele de garantie.
Acceptaterea inlocuirilor nu va elibera Antreprenorul de responsabilitatea sa din contract si
de diferitele garantii oferite in contract.
Materialele si componentele vor fi depozitate astfel incat sa se pastreze calitatea si conditiile
de standard cerute de contract. Nu se va permite contactul intre materiale diferite intre care
pot aparea reactii galvanice.
Materialele si componentele vor fi manipulate astfel incat sa se evite orice daune sau
contaminare si in concordanta cu toate recomandarile aplicabile ale producatorului.
Utilizarea, instalarea, aplicarea sau fixarea materialelor si componentelor se va face in
concordanta cu recomandarile aplicabile ale producatorului. Unde este cazul, Antreprenorul
se va folosi de orice servicii tehnice consultative oferite de producatori.
Producatorul sau furnizorul trebuie sa se asigure si sa dea asigurari ca tuburile, racordurile si
piesele din PE electrosudabile sunt din acelasi material sau echivalent, indicele de fluiditate
al racordurilor si pieselor trebuie sa fie echivalent cu cel al tuburilor si sa se incadreze in
tolerantele de sudura ale acestora.
Producatorul sau furnizorul trebuie sa indice: tipul, calitatea si normele racordurilor si pieselor
propuse si sa asigure respectarea tolerantelor pentru dimensiunile geometrice ale furniturii.
Pe toata durata Contractului, Antreprenorul va procura, intretine si folosi aparatura necesara
pentru probe, pregatirea si testarea materialelor.
ln santier, bunurile se vor inspecta vizual, examinandu-se atat concordanta caracteristicilor
tehnice indicate pe produse/echipamente/transa de materiale, cu cele mentionate in
documentatia de insotire, cat si starea fizica a bunurilor livrate, cu precizarea eventualelor
deteriorari survenite in timpul transportului.
Furnizorul va efectua impreuna cu Antreprenorul testele de garantie pentru demonstrarea
parametrilor de garantie solicitati.
Utilaje si echipamente cu montaj
Furnizorul va trebui sa asigure pe intreaga perioada a instalarii echipamentelor asistenta
tehnica in santier, sa supervizeze si sa asigure testarea bunurilor livrate in conformitate cu
prevederile contractului de furnizare.
ln cazul unei livrari neautorizate, i se poate cere Furnizorului, pe cheltuiala sa, sa returneze
producatorului bunurile respective pentru inspectie si/sau participarea la testare a inginerului
inspector.
ln plus, Furnizorul, pe perioada instalarii, va fi responsabil, alaturi de Antreprenor, pentru
punerea in functiune a echipamentelor furnizate. Toate reperele vor avea etichete clare in
limba romana, cu o scurta descriere si numarul de reper. Echipamente vor fi furnizate
impreuna cu o documentatie tehnica insotitoare in limba romana care va cuprinde minim
urmatoarele:
Agrement tehnic;
Standardele lSO, DlN, UNl, CEN; Standardul de productie
Carte tehnica;
Caiete de sarcini pentru montaj;
lnstructiuni de punere in functiune;
lnstructiuni de exploatare;
lnstructiuni de montaj;
lnstructiuni de asamblare (daca este cazul);
Certificate de atestarea calitatii;
lnregistrarile privind testele, verificarile si controalele;
Specificatia pieselor de prima dotatie
Desen de ansamblu, cu dimensiuni de gabarit;
Detalii pentru subansamble (daca este cazul);
Detalii piese inglobate in parte de constructie (daca este cazul);
Detalii de repere (daca este cazul).
Receptia echipamentelor sj a documentelor insotitoare se va face, de catre Antreprenor, in
conformitate cu legislatia romana in vigoare, (HG 5l/96 privind aprobarea Regulamentului
de receptie a lucrarilor de montaj utilaje, echipamente, instalatii tehnologice si a punerii in
functiune a capacitatilor de productie).
La receptia echipamentelor intre Antreprenor si Furnizor se vor incheia acte ce vor atesta
urmatoarele:
data receptiei;
documentele insotitoare ale echipamentelor si eventuale lipsuri fata de cerintele
contractului de furnizare;
starea coletelor (se va consemna daca acestea prezinta lovituri, deteriorari);
modul de protejare a suprafetelor de etansare si a axelor de cuplare, precum si starea
acestora.
Orice bunuri care vor fi gasite, dupa livrarea pe santier, ca fiind inferioare standardului, chiar
daca au fost inspectate inaintea expedierii, vor fi inlocuite pe cheltuiala Furnizorului.
Furnizorul va garanta din punct de vedere calitativ, constructiv si functional echipamentele
livrate. Furnizorul va prevedea piese de schimb si consumabile.
Personal
Antreprenorul este incurajat, in masura in care este posibil si rezonabil, sa angajeze personal
si forta de munca care sa aiba calificare si experienta corespunzatoare. Responsabilitatea
privind angajarea, instruirea si perfectionarea personalului cade in sarcina exclusiva a
Antreprenorului.
4. Utilaje si auto
Utilaje motorizate
Contractorul va procura utilaje care trebuie sa fie eficiente si potrivite pentru a asigura o
calitate satisfacatoare a lucrarilor si un randament care vor asigura incheirea Lucrarilor in
intervalul de timp stipulat in Documentele de Licitatie. Daca in orice moment astfel de utilaje
par sa fie ineficiente, nepotrivite sau insuficiente pentru asigurarea calitatii lucrarilor necesare
sau data limita de incheiere a lucrarilor, lnginerul poate cere Contractorului sa creasca
eficienta, sa schimbe caracterul sau sa inchirieze utilaje aditionale, iar Contractorul se va
conforma unui astfel de ordin. Daca lnginerul nu da un astfel de ordin, atunci Contractorul nu
va fi eliberat de obligatiile sale de a asigura calitatea Lucrarilor si perioada de executie.
Utilajele motorizate vor fi proiectate pentru a face fata exploatarii continue pe perioade
prelungite cu masuri minime de intretinere.
Antreprenorul va verifica posibilitatea utilizarii lubrifiantilor folositi initial si specificati in
manualul de intretinere in conditii de exploatare prelungita la temperaturi ambientale maxime
fara ca acestia sa se supraincalzeasca.
Pe cutiile de viteze vor fi marcate datele de indentificare ale producatorului precum si
vitezele si puterea la iesire.
Dispozitive de protectie si etichete
Utilajele vor fi dotate cu dispozitive de protectie pentru a evita ranirea de persoane, si pentu
a corespunde regulamentelor de siguranta europene.
Sistemele vor fi prevazute cu dispozitive de protectie corespunzatoare, pentru toate
componentele motorizate. Toate piesele rotative si oscilante, curelele de transmisie etc. vor fi
acoperite conform cerintelor lnginerului pentru a se asigura atat intretinerea cat si siguranta
personalului de exploatare.
Desi dispozitivele de protectie vor fi realizate corespunzator si durabil, acestea vor fi usor de
inlaturat pentru a se realiza accesul la lnstalatii. Dispozitivele de protectie vor fi proiectate
astfel incat accesul la lagare, puncte de lubrifiere, aparataj etc. sa se realizeze cu usurinta.
Furnizarea si aplicarea etichetelor de avertizare pentru toate utilajele actionate automat,
existente anterior sau noi, vor fi in grija Antreprenorului.
Toate informatiile de indentificare si etichetele de avertizare vor fi in limba romana.
Dispozitivele de protectie ale utilajelor vor fi executate din plasa sudata din otel inxodabil sau
din alte materiale rezistente la coroziune. Nu vor fi utilizate suruburi autoforante.
Marcarea utilajelor
Pe fiecare utilaj, instalatie, instrument si rezervor vor fi montate placi (de aproximativ l20 x
80 mm) realizate din materiale rezistente la apa si durabile, cupru sau otel inoxidabil, ce vor
indica tipul si randamentul; textul va fi scris in limba romana, si se vor stipula producatorul,
tipul, anul de fabricatie, numarul de serie si parametrii de exploatare importanti. Placile vor fi
fixate in locuri vixibile, cel mai tarziu in etapa de asamblare. Daca utilajele nu sunt vizibile
sau accesibile, vor fi furnizate placi suplimentare care vor fi plasate in locuri vizibile.
Placile de informare, sagetile ce indica directia de curgere sau panourile de instructiuni
pentru conducte lungi vor fi plasate, cu aprobarea lnginerului in locuri vizibile, la inceputul
sau la capatul sectiunilor de conducta, indicatoarele fiind fixate in sectiuni importante din
punct de vedere al exploatarii.
Fiecare utilaj va primi un numar unic de identificare acordat de comun acord cu lnginerul.
Culoarea si marimea scrisului pe indicatoarele su forma de placi sau benzi vor fi alese de
comun acord cu lnginerul.
Toate utilajele trebuie sa primeasca aprobari si sa fie contina simbolul CE pe etichete,
conform Directivei masini a UE.
lnvestitia va cuprinde urmatoarele componente:
B Statie de sortare proiectare si executie
B Statie de tratare mecano-biologica proiectare si executie
B Celula de depozitare aferenta depozitului executie
B Depozitul de deseuri - executie
B Statie de epurare executie
B retele interioare (drumuri si retele edilitare) proiectare si executie pentru TMB si
statia de sortare (proprii statiilor si de conectare la retelele principale, precum si
drumul de legatura D4 cu lungimea de aproximativ 500 m); executie pentru retelele
aferente depozitului de deseuri si celulei de depozitare.
"2 LUCRFRI DE CONSTRUCTII CIVILE
l2.l Generalit|i
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a
elementelor din beton si beton armat.
Lucrarile de constructii pentru fundatii, infrastructura si suprastructura din beton armat sau
precomprimat trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile acestui capitol, si cu anexele l.l,
l.2, l.3, l.4, l.5 din NE 0l2-99 aprobat de MLPAT prin Ordananta 59/N din august l999 si
prevederile STAS l0ll2/2-87 si STAS l799-88.
Compozitia unui beton trebuie sa asigure cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia
conform tabelului 5.4. din Codul NE 0l2-99.
Cerintele pentru asigurarea rezistentei prescrise sunt date prin:
Relatia intre raportul apa/ciment (A/C) si rezistenta la compresiune a betonului, relatie
determinata pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o varsta data a
betonului.
Clasele de rezistenta si rezistentele caracteristice determinate pe epruveta cilindru sau
cub, conform pct.7.2.l. din NE 0l2-99.
Cerintele pentru durabilitatea betonului sunt exprimate pe baza unor reguli care privesc
compozitia betonului si alegerea materialelor.
Astfel, in functie de clasa de expunere a constructiei in concordanta cu NE 0l2-99 (in mediu
uscat, umed, umed cu inghet si agenti de dezghetare, mediu marin sau mediu chimic
agresiv) si influenta regimului mediului asupra cladirii (normal / moderat / sever) cerintele
minime pentru a asigura lucrabilitatea necesara a betonului sunt indicate in NE 0l2-99
tabelul 5.4. iar dozajul minim de ciment pentru asigurarea durabilitatii betonului, acelasi Cod.
Pentru expunerea structurii la medii mai severe, raportul apa / ciment (A/C) va fi mai mic.
Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii conditiilor de mediu inconjurator
si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte:
Selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat acestea sa nu contina
impuritati care pot dauna durabilitatii sau sa produca coroziunea armaturii.
Alegerea compozitiei betonului astfel incat betonul:
1 sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit;
1 sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru
protejarea armaturii;
1 sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (ex. reactia alcalii agregate);
1 sa reziste actiunilor externe cum ar fi cele din mediul inconjurator.
Amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se
faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in
amestec, sa nu intre in segregare .
Tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor necesare si
protejarea corespunzatoare a armaturii.
Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si
pastrarea caracteristicilor betonului la actiunile fizico-chimice pe timpul duratei de existenta
proiectate, sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului.
ln NE 0l2-99 se fac referiri la stabilirea gradului de impermeabilitate necesar betonului,
functie de clasa de expunere.
STAS 3622-86 stabileste nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul lor de
impermeabilitate:
Adancimea limita de patrundere a apei (mm) Presiunea apei
(bar)
l00 mm 200mm
Gradul de impermeabilitate
P 4
l0
P 4
20
4
P 8
l0
P 8
20
8
P l2
l0
P l2
20
l2
Rezistenta la inghet-dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de
numarul de cicluri de inghet-dezghet trebuie sa satisfaca nivelele de performanta indicate in
STAS 3622-86:
Gradul de gelivitate al betonului Nr. de cicluri inghet- dezghet
G 50 50
G l00 l00
G l50 l50
l2.2
l2.3 Lucrrile de terasamente
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilor de
terasamente.
La orice alte lucrari legate de terasamente, Antreprenorul trebuie sa tina cont de previziunile
standardelor si normelor in vigoare.
Antreprenorul trebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat, sa
faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea acestor
Caiete de Sarcini si la cererea lnginerului, Antreprenorul trebuie sa faca teste suplimentare
pe langa cele cerute de aceste Caiete de Sarcini.
ln cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini, Contractorul poate
cere intreruperea lucrarilor si sa indice actiunile necesare care se vor face pe cheltuiala
Antreprenorului.
TRASAREA
lnainte de inceperea lucrarilor de terasamente, Antreprenorul va face trasarile in concordanta
cu proiectul.
Antreprenorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar
restaurarea si relocarea lor.
LUCRARl PRELlMlNARE
lnainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari
preliminare:
defrisare;
indepartarea de frunze, crengi, iarba, buruieni, si altele;
indepartarea si depozitarea stratului vegetal;
uscarea pamantului;
demontarea structurilor existente;
pregatirea si aprobarea de catre lnginer a Procedurilor de Executie a lucrarilor de
terasamente.
Unde este necesar, Antreprenorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii cu radacini si
va cara materialul in concordanta cu normele si pe cheltuiala sa. Antreprenorul trebuie sa
respecte formalitatiile legale.
Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, si in cazul refolosirii acestuia,
se va stoca in depozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2 m inaltime.
Structurile subterane, subsolurile, fundatiile se vor demola conform prevederilor proiectului.
Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat, sau contine zapada sau
gheata. Lucrarile de terasamente vor fi intrerupte daca conditiile din aceste Caiete de Sarcini
sunt compromise.
LUCRARl DE EXCAVARE
Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri ale fluxului
de lucru este necesara respectaea urmatoarelor conditii:
Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste:
1 Teren slab coeziv: 0.75m
1 Teren mijlociu: l.25m
1 Teren tare si foarte tare: 2.00m
lnclinarea maxima a taluzului, stabilita de catre Antreprenor, nu va fi mai mare de:
1 Nisip, balast: 2:3;
1 Nisip argilos: l:l;
1 Argila nisipoasa: 4:3;
1 Argila: 3:2;
1 Roca: 6:l.
Antreprenorul este responsabil de asigurarea stabilitatii taluzurilor si acolo unde este cazul
va reduce aceste limite definite mai sus, in special in cazul prezentei apei in aceste zone.
Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare in trepte) inainte de operatiunile de
umpluturi si compactari; costurile cu manopera, materialele si utilajele folosite in acest scop
vor fi prevazute in preturile unitare ale Antreprenorului.
La inceperea lucrarilor de sapaturi, lnginerul va verifica incheierea si buna executie a
lucrarilor pregatitoare.
Executarea lucrarilor de excavare se face, de regula, mecanizat, sapatura manuala fiind
folosita numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificata din punct de
vedere tehnicoeconomic. ln timpul executarii sapaturilor, trebuie avute in vedere
urmatoarele aspecte:
mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii pe o distanta suficienta pentru
a nu periclita constructiile invecinate;
cand turnarea betonului de fundatii sau a celui de egalizare nu se face imediat dupa
executarea sapaturii, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata cu cel putin 30 cm
decat cota finala, pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizicomecanice ale
terenului de sub talpa de fundatie;
sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel incat pentru orice faza a lucrului,
fundul sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura
colectarea apelor;
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a evacua apa colectata in zona
excavata;
sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in acest
scop sapatura se va opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmand ca diferenta
sa fie executata manual;
pe parcursul executiei, Antreprenorul are obligatia de a solicita prezenta
geotehnicianului pe santier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili daca natura
terenului de fundare corespunde cu studiul geotehnic, si pentru intocmirea Procesului
Verbal natura teren de fundare;
in cazul aparitiei pe fundul gropii, a unor crapaturi in teren, Antreprenorul va informa
lnginerul, iar masurile necesare vor fi luate de Geotehnician si Proiectant, cu acordul
lnginerului;
in cazul umezirii superficiale datorate precipitatiilor atmosferice, fundul gropii trebuie
lasat sa se usuce, dupa care se vor indeparta cei 30 cm, prin sapatura manuala, se va
aviza ternul de fundare de catre Geotehnicia, si apoi se poate incepe turnarea
betonului de egalizare.
CONDlTll PENTRU SANTlER
Antreprenorul:
Nu va incepe nici o lucrare decat dupa primirea amplasamentului si a reperelor de
nivel, pe baza unui Proces Verbal de predare amplasament, semnat de catre
Beneficiar/lnginer, Proiectant si Antreprenor.
lnainte de inceperea lucrarilor, se va consulta cu autoritatile competente asupra pozitiei
si tipurilor de trasee (conducte) subterane care pot fi intalnite.
EXCAVAREA PAMANTULUl VEGETAL:
Antreprenorul:
Va excava stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura, pe o adancime stabilita
de lnginer. Va excava o adancime de minim 30 cm de strat vegetal in zonele in care se
prevad plantari si va pastra materialul excavat pentru reutilizare;
Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat
separat de alte materiale. Di&tanta ma<ima pe care va !i tran&portat nu va depa&i
.0 m.
lmprastierea si nivelarea unui strat de pamant vegetal in grosime uzuala de l0 cm sau
pana la 30 cm in zonele indicate pe planuri pentru plantare arbusti si iarba.
EXECUTAREA FUNDATlEl
Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in planuri.
Antreprenorul va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situatiilor in
cazul prabusirilor locale/malurilor in zonele excavate; acestea se vor racorda in trepte,
se vor face umpluturi/compactari cu material corespunzator de umplutura sau cu beton
de completare, in cazul in care nu se poate realiza compactarea; toate aceste masuri
nu vor implica modificari asupra volumului net de lucrari.
lnainte de inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si inscrierea in
tolerantele admise, conform STAS 9824/l "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a
constructiilor civile, industriale si agricole".
STRATUL PORTANT
Daca la nivelul indicat, terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va anunta
Proiectantul/lnginerul, care va stabili modul de continuare a lucrarilor. Straturile de pamant
necorespunzator precum si rocile masive gasite in amplasament vor fi indepartate, iar
golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor lnginerului.
EVACUAREA APEl
Antreprenorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente:
drenarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasamente;
mentinerea nivelului scazut a apei din excavatii pentru a permite executarea lucrarilor.
Pentru realizarea acestor cerinte, Antreprenorul trebuie:
sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei;
evacuarea apei in concordanta cu planul din proiect pentru mediul ambiant.
Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunzator si traseele de evacuare a apei.
ELlMlNAREA MATERlALELOR
Materialele excavate necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus vor fi indepartate
din santier. lnginerul poate cere Antreprenorului sa retina materialul neadecvat de pe santier
pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor.
Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi deviate conform indicatiilor din planuri.
Daca in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de drenaj sau canale subterane trebuie
informat lnginerul caruia i se vor cere instructiuni.
Daca sunt intalnite trasee subterane, altele decat cele indicate in planuri, vor fi informati atat
Proiectantul cat si lnginerul, Autoritatile competente si se vor obtine instructiuni de la acestia.
Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate.
Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate.
DESCOPERlRl ARHEOLOGlCE
Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri
imediat lucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform
legii.
LUCRARl DE UMPLUTURA
Se imprastie si se niveleaza umplutura de pamant in straturi afanate de cate 20 cm. Se
depune umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de deasupra. Se
va reface umplutura compactata acolo unde s-a deteriorat in cursul executiei lucrarilor.
Fiecare strat de umplutura va fi compactat cu atentie si consolidat pana la minim 95% din
densitatea maxima masurata in testul Proctor pentru gradul de compactare conform STAS
l9l3/l3-83. Gradul de umiditate al umpluturii trebuie sa fie de 2% din continutul optim de
umezeala, pentru material granular si intre de 0,8 si l,2 ori limita plastica pentru materialele
coezive.
EXECUTlA LUCRARlLOR DE EXCAVATll PE TlMP FRlGUROS
Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederile din Cl6-84
"Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente"
aplicabile acestui tip de lucrare. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare in
caietul de sarcini.
EXECUTAREA SAPATURlLOR
Va fi inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superficial, astfel
incat sa se evite o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte de
turnarea unor fundatii.
La sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat, pentru a nu se forma
gheata in jurul punctului de lucru si pentru a impiedica infiltratea apei sub talpile de fundatie.
Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare, scarificatoare, buldozere
vor trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se de resturile
de pamant.
TRANSPORTUL PAMANTULUl PE TlMP FRlGUROS
Transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de a incepe sa
inghete, in conformitate cu tabelul urmator:
Temperatura aerului (C ) Timpul de incepere a inghetarii (min)
- 5 90
-l0 60
-l5 50
EXECUTAREA UMPLUTURlLOR PE TlMP FRlGUROS
Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau mecanice
daca se respecta urmatoarele conditii:
Procesul tehnologic si conditii de realizare Temperatura Durata
Saparea, transportul asternerea in umplutura si
compactarea pamantului neinghetat.
+lC
Durata totala de
executie
Saparea pamantului pentru asezarea in
umplutura, din zone in care terenul nu este
inghetat.
+lC Durata de sapare
Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau
pe stratul inferior neinghetat
+lC
ln momentul asternerii
stratului
La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel, executarea umpluturilor se opreste si
se vor lua masuri de protejare atat a suprafetelor decapate cat si a celor realizate prin
umplutura.
Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrate pe portiuni mici de
teren, activitate care trebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de
lucru portiunea de lucrare sa fie complet terminata.
La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar asternerea se
va face in straturi subtiri de 20 cm si se va alterna cu compactarea lor.
lndiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de
ploaie sau ninsoare, iar umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spalarii.
VERlFlCAREA CALlTATll LUCRARlLOR. ABATERl ADMlSE
Verificari inaintea inceperii lucrarilor
lnaintea inceperii sapaturilor trebuie facute urmatoarele verificari:
Existenta PV predare primire: amplasament si a bornelor de reper, cu mentionarea si
posibil pastrarea eventualelor trasee ingropate;
Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina informatii
referitoare la:
1 stratificatia terenului;
1 grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor;
1 cota apelor subterane;
1 cota apelor subterane;
Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda:
1 planul general de fundatii;
1 planul de sapaturi (umpluturi);
1 detalii de executie fundatii;
La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, se vor verifica pentru fiecare in parte,
dimensiunile si cotele de nivel realizate, si natura terenului de fundare.
Materiale de umplutura
Se vor transmite probe de sol la laborator pentru testare conform instructiunilor lnginerului/
lnginerului Geotehnician. Fiecare proba de pamant coeziv granulat va cantari 25 kg cat si
probele de pamant necoeziv format din pietris grosier.
Probele de sol vor fi luate in conformitate cu STAS l242/l ,Teren de fundare. Principii de
cercetare geologica, tehnica si geotehnica a terenului de fundare".
Antreprenorul va fi informat, dupa primirea rezultatelor incercarilor de laborator, asupra:
Tipului de materiale de umplutura aprobate;
Continutului maxim de umiditate la care materialele de umplutura vor fi supuse
compactarii.
Lucrari de compactere
Se va furniza pamant de umplutura compactat pentru incercari cu o frecventa de o incercare
la fiecare 400 mp pentru fiecare strat de umplutura. ln rezultatele incercarilor va fi acceptata
o compactare standard de minim 95% din densitatea uscata determinata cu testul standard
Proctor.
Abateri admise
Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:
Pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor: l0 mm;
Pozitia in plan vertical a cotei de nivel: l0 mm ;
Abateri dimensionale ale elementelor.
ln plan orizontal:
- inaltimi pana la 2 m: 20 mm;
- pentru toata inaltimea 2 m: 30 mm ;
lnclinarea fata de verticala a muchiilor:
( pentru l m: 3 mm;
( pentru toata inaltimea: l6 mm;
Abateri admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect:
pentru sistematizari verticale : mediu l0 % ; minim l5 %;
in jurul fundatiilor si subsolurilor : mediu 5 % ; minim 8 %;
in santuri de conducte : mediu 5 % , minim 8 %.
l2.4 Cldirile
Cladirile realizate in cadrul prezentului contract vor fi de doua feluri: constructii din beton
armat si constructii metalice. ln continuare se vor prezenta caietele de sarcini pentru ambele
tipuri de structuri.
STRUCTURI DIN $ETON ARMAT
CERlNTE DE BAZA PRlVlND COMPOZlTlA BETONULUl - NlVELE DE
PERFOMANTA
Cerinte de ba8a
Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in doua moduri:
amestecul de beton proiectat la statie de producator si controlat de un laborator
autorizat; supus aprobarii Proiectantului/lnginerului;
amestecul de beton prescris (prin caietul de sarcini si/sau de utilizator) si controlat de
un laborator autorizat.
l. Amestecul de beton proiectat:
Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre
producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator
autorizat. Compozitia betonului trebuie proiectata avand in vedere prevederile prezentului
caiet de sarcini si Codului NE 0l2-99.
ln cazul amestecului de beton proiectat trebuie specificate datele de baza privind compozitia
betonului:
clasa de rezistenta (conf. prevederilor din proiect);
dimensiunea maxima a agregatelor (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);
consistenta betonului proaspat (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);
raportul A/C maxim (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);
tipul si dozajul minim de ciment (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini).
2. Amestecul de beton prescris:
ln proiect se specifica urmatoarele date de baza in concordanta cu standardele si
reglementarile tehnice in vigoare:
Dozajul de ciment la mc de beton / clasa betonului;
Tipul si clasa cimentului;
Consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat;
Tipul de agregate;
Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate;
Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos.
Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul armat, in functie de conditiile de
expunere, se stabileste conform NE 0l2-99 (cap. 5 tabel 5.5. si precizarilor din anexa l.4).
Dozajele minime sunt valabile in cazul folosirii agregatelor de 0 - 3l mm; pentru agregatele
de 0 - l6 mm dozajele se sporesc cu l0%.
ln cazul folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor, sau folosirii de aditivi reducatori de
apa, cu avizul unui institut de specialitate si acordul Proiectantului/lnginerului se pot adopta
dozaje de ciment inferioare celor din tabelul urmator:
Pentru clasa l de expunere (normala):
Beton simplu Beton armat
l50 kg/m3 250 kg/m3
Stabilirea tipului de aditiv se face de catre:
Proiectant, in cazul in care utilizarea aditivului este impusa prin proiect.
Antreprenor, in urmatoarele cazuri:
1 Realizarea cerintelor impuse de tehnologii speciale de executie, iar tipul de aditiv
nu este prevazut prin proiect;
1 Executarea lucrarilor in alte conditii decat cele normale (pe timp calduros sau
friguros);
1 Prepararea betonului pe santier, iar prin proiect nu este stabilit tipul de aditiv;
1 Obtinerea rezistentelor de control pe faze la termene scurte.
Furnizorul de beton/Producatorul, pentru realizarea cerintelor de lucrabilitate,
rezistenta, imbunatatirea omogenitatii betonului si dupa caz, a maririi duratei de
transport.
Consistenta betonului la locul punerii in opera se stabileste de catre Antreprenor, in
conformitate cu prevederile tabelului l.4.3. din NE 0l2-99, astfel incat betonul sa poata fi
transportat si pus in opera in conditii optime.
Cla&e de per!ormanta ale betonului
Pentru betonul proaspat:
Consistenta, ca masura a lucrabilitatii, poate fi determinata conform pct. 7.l.l din EN
0l2-99 prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de
compactare si raspandire;
Continutul de aer poate fi determinat conform STAS 5479-88 folosind metode
gravimetrice sau volumetrice sub presiune.
Densitatea aparenta a betonului proaspat trebuie sa fie in concordanta cu STAS l759-
88.
Pentru betonul intarit:
REZlSTENTA LA COMPRESlUNE Clasa betonului este definita pe baza rezistentei
caracteristice fck cil (fck cub) care este rezistenta la compresiune in N/mmp determinata pe
cilindrii de l50/300 mm (sau pe cuburi cu latura de l50 mm) la varsta de 28 zile, sub a
carei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.
clasa
C
4/5
C
8/l0
C
l2/l5
C
l6/20
C
20/25
C
25/30
C
30/37
C
35/45
C
40/50
C
45/55
C
50/60
fck cil 4 8 l2 l6 20 25 30 35 40 45 50
fck cub 5 l0 l5 20 25 30 37 45 50 55 60
Pentru a determina clasa betonului, conform EN 0l2-99, se folosesc probe cub cu
dimensiunile l50xl50xl50 mm si probe cilindrice de l50mm si h=300 mm.
ln unele cazuri speciale este necesar sa se determine cresterea rezistentei la perioade
stabilite de timp pe probe de dimensini similare cu cele folosite la determinarea clasei
betonului. Mostrele vor fi pastrate in conditii similare ca cele ale structurii expuse si vor fi
testate la perioade prestabilite de timp. Cand nu exista mostre se vor efectua incercari
nedistructive pe structura.
Nivelele de performanta ale betonului functie de gradul de permeabilitate si rezistenta la
inghet sunt mentionate in STAS 3622-86.
Rezistenta la inghet-dezghet va fi in concordanta cu tabelul 7.2.2 al normativului NE 0l2-99.
Rezistenta la compresiune se va determina la 28 de zile in concordanta cu STAS 24l4/9l si
clasificata astfel:
Beton usor, cu densitate aparenta in conditii uscate (l05`C) mai mica de 2000 kg/mc;
Beton cu densitate normala (medie si grea), cu densitate aparenta in conditii uscate
(l05`C) mai mare de 2000 kg/mc dar mai mica de 2500 kg/mc;
Beton foarte greu, cu densitate aparenta in conditii uscate (l05`C) mai mare de 2500
kg/m3.
MATERlALE UTlLlZATE LA PREPARAREA BETOANELOR DE ClMENT
Cimentul
Pentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se recomanda folosirea sortimentului
de ciment Portland clasa l/32.5 sau l/42.5, fara adaosuri, cu rezistenta initiala normala,
conform conditiilor tehnice din SREN l97/l-2002 (echivalentul lui Pa35 sau Pa40).
Caracterizarea acestuia, precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate in anexa
l.l din NE 0l2-99.
Sortimentul de ciment Portland l/32.5 este corespunzator grupei l pentru lucrari curente din
beton armat in conditii de exploatare normale, la care nu se impun cerinte specifice, conform
prevederilor tabelelor l.2.l. din NE 0l2-99.
Livrare si transport
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate.
ln cazul betoanelor gata preparate livrarea cimentului se va face direct de catre producatorul
de beton. ln cazul betoanelor preparate in santier, livrarea cimentului se va face la depozitul
santierului.
ln cazul in care cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aprovizionare,
aceasta este obligata ca la livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in
care se mentioneaza:
tipul de ciment si fabrica producatoare;
data sosirii in depozit;
numarul certificatului de calitate eliberat de producator;
numarul avizului de utilizare dat de laborator;
garantarea respectarii conditiilor de depozitare.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau
vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs.
Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite.
Depozitare
Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa, inclusiv
prin constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii
libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperile special
amenajate. Ori de cate ori este posibil, depozitarea cimenturilor primite direct de la
producator, se va face dupa verificarea la laborator a caracteristicilor fizice.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate
anterior alte materiale.
Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. ln cazul
magaziilor din lemn, acestea vor avea streasini de max. 50 cm latime, iar pardoseala va fi
ridicata cu cel putin 30 cm deasupra nivelului terenului. ln cazul in care incaperea de
depozitare are pardoseala de beton, sacii vor fi asezati pe scanduri dispuse cu interspatii,
pentru a se asigura circulatia aerului la partea interioara a stivei. Sacii vor fi asezati in stive,
lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un
spatiu suficient pentru circulatie.
Stivele vor avea marcate data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei.
Cimentul se va intrebuinta in ordinea datelor de fabricatie. Durata de depozitare nu va depasi
60 de zile de la data expedierii de catre producator pentru cimenturile cu adaosuri si
respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaos. Cimentul ramas in depozit peste
termenul de garantie sau in conditii improprii nu va putea fi intrebuintat la lucrari de beton si
beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice.
La depozitele intermediare, precum si la depozitele de rezerva ale statiei de betoane se vor
marca strict silozurile destinate fiecarui sortiment de ciment ce urmeaza a fi utilizat. Marcarea
silozurilor se va face prin inscrierea simbolului standardizat al cimentului cu litere si cifre de
minimum 50 cm inaltime.
Cand apare necesara schimbarea sortimentelor de ciment depozitate silozurile in cauza se
vor goli complet prin instalatia prenumatica si se vor marca corespunzator noului sortiment
ce urmeaza a se depozita. Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine
evidentia loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si
livrarilor.
Controlul calitatii cimentului
Verificarea calitatii cimentului se va face:
la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de garantie emis de producator
sau de baza de livrare conform punctului 4.l.3. din NE 0l2-99.
inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.
Controlul calitatii cimentului este prezentat la punctul l7.2.l.l. din anexa Vl a Codului de
practica pentru executarea lucrarilor din beton armat NE 0l2-99. ln cazul in care loturile
sortimentului de ciment aprovizionat nu indeplinesc conditiile de calitate garantate, se va
interzice sau sista utilizarea lor.
A9re9ate naturale
Conditii tehnice
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 200l-2500 kg/m
3
, se
folosesc agregate cu densitate normala (l20l-2000 kg/m
3
), provenite din sfaramarea
naturala si/sau din concasarea rocilor. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca
agregatele sunt indicate in STAS l667 76.
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile:
nisip de granulozitate intre 0 si 3 mm si 3 la 7 mm;
pietris de granulozitate intre 7 si l6 mm si l6 si 3l mm.
Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul Proiectantului si/sau
lnginerului.
Curba de granulozitate a agregatului total trebuie sa se incadreze functie de dozajul de
ciment si consistenta betonului in zona recomandata conform tabelelor l.4.5 ... l.4.8 din
anexa l.4 Cod NE 0l2-99.
Depozitare
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau
depozitarii. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de
evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea
compartimente cu inaltimea corespunzatoare evitarii amestecarii cu alte sorturi.
ln cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se va face pe platforme din lemn, in
lazi sau folosind amenajari recuperabile. Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau
platforme balastate.
Controlul calitarii agregatelor
Controlul calitatii agregatelor se va face:
la aprovizionare, conform prevederilor anexei Vl.l. punctul A.2. din Codul NE 0l2-99.
inainte de utilizare, conform prevederilor anexei Vl.l. punctul B.2. din Codul NE 0l2-
99.
Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606 80.
ln cazul in care loturile sortimentelor de agregate aprovizionate nu indeplinesc conditiile de
calitate garantate se va refuza lotul.
Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina reteaua publica sau alta sursa, dar in
acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790 - 84.
Apa folosita in santier nu va fi contaminate cu detergenti, materii organice, uleiuri, argila, etc.
Aditivi
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5%
substanta uscata fata de masa cimentului.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop:
imbunatatirea lucrabilitatii, in cazul elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri sau a
betonului pompat;
obtinerea de betoane de clasa superioara;
reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare, in functie de cerintele
tehnologice;
cresterea rezistentei, durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii betonului;
imbunatatirea impermeabilitatii.
Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt indicate in anexa l.3. din NE 0l2-99.
Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a 2 tipuri de aditivi in cazul in care nu
este cunoscuta compatibilitatea lor si efectele secundare asupra betonului, este admisa
numai dupa efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institut de specialitate.
Efectele principale si secundare ale aditivilor asupra proprietatilor betonului sunt prezentate
in tabelul l.3.l. din NE 0l2-99. lnfluenta aditivilor curent utilizati asupra asupra proprietatilor
betonului este prezentata in tabelul l.3.2. din anexa l.3. NE 0l2-99.
Adao&uri
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5%
substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia
(lucrabilitate, grad de impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi), sau pentru a
realiza proprietati speciale.
Exista doua tipuri de adaosuri:
inerte, inlocuitor partial al partii fine de agregat, caz in care se reduce cu circa l0%
cantitatea de nisip 0-3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert duce la
imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului;
active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosurile
active sunt : zgura granulata de furnal, cenusa, praful de siliciu, etc.
ln cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului apa/ciment (A/C) se ia in
considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta.
Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile specifice in vigoare,
agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoare de specialitate.
Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa inflenteze negativ proprietatile betonului
sau sa provoace corodarea armaturii.
PREPARAREA BETONULUl
BETON PREPARAT PE SANTlER Sl BETON GATA PREPARAT
Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostiintele
necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate. Pentru operatiunile de
dozare si amestecare a betonului toate instalatiile si echipamentele trebuie sa asigure prin
buna lor functionare cerintele pentru aceste genuri de operatii, conform prevederilor din NE
0l2-99.
ln cazul in care betonul este livrat de la statii, Antreprenorul sa verifice la producator buna
functionare a echipamentelor si instalatiilor si de asemenea sa verifice daca in momentul
livrarii indeplineste conditiile tehnice cerute si daca bonul de livrare contine toate informatiile
necesare. Verificarea efectuata nu trebuie utilizata de statia de betoane ca dovada a
controlului calitatii betonului si nu absolva statia de preparare a betoanelor de raspunderea
livrarii unui beton conform cerintelor si nici nu va exclude o respingere ulterioara a betonului
de catre Antreprenor/lnginer.
Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor, Antreprenorul vor colabora
cu un laborator autorizat, altul decat cel al statiei de betoane, pentru acest gen de lucrari,
care este echipat cu toata aparatura si instalatiile necesare efectarii unor determinari
specifice si controlului calitatii betonului. Daca Antreprenorul apeleaza la un laborator
independent, trebuie specificate prin contract toate determinarile necesare asigurarii si
controlului calitatii betonului, functie de specificul lucrarii.
PREPARAREA BETONULUl PENTRU TORCRETARE
Pentru a pregati mixtura de mortar cand se aplica torcretarea se va folosi cimentul Portland
sau o compozitie de ciment care satisface cerintele SR 388-95 si SR l500/l996.
Transportul, depozitarea si controlul calitatii cimentului se vor face in conformitate cu Codul
de Practica NE 0l2-99. Mortarul va fi compus dintr-un amestec de ciment de Portland si
agregat fin. Componentele mixturii de mortar se vor conforma urmatoarelor cerinte:
Cimentul de Portland: Clasa 32.5 or 42.5;
Agregat fin: se va folosi doar nisip cu o granulometrie de maximum 5 mm. Agregatele
vor satisface cerintele STAS-ului l2667-76 anexa lV.3. Continutul amestecului de
agregat folosit pentru pregatirea mortarului torcretat va fi de 6-8 %. Cantitatile de
ciment folosite pentru prepararea mortarului va fi de 575 kg/mc pentru cimentul clasa
32.5 si 500 kg/mc pentru cimentul de clasa 42.5.
Apa: Apa folosita la prepararea mortarului va fi potabila si va satisface cerintele STAS-
ului 790-84.
Aditivi: ln caz de nevoie se pot folosi aditivi pentru prepararea mortarului pentru
torcretare.
TRANSPORTUL BETONULUl
Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea,
pierderea componentilor sau contaminarea betonului. Transportul betonului de la statie se va
face numai cu autoagitatoare fiind interzisa folosirea autobasculantelor cu bena amenajata
special. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi
transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru
a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Ori de cate ori intervalul de timp pentru descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor
de transport depasesc o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet
de apa. ln cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. l m
3
de apa, se vor roti cu
viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa. Evacuarea va
respecta cerintele planului de protectiei a mediului.
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre
5C si 30C. ln situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare masuri
suplimentare care se vor stabili de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat
prin adoptarea unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a
betonului, folosirea unor aditivi intarzietori eficienti, etc.
ARMATURl
CONDlTll TEHNlCE
Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "Specificatiilor tehnice privind cerinte
si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton" si sa indeplineasca
conditiile tehnice prevazute in STAS 438/l-89 (pentru oteluri cu profil neted OB 37), in STAS
438/2-9l (pentru oteluri profilate PC 52, PC 60), in STAS 438/3,/4-98 (pentru sarme trase si
plase sudate pentru beton armat), si STAS l0l07/0 - 90.
Tipurile de armaturi utilizate curent sunt:
OB 37 - otel beton rotund, neted, pentru armaturile constructive si la armaturile de
rezistenta a caror dimensionare rezulta din respectarea conditiilor de procent minim de
armare;
PC 52 - otel beton cu rezistente superioare, avand profil periodic, pentru armaturile de
rezistenta ale elementelor structurale din beton armat.
ln cazul folosirii otelurilor din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de
unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestora. ln certificatul de
calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/l-2/ 89-9l, echivalarea
fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate. ln cazul in care exista
dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, constructorul va putea utiliza otelul
respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator si impreuna cu acordul scris al
Proiectantului/lnginerului.
Reglementarile tehnice pentru elemente din beton armat sunt specificate STAS l0l07/0-90,
capitolele 6 si 7.
LlVRAREA Sl MARCAREA
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de
calitate. ln cazurile in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este
obligata sa transmita certificate de garantie corespunzatoare loturilor pe care le livreaza.
Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina
urmatoarele informatii:
denumirea si tipul de otel, standardul utilizat;
toate informatiile pentru identificarea loturilor;
greutatea neta;
valorile determinante privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata care va
contine:
marca produsului;
tipul armaturii;
numarul lotului si al colacului sau legaturii;
greutatea neta;
viza CTC.
Otelul livrat de intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care va
contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.
TRANSPORTUL Sl DEPOZlTAREA
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate
si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante ce pot afecta
armatura sau/si betonul sau aderenta beton-armatura.
Otelurile pentru armaturi sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si
dotate corespunzator astfel incat sa se asigure:
evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului;
evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
CONTROLUL CALlTATll
Armaturile vor fi verificate conform Codului NE 0l2-99 "Specificatii tehnice privind cerinte si
criterii de performanta pentru otelurile utilizate in constructii". Pentru fiecare cantitate si
sortiment aprovizionat, operatia de control se realizeaza conform prevederilor din capitolul l7
(pct. l7.2.l.l.f) si din anexa Vl.l (pct. A.5) ale acestui Cod, si anume:
examinarea existentei si continutului documentelor de certificare a calitatii si
compararea datelor inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs;
examinarea aspectului;
verificarea prin indoire la rece;
verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea
la rupere).
CERlNTE TEHNlCE SPEClFlCE ARMATURlLOR DE TlP PLASE SUDATE
Teste de laborator specifice acestor tipuri de armaturi vor fi executate in conformitate cu
prevederile STAS 438/3-l998.
Plasele sudate acoperite de rugina vor fi curatate, se va indeparta stratul de oxid de fier cu
perii de sarma.
Dupa indepartarea stratului de rugina, descresterea sectiunii armaturii rezultata trebuie sa nu
depaseasca tolerantele prevazute in standarde.
TAlEREA Sl FASONAREA ARMATURlLOR
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului si cu respectarea prevederilor de alcatuire pentru
elementele din beton armat prevazute in STAS l0l07/0 - 90, coroborat cu NORMATlV P
l00-l/2006 Cod de proiectare seismica-Partea l- Prevederi de proiectare pentru cladiri
referitor la urmatoarele:
ancorarea armaturilor longitudinale si transversale;
prevederi suplimentare pentru stalpi;
prevederi suplimentare pentru grinzi;
prevederi suplimentare pentru placi.
lnainte de a se trece la fasonarea armaturilor, Antreprenorul va analiza prevederile
proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si
de aspectele tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va
solicita reexaminarea de catre proiectant a dispozitiilor de armare in proiect.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. ln acest scop se vor indeparta:
eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
rugina prin frecare cu perii de sarma, in special in zonele in care barele urmeaza a fi
innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca
abaterile limita la diametru prevazute in standardele de produs.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la
taiere si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La intiderea cu troliul, alungirea maxima
nu va depasi l mm/m.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.
ln cazul in care, datorita conditiilor locale, poate fi favorizata corodarea otelului, se
recomanda montarea si betonarea armaturilor in maximum l5 zile de la fasonare.
Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. ln cazul
armaturilor netede, avand dimaterul "d", ciocul se indoaie la l80

, cu raza interioara de
minim "l,25 x d" si portiunea dreapta de capat, de regula minim "7x d".
ln cazul armaturilor cu profil periodic, ciocul se indoaie la 90

cu raza interioara de minim
"2xd" si portiunea dreapta de capat, de regula minimum "7xd". lndoirea barelor inclinate, a
celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor trecute peste coltul unui cadru se va face dupa
un arc de cerc de cel putin "l0xd". Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune
dreapta cu lungimea de cel putin "20xd" in zonele intinse si cel putin "l0xd" in zonele
comprimate. ln cazul etrierilor care se indoaie dupa ununghi drept, raza cercului de indoire
va fi minim de "2xd". Barele etrierilor se inchid cu ciocuri la l35

, avand lungimea ciocului de
cel putin "l0xd" sau l0 cm, unde "d" este diametrul etrierului.
Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se va realiza cu o miscare lenta, fara socuri. La
masinile de indoire nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare
a masinii, cand aceasta are doua viteze. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi
sub -l0

C. Barele cu profil periodic avand diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la
cald. Recomandari privind fasonrea barelor, montarea si legarea armaturilor sunt date in
anexa ll.l. a Codului NE 0l2-99.
Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite:
deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);
ruperi ale sudurilor in carcase sau plase sudate;
contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce
procese de coroziune.
lncercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudurii
nodurilor se va efectua conform STAS 438/3 l989.
MONTAREA ARMATURlLOR
Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor si
acceptarea de catre Proiectant/lnginer a procedurii de betonare in cazul elementelor sau
partilor din structura al caror volum depaseste l00 mc si este necesar sa fie prevazute
rosturi de turnare.
La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii
si compactarii betonului prin:
crearea unor spatii, intre armaturile longitudinale de la partea superioara a grinzilor,
care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca
betonul, la intervale de max. 3 m;
crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului, de minim 2,5 x diametrul barei celei
mai groase, si la intervalul maxim de 5 ori grosimea elementului in care se toarna
betonul, uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.
ln cazul in care nu sunt asigurate conditiile de mai sus:
se va monta sau incheia partial armatura superioara, urmand a se completa inainte de
ultima etapa de betonare;
se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiei barelor din elementul
respectiv, prevazute in proiect.
Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure
mentinerea acestei pozitii, in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre, etc). ln acest
sens se vor prevedea:
cel putin patru distantieri la fiecare mp de placa sau perete structural;
cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp (pentru > l2 mm), si
cel putin doi distantieri la fiecare metru liniar de grinda sau stalp (pentru < l2 mm);
cel putin un distantier intre randurile de armaturi in fiecare doi metri liniari de grinda in
zona cu armatura pe doua sau mai multe randuri.
Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment in forma de prisme prevazute cu cate o
sarma pentru a fi legate de armaturi, sau confectionati din masa plastica. Este interzisa
folosirea ca distantiere a cupoanelor din otel-beton, cu exceptia distantierilor intre randuri de
armatura pe doua sau mai multe randuri, la grinzi. Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor
de la partea superioara a placilor se vor folosi capre din otel-beton sprijinite pe armatura
inferioara sau pe distantieri si dispuse intre ele la distanta de maximum un metru (l buc/mp)
in camp, respectiv la 50 cm (4 buc/mp) in zonele in consola. ln cazul armaturilor cu diametru
mai mare de l4 mm se admite depasirea distantelor mentionate, dar astfel incat sa se
asigure pastrarea pozitiei armaturii. ln asemenea situatii, caprele pot fi inlocuite cu bare
sudate de armatura inferioara si respectiv superioara.
Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin punct de sudura sau legaturi cu
sarma de armatura elementului, sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa se asigure
mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului.
Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj,
armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferinta sudate prin
puncte.
lnainte ca betonul sa fie turnat, armatura trebuie sa nu prezinte noroi, ulei, vopsea, agenti de
intarziere si antiaderent, trebuie indepartata rugina, zgura, zapada, gheata, grasime sau
orice alta substanta care poate avea efecte chimice adverse asupra otelului sau betonului,
sau reduce legatura dintre otel si beton.
LEGAREA ARMATURlLOR
Barele de armatura trebuie sa fie legate intre ele, la incrucisari, prin legaturi de sarma neagra
(STAS 889 - 80) sau prin sudura electrica prin puncte. Cand legarea se face cu sarma, se
vor utiliza doua fire de sarma de l,l5 mm diametru.
Retelele de armaturi din placi si diafragme vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri
de incrucisari marginale pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi
legate in sah. Retelele din placile curbe se vor lega in toate punctele de incrucisare.
La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu
ciocurile agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi
legate numai in sah, din doua in doua bare.
Barele inclinate vor fi legate, in mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se incruciseaza.
lNNADlREA BARELOR
lnnadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului prin suprapunere (de
regula), sau suprapunere si sudura, respectand reglementarile din STAS l0l07/0-90,
punctul 6.3. privind sudarea barelor din otel beton.
lnnadirile prin sudura a barelor se realizeaza prin sudarea manuala cu arc electric, prin
suprapunere sau cu eclise, cu respectarea modului de executie, a lungimilor minime
necesare ale cordonului de sudura si controlului calitatii conform prescriptiilor tehnice
specifice (Cl50-84).
Nu se permite folosirea sudurii la innadirea armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost
imbunatatite pe cale mecanica (sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile
prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.
TOLERANTE ADMlSlBlLE
Tolerantele admise la petrecerea armaturilor sunt mentionate in anexa ll.2 a normativului NE
0l2-99.
STRATUL DE ACOPERlRE CU BETON
Pentru asigurarea durabilitatii elementelor structurii prin protectia armaturii contra coroziunii
si o buna conlucrare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat sa se
realizeze un strat de acoperire a armaturilor avand grosimea corespunzatoare prevederilor
din STAS l0l07/0-90 punctul 6.l (pentru medii considerate fara agresivitate chimica) si
respectand prevederile din anexa ll.3. NE 0l2-99 (pentru medii cu agresivitate chimica).
Pentru asigurarea stratului de acoperire proiectat se dispun corespunzator distantieri din
materiale plastice sau mortar. Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau
lemn.
Din punctul de vedere al conditiilor de expunere la actiunea intemperiilor si umiditatii ridicate,
elementele situate in spatii inchise si cele in contact cu exteriorul (la fatade) dar protejate prin
tencuire sau alt strat de protectie echivalent se incadreaza in categoria l. Pentru elementele
executate monolit pe santier si incadrate in categoria l, grosimea minima a stratului de
acoperire cu beton a armaturilor este de:
pentru placi sau nervuri dese cu latime < l50 mm ale planseelor: l0 mm, dar
respectand conditia de a fi cel putin egala cu l.2 x diametrul barelor de pe primul rand;
pentru pereti structurali: l5 mm, dar respectand conditia de a fi cel putin egala cu l.2 x
diametrul barelor de pe primul rand;
pentru grinzi, stalpi, bulbi ai peretilor structurali: 25 mm;
pentru fundatii: 35 mm pe fata care vine in contact cu betonul de egalizare, sau pentru
fetele turnate in cofraj (de ex. grinzi de fundare).
Pentru elementele care fac parte din categoria lll/lV: 45 mm pe fata care vine in contact
direct cu pamantul. ln cazul betoanelor de clasa < Cl6/20 valorile de mai sus se sporesc cu
5 mm pentru categoriile de expunere ll, lll, lV.
Grosimea minima a stratului de acoperire a armaturilor longitudinale trebuie sa respecte
valorile anterioare, dar sa fie cel putin egala cu l.2 x diametrul barei de armatura
longitudinala. Grosimea maxima a stratului de acoperire a armaturilor longitudinale se
limiteaza la 50 mm. Grosimea stratului de acoperire a armaturilor longitudinale trebuie sa fie
de regula multiplu de 5 mm, si se obtine prin rotunjirea in plus sau cu cel mult 2 mm in minus
a valorilor determinate conform conditiilor specificate anterior.
lNLOCUlREA ARMATURlLOR PREVAZUTE lN PROlECT
ln cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate
proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul Proiectantului/lnginerului. lnlocuirea
armaturilor prevazute in proiect se va inscrie pe planurile de executie care se depun la
Cartea Constructiei si va fi vizata de proiectantul structurist care a intocmit proiectul.
lNNADlREA PRlN SUDARE ALE BARELOR
lnnadirile prin sudare ale barelor vor indeplini conditiile din STAS 438/l-80 si STAS 438/2-80
cu privire la valorile minime ale limitei de curgere Rc (R0,2) si ale rezistentei la rupere; limita
de curgere a innadirii sudate se considera incarcarea la care epruveta prezinta o deformatie
remanenta mai mica sau cel mult egala cu 0.2%.
Sudarea se va putea efectua numai pentru temperaturi mai mari de 0`C. Pentru temperaturi
cuprinse intre l5 .0`C sunt permise innadirile cu sudura numai in spatii protejate si cu o
preincalzire la limita superioara (300`C). De asemenea, in acest caz, se va lucra numai pe
baza dispozitiei speciale a responsabilului tehnic de executie cu sudura. Preincalzirea
barelor se va executa cu flacara oxiacetilenica sau cu alte surse termice. ln caz de vant
puternic, ceata sau ploaie, se vor proteja punctele de lucru unde se executa sudurile. Dupa
terminarea sudarii, la temperaturi exterioare mai mici de +5`C, sau la vant puternic si
umiditate ridicata, innadirea sudata se va impacheta in materiale termoizolante uscate,
protejate impotriva umezelii, pentru asigurarea unei raciri lente.
Capetele barelor care urmeaza a fi sudate se vor taia manual, cu mijloace mecanice, sau cu
flacara, urmata de o curatire mecanica suplimentara a fetei prelucrate. Capetele barelor care
sudeaza se vor curata cu peria de sarma pana la obtinerea unui luciu metalic pe lungimea
innadirii prin sudare, precum si pe suprafetele transversale ale capetelor ce se sudeaza.
Masinile si agregatele de sudare vor fi manipulate, intretinute si verificate de personal
calificat, controlandu-se buna functionare a echipamentelor pentru reglarea parametrilor de
sudare; de asemenea se vor verifica masinile si agregatele noi, puse in functiune. Se va
urmari permanent, prin montarea unui voltmetru, variatia tensiunii din reteaua de alimentare
a masinilor sau agregatelor de sudare si se va interzice sudarea in perioadele in care se
constata o varatie a tensiunii mai mari de l0% fata de tensiunea nominala, luandu-se masuri
pentru inlaturarea acestor variatii. Transformatoarele de sudura trebuie sa indeplineasca
conditiile din STAS 2689-7l. Agregatele de curent continuu vor indeplini conditiile din
normele de fabricatie, avand puterea nominala indicata si dispozitive de reglare fina a
curentului de sudare.
COFRAJE Sl SUSTlNERl
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite si montate incat sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect
pentru elementele ce urmeaza a fi executate respectandu-se inscrierea in abaterile
admisibile precizate in anexa lll.l. din Codul NE 0l2-99.
sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment.
sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care pot apare in procesul de
executie.
sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structura si a
nu afecta capacitatea sa portanta.
sa fie astfel dispuse incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat si
realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului.
sa respecte reglementarile tehnice in vigoare. Supravegherea si controlul vor asigura
realizarea cofrajelor in conformitate cu planurile de executie si reglementarile tehnice
specifice.
sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de
beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.
sa permita la decofrare o desfacere facila, o preluare treptata a incarcarii de catre
elementele care se decofreaza, fara deteriorarea sau lovirea betonului.
Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajului
(agentii de decofrare) trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului,
iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti.
Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului, sau sa
corodeze cofrajul. Agentii de decofrare trebuie sa se aplice usor, sa-si pastreze proprietatile
neschimbate in conditiile climatice si dinamice de executie a lucrarilor. Alegerea agentilor de
decofrare se va face pe baza reglementarilor tehnice sau agrementelor.
Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse din
material plastic. Materialele utilizate trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in
vigoare. Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre Antreprenor in cadrul
proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut specializat.
Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de precizarile date
in "Ghidul pentru proiectare si utilizarea cofrajelor".
Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite
deformarea si degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc.).
Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe
stivele de panouri de cofraje.
lnainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele
care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia
armaturilor.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele etape:
trasarea pozitiei cofrajelor;
asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
ln cazurile in care elementele de sustinere ale cofrajelor reazema pe teren se va asigura
repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de
inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor. ln cazurile in care terenul este inghetat
sau expus inghetului rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea
acestora in functie de conditiile de temperatura.
PUNEREA lN OPERA A BETONULUl
REGULl GENERALE PENTRU BETONARE
Executarea lucrarilor de betonare se vor face in prezenta unui reprezentant al
Antreprenorului sau a lnginerului. Reprezentantul Antreprenorului va fi permanent prezent la
betonare conform normativului NE 0l2-99. Betonul va fi turnat imediat ce a fost livrat in
santier. Nu este permisa depasirea timpului maxim de transport si modificarea consistentei
betonului.
Turmarea betonului va fi supreavegheata dupa urmatoarele reguli:
Cofrajele ce vor fi in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu 2 3 ore inainte de
turnarea betonului, iar excesul de apa se va inlatura.
Betonul va fi incarcat in bene, targi, pompe si alte dispozitive sau turnat direct in
cofraje.
Daca betonul nu are lucrabilitatea ceruta sau este segregat, va fi respins si turnarea va
fi interzisa.
Se admite imbunatatirea consistentei (pentru lucrabilitate) numai prin folosirea unui
aditiv superplastifiant, conform prevederilor din NE 0l2-99.
lnaltimea de cadere libera la turnarea betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in
cazul elementelor cu latime de maxim l.00 m, si de l.50 m in celelalte cazuri, inclusiv
elemente de suprafata (fundatii, grinzi, placi, etc).
Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3.00 m se va face prin ferestre
laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma
tronconica), avand capatul inferior situat la maximum l.50 m de zona care se
betoneaza.
Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea
de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de
inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior.
Se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a Placilor in
consola. Daca totusi se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii.
Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se
grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.
Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea
vibratorului pe armaturi.
ln zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii,
prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea
lui. ln cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces
lateral al betonului prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului.
Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor
acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari
sau cedari.
Circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine,
astfel rezemate incat sa nu se modifice pozitia armaturii. Este interzisa circulatia
directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat.
Betonarea se face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau in
procedura de executie.
Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara
luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de
incepere a prizei betonului. ln lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va
considera 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri, si
respectiv l.5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri.
ln cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este
permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor.
lnstalarea podinelor pentru circulatia lucrarilor si mijloacelor de transport pe planseele
betonate precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este
permisa numai dupa 24 48 de ore de la terminarea betonarii, in functie de
temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu, 24 ore pentru temperatura
peste 20

C si ciment de tip l de clasa mai mare de 32.5).

PREGATlREA TURNARll BETONULUl
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite conditiile
urmatoare:
lntocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza de catre Antreprenor si
acceptarea acesteia de catre lnginer. Procedura cuprinde detalierea regulilor de
executie si de control a calitatii, tinand seama de cerintele impuse prin proiect, de
posibilitatile de dotare si organizare a executiei, precum si de prevederile din NE 0l2-
99.
ln cazul betonului preparat pe santier: sunt realizate masurile pregatitoare, sunt
aprovizionate si verificate materialele necesare (ciment, agregate, aditivi, adaosuri,
armaturi, piese inglobate, cofraje, etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile
necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie.
Sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a
betonului, in concordanta cu prevederile in vigoare privind protectia mediului.
Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie,
precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si paza contra incendiilor.
Au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi in concordanta cu
contractul. De mentionat ca, daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o
perioada indelungata (peste 6 luni), este necesara o inspectare a starii armaturii de
catre o comisie alcatuita din lnginer, Antreprenor, Proiectant si reprezentantul
lnspectiei de Stat in Constructii care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii
de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei; in orice
caz, daca se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura - dupa
curatire nu trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta
in standardele de produs; se va proceda apoi la o noua receptie calitativa.
Suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul
proaspat sunt curatate de pojghita de lapte de ciment sau de impuritati; suprafetele nu
trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate, si trebuie sa aiba rugozitatea
necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane.
Sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul
interventiei unor situatii accidentale prin asigurarea:
statiei de betoane si mijloacele de transport de rezerva;
sursei sumplimentare de energie electrica;
materialele pentru protejarea betonului;
vibratori aditionali, echipamente de compactare;
conditiilor de creare a unui rost de lucru, etc.
Nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ploi abundente,
ger, furtuna, etc.).
Sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea sa nu
se acumuleze in zonele care urmeaza a se betona.
Sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si
efectuariea determinarilor minim prevazute prin lege pentru betonul proaspat, la descarcarea
din mijlocul de transport.
Este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc
conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate.
ln baza verificarilor indeplinirii in intregime a conditiilor sus mentionate se va consemna
aprobarea inceperii betonarii, prin intocmirea Procesului Verbal de control al calitatii lucrarilor
respectv faza determinanta armare elemente de catre:
Responsabilul Tehnic cu Executia al Antreprenorului;
lnginerul
Proiectantul lucrarii
Reprezentantul lnspectoratului de Stat in Constructii,
in conformitate cu prevederile programului de control al calitatii lucrarilor stabilite prin
contract.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi verificari in cazurile
in care:
au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii
(intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate, etc.);
betonarea nu a inceput in interval de 7 zile de la data aprobarii.
lnainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru
transportul local si compactare a betonului.
BETONAREA DlFERlTELOR ELEMENTE DE CONSTRUCTlE
0undatii
Betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe un strat de egalizare,
conform proiectului.
Elemente Verticale
La betonarea elementelor verticale - stalpi, diafragme, pereti, in cazul elementelor cu
inaltimea de maximum 3.00 m, se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si
betonarea pe la partea superioara a elementului, daca vibrarea betonului nu este stanjenita
de grosimea redusa a elementului sau desimea armaturilor.
Primul strat de beton va avea o consistenta la limita maxima admisa prin procedura de
executie si nu va depasi inaltimea de 30 cm.
3rin8i &i &talpi
La betonarea grinzilor si placilor se vor respecta urmatoarele precizari suplimentare:
Grinzile si planseele aceluiasi nivel se vor turna obligatoriu in acelasi timp. Se admite
crearea unui rost de lucru la l/5 pana la l/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara
a acesteia, numai in cazuri exceptionale (suprafete foarte mari de plansee - sute, mii
de mp);
La turnarea planseelor se vor folosi reperi dispusi la distanta de maximum 2 m, pentru
a se asigura respectarea grosimii prevazute prin proiect, si implicit planeitatea placii de
planseu.
COMPACTAREA BETONULUl
Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer inclus. Compactarea
betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta
betonului, tipul elementului, etc. ln timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa
se evite deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat
numai atata timp cat este lucrabil.
Compactarea manuala
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel cu ciocanirea
cofrajelor), cu aprobarea lnginerului, in urmatoarele cazuri:
introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii
sau desimii armaturilor si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;
intreruperea functionarii vibratorului (defectiune, intreruperea de curent electric, etc.),
caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost.
Compactarea mecanica
ln general compactarea mecanica se face prin vibrare. Se pot utiliza urmatoarele procedee
de vibrare:
vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibrator);
vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
vibrarea de suprafata cu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrante.
Vibrarea interna
Este principalul procedeu de compactare a betoanelor. Tipul de vibrator va fi definit si
aprovizionat la santier inainte de inceperea betonarii. Alegerea tipului de vibrator (marimea
capului vibrator, forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare a acestuia) se va face in
functie de dimensiunile elementelor si posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelia)
printre barele de armatura.
Consistenta betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de forma elementului si
desimea armaturilor. Durata de vibrare optima se situeaza intre minim 5 secunde si
maximum 30 secunde in functie de tasarea betonului si tipului de vibrator utilizat. Distanta
intre 2 puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de maximum l m,
reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturilor. Grosimea stratului
de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator
(buteliei). La compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda de la 50 mm pana la
l50 mm in stratul compactat anterior.
Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:
betonul nu se mai taseaza;
suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.
Vibrarea e<terna
Este indicata in cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse si cu armaturi dese, la
elementele prefabricate, sau care nu pot fi compactate prin vibrare interna. ln zonele in care
este posibil se pot folosi suplimentar si vibratoare de interior. ln cazul elementelor
compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior se vor lua masuri constructive speciale, prin
marirea rigiditatii cofrajelor si prin prevederea, in masura in care este posibil, de legaturi
elastice intre cofraje si elementele de sustinere si rezemare.
Consistenta betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda sa fie cu tasare
minima 50 mm.
Vibrarea de &upra!ata
Se va utiliza la compactarea placilor cu grosimea de maximum 200 mm. Consistenta
betoanelor compactate prin vibrare de suprafata se recomanda sa fie cu tasare minima 20
mm. Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 ... 60 secunde. Timpul optim de vibrare se
va stabili prin determinari de proba efectuate in opera la prima sarja de beton ce se
compacteaza.
Grosimea stratului de beton armat turnat (inainte de compactare) trebuie sa fie de l,l...l,35
ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de consistenta betonului.
ln cazul determinarilor de proba prevazute in paragraful anterior se stabileste si grosimea
stratului de beton turnat necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului.
Distanta intre doua pozitii succesive de lucru ale placilor vibrante trebuie sa fie astfel
stabilita, incat sa fie asigurata suprapunerea de minimum 50 mm in raport cu pozitia
precedenta.
LUCRARl DE BETON lN CONDlTll TEHNlCE SAU PRlN PROCEDEE SPEClALE
BETOANE TURNATE PRlN POMPARE
Materialele utilizate pentru prepararea betonului turnat prin pompare trebuie sa fie dozate,
amestecate si controlate corespunzator, conditii esentiale pentru realizarea unui beton optim
tehnologiei de pompare. Dimensiunea maxima a agregatelor va fi limitata la l/3 din diametrul
conductei de refulare. Clasele de beton recomandate pentru realizarea in mod curent prin
acest procedeu de punere in opera sunt C 8/l0...C 20/25. Pomparea betoanelor de alta
clasa situata in afara acestui domeniu se va face numai dupa efectuarea unor incercari
experimentale preliminare care sa dovedeasca aplicabilitatea procedeului.
La punerea in opera a betoanelor pompate, se vor lua urmatoarele masuri:
Pomparea va fi continua, fara intreruperi pentru a evita blocarea betonului in conducte;
lnaltimea libera de cadere a betonului sa fie maxim 0.50 m
Grosimea stratului de beton sa fie maxim 40 cm
Betonul sa fie compactat prin vibrare.
Alte recomandari privind compozitia betonului si tehnologia de pompare sunt date la
capitolul l6 pct l6.3 din Codul NE 0l2-99.
EXECUTAREA LUCRARlLOR DE BETONARE PE TlMP FRlGUROS
Parametrul de baza pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura aerului
exterior, care se masoara la ora 8 dimineata, la umbra, la 2,00 m inaltime de la sol si la
distanta minima de cladiri sau orice alta constructie. "Zi friguroasa" se numeste ziua in care
temperatura aerului exterior este inferioara valorii de + 5C si nu are tendinte de urcare.
Reglementarea tehnica pentru executia lucrarilor de constructii pe timp friguros este
Normativul Cl6-84 care cuprinde toate prevederile desfasurarii activitatii in conditiile
respective. Cateva din prevederile pentru executia lucrarilor de beton armat sunt descrise in
continuare, acestea urmand a fi completate cu celelalte cerinte ale normativului C l6-84.
Temperatura de inghet a betonului este considerata valoarea de 0C, cu exceptia cazurilor in
care se folosesc aditivi care coboara aceasta temperatura pana la o valoare specifica ce
rezulta din instructiunile lui de folosire. Cofrajele folosite se vor proteja cu materiale
termoizolante. La executie cofrajele trebuie sa fie curatate de zapada si gheata prin mijloace
mecanice si in final, daca este posibil, prin intermediul unui jet de aer cald. Aplicarea
substantelor care usureaza decofrarea se face numai dupa curatarea si uscarea prealabila a
suprafetei cofrajului.
Se va acorda o deosebita atentie rezemarii elementelor de sustinere a cofrajelor luandu-se
masuri corespunzatoare in functie de comportarea la inghet a terenului, si anume:
pentru pamanturile stabile la inghet rezemarea se va face pe talpi asezate pe terenul
nivelat si curatat in prealabil de zapada, de gheata si de stratul vegetal;
pentru pamanturile nestabile la inghet, precum si in cazurile umpluturilor, popii se vor
aseza pe grinzi cu suprafata mare de rezemare ingropate sub adancimea de inghet, pe
fundatii existente.
Armaturile se vor depozita pe teren uscat, amenajat cu platforme de pietris compactat.
Barele acoperite cu gheata vor fi curatate inainte de taiere si fasonare prin ciocanire, prin
zgariere cu unelte adecvate sau cu jet de aer cald pentru topirea ghetii si uscarea apei
rezultate. Nu se recomanda topirea ghetii cu apa calda decat daca exista certitudinea ca
aceasta nu va ingheta din nou pana la turnarea betonului. Este interzisa dezghetarea cu
ajutorul flacarii.
Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive. La prepararea betonului se
va adopta o cantitate de apa cat mai scazuta si aditivi plastifianti sau superplastifianti.
Agregatele trebuie dezghetate inainte de introducerea in malaxor (este interzisa dezghetarea
cu apa calda) si aduse la temperatura minima de + 5C.
Agregatele nu trebuie sa contina granule poroase care sa fie gelive.
La locul de preparare va fi afisata obligatoriu reteta de preparare a betonului, impreuna cu
date privind:
Temperatura minima a apei si agregatelor la introducerea in malaxor;
Durata de malaxare a agregatelor cu apa, pana la adaugarea cimentului;
Durata totala de malaxare;
Temperatura betonului la descarcarea acestuia din malaxor si temperatura betonului la
locul de punere in opera.
La transportul betonului la obiectiv, la punerea lui in opera si in perioada de maturizare se
vor lua masuri de limitare la minimum a pierderilor de caldura prin:
protejarea benelor prin izolarea lor termica si acoperirea in perioada de asteptare cu
folii de polietilena sau prelate;
reducerea la minimum a timpului de asteptare a betonului de la descarcare pana la
aducerea la locul de punere in opera;
protejarea imediata a elementului betonat conform solutiilor prevazute in cadrul
masurilor de asigurare a regimului termic (vezi Anexele C si D din C l6-84).
Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor turnate pe timp friguros prin vibrare
mecanica. La punerea in opera a betonului se vor respecta prevederile din Anexa A din C
l6-84.
lnceperea sau reluarea oricaror lucrari de betonare intrerupte din cauza gerului si intrate in
aceasta stare in perioada de dezghet este permisa numai dupa pregatirea corespunzatoare
a rostului de intrerupere. Protejarea betonului dupa punerea in opera trebuie sa se faca intr-
un timp cat mai scurt. Se vor folosi cofraje izolate termic, saltele termoizolatoare, etc,
acoperite intotdeauna cu folii de polietilena sau prelate din panza impermeabila prin care sa
se etanseizeze izolatia termica si sa se inchida si un start de aer stationar (neventilat) de 3-5
cm grosime.
La locul de punere in opera a betonului vor fi afisate obligatoriu:
Temperatura betonului la livrare;
Temperatura betonului la terminarea punerii in opera;
Nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare (conf. C l6-84);
Modul de protejare a betonului dupa turnare;
Durata proiectata pentru obtinerea gradului critic de maturizare.
Decofrarea se poate efectua numai daca sunt indeplinite conditiile din NE 0l2-99.
lndeplinirea conditiilor de decofrare se va controla prin incercari ale epruvetelor din beton
pastrate in aceleasi conditii de regim termic ca si elementul de constructie, conform NE 0l2-
99.
ROSTURl DE LUCRU (DE BETONARE)
ln masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia astfel
incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de
dilatare. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita prin proiect sau
prin procedura de executie. Numarul rosturilor trebuie sa fie minim pentru ca ele pot avea o
rezistenta mai mica in comparatie cu restul structurii in cazul in care sunt tratate
necorespunzator. De asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost cu
consecinte in reducerea gradului de protectie impotriva coroziunii armaturii.
Rosturile de lucru vor fi localizate in zone ale elementelor structurii care nu sunt supuse la
eforturi mari in timpul exploatarii.
La stabilirea pozitiei rostului de turnare se vor respecta urmatoarele reguli:
La stalpi se vor prevedea rosturile numai la baza;
La grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se va face
in regiunea de moment minim;
ln cazul in care grinzile se betoneaza separat de placa de planseu, rostul de lucru se
lasa la 30 - 50mm sub nivelul inferior al placii;
La placi, rostul de lucru va fi situat la l/5 - l/3 din deschiderea placii;
La plansee cu nervuri, cand betonarea se face in directia nervurilor, rostul se va face in
zona cuprinsa intre l/5 si l/3 din deschiderea nervurilor;
La plansee cu nervuri, cand betonarea se face perpendicular pe directia nervurilor,
rostul se va face in zona cuprinsa intre l/5 si l/3 din deschiderea grinzii principale.
Suprafata rosturilor de turnare la stalpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa acestora, iar la
placi si pereti, perpendiculara pe suprafata lor.
Tratarea rosturilor de turnare se face astfel:
Se buciardeaza suprafata de contact beton vechi / beton nou, se sulfa cu aer sub
presiune, se spala cu jet de apa (pentru a se indeparta pelicula de lapte de ciment
aparuta pe suprafata rostului, in urma vibrarii betonului);
lnaintea betonarii, betonul mai vechi trebuie udat la suprafata si lasat sa absoarba apa,
dupa regula "beton saturat dar cu suprafata zvantata ".
Cerintele de tratare a rosturilor de lucru enuntate trebuie sa fie indeplinite si in cazul rosturilor
netehnologice, ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor defectiuni,
nelivrarii la timp a betonului, etc.
DECOFRAREA
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta.
Trebuie avute in vedere conditiile speciale ale decofrarii elementelor din beton care au fost
supuse inghetului in faza intaririi (pentru betonul neprotejat).
Elementele de constructii pot fi decofrate in momentul in care betonul are suficienta
rezistenta pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost
proiectate. Trebuie acordata atentie deosebita elementelor de constructie care dupa
decofrare suporta aproape intreaga sarcina prevazuta in calcul.
Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofrarea:
partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de
minimum 2,5 N/mm
2
, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate
(orientativ 2 zile pentru o temperatura de +5
0
C si respectiv o zi pentru o temperatura de
+l5
0
C).
cofrajele fetelor inferioare ale placilor si grinzilor, se vor indeparta mentinand sau
remontand popii de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins 70% fata de
clasa pentru elementele cu deschideri de maxim 6.00 m si 85% pentru elementele cu
deschideri mai mari de 6.00 m.
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii se face
prin incercarea epruvetelor de control pe faze, confectionate in acest scop, si pastrate in
conditii similare elementelor in cauza, conform prevederilor din STAS l27588. ln cazul in
care exista dubii cu privire la rezultatele incercarilor pe epruvete se recomanda incercari
nedistructive.
Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului2
Raport A/C Clasa cimentului
Rapida < 0.5 42.5 R 52.5 R
Medie
0.5 ... 0.6
< 0.5
42.5 R
32.5 R 42.5 R
Lenta Restul cazurilor Restul cazurilor
Recomandari pentru termene minime de decofrare ale fetelor laterale:
Viteza de dezvoltarea a
rezistentei betonului
Termenul de decofrare (in zile ) la temperatura mediulu
(C)
+5C +l0C +l5C
Lenta 2 zile l zile l zile
Medie 2 zile l zi l zi
Recomandari pentru termene minime de decofrare ale fetelor inferioare cu mentinerea
popilor de siguranta:
Conditii tehnologice Termenul de la turnare (in zile)
Viteza de dezvoltarea a rezistentei betonului Lenta Medie
Temperatura mediului (C) +5 +l0 +l5 +5 +l0 +l5
Grinzi cu deschiderea de max. 6.00m 6 5 4 5 5 3
Grinzi cu deschiderea >6.00m l0 8 6 6 5 4
Recomandari pentru termene minime pentru indepartarea popilor de siguranta:
Conditii tehnologice Termenul de la turnare (in zile)
Viteza de dezvoltarea a rezistentei betonului lenta medie
Temperatura mediului (C) +5 +l0 +l5 +5 +l0 +l5
Grinzi cu deschiderea de max. 6.00m l8 l4 9 l0 8 5
Grinzi cu deschiderea cuprinsa intre 6.00m si
l2.00m
2l l8 l2 l4 ll 7
Grinzi cu deschiderea >l2.00mm 36 28 l8 28 2l l4
Observatii:
Termenele din tabelele anterioare sunt orientative, decofrarea urmand a se face pe
baza procedurilor de executie in momentul in care elementele au atins rezistentele
minime indicate in NE 0l2-99.
Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +5
0
C atunci se
recomanda ca durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ durata
inghetului.
ln cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:
1 Desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre Antreprenor si in
prezenta lnginerului. lnginerul va fi instiintat inainte de decofrare. ln cazul in care
se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate, etc.), care pot afecta
stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de
sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare;
1 Sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii
elementelor si continuand simetric catre reazeme;
1 Slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri, etc.) se va face treptat, fara
socuri;
1 Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de
catre elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea
materialului cofrajelor si sustinerilor.
ln cazul constructiilor etajate avand deschideri mai mari de 3.00 m, la decofrare se vor
lasa popi de siguranta. Amplasarea lor se recomanda a se stabili astfel:
( La grinzi avand pana la 6.00 m deschidere se lasa un pop de siguranta la
mijlocul acestora; la deschideri mai mari numarul lor se va spori astfel incat
distanta intre popi sau de la popi la reazeme sa nu depaseasca 3.00 m;
( La placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin l pop
la l2 m
2
de placa;
( lntre diferitele etaje popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub altul.
Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care
se cofreaza sau se betoneaza.
ln temen de maximum 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda, de
catre Antreprenor, lnginer si de catre Proiectant (daca acesta a solicitat sa fie convocat), la o
examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu-se un
proces verbal in care se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si eventualele defecte
constatate. Se interzice efectuarea de remedieri, inainte de aceasta examinare. ln cazul
constatarii unor defecte remedierea acestora se va face numai cu instiintarea si acordul
Proiectantului/lnginerului, conform prevederilor din instructiunile tehnice C l49-87.
TRATAREA BETONULUl DUPA TURNARE
ln vederea obtinerii proprietatiilor potentiale ale betonului, (in special) zona suprafetei trebuie
tratata si protejata o anumita perioada de timp, in functie de tipul structurii, elementului,
conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a
structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat suficienta
rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Tratarea betonului este o
masura de protectie impotriva uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si a
vantului. De asemenea, este o masura de prevenire a urmatoarelor efecte:
antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii sau apelor curgatoare;
diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
temperaturii scazute sau inghetului;
eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton
armatura (dupa intarirea betonului).
Principalele metode de tratare/protectie sunt:
mentinerea in cofraje;
acoperirea cu materiale de protectie;
stropirea periodica cu apa;
aplicarea de pelicule de protectie.
Durata orientativa (in zile) a tratarii betonului:
Dezvoltarea rezistentei betonului rapida medie lenta
Temperatura betonului in timpul tratarii
(C.)
Conditii de mediu in timpul tratarii: 5 l0 l5 5 l0 l5 5 l0 l5
Elemente expuse indirect razelor solare,
sau la umiditate sub 80%
2 2 l 3 3 2 4 4 2
Elemente expuse razelor solare sau
vantuluicu viteza medie, umiditate peste
50%
4 3 2 6 4 3 8 5 4
Elemente expuse la razele intense ale 4 3 2 8 6 5 l0 8 5
soarelui sau la o viteza mare a vantului
sau la o umiditate sub 50%
ln tabel sunt prezentate recomandari pentru tratarea unui beton cu ciment de tip l (Portland)
si pentru temperaturi de 5, l0, l5 (C). Durata de tratare depinde in mod substantial de
temperatura betonului. De exemplu la 30C durata tratarii poate fi aproximativ jumatate din
durata tratarii betonului la 20C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metoda de reducere a
timpului de tratare.
ln lipsa unor date referitoare la compozitia betonului si la conditiile de expunere pentru a
asigura conditii favorabile si a reduce deformatiile din contractie se va mentine umiditatea
timp de minim 7 zile dupa turnare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc.
Aceasta operatie se va face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca
materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Materialele de protectie vor fi mentinute
permanent in stare umeda.
Stropirea cu apa incepe dupa 2 - l2 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment utilizat si
temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin
aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2
- 6 ore, in asa fel incat suprafata betonului sa se mentina permanent umeda. Se va folosi apa
care indeplineste conditiile de calitate similare cu conditiile pentru apa de amestecare a
betonului.
ln cazul in care temperatura mediului este mai mica decat + 50
o
C nu se va proceda la
stropirea cu apa, ci se aplica materiale de protectie. Peliculele de protectie se aplica in
conformitate cu reglementarile speciale. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi
acoperite cu prelate sau folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista
pericolul antrenarii pastei de ciment.
Betonul ce ar urma sa se afle in contact cu apele provenite din precipitatii va fi protejat de
actiunea acestora prin devierea provizorie a apei timp de cel putin 7 zile.
EXECUTAREA BETOANELOR/MORTARELOR TORCRETATE
La executarea betoanelor/mortarelor torcretate se vor respecta prevederile normativului
Cl30/78. Se vor folosi doar masini potrivite torcretarii si se vor respecta instructiunile de
folosire ale acestora. Pentru a asigura un jet uniform de torcretare se va folosi un flux de aer
comprimat potrivit tipului de echipament, la o presiune constanta, fara pulsare. Daca este
necesar, se va procura un rezervor tampon intre compresor si aparatul de torcretare.
Se vor inlatura toate impuritatile de pe suprafata peste care se va turna mortar torcretat si
aceasta va fi curatata, periata si umezita. lntre momentul prepararii mixturii si aplicarea
mortarului pe suprafata nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Ajutajul de torcretat va fi
perpendicular pe suprafata de suport. Distanta dintre ajutaj si suprafata suport va fi intre 0.5
m si 2.00 m, depinzand de presiunea disponibila pe ajutaj. Aplicarea straturilor de torcretare
se va face prin miscari circulare ale ajutajului. Torcretarea va incepe de sus in jos si se vor
lua masuri pentru a impiedica patarea suprafetei netorcretate inca.
Straturile de beton/mortar torcretat vor fi armate cu plase de armatura ce vor fi ancorate intr-
un numar suficient de puncte (min. 4 pe m
2
) de elementul de zidarie sau de beton armat pe
care se aplica torcretarea.
Ancorele pentru beton se pot solidariza cu mortar epoxidic ce se compune din doua
elemente: rasina epoxidica si agregate de aglomerare. Mortarul va avea o perioada de
intarire de 2 ore.
Ancorele pentru beton se amplaseaza in gauri efectuate in elementele de zidarie sau/si
beton existente cu masini de gaurit tipul roto-percutoare cu burghiu tungstren si putere
ajustabila. Gaurile se vor curata cu aer comprimat produs de echipamente care lucreaza fara
ulei. Dupa curatarea gaurii se aplica o amorsa de rasina epoxidica, dupa care se introduc
ancorele.
ln principal succesiunea operatiilor este urmatoarea :
se decoperteaza tencuiala existenta
se curata suprafata peretelui prin frecare cu perii de sarma
se adancesc rosturile zidariei pe cca. l,5-2 cm
se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa
se dispun plasele de armatura
plasele de armatura se sustin de perete prin agrafe (min 8 cm/50 sau 4 buc/mp) in
gauri date in rosturile zidariei (in cazul placarii pe ambele fete agrafele traverseaza
zidaria, altfel ele pot fi ancorate in grosimea zidariei, min 28 cm)
se aplica mortarul prin torcretare.
CONTROLUL CALlTATll, DEVlATll ADMlSlBlLE
GENERALlTATl
Reglementarile din Codul NE 0l2-99 prevad masurile obligatorii minime necesare controlului
executiei structurilor din beton si beton armat. Controlul cuprinde actiunile si deciziile
esentiale ca si verificarile ce trebuie facute in conformitate cu reglementarile tehnice
specifice pentru satisfacerea cerintelor respective.
SlSTEME DE CONTROL
Controlul intern: desfasurat de catre producator si/sau Antreprenor, fiecare in domeniul sau
de activitate; acest control este exercitat:
din initiativa proprie (proceduri interne de control);
in conformitate cu reguli externe stabilite de Beneficiar sau de catre o organizatie
independenta, la cererea Beneficiarului.
Controlul e<tern: se efectueaza asupra unei intreprinderi de catre un organism independent
de aceasta. Controlul extern poate consta din:
verificarea masurilor de control intern (daca sunt in conformitate cu procedurile de
control extern);
procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control intern.
Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica daca functionarea unei unitati sau a
productiei se desfasoara in conformitate cu regulile stabilite. Controlul de conformitate este in
general o parte din controlul extern si se efectueaza de catre organisme independente
autorizate pentru efectuarea activitatii de certificare a calitatii produselor folosit in constructii
conform HG 728/94.
Frecventa si intensitatea controlului depind de consecintele cauzate de unele posibile erori in
diferitele stadii ale procesului de executie/productie a betonului si se stabilesc prin programe
de control ale factorilor implicati. ln ceea ce priveste frecventa si masurile ce se adopta in
cadrul controlului calitatii materialelor si betoanelor, prevederile sunt specificate in Codul NE
0l2-99 Anexa Vl.l.
Controlul calitatii lucrarilor de executie are la baza Legea l23/2007 privind calitatea in
constructii, H.G. 272/94, H.G. 925/95 si H.G. 766/97.
CONTROLUL PROCESULUl DE EXECUTlE, PRODUCEREA BETONULUl
Controlul procesului de executie/productie a betonului poate fi efectuat de Antreprenor in
sistem de control interior, cu asigurarea nivelului de calitate corespunzator, responsabili
tehnici cu sarcini specifice, sau printr-un organism independent (control exterior). ln ambele
cazuri trebuie sa se dispuna de dotari corespunzatoare (echipament, aparatura, personal)
pentru realizarea inspectiilor si determinarilor.
Datele relevante asupra controlului procesului de executie/productie a betonului trebuie
consemnate sub forma unor procese verbale sau in alte tipuri de documente. Toate abaterile
de la procedurile specificate in ceea ce priveste transportul, descarcarea, betonarea,
compactarea, tratarea betonului, etc, trebuie consemnate si raportate responsabililor cu
executia lucrarilor.
Procedurile de control ale procesului de executie/productie a betonului intocmite de
Antreprenor vor fi verificate de lnginer si/sau de un organism autorizat, ca parte a controlului
de conformitate.
lncercarile si determinarile efectuate in cadrul controlului procesului de executie/productie a
betonului pot fi luate in considerare la receptie, pentru controlul de conformitate.
Verificarea calitatii materialelor componente si betonului se va face in conformitate cu
prevederile anexei Vl. din Codul NE 0l2-99 respectand si urmatoarele:
nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului
verbal referitor la faza precedenta, daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa;
in procesele verbale se vor preciza constatarile rezultate, daca corespund proiectului si
daca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare;
daca se constata neconcordante fata de proiect sau prevederile prescriptiilor se vor
stabili si consemna masurile necesare de remediere.
Dupa executarea acestora se va proceda la o noua verificare si incheierea unui nou proces
verbal.
CONTROLUL Sl RECEPTlA LUCRARlLOR DE DECOFRARE
ln vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate,
astfel:
preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de
cofraje si sustineri;
in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a
elementelor;
final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un "registru de procese
verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse", tinand seama de
prevederile capitolului l7 din NE 0l2-99.
ln cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal
de receptie calitativa comun pentru cofraje si armaturi.
La terminarea executarii cofrajelor se va verifica:
alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;
incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora;
dimensiunile interioare ale cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor, care urmeaza a
se betona;
pozitia cofrajelor, in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelele
inferioare;
pozitia golurilor.
CONTROLUL CALlTATll MONTARll ARMATURlLOR
La terminarea montarii armaturilor se va verifica:
Numarul, diametrul si pozitia armaturilor, in diferite sectiuni transversale ale
elementelor structurii;
Distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare;
Lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi
inglobate in elemente ce se toarna ulterior;
Pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor;
Calitatea sudurilor;
Numarul si calitatea legaturilor dintre bare;
Distantieri de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;
Modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia;
Pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.
lnadirile sudate vor fi executate numai de catre sudori care au sustinut examenul practic si
teoretic pentru grupa 3 a prevederilor de sudare, conform STAS 9532/l- 74. lnnadirile sudate
se vor poansona si verifica prin probe distructive, executate intercalat de acelasi sudor si in
aceleasi conditii cu sudurile din opera, in proportie de 3% din numarul total al innadirilor.
CONTROLUL CALlTATll OPERATlUNlLOR DE BETONARE
Controlul inainte de punerea in opera a betonului:
lnspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale:
geometria cofrajului si pozitionarea armaturii;
inlaturarea impuritatilor si substantelor de orice fel de natura de pe suprafata cofrajelor
in contact cu betonul;
stabilitatea cofrajelor;
integritatea cofrajelor pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment;
tratarea suprafetelor cofrajelor;
curatarea armaturilor de impuritati si substante care ar slabi aderenta;
dimensiunea distantierilor;
conditiile necesare unui transport eficient, masurile de compactare si tratare functie de
consistenta specificata a betonului;
receptionarea calitativa a betonului;
rezultatele si concluziile verificarilor efectuate pana la aceasta faza;
asigurarea unui personal instruit;
asigurarea masurilor impotriva accidentelor/defectiunilor utilajelor.
ln vederea asigurarii calitatii lucrarilor din beton si beton armat este obligatorie efectuarea
unui control operativ si adoptarea unor masuri conform anexei Vl.3. din NE 0l2-99,
urmarindu-se:
evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton ale carui caracteristici in stare
proaspata nu indeplinesc conditiile impuse;
adoptarea de masuri operative la statia producatoare de betoane pentru corectarea
compozitiei betonului sau a conditiilor de preparare.
CONTROLUL lN TlMPUL TRANSPORTULUl, COMPACTAREA Sl TRATAREA
BETONULUl
lnspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale:
mentinerea omogenitatii betonului in timpul transportului si punerii in opera;
distributia uniforma a betonului in cofraj;
compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii;
inaltimea maxima de cadere a betonului;
viteza de turnare, tinand seama de actiunea betonului asupra cofrajelor;
durata intre etapele de amestecare, descarcare si turnarea betonului;
masuri speciale in cazul turnarii in conditii de vreme rece sau calduroasa;
masuri speciale in cazul rosturilor de lucru;
tratarea rosturilor inainte de turnare;
metode de tratare si durata tratarii betonului functie de conditiile atmosferice si evolutia
rezistentei;
evitarea unor eventuale deteriorari ce pot apare ca urmare a unor socuri sau vibratii
asupra betonului proaspat.
ln anexa Vl.2. din NE 0l2-99 se prezinta in detaliu verificarile ce trebuie efectuate in diferite
etape ale executiei.
Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand seama de concluziile analizei
efectuate conform controlului de conformitate (prevederilor cap. l7.2.2. din NE 0l2-99),
asupra rezultatelor incercarii probelor de verificare a clasei, prezentate in buletinul emis de
laborator si concluziile interpretarii rezultatelor incercarilor nedistructive sau incercarilor pe
carote, daca s-a cerut efectuarea lor in cadrul controlului operativ. Rezultatul aprecierii
calitatii betonului pus in lucrare se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre
Proiectant, Beneficiar/lnginer si Antreprenor. Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate se
vor analiza de Proiectant/lnginer masurile ce se impun.
ln cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca:
Datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a
depasit durata admisa de transport;
Consistenta betonului corespunde celei prevazute;
Conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;
Se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe, conform
prevederilor anexei Vl.l. din Codul NE 0l2-99;
Sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinerea pozitiei armaturilor,
dimensiunilor si formei cofrajelor;
Se aplica corespunzator masurile de protectie (tratare) a suprafetelor libere ale
betonului proaspat.
ln condica de betoane se vor consemna:
seria talonului livrarii corespunzatoare betonului pus in opera;
locul unde a fost pus in lucrare;
ora inceperii si terminarii betonarii;
probele de beton prelevate;
masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;
evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii, etc);
temperatura mediului;
personalul care a supravegheat betonarea.
ln cazurile in care Antreprenorul raspunde direct si de prepararea betonului, acesta este
obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului si a agregatelor conform prevederilor
anterioare, precum si modul de dozare, amestecare si transport al betonului. Constatarile
acestor verificari se inscriu in condica de betoane.
CONTROLUL CALlTATll ELEMENTELOR DlN BETON Sl BETON ARMAT
La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica:
Aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone cu beton
necorespunzator (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare, etc.);
Dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor betonate;
Distanta intre diferitele elemente;
Pozitia elementelor verticale (stalpi, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate la
nivelul imediat inferior;
Pozitia golurilor;
Pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior.
Verificarile specificate mai sus se efectueaza prin sondaj. Se va consemna in procesul verbal
daca sunt respectate prevederile prezentului proiect. La consemnarea constatarilor se va
tine seama de prevederile anexei lll.l. din NE 0l2-99 privind "Abaterile admisibile pentru
elementele din beton armat" si respectiv "Defectele admisibile" din anexa lll.2. a NE 0l2-
99.
CONTROLUL CALlTATll LUCRARlLOR DE TORCRETARE
Lucrarile de torcretare se vor face in conformitate cu cerintele Capitolului l7 din Codul de
Practica NE 0l2-99. Calitatea aderentei materialului la suprafata de suport va fi verificata
prin ciocanirea suprafetei. Ariile care suna a gol vor fi indepartate si torcretate. Mortarul
torcretat va fi evaluat vizual de Antreprenor si lnginer.
ABATERl ADMlSE
Abaterile limita admisibile la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in anexa ll.2. a
Codului NE 0l2-99 si in Normativul C56-85 privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii pentru elementele din beton armat.
Abateri maxime la armaturi (in mm)
Elemen
t
Distant
e intre
bare
Grosime
strat de
acoperir
e
Lung.
<l m
Lung.
l-l0m
Lung.
>l0 m
L
petrecere
inadiri
pozitie
inadire
Obs
Fundati
i
l0 l0 5 20 30 3d 50 C28-83
Pereti 5 3 5 20 30 3d 50 C28-83
Stalpi 3 3 5 20 30 3d 50 C28-83
Grinzi 3 3 5 20 30 3d 50 C28-83
Placi 5 2 5 20 30 3d 50 C28-83
lntre
etrieri
l0 - 5 20 30 3d 50 C28-83
Abaterile limita admise fata de dimensiunile din proiect pentru elemente de cofraj si cofrajele
montate sunt prevazute in C 56-85, cu unele observatii suplimentare indicate in anexa lll.l. a
Codului NE 0l2-99.
Abateri limita ale cofrajelor si elementelor decofrate din beton si beton armat
COFRAJ
ELEMENT DUPA DECOFRARE
lnclinare suprafata fata de:
Sectiune:
Verticala
Orizontala
Element
dimens. de
referinta
abat
(mm)
inclinare
cofraj
dupa
decofrare
lm
lm
total
lm
lm
total
Fundatii
Lungime
Latime
lnaltime
l5
6
l0
3 mm/m
l5mm
(total)
20 mm <2m
20mm >2m
30mm
3 l6 5 20
Pereti Lungime
Latime
Grosime
l0
3
<3m l6mm
3-6m 20mm
>3m. 25mm
3 l6
<l0cm.
3mm
>l0cm.
5mm
Stalpi
lnaltime
Dimensiune
sectiune
l0
3
<3m l6mm
3-6m 20mm
>3m 25
mm
<50cm
5mm
>50cm
8mm
3 l6 20
Grinzi
Lungime
Dimensiune
sectiune
l0
3
2 mm/m idem
5 l0
Placi
Lungime
(Latime)
Grosime
l0
l0
3
l0 mm
(total)
<3m l6mm
3-6m 20mm
>3m 25mm
>l0cm
5mm
l0
Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraj, gata confectionate (extras din
normativul C 56- 85 cu completari):
pentru lungime: 4 mm;
pentru latime: 3 mm;
Abaterile fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si ale elementelor din beton armat
dupa decofrare sunt date in anexa lll.l. din Codul NE 0l2-99.
Abaterile fata de dimensiunile din proiecte sau prescriptii tehnice pentru armaturile
elementelor din beton armat sunt date in anexa ll.2 din Codul NE 0l2-99.
DEFECTE ADMlSlBlLE
Sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul si integritatea elementelor din beton si
beton armat:
Defecte de suprafata (pori, segregari superficiale, denivelari locale) avand adancimea
de maximum l cm, suprafata de maximum 400 cm
2
defect, iar totalitatea defectelor de
acest tip fiind limitate la maximum l0% din suprafata fetei elementului pe care sunt
situate;
Defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segregari) avand
adancimea mai mica decat grosimea stratului de acoperire armatura, lungimea maxima
de 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maximum 5% din
lungimea muchiei respective.
Defectele care se incadreaza in limitele mentionate anterior pot sa nu se inscrie in procesul
verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare, dar vor fi in mod
obligatoriu remediate conform Normativului C l49/87 pana la receptionarea lucrarii.
Defectele care depasesc limitele mentionate anterior se inscriu in procesul verbal care se
intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare si vor fi remediate conform solutiilor
stabilite de Proiectant/lnginer si/sau expert dupa caz.
RECEPTlONAREA STRUCTURll DE REZlSTENTA
Receptionarea structurii de rezistenta se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti de
constructie, conform Normativului C 56 85, Anexa l.l. Aceasta receptie are la baza
examinarea directa efectuata pe parcursul executiei in cadrul controlului interior sau exterior.
Suplimentar se vor verifica:
Documentele de certificare a calitatii prevazute de reglementarile in vigoare pentru
materialele livrate;
Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind cofrajele,
armarea, aspectul elementelor dupa decofrare, - aprecierea calitatii betonului pus in
lucrare, precum si existenta si continutul proceselor verbale pentru fazele
determinante;
Existenta si continutul documentelor de certificare a calitatii, in cazul in care betonul a
fost livrat de catre o alta unitate de constructii;
Constatarile consemnate in cursul executiei in cadrul controlului interior si/sau exterior.
Confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri
prevazute in diferitele documente aparute pe parcursul executiei;
Consemnarile din condica de betoane;
Buletinul privind calitatea betoanelor;
Dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
Dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului;
Pozitia golurilor prevazute in proiect;
Pozitia relativa, pe intreaga inaltime a constructiei a elementelor verticale (stalpi, pereti)
consemnandu-se eventualele dezaxari;
lncadrarea in abaterile admise, conform prevederilor din Normativul C 56- 85, Anexa
l.lde la punctul lll.l4.;
Orice alta verificare care se considera necesara.
ln vederea receptiei structurii unei constructii, in cazurile in care se solicita de catre
Proiectant / lnginer, Antreprenorul va prezenta Beneficiarului/lnginerului buletine de analiza
pe beton intarit prin incercari nedistructive. Alegerea elementelor si numarul necesar de
incercari se face de catre Proiectant/ lnginer.
Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se
consemneaza intrun proces verbal incheiat intre Beneficiar/lnginer, Proiectant si Antreprenor,
precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se receptioneaza sau se respinge.
ln cazurile in care se constata deficiente in executarea structurii, se vor stabili masurile de
remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua receptie.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (zidul, tencuieli, protectii, finisaje) este
admisa numai pe baza dispozitiei data de Beneficiar/lnginer sau de Proiectant. Aceasta
dispozitie se va da dupa incheierea receptiei structurii de rezistenta sau in cazuri justificate,
dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta.
Examinarea rezistentelor betonului la varsta de 28 de zile se va face la receptia definitiva a
structurii de rezistenta. Calitatea betonului livrat de statia de betoane se va aprecia pe baza
analizarii rezultatelor obtinute la varsta de 28 de zile pe probe prelevate la statia de betoane,
in conformitate cu precizarile anexei Vl.3. din NE 0l2-99. ln urma acestei analize se
stabilesc eventualele masuri necesare imbunatatirii calitatii betonului care se va produce in
continuare.
STRUCTURA METALlCA
GENERALlTATl
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executie a
elementelor si structurilor metalice.
PRESCRlPTll Sl CERlNTE PRlVlND CALlTATEA MATERlALELOR
Dimensiuni si tolerantele pentru sectiunile de otel laminat la cald trebuie sa satisfaca
conditiile urmatoarelor prescriptii tehnice: STAS 500-l "Oteluri de uz general pentru
constructii. Conditii generale tehnice", SR EN l002l "Oteluri si produse siderurgice. Conditii
tehnice generale de livrare", STAS 564 "Otel laminat la cald. Otel U", STAS 424 " Otel
laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale", STAS 395 "Otel laminat la cald. Otel lat", STAS
505 "Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate".
Electrozii de sudura pentru arcul electric de sudura manuala trebuie sa satisfaca conditiile
STAS ll25-l. ,Sudarea metalelor. Electrozii inveliti pentru sudarea otelurilor cu arc electric.
Conditii tehnice generale de sudura". STAS ll25-2 "Sudarea metalelor. Electrozii inveliti
pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Conditii tehnice."
Bolturile hexagonale, suruburile si piulitele brute trebuie sa satisfaca cerintele SR lSO 40l6
"Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade C" si lSO 4033 "Piulite hexagonale stil 2
grade A si B".
Bolturile hexagonale, suruburile si piulitele de precizie trebuie sa satisfaca cerintele STAS
40l4 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade A si B " si lSO 4033 "Piulite
hexagonale stil 2 grade A si B", STAS 4242 "Suruburi cu cap hexagonal. Clase de executie
A si B".
Saibele din otel trebuie sa satisfaca cerintele STAS 5200-4 "Saibe plate serie de dimensiuni
normale. Clasa de executie A", STAS 5200-5 "Saibe plate serie de dimensiuni mari clasa de
executie A si C".
La executie se vor folosi, atat dimensional cat si calitativ, numai materialele indicate in
proiect, orice schimbare de materiale (calitate sau dimensiuni semifabricat) se va face numai
cu avizul scris al Proiectantului/lnginerului si se vor anexa la documentatia de insotire a
produsului. Materialele utilizate vor fi garantate de furnizori cu certificate de calitate privind
compozitia chimica, caracteristicile si incercarile mecanice conform standardelor in vigoare.
Materialul de adaos pentru sudura va fi corespunzator elementelor care se asambleaza si va
fi de asemenea insotit de certificatele de calitate garantate de furnizori. Materialul de adaos
va fi stabilit de Antreprenor functie de procedeul de sudare adoptat. Nu se admit remedieri
prin sudura a defectelor ce depasesc limitele de admisibilitate prescrise in standardele
respective.
VERlFlCAREA CALlTATll
Controlul calitatii si receptia in uzina se va face conform HGR nr. 273/94, Legii l23/2007,
STAS 767/0-88 si Cl50-84, efectuandu-se incercarile prescrise si intocmindu-se
documentele legale ce vor insoti furnitura la Beneficiar.
lnainte de executie materialele vor fi verificate din punct de vedere calitativ si dimensional de
catre organul de control autorizat. Asupra fiecarui reper se vor face urmatoarele verificari:
identitatea materialului cu cel prevazut in proiect; in caz in care apar modificari se vor
prezenta derogarile avizate de factori autorizati;
starea de curatire, prelucrare si/sau finisare a suprafetelor conforma cu cele indicate pe
desenele de executie sau mentionate;
verificarile si masuratorile se vor face cu mijloace sau aparate de control adecvate
scopului si gradului de precizie cerut;
defectele admise in materialul de baza vor fi cele admise in standardele de material, iar
abaterile de forma ale semifabricatelor se vor incadra in limitele admise de standardele
de produse. ln lipsa acestor certificate Antreprenorul trebuie sa faca probele necesare
conform standardelor in vigoare si sa intocmeasca certificatele de calitate
corespunzatoare.
LlVRAREA, MANlPULAREA, DEPOZlTAREA
lnainte de a fi livrata pe santier, fiecare piesa de otel prelucrata trebuie marcata distinct in
conformitate cu desenul de montaj.
La manipularea, incarcarea, transportarea, descarcarea elementelor de constructii metalice
se vor lua toate masurile pentru a se asigura evitarea producerii deformatiilor. Materialul
marunt (gusee, suruburi, piulite, saibe, etc) va fi transportat in lazi rezistente.
EXECUTlA LUCRARlLOR, MONTAREA, lNSTALAREA, ASAMBLAREA
Executia tuturor ansamblelor si subansamblelor de confectii metalice (stalpi, grinzi, pane,
balustrazi etc) se vor face in ateliere specializate care vor confirma calitatea materialelor
folosite si a elementelor rezultate prin certificate de calitate si procese verbale.
Montarea elementelor de constructii metalie se realizeaza dupa reguli care fixeaza tolerante
la montarea ale acestora si care sunt cuprise in STAS 767-0 "Constructii civile, industriale si
agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii. Conditii tehnice generale de calitate."
Tehnologia de executie a structurii metalice si a armaturilor rigide se va stabili de catre
constructor in conformitate cu proiectul de executie si recomandarile din prezentul caiet de
sarcini.
PREVEDERl GENERALE
Toate operatiile de executie si montaj se vor efectua cu personal calificat in acest gen de
lucrari, coordonat tehnic. Unitatea ce executa constructiile metalice si montajul acestora va
asigura si masurile de securitate a muncii si paza contra incendiilor necesare realizarii
acestor lucrari.
Orice modificari fata de proiect vor fi aduse la cunostiinta Proiectantului/lnginerului pentru a fi
avizate si introduse in documentatie.
PREGATlRE, DEBlTARE, SANFRENARE
lnainte de punerea in executie a produselor se va analiza proiectul in vederea stabilirii
tehnologiei de executie. Laminatele vor fi curatate inainte de a fi debitate, prelucrate si apoi
imbinate.
Suprafata profilelor laminate trebuie sa fie neteda si fara fisuri. Defectele superficiale pot fi
indepartate cu polizorul cu conditia ca dupa indepartare, grosimea materialului sa nu scada
sub limitele prevazute in standardul pentru tolerante. Nu se admit remedieri prin sudura a
defectelor de suprafata.
Se recomanda ca taierea la dimensiune a tablelor sau celorlaltor profile sa se faca cu
mijloace mecanice. ln cazul in care taierea se face cu flacara oxiacetilenica se va lasa un
adaos suficient pentru a se inlatura materialul decarburat prin prelucrarea mecanica a
muchiilor. Piesele prelucrate nu trebuie sa prezinte muchii ascutite, bavuri, pete de zgura.
Rugozitatea lor va fi de maxim 25m.
SUDARE
Sudurile si dimensiunile rosturilor imbinarilor sunt reprezentate si notate conform STAS
6662-87, functie de grosimea materialelor si tipul de sudura ales pentru imbinarea reperelor.
Documentatia tehnica pentru asamblarea prin sudura se elaboreaza de catre firma care
uzineaza elementele din otel si trebuie sa cuprinda:
pregatirea si prelucrarea materialului; debitarea cu pastrarea marcii otelului si executia
rosturilor;
tehnologia de asamblare a elementelor: pregatire, trasare, ordine de asamblare, utilaje
si dispozitive de lucru;
programul de control calitativ;
indicatii privind preasamblarea in uzina, depozitarea, marcarea si asamblarea pentru
transport precum si schemele de incarcare in mijloacele de transport.
LUCRARl DE SUDARE Sl ASAMBLARE LA TEMPERATURl SCAZUTE (TlMP
FRlGUROS)
La executia lucrarilor pe timp friguros se vor respecta prevederile Normativului C l6 84:
Etape/Procese
tehnologice
Proces tehnologic/conditii
Temperatura
C
Durata
Depozitarea Elementele metalice in depozite descoperite,
pe suporti de lemn, amplasati pe platforme
din pietris compactat, amenajate pe teren
uscat.
Depozitarea Materialele de imbinare suruburi, piulite,
saibe, nituri ambalate pe categorii si
dimensiuni in depozite inchise si uscate.
Depozitarea Electrozi, fluxuri si sarma de sudura invelite
in suplimentar in folii de polietilena, asezate
pe rafturi la o inaltime minima de 50 cm fata
de pardoseala.
Montarea Curatirea de rugina si uscarea portiunilor
destinate imbinarilor -l0C
Durata
de
executie
Montarea Manipularea, asezarea la pozitie, sprijinirea
pe calaje si asamblarea provizorie. -l0C
Durata
de
executie
Montarea Executarea imbinarilor fara sudura
-l0C
Durata
de
executie
Vopsirea Chituirea pe suprafete uscate -l0C 2 zile
Vopsirea Grunduirea elementelor, pe suprafete uscate
in incaperi incalzite
+l0C l zi
Sudurile se vor executa fara intrerupere. Sudarea se va incepe si se va termina pe piese
terminale (accesorii). Utilajele (dispozitivele) de sudura vor fi protejate corespunzator contra
intemperiilor prin adapostirea in baraci.
Cablurile ce servesc la alimentarea cu curent electric vor fi pozate pe suporti de lemn; nu se
admite ingroparea cablurilor in zapada sau asezarea lor pe pamantul inghetat.
La sudare se vor respecta urmatoarele conditii:
Proces tehnologic / montaj Temperatura Durata- zile
Uscarea electrozilor in cuptoare speciale; Electrozii se vor
aproviziona la punctul de lucru in cantitati care sa nu
depasesca necesarul pentru 2 ore de lucru.
- l
Preincalzirea zonelor pe care se aplica cordoane de sudura:
- piese cu grosimi pana la 25 mm
- piese cu grosimi peste 25 mm
Conform
normelor
furnizorilor
Depunerea succesiva a staturilor de sudura inainte de racirea
zonei de imbinare. La depunerea unui strat nou, temperatura
celui precedent nu trebuie sa fie mai mica de:
l00 l50C
l50 500C
lnainte de
inceperea
sudurii
Uscarea electrozilor in cuptoare speciale; Electrozii se vor
aproviziona la punctul de lucru in cantitati care sa nu
depasesca necesarul pentru 2 ore de lucru.
200 C
Durata de
executie
Timpul de lucru al sudorilor se va micsora, in functie de temperatura, alternand cu pauze de
aproximativ l0 minute pentru odihna si incalzire.
Sudarea otelului, inclusiv sudurile de prindere care se incorporeaza in lucrarea finisata,
trebuie sa corespunda prevederilor din Cl50 "Normativ privind calitatea imbinarilor sudate
din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole." De asemenea, se vor respecta
urmatoarele prescriptii tehnice:
SREN lSO 90l3 "Sudarea si procedeele conexe. Clase de calitate si tolerante
dimensionale ale suprafetelor taiate termic (cu flacara oxigaz)"
STAS l0564-2 "Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor ".
Antreprenorul va intocmi tehnologia de sudare tinand seama de calitatea materialelor
imbinate, tipul de sudura indicat in proiect, continuitatea si lungimea cordonului de sudura,
compozitia si calitatile mecanice ale acestuia. Nivelul de acceptare al defectelor sudurilor va
fi nivelul "C".
Procedeele de sudura aplicate vor avea in vedere prevenirea aparitiei de deformari ale
tablelor sau rigidizarilor, deformari care ar putea introduce tensiuni interne care sa
influenteze negativ comportarea elementelor structurale.
Suprafetele care trebuie sudate se vor curata de rugina, zgura, ulei, vopsea etc. si numai
dupa aceea se va trece la executarea sudurilor. lnainte de sudare se controleaza ca
marginile prelucrate sa corespunda plansei de executie si sa nu prezinte defecte ca: exfolieri,
fisuri, urme de zgura, pori, etc. Preincalzirea reperelor in vederea sudarii, respectiv
detensionarea lor, se prescrie la tehnologia de executie (la tablele de 25 mm grosime).
Materialul de adaos pentru sudura se prescrie de catre Proiectant prin tehnologia de sudare,
functie de calitatea materialelor imbinate, tipul si dimensiunea sudurii, astfel incat sa se
asigure calitatea ceruta prin clasa de calitate stabilita. Remedierea sudurilor se va face sub
control autorizat si vor fi mentionate in documentatia de insotire a produsului. Acestea vor fi
verificate dupa remediere, in conditiile prescrise pentru sudurile initiale.
Lungimea sudurilor de prindere care vor fi incorporate in lucrarea finisata nu va fi mai mica
decat de patru ori grosimea piesei celei mai groase sau de 50 mm.
lmbinarile executate prin sudura manuala, semiautomata sau automata vor avea
caracteristicile mecanice minime cerute pentru materialele pieselor care se sudeaza.
Sudarea constructiilor metalice se va executa la o temperatura de peste + 5
o
C. ln cazul
executiei sudurilor in aer liber trebuie luate masuri pentru protejarea locului de sudura si a
sudorului de vant, ploaie si zapada.
FABRlCATlE
3eneralitati
Tot otelul structural trebuie fabricat in conformitate cu STAS 500-l "Oteluri de uz general
pentru constructii. Conditii generale tehnice, SREN l002l "Oteluri si produse siderurgice.
Conditii tehnice generale de livrare" in afara de cazul in care se specifica altfel. lnainte de a fi
livrata pe santier, fiecare piesa de otel prelucrata trebuie marcata distinct in conformitate cu
desenul de montaj. lnceperea fabricarii pieselor de otel trebuie facuta cu un anunt scris
prealabil de o saptamana.
Elemente de re8emare
Placile de reazem ale stalpilor si grinzilor prin care se face transmiterea efortului de
compresiune se realizeaza astfel incat fetele de imbinare sa fie in contact cu exceptia unor
zone mici, care nu trebuie sa depaseasca 20% din suprafata totala, in care caz spatiul intre
doua piese nu trebuie sa depaseasca 0,l5mm.
0abricatie B placute de ri9idi8are B debavurareG imbinare.
Antreprenorul va efectua urmatoarele:
se vor taia si se vor poliza placutele de rigidizare, pentru a asigura contactul pieselor
ce se vor suda;
se vor indeparta toate bavurile si muchiile ascutite;
se va folosi o vopsea contrastanta si compatibila pentru a marca otelul caruia i s-a
facut tratament anticoroziv, inainte de a fi livrat pe santier
nu se executa alte imbinari decat cele din planurile de detalii.
MONTAJ
La montaj se va verifica in mod obligatoriu existenta si calitatea tuturor subansamblelor
componente. Montajul se va executa conform planselor de executie. lntreprinderea care
monteaza constructia din otel va intocmi urmatoarea documentatie (conform STAS 767/0-
88):
masuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructii;
organizarea platformelor de preasamblare pe santier cu indicarea mijloacelor de
transport si de ridicat ce se folosesc;
verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;
pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;
ordinea de montaj;
metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de
montaj;
tehnologia de sudura pe baza de procedee de sudura conform standardelor in vigoare;
programul de control al calitatii si receptia pentru furnitura, executia montajului si
protectia anticoroziva in conformitate cu H.G.R. Nr.273/94, Legii l23/2007, STAS
767/0-88 si C l50-84.
DlSPOZlTlVE DE FlXARE
$olturile >e<a9onaleG &uruburi &i piulite brute: trebuie sa satisfaca cerintele SR lSO 40l6
"Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grad C"; lSO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grad
A si B".
$olturile >e<a9onaleG &uruburi &i piulite de preci8ie: trebuie sa satisfaca cerintele STAS
40l4 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grad A si B" si lSO 4033 "Piulite hexagonale
stil 2 grad A si B", STAS 4242.
Saibe din otel: trebuie sa satisfaca cerintele STAS 5200-4 "Saibe plate serie de dimensiuni
normale. Clasa de executie A", STAS 5200-5 "Saibe plate serie de dimensiuni mari clasa de
executie A si C."
PREGATlREA SUPRAFETEl
Se inlatura prin daltuire, decapare si perierea cu peria de sarma, de pe suprafetele de otel,
rugina si cojile izolate, zgura de sudura si stropii.
Se cureta crapaturile.
Se indeparteaza uleiul, grasimile si murdaria.
MONTAREA STALPlLOR METALlCl
Stalpii metalici vor fi montati in concordanta cu urmatoarele proceduri:
cu dispozitivul stabilit se agata stalpul in macara si se transporta la locul de montaj.
se prind ancorajele necesare pentru mentinerea verticalitatii.
se asaza stalpul pe pozitia corecta si se axeaza pe cele doua directii.
se prind ancorajele de piesele special prevazute si cu ajutorul lor, se verticalizeaza
stalpul.
se executa imbinarea conform proiectului.
se desprinde stalpul din macara.
MONTAREA FERMELOR METALlCE
Fermele metalice se vor monta in concordanta cu urmatoarele proceduri:
stalpul se va masura la ambele capete ale deschiderii;
se corecteaza capetele stalpilor in functie de rezultate;
se verifica dimensiunile si geometria fermei conform proiectului;
se marcheaza cu vopsea axele longitudinale ale fermelor;
se monteaza sustinerile pentru ferme conform fisei tehnologice;
se echipeaza fermele cu piesele necesare pentru ridicare;
se agata fermele cu dispozitivul special de ridicare si se transporta cu macaraua la
locul si inaltimea de montaj;
se monteaza fermele, executandu-se imbinarea, conform proiectului de executie si fisei
tehnologice;
se ancoreaza ferma cu tiranti pentru a preveni rasturnarea ei sau orice alta deformatie
perpendiculara pe planul ei;
se desprinde ferma din macara si se repeta operatiile cu alta ferma.
Tehnologia este valabila si pentru montarea panelor si contravantuirilor metalice.
ACOPERlRl DE PROTECTlE Sl VOPSlRl
Elementele structurii metalice se vor acoperi cu un grund protector pentru perioada de
depozitare, anterioara montajului, pentru evitarea inceperii fenomenului de coroziune.
Grundul protector nu trebuie sa contina plumb si trebuie aprobat de lnginer. Grundul
protector se va aplica uniform si continuu pe toate suprafetele. Tehnologia de aplicare a
grundului si a vopselii (sau vopselii termo-spumante de protectie la incendiu) se va face
conform instructiunilor furnizorului. Eventualele deteriorari ale grundului protector survenite
pe perioada transportului sau la depozitare vor fi remediate la locul de depozitare, in care
scop se va livra o cantitate suplimentara de grund protector impreuna cu subansamblele
(accesoriiile).
Suruburile, saibele si ancorele autoperforante se vor conserva cu orice tip de vaselina sau
unsoare minerala.
Toate elementele ce sunt armaturi rigide pentru beton armat cu armatura rigida (B.A.R.) nu
se vor acoperi cu grund protector sau vopsea.
CONTROLUL CALlTATll
Verificarea controlului calitatii se face conform STAS 767 "Constructii civile, industriale si
agricole. Constructii din otel. Conditii generale de calitate" pentru:
conditii de calitate;
controlul calitatii executiei elementelor si al cordoanelor de sudura;
remedierea defectelor de sudura;
controlul tehnic de calitate inainte de operatia de sudare;
controlul tehnic de calitate in timpul operatiei de sudare;
controlul tehnic de calitate al elementelor si al imbinarilor sudate.
lmbinarile constructiilor metalice trebuie sa satisfaca cerintele Cl50 - "Normativ privind
calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole", STAS 767-
2 "Constructii civile, industriale si agricole. lmbinari nituite si imbinari cu suruburi la constructii
din otel. Prescriptii de executie".
Verificarile specificate pentru suduri trebuie sa fie efectuate in conformitate cu schema
urmatoare:
Obiective de
verificat Tipul
imbinarii
Conformitatea verificarii cu
clasa de calitate
Verificare conform Normativelor
Sudura cap la
cap
- clasa de calitate C2
- controlul cu lichide
penetrante si controlul cu
pulberi magnetice l00%
STAS 5540 "lncercari ale imbinarilor"
Sudura de colt
- controlul cu radiatii
penetrante
- l0% pentru clasa C2-nu
exista defecte
- l00% pentru clasa C2-dupa
remedieri
STAS 5976/l "lncercari ale
imbinarilor sudate in colt"
STAS 6606"Defectoscopie cu radiatii
penetrante. Controlul imbinarilor
sudate prin topire
Pentru sudori se vor respecta urmatoarele conditii:
toti sudorii trebuie sa posede un cerificat aprobat de aptitudini sau o calificare
aprobata, corespunzatoare clasei de lucrari la care vor fi angajati. Se va prezenta la
cerere o copie a cerificatului de aptitudini;
daca sudorii nu poseda cerificate de aptitudini aprobate, se prezinta spre aprobare
probe in conformitate cu STAS 9523/l-l974 "Examinarea si autorizarea sudorilor"
privind aptitudinile sudorilor pentru clasa de lucrari care urmeaza sa fie executate.
unitatile care executa imbinari sudate sunt obligate sa utilizeze sudori autorizati intern
si verificati periodic, sudori autorizati lSClR sau RNR;
autorizatia interna este valabila in cadrul intreprinderii timp de 2 ani de la verificarea
calificarii sudorului in conditiile STAS 9532/l "Examinarea si autorizarea sudorilor".
Toate sudurile si suprafetele adiacente trebuie sa fie examinate vizual pentru a se
constata absenta urmatoarelor defecte:
1 crapaturi in sudura sau in suprafetele adiacente;
1 incluziuni de zgura;
1 porozitate;
1 lipsa lipirii la marginea sudurii;
1 unghi interior;
1 profil concav al sudurii;
1 cordon de sudura excesiv de convex;
1 o tranzitie proasta intre sudura si elementele sudate;
1 lipsa alinierii intre componentele imbinarii;
1 lipsa de penetrare a radacinii sudurii;
1 un cordon de penetrare excesiv.
Defectele admise la suduri se vor incadra in prevederile din standardele pentru clasa a lll-a
de calitate. Remedierile sudurilor se vor face sub control autorizat. Acestea vor fi verificate
dupa remediere in conditiile prescrise pentru sudurile initiale.
TOLERANTE
Tolerantele admise la uzinare sunt cele prevazute in STAS 767/0-88.
Abaterile de dimensiune admise pentru elementele structurale de otel situate deasupra
fundatiilor trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite:
pentru orice suprafata orizontala nominala masurata de la nivelul de referinta cel mai
apropiat, 5mm;
pentru orice suprafata nominala verticala masurata de la linia de referinta cea mai
apropiata, 5mm.
lndependent de tolerantele indicate mai sus, se iau in considerare urmatoarele:
Abaterea admisa a dimensiunilor sectiunii transversale a elementelor incorporate fata
de cele indicate pe desene trebuie sa fie egala sau mai mica de 3mm sau l:500
fiind luata in considerare cea mai mica din cele doua, in afara de cazul cand in desene
se prevede altfel.
Abaterea admisa in verticalitate a elementelor trebuie sa fie egala sau mai mica de
l:500.
Abaterea admisa in inclinare trebuie sa fie egala sau mai mica de l/l000 din lungimea
elementelor.
Abaterile totale maxime admisibile fata de dimensiunile orizontale si verticale nu
trebuie sa depaseasca l:l000 sau 30mm, fiind luata in considerare cea mai mica
dintre cele doua.
RECEPTlA PlESELOR Sl A SUBANSAMBLURlLOR
Receptia pieselor va fi efectuata de reprezentantii Furnizorului si Beneficiarului, furnizorul are
obligatia de a pune la dispozitie urmatoarele acte:
buletine de control CTC pentru piese si subansambluri;
buletine de calitate pentru materiale;
procesele verbale cu rezultatele probelor si verificarilor;
buletinele de analiza pentru controlul sudurilor, inclusiv a celor remediate (daca este
cazul).
Receptia elementelor, subansamblurilor si structurilor metalice se va face in prezenta
reprezentantului Beneficiarului, a Proiectantului si a lnginerului. Eventualele neconcordante
sau modificari efectuate la proiect vor fi operate de proiectant in documentatia de executie.
CONDlTll DE EXPLOATARE
Dupa darea in exploatare, constructia metalica nu va fi supusa altor solicitari in afara celor
inscrise in proiect. ln timpul exploatarii nu se va schimba destinatia constructiei si nu se va
modifica structura constructiva.
Beneficiarul/lnginerul va inspecta periodic constructia metalica, cel putin o data pe an. ln
afara acestor inspectii periodice sunt necesare inspectii suplimentare ale constructiei
metalice astfel:
in primele 6 luni de la darea in exploatare (lnspectii periodice);
in caz de cutremur, incendiu, actiunea vantului etc.
Defectele constatate cu ocazia acestor inspectii se vor consemna intr-un proces verbal si
apoi se trece la remedierea lor. Lucrarile cu caracter de reparatii si consolidari se vor face
numai in conformitate cu legislatia in vigoare privind proiectarea si executia, precum si cu
respectarea Legiii l23/2007 privind calitatea in constructii.
AR?ITECTURA
GENERALlTATl
Specificatiile tehnice generale definesc standardele minime, dar se pot modifica sau
completa cu acordul Proiectantului si lnginerului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este
suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. ln aceste cazuri de asemenea este
necesar acordul in scris al lnginerului.
ln caz de neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini, lnginerul poate da dispozitii pentru
intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate
pe cheltuiala Antreprenorului. Vezi Conditiile Generale ale Contractului.
La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materialele consemnate in proiect.
Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre Proiectant
si lnginer.
Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de Legea nr. l0/l995. Aceasta include
rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata
si inregistrata de el.
Rolul lnginerului este definit de Conditiile Generale ale Contractului.
Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Antreprenorul, lnginerul si Beneficiarul vor
urmari performanta lucrarilor finalizate.
Urmarirea comportamentului lucrarilor construite si interventiile in timp reprezinta o evaluare
a conditiilor tehnice ale constructiei si preservarea capacitatii de functionare pe intreaga
durata de functionare.
Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare,
conform previziunilor din Manualul de Constructii (Romanesc) si normelor tehnice specifice
care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii.
OPERATlUNl PREMERGATOARE
lnainte de inceperea lucrarilor, intreg personalul de executie va fi instruit asupra procesului
tehnologic a fazelor de lucru si asupra masurilor de protectie a muncii conform vol. l NTSM.
lnstructajul va fi inscris in fisa individuala de protectia muncii.
lnainte de inceperea lucrarilor, terenul se va imprejmui cu panouri metalice, acolo unde este
cazul, si se vor afisa placute avertizoare de interzicere a accesului persoanelor neautorizate
(vizibile si noaptea).
Muncitorii vor purta echipament de protectie, ochelari si casca si vor fi dotati cu toate sculele,
utilajele si dispozitivele necesare operatiunilor ce urmeaza a fi executate.
Unitati de masura si scopul lucrarilor: toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu
Standardele lSO.
NORMATlVE Sl REGLEMENTARl
Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari. Lista cu
Standardele romanesti. ln absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor
folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante.
Antreprenorul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare.
De asemenea, trebuie sa respecte normele de incendiu, mai ales cand se folosesc substante
periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si
depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale acestor
Caiete de Sarcini.
PROTECTlA MUNCll Sl SlGURANTA LA FOC
La executie se vor respecta prevederile normativelor republicane de protectia muncii,
aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele nr.ll0/77 si 39/l977 si cu
celelalte prescriptii din normativele mentionate la conditiile generale, respectiv :
Legea protectiei muncii nr.90/l996
Norme Generale de protectia muncii Min. Muncii si Protectiei Sociale si Min. Sanatatii
-l996
Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii Bul. Constructiilor nr. 5-6-
7-8/l993
Este obligatorie respectarea de catre executant a normelor privind siguranta la foc in timpul
executiei lucrarilor conform Normativului C300, aprobat cu ordinul nr.20N/ll.07.l994.
LUCRARl DE ZlDARlE
3eneralitati
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zidarie, cat si
specificatiile mortarului pentru lucrari de zidarie.
Materiale &i ec>ipamente utili8ate
Se vor folosi caramizi numai de calitatea l.
Lungimea de suprapunere si aranjarea zidariei va fi de in concordanta cu capitolul l3 din P2
- 85.
Calitatea caramizilor trebuie sa fie in conformitate cu datele din tabelele l+2 din P2 85:
Caramizi presate pline cu dimensiunile 240xll5x63. Caramizile utilizate vor fi numai de
calitatea l, marca l00 si vor corespunde prevederilor STAS 457 80.
Caramizi ceramice cu goluri veticale cu dimensiunile 240xll5x88 sau blocuri de
teracota mari de 290x240xl88. Caramizile ceramice cu goluri verticale vor fi numai de
calitatea l, marca l00 si vor corespunde prevederilor STAS 5l85/2 80.
Panouri ceramice cu dimensiunile 300x75x300 conform NTR 9059-80.
Blocuri pline din beton cu dimensiunile 200xl50x300 conform ASTM C l29 sau similar
aprobat;
Blocuri cu goluri din beton cu dimensiunile 200x200x400 conform ASTM C l29 sau
similar aprobat;
Blocuri din BCA cu dimensiunile 200x250x400 conform STAS 8036-8l;
Blocuri din gips pentru pereti de compartimentare cu sau fara goluri;
Caramizi refractare pentru cosuri de fum;
Elemente ceramice pentru conducte de ventilatie verticale;
Armaturi din OB37 si PC52 = 8 l2 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor
STAS 438/l 80;
Armaturi din STNB = 5 - 6 mm, corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2 80;
Mortare si betoane conform marcilor din proiect;
Adezivi pentru blocuri celulare de zidarie din beton.
Mo&tre &i te&tari
lnainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor, se
vor pune la dispozitia lnginerului, spre aprobare, urmatoarele mostre:
Caramizi presate pline sau blocuri pline din beton;
Caramizi si panouri ceramice cu goluri verticale sau orizontale, blocuri de teracota;
Blocuri cu goluri din beton;
Blocuri din BCA;
Caramizi refractare;
Elemente ceramice pentru conductele de ventilatie.
Speci!icatii pentru mortare
Mortarul va respecta:
Cl782: lnstructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala
STAS l030 85: Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala.
P2 85: Tabelul 2.
Marca mortarului: M 50Z
Materiale:
Lianti:
1 var hidratat conform STAS 320l - Var hidratat si pulbere pentru constructii
1 var pasta conform STAS l46 - Var pentru constructii
Agregate
1 Nisip natural de cariera sau de rau, conform STAS l667 - 76
Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu:
nisip provenit din concasarea rocilor naturale;
nisip de mare.
Aceste nisipuri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS l667-76 -
Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.
Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar va avea un continut de cel putin 50%
nisip natural.
Armaturi
Armaturile trebuie sa fie in conformitate cu STAS 438/l - 80 si 438/2 - 80. Betonul trebuie sa
fie cel putin tip C8/l0.
Apa
Se va utiliza apa de la reteaua de alimentare. ln cazul utilizarii altei surse, apa trebuie sa
corespunda conditiilor STAS 790 - 84.
Ciment conform specificatiilor de la capitolul - Betoane.
Aditivi
1 Plastificanti in cazul mortarelor de ciment, conform STAS 8625 - 90.
1 Acceleratori de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de
intarire pentru mortare de zidarie, de ciment si ciment var de marca 50 sau mai
mari, la lucrarile executate pe timp friguros.
Compo8itia mortarelor de 8idarie
Dozajele uzuale pentru mortarele de zidarie pe baza de var si ciment care pot fi utilizate fara
incercari preliminare in cazul folosirii nisipurilor naturale (conform STAS l667 - 76) sunt
specificate in tabelul urmator:
Marca
mortarulu
i
si notatia
Tipul
mortarului
Materiale pentru l mc mortar
Ciment
Var hidratat
var pasta sau
slam de
carbid (mc)
Var pasta
sau
slam de
carbid
(kg)
(mc) (kg)
F 25
(kg)
M 30
(kg)
M 50 Z
Ciment -
var
230 2l9 0.090 ll5 l.l8 l600
Mortare pentru pereti din elemente armate:
Mortar de poza din ciment si nisip (l:3 parti in volume) si apa pana la realizarea unui
mortar de consistenta vartoasa (determinata cu conul etalon);
Mortar pentru umplerea rosturilor verticale circulare din ciment si nisip (l: 3 parti in
volume) si apa pana la realizarea unui mortar de consistenta fluida (determinata cu
conul etalon).
)repararea mortarelor
Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se face numai prin proceduri
mecanice, asigurandu-se umatoarele conditii:
dozarea grosimetrica a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de 2%
pentru lianti si 3% pentru agregate;
amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa.
Controlul calitatii mortarelor
Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidarie si tencuiala se va face conform metodelor
prescrise in STAS 2634-80 "Metode de marcare a mortarelor in stare proaspata si intarita".
Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele vor fi conform STAS l030-85
"Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala. Clasificare si conditii tehnice"
Mortar de ciment &i mortar de ciment cu var
ln functie de inaltimea peretilor, numarul etajelor si nivelul de intensitate seismica mortarele
folosite la lucrarile de zidarie, exceptand blocurile din BCA pentru zidarie vor fi mortare
marca M 50Z si M l00Z, pentru ultimul se foloseste cimentul Portland. Mortarele vor
corespunde normativului C l7 82.
Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoarele
conditii: dozarea exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru
omogenizare si obtinerea unei cat mai bune durabilitati.
Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate
cu STAS 263450. "Metode de incercare a mortarelor in stare prospata si intarita".
Mortare sau adezivi speciali pentru blocurile din BCA.
Mortarele trebuie sa fie in concordanta cu cu specificatile Producatorului pentru blocurile din
BCA.
Pasta de imbinare pentru blocuri de compartimentare din gips.
Mortarul trebuie sa aiba o consistenta care sa permita imbinarea adecvata pe orizontala si
verticala a blocurilor de compartimentare.
VERlFlCAREA CALlTATll MATERlALELOR
Aceste verificari trebuiesc efectuate inaintea inceperii executiei lucrarilor pe lotul de materiale
aflate in depozit sau soproane si de fiecare data cand se aprovizioneaza santierul cu un nou
lot de materiale. Se vor face verificari pentru:
Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri verticale conform
STAS l0l09/l82; STAS 45780; STAS 5l85/280.
Calitatea panourilor ceramice cu goluri orizontale conform NTR 9058-80;
Calitatea blocurilor din beton pline sau cu gauri;
Calitatea blocurilor din BCA;
Calitatea caramizilor refractare;
Calitatea elementelor ceramice prefabricate pentru conductele de ventilatie;
Compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie conform STAS l03085;
Compozitia, consistenta si calitatea betonului din stalpisori, centuri, buiandrugi etc.
conform STAS l0l09/l82 si Normativul C l4079.
Calitatea armaturilor conform STAS 438/l,280.
LlVRARE, MANlPULARE, DEPOZlTARE
Caramizile si blocurile se vor aproviziona in containere, evitandu-se spargerea lor. Nu se
admit caramizi/blocuri sparte sau fisurate sau care nu corespund conditiilor impuse prin
caietul de sarcini. Se va asigura depozitarea lor in soproane, in cantitati suficiente asigurarii
unui flux continuu de executie.
Cimentul va fi livrart in saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si
inghet.
Armaturile se vor livra evitandu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala.
Materialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii
special amenajate.
Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel
apreciata incat punerea in opera a mortarelor sa se faca in maximum l0 ore de la preparare.
EXECUTlA LUCRARlLOR. MONTARE, lNSTALARE, ASAMBLARE
ZlDARlA DE UMPLUTURA Sl PORTANTA
Pentru zidaria de umplutura si portanta se pot folosi urmatoarele tipuri de caramizi si blocuri:
caramizi din argila arsa cu sau fara goluri;
blocuri de teracota mari cu goluri;
blocuri cu gauri din beton.
Pentru zidaria de umplutura si portanta pentru caldirile fara etaj sau cu un etaj, se pot folosi
alternativ:
blocuri din BCA, care respecta cerintele prescrise ale Proiectantului sau similar
aprobate.
CARAMlZl DlN ARGlLA Sl BLOCURl DlN BETON
Cand se folosesc caramizi standard din argila arsa se vor folosi numai caramizi calitatea l,
marca l00, dimensiuni 240xll5x88 pentru caramizi pline si 240xll5x63 pentru caramizile
ceramice cu goluri verticale.
Mortarul folosit pentru lucrarile de zidarie este mortarul var-ciment M 50Z.
Pentru peretii exteriori nu se vor folosi caramizi sau blocuri pline, pentru a obtine valoarea R
necesara de 2,0 m
2
K/W pentru zidaria izolata in exterior (6 cm polistiren extrudat) pe ambele
parti. Valoarea k corespunzatoare va fi de 0,46 W/m
2
K.
Caramizile/blocurile pline se pot folosi pentru peretii exteriori la cladirile monumente istorice
cu o captuseala de izolatie interioara.
Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre caramizi si mortar, caramizile/blocurile se
vor uda bine cu apa inainte de punerea lor in lucrare.
Rosturile orizontale, verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea
zidului, lasandu-se neumplute numai pe o adincime de l cm de la fata exterioara a zidului.
Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 randuri succesive pe inaltime,
atat la camp cat si la interspatii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim caramida in lungul
zidului si pe caramida/blocul per grosimea lui.
Abaterile admisibile in grosimea rosturilor sunt cele aratate in STAS l0ll0/l 75.
Orizontalitatea rindurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal (abstecuri)
gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie, fixate la colturile zidariei.
Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre extremitatile
zidariei.
lntreruperea executiei zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi.
Legaturile dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si anume: primul
rand de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in
dreptul intersectiei. Randul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se
intrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la
colturi, ramificatii si intersectii sunt cele aratate in Normativul P 285 figurile 58 63. Teserile
se vor face avand grija sa se obtina legatura de cel putin caramida.
Taierea caramizilor/blocurilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii,
ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc
abraziv.
Ancorarea zidariei de umputura de structura existenta a cladirii se face cu ajutorul mustatilor
de otel beton 8 mm avand o lungime de 60 cm, fir cu agrafe 8 mm l = 50 cm fixate cu
bolturi impuscate in beton la cca 60 cm (Normativ P 2 85 figura 65).
Portiunile de zidarie situate in stanga si dreapta golurilor de usi si ferestre avand lungimea de
peste l m se vor ancora ca zidaria plina (aratat mai sus); cele cu lungimea egala sau mai
mica de l m se vor ancora conform Normativ P 2 85, figura 64b, cu bare 8 mm.
lnainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata respectiva se
aplica un sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structura
va fi umplut complet cu mortat M l00 Z.
Protectia barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar minim marca M 50 Z.
Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza se va prevedea la colturile si
ramificatiile exterioare, in cazul in care nu sunt prevazuti stalpisori din beton armat, armatura
orizontala din OB37 2 x 6mm de l00 cm lungime.
Stalpii verticali din beton vor fi legati cu centuri de ancorare conform prevederilor si normelor
legate de masurile anitiseismice in lucrarile de zidarie.
La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 4 (patru) gheremele de o parte si alta a golului si 3
(trei) sau 2 (doua) gheremele la fiecare gol de fereastra, in functie de inaltime.
Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2 3 ori intr-o baie
de bitum topit fierbinte.
Verificarea calitatii zidariilor se va face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele
verificarilor se inscriu in procese-verbale de lucrari ascunse.
PERETl DESPARTlTORl DlN ZlDARlE
Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi/blocuri, mortare si armaturi ca in cazul peretilor
portanti. Blocuri pline pentru peretii despartitori de l5 cm grosime sau blocuri de l2,5 cm
grosime se pot folosi, mai ales cand este necesara o clasa de combustie mai mare
(rezistenta la foc).
Pentru peretii despartitori fara o clasa de combustie speciala, cat si pentru zidaria de
protectie a hidroizolatiei verticale pe partea exterioara a peretilor subsolului se pot folosi
panouri ceramice, de 7,5 cm grosime, cu goluri orizontale.
Peretii despartitori se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara
prin impanarea cu mortar de ciment marca M l00Z. Peretii despartitori se rigideaza pe
directia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si
ancorare cu bare de otel OB37 8/60 cm in rosturile orizontale.
Sporirea rigidatii lor se obtine si prin armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile
orizontale la distanta de 4 asize.
lntreruperea zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi.
Peretii despatitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M 50 Z si vor fi armati
conform Normativului P 2 85 pct. 8.5.2. Peretii despartitori se vor ancora de elementele
structurale (stalpi sau difragme) ca si peretii portanti plini sau cu goluri de timplarie (Normativ
P 2 85, pct. l3.l.8).
Peretii de compartimentare din blocuri de gips trebuie ancorate in structura portanta
adiacenta.
Verificarea calitatii zidariei, a verticalitatii, orizontalitatii randurilor se face pe tot parcursul
executiei lucrarilor si rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese verbale de lucrari
ascunse.
EXECUTAREA LUCRARlLOR PE TlMP FRlGUROS
La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile "Normativului
pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C l6 84".
EXECUTAREA LUCRARlLOR DE REPARATll ALE ZlDARllLOR
Exista doua categorii de reparatii ale zidariilor. ln functie de gradul de degradare se va stabili
tipul de interventie, care va fi descrisa in proiect .
Reteserea zidariei
se decoperteaza tencuiala existenta
se desface zidaria existenta in zona avariata
se curata suprafata de contact a zidariei existente
se vopseste suprafata de contact cu lapte de ciment cu adaos de aracet
se instaleaza zidaria noua asigurandu-se teserea cu cea existenta
Repararea prin injectare cu mortar
se decoperteaza tencuiala existenta
se curata suprafata peretelui prin frecare cu perii de sarma
se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa
se aplica pe ambele fete ale peretelui, in zonele unde se va injecta, un strat de mortar
de 3-4 cm
concomitent, se introduc in fisuri stuturi (PVC) cu diametrul de 8mm, la intervale de
cca. lm. Se astupa stuturile.
se asteapta intarirea mortarului
se efectueaza injectarea cu mortar fluid M50 cu ajutorul pompelor (p<3atm).
Se incepe de jos in sus, tinand desfacut stutul prin care se injecteaza si cel imediat
urmator. Cind mortarul refuleaza pe la stutul de sus, se inchide cel de jos, prin care s-a
facut injectarea si se desface urmatorul.
Operatiunea se repeta pe tot traseul fisurii.
CONTROLUL CALlTATll, ABATERl ADMlSE
Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unor etape (nivele), cat si la
receptia lucrarii, prin verificarea:
Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate,
planeitate, etc.) la elementele realizate.
Aspectul general si starea fiecarui element in parte.
lnventarierea tuturor proceselor-verbale de lucrari ascunse.
Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele,
buiandrugi, etc.)
Cand datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial, Beneficiarul
si/sau lnginerul (dirigintele lucrarii) va decide demolarea si refacerea elementelor de zidarie
necorespunzator executate fata de proiect si caietul de sarcini.
VERlFlCAREA lNAlNTE DE lNCEPEREA ZlDARlEl
Verificarea proiectului si a detaliilor de executie;
Verificarea etapelor executate anterior (PV receptie structura realizata anterior);
Verificarea trasarii zidariei.
VERlFlCAREA lN TlMPUL EXECUTlEl ZlDARlEl
Ca operatiune initiala trebuie verificate materialele componente:
1 caramizile - procentul de fractiuni sa fie max l5%, fara praf, fara impuritati;
1 mortarul - se verifica respectarea retetei din proiect, precum si consistenta
fiecarei sarje;
1 ghermelele respectarea formei, dimensiunilor si a gradului deprotectie impotriva
umiditatii;
Pe parcursul executiei zidariei se va verifica:
1 daca este respectata procedura tehnica de executie proprie Antreprenorului;
1 calitatea materialelor in momentul punerii in opera;
1 daca se respecta proiectul tehnic;
1 se respecta orizontalitatea rindurilor si uniformitatea rosturilor;
1 daca se realizeaza ancorarea zidariei de structura de rezistenta;
1 daca se realizeaza teserea rosturilor;
1 daca verticalitatea zidariei este corespunzatoare;
1 daca se monteaza ghermele in locurile indicate;
1 daca se realizeaza planeitatea suprafetelor.
VERlFlCARl LA TERMlNAREA LUCRARlLOR DE ZlDARlE
Se vor efectua urmatoarele verificari:
1 aceleasi verificari ca in timpul executiei, dar cu o frecventa de l/4.
1 daca executia zidariei s-a incadrat in abaterile admisibile.
1 daca s-au intocmit procesul verbal de lucrari ascunse si procesul verbal de
receptie calitativa, corespunzatoare acestei etape.
ABATERl ADMlSE (DEVlERl DE LA COTELE DlN PLANURl)
Grosimea zidurilor:
1 pereti din caramida: 4 l0 mm.
1 pereti din BCA: 5 l0 mm.
Marimea golurilor:
1 pentru ziduri din caramizi: l0 mm
1 pentru ziduri din BCA: 20 mm.
Planeitatea suprafetelor:
1 pentru ziduri portante: 3mm/m
1 pentru ziduri neportante: 5mm/m.
Verticalitatea suprafetelor si muchiilor:
1 pentru ziduri portante: 3mm/m
1 pentru ziduri neportante: 5mm/m.
LUCRARl DE TENCUlELl
3eneralitati
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli.
Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a
tencuielilor descrise in paragraful urmator.
Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
Dupa pozitia lor in constructii:
1 Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane;
1 Tencuieli exterioare pe fatade, balcoane etc.
Dupa natura suprafetei pe care se aplica:
1 Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpi, bolti, plansee) care se executa
in mod obisnuit in doua straturi (grund si tinci - strat vizibil);
1 Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si pe suprafetele de zidarie de
piatra (pereti si stalpi);
1 Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si
tavane) si pe suprafetele de tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se executa
in trei straturi (sprit, grund si strat vizibil);
1 Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat
monolit sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi
aplicate in doua straturi (sprit si tinci - strat vizibil).
1 Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabit (la tavane) false, care
mascheaza intradosul planseelor de beton armat cu si fara grinzi, scafa de
racordare a peretilor cu tavanul etc.) care se executa in trei straturi (smir, grund si
strat vizibil).
Dupa modul de finisare al fetei vazute:
1 Tencuieli obisnuite
Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau
tapete. La randul lor tencuielile obisnuite se impart in:
1 Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in
stare bruta; se intrebuinteaza la interior in depozite, in pivnite, subsoluri etc.
1 Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu
nisip fin (tinci); aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor
sociale si publice, culturale, precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru
hidroizolatii.
1 Tencuieli sclivisite: stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai
dintr-o pasta de ciment in care se pot adauga in unele cazuri si anumite materiale
hidrofobe (de exemplu apa-stop, coloranti etc.) deoarece se utilizeaza la interior pe
peretii incaperilor care sunt udati sau spalati cu apa.
1 Tencuieli gletuite: stratul vizibil se executa dint-un strat subtire de pasta de ipsos sau
var cu adaos de ipsos, bine netezit cu drisca de glet; acest tip de tencuiala se
intrebuinteaza numai la interior (la pereti si tavane, in incaperi in care se cere un finisaj
de o calitate superioara). Suprafetele interioare ale peretilor care se vopsesc cu
vopsea de ulei, cu vopsea alchidica etc. se gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos.
1 Tencuieli decorative, care la randul lor se impart in:
o Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu
praf de piatra) si se prelucreaza fin prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat
mortarul nu este perfect intarit, fie dupa intarire cu diferite scule speciale
(tencuieli buciardate) obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra (similipiatra);
o Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe
fatade se stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid,
preparat din ciment, var si piatra macinata si cu adaos de colorant.
Nota: Aceasta tencuiala face de asemena parte din sistemele de fatade agrementate in care
se aplica plasa armata fixata sau lipita pe izolatia termica exterioara.
o Tencuieli decorative, care se executa cu mortar preparat din materiale speciale
(terasit, dolomit, marmura etc.)
o Tencuieli interioare si exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer
comprimat, alcatuite din paste colorate, preparate cu ciment, praf de piatra sau
nisip de la 0...lmm, aracet, ipsos etc.
Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator
necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din
proiect.
1 Tencuieli subtiri. Aplicarea tencuielilor subtiri se face numai dupa uscarea amorsei.
Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub forma de stropi. Pe
parcursul executarii lucrarilor de tencuire se va urmari ca in corpurile mari (la fatade),
tencuielile sa se execute cu aceeasi sarja de material pentru a nu se produce diferente de
nuanta suparatoare.
Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face dupa controlul si pregatirea
prealabila a suprafetelor suport.
Tencuielile interioare se vor executa inaintea celor exterioare, pentru a se permite uscarea
lor.
Lucrarile se vor executa cu asigurarea conditiilor de temperatura si umiditate pentru a nu se
afecta calitatea lucrarilor, in special in cazul tencuielilor exterioare:
conditii de iarna: tmin = +l0C;
conditii de vara: t = +l0C +30C;
umiditate 65%
Controlul calitatii stratului suport si pregatirea acestuia.
Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se
asigura:
uscarea in limite care sa nu afecteze calitatea lucrarilor ulterioare;
limitarea tasarilor pentru a se evita fisurarile si desprinderile ulterioare ale materialului.
MATERlALE Sl ECHlPAMENTE UTlLlZATE, CONTROLUL CALlTATll
LlVRARE, MANlPULARE, DEPOZlTARE
Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale:
Var hidrat in pulberi pentru constructii
Var pasta
Ciment
lpsos de constructii
Agregate
Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu:
nisip provenit din concasarea rocilor naturale
nisip de mare
Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-
se insa un continut de cel putin 50% nisip natural.
Apa. Se va utiliza apa potabila.
Aditivi
( Plastifianti. ln cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant.
Dozarea plastificantilor organici se face pe baza de incercari preliminare.
( Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de
intarire pentru zidarie de ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp
friguros. Clorura de calciu se adauga in apa de amestec, sub forma de solutie cu
concentratia de l0% (cu densitatea l,083) sau 20% (cu densitatea l,477) in
proportie de 3% fata de masa cimentului.Pentru evitarea aparitiei eflorescentelor,
in cazul constructiilor de locuinte si social culturale, se va limita adaosul de
clorura de calciu la max. 2%. Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in
cazul mortarelor cu consistenta pana la 8cm la careul etalon.
( lntarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza.
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit "tinci" de aceeasi
compozitie cu a stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa
scada de la suprafata suportului spre exterior.
Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos
de ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos.
Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie
utilizate in conditii bune la tencuieli interioare, sunt:
La mortar de var marca M 40T, pana la l2 ore;
La mortar de ciment (marca Ml00T) si ciment var (marca M50T) fara intarzietor, pana
la l0 ore, iar cu intarzietor pana la l6 ore.
EXECUTlA LUCRARlLOR. MONTAREA, lNSTALAREA, ASAMBLAREA
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost
livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este
insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnica ale acestora.
Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa
corespunda urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare):
Pentru sprit:
1 aplicarea mecanizata a mortarelor l2 cm;
1 aplicarea manuala a mortarelor 9 cm;
Aplicarea pe blocurile BCA l4-l5 cm.
1 Pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm;
1 Pentru grund in cazul aplicarii manuale, 7-8cm iar in cazul aplicarii mecanizate,
l0-l2cm.
1 Pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8cm, iar pe zidarie din blocuri
b.c.a. consistent l3-l5cm.
OPERATlUNl PREGATlTOARE
Lucrarile ce trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:
controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un
timp oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii
sa se intareasca in rosturi iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca
umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor;
terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar
putea provoca deteriorarea tencuielilor;
suprafetele suport sa fie curate suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine
intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica;
suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai
mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de
sarcini;
rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele
netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa;
verficarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori plansee etc.) sau a
caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii
tamplarie), precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele, praznuri,
suporti metalici, coltari.
EXECUTAREA TRASARll SUPRAFETELOR DE TENCUlT
Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o
latime de 8-l2 cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale
(la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor
executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul.
EXECUTlA AMORSARll
Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor
amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm;
Suprafetele de zidarie de caramida/bloc vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire
cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm;
Pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar si ciment-var compozitie
l:0.25:3 (ciment, var, nisip);
Pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi
compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza.
Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati fara prelingeri
pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
EXECUTlA STRATULUl DE BAZA
Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton dupa cel putin 24 ore de la
aplicarea spritului si dupa cel putin l ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata
spritului este prea uscata sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in
prealabil executarii grundului:
Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de
pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.
Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se
vor executa de pe platforme de lucru continue.
Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. "lnstructiuni tehnice privind compozitia si
prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala Cl7-82" , fiind de marca Ml0T-Ml00T si
care se va preciza in piesele desenate.
Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare, (stalpisori) si se va
verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati
pronuntate, neregularitati, goluri.
Pe suprafete de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de l0-l2 mm. grosime si se va
executa dupa zvantarea primului strat, cu mortar l:2:8 (ciment, var, nisip).
lnainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscata
suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins.
EXECUTAREA STRATULUl VlZlBlL
Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu
nisip fin de pana la l mm.
Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la
intervale de timp, iar intre ele, sa va nivela suprafata de tinci cu drisca.
Grosimea tinciului la pereti de BCA va fi de l-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund,
cu nisip de 0-l mm.
Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat
subtire de var si adaos de ipsos, l00 kg la l m de var pasta.
Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin
acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca. 2 mm de pasta de ipsos.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de
umiditate in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului.
Tencuielile interioare pe pereti de b.c.a. se va executa dupa trecerea a cel putin l5 zile
de la executia zidariei.
La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai
din pasta de ciment.
Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil expuse supuse socurilor mecanice sau
actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice.
ln cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5C,
se vor lua masurile speciale prevazute in normativul "Normativul pentru executarea
lucrarilor pe timp friguros" indicativ C l6-79.
SlSTEME DE FATADA AGREMENTATE
Tencuiala sistemelor de fatada agrementate este facuta cu masini. Straturilor suport diferite,
cum ar fi izolatia termica si plasa din fibra de sticla fac parte din sistem si pot varia de la un
producator la altul. Tipul tencuielii, vopselii sau placarii folosit nu se poate disocia de
straturile suport, metodele de fixare etc.
Exista trei tipuri de finisaje:
Tencuiala de finisaj si vopsea;
Strat de tencuiala, texturat;
Caramida aparenta, placare cu piatra naturala sau placi ceramice (in principal pentru
socluri).
CONTROLUL CALlTATll, ABATERl ADMlSE
Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Antreprenor si receptionate de
Beneficiar si lnginer conform prevederilor contractuale pentru verificarea si receptionarea
lucrarilor ascunse.
lnainte de executarea tencuielilor, Antreprenorul va obtine acordul lnginerului privind
tehnologia de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si
aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa.
Antreprenorul si lnginerul vor verifica daca masurile de protectie impotriva inghetului si
uscarii fortate sunt aplicate si daca in primele zile de la executia tencuielilor peretii din blocuri
de b.c.a. s-au stropit cu apa.
Rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta Beneficiarului si lnginerului
(inspectorului de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot
(transport) de mortar.
Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verificarea:
rezistenta mortarului;
numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200
m;
aderenta la suport si intre straturi;
planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata).
Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se
efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor.
Verficarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand tencuiala forma muchiilor
intrande si iesinde.
Suprefetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii fisuri, impiscaturi
de var nestins urme vizibile de reparatii locale.
Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele,, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafturile
ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene), drepte si perfect
verticale sau orizontale, in functie de caz.
Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentru colturi in toate locatiile care
probabil vor fi expuse la socuri mecanice si acte de vandalism.
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor etc.
Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice
directie pe suprafata tencuita.
Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va
aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva.
Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri
mai putin vizibile.
Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de
lemn; un sunet de "gol" arata calitatea necorespunzatoare si necesita verifcarea intregii
suprafete dezlipite.
VERlFlCAREA lNAlNTE DE lNCEPEREA TENCUlELlLOR
existenta procedurii tehnice de executie in documentatia primita de la antreprenor;
daca au fost terminate lucrarile de zidarie si instalatii ingropate (existenta procesului
verbal pentru lucrarile ce devin ascunse);
daca suprafetele suport sunt corespunzatoare;
daca materialele componente ale mortarului sunt corespunzatoare calitativ si sunt
insotite de certificate de calitate.
VERlFlCAREA lN TlMPUL EXECUTARll TENCUlELlLOR
se respecta reteta de mortar prevazuta in proiect;
daca se respecta timpii intermediari de uscare a straturilor individuale;
daca se respecta grosimea stratului de mortar;
daca se respecta procedura tehnica de executie;
se aplica masurile de protectie impotriva uscarii fortate;
daca s-au prelevat probe de mortar in vederea incercarii;
aderenta cu stratul support este corespunzatoare.
VERlFlCAREA LA TERMlNAREA TENCUlELlLOR
verificare vizuala a calitatii lucrarilor pentru a depista eventualele defecte ce depasesc
limitele admisibile;
lnginerul in cazul respectarii cerintelor specificate trebuie sa intocmeasca procesul
verbal de lucrari ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul de sarcini, si
daca aspectul general al tencuielii, forma muchiilor , scafelor si profilurilor, aderenta
straturilor de stratul suport sunt corespunzatoare;
verificare a planeitatii suprafetelor tencuite;
verificarea grosimii straturilor de mortar.
ABATERl ADMlSE LA RECEPTlA CALlTATlVA A TENCUlELlLOR
Defecte Tencuieli brute Tencuieli driscuite Tencuieli gletuite
Umflaturi, ciupituri, denivelari,
fisuri lipsuri in jurul ferestrelor, in
spatele radiatoarelor si tevilor
impuscaturi de var nestins urme
vizibile de reparati locale
Maxim 3 cm la
fiecare m.
Nu se admit Nu se admit
Zgrunturi mari (pana la 3 mm),
basicari sau zgarieturi in
adancime (pana la 3 mm) in
driscuiala stratului de acoperire.
Maxim 2 la m. Nu se admit Nu se admit
Neregularitati ale planeitatii
suprafetelor tencuite pe orice
directie (la verificarea facuta cu
un dreptar de 2 m lungime).
Nu se verifica
Max. 2
neregularitati/m
2
in orice directie,
avand adancimea
pana la 2 mm.
Max. 2 neregularitati/m in
orice directie, avand
adancimea sau inaltimea
pana la l mm.
Abateri la verticala a tencuielilor
peretilor.
Max. cele admise
pentru elemente
suport.
Pana la l mm/m
si max. 3 mm pe
toata inaltimea
incaperii.
Pana la l mm/m si max. 2
mm pe toata inaltimea
incaperii.
Abaterile de la verticala si
orizontala a muchiilor intrande si
iesinde racordarea tamplariilor
cu spaletii, glafturile ferestrelor,
racordarea peretilor cu avanul.
Max. cele admise
pt. suportul
elementelor.
Pana la l mm/m
si max. 3 mm de
element.
Pana la l mm/m si max. 2
mm pe toata inaltimea sau
lungimea elementului.
Abaterile de raza la suprafete
curbe.
Nu se verifica. Pana la 5 mm. Pana la 3 mm.
LUCRARl DE COMPARTlMENTARl Sl PLACARl USCATE
3eneralitati
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de compartimentari,
placari uscate si tavane nemodulare din gips carton.
)ereti de compartimentare din 9ip& carton &i placari
Peretii cu schelet metalic si placi de gips carton sunt pereti interiori despartitori neportanti
(cunoscuti deasemena ca placi de gips carton sau tencuiala uscata), care se monteaza pe
santier. Functia de rezistenta a acestor pereti rezulta din conlucrarea scheletului din profile
de tabla de otel cu elementele rigide ale constructiei si cu placile de gips carton. Functiile de
fizica constructiilor rezulta din grosimea si calitatile placilor de gips carton si din straturile de
izolatie care se monteaza intre placi. Suplimentar, peretii de gips carton pot suporta si
incarcarile obiectelor sanitare (dulapuri montate pe pereti) montate pe ei folosind rigle de
metal sau prin intermediul unor rigidizari suplimentare si a unor piese speciale.
Peretii cu schelet metalic si placi din gips caton se folosesc in mod normal in amenajari
interioare la cladiri civile, inclusiv incaperi umede/sanitare. Nu se vor utiliza in spatii
tehnologice umede, in aer liber, in spatii cu umiditati mari.
lnaltimea si grosimea pana la care se va realiza structura, cat si numarul de straturi si
calitatea placilor de gips carton si izolatia va fi stabilita de Proiectant tinand in planse si in
programele de finisare cont de recomandarile Producatorului si de cerintele functionale
specifice, cum ar fi rezistenta la apa, rezistenta la foc si protectie fonica.
Re8i&tenta la apa
Peretii din gips carton rezistenti la apa sunt din placi de gips carton cu o captuseala din
carton specifica (verde) impregnanta pe ambele parti. Se pot distinge doua cazuri:
Placi din gips carton rezistente la apa pe ambele parti ale scheletului se vor folosi intre
camerele cu umiditate (camere sanitare, subsoluri) si nu necesita protectie fonica
specifica;
Placi din gips carton rezistente la apa pe o singura parte a scheletului, iar pe cealalta
parte, placa obisnuita din gips carton, peretele de compartimentare necesitand
protectie fonica standard si/sau protectie antifoc, in functie de caz.
)rotectia anti!oc &i protectia !onica
Gipsul este un material necombustibil (carton impregnat, gips, otel galvanizat si vata
minerala). Sistemele de pereti despartitori indeplinesc prescriptiile protectiei contra
incendiilor, depinzand de clasa de combustie (F30, F60, F90 etc.) a peretelui si de numarul
de straturi de placi de gips carton. Pentru a folosi acest tip de compartimentare in incaperi cu
risc ridicat de incendiu, cum ar fi masandardele, sau pereti de compartimentare (langa
casele scarii sau casele ascensoarelor), se vor folosi placi de gips carton cu caracteristici
suplimentare privind protectia la foc.
lzolarea fonica a peretilor de compartimentare poate fi superioara peretilor clasici din
caramida si se realizeaza prin diferite straturi de gips carton si prin intermediul straturilor de
izolatie mai groase (vata minerala) care se monteaza intre placi.
Rata de absorbtie Rw a sunetului peretilor de compartimentare dintre salile de clasa
standard trebuie sa fie de cel putin 40 db. S-ar putea sa fie necesara cresterea ei in scolile
de muzica pana la 54 db conform prescriptiilor din planurile Proiectantului si planurile de
finisare.
Tavane !al&e nemodulare !ara imbinari vi8ibile
Tavanele suspendate placate uscat fara imbinari vizibile trebuie facute din placare cu placi
de gips carton continue sau placare uscata specifica, rezistenta la foc sprijinita pe un sistem
din sina metalica agrementata, care in majoritatea cazurilor este suspendat de intradosul
unei placi din beton. lmbinarile intre diferite panouri trebuie chituite. Un numar suficient de
chepenguri trebuie asigurat, pentru a avea acces la spatial dintre tavane.
ln cazul tavanelor cu clasa de combustie specifica (F30), trebuie folosite panouri aprobate
sau in concordanta cu cerintele din proiect. ln acest caz, corpurile de iluminat si alte
elemente integrate in tavan trebuie protejate in canale inchise conform specificatiilor
Producatorului de tavan.
MATERlALE
Pentru toate materialele mentionate in acest paragraf si inaintea inceperii lucrarilor
Antreprenorul furniza mostre de materiale lnginerului pentru aprobarea acestora.
)ereti din 9ip& carton &i placari ale peretilor
Principalele materiale folosite sunt:
Placi uscate de gips-carton cu grosime de l2,5 mm si l5 mm. Placile pot fi:
1 Placi normale;
1 Placi izolante fonice;
1 Placi rezistente la umiditate de culoare verde;
1 Placi antifoc de culoare rosie;
structura de rezistenta a peretilor alcatuita din:
1 profiluri UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime;
1 profiluri din tabla zincata de 2 mm grosime pentru realizarea golurilor;
1 rigle din lemn de rasinoase folosite la realizarea golurilor sau sustinerea
obiectelor sanitare, mobila montata pe perete etc.;
1 elemente de prindere si rigidizare : ancore, cleme, tije, bride, etc.
alte accesorii metalice:
( suruburi autofiletante si piulite cu filet;
( suruburi cu diblu din plastic;
( conexpanduri;
( console pentru montare.
Alte materiale: chit, banda adeziva;
Vata minerala pentru izolare fonica, grosimea standard 25mm;
Vata minerala pentru izolare termica cu folie de aluminiu pe o fata, grosime l0 l5
cm;
Polistiren extrudat (pentru izolarea termica interioara a peretilor exteriori);
Panouri compozite (cum ar fi Placomur sau similar), functie de caz.
Placile din gips carton sunt depozitate in stive, in camere inchise si fara umezeala sau alti
factori externi. Ele sunt depozitate in functie de tip si dimensiuni. Placile de gips carton sunt
manipulate cu grija pentru a evita deformarile sau ruperea acestora.
Tavane !al&e
Principalele materiale folosite sunt:
Placi standard din gips carton cu grosimea de 9,5, l2,5, l5 mm;
Structura suport a tavanului este facuta din:
Profilele suport primare UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime;
Profile-U care asigura suportul la imbinarea tavanului si peretelui;
Profile din tabla zincata pentru structura;
Profile perimetrale;
Sisteme de suspendare;
Elemente de fixare si consolidare: ancore, cleme, tije, etc.
Fiting-uri metalice:
Suruburi si piulite cu filet;
Piese de legatura la intersectia profilelor;
Piese de legatura intre profile;
Console universale.
EXECUTlA LUCRARlLOR. MONTAJ, lNSTALARE, ASAMBLARE.
COMPARTlMENTARl USCATE
Compartimentari din gips carton
Etape de executie:
Montare banda de etansare autoadeziva;
Montarea profilelor de tabla de otel-Zn;
Montarea placilor de gips carton;
Finisarea peretilor;
Montare banda autoBade8iva: inainte de montarea profilelor orizontale pe suprafata
tavanului se monteaza o banda de etansare cu rolul de a limita transmiterea zgomotelor prin
structura peretilor.
Montarea pro!ilelor de tabla de OlB@n: se monteaza mai intai profilele orizontale UW prin
prinderea pe structura existenta prin intermediul diblurilor si holsuruburilor sau
conexpandurilor. Se continua cu montarea profilelor portante verticale CW la o distanta de
600 mm intre ele, prin prinderea cu suruburi autofiletante de profilele orizontale sau prin
intermediul unor piese speciale de legatura.
Montarea placilor de 9ip&1carton: Montarea placilor nu poate incepe decat dupa
terminarea structurii de rezistenta. Placile se fixeaza cu suruburi autofiletante dispuse la un
diametru de 250 mm pentru un strat de placa sau de 750 mm pentru primul din doua straturi
si respective la 250 mm pentru urmatorul. Se completeaza mai intai o fata a peretilor, dupa
care se executa instalatiile interioare, electrice, sanitare, termice. Se monteaza vata minerala
prin fixare cu cleme metalice pe profilurile portante. Golurile pentru usi sau scheletele pentru
obiecte sanitare se bordeaza cu rigle din lemn de rasinoase. Cand placile de gips carton
prezinta decupari sau formeaza unghiuri, trebuie folosite profile pentru unghiuri pentru a
asigura o buna imbinare. Numai dupa verificarea traseelor instalatiilor se va face inchiderea
prin placarea cu gips carton a celei de a doua fete. Placarea celei de-a doua fete va incepe
cu jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe cele doua fete sa fie decalate.
0ini&area peretilor: Se aplica chit in rosturile sanfrenate, se aplica banda de rost care se
preseaza pe toata lungimea pentru asigurarea unui contact corespunzator. Dupa montarea
benzii se aplica inca un strat de chit peste aceasta. Toata suprafata se pregateste prin
chituirea eventualelor stirbituri si a capetelor suruburilor de imbinare. Placaje cu panouri din
placi stratificate decorative de inalta presiune (HPL) pe baza de rasini termorigide, obtinute
din rasini fenolice si fibre celulozice prin laminare si stratificare la temperaturi si presiuni
inalte.
Panourile trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici :
Caracteristica Metoda de incercare U.M. Nivel de referinta
Densitate STAS 5886-68 Kg/mc l400
Grosime SR lSO 4593:l998 mm l0
Variatia dimensionala cu
umiditate
STAS l068l-85, pct 3.l. %
- long: 0,505;
- transv: 0,830;
Rezistenta la rupere prin
tractiune
SR EN lSO 527 l:2000 N/mm >80
Rezistenta la rupere prin
incovoiere
SR lSO l78 :l998 N/mm >l00
Modul elasticitate la
incovoiere
SR lSO l78 :l998 N/mm >l000
Rezistenta la lovituri cu bila STAS l068l 85, pct 3.2 - Fara modificari
Rezistenta la zgariere - Fara zgarieturi
Clasa de combustibilitate clasa Cl
Rezistenta in medii chimice Fara modificari
Placile se monteaza pe un schelet de lemn fixat in peretele holurilor si caselor de scari.
Acest schelet se fixeaza pe pereti prin dibluri si suruburi de prindere, conform instructiunilor
producatorului.
TAVANE SUSPENDATE DlN GlPS-CARTON
Etapele lucrarii:
Montarea structurii metalice;
Realizarea instalatiilor;
Montarea placilor de gips carton;
Montarea tuturor celorlalte elemente, de catre celelalte specialitati;
Finisarea suprafetelor.
Montarea &tructurii metalice &u&pendate: ca prim pas structura metalica de rezistenta
trebuie sa fie terminata. Urmeaza montajul profilelor principale prin prinderea acestora cu tije
si tiranti care se suspenda de structura existenta. Dupa aceasta se monteaza profilele
secundare si se fixeaza cu piese speciale la fiecare intersectie. Profilele perimetrale
reprezinta suportul pentru imbinarea tavanului cu peretele, sau pentru inchiderile verticale
intre tavane la diferite inaltimi de suspendare.
Executia instalatiilor (de catre celelalte specialitati):
( lucrari electrice: cablare, pat de cabluri etc.
( lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat;
( conducte sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidrant, canalizare etc.
Montarea placilor de 9ip& carton: la fel ca la pereti. Trebuie prevazut un numar suficient de
chepenguri pentru a permite accesul personalului pentru intretinere la spatiul dintre tavane.
Montarea tuturor elementelor de instalatie (de catre celelalte specialitati):
( electrice: corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare, indicatoare luminoase
pentru iesirile de urgenta etc.;
( mecanice: difuzor de aer, admisii de aer etc.
0ini&area &upra!etelor: se face ca la pereti: gletuirea imbinarilor, vopsire etc.
CONTROLUL CALlTATll. ABATERl ADMlSE.
VERlFlCAREA LA LlVRARE
Calitatea placilor de gips-carton trebuie facuta la livrare, controlandu-se certificatele de
calitate si de conformitate. Se va face si o verificare vizuala a placilor, care trebuie sa se
inscrie in urmatoarele abateri :
Dimensiuni:
1 Lungime, latime: 2.5mm;
1 Grosime: 0.25mm;
Aspect: placile trebuie sa fie intacte pe toata suprafata, fara exfolieri, gauri si pete.
Marcajul: placile trebuie sa fie marcate individual cu indicatii despre tipul placii,
lungime, latime, grosime.
VERlFlCAREA lNAlNTEA lNCEPERll LUCRARlLOR
Se vor verifica urmatoarele:
daca trasarea este conform proiectului;
daca operatiunea anterioara este incheiata (existenta Procesului verbal de receptie
pentru lucrarea anterioara);
daca materialele componente placi, profile respecta cerintele indicate (existenta
certificatelor de calitate, a declaratiilor de conformitate, a agrementelor tehnice);
daca depozitarea materialelor in santier este corespunzatoare;
daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de compartimentari cu gips
carton in documentatia prezentata de constructor.
VERlFlCARl lN TlMPUL EXECUTlEl
Trebuie verificat:
daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului;
daca se respecta proiectul tehnic;
daca profilele portante intermediare CW se introduc la extremitati in profilele UW la o
distanta de 60 cm intre ele;
daca inaltimea partitionarii este corecta, in special la rosturile cu tavanele false sau alte
structuri existente;
daca profilele tavanelor sunt perfect drepte, in numar suficient si instalate le inaltimea
corecta, deviatiile admise fiind de 3 mm.
Pentru peretii despartitori se va verifica:
daca dupa fixarea primei fete de gips-carton, peretele este suficient de stabil si daca
dupa fixarea primei fete sunt necesare lucrari de instalatii: trecerea tevilor si a cablurilor
prin profilele portante CW se va face prin orificiile prestantate din profil;
daca pentru comutatoare, doze si prize se utilizeaza doze speciale si daca dupa
terminarea lucrarilor de instalatii se monteaza straturile de izolatie prevazute in proiect,
care se fixeaza cu cleme metalice de profilele CW;
daca placarea celei de-a doua fete se face dupa terminarea tuturor lucrarilor de
instalatii si izolatii;
cand cea de-a doua fata (de pe fata opusa) este montata: daca Antreprenorul a inceput
placarea cu jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe cele doua fete a fie
decalate;
pereti bi-strat: daca rosturile panourilor de pe aceeasi fata a peretelui sunt decalate,
pentru a reduce transmiterea sunetelor si de imbunatati rezistenta la foc.
VERlFlCARl LA TERMlNAREA LUCRARlLOR
La terminarea lucrarilor se verifica:
verticalitatea, orizontalitatea si planeitatea peretilor executati;
daca tavanele false au acelasi nivel, nu se accepta diferente de nivel vizibile la
imbinarile tavanelor false;
daca s-au intocmit Procesele verbale de lucrari ascunse si de receptie calitativa;
daca peretii/tavanele realizate indeplinesc cerintele proiectului.
LUCRARl DE TAVANE FALSE MODULARE Sl LlNlARE
3eneralitati
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false modulare
cu sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat, placate cu panouri din fibra minerala,
gips carton sau panouri din vata de sticla, panouri metalice liniare.
Materiale &i ec>ipamente utili8ate
Si&tem de tavan din !ibra minerala cu pro!ile metalice vi8ibile pentru
montare
De&criere
Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabile complet din fibra minerala,
gips, placa cu particule sau vata de sticla, sistem cu efect drept sau tegular. Placile de tavan
pot avea urmatoarele finisaje:
neteda;
texturata de model de suprafata fin granulata;
micro-perforata.
Sistemul va fi proiectat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in forma de T
sau o sectiune din aluminu in forma de T.
Placile vor avea margini drepte sau tegulare pe toate partile si vor fi disponibile la
urmatoarele dimensiuni:
600 x 600 mm
600 x l200 mm
Pentru placile din vata de sticla se pot folosi urmatoarele dimensiuni aditionale:
600 x l600 mm
600 x l800 mm
600 x 2000 mm
600 x 2400 mm
l200 x l200 mm
Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL90l0 alb).
Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige, piese de imbinare, profile
principale, profile secundare, profile perimetrale, elemente de ancorare, cleme, bratari,
conectori etc., care sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta
specificata.
Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de iluminat, detectore
de fum, difuzoare de tavan cu amplificare, difuzoare de aer sau alte obiecte necesare. Se vor
lua in considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare pentru montarea
unor astfel de fiting-uri.
Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fie adecvat
privind cerintele de calitate stipulate.
Nu trebuie sa existe taieturi vizibile.
Ab&orbtia !onica
ln cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica, se pot folosi placi
texturate si/sau cu particule sau placi perforate din gips carton. ln acest caz coeficientul de
absorbtie fonica ,os" a tavanului va avea valori cuprinse in urmatoarele limite:
cel putin 0,30 pentru frecvente foarte joase sau inalte (l00 Hz si 3000 Hz)
0,75 pentru frecventele critice de la l50 la l000 Hz.
Cla&a de combu&tie
Pentru clasa de combustie specifica (F30) se vor lua masuri speciale. Vezi planurile
Proiectantului si graficele pentru finisaje, scenariul de siguranta la foc (daca exista) si
prescriptiile din manualul de montare al Producatorului.
Limite de !olo&ire
Tavanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in incaperi umede,
cum ar fi incaperi sanitare, bucatarii si spalatorii, deoarece au tendinta de a se indoi sub
influenta aburilor.
SlSTEME DE TAVANE FALSE METALlCE LlNlARE
De&criere
Aceste sisteme, sunt alcatuite din placi metalice liniare (din placi din aluminiu vopsite sau din
otel), late de l00, l50 sau 200 mm, fixate pe profile, care sunt suspendate cu carlige
reglabile sau din tije de suspendare. Culoarea standard este alb, alte culori se vor stabili de
Proiectant in graficul sau de finisaje.
ln cazul in care este necesara o clasa mai mare de absorbtie fonica (de exemplu pentru
piscine), placile sunt perforate si acoperite de un strat de vata minerala, in grosime de aprox.
3 cm.
Tavanele lineare pot avea imbinari inguste sau imbinari late, asa numitele tavane lamelare
cu profile negre din plastic pentru imbinare.
Limite de !olo&ire
Acest tip de tavan se va folosi in exterior si in incaperile umede, unde folosirea altor tipuri de
tavane nu este adecvata.
Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite in exterior, trebuie sa se ia masuri speciale
impotriva ridicarii lor de vant (viteza max. l60 km/h).
MATERlALE
Tavane cu &uport modular
Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modular sunt:
fibra minerala neteda, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton fara calitati
acustice specifice;
fibra minerala, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie
F30;
fibra minerala texturata, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa
medie de absorbtie fonica;
fibra minerala micro-perforata sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fonica mare.
Alte elemente pentru tavan:
goluri de vizitare si chepenguri;
inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor
pentru incendii;
in cazul tavanelor cu clasa de combustie: placi de gips carton sau placi speciale
pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri de iluminat, difuzoare de aer etc.)
integrate in tavan.
Placile din gips carton rezistente la foc trebuie sa cuprinda placi din gips carton cu fibra de
sticla si aditivi pentru a imbunatati rezistenta la foc SB l230: Partea l Tip de Clasificare 5
(Pereti de gips carton F) sau echivalent in concordanta cu normele romanesti.
Structura suport pentru tavane este facuta din:
Profile principale in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb;
Profile secundare pline in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb;
Sectiuni de unghi, din otel sau aluminiu vopsite in alb;
Carlige reglabile din otel galvanizat;
Elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare;
Fiting-uri metalice;
Suruburi si piulite cu filet;
Copii ale in!ormatiilor de &pecialitate &i ale &peci!icatiilor te>nice pentru materialele
care &e vor utili8a vor !i in ane<a pentru o!erta de licitatie2
Si&teme de tavane metalice liniare
Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane:
Placi neperforate sau perforate din aluminiu sau otel vopsite, late de l00 mm sau 200
mm;
Placi neperforate din aluminiu sau otel vopsite, late de l00 mm sau l50 mm, folosite la
tavane lamelare.
Alte elemente de tavan:
goluri de vizitare si chepenguri;
inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru
incendiu;
in cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de l,5
5 cm grosime, in functie de clasa specificata in proiect.
Structura suport a tavanelor este facuta din:
Profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fixarea
placilor;
Profile negre din plastic (pentru imbinarea placilor lamelare);
Carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2,052 mm grosime;
Profile perimetrale in forma de C si profile perimetrale pentru prindere;
Elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare;
Fiting-uri metalice;
Suruburi si piulite cu filet.
Copii ale in!ormatiilor de &pecialitate &i ale &peci!icatiilor te>nice pentru materialele
care &e vor utili8a vor !i in ane<a pentru o!erta de licitatie2
Tavanele liniare metalice trebuie sa aiba certificate de folosire in zonele seismice.
DEMONTAREA
Toate panourile de tavan si sistemele de sustinere ale acestora vor fi demontabile astfel
incat sa permita interventia locala acolo unde este necesara.
REZlSTENTA LA FOC
Cla&i!icare
Tavanele false trebuie clasificate ca ,materiale cu combustie limitata" cum sunt definite in
Normele Romanesti pentru Constructii. Tavanele false trebuie sa aiba "Clasa A ca suprafata
de raspandire a focului" cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partea 6 si 7 sau minim
Clasa C2 conform standardelor Romanesti.
Unde sunt definite ca 'placi din gips carton rezistente la foc' trebuie verificat daca compozitia
placii din gips carton este in concordanta cu specificatiile necesare pentru acest tip de
produs.
Re8i&tenta la !oc
Sistemul de tavane false trebuie sa fie rezistent la foc cel putin conform SB 476: partile 2l,
22 si/sau 23. Standardele Romanesti se vor aplica cand sunt mai stricte. Clasa de
raspandire a Focului: Clasa 0 pentru raspandirea focului pe suprafata cand se testeaza in
concordanta cu SB 476: Partile 6 and 7 si/sau cu normele aplicabile in Romania.
$ariere pentru 9oluri
Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor false trebuie sa aiba bariere pentru incendiu in
concordanta cu normele de constructie pentru a imparti spatiul gol dintre tavane in suprafete
care nu depasesc 20 m
2
. Barierele pentru foc trebuie localizate pe linia compartimentelor.
Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imbinari deoarece este necesar sa se
asigure o stabilitate permanenta si continua, fara goluri in acest mod asigurandu-se o bariera
completa impotriva fumului si focului.
Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profilele altfel
afecteaza eficacitatea rezistentei la foc.
Oprirea !ocului
Toate golurile de la imbinarile dintre tavanele false si pereti, bariere, conducte, tevi alte
elemente etc. trebuie etansate folosind vata minerala, etansator intumescent sau alt material
rezistent la foc pentru a impiedica patrunderea fumului si a focului conform prevederilor
legale.
BARlERE lN SPATllLE GOALE
Barierele din spatiile goale (in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate pentru sistemele
de ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semi-rigide neporoase avand
aceeasi clasa de combustie ca si cea necesara pentru materialele de etansare din spatiile
goale.
Unde se poate, barierele din spatiile goale trebuie fixate la ariile perimetrale si la imbinari,
folosind metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate
permanenta. Toate marginile si imbinarile trebuie etansate eficient pentru a impiedica
scurgerile de aer.
DURABlLlTATE
Durata de viata a componentelor principale
Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare nu mai
mica decat garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curatire
regulata. Urmatoarele componente vor fi considerate componente primare.
Panouri si placi de tavan.
Sistem de suspendare.
Goluri de vizitare.
Durata de e<ploatare a componentelor &ecundare
Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele
false si includ elemente de fixare, garnituri si accesorii.
Durata de exploatare a tuturor componenetelor secundare trebuie declarata si trebuie oferita
asistenta in ceea ce priveste intretinerea necesara, perioadele de inlocuire si metodele de
inlocuire. Componentele secundare trebuie sa se poata inlocui usor fara a compromite
integritatea vizuala sau structurala a tavanelor false.
Componentele trebuie sa se poata inlocui fara a demonta progresiv tavanele false.
LlVRARE Sl DEPOZlTARE
Toate placile de tavan trebuie livrate in invelisuri din plastic impermeabile.
Sectiunile T vizibile trebuie livrate astfel incat sa nu se zgarie sau sa se deformeze in timpul
transportului, descarcarii sau depozitarii.
Placile de tavan se pot depozita in stive, in camere inchise si fara umiditate sau alti factori
externi. Ele sunt depozitate in functie de tipuri si dimensiuni.
Placile de tavan si profilele metalice pentru suspendare sunt manipulate cu grija pentru a
evita zgarierea, deformarea sau ruperea lor.
EXECUTlA LUCRARlLOR. MONTARE, ASAMBLARE.
Faze de lucru:
Montarea structurii metalice de suspendare;
Executarea instalatiilor (de alte specialitati);
Asezarea placilor de tavan si profilelor metalice;
Montarea tuturor celorlalte elemente integrate (de alte specialitati).
TAVANE FALSE CU SUPORT MODULAR
Montarea &tructurilor metalice de &u&pendare:
Carligele si sectiunile T primare sunt montate si fixate cu carlige reglabile suspendate de
structura principala existenta. Sectiunile T secundare sunt montate si fixate de sectiunile
primare.
Profilele perimetrale asigura suport la imbinarea tavanului cu peretele, sau la inchiderile
verticale intre tavane aflate la diferite niveluri de inaltime.
E<ecutarea in&talatiilor %de alte &pecialitati':
Lucrari electrice: cablare, paturi de cabluri etc.
Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat;
Tevi sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidranti, canalizare etc.
A&e8area placilor de tavan &i a pro!ilelor metalice:
Trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pentru a permite accesul
personalului pentru intretinere la locul gol dintre tavane.
Montarea tuturor elementelor pentru in&talatii %de alte &pecialitati':
Electricitate: corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare, lumini de avertizare
etc.;
Mecanice: difuzoare de aer, admisii aer etc.
Tavanele din incaperi care nu se potrivesc cu dimensiunea standard pot fi adaptate cu
ajutorul panourilor nemodulare din gips carton, conform instructiunilor Proiectantului.
Marcarea trebuie facuta astfel incat panourile pentru margine sa nu fie mai mici de jumatate
din placa standard. Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita
integritatea placilor.
Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilor de iluminat sa
fie fixate in placile de tavan, inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor
aditionale pentru corpurile de iluminat. Coordonarea necesara trebuie asigurata pentru toti
ceilalti Antreprenori asociati.
lnainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare.
Proiectul pentru tavane trebuie sa cuprinda toate tolerantele si diferentele specifice dintre
dimensiunile de la locul de montare si cele din proiect.
SlSTEME DE TAVANE METALlCE LlNlARE
Montarea structurilor metalice pentru suspendare:
Profilele principale portante sunt montate si fixate folosind cleme galvanizate de
suspendare si tije de suspendare fixate de placa existenta de deasupra. Capetele
profilelor principale portante sunt legate de profilele perimetrale in forma de C.
Montarea panourilor liniare si a profilelor din plastic pentru imbinare:
Panourile liniare se prind pe profilurile principale portante. Capetele taiate se aseaza
pe profilele perimetrale in forma de C.
ln cazul imbinarilor mari: profilele din plastic pentru imbinare se prind pe partea
superioara a rosturilor, in timp ce se inainteaza cu montarea panourilor liniare.
Executarea instalatiilor:
Se vor consulta cerintele altor specialitati.
Cerinte &peci!ice pentru lucrarile metalice la tavane
Grosimile extrudarilor si a materialelor, dimensiunile panourilor, profilele suport etc. trebuie
mentinute, nu trebuie modificate pentru a obtine cerintele proiectului.
Toate materialele si componentele trebuie sa fie rezistente si sa satisfaca standardele
minime stabilite in aceste Caiete de Sarcini, si Standardele Romanesti importante pentru
Constructii etc. Pentru ca materialele sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie
obtinute de la acelasi Furnizor sau Producator, daca nu este astfel specificat.
Otelul trebuie protejat adecvat impotriva coroziunii.
Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in
concordanta cu cerintele structurale, si pentru a elimina riscul de deformare la suprafetele
finisate.
Lucrarile trebuie protejate pana se face receptia lor, incluzand golurile de vizitare, inainte, in
timpul si dupa darea in exploatare si pana la inspectia finala pentru a evita deteriorarea
elementelor finisate.
CONTROLUL CALlTATll, ABATERl ADMlSlBlLE
VERlFlCAREA lNAlNTE DE lNCEPEREA LUCRARlLOR
lnainte de executarea lucrarilor pentru tavane false, tavanele trebuie mai intai marcate cu
nivela cu fascicul laser. Calitatea placilor de tavan si a sectiunilor metalice trebuie verificata
vizual si aprobata de lnginer.
Trebuie verificate urmatoarele:
Daca marcarea este facuta conform proiectului;
Daca faza anterioara este finisata (exista procesul verbal de receptie pentru lucrarile
anterioare?); toate lucrarile de tevi si conducte si cablare de sub tavan trebuie
terminate inainte de asezarea carligelor si a structurii suport pentru tavan.
Daca materialele componente, placile, profilele etc. sunt in concordanta cu cerintele
specifice (exista certificate de calitate, declaratii de conformitate, aprobari tehnice?);
Daca materialele au fost depozitate corect;
Daca procedura tehnica de executare a lucrarilor pentru tavane false exista in
documentatia prezentata de Antreprenor;
Tavanele false trebuie sa reziste la variate incarcaturi determinate de alte fiting-uri care
sunt fixate, care trec prin tavane sau sunt conectate la tavane. Se permite consolidarea
si fixarea conform cerintelor pentru sustinerea urmatoarelor elemente care
interactioneaza cu tavanul fals:
1 amortizoare de zgomot si alte dispozitive mecanice si electrice.
1 fiting-uri generale: toate fiting-urile generale trebuie sa aiba inclus cadrul suport
necesar.
Greutatea proprie a tavanelor suspendate trebuie ajustata local, fara a cauza devieri
sau miscari ale sistemului suportului sau ale elementelelor care interactioneaza.
Greutatile moarte care deriva de la accesoriile permanente sau dispozitivele atasate la
sau prin tavanele false trebuie ajustate local, fara a determina deviatii sau miscari.
Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deformeze
permanent din cauza functionarii in regim normal. Tavanele false vor fi rezistente in
toate conditiile (inclusiv seismice si de incendiu).
Trebuie luate in considerare cerintele structurale privind accesoriile si fitingurile pentru
a fi fixate in tavanele false. Trebuie incorporate elemente de prindere si suporturi
adecvate pentru a fi folosite cu structura de care sunt fixate.
Planurile si detaliile propuse pentru fixarea tavanelor trebuie livrate de Antreprenor,
daca nu sunt transmise de Beneficiar sau Proiectant, pentru revizuire si aprobare de
catre lnginer.
VERlFlCAREA lN TlMPUL EXECUTlEl LUCRARlLOR
Trebuie verificate urmatoarele:
Daca se respecta procedura tehnica de executie a Antreprenorului;
Daca se respecta proiectul tehnic;
Daca inaltimea la care se monteaza tavanele este corecta si este in limitele abaterilor
admisibile, in special in ceea ce priveste imbinarile cu peretii de compartimentare sau
cu alte structuri existente;
Daca profilele pentru tavanele false sunt la acelasi nivel si fixate cu suficiente carlige;
Tavanele false trebuie sa fie executate astfel incat sa reziste la toate vibratiile sau la
alte socuri, fortari, presiuni si miscari care pot aparea. Acestea nu trebuie sa determine
ruptura sau deteriorarea nici unui element in special a elementelor mobile sau care se
deschid. Dispozitive adecvate pentru atenuarea unor astfel de vibratii trebuie incluse.
Toate componentele, elementele de cuplare si de fixare trebuie instalate astfel incat sa
se ajusteze devierile si tolerantele, fara a fi strambate si deformate.
Sapa, peretii in gips carton si alte lucrari umede trebuie finisate si uscate inainte de
montarea panourilor pline pentru tavanele modulare, pentru a evita deformarea datorita
umezelii. Se recomanda sa se finalizeze cel putin primul strat de vopsire a peretiilor si
sa se lase sa se usuce inainte de inceperea montarii panourilor pline;
Trebuie sa se asigure ca tavanele false sunt rezistente la miscare fara sa se
deterioreze permanent sau fara sa se reduca eficacitatea indicata in Caietele de
Sarcini, ca rezultat al modificarilor elementelor la umezeala, modificari rezultate din
variatii la umezeala ale aerului in interiorul si in exteriorul cladirii.
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca nu sunt posibile infiltratii ale apei de ploaie si ca
nu mai exista scurgeri de la sistemele de incalzire, ventilatie, aer conditionat, pentru
alimentare cu apa si pentru canalizare.
Umezeala care rezulta de la lucrarile finale de vopsire nu trebuie sa determine
deformari ale panourilor pline. ln timpul lucrarilor de executie, Antreprenorul trebuie sa
asigure suficienta ventilatie naturala si mecanica, pentru a mentine umezeala in aer.
Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la
imbinarile cu elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti
portanti).
Trebuie verificat daca tavanele sunt etansate la toate marginile, in jurul corpurilor de
iluminat, golurile de vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea
sunetului doar daca nu este specificat altfel.
lzolarea intregului tavan trebuie facuta in concordanta stricta cu proiectul si trebuie
executata conform EN lSO l40: Partea 4 si pentru:
1 atenuare fonica de la o clasa la alta: EN 20-l40: Partea 9.
1 absorbtia sunetului: EN 20-354.
1 reducerea sunetului: EN lSO l40: Partea 3
VERlFlCAREA DUPA FlNALlZARE LUCRARlLOR
Trebuie verificate urmatoarele lucruri cand lucrarile sunt finalizate:
Daca tavanele false au limitele de nivel in abaterile admisibile;
Daca s-a intomit proces verbal pentru lucrarile de acoperire si pentru receptia calitatii;
Tavanele false trebuie sa fie rezistente la toate sarcinile statice si dinamice impuse,
fara sa se deformeze permanent sau sa se strice componentele, si trebuie sa transmita
fara riscuri astfel de sarcini suportului.
Tavanele false nu trebuie sa se deterioreze in nici un fel la astfel de sarcini deoarece
este in detrimentul oricarui element, oricarei structuri adiacente, oricaror elemente sau
dispozitive de constructie.
Tavanele false trebuie sa impiedice transmiterea zgomotelor care rezulta din vibratii,
socuri, tensiuni etc., utilizand materiale pentru izolatie fonica in toate zonele si
deasupra tavanelor false unde este necesar.
Tavanele false trebuie sa fie rezistente la sarcinile impuse la golurile de vizitare si la
sarcinile moarte ale acestor goluri de vizitare.
Tavanele si golurile de vizitare vor trebui sa sustina incarcarile inpuse in momentul
curatarii spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se
face curatarea.
Tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu se produca condensari.
Sistemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de la fiting-
uri, cauzate de vibratii interioare sau alte miscari. Zgomotul de fond provenit de la
vibratiile locale ale tavanului, de la elementele de ajutaj, de la zonele cu frecare, vor fi
eliminate prin verificari atente ale ansamblurilor si instalatiilor.
ABATERl ADMlSE
Trebuie luate in considerare toate cerintele de tolerante pentru montarea tavanelor false
pentru ca panourile sa fie corect localizate. Toate sectiunile tavanului fals de pe profile
trebuie aliniate in limitele tolerantelor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in
aceste Caiete de Sarcini.
Tavanele false trebuie montate in rand in raport cu liniile si profilele stabilite.
lmbinarile dintre panouri: latimea oricarei imbinari nu trebuie deviata de la latimea nominala
cu mai mult de: l mm sau l0% de la latimea normala. Orice variatie trebuie sa fie egal
distribuita fara modificari bruste. Dezalinierile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari de 2
mm.
Variatia maxima in plan pentru cotele date, a fiecarei parti de tavan, nu trebuie sa fie mai
mica de l:l000 peste orice lungime, supuse la maxim: l.5 mm.
Variatia maxima in ceea ce priveste nivelul trebuie sa fie l:400 fata de orice lungime pentru
orice component posibil de maxim: 4 mm.
Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panouri adiacente trebuie sa fie de 0.5
mm.
Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date: l mm.
Deformarea profilelor in sistem nu trebuie sa depaseasca: l,5 mm din lungimea totala.
LUCRARl DE PLACARE
GENERALlTATl
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilor de placare cu
piatra naturala si artificiala si pentru placarea pardoselilor cu mozaic prefabricat, cat si
placarea peretilor cu placi de ceramica si mozaic. De asemenea, sunt cuprinse placarile cu
panouri din placi stratificate decorative de inalta presiune (HPL) pe baza de rasini
termorigide.
MATERlALE Sl ECHlPAMENTE UTlLlZATE
Materialele principale folosite pentru placarea cu piatra si mozaic, placarea pardoselilor si
placari cu faianta sunt:
placi portelanate (mate) inclusiv ornamentele speciale din placa;
placi portelanate (rezistente la acid pentru laboratoare);
placi ceramice smaltuite;
piatra naturala;
caramida aparenta;
adeziv sau mortar;
ancore galvanizate sau din inox pentru placarea cu piatra;
distantieri;
chituri pentru rosturi.
Toate materialele trebuie sa aiba certificate de calitate, declaratie de conformitate si procesul
verbal de receptie pe santier.
Depozitarea se face in locuri inchise, special amenajate, ferite de intemperii, adezivii se vor
depozita in incaperi cu umiditate (constanta) redusa.
ln general, livrarea placajelor se face in cutii de carton (sau de lemn), care trebuie
manipulate cu grija pentru a se evita spargerea lor.
EXECUTlA LUCRARlLOR, MONTAREA, lNSTALAREA, ASAMBLAREA
Lucrarile de placare se executa dupa montarea conductelor.
Pe timp friguros s-ar putea sa fie necesar sa se acopere lucrarile inainte si dupa placare.
Montarea tocurilor la ferestre si captuselile la usi se face dupa efectuarea placajelor astfel ca
pervazurile si captuselile sa acopere rostul dintre toc si peretele placat.
Aplicarea placilor ceramice la pereti se face numai pe suprafete uscate, pregatite dinainte, cu
abatere de la planeitate cuprinsa intre 3 mm/m pe verticala si 2 mm/m pe orizontala,
eventualele neregularitati neputand depasi 2 mm/m.
Placile de faianta se aplica pe suprafata pregatita numai la nivelul spritului de ciment,
grundul aplicandu-se pe spatele fiecarei placi, respectand trasarea pentru placarea facuta cu
dreptarul pe orizontala/verticala si cu nivela cu bula de aer.
Dupa montarea a 3-4 randuri de placi se va verifica planeitatea peretelui. Dupa 5-6 ore de la
montare, placile se vor curata de mortar prin frecarea cu o carpa umezita.
Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la inceperea aplicarii placajului si se va
executa cu chit de rost cu burete si cu spaclu de plastic. Dupa o ora de la rostuire se sterge
suprafata placajului cu carpa umezita cu apa.
Placarea cu piatra a peretilor in grosime mai mare de l2 mm se va fixa cu ancore
galvanizate sau inoxidabile.
CONTROLUL CALlTATll, ABATERl ADMlSE.
VERlFlCAREA lNAlNTE DE lNCEPERE LUCRARlLOR
Existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de placaje in documentatia
Antreprenorului;
Existenta procesului verbal de receptie pentru stratul suport;
Terminarea lucrarilor destinate a proteja lucrarile de placaje (invelitori, plansee) sau a
caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (tevi pentru instalatii);
Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
Calitatea materialelor ce se vor utiliza prin examinari vizuale.
VERlFlCAREA lN TlMPUL EXECUTlEl LUCRARlLOR
Respectarea procedurii tehnice de executie;
Respectarea detaliilor de montaj;
Respectarea tipului de mortar sau de adeziv indicat in proiect;
Respectarea planeitatii si verticalitatii placajului la montare;
Asigurarea unei aderente corespunzatoare intre placaj si stratul suport;
Prelevarea de probe pentru determinarea incercarilor mortarului utilizat;
Grosimile si numarul straturilor componente, determinate prin sondaje, cel putin unul la
l00 mp;
Uniformitatea si continuitatea rosturilor.
VERlFlCARl LA SFARSlTUL LUCRARlLOR
Existenta procesului verbal de receptie calitativa al lucrarilor de placaje.
Nota: lucrarile de placari raman intotdeauna vizibile si calitatea ei privind aspectul este
verificata dupa finalizare, chiar si dupa finalizarea intregii lucrari. Nu este necesar sa se
intocmeasca procese verbale de acceptare a lucrarilor dupa finalizarea lucrarilor.
Se vor face aceleasi verificari ca in timpul executiei dar cu o frecventa de l/5, ex. lm la
fiecare 5m, vizual, calitatea in ansamblu a intregii lucrari pentru a depista eventuale
deficiente care depasesc abaterile admisibile.
ABATERl ADMlSE
)lacaAe e<terioare
Placaje din piatra naturala:
Denivelarea relativa a placilor la suprafetele slefuite sau lustruite:
din roci vulcanice: 0,5 mm in sens orizontal si l mm in sens vertical;
din marmura si piatra calcaroasa: l mm dar cel mult in 2 locuri pe l mp.
Devierea rosturilor de la verticala sau orizontala la suprafetele slefuite sau lustruite:
din roci vulcanice: pe verticala nu se admite iar pe orizontala se admite max. l mm la o
placa.
din marmura si piatra calcaroasa: 0,05 % din lungimea totala a rostului si max. l.5 mm.
Stirbituri la muchii la suprafetele slefuite sau lustruite:
din roci vulcanice: max. 2 stirbituri pe l mp si o adancime de max. 0,5 mm.
din marmura si piatra calacaroasa: max. 3 stirbituri pe l mp si o adancime de max. 0,5
mm.
Placaje din placi ceramice smaltuite:
Devierea de la planeitate a placilor de formate mici (2x2, 2.5x2.5, 4x4, 5x5 cm) lipite pe
hartie (devierea dintre dreptar si suprafata placajului): 2 mm.
Devierea de la verticalitate a placilor de formate mici, lipite pe hartie (distanta dintre dreptar
si suprafata placajului): 2 mm.
Deviarea rosturilor dintre placi: 0.5 mm/placa.
Stirbituri la muchiile placilor: maxim 2 crapaturi pe l mp cu o adancime de 0.2 mm.
Placaje din caramida aparenta:
Devierea de planeitate: 2 mm.
Devierea de la verticalitate: nu se admit.
Devierea rosturilor orizontale dintre caramizile aparente: l mm/caramida.
Portiuni neumplute cu mortar in rost: nu se admit.
)lacaAe interioare
Placaje din faianta si piatra
Devierea de la planeitate si verticalitate a suprafetei placajului: 2 mm.
Devierea rosturilor dintre placile placajului: l mm/placa.
Stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile placilor: max. una la o placa pe o suprafata de
4 mmp.
Fisuri pe suprafata placajului: nu se admit.
Pete pe suprafata placajului: nu se admit.
Latimea rosturilor dintre placi: perfect uniforma.
LUCRARl DE ZUGRAVELl Sl VOPSlTORll
GENERALlTATl
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii.
MATERlALE Sl ECHlPAMENTE UTlLlZATE
Principalele materiale sunt:
vopseaua lavabila pentru pereti si tavane;
vopseaua pe baza de ulei, emailuri, lacuri pentru tamplarie de lemn sau metalica;
chituri, grunduri, ipsos.
Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice
conform standardelor in vigoare.
Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise, ferite de umezeala.
Materialele livrate in bidoane de tabla sau PVC vor fi depozitate separat, ambalajele fiind
inchise ermetic si etans.
Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor, recomandandu-
se ca temperatura de depozitare sa fie cuprinsa intre 7 20 `C.
PREGATlREA Sl EXECUTlA LUCRARlLOR
PREGATlREA SUPRAFETELOR
Supra!ete 9letuite &i tencuite
Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede, fara
desprinderi si fisuri. Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind
aceeasi tencuiala sau glet, in functie de tipul iregularitatilor.
Toate fisurile si neregularitatile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se spacluiesc cu
pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata
in volume (2 parti ipsos la l parte apa) in cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se
prepara pasta ipsos-var, l parte ipsos si l parte lapte de var folosita in cel mult 20 minute de
la preparare.
Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hartie de slefuit, peretii de sus in jos, si se
curata cu perii sau bidinele curate si uscate.
Supra!ete metalice
Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel, vopsea
veche, noroi etc. Se asigura indepartarea ruginei (ex.: prin frecare cu peria de sarma,
spacluri de otel, hartie sticlata sau solutii decapante, etc.). Petele de grasime se sterg cu
solventi, exclusiv petrol lampant si benzina auto.
Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator
vopselelor de ulei.
EXECUTlA LUCRARlLOR
3eneralitati
Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si
prevederile din prezentul Caiet de sarcini.
Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor vor incepe la temperatura aerului, in mediu
ambiant, de cel putin +5`C. ln cazul zugravelilor, regimul de temperatura se va mentine pe
totata durata executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si l5 zile pentru vopsitorii,
dupa executarea lor.
Finisajele lucrarilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de ceata, la un interval
mai mic de 2 ore de la incetarea ploii si nici pe timp de vant puternic sau arsita mare.
lnainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii (exceptand zugraveala cu var) se va
verifica daca suprafetele suporta umiditatea de regim: 3% suprafetele tencuite si 8%
suprafetele gletuite. ln conditii de umiditate a aerului de pana la 60% si temperatura +l5-20
`C, acestea se obtin in 30 zile de la tencuire si l5 zile de la gletuire. Umiditatea se verifica
prin dispozitive omologate sau alte procedee (se poate verifica umiditatea si cu o solutie
fenolftaleina l%, ce se aplica cu pensula pe o suprafata mica, daca se coloreaza in violet
sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%).
Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa
fie mai mare de 6 `C, pentru evitarea condensarii vaporilor.
Antreprenorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi
numai pe baza de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor
in limitele standardelor si normelor de fabricatie.
@u9raveala cu var
Suprafetele peretilor si plafoanele din caldirile monumente istorice, subsoluri si incaperile
tehnice pot fi zugravite cu var. Aceasta zugraveala se poate aplica folosind bidineaua sau
trafaletul. Varul trebuie aplicat intr-un numar de starturi suficient pentru a sigura un aspect
alb continuu. Se pot alege alte culori cu acordul Proiectantului si lnginerului.
Deoarece varul este caustic, zugravul trebuie sa foloseasca protectie pentru ochi si piele.
Un litru de var poate acoperi de la 3 la 6 mp intr-un singur strat, in functie de netezimea si
porozitatea suprafetei. Varul trebuie aplicat in strat subtire.
Varul pe suprafetele poroase se va aplica ca o pasta. Caseina se poate adauga pentru a
imbunatati aderenta zugravelii pe suprafetele mai putin poroase.
Antreprenorul va amesteca pasta de var inainte de folosire pentru a evita sedimentarile. Se
recomanda 4 straturi de zugraveala de var pe tencuieli exterioare noi si 3 straturi la tencuieli
interioare noi. Fiecare strat trebuie lasat minim 2 zile sa se usuce.
Varul nu trebuie sa fie aplicat pe timp friguros sau cand exista risc de inchet. Varul trebuie
protejat impotriva soarelui puternic, in timp ce se usuca.
Vop&itorie cu vop&ea lavabila
ln acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice, conditiile si modul de executie a
vopsitoriei cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in
incaperi cu umiditate relativa a aerului pana la 60%, la pereti si tavane.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet
de ipsos.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaza in urmatoarea ordine:
ln prealabil se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei acestuia.
Pentru prepararea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea
lavabila si un volum egal de apa si se omogenizeaza.
Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata; timpul de uscare
este de minimum 2 ore la temperatura +l5`C si o ora la temperaturi mai mari decat
+25`C.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaza aplicand doua straturi de vopsea diluata cu
apa in proportie de 4:l (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune;
inainte de folosire vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm
2
.
Bidoanele si vasele cu vopsea se vor inchide etans de fiecare data cand se intrerup lucrarile.
La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata.
Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre lnginer (dirigintele de
lucrare):
indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus;
calitatea principalelor materiale introduse in executie, conform standardelor si normelor
interne de fabricatie;
respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier;
corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor producatorului de vopsea;
Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare subcapitol si gasite
necorespunzatoare se vor reface sau remedia. Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii
se va face numai dupa uscarea lor completa.
Vop&irea tamplariei din lemn &i metal
Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni pregatitoare
dupa cum urmeaza:
aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravelilor si
pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora;
verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei;
verificarea suprafetelor de lemn din punct de vedere al planeitatii si umiditatii care nu
trebuie sa depaseasca l5%;
indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.
Executarea vopsitoriei pentru tamplarie:
lnceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din lemn si metal se va face la o
temperatura a aerului in mediul ambiant de cel putin l5C, regim ce se mentine pe tot
parcursul executiei lucrarilor si cel putin l5 zile dupa executarea lor.
Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala.
lncaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici
de aer.
CONTROLUL CALlTATll, ABATERl ADMlSE
VERlFlCARl lNAlNTE DE lNCEPEREA EXECUTlEl
Se vor verifica urmatoarele:
Daca etapa anterioara a fost integral incheiata (existenta PV receptie pentru stratul
suport: glet, tencuieli, beton etc.);
Existenta procedurii tehnice de executie pentru zugraveli si vopsitorii in documentele
prezentate de constructor;
Certificatele de calitate pentru materialele folosite care sa ateste ca sunt in
conformitate cu normele si cu cerintele Beneficiarului;
Agrementele tehnice pentru produse si procedee noi;
PV de receptie pentru lucrarile destinate a proteja zugravelile si vopsitoriile (invelitori,
streasini).
VERlFlCARl lN TlMPUL EXECUTlEl LUCRARlLOR
@u9raveli &i vop&itorii ale peretilor &i tavanelor
Se vor verifica urmatoarele:
Daca este respectata procedura tehnica de executie;
Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale
produselor utilizate;
Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau
inghetarii;
Aspectul zugravelilor;
Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiect;
Aspectul zugravelilor;
Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete, suprapuneri);
Aderenta zugravelilor interioare si exterioare la stratul suport prin frecare usoara cu
palma de perete;
Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar
(trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea).
Vop&irea &i lacuirea tamplariei din lemn &i metal
Trebuie verificate urmatoarele:
Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe toata
suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum este
prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii, pete, desprinderi, crapaturi sau fisuri);
La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de
vopsea a suprafetelor, bine chituite si slefuite in prealabil; se va controla ca accesoriile
(silduri, drucare, cremoane, etc) sa nu fie patate cu vopsea;
Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete, precum si cele dintre
zugraveala peretilor si a tavanelor terbuie sa fie distincte, fara suprapuneri si separatii.
VERlFlCARl LA TERMlNAREA LUCRARlLOR
La terminarea unei faze de lucrari, verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare
incapere si cel putin una la fiecare l00 mp.
Lucrarile de zugraveli si vopsitorii se pot receptiona si la Receptia la terminarea lucrarilor
obiectivului de investitie, efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul anterior, dar cu o
frecventa de l/5.
Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si de decoratiuni trebuie verificate foarte atent deoarece sunt
cele mai vizibile parti ale lucrarilor executate.
LUCRARl DE PARDOSELl
GENERALlTATl
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de mortar, sapa din
ciment sclivisit, pardoseli din mozaic turnat in-situ, placari de pardoseala cu PVC pentru
salile de sport, placarea pardoselilor cu ceramica, piatra si parchet.
CLASlFlCARl
Dupa pozitia lor fata de constructie:
1 pardoseli exterioare, expuse intemperiilor, aflate in exteriorul spatiului construit
sau destinate balcoanelor si teraselor circulabile;
1 pardoseli interioare, aflate in interiorul spatiului construit.
Dupa continuitatea suprafetei
1 pardoseli continue, turnate monolit cu sau fara rosturi (mozaic, masa de spaclu
pe baza de polimeri);
1 pardoseli discontinue, din elemente prefabricate dispuse cu rosturi inchise etans
sau neetans (piatra naturala sau artificiala, mozaic, lemn, polimeri).
Dupa senzatia cald rece, cuantificata prin energia disipata la contactul piciorului
neincaltat al unei persoane, in interval de l minut, respectiv l0 minute, se impart in:
1 pardoseli calde (covor textil, pardoseli din lemn, covor din mase plastice cu
suport textil);
1 pardoseli semicalde (mortare polimerice, covor din mase plastice fara suport
textil);
1 pardoseli reci (beton de ciment turnat monolit, mozaic turnat, piatra naturala,
placi ceramice portelanate).
ALCATUlREA PARDOSELlLOR
ln general pardoselile sunt alcatuite din urmatoarele straturi:
Stratul suport care poate fi din beton sau pamant si in cazul in care exista subsol sau
parter fara subsol beton de egalizare, pat de nisip si pietris. Alte straturi suport, in
cladirile mai vechi, pot fi: pardoseli de lemn din imbinari din elemente de lemn si
deasupra placi pentru pardoseli.
Straturi intermediare (cum ar fi sapa din ciment, pat de mortar sau "sapa uscata" din
placi de gips carton) care trebuie sa transmita stratului suport sarcinile statice si
dinamice, sa asigure ruperea capilaritatii si impiedicarea patrunderii apelor freatice si
sa permita mentinerea calitatii stratului de uzura. ln cazul unor cerinte pentru izolatii
fonice mai mari si folosirii sapei auto-nivelante: un strat izolator din l5 mm polistiren.
ln cazul subsolurilor si parterurilor fara subsol: straturi care sa asigure ruperea
capilaritatii (membrane hidroizolatoare), pentru a bloca patrunderea apei freatice
(membrane impermeabile, in cazul unui nivel ridicat de apa freatica), pentru a evita
orice punte termica (8 la l0 cm din polistiren sau poliuretan), si sa permita durabilitatea
calitatii stratului de uzura. ln cazul incaperilor umede (cum ar fi bucatarii, spalatorii) si
incaperile sanitare, un strat hidrofug (vopsea bituminoasa rece sau panza bituminoasa)
este necesar inainte de stratul de uzura.
Stratul de uzura care trebuie sa asigure:
1 siguranta in utilizare;
1 rezistenta la sarcini statice si dinamice;
1 confortul termic si acustic;
1 clasa de combustibilitate prescrisa.
ABATERl ADMlSlBlLE
Abaterile de la planeitate ale stratului suport nu trebuie sa depaseasca:
max 20 mm fata de dreptarul de 2 m lungime la suprafata terenului de fundatie;
max l0 mm fata de dreptarul de 2 m lungime la suprafata stratului suport rigid
(sarpanta din ciment sau scanduri pentru pardoseala din lemn).
MATERlALE Sl ECHlPAMENTE UTlLlZATE
Principalele materiale folosite folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt:
Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ
1 apa pentru constructii, conform STAS 790-84
1 nisip conform STAS l667 76;
1 ciment Portland, conform SR 388/95;
1 agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS ll34-7l;
1 ciment alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055/96;
1 ciment Pa35, conform SR l500/96;
1 agregate naturale, conform STAS l667 76;
Placi si piatra naturala
1 piatra naturala, culoarea conform STAS 5939 80;
Placi ceramice glazurate (finisaj mat, antiderapante, trafic intens pentru cladiri publice),
incluzand placi speciale pentru scari;
1 placi ceramice portelate pentru pardoseli (rezistente la acid pentru laboratoare);
1 placi mozaicate pentru pardoseli de dimensiuni mici, medii, aranjate pe carton.
Placari sintetice continue pentru pardoseli;
1 placare cu PVC, conform STAS 79l5-7l;
Parchet
1 Lamele de parchet traditionale din lemn masiv de esenta tare (stejar), de grosime
de aprox. l4 mm, cu lamba si uluc, incluzand stratul suport din lemn de esenta
moale, cum ar fi bradul, pinul etc.
Borduri
1 borduri din mozaic, elemente prefabricate (inaltimea de l0 cm);
1 bordura din PVC pentru pardoseli din PVC, in aceeasi culoare cu pardoseala;
1 bordura laminata din lemn de stejar (inaltimea de 8 cm, grosimea de la l2 la l5
mm) cu muchia superioara rotunda sau oblice, conform STAS 228/l-87.
Accesorii
1 strat poliuretanic sau din polistiren, izolatie fonica, de grosime 5 mm ca strat
izolator sub parchet sau de l5 mm pentru sapa autonivelanta;
1 folie PE ca bariera pentru vapori;
1 cuie din otel, conform STAS 2lll/90;
1 suruburi si dibluri din plastic pentru pereti;
1 hidrat de clor tehnic, conform STAS 339 76
1 spirt alb rafinat tip C, conform STAS 44-67
1 corpuri abrazive, conform STAS 60l/l 84
1 acidul oxalic, conform STAS 4992-68
1 oxizi de vopsire
1 adeziv "Prenadez 300", sau similar aprobate, conform NTR 2830-75;
1 fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului;
1 finisaj poliuretanic sau ulei pentru parchet masiv;
1 ceara pentru parchet, conform Nll l564 69.
1 panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece;
1 placi speciale din metal sau plastic pentru scari;
1 rosturi de separare din alama in mozaic;
1 tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi;
1 tabla de acoperire (alama, inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pentru
pardoseli.
Echipamente
1 masina pentru raschetare si lustruire.
1 masina pentru lustruit mozaic.
Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor in vigoare specifice si
normelor tehnice folosite in constructii.
TRANSPORT Sl DEPOZlTARE
De indata ce sunt sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Antreprenor, sa se
constate daca au fost corect transportate si impachetate. Antreprenorul trebuie sa se asigure
ca depozitarea s-a facut conform previziunilor si normelor standardelor si normelor tehnice in
vigoare. Trebuie verificate urmatoarele lucruri:
Transportul pieselor de parchet, a plintelor si a bordurilor se va face numai in vehicule
curate si acoperite. Piesele de parchet, frizurile de perete si pervazurile ambalate in
pachete si respectiv legaturi, se vor depozita in stive in incaperi inchise (pentru a
asigura temperatura constanta) pardosite cu lemn, ferite de umezeala si de razele
soarelui. Stivuirea se va face pe specii, clase de calitate si dimensiuni. Depozitarea
parchetului in subsoluri este interzisa.
Transportul pervazurilor se face cu legatura, in vehicule curate si acoperite, se vor
depozita in incaperi inchise.
Transportul covoarelor de PVC se face cu mijloace obisnuite de transport, acoperite,
uscate, curate si inchise, sulurile fiind asezate vertical. Depozitarea se face in locuri
uscate si acoperite, la temperaturi cuprinse intre + 5`C.+35`C, ferite de actiunea
luminii solare directe, in pozitie verticala.
Transportul si depozitarea bidoanelor cu adeziv si diluant se va face cu respectarea
dispozitiilor privind transportul si depozitarea materialelor inflamabile, ferite de
posibilitatea de explozie, cu respectarea normelor de paza contra incendiilor,
temperatura de depozitare va fi intre +l5`C si +20`C.
Poliacetatul de vinil, dispersie apoasa, se va depozita in magazii acoperite, la
temperatura de +5`C. +35`C. Daca se vor desface ambalajele si materialul nu se va
consuma in intregime, acesta trebuie legat (inchis) imediat. Termenul de garantie este
de 3 luni de la data fabricatiei.
Piatra de mozaic se va contracta, livrata in saci de 50 kg, pe sortimente si culori
diferite. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite.
Placile de gresie ceramica se vor livra si transporta in cutii de carton (max. 40 kg/buc).
Depozitarea se face in spatii acoperite.
Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta si manipula cu respectarea
prevederilor in vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive.
Transportul se va face in ambalaje de sticla sau material plastic, care vor fi inchise cu
dopuri de sticla sau de plastic.
Ambalajele cu white-spirit se vor depozita in magazii aerisite sau aer liber, ferite de
razele solare.
Acidul oxalic tehnic livrat in butoaie de lemn sau alte ambalaje, se vor depozita in
magazii uscate.
Cimentul pentru sape, mozaic si mortar va fi ferit de actiunea umezelii, inghetului si de
amestecul cu corpuri straine, atat in timpul transportului (care se face in saci), cat si in
timpul depozitarii, care se face pe sorturi, in magazii sau soproane.
Toate materialele vor avea Agrement tehnic si/sau Certificate de calitate si se va indica
tehnologia de executie conforma cu fisa producatorului.
Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului
tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii.
EXECUTlA, MONTAREA, lNSTALAREA, ASAMBLAREA
REGULl GENERALE
ln cazul in care proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli,
care se executa in incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului
grosimii foii usii in pozitie inchisa.
Pardoselile vor fi plane, orizontal si fara denivelari in aceeasi incapere si la trecerea dintr-o
incapere in alta. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute in proiect.
Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea stratului
precedent si constatarea de catre lnginer ca acesta a fost bine executat.
La trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legatura cat mai perfecta intre
straturi.
LUCRARl EXECUTATE lNAlNTEA lNCEPERll LUCRARlLOR DE PARDOSELl
Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli
(canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc) si efectuarea
probelor prescrise, precum si dupa terminarea in incaperea respectiv a tuturor lucrarilor de
constructii montaj, a caror executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala.
Atunci cand stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton
armat este necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor
cu apa de eventualele impuritati sau resturi de tencuiala. Curatarea se va face cu maturi si
perii.
Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului,
adanciturile mai mari, etc, se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment.
Armaturile sau sarmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau
indoite.
Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi
acoperiti cu mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor.
lnainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii sanitare sau de
incalzire centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude
orice contact direct al conductelor cu planseul si pardoseala.
Atunci cand este necesar, se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu
ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de
intarit cand se va aseza peste el imbracamintea pardoselii.
Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip
de pardoseala in parte, in functie de solicitarile la care este supusa pardoseala.
EXECUTlA STRATULUl SUPORT
Stratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel incat sub incarcarile din exploatare
sa nu se taseze, provocand degradarea imbracamintii pardoselii. ln cazul sapelor
autonivelante, aceasta trebuie executata la grosimea necesara conform standardelor si
indicatiilor din proiect.
Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare sau dintr-un strat de mortar, fie
aplicata direct pe suprafata respectiva, fie deasupra startului poliuretanic sau din polietilena
pentru izolatie fonica. ln al doilea caz, o fasie izolatoare trebuie pusa la marginea fiecarui etaj
pentru a preveni puntile fonice la fiecare aripa de cladire.
Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. ln zonele suprafetei unde apar
neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin
spituirea, curatirea si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, avand acelasi
dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv. Aceasta sapa de egalizare care se va
executa dupa ce tencuielile interioare au fost terminate, se va realiza din mortar de ciment
marca M l00 T, avand consistenta de 5 cm (la testul standard cu con) pentru pardoseli.
lnainte de turnarea mortarului de ciment, suprafata pe care se aplica va fi bine curatata si
udata.
Mortarul de ciment, preparat cu nisip 0.7 mm, se va intinde pe suprafata respectiva si se va
nivela cu dreptarul tras pe fasii de ghidaj din mortar de ciment sau pe sipci de ghidaj, fixate in
prealabil la nivel.
Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafata pe care este aplicat, la ciocanirea usoara cu
ciocanul de zidar trebuie sa prezinte un sunet plin.
Conditiile de finisare a suprafetei sapei de egalizare sunt urmatoarele:
suprafata trebuie sa fie plana si neteda (fara asperitati, bavuri, granule ramase in relief
sau adancituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult doua unde cu sageta
maxima de l mm.
pentru sapele autonivelante, daca se specifica in proiect: se amplaseaza folii din
poliuretan sau polietilena, in grosime de l5 mm, sub sapa la margini astfel incat sa nu
apara punti fonice.
diblurile pentru prinderea pervazurilor trebuie fie bine incastrate in sapa, in numarul si
pozitiile stabilite prin proiect.
ln timpul executarii lucrarilor de instalatii, zugraveli sau a altor lucrari de finisaj, se vor lua
masuri pentru protejarea dalei flotante sau a sapei de egalizare din mortar de ciment, spre a
nu fi deteriorate sau murdarite cu huma, vopsea, etc, care ar impiedica aderenta gletului sau
adezivului pe suprafata stratului suport.
De asemenea, se vor lua masuri pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment
de actiunea urmatoarelor substante agresive care le pot ataca sau distruge:
acizi minerali si organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid
lactic, acid formic, etc);
alcalii si lesii;
produsi petrolieri (uleiuri minerale, motorina, petrol lampant, pacura, etc.);
produse zaharoase;
saruri (sulfati, clorura de sodiu concentrata saramura etc.);
substante oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromati, cromati, azotati, azotiti etc.);
uleiuri vegetale.
EXECUTlA PARDOSELlLOR FlNlSAJ
Executarea stratului de uzura (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseala se va face conform
prevederilor din capitolele ce urmeaza.
)ardo&eli din parc>et
Prevederile prezentului subcapitol e refera la conditiile tehnice privind repararea pardoselilor
de parchet de lemn de stejar masiv lamba si uluc asezat pe stratul suport facut din brad sau
pin.
)ardo&eli din parc>et ma&iv: parchetul din lemn masiv trebuie sa potriveasca cu
tehnologia de executare, dimensiunile si grosimea parchetului existent.
Exista mai multe metode pentru executarea staratului suport din lemn in functie de locatia din
cladire:
La parterul cladirilor vechi fara subsol si fara membrana hidroizolatoare eficienta sau fara
reabilitate termica in pardoseala executata si:
Fara izolatie fonica: placi asezate pe o placa din beton pentru pardoseala, care a fost
acoperita anterior cu mastic (si/sau memebrana termo-sudabila), imbinarile dintre
placile de lemn fiind umplute cu mastic bituminos cald sau rece.
Cu izolatie fonica: placi asezate pe un strat din membrana termo-sudabila si un strat
elastic din poliuretan (sau polistiren), de 5 mm grosime, imbinarile dintre placile din
lemn fiind umplute cu mastic bituminos rece sau cald.
Cu loc gol ventilat: placi asezate pe un strat de sipci din lemn care sunt fixate pe placi
din beton acoperite cu mastic (si/sau membrana termo-sudabila), locul gol de sub
stratul suport din lemn fiind ventilat natural prin sipcile din lemn, care au gauri de
ventilatie. Sipcile din lemn sunt asezate pe suporturile din fibra pentru a reduce
transmiterea sunetului.
La etajele superioare, stratul din mastic sau memebrana termo-sudabila se pot inlocui cu un
strat din folie polietilena ca bariera pentru vapori.
Stratul final de parchet este facut din lamele din stejar prinse in cuie la lambe pe stratul
suport din lemn. Lamelele din stejar se pot aseza pe diagonala, cu o bordura de latimea a 4
lamele, sau paralel cu peretii, in functie de parchetul existent.
Executarea lucrarilor la stratul suport din lemn
Sapa din ciment se va curata bine inainte de aplicarea startului din mastic, membranei
termo-sudabile, foliei din polietilena peste intreaga suprafata a pardoselii;
Optional: asezarea unui strat de poliuretan pe membrana termoizolatoare sau bariera
pentru vapori;
ln cazul stratului suport ventilat: sipcile suport vor fi asezate pe un strat din fibra;
Montarea startului suport din placi de brad sau pin si umplerea cu mastic a locurilor
goale. Masticul nu se pune in locurile goale la pardoseala ventilata.
Conditii pentru montarea parc>etului
Stadiul lucrarilor pe santier, in momentul inceperii montarii parchetului trebuie sa fie
urmatorul:
lucrarile de instalatii sanitare, electrice si de incalzire si care sunt integrate in realizarea
pardoselii vor fi terminate;
stratul suport va avea un grad de umiditate mai mic de 5%;
zugravelile si vopsitoria, precum si toate finisajele peretilor cu care se racordeaza
imbracamintea din parchet, vor fi terminate;
portiunile de mozaic si ceramica care se vor afla in contact cu parchetul (pragurile) vor
fi turnate si frecate;
usile de la balcoane si de la terase vor fi montate inainte.
ln incaperile in care se executa imbracamintea din parchet se va asigura urmatorul climat
interior:
temperatura, minimum + 5`C;
umiditatea relativa a aerului, maximum 60 %.
Montarea parc>etului: de-a lungul peretilor se vor fixa cu cuie frizurile de perete, la o
distanta de l0-l5 mm de aceasta, acest lucru permitand dilatarea sau ventilarea. lmbinarea
frizurilor la colturile incaperii se face la 45`. Frizurile se vor intepeni fata de perete cu pene
asezate la 50 cm distanta una fata de alta, pentru a impiedica orice deplasare in timpul
montarii parchetului.
lnainte de montaj, pe lamba si ulucul lamelelor de parchet, dar si pe intradosul acestora se
va aplica adeziv. Lamelele de parchet din camp se vor bate incepand de la frizul situat la
peretele opus usii de acces. Lamelele de parchet se vor bate strans, cu ciocanul astfel incat
lamba sa intre strans cu ulucul piesei alaturate.
Se fixeaza pervazurile cu cuie batute in frizuri la 40-50 cm distanta, lipit de perete. La colturi,
pervazul se taie la 45` si se pasuieste.
CONDlTll TEHNlCE DE CALlTATE
Pe parcursul executarii lucrarilor, lnginerul verifica in mod special respectarea urmatoarelor
conditii:
identitatea cu proiectul a materialului si modelului prevazut, pentru imbracamintea de
pardoseala din parchet;
stratul suport sa indeplineasca conditiile prevazute la capitolul respectiv din aceste
Caiete de Sarcini, care sunt necesare pentru realizarea unei imbracaminti de parchet
corespunzatoare din punct de vedere al planeitatii, orizontalitatii, etc. La receptia
pardoselii executate, defectele stratului suport nu vor fi invocate ca motiv pentru o
calitate necorespunzatoare a imbracamintii de parchet.
Calitatea executiei pardoselilor se va constata prin verificarea conditiilor de calitate pe care
trebuie sa le indeplineasca suprafetele imbracamintilor din parchet si anume:
aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale;
planeitatea si orizontalitatea;
montarea, la acelasi nivel, a pieselor de parchet alaturate;
marimea rosturilor;
aderenta la stratul suport.
Daca este necesar, se va face si o verificare in adancime prin sondaj de control al celorlalte
elemente ascunse ale pardoselii.
PARDOSELl DlN PVC
Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea
pardoselilor din covor PVC suport textil sau pardoseli polivinilice antiderapante de trafic
intens.
Alcatuirea pardo&elii
Pardoseala din covor PVC este alcatuita din:
sapa de egalizare a planseului, realizata din mortar de ciment M l00 T;
sapa autonivelanta;
imbracaminte alcatuita din covor de PVC pe suport textil sau pardoseli polivinilice,
montat cu adeziv adecvat sau prenandez sau similar aprobat, peste sapa de egalizare;
plinta va fi din lemn de stejar batuta in cuie sau PVC fixat in dibluri montate in stratul de
sapa;
plinte din PVC din acelasi tip de material ca cel aplicat pe pardoseala.
Pardoselile cu imbracaminte aplicata prin lipire se vor executa cu etansarea rosturilor prin
sudura cu snur din PVC plastifiat.
E<ecutarea !ini&arilor pardo&elilor
Materiale utilizate
covor din PVC, conform STAS 79l5-7l;
pardoseli polivinilice de trafic intens;
adeziv;
snur plastifiant;
adeziv "Prenadez 300" conform NTR 2830-75;
sapa autonivelanta;
cuie din sarma de otel conform STAS 2lll/90;
nisip, conform STAS l667 76.
Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC de trafic intens :
Caracteristica
Unitate de
masura
Valori admisibile
Grosime mm 2,5 3
Rezistenta la foc -
Neinflamabil , clasa
Cl
Grad de gelifiere -
Fara fisuri sau
crapaturi
Absorbtia la apa mg/cm l,4 l,7
Rezistenta la uzura g/cm 0,0003 0,0005
Rezistenta la tractiune
- longitudinal
- transversal
N/mm 7,3 7,7
7,l 7,3
Elasticitatea mm 0,7 0,8
Rezistenta la
compresiune
mm 0,8 0,9
Duritatea Grade 70 - 7l
Previziunile acestui subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselii din
PVC.
Structura pardo&elii
Pardoselile din PVC se executa dupa cum urmeaza:
se foloseste pentru covorul din PVC adeziv adecvat, si se intinde pe sapa din ciment;
plinta este din lemn de stejar sau PVC fixate in cuie sau in suruburi.
Pardoseala din PVC lipita cu adeziv se poate executa cu sau fara elemente de etansare. ln
incaperile cu instalatii de apa si curent este obligatoriu sa se etanseze imbinarile de la
pardoseala cu o banda din PVC.
E<ecutarea !ini&aAului pentru pardo&eala
ln incaperile in care urmeaza sa se monteze dalele sau covorul se va asigura, inainte de
montarea imbracamintii, un regim climatic cu temperatura de cel putin + l6`C si umiditatea
relativa a aerului de maximum 60%.
Acest regim se va mentine pe tot timpul executarii imbracamintii pardoselii si cel putin 30
zile dupa terminarea acestei operatiuni, daca intre timp nu s-a trecut la regimul de exploatare
normala a incaperilor.
Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, in cazul lipirii covorului sau
dalelor cu prenadez 300 sau similar aprobate, nu trebuie sa depaseasca 3% (in procente de
greutate). Masurarea exacta a umiditatii stratului suport se face cu ajutorul aparatelor de
masura omologate.
ln lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se poate verifica astfel:
cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (circa 2 x 5 cm) din
suprafata stratului suport, o solutie de fenolftaleina in alcool, in concentratie de l%,
daca portiunea respectiva se coloreaza in violet sau in roz intens, stratul suport are o
umiditate mai mare de 3%.
Suprafata stratului suport din mortar se va razui cu ajutorul unei rachete metalice pentru
inlaturarea eventualelor resturi de mortar si de material provenit din zugraveli. ln cazul cand
dupa aceasta operatie raman bavuri sau urme in relief, acestea se vor indeparta cu o piatra
abraziva. Praful se va inlatura, cu matura, din intreaga incapere, acordandu-se o atentie
deosebita colturilor intrande. Pentru indepartarea completa a prafului se va curata apoi
suprafata cu o perie cu parul scurt.
Din acest moment incaperea in care se lucreaza se inchide, interzicandu-se accesul
persoanelor straine, iar muncitorii care executa lucrarile vor purta incaltaminte curata cu
talpa moale; este interzisa folosirea acestei incaltaminti in afara incaperilor respective.
Atunci cand suprafata stratului suport prezinta neregularitati frecvente, intreaga suprafata,
dupa frecarea cu piatra abraziva, se va corecta printr-o gletuire subtire (maximum l,5 mm
grosime). ln cazul unor adancituri izolate este suficienta o chituire locala.
)re9atirea covoarelor pentru aplicare
Pentru montare, covorul se va croi in conformitate cu un plan de montaj, intocmit in prealabil,
cu respectarea urmatoarelor criterii:
fasiile de covor se vor aplica paralel cu unul din peretii incaperii, cu rosturile dintre ele
orientate in directia de circulatie maxima si daca este posibil si in directia principalei
surse de lumina naturala;
rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie sa cada in dreptul
golului usii;
daca in cele doua incaperi alaturate se monteaza acelasi tip de covor cu fasia nu se va
intrerupe in dreptul usii; cand in doua incaperi alaturate fasiile cu culori diferite sau la
racordarea cu o pardoseala de alta natura, atunci rostul dintre fasiile colorate diferit sau
rostul de racordare a celor doua tipuri de pardoseli se va plasa la mijlocul grosimii foii
usii;
se va urmari repartizarea cea mai economica a fasiilor de covor in incaperea cu
minimum de rosturi si de fasii mai inguste de 50 cm;
covorul va fi adus in incaperile in care va fi montat, se va derula sulul si se va taia in
fasii, cu 2.3 cm mai lungi decat dimensiunea respectiva a incaperii.
Pentru valorificarea capetelor de material, ramase dupa taierea fasiilor la dimensiunile
necesare, se admite ca o fasie sa se realizeze din doua parti, nu mai mult de una pentru o
incapere. Fasia innadita se va amplasa langa perete, de preferinta opus usii sau ferestrei si
cu rostul de innadire intr-o pozitie cat mai putin expusa circulatiei.
Fasiile taiate se vor aseza in pozitiile de montare si se vor lasa desfasurate timp de minimum
24 ore, pentru aclimatizare si in acelasi timp pentru eliminarea tensiunilor interne aparute in
material datorita sederii in sol a covorului.
Dupa aclimatizare, fasiile de covor vor fi croite definitiv cu 2.3 mm mai scurte fata de profilul
peretelui.
La nise, radiatoare, sobe, spaleti de usi, in dreptul tevilor de instalatii etc, fasiile covor se vor
taia si ajusta dupa conturul respectiv, utilizand un cutit pentru croit.
Lipirea covorului cu ade8iv
lnainte de aplicarea adezivului, atat suprafata stratului suport, cat si capetele fasiilor de
covor, se vor curata bine de praf, cu ajutorul unor perii si al unei carpe. De asemenea, se va
curata bine incaltamintea muncitorilor si nu se va circula cu ea in afara incaperilor in care se
lucreaza.
Fasiile de covor curatate, vor fi asezate din nou (nelipite) in pozitie de montaj, cu margini
longitudinale petrecute pe o latime de circa 2 cm incepand cu ultima fasie asezata se apuca
unul din capetele fasiilor si se aseaza peste capatul opus, astfel ca cele doua jumatati ale
fiecarei fasii sa se suprapuna, iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecarei bucle astfel
formate.
Pentru lipirea cu adeziv se va incepe cu fasia de covor de langa peretele cel mai apropiat de
usa de acces din incapere.
Se va aplica cate un strat adeziv, de catre doi muncitori, concomitent, atat pe jumatatile
fasiilor de covor intoarse cat si pe suprafata stratului suport care a ramas astfel neacoperita;
de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fasiilor de covor cat si a marginilor innaditurilor
se va lasa cate o zona de cca 5 cm latime, neunsa de adeziv, pentru a impiedica, in aceasta
faza, lipirea covorului in dreptul marginilor.
La portiunile curbe din dreptul buclelor formate de fasiilor de covor, pentru a putea urmari
curbarea buclei, adezivul se va aplica cu muchia larga a unei bucati dreptunghiulare de
covor PVC taiate la dimensiunile 2 x l2 cm.
Aplicarea adezivului atat pe stratul suport cat si pe spatele fasiilor de covor din PVC se va
face cu ajutorul unui spaclu dintat, care se va trage in contact cu suprafata pe care se aplica
adezivul, astfel ca in urma lui sa ramana numai cantitatea de adeziv care trece printre dinti;
spaclul se va tine inclinat fata de directia de intindere a adezivului in asa fel ca excesul de
adeziv sa se prelinga pe langa marginea spaclului, spre partea inca neunsa cu adeziv.
Adezivul se va aplica in strat subtire si cat mai uniform; nu se admit aglomerari (cuiburi) de
adeziv. Cantitatea totala de adeziv va fi de circa 0,700 kg/mp, adica cate circa 0,350 kg/mp,
atat pentru stratul suport cat si pentru fasia de covor.
Circulatia directa pe stratul suport uns cu adeziv este interzis; nu se va face pe fasiile de
covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se pot aseza pe stratul
suport.
Lipirea covorului se va face dupa 20.40 minute de la aplicarea adezivului, interval de timp
necesar pentru zvantarea excesului de solvent din adeziv, care variaza in functie de
umiditate si gradul de ventilatie a incaperii.
O indicatie asupra momentului potrivit pentru lipire, se obtine prin aplicarea degetului uscat
pe stratul de adeziv; se considera ca lipirea se face numai atunci cand degetul nu mai este
murdarit si se simte o oarecare aderenta.
Jumatatea de fasii de covor care au fost unse se vor aseza peste suprafetele respective ale
stratului suport, care si ele au fost unse. Aceasta asezare se va face dintr-o data, exact pe
locul indicat, deoarece deplasarile ulterioare ale fasiilor de covor nu mai pot fi facute fara a
provoca deteriorari ale adezivului.
Aceasta asezare a fasiilor de covor prin lipire se va face pe portiuni mici si in mod succesiv
pentru a evita prinderea de aer sub fasia de material. Antreprenorul va presa manual fiecare
fasie in parte; operatia de presare se va face de la mijlocul fasiei de covor catre marginile ei
si din axul fasiei de covor catre marginile sale.
ln cazul folosirii cutitului pentru croit, sub portiunea de suprapunere a fasiilor de covor se vor
aseza niste benzi (straifuri) din aceleasi materiale, cu o latime de cca 5 cm care vor fi plasate
cu fata in jos; aceste benzi au rolul sa impiedice lipirea fasiilor cu adezivul din dreptul rostului
si sa ajute la taierea ulterioara a covorului.
Dupa lipirea tuturor fasiilor de covor pe fiecare jumatate de camera, pardoseala se va presa
cu un rulou metalic (cu maner lung), avand greutatea de 25.30 kg, lungimea de 40.50 cm
si diametrul de l2.l5 cm; ruloul este imbracat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc
moale, avand grosimea de l,5.2 cm (pentru lipirea covorului).
ln cazul suprafetelor mici, in lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mana prin
intermediul unei carpe.
Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata covorului se vor indeparta imediat, dupa
fiecare operatie de lipire, prin frecare cu o carpa aspra si uscata, daca curatarea nu se face
imediat, suprafata covorului va ramane patata.
Lipirea fasiilor de covor in cea de-a doua jumatate a incaperii se va face conform
instructiunilor aratate mai sus.
Dupa minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fasiilor de covor ramase
nelipite, se vor taia si lipi.
Taierea se va face incepand din apropierea unui perete si se va executa prin tragere,
avandu-se grija ca platbanda de ghidare sa fie permanent in contact cu muchia covorului. La
capetele covorului dinspre pereti, la care nu ajunge lama cutitului de mai sus, taierea se va
face cu ajutorul cutitului pentru croit.
Dupa taiere se vor inlatura straifurile, se vor ridica (rasfrange) marginile fasiilor, se va curata
bine din nou suprafata stratului suport si se va aplica adezivul cu grija, atat pe stratul suport
si pe marginile covorului.
Se va evita introducerea adezivului pana la linia de intalnire covor strat suport pentru a nu
se produce aglomerari de adeziv.
Cu ajutorul unor distantiere de lemn se vor mentine rasfrante marginile covorului timp de
20.40 minute, necesar evaporarii excesului de solvent, dupa care se vor aplica pe stratul
suport si se vor presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv special de presare, al unei role de
circa 20 cm lungime sau in lipsa acestora, cu partea lata a unui ciocan de 500.l000 gr.
Dupa lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafata pardoselii se va curata de toate
urmele de adeziv nou aparute.
ln cazul incaperilor pentru care fasiile de covor necesare rezulta mai scurte de 4 m, aplicarea
adezivului si lipirea covorului se va face intr-o singura etapa pe intreaga suprafata a
pardoselii; fasiile asezate anterior pe stratul suport pentru aclimatizare, se vor ridica si
depozita intr-o incapere alaturata cu fata in jos si peste hartii curate, pentru a se putea aplica
adezivul pe intreaga suprafata a stratului suport si a fasiilor de covor.
Modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent,
modul de taiere a marginilor longitudinale, precum si modul de lipire a rosturilor vor fi
aceleasi ca si la lipirea covorului pe jumatati de incapere.
Operatia de lipire se va executa de doi muncitori care apuca fasia de ambele capete si o
aplica cu atentie exact pe locul respectv, conform planului de montaj, dintr-o singura data
deoarece deplasarile ulterioare ale fasiei sunt dificile si se produc defectiuni.
Montarea plintelor
Pentru montarea plintelor de lemn se vor aseza de la turnarea stratului suport, langa perete,
dibluri tronconice de lemn de brad fixate cu gips in cavitatile pregatite din perete, la distanta
de 40 - 50 cm unul de altul. Alternativ: diblurile din plastic se pot fixa in perete, pe care se
insurubeaza pervazurile din lemn.
Plinta din PVC: in loc de plintele din lemn se pot folosi plintele din PVC. Se vor prinde ca mai
sus.
Plinte PVC din acelasi material ca cel de pe pardoseala: se vor monta conform instructiunilor
producatorului.
Lucrari de !ini&are pentru pardo&elile din )VC
Suprafata pardoselii din PVC si a profilelor plintelor din lemn sau PVC se va curata de
eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o carpa aspra si uscata. ln timpul acestei
operatii se vor tine ferestrele deschise.
Pentru indepartarea prafului se va sterge suprafata pardoselii din PVC cu o carpa moale,
umeda si bine stoarsa, dupa l5 minute se va aplica pe suprafata pardoselii din PVC un strat
subtire si uniform din ceara. Ceara se va lasa sa se usuce timp de circa 60 minute, dupa
care cu o alta carpa moale, curata si uscata, se va freca usor suprafata pardoselii din PVC
pana la lustruirea completa; in cazul lipirii covorului PVC cu adeziv poliacetat de vinil,
dispersie apoasa, aceasta operatie se va efectua dupa minimum l6 ore de la lipire.
Curatarea si indepartarea prafului cu carpe, si chiar mai mult cand se folosesc procedee
mecanice de curatire, se va face numai dupa ce se constata lipsa solventilor inflamabili,
intrucat exista pericolul formarii electricitatii statice si deci posibilitatea producerii unui
incendiu sau explozii.
Conditii te>nice de calitate
Pe parcursul executarii lucrarilor Antreprenorul si Proiectantul vor verifica in mod special
respectarea urmatoarelor conditii:
covorul trebuie sa fie lipit pe toata suprafata, iar la ciocanirea usoara cu un ciocan de
zidar sa prezinte un sunet plin, nu se admit colturi si margini nelipite sau umflaturi;
fasiile din PVC trebuie sa fie bine alaturate, nu se admit rosturi mai mari de 0,5 mm
latime la covor si mai mari de 0,4 mm latime la dale si nici denivelari la rosturi;
suprafata pardoselii trebuie sa fie complet plata si neteda, nu se admit portiuni in relief
sau adancituri;
suprafata pardoselii trebuie sa fie curata, lustruita, nu se admit pete;
racordarile la pardoseli de alta natura, strapungerile, obiectele fixate pe stratul suport,
etc trebuie sa fie bine pasuite la croire.
PARDOSELl DlN ClMENT SCLlVlSlT, MOZAlC TURNAT Sl GRESlE CERAMlCA
Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea
pardoselilor din ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ si gresie ceramica.
E<ecutia lucrarilor de pardo&eli
Alcatuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ si gresie ceramica,
va fi:
La ciment sclivisit:
1 stratul suport format din beton B l00 (C6/7.5), simplu sau armat (executat pe
paturi de nisip, beton de egalizare, placi din beton, hidroizolatie sau izolatie
termica in subsoluri si pe terasele acoperisurilor) de 8 l0 cm grosime conform
prevederilor proiectului;
1 imbracamintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivisit, 600 kg la m
3
nisip;
1 plinte sau scafe cu margini drepte sau rotunde.
La mozaic turnat in-situ si gresie ceramica:
1 sapa din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime;
1 imbracaminte din mozaic turnat de cca l5 mm grosime sau gresie ceramica;
1 plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramica.
E<ecutarea pardo&elilor de ciment &clivi&it
Stratul suport se va executa din beton marca B l00(C6/7.5) simplu sau armat (plasa mai
mica de 0,8 pe umplutura) de 8-l0 cm grosime, se vor lua rosturi la turnare la 4-5 mm
distanta in ambele sensuri se va controla nivelul fata de linia de vagris (nivel) prin fasii de
beton B l00 (C6/7.5) executate la distante sub 2 m. Betonul turnat intre fasii se va nivela cu
dreptarul rezemat pe fasiile de ghidaj; in incaperile cu sifoane de scurgere sau similare se va
da betonului pante de l pana la l,5 % spre punctul de scurgere.
lmbracamintea din mortar de ciment sclivisit se recomanda sa se execute imediat dupa
turnarea stratului suport dupa terminarea prizei betonului, insa inainte de intarirea acestuia,
spre a asigura o buna legatura intre imbracamintea si stratul suport.
E<ecutarea imbracamintilor din mortar de ciment &clivi&it
lmbracamintea din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mortar de
ciment de circa 20 mm grosime, cu fata sclivisita (neteda sau rolata cu ajutorul unei perii cu
dinti).
Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 kg ciment la l mc nisip. La inceput se
va amesteca nisipul uscat si cimentul pana la obtinerea unui amestec omogen si de culoare
uniforma. Cantitatea de apa, care se va introduce ulterior, trebuie sa dea un mortar care sa
se intinda, usor cu mistria, fara sa fie insa prea fluid. Mortarul de ciment se prepara in
cantitatile strict necesare care pot fi puse in lucrare inainte de inceperea prizei.
Daca in incaperile unde se executa pardoselile sunt scurgeri de lichide, atunci se vor
prevedea pante de l.l,5 % spre punctele care colecteaza aceste scurgeri. lnainte de
aplicarea imbracamintii din mortar de ciment sclivisit, suprafata stratului suport rigid din beton
sau a planseului de beton armat va fi curatata de praf, moloz, ipsos, var, vopsele, pete de
grasime, uleiuri si se va uda din abudenta cu apa.
Realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicata in proiect se va face prin turare
intre sipci de reper (martor).
Fata vazuta sclivisita se va obtine prin baterea mortarului de ciment proaspat asternut cu
mistria (pana la aparitia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafata stratului de mortar de
ciment, inainte de inceperea prizei, a unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin
trecere cu mistria.
ln cazul suprafetelor rolate se va trece rola cu dinti pe suprafata imbracamintii din mortar de
ciment, imediat dupa sclivisirea ei.
Dupa executarea sclivisirii, pentru a evita fisurarea datorita actiunii soarelui si curentilor
puternici de aer, imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se va proteja dupa terminarea
prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi, etc care se vor stropi cu apa timp de 7 zile.
Pentru a se preveni fisurarea provocata de contractii, la suprafetele mari cu imbracaminti din
mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale si transversale. Daca proiectul
nu prevede distantele dintre rosturi, atunci imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se va
executa in panouri cu laturile de 2,0.2,5 m.
E<ecutarea pardo&elilor din mo8aic turnat inB&itu
Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de beton de poza clasa
C 7.5/l0 de 30-50 mm grosime, se vor lasa rosturile la turnare la suprafetele de max. la 2-
2,5 m distanta in ambele sensuri; se va controla nivelul fata de linia de vagriz prin sipci de
repere asezate la l,5 2 m, in intervalul dintre sipci se va turna si indesa mortar care se va
nivela cu ajutorul dreptarului; apoi se scot sipcile, iar golurile se umplu cu acelasi mortar,
suprafata fiind rugoasa, se recomanda ca imbracamintea de mozaic turnat sa se execute
imediat dupa terminarea prizei mortarului de sapa, insa inainte de intarirea acestuia.
lmbracamintile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatra
de mozaic, de marimea si la culoarea comandata cum se specifica in proiect.
lmbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu piatra de mozaic cu granulozitate
continua sau discontinua, de aceeasi provenienta si culoare sau de provenienta si culori
diferite. Cand se va folosi piatra de mozaic de proveniente diferite, rezistenta la uzura a
acestora trebuie sa fie egala.
Cantitatea de ciment va fi de 600 kg la l mc de piatra de mozaic. Pentru coloarea stratului
de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot adauga coloranti minerali sau cimenturi
colorate in proportie de cel mult 5% din greutatea cimentului. Cand pentru colorare sunt
necesare cantitati mai mari de coloranti minerali (pana la l5% din greutatea cimentului), se
vor face incercari prealabile, pentru a se stabili amestecul optim, care sa nu conduca la
scaderea rezistentelor mortarului de ciment cu piatra de mozaic. Prepararea mortarului de
ciment cu piatra de mozaic se va face amestecand intai bine, in stare uscata, cimentul si
colorantul, amestec care apoi se rastoarna peste piatra de mozaic asezata in prealabil pe o
platforma, dupa care se amesteca bine cu lopata, pentru a se asigura raspandirea uniforma
a granulelor de mozaic in masa. Apoi se va adauga apa necesara pana se va obtine un
mortar care sa se intinda usor, fara a fi prea fluid.
lmbracamintile din mozaic turnat se vor executa plane si orizontale. ln incaperi prevazute cu
sifoane de pardoseala sau cu guri de evacuare, imbracamintile din mozaic turnat se vor
executa cu pante de l.l,5 %, spre punctele de scurgere.
Dupa intinderea mortarului de ciment de poza, se va turna tot intre sipci de reper, mortarul
de ciment cu piatra de mozaic intr-un strat standard de l5 mm grosime.
Stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic se va intinde cu mistria si nivela cu dreptarul,
dupa care se va compacta cu dosul mistriei grele pana va apare laptele de ciment la
suprafata. Se vor scoate sipcile de ciment cu piatra de mozaic, dupa care stratul se va
indesa cu cilindre metalice sau cu mistria de mozaicar. La intinderea mortarului de ciment cu
piatra de mozaic se va urmari distributia uniforma a pietrei de mozaic ca desime si marime a
granulelor.
lmbracamintile din mozaic turnat se pot executa intr-o singura culoare sau cu desene
(carouri, figuri) in mai multe culori, in conformitate cu detaliile din proiect. Pentru stabilirea
nuantei culorii si a marimii si uniformitatii mozaicului se vor efectua incercari preliminare.
Cimentul obisnuit se utilizeaza impreuna cu colorantii minerali pentru obtinerea culorilor:
rosu, negru si cenusiu iar cimentul alb pentru culorile alb, galben, verde si albastru.
La imbracamintile cu desene, acestea se vor obtine folosind sabloane din sipci sau tabla de
forma desenului cerut. ln interiorul acestor sabloane se va turna stratul de mortar din ciment
cu piatra de mozaic de alta culoare pe locurile din suprafata imbracamintii ramase neumplute
cu mortar.
Dupa turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic si terminarea prizei, pentru
a se evita fisurarea datorita uscarii prea rapide din cauza curentilor de aer sau a actiunii
soarelui (cand imbracamintea din mozaic turnat se executa la exterior terase, balcoane),
imbracamintea din mozaic turnat se va proteja in primele zile de la turnare prin acoperire cu
rogojini, saci de hartie sau rumegus de brad in grosime de 20.40 mm, care se vor uda
periodic cu apa, asigurandu-se la suprafata pardoselii o stare de umiditate care se va
mentine pana la frecarea imbracamintii.
Nu se va utiliza rumegus de stejar sau alte reziduri, deoarece pateaza suprafata
imbracamintii.
Bordurile si prervazele se vor executa tot din mozaic, cu aceeasi compozitie, dar avand o
alta culoare decat campul imbracamintii.
Finisarea suprafetei imbracamintilor din mozaic turnat se va face prin frecare, slefuire,
ceruire si eventual lustruire sau prin buciardare, cand aceasta operatie este prevazuta in
graficul pentru finisaje al proiectului.
Predarea se va face in mod obligatoriu dupa 4.6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu
piatra de mozaic, dupa ce acesta a capatat o rezistenta suficienta pentru a nu disloca piatra
de mozaic la frecare. lntervalul de timp optim, dupa care se va putea executa operatia de
frecare se va determina pe baza probelor care se fac pe imbracamintea de pardoseala
respectiva.
Frecarea se face cu masina de frecat sau manual, cu piatra abraziva. Prin frecare se inlatura
poghita de ciment aderenta pe fata mozaicului si granula de mozaic devine aparenta
totodata se corecteaza micile denivelari, inlaturandu-se toate asperitatile de pe fata
mozaicului. ln tot timpul frecarii, suprafata imbracamintii din mozaic turnat se mentine
umeda. A doua frecare, denumita slefuire, se va face cu o piatra abraziva cu granulatie fina,
pana la netezirea perfecta, udandu-se suprafata pardoselii continuu cu apa.
ln timpul frecarii, mai ales cu masina, se va avea in vedere ca operatia de frecare sa se faca
in mod uniform pe intreaga suprafata a pardoselii, astfel incat o portiune sa nu fie frecata mai
mult decat cealalta.
Dupa ce imbracamintea din mozaic turnat este slefuita suprafata se va curata de pasta
rezultata de la frecare-slefuire cu rumegus uscat, care se va matura sau prin alte procedee,
apoi se va spala suprafata cu apa curata si se va lasa sa se usuce dupa care se va cerui cu
ceara de parchet si se va lustrui.
lnainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de macris (oxalat, acid de potasiu), cu
ajutorul unei bucati de pasla.
ln incaperi cu suprafata pardoselii mai mari de 9 mp, pentru a se preintampina fisurarea
mortarului de ciment cu piatra de mozaic, se va turna in panouri cu suprafete de maximum 2
m
2
, despartite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi, care se umplu apoi cu mortar de
ciment cu piatra de mozaic cu aceeasi compozitie, dar de culoare diferita. ln locul benzilor de
mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot folosi baghete de sticla asezate pe muchie, cu
fata superioara la nivelul imbracamintii de pardoseala.
ln cazul mortarelor de ciment cu piatra de mozaic preparat cu ciment alb, se mai adauga si
l5.25 % ciment obisnuit (in volume fata de cimentul alb) pentru a se evita aparitia fisurilor
datorita contractiilor.
E<ecutarea pardo&elilor din 9re&ie ceramica
lmbracamintile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din beton
sau pe un planseu de beton armat.
Placile din gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planseul de
beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza, avand dozajul de 300.
350 kg ciment la l m
3
, in grosime de 30 50 mm sau pe un strat de adeziv aplicat pe sapa
sclivisita.
lnainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie
ceramica se vor mentine in apa timp de 2.3 ore.
Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiate, intre ansamblul realizat de
pardoseala imbracamintea din placi din gresie ceramica si mortarul de ciment de poza cu
restul suprafetei, stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton armat cat si
conturul peretilor adiacenti, stalpilor, se vor lua masuri care sa permita deformarea acestora
independent.
ln cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct
pe planseul de beton din elemente prefabricate care si-au consumat deformatiile sau pe
plansee turnate monolit, montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare.
lmbracamintea din placi de gresie ceramica se poate aplica direct dupa o preumezire
prealabila a placii de beton.
ln cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala pe plansee crude sau pe straturi
suport din beton, intre acestea si pardoseala se va prevedea un strat de intrerupere a
aderentei hartie, folie de polietilena, etc.
La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu inmuiere normala de tipul
Pa 35 si nisip 0.3 mm (la care partea fina sub 0,2 mm sa nu depaseasca l/3) in amestec
cu l parte ciment la 3,5.4 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu intarire rapida (P40, etc).
Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara
la fata locului, in cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic vartoasa, raportul
apa ciment fiind de maximum 0,5. Asezarea placilor se va face montandu-se la inceput
placile reper. Placile se vor monta in patul de mortar astfel pregatit, in randuri regulate, cu
rosturi de 2.3 mm intre placile din gresie ceramica.
Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mainii
muncitorului (circa 60 cm latime), la placile la care se constata denivelari se adauga sau se
scoate local din mortarul de ciment de poza. Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei
cu un dreptar asezat pe diagonalele suprafetei executate si ghidat dupa nivelul portiunii de
pardoseala executata anterior, indesandu-se atent placile in mortarul de ciment de poza, prin
batere usoara cu ciocanul peste dreptar, astfel incat striurile de pe spatele placilor sa
patrunda in masa de mortar si sa se asigure planeitatea suprafetei.
Operatia se continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru. Apoi
intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta sa intre bine in
rosturi, hidratand si mortarul de poza.
Umplerea rosturilor se va face la 3.5 zile dupa montarea placilor din gresie ceramica, iar in
intervalul de la montare si pana la rostuire pardoseala nu va fi data in circulatie si se va
umezi prin stropire cu apa cel putin o data la 24 ore.
Curatarea imbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va
face prin asternere de rumegus de lemn uscat, dupa doua ore de la inundarea cu lapte de
ciment si prin maturarea rumegusului.
lmbracamintea din placi din gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatarea
cu rumegus de lemn se va sterge cu carpe inmuiate in apa si apoi se va cerui.
Placile din gresie ceramica se vor monta simplu sau in conformitate cu desenele din proiect
cum este indicat de Proiectant si lnginer.
La intersectia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspatii de
5.l0 mm care se vor umple cu un material elastic.
ln cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau
6 m, functie de modularea structurii.
E<ecutarea &ca!elor &i a plintelor
La imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de l00.l50 mm
inaltime, turnate din mortar de ciment sclivist cu dozajele si in conditiile tehnice indicate la
aceste imbracaminti.
La imbracamintile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor
fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aseza peste tencuiala, ci direct pe perete,
prin intermediul unui strat din mortar de ciment.
Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele si in conditiile
tehnice indicate in paragrafele privind imbracamintile din mozaic turnat (vezi mai sus).
lnaltimea scafelor sau plintelor va fi de l00.l50 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilita
incat sa depaseasca fata tencuielii de 5.8 mm.
La imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor monta elemente de racordare (colturi
speciale interne si externe, socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile intre pereti si
pardoseli, fixate cu mortar de ciment astfel incat sa depaseasca fata tencuielii cu 5.8 mm.
ln cazul in care se tencuiesc si peretii in aceeasi incapere, capatul superior al scafei trebuie
sa fie in perfecta linie cu marginea exterioara a faiantei.
Conditii te>nice de calitate
ln timpul executarii imbracamintilor din beton de ciment turnat monolit se vor face
urmatoarele verificari:
se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei in
betoniera pana la terminarea punerii betonului in opera), acest interval de timp nu
trebuie sa depaseasca o ora pe timp calduros si o ora si jumatate pe vreme racoroasa.
se va verifica lucrabilitatea betonului, determinata prin metoda trasarii cu trunchiul de
con avand inaltimea de 30 cm.
se va verifica respectarea conditiilor tehnice de calitate prevazute in STAS 2560/3-84.
pentru lucrarile gasite necorespunzatoare, lnginerul va da dispozitii de santier pentru
remediere sau refacere.
Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de
calitate a constructorului.
CONTROLUL CALlTATll
VERlFlCAREA lNAlNTE DE lNCEPEREA LUCRARlLOR
Se va verifica:
Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de
calitate a constructorului.
Existenta certificatelor de calitate pentru materiale.
lncheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de receptie calitativa
pentru stratul suport).
lncheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degrada
pardoselile.
Agremente tehnice ale lnginerului pentru produse si procedee noi.
Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli.
Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli.
Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea
si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor.
)entru plat!ormele de la intrari etc: atunci cand stratul suport este din pamant trebuie
verificat ca straturile succesive de umplutura sa nu fie mai groase de l5 20 cm, sa fie bine
compactate si udate; stratul de sub pardoseala va fi realizat din pietris ciuruit sau agregate
marunte si nisip necesare pentru ruperea capilaritatii.
I8olarea conductelor de in&talatii care &trapun9 pardo&eala
Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se monteaza sub
pardoseli pentru a se asigura protejarea lor.
VERlFlCARl lN TlMPUL EXECUTlEl
Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca:
1 sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M l0T avand
consistenta de 5 cm masurata pe conul etalon;
1 se respecta procedura tehnica de executie;
1 se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si
pantele sapei executate;
1 daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un
laborator autorizat;
1 daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare;
1 turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi
longitudinale si transversale;
1 se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul
si mistria pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata;
1 se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor, acoperirea
cu rogojini care se vor mentine umede timp de 7 zile;
1 ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm.
Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita:
1 respectarea proiectului si a detaliilor de executie;
1 respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta instructiunile
producatorului pentru montaj.
VERlFlCAREA LA SFARSlTUL EXECUTlEl LUCRARlLOR DE PARDOSELl
Existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale;
Existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse;
Aspectul vizual al pardoselilor la terminarea lucrarilor;
Gradul de aderenta al stratului de uzura la stratul suport;
Existenta rezultatelor la incercarile efectuate si consemnarea lor.
LUCRARl DE TAMPLARlE DlN PVC SAU ALUMlNlU
GENERALlTATl
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de montaj la tamplaria
din PVC/Aluminiu ce va fi livrata pe santier de catre producator.
Antreprenorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta
nu este impus de planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul si desene detaliate la
scara. Productia poate incepe numai dupa verificarea pe teren si aprobarea acestora.
Tamplaria nu trebuie sa produca zgomot sau vibratii audibile ca urmare a vantului, curentilor
de aer sau traficului auto.
MATERlALE Sl ECHlPAMENTE UTlLlZATE.
MATERlALE UTlLlZATE LA REALlZAREA TAMPLARlEl PVC PENTRU USl Sl
FERESTRE
0eronerie:
Fabricata din otel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerintele RAL RG
607/3 "Asigurarea calitatii feroneriei batante si oscilobatante"
Usile de acces cu functiune de evacuare in caz de incendiu vor fi prevazute cu
dispozitive anti-panica la interior si vor fi obligatoriu cu deschidere catre exterior.
Toate usile exterioare vor fi echipate cu dispozitive de auto-inchidere.
Incuietori:
lnchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul
de aluminiu turnat GAlMg3. lnchizatorile pentru partile care se deschid vor fi
atasate si reglate. Toate inchizatorile vor livrate cu minimum 3 chei.
3eam termoi8olator
Geamul nu va prezenta zgarieturi, va fi curat si corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda
Certificat de la producatorul de sticla cu depunere Low-E si ca dispune de dotarea necesara
procesarii acestui tip de geam.
Usile si toate ferestrele la care geamurile termoizolatoare se monteaza pana la 80 cm
distanta de podea sau pamant, si panourile de usa care se monteaza la o distanta de pana
la l50 cm de podea trebuie echipate cu geamuri securizate. Panourile din sticla montate la
30 cm pe fiecare parte a usii si la o distanta de pana la l50 cm de podea sau de parter
trebuie de asemenea sa fie din geam securizat.
Profilele de separare a ochiurilor de geam sunt deasemenea din aliaj AlMgSi0,5. Se vor fixa
pe intreaga lungime. Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc.
Panourile vitrate: panourile vitrate mai mici de 25 cm pot fi din geam obisnuit de 6 mm.
Panourile vitrate mai mari de 25 cm trebuie sa fie geam securizat de 4 mm sau 6 mm, cel de-
al doilea tip se foloseste pentru panouri vitrate mai mari de 70 cm.
MATERlALE UTlLlZATE LA REALlZAREA TAMPLARlEl DlN PVC
Profile PVC albe - sistem tricameral cu un coeficient de transfer termic minim K = l,6 W/m
2
K.
lnatimea minima a profilelor va fi 60 mm iar grosimea peretilor principali va fi de 3,0 mm
(0,2 mm).
Suprafetele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniforma, fara intreruperi si
fara impuritati mecanice.
Profile de rigidizare - din otel zincat cu grosimea de min. l,5 mm si modul de elasticitate 250
kN/cm.
MATERlALE FOLOSlTE PENTRU TAMPLARlA DlN ALUMlNlU
Tocurile/profilele de aluminiu sunt modelate din aliaj AlMgSi0.5 in conformitate cu NE 573-
3:2003. Acest aliaj este recomandat pentru tamplarii cu rezistenta mecanica ridicata.
Caracteristicile mecanice se bazeaza pe NE l2020. Fiecare element este alcatuit din 2
contururi inchise extrudate care, dupa tratamentul de suprafata, sunt lipite mecanic cu
ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla poliamidica armata. Se obtine astfel o cavitate cu aer
stagnant. Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la caldura (220C). Tratarea de
suprafata se face in urma izolarii.
Coeficientul de transfer termal este k = l,6 W/m
2
K.
Balamalele sunt din aliaj AlMgSi; varianta standard - anodica si contin pivoti inoxidabili l8/8
fixati intr-un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul. Balamalele pentru
toate elementele care se deschid pot fi atasate, fiind mult mai eficient si rapid de utilizat
evitandu-se perforarea pentru gauri.
ln vederea asigurarii unei bune etansari, toate contururile se prevad cu un canal inferior de
scurgere (diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel
putin 8.5 mm). Contururile de extindere sau pentru lambriuri pot fi usor prinse sau strecurate
in profilele de aluminiu.
CONTROLUL CALlTATll
Ramele cu geam termoizolator sau fara geam se vor transporta in pozitie verticala. Se va
evita deteriorarea suprafetei ramelor. ln cazul transportului de lunga distanta se recomanda
utilizarea ambalajelor din carton si a distantierelor din carton.
Ramele se vor trata ca mai sus si trebuie transportate in siguranta, iar impactul trebuie evitat.
ln cazul suprafetelor vitrate foarte mari, ce implica o greutate sporita mai mare de 50 kg, se
vor utiliza dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate.
Tamplaria/geamul termoizolator trebuie depozitate in spatii protejate impotriva intemperiilor.
Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza
numai suporturi oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel incat tamplaria/geamul sa nu
sufere deformari care ar putea sa strice sau sa impiedice utilizarea.
Canalele de drenare si bavurile trebuiesc curatate pentru a evita blocajul. Materialele
abrazive trebuie de asemenea indepartate de partile mobile pentru a evita zgarierea.
Ramele trebuie tinute la distanta de gudron si bitum pentru a nu se pata. Siliconul si alte
materiale etansatoare in general nu au efect asupra ramelor, dar produsele pe baza de
solventi se vor evita.
Tamplaria asamblata (partial), cat si geamul termoizolator, se vor livra in situ insotite de
certificat de calitate si declaratie de conformitate emise de producatorul respectiv
Pe timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor. Materialele utilizate pentru
suporturi nu trebuie sa deterioreze tamplaria/geamul in nici un fel.
EXECUTlA LUCRARlLOR
GENERALlTATl
Tamplaria se va monta in golurile pregatite in cladirile noi. Se vor folosi instructiunile de
supraveghere pentru fiecare sistem pentru a se asigura ca s-a comandat dimensiunea si
modelul adecvat. Ferestrele si usile sunt finisate, iar golul trebuie sa fie finisat inainte de
montare. Golul trebuie sa cuprinda pragul, si trebuie admise tolerante pentru ca fereastra sa
poata fi montata. Tamplaria nu trebuie montata pana cand golul nu este finisat si nu trebuie
folosit ca model pentru lucrarile de constructie.
Pentru a evita zgarierea ramelor este esential sa se evite transportarea de materiale prin
ferestre dupa montarea lor.
LUCRARl lN AFARA SANTlERULUl
Montarea feroneriei - cu suruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil, garnituri din neopren,
vopsea protectiva).
Montarea garniturilor - imbinare "cap la cap" cu evitarea intinderii sau lipirii.
Garniturile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului.
Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre.
Debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat PVC.
Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixeaza in camera profilului cu suruburi
autoperforante la 40 cm.
Sudarea profielor PVC - termosudare cu masini speciale de sudura. Cordonul de sudura nu
va prezenta pori sau culoare gri-galbuie.
Tamplaria din aluminiu:
Debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat aluminiu.
Asamblarea se efectueaza prin presarea la rece a elementelor de aluminiu taiate
diagonal in canelura unghiurilor de aluminiu (AlMgSi 0.5), presand astfel capetele
taiate unul de altul. lnainte de a fi presate in unghiuri, capetele sunt invelite in clei sau
silicon (tipul neacetic pentru contururi cu email uscat) pentru a preveni patrunderea
apei. ln cazul in care apa este evacuata prin camera de presiune de colt, colturile sunt
si ele etansate cu epoxi, poliuretan sau silicon neacetic.
Toata tamplaria este livrata pe santier montata si toate lucrarile in afara de montare se
executa in afara santierului.
EXECUTlA TAMPLARlEl DlN ALUMlNlU PENTRU USl Sl FERESTRE
Montarea garniturilor - imbinare "cap la cap" cu evitarea intinderii sau lipirii.
Montarea feroneriei - cu suruburi protejate anticoroziv.
Montajul tamplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta
necesara fata de structura de baza avand in vedere ancorarea prevazuta. Fixarea trebuie
astfel facuta incat sa asigure stabilitatea, sa permita dilatarea tamplariei.
lmbinarile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistenta pentru a rezista presiunii vantului,
aerului si a greutatii partilor mobile. Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a
suruburilor. Distanta dintre punctele de fixare nu va depasi 70 mm. Daca tamplaria este
fixata cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv.
Nu este permisa prezenta mortarului sau a corpurilor dure intre toc si zidarie. Rostuirea intre
tamplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat
de baza din spuma sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple cu spuma, trebuie
sa fie curata, uscata si fara praf sau grasimi. ln cazul in care imediat dupa asezarea
tamplariei se observa deteriorarea stratului de suprafata protector, permanent sau temporar,
Antreprenorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria
trebuie curatita.
Montarea geamurilor - conform instructiunilor interne ale firmei furnizoare.
PRlNClPALELE FAZE DE REALlZARE:
)re9atirea ramei
Daca se folosesc dispozitive de prindere, acestea nu trebuie atasate foarte strans de rama
exterioara, incepand de la nu mai putin de l50 mm de colturi si nu mai mult de 600 mm in
centru. Daca se monteaza prin insurubarea ramei exterioare principale in structura, atunci
geamul se demonteaza. Daca glafuri sunt necesare si s-au livrat separat de ferestre trebuie
atasate acum conform instructiunilor. Daca se vor atasa cu suruburi de rama, intotdeauna se
insurubeaza pe dedesubt in cadru. Este important ca sistemele de fixare sa nu penetreze
canalele de drenare. Daca o fereastra sau o usa este prea grea pentru a fi manipulata
adecvat, se poate scoate geamul. Orice geam sau orice rama demontata se depoziteaza in
siguranta la distanta de zona de lucru.
Montajul tamplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta
necesara fata de structura de baza avand in vedere ancorarea prevazuta. Rosturile verticale
vor fi in medie de 5 mm latime, chiar daca rosturile orizontale pot fi pana la l0 mm latime.
Se pune tamplaria in gol, conform recomandarilor furnizorului si se imbina temporar
pentru a vedea daca este adecvata.
Se fixeaza tamplaria in gol folosind dispozitive de fixare sau prin gaurire si fixare in
rama exterioara. Gaurile pentru suruburi nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de l50
mm de colturi si nu la mai mult de 600 mm de centru. Daca este necesar sa se
insurubeze prin partea inferioara a ramei exterioare, unde se poate colecta apa, se
aplica un etansator adecvat. Dupa fixarea in acest mod imbinarile temporale se pot
desface.
Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. Distanta dintre
punctele de fixare nu va depasi 70 mm. Daca tamplaria este fixata cu elemente
metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv.
Se remonteaza orice geam care a fost demontat asigurandu-se ca sunt montate
adecvat pentru a permite drenarea apei. Se remonteaza profilele de separare a
ochiurilor de geam, conform instructiunilor producatorului si avand grija sa nu se
deterioreze geamul.
Se remonteza panourile mobile care au fost demontate.
Se verifica functionarea adecvata a tamplariei inainte de de a etansa cu mastic sau
finisare. Orice defect trebuie rectificat.
0ini&are
Rostuirea intre tamplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa
asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple
cu spuma, trebuie sa fie curata, uscata si fara praf sau grasimi. ln cazul in care imediat dupa
asezarea tamplariei se observa deteriorarea stratului de suprafata protector, permanent sau
temporar, Antreprenorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa
instalare, tamplaria trebuie curatita.
Trebuie sa se asigure ca spuma izolatoare a intrat suficient de mult in gol pentru a evita
puntea termica. Spuma trebuie taiata in exterior astfel incat sa nu se amestece cu filerul. Se
termina de finisat partea exterioara a golului si se indeparteaza banda protectiva
transparenta de pe suprafata ramei si de pe glaful exterior inainte ca rosturile sa fie etansate
cu filer.
Tencuiala, cimentul si vopseaua pot deteriora fiting-urile metalice si trebuie sterse imediat.
Canalele de drenare trebuie curatate. Dupa montare, ramele pentru tamplarie se vor curata
cu apa calda care contine detergent. Pentru petele care nu se indeparteaza se poate folosi o
solutie fina pe baza de apa si un mop din lana, daca este necesar un finisaj lucios.
Finisarea si repararea externa a tamplariei sunt factori importanti in lucrarile de montare.
Aspecte importante sunt:
Masticul pentru etansare se pune intre glafuri si zidaria din caramida. Se face acest
lucru pentru a elimina posibilitatea ca apa sa patrunda prin tencuiala interna.
Tamplaria trebuie curatata inainte de a parasi santierul. ln cazul in care exista
zgarieturi, se poate folosi disc de polizare si se finiseaza cu perie.
Toate partile mobile, trebuie unse dupa montare.
Si9uranta pe &antier
Montarea tamplariei nu necesita proceduri speciale in ceea ce priveste siguranta pe
santier.
Se recomanda utilizarea ochelarilor de protectie cand se folosesc unelte actionate
electric si imbracaminte adecvata de protectie cand se manipuleaza geamuri.
ASlGURAREA CALlTATll, ABATERl ADMlSE
Dupa ce structura de baza a fost terminata:
Antreprenorul trebuie sa se asigure, inainte de fabricarea tamplariei, ca dimensiunile
rezultate fizic (in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri pentru
verificarea la receptia materialelor;
Atunci cand furnizorul pentru tamplarie, avand in vedere toleranta admisa, va observa
ca structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona Proiectantul care, in urma
consultarii Antreprenorului, va indica masurile ce trebuie luate.
Verificarea pe parcursul executiei:
Verticalitatea si orizontalitatea, cat si pozitia in goluri;
Masuri de protectie impotriva deteriorarii de alte specialitati.
Verificarea dupa montaj:
se vor verifica fixarea corecta a tocurilor, izolarea corecta a golului dintre toc si perete
cu spuma poliuretanica, etansarea cu silicon;
verificarea aspectului, a pozitionarii corecte a garniturilor si baghetelor, a montarii
feroneriei, a montarii geamului, a functionalitatii ferestrelor;
manerele usilor vor fi instalate in asa fel sa previna vatamari. Manerele verticale tip
bara vor amplasate la distanta suficienta fata de rostul dintre cele doua foi de usa
pentru a preveni vatamarea (> 8 cm).
ABATERl ADMlSE:
Deformatia maxima:
1 in directia orizontala cu geam simplu: l/300; cu geam dublu: l/500.
Limite de toleranta pe verticala la tamplaria instalata:
1 Cadru ferestre: 2 mm/m;
1 Cadru usi: l mm/m.
LUCRARl DE TAMPLARlE lNTERlOARA DlN LEMN SAU METALlCA
GENERALlTATl
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de montaj ale
tamplariei interioare din lemn usi vitrate, cat si usi metalice pentru interior.
Elemente componente:
Tocuri de lemn pentru usi si partitii vitrate;
Tocuri metalice;
Foi/panouri usa din lemn, pervaz;
Partitii vitrate: normale, rezistente la foc si etanse la fum;
Usi interioare metalice: normale si respectiv rezistente la foc;
Baghete de fixare pentru geamuri;
Elemente de suspendare si inchidere.
MATERlALE Sl ECHlPAMENTE UTlLlZATE
MATERlALE UTlLlZATE PENTRU USl lNTERlOARE DE LEMN Sl GLASVANDURl
Confectiile de lemn vor fi executate conform tabelelor de tamplarie.
Usi interioare pline (Rw 40 db) - birouri.
1 Foaie de usa masiva din lemn/MDF placata pe ambele fete cu furnir sau
melamina; grosimea foii usii min. 40 mm;
1 Glafuri din lemn masiv sau profile de lemn liniare respectiv profile metalice
prefabricate vopsite;
1 Feroneria aferenta tipurilor de confectie silduri, manere, balamale, cilindru
pentru incuietoare cu buton.
Usi cu panouri vitrate integrate pentru salile de clasa, conferinta, etc;
1 Foaie de usa masiva din lemn/MDF placata pe ambele fete cu furnir sau
melamina; grosimea foii usii min. 40 mm;
1 Panou de vizionare l0x40 cm, geam clar in grosime de 6 mm;
1 Toc pentru usa din lemn/metalic - profile prefabricate ce se livreaza impreuna cu
foaia de usa si elemente de suspendare si inchidere (balamale, broasca);
1 Feroneria aferenta tipurilor de confectie silduri, manere, balamale, cilindru
pentru incuietoare cu buton (in sali de clasa si toalete) si cu chei in celelalte
incaperi.
Usi vitrate sau glasvanduri (nerezistente la foc)
1 Foaie de usa cu structura din lemn, min. 45x90 cm; glasvanduri cu structura din
lemn, min. 45x50 cm, cu geam clar in grosime de 6 mm, suprafata vitrata este
divizata de baghete in diverse planuri, in conformitate cu specificatiile
Proiectantului,
1 Daca suprafata vitrata nu este divizata se va folosi geam securizat sau laminat;
1 Montanti si traverse pentru usi si partitii vitrate;
1 ln cazul instalarii acestor tipuri de usi in interiorul unor pereti despartitori se vor
utiliza tocuri standard din lemn si glafuri;
1 Feroneria aferenta tipurilor de confectie silduri, manere, balamale, cilindru
pentru incuietoare cu buton (in sali de clasa si toalete) si cu chei in celelalte
incaperi trebuie sa fie de calitate si sa reziste la socuri repetate si la folosinta
indelungata. Fiecare foaie de usa trebuie sa fie prevazuta cu cate 3 balamale.
Usile vor fi pe captuseala si vor fi prevazute cu pervazuri .
Usi vitrate sau glasvanduri (rezistente la foc F30)
1 la fel ca si la cele nerezistente cu exceptia suprafetelor vitrate care se vor
executa din geam armat (cu plasa din otel inoxidabil) in grosime de 6 mm,
divizarea acestor suprafete vitrate este obligatorie;
1 in cazul usilor etanse la fum acestea se vor echipa cu dispozitive de etansare si
de auto inchidere;
Usi de toaleta semi solide
1 Foaie de usa cu rama de lemn, celulara, cu insertii-placaje, in grosime de min. 35
mm, vopsite sau melaminate pe ambele fete, distanta de la podea la marginea
inferioara de 20 cm;
1 Tocuri/glafuri din profile metalice (otel sau aluminiu) in cazul compartimentarilor
usoare din panouri compacte melaminate cu rame de aluminiu;
1 Feroneria - silduri, manere din metal cromate sau materiale plastice cu incuietori
specifice pentru aceste locatii (cu blocare din interior si deschidere de urgenta din
exterior), balamale metalice.
Usi duble batante
1 Foaie de usa cu balamale speciale, prevazuta cu placi subtiri din otel inoxidabil
pe o inaltime de 30 cm de la baza pe ambele fete;
Accesorii
1 Chituri pentru conturile exterioare si interioare ale tocurilor;
1 Spuma poliuretanica pentru montaj, intre tocuri si golurile unde se monteaza;
1 Opritori pentru usi.
1 Captuseala si pervazuri.
MATERlALE UTlLlZATE PENTRU USl METALlCE
Usi metalice (nerezistente la foc)
1 Foaie de usa din tabla de otel galvanizata profilata/cutata, rigidizata cu profile din
otel galvanizat, grosimea finita de 45 mm;
1 Toc metalic din profile ambutisate de 2 mm din otel galvanizat, cu imbinari sudate
la colturi si dispozitive de fixare rezistente, praguri metalice (drepte sau etanse);
1 Feroneria aferenta tipurilor de confectie silduri, manere, balamale, cilindru
pentru incuietoari speciale, din otel placat cu crom;
1 Finisaj : grund anticoroziv
Usi metalice rezistente la foc (F60 si F90)
1 La fel ca la punctul de mai sus, dar foaia de usa este umpluta cu MDF, balamale
galvanizate cu sistem de securitate, dispozitiv de auto-inchidere (amortizor),
etansare cu garnituri rezistente la foc;
1 Optional cu panou de vizionare cu geam armat rezistent la foc;
1 Dispozitiv antipanica la usile de evacuare in caz de incendiu.
1 Rostul dintre toc si perete sa fie astupat numai cu materiale rezistente la foc,
conform specificatiilor producatorului sau cele specifice rezistentei la foc, nu se
admite folosirea spumei poliuretanice pentru etansarea acestui rost.
CONTROLUL CALlTATll
Verificarea calitatii se va face pe faze:
Verificarea la livrare
Verificarea inainte de punerea in opera
Verificarea la receptia preliminara
Se vor verifica:
existenta si calitatea tuturor accesoriilor metalice;
corespondenta cu prevederile proiectului;
existenta si calitatea acesoriilor de prindere;
verificarea in urma depozitarii/manipularii cu privire la deteriorari.
LlVRARE, MANlPULARE, DEPOZlTARE
Tamplaria se livreaza incheiata, pregatita pentru finisare sau gata finisata conform tabelelor
de tamplarie, insotita de certificat de calitate si declaratie de conformitate emise de
producatorul respectiv.
Livrarea se receptioneaza conform STAS 799 86. Sefii echipelor de montaj vor participa la
receptia tamplariei si a accesoriilor.
Transportul si manipularea se vor executa manual in cadrul santierului.
Tamplaria trebuie depozitata in spatii protejate impotriva intemperiilor, in spatii incalzite cu o
temperatura si umiditate constanta. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale.
Depozitarea se va face astfel incat tamplaria sa nu sufere deformari care ar putea sa strice
sau sa impiedice utilizarea. Pe timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor.
Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie sa deterioreze tamplaria/geamul in nici un fel.
lnainte de montaj, cu cel putin 24 h, tamplaria de lemn se va depozita in zona de lucru pentru
a se realiza aclimatizarea.
EXECUTlA LUCRARlLOR, MONTARE, lNSTALARE, ASAMBLARE
Urmatoarele precizari sunt valabile pentru usi de lemn, glasvanduri, usi metalice care nu sunt
rezistente la foc. ln cazul usilor rezistente la foc se vor urma prescriptiile producatorului
si/sau cele specifice acestor tipuri de usi.
Operatiuni pregatitoare de lucrari ce trebuie sa fie terminate inainte de inceperea montajului
tamplariei:
materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol;
fixarea praznurilor pentru tamplarie si cele pentru finisarea spaletilor si glafului;
terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor precum si a pardoselilor si
plafoanelor; imbracarea in folie din plastic a tocurilor si marcarea pe acestea a
punctelor corespunzatoare marcate pe conturul golului, inaltime, adancime,
verticalitate, centrare.
Pozarea si echiparea tamplariei:
fiecare toc este adus in pozitie si fixat in prima faza prin pene la colturi si la interval de
maximum l,5 m; penele vor fi tratate in prealabil cu carbolineum sau ulei mineral;
fixarea definitiva a tocurilor si spraituirea interioara pentru impiedicarea deformarii pana
la momentul intaririi spumei poliuretanice;
injectarea cu spuma izolanta a spatiilor ramase libere intre toc si gol;
completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor metalice;
executarea finisajelor la spaleti si glafuri;
inlaturarea protectiei din folie de plastic;
retusuri si completari;
inchiderea tamplariei in goluri prin pervazuri, baghete sau prin cordoane de chituri
simple sau duble.
Toate usile care atunci cand sunt deschise pot cauza deteriorari ale peretilor adiacenti,
radiatoarelor, panourilor de placare etc. vor fi prevazute cu opritori ce se monteaza in
pardoseala.
CONTROLUL CALlTATll, ABATERl ADMlSE
Se vor verifica:
existenta si calitatea tuturor accesoriilor metalice;
verticalitatea tocurilor si captuselilor; nu se admit abateri mai mari de l mm/m;
abaterile de la planeitatea foilor de usi sau cercevele mai lungi de l,5 m sa fie mai mici
de l% din lungimea pieselor respective;
intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant (3 8 mm);
potrivirea corecta a foilor de usi (luft) precum si a cercevelelor pe tocuri, pe toata
lungimea faltului respectiv; abaterea este de 2 mm;
intre cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de minim 3,5 cm;
accesoriile metalice sa fie bine montate si sa functioneze perfect;
balamalele, cremonele sa fie montate la aceeasi inaltime (inaltime constanta) de la
pardoseala, pentru fiecare in parte.
LUCRARl DE lNVELlTORl Sl TlNlCHlGERlE
GENERALlTATl
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de tinichigerie pentru acoperis din
tabla neondulata, si ne-autoportanta cum ar fi tabla galvanizata, titaniu-zinc si cupru. Aceste
lucrari pot include atat lucrari noi cat si/sau lucrari de reabilitare.
Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol:
lnvelitori din tabla plana.
lnvelitori din tabla profilata tip tigla.
Tabla metalica autoportanta (ondulata si tip sandwich)
Lucrari de tinichigerie (jgheaburi, burlane, glafuri)
Pantele invelitorilor
Natura invelitorii
Pante (cm/m) Pante (cm/m)
minime uzuale
Tabla plana obisnuita si tabla
autoportanta
l5 30-60
Tabla profilata tip tigla 25 45-l75
MATERlALE Sl ECHlPAMENTE UTlLlZATE
MATERlALE
lnvelitoarea autoportanta pentru acoperis intr-un strat
table ondulate din otel galvanizate si vopsite;
table ondulate din aluminiu anodizate si/sau copsite
Panouri sandwich, autoportante
Table din otel galvantizate si vopsite cu start intermediar termoizolant, de 8 cm din poliuretan
rigid sau de l2 cm din fibra de densitate medie;
Tabla exterioara: 6 mm-8 mm grosime;
Tabla interioara: 6 mm grosime;
Panou modular: l,00 m latime
Lungime: min. l,00 m, max. l9,30 m
Grosimea panourilor exterioare din otel depinde de sarcina statica si de spatiul dintre pane.
Atat panourile interioare cat si cele exterioare trebuie sa fie laminate pentru a permite
deschideri mari si economice intre pane.
Fiecare panou are in mod normal 4 cute plus l cuta pentru imbinare cu o suprapunere de
aprox. 70 mm.
Panourile interioare liniare trebuie sa fie usor striate si sa aiba o latime de l,0 m intre liniile
de centru si rosturi.
lzolatia:
Panou din spuma poliuretana extrudata rigida, cu grosimea minima de 8 cm,
densitatea interioara de 30 kg/m
2
, clasa l de reactie la foc conform NEN 3883 sau
panou din fibra de densitate medie, cu grosimea minima de l2 cm.
Valoarea k (coeficient de pierdere a caldurii) pentru intregul acoperis, incluzand tablele
din metal trebuie sa fie mai mic de 0,30 W/m
2
K, valoare care corespunde cu o valoare
R de cel putin 3,33 m
2
K/W.
Finisaje: in mediu neagresiv, panourile exterioare trebuie finisate la exterior cu:
Plastisol din PVC (grund 0,005 mm + strat de finisaj 0,l mm) sau
Florura de polivinilden sau
Acoperit cu poliester siliconizat (grund 0,005 mm + 0,02 mm strat de finisaj).
ln medii mai agresive (langa fabrici si uzine cu aer foarte poluat) grosimea startului
exterior de finisaj trebuie sa fie mai mare cu 0,2 mm.
Partea expusa a tablei liniare galvanizata trebuie acoperita cu:
Plastisol din PVC (grund 0,005 mm + 0,l mm strat de finisaj) sau
Polivinilden (strat de poliester 0,0l mm + finisaj 0,l mm).
Culoarea trebuie selectata conform standardelor producatorului si aprobata de lnginer.
Alte finisaje, cum ar fi finisaj din Al-Zn, placa lacuita din aluminiu sau din otel inoxidabil sunt
optionale si se vor folosi doar cu acordul Beneficiarului.
3arantia producatorului: timp de , ani panourile nu vor coroda2
Tabla din otel galvanizat :
Va fi otel laminat la cald, tabla moale si otelita.
Zincarea nu va fi mai mica de 2l5 g/m
2
conform EN l0l43 aplicata prin proces continuu de
imersare.
Tabla pentru acoperis din cupru: tabla din cupru laminata la rece in conformitate cu indicarea
duritatii H00 si cu greutatea de 4,90 6,l0 kg/m
2
, daca nu se specifica altfel in planse.
Jgheaburi si burlane: acelasi material ca la tablele pentru acoperis, daca sunt in conexiune.
Materiale diverse: se furnizeaza materiale si tipuri de cleme, materiale de lipire, electrod de
sudat, invelisuri protective, separatori, etansatori si accesorii cum se recomanda de
producatorul tablei metalice, exceptand daca se indica altfel. Etansator pentru rosurile de
dilatatie.
Accesorii: exceptand cazul in care se indica ca lucrare la alta sectiune a caietelor de sarcini,
se livreaza componentele necesare pentru sistemul de acoperis complet, incluzand coama,
sageac, agrafe, sipci, scurgeri, jgheaburi, ventilatii, etansatori, garnituri si banda de
inchidere. Se potrivesc materialele si finisajele acoperisului.
Banda de etansare: banda etansatoare cu compusi solizi poliizobutilenici sensibila la
presiune l00%. Se furnizeaza permanent banda elastica, care nu se deformeaza, nu este
toxica, nu pateaza.
Etansator de rost: o parte poliuretan elastomeric sau etansator din silicon cum se recomanda
de producatorul constructiei.
Cuie:
Pentru tabla din otel sau zinc: otel inoxidabil 0,25 mm minim, nu mai putin de 2,2 cm;
Pentru tabla din cupru: ca mai sus, dar din cupru sau bronz.
Sururburi si bolturi:
Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc: otel inoxidabil;
Pentru tabla din cupru: cupru, bronz sau alama.
Pene: acelasi material ca tablele pentru acoperis, greutatea minima 4,9 kg/m
2
, aprox. 5 cm
largime si 7,5 cm lungime. Lungimile pot varia, depinzand de tipul de imbinare: simpla sau
dubla. Se urmaresc recomdarile producatorului.
Lipire: conform STAS ll2l2/2-84, compozitia pentru cupru: 50% cositor si 50% plumb.
Nituri: 0,3 0,5 cm diametru, cu capete solide si saibe din acelasi material cu tabla.
DEPOZlTARE Sl MANlPULARE
Tabla metalica se va transporta si livra cu folii protectoare.
Tabla metalica in timpul depozitarii se va mentine uscata si departe de pamant pentru a se
asigura o ventilatie adecvata. Tablele si tiglele se depoziteaza in exterior, dar se vor acoperi
cu o invelitoare impermeabila pentru a le pastra uscate si pentru a impiedica deteriorarea lor.
Trebuie avuta grija la manipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafetelor.
Deteriorarile minore se vor repara cu chit.
Stivele nu trebuie sa fie mai mari de l m pentru a evita deformarea tablelor care se afla in
partea de jos.
MOSTRE
Antreprenorul trebuie sa respecte datele produselor incluzand specificatiile producatorului,
instructiunile de montare, recomandarile generale pentru aplicarea tablei pentru acoperis.
Mostre (se furnizeaza in cazul acoperisurilor complet noi): inainte de achizitionarea
materialelor si montarea componentelor metalice pentru acoperis, se pregateste o mostra.
Se incorporeaza materialele si metodele de executie si montare identice cu cerintele
proiectului. Se monteaza mostra pe suprafata acoperisului la indicatia lnginerului. Se retin
mostrele acceptate din puncte de vedere al calitatii. Daca mostra este acceptata, poate fi
incorporata ca parte a lucrarii pentru acoperisul metalic.
Mostra trebuie sa aiba dimensiune o suficient de mare pentru a demonstra modurile de
imbinare tipice, detaliile de prindere, constructia marginii, textura de finisare si culoarea.
Mostrele de material: dimensiunile pentru mostrele de material pentru jgheaburi, burlane, tevi
pentru evacuare apa pluviala etc. vor fi de aprox. 20 cm x 20 cm din fiecare.
Plansele vor arata modul de formare si imbinare a tablei metalice si a tiglelor. Se indica
rosturile de dilatare si conectarile hidroizolante pentru lucrarile adiacente si pentru bariere si
penetrari.
EXECUTAREA LUCRARlLOR
MONTAREA lNVELlTORlLOR DlN TABLA
3eneralitati
Se folosesc elemente prefabricate cat mai mult posibil.
Tabla metalica prefabricata pentru acoperis, burlane, coame pentru hidroizolatie si rezistenta
la apa cu previziuni de expansiune pentru lucrarile in desfasurare, pentru a preveni scurgeri
sau deteriorare.
Lucrarile trebuie sa se potriveasca cu substructura.
Materialele trebuie sa fie in conformitate cu instructiunile si recomandarile producatorului.
Elemente metalice exterioare cu fete vizibile curate, montate in locurile si la nivelurile
indicate cu margini vizibile fasonate pentru a forma bordura.
lmbinari: imbinarile prefabricate la tabla cu imbinati plate. Marginile din tabla galvanizata se
vor imbina si lipi. Se recomanda nituri suplimentare pentru imbinari.
lmbinari pentru etansare: unde sunt mobile, se recomanda sau sunt necesare imbinari tip
care nu se dilata pentru performanta adecvata a lucrarii, pentru ca metalul sa asigure
montarea adecvata a etansatorului elastomeric, in concordanta cu prevederile STAS.
Separari: pentru separarea metalului se foloseste metal care nu este compatibil sau sub-
structura coroziva prin acoperirea suprafetelor ascunse la locurile de contact cu invelis
bituminos sau alte separari permanente cum se recomanda de producator.
Coordonare
Se coordoneaza lucrarile pentru acoperisul metalic cu cele pentru scurgere a apei, jgheaburi
si constructie a planseelor, parapetilor, peretilor si alte lucrari adiacente pentru a impiedica
scurgerile, a securiza si a asigura o instalatie rezistenta la coroziune.
Lucrari de pre9atire
Se curata suprafetele pentru montarea tablei. Sub-structura va fi neteda si fara defecte.
Se bat cuiele sau alte mijloace de prindere proiectate in substructura (planseu din lemn).
Montare
Trebuie respectate recomandarile producatorului cu exceptia zonelor unde este specificat
sau indicat altfel. Trebuie sa fie in concordanta cu recomandarile si indicatiile producatorului
tablelor care sunt montate.
A. Se separa metalele care nu sunt similare prin vopsirea fiecarei suprafete din metal in zona
de contact cu invelis bituminos, prin aplicarea de ameste asfalt-cauciuc, sau prin separare
permanenta cum se specifica de producatorul metalelor care nu sunt similare.
B. Se monteaza o folie (membrana) elastica de protectie cu rol de bariera de vapori pe toata
suprafata acoperisului exceptand cazul in care producatorul specifica altfel. Se foloseste
adeziv pentru ancorare temporara, unde este posibil, pentru a minimiza folosirea de
elemente de prindere mecanice sub acoperisul din tabla de cupru. lmbinarea se suprapune
minim 5 cm.
C. Tablele prefabricate, imbinarile, fasiile, penele, doliile, tratamentele marginilor, jgheaburile
si alte componente ale tablei metalice pentru acoperisuri, pentru profile, elemente de drenare
indicate si dupa cum se cere pentru evitarea scurgerilor. Se prevad pentru rosturi de
expansiune si contractie termica a lucrarilor, dupa cum se indica de producator. Se
etanseaza imbinarile dupa cum este indicat si cerut pentru evitarea scurgerilor. Se folosesc
materiale perfabricate cat de mult posibil.
D. lmbinari tip etansare: unde se folosesc imbinari de etansare, se incastreaza flanse pentru
elementele de imbinare nu mai mici de 2,5 cm in etansator. Cand temperatura ambientala
este moderata in momentul montarii, 5 - 2lC, se monteaza elemente de imbinare pentru
50% miscare in ambele parti. Se regleaza proportional pentru montari la temperaturi
ambientale mai mari. Nu se monteaza imbinari tip etansare la temperaturi sub 5C.
E. Se ascund elementele de fixare de expansiune unde este posibil in lucrari vizibile si
localizate astfel incat sa se minimizeze posibilitatile de scurgere. Se acopera si se etanseaza
elementele de prindere si ancorele cum se cere pentru o montare adecvata.
F. Suprafetele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cositor, pe o latime
de l,25 2,50 cm, folosind sudarea recomandata pentru tipul de lucrari pentru tabla
metalica.
Curatare
Se indeparteaza stratul protectiv (daca exista) de pe suprafete vizibile ale tablei metalice
pentru acoperis. Se indeparteaza cu atentie pentru a evita deteriorarea finisajelor.
Se curata suprafetele metalice vizibile de substantele care ar putea interactiona prin oxidare
sau cu agentii atmosferici.
0ini&are
Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc vopsita, nu sunt necesare masuri speciale de finisare.
Pentru tabla din cupru: pentru a incetini actiunea agentilor atmosferici, se aplica un start
uniform de ulei de parafina de calitate superioara, sau un lac transparent.
)rotectie
Se asigura protectia finala a tablei intr-un mod acceptabil pentru a se asigua absenta
deteriorarii acoperisului in momentul receptiei lucrarilor.
COAME, DOLll
Se prevad coamele si doliile la toate punctele critice pentru a impiedica infiltrarea apei.
Asezarea va incepe de la capatul opus de unde se previne vantul.
Exceptand cazul in care se folosesc dispozitive de fixare autofiletante, se vor da gauri pentru
suruburi si cuie. Nu se dau gauri cu obiecte neascutite.
Se monteaza jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si suruburi
autofiletante pentru legatura cu sageacul.
TABLA PROFlLATA PENTRU ACOPERlS
3eneralitati
Toate tablele se vor aseza in concordanta cu metoda de montare indicata de producator.
lnainte de montarea finala se fac demonstratii pe santier in prezenta lnginerului. Asezarea
finala va incepe doar dupa ce metoda de montare este aprobata de lnginer.
Se retuseaza toate zgarieturile si se acopera capetele suruburilor cu materiale de retusare
aprobate de lnginer.
)rindere &i !i<are
Se folosesc conectorii recomandati de producator si dupa aprobarea acestora de lnginer.
Vopseaua trebuie sa aiba aceeasi culoare ca a acoperisului pentru toate dispozitivele vizibile
de fixare si prindere. Acestea se aplica intr-un mod curat, consistent si dupa un anumit
criteriu. Se folosesc suruburi speciale pentru streasina acoperisului, unde ramele
acoperisului sunt vizibile.
PANOURl AUTOPORTANTE
3eneralitati
Trebuie luate in considerare urmatoarele:
sensul de montaj este de la poala spre coama;
rezemarea pe suport se face pe cuta cea mai larga;
se vor respecta detaliile de coame, pazii, timpane prezentate in proiect.
Montarea panourilor mai mari cand bate vantul poate sa fie periculoasa, datorita
dimensiunilor sporite, si din aceasta cauza trebuie sa se evite acest lucru.
Pentru a asigura randamentul adecvat si longevitatea, Antreprenorul trebuie sa protejeze
panourile metalice de coroziune si alte materiale.
Se pot folosi materiale plastice, vopsea bituminoasa si alte materiale pentru a separa
panourile de lemnul tratat si metalele diferite. Cand se folosesc panouri de aluminiu care
intra in contact direct cu otelul, una din metodele de mai sus se foloseste pentru a separa
cele doua metale.
lngrasamintele, varul, acizii si alte substante determina coroziunea panourilor din metal.
Trebuie prevenit contactul dintre panourile metalice si orice materiale corozive.
Placile izolatoare poroase pot absorbi si retine umezeala si necesita bariera de vapori (folie
sau implaslitura bituminoasa). Aceasta bariera de vapori trebuie montata in partea interioara
astfel incat umezeala sa nu intre in contact cu izolatia si panoul metalic. Straturile de
separare sunt necesare cand panourile metalice sunt fixate pe astereala din lemn.
Acoperis tip sarpanta: panourile metalice, indiferent daca sunt dintr-un singur strat sau
sandwich, necesita o panta de minim 20% (l in 5) pentru a asigura drenarea adecvata.
PANOURlLE SANDWlCH
Panourile sandwich se ataseaza din exterior la substructura din otel cu ancore si suruburi
autofiletante, incluzand saibe hidroizolatoare. Suruburile exterioare se vor acoperi cu
materiale rezistente la razele UV si la caldura.
ln cazul panelor C si Z, numarul de carlige vizibile pe partea exterioara poate fi redus prin
fixarea panourilor din interior folosind suruburi autofiletante l4 x 25 mm (vezi STAS 9344/l si
5), sau l2/l4 x 25 mm TEK3, suruburi autoperforante.
Panourile interioare liniare trebuie sa fie finisate cu finisaje interioare vizibile.
Toate doliile vor avea aceeasi grosime si finisaj ca tabla metalica din exterior.
Tabla metalica trebuie sa fie legata la impamantare.
PANOURl METALlCE ONDULATE
Tipul cutelor (numarul per panou si inaltime) pentru stratul expus din otel poate varia de la un
producator la altul. lnaltimea cutelor la rostul lateral totusi nu trebuie sa fie mai mica de 3,5
cm pentru acoperisuri cu o panta minima de 20%, pentru a evita infiltrarea apei provenita de
la ploaie sau din topirea zapezii.
Toate rosturile laterale si capetele rosturilor trebuie etansate cu filer, care va fi aprobat de
lnginer.
Suprapunerile laterale ale panourilor trebuie executate astfel incat sa nu permita patrunderea
apei de ploaie. Antreprenorul trebuie sa inceapa montarea preimei foi de tabla de la
streasina si fronton in partea cea mai indepartata a directiei vantului predominant.
Toate suprapunerile necesita etansare. Cand conditiile atmosferice sunt critice,
Antreprenorul trebuie sa foloseasca banda etansatoare la toate suprapunerile laterale.
Pentru a asigura o margine adecvata, el trebuie sa permita o prelungire de 2,5 5 cm la
streasine. La marginile de la frontoane, va trebui sa foloseasca un fronton sau o dolie
laterala (vezi Lucrari de tinichigerie), pentru a evita ridicarea de catre vant. Tablele pentru
acoperis trebuie fixate la fiecare l5 25 cm de-a lungul marginii frontonului.
Indoire &i curbare:
Tablele sunt rulate din metal tare. Daca o tabla trebuie indoita, se recomanda maximum o
indoire gentila la 90`. Metalul nu ar trebui reindoit o data ce a fost profilat, si nici nu trebuie
intins la loc. Cand tablele metalice se vor monta pe un acoperis curbat, suruburile se vor
monta la fiecare suprapunere la capete pentru a impiedica tendinta naturala a metalului de a
nu se arcui. Pe restul tablei se permite distanta standard intre dispozitivele de prindere. Cand
panourile metalice se monteaza peste un arc raza minima a arcului este de 5,40 m pentru
profilele din aluminiu si 7,2 m pentru profilele din otel. Antreprenorul va folosi banda
etansatoare pe toate partile si capetele suprapunerilor.
)rindere pe &ub&tructura:
Panourile se vor fixa pe pane sau pe substructuri din lemn, sectiuni din otel concave, profile
galvanizate C sau Z, prin dispozitive de prindere vizibile.
Dimensiunile panelor din lemn si metalice pot varia considerabil, in functie de structura
principala portanta (centuri, ferme, etc). Profilele C si Z in mod normal sunt facute din table
din otel galvanizate la rece de 0,7 mm 0,8 mm, pe care se fixeaza panourile compozite la
un interval specificat in proiectul de structura. Metodele de fixare trebuie sa fie suficient de
rezistente ca sa nu se ridice, dar sa permita deplasarea in timpul actiunilor seismice sau in
timpul dilatarii termice.
Materialele de care se prind panourile de metal trebuie sa fie la distante adecvate si suficient
de tari pentru a asigura un acoperis care sa fie adecvat pentru incarcarile cerute de proiect.
Daca nu se gasesc in proiect, Antreprenorul poate folosi masele de incarcare, care in
general vin de la producator pentru toate tipurile de panouri.
Antreprenorul va folosi carlige metalice adecvate in cazul panelor cu grosimi mai mari de l,5
mm (de exemplu in cazul sectiunilor din otel concave, grinzilor profil-l sau grinzilor profil-U).
ln cazul profilelor C si Z fabricate din tabla subtire galvanizata din otel, se pot folosi suruburi
autofiletante si autoperforante.
Taierea panourilor din metal:
Panourile din Al: pentru a face o taietura paralela cu cuta, se cresteaza panoul cu un
cutit ascutit si se indoaie tabla repetat pana se rupe. Pentru taieturi perpendiculare cu
cuta se foloseste o foarfeca pentru a taia drept, o foarfeca pneumatica, sau un
dispozitiv electric. Antreprenorul, de asemenea, poate folosi un ferestrau circular cu o
lama metalica. Folosirea de ulei sau sapun pe lama va inlesni taierea.
Panouri din otel: panourile din otel se vor taia cu foarfeci electrice sau pneumatice sau
cu dispozitive electrice.
Toate doliile vor avea aceeasi grosime si finisaj ca tablele exterioare din metal.
Acoperisul din metal trebuie conectat la impamantare.
JGHEABURl Sl BURLANELOR
Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate, de acelasi
tip cu materialul invelitorii (pot fi din PVC sau tabla prevopsita).
Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/8l.
Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele
petrecute etans, cel superior in cel inferior pe cca 6 cm.
Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv.
VERlFlCAREA CALlTATll
VERlFlCARl lNAlNTE DE lNCEPEREA EXECUTlEl lNVELlTORll
Trebuie sa se verifice :
Existenta procedurii tehnice de executie a invelitorii in documentele de calitate ale
constructorului:
1 Existenta proiectului si a detaliilor de executie;
1 Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
1 Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
1 Suportul invelitorii - existenta procesului verbal de receptie calitativa al suportului.
Elementele geometrice ale suportului: pante, planeitate, rectiliniaritate, distante dintre
axe; abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la
dreptarul de 3 m si l0 mm perpendicular pe panta;
Existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii (sorturi, pazii,
dolii, strapungeri, jgheaburi, burlane).
VERlFlCARl lN TlMPUL EXECUTlEl LUCRARlLOR
Trebuie sa se verifice:
Daca se respecta procedura tehnica de executie;
Daca se respecta proiectul si detaliile de executie;
Pentru stratul de protectie din carton bitumat sau membrana hidroizolatoare:
suprafata invelitorii trebuie sa fie neteda, lipsita de denivelari;
la streasina, astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de capriori cu 2 3 cm, iar
cartonul trebuie adus pe fata inferioara a asterelei si prins in cuie;
ca foila hidroizolatoare sa fie dispusa paralel cu streasina la acoperisuri cu panta pana
la 20 cm/m si perpendicular la acoperisuri cu pante mai mari;
ca foile hidroizolatoare sa fie asezate pe astereala lipite intre ele, cu petreceri de l0 cm
in sensul scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat;
toate racordarile acoperisului cu elementele verticale ce ies deasupra invelitorii.
Pentru invelitorile metalice tip tigla se va verifica:
asezarea randurilor de tigla sau olane, in sfoara, paralel cu poala; abaterea admisibila
este de l cm/m , dar max. 5 cm pentru intreaga lungime a versantului;
decalarea randurilor successive de tigle cu o jumatate de tigla;
la tiglele solzi asezate simplu, primul rand de la poala si ultimul rand sa fie asezate
dublu si cu rosturi decalate;
la tiglele profilate realizarea rezemarii complete pe cele patru laturi;
fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment;
la olane, asezate pe suport continuu, protejate cu un strat de material bitumat;
ca tiglele si olanele sa fie intregi, nefiind admise cele sparte, fisurate sau ciobite;
executarea corecta a doliilor din tabla zincata cu falturi duble, cositorite.
Pentru invelitori din tabla plana se va verifica:
planeitatea suportului, denivelarea admisa fiind de 3 mm/m;
astereala din scanduri sa aiba rosturi pana la 2 cm;
la examinarea vizuala a invelitorii, tabla sa se prezinte bine intinsa si strans aplicata pe
astereala, fara valuri, iar la verificarea prin circulatie pe acoperis fiind calcata cu piciorul
sa nu se indoaie;
la coama si la muchii foile de tabla sa se incheie cu falturi in picioare;
doliile sa fie executate din foi de tabla incheiate intre ele cu falturi duble culcate;
in cazul suporturilor din beton sa fie fixate dibluri din lemn impregnate impotriva
umezelii, necesare pentru fixarea copcilor.
Pentru invelitori din tabla cutata sau ondulata se va verifica:
petrecerile minime paralele cu panele sa se incadreze in functie de panta invelitorii in
urmatoarele limite:
Panta acoperisului cm/m 40 30 l5 l2
Petrecerea minima cm 9 l0 ll 20
petrecerile laterale (in lungul pantei) la tabla ondulata sa fie minim jumatate de ondula
si sa includa obligatoriu creasta ondulei;
respectarea sensului de montaj de la poala spre coama;
respectarea eventualelor sisteme de suplimentare la petreceri si strapungeri (cordoane
de chit, garnituri, saibe) astfel incat la receptie sa nu patrunda apa prin invelitoare;
realizarea protectiei anticorozive a panourilor din tabla si a elementelor metalice de
montaj.
Pentru elementele de tinichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri) se va verifica:
panta jgheaburilor sa fie minim 5%, sa corespunda prevederilor proiectului si sa nu
permita stagnarea locala a apei turnate in jgheab pentru verificare;
asezarea jgheabului sa fie la minim l cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii;
imbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor;
fixarea jgheaburilor sa fie facuta cu carlige din platbanda zincata sau protejate
anticoroziv prin vopsire, montate ingropat in astereala si fixate la distantele prevazute
in proiect;
burlanele trebuie montate vertical, cu abateri de max 0,5 cm/m, bine fixate cu bratari
din tabla zincata, cu tronsoanele petrecute etans, cel superior in cel inferior pe 6 cm,
iar la imbinarea cu tuburile de fonta din canal sa nu existe pierderi de apa;
glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior, sa fie prevazute cu
lacrimare si sa fie bine fixate cu cuie, iar strapungerile lipite cu cositor;
amplasarea, prinderea corecta si etansarea imbinarilor pieselor de racordare in camp,
la colturi si la burlane;
executia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jgheab;
realizarea pantei spre burlan, asigurand scurgerea apei fara stagnari.
VERlFlCARl LA SFARSlTUL EXECUTlEl LUCRARlLOR
Trebuie sa se verifice:
existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor;
existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
invelitorile sa indeplineasca functia de indepartare a apei pluviale si de etanseitate la
apa, la vant, la ploaie sau zapada; la examinarea invelitorii pe dedesubt nu se admite
ca aceasta sa prezinte interspatii prin care sa se vada lumina din exterior.
I@OLATII
LUCRARl DE HlDROlZOLATll
GENERALlTATl
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru hidroizolatii cu materiale
bituminoase si a unor lucrari aferente acestora, in scopul protectiei constructiilor subterane si
supraterane.
Hidroizolatiile sunt lucrari de constructii cu rolul de a impiedica patrunderea umezelii si a
apelor meteorice, freatice sau tehnologice in interiorul cladirii sau in elementele de constructii
si asigura pastrarea in bune conditii a caracteristicilor fizico mecanice ale materialelor care
compun constructiile.
Capitolele inrudite:
Reabilitare termica
Lucrari de tinichigerie
MATERlALE Sl ECHlPAMENTE. VERlFlCAREA CALlTATll. LlVRARE,
MANlPULARE, DEPOZlTARE
Materiale
Materiale cu membrane gudronate:
Cartoane gudronate tip CA 300, CA 400, conform STAS l38 80.
lmpaslitura din fibre sticla gudronate tip lA ll0, lB l200, lBF l200, conform STAS
79l6 80.
lmpaslitura din fibre sticla gudronate tip lA l000 R, lBP ll00 R, conform STAS 8067-
85;
Panza gudronata cu bitum aditivat lAA l200, conform STl l7-86;
Panza gudronata tip Pl 50, Pl 40, PA 55 si PA 45, conform STAS l046-78;
Tesatura din fibra de sticla gudronata tip TSA 2000, conform STAS l0l26- 80;
Tesatura din fibra de sticla gudronata, acoperita cu folie de aluminiu tip TBAL, conform
NTR 904l-80;
Membrane hidroizolante cu bitum aditivat , conform STl 29-86.
Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare si izolare:
Bitum pentru lucrarile de hidroizolatie tip H 68/75 si H 80/90,conform STAS 7064-78;
Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/l 05, conform STAS l0546-76;
Solutie de bitum tip ClTOM, conform STAS 6800-63;
Emulsie cationica gudronata, conform STAS ll342-79;
Emulsie anionica gudronata, conform STAS ll342-79;
Emulsie bituminoasa tip Hidrobet, conform NTR 4978-72;
(SUBlF) suspensie de bitum cu filer granulat, conform STAS 558- 85;
(CELOCHlT) suspensie de bitum cu filer granulat, chit , conform STAS 66l-7l.
Materiale auxiliare:
Filer de calcar, conform STAS 539-79;
Filer de talc, conform STAS l90l-77;
Micro-asbest, conform STAS 33l5-75;
Spirt alb, conform STAS 44-84;
Tabla din plumb de l, 2, 3 mm grosime, conform STAS 49l-70;
Tabla zincata, conform STAS 2028-80;
Carton imbibat Cl 300, conform STAS l38-80;
Panza din fibra de sticla non-gudronata tip l 50, conform STAS 8050-79;
Placi din beton prefabricat si alte materiale de protectie (nisip, pietris de 7 ...l5 mm);
Camine de drenaj din plastic (cum ar fi tipul TAGCM de la Oradea si TLSlT);
Materiale diferite si parti de imbinare pentru lucrarile aferente la membrane
hidroizolante.
LlVARE, MANlPULARE, DEPOZlTARE
Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in
vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Manipularea si transportul materialelor
bituminoase se va face cu atentie, pentru a nu le deteriora, pe distante cat mai scurte.
Toate materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi
ferite de lovituri.
La depozite se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare.
COMPOZlTlA MEMBRANEl HlDROlZOLANTE
CARACTERlSTlCl TEHNlCE ALE MEMBRANEl HlDROlZOLANTE
Lucrari de acoperire beton
Proceduri de verificare:
Masuratori, verificare directa a corespondentei cu proiectul si cu normele valide
Existenta si validitatea documentelor de certificare a calitatii materialelor folosite
Teste de randament cerute de proiect si de prescriptiile tehnice trecute in procesul
verbal pentru lucrari ascunse
Verificarea existentei si continutului documentatiei si a procesului verbal, inspectiei si
concluziile
Verificare directa, inspectii, teste aditionale.
Urmatoarele trebuie luate in considerare cand se executa lucrarile:
Conditii de realizare;
Verificarea calitatii lucrarilor;
lnstructiuni de intretinere si utilizare;
Masuri pentru protectia muncii si prevenirea incendiilor pe categorii de lucrari.
CONDlTll DE LUCRU LA MEMBRANELE HlDROlZOLANTE
Membranele hidroizolante se vor monta la temperaturi de peste +5C. Sunt interzise lucrarile
pe vreme ploioasa.
Amor&a
Se realizeaza din solutie bituminoasa pe un suport din beton uscat si bine curatat, doar cand
sunt temperaturi exterioare de pana la +l8C si cu emulsie pe suport umed la temperaturi de
peste +8C.
Straturi pentru di!u8ia vaporilor
Sunt din panze gudronate lPBl200 sau lPBll00, sub barierele pentru vapori, deasupra
incaperilor cu umiditate sub 60% sau sub hidroizolatia aplicata pentru izolatie termica
sensibila la umiditate, cu acoperiri din beton. Sulul perforat va fi aplicat fara a se lipi, cu
suprapuneri de 5 cm, localizate pe suport cu partea protejata.
Straturile de difuzie nu se aplica in si pe o raza de 25 cm in jurul gurilor de drenare si
penetrare.
$ariera impotriva vaporilor
Se va aplica pe un suport din beton peste stratul de difuzie, fixat si acoperit cu mastic
bituminos, cu suprapuneri de 7-l0 cm si trebuie acoperita la partea inferioara a stratului de
izolatie termica.
Cand se monteaza, placile termoizolante se vor aplica cu partea neprotejata in masticul
bituminos cald pentru a acoperi bariera impotriva vaporilor, care va depasi +l50C, cand se
aplica.
Membrana >idroi8olatoare
Pentru aplicarea hidroizolatiei, sulurile gudronate se for desface pe suprafata suport, vor fi
curatate prin periaj energic si vor ramane nemiscate pana se indreapta.
Sulurile gudronate vor fi fixate prin rostogolire succesiva si compactate peste stratul de
mastic bituminos, evitand formarea de pungi de aer.
Suprapunerile la suluri gudronate vor fi de 7- l0 cm longitudinal si de minim l0 cm frontal si
vor fi presate cu un dispozitiv cu incalzire locala (se accepta ca l0% din suluri sa aiba
suprapuneri de minimum 5 cm pe lungime si cel putin 7 cm pe latime).
Al doilea si al treilea strat se vor aplica cu imbinari intre suprapunerile sulurilor (aplicarea la
marginea acoperisului a unei fasii de 50 cm latime la membrane hidroizolatiei in 2 straturi si
de 33 cm la membrane hidroizolanta in mai multe straturi).
Straturile se vor aplica incepand de la jgheaburile de scurgere sau caminele de drenare,
astfel incat suprapunerile sa se realizeze in directia de drenarea a apei.
Pentru pantele de pana la 7%, aplicarea sulurilor se face perpendicular sau paralel cu panta.
Dupa aplicare, suprafata fiecarui strat va fi examinata prin ciocanire, defectele gasite se vor
repara pana la realizarea urmatorului strat.
?idroi8olatia elementelor verticale: executate prin intinderea fasiilor, taiate la dimensiunile
necesare, de jos in sus. La sageac suprapunerea cu membrana hidroizolanta orizontala se
va pune pe zone de 20 cm. La mansarde, pana la 60 cm inaltime, membrana hidroizolanta
se va intoarce pe partea orizontala a masardei pe minim l0 cm.
)rotectia membranei >idroi8olante: elementele verticale se vor proteja cu mortar M l00T
de 3 cm grosime cu tencuiala pe plase sudate 4, 6 mm/25x25 cm. Plasa se va ancora in
perete. Pentru inaltimi mai mari, se vor folosi ancore speciale care se previna scurgerea apei
in punctele de fixare.
Canalele de drenare din tabla zincata de la mansarda se vor fixa cu mastic bituminos intre
straturile aditionale de tesatura gudronata si membranele hidroizolante. Protectia membranei
hidroizolante se va face din pietris de 7-l5 mm pusa pe un strat uniform de 4 cm grosime.
Pentru balcoane, terasele accesibile si acoperisuri tip terasa, se pot folosi alte materiale
pentru finisaje decat pietris (cum ar fi asfalt din mastic, sapa din ciment sclivisit, placi pentru
tavare din ciment prefabricat).
COMPOZlTlA MEMBRANEl HlDROlZOLANTE - PROTECTlE lMPOTRlVA
UMlDlTATll DlN PAMANT
Efectul de capilaritate al apei se intalneste la peretii de rezistenta, la piedestalul exterior al
cladirilor, sub pardoselile incaperilor localizate la parter, si la pardoselile si peretii incaperilor
umede.
?idroi8olatia ori8ontala de &ub peretii noi
Hidroizolatia orizontala de sub peretii noi de la parter este stipulata pentru intreaga grosime,
stratificarea fiind facuta din 2 straturi din cartoane gudronate CA 300 prinse cu 2 straturi de
mastic bituminos 70 - 95C.
?idroi8olatia e<terioara a &oclului
Gips hidroizolant sau un strat de panza gudronata PA 45 si un strat de carton gudronat CA
300 protejat de gips armat extins sub nivelul trotuarului.
?idroi8olatia incaperilor &upraterane
Hidroizolatia incaperilor umede supraterane folosita continuu va include straturi PA 45 + CA
300 prinse cu mastic bituminous pe orizontala si la plinte pe 30 cm inaltime pe verticala. Pe
suport a fost aplicata o emulsie bituminoasa de minim 300g/m
2
.
COMPOZlTlA MEMBRANEl HlDROlZOLANTE SUPUSE PRESlUNll APEl
Este prevazuta impotriva umiditatii pamantului cauzata de ploi care nu poate fi colectata si
evacuata, pentru peretii si pardoselile subsolului, localizate deasupra nivelului apei de
suprafata.
Hidroizolatia pe orizontala de la subsol se va aplica pe beton de egalizare si va consta din
gudronare cu emulsie bituminoasa, doua straturi PA 45 si un strat CA 300, prinse cu mastic
bituminos lB 70 - 95C.
Hidroizolatia pe verticala a peretilor se aplica din exterior pe peretele din caramida tencuit si
va fi alcatuita din: amorsa din emulsie bituminoasa, 2 straturi PA 45 si un strat CA 300,
prinse cu bitum lB 70 - 95C cu l,5 kg/m la fiecare strat. lzolatia va fi protejata cu zidarie
plina pe intreg perimetrul.
CONDlTll DE EXECUTlE PENTRU MEMBRANE HlDROlZOLANTE lMPOTRlVA
UMlDlTATll PAMANTULUl Sl A APEl FARA PRESlUNE HlDROSTATlCA
Lucrarile de >idroi8olatie pentru con&tructii pentru ape !ara pre&iune2
Trebuie luate in considerare prevederile STAS-ului 2355/2-8 precum si cataloagele valide
detaliate si prevederile proiectului.
Lucrarile de hidroizolatii a constructiilor subterane trebuie sa ia in considerare urmatoarele:
Micsorarea si meninerea nivelului apei de suprafata la minim 30 cm sub altitudinea joasa a
fundatiei in timpul constructiei.
Suprafetele suport trebuie sa fie rigide si cu figuri geometrice simple, si scafele cu margini
rotunde cu raza de 5 cm.
La scafe si margini, membrana hidroizolanta va fi intarita cu fasii din panza sau texturi
gudronice de 50-l00 cm latime.
La imbinari si penetrari, membrana hidroizolanta va fi intarita cu straturi aditionale din panza
sau texturi gudronice de minim 50 cm latime.
La membrane hidroizolante instalate in spatii inchise, se recomanda ca stratul de amorsa sa
fie din emulsie bituminoasa, si pentru aceasta trebuie luate masuri de ventilatie si paza
impotriva incendiilor.
Masticurile se vor aplica doar pe suprafete uscate, emulsiile doar la temperaturile suportului
la minim +l5C, masticul bituminous se va aplica doar la o temperatura de l60-l80C pe
timpul verii si cu l0-20C mai mult pe timpul iernii.
Membrana hidroizolanta instalata pe verticala la pereti va incepe de la scafe si se va finaliza
pe intreg conturul constructiei pana la 2 m inaltime. ln cazul unor inaltimi mai mari, legatura
dintre straturi trebuie facuta in trepte cu cel putin l0 cm de suprapunere.
Acest tip de hidroizolatie ar trebui protejata cu un perete din caramida solida sau cu alte
panouri protective asezate in centura.
EXECUTlA LUCRARlLOR
LA TERASE, ACOPERlSURl Sl GRUPURl SANlTARE
La lucrarile de hidroizolatii se vor folosi membranele hidroizolante. La membranele
hidroizolante se vor respecta instructiunile producatorului.
Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarile fizice si
mecanice astfel:
strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse,
hidroizolatia se va aplica pe flanse sudate si se va strapunge cu flanse mobile cu
suruburi.
strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse,
etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar
a golului din jurul elementului, prin mansonare cu doua straturi de panza sau tesatura
bitumata lipita cu mastic de bitum si matisare pe element cu sarma sau colier.
rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform C ll2 86 punctele 3.24
3.24.2.
Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei
conductei de scurgere etc. se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25, 3.26
3.26.7
LA ELEMENTELE SUBTERANE
La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se
respecte prevederile STAS 2355/2 87, ale normativului C ll2 86 cap. 4.8 si ale detaliilor
respective ale proiectului.
lzolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia hidroizolatiei
verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum l2,5 cm grosime.
Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de
executie ale proiectului.
VERlFlCAREA CALlTATll LUCRARlLOR. ABATERl ADMlSE
Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe
etape de executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate
urmatoarele:
calitatea suportului: rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform
normelor in vigoare;
calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate;
pozitionarea si ancorarea pieselor metalice (daca este cazul);
calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, incusiv a
celorlalte lucrari de constructii aferente;
strangerea flanselor si platbandelor aferente stapungerilor;
Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri,
etc.) si daca sunt bine ancorate si lipite cu falturile corect executate; daca gaurile de
scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale
terasei.
VERlFlCARl lNAlNTE DE lNCEPEREA LUCRARlLOR DE HlDROlZOLATll
lnaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii trebuie facute urmatoarele verificari:
Verificarea terminarii etapei executata anterior (PV receptie calitativa strat suport);
Verificarea planeitatii stratului suport, fiind admisa o singura denivelare de 5 mm pe o
suprafata verificata cu dreptarul de 2 m in orice directie;
Existenta rosturilor de dilatatie de 2 cm latime pe conturul si in campul sapelor, peste
termoizolatiile noi;
Existenta certificatelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra in
componenta hidroizolatiilor;
Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
Calitatea materialelor livrate si corespondenta cu prevederile proiectului;
Calitatea stratului suport prin verificari ale planeitatii, porozitatii si curatirii acestuia;
Existenta pantelor stratului suport catre gurile de scurgere.
VERlFlCARl PE PARCURSUL EXECUTlEl LUCRARlLOR DE HlDROlZOLATll
Dupa verificarea planeitatii, daca se constata anumite denivelari se va face corectarea lor cu
mortar de ciment, iar termoizolatiile se vor proteja cu foi bitumate sau cu pelicula de mortar
special. lnaintea aplicarii stratului de hidroizolatie se va verifica starea de umiditate a stratului
suport (pentru care la fiecare l000 mp, se fac 5 probe prin desprinderea unei fasii de carton
bitumat de 5 x 20 cm lipita de suport, care dupa 2 ore trebuie sa se rupa prin carton sau prin
stratul de bitum sau se verifica cu aparate pentru verificarea umiditatii).
ln timpul executiei trebuie verificat:
lipirea corecta a foilor;
latimea de petrecere a foilor (7-l0 cm longitudinal, minimum l0 cm frontal); se admit
l0 % din foi cu cu petrceri de minim 5 cm longitudinal si min 7 cm frontal;
respectarea directiei de montare a foilor; pana la 20 % panta se pot monta paralel cu
streasina, dar peste 20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta;
mentinerea, in cazul izolatiilor subterane, a nivelului apelor freatice la min. 30 cm sub
nivelul cel mai coborat al lucrarii respective;
racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale;
tinichigeria aferenta acoperisurilor trebuie racordata cu hidroizolatia si bine fixata de
elementele de constructie;
realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine, sau
tuburi.
VERlFlCARl LA TERMlNAREA LUCRARlLOR
Etanseitatea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante
pana la 7% inclusiv. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat.
Etanseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72 ore, grosimea stratului de
apa fiind de 3,6 cm.
La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, dupa asigurarea masurilor
de contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidrizolatia timp de 48 ore sub presiune
maxima.
ln cazul in care probele prin inundare nu se pot efectua, verificarea se face vizual prin
ciocanire si eventuale sondaje in punctele dubioase.
MASURl PRlVlND PROTECTlA MUNCll Sl PREVENlREA lNCENDllLOR
Umatoarele masuri de protectia a muncii trebuie luate in considerare cand se executa
lucrarile de hidroizolatie:
Normele nationale pentru protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si de
Ministerul Sanatatii prin Ordinul nr. 34/l975 i 60/75;
Reglementarile privind protectia muncii si igiena de munca in constructii, aprobate de
MLP A T prin Ordinul nr. 9/N/l5.03.l993;
Normele de protectia a muncii MlCh, capitolul l0 si ll privind depozitarea,
manipularea si impachetarea si transportul cisternelor de gaz lichefiat.
Cand se executa membrane hidroizolante din bitum, urmatoarele masuri pentru prevenirea
incendiilor trebuie luate in considerare:
Norme generale ale protectie muncii impotriva incendiilor la constructii si instalatii
conform conform Deciziei nr. 290/l977;
Masuri specifice de protectie impotriva incendiilor privind oprirea continuarii membranei
hidroizolanta la rosturile de dilatatie, panouri etc. stipulate la Articolele 7 si 8 din
Normele Generale si articolele 5.3 si 6.ll din Normele Tehnice P l88-83;
Norme pentru prevenirea si stingerea incendiilor si norme pentru echiparea cu
mecanisme, instalatii, utilaje, aparate, echipamente de siguranta si substante chimice
pentru prevenirea si stingerea incendiilor in unitati, aprobate prin Ordinul nr. 742/D-
l98l.
Norme nationale pentru protectia muncii NRPM 75.
lnstructuni generale pentru protectia muncii PE006/8 l.
Muncitorii trebuie sa fie legati cu o centura de siguranta sau trebuie sa existe o sarma
care sa reziste la greutatea muncitorului.
Trebuie sa existe acces de siguranta la acoperis, se interzic accesele imbunatatite.
Materialele trebuie ridicate intr-un container sigur.
Dispozitivele de catarare trebuie sa fie complete si trebuie verificate din toate punctele
de vedere si trebuie manipulate doar de personal calificat.
Se va monta o balustrada de siguranta in jurul terasei.
TERMOlZOLATlE Sl REABlLlTARE TERMlCA
GENERALlTATl
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de reabilitare termica si
pentru etansari, cum ar fi:
Aplicarea izolatorului pentru rosturi in rosturile interioare si exterioare ale usilor,
ferestrelor, peretilor cortina si suprafetelor vitrate
Cerinte de izolatie pentru diferite parti ale cladirii.
Capitole relationare:
Lucrari de tencuieli: pentru fatadele izolate;
Pereti despartitori;
Tamplarie din PVC-U/Al
Hidroizolatii: pentru barierele de vapori si membranele hidroizolatoare,
Lucrari de tinichigerie: pentru barierele de vapori, dolii si coame si acoperisuri din tabla
metalica;
lnvelitori pentru acopris tip sarpanta: pentru barierele de vapori si invelitori pentru
acoperis.
lnterventiile se vor face la urmatoarele elemente de anvelopa:
pereti exteriori, inclusiv soclul;
rosturi in pereti;
peretii exteriori in contact cu solul (pentru cladirile care au subsol);
tamplarie exterioara (vezi capitolul tamplarie din PVC-U/Al);
planseul dinspre podul neincalzit;
planseul dinspre terasa;
placa pe sol.
Obiective 9enerale
Se iau masuri care sa asigure :
Respectarea conditiilor sanitar-igienice pentru fiecare subansamblu constructiv;
Comportarea corespunzatoare din punct de vedere al stabilitatii termice pentru
elementele de constructie perimetrale (m, D);
lndeplinirea valorilor de confort (PMV, PPD);
Evitarea fenomenului de condens superficial pe suprafata interioara a elementelor de
constructie perimetrale;
Comportarea corespunzatoare a elementelor de constructie perimetrale la fenomenul
de difuzie a vaporilor de apa:
1 evitarea aparitiei fenomenului de condens in structura elementelor de constructie;
1 evitarea acumularii cantitative de umiditate, de la an la an, in structura
elementelor perimetrale;
1 evitarea cresterii umiditatii efective ale materialelor, peste valorile admisibile.
MATERlALE, LlVRARE Sl MANlPULARE
I8olare termica
Panouri de diferite grosimi:
Poliester extrudat si expandat;
Poliuretan extrudat si expandat;
Spuma poliisocianurat rigida,
Panou din vata de sticla cu bariera de vapori (folie de aluminiu sau similar) pe o parte.
Grosimea se alege conform planselor. Greutatea specifica nu mai mica de 48 kg/m
3
.
Panourile de izolatie trebuie sa fie rezistente la umezeala si stabile ca dimensiune.
lzolatia trebuie sa nu fie usor ignifuga si rezistenta la apa.
Materiale rulate/saltele:
Vata minerala, grosime l0-l5 cm.
Acesorii:
Adezivi;
Plasa din fibra de sticla pentru armare;
Agrafe, dibluri si cleme speciale pentru fixare;
Cuie din otel inoxidabil;
Suruburi auto-perforante pentru lemn si table metalice;
Profile metalice pentru baza noua a fatadei termoizolante;
Benzi de armare pentru colturi pentru fatada.
Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ
prevederilor din standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare.
Materialele necesare sunt indicate in plansele desenate si listele de cantitati de lucrari.
Materialele utilizate la executarea lucrarii vor fi conform standardelor si prescriptiilor in
vigoare, trebuind sa corespunda cerintelor exigentelor de calitate cerute de Legea calitatii in
constructii - inclusiv cerintelor de calitate cerute de nivelul lucrarii.
Materialele folosite trebuie sa respecte prevederile cuprinse in standardele si normele de
produs.
Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de izolare termica.
Materiale de etan&are
Tipul A - Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. Va avea culoarea
gri, transparent, sau cum va fi aprobat de lnginer.
Tip B Elemente de etansare prefabricate
Vor fi din polietilena-propilena-polimer, spongioase, fasii filtru cu fata butil-adeziva.
Vor fi incombustibile cu o densitate de 30 kg/m
3
.
Dimensiunile nu vor fi mai mici decat cele indicate in planse.
Tip C Polisulfida: compus din 2 parti, pentru beton, mortar, metal, culoare aprobata de
lnginer.
Tip D Poliuretan: va fi in concordanta cu llS A 5754 sau similar aprobate. Compus din 2
parti, se foloseste cum este indicat in planse.
Tip E Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor din jurul tevilor,
conductelor etc.
Amorsa va fi conform specificatiilor producatorului si aprobata de lnginer.
Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena extrudata sau spuma din
poliestiren, pentru a asigura rezistenta materialului de etansare.
EXECUTAREA LUCRARlLOR. CONDlTll TEHNlCE DE EXECUTlE
Cerinte 9enerale de montare pentru termoi8olatii
lzolatie cu placi:
Sub acoperisul metalic, se monteaza sistemul de sustinere cum este indicat in planse.
Se monteaza placi cu toate marginile plane. Placile se vor instala cu toate marginile
apropiate si vor fi fixate la intradosul planseelor.
Pe acoperisurile din beton se monteaza placi conform specficatiilor producatorului si
aprobate de lnginer.
Pe partea superioara a placilor din beton pentru acoperis: montarea placii se face
conform specificatiilor din capitolul Hidroizolatii si specificatiile producatorului;
lzolatia cu placi a acoperisurilor tip terasa trebuie inglobata in mastic si sa aiba
intotdeauna bariera de vapori dedesubt. Nu se permit goluri cu aer.
lzolatia cu vata de sticla si vata minerala se realizeaza cu bariera de vapori.
Planuri uniforme, simetrice si aliniate cu lucrarile existente pentru tamplaria pentru
acoperis;
Salteaua de termoizolatie se monteaza dupa ce se fixeaza astereala;
Salteaua se mentine cu bariera de vapori din folie de aluminiu (suprafata reflexiva a
foliei se aseaza in jos);
Se prinde izolatia de capriori si de sipcile din lemn cu cleme;
Se suprapun rosturile l0 cm si se etanseaza cu banda lata de 5 cm din aluminiu armat.
Termoi8olatia peretilor e<teriori
Vezi de asemenea capitolul Lucrari de tencuieli. Peretii exteriori se vor izola cu un strat de
polistiren expandat ignifug, protejat de un start subtire de tencuiala armat cu plasa din fibra
de sticla conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02 ( 2.2.7).
Caracteristicile care trebuie respectate sunt urmatoarele:
Polistiren expandat pentru fatade:
1 Grosimea trebuie sa respecte cerintele proiectului
1 Densitatea intre l6-l8 kg/m
3
1 Rezistenta la compresiune minim 0,l25 N/mm
2
1 Rezistenta la >0,l5 N/mm
2
1 Clasa de combustie C2
1 Productie libera de CFC si HCFC
Strat de adeziv pentru placile de polistiren:
1 Aderenta polistirenului - minim 0,l N/mm
2
Plasa din fibra de sticla:
1 Golurile plasei 3,5 - 4 mm
1 Densitate - minim l45 g/m
2
1 Rezistenta la intindere >l500 N/mm
2
1 Rezistenta la mediu alcalin
Verificare la:
1 Rezistenta la soc - minim 3 J
1 Aderenta adezivului in timp >0,l N/mm
2
1 Rezistenta la variatiile de temperatura (-30`C/80`C) fara crapaturi
Proceduri de montare:
Se monteaza tamplaria (vezi capitolul tamplarie din PVC-U/AL);
Se monteaza profilul la nivelul soclului, cand se monteaza tablele termoizolatoare;
Se monteaza tablele termoizolatoare cu agrafe;
Se monteaza benzile de armare in diagonala la colturile de la ferestre si usi;
Se monteaza armatura in tencuiala peretilor exteriori;
Se monteaza termoizolatia plintei;
Se aplica ultimul strat de finisaj pe peretii exteriori (vezi Capitolul lucrari de tencuieli).
Grosimea necesara pentru termoizolatie se va calcula de Proiectant conform performantelor
termice ale peretelui exterior existent si se va nota in proiectul tehnic.
Tamplaria e<terioara noua
Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/Al.
Trebuie respectate urmatoarele criterii:
Valoareav kf pentru rame = l,6 W/m
2
K,
Panourile de geam termoizolante de minim 4+l6+4 mm, cu partea interiora tratata (low E :
e<0,l0), avand distanta dintre panourile de geam umpluta (plina) cu gaz inert [valoarea
coeficiantului k = l.lW/(m
2
k)], rezultand o valoare R0 = 0,69 m
2
k/W, conform prevederilor NP
047-2000 si SC 007-02.
O valoare R mai mare se va obtine folosind geam securizat laminat la exterior, de 6 mm
grosime, cum se specifica pentru parter si primul etaj. De asemenea, se obtine o valoare R
mai mare in conditiile in care se utilizeaza un sistem sandwich al geamului de 3 foi de geam
(vezi Tamplarie din PVC/Al).
Termoi8olarea tera&elorHacoperi&urilor tip tera&a
Pentru montare pe partea superioara a placilor din beton si pe sapa din ciment netezita:
Se verifica calitatea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori (vezi Hidroizolatii)
Se aseaza termoizolatia noua intr-un mod in care rosturile de la straturi diferite nu sunt
direct suprapuse.
Se respecta instructiunile producatorului pentru utilizarea emulsiilor si solutiilor
bituminoase necesare in timpul asezarii panourilor izolatoare.
Termoizolatia incaperilor de sub terasa va fi conform cerintelor termo-higroenergetice si
pentru confort interior in vigoare.
Terasele peste incaperi incalzite necesita un strat eficient de termoizolatie (polistiren,
poliuretan) de aproximativ l2 l5 cm grosime.
Termoi8olarea plan&eului din&pre podul neincal8itHultimul etaA
Pe planseul dinspre podul neincalzit se pune un strat de termoizolatie moale (panouri
sau saltele) de l0 l5 cm grosime si se iau masurile adecvate pentru a permite
accesul oricarui element in pod fara a deteriora termoizolatia noua.
Alternativ, izolatia se poate monta sub plafon in functie de proiect si de spatiul existent
(vezi Compartimentare Placari uscate sau Tavane suspendate modulare sau liniare).
Termoi8olatia pardo&elii &i peretilor e<teriori in contact cu &olul
Pentru constructii noi: termoizolatia pardoselii si a peretilor exteriori trebuie sa fie in
conformitate cu proiectul termic (aproximativ 8 cm de polistiren extrudat).
CONTROLUL CALlTATll
VERlFlCARl lNAlNTE DE lNCEPEREA LUCRARlLOR DE lZOLATll TERMlCE
Se vor verifica:
Terminarea lucrarilor anterioare (existenta procesului verbal de Receptie);
Existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de izolatii termice in documentatia
constructorului;
Existenta proiectului si a detaliilor de executie;
Existenta certificatelor de calitate pentru materiale, a agrementelor tehnice pentru
materiale si proceduri noi;
Existenta de personal calificat pentru executia lucrarilor;
Existenta utilajelor necesare lucrarilor;
Pregatirea suprafetei suport:
1 Suprafata suport trebuie sa fie neteda, fara asperitati si fara contrapante;
1 Denivelarile mici se vor corecta cu mortar marca Ml00 T;
1 Atunci cand tabla cutata constituie stratul suport al termohidroizolatiei, ea trebuie
montata cu cuta lata spre termohidroizolatie;
1 apele din beton armat de 30 mm grosime, executate peste termoizolatiile din
materiale tasabile vor fi prevazute cu rosturi la distanta de l0 l5 cm de la atic.
Acoperi&uriG tera&eG poduri: se verifica lucrarile pentru adaugarea termoizolatiei pentru
terasele si planseele dinspre pod.
Sub&ol: se verifica lucrarile pentru incorporarea termoizolatiei in planseul subsolului.
0atade noi: se verifica indepartarea tencuielii de pe peretii exteriori, rectificarea planeitatii
stratului suport, curatarea prafului, spalarea si uscarea.
Verificarea montarii tamplariei exterioare noi din PVC-U/Al si suprafetele din jurul lor.
Verificarea montarii profilului de baza la nivelul soclului, si montarea primelor placi
termoizolante.
Verificarea:
montarea diblurilor de prindere a placilor termoizolante;
montarea fasiilor de armare pe directie diagonala la colturile ferestrelor si usilor;
montarea armaturii din tencuiala a peretilor exteriori pe primele suprafete dupa
dezafectarea actualei invelitori.
Verificarea dupa realizarea noii invelitori, inainte de executarea straturilor de protectie.
Verificarea la inceperea executiei stratului final de finisaj al peretilor exteriori.
VERlFlCARl lN TlMPUL EXECUTlEl LUCRARlLOR DE lZOLATll TERMlCE
Daca este respectata procedura tehnica de executie a constructorului;
Daca este respectat proiectul si detaliile de executie;
Daca rosturile dintre placi sunt de minim 2mm;
Daca s-au respectat dimensiunile, pozitiile si formele puntilor termice prevazute in
proiect;
Daca nu s-au produs goluri in placi;
Daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau tehnologice;
Daca termoizolatia se executa prin lipire aceasta se va fixa suplimentar si cu ajutorul
unor cleme pe contur.
VERlFlCARl LA SFARSlTUL EXECUTlEl LUCRARlLOR DE lZOLATll TERMlCE
Daca parametrii climatici interiori (temperaturi, umiditati relative) corespund proiectului
in limitele admisibile care sunt: pentru temperatura interioara 0,5 C si pentru
umiditatea relativa interioara 2 %;
Daca nu apare condens in dreptul puntilor termice;
Daca temperatura interioara a elementelor de inchidere si a puntilor termice
corespunde valorilor proiectate.
La !inali8are
Montarile nu trebuie sa aiba taieturi, gauri care nu sunt necesare sau deteriorari.
Montarile nu trebuie sa aiba scurgeri sau patrunderi de apa in interior sau in spatiile etansate
ale structurii.
Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; sa nu se miste, sa nu faca zgomot.
Materiale pentru etan&are
Toate suprafetele vor fi etansate si grunduite cum se recomanda si se aproba de producator.
Dimensiunile trebuie sa fie adecvate pentru imbinarile necesare.
Filerele pentru etansare se vor monta pe lungimile maxime existente si practice si se vor
monta ferm in rosturi. lntinderea filerelor elastice nu este permisa.
Filerele vor fi montate la adancimile necesare folosind lemn sau unelte pentru acest scop.
Materialele pentru etansare vor fi puse cu echipamente aprobate; vor fi aplicate cu acuratete
in camp continuu; si folosind presiune suficienta pentru a asigura contactul si adeziunea
totala si continua.
Suprafetele materialelor pentru etansare trebuie sa fie aproximativ la acelasi nivel si paralele
cu suprafetele finisate adiacente.
Suprafetele materialelor pentru etansare pot sa fie putin sub, dar niciodata peste suprafetele
finisate adiacente decat daca acest lucru este aprobat.
Unde marginile rosturilor sunt rotunde sau altfel, se pune suficient material pentru etansare
suficient pentru a evita contactul cu astfel de margini.
Se pun materiale prefabricate pentru etansarea rosturilor in locurile indicate si conform
specificatiilor producatorului. Materialele pentru etansare prefabricate se vor pune
intotdeauna comprimate.
Se curata suprafetele invecinate cu rosturile etansate de murdaria rezultata de la etansare.
ln cazurile in care materialul pentru etansare are tendinte adezive la materiale, trebuie
folosita o pelicula impotriva adeziunii.
Aceasta pelicula poate sa fie adeziva la material, dar nu adeziva la materialul de etansare.
Materialele impregnate cu ulei, bitum, polimeri sau materiale similare nu se vor folosi.
l2.5 Drumurile i spa|iile
l2.6
l2.7 l. TERASAMENTE PENTRU DRUMURl
PREVEDERl GENERALE
Lucrarile de terasamente reprezinta totalitatea lucrarilor de pamant constand in saparea,
incarcarea in mijlocul de transport, transportul, descarcarea, imprastierea, nivelarea si
compactarea pamantului, executate in vederea realizarii infrastructurii si a celorlalte
elemente aferente drumului.
ln raport cu situarea platformei fata de linia terenului natural, terasamentele se executa:
ln rambleu sau umplutura
ln debleu sau sapatura
ln profil mixt
ln scopul cresterii productivitatii muncii la executarea terasamentelor se va folosi o
mecanizare intensiva a lucrarilor. Utilizarea metodelor manuale de lucru se va putea face
numai in mod exceptional, atunci cand executarea mecanizata nu se justifica din punct de
vedere al conditiilor locale si de tehnica securitatii muncii.
Lucrarile de terasamente se vor incepe dupa executarea operatiilor de pichetare, retrasare,
si pregatitoare.
Proiectantul va prevedea in documentatia tehnica a lucrarilor de drumuri metode si mijloace
de executie a terasamentelor. Aceasta documentatie va contine si studiile geotehnice
intocmite la proiectare, de care va tine seama constructorul in timpul executiei. Eventualele
neconcordante intre situatia luata in consideratie in proiect, pe baza studiului geotehnic si
cea constatata de constructor pe teren la executarea terasamentelor, vor fi semnalate
Beneficiarului si Proiectantului pentru a stabili masurile corespunzatoare.
2. MATERlALE FOLOSlTE
2.l. PAMANTURl PENTRU TERASAMENTE
CLASlFlCAREA PAMANTURlLOR PENTRU TERASAMENTE
Determinarile de laborator asupra pamanturilor, clasificarea lor si a altor roci ce se folosesc
la terasamente, calitatea ca material pentru terasamente, proprietatile constructive si modul
de sapare sint reglementate in STAS-uri si normative.
Calitatea pamanturilor folosite la terasamente se determina conform prevederilor STAS
29l4.
Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in price conditii climatice si hidrologice, la
orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
Pamanturile clasificate ca bune pot fi folosite ca si cele foarte bune, numai ca in procesul de
compactare intervine un atelier de compactare mai special (utilaje vibratoare).
Pamanturile clasificate ca mediocre si rele, in cazul cind conditiile hidrologice locale sunt
mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectaeea prevederilor STAS l709.
ln cazul in care pamanturile prafoase si argiloase sunt folosite in conditii hidrologice locale
nefavorabile se vor lua masuri de stabilizare a acestora cu var, zgura, stabilizatori chimici,
pina la 30 cm, la partea superioara a terasamentului.
Se recomanda ca partea superioara a rambleelor la drumuri, pe 0,5 0,7 m inaltime si pe
toata latimea sa se execute din pamanturi neprafoase.
Nu se vor utiliza in ramblee pamanturi organice, maluri, namoluri, pamanturi turboase si
vegetale, pamanturi cu consistenta sub 0.75, precum si pamanturile cu un continut mai mare
de 5% de saruri solubile in apa.
Nu se vor introduce in umplutura bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii
organice putrescibile (brazde, frunzis, radacini, crengi).
2.2. PAMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste
pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.
2.3. APA DE COMPACTARE
Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul lnginerului cu exceptia terasamentelor din spatele
lucrarilor de arta.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face
decat cu aprobarea lnginerului si se vor preciza si modalitatile de utilizare.
2.4. PAMANTURl PENTRU STRATURl DE PROTECTlE
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile
trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind
nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu
dimensiuni mai mari de l00 mm.
l2.8 3. MATERlALE GEOCOMPOZlTE
3.l. GEOGRlLE
3.l.l. GENERALlTATl
Pentru prevenirea aparitiei fisurilor, rosturilor si crpturilor de la suprafata imbrcmintii
vechi pe suprafata imbrcmintii noi sau armarea imbrcmintii asfaltice pe zonele de
franare din vecintatea intersectiilor si pe zonele ce vor deveni spatii de parcare este
necesara folosirea geocompozitelor.
Utilizarea geocompozitelor pe aceste zone are ca scop prevenirea deformrii imbrcmintii
asfaltice la actiunea fortelor tangentiale, de franare si accelerare, si a celor statice de lung
durat (date de vehiculele ce stationeaz).
ln acest capitol sunt prezentate cateva prescriptii de executie, ce trebuiesc avute in vedere la
punerea in oper a unui geocompozit, prescriptii ce sunt valabile si pentru alte tipuri de
materiale similare.
3.l.2. TRANSPORTUL Sl DEPOZlTAREA
Geogrila este protejata prin ambalaj impotriva deteriorarii in timpul transportului.
Rolele se vor depozita pe suprafete curate, drepte. Acestea pot fi suprapuse pana la max. 3
bucati, una peste alta si se vor aseza paralel.
3.l.3. PREGATlREA STRATULUl SUPORT
Geogrilele se aseaza intotdeauna intre doua straturi de mixturi asfaltice. ln cazul unui suport
nebituminos (beton) se recomanda asternerea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic
de min. 2 cm.
Suprafata va fi uscata, curata si plana. ln cazul in care suprafata prezinta denivelari mari,
aceasta se va freza si readuce la profilul plan. Suprafetele frezate nu vor avea rizuri mai mari
de l0 mm si vor fi curatate de materialul frezat. Fisurile izolate cu o deschidere mai mica de
3 mm pot fi acceptate. Fisurile transversale mai mari de 3 mm precum si cele longitudinale
mai lungi de 3 m si cu dechideri mai mari de 5 mm vor fi colmatate cu un mastic bituminos
(dupa ce in prealabil au fost curatate).
Pentru a realiza un montaj corespunzator, suprafata astfel pregatita se va acoperi liant
bituminos care va asigura aderenta necesara. La suprafete frezate se va creste cantitatea cu
0,l kg/m
2
. Stropirea cu emulsie va fi uniforma pe toata suprafata. lnainte de asternerea
geogrilei este necesar ca emulsia sa se rupa. Ruperea emulsiei se recunoaste prin
schimbarea culorii acesteia. Montarea geogrilei pe o suprafata necorespunzatoare sau peste
emulsie nerupta are efecte negative asupra rezultatele operatiunii de armare a imbracamintii
asfaltice.
3.l.4. MONTAREA GEOGRlLEl
Se va fixa capatul rolei cu ajutorul cuielor de prindere cu saiba (50 mm lungime, diametru
saiba 36 mm). Pentru aceast operatiune sunt necesare circa 8 cuie pentru o latime de 3,6
m. O alt fixare in lungul rolei nu mai este necesara. Dup fixare se va derula rola de
geogrila in directia de turnare a mixturii asfaltice. Derularea rolei se poate efectua mecanic
sau manual, cu conditia sa se impinga egal pe toata lungimea rolei pentru a nu se aseza cu
pliuri. Geogrila se asterne cu geotextilul catre stratul de emulsie (geotextilul la partea de jos).
Pentru a impiedica lipirea marginii, aceasta este prevazuta cu o banda din material
geotextil. ln timpul derulrii rolei aceasta se va indeparta.
Nu este permis ca geogrilele sa aiba pliuri!
Suprapunerea geogrilei se va face pe l5 cm transversal (directie perpendiculara pe axul
drumului) si 25 cm longitudinal (la terminerea unei role). ln zona suprapunerii intre cele doua
geogrile se va aplica emulsie cationica (ca. 0,l5 kg/m
2
). Suprapunerile de la capatul rolelor
se vor face tinandu-se cont de directia de turnare a asfaltului. Suprapunerile mai multor
straturi se vor decala (sa existe doar intersectii in forma literei ,T"). ln curba, materialul se va
taia si se va suprapune in asa fel incat s se adapteze la de raza curburii.
O pretensionare a geogrilei nu mai este necesara.
Peste geogrila nu se va circula inainte de a se turna primul strat de mixtur.
lmbinarile straturilor de mixturi nu se vor suprapune peste imbinarile geogrilei. Compactarea
mixturii se face intai de catre grinda finisorului apoi cu cilindri usori, mijlocii sau cilindrii
compactori pe pneuri. Compactarea finala se poate face si cu cilindrii grei.
Folosirea cilindrilor vibratori la straturi de asfalt cu o grosime mai mica de 8 cm poate
influienta negativ legatura intre straturile de asfalt.
Cazuri de exceptie: in cazuri speciale cand se prevede o solicitare extrema a geogrilei prin
intermediul repartizatorului, ca de exemplu in pante sau la latimi extrem de mari, se
recomanda protejarea geogrilei inainte de turnarea asfaltului, prin intermediul unei mixturi
asfaltice sau a unui tratament de suprafata cu criblura.
Mixtura asfaltica se va pune in opera manual sau cu ajutorul unei instalatii speciale, montate
pe camionul care in acest caz va merge cu spatele.
Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare, de ex. cu ajutorul cilidrului
compactor de 2- 3 t. ln final se poate turna asfaltul cu ajutorul repartizatorului de asfalt.
Tratamentul cu criblura se va executa astfel: se va imprastia emulsia bituminoasa cca. l,3
kg/m
2
U 70 K dupa care se va imprastia direct criblura 5/8, 7 kg/m
2
.
Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare cu ajutorul unui cilidru compactor
pe pneuri.
3.2. GEOTEXTlLE
3.2.l. GENERALlTATl
Prezentul caiet de sarcini se refera la executarea si receptionarea geotextilelor cu rol de
filtrare si separare la fundatiile de drumuri.
Prezentele specificatii se aplica pentru realizarea stratului de separatie geotextil la drumuri.
Cuprinde conditiile tehnice comune care trebuie indeplinite la proiectare, executie, controlul
de calitate si conditiile de receptie a acestor lucrari.
Realizand un strat continuu, intre doua materiale cu caracteristici mecanice diferite (cu sau
fara circulatie de apa), cel mai adesea intre un strat de agregate naturale granulare si un
pamant fin, umed, argilos, prafos sau nisipos, geotextilul impiedica interpenetrarea lor sub
actiunea circulatiei vehiculelor, a vibratiilor si compactarii. Prin aceasta actiune, geotextilul
asigura conservarea proprietatilor mecanice ale celor doua naturi de materiale aflate in
prezenta.
ln afara de actiunea anticontaminanta, geotextilul asezat pe suprafata patului de pamant, la
drumuri, prin rezistenta sa la tractiune, suficient de mare, preia eforturile de intindere
rezultate din solicitarea la incovoiere a structurilor de deasupra; reduce si omogenizeaza
deformabilitatea pamantului si creste rezistenta la rupere a pamantului.
Principalele functii ale stratului de separatie geotextil pentru drumuri sunt:
separarea, adica prevenirea penetrarii agregatelor naturale in patul de pamant al
drumului si invers, a pamantului in fundatie prin actiunea mecatica a circulatiei
vehiculelor;
filtrarea, prevenirea migrarii particulelor fine argiloase si prafoase din pat in fundatie
atunci cand se misca apa;
ranforsarea, care determina schimbarea starii de solicitare a straturilor si preluarea de
catre geotextil, a solicitarilor de intindere, la care este supus. Ranforsarea este de doua
tipuri:
1 cu retinerea miscarii laterale a agregatelor naturale din fundatie, caracteristica
drumurilor cu pat rezistent. Este cazul drumurilor definitive, unde nu se admite
formarea fagaselor, iar eforturile si deformatiile de intindere la care este supus
geotextilul, sunt mici;
1 ranforsare pe drumurile cu pat slab, cand, in timpul exploatarii drumului,
geotextilul este supus mult mai mult la intindere, interactiunea dintre patul
deformabil si geotextil fiind mai insemnata si cu atat mai eficienta, cu cat
geotextilul are un modul de elasticitate mai mare. Este cazul drumurilor provizorii,
unde structura rutiera se taseaza sub actiunea traficului si determina formarea
fagaselor, iar geotextilul este supus la deformatii mari, fiind mult mai solicitat la
intindere.
Folosirea geotextilelor, intre patul de pamant si materialul pietros, constituie un strat suport,
care prezinta si urmatoarele avantaje:
previne producerea pierderilor de grosime ale stratului de fundatie, prin contaminarea
cu pamant din pat. Particulele fine de argila si praf, care avanseaza in fundatie,
micsoreaza rezistenta acesteia, reducandu-i unghiul de frecare interioara.
actioneaza ca un container care, in afara de prevenirea infundarii granulelor de piatra,
favorizeaza consolidarea fundatiei;
asigura eliminarea treptata a apei, din patul de pamant, determinand consolidarea in
timp a patului.
%.".". 34565.547 85954:;5
La executarea lucrarilor se respecta prevederile din proiect, din standardele si normativele in
vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prevederilor acestui caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin posibilitati proprii, sau prin colaborare cu unitati specializate,
efectuarea incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini,
care vor fi inscrise in registrul de laborator.
Antreprenorul este obligat sa asigure luarea masurilor organizatorice si tehnologice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor acestui caiet de sarcini. Va avea un registru de
santier unde vor fi inscrise dispozitiile de santier emise de lnginer.
Nu se executa lucrari pe timp de ploaie si de nisoare. Executarea staturilor prevazute in
acest caiet de sarcini pe timp friguros, sub -5`C, se interzice.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a conditiilor de
executie, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor de laborator si teren
efectuate Se va mentiona si starea vremii (temperatura atmosferica, ploi sau vreme uscata,
etc).
ln cazul in care se constata abateri de la proiect si de la prezentul caiet de sarcini lnginerul
va dispune, prin dispozitie de santier, intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care
se impun.
3.2.3. GEOTEXTlLUL CU ROL DE SEPARARE Sl CONSOLlDARE.
Va avea urmatoarele caracterisitici:
Rezistenta la perforare CBR: min 3300 N
Rezistenta la tractiune longitudinala : 2l.5 kN/m
transversala : 2l.5 kN/m
Elongatia la incarcare max longitudinala: l00%
transversala: 40 %
Dimensiunea porilor O90: 95 m
Permeabilitatea la apa, normal pe plan (Ah = 50 mm): 70 l/m
2
s
Permeabilitatea la apa in plan (20 kPa): 6.8xl0
-6
m
2
/s
Durabilitate de minim 25 ani (va fi corelata cu PH ul pamantului de fundare si
temperatura solului).
3.2.4. PUNEREA lN OPERA
Executia lucrarilor se face potrivit proiectului de executie (desenelor), a recomandarilor
producatorului geosinteticului si a acestui caiet de sarcini, de unitati specializate.
Pregatirea suprafetelor:
Gropile trebuie umplute pentru a evita tensionarea geotextilului la instalare
Pietrele mari, crengile sau alte resturi se vor indeparta inainte de instalarea
geotextilului
lnainte de inceperea lucrarilor, se face un plan de pozare a geotextilelor, care cuprinde
dispunerea benzilor, pozitonarea lor in plan si stabilirea ordinii de asezare in lucrare. Se va
tine seama de directia solicitarilor, de directia de circulatie a mijloacelor de transport si de
basculare a materialelor pe pante, de directia de scurgere a apelor si de posibilitatile de
evacuare a apelor. Geotextilul se va instala relaxat (se va evita tensionarea lui) astfel incat
sa avem rezistenta la tractiune pe directia posibilelor miscari (deplasari ulterioare) sau pe
directia curgerii apei.
ln zone cu vant sau pe timpul cand actioneaza vantul, care poate deplasa geotextilul,
acoperirea acestuia se va face imediat dupa intinderea fasiilor si fixand fasiile prin lestare cu
material din stratul superior respectiv sau cu bolovani, scoabe metalice sau ancorandu-le la
margini, prin ingroparea lor.
Cand trebuie sa suporte circulatia autocamioanelor, alegerea geotextilelor se va face tinand
seama ca ele sa aiba o rezistenta suficienta pentru a nu se rupe. Se va interzice circulatia pe
geotextile a vehiculelor care produc solicitari importante, cum sunt cele pe senile, carutele,
camele, precum si circulatia animalelor.
De asemenea, nu se va circula pe terenuri cu relief neregulat, acoperite cu geotextile. ln
acest caz, suprapunerea saltelelor asamblate se poate face pe 0,5.2 m, astfel incat sa nu
ramana portiuni neacoperite cu geotextil si cu stratul de deasupra.
3.2.5. COASEREA SAU SUPRAPUNEREA GEOTEXTlLULUl.
Suprapunere: min 30 cm. Suprapunerile trebuie sa fie realizate in directia scurgerii apei si de
asemenea trebuie fixate temporar cu capse sau scoabe (fixaje metalice) cu diametru de 5-6
mm, lungimea de 40-50 cm, cu rondele la capat. Fixajele metalice se monteaza de-a lungul
suprapunerii din metru in metru.
Fixarea se va face astfel incat geotextilul sa ramana relaxat (lejer si nu intins), pentru a se
asterne bine pe toate neuniformitatile si pentru a se comporta bine atunci cand se vor instala
blocurile de piatra. Daca se va coase, atunci rezistenta din cusatura trebuie sa respecte
anumiti parametrii(vezi Detalii coasere de mai jos).
Acoperirea geotextilului se va face functiie de indicatiile din Certificatul de Conformitate care
insoteste produsul, la intervalul de timp specificat la capitolul cerinte de mediu si instalare.
3.3. GEOMEMBRANE
Etansarile din materiale sintetice trebuie sa fie construite cu geomembrane din polietilena de
inalta densitate (PEHD), de grosime mai mare sau egala cu 2,5 mm pentru depozitele de
clasa A, respectiv 2,0 mm pentru depozitele de clasa B.
3.3.l. STRATURl DE ETANSARE. CERlNTE DE ORDlN GENERAL
Straturile de etansare executate din materiale sintetice prefabricate sunt construite in
concordanta cu tabelul urmator:
Categoria
Depozite pentru
deseuri inerte
Depozite pentru
deseuri
nepericuloase
Depozite pentru
deseuri
nepericuloase
Etansare
sintetica
Nu se cere Se cere Se cere
Strat de drenaj Nu se cere Se cere Se cere
Se accepta solutii tehnice alternative de etansare cu ajutorul altor materiale, numai daca
acestea respecta conditiile necesare privind protectia subsolului si apei subterane, in mod
echivalent cu etansarile cu geomembrane.
Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geomembranelor se determina
in conformitate cu prevederile "Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la
lucrarile de constructii" indicativ, NP 075-02.
Caracteristicile impuse pentru utilizarea geomembranelor la depozitele de deseuri trebuie sa
fie in conformitate cu SR EN l3257:200l.
3.3.2. CERlNTE SPEClALE PENTRU GEOMEMBRANELE PEHD
3.3.2.l. CERlNTE PRlVlND PROPRlETATlLE FlZlCE ALE GEOMEMBRANELOR
Proprietatea fizica Metoda de determinare Valori minime admise
Grosimea (mm)
SR EN 964-l:l999 SR
EN lSO 9863-2:l996
prEN l849-2
2,5 mm (clasa a)
2,0 mm (clasa b)
Densitatea (kg/dm3) STAS 5886-68 0,95 kg/m
3
lSO R ll83
prEN l849-2
Masa pe unitatea de
suprafata
STAS 5886-68
prEN l849-2
2.500 g/m
2
3.3.2.2. CERlNTE PRlVlND REZlSTENTELE MECANlCE ALE GEOMEMBRANELOR
REZlSTENTA LA lNTlNDERE
Rezistenta la intindere a geomembranelor se determina prin:
solicitare la intindere monoaxiala pe esantioane de forma in dublu T de latime
constanta;
in conditii de solicitare tridimensionala.
ln tabelul urmator sunt date cateva valori orientative ale rezistentei la intindere a
geomembranelor din PEHD. Determinarea rezistentei la intindere se face in conformitate cu
lSO R 527.
Teste
Deformatii
U.M.
Testul
dublu T
Testul cu latime
constanta
Testul
tridimensional
l=6,3mm l=25mm l=200mm =6l0mm
MPa 22 2l l9 l6
% ll l3 l5 47
MPa 28 24 2l l6
% 700 600 >500 47
REZlSTENTA LA lMPACT (SOC)
Geomembranele sunt foarte sensibile la degradare ca urmare a actiunilor mecanice cum ar fi
caderea unor obiecte grele.
Rezistenta la impact se determina prin metoda Spencer, care consta din caderea pe o
mostra de geomembrana a unui pendul prevazut la un capat cu un con, masurandu-se
energia la care se produce penetrarea. ln tabelul urmator sunt prezentate rezistentele la
impact ale unei geomembrane PEHD de grosime g = l mm, in conformitate cu prevederile
standardelor in vigoare.
Unghiul conului (`)
l5 30 45 60 90
Rezistenta la impact
(joule)
7.6 9.3 ll.2 ll.2 8.7
REZlSTENTA LA POANSONARE STATlCA
Pentru determinarea rezistentei la poansonare a geomembranelor se utilizeaza o mostra
circulara fixata pe un inel, care este solicitata static la compresiune inregistrandu-se forta la
care se produce ruperea. Determinarea se efectueaza in conformitate cu EN l2730:200l.
Pentru geomembrane groase, forta la care se produce ruperea este de cca. 2200 N.
UNGHlUL DE FRECARE LA lNTERFATA DlNTRE GEOMEMBRANELE NETEDE PEHD Sl
ALTE MATERlALE
Rezistenta la forfecare exprimata prin unghiul de frecare la interfata dintre geomembranele
PEHD si diverse materiale este exemplificata in tabelul urmator. Determinarea unghiului de
forfecare se face in conformitate cu prEN l2957-l.
Materialul cu care geomembrana vine in contact Unghiul de frecare
Nisip grosier ( = 30) l8`
Nisip fin ( = 26) l7`
Geotextil netesut impaslit 8`
Geotextil netesut termosudat ll`
Geotextil netesut monofilament 6`
Geotextil tesut din benzi l0`
REZlSTENTA LA SFASlERE
Rezistenta la sfasiere se determina pe probe de forma trapezoidala cu taietura de initiere
sau pe probe de tip despicate. Valorile rezistentelor la sfasiere variaza intre 20 N si l30 N
pentru epruvetele trapezoidale confectionate din geomembrane subtiri si respectiv intre 90 N
si 450 N pentru geomembranele groase testate pe probe despicate.
Determinarea rezistentei la sfasiere se face conform:
STAS 6l27/87
STAS 4030-l/79
EN l23l0-2:2002
REZlSTENTA lMBlNARlLOR SUDATE
Testarea rezistentei sudurilor de imbinare a geomembranelor se face in conformitate cu:
EN l23l6-2:2000
EN l23l7-2:2000
CERlNTE PRlVlND STABlLlTATEA Sl DURABlLlTATEA GEOMEMBRANELOR
CERlNTE PRlVlND REZlSTENTA LA DEGRADARE CHlMlCA
Geomembranele PEHD se testeaza prin imersare in diverse substante chimice pe o
perioada cuprinsa intre 30 si l20 de zile. Dupa aceasta perioada se repeta testele pentru
determinarea caracteristicilor fizice si de rezistenta ale geomembranei.
Rezistenta la degradare sub actiunea agentilor chimici se determina in conformitate cu:
STAS 6339/80
EN lSO l4030:200l
EN l847:200l
EN lSO l75:2000
CERlNTE PRlVlND REZlSTENTA LA DEGRADAREA TERMlCA Sl PRlN OXlDARE
(REZlSTENTA LA lMBATRANlRE)
Geomembranele sunt sensibile la variatiile mari de temperatura precum si la actiunea
radicalilor de tip hidroperoxid, care trec in structura moleculara a polietilenei. Pentru
combaterea acestor efecte se recomanda acoperirea cat mai rapida a geomembranei puse
in opera.
Determinarea rezistentei la degradare termica si prin oxidare (imbatranire) a
geomembranelor se face in conformitate cu:
EN ll07-2:200l
EN l296:2000
prEN 495-5
ASTM D 5885-97
ENV lSO l438:l999
ENV l2224
prEN lSO l3438
CERlNTE PRlVlND REZlSTENTA LA DEGRADARE PRlN ACTlUNEA FACTORlLOR
BlOLOGlCl
Degradarea biologica se datoreaza in principal actiunii bacteriilor, ciupercilor si animalelor.
Geomembranele trebuiesc protejate impotriva actiunii factorilor biologici atat in perioada de
executie cat si in perioada de exploatare a depozitului de deseuri.
CERlNTE CONSTRUCTlVE PENTRU BARlERA, lMPERMEABlLlZARE Sl SlSTEMUL DE
DRENAJ PENTRU LEVlGAT
TERENUL DE POZARE AL ETANSARll SlNTETlCE
Stratul de baza pe care se aseaza stratul sintetic de etansare trebuie sa aiba toleranta la
planeitate de maximum 2 cm/4,0 m.
Pantele se proiecteaza si se construiesc astfel incat, dupa stingerea tasarilor in terenul de
fundare si in corpului deseurilor, aceasta sa aiba o inclinatie finala de cel putin 3%
transversal pe reteaua de conducte de drenaj si cel putin l% longitudinal pe aceasta.
Punctele cu adancimea cea mai mare trebuie sa fie amplasate in afara zonei
impermeabilizate.
PROTECTlA MECANlCA A ETANSARll SlNTETlCE
Geomembranele PEHD din stratul de etansare de la baza depozitului se protejeaza
impotriva penetrarii mecanice provenite din incarcarea data de corpul deseurilor. Stratul de
protectie poate fi constituit din geotextile si/sau dintr-un strat de nisip mediu-fin (conform
STAS l9l3/5-85).
Geotextilele trebuie sa fie fabricate din fibre noi de polietilena sau polipropilena.
Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geotextilelor se determina in
conformitate cu prevederile "Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la
lucrarile de constructii", NP 075-02.
3.4. ASlGURAREA Sl CONTROLUL CALlTATll
lnainte de fabricarea si comandarea stratului impermeabil de geomembrana, Antreprenorul
va transmite lnginerului urmatoarele:
Mostre din materialul de geomembrana propus pentru lucrari.
Proprietatile tipice ale materialelor.
Calcule, teste si informatii care demonstreaza ca materialele sunt potrivite pentru a fi
puse in opera, ca au rezistenta la strapungeri, permeabilitatea necesara si ca
indeplinesc alte criterii din cadrul proiectului.
Asigurarea si controlul calitatii sunt definite in cadrul contractului.
ln cadrul fabricarii si instalarii unui strat impermeabil:
Asigurarea calitatii se refera la un tipar planificat de mijloace si actiuni sistematice,
intreprinse pentru a asigura conformitatea fabricarii si instalarii sistemului de
impermeabilizare cu Desenele si Specificatiile.
Controlul calitatii se refera la acele actiuni intreprinse de producator pentru a se
asigura ca respectivele materiale indeplinesc cerintele specificatiilor.
lnainte de instalarea stratului de geomembrana, Antreprenorul va depune caietul de
sarcini pentru executia lucrarilor, care va descrie dispunerea instalatiilor, dispunerea
propusa a panourilor, metodele de sudare, materialele si detaliile legate de personalul
de instalare (inclusiv experienta in lucrarile de instalare a straturilor de
impermeabilizare).
Antreprenorul va depune Rapoarte Zilnice, care vor detalia lucrarile desfasurate,
intarzierile, defectele si alte consemnari solicitate de aceste Specificatii.
3.4.l. CERlNTE PENTRU GEOMEMBRANA
Toate materialele folosite ca parte a sistemului de straturi impermeabile vor avea o durata de
viata de cel putin l20 de ani, daca fac parte din lucrarile permanente. Se va tine cont de
faptul ca elementele granulare ale stratului de impermeabilizare pot fi expuse conditiilor de
vreme locale pentru perioade de pana la 6 luni.
Aceasta sectiune stabileste cerintele minime de asigurare si control ale calitatii care vor fi
urmarite de contrator pentru stratul de geomembrana.
3.4.2. LlVRAREA
La receptia materialului pe santier, Antreprenorul va furniza lnginerului un certificat de control
al calitatii pentru fiecare rola de geomembrana livrata. Certificatul de control al calitatii va fi
inclus in Raportul de Asigurare a Calitatii, elaborate la sfarsitul operatiunilor de aplicare a
stratului impermeabil si va include:
Numarul de role si datele de identificare.
Rezultatele testelor de control al calitatii, conform tabelului de mai jos.
Parametri Cerinte Toleranta Metoda de verificare
Aspect
Fara defectiuni si
defecte vizibile
lnspectie vizuala
Grosime 2,0 mm -l0 % lSO 4648:l99l
Parametri Cerinte Toleranta Metoda de verificare
lnaltimea asperitatii (pe
fiecare parte) pentru
geomembrana texturata
0,25 mm (medie
minima)
nu GRl-GM l2
Densitate Min. 0,94 g/cm
3
nu DlN 53479
lndicele de topire (l90/5) 0,60,8 g/l0 min nu lSO ll33/l8
Continut de negru de fum Min. 2,0% nu
ASTM D-l238
Cond. E
Deformatie bi-axiala la
intindere
Min. l5% nu ASTM D56l7-94
Caracteristici de
deformare:
- Alungire la rupere Min. 50% nu
lSO 527-3:l993
lSO 37:l994
- Tensiune de intindere la
rupere
min. l0 N/mm
2
nu
Deformatie si
tensiune la punctul
de curgere care va fi
indicat
nu
- Rezistenta la rupere 75 N/mm nu lSO 6383/l:l985
- Rezistenta la perforare Forta min. 500 N nu ASTM D5596
- Stabilitate dimensionala
la temperatura
max. +/-2% nu
DlN l6938l986
lSO ll50l:l995
- Fragilitate la temperaturi
scazute
max. -20`C nu
lSO 974:l980
DlN l6726
- Rezistenta chimica
Modificarea
proprietatilor
mecanice max. 20%
dupa l6 saptamani
nu
lSO l75:l98l
lSO l8l7:l985
ASTM-D 3083
- Rezistenta biologica
Modificarea
proprietatilor
mecanice max. 20%
dupa l6 saptamani
nu DlN 53739:l984
3.4.3. TRANSPORTUL Sl MANEVRAREA
Antreprenorul va furniza un caiet de sarcini care va acoperi transportul in conditii de
siguranta, descarcarea si stocarea geomembranei inainte ca materialul sa fie expediat catre
santier. Caietul de sarcini va include detalii legate de echipamentele care vor fi folosite
pentru a preveni deteriorarea geomembranei si de instruirea operatorilor.
La receptia geomembranei pe santier, Antreprenorul va efectua o inspectie a tuturor rolelor,
pentru a descoperi defecte sau deteriorari. Aceasta inspectie va fi efectuata initial fara a
desface rolele, cu exceptia cazului in care se gasesc sau se suspecteaza defecte sau
deteriorari. Antreprenorul va comunica deteriorarile rolelor lnginerului. Antreprenorul va
inlocui materialul deteriorat.
3.4.4. DEPOZlTAREA
Antreprenorul va pregati o zona neteda, bine uscata, fara denivelari, pentru a fi folosita
pentru depozitare, amplasata intr-o zona sigura, protejata de furt, vandalism si trafic. Toate
componentele geomembranei vor fi depozitate deasupra nivelului solului si mentinute in
stare uscata. Locatia sau locatiile de depozitare vor fi aprobate de lnginer.
3.4.5. lNSTALAREA MEMBRANEl HDPE
3.4.5.l. SANTURlLE DE ANCORARE
Santurile de ancorare pentru sistemul de impermeabilizare vor fi excavate conform detalierii
din desene. lnainte de plasarea membranei in santul de ancorare, Antreprenorul trebuie sa
verifice urmatoarele:
Marginile unde stratul de impermeabilizare intra in sant nu prezinta neregularitati,
denivelari etc., pentru a evita eventualele deteriorari ale stratului.
Stratul de impermeabilizarea poate fi amplasat fara a fi deteriorat de eventuale corpuri
ascutite.
Santul si peretii santului nu prezinta denivelari care ar putea deteriora stratul.
Orice defecte aparute in constructia santurilor care ar putea reduce calitatea instalarii
stratului de impermeabilizare trebuie remediate imediat.
3.4.5.2. AMPLASAREA PANOURlLOR
Un panou este o portiune de geomembrana, care urmeaza a fi sudata pe teren, de exemplu,
un panou este o rola sau o bucata taiata dintr-o rola. La momentul instalarii, Antreprenorul va
da fiecarui panou un cod de identificare (numar sau litera-numar). Acest cod de identificare
va fi stabilit de lnginer. Acest cod de identificare al panoului de teren va fi cat mai simplu si
mai logic posibil.
Antreprenorul va furniza un desen care va detalia configuratia locatiilor pentru panourile
folosite. Un desen asa cum au fost amplasate panourile, care va include localizarea testelor
si a reparatiilor, va fi actualizat saptamanal si transmis lnginerului.
3.4.5.3. PREGATlREA STRATULUl DE ARGlLA PENTRU APLlCAREA GEOMEMBRANEl
lmediat inainte de aplicarea geomembranei, suprafata pregatita conform descrierii
prezentelor Specificatii va fi aprobata de lnginer. Orice masuri de remediere al stratului
impermeabil de baza din argila va fi stabilita de lnginer inainte de a fi executata de
Antreprenor.
3.4.5.4. LOCATlA
Panourile vor fi amplasate de Antreprenor in concordanta cu desenele Antreprenorului
pentru pozitionarea panourilor si cu Specificatiile. Orice modificari aparute vor fi convenite cu
lnginerul.
3.4.5.5. lDENTlFlCAREA PANOURlLOR PE TEREN
Antreprenorul va da fiecarui panou un cod de identificare (numar sau litera-numar). Acest
cod de identificare va fi stabilit de lnginer. Acest cod de identificare al panoului de teren va fi
cat mai simplu si mai logic posibil.
3.4.5.6. PROGRAMUL DE lNSTALARE
Panourile vor fi amplasate cate unul o data si fiecare dintre ele va fi sudat imediat dupa
amplasare (pentru a diminua numarul de panouri de teren nesecurizate). Antreprenorul va
inregistra codul de identificare, locatia si data instalarii pentru fiecare panou de
geomembrana. lnginerului i se va transmite un Raport Zilnic de Progres, care va include, fara
sa se limiteze la, urmatoarele:
Numele personalului de pe santier.
Detalii legate de evolutia lucrarilor.
Detalii legate de panourile de teren instalate.
Detalii legate de testele de teren si de reparatii.
3.4.6. METODA DE AMPLASARE
Antreprenorul va face urmatoarele:
Se va asigura ca geomembrana nu este deteriorata de echipamente in timpul
manipularii acesteia, de trafic, de caldura excesiva, scurgeri de hidrocarburi sau prin
alte modalitati.
Va verifica ca suprafata de sub geomembrana pregatita pentru a aplica geomembrana
nu a fost deteriorata din momentul in care a fost acceptata anterior si este inca in stare
acceptabila imediat inainte de aplicare.
Se va asigura ca personalul care lucreaza la aplicarea geomembranei nu fumeaza,
poarta incaltari adecvate sau nu desfasoara activitati care ar putea deteriora
geomembrana. Toate persoanele care vor merge sau vor lucra pe stratul de
impermeabilizarea din HDPE vor purta incaltaminte cu talpi usoare.
Se va asigura ca metoda folosita pentru a desface panourile nu afecteaza stratul de
argila. Se va acorda atentie speciala sigurantei personalului atunci cand se desfac
rolele pentru a fi plasate pe suprafete inclinate.
Se va asigura ca metoda folosita pentru a plasa panourile diminueaza cutele (mai ales
cutele de la imbinarea panourilor adiacente). Noului panou i se va permite sa ajunga la
aceeasi temperatura cu panoul deja asezat, in asa fel incat sa se intinda la fel.
Daca exista intarzieri in amplasarea geotextilului si/sau a stratului de pietris pe
membrana, Antreprenorul va aplica sarcini temporare adecvate (cum ar fi nisip, saci,
cauciucuri), in asa fel incat sa nu deterioreze geomembrana, pentru a preveni ca
aceasta sa fie ridicata de vant. Sarcinile temporare sau ancorarea vor fi indepartate
inainte de aplicarea geotextilului si/sau a stratului de pietris.
Va plasa geotextilul si/sau stratul de pietris imediat ce testul de verificare a calitatii
specificat a fost finalizat, pentru a miscora zona cu geomembrana neprotejata.
Se va asigura ca intrarea in contact direct cu geomembrana a echipamentelor sau
mijloacelor de transport este diminuata in timpul aplicarii geotextilului si/sau a
materialului pentru stratul de pietris si va proteja geomembrana in caz de trafic excesiv.
Antreprenorul va informa lnginerul imediat daca oricare dintre cerintele de mai sus nu
poate fi indeplinita.
3.4.7. DETERlORARl
Antreprenorul va inspecta fiecare element al geomembranei, dupa amplasare si inainte de
operatiunile de sudare, pentru a observa zonele cu deteriorari. Antreprenorul va asista
lnginerul in legatura cu partea din geomembrana care ar trebui reparata sau acceptata.
Geomembrana deteriorata sau partile membranei deteriorate care au fost respinse vor fi
marcate si indepartate. lndepartarea lor din zona de lucrari va fi consemnata de Antreprenor.
3.5. REALlZAREA SlSTEMULUl DE lMPERMEABlLlZARE
3.5.l. DlSPUNEREA SUDURll
ln general, sudurile vor fi orientate paralel cu linia de inclinatie maxima a taluzului. ln colturi
si locatii geometrice cu forma ciudata, numarul de suduri trebuie diminuat. Nici o sudura nu
va trebui sa aiba mai putin de l,5 m de la extremitatea inferioara a taluzului sau de zonele cu
potentiale concentratii de tensiune, cu exceptia cazurilor cand se autorizeaza astfel. Atunci
cand intreaga lungime a rolelor nu se intinde dincolo de extremitatea inferioara a taluzului,
capetele panourilor pot fi sudate in cazul in care capatul panoului este taiat la un unghi mai
mare de 45` pentru a diminua tensiunea sudurii.
Un sistem de numarare a sudurilor compatibil cu sistemul de numarare a panourilor va fi
stabilit intre Antreprenor si lnginer.
lmbinarile pe teren vor fi facute prin suprapunerea foliilor adiacente cu minim 75mm pentru
sudarea cu electrod (extrudare) si cu l00mm pentru sudura prin contact (fuziune).
3.5.2. ECHlPAMENT Sl PRODUSE DE SUDARE
Procedeele aprobate pentru executia sudurilor pe teren sunt extrudarea si fuziunea.
Procesele alternative propuse vor fi sustinute cu documente si transmise lnginerului spre
aprobare. Aparatele pentru sudarea prin extrudare vor fi prevazute cu dispozitive de
masurare a temperaturii aparatului la ajutaj si cu un electrod de extrudare. Aparatul pentru
sudare prin fuziune trebuie sa fie un dispozitiv vehicular automat care produce o dubla
sudure cu un spatiu de aer inchis. Aparatul de sudare prin fuziune va fi prevazut cu
dispozitive de masurare a temperaturilor aplicabile.
Antreprenorul se va asigura ca:
Echipamentele folosite pentru sudare nu vor deteriora geomembrana.
Aparatul de sudura prin extrudare este curatat inainte de a incepe o operatiune de
sudare, pana cand tot extrudatul degradat de caldura a fost indepartat din rezervor.
Generatorul electric este plasat pe o fundatie neteda, in asa fel incat geomembrana sa
nu fie deteriorata.
Slefuirea va fi finalizata cu cel mult o (l) ora inainte de sudarea prin extrudare
(slefuirea nu este necesara pentru sudarea prin fuziune).
O folie neteda izolatoare sau o bucata de material vor fi puse sub aparatul de sudare la
cald dupa utilizare, pentru a se asiguara ca HDPE-ul nu este afectat.
Geomembrana este protejata de deteriorari in zonele cu trafic intens.
3.5.3. PREGATlREA PENTRU SUDARE
Antreprenorul va verifica ca:
lnainte de sudare, zona este curata, fara umezeala, praf, murdarie, moloz si materiale
straine de orice tip.
Orice agent de curatare folosit nu trebuie sa umfle sau sa dizolve polimerul, sa
afecteze sanatatea umana si sa polueze mediul.
Sudurile sunt aliniate cu cel mai mic numar posibil de cute.
3.5.4. CONDlTll DE MEDlU PENTRU SUDARE
Sudarea sau amplasarea stratului de impermeabilizare nu vor fi efectuate in timpul sau dupa
precipitatii, in conditii de umezeala excesiva, acumulari de apa, spulberari de praf sau vant
excesiv. Mai mult, sudarea nu va fi executata in perioade cand temperatura la suprafata a
HDPE este sub -5`C sau peste +35`C.
Conditiile normale de temperatura necesare pentru sudare sunt urmatoarele:
Sudarea nu va fi executata daca temperatura este destul de ridicata in asa fel incat sa
afecteze personalul. lnginerul va fi instiintat imediat in legatura cu orice probleme
provocate de conditiile de vreme.
3.5.5. SUDURl DE TEST
Sudurile de test vor fi efectuate pe bucati din stratul de geomembrana pentru a verifica ca
respectivele conditii de sudare sunt acceptabile. Astfel de teste vor fi executate simuland
toate conditiile posibile de sudare (incepul zilei, mijlocul zilei, dupa momentul in care
echipamentul este inchis si lasat sa se raceasca) pentru fiecare aparat de sudat folosit.
Sudarile de testare vor fi efectuate in aceleasi conditii ca cele de pe teren.
Mostrele pentru sudarile de testare vor fi lungi de aproximativ l,0 m si late de 300 mm (dupa
sudare) cu sudura centrata pe lungime. Suprapunerea sudurii va avea o valoare nominala de
l00 mm; 75 mm minim.
Doua mostre de imbinare, fiecare lata de 25 mm, vor fi taiate din mostra pentru testul de
sudura de catre sudor. Specimenele vor fi testate prin incercarea de a le dezlipi manual sau
prin folosirea unui tensiometru de teren, pentru a verifica daca sudura rezista. Daca mostrele
prezinta zone nesudate sau cu rezistenta mica, atunci echipamentul va fi reajustat, iar testele
vor fi repetate. Daca mostrele dau din nou rateuri, aparatul de sudura si operatorul nu vor fi
acceptati si nu vor fi folositi pentru sudare, pana cand deficientele sunt corectate si doua
teste de sudura consecutive reusite vor fi efectuate.
lnginerul va fi prezent la efectuarea testelor.
3.5.6. PROCEDURA GENERALA DE SUDARE
Cu exceptia cazurilor in care se specifica altfel, procedura generala de sudare folosita de
Antreprenor va fi urmatoarea:
Rolele de geomembrana vor fi suprapuse cu minim l00 mm pentru sudarea prin
fuziune si 75 mm pentru sudarea prin extrudare.
Cutele formate la suprapunerea sudurii vor fi taiate de-a lungul cutei pentru a obtine o
suprapunere plata. Cutele taiate vor fi sudate si oricare portiune pe care suprapunerea
este inadecvata se va aplica pe ea o bucata ovala sau rotunda din aceeasi
geomembrana, care se va extinde cu minim l50 mm dincolo de taietura, in toate
directiile.
Sudura se va extinde in susul panourilor de pe peretii celulei si cel putin la baza
santurilor de ancorare.
Toate sudurile transversale vor fi efectuate prin extrudare la locul de intersectare. Borul
superior al membranei este indepartat in zona care urmeaza a fi sudata prin extrudare,
iar zona de sudura va fi paralela cu solul inainte de sudare.
ln cazul sudarii prin fuziune pe un teren ud sau namolos, un strat protector mobil din
plastic ar putea fi necesar pentru a fi aplicat direct sub membranele care sunt sudate.
Aceasta masura este luata pentru a preveni aparitia umezelii intre foliile care urmeaza
a fi sudate si/sau pentru a furniza o viteza potriva pentru dispozitivul de sudura.
3.5.7. TESTAREA NEDlSTRUCTlVA A CONTlNUlTATll SUDARll
Antreprenorul va testa intr-o maniera nedistructiva toate sudurile pe intreaga lor lungime,
folosind un aparat de testare cu vacuum, incercarea materialului cu scantei, testul cu aer sub
presiune sau alte metode aprobate. Scopul testelor nedistructive este de a verifica
continuitatea sudurii. Acestea nu ofera informatii despre trainicia sudurii. Testarile de
continuitate se vor desfasura pe masura ce lucrarile de sudura avanseaza si nu la finalizarea
tuturor sudurilor pe teren.
lnginerul va primi o instiintare corespunzatoare inainte de desfasurarea oricaror teste. Toate
rezultatele testelor vor fi transmise lnginerului.
3.5.7.l. TESTUL CU VACUUM
Acest test este de obicei efectuat in cazul sudurilor prin extrudare si poate fi folosit in cazul
sudurilor prin fuziune atunci cand geometria sudurii face testarea cu aer sub presiune
imposibila or nepractica sau cand se incearca localizarea precisa a unui defect in urma
testarii cu aer sub presiune.
Echipamentul va cuprinde urmatoarele:
O cutie de vid care va fi o incinta rigida, cu o fereastra transparenta de vizionare, o
garnitura de neopren moale aplicata pe fund, hublou sau ansamblu de vane si un
dispozitiv de masurare care sa indice vidul din cutie.
Un rezervor de vid din otel si un ansamblu de pompe prevazute cu un regulator de
presiune si cu legaturi ale conductelor.
Un furtun de cauciuc sub presiune/in vid, cu garnituri si conexiuni.
O galeata si o perie lata, un spalator pentru podele sau un spray.
O solutie de sapun.
Testul trebuie desfasurat la minim 35 kPa vid si intre l0 si l5 secunde. Toate zonele in care
apar bule de sapun vor fi marcate si reparate in conformitate cu Specificatiile. Testul nu
trebuie executat la mai putin de o ora dupa sudura.
Sudurile testate la vid vor fi consemnate in Raportul Zilnic.
3.5.7.2. lNCERCAREA MATERlALULUl PRlN SCANTEl
Echipamentul va cuprinde:
Bobina de inalta frecventa cu un voltaj ajustabil intre l5 si 30 kV.
Fir de cupru.
Testarea cu scantei se va desfasura cu folosirea urmatoarelor proceduri:
Un fir continuu de cupru va fi introdus in sudura pe toata lungimea sa. Sudura va fi
pregatita prin polizare.
Dupa finalizarea sudurii prin extrudare, aceasta va fi lasata sa se raceasca.
Echipamentul pentru testarea cu scantei va fi ajustat pentru un voltaj de aproximativ l0
kV pe milimetru de grosime geomembrana testata.
Sonda pentru testul prin scantei se va deplasa incet la o inaltime adecvata de-a lungul
fiecarei parti si in centrul extrudatului.
Daca sar scantei din sonda in sudura extrudata, acest lucru va indica zona in care
sudura nu este etansa.
Se va marca zona in care apar scanteile si se va repara in conformitate cu
specificatiile.
Zonele reparate vor fi retestate.
3.5.7.3. TESTAREA CU AER SUB PRESlUNE (DOAR PENTRU SUDURl CU DUBLA
FUZlUNE)
Echipamentul va contine urmatoarele:
O pompa cu aer (manuala sau motorizata) prevazuta cu un dispozitiv de masurare a
presiunii intre 25 si 36 psi (l60 si 250 kPa).
Un furtun de cauciuc cu garnituri si conexiuni.
Un ac ascutit sau alte dispozitive speciale de alimentare cu aer sub presiune.
lnainte de testare, membrana va fi lasata sa se raceasca minim doua ore.
Executia etapelor de testare va fi evaluate in functie de urmatoarele criterii:
Grosimea foliei
Minim
initial
(kN/m
2
)
Maxim initial
(kN/m
2
)
Cadere permisa
Diferenta de presiune maxima admisa
dupa 5 minute (kN/m
2
)
2,0 mm 200 240 l5
Daca o parte a testului nu indeplineste aceste criterii, zonele in cauza vor fi marcate si
reparate in conformitate cu aceste specificatii.
l2.8.l.l 3.5.8. TESTAREA DlSTRUCTlVA
3.5.8.l. DEFlNlTll
Testarea distructiva a sudurilor furnizeaza singura evaluare directa a rezistentei sudurilor si a
eficientei imbinaturilor, indicand durabilitatea sudurilor.
Testarea distructiva implica doua tehnici: l) testare prin forfecare si 2) testare prin rupere.
Testele distructive de sudura vor fi executate de Antreprenor pe mostre luate din locatii alese
la intamplare de lnginer. Scopul acestor teste este de a verifica faptul ca sudurile sunt
complet integrate una in cealalta si de a evalua trainicia acestora. Testarea rezistentei
sudurilor va fi executata pe masura ce lucrarile de sudare avanseaza si nu la finalizarea
tuturor sudurilor de pe teren.
3.5.8.2. LOCATll Sl FRECVENTA
lnginerul va alege locatiile de unde se vor taia mostre de sudura.
Frecventa se va stabili intre Antreprenor si lnginer la incheierea contractului si/sau in cadrul
lntalnirii de Pre-constructie. ln absenta altor specificatii, mostrele distructive vor fi luate cu o
frecventa minima de l mostra pentru fiecare l50 m de sudura.
Frecventa cu care vor fi prelevate mostrele va fi masurata ca medie pentru intreaga celula.
Sudorul nu va fi informat in prealabil in legatura cu locatiile de unde vor fi prelevate mostrele
de sudura.
3.5.8.3. PROCEDURA DE PRELEVARE A MOSTRELOR
Mostrele vor fi taiate si testate de Antreprenor pe masura ce sudura avanseaza.
Antreprenorului nu i se va permite sa acopere straturile de impermeabilizare cu alte
materiale pana cand procedurile si testele de asigurare a calitatii nu au fost finalizate spre
satisfactia lnginerului.
Antreprenorul va face urmatoarele:
Va aloca fiecarei mostre un numar, in functie de sudura si de numarul de suduri si o va
marca corespunzator.
Va consemna locatiile de unde au fost prelevate mostrele in Raportul Zilnic.
Va repara imediat toate orificiile din geomembrana, rezultate in urma prelevarii a
mostrelor de sudura in vederea efectuarii testelor distructive, in conformitate cu
procedurile de reparatii descrise anterior. Continuitatea noilor suduri in zona reparata
va fi testata in conformitate cu procedurile descrise anterior.
DlMENSlUNEA MOSTRELOR
La o locatie data de prelevare a mostrelor, se vor preleva doua tipuri de mostre de catre
sudor.
ln primul rand, se vor preleva doua probe preliminare pentru testarea pe teren. Fiecare dintre
aceste probe va fi lata de 25mm si lunga de l50mm, cu sudura centrata transversal pe
lungime. Distanta dintre aceste doua mostre va fi de minim l,lm.
Probele vor fi testate prin rupere. Daca vreuna dintre ele nu indeplineste conditiile testelor de
teren, se va aplica procedura specificata anterior. Daca ambele probe trec testul de teren, se
va preleva o mostra intre cele doua probe, aceasta fiind taiata in trei si distribuita dupa cum
urmeaza:
O parte Antreprenorului pentru testare, 500mm x 300mm. Acest test va fi asistat si
consemnat de catre lnginer;
O parte pentru testarea in laborator a calitatii geomembranei, daca este cazul, 300mm
x 300mm;
O parte pentru manualul de calitate si pentru inregistrarea in arhiva, 300mm x 300mm.
3.5.8.4. TESTELE DE TEREN
Antreprenorul va taia dintr-o mostra de testare, l0 probe late fiecare de 25 mm. Probele vor
fi testate folosind tensiometrul de teren, cinci probe vor fi testate prin forfecare si cinci prin
dezlipire. 6alorile minime pentru rezistenta sudurii sunt incluse in tabelul de mai *os2
Valori minime solicitate
Grosimea geomembranei
Dezlipirea
in cadrul
extrudarii
(kN/m)
Dezlipire
a in cazul
fuziunii
(kN/m)
Forfecare
a in cazul
extrudarii
(kN/m)
Forfecarea in
cazul fuziunii
(kN/m)
2.0 mm l8 23 29 29
Daca mai mult de o proba dintr-unul din grupurile de cinci probe pentru testarea prin
forfecare sau dezlipire nu respecta criteriile, atunci mostra nu se conformeza si vor fi
intreprinse procedurile specifice. Metodele folosite sunt in conformitate cu ASTM D4437,
D4l3 si D638.
Toate rezultate vor fi transmise lnginerului imediat ce acestea sunt disponibile.
3.5.8.5. PROCEDURlLE lN CAZUL ESECULUl TESTULUl DlSTRUCTlV
Daca o mostra nu trece testul distructiv, se vor aplica urmatoarele proceduri. Antreprenorul
are doua optiuni:
l. Reconstruirea sudurii intre oricare doua dintre locatiile care au trecut testul.
2. Sa localizeze canalul sudurii catre o locatie intermediara la maxim 3,0 m in fiecare directie
de punctul care nu a trecut testul si sa prevaleze o mostra mica pentru un test suplimentar
pentru fiecare locatie. Daca aceste mostre suplimentare trec testul, atunci se vor prevala
mostre complete. Daca si aceste mostre trec testul, atunci sudura va fi reconstruita intre
aceste locatii. Daca cel putin una din mostre nu trece testul, atunci prodeul va fi repetat
pentru a stabili zona in care ar trebui reconstruita sudura.
lnginerul poate opta sa reconstuiasca o intreaga sudura, daca numarul de reparatii pe un
cordon de sudura este considerat ca excesiv.
Toate sudurile acceptabile trebuie limitate de doua locatii de la care s-au prelevat mostre ce
au trecut testele distructive.
Antreprenorul va sprijini cu documente toate actiunile luate in legatura cu esecurile la testele
distructive (de exemplu, capetele zonelor de sudura care nu au trecut testul) si le va
prezenta in Raportul Zilnic.
Materialele cu defecte sau deteriorate vor fi identificate si detaliate in cadrul unui raport
privind defectele si consemnate in Raportul Zilnic. Actiunile intreprinse pentru a rezolva sau
corecta problemele vor fi de asemenea consemnate.
Defectele, orificiile, bulele de aer, materiile prime nefolosite, semnele de contaminare cu
materie straina, sudurile inacceptabile ale geomembranei si alte conditii nesatisfacatoare vor
fi identificate in Raportul Zilnic. Actiunile de reparare/corectie ale problemei vor fi de
asemenea consemnate.
Locatiile tuturor reparatiilor vor fi marcate zilnic pe Desenele Antreprenorului care vor
reprezenta situatia reala din teren. Astfel de desene vor fi disponibile pentru a fi inspectate
de catre lnginerul de Control si Asigurare a Calitatii in orice moment.
3.5.8.6. EVALUARE
Fiecare locatie suspecta, atat in zonele de sudura cat si in zonele fara sudura va fi testata
nedistructiv, folosing metodele descrise anterior. Fiecare locatie care nu trece testul
nedistructiv va fi marcata de Antreprenor si reparata. Lucrarile nu vor fi continua in locatii
care au fost reparate, pana cand nu sunt disponibile rezultatele testelor cu valori de trecere.
3.5.8.7. PROCEDURA DE REPARARE A GEOMEMBRANEl
Orice portiune a geomembranei care nu trece un test distructiv sau nedistructiv va fi
reparata. Exista mai multe proceduri pentru repararea acestor zone. Decizia finala referitoare
la procedura de reparare adecvata va fi convenita intre lnginer si Antreprenor. Procedurile
disponibile includ:
Peticirea folosita pentru a repara orificii largi, rupturi si contaminari cu materie straina.
Polizarea si resudarea folosite pentru a repara sectiuni ale sudurilor prin extrudare.
Sudarea in puncte folosita pentru a repara gaurile mici si alte defecte mici localizate.
Acoperirea folosit pentru a repara suprafete mari cu suduri nereusite.
Topping- folosit pentru a repara zone de suduri inadecvate in care folia are o muchie
expusa, cum ar fi surdura prin fuziune.
ln plus, se vor indeplini urmatoarele prevederi:
Suprafetele geomembranei care vor fi reparate vor fi polizate cel mult o ora inainte de
reparatii.
Toate suprafetele trebuie sa fie curate si uscate la momentul reparatiei.
Tot echipamentul de sudura folosit in procesul de reparare trebuie aprobat.
Metodele de reparatie, materialele si tehnicile vor fi aprobate inaintea executarii
reparatiei de catre lnginer.
Peticele sau invelisurile se vor extinde cel putin l50mm dincolo de muchia defectului si
toate colturile peticelor vor fi rotunjite la o raza de cel putin 75mm.
3.5.8.8. VERlFlCAREA REPARATllLOR GEOMEMBRANEl
Fiecare reparatie va fi testata nedistructiv, cu ajutorul metodelor descrise anterior ca fiind
posibile. Reparatiile care trec testul nedistructiv vor fi considerate ca fiind adecvate. Testele
netrecute vor indica ca reparatia trebuie refacuta si ca este necesara o noua retestare pana
testul este trecut.
3.6. ACCEPTAREA SlSTEMULUl DE lMPERMEABlLlZARE
Sistemul de impermeabilizare cu geomembrana va fi acceptat cand:
Toate materialele pentru stratul de impermeabilizare sunt expuse si sudate.
Rapoartele Zilnice sunt complete.
Desenele cu dispunerea reala a panourilor sunt complete si aprobate.
Verificarea acceptabilitatii sudurilor si reparatiilor, inclusiv a testarilor asociate, este
finalizata.
Antreprenorul va informa lnginerul in legatura cu aranjamentele de demobilizare.
3.7. PRESCRlPTll DE EXECUTlE
l2.8.l.2 3.7.l. TRASAREA
Operatiunea de trasare:
Pichetajul axei traseului. Sunt materializate pe teren punctele importante ale traseului
prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton, legate de reperi
amplasati in afara amprizei strazii. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de
nivelment stabilit, din borne de beton, amplasati in afara zonei strazii/drumului cel putin
cate doi reperi pe km.
ln cazul cand documentatia este inlocuita pe planuri fotogrametrice traseul
strazii/drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa
se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu
coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profol in lung
de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
Reperii vor fi amplasati in afara afara zonei de lucru pentru a putea fi pastrati su utilizari la
restabilirea axului si cotelor drumului.
Trasarea se va face in conformitate cu prevederile STAS-urilor si normativele in vigoare.
l2.8.l.3 3.7.2. MATERlALlZAREA PE TEREN A LUCRARlLOR
O data cu definitivarea pichetajului, in afara de axului drumului, Antreprenorul va
materializare prin tarusi si sabloane urmatoarele:
inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;
punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
inclinarea taluzelor.
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si a reperilor, de a le
stabili sau de a le reamplasa daca este necesar.
ln caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre
Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a lnginerului, cu
notificare cu cel putin 24 ore in avans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului, vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,
electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii
sau protejarii acestora conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber
Antreprenorului.
l2.8.l.4 3.7.3. LUCRARl PREGATlTOARE
lnainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in
limita zonei expropriate:
defrisari;
curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni (unde este cazul);
decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
asanarea zonei strazii/drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
demolarea constructiilor existente (unde este cazul).
PREGATlREA TERENULUl
Defrisarea vegetatiei consta din taierea arborilor, pomilor, arbustilor, scoaterea radacinilor si
indepartarea materialului lemnos.
Scoaterea buturugilor si a radacinilor se face obligatoriu pentru ramblee cu inaltimea mai
mica de 2 m precum si la deblee.
Gropile ce ramin dupa scoaterea buturugilor sau a radacinilor din amplasamentul rambleelor
vor fi nivelate prin adaugare de pamant si compactate
ln cazul rambleelor mai inalte de 2 m buturugile pot fi retezate de la cel mult 0.l m deasupra
suprafetei terenului.
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba, buruieni si alte materiale se face pe intreaga
suprafata a amprizei.
Decopertarea stratului vegetal se executa mecanizat. Decaparea pamantului vegetal se face
pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut si este folosit mai
departe conform prevederilor din proiect unde si daca este cazul.
Pamantul decapat care nu este reutilizat va fi transportat si amplasat in depozite definitive,
evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului.
Pamantul vegetal care este folosit ulterior conform proiectului, va fi pus intr-un depozit
provizoriu in vederea reutilizarii.
Lucrarile de taiere a arborilor vor fi devansate fata de cele de scoatere a radacinilor cel putin
50 m, acestea tot cu 50 de m fata de lucrarile de curatire a drumului.
ln portiunile de drum/strada unde apele superficiale se scurg spre rambleul sau debleul
drumului acestea trebuie abatute prin santuri de garda, care sa colecteze si sa evacueze apa
in afara amprizei drumului. Aceste santuri se executa inainte de inceperea lucrarilor de
terasamente.
l2.8.l.5 3.7.4. LUCRARl DE TERASAMENTE
Procesul de executie a lucrarilor de terasamente se compune din urmatoarele operatii de
baza:
Saparea pamantului
lncarcarea pamantului in mijlocul de transport
Transportul pamantului
Descarcarea din mijlocul de transport a pamantului
lmprastierea pamantului in umplutura si nivelarea
Compactarea pamantului
Finisarea terasamentelor
Lucrarile de terasamente pot fi:
Concentrate (ramblee si deblee mari, rampe de acces poduri, gropi mari de imprumut);
Lineare, continue in lungul drumului, in spatii mari, unde utilajele pot intra direct, sau in
spatii inguste
lnainte de executarea rambleelor/debleelor:
se face compactarea pamantului natural, sub viitorul rambleu, pe o adincime de 30 de
cm;
se compacteaza patul drumului situat in debleu sau la nivelul terenului inconjurator pe
o adincime de 30 de cm, la gradul de compactare prevazut in STAS 29l4 84.
Asternerea si compactarea pamantului se face potrivit prevederilor STAS 29l4-84.
Excedentul de sapatura, ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii
umpluturilor, precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie
inlocuite pentru ca sunt improprii ca si teren de fundare, vor fi transportate in depozite
definitive.
Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de
imprumut.
Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire,
trebuie sa fie supusa aprobarii lnginerului.
Suprafata fiecarui strat compactat si suprafata patului drumului vor avea, spre taluzuri,
inclinari conform STAS 29l4.
Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai apropiata de umiditatea optima de
compactare, in limitele admisibile conform normativelor in vigoare.
Daca umiditatea pamantului depaseste umiditatea optima de compactare in scopul obtinerii
unor umiditati optime la executie se recomanda:
Cind se conteaza pe un timp uscat pamantul se disloca si se transporta in
amplasamentul rambleului cu citeva zile inainte de compactare, astfel incat umiditatea
sa se piarda prin procesul de evaporare;
Cind se prevede timp ploios se lucreaza pe tronsoane limitate, astfel incit executia sa
se termine in aceeasi zi;
La punerea in opera a pamanturilor argiloase prafoase cu umiditate ridicata se
recomanda sa se intercaleze la fiecare 0,8 l m inaltime de rambleu cite un strat
filtrant de 0.2-0.3 m material granular (nisip, balast) sau alt material permeabil care sa
fie inclinat catre taluzuri;
Se indeparteaza stratul mocirlos;
Se adauga materiale care reduc umiditatea pamantului (zgura, var).
Daca umiditatea pamantului este mai mica decit umiditatea optima de compactare in scopul
obtinerii unor umiditati optime la executie se recomanda:
Preumezirea locului de unde se extrage pamantul cu 2 3 zile inainte;
Compactarea se face dupa uniformizarea umiditatii in strat;
Se asterne pamantul in strat si se umezeste pina la umiditatea optima de compactare.
Pentru a se asigura scurgerea apelor, la intreruperea lucrarilor de pe o zi pe alta, se vor lua
urmatoarele masuri:
Se prevad in punctele joase locuri de evacuare a apei;
Se mentin in stare buna pantele si se evita fagasele formate de mijloacele de transport,
eroziunile, gropile;
Finisarea suprafetei compactate.
Suprafetele straturilor intermediare ale umpluturii se vor compacta astfel incat sa nu ramana
denivelari, gropi in care sa se stringa apa in balti sau pungi care umezesc excesiv pamantul.
Umpluturile alcatuite exclusiv din materiale granulare pietroase (blocuri mici de piatra,
grohotis, deseuri de cariera) se vor executa cu materiale de dimensiuni descrescande de jos
in sus pina la dimensiuni care sa impiedice antrenarea in adincime a materialelor din
sistemul rutier.
Se va evita in toate cazurile formarea unor pungi de pamanturi necoezive in corpul drumului,
in care s-ar putea aduna apele de infiltratie sau apele meteorice.
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii
contrare in caietul de sarcini speciale.
Cind prin executarea sapaturilor pentru fundatii se ajunge la retelele de instalatii subterane
existente, care ramin in functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea lor impotriva
deteriorarii.
Cind prin executarea sapaturilor pentru fundatii se ajunge la retelele de instalatii subterane
existente, care nu sunt prevazute in proiect dar apar intimplator, se va proceda astfel:
Se vor opri lucrarile la terasamente
Se va sesiza Proiectantul si Beneficiarul in vederea luarii masurilor necesare.
Atunci cind apar elemente care indica pierderea stabilitatii sapaturilor (umeziri locale
accentuate, curgeri de taluz) pentru evitarea accidentelor se vor opri lucrarile si se vor lua de
catre conducerea santierului si de catre proiectant masurile tehnice considerate ca fiind
necesare.
3.7.4.l. CAZURl PARTlCULARE DE LUCRARl DE TERASAMENTE
3.7.4.l.l. RAMBLEURl DlN MATERlAL STlNCOS
Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o
umplutura omogena si cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului
si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa
depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine
blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi
fractionate. lnginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in
depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena.
lntercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un
procentaj de goluri ridicat, este interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de l2-l6 tone cel putin, sau cu utilaje cu
senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta
pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa
compactare;
S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a
deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin
incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin
500 bari si un raport E2/El inferior lui 0,l5.
lncercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise
in registrul de santier.
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor
in material stancos.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin
jumatate din grosimea lor.
3.7.4.l.2. RAMBLEURl DlN MATERlAL NlSlPOS
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in
scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi
compactat la gradul de compactare prescris va putea fi folosit numai dupa corectarea
granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei
umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele din caietul de sarcini. Aceste
tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
3.7.4.l.3. RAMBLEURlLE DlN SPATELE LUCRARlLOR DE ARTA (CULEl, ARlPl, ZlDURl
DE SPRlJlN)
ln lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor
de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia
materialelor stancoase. Pe o latime minima de l metru, masurata de la zidarie, marimea
maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de l/l0 din grosimea umpluturii.
Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din caietul de sarcini si cu asigurarea integritatii
lucrarilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii lnginerului sau reprezentantului
acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.
3.7.4.2. LUCRARl ASOClATE LUCRARlLOR DE TERASAMENTE
3.7.4.2.l. GROPl DE lMPRUMUT Sl DEPOZlTE DE PAMANT
ln cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau
in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul
lnginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea
exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca lnginerul considera ca este
necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:
un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul
prevederilor din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de
laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite
si/sau pentru gropile de imprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a
mediului.
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit
conform prevedeilor proiectului;
Crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a
lnginerului, sa fie la o departare mai mare de l0 m de limitele zonei drumului;
sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri
sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.
ln albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului,
amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de
imprumut.
Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de l..3% spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor.
Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de
l:l.5.l:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa
nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de l:3.
Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:
in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat
fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului;
suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult
egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
la mai mult de l0 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a
celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa
se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.
la amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa
nu se provoace inzapezirea drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale si nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau
sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor
publice/particulare. ln acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste
pagube.
lnginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a
inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde
pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de
pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.
3.7.4.2.2. lMBRACAREA TALUZELOR CU PAMANT VEGETAL
Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in
prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate, etc,
destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp
de ploaie.
3.7.4.2.3. DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi
evacuate gravitational. Responsablitatea pentru asigurarea conditiilor de punere in opera
cade in sarcina exclusiva a Antreprenorului.
3.7.4.2.4. SANTURl Sl RlGOLE
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. ln nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase.
Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie
taiate.
La sfarsitul lucrarii si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate
de bulgari si blocuri cazute.
3.7.4.3. UTlLAJE TERASlERE
LlMlTARl lN FUNCTlE DE DOTARlLE EDlLlTARE (CAZUL STRAZlLOR lN GENERAL)
lnainte de inceperea lucrarilor cetatenii de pe strada respectiva vor fi anuntati prin fluturasi
sau verbal de inceperea lucrarilor si vor fi rugati sa elibereze carosabilul de autovehicule si
sa-si parcheze masinile in alta parte, mai departe de zona de lucru pentru a se evita
eventuale accidente si pentru a se elibera frontul de lucru.
NU SE VOR folosi utilaje de mare capacitate.
NU SE VOR folosi cilindrii compactori vibratori, doar cilindrii compactori lis.
Trotuarele vor fi compactate cu cilindrii compactori de dimensiuni mici. Utilajele folosite in
lucru vor fi de generatie noua si nepoluante. Nu se vor folosi in lucru utilaje cu defectiuni care
sa pericliteze siguranta cetatenilor.
Lucrarile trebuie sa fie in flux continuu, fara intreruperi si pe termen scurt, pentru reducerea
stresului cetatenilor si pentru reducerea pe cat posibil a poluarii.
Depozitarea materialelor folosite in lucru trebuie sa se faca organizat fara a se obtura
accesul cetatenilor la proprietati.
De asemenea, daca utilajele stationeaza pe timp de noapte in zona de lucru acestea vor fi
parcate corespunzator fara a ingradi in nici un fel accesul pompierilor, salvarii, etc.
Toate punctele de lucru trebuie sa fie imprejmuite, iluminate pe timp de noapte si bineinteles
semnalizate corespunzator conform Metodologiei MTMl.
Alegerea utilajelor pentru executarea terasamentelor se va face functie de urmatorii factori:
Posibilitatile de lucru ale utilajelor
Pozitia frontului de lucru fata de nivelul terenului
Concentrarea si caracterul lucrarilor de terasament
Amplasarea sursei de pamant fata de locul de executare a terasamentelor, distanta de
transport
Consistenta pamantului de sapat, respectiv dificultatea de sapare
Durata de executie pe care este esalonata realizarea lucrarii si anotimp.
3.7.4.4. CONTROLUL CALlTATll LUCRARlLOR DE TERASAMENTE
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
verificarea trasarii axului, amprizei si a tuturor celorlalti reperi de trasare ale strazii;
verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;
verificarea grosimii straturilor asternute;
controlul compactarii terasamentului;
controlul caracteristicilor platformei strazii;
controlul capacitatii portante.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor
efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute
in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost
finalizat si aprobat de lnginer.
Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea
acestora cu stratul urmator.
Verificarea trasarii axului si amprizei strazii si a celorlalti reperi se va face inainte de
inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a
prevederilor proiectului.
Veri!icarea pre9atirii terenului de !undare2
lnainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa ce s-a curatat terenul si s-a compactat
pamantul, se determina gradul de compactare si deformabilitatea terenului de fundatie.
Se va efectua numarul minim de probe, conform STAS 29l4-84, pentru determinarea
gradului de compactare.
Natura &i &tarea &olului2
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor
ascunse specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghii, conform
Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a
drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 3l-2002.
Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la maxim 25
m unul dupa altul in trei puncte (dreapta, ax, stanga) de pe ampriza strazii.
La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca
deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon de l0 kN, se incadreaza in valorile
nominale precizate in prezentul caiet de sarcini, admitandu-se depasiri in cel mult l0% din
punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se
stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie.
Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in corelatie cu
masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de
capacitate portanta scazuta.
Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi consta in determinarea
principalelor caracteristici ale pamantului
Veri!icarea 9ro&imii &traturilor a&ternute
Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului.
Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru
tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare.
Veri!icarea compactarii umpluturilor
Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pamant pus in opera.
ln cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza
stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza
stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. ln cazul pamanturilor necoezive se va
preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. l000 cm
3
,
conform STAS 29l4 - 84 cap. 7. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va
face potrivit caietului de sarcini.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a
acestor probe cu densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor, STAS
l9l3/l3-83.
Verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate
stanga, ax, dreapta, distribuite conform caietului de sarcini.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de
compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta.
Aceste puncte vor fi la cel putin l m de la marginea platformei, situate pe o lungime de
maxim 250 m.
ln cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare, se va dispune fie
continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
Nu se va trece la executia stratului urmator, decat numai dupa obtinerea gradului de
compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nu mai este posibila.
Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul
cu parghie.
Controlul caracteri&ticilor patului drumului
Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor
si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul
deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt conform caietului de
sarcini. ln ceea ce priveste suprafata patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele din
caietul de sarcini.
Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la distanta specificata in caietul
de sarcini.
Deformabilitatea patului drumului, daca si unde este cazul, se va stabili prin masuratori cu
deflectometrul cu parghie.
3.7.4.5. RECEPTlA LUCRARl
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze
de executie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.
RECEPTlA PE FAZE DE EXECUTlE
Receptia pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii
privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata
in Buletinul Constructiilor volum 4/l996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele
tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.
ln urma verificarilor se incheie procesul verbal de receptie pe faze, in care se confirma
posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faze se efectueaza de catre lnginer si Antreprenor, iar documentul ce se incheie
ca urmare a receptiei va purta ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu conform programului de urmarire a calitatii in
executie elaborat de proiectant si dintre care amintim:
trasarea si pichetarea lucrarii;
decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;
compactarea terenului de fundatie;
in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea
umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului;
in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.
La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
concordanta lucrarilor cu prevederile caietului de sarcini si a proiectului de executie;
natura pamantului din corpul drumului.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare
strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor,
ravinari ale taluzurilor, etc.;
nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si
termenele de remediere.
RECEPTlA PRELlMlNARA LA TERMlNAREA LUCRARlLOR
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat
cu HGR 273/94.
RECEPTlA FlNALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si
daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in
conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
LUCRARl DE TERASAMENTE
l. GENERALlTATl
DOMENlU DE APLlCARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea,
constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce
trebuie sa fie indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea,
nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
PREVEDERl GENERALE
La executarea terasamentelor se respecta prevederile din STAS 29l4 84 si alte standarde
si normative in vigoare, la data executiei, in masura in care completeaza si nu contravin
prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu alte unitati de
specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, si alte verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care
sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele
testelor si a celorlalte cerinte.
ln cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul (lnginerul)
va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala
Antreprenorului.
2. MATERlALE FOLOSlTE
PAMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste
pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.
PAMANTURl PENTRU TERASAMENTE
Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS l243-88 care se folosesc la
executarea terasamentelor sunt prezentate in tabelele de mai jos.
Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice,
la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice,
hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie
adecvata.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre, in cazul cand conditiile hidrologice
locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS
l709/l,2,3-90 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum.
ln cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau
foarte rele sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de l,5 g/cm
3
, vor fi
inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau in lianti
(var, cenusa de furnal, etc.). lnlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea
platformei, la o adancime de minim 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minim 50 cm in
cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai
mica de l,5 g/cm
3
. Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in
functie de conditiile locale concrete, de catre lnginer.
Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe
grosime de minim l5 cm.
Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice)
si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului este rea, este necesar
ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie
fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.
Nu se vor utiliza in rambleuri pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si
vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%),
precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor
introduce in umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in
putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).
Materiale pentru terasamente. Categoriile si tipurile de pamanturi, clasificate conform STAS
29l4-84
Denumirea si
caracteristicile
principalelor tipuri
de pamanturi
Simbol
Granulozitate
Continut in parti fine in % din masa
totala pentru:
Coefi
cient
de
neuni
-
formi
tate
Un
lndic
e de
plasti
citate
lp
pentr
u
fracti
unea
sub
0,5
mm
Umflar
e
libera
UL%
Calitate
ca
material
pentru
terasame
nte
<0,005
mm
<0,05
mm <0,25 mm
Pamanturi
necoezive grosiere
(fractiunea mai
mare de 2 mm
reprezinta mai mult
de 50% din masa)
Blocuri, bolovanis,
pietris
cu foarte
putine parti
fine,
neuniforme
(granulozit
ate
continua);
insensibile
la inghet-
dezghet si
la variatiile
de
umiditate
la
<l <l0 <20
> 5
0 -
foarte
buna
idem la,
dar
uniforme
(granulozit
ate
discontinua
)
lb 5
foarte
buna
Pamanturi
necoezive medii si
fine (fractiunea mai
mica de 2 mm
reprezinta mai mult
de 50% din masa)
Nisip cu pietris,
nisip mare, mijlociu
sau fin
cu parti
fine,
neuniforme
(granulozit
ate
continua);
sensibilitat
e mijlocie
la inghet-
dezghet,
insensibile
la variatiile
de
umiditate
2a
<6 <20 <40
> 5
l0 -
foarte
buna
idem 2a,
dar
uniforme
(granulozit
ate
discontinua
)
2b
5
buna
Pamanturi
necoezive medii si
fine (fractiunea mai
mica de 2 mm
reprezinta mai mult
de 50% din masa),
cu liant constituit
din pamanturi
coezive.
Nisip cu pietris,
nisip mare, mijlociu
sau fin, cu liant
prafos sau argilos
cu multe
parti fine;
foarte
sensibile la
inghet-
dezghet ,
fractiunea
fina
prezinta
umflare
libera
(respectiv
contractie)
redusa
3a 6 20 40 - >l0 40 mediocra
idem 3a,
dar
fractiunea
fina
prezinta
umflare
libera
medie sau
mare
3b >40 mediocra
Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri
de pamanturi
Simbol
Granulozitate
Conform nomogramei Casagrande
lndice de
plasticitate lp
pentru
fractiunea
sub 0,5 mm
Umflare libera
UL%
Calitate ca material
pentru terasamente
4.Pamanturi coezive:
nisip prafos, praf
nisipos, nisip argilos,
praf, praf argilos-
nisipos, praf argilos,
argila prafoasa
nisipoasa, argila
nisipoasa, argila
prafoasa, argila, argila
grasa
anorganice, cu
compresibilitate si
umflare libera
reduse, sensibilitate
mijlocie la inghet-
dezghet
4a <l0 <40 mediocra
anorganice, cu
compresibilitate
mijlocie, umflare
libera redusa sau
medie, foarte
sensibile la inghet-
dezghet
4b <35 <70 mediocra
organice, (MO>5%)
cu compresibilitate si
umflare libera
reduse, sensibilitate
mijlocie la inghet-
dezghet
4c
7
0
l0 <40 mediocra
6
0
4
d
anorganice, cu
compresibilitate si
umflare libera mare,
sensibilitate mijlocie
la inghet-dezghet
4d
5
0
>35 >70 rea
4
0
4
a
organice,
(MO>5%) cu
4e 3
0
4
b
<35 <75 rea
compresibilitate
mijlocie, umflare
libera redusa sau
medie, foarte
sensibile la inghet-
dezghet
2
0
4
f
l
0
4
c
4
e
organice, (MO>5%)
cu compresibilitate
mare si umflare
libera medie sau
mare, foarte
sensibile la inghet-
dezghet
4f
0 l
0
2
0
3
0
4
0
5
0
6
0
7
0
8
0
9
0
l
0
0
- >40 foarte rea
axa x = limita de curgere Wc%
axa y = indicele de plasticitate lp
Diagonala reprezinta lp=0,73 (Wc=20)
APA DE COMPACTARE
Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul lnginerului cu exceptia terasamentelor din spatele
lucrarilor de arta.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face
decat cu aprobarea Clientului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.
PAMANTURl PENTRU STRATURl DE PROTECTlE
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile
trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind
nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu
dimensiuni mai mari de l00 mm.
VERlFlCAREA CALlTATll PAMANTURlLOR
Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia
prevazute in tabelul de mai jos.
Nr.crt. Caracteristici care se verifica Frecvente minime
Metode de
determinare conform
STAS
l Granulozitate ln functie de heterogenitatea
pamantului utilizat insa nu va fi mai
mica decat o incercare la 5.000 m
3
.
l9l3/5-85
2 Limita de plasticitate l9l3/4-86
3 Densitate uscata maxima l9l3/3-76
4 Coeficient de neuniformitate 730-89
5 Caracteristicile de compactare Pentru pamanturile folosite in
rambleurile din spatele zidurilor si
pamanturile folosite la protectia
rambleurilor, o incercare la fiecare
l.000 mc
l9l3/l3-83
6 Umflare libera l9l3/l2-88
7 Sensibilitate la inghet-dezghet
O incercare la fiecare:
-2.000 mc pamant pentru rambleuri
-250 ml de drum in debleu
l709/3-90
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m3 l9l3/l-82
Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de
laborator.
3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
PlCHETAJUL LUCRARlLOR
De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate pe
teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin
borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si
de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei
drumului cel putin cate doi reperi pe km.
ln cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea
lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de
unghi si a reperilor de pe teren.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de
aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa
prin tarusi si sabloane urmatoarele:
inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;
punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
inclinarea taluzelor.
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor, de a le
restabili sau de a le reamplasa daca este necesar.
ln caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre
Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a lnginerului, cu
notificare cu cel putin 24 ore in avans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,
electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii
sau protejarii acestora.
LUCRARl PREGATlTOARE
lnainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in
limita zonei expropriate:
defrisari;
curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
demolarea constructiilor existente.
Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa
scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este
necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2
m precum si la debleuri.
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga
suprafata a amprizei.
Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a
gropilor de imprumut.
Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii penru umplutura vor fi transportate si
depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor
drumului. Pamantul vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii.
ln portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa
in afara amprizei drumului. ln general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare,
drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de l.00 m sub nivelul
platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in
groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.
Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor,
etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate metodic pentru a obtine
gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 si compactate pentru a obtine gradul de
compactare prevazut in tabelul nr.5 punctul b.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca lnginerul sa constate si sa
accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul caiet de sarcini.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
MlSCAREA PAMANTULUl
Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in
profile cu umplutura a proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte
lnginerului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv tabel de
miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor
(utilaje de transport, distante, etc.).
Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii
rambleurilor, precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trabuie
inlocuite vor fi transportate in depozite definitive.
Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de
imprumut.
Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire,
trebuie sa fie supusa aprobarii lnginerului.
Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de
imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de
sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoar, privind calitatea si
conditiile de executie ale rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze lnginerul si sa-i
supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura,
pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstand existenta reala a materialelor si
evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata.
La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau
modifica prevederile prezentului caiet de sarcini. ln acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in
cadrul unui caiet de sarcini speciale "Tabloul de corespondenta a pamantului" prin care se
defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut.
Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor "Tabloul miscarii
pamantului" care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati volum
izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de "Tabloul de
corespondenta a pamantului" stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de punctele de
trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale.
Acest plan este supus apobarii lnginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului
de incepere a lucrarilor.
GROPl DE lMPRUMUT Sl DEPOZlTE DE PAMANT
ln cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau
in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul
lnginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea
exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca lnginerul considera ca este
necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:
un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul
prevederilor din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de
laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite
si/sau pentru gropile de imprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a
mediului.
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit
conform prevedeilor proiectului;
Crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a
lnginerului, sa fie la o departare mai mare de l0 m de limitele zonei drumului;
sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri
sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.
ln albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului,
amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de
imprumut;
Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de l.3% spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de
l:l.5.l:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa
nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de l:3.
Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:
in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat
fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului;
suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult
egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
la mai mult de l0 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a
celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa
se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu
provoace inzapezirea drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice
particulare. ln acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.
lnginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a
inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde
pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de
pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.
EXECUTlA DEBLEURlLOR
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor
de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si
recunoscut ca satisfacator ca satisfacator de catre lnginerul lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se
realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
Nu se vor crea supraadancimi in debleu. ln cazul cand in mod accidental apar asemenea
situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie lnginerul
lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.
La sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizaruii
echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea
pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea
sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape.
ln cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu
este de portanta prevazuta, lnginerul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe
cheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare
l00% Proctor Normal. ln acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul
de compactare la 97% Proctor Normal.
lnclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta lnginerului
neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si
modificarea volumului terasamentelor.
Prevederile STAS 29l4-84 privind inclinarea taluzurilor la debleuri pentru adancimi de
maximum l2.00 m sunt date in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu.
Tabel 3
NATURA MATERlALELOR DlN DEBLEU lNCLlNAREA TALUZURlLOR
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau
prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
l.0 : l.5
Pamanturi marnoase l.0 : l.0 . l.0 : 0.5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) l.0 : 0.l
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de
alterabilitate si de adancimea debleurilor
l.0 : l.5 . l.0 : l.0
Roci stancoase nealterabile l.0 : 0.l
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea de la l.0 : 0.l pana la pozitia verticala sau
favorabila in ce priveste stabilitatea chiar in consola
ln debleuri mai adanci de l2.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone
umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va
stabili printr-un calcul de stabilitate.
Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect
aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile,
Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp lnginerul.
Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la l00% Proctor Normal, pe
o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5, pct.c).
ln terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui
sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa
se obtina:
degajarea la gabarit a taluzelor si platformei;
cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor.
Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special
dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se
inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoarele explozii sau din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo
unde aceasta nu este atinsa Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara
necesara.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m
sunt date in tabelul 4.
Tabel 4
PROFlLUL
TOLERANTE ADMlSE
ROCl NECOMPACTE ROCl COMPACTE
Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm
Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- l0 cm
Taluzului de debleu neacoperit +/- l0 cm Variabil in functie de natura rocii
Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la
alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de
a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui
compactat cum este aratat in prezentele caiete de sarcini.
Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala,
lnginerul va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel:
in perioada ploioasa: extragere verticala;
dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul a carui continut in apa va
fi superior cu l0 puncte, umiditatii optime Proctor Normal.
ln timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca
pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau
inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la
partea de jos a rampelor profilului in lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui
sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se execute
in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
PREGATlREA TERENULUl DE SUB RAMBLEURl
Lucrarile pregatitoare aratate in prezentele specificatii tehnice sunt comune atat in sectoarele
de debleu cat si celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.
Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va trebui
sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru
umplutura, distante la maximum l.00 pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre
exterior.
Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de lnginer.
Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatioare, sau pe terenuri de portanta scazuta
se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de 30
cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 5.
EXECUTlA RAMBLEURlLOR
Prescriptii generale
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in
caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de lnginer.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin
prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de lnginer sau reprezentantul sau, sau
la propunerea Antreprenorului.
Modul de e<ecutie a rambleurilor
Rambleurile se executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, pe
intreaga latime a platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului, evitandu-se
segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de lnginer, impun ca executia straturilo elementare
sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi
alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in
inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa.
Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a
benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil
longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.
Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi
plana si va avea o panta transversala de 3...5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va
avea panta prescrisa conform cerintelor din prezenta documentatie.
La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3.00 m, se pot folosi, la baza acestora,
blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0.50 m cu conditia respectarii
urmatoarelor masuri:
impanarea golurilor cu pamant;
asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare;
realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin
2.00 m grosime la partea superioara a rambleului.
La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare.
Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua
masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea
imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce
umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-
l aduce la valoarea umiditatii optime.
Compactarea rambleurilor
Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal
prevazute in STAS 29l4-84 conform tabelului 5.
Tabel 5
ZONELE DlN TERASAMENTE LA CARE SE
PERSCRlE GRADUL DE COMPACTARE
PAMANTURl
NECOEZlVE COEZlVE
lmbracaminti
permanente
lmbracaminti
semiperman
ente
lmbracaminti
permanente
lmbracaminti
semiperman
ente
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un
rambleu cu inaltimea h 2.00 m
h > 2.00 m
l00
95
95
92
97
92
93
90
b. ln corpul rambleurilor la adancimea (h) sub
patul drumului: h 0.50 m
0.5 < h 2.00 m
h > 2.00 m
l00
l00
95
l00
97
92
l00
97
92
l00
94
90
c. ln debleuri pe adancimea de 30 cm sub
patul drumului
l00 l00 l00 l00
NOTA: pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20 mm in proportie mai
mare de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se
poate determina, se va putea considera a fi de l00% din gradul de compactare Proctor
Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental,
echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme lizibile la controlul gradului de
compactare.
Antreprenorul va trebui sa supuna acordul lnginerului cu cel putin opt zile inainte de
inceperea lucrarilor, grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant,
care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul
5, cu echipamentele existente si folosite pe santier.
ln acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate
fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va
aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor
incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier.
ln cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu
va putea depasi 20 cm dupa compactare.
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment
si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. l0% din numarul punctelor de
verificare.
4. CONTROLUL COMPACTARll
ln timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:
controlul va fi pe fiecare strat;
frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6
DENUMlREA lNCERCARll
FRECVENTA MlNlMALA A
lNCERCARlLOR
OBSERVATll
lncercarea Proctor l la 5.000 m
3
pentru fiecare tip de pamant
Determinarea continutului de apa l la 250 ml de platforma pe strat
Determinarea gradului de
compactare
3 la 250 ml de platforma pe strat
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele
privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe
fiecare strat si sector de drum.
Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare
rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va
trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier.
)ro!ile &i talu8e
Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa
fie realizate cu tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului .
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii
contrare in caietul de sarcini speciale.
Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta
corespunzatoare vor avea inclinarea l:l.5 pana la inaltimile maxime pe verticala, indicate in
tabelul 7.
Tabel 7
NATURA MATERlALULUl lN RAMBLEU H (max m)
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi l0
Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare
indicat in tabelul 5.
ln cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7 dar numai pana la
maxim l2.00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de l:l.5 iar pe
restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de l:2.
ln rambleurile mai inalte de l2.00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor,
ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine,
inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de
stabilitate de l.3.l.5.
Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor
avea inclinarea l:l.5 pana la inaltimile maxime, h max pe verticala indicata in tabelul 8, in
functie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundatie.
Tabel 8
Panta terenului
de fundatie
Caracteristicile terenului de fundatie
a) Unghiul de frecare interna in grade
5` l0` l5`
b) Coeziunea materialului Kpa
30 60 l0 30 60 l0 30 60 80
lnaltimea maxima a rambleului, h max, in m
0 3.00 4.00 3.00 5.00 6.00 4.00 6.00 8.00 l0.00
l:l0 2.00 3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 5.00 6.00 7.00
l:5 l.00 2.00 l.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00
l:3 - - - l.00 2.00 l.00 2.00 3.00 4.00
Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele:
platforma fara strat de forma +/- 3 cm
platforma cu strat de forma +/- 5 cm
taluz neacoperit +/- l0 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata este de + 50 cm.
)re&criptii aplicabile pamanturilor &en&ibile la apa
Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, lnginerul va putea
ordona Antreprenorului urmatoarele:
asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut
cu un grad de umiditate convenabil;
un timp de asternere dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces
prin evaporare;
tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces
de apa.
Pentru aceste pamanturi lnginerul va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru
evacuarea apelor.
)re&criptii aplicabile rambleurilor din material &tinco&
Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o
umplutura omogena si cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului
si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa
depaseasca 0.80 m in corpul rambleului. Ultimii 0.30 m de sub patul drumului nu vor contine
blocuri mai mari de 0.20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi
fractionate. lnginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in
depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena.
lntercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un
procentaj de goluri ridicat, este interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de l2-l6 tone cel putin, sau cu utilaje cu
senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta
pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S, unde:
Q reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa
compactare;
S reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a
deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin
incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin
500 bari si un raport E2/El inferior lui 0.l5.
lncercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise
in registrul de santier.
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor
in material stancos, vezi tabel 4.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin
jumatate din grosimea lor.
)re&criptii aplicabile rambleurilor ni&ipoa&e
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in
scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U 5) ce nu poate fi
compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa
corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
Straturile din pamant nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati
omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate in tab. 4. Aceste
tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
)re&criptii aplicabile rambleurilor din &patele lucrarilor de arta %culeiG aripiG 8iduri de
&priAin'
ln lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele
lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu
exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minim de l metru, masurata de la zidarie,
marimea maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de l/l0 din grosimea
umpluturii.
Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii
lucrarilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii lnginerului sau reprezentantului
acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.
)rotectia impotriva apelor
Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si
inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai
puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
lntensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata
statie pluviometrica.
EXECUTlA SANTURlLOR Sl RlGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. ln nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase.
Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie
taiate.
La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgari si blocuri cazute.
FlNlSAREA PLATFORMEl
Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in
profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv in tabelul 4.
ln ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
1 la latimea platformei:
+/- 0.05 m, fata de ax;
+/- 0.l0 m, pe intreaga latimea;
1 la cotele proiectului:
+/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelata transversal, urmarind reaizarea unui profil acoperis, din doua ape, cu
inclinarea de 4% spre marginea acestora. ln curbe se va aplica deverul prevazut in piesele
desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.
ACOPERlREA CU PAMANT VEGETAL
Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau
intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte
sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp
de ploaie.
DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi
evacuate gravitational.
Lucrari de drenare a apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi
definite prin dispozitii de santier de catre lnginer si reglementarea lor se va face, in lipsa unor
alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.
lNTRETlNEREA lN TlMPUL TERMENULUl DE GARANTlE
ln timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe
cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si
sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii.
ln afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea
scrisa a lnginerului, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu
este raspunzator.
5. CONTROLUL EXECUTlEl LUCRARlLOR
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare;
verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;
verificarea grosimii straturilor asternute;
controlul compactarii umpluturilor;
controlul caracteristicilor patului drumului;
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor
efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma
incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea
acestora cu stratul urmator.
Veri!icarea ta&arii a<ului &i ampri8ei drumului &i a tuturor celorlalti reperi de ta&are2
Aceasta verificarea se face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor
urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-
0.l0 m in raport cu reperii pichetajului general.
Veri!icarea pre9atirii terenului de !undatie %&ub rambleu'
lnainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatrea terenului, indepartarea stratului
vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea
terenului de fundatie.
Numarul minim de probe, conform STAS 29l4-84, pentru determinarea gradului de
compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutura.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor
ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform
Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a
drumurilor cu structuri rutiere, indicativ CD 3l-2002.
Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 m
unul dupa altul, in trei puncte (dreapta, ax, stanga).
La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca
deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de l0 kN, se incadreaza in valorile
din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult l0% din punctele masurate. Valorile
admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul
pamantului de fundatie conform tabel 9.
Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cu
masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de
capacitate portanta scazuta.
Veri!icarea calitatii &i &tarii pamantului utili8at pentru umpluturi
Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
pamantului, conform tabelului 2.
Verificarea grosimii straturilor asternute
Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului.
Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru
tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare.
Veri!icarea compactarii umpluturilor
Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pamant pus in opera.
ln cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la
baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza
stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. ln cazul pamanturilor necoezive se va
preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. l000 cm
3
conform STAS 29l4-84 cap.7. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va
face potrivit notei din tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a
acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS
l9l3/l3-83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte
repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de
compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta.
Aceste puncte vor fi la cel putin l m de la marginea platformei, situate pe o lungime de
maxim 250 m.
ln cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul
5 se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului
respectiv.
Nu se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare
prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.
Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul
cu parghie.
Controlul caracteri&ticilor plat!ormei drumului
Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor
si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul
deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0.05 m fata de
prevederile proiectului. ln ce priveste suprafata patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele
sunt cele aratate in tabelul 4 si in prezentul caiet de sarcini.
Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.
Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie.
Conform Normativului CD3l-2002, la nivelul patului drumului, se considera realizata
capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei
etalon de l00 kN are valori mai mari decat cele admisibile din tabelul 9, in cel mult l0% din
numarul punctelor masurate .
Tabel 8
Tipul de pamant conform STAS l243-88
Valoarea admisibila a deformatiei
elastice l/l00 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa
nisipoasa, argila
450
Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila,
Antreprenorul va putea folosi si alte metode standartizate sau agrementate, acceptate de
lnginer.
ln cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 29l4/4-89,
frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m
lungime.
7. RECEPTlA LUCRARll
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze
de executie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.
RECEPTlA PE FAZE DE EXECUTlE
ln cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si
conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de
MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/l996 si se va verifica daca partea de
lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.
ln urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faze se executa de catre lnginer si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca
urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
trasarea si pichetarea lucrarii;
decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;
compactarea terenului de fundatie;
in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea
umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului;
in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.
La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
1 concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini
speciale si a proiectului de executie;
1 natura pamantului din corpul drumului.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare
strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
nu s-au respectat plantele transversale si suprafatarea platformei;
se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor,
ravinari ale taluzurilor, etc.;
nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si
termenele de remediere.
7. RECEPTlA PRELlMlNARA, LA TERMlNAREA LUCRARlLOR
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat
cu HGR 273/9.4.
8. RECEPTlA FlNALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si
daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in
conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
STRATURl DE FORMA
l. GENERALlTATl
OBlECT Sl DOMENlU DE APLlCARE
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, prevazute in
STAS l2253, pe care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea
complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice.
Prezentul caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice.
Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:
a. materiale necoezive:
1 pamanturi necoezive;
1 impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minim l0cm.
b. materiale coezive:
1 pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840);
1 pamanturi coezive tratate cu var;
1 pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var.
Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza
la terasamentele din pamanturi coezive.
Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de regula la
drumurile de clasa tehnica l si ll.
PREVEDERl GENERALE
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau a altor laboratoare autorizate si
aprobate de inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.
De asemenea este obligat sa efectueze, la cererea lnginerului si alte verificari suplimentare
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de
forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
ln cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, lnginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca
este asigurat gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile
respective au fost receptionate pe faze de executie.
2. CONDlTll TEHNlCE
ELEMENTE GEOMETRlCE Sl ABATERl LlMlTA
Grosimea stratului de forma este cel prevazut in proiect.
lmpietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului
drumului si daca grosimea este de min l0 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata
latimea patului drumului se obtine o grosime de minim l0 cm.
Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.
Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei
imbracamintilor, admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora.
La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil
transversal trebuie sa fie de 3,5 - 4 %.
Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de l0 - l2 % pe ultimii 80
cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.
Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale
imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.
Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0,05 m fata de axa si de 0,l0 m la
latimea intreaga, la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt de 0,05 m. Abaterile
limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in
profiluri consecutive.
3. MATERlALE FOLOSlTE LA REALlZAREA STRATURlLOR DE FORMA
PAMANTURl
Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se
clasifica si identifica conform STAS l243 in functie de compozitia granulometrica si indicele
de plasticitate indicate in tabelele l si 2.
ln categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume:
a. Loess cu fractiunea:
0,0l ... 0,l mm > 60 % si
greutatea volumica de l2-l6KN/mc
b. Pamant loessoid cu fractiunea 0,0l ... 0,l mm < 60 %.
Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici si difera
numai prin compozitia granulometrica. Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate,
avand un continut mai mare de argila sau nisip.
)amanturi coe8ive &i &lab coe8ive
Tabel l
Nr.
Crt
DENUMlREA
PAMANTURlLOR
CLASlFlCAREA DUPA COMPOZlTlA
GRANULOMETRlCA
l.P.
Argila %
< 0,005 mm
Praf %
0,005...0,05m
m
Nisip %
0,05...2 mm
l 2 3 4 5 6
l Foarte Argila groasa < 60 variabil variabil > 35
coeziv
e
2 Argila 35...60 < decat argila < 30
25...3
5
3
Coeziv
e
Argila prafoasa 35...50 > decat argila < decat praf
l5...3
5
4 Argila nisipoasa 30...60 < decat argila > 30
l5...3
5
5
Argila praf
nisipoasa
30...35 > decat argila > 30
l5...2
5
6
Slab
coezive
Praf argilos l5...30 > decat nisip < 30
l0...2
5
7 Praf argilos nisipos l5...30 > decat nisip > 30 5...20
8 Praf 0...l5 > decat argila < 30 5...l5
9 Praf nisipos 0...l5 > decat nisip > 30 0...l0
l0 Nisip argilos l5...30 < decat nisip > decat praf 5...20
ll Nisip prafos 0...l5 < decat nisip > decat praf 0...l0
)amanturi necoe8ive
Tabel 2
Caracteristica Conditii de admisibilitate
Sort 0-63
Continut de fractiuni:
sub 0.02mm
0....8mm
max. 3
40...80
Granulozitate continua
Coeficient de neuniformitate (Un), min l5
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s,min 35xl0-3
lnaltimea capilara maxima (H) cm, max Grosimea stratului
La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele
granulare aluvionare.
Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3.
Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu
var, sau prin stabilizare mecanica trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare
de 5 %.
Tabel 3
DENUMlREA CARACTERlSTlCll VALOAREA LlMlTA
Dimensiunea maxima a granulei
Granulozitate
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare
l00 mm
continua
60 %
uscata - min.
Coeficient de calitate - min.
Coeficient de gelivitate max.
7
3 %
VAR
Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var:
var nehidratat macinat, conform STAS 93l0;
var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80 conform SR EN 459-l.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform
prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr. 4.
Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in vagoane
cisterna sau cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport
acoperite, ferite de umezeala.
Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri
metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme
curate.
Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a
calitatii care se va pastra in registrul de santier.
Tabel 4
CARACTERlSTlCl
Var nestins
macinat
Var pentru constructii
Metoda de
incercare
Nestins, bulgari Stins, pulbere
Tipuri de var
CL 90 CL 80 CL 90 CL 80 CL 90 CL 80
Oxid de calciu si magneziu
(CaO + MgO) totali, % min
90 80 90 80 90 80
SR EN
l96-2
2)
Oxid de magneziu (MgO),%
max
l0
l)
Dioxid de carbon (CO2),
%max
5 4 7 4 7
Trioxid de sulf (SO2)3; %
max
2
Durata de stingere determinata
pe probe luate in timpul
incarcarii lotului, (tu),
minute
<l5 <l5 -
SR EN
459-2
Temperatura finala de stingere
determinata pe probe luate in
timpul incarcarii lotului (Tmax,)
C
60 50 60 50 - -
Finetea de macinare, rest pe
sitele
- 0,09 %
- 0,20 %
7
2
7
2
Densitate aparenta,
kg/dm
3
- - 0.3...0.6
Randament in pasta,
dm
3
/l0 kg
- - 26
Apa libera, % - - 2
l) Vezi tabelul l din SR DNV 459-l
2) La var nestins macinat (SR 93l0, pct.2)
3) La var pentru constructii (SR ENV 459-l, pct.4.4).
APA
Apa utilizata la realizarea diverselor tipuri de straturi de forma poate sa provina din reteaua
publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in
SR EN l008.
ln timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri,
argile, etc.
4. CONTROLUL CALlTATll MATERlALELOR
Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu
prevederile tabelului 5.
Tabel 5
Material
Actiunea, procedeul de verificare
sau caracteristicile ce se verifica
FRECVENTA MlNlMA Metode de
determinare
conform STAS
La aprovizionarea
materialelor
lnainte de
utilizare
Pamanturi
coezive
Compozitia granulometrica ln functie de
heterogenitatea
pamantului insa cel putin
o incercare la
l000 mc
- l9l3/5
lndice de plasticitate l9l3/4
Continutul de substante organice
si humus
La schimbarea sursei de
aprovizionare
- l243
Umiditate - O proba
pe schimb
l9l3/l
Pamanturi
necoezive,
deseuri
cariera
Compozitia granulometrica O proba la fiecare lot
aprovizionat
-
730
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune pe piatra sparta in
stare uscata
O proba la fiecare
furnizor
-
Coeficient de gelivitate pe piatra Din buletinul de la
furnizor
-
Umiditate - O proba
pe schimb
4606
Pamanturi
necoezive
material
pietros
aluvionar
Compozitia granulometrica
O proba pe fiecare lot
aprovizionat
-
-
730
Echivalentul de nisip
Umiditate - O proba
pe schimb
4606
Var
Examinarea datelor inscrise in
cartificatul de calitate
La fiecare lot
aprovizionat
-
Finetea
La fiecare lot
aprovizionat si la
expirarea termenului de
garantie
-
-
-
Densitatea aparenta a varului
hidratat in pulbere
SR EN
459-2
Durata de stingere
5. EXECUTlA STRATULUl DE FORMA
PREGATlREA STRATULUl SUPORT
Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe
toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform
prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.
Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea
stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand
stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic; cu
var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamant coeziv
stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize.
Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea
platformei drumului.
EXECUTlA STRATULUl DE FORMA DlN PAMANTURl NECOEZlVE
ln zonele de ramblee, pamanturile necoezive din care se realizeaza stratul de forma sunt
asternute in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a
rambleului. Pentru clasa tehnica lll inclinarea transversala a patului drumului va fi conform
proiect de 4,0 %.
Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de
compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare si capacitatea portanta
prescrise pe toata grosimea lui.
ln functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de
compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau doua reprize de lucru.
ln cazul debleurilor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe
tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita
acumularea apei pe suprafata patului
Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de
compactare.
Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98 %
pentru cel putin 95 % din punctele masurate si a gradului de compactare de min. 95 % in
toate punctele de masurare.
lnainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza un tronson
experimental de min. 30 m si pe toata latimea platformei prin care se va stabili:
grosimea optima de compactare;
umiditatea optima de compactare;
componenta atelierului de compactare ;
numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care sa conduca la
obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 9.5.
Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de lnginer se vor
respecta intocmai la executia lucrarilor.
Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 7 zile dupa care eventualele
denivelari sunt remediate de catre antreprenor (prin completarea cu material sau indepartare
de material, umectare si recompactare) in cazul materialelor coezive.
EXECUTlA STRATULUl DE FORMA DlN lMPlETRUlREA EXlSTENTA
Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se
executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei.
Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea
impietruirii existente insa nu trebuie sa fie mai mic de l0 cm.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare
pana la realizarea unui grad de compactare de min 98 % din densitatea in stare uscata
maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS l9l3/l3 in cel putin
95 % din punctele de masurare si de min 95 % in toate punctele de masurare.
EXECUTlA STRATULUl DE FORMA DlN PAMANT COEZlV STABlLlZAT MECANlC
Prin stabilizare mecanica a pamantului se intelege complexul de operatiuni prin care se
realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat
mecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din
impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.
Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
indicele de plasticitate lp 6 ... 8 %;
echivalentul de nisip EN 30 %;
granulozitatea intre 0 - 63 mm conform limitelor din tabelul 6;
umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS l9l3/l3;
continutul in elemente moi si gelive, max 5 %;
sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
Tabel 6
Domenii de
granulozitate
Limita
Treceri prin site sau ciururi in % din masa
Ochiuri patrate conform SR EN 933-2/l998 (Tabelul 2)
0,063 0,l6 0,5 2 6.3 l6 25 63
0 - 63
min
max
6
l2
8
20
l2
28
l8
43
3l
67
53
98
65
l00
l00
l00
Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare
conform STAS l9l3/l3 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea
lucrarilor de catre un laborator de specialitate agreat de inginer.
Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 ml in vederea
asigurarii unei productivitati corespunzatoare.
Executia se face intr-o repriza sau doua de lucru, in functie de grosimea stratului de forma
prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit.
Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de
treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul experimental.
Materialele componente se astern in straturi cu grosime uniforma pe patul de fundare cu
ajutorul autogrederului.
Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu
autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla
permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optime
de compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se
reduca continutul de apa prin zvantare.
Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si rectificare
manuala la sablon.
Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrii compresor cu rulouri netede, cu
sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea
unui grad de compactare de 98 % din densitate in stare uscata maxima determinata prin
incercarea Proctor modificata, conform STAS l9l3/l3, in cel putin 95 % din punctele de
masurare si de min. 95 % in toate punctele de masurare.
ln cazul straturilor de forma executate in doua etape, se va realiza pe fiecare strat panta
transversala de l0-l2% pe ultimi 80 cm pana la taluz .
ln zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate utilajul nu poate
fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa
vibratoare.
EXECUTlA STRATULUl DE FORMA DlN PAMANT COEZlV TRATAT CU VAR
Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2 ... 4 % raportat la masa
pamantului uscat si dozajul optim se supune aprobarii inginerului.
Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, in functie de
umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Wopt determinata
prin incercarea Proctor modificata, conform STAS l9l3/l3, corespunzatoare domeniului
umed.
Valorile date in tabelul 7 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor
stabili de catre un laborator de specialitate agreat de inginer, prin incercari, conform STAS
l0473/2 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins
macinat sau var stins in pulbere.
Tabel 7
Denumirea pamanturilor
Umiditatea pamantului
Dozaj in % din masa
var bulgari var nestins
macinat
var hidratat
pulbere
Pamanturi foarte coezive
si coezive
De la Wopt + 4...7 %
pana la Wopt + l2...l5 % 4 4 -
Sub Wopt + 4...7 % 3 3 4
Pamanturi slab coezive
De la Wopt + 4...7 %
pana la Wopt + l2...l5 % 3 3 -
Sub Wopt + 4...7 % 2 2 3
Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de
mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea
optima de compactare Wopt +l0...l5 % contandu-se pe o reducere a umiditatii de l...2 %
pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat cu aprobarea inginerului.
Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi
atmosferice negative.
ln cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare
inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de
santier decat dupa o perioada de minim l4 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin
compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris.
ln functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect,
Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau
mai multe reprize de lucru.
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 ml lungime si pe toata
latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a
urmatoarelor:
Dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant;
grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat;
umiditatea optima de compactare;
componenta atelierului de compactare;
intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).
Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici
corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre lnginer,
se inscriu in registru de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei
lucrarilor.
La realizarea stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele
operatiuni:
1 scarificarea sau dupa caz asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul unor
utilaje specifice astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat
de experimentarea pe teren;
1 realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice
(malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitare
corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var. Daca
se utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la faramitarea totala a varului.
Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al
acestuia este, in minimum 95 % din determinari, mai mare de 70 %. Gradul de faramitare se
determina conform STAS l0473/2.
Se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau
urmatoarele masuri, daca:
Wa < Wopt - 3 % , se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 2-3
treceri pentru omogenizare;
Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3 %, se trece la operatiunea urmatoare de executie;
Wa > Wopt + 3 %,se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul tratat sa
se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt 3 %.
se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;
in intervalul 8...28 h de la sfarsitul operatiei de amestecare interval acceptat de inginer,
se efectueaza compactarea amestecului de pamant cu var, cu ajutorul atelierului de
compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati.
Compactarea trebuie sa se faca pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98%
din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform
STAS l9l3/l3 pentru cel putin 95% din punctele masurate si de minim 95% in toate
punctele de masurare.
La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu
autobasculanta, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta
operatiunile aratate mai sus.
Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii,
prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.
6. CONTROLUL CALlTATll EXECUTlEl
Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se
efectueaza acestea sunt aratate pentru fiecare tip de strat de forma in tabelul 8
Tabel 8
Actiunea, procedeul de verificare sau
carac-teristicile care se verifica
Frecventa
minima
Metoda de
verificare
conform STAS
Tipul stratului de forma
care se verifica
A B C D
l 2 3 4 5 6 7
Respectarea proceselor tehnologice permanent - x x x x
Umiditatea materialelor granuloase
zilnic si ori
de cate ori
este necesar
l9l3/l x
Umiditatea pamantului dupa imprastiere
zilnic si ori
de cate ori
este necesar
l9l3/l x x
Umiditatea amestecului de pamant cu
material granular
zilnic si ori
de cate ori
este necesar
l9l3/l x x
Granulozitatea amestecului de pamant cu
material granular
cel putin 3
probe la
l000 mc
l9l3/5 x x
Dozajul de var
zilnic si ori
de cate ori
este necesar
- x
Umiditatea amestecului de var si pamant zilnic l9l3/l x
Gradul de sfaramare al pamantului dupa
amestecare cu var si omogenizare a
amestecului
in cel putin
doua puncte
la l000 mp
l0473/2 x
Gradul de compactare al stratului de
forma
in cel putin
doua puncte
la l500 mp
l0473/2
l9l3/l5
x x x x
Respectarea uniformitatii grosimii stratului
de forma
prin sondaj
cel putin unul
la 200 ml
- x x x x
Rezistenta la compresiune la varsta de l4
zile a pamantului stabilizat
in cel putin
doua serii a
trei epruvete
la l500 mp
l0473/2
A - strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera material pietros de
balastiera
B - strat de forma din impietruiri existente
C - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic
D - strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var
Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei
acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului
pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor
cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 3l-2002.
Conform Normativului CD 3l, capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca
valoarea admisibila a deflexiunii (dadm0.0lmm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu
sarcina pe osia din spate de ll5 kN) are valori mai mari de 200 mm in cel mult l0 % din
punctele de masurare.
Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie
este sub 40 %.
Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator si
care in afara de scrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si:
datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor
masurile tehnologice luate de constructor.
7. MASURl DUPA EXECUTlA STRATULUl DE FORMA
Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma
din pamanturi coezive tratate cu var, care au fost executate in perioada imediat
premergatoare inghetului.
ln cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care ar
permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin
taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa
vibratoare sau cu maiul mecanic.
ln perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au
determinat supraumezirea terasamentului este contraindicata darea circulatiei de santier a
stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare
executiei stratului de fundatie.
ln cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var, stratul de fundatie se va executa dupa
minim l4 zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei
terasamentului rutier la nivelul stratului de forma conform pct.l3.2 dupa receptia pe faza a
acestuia.
8. RECEPTlA LUCRARlLOR
RECEPTlA PE FAZA A LUCRARlLOR
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control abilitate.
ln urma acestei receptii se incheie ,,Proces verbal de receptie pe faza" in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari
cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat
abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.
RECEPTlA PRELlMlNARA
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor
legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele
verbale de reeceptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor .
RECEPTlA FlNALA
Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii
acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.
FUNDATll DlN BALAST
l. GENERALlTATl
OBlECT Sl DOMENlU DE APLlCARE
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast
optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor. El cuprinde
conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie
realizat. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si
forestiere cu acordul proprietarului acestor drumuri.
PREVEDERl GENERALE
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 - 84 intre l5 si
30 cm.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea lnginerului verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
ln cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, lnginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
Constructorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pana cand stratul inferior nu a fost
finisat si receptionat. Constructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale
straturilor receptionate pana cand acestea vor fi acoperite cu stratul superior.
2. MATERlALE
AGREGATE NATURALE
Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau balast amestec optimal, cu
granula maxima de 63 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau
elemente alterate.
Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca
caracteristicile calitative aratate in tabelul l.
Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se
asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in
opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.
Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel:
1 intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
1 intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate
de laborator.
Depozitarea agregatelor se va face separat pe sorturi pe platforme betonate avand pante si
rigole pentru evacuare a apelor. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat si
vor fi dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
ln cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea
acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea balasturilor.
ln cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul l aceasta se corecteaza cu
sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
Tabel l
CARACTERlSTlCl
CONDlTll DE ADMlSlBlLlTATE
Amestec optim
Fundatii
rutiere
Completarea sistemului rutier la
inghet dezghet
Strat de forma
Sort 0-63 0-63 0-63
Continutul de fractiuni , %
Sub 0.02mm max 3 max 3 max 3
Sub 0.2mm 4-l0 3-l8 3-33
0-lmm l2-22 4-38 4-53
0-4mm 26-38 l6-57 l6-72
0-8mm 35-50 25-70 25-80
0-l6mm 48-65 37-82 37-86
0-25mm 60-75 50-90 50-90
0-50mm 85-92 80-98 80-98
0-63mm l00 l00 l00
Granulozitate
Conform fig.2
SR 662
Conform fig.2
SR 662
Conform fig.2 SR 662
Coeficient de neuniformitate
(Un), min
- l5 l5
Echivalent de nisip (EN) min 30 30 30
Uzura cu masina tip Los
Angeles (LA) % max.
30 50 50

APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie si trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790.
3. CONTROLUL CALlTATll BALASTULUl SAU A BALASTULUl OPTlMAL lNAlNTE DE
REALlZAREA STRATULUl DE FUNDATlE
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul 2.
Tabel 2
Nr.
crt
Actiunea, procedeul de
verificare sau
caracteristici ce se
verifica
Frecventa minima Metoda de
determinar
e
conform
STAS
La aprovizionare
La locul de punere in
opera
l
Examinarea datelor
inscrise in certificatul
de calitate sau
certificatul de garantie
La fiecare lot
aprovizionat
- -
2
Determinarea
granulometrica
O proba la fiecare lot
aprovizionat pentru
fiecare sursa (daca este
cazul pentru fiecare
sort)
- 4606-80
3 Umiditate -
O proba pe schimb (si
sort) si ori de cite ori se
observa o schimbare
cauzata de conditii
meteorologice
4606-80
4
Rezistente la uzura cu
masina tip Los Angeles
(LA)
O proba la fiecare lot
aprovizionat pentru
fiecare sursa (sort)
- 730-89
4. STABlLlREA CARACTERlSTlClLOR DE COMPACTARE
CARACTERlSTlClLE OPTlME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc
de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS l9l3/l3-83 se stabileste:
du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm
3
;
Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.
CARACTERlSTlClLE EFECTlVE DE COMPACTARE
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
Wef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %;
in vederea stabilirii gradului de comapctare gc.
du ef.
gc = ------------------ x l00
du max.PM
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat in
cadrul prezentului caiet de sarcini.
5. PUNEREA lN OPERA A BALASTULUl
MASURl PRELlMlNARE
La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor
lucrari.
lnainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii
in opera a balastului sau balastului optimal.
lnainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii -
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si
racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in
proiect.
ln cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la
lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se
va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin l5
cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
ln cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele in functie de sursa folosita si care vor fi
consemnate in registrul de laborator.
EXPERlMENTAREA PUNERll lN OPERA A BALASTULUl
lnainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta
experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime
de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea pe santier, in conditii de executie curente, a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de
raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta lnginerului,
efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si
efectuate de un laborator de specialitate.
ln cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa
realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare
folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea
de compactare a utilajului). lntensitatea de compactare = Q/S, unde:
Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc;
S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
ln cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj
se cumuleaza.
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea
calitatii lucrarilor.
PUNEREA lN OPERA A BALASTULUl
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul
sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de
compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste
de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare,
tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca
straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile
de evacuare a apelor.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu
denivelari mai mari de 2 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
Este interzisa executia din balast inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita
de gheata.
6. CONTROLUL CALlTATll
ln timpul executiei stratului de fundatie din balast si balast optimal se vor face pentru
verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 cu frecventa
mentionata in acelasi tabel.
ln ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform "lnstructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor
cu parghie - indicativ CD 3l-2002.
Tabel 3
Determinarea, procedeul de verificare sau
caracteristica care se verifica
Frecvente minime la locul
de punere in opera
Metode de
verificare conform
STAS
l lncercare Proctor modificata
Fiecare studiu de compozitie pentru
balast optimal -
l9l3/l3-83
2 Determinarea umiditatii de compactare
minim 3 probe la o suprafata de
2.000 mp de strat
l9l3/l-76
3 Determinarea grosimii stratului compact
minim 3 probe la o suprafata de
2.000 mp de strat
-
4
Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S
zilnic -
5
Determinarea gradului de compactare
prin determinarea greutatii volumice in
stare uscata
minim 3 puncte pentru suprafete <
2.000 mp si minim 5 puncte pentru
suprafete > 2.000 mp de strat
l9l3/l5-75
6
Determinarea capacitatii portante la
nivelul superior al stratului de fundatie
ln cite doua puncte situate in
profiluri transversale la distante de
max 20 m unul de altul pentru
fiecare banda cu latime de 4,0 m
Normativ
CD 3l-2002
7. CONDlTll TEHNlCE, REGULl Sl METODE DE VERlFlCARE
ELEMENTE GEOMETRlCE
Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul
la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii
prevazuta in proiect.
Toleranta admisibila la panta transversala indicata in proiect este de 0,4% si se masoara la
fiecare 25 m sau in profilele din proiect.
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 2 cm.
CONDlTll DE COMPACTARE
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare Proctor modificat de min.98%, pentru cel putin 93% din punctele
masurate si min. 95% in rest, pentru drumurile din clasele tehnice lV si V si l00% Proctor
modificat pentru drumurile din clasele tehnice l lll in cel putin 95% din punctele masurate si
min. 98% in rest.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valoarea inregistrata este mai mica decat valoarea admisibila din tabelul 4.
Tabelul 4
Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast (l/l00 mm)
Grosimea stratului
de fundatie din
balast h, cm
Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
Strat de
forma
Pamanturi de tip: (conform STAS l243)
Nisip prafos;
Nisip argilos
Praf nisipos;
Praf argilos; Praf
Argila;
Argila nisipoasa;
argila prafoasa
l5 l63 284 327 366
20 l44 252 290 325
25 l29 226 26l 292
8. CARACTERlSTlClLE SUPRAFETEl STRATULUl DE FUNDATlE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime
astfel:
1 in profil longitudinal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm
1 in profil transversal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm
ln cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafetei fundatiei.
9. RECEPTlA LUCRARlLOR
RECEPTlA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.
ln urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie.
RECEPTlA FlNALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
prevederilor legale in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de
sarcini.
FUNDATll DE PlATRA SPARTA Sl PlATRA SPARTA AMESTEC OPTlMAL
l. GENERALlTATl
OBlECT Sl DOMENlU DE APLlCARE
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din piatra
sparta sau piatra sparta din sistemele rutiere ale drumurilor publice.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinete de materiale folosite si stratul de
fundatie realizat.
PREVEDERl GENERALE
Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect.
Pe drumurile pe care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor
masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive,
stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un
substrat de fundatie care poate fi substrat drenant din balast de minim l0 cm grosime dupa
cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, aceasta preia si functia de
substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si
masurile de evacuare a apei.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea dirigintelui verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
ln cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
2. MATERlALE
AGREGATE NATURALE
Pentru executia fundatiilor de piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
1 piatra sparta amestec optimal 0-63mm.
1 Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul
superior este un macadam sau un beton de ciment.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de
admisibilitate aratate in tabelele l, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile
(bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Tabel l
CARACTERlSTlCl
CONDlTll DE ADMlSlBlLlTATE
Amestec optimal
SORT 0-63
Continut de fractiuni,%
Sub 0,02mm max 3
Sub 0,2mm 4-l0
0-lmm l2-22
0-4mm 26-28
0-8mm 35-50
0-l6mm 48-65
0-25mm 60-75
0-50mm 85-92
0-63mm l00
Granulozitate Conf. fig. 2 SR 662
Coeficient de neuniformitate (Un), min. -
Echivalent de nisip (EN) min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. 30
NlSlP-conditii de admisibilitate
Tabel 2
Caracteristici
Domenii de utilizare:
Strat izolant
Macadam
Umplerea
golurilor dupa
impanare
Protectie
Conditii de admisibilitate
Sort 0-4 0-4 4-8
Granulozitate:
continut de fractiuni sub 0,lmm. max;
l4 - -
continut de fractiuni sub 0,02mm % -
............-strat de baza - 5...l5 max 5
-imbracaminte - l5...30 -
conditii de filtru invers 5 pdl5<dl5f<5d58p - -
Coeficient de permiabilitate (k), cm/s,min. 6xl0-3 - -
5pdl5<dl5f<5d58p, reprezinta diametrele granulelor corespunzatoare unor treceri de l5%,
respectiv 85% de pe curba granulometrica a materialelor: pamant (p), respectiv filtru(f).
PlATRA SPARTA-Conditii de admisibilitate
Tabel 3.
Sort /Caracteristici Savura Piatra sparta (split) Piatra sparta mare
Conditii de admisibilitate
0-8(l6) 8-l6
l6-
25(3l)
25-
40
40-63 63-80
Continut de granule:
-raman pe ciurul superior(dmax)
-trec prin ciurul inferior
(dmin),% max.
5 5 5 5
- l0 l0 l0
Continut de granule alterate, moi,
friabile, poroase si vacuolare, %,max.
- l0 l0 -
Forma granulelor:
-coeficient de forma,%, max.
- 35 35 35
Continut de impuritati:
-corpuri straine,%,max.
l l l
-fractiuni sub 0,lmm,%,max. - 3 Nu este cazul
Uzura cu masina
Los Angeles, %, max.
- 30
Corespunzator clasei rocii
conform SR 662
Rezistenta la actiunea repetata a
sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri,
%, max.
- 6 3
Nu este
cazul
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa
ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.
ln timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de
impurificari.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care
sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.
Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu prevederile
din tabelul 4.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
1 lntr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;
1 lntr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate
de laborator.
ln cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal
aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.l, aceasta
se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute.
APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie.
3. CONTROLUL CALlTATll AGREGATELOR lNAlNTE DE REALlZAREA STRATURlLOR
DE FUNDATlE
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul 4.
AGREGATE
Tabelul 4.
Actiunea, procedeul de verificare sau
caracteristicile care se verifica
Frecventa minima
Metode de
determinare
conf. STAS
La aprovizionare
La locul de
punere in opera
Examinarea datelor inscrise in certificatul
de calitate sau certificatul de garantie
La fiecare lot
aprovizionat
- -
Corpuri straine:
argila bucati;
argila aderenta;
continutul de carbune
ln comparatie in care
se observa prezenta
lor
Ori de cate ori
apar factori de
impurificare
4606-80
Granulozitatea sorturilor
O proba la max.
500m3 pentru fiecare
sort si fiecare sursa
- 4606-80
Aspectul si forma granulelor pentru piatra
sparta
O proba la max. 500T
pentru fiecare sort si
fiecare sursa.
- 4606-80
Echivalentul de nisip O proba la max.
500m3
pentru fiecare sursa
- 730-89
Umiditate -
O proba pe
schimb si sort si
ori de cate ori se
observa o
schimbare
cauzata de cond.
meteo
4606-80
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune pe piatra sparta in stare
saturata la presiune normala.
O proba la 500 m3
pentru fiecare sort de
piatra sparta si sursa
- 730-89
Uzura cu masina tip Los Angeles O proba la 500 m3
pentru fiecare sort si
fiecare sursa
- 730-89
4. STABlLlREA CARACTERlSTlClLOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL DE
FUNDATlE REALlZAT DlN PlATRA SPARTA
CARACTERlSTlClLE OPTlME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc
de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS l9l3/l3-83 se stabileste:
du max.P.M.=greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3;
Wopt. P.M.=umiditatea optima de compactare, exprimata in %
CARACTERlSTlClLE EFECTlVE DE COMPACTARE
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume:
du ef.=greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm3;
Wef.= umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
ln vederea stabilirii gradului de compactare gc:
344
ma,
=
PM du
duef
c
g

5. REALlZAREA STRATULUl DE FUNDATlE

MASURl PRELlMlNARE
La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor
lucrari.
lnainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii
in opera a stratului de fundatie.
lnainte de asternerea agregatelor din stratul de fundatie se vor executa lucrarile pentru
drenarea apelor din fundatii drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari
prevazute in acest scop in proiect.
ln cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuri de a
nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita
si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
EXECUTAREA STRATURlLOR DE FUNDATlE
Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior care in prealabil va fi umezit.
Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietri sparte
compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6t, dupa care se continua
compactarea cu cilindri de l0-l4 tone cu sau fara vibrare.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu material de aport si se recilindreaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se se
compacteaza din nou.
Pana la asternerea stratului superior, stratul de piatra sparta mare astfel executat, se
acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura).
CONTROLUL CALlTATll COMPACTARll STRATURlLOR DE FUNDATlE
ln timpul executiei straturilor de fundatie din piatra sparta mare 63-90 si piatra sparta
amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarile si determinarile aratate
in tabelul 5 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
ln ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform ,lnstructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere
suple si semirigide", indicativ CD 3l-2002.
Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executant:
compozitia granulometrica a agregatelor;
caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optima, densitate maxima uscata);
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
Tabel 5
Nr.
crt
.
Determinarea, procedeul de verificare sau
caracteristicile care se verifica
Frecvente minime la locul
de punere in opera
Metode de verificare
conf. STAS
l lncercarea proctor modificata - l9l3/l3-83
2 Determinarea umiditatii de compactare
Minim 3 probe la o
suprafata de 2000 m2 de
strat
4606-80
3 Determinarea grosimii startului compactat
Minim 3 probe la o
suprafata de 2000 m2 de
strat
-
4
Verificarea realizarii intensitatiide
compactareQ/S
zilnic -
5
Determinarea gradului de compactare prin
determinarea greutatii volumetrice pe teren
Minim 3 puncte pentru
suprafete <2000m2 si
minim 5 puncte pentru
suprafete >2000m2 de strat
l9l3/ll5-75
l2288-85
6
Verificarea compactarii prin incercarea cu
p.s. in fata compresorului
Minim 3 incercari la o
suprafata de 2000 m2
l79-84
7
Determinarea capacitatii portante la nivelul
superior al stratului de fundatie
ln cate doua puncte situate
in profiluri transversale la
distante de max 20 m unul
de altul pentru fiecare
banda cu latimea de 4.0 m
Normativ
CD 3l-2002
6. CONDlTll TEHNlCE, REGULl Sl METODE DE VERlFlCARE
ELEMENTE GEOMETRlCE
Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterile limita la grosime poate fi maximum 20mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul
la fiecare 200 m. de strat executat sau la l500 m2 suprafata de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi 5cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazuta in proiect.
Abaterea limita la panta este de 4% in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25m.
Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de l0mm.
CONDlTll DE COMPACTARE
Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare 98%.l00% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice l-
lll.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice
admisibile care este de 250 sutimi de mm.
CARACTERlSTlClLE SUPRAFETEl STRATULUl DE FUNDATlE
Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00m lungime astfel:
ln profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu
pot fi mai mari de 9 mm.
ln profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si
nu pot fi mai mari de 5 mm.
ln cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafetei fundatiei.
7. RECEPTlA LUCRARlLOR
RECEPTlA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.
RECEPTlE FlNALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, HGR 273/94, precum si a prevederilor din prezentul
caiet de sarcini.
lMBRACAMlNTl BlTUMlNOASE lN STRAT DE UZURA Sl STRAT DE
LEGATURA
l. GENERALlTATl
Obiect &i domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase
cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum
neparafinos.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor
publice, la constructia drumurilor de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si straturilor
de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
De!inirea tipurilor de mi<turi
lmbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite, in general, din doua
straturi:
stratul superior (de uzura sau de rulare)
stratul inferior (de legatura)
ln situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur strat acesta
poarta denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de
uzura.
Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi
bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si
puse in opera mecanizat.
PREVEDERl GENERALE
Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul va trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor
prezentului caiet de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a
imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
2. MATERlALE
AGREGATE
Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate
neprelucrate si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile SR 662 si SR 667.
Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate
imbracamintilor rutiere (st. legatura si uzura) sunt urmatoarele :
Agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza :
cribluri sorturile 4 8 , 8-l6 si l6 25 ; SR 667
nisip de concasare sort 0 4
agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare
nisip natural sort 0-4, conf STAS 662
nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-l6,si l6-(25)3l conform STAS 667
Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa
tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667.
Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu
platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea
amestecarii si impurificarii agregatelor.
Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt
conform tabelului nr. l.
Tabel nr. l
Nr.
crt.
Fractiuni de agregate naturale din
amstecul total
STRAT de UZURA STRAT de LEGATURA
TlPUL MlXTURll ASFALTlCE
BAl6 BAD25
l
Filer si fractiuni din nisipuri sub
0,lmm,%
9.l3 2.7
2 Filer si fractiunea (0,l.4)mm,% Diferenta pana la l00%
3
Cribluri cu dimensiunea peste 4mm,
%
34..58 55.72
4
Pietris concasat cu dimensiunea
peste 8mm,%
- l8.34-
5
Pietris sortat cu dimensiunea peste
8 mm,%
- -
Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura
asfaltica (strat de legatura si strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul
nr.2.
Tabel nr. 2
Marimea ochiului sitei
(mm)
TlPUL MlXTURll ASFALTlCE
BAl6
BAD25
Treceri prin site cu ochiuri patrate-SR EN 933-2
25 mm - 90.l00
l6 mm - 73.90
8 mm 66.85 42.6l
4 mm 42.66 28.45
2 mm 30.55 20.35
l mm 22.42 l4.32
0.63 mm l8.35 l0.30
0.20 mm ll.25 5.20
0.l0 mm 9..l3 2.7
Nota: l.La betoanele asfaltice BAl6, BAD25, se folosesc amestecuri de nisip de concasaj si
nisip natural; procentul de nisip natural in amestec sa fie max:
-25% pentru BAl6;
-50% pentru BAD25,
La betoanele asfaltice pentru stratul de legatura BAD25 se recomanda adaugarea a 2% filer.
FlLER
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile
prevazute in STAS 539-79:
finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80%
umiditatea max 2%
coeficient de hidrofilie max. l%
Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de
la exhaustorul statiei de asfalt.
ln cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor
STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimul de particule sub 0.02mm sa fie 20 %.
Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare
pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
LlANTl
Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum in functie
de zona climatica:
bitum tip D 60/80;- zona climatica calda
bitum tip D80/l00 zona climatica rece conform AND 537/97
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.3.
Tabelul 3
Caracteristici
Conditii de admisibilitate
Mod de verificare
conform STAS
D 60/80 D 80/l00
Penetratie la 250C mm 60.80 80-l00 42-68
Punct de inmuiere 0C 49.55 44-49 60-69
Ductibilitate cm min: la 50C >4 >5 SR 6l-97
- la 250C >l00 >l00 -
Punctul de rupere Fraas, C < -l3 < -l5 STAS ll3-74
Punctul de inflamare Marcusson, C > 250 >250 STAS 5489-80
Solubilitare in solenti organici, % > 99 > 99 STAS ll5-80
Continutul de parafina, % < 2 < 2 STAS 8099-74
Densitatea la l5C, gr/cm3 > 0,995 > 0,992 STAS 35-8l
lndexul de instabilitate coloidala < 0,5 0,5 lnstructiuni tehnice N.
52l/R elaborate de
AND
Aderenta la agregate > 80 > 80 STAS l0969/3-83
TFOT lnstructiuni tehnice N.
535 elaborate de AND
Pierderi de masa, % < 0,80 < 0,80
Penetrare reziduala, % > 50 > 47
Cresterea punctului de inmuiere, C < l0 < 9
Ductibilitate reziduala la 25C, cm > 50 > 75
RTFOT lnstructiuni tehnice N.
536 elaborate de AND
Pierderi de masa, C < 0,90 < 0,90
Penetrare reziduala, % > 50 > 47
Cresterea punctului de inmuiere, C < l0 < 9
Ductibilitate reziduala la 25C, cm > 50 > 75
ln functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va
stabili necesitatea aditivarii bitumului. ln cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga
cu acordul lnginerului, aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului.
Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de
uzura, strat de legatura) trebuie sa fie de: min. 80% .
3. CONDlTll TEHNlCE
TlPURl DE MlXTURl ASFALTlCE
Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de legatura)
si materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4
Tabelul 4
Nr.
crt.
TlPUL MlXTURll ASFALTlCE AGREGATE NATURALE UTlLlZATE
l Betoane asfaltice bogate in criblura
Criblura : sort 4-8, 8-l6, l6-25;
Nisip de concasare sort 0-4;
Nisip natural sort 0-4;
Filer
2 Beton asfaltic deschis cu criblura Criblura : sort 4-8, 8-l6, l6-25;
Nisip de concasare sort 0-4;
Nisip natural sort 0-4;
Filer
3 Beton asfaltic deschis cu pietris concasat
Pietris concasat : sort 4-8, 8-l6, l6-25;
Nisip de concasare sort 0-4;
Nisip natural sort 0-4;
Filer
4 Beton asfaltic deschis cu pietris sortat
Pietris : sort 4-8, 8-l6, l6-25;
Nisip de concasare sort 0-4;
Nisip natural sort 0-4;
Filer
Elemente geometrice
Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS l339,
tinand cont si de prevederile SR l74-l.
Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca
conditiile din tabelul 5.
Tabelul 5
Nr.
crt.
Elemente geometrice
Conditii de
admisibilitate
Abateri limita locale admise
la elementele geometrice
l.
Grosimea minima a stratului compactat,
cm, min:
Strat de uzura cu bitum modificat, bitum
aditivat, bitum
Strat de legatura:
cu criblura
cu pietris concasat sau pietris sortat
4.0
4.0
5.0
- max. l0% in minus fata de
grosimea prevazuta in
proiect, pentru fiecare strat
- abaterile in plus nu
constituie motiv de
respingere a lucrarii
2. Latimea partii carosabile Conform STAS 2900 50 mm
3.
Profil transversal:
Drumuri
ln aliniament
ln curbe si zone aferente
Cazuri speciale
sub forma de acoperis
conform STAS 863
panta unica
5,0 mm, fata de cotele
profilului adoptat
4.
Profil longitudinal:
Declivitate, %, max
Drumuri
Betoane asfaltice bogate in criblura
Beton asfaltic cu pietris concasat
6,0
6,0
5,0 mm fata de cotele
profilului proiectat, cu
conditia respectarii pasului
de proiectare adoptat
COMPOZlTlA MlXTURlLOR ASFALTlCE
Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se
stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea
conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un
laborator autorizat.
Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile
efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii lnginerului.
Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:
1 stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a
fiecarui material component;
1 proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum corespunzator
tipului de mixtura asfaltica studiat;
1 determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall conform
STAS
1 alegerea amesteculului cu dozajul optim de bitum.
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, lnginerul, daca nu are
obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor.
Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. l.
Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in
limite date in tabelul nr 2.
Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS
l338/l si STAS l338/2 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul nr 6 pentru
imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de baza).
Tabel 6
Nr.
crt
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Continutul de liant din
masa mixturii asfaltice
%
Clasa tehnica a
drumului
l Strat de uzura BAl6 6.5..7.5 lV..V
BAD25 4.0..5.0 l..V
2 Strat de legatura BADPC25,BADPC25a 4.0..5.0 lll..V
BADPS25,BADPS25a 4.0..5.0 lV..V
Raportul filer: liant recomandat pentru lmbracamintile bituminoase strat de legatura si strat
de uzura este conform tabel 7.
Tabelul 7
Nr.
Crt.
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer :liant
( recomandat)
l Strat de uzura Betoane asfaltice bogate in criblura :
-cu dim.max.granula de l6mm
l.3..l.8
2 Strat de legatura Betoane asfaltice deschise BAD25,
BADPC3l, BADPS3l
0.5..l.4
Caracteristicile fizico - mecanice ale mixturilor asfaltice
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul
studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele nr. 8 si
nr. 9.
Tabelul 8
Nr.
Crt.
Tipul mixturii
asfaltice
Tipul
Bitumului
Clasa
tehnica
a
drumului
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall
Stabilitat
ea
(S)la600
C,
lndice de
curgere
(l),
mm
Raport
S/l,
KN/mm
Densita
te
aparent
a,
min.,kg/
m3
Absorbt
ie de
apa ,%
vol.
l
BAl6
D 60/80
D 60/80a
ll 8.5 l.5...3.5
2.4...5.
6
2300 2...5
lll 7.5 l.5...4.0
l.8...5.
0
lV...V 6.5 l.5...4.5
l.4...4.
3
D80/l00
D80/l00a
ll 8.0 l.5...4.0
2.0...5.
3
lll 7.0 l.5...4.0
l.7...4.
6
lV...V 6.0 l.5...4.5
l.3...4.
0
2
BAD 25
BAD 25a
D 60/80
D 60/80a
l.V 5.0 l.5.4.5
l.l.
3.3
2250 2.5
D80/l00
D80/l00a
l.V 4.5 l.5.4.5
l.0.
3.0
3
BADPC 25
BADPC 25 a
D 60/80
D 60/80a
lll.V 4.5 l.5.4.5
l.0.
3.0
2250 2.5
D80/l00
D80/l00a
lll.V 4.0 l.5.4.5
0.9.
2.6
4
BADPS25
BADPS25a
D 60/80
D 60/80a
lV.V 4.5 l.5.4.5
l.0.
3.0
2250 2.5
D80/l00
D80/l00a
lV.V 4.0 l.5.4.5
0.9.
2.6
Tabelul 9
Nr.
crt
Caracteristica
Tipul mixturii asfaltice
BAl6,
BAD25, BAD25A,
BADPC25, BADPC25A,
BADPS 25,BADPS25A
l
Caracteristici pe cilindri confectionati la presa
de compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giratii, %,max. 5.0 -
- Volum de goluri la l20 de giratii, %,max. - 9.5
2
Rezistenta la deformatii permanente:
Fluaj dinamic la 40C si l800 pulsuri, l0-4
mm,max. 7600 -
3
Modulul de elasticitate la l5C, Mpa,min:
-zona climaterica calda 4200 3600
-zona climaterica rece 3600 3000
4
Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri
pana la fisurare la l5C,min.
- 4xl0-5
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall
din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate
de la malaxor sau de la asternere sau carote, dupa executie).
Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii
preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR
l74-l si Normelor tehnice specifice in vigoare.
Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de
0.3%
Exemplu:
continutul optim de bitum = 5%;
limita inferioara = 5% - 0,3% = 4,7 %;
limita superioara = 5% + 0,3% = 5,3%.
4. CARACTERlSTlClLE lMBRACAMlNTll BlTUMlNOASE GATA EXECUTATE
lmbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului
caiet de sarcini si anume:
gradul de compactare
uniformitatea suprafetei
rugozitatea suprafetei
Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de laborator pe
carote sau prin masuratori in situ conform SR l74-2.
Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in
cadrul determinarilor de laborator conform STAS l338/l si STAS l338-2. Densitatea
aparenta si gradul de compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ.
Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. l0.
Tabel nr.l0
Tipul mixturii asfaltice
Densitatea aparenta
kg/mc
Absorbtie de apa %
Gradul de compactare
min%
BAl6
2250 2..6 96
BAD25
BADPC3l
BADPS3l
2200 3..8 96
Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana
conform SR l74-2 sau cu alte dispozitive adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt
urmatoarele:
max. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica l
max. 4 mm pentru drumuri clasa tehnica ll
max. 5 mm pentru drumuri clasa tehnica lll-lV
Rugozitatatea suprafetei
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor
bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda lnaltimii de nisip sunt conform cu
prevederile SR l74-l-2002.
5. EXECUTlA LUCRARlLOR
Acceptarea Utilajului
Antreprenorul supune acceptarii lnginerului lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea
lucrarilor.
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si
aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.
Statia de preparare a mi<turilor
Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa
permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de
Caietul de sarcini.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii
componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.
Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
Precizia de dozare masica pentru fiecare component
Curgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de cursa
Aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca l% din masa de material
vehiculat intr-un interval de 24h.
Stocarea &i incal8irea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror
capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in
prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara,
evitand orice supraincalzire cat de mica.
Stocarea &i do8area !ilerului de aport
Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu
dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a
doza filerul conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini.
Do8area a9re9atelor
Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele
potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere.
Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in
valoare absoluta, conform STAS 7970 si SR l74-2 sunt:
5 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea
peste 0,63 mm;
4 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni
cuprinse intre 0,2.0,63 mm;
3 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni
cuprinse intre 0,09.0,2 mm;
2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni sub
0,09 mm);
Incal8irea &i u&carea a9re9atelor
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice
corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii
constante.
Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze
arderea liantului.
lnjectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
1 sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul
uscatorului ;
1 temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie l90 0C pentru agregate si
l70 0C pentru liant.
Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica
sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu ajutorul sistemului de dirijare
si conditionare higrotermica
valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa in
intervalul l65 l90 0C
continutul de apa al agregatelor din uscator trebuie sa fie < 0.5%
Desprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90%
sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de
mediu.
Do8area liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si
dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric.
Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin procente
de masa in valoare absoluta sunt: 0,3 %.
Stocarea a9re9atelor
Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele
destinate santierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme
amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.
Mala<area
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a
produce mixturi asfaltice omogene. Daca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie
prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie
Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte :
buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma
viteza unghiulara si periferica a paletelor
unghiul de inclinare al paletelor ;
raza de dispunere a paletelor
gradul de uzura al paletelor
sincronizarea arborilor
capacitatea nominala a malaxorului
starea cuvei
Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele
in vigoare.
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata
timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.
Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va
stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.
Stocarea &i incarcarea mi<turilor
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul
limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.
0abricarea
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in
statii automate de asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor
asfaltice sau pentru producerea continua a m.a.).
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si
se va urmari vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod
convenabil.
Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse
intre urmatoarele valori:
l60` C la l80` C pentru mixturi cu bitum 60/80;
l55` C la l70` C pentru mixturi cu bitum 80/l00;
l50` C la l60` C pentru mixturi cu bitum l00/l20.
Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea
mixturii, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.
Re9larea &tatiei de preparare a mi<turilor a&!altice
Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin lnginerul lucrarii, Antreprenorul trece la
operatiuni de reglare si etalonare:
a debitului dozatoarelor pentru agregate;
a debitului pompelor pentru liant;
a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune
functionari a malaxorului.
Autorizatia de punere in exploatare va fi data de lnginer dupa ce va constata ca debitele
fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.
Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase,
antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna
aprobarii lnginerului.
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a
personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea
autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.
Controlul !abricatiei
Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse
incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in
cazul lipsei de dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in
tabelul nr. ll.
Prevederile indicate in tabelul nr. ll nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie
cu dispozitive de control de blocare.
Tabelul ll
Faza de
executie
Natura controlului sau a
incercarii
Categoria
x)
controlului
Frecventa controlului
sau a incercarii
A B C
Studiu
Studiul compozitiei x
Pentru fiecare tip de
produs
Controlul reglajului statiei de
asfalt inclusiv stabilirea
duratei de malaxare
x
lnaintea inceperii
fabricatiei fiecarui tip de
produs
Determinarea continutului de
bitum si filer
x Zilnic
Granulometria amestecului x Zilnic
Temperatura agregatelor
minerale, a bitumului si a
mixturii la iesirea din malaxor
x Permanent
Stabilitatea la 60 0 C x Unul la fiecare 400 to
lndicele de curgere. Fluaj x Unul la fiecare 400 to
Densitatea aparenta x Unul la fiecare 400 to
Absorbtia de apa x Unul la fiecare 400 to
x)
A lncercari preliminare de informare
B Controlul de calitate
C Controlul de receptie
6. MODUL DE PUNERE lN OPERA
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu
bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorina, pacura, etc.) este interzisa.
Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de
functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat
sa nu avem intreruperi.
Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea
incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.
Lucrari pre9atitoare
Pregatirea stratului suport
lnainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul,
apoi se curata si se amorseaza .ln acest scop se procedeaza in felul urmator:
se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie;
se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare;
se remediaza defectiunile existente, conform reglementarilor in vigoare si se rezolva
problemele privind drenarea apelor ;
se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogrederelor
si prin maturarea mecanica a partii carosabile;
se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa.
AMORSAREA
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport
cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza
mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea
uniformitatii si a dozajelor prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele
cazuri:
strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai
mare de trei zile de la executia stratului de legatura.
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.
ln functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum
pur.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea
asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de l00 m, in film continuu.
Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.
ASTERNEREA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor
capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile
fixate.
ln vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte
urmatoarele:
temperatura mixturii asfaltice la asternere;
grosimea constanta a stratului asternut;
parametrii geometrici ai stratului depus (inaltime, latime) trebuie respectati conform
documentatiei de executie
senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca
inainte de inceperea lucrului
incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie, dar nu mod excesiv ( l5-30 min.
inainte de inceperea turnarii).
trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material, deoarece grinda
nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei .
Temperatura de a&ternere
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +l0`C,
in perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,
temperaturile conform tabelului nr. l2.
Tabel l2
Tipul
liantului
Temperatura mixturii
asfaltice la asternere, `C
Temperaturile minime la compactare in `C
lnceput Sfarsit
D60/80 l45 l40 ll0
D80/l00 l40 l35 l00
Dl00/l20 l35 l30 l00
Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.
Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a
obtine compactarea optima.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul l2 vor fi
refuzate.
Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. ln
acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca
urmare a unei pene.
3ro&imea &tratului de a&ternere
Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie
ln cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia
la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui
strat de egalizare din mixtura asfaltica , fie prin frezare.
Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea
volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii
asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie .
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:
stratul de uzura intr-o singura asternere;
stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de
grosimile de asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin
caietul de sarcini.
)unerea in opera
Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul
caiet de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare finisoare prevazute cu
palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea
unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.
Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil,
Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor
longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la
statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa
asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de
material proaspat depus cu lopata, in fata esalonului de asternere.
ln buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a
se evita o raspandire neuniforma a materialului.
Ro&turi lon9itudinale &i tran&ver&ale
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului
longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de
legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu
liant hidraulic.
Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel
incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de
bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de
cca. 50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de
realizarea benzii noi.
COMPACTAREA
Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de
goluri continut in masa materialului pus in opera.
La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice
si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.
Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de lnginerul lucrarii dupa
incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune lnginerului spre aprobare:
sarcina fiecarui utilaj;
planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil
constant, in fiecare punct al stratului;
viteza de mers a fiecarui utilaj;
presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul
precedent.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, se determina, la inceputul lucrarilor, pe
un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in
functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului.
Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea
respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia
curenta.
Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din
masuratorile efectuate un grad de compactare l00% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor
trebui sa aibe o compactitate inferioara valorii de 95%. Numarul atelierelor de compactare se
va stabili in functie de numarul punctelor de asternere.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina
valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare
(deflexiuni caracteristice).
Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu
rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul
drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca l5-20 cm,
continuand progresiv, pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea
ruloului.
Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce
doar l5-20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge
sa calce cca l5-20 cm pe asfaltul vechi.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea
imbracamintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe
suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de
compactare este alcatuit din :
compactor cu pneuri de l60 KN si compactor cu rulouri netede de l20 KN
compactor cu rulouri netede de l20 KN
ln tabelul nr. l3 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de
compactare minim necesar.
Tabel nr. l3
ATELlER DE COMPACTARE
A B
TlPUL STRATULUl
COMPACTOR CU
PNEURl l60 KN
COMPACTOR CU
RULOURl NETEDE
l20KN
COMPACTOR CU
RULOURl NETEDE
l20KN
NR. TRECERl
STRAT DE UZURA l0 4 l2
STRAT DE
LEGATURA
l2 4 l4
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata
sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.
Tratarea &upra!etei
Dupa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor
suprafetei prin raspandire de 2.3 kg/mp nisip sort 0.3,l5 mm bitumat cu 2.3% bitum prin
cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice rugoase.
Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj.
Pentru sectoarele ce se executa dupa l octombrie, sau executate inainte de aceasta data, in
zone umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea
lnginerului pe baza constatarilor pe teren,inchiderea suprafetei prin badijonare.
Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu
60% bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata
nealcalina) si raspandire de nisip sort 0.3 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub
0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos:
1 stropire cu bitum 0,5 kg/mp
1 raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 3.5 kg/mp
1 stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8.l kg/mp
1 raspandire nisip 3.5 kg/mp
lnchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la l5 % continut de
bitum cu aceeasi cantitate de nisip.
lnchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu
agregate mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.
7. REGULUl Sl METODE DE VERlFlCARE A CALlTATll
CONTROLUL CALlTATll MATERlALELOR lNAlNTE DE ANROBARE
Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se
verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in
prezentul caiet de sarcini.
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:
$itum
penetratia la 25 oC STAS 42-68
punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-69;
ductilitatea la 25C, SR 6l, AR 754( ptr. drumuri cls. th. l si ll )
Criblura
natura mineralogica (examinare vizuala);
granulozitatea STAS 730, SR 667
forma granulelor STAS 4606-80;
determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89;SR 667
)ietri&
natura mineralogica (examinare vizuala);
granulozitatea STAS 730, SR 662
forma granulelor STAS 730, SR 662
parte levigabila STAS 4606-80;
Ni&ip natural
natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80;
granulozitatea STAS 4606-80;STAS 730; SR 662:
parte levigabila STAS 4606-80;
continut de impuritati corpuri straine;
humus STAS 4606-80;
mica libera;
echivalent de nisip STAS 730-89;
Ni&ip de conca&aA
natura petrografica si mineralogica:
1 STAS 6200/4-8l (pentru roca);
1 STAS 9ll0-87 (pentru produse);
granulozitatea:
1 STAS 730-89;
1 STAS 4606-80;
continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,l5 mm) STAS 4606-80
continut de impuritati corpuri straine STAS 4606-80;
coeficient de activitate STAS 730-89;
0iler
continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-72
umiditate STAS 539-79;
granulozitate STAS 539-79;
coeficient de hidrofolie STAS 539-79.
Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice
inclusiv a rezistentelor la compresiune la 22C si 50C, reducerea rezistentei la compresiune
in apa dupa 28 de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.
Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer,
amestecuri etc).
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, lnginerul, daca nu are
obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui
tronson experimental folosind formula reteta propusa de Antreprenor.
Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii
preliminare spre aprobarea lnginerului.
Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul lnginerului.
CONTROLUL CALlTATll STRATULUl BlTUMlNOS DUPA EXECUTlE
Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode
nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu
gamadensimetrul sau prin prelevarea de carote - o placa de min. (40x40) cm sau carote
cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m
2
de suprafata executata).
Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la
aproximativ lm de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul
Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului
executat.
lmbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca
conditiile din Tabelul l4.
Caracteri&ticile &upra!etei imbracamintei bituminoa&e
Tabelul l4
Nr.
crt.
Caracteristica
Conditii de
admisibilitate
Metoda de incercare
l.
Planeitatea in profil longitudinal
lndice de planeitate, lRl, m/km:
drumuri de clasa tehnica l-ll
drumuri de clasa tehnica lll
drumuri de clasa tehnica lV
drumuri de clasa tehnica V
Reglementari tehnice in
vigoare privind
masuratori cu analizorul
de profil longitudinal
(APL)
< 2,5
< 3,5
< 4,5
< 5,5
2.
Uniformitatea in profil longitudinal.
Denivelari admisibile masurate sub
Dreptarul de 3 m, mm
drumuri de clasa tehnica l si
strazi de categoria tehnica l.lll
drumuri de clasa tehnica ll si
strazi de categoria tehnica lV
drumuri de cls. tehnica lll-V
SR l74-2/97
< 3,0
< 4,0
< 5,0
3.
Rugozitatea
- Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati
SRT:
drumuri de clasa tehnica l-ll
drumuri de clasa tehnica lll
drumuri de clasa tehnica lV-V
> 80
> 70
> 60
STAS 8849
- Rugozitatea geometrica, HS, mm:
drumuri de clasa tehnica l-ll
drumuri de clasa tehnica lll
drumuri de clasa tehnica lV-V
> 0,7
> 0,6
> 0,55
STAS 8849
- Coeficientul de frecare (GT):
drumuri de clasa tehnica l-ll
drumuri de clasa tehnica lll-V
> 0,95
> 0,7
Reglementari tehnice in
vigoare cu aparatul de
masura
Grip Tester
4. Omogeneitate. Aspectul suprafetei
Aspect fara degradari
sub forma de exces de
bitum, fisuri, zone
poroase, deschise,
slefuite.
Vizual
Nota: Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate
lRl, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de
beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o
mentiune speciala.
lncercarile se efectueaza conform STAS l338/l si STAS l338/2 de catre laboratorul
antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in:
masurarea grosimii stratului;
determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;
determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici
fizico-mecanice, lB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii.
Verificarea elementelor geometrice ale stratului si uniformitatii suprafetei se face conform SR
l74-2.
8. CONTROLUL PUNERll lN OPERA
CONTROLUL COMPACTARll
Autocontrolul compactarii
ln cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.
utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune
continua si regulata;
elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul
compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
lnginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile
pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
CONTROLUL OCAZlONAL DE COMPACTARE
Pe parcursul executiei lucrarilor, lnginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru
a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca
urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
ln cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta
prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, lnginerul impune noi incercari
de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt
hotarate.
Re9larea nivelmentului
Atunci cand se prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei,
verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de
lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre
profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de lnginer.
Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:
+/- l,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.
CONTROLUL DENlVELARlLOR
Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la:
Veri!icarea elementelor 9eometrice &i a re9ularitatii &upra!etei imbracamintei prin:
verificarea cotelor profilului longitudinal,
verificarea latimii imbracmintei drumului , aceasta facindu-se la distanta de max. 50 m.
verificarea regularitatii suprafetei;
in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana
in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu sablonul
avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei.
Ru9o8itatea &tratului de u8ura
Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi
respectate valorile minime prevazute in STAS 8849/87.
0recventa controalelor
Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. l5.
Tabelul l5
Faza de
executie
Natura controlului sau a
incercarii
Categoria de control Frecventa controlului
A B C
Executarea
lucrarilor
Temperatura de asternere X Permanent
Etalonarea atelierului de
compactare
X La inceputul executiei
lucrarilor apoi un control
ocazional de comp.
neconforma
Controlul ocazional de
compactare prin carotare
X X O carota la fiecare 250 ml
drum
Controlul
profilelor
Reglajul de suprafata :
Controlul cantitatii medii
asternute
X X ln fiecare zi la sfarsit de
santier
Reglarea nivelmentului X ln fiecare punct indicat de
lnginer
Controlul denivelarilor x ln fiecare punct indicat de
lnginer
A incercari preliminare de informare;
B controlul calitatii;
C controlul de receptie.
9. RECEPTlA LUCRARlLOR
RECEPTlA LA TERMlNAREA LUCRARlLOR
Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG
273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in
doua etape la terminarea lucrarilor finala, la expirarea perioadei de garantie).
Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile
tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de
catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte).
ln urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.
RECEPTlE FlNALA
Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu
prevederile legale in vigoare HG 273/94 si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
DlSPOZlTlVE DE SCURGERE Sl EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA
l.GENERALlTATl
OBlECT Sl DOMENlUL DE APLlCARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea
apelor de suprafata si anume:
santuri la marginea platformei
santuri de garda
rigole la marginea platformei
rigole la bordura trotuarului
rigole de acostament
casiuri
lucrari de canalizare
canale de evacuare
puturi absorbante
Cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si
controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de
executie.
ln prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:
podurile si podetele
lucrari de amenajare si corectare a torentilor
lucrari de canalizare pentru ape pluviale si de suprafata
Prevederi generale
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din aplicare.
ln cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
2. NATURA Sl CALlTATEA MATERlALELOR FOLOSlTE
MATERlALE PENTRU MORTARE Sl BETOANE
Cimenturi
Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in
Romania.
La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment,
care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:
ciment fara adaos tip l conform SREN 388-96
ciment cu adaos tip ll/A; ll/B; lll/A; lllB conform SR l500-96
ciment cu zgura tip H l, H llC conform SR 30ll-96
Domeniul de aplicare al acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare
saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este
aratat in tabelul nr. l conform NE 0l2-99 pentru mortare de ciment.
Tabel l
Nr.
crt.
Conditiile de executie sau
caracteristicile elementelor
Clasa
betonului
Tipul de beton
Tipul de ciment
l 42.5
42.5 R
llA 32.5
32.5 R
llB 32.5
32.5 R
H ll/A-S
32.5
l Elemente sau constructii cu gropi
mai mici de l.5m
C l2/l5
Cl6/20-
C25/30
Oricare
Oricare
utilizat utilizat utilizat
2 Elemente sau constr.masive
avind gros. egala sau mai mare
de l.5m
C l2/l5 Oricare
Oricare
utilizat utilizat utilizat
3 Elemente de constructii din
betoane superioare
C 30/37 Armat
utilizat utilizat utilizat
Tabel 2
Nr.
crt.
Tipul de mortar Tipul de ciment indicat a se utiliza
l Mortar de zidarie sau tencuiala de marca 50 lll A 32.5
2 ldem de marca l00 lV A 32.5; 32.5R
3 Mortare de completarea rosturilor dintre
elementele prefabricate
ll A 32.5; 32.5R
ll B 32.5; 32.5R
Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr. 3 si 4.
Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza
cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini
speciale in functie de lucrare.
Tabel 3
Clasa
Rezistenta la compresiune N/mm
2
Rezistenta initiala
Rezistenta standard
28 zile
2 zile 7 zile
32.5 - l6
32.5 52.5
32.5 R l0 -
42.5 l0 -
42.5 62.5
42.5 R 20 -
52.5 20 -
52.5 -
52.5 R 30 -
Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor respective.
ln timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a
manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri
straine.
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate.
Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data livrarii de catre
producator.
Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat timp mai indelungat
decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii
respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator .
Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.
Controlul calitatii cimenturilor de catre Executant se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr. 23.
A9re9ate
Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:
agregate naturale nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
balast pentru betoane 0-3l sau 0-7l mm
agregate concasate nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau
la inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului
folosit la prepararea betonului sau mortarului.
Nisipul tebuie sa fie aspru la pipait.
Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriprii speciale.
Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 4.
Tabel nr.4
Clasa de rezistenta
Timpul initial de priza
(mm)
Stabilitate
(mm)
32.5
60 l0
32.5 R
42.5
42.5 R
52.5
60 l0
52.5 R
Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile
din tabel 5.
Tabel 5
Denumirea impuritatii Conditii de admisibilitate
Nisip natural sau de
concasaj
Pietris sau piatra sparta
Corpuri straine resturi animale sau vegetale,
pacura, uleiuri
Nu se admit Nu se admit
Pelicula de argila sau alt material aderent pe
granulele agregatelor
Nu se admit Nu se admit
Mica, % max l% -
Carbune, % max 0,5 -
Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu Galbena Galbena
Argila in bucati %, max l% 0,25
Parti levigabile %, max 2% l
Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit
Observatii: ln cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si
pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.
Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate
indicate in tabelul 6.
Tabel 6
Caracteristici fizico-mecanice Conditii de admisibilitate
Densitatea aparenta, kg/mc, min l.800
Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min l.200
Porozitate totala pentru piatra sparta %, max 2
Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max 2
Volum de goluri in stare afanata pentru:
- nisip, % max 40
- pietris, % max 45
- piatra sparta, % max 55
Rezistent la strivire %
- in stare saturata, min 60
- in stare uscata, max l5
Coeficient de inmuiere dupa saturare, min 0,80
Rezistanta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau
cilindri in stare saturata N/mmp, min
90
Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea procentuala
fata de masa initiala, % max
l0
Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul de
granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa
depaseasca l0%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie
sa depaseasca l,5 d max.
Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.
ln cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile
din tabelul 8.
Tabel 7
Sortul de nisip Treceri, in % , prin sita sau ciur de:
0,2 0,5 l 2 3,l5 7,0
0-3 min 5 - 35 - 90 -
max 30 - 75 - l00 -
Tabel 8
Balastul pentru betoane Treceri, in % , prin sita sau ciur de:
3,l5 5 l6 20 D max
0-3l min 20 - 55 - 80
max 50 - 85 - l00
0-7l min l0 - 35 - 80
max 30 - 65 - l00
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care
sa le fereasca de impurificare.
Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr. l9.
Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau
din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute
in tabelul 9 conform STAS 790-84.
Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de
catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.
ln timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice,
uleiuri vegetale, argile, etc.
Tabel 9
Caracteristici chimice si fizice Conditii de admisibilitate
Continutul total de saruri gr/l max 4
Sulfati gr. SO42 / litru max 2
Substante organice max 0,5
Cloruri gr. CL/litru max 0,5
Azotati gr. NO3/dm3 max 0,5
Magneziu gr. Mg2/dm3 max 0,5
Materii in suspensie gr max 3
OTEL BETON
Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat
realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu
profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca
conditiile tehnice prevazute in STAS 438/l-89.
La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.
Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.
Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate.
Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale susceptibile de a antrena umiditatea.
Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un
element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.
Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.
MATERlALE PENTRU PEREURl Sl ZlDARll DE PlATRA BRUTA Sl BOLOVANl
Ni&ip pentru pereuri u&cate
Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa
aiba continut de fractiuni sub 0,09 mm de max l2 %.
Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.
)iatra bruta pentru pereuri &i 8idarii
Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de
degradare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogena in ce priveste culoarea si
compozitia mineralogica, sa aibe o structura compacta.
Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul l0.
Tabel l0
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp min
Rezistenta la inghet-dezghet:
80
-coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max 0,3
-coeficient de inmuiere pe epruvete % max 25
Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul ll.
Tabel ll
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Forma Neregulata, apropiata de un trunchi de piatra sau o
pana
lnaltimea, mm l40.l80
Dimensiunile bazei, mm lungime
- latime
Egala sau mai mare ca inaltimea
80.l50
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max l5
Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand
dimensiunea minima de cel putin l00 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.
Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete
aproximativ paralele.
Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aibe o fata vazuta destul de
mare, cu muchiile de cel putin l5 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult
de l dimensiunea celei mai mari.
BOLOVANl PENTRU PEREURl Sl ZlDARll
Bolovanii de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si
compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de
clivaj.
Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:
rezistenta la sfaramare prin compresiune min. 60%
rezistenta la uzura cu masina Deval min. ll
Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul l2
Tabel l2
Dimensiuni Conditii de admisibilitate
Lungime, latime a fetei , mm 80.l40
lnaltime l20.l60
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa max l5
Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80.200 mm.
MATERlALE Sl TUBURl PENTRU DRENURl
Materiale pentru !iltre
Ca material drenant se foloseste balastul 0-7l mm care trebuie sa aibe un echivalent de
nisip (En) superior lui 40.
Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, resturi organice.
Trebuie sa aibe o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre
terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie sa se
supuna regulei filtrelor lui TERZAGHl: D l5 > 40 85
Unde:
D l5 dimensiunea ciurului care lasa sa treaca l5% din materialul filtrat
D 85 dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 85% sin materialele filtrelor
Pietris ciuruit 7-40 mm conform STAS 662-89 asezat in zona tubului perforat al drenului de
adancime.
Ca filtru invers se foloseste geotextil.
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor "Normelor tehnice privind
utilizarea geotextilelor" aprobat de lCCPDC indicativ C 227-88.
Tuburi pentru drenuri
Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:
tuburi rigide de policlorura de vinil (PVC) STAS 6675/2-92.
tuburi de polietilena (PE) STAS l06l7/2-84
tuburi ondulate riflate perforate din PE N.l. 8500-80 tip lPMP Buzau
Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul nr l3
Tabel l3
Dimensiuni STAS 6675/2-86 STAS l06l7/2-84 Nl 8500-80 lPMP
Buzau
Tub PVC rigid Tub PR rigid Tub PVC
Diametrul ext mm 75 ll0.0 75 ll0.0 65.0 80.5
Grosimea nominala mm 3.6 5.3 4.3 6.3 0.6 0.7
Lungimea ml 6.0 6.0 5-l2 5-l2 l40 l70
Greutatea kg/ml l.l220 2.6l0 0.972 2.080 0.220 0.325
Suprafata activa cmp/ml 24-45 neperforat 24:45 neperforat 24:45 24:45
Tuburile riflate din PVC (Nl 8500-80 tip Buzau) de 80.5 mm se folosesc la drenuri sapate si
la drenuri tubate, invelite in geotextil.
Tuburile rigide perforate PVC sau PE de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate.
Tuburi neperforate din PE sau PVC de ll0 mm folosesc la:
intrari si iesiri din caminele drenurilor
la cap de dren
la cap de aerisire
intre chesoane pentru evacuarea apelor
Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile l,0 x 5,0 mm sau l,5 x 8,0 mm trebuie sa fie
intr-un numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp
pe ml de tub.
Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu
sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa D = 200 mm si lungime de l,00 m conform STAS
8l6-80 tabel l5.
GEOTEXTlL
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor din "Normele tehnice privind
utilizarea geotextilelor aprobate de lCCPDC indicativ C 227-88.
Se va accepta materialul care prezinta defecte de cal mult l0% din suprafata. Zonele cu
defecte se vor inlatura la punerea in opera.
MATERlALE PENTRU CANALlZARl
Tuburi pre!abricate din beton &implu
Pentru canalizarea cu scurgere libera se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu
sectiune circulara cu cep si buza cu mufa, cu talpa sau fara talpa, cu diverse diametre
conform STAS 8l6-80 aratate in tabelele l4 si l5.
Folosirea tipului de tub cu cep si buza sau cu mufa, pentru imbinari umede sau uscate, cu
talpa sau fara talpa se va face in functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului
de sarcini speciale.
Tabel l4
Tuburi circulare fara talpa cu mufa pentru imbinari
umede si uscate
Tuburi circulare cu talpa cu mufa pentru
imbinari umede si uscate
Diametru D Abatere la
perpendic a
suprafetei
frontale pe
axe
lungim
ea
grosime
a
Diametru D Abatere
la
perpend
ic a
suprafet
ei
frontale
pe axe
Lungime
a
grosime
a
nominal Abater
e limita
nomin
al
Abater
e limita
200 3 3 l000
l250
l500
2000
2500
26 - - -
l000
2500
-
300 4 4 36 300 4 4 45
400 4 4 42 400 4 4 50
500 5 5 50 500 5 5 58
600 6 6 58 - - - -
Tabel l5
Tuburi circulare fara talpa cu cep si buza Tuburi circulare cu talpa cu cep si buza
Diametru D Abatere la
perpendic
a
suprafetei
frontale
pe axe
lungim
ea
grosim
ea
Diametru D Abatere la
perpendic a
suprafetei
frontale pe
axe
Lungi
mea
nominal Abatere
limita
nomin
al
Abat
ere
limita
200 3 3
l000
26 200 3 3
l000
226 ll60
300 4 4 36 300 4 4 336 2240
400 4 4 42 400 4 4 442 3320
500 5 5 50 500 5 5 550 4400
600 6 6 58 450
Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 8l6-80 cu
diametrul de 500 mm si 250 mm specificate in tabelul l6
Tabel l6
Specificatia tubului Diametrul
interior
lungimea Grosimea STAS 8l6-80
Tub interior la care se racordeaza
canalul
500 l085 60 Fig. l9
Tub superior 500 700
900
l000
60
Fig. 20
Tub racord 200 - 62 Fig. 2l
Cot cu mufa 200 3l5 62 Fig. l2-l4
Toate dimensiunile sunt in mm
Pentru caminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de l000 si 800 mm
conform STAS 8l6-80 precizate in tabelul l7.
Tabel l7
Specificatia tubului Diametrul lungimea Grosimea STAS 8l6-80
Tubul la partea superioara l000 l000 l40 Fig. 22
Tubul de la partea superioara l000 l000 l20 Fig. 23
Tub racord 800
l000
500 l20 Fig. 24
Toate dimensiunile sunt in mm.
Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau
necarosabile si gratare de scurgere din tipurile prevazute in STAS 2308-8l, respectiv 3272-
80, conform precizarilor din caietul de sarcini speciale.
Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de beton
neclivisit.
Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aibe defecte.
Pe suprafata exteriaora se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au
influenta asupra calitatii, astfel ca la lovirea cu ciocanul de max 200 g sa obtinem un sunet
clar, nedogit.
Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul nr.l7 privind
valoarea medie a pierderilor de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale nu
trebuie sa difere de medie cu mai mult de 30%.
Tabel l8
Diametrul nominal
D mm
Pierderea de apa la presiunea de 5 m (H2O)
CMC/M lungimea (la tuburi intregi)
max
CMC/DM2 suprafata de incercare
200
300
400
500
600
l20
l60
2l0
270
300
l.9
l.7
l.6
l.5
l.5
Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conf STAS 8l6-80, va fi de max. 6%.
Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburi de proba, avand o vechime de 28 zile,
incercate conform prevederilor STAS 8l6-80 trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul
l9.
ln cazul in care prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul de calasa ll
A; ll B 32.5, agregatele vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS l667-76, iar
betonul trebuie sa aibe cel putin clasa C l6/20.
Tabel l9
Diametre nominale Dmm lncarcarea minima P, N/m
200
300
400
500
600
27000
30000
32000
35000
38000
Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri.
Se interzice cu desavarsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor
agatate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu carlige la capetele tubului, ciocnirea
tuburilor intre ele sau de alte obiecte.
Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului cu mufa (in cazul tuburilor cu
mufa), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazame de lemn.
Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de depozitare.
La transport tuburile se aseaza pe suporti de lemn, in cazul ambalarii pe mai multe randuri,
suportii trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte
dispozitive precum si alte materiale care sa asigure tuburile impotriva deteriorarii.
Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si in pozitie verticala.
Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform
dispozitiilor legale in vigoare.
Tuburile se vor transporta dupa 28 zile de la data cand au fost fabricate, iar in cazul cand au
fost supuse la tratamente speciale de intarire, la termenele cand se realizeaza rezistentele
betonului la 28 zile.
BORDURl DE TROTUARE PREFABRlCATE PENTRU RlGOLE, SANTURl Sl
CASlURl
Borduri de trotuare borduri de refugii
Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din
STAS nr. ll39-87 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20.
Tabel 20
Tip marimea Latimea
6o+/-2
lnaltimea
4+/-5
Lungimea
l+/-5
Observatii
A
B
A2
B3
200
l00
300
l70
l000;330
750;500
Utilizat la trotuare
Utilizat la drenarile spatiilor verzi
incadramente laterale, etc
Utilizate la intrari
l
P
l
P
300
600
300
300
600
400
Carosabile
Toate dimensiunile sunt in mm
Caracteristicile mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in tabelul
2l.
Tabel 2l
Caracteristici mecanice Conditii de admisibilitate
Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru tipurile A
si B N/mm
2
4
Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure
epruvete de proba pentru lungimile de l000, 750 si 500
mm (N/mm
2
)
3
Rezistenta la uzura mm max l,3
Rezistenta la inghet dezghet La 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara fisuri
sub stirbituri
Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22
Tabel 22
Denumirea defectului Conditii de admisibilitate
Sageata fetelor vazute, 0/00 max 3
Deformari pe fetele vazute mai mari de 2
mm
Nu se admit
Devieri de la unghiul de 90, % max 3
Stirbiri, mm max Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se admit la 25
% din proba cu lungime de max 3 mm si adancime de max
2 mm
Crapaturi Nu se admit
Elemente pre!abricate pentru amenaAarea ri9olelorG &anturilor &i ca&iurilor de talu8
La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor
folosi elemente prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS l0796/2-
79 sau alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa Cl2/l5 reprezentand
intocmai elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de
carcini speciale.
ln lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta cu
elemente prefabricate din beton de tip agregat de "inginer", fie din beton turnat pe loc a caror
caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale.
3. CONTROLUL CALlTATll MATERlALELOR
Controlul calitatii materialelor
Materialele propuse de antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare a
incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.
lncercarile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din
fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care
sunt efectuate sunt aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini
speciale.
Rezultatele acestor incercari vor trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul
caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Valorile incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in
tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate
eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa.
Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in
afara santierului prin grija lnginerului.
Incercari preliminare &i inainte de utili8area materialelor
Tabel 23
Materialul lncercari sau caracteristici care
se verifica
Metode
conform
STAS
Frecventa incercarilor
lncercare de informare lncercare inainte
de utilizare
0 l 2 3 4
Ciment Examinarea datelor din
certificatul de calitate
- La fiecare lot -
Stabilitatea SR l96/3-
96
O determinare la fiecare
lot aprovizionat, dar nu
mai putin de l00 t pe o
proba medie
-
Tipul de priza SR l96/3-
96
-
Rezistente mecanice la 2 zile
Rezistente mecanice la 28 zile
SR l96/l-
96
O proba la l00 t sau la
fiecare siloz la care s-a
depozitat lotul
aprovizionat
-
Starea de conservare numai
daca s-a depasit termenul de
depozitare sau au intarziat
factorii de alterare
SR l96/l-
96
-
Doua determinari
pe siloz sus si jos
Agregate Examinarea datelor din
certificatul de calitate
- La fiecare lot
aprovizionat
-
Parte levigabila 4606-80 - O determinare pe
lot de l00 mc
Humus 4606-80 La schimbarea sursei -
Corpuri straine, argila in bucati,
argila, aderenti, continut de
carburanti, mica
4606-80 - O determinare pe
lot de l00 mc
Granulozitatea sorturilor 4606-80 O determinare pe
lot de l00 mc
Echivalentul de nisip 730-89 Odeterminare pentru
fiecare sursa
O determinare pe
lot de l00 mc
Rezistenta la uzura cu masina
tip Los Angeles
730-89 O determinare la max
300 mc pentru fiecare
sort si sursa
-
Piatra
bruta
pentru
pereuri si
zidarii de
piatra
Examinarea datelor din
certificatul de calitate
- La fiecare lot
aprovizionat
-
Rezistenta la compresiune a
rocii pe epruvete in stare uscata
6200/3-9l - O determinare pe
lot de l00 mc
Rezistenta la inghet-dezghet 6200/l3-
86
- O determinare pe
lot de l00 mc
Bolovani
pentru
pereuri si
zizidarii
Examinarea abaterilor din
certificatul de calitate
- La fiecare lot
aprovizionat
-
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune
730-89 - O determinare pe
lot de l00 mc
Rezistenta la uzura cu masina
Deval
730-89 - O determinare pe
lot de l00 mc
Apa Analiza 790-84 Pentru apa potabila nu
este cazul
Pentru apa care nu
provine din reteaua
publica de apa potabila
o analiza pentru fiecare
sursa
De cate ori se
schimba sursa
sau cand apar
conditii de poluare
Otel
beton
Examinarea datelor din
certifciatul de calitate
- La fiecare cantitate
aprovizionata
-
Material
dreenant
Examinarea datelor din
certifciatul de calitate
- La fiecare lot
aprovizionat
-
Echivalentul de nisip 730-89 O determinare pentru
fiecare sursa
O determinare pe
lot de l00 mc
Granulometrie 4606-80 O proba pentru fiecare
sursa
O determinare pe
lot de l00 mc
Tuburi
PVC sau
PE pentru
drenuri
Examinarea datelor din
certifciatul de calitate
- La fiecare lot
aprovizionat
-
Suprafata activa - Trei determinari la
fiecare lot aprovizionat
-
Tuburi din
beton
pentru
canalizare
Examinarea datelor din
certifciatul de calitate
- La fiecare lot
aprovizionat
-
Dimensiuni (diam si grosimi)
ecarturi
8l6-80 Determinari obligatorii
daca cantitatea este mai
mare de l00 ml si
pentru fiecare sursa
O determinare pe
lot de l00 mc
Examinarea vizuala a
suprafetelor interioare
8l6-80 La fiecare lot
aprovizionat
-
Borduri
din beton
pentru
trotuare
Examinarea datelor din
certifciatul de calitate
- La fiecare lot
aprovizionat
-
Dimensiuni ll39-87 Determinari obligatorii
daca cantitatea este mai
mare de 500 ml si
pentru fiecare sursa
O incercare pe
fiecare lot de 500
mc
Rezistenta la incovoiere ll39-87 Determinari obligatorii
daca cantitatea este mai
mare de 500 ml si
pentru fiecare sursa
O incercare pe
fiecare lot de 500
mc
4. MODUL DE EXECUTlE AL LUCRARlLOR
PlCHETAREA Sl EXECUTlA LUCRARlLOR
)ic>etarea lucrarilor
Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor
lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de
implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor.
Pichetarea se face de catre antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va
respecta intocmai si se aproba de catre lnginer consemnandu-se in registrul de santier.
E<ecutarea &apaturilor
Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate
"Bun pentru executie". Ele vor fi duse pana la cota stabilita de lnginer in timplul executiei
lucrarilor.
Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a
profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor)
precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul
santurilor de garda.
Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii
traseului, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie.
Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea
cad in sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de "lnginer" la o
distanta , care nu va putea depasi l km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul
de prescriptii speciale.
ln cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a
evita ebulmente si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu
interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a
elementelor de sustinere.
Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curat de pietre a caror dimensiune depaseste l5
cm.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu
va depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din
densitatea optima uscata, Proctor Normal.
COMPOZlTlA Sl UTlLlZAREA MORTARELOR Sl A BETOANELOR
Compo8itia &i utili8area mortarelor
Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare:
mortar M50 destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand
compozitia conform C l7-82
mortar Ml00 destinat tencuielilor de ciment clivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau
prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand compozitia conform C l7-
82.
)repararea mortarelor de ciment
Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror
capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata
plana orizontala din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adauga
atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, amestecand cu lopata, cantitatea de apa strict
necesara. Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen.
ln toate cazurile mortarul trebuie sa fie forte bine amestecat pentru ca, framantat cu mana,
sa formeze un bulgare usor umezit ca nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca
mortar pentru protectii, s.a. delegatul clientului poate sa accepte si alte considerente.
Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau
va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul
proaspat.
Cla&i!icarea &i utili8area betoanelor
Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul nr. 24 in care sunt indicate
rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de
ciment.
Tabel 24
Clasa
betonului
Destinatia betonului Rezistenta
caracteristica RbK
N/mm (cil/cub)
Cantitatea minima de
ciment mc
C2,8/ 3,5
C 4/5
Beton de umplutura
Beton in fundatii masive
2.8/3.5
4/5
ll5
l50
C 6/7,5
C 8/l0
C l2/l5
C l6/20
Beton in fundatii sau elevatii
Beton simplu in elevatii si beton
slab armat
Beton armat/Beton armat
prefabricat
6/7.5
8/l0.0
l2/l5.0
l6/20.0
l80
240
300
350
Compo8itia betoanelor
Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresate
uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca
caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in
greutate.
Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe
prepararea acestuia de catre antreprenor:
fie prin studiu de laborator pentru betoane de clasa C 6/7.5;
fie prin comparatii deja folosite, cu materiale identice, daca lnginerul accepta.
ln aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte lnginerului pentru acceptare, intr-un
termen de minimum l5 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de
betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare.
La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile "Normativului pentru
executarea lucrarilor din beton si beton armat NE 0l2/99" luand in considerare:
dozajul minim de ciment, conform tabelului 24
lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26
rezistentele minime ale betonului ce trebuie asigurate, conform tabelului 28
Tabel 25
Nr crt Tipul de elemente de beton Mijloc de
transport
Lucrabilitate
Notari Tasare
cm
l Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente
masive
Basculante T2 3+/-l
2 ldem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi pereti Autoagitator T3 8+/-2
3 Elemente sau monolitizari cu aglomerari de armaturi
sau dificultati de compactare cu sectiuni reduse
idem T4 l2+/-2
Tabel 26
Clasa betonului Apa, l/mc pentru lucrabilitate
T2 T3 T4
C 8/l0
C 8/l0 C 20/25
l60
l70
l70
l85
-
220
Limitele domeniului de 9ranulo8itate pentru di!eritele cla&e de betoane2
Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza:
pentru fiecare sort de agregate +/-3%
pentru ansamblu de agregate +/-2%
pentru ciment +/-2%
pentru apa totala +/-5%
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de lnginer in
momentul betonarii.
Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul
28.
Tabel 28
Varsta Rezistenta la compresiune N/mmp
C 8/l0 C l2/l5 C l6/20 C l8/22.5
7 zile ll.7 l5.3 l8.8 20.8
28 zile l8 23.5 29 32.0
COFRAJE
Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului.
Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se
deformeze.
Toate cofrajele trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se
deformeze.
Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- l cm.
Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte
reduceri mai mari de 5 mm.
Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si
alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea
maxima admisa in planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm.
OTEL DE ARMATURA
0a&onarea &i montarea armaturilor
Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate in
cofraje.
Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia lnginerului si aceasta pentru
inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult l2 mm.
Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei
deformatii accidentale. lndoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa.
Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de lnginer sau de delegatul
acestuia inainte de betonate. lnginerul poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca
betonarea sa nu aibe loc decat dupa aceasta verificare.
BETON
)repararea betonului
Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul
betonierei.
Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare:
agregatele cu cele mai mari dimensiuni
cimentul
nisipul
agregatele cu cele mai mici dimensiuni
apa
Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:
malaxor cu axa verticala l0 rotiri
malaxor cu axa orizontala 20 rotiri
betoniera cu axa orizontala 20 rotiri
betoniera cu axa inclinata 30 rotiri
duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.
La betoanele de clasa C 8/l0, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata
tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurata cel putin o
data pe zi.
Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele
tolerantelor stabilite la art. 22 pct 22.4.
Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii lnginerului inainte de
executie.
)unerea in opera a betonului
Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului
de sarcini speciale.
Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, lnginerul va fixa un interval maxim de
timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus
in opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din
santier.
Betonul trebuie sa fie ferit de segregari in momentul punerii in opera. Daca in timpul
transportului nu a fost amestecat, el poate fi amestecat manual la locul de folosire inainte de
turnare.
Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in
opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.
La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este buciardata daca este cazul si bine
curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi
pus in contact cu betonul proaspat.
Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de
executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea
prizei si fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia
geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de
dedesubt, daca aceasta din urma a fost pusa in opera prin vibrare.
Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, lnginerul, se va stabili tinand seama de
situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea
este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor
care previn degradarile de inghet.
Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe
santier cu acordul lnginerului, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura
de cel putin +l0` timp de 72 de ore.
Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui, in
prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate in prezentul
caiet de sarcini.
Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul
primelor ore sa nu depaseasca 35`C. Un numar orecare de precautiuni elementare vor fi
luate in acest scop, ca:
temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40` C
utilizarea apei reci
evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire
protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei
Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35`C, lnginerul
va intrerupe betonarea.
Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. lnginerul va
stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile
climatice.
Incercarea &i controlul betonului
ln scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, lnginerul poate, in orice moment, sa
ordone incercari de control.
Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, se va preleva,
pentru fiecare parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de
fiecare data cand lnginerul o va considera necesara, un minim de l2 probe in vederea
urmatoarelor incercarilor la compresiune si intindere pentru termenele de 7 si 28 de zile.
Valorile rezistentelor la aceste termene vor fi in conformitate cu tipul de ciment si clasa de
betoane conf. NE 0l2/99.
Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare
acestei varste lnginerul va trebui sa opreasca lucrarile de betoane, convenindu-se pentru
ameliorarea calitatilor materialelor sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a
proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare.
Ramane la latitudinea lnginerului de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute, de
destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si toate elementele de apreciere de care dispune,
lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El
poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o refacere la un
cost total care poate sa atinga 20%.
Daca rezultatele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, lnginerul va putea sa
ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului.
Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze intre
0,8-l,0 din din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. ln caz contrar cantitatea
de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta.
lncercarea va putea fi repetata ori de cata ori lnginerul o va considera necesar.
Tolerantele la lucrarile e<ecutate din beton
Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre muchii sau
intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul nr. 29
Tabel 29
Dimensiuni in mm Tolerante in cm
0.l0
0.20
0.50
l.00
2.00
5.00
0.5
0.7
l
2
2
3
Deviere maxima a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de
inaltimea si natura acestui element de tabelul 30.
Tabel 30
lnaltimea in mm Tolerante in cm
a b c
l
2
3
5
l0
l.5
2
2.2
2.6
3.3
l.8
2.3
2.7
3.2
4
2.3
2.9
3.3
4
5
Nota:
tolerante a pentru elemente portante verticale
tolerante b pentru elemente portante cu fruct
tolerante c pentru elemente neportante
Toleranta de neliniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind
sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de
lungime "l" a acestei muchii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea
mai mare dintre valorile:
l/300
un centimetru
ZlDARll DlN PlATRA BRUTA SAU BOLOVANl
@idarii din piatra bruta &au bolovani
ln momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de
piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta.
lnainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intodeauna depozitat in jgheaburi ori pe platforme
de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie si de caldura. Este interzis
sa fie inmuiat prin adaugiri de apa.
Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin
alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata
prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de
piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte sa
fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pa fata vazuta a zidariei de piatra sau de
bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aibe o
grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietri brute.
Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati.
La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre
care sa cuprinda grosime a podului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat.
Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie rostuit.
Cand parametrul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara
bavuri si bine netezit cu mistria.
Cand parametrul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face
priza mortarul, pe 3 cm adancime. lnainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o
perie. Suprafatele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu cca l cm.
Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se face
pe o adancime de pana la 5 cm si curatate cu multa apa. Mortarul este pus in loc cu mistria
si netezit sau prin procedee mecanice.
Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida.
Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.
Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul
va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de l0 cm
grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita.
Cand se aplica o zidarie noua peste o zidarie veche, suprafetele de contact a acestuia vor fi
curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute.
AMENAJAREA SANTURlLOR, RlGOLELOR Sl CASlURlLOR
)re&criptii 9enerale de amenaAare
Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in
proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei,
natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor
si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor. Extrem de important este sa se
respecte cotele si pantele proiectate.
Panta longitudinala minima va fi :
0,25 % in teren natural
0,l% in cazul santurilor si rigolelor pereate.
Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste
panta maxima admisa pentru eviatarea eroziunii pamantului. Pantele maxime admise pentru
santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 3l.
Tabel 3l
Denumiera principalelor tipuri de pamanturi Panta maxima admisa %
Pamanturi coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa:
nisipuri prafoase si argiloase
nisipuri argiloase nisipoase
argile prafoase si nisipoase
l
2
3
Pamanturi necoezive grosiere:
pietris (2-20 mm)
bolovanis (20-200 mm)
blocuri (peste 200 mm)
3
4
5
Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina
nisip fainos si fin (0,05.0,25 mm)
nisip mijlociu mare (0,04.2,00 mm)
nisip cu pietris
0,5
l
2
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32.
Tabel 32
Tipul protejarii santului rigolei sau casiului Panta maxima admisa %
Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm
grosime, betonul fiind: - C 6/7,5; -C 8/l0
l2
Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu
din dale de beton simplu clasa C 8/l0
l5
Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de
ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare
corespunzatoare la piciorul taluzului
67
Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul 32,
se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.
Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:
la ramblee cu inaltimea 3. 5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate
la ramblee peste 5,00 m
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.
Amplasarea santurilor de garda se va face de distanta minima de 5,00 m de muchia taluzului
debleului, iar cand este la piciorul rambeului la distanta minima de l,50-2,00 m, banda de
teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant.
Antreprenorul va executa lucrare in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie.
Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre
prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere
situatia va fi semnalata lnginerului lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de
protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.
E<ecutia pereurilor u&cate
Peste terenul bine nivelat sa asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm
dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne strat de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se
aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra
si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine transata intre pietrele vecine.
Pentru a se asigura pereul ce se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru
asezarea pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de l-l,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se
impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul
pana la refuz.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de
suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea
stratului de nisip de sub aceasta.
E<ecutia pereurilor ro&tuite cu mortar de ciment
Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca si cele uscate cu exceptia ca dupa prima
pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment, Ml00 dupa care se
piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului. Suprafata pereului trebuie
protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.
E<ecutia pereului in mortar de ciment
Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm
dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M l00 in care
se implanta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o
tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea
suprafetei prin pilonare dupa care este netezit cu mistria.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire
cu rogojini sau saci timp de 7 zile. Conditiile pentru suprafatare sunt cele prevazute in
prezentul caiet de sarcini.
)ereu de piatra bruta &au bolovani pe !undatie de beton
Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de
executie din beton de ciment B l00 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia
pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M l00 in
conditiile aratate.
)ereu din beton turnat pe loc
Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/l0 sau C l2/l5 in
grosimea prevazuta in proiect pe tronsoanele l,50 ml cu rosturi de 2 cm.
Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand
incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata, prin stropire cu apa, atat
cat este nevoie, in functie de conditiile atmosferice.
)ereul din elemente pre!abricate din beton
Elementele prefabricate din beton vor fi asezate pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de
beton C 6/7,5 conform prevederior din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de
executie.
Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de
executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de lnginerul lucrarii.
DRENURl Sl DlSPOZlTlVE DE COLECTAREA Sl EVACUAREA APELOR DlN CORPUL
DRUMULUl
Prescriptii generale
Evacuarea apeii din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de posibilitatile de
scurgere prin:
drenuri transversale de acostament
strat drenant continuu
dren longitudinal sub acostament
Drenurile transversale de acostament au o inaltime de 25.30 cm si adancime de 30.50 cm
situate la o distanta de l0.20 m in functie de panta longitudinala a drumului.
Panta longitudinala a acestor drenuri este de 3.5% si se executa normal pe axa drumului
cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea de cca
60 grade in directia pantei cand declivitatea este mai mare de 2%.
Stratul drenant continuu are o grosime de l5 cm pana la taluzurile drumului, el se
recomanda in special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie.
Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu
prin taluzurile drumului, se face cu cel putin l5 cm deasupra fundului straturilor sau in cazul
rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona.
Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor executate
din pamanturi necoezive sau permeabile.
Drenurile longitudinale sub acostament sau rigole se prevad in zonele de debleu sau la
nivelul terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri.
ln acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala a
drenului va fi de minimum 0,3%.
Reali8area drenurilor de aco&tament
Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul
acesteia, inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile,
inclinarea fata de axe si distanta intre ele prevazute prin documentatie.
Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenant
din balast 0-7l realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota
inferioara a fundatiei.
Odata cu terminarea acestei operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si
drenuri executate carora sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel putin
l5 cm.
Reali8area &tratului drenant continuu
Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor.
Reali8area drenului lon9itudinal &ub aco&tament &au ri9ola
Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat.
Daca se sapa manual betonarea acestuia va fi in functie de adancime si anume:
pentru H = l,00-l,50 latimea = 0,60 m
pentru H = l,50-2,00 latimea = 0,80 m
pentru H = 2,00-4,00 latimea = l,20 m
ln cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min 25 m.
ln cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4.6 m lungime din aval
catre amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurarea permanenta a scurgerii apelor
colectate. Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut, cel
putin la jumatatea adancimii lui, cu corpul drenant.
ln cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si
executatrea corpului drenului astfel incat sa nu se tina sapatura deschisa.
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de:
l,00 m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata;
l,50 m in pamanturi tari.
Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se vor
sapa taluze.
Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce
sapatura a ajuns la cota prevazuta.
Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare de
0,50 m.
ln functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din
beton C 6/7,5 la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o panta
longitudinala de 0,2-l0% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau balast,
care nu poate avea o panta mai mare decat santurile si rigolele neprotejate.
Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul
de 80-l50 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-l50 mm conform
prevederilor din proiectul de executie.
Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau
direct prin aruncare. Stratul, drenant se realizeaza prin compactare in straturi de 30.40 cm
grosime si pe masura ce se executa acesta se deminteaza sprijinirile daca acestea exista.
Se interzice intreruperea lucrarilor in situatii care pot periclita lucrarile executate, stabilitatea
terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor.
ln cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu
ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru.
Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu mortar
de ciment sau dintr-un pereu prefabricat de beton simplu turnat pe loc sau din dale
prefabricate.
5. CANALlZAREA
DESCHlDEREA SAPATURlLOR
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul
exterior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este
cazul, de asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea optima
Proctor normal.
Cand in transee se intalnesc bancuri stancoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o cota
cu cel putin l0 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip
sau balast.
E<ecutarea canalelorG 9urilor de &cur9ere &i caminelor de vi8itare
Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand alinierea
lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul
pietrelor este interzisa.
Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand
prevederile proiectului de executie. lmbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spe
amonte.
Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de l0 cm grosime minima. Legatura intre tuburile
circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm
grosime minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interioarul unui tipar. El este
executat cu mortar pe loc.
Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul "lnginerului". Aceasta umplere va fi
executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile
tuburilor.
Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, in
straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate uscata
de 95% din Proctor normal.
La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora
indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare.
La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/l0 si va fi slab armat.
Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de l0 cm din C 28/35
care va depasi cu cel putin l0 cm imprejur buza gurilor de scurgere.
Elemetele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciemnt M50.
La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de
ciment M50.
Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50 si
va pastra exact forma si panta canalului in continuare.
Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire pentru
a nu deteriora tubul.
Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M l00 bine indesat.
Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5 . Pe ultimii 20
cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie.
Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.
BORDURl Sl RlGOLE PREFABRlCATE
Montarea bordurilor
Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este
nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima (Proctor normal).
ln cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa
compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand
lucrarile sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau lnginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de
refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi.
Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minim l0
cm grosime.
Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile
fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii sai a dispozitivului destinat
sa asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului.
Rosturile nu vor trebui sa aibe mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M50.
Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele , aliniamentele si declivitatile
stabilite prin detaliile de executie.
Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele
precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.
lNCARCARl Sl CONTROALE
CONTROLUL DE CALlTATE Sl RECEPTlA LUCRARlLOR
lndependent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de retea privind calitatea
materialelor elementare care intervin in constituirea lucrarilor se va proceda la:
a2 Incercari preliminare de in!ormare
Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de studii
sunt efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor.
b2 Incerceri de control de calitate
lncercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de frecventa
specificate in tabelul nr. 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.
c2 Incercari de control de receptie
lncercerile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele
lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul nr. 33,
completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale.
Tabel 33
Denumirea lucrarii Natura incercarii Categoria
de control
Frecventa
A B C
Betoane > C 8/l0 Studiul compozitiei
lncercari la compresiune
lncercari la intindere

Pentru betoane de clasa > C 8/l0

Pe parti de lucrari
Betoane < C 8/l0 lncercare la
compresiune
lncercare de plasticitate

Pe parti de lucrari la cererea dirigintelui

Pe parti de lucrari la cererea dirigintelui
Cofraje Controlul dimensiunilor
de amplasare si
soliditate
lnaintea betonarii fiecarui element
Armatura Controlul pozitiei
armaturilor
lnaintea betonarii fiecarui element
Lucrarile executate din
beton sau zidarie din
piatra bruta sau
bolovani
Controlul dimensiunilor
si incadrarii in tolerante
Controlul corectarii
finisarii a fetei vazute

La fiecare lucrare
La fiecare lucrare
Lucrari de protejare a
santurilor rigolelor si
casiurilor
Amplasamentul
lucrarilor
Dimensiunile si calitatea
lucrarilor
Profil longit. sectiunea si
grosimea protejarii

La fiecare lucrare
La fiecare lucrare
La fiecare lucrare
Drenuri transversale
de acostament
Amplasamentul si
inclinarea
Dimensiunile
Posibilitatea de scurgere
in sant

La fiecare lucrare
Drenuri longitudinale Amplasament
Cotele radierului
Realizarea corecta a
filtrului
Amplasarea camerelor
de vizitare
Controlul functionarii

La fiecare lucrare
Canalizare Amplasament
Cotele radierului

Pozarea corecta a
tuburilor si realizarea
imbinarii intre ele
Realizarea corecta a
umpluturii
Asezarea si executia
corecta a gurilor de
scurgere si a caminelor
de vizitare
Racordarea intre gurile
de scurgere si
canalizare
Controlul functionarii

La fiecare lucrare
Borduri de trotuar Amplasament
Realizarea corecta a
fundatiei
Respectarea cotelor

La fiecare lucrare
A: incercari preliminare de informare
B: incercari de control de calitate
C: incercari de control de receptie
6. RECEPTlA LUCRARlLOR
Lucrarile privind scurgerea si evacurarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei
receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita
sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt
lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.
RECEPTlA PE FAZE
ln cadrul receptiei de faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia
de executie si de prezentul caiet de sarcini.
ln urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faza se efectueaza de catre lnginerul lucrarii si Antreprenor, documentul se
incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
Receptia pe faza se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
1 Pentru drenuri
tasarea si amplasarea caminelor
executarea sapaturii la cota
realizarea radierului si pozarea tubului drenant
la realizarea umpluturii
1 Pentru canalizare
tasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare
executarea sapaturii, la canal si camine
pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea
realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare
realizarea umpluturii compacte pe fiecare metru inaltime si la realizarea
umpluturii la cota finala
1 Pentru lucrari de beton si zidarii santuri ramforsate, santuri zidite, camere de cadere,
s.a.
trasare
executia sapaturilor la cote
executarea cofrajului
montarea armaturii
1 Drenuri transversale de acostament
la realizarea acestora
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala.
RECEPTlA PRELlMlNARA
La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor verificandu-se
concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a
proiectului de executie
daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate
daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora
conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate ln
cursul executiei de catre organele de control (Client, lnginer, etc)
ln urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se
consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si
recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
RECEPTlA FlNALA
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca
au functionat bine si daca au fost bine intretinute.
PODETE
l. SPEClFlCATll TEHNlCE GENERALE
PREVEDERl GENERALE DE PROlECTARE
Podetele sunt structuri de rezistenta, "lucrari de arta".
ln conceptia oricarei structuri de rezistenta, deci si a lucrarilor de arta trebuie sa se respecte
o serie de principii generale rezultate din experienta si anume :
functionalitatea;
capacitatea de rezistenta;
eficienta economica;
estetica.
Din perspectiva acestor principii, podetul va trebui sa corespunda scopului caruia ii este
destinat si anume de a asigura circulatia nestingherita a vehiculelor la traversarea
obstacolului.
PREVEDERl GENERALE PENTRU EXECUTlE
Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea sunt urmatoarele:
planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale;
studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate
pentru fundatii;
detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele
componente ale lucrarii de arta;
caiete de sarcini cu prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;
graficul de esalonare a excutiei lucrarii.
La executie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul de
sarcini.
De asemenea va lua masuri pentru protejarea mediului in timpul executiei.
Se precizeaza ca nici o adaptare sau modificare, la executie fata de documentatie, nu se
poate face decat cu aprobarea beneficiarului sau/si a proiectantului elaborator al
documentatiei.
De asemenea, la executie se va tine seama de standardele si normativele in vigoare
PREVEDERl GENERALE PRlVlND RECEPTlA LUCRARlLOR
Pentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia lucrarilor pe
faze de executie si receptia finala in conformitate cu prevederile caietului de sarcini.
Beneficiarul va organiza receptia finala in conformitate cu legislatia in vigoare.
PREVEDERl GENERALE PRlVlND EXPLOATAREA Sl lNTRETlNEREA LUCRARlLOR DE
ARTA
lnca din faza de conceptie, proiectul va contine elemente sau rezolvari constructive care sa
asigure personalului de exploatare si intretinere, urmarirea lucrarii si accese la infrastructuri,
reazeme si interiorul suprastructurilor.
La unele lucrari cu caracter deosebit, la comanda beneficiarului se pot elabora si
documentatii (instructiuni, etc.) privind modul de urmarire si intretinere a acestor lucrari.
ln afara acestor instructiuni se va tine seama si de prevederile cuprinse in standardele si
normativele in vigoare.
2. PODETE - PREVEDERl TEHNlCE GENERALE
Podetele sunt lucrari de arta a caror deschideri sau suma a deschiderilor este mai mica sau
egala cu 5,00 m.
Lumina podetelor se va stabili pe baza unui calcul hidraulic intocmit in conformitate cu
"Normativul Departamental pentru calculul hidraulic al podurilor si podetelor".
Latimea caii pe podet va fi egala cu cea din calea curenta, iar latimea totala dintre
coronamente va fi egala cu latimea totala a platformei. Podetele se vor executa fara trotuare
cu exceptia amplasamentelor in care acest trotuar exista si trebuie sa i se asigure
continuitatea.
Convoaiele de calcul pentru podete sunt aceleasi ca si pentru poduri, conform STAS l545
"Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele - Actiuni"; STAS 322l "Poduri de sosea. Convoaie
tip si clase de incarcare".
Din punct de vedere al plasari caii fata de suprastructura, podetele se impart in podete
deschise - cu calea direct pe suprastructura - si podete inecate - amplasate in corpul rampei
la o adancime de minimum 50 cm sub nivelul caii.
Ca alcatuire constructiva podetele se impart in podete dalate, ovoidale sau tubulare, din
elemente prefabricate sau monolite.
lndiferent de sistem acestea trebuie sa corespunda din punct de vedere al debuseului si al
exploatarii in conditii de siguranta si sa fie usor de intretinut.
Executia podetelor se face pe baza de proiecte intocmite de unitati specializate de proiectare
si se aproba de catre beneficiar.
Partile componente ale podetelor, infrastructura, suprastructura, se executa dupa aceleasi
reguli ca si pentru poduri.
Conditiile de fundare, modul de realizare a lucrarilor de sprijinire, cofrare, armare, betonare,
descintrare, urmeaza sa indeplineasca conditiile din proiect si cele ce fac obiectul
prevederilor prezentului caiet de sarcini.
ln cazul in care podetele se executa din elemente prefabricate in fabrica sau pe santier,
acestea trebuie sa fie insotite de certificate de calitate.
Oricare abatere de la conditiile din proiect sau de la prevederile caietului de sarcini se vor
aduce la cunostinta beneficiarului.
Eventualele reparatii intervenite in urma transportului, manipularilor, montajului, se vor face
pe baza unei tehnologii intocmita de antreprenor si aprobata de beneficiar.
Lucrarile ascunse nu vor fi acoperite inainte de a primi viza lnginerului.
Proiectul podetului va cuprinde si adaptarea la teren a acestuia in conformitate cu
"Normativul departamental pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de podete pentru
drumuri", indicativ P l9-2003.
Proiectul si solutia de adaptare la teren trebuie sa tina cont si de modul de intretinere a
podetului, pentru functionarea acestuia in permanenta la parametrii proiectati.
3. lNFRASTRUCTURl - FUNDATll DlRECTE (fundatii de suprafata, fundatii in incinte,
fundatii pe chesoane deschise)
Obiectul prezentului capitol consta in fundarea directa a podetelor si anume:
in incinta de palplanse din lemn, din dulapi metalici sau din palplanse metalice;
cu ajutorul chesoanelor deschise.
La proiectarea si executarea fundatiilor de suprafata, fundatiilor in conditii speciale,
pamanturi sensibile la umezire, pamanturi contractile, se vor intocmi caiete de sarcini
speciale ce vor tine seama de normativele specifice in vigoare.
Folosirea chesoanelor cu aer comprimat se recomanda numai in cazuri bine fundamentate
din punct de vedere tehnico-economic si numai in cazurile in care nu
este mai indicata o fundatie indirecta. Pentru fundatiile cu aer comprimat, antreprenorul va
elabora un caiet de conditii specifice pentru executie si care va fi supus aprobarii
beneficiarului.
Adoptarea sistemului de fundare in incinta sau cu cheson se face numai pe baza existentei
studiilor geotehnice, cu precizarea stratificatiei, pozitia panzei subterane, gradul de
agresivitate naturala sau artificiala.
Conditii te>nice pentru e<ecutia !undatiilor directe in incinta
Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia preconizata pentru executie.
Documentatia va contine :
masurile ce se propun privind dimensionarea incintei, conditiile de executie ale acesteia,
pozitionarea incintei, modul de sapare in interior, masurarea eventualelor deplasari
orizontale;
justificarile necesare privind nedeformabilitatea incintei in timpul sapaturilor;
compozitia si caracteristicile betoanelor;
procedeul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei.
Antreprenorul va lua toate masurile pentru pastrarea formei incintei, mentinerea pe pozitie in
timpul sapaturilor pana la cota propusa, tinand seama de tolerantele ce se vor aproba de
lnginer.
lnainte de a incepe sapaturile, antreprenorul va informa lnginerul, in timpul util, pentru a-i
permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in
tolerante si daca instalatiile necesare sapaturilor sunt in stare de functionare.
Dupa ajungerea la cota si terminarea lucrarilor de sapatura, antreprenorul va anunta
lnginerul care va face toate verificarile privitoare la pozitia si stabilitatea incintei si va aproba
inceperea betonarii fundatiei.
Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor executate in
incinta, vor corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate in proiect.
Daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, aceasta va satisface
conditiile privind betonarea sub apa cu ajutorul mai multor palnii prin metoda "Contractor"
astfel ca sa se asigure omogenitatea betonului si evitarea stratificarii.
4. lNFRASTRUCTURl CULEE (radiere, elevatii, ziduri intoarse)
Culeele sunt elemente de infrastructura care asigura rezemarea traveelor de capat si fac
racordarea cu rampele.
Executia culeelor nu se poate face decat pe baza de proiect.
Acestea pot fi fundate direct, modul de executie al fundatiilor facand obiectul prezentei
documentatii tehnice.
Adancimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate la afuieri.
lnfrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, in STAS l0lll/l - 77
"Poduri de cale ferata si sosea - lnfrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de
proiectare" si-n prezentul caiet de sarcini.
Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adancimea de inghet prevazuta in STAS 6054.
Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate
sistemului de fundare adoptat. Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre
stratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa semnaleze beneficiarului orice nepotrivire,
in scopul stabilirii masurilor necesare.
lnceperea executiei infrastructurilor se va face in urma trasarii de catre executant a axelor
fundatiilor.
Dupa terminarea trasarii, executantul va instiinta beneficarul care urmeaza sa-si dea avizul
pentru inceperea lucrarilor.
Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori.
Antreprenorul are obligatia sa semnaleze beneficiarului orice abateri de la trasarea initiala si
sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri.
Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a
lungimii suprastructurii. Eventualele corecturi se vor face pe baza propunerilor
antreprenorului si numai cu avizul beneficiarului.
Lucrarile la fundatii, elevatii, etc. se vor executa numai pe baza de proiect.
Racordarea culeelor cu terasamentele se poate face cu sfert de con sau cu aripi.
Alegerea solutiei se face pe considerente de ordin tehnic si economic.
Aplicarea uneia dintre solutii sau a alteia nu se poate face decat pe baza de proiect.
Proiectul va contine toate elementele necesare aplicarii la teren a racordarilor.
Sferturile de con vor avea panta maxima de l:l, se vor perea cu un pereu din piatra bruta
sau din dale, cu fundatie, care trebuie sa indeplineasca, ca adancime, cel putin adancimea
de inghet.
Pentru impiedicarea patrundeii apei si degradarii pereului, rosturile se vor rostui cu mortar
sau se vor colmata cu bitum.
Racordarea cu aripi se aplica de obicei in cazurile cu oblicitati mari sau in situatii speciale cu
spatii limitate pentru racordari.
ln cazul racordarilor cu aripi, se vor lua masuri de asigurare impotriva afuierilor.
Materialele de constructie folosite la executia infrastructurilor vor indeplini conditiile de mai
jos:
Agregatele vor corespunde SR EN l2620 "Agregate pentru beton" si normativul NE 0l2;
nisipul utilizat va proveni numai din balastiere. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj. Partea levigabila este de max. 2%.
pietrisul- se va folosi pietris de rau 8-l6 si l6-25 mm, care se vor inscrie in zona foarte
buna a curbei granulometrice.
Amestecul format din cele trei sorturi de agregate, nisip 0-8 mm, pietris 8-l6 si l6-25 mm, se
va inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice. Toate agregatele aprovizionate vor fi
ciuruite, spalate si sortate. Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
Cimenturi:
Cimentul va corespunde SR EN l97-l "Ciment. Partea l: Compozitie, specificatii si criterii
de conformitate ale cimenturilor uzuale", SR 30ll, si SR 7055.
Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie consumat in
max. 2 luni;
Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea lor ca atare.
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunkar separat,
avand-se in vedere si starea de conservare.
Armaturile
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect.
Betoanele
Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea si turnarea betonului va
respecta prevederile normativului NE 0l2.
Re!acerea lucrarilor cu de!ecte
ln cazul cand o parte a infrastructurii sau intreaga infrastructura nu corespunde prevederilor
proiectului si prezentului caiet de sarcini, Antreprenorul este obligat sa execute remedierile
necesare.
Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere,
Antreprenorul propune beneficiarului programul de reparatii, spre aprobare.
Reparatiile intra in sarcina Antreprenorului.
Pentru remedierea defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si
durabilitatea in exploatare se va proceda astfel :
intocmirea releveului detaliat al defectelor;
cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule
suplimentare;
evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
ln functie de constatarile si de studiile efectuate beneficiarul poate sa procedeze astfel :
sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii;
sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari
ln cazul defectelor privind geometria lucrarii si calitatea, dar care nu afecteaza siguranta si
capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot efectua astfel :
defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau rostuire;
in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul va propune beneficiarului un
program de remediere, pe care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile
necesare.
Fisurile deschise care pot compromite durabilitatea lucrarii, cat si aspectul, acestea se
colmateaza prin injectie.
5. SUPRASTRUCTURl DlN BETON ARMAT
Prevederi generale, detalii de cofraj si armare
Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton armat in
suprastructuri si anume:
grinzi simplu rezemate din beton armat;
placi turnate monolit din beton armat;
elemente prefabricate din beton armat (placi carosabile, placi de trotuar si elemente tip
cornisa pentru parapeti);
monolitizarea elementelor prefabricate.
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de
calitate si daca respecta conditiile prevazute in "Normativ pentru executarea lucrarilor din
beton si beton armat " indicativ NE 0l2.
Proiectul pe baza caruia se vor realiza suprastructurile din beton armat va cuprinde detaliile
de executie ale suprastructurii.
Plansele de executie vor cuprinde toate elementele necesare executiei.
Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructura in
intregime si pentru parti de lucrari din aceasta.
Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise si modul
de tratare a suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.
Planurile de armare, pentru elementele din beton armat vor cuprinde toate datele geometice
privind armaturile si modul de pozitionare (pozitie traseu, diametru, lungimi partiale si lungimi
totale). Planurile vor contine explicit :
calitatea otelurilor (categorie, daca este profilat sau tip lis, sudabilitatea)
tolerantele de pozitionare
in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura ancorelor incorporate pentru
manipulare.
La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect, normativul
NE 0l2 pentru executia lucrarilor din beton si beton armat si prevederile din prezentul caiet
de sarcini.
Lucrari provi8orii
Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate
se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din esafodaje, schele si sprijiniri la
elemente de suprastructura de forma grinzi si placi drepte.
lntocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor.
Lucrarile provizorii trebuiesc astfel proiectate si executate incat sa garanteze ca lucrarile
definitive nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca
rezistenta si aspect.
Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al
tolerantelor, in cele admise de normativul NE 0l2.
La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama si de prevederile cuprinse in capitolul 6
"Schele, esafodaje si cintre".
Co!raAe
Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau parti ale acestora vor respecta
conditiile de calitate precizate in planse. ln principiu acestea pot fi de trei tipuri :
cofraje obisnuite utilizate la suprafetele nevazute;
cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi);
cofraje cu tratare speciala la elementele de suprastructura precum: grinzi marginale,
cornisa de trotuare, parapeti, etc.
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat se va tine seama de
prevederile din normativul NE 0l2 precum si de cele cuprinse in capitolul 7 "Cofraje".
6. MATERlALE DE CONSTRUCTlE
AGREGATE
Agregatele vor corespunde SR EN l2620 "Agregate pentru beton" si normativul NE 0l2.
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj.
Pietrisul: se va folosi pietris de rau sau criblura, 8-l6 si l6-25 mm care se vor inscrie in zona
foarte buna a curbei granulometrice.
ln functie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate si
anume :
0-4; 4-8 mm (la betoanele de clasa mai mica sortul este 0-8 mm)
criblura sau pietris 8-l6 si l6-25 mm.
Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va inscrie in zona foarte buna a curbei
granulometrice.
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate.
Antreprenorul va lua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de praf pe
agregate.
ClMENT
Cimentul va corespunde SR EN l97-l "Ciment. Partea l: Compozitie, specificatii si criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale", SR 30ll, si SR 7055.
Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate incat stocul rezultat sa fie consumat
in maximum doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea acestor
amestecuri.
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un buncher separat.
Starea de conservare se va verifica periodic conform prevederilor din normativul NE 0l2.
ARMATURl
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pe santier
va corespunde caracteristicilor prevazute in STAS 438/l "Otel beton laminat la cald. Marci si
conditii tehnice generale de calitate" si STAS 438/2 "Sarma trasa pentru beton armat" si sa
fie insotit de certificatele de calitate ale producatorului.
Domeniu de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor
corespunde prevederilor din normativul NE 0l2.
lnainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de rugina, urme de
ulei si de alte impuritati.
lnlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cu
aceeasi sectiune totala se va face numai cu acordul proiectantului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de
curgere tehnica, alungirea realativa la rupere, numarul de indoiri la care se rupe otelul etc.) in
conditiile precizate de normativul NE 0l2.
La aprovizionarea, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama si de prevederile din
de armaturi din prezentele caiete de sarcini.
BETOANE
Compozitia betonului se stabileste pe baza de incercari preliminare, folosindu-se materialele
aprovizionate.
La stabilirea retetei se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea
agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si
a betonului.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Abaterile limita se vor incadra in prevederile capitolului de betoane si a normativului NE 0l2.
Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea
beneficiarului.
Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare
atmosferica.
ln timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat,
patrunzand in toate colturile si nelasand locuri goale.
Betonul preparat trebuie turnat in cofraje in maximum l ora in cazul folosirii cimenturilor
obisnuite si l/2 ora cand se utilizeaza cimenturi cu priza rapida sau cand betonul proaspat
are o temperatura peste 40`C. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele
segregate. ln perioada dintre preparare si turnare se interzice adaugarea de apa in beton.
Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. vor trebuie pastrate curate si spalate
dupa fiecare intrerupere de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mase vibrante,
vibratoare de cofraj si vibratoare de adancime.
ELEMENTE PREFABRlCATE. MONTAJ Sl MONOLlTlZARE
ln cazul structurilor din grinzi si placi prefabricate, atat grinzile cat si placile prefabricate vor fi
numerotate, iar pe ele se va inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa sau grinda, prin
care se precizeaza astfel pozitia acesteia in lucrare.
Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei
respective si care depinde de la caz la caz de tipul elementului care se monteaza sau de
modul de alcatuire al structurii.
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in
conditii de securitate.
La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului atat in ceea
ce priveste asigurarea amplasamentului cat si a lungimii de rezemare si a contactului cu
suprafetele de rezemare.
Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere dupa realizarea corecta a rezemarii.
Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care
reazema pe acestea.
lmbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj.
Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul
de poza vor fi bine curatate cu o perie de sarma si apoi spalate cu apa din abundenta sau
suflate cu jet de aer.
Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante se va face conform anexei X.3 din
normativul NE 0l2.
La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la
deterioararea elementelor.
Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect.
Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.
Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in
prevederile STAS 8600, STAS 7009 si SR EN l3369.
Alte abateri limita decat cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa) se
vor incadra in prevederile normativului NE 0l2.
7. RECEPTlA LUCRARlLOR
Antreprenorul are in intregime in sarcina sa cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate in
proiect. Aceste incercari se executa in prezenta beneficiarului.
Re!acerea lucrarilor cu de!ecte
ln cazul cand o parte sau intreaga lucrare nu corespunde prevederilor din proiect si din
caietul de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa
recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere antreprenorul
propune programul de reparatii spre aprobare beneficiarului.
Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si
durabilitatea in exploatare se va proceda astfel :
inventarierea si intocmirea unui releveu detaliat al defectelor;
cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau
calcule suplimentare;
evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
ln functie de constatarile si de studiile efectuate beneficiarul poate sa prevada demolarea
unor parti sau a intregii lucrari si refacerea pe cheltuiala antreprenorului.
ln cazul defectelor privind geometria lucrarii si calitatea, dar care nu afecteaza siguranta si
capacitatea portanta a lucrarii reparatiile se pot efectua astfel:
defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau rostuire;
in cazul defectiunilor mai importante antreprenorul poate propune beneficiarului un
program de remediere care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile
necesare.
Fisurile deschise care pot compromite atat aspectul cat si durabilitatea structurii se
colmateaza prin injectie.
La terminarea lucrarilor antreprenorul efectueaza o receptie a intregii lucrari si va asigura
degajarea tuturor spatiilor (sprijiniri, sustineri, depozite, etc) pentru a permite lucrul liber a
structurii.
8. SCHELE Sl ESAFODAJE
Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii care in functie de destinatie se clasifica in :
esafodaje ce suporta structuri in curs de realizare;
schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului, sculelor si materialelor;
dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule, etc.
Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se avizeaza de
catre beneficiar. Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de
proiectare autorizata si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiuni :
sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;
sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte lucrarii definitive in curs
de priza sau intarire;
sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;
sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie.
Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia
beneficiarului.
Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si
caracteristicile tuturor elementelor componente.
Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele :
masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor;
modul de asamblare a elementelor componente a esafodajelor si schelelor;
reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate
si a elementelor pe care sprijina;
sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;
dispozitiile ce trebuiesc respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de
reglare, calare, decofrare, demontare;
tolerantele de executie;
modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului
sub efectul contractiei si precomprimarii.
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele :
specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de la terti;
instructiuni de montare a lucrarilor provizorii;
instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea
consecinte grave asupra securitatii lucrarilor
Reali8area &i utili8area lucrarilor provi8orii
Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi trebuie sa corespunda
standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate
lucrarilor provizorii atat cand se folosesc produse noi cat si cand se refolosesc materiale
vechi pentru care trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi.
lntrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile lor sau
efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea executiei.
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri.
Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in atelier de specialitate. ln acest
din urma caz antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i
atenueze responsabilitatea sa.
E<ecutieG utili8areG controale
Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la
lucrarile definitive.
Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre
antreprenori fata de reperele acceptate de beneficiar.
Rezultatele masuratorilor se transmit beneficiarului.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.
Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.
)re&criptii complementare privind e&a!odaAele
Proiectul esafodajelor cat si montajul acestora in amplasament se avizeaza de catre
beneficiar.
Pentru dispozitivele secundare se admite schematizarea de principiu a acestora si
prezentarea beneficiarului pentru aprobare cu l5 zile, cel putin, inainte de inceperea
executiei.
COFRAJE
Date 9enerale
Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate
in lucrare, dau betonului forma proiectata. ln termenul de cofraj se includ atat cofrajele
propriu zise cat si dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care
contribuie la asigurarea realizarii formei dorite.
Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de
proiectare autorizate, in conformitate cu prevederile STAS 772l si ele trebuie sa fie astfel
alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii :
sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect,
pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile
admisibile prevazute in normativul NE 0l2.
sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie;
sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de
beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se
decofreaza;
sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri;
sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care este
alcatuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgere a
apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului;
sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte.
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
ln afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca si
urmatoarele conditii specifice :
sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare;
sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor inglobate din zonele
de capat a grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.);
sa permita compactarea cat mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor
postintinse;
sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor
care executa turnarea si compactarea betonului, evitandu-se circulatia pe armaturile
postintinse;
sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii, in
conformitate cu prevederile proiectului;
sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare;
cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in
contact cu betonul;
sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, cand
aceasta este inscrisa in proiect.
)re9atirea &i receptia lucrarilor de co!rare
lnainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea cat si numarul
de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.
ln scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni :
curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cand spalarea se
face in amplasament apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor
numai cu jet de aer)
tratarea suprafetelor, ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa
usureze decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se
folosesc substante lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea sa vina in contact
cu armaturile.
ln vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate
astfel :
preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de
cofraje si sustineri;
in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a
elementelor;
final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale,
pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse".
Montarea cofrajelor, pregatirea in vederea turnarii betonului, tratarea cofrajelor in timpul
intaririi
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii :
trasarea pozitiei cofrajelor;
asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
ln cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura
repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere,
astfel incat sa se evite producerea tasarilor.
ln cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va
face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
9. ARMATURl
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea,
fasonarea si montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat.
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile infrastructurilor, suprastructurile de
beton armat si de beton precomprimat se vor aplica prevederile din prezenta documentatie
Oteluri pentru armaturi
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/l,2,3 si STAS
6482/l,2,3,4.
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor
de aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din normativele NE
0l2.
Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizare
Otel beton rotund neted
STAS 438/l;
OB 37 Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive
Sarma trasa neteda pentru beton
armat STAS 438/2
STNB Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive;
armaturile de rezistenta
numai sub forma de plase sau carcase sudate
Plase sudate pentru beton armat
STAS 438/3
STPB
Otel beton cu profil periodic PC 52 Armaturi de rezistenta cu betoane de clasa cel
putin C l2/l5
STAS 438/l PC 60 Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane
de clasa cel putin C l6/20
Armaturi pretensionate
sarme netede STAS 6482/2
sarme amprentate STAS 6482/3
toroane
SBP l si SBP ll
SBPA l si SBPA ll
TBP
Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane
de clasa cel putin C 25/30
Pentru toate tipurile de otel beton beton este obligatorie existenta certificatului de calitate
emis de producator.
ln certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438-2 si STAS
6482, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate.
ln cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul
va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator de
specialitate aprobat de inginer, cu acordul scris al unui institut de specialitate.
Controlul calitatii
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de
calitate.
Receptionarea otelului se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a
calitatii. Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii
lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat". Otelul pentru beton
precomprimate sub forma de sarma SBP se va aproviziona in colaci cu diametrul minim de
2,00 m. Fiecare colac de sarma SBP va avea eticheta metalica, care sa contina printre altele
numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul CTC al fabricii, fiind insotit de certificatul
de calitate al furnizorului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul
de indoiri alternante) pentru fiecare colac in parte iar pentru l0% din numarul colacilor
determinarea limitei de curgere tehnica, alungirii relative la rupere si a numarului de torsiuni
la care se rupe sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate o epruveta luata de la
fiecare capat al colacului.
Sarmele care prezinta corodari pronuntate sau adancituri nu vor fi folosite la alcatuirea
fascicolelor.
Cablele de sarma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de sarma inainte de a fi
puse in opera.
Pentru controlul calitatii se vor lua in mod obligatoriu probe cu frecventele prevazute in STAS
6482 si normativul C 56.
Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat aprovizionat, controlul calitatii
se va face conform prevederilor din anexa X.l pct. A.5, din normativul NE 0l2 si va consta
din:
constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie;
verificarea dimensiunilor sectiunii, tinand seama de reglementarile din normativul NE
0l2, anexa lll.l;
examinarea aspectului;
verificarea prin indoire la rece.
Tran&port &i depo8itare
Transportul otelurilor se va efectua in vagoane inchise sau autocamioane prevazute cu
prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de
coroziune sau murdarirea otelului.
Pentru colacii si tamburelele prevazute cu ambalaje de protectie se va da o atentie deosebita
la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a produs
deteriorarea ambalajului; se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura
neprotejata. La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile
necesare pentru a se preveni:
zgarierea, lovirea sau indoirea;
murdarirea, suprafetelor cu pamant, materii grase, praf etc.
contactul cu materialul incandescent provenind de la operatia de sudura - taiere sau
incalzirea de la flacara aparatelor de sudura.
Depozitarea se va face pe loturi si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator astfel
incat sa se evite contactul cu materialele corozive. ln mod deosebit se va asigura
depozitarea colacilor de sarma pentru beton precomprimat tinand seama de agresivitatea
mediului. De asemenea depozitarea se va face astfel incat sa asigure posibilitati de
identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru. Barele din otel superior vor fi livrate in
forma rectilinie si vor fi depozitate cat mai drept iar eventualele capete filetate se vor proteja
in mod corespunzator.
Con!ectionarea armaturilor
a) Fasonarea armaturilor pentru beton armat
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
lnainte de a trece la fasonarea armaturilor, antreprenorul va analiza prevederile proiectului,
tinand seama de posibilitatile practice de montare, si fixare a barelor precum si de aspectele
tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita
reexaminarea de catre beneficiar a dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor indeparta :
eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
rugina, prin frecare cu perii de sarma in special in zonele in care barele urmeaza a fi
innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca
abaterile limita la diametru prevazute in anexa lll. l din normativul NE 0l2.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la
taiere si fasonare, fara a se deterioara insa profilul. La intinderea cu troliul lungimea maxima
nu va depasi l mm/m.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite
confundarea lor si sa asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.
ln cazul in care conditiile climatice locale pot favoriza corodarea otelurilor se recomanda
montarea si betonarea armaturilor in maxim l5 zile de la fasonare.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -l0oC.
Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
La calculul armaturilor, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama de prevederile
constructive privind alcatuirea elementelor din beton armat cuprinse in cap. 6.7 din STAS
l0lll/2 si in cap. 3 din normativul NE 0l2.
b) Prevederile generale privind confectionarea armaturii pretensionate
La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta urmatoarele:
se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a se
executa armatura; in lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra respectarii
conditiilor de transport si depozitare (in special in zone cu agresivitate), se vor efectua
incercari de verificare a calitatii, pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate
defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armaturilor (rezistenta la tractiune,
indoire alternanta, etc.);
suprafata otelurilor se va curata de impuritati, stratul de rugina superficiala neaderenta
si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje,
beton sau mortarul de injectare;
otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decat pe
baza unor probe care sa confirme ca nu au fost influientate defavorabil caracteristicile
fizico-mecanice;
armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe cat posibil din
acelasi lot;
zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramanand deformate nu se vor
utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Daca totusi in timpul transportului sau al
depozitarii, barele de otel superior au suferit o usoara deformare, se vor indrepta
mecanic, la temperaturi de cel putin +l0oC
pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de
catre un laborator de specialitate, in conformitate cu STAS 6605 "lncercarea la
tractiune a otelului, a sarmei si a produselor din sarma pentru beton precomprimat"
in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va
determina pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe
traseu.
La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si pozitionarea armaturilor,
tensionarea, blocarea si injectarea lor se va tine seama de prevederile constructive cuprinse
in STAS l0lll/2, cap. 7.9 .
l0. BETOANE
Prevederi generale
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia
elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat si beton precomprimat.
La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton
precomprimat prevederile din prezentul capitol se vor completa si cu prevederile specifice
cuprinse in standardele in vigoare .
De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in anexele l.l si l.2 din
normativul NE 0l2, si prevederile din STAS l0lll/2 si SR EN l799.
Calitatea betonului este definita prin clase.
Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistentei caracteristice a betonului, care este
rezistenta la compresiune la 28 zile, determinata conform SR EN l2390-6 pe cuburi cu latura
de l50 mm..
Pentru corelarea cu "marcile" de betoane se prezinta in tabel echivalenta dintre clase si
marci precum si recomandari privind clasele minime de betoane in elementele de rezistenta
ale infrastructurilor si suprastructurilor.
Clasa Marca Recomandari privind clasele minime de betone
betonului betonului lnfrastructura STAS l0lll/l Suprastructura STAS l0lll/l
l 2 3 4
C 2,8/3,5 B 50 Beton de egalizare si umplutura
C 4/5 B 75 Betoane de panta
C 6/7,5 B l00
Fundatii masive din beton simplu, la sferturi
de con, ziduri de sprijin, aripi in teren fara
apa subterana
C 8/l0 B l50
ldem in teren cu apa subterana
- fundatii masive din beton armat la
podete, aripi, ziduri de sprijin, pile si culei
de poduri
- elevatii masive de beton simplu la podete,
aripi, ziduri de sprijin, pile si culei, inclusiv
ziduri de sprijin si ziduri de garda
Elemente masive din beton
simplu si beton armat
C l2/l5 B 200
Elevatii din beton armat, beton de fata
vazuta, cuzineti si panouri din beton armat
Suprastructuri si podete
tubulare din beton armat
monolit
C l6/20 B 250
Suprastructuri si podete
tubulare din beton armat
prefabricat
C l8/22,5
C 25/30
C 28/35
C 32/40
C 40/50
C 50/60
B 300
B 400
B 450
B 500
B 600
B 700
Suprastructuri din beton
precomprimat
Pentru asigurarea durabilitatii podetelor, la proiectare se va tine seama de regimul de
expunere sau natura si gradul de agresivitate al mediului, in conformitate cu normativul NE
0l2 capitolul 5, din care : tabelul 5 pentru elemente expuse la intemperii, umiditate sau in
contact cu ape subterane
Daca in urma analizei conditiilor din amplasament se impune adaptarea unor conditii
speciale atunci se va adapta clasa de beton adecvata si se va preciza dupa caz:
gradul de impermeabilitate;;
tipul de ciment
dozajul minim de ciment;
valoarea maxima a raportului A/C.
Materialele utili8ate la prepararea betoanelor
ClMENTURl
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si conditiile
de utilizare sunt precizate in SR EN l97-l si normativul NE 0l2.
Livrare si transport
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau
vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs.
Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite.
Depozitare
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate
sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului
respectiv de ciment sau in incaperile special amenajate.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate
anterior alte materiale.
Pe intreaga perioada de depozitare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment
depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.
Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati in
stive, lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor in
spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult l0 randuri de saci suprapusi. ln
fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei.
Cimentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatie.
Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator pentru
cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaosuri.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta la elemente de beton
si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si in conformitate cu prevederile
din normativ NE 0l2.
Verificarea calitatii cimentului se va face la aprovizionarea, conform anexei Vl-l din NE 0l2;
Metodele de incercare sunt conforme cu SR EN l96-8 si anexa lV.l, normativ NE 0l2.
AGREGATE
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 220l si 2500 kg/mc
se folosesc agregate grele, provenite din sfaramarea naturala sau/si din concasarea rocilor.
Conditiile tehnice pe care le va indeplini agregatele sunt precizate in SR EN l2620.
Pentru prepararea betoanelor se va utiliza sorturile (l), avand 0-4 mm; (2) cu 4-8 mm; (3) cu
8-l6 mm; si (4) cu l6-25 mm.
Depozitarea:
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a
apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente avand
inaltimea corespunzatoare incat sa se evite amestecarea sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate. Pentru depozitele de
consum se pot folosi silozuri.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi si
impurificarea agregatelor. ln cazul aprovizionarii cu mijloace de cale ferata se va asigura un
spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate, normativ NE 0l2-99.
Verificarea calitatii agregatelor se va face :
la aprovizionare conform anexa Vl.l;
inainte de utilizare conform anexa X.l pct. B.2;
Metodele de incercare corespund STAS 4606 (anexa lV.4) si SR EN l367-l.
APA
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate proveni din reteaua publica sau alta sursa,
dar in acest caz va indeplini conditiile tehnice prevazute in SR EN l008.
ADlTlVl
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi in scopul :
imbunatatirii lucrabilitatii la elemente cu sectiuni subtiri sau turnate cu pompa
imbunatatirii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii sau
aflate in medii agresive
obtinerii unor betoane de rezistenta superioara
imbunatatirii comportarii la inghet-dezghet repetat
reglarii procesului de intarire, intarziere sau accelerare in functie de cerintele
tehnologice
cresterii rezistentei, durabilitatii si imbunatatirii omogenitatii betonului.
Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt precizate in anexa V.3 din normativul
NE 0l2. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a doua tipuri se admite numai
pe baza unor caiete de sarcini speciale si a unor studii aprofundate in laboratoare de
specialitate.
Verificarea caracteristicilor aditivului se va face conform anexei l.3.- NE 0l2.
)repararea &i tran&portul betonului
Prepararea si livrarea betonului se face prin statii de betoane. Acestea sunt unitati dotate cu
una sau mai multe instalatii de preparat beton sau betoniere.
Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie mai mare de l0 mc/ora sunt
conduse de un sef de statie si functioneaza pe baza unui certificat de atestare eliberat de o
comisie acceptata de beneficiar.
Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie de cel mult l0 mc/ora sunt
subordonate direct conducatorului lucrarii pe care o deserveste si va functiona cu acordul
beneficiarului.
Pentru lucrarile de beton, beton armat si beton precomprimat, tipurile de beton se
diferentiaza si se noteaza in functie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment utilizat,
marimea agregatelor, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate si tipul de aditiv
adoptat.
ln comanda de beton catre statie se vor inscrie tipul de beton, ritmul de livrare, precum si
obiectul (partea de structura) unde se va folosi.
Nomenclatorul tipurilor de betoane ce se produc la statie se va stabili conform tabel 7.2.l
NE 0l2.
Pentru lucrarile curente, compozitia betonului se stabileste de laboratorul antreprenorului in
conformitate cu anexa l.4 - NE 0l2.
Stabilirea compozitiei se va face :
la intrarea in functiune a unei statii de betoane ;
la schimbarea tipului de ciment sau agregate;
la introducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;
la pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite
de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25.
Compozitiile de betoane se vor aproba de beneficiar.
ln cazul constructiilor speciale, precum si in cazul utilizarii unor tipuri de ciment, agregate,
aditivi sau adaosuri altele decat cele cuprinse in standardele mentionate in normativul NE
0l2, stabilirea compozitiei betoanelor se va face pe baza de studii elaborate de laboratoare
de specialitate din institutii de cercetare.
ln cursul prepararii betonului reteta se va corecta de catre laboratorul statiei si cu acceptul
beneficiarului, in functie de rezultatele incercarilor privind :
umiditatea agregatelor;
granulozitatea sorturilor;
densitatea aparenta a betonului proaspat;
lucrabilitatea betonului.
Dozarea materialelor componente se face prin cantarire, abaterile inscriindu-se in
urmatoarele limite:
3% la agregate;
5% pentru aditivi;
2% pentru ciment si apa;
3% pentru cenusa de termocentrala.
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere cu
cadere libera.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera va respecta prevederile cartii
tehnice a utilajului respectiv, dar incepand cu sortul de agragate cu granula cea mai mare.
Durata de amestecare va de cel putin 45 secunde de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare se va majora dupa caz, in cazul utilizarii de aditivi sau adaosuri, in
perioade de timp friguros si pentru betoane cu lucrabilitate redusa.
La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de
o ora, toba betonierei se va spala cu jet puternic de apa si apoi va fi golita complet.
Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare iar a
betoanelor cu tasarea de max. 5 cm cu autobasculante cu bena amenajate corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Pe timp de arsita sau de ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai
mare de 3 km, suprafata libera de beton se va proteja pentru a impiedica evaporarea apei si
modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport nu va depasii durata de 50-70 minute conform tabelului l2.l din
normativul NE 0l2.
Re9uli 9enerale de betonare
Executarea lucrarilor de betonare poate incepe numai dupa ce s-a verificat indeplinirea
urmatoarelor conditii :
compozitia betonului a fost acceptata de beneficiar, iar in cazul betoanelor de clasa
egala sau mai mare de C 20/25 se dispune de incercari preliminare;
sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele
necesare (agregate, ciment, piese inglobate etc.) si sunt in stare de functionare
utilajele si dotarile necesare ;
au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi; daca de la
montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata si se constata
prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura se va demonta iar dupa curatire si
remontare se va proceda la o noua receptie calitativa;
suprafetele de beton turnat anterior si intarit nu prezinta zone necompactate sau
segregate si au rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua
betoane
nu se intrevede posibilitatea interventiei in cazul unor conditii climatice nefavorabile
(ger, ploi abundente, furtuna etc.);
in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau
infiltratii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zona in care se va betona.
Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act care va fi aprobat de beneficiar.
Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum l5 minute de la aducerea lui la locul de
turnare; se admite un interval de maximum 30 minute numai in cazurile in care durata
transportului este mai mica de 30 minute.
La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli generale:
cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile, care vor veni in contact cu betonul
proaspat, vor fi udate cu apa cu 2....3 ore inainte si imediat inainte de turnare iar apa
ramasa in denivelari se va evacua;
din mijlocul de transport betonul se va descarca in bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi sau direct in lucrare;
daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de
lucrabilitate admise sau prezinta segregari va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in
lucrare; se admite imbunatatirea lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv
superpastifiant dar cu acordul beneficiarului ;
inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 3 m pentru elemente cu latime
max. de l m, respectiv l,5 m inaltime pentru celelalte cazuri inclusiv elementele de
suprafata de tip placa;
betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre
laterale sau prin intermediu uni furtun sau tub avand capatul inferior la max. l,5 m de
zona ce se betoneaza;
betonul se va raspandi uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturi
orizontale de max. 50 cm inaltime;
se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia
prevazuta indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in
consola; daca totusi se vor produce asemenea fenomene, ele se vor corecta in timpul
turnarii;
se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor, respectandu-se grosimea
stratului de acoperire prevazuta in proiect;
nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea
pe armaturi a vibratorului;
in zonele cu armaturi dese se va urmari cu atentie umplerea completa a sectiunii;
-se va urmarii comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sutinerilor
acestora, luandu-se masuri imediate de remediere in cazul constatarii unor deplasari
sau caderi;
circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine,
astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe
armaturi sau pe zonele cu beton proaspat;
betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect;
in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea turnarii
este permisa numai dupa pregatirea suprafetei rostului si cu acordul beneficiarului.
Compactarea
Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu mai, vergele, sipci sau prin ciocanire cofraj) numai in
cazuri accidentale de intrerupere a functionarii vibratorului (defectiune sau intrerupere de
curent) caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost.
Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare :
vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare);
vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
vibrare de suprafata cu vibratoare placa sau rigle vibrante.
Alegerea tipului de vibrare se va face in functie de tipul si dimensiunile elementului (placa,
grinda) si de posibilitatile de introducere printre barele de armatura.
La executie se vor respecta prevederile cap.6 din normativul NE 0l2 referitoare la
compactarea betonului.
ln masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se executia astfel
ca betonarea sa se faca fara intrerupere pe intregul element. Cand rosturile de lucru nu pot fi
evitate pozitia lor se va stabili cu acordul inginerului prin proiect .
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie se
va asigura mentinerea umiditatii betonului protejand suprafetele libere prin:
acoperirea cu materiale de protectie;
stropirea periodica cu apa;
aplicarea de pelicule de protectie.
Protectia va fi indepartata dupa minim 7 zile numai daca intre temperatura suprafetei
betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de l2`C.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilena,
atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenta necesara cu respectarea
termenelor minime recomandate la cap. l4 din normativul NE 0l2.
Tolerante de e<ecutie
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat se vor incadra
in prevederile cuprinse in anexa lll.l din normativul NE 0l2.
Executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale
La executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale se vor respecta
urmatoarele prevederi pentru:
betoane turnate prin pompare capitolul l6.3 normativ NE 0l2.
betoane turnate in cofraje glisante capitolul l6.4 NE 0l2.
executarea lucrarilor de betoane pe timp friguros, normativ C l6 ;
masuri speciale de proiectare, executie si intretinerea constructiilor din zona litoralului
Marii Negre;
turnarea betonului sub apa capitolul l6.2 din NE 0l2.
ln cazul altor conditii sau procedee se vor respecta prevederile caietelor de sarcini speciale
elaborate pentru conditiile efective ale lucrarii respective.
ll. HlDROlZOLATll
)revederi 9enerale
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuiesc indeplinite la realizarea
hidroizolatiilor pentru lucrarile de podete si ziduri de sprijin.
La proiectarea, executia si receptia hidroizolatiilor se vor respecta prevederile din STAS
5088. "Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie".
Hidroizolatiile au ca scop impiedicarea patrunderii apei in elementele de constructie,
captarea si evacuarea ei, preluarea solicitarilor din incarcari si transmiterea lor la structura de
rezistenta.
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite, in general din :
sapa care se executa in camp continuu si racordarea acesteia la marginea elementului
care se hidroizoleaza;
dispozitivele de acoperire a rosturilor, gurilor de scurgere, strapungerile si racordarea
sapei la acestea.
ln cadrul sapei se pot distinge urmatoarele straturi:
strat hidroizolant sau sapa hidrofuga formata din:
stratul de amorsare;
strat de lipire;
strat de baza;
strat suplimentar, de la caz la caz;
strat de protectie.
ln functie de pozitia elementului de constructie care se hidroizoleaza fata de nivelul apei
freatice, hidroizolatiile pot fi :
hidroizolatii impotriva umiditatii pamantului, care se aplica la culei si ziduri de sprijin,
elemente ce vin in contact cu apa mai mult timp;
hidroizolatii impotriva apelor fara presiune hidrostatica ce se aplica la suprastructura
podetelor.
Stratul hidroizolant, in functie de materialul folosit si procedeul de aplicare, poate fi :
din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece care se recomanda la lucrari de
arta executate la zi si la lucrari unde se asigura o ventilatie corespunzatoare;
din materiale bituminoase aplicate la cald.
Stratul hidroizolant aplicat la rece sau la cald se poate executa in diverse variante si cu
diferite materiale, respectandu-se insa prevederile din STAS 5088 tabelele l,3-6.
Alegerea variantelor se va face la fiecare lucrare in parte, tinand seama de prevederile din
STAS 5088 precum si de conditiile locale de teren, conditiile de exploatare si de importanta
lucrarii, adoptandu-se solutia optima din punct de vedere tehnic si economic.
ln cazul lucrarilor amplasate in medii agresive se vor lua masuri suplimentare conform
standardelor si normativelor in vigoare.
Materiale &i prevederi pentru proiectare
Materialele necesare pentru executia hidroizolatiilor sunt conform tabelului l din STAS 5088.
Varianta de alcatuire a hidroizolatiei, se va alege conform tabelelelor 5...6 din STAS 5088.
Calitatea materialelor si conditiilor de folosire sunt precizate in standardele de produse,
precizate in tabelul l din STAS 5088.
ln functie de varianta adoptata se vor respecta si recomandarile de proiectare cuprinse in
STAS 5088, capitolul 3. Se vor respecta de asemenea prevederile din cap. 3, privind
racordarea hidroizolatiilor la marginile elementului de constructie ce se hidroizoleaza.
)re&criptii de e<ecutieG veri!icare &i receptie
Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte prezinte proeminente mai mari de 2 mm,
suprafata neteda realizandu-se prin driscuire.
Planeitatea suprafetei suport se admite a avea o singura denivelare de 5 mm pe o
suprafata verificata cu dreptarul de 3 m in orice directie.
Pentru a indeplini aceste conditii suprafata suport se va pregati astfel:
se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate in
beton, petele de grasime si orice alte corpuri straine; laptele de ciment in exces se
indeparteaza cu peria de sarma;
se curata cu jeturi de apa sau aer comprimat, lasandu-se sa se usuce in vederea
aplicarii stratului hidroizolant.
Pe suprafata suport pregatita ca mai sus, se interzice circulatia personalului din santier.
Muncitorii care executa lucrarile trebuie sa coarte cizme de cauciuc, circuland numai pe
pasarele provizorii din lemn.
Stratul hidroizolant se va aplica pe timp uscat si la o temperatura a suprafetei suport mai
mare de +5`C.
ln timpul executiei stratului hidroizolant, pe portiunile inca neacoperite cu stratul de protectie
se vor lua masuri pentru:
interzicerea circulatiei lucratorilor si a depozitarii de materiale pe aceste suprafete;
acoperirea cu praf de creta, praf de ciment sau hartie impotriva actiunii razelor solare
sau a temperaturilor ridicate.
Se recomanda ca procesul de executie a hidroizolatiei sa se organizeze astfel incat stratul
de protectie sa se aplice in aceeasi zi.
Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protectie sau in zona in care urmeaza a se
hidroizola imediat, nu se executa sprijiniri.
Eventualele schimbari de materiale sau de solutii constructive pentru hidroizolatii, fata de
proiect, antreprenorul nu le poate face decat cu acordul proiectantului si al beneficiarului.
Calitatea materialelor folosite la hidroizolatia lucrarilor de arta rutiere se garanteaza prin
certificate de calitate emise de unitatea producatoare si aprobate de inginer inainte de
inceperea lucrarilor. Executantul lucrarilor de hidroizolatie verifica calitatea materialelor pe
baza acestor certificate, efectuand si incercari in caz de dubiu.
Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatii se face pe etape, dupa cum urmeaza:
pe parcursul executarii lucrarilor de hidroizolatii, incheindu-se procese verbale partiale
de lucrari ascunse;
la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, prin incheierea unui proces verbal pentru aceste
lucrari;
odata cu verificarea intregii lucrari de arta.
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului iar in cazul unor
prevederi nefavorabile din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face si asupra
etanseitatii prin inundare cu apa pe o inaltime de maxim 5 cm, pe suprafata limitata.
Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii se vor
remedia pe baza unor solutii propuse de antreprenor si care pot fi acceptate sau nu de catre
beneficiar.
ln cazul in care beneficiarul nu accepta remedierile propuse de antreprenor se poate dispune
refacerea intregii lucrari de hidroizolatii.
l2. RECEPTlA LUCRARlLOR
RECEPTlA PE FAZA A LUCRARlLOR
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control abilitate.
ln urma acestei receptii se incheie ,,Proces verbal de receptie pe faza" in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari
cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat
abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
RECEPTlA PRELlMlNARA
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor
legale in vigoare . Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control
si procesele verbale de receptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor.
RECEPTlA FlNALA
Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii
acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.
APARARl DE MALURl ALCATUlTE DlN GABlOANE
Obiect &i domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini are aplicabilitate la lucrarile de aparari de maluri, executate
conform prevederilor proiectului tehnic si detaliilor de executie.
Solutia te>nica adoptata
Solutia adoptata in cadrul acestei lucrari prevede executia debleelor si apararilor de mal din
gabioane.
Dimensiunile sectionale ale apararilor, ca si alcatuirea constructiva (de ex. dimensiuni
carcase pentru gabioane), sunt prevazute in detaliile de executie. Se propune ca lucrarile sa
fie executate in 2 etape: pe malul stang mai intai si apoi pe malul drept. Executia se va face
la adapostul digurilor de deviere a cursului apei dar si acolo unde sunt necesare la debleele
pe partea dreapta a drumului.
l. EXECUTAREA LUCRARlLOR DE TRASARE
Trasarea amplasamentului apararilor de mal se va executa pe baza planului de trasare.
lnainte de a incepe lucrarile pregatitoare de terasamente (sapatura) se stabileste
amplasamentul in plan al lucrarii, care se materializeaza cu reperi.
Reperii se vor amplasa in afara zonei de lucru pentru a putea fi pastrati si folositi spre a
materializa conturul in plan si cotele de nivel ale fundatiei de beton.
2. NATURA, CALlTATEA MATERlALELOR UTlLlZATE
Piatra bruta pentru gabioane trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de dezagregare
fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ceea ce priveste compozitia
mineralogica, sa aiba o structura omogena compacta.
Caracteristicile mecanice ale pietrei vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:
rezistenta la compresiune pe epruvete:
1 in stare uscata, N/mm
2
min80
rezistenta la inghet-dezghet:
1 coeficient de gelivitate, la 25
1 cicluri de piatra sparta, % max.0,3
1 coeficient de inmuiere, pe epruvete, % max. 25.
Forma pietrei este neregulata, asa cum rezulta din cariera, avand dimensiunea minima de
cel putin l99 mm si o greutate cuprinsa intre 25 kg si 50 kg, pentru a putea fi manevrata
manual.
Forma si dimensiunile pietrei brute folosite:
forma - neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau prisma
inaltimea (mm) - l40-l80
dimensiunile bazei, mm:
1 lungime inaltimea
1 latime - 80-l50
3. CONTROL DE CALlTATE
Controlul calitatii
Pe parcursul realizarii lucrarii este obligatorie verificarea in toate fazele de executie a
amplasarii corecte a partilor componente ale tronsoanelor de ziduri de sprijin din gabioane.
4. RECEPTlA LUCRARll
Receptia pe faze se face atunci cand lucrarile prevazute in documentatie sunt complet
terminate si toate verificarile sunt efectuate. ln urma verificarilor se incheie proces verbal de
receptie pe faze care confirma posibilitatea trecerii la urmatoarea faza. Se efectueaza de
dirigintele de santier si antreprenor.
La receptia preliminara, comisia examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. Astfel, se incheie "Procesul
verbal de receptie preliminar".
Se vor verifica in cadrul acestei operatii de receptie urmatoarele:
amplasamentul lucrarilor conform proiectului de executie;
calitatea materialelor conform standardelor respective;
natura pamanturilor (conform STAS l243-88), pentru verificarea
concordantei cu studiile geo;
dimensiunile, pantele si calitatea executiei lucrarilor.
Receptia finala are loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet de
sarcini.
PROTECTll TALUZ CU PAMANT VEGETAL
l. GENERALlTATl
Este o lucrare de protectie care asigura prevenirea eroziunii si ravinarii taluzurilor. Se
executa pe taluzuri stabile cu p<l:l, cu inaltimi de max. l0 m ce pot fi erodate si ravinate de
ape de suprafata.
Protectia taluzurilor in aceasta situatie cuprinde urmatoarele operatiuni care vor fi aprobate
de inginer inainte de a fi executate:
lmbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal.
lnsamantarea suprafetei taluzului.
Protectia contra ravinarilor, pana la refacerea vegetatiei, iar in cazul terenurilor aride
stancoase, acoperirea cu geotextil din fibre vegetale care sa contina si seminte de iarba.
2. DESCRlEREA OPERATlUNlLOR
lmbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal se realizeaza de jos in sus pe taluz cu o
grosime a stratului peste muchia treptei de minim 20 cm. Stratul de pamant vegetal se aduce
fie din depozite aprobate de inginer cu auto, fie din depozitul intermediar de unde se
transporta cu roaba pe taluz si de aici prin lopatari se asterne pe suprafata taluzului. Stratul
de pamant ce imbraca taluzul se compacteaza usor cu ruloul de mana si se finiseaza manual
pentru crearea unei suprafete plane.
lndepartarea tuturor bolovanilor si redarea terenului in circuitul agricol.
lnsamantarea suprafetei taluzului se realizeaza imediat dupa acoperirea taluzului cu pamant
vegetal.
lnsamantarea pamantului vegetal comporta urmatoarele faze:
1 scarificarea manuala a pamantului vegetal;
1 imprastierea unui strat de ingrasamant (de preferinta natural);
1 stropirea suprafetei insamantate cu ajutorul autocisternei a unui amestec de apa,
seminte, aracet <2% si ingrasaminte chimice, in proportii comunicate de organele
agricole din zona.
Pentru alegerea semintelor pentru gazon se vor consulta organele competente functie de
zona si natura terenului.
Protectia contra ravinarilor se face prin dirijarea apelor de suprafata prin rigole si casiuri din
elemente de beton prefabricat sau din material plastic.
Completarea cu pamant vegetal a ravenelor si insamantarea suprafetelor degradate.
)rotectia cu 9eote<til
Peste suprafata insamantata se asterne un geotextil format din fibre putrescibile cu greutate
cuprinsa intre 200 - 400 g/mp. El se fixeaza la capete cu ancore de consolidare si se asterne
incepand de sus in jos. Pentru o mai buna fixare el se acopera cu 5 cm. de pamant vegetal.
3. MATERlALE UTlLlZATE
Conditii de calitate
Pamant vegetal va fi utilizat materialul rezultat din solul vegetal decapat din ampriza
drumului sau se aduce din depozit. Se va urmari sa nu contina bulgari mai mari de 5 cm sau
alte corpuri straine, uleiuri minerale etc. La punerea in opera, pamantul vegetal va avea o
umiditate de l8-32%.
Apa Trebuie sa indeplineasca conditiile prevzute in SR EN l008, daca nu provine din
reteaua publica.
Semintele se iau de la organele competente in acest domeniu si vor fi aprobate de inginer.
Trebuie sa fie specifice zonei in care se folosesc si functie de natura terenului.
Semintele folosite in tara noastra fac parte din categoria gramineelor si anume:
Lolium perena iarba de gazon;
Poa pratensis firuta;
Festuca rubra paiusul rosu;
Festuca amudinaceea paiusul inalt;
Bromus inermis obsiga;
Agropyum cristatum pirul crestat.
Pentru alegerea semintelor pentru gazon se vor consulta organele competente, functie de
zona si natura terenului.
Geotextil de protectie format din fibre vegetale biodegradabile cu greutatea cuprinsa intre
200-400 g/mp, alungire la rupere - max 70%.
Conditia: sa fie suprafata continua si sa permita asternerea geotextilelor pe taluz.
4. VERlFlCAREA CALlTATll
Asternerea pamantului vegetal se va verifica prin sondaj (l sondaj la l00 m
2
) incadrarea in
prevederile punctului 2.a de mai sus.
Suprafata protejata in ansamblu nu trebuie sa prezinte denivelari mai mari de l0 cm, pentru
corectarea suprafetelor se va trece la taierea damburilor si completarea cu pamant vegetal a
gropilor.
lnsamantarea suprafetelor verificarile ce se fac pentru aprecierea calitatii se face vizual de
catre lnginer si se urmareste realizarea unui gazon uniform cu densitate mare. Daca se
observa ochiuri neinierbate se trece la suprainsamantarea si la repetarea operatiunilor
prevazute la pct.2.b, pana la obtinerea unui gazon uniform.
Protectia cu geotextile se verifica daca este acoperita toata suprafata iar rosturile sunt
suprapuse pe min. 20 cm, se verifica fixarea geotextilului in ancore de consolidare pe
versant.
Geotextilele va trebui sa respecte conditiile prevazute in prezentul caiet de sarcini, acestea
vor fi testate si verificate inainte de punerea in opera si pe parcursul executiei de laboratoare
specializate si aprobate de inginer.
Pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii, pe santier probele de
control se vor lua din fiecare lot aprovizionat de catre Constructor in prezenta Consultantului.
Ele se vor transmite la un laborator specializat aprobat de inginer fara sa se specifice
provenienta, doar cu un numar de ordine pentru a se efectua incercarile conform
normativului NP 075 -,,Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de
constructii" si a standardelor in vigoare.
Rezultatele se vor compara cu cele de pe fisa tehnica a furnizorului si daca performantele
sunt in limita a l0% fata de cele prevazute, geotextilul se poate pune in opera. Daca
rezultatele sunt in afara limitei l0% se va consulta proiectantul pentru a stabili in ce conditii
pot fi puse in opera.
5. RECEPTlA LUCRARlLOR
Receptia pe !a8a a lucrarilor
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control abilitate.
ln urma acestei receptii se incheie ,,Proces verbal de receptie pe faza" in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari
cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat
abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Receptia )reliminara
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor
legale in vigoare .
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele
verbale de receptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor.
Receptia 0inala
Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii
acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.
EXECUTlA MARCAJELOR
l. GENERALlTATl
PRESCRlPTll PRlVlND EXECUTlA MARCAJELOR
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in
conformitate cu prevederile Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la
semnalizarea rutiera.
CONDlTll TEHNlCE PENTRU VOPSELE
Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmatoarele materiale;
Vopsea de marcaj alba, ecologica, monocomponenta, diluabila cu apa si uscare la aer (fara
solventi organici). Aceasta vopsea trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii.
Vopseaua va fi aplicata peste o amorsa corespunzatoare. Marcajele vor fi aplicate cu
mijloace adecvate (pentru amorsa, vopsea, microbile si bile de sticla) sau vor fi asternute
manual in functie de tipul de marcaj. Durata de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de
minimum l8 luni .
Marcaje termo-plastice sau din banda alba auto-adeziva cu aplicare la cald sau la rece.
Acestea trebuie sa intruneasca aceleasi conditii tehnice ca si vopseaua de marcaj. Perioada
de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 36 luni. Ofertantul va asigura
Beneficiarului tehnologia de aplicare si fisele tehnice pentru asternerea marcajului termo-
plastic.
Materialelel trebuie sa fie puse la dispozitie de o firma acceptata de Beneficiar.
Certificatele de calitate eliberate de laboratoarele internationale (cel putin echivalent cu
BAST si LGA) trebuie sa fie anexate la materialele utilizate.
CONDlTll TEHNlCE PENTRU MlCROBlLE Sl BlLE DE STlCLA
Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile de sticla. Tipul
si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform
certificatului de omologare al vopselei. Ambalarea microbilelor se face in saci etansi, sigilati.
Timpul de depozitare in ambalaj este de minim l2 luni.
TlPURl DE MARCAJE RUTlERE
Marcaje longitudinale care la randul lor se subdivid in marcaje pentru:
separarea sensurilor de circulatie pe drumurile cu doua benzi ;
delimitarea benzilor;
delimitarea partii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:
linie simpla sau dubla continua;
linie discontinua simpla sau dubla;
linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
Marcaje de separare a traficului pe drumurile cu doua benzi de circulatie
singura linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului;
linie continua si una discontinua alaturata, care nu permite depasirea liniei continue;
linie dubla continua, care nu permite depasirea nici uneia din cele doua linii.
Marcaje de delimitare a benzilor
linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului
Marcaje de delimitare a partii carosabile.
Linii continue simple pe autostrazi, drumuri nationale si pe partea exterioara a curbelor
periculoase ;
Linii simple discontinue pentru celelalte categorii de drumuri ;
Linii simple discontinue marcand benzile de accelerare, decelerare si de viraj fata de
benzile principale de circulatie.
Marcaje discontinue
Segmente scurte cu spatii mari in conditii normale de circulatie;
Segmente lungi cu spatii scurte la curbele periculoase, inclusive pe zonele unde
sagetile avertizeaza ,,intrarea pe banda".
Marcaje pentru supralargirea in curbe
Pentru supralargiri< lm, toate supralargirile vor fi amenajate pe partea interioara a
curbei;
Pentru largiri > lm, partea interioara a curbei va fi largita cu lm + 60% din spatiul
ramas iar banda de circulatie exterioara va fi largita cu 40% din ceea ce ramane.
Marcaje transversale
de oprire - linie continua avand latimea de 0,40 m, astfel incat in locul de oprire sa fie
asigurata vizibilitatea in intersectie;
de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un
triunghi .
de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 40
cm iar lungimea lor fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva
mai mica de 50 km/h nu mai mare de 50 km/h
ln intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi
completate prin sageti indicand semnele de traversare.
de traversare pentru biciclete - se executa prin doua linii intrerupte.
Marcaje diverse
de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze
in traversarea intersectiei;
pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o
linie continua realizate.
pentru interzicerea stationarii;
pentru locurile de parcare pe partea carosabila:
- transversala pe axa sau marginea caii;
- inclinata fata de aza sau marginea caii;
- paralela cu axa sau marcinea caii;
curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de
marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m .
Aplicarea Marcajelor
Tipuri &i dimen&iuni
Marcajele rutiere realizate din vopsea de marcaj alba, ecologica, mono-componenta,
diluabila cu apa trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii.
Vopseaua va fi aplicata ca o pelicula de 2000 microni pe amorsa corespunzatoare.
Marcajele termo-plastice vor avea vizibilitate buna in toate conditiile. Acestea vor fi aplicate
in stricta conformitate cu instructiunile producatorului si cu aprobarea Consultantului.
APLlCAREA MARCAJELOR
Generalitati
Lucrarea poate sa inceapa dupa ce au fost indeplinite urmatoarele operatiuni preliminare:
6 Antreprenorul a obtinut aprobarile necesare de la Administratia Nationala a drumurilor
si de la Politia Rutiera in ceea ce priveste inchiderea sectoarelor de drum;
6 Zona de desfasurare a lucrarilor a fost semnalizata corespunzator cu indicatoare de
circulatie pentru dirijarea temporar a traficului si cu conuri reflectorizante.
6 S-a obtinut aprobarea Consultantului.
Structura rutiera va fi pregatita in conformitate cu normativele romanesti si in plus :
6 Pe carosabilul din beton unde trebuie sa se aplice marcajul, suprafata transversala va
fi curatata prin periere cu peria de sarma sau cu alte mijloace aprobate. lnainte de
aplicarea materialului termoplastic, se va aplica un liant compatibil cu suprafata
drumului si materialul de marcaj, conform instructiunilor fabricantului;
6 Pe carosabilul realizat cu tratamente bituminoase, acolo unde trebuie aplicat marcajul,
inaintea aplicarii se va indeparta toata criblura in surplus.
Materialele utilizate la marcajul drumurilor vor fi aplicate numai pe suprafetele curate si
uscate. Marcajele nu vor fi brazdate. Marcajele longitudinale vor fi aplicate cu mijloace
mecanice pe un traseu strict definit.
Trasarea manuala a marcajelor nu va fi pemisa, exceptand sagetile de dirijare si marcajele
similare.
Tra&area marcaAelor
6 Trasarea punctelor va fi facuta pe partea carosabila folosind mijloace de trasare
corespunzatoare;
6 Trasarea va fi in conformitate cu prevederile proiectului.
Consultantul va verifica trasarea inainte de a se face marcajul final.
MarcaAul !inal
6 Suprafetele vor fi bine curatate si uscate inainte de inceperea aplicarii marcajului;
6 Suprafetele marcate in prealabil vor fi curatate mecanic;
6 Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor producatorului.
CONTROLUL DE CALlTATE
3eneralitati
Antreprenorul va pregati ,Planul Controlului de Calitate" care va fi aprobat de catre
Consultant.
Cu toate ca Planul Controlului de Calitate este aprobat, Consultantul poate cere teste
suplimentare in cazul in care se considera necesar, pentru a se asigura ca lucrarile sunt in
conformitate cu Caietul de sarcini.
Planul Controlului de calitate va contine, dar nu se va limita la urmatoarele:
6 Masuri care sa asigure faptul ca vopseaua este bine amestecata si trecuta prin sita
inainte de aplicare;
6 Testarea periodica a grosimii peliculei de vopsea;
6 Testarea periodica a cantitatii si distributiei microbilelor.
MARCAJ RUTlER, SEMNALlZARE VERTlCALA
l. OBlECT Sl DOMENlU DE APLlCARE
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia indicatoarelor si la receptia acestui gen de
lucrari, folosite la semnalizarea rutiera pe drumurile europene si a unor drumuri din culoarul
TEM.
Acesta cuprinde clasificari dupa dimensiuni, simboluri, forme, prescriptii tehnice precum si
alte conditii ce trebuie sa fie indeplinite de indicatoare in vederea utilizarii lor pentru
semnalizarea rutiera a drumurilor europene din Administratia Nationala a Drumurilor.
PREVEDERl GENERALE
Confectionarea indicatoarelor - calitatea acestora trebuie sa corespunda prevederilor
standardelor respective aflate in vigoare.
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de
specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare fata
de cele prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care
sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a operatiunilor cu
rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
ln cazul cand se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va dispune
refacerea lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
2. TlPURl DE lNDlCATOARE
FORME, CULORl, SEMNlFlCATll ALE lNDlCATOARELOR
lndicatoare de avertizare a pericolului
Acest tip de indicatoare se prezinta in urmatoarele doua forme: de triunghiuri echilaterale si
de dreptunghiuri.
Triunghiurile echilaterale au chenar rosu prezentand o figura desenata in culoarea neagra pe
fond alb.
Dreptunghiurile sunt de marimi diferiite prezentand pe fond alb sageti rosii care indica sensul
virajului sau benzi inclinate descendente spre partea carosabila.
lndicatoare de reglementare - de prioritate
Formele cele mai variante sunt intalnite la acest tip de indicatoare:
- sageti, pentru semnalarea unei treceri de cale ferata, de culoare alba cu chenar rosu;
- triunghiuri echilateral alb cu chenar rosu;
- octogon de culoare rosie avand inscrisa inscriptia STOP;
- patrat galben prezentand un chenar alb pentru a indica drum cu prioritate;
- indicator circular cu chenar rosu avand pe fondul alb reprezentate doua sageti una
rosie si alta neagra;
- patrat pe fond albastru avand reprezentate doua sageti rosie si alba.
lndicatoare de reglementare - de interzicere sau restrictie
Cu singura exceptie care se prezinta sub forma patrata, toate celelalte figuri de forma
circulara cu chenar rosu in marea lor majoritate afisand diverse inscriptii, desene pe fond alb
sau albastru
lndicatoare de reglementare - de obligatie
Sunt in totalitate circulare, pe fond albastru prezentand sageti albe, reprezentati schematice,
valori pentru viteze de circulatie.
6 lndicatoare de orientare
Forma in care se prezinta acest gen de indicatoare este cea dreptunghiulara si cea cu
sageata, majoritatea avand fond albastru pe care sunt inscrise cu diverse caractere,
denumiri de localitati, etc., cu culoare alba conform lucrari de baza.
6 lndicatoare de informare
Acest tip de indicatoare au forme patrate sau dreptunghiulare de culoare albastra (fondul) pe
care sunt prezentate simbolic diverse utilitati din imediata apropiere a drumului european,
cum ar fi: treceri pietoni, punct sanitar, autostrada, restaurant, telefon, service si altele.
Se cuvine sa reamintim faptul ca pe autostrazi indicatoarele de presemnalizare pentru
orientare si cele de informare au fondul verde.
Pe acest tip de indicatoare ce preced nodurile rutiere de pe autostrada, denumirile
localitatilor la care se ajunge prin alte categorii de drumuri decat autostrazile, vor fi inscrise
pe un camp albastru cu chenar alb distinctiv de fondul verde al indicatorului.
Semne aditionale
Acest tip de indicator are forma dreptunghiulara dar cu cateva exceptii si pe cea patrata, sunt
montate sub indicatoarele prezentate mai sus cu scopul de a atentiona conducatorii
autovehiculelor asupra unor particularitati ale tronsoanelor de drum.
3. CONFECTlONAREA Sl VOPSlREA lNDlCATOARELOR
lndicatoarele se vor confectiona din aluminiu astfel incat sa se realizeze cu precizie formele
si dimensiunile prevazute in prezentul caiet de sarcini.
lndicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu laturi sub l,0 m si cele in
forma de sageata - se vor executa din tabla de aluminiu cu grosimea de min. 2,0 mm, avand
conturul ranforsat prin dubla indoire sau cu profil special din aluminiu.
Panourile dreptunghiulare sau patrate avand latura cea mai mica de cel putin l,0 m se
executa din profile speciale.
Calitatile aluminiului sunt urmatoarele:
Pentru tabla - 99,5 HD (conform standardelor romanesti)
Pentru profile - ALMGSl-0,5F 22 (conform DlN)
Nu se admit prinderi prin sudura sau nituire.
Suruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv.
O data cu oferta de licitatie, ofertantul va prezenta detalii privind realizarea indicatoarelor si
sistemul de prindere pe stalpi.
Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc in culori gri.
Folia reflectorizanta se aplica pe suport din aluminiu.
Pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliei reflectorizante se face dupa
cum urmeaza:
degresarea suprafetei pentru a indeparta petele de ulei cu apa si detergenti la
temperatura de aproximativ 25oC;
inlaturarea urmelor de praf cu o carpa moale curata si stergerea cu o carpa inmuiata in
alcool;
dupa zvantare se aplica folia reflectorizanta.
Aplicarea !oliei re!lectori8ante
Pe drumurile europene se utilizeaza folie tip high intenssity (de inalta reflectivitate) iar pe
celelalte trasee folie tip engineering grade conform listelor de cantitati de lucrari. Foliile
trebuie sa corespunda calitativ conditiilor mentionate in cap. "Metode de testare a foliei
reflectorizante".
Aplicarea foliei se poate face "la rece" atunci cand se foloseste folie cu adeziv la presiune
sau "la cald" atunci cand se utilizeaza folie cu adeziv activat la cald.
Realizarea fetei la indicatoarele de avertizare, reglementare si obligare se face prin
imprimare cu metoda serigrafica.
Taierea foliei se executa pe o masa cu suprafata perfect plana si dura (de preferinta cu
cristal deasupra) folosindu-se un cutit cu lama de otel inflexibila, foarte bine ascutit.
ln timpul taierii foliei, cutitul se tine aplicat cu toata muchia lamei pe suprafata foliei,
apasandu-se uniform si inaintand incet pe marginea sablonului sau riglei.
Lucratorul care executa taierea foliei trebuie sa aibe mainile curate, fara urme de grasime.
ln cazul aplicarii "la rece" indicatorul se lasa cel putin 4 ore pentru uscare, temperatura
incaperii trebuind sa fie cuprinsa intre 20`C si 25`C. lnainte de aplicare atat folia cat si
indicatoarele vor fi pastrate 24 ore la temperatura de 20-25`C .
Depozitarea indicatoarelor se face pe stelaje, pentru a se evita atingerea intre ele de
preferinta orizontal cu folia in sus.
4. DlMENSlUNlLE lNDlCATOARELOR
Avertizare, reglementare si obligare
a) lndicatoare triunghiulare
lndicatorul "Cedeaza trecerea"
latura = l200
latimea chenarului = l50
latime banda = l3
Alte indicatoare triunghiulare
latura = 900
latimea chenarului = 75
b) lndicatoare circulare
diametrul = 800
latimea chenarului = 75
c) lndicator de forma octogonala
inaltimea = 950
latimea chenarului = l2
d) lndicator de forma patrata
6 latura= 650
e) lndicatoare dreptunghiulare
lndicator "Curba periculoasa"
lungime = l200
latimea = 650
lndicator "Trecere la nivel cu CF"
lungime = l000
latimea = 300
lndicatoare de orientare (si informare)
Dimensiunile necesare vor rezulta din continutul informatiilor de pe indicator.
Forma poate varia intre un patrat si dreptunghi cu raportul lungime/ latime cuprins intre 2 si
2,5.
ln listele de cantitati sunt mentionate suprafetele medii ale fiecarui indicator care se vor lua in
consideratie la licitatie.
Dimensiunile indicatoarelor care nu implica scrieri.
lndicatorul "Presemnalizarea traseului de urmat in vederea efectuarii virajului la stanga"
lungime = 650
latime = 500
lndicator "ldentificarea drumurilor"
lungime = 550
latime = 330
lndicator "Deschis traficului international"
lungime = 550
latime = 330
lndicatoare "Trecerea subterana pentru pietoni", "Politia" si "Post prim ajutor"
lungime = 650
latime = 500
lndicator "Sens unic"
lungime = l200
latime = 330
lndicatoare "Autostrada"
lungime = 650
latime = 500
lndicatoare "Post depanare", "Telefon", "Statie de benzina", "Hotel sau Motel" ,
"Restaurant" ,"Bufet sau Cofetarie", "Teren pentru camping", "Teren pentru caravane",
"Teren pentru camping si caravane", "Cabana pentru turisti", "Parcare".
6 lungime = 650
6 latime = 500
Semne aditionale "Trecere la nivel cu calea ferata industriala"
lungime = 450
latime = 200
"lndicarea lungimii unui sector periculos" si "Trecerea la nivel cu calea ferata"
6 lungime = 600
6 latime = 200
"Directia drumului cu prioritate"
lungime = 600
latime = 600
METODE DE TESTARE A FOLlEl REFLECTORlZANTE
Prezentul caiet de sarcini stabileste metodele de testare pentru folii reflectorizante inainte de
a fi folosite la confectionarea indicatoarelor de circulatie rutiere permanente si temporare,
precum si pentru indicatoarele de circulatie retroreflectorizante, instalabile pe drumuri
europene, drumuri nationale si autostrazi.
3eneralitati
Materialele retroreflectorizante se fabrica in 2 tipuri constructive, si anume clasa l si clasa 2.
2 Materiale din cla&a
Foliile retroreflectorizante din clasa l sunt constituite din microbile de sticla, incluse in
interiorul unei rasini transparente care are o suprafata exterioara neteda.
Foliile retroreflectorizante au o suprafata acoperita cu un adeziv durabil, care poate fi utilizat
prin aplicare la cald sau prin presiune usoara.
"2 Materiale din cla&a "
Foliile care apartin acestei clase detin o inalta performanta de retroreflexie. Aceste folii sunt
constituite din microbile de sticla aderente la o rasina sintetica, incapsulate de catre o
suprafata plana la exterior.
Cla&i!icarea vi8uala
Foliile retroreflectorizante din clasa l si clasa 2 sunt marcate de catre producatorul lor.
Semnele de marcare sunt integrate in folii in timpul fabricatiei si nu pot fi indepartate prin
metode fizice sau chimice, fara a nu provoca distrugerea sistemului de retroreflexie.
Modelul si locul de aplicare a semnelor de identificare vizuala permite identificarea
producatorului si numarul anilor de utilizare a foliei retroreflectorizante. Semnele de
identificare vizuala pot fi vizibile la lumina retroreflectata, cand suprafata foliei reflectorizante
este iluminata perpendicular.
Metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie
retroreflectorizante constau din metode de testare fotometrice, metode de testare a
caracteristicilor mecanice si metode de testare la medii agresive. Necesitatile de calitate pe
baza testelor de calitate se vor prezenta in continuare separat, pentru folii retroreflectorizante
si indicatoare de circulatie retroreflectorizante.
0olii retrore!lectori8ante
Foliile retroreflectorizante din clasa l si clasa 2 destinate realizarii indicatoarelor de circulatie
retroreflectorizante se pregaresc, se conditioneaza si interpreteaza rezultatele testarii si se
testeaza conform urmatoarelor proceduri:
)re9atirea mo&trelor
Mostrele de folii reflectorizante, inainte de a fi testate, se aplica pe placute de aluminiu cu
grosimea de 2 mm sau pe aliaje de aluminiu de calitate asemanatoare cu Al2MG2MnO3.
Suprafata placutei metalice trebuie sa fie plana, iar dimensiunile si metoda de testare trebuie
sa fie in concordanta cu testul care se executa si recomandarile facute de producatorul de
folie retro-reflectorizanta.
Conditionarea mo&trelor
Mostrele de folii retroreflectorizante din materiale din clasa l si clasa 2, se vor conditiona
timp de 24 ore la temperatura de 23`C 2`C si 50 RH + 5%. Rezultatele testarii se exprima
ca o marime medie, provenita din cel putin trei determinari a trei mostre testate in conditii
asemanatoare.
Anali8e !otometrice
Coeficient de retroreflexie
Coeficientul de retroreflexibilitate R permite sa se determine nivelul de calitate al vizibilitatii
pe timp de noapte pentru un semnal retro-reflectorizant. Coeficientul de retroreflexibilitate R
se exprima in CD/LX.M2 si se masoara cu aparate special denumite retroreflectomere.
Determinarea se executa pe mostre de dimensiuni de l5xl5 cm aplicate pe suport din
aluminiu, la unghiuri de incidenta a sursei luminoase de 5`, 30`, 40` in raport cu normala si
la unghiuri de receptie de 0,2` - 0,33`, l`, 2`, in raport cu fascicolul incident. Coeficientul de
retroreflexiune R se masoara conform "ClE PUBLlCATlON" nr. 54 Retrireflection l982
pentru sursa de iluminare A (temperatura culorii de 2856`K).
Valoarea coeficientului de retroreflexie R, rezulta ca o medie a citirilor efectuate in diferite
puncte pe toata suprafata mostrei de folie retroreflectorizanta. Valorile minime pentru foliile
retro-reflectorizante clasa l si clasa 2 de culori diferite, destinate semnelor de trafic, sunt
date in tabelul A.
Culoare
Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre avand dimensiunile de 5x5 cm,
aplicate pe placute de aluminiu.
Masurarea culorii se face cu Colormeter conform ClE PUBLlCATlON nr.l5.2 colorimetry,
l986, proba fiind iluminata cu o sursa de iluminare Standard D65, sub un unghi de 45` fata
de suprafata normala si cu o directie de masurare de 0` (Geometrie de masurare 45/0).
Pentru foliile reflectorizante de diferite culori, domeniile de culoare se determina din
coordonatele punctelor de colt a diagramei ClE l93l.
Valorile domeniilor coordonatelor cromatice pentru foliile de retroreflexie noi sunt inscrise, iar
pentru foliile retroreflexive in utilizare.
Foliile reflectorizante noi din materiale clasa l si clasa 2, sunt specificate printr-un domeniu
nehasurat, pe cand aceleasi folii aflate in utilizare sunt specificate printr-un domeniu hasurat.
Te&te de veri!icare a caracteri&ticilor mecanice
Adeziunea la suport
Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea prin
jupuire neputand fi posibila fara distrugerea materialului retroreflectorizant.
Testul de adeziune se executa pe esantioane avand dimensiunile de l0xl5 cm, conditionate
conform 4.2. Cu un cutit sau lama, se jupoaie folia de pe suport, astfel ca pe suport sa
ramana prinsa la un capat o bucata de 2x2 cm. Se incearca jupuirea mai departe a foliei cu
mana. Daca aceasta nu este posibil fara distrugerea foliei, testul de adeziune a foliei este
considerat corespunzator.
Te&te de veri!icare a re8i&tentei la mediu
Rezistenta la coroziune
Se determina rezistenta la ceata salina produsa prin atomizarea la 35`C 2`C, a unei solutii
de 5 parti greutate clorura de sodiu dizolvata in 95 parti greutate apa distilata. Mostrele de
testat au dimensiunile de l5xl5 cm si sunt supuse actiunii cetii salina la min. doua cicluri de
cate 22 ore fiecare ciclu. Ciclurile vor fi separate printr-un interval de 2 ore la temperatura
camerei, timp in care mostrele pot fi uscate. Dupa testare, mostrele vor fi spalate cu apa
distilata si uscate cu o pasla in vederea examinarii.
Testul de rezistenta la coroziune poate fi considerat corespunzator daca mostrele testate din
materiale clasa l si clasa 2 nu prezinta defecte de suprafata de tip fisuri, decolorari, etc., iar
coeficientul de retroreflexie si coordonatele cromatice corespund valorilor inscrise in Tabel A
si Tabel B.
Re8i&tenta la intemperii
Mostrele de folii retroreflectorizante, cu exceptia culorilor oranj si maro, se expun in diferite
zone climatice, timp de 2 ani, cu fata catre sud si inclinate la 45 de grade. Periodic, este
permisa spalarea cu apa a suprafetei mostrei, pentru indepartarea pulberilor depuse din
atmosfera.
ln vederea testarii mostrelor se spala, se usuca cu carpa moale sau burete si apoi se spala
cu apa distilata.
Testul se considera corespunzator daca mostrele de folii reflectorizante:
Nu prezinta defecte de suprafata de tipul basici, cojiri fisuri sau maxim 0,8 mm
contractii, intinderi sau desprinderi de suport
Coeficientul de retroreflexibie masurat la unghi = 0,33` si unghi = 5`, nu trebuie sa
fie mai mic decat valorile inscrise in Tabel A astfel:
Materiale clasa l: 50%
Materiale clasa 2: 80%
Valorile cromatice nu trebuie sa se situeze in afara domeniului de culoare prezentat, iar
factorii de luminozitate nu trebuie sa fie mai mici decat factorii prescrisi
Suprafata total uda - Determinarea coeficientului de retroreflexie
Performantele de retroreflectibilitate ale unei folii pe timp de ploaie, se simuleaza
in laborator.
Mostrele de testat avand dimensiuni de l5xl5 cm, trebuie sa aiba intreaga
suprafata de sus in jos, acoperita cu un film de apa.
Aceasta se realizeaza prin variatia presiunii apei de la furtun.
Determinarea coeficientului de retroreflexie se face in conditiile in care apa cade
pe suprafata foliei.
Testul se considera corespunzator, daca coeficientul de retroreflexie pastreaza
minim 90% din valoarea coeficientului de retroreflexie din Tabel A, determinat la
unghi = 0,33` si unghi = 5`.
lNDlCATOARE DE ClRCULATlE RUTlERA
3eneralitati
Prezentele specificatii pentru indicatoare de circulatie rutiera, permit administratiilor de trafic
rutier autorizarea instalarii de indicatoare de circulatie rutiera retroreflectorizante optime si
durabilitate in timp, pentru a fi utilizate pe drumuri si autostrazi.
Foliile retroreflectorizante din materiale din clasa l si clasa 2, destinate indicatorului de
circulatie rutiera, vor fi testate de catre unul din laboratoarele europene specializate care va
emite un certificat de calitate.
La fabricarea indicatorului de circulatie din folii retro-reflectorizante clasa l sau clasa 2, foliile
retroreflectorizante trebuiesc aplicate corect, pe suport de aluminiu sau otel zincat. Daca se
folosesc suporturi vopsite, indicatoarele de circulatie rutiera se vor vopsi cu o vopsea avand
o mare rezistenta la exterior. Aceasta trebuie consemnat intr-un certificat de calitate, privind
performantele sistemului, pentru minim 5 ani, de expunere in conditii atmosferice.
Alte conditii de aplicare se vor realiza in conformitate cu recomandarile producatorului de
materiale retroreflectorizante.
Daca indicatoarele de circulatie rutiera se executa prin tiparire pe folii retroreflectorizante de
culoare alba sau galbena, cu cerneala transparenta sau opaca, procedurile tehnologice vor fi
aplicate in conformitate cu recomandarile producatorului de folii retroreflectorizante.
lndicatoarele de circulatie rutiera terminate sunt marcate durabil si clar, pe spate, cu
urmatoarele date:
6 Numele, marca fabricii sau alte date de identificare a producatorului sau vanzatorului;
6 Tipul de materiale retroreflectorizante folosite in constructie;
6 Luna si anul de asamblare a panoului.
Marcarea se face pe o suprafata de max. 30 cm
3
, caracterele marcarii fiind usor de citit de la
o distanta normala.
ldentificarea vizuala a semnelor de marcare din clasa l si clasa 2 de materiale
retroreflectorizante, se face conform recomandarilor din prezentul caiet de sarcini
Pregatirea, conditionarea si interpretarea rezultatelor testarii se face conform recomandarilor
din documetatie.
Decuparea mostrelor de testare din indicatoarele de circulatie retro-reflectorizante se face la
dimensiuni specifice metodei de testare.
Metode de testare fotometrica
Determinarea coeficientului de retroreflexie
Coeficientul de retroreflexie R' exprimat prin CD/Lx.Mp, se poate determina cu
retroreflectometre fixe in laborator, sau mobile, pe indicatoare verticale montate pe drumuri.
Scopul determinarii coeficientului R' este urmatorul:
Determinarea nivelului de calitate al vizibilitatii pe timp de noapte, pentru panouri de
semnalizare retroreflectorizante;
Urmarirea nivelului de retroreflexie in timp;
Determinarea nivelului de retroreflexie, la iesire din garantie;
Prevederea timpului de inlocuire a indicatoarelor de circulatie rutiera.
Studierea foliiilor retroreflectorizante serigrafiate cu cerneala transparenta.
Pentru testare se aplica metoda prezentata. Citirea se face in mai multe puncte ale
suprafetei indicatorului de circulatie, iar valoarea minima R', trebuie sa fie corespunzatoare
valorilor inscrise in normativ pentru materiale din clasa l si clasa 2.
Pentru foliile albe, serigrafiate cu culoare transparenta, coeficientul de retroreflexie nu trebuie
sa fie mai mic decat 70% din valoarea foliilor colorate.
Pentru foliile galbene serigrafiate cu cerneala rosie transparenta, coeficientul de retroreflexie
nu trebuie sa fie mai mic de 50% din valoarea foliei de culoare rosie.
Culoarea
Culoarea indicatoarelor de circulatie retroreflectorizante se determina conform procedurii de
mai jos:
Valorile coordonatelor cromatice se afla inscrise in normativ, iar domeniile coordonatelor
cromatice pentru indicatoarele de circulatie rutiera retroreflectorizante din clasa l si clasa 2
de materiale.
Coordonatele cromatice pentru culorile neretroreflectorizante Gri si Negru sunt urmatoarele:
Culoare
l 2 3 4
Factor de iluminare
Minim Maxim
Gri X

Y
Negru X

Y
0,305
0,3l5
0,300
0,270
0,350
0,360
0,385
0,355
0,340
0,370
0,345
0,395
0,295
0,325
0,260
0,3l0
0,08 0,l0
< 0,02
Te&te de veri!icare a caracteri&ticilor mecanice
Adeziunea la suport
Testul se executa pe un esantion taiat din indicatorul de circulatie, conform procedurii de
lucru descrisa mai sus.
Testarea se face pentru a pune in evidenta legatura care exista intre folia retroreflectorizanta
si suportul indicatoarelor de circulatie, indepartarea foliei de suport nefiind posibila decat prin
distrugerea foliei.
Rezistenta la soc
O mostra de folie retroreflectorizanta de l5xl5 cm decupata din indicatorul de circulatie este
asezata pe o rama avand laturile de l0xl0 cm. De la o inaltime de 25 cm cade o bila de otel
cu diametrul de 5l mm, avand greutatea de 540 gr.
Testul se considera corespunzator daca folia nu se separa de suport sau nu prezinta
crapaturi.
Rezistenta la caldura uscata
Mostrele de testare, avand simendiunile 7,5xl5 cm se mentin 24 ore in etuva, la temperatura
de 7l`C 3`C. Se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si apoi se interpreteaza testul.
Testul este considerat corespunzator, daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri
sau lipsa adeziunii.
Rezistenta la frig
Mostrele de testare avand dimensiuni de 7,5xl5 cm se expun timp de 72 ore in congelator,
la temperatura de -35`C 3`C. Apoi se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si se
interpreteaza testul. Testul este considerat corespunzator daca mostra nu prezinta defecte
de tipul fisuri, cojiri sau lipsa adeziunii.
Te&te de veri!icare a re8i&tentelor la mediu
Rezistenta la coroziune
Se determina conform procedurii prezentate anterior (mai sus), iar interpretarea testului se
face conform metodologiei prezentata la acest punct.
Rezistenta la intemperii
lndicatoarele de circulatie confectionate din materiale retro-reflectorizante clasa l si clasa 2
si folii reflectorizante serigrafiate cu cerneala transparenta, aplicate pe suport de aluminiu
nevopsit, in conditii de climat european, prezinta urmatoarele rezistente:
6 Materiale clasa 2: l0 ani
6 Materiale clasa l: 7 ani.
Suprafata total uda - Determinarea coeficientului de retroreflexie
Coeficientul R in aceste conditii, pentru indicatorul de circulatie retroreflectorizant se
determina conform procedurii prezentate mai sus.
Pe drumurile europene se utilizeaza folie high intenssity.
Tipul de folie utilizata trebuie sa fie insusit de beneficiar in care scop ofertantul trebuie sa
prezinte un certificat de calitate eliberat de unul din laboratoarele europene specializate
mentionat in anexa.
l. CONFECTlONAREA Sl VOPSlREA STALPlLOR DE SUSTlNERE
CONFECTlONARE
Stalpii pentru sustinerea indicatoarelor metalice au lungimea de 3,5 m si se confectioneaza
dupa cum urmeaza:
Pentru stalpii indicatoarelor de forma triunghiulara, rotunda, sageti precum si pentru
cele in forma de patrat sau dreptunghi avand latura cea mai mica sub l,0 m, se
foloseste teava de otel cu diametre de 48-5l mm si grosimea peretilor de minim 3 mm
Pentru dispozitivele de sustinere ale panourilor din profile speciale de aluminiu se
foloseste teava sau profile de otel si sunt dimensionate in functie de suprafata
panoului, pe raspunderea ofertantului.
Caracteristicile acestor sustineri se precizeaza in cadrul ofertei.
VOPSlRE
Dispozitivele de sustinere a indicatoarelor se protejeaza cu grund de fier sau plumb si se
vopsesc in culoare gri.
CONTROLUL CALlTATll PANOURlLOR
Verificarea va fi facuta de reprezentantii autoritatii contractante.
Conditiile de verificare sunt urmatoarele:
6 Furnizorul va trebui sa-si asigure colaborarea unui laborator international, competent in
domeniu. Cheltuielile vor fi integrate in costul antreprizei.
6 Furnizorul va trebui sa furnizeze in propunerea sa un plan de control al calitatii,
cuprinzand toate testele ce se vor efectua in uzina.
ln plus fata de aceste teste, beneficiarul isi rezerva dreptul de a face contraexpertizele pe
care le doreste.
2. CONTROLUL CANTlTATlLORErrorR $ooPmarP not de!ined2
Controlul cantitatilor va fi facut de autoritatea contractanta care va avea ca sarcina:
receptia marfii
verificarea marfii la sosirea acesteia
controlul testelor furnizate odata cu panourile
respectarea programului de livrare prevazut.
PENALlTATl
ln ceea ce priveste calitatea materialelor furnizate, este clar ca toate materialele care nu
corespund caietelor de sarcini vor fi refuzate si furnizorul va fi penalizat pentru intarziere.
Orice intarziere a livrarii constatata de autoritateta contractanta va fi sanctionata prin
aplicarea unui procent de 5% de diminuare a pretului pentru lotul furnizat.
DlSPOZlTlVE DE PROTECTlE LA DRUMURl (PARAPETE DlRECTlONAL Sl
PlETONAL)
l. OBlECT Sl DOMENlU DE APLlCARE
3eneralitati
Prezentul Caiet de Sarcini stabileste conditiile tehnice de calitate si amplasare a
dispozitivelor de protectie la drumuri (parapete directional si parapet de siguranta pentru
pietoni) pentru sporirea sigurantei circulatiei pe drumuri conform standardelor in vigoare SR
EN l3l7,l,2.
)revederi 9enerale &i &peci!ice
Parapetele se amplaseaza pe sectoarele de drum periculoase din punct de vedere al
sigurantei circulatiei, pentru protejarea vehiculelor impotriva iesirilor de pe platforma drumului
si pentru ghidarea optica a acestora.
Antreprenorul general este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice
care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.
ln acest scop se pot avea in vedere lucrari la subcontractanti de specialitate, cu experienta in
domeniu, agreati de lnginer.
La executia parapetelor directionale si pietonale se va trece numai dupa ce se constata ca
sunt asigurate toate conditiile pregatitoare (utilaje, unelte, oameni etc.).
2. TlPURl DE DlSPOZlTlVE DE PROTECTlE LA DRUMURl
Diversele tipuri de dispozitive de protectie la drumuri se clasifica astfel:
Dispozitive de protectie a vehiculelor
Extremitati /racordari
Parapete de siguranta
Parapete de siguranta pentru lucrarile de arta
Atenuatori de soc
Paturi de oprire
Descrierea detaliata a dispozitivelor de protectie la drumuri si specificatiile lui de proiectare
sunt conform detaliilor de executie si a standardelor de referinta SR EN l3l7/l,2,3; STAS
l948/l.
Alegerea tipului de parapete se face conform STAS l948/l.
Dispozitive de protectie pentru pietoni in localitati/poduri:
6 Bariere pentru pietoni ;
6 Parapete pietonale.
Descrierea detaliata a parapetelui de siguranta si specificatiile lui de proiectare sunt conform
detaliilor de executie si a standardelor de referinta SR EN l3l7/l,2,3 si SR l948/2.
Alegerea tipului de parapete se face conform tabelului l.
Tabel l
Elemente geometrice
lnaltimea caii, h,
deasupra
obstacolului
Drumuri grupa l Drumuri grupa ll
Parapete de tip
semigreu greu
foarte
greu
semigreu greu
Aliniamente ,
interiorul
curbelor de orice
raza si exteriorul
curbelor cu raza
R>250m
h 2 x - - x -
2 < h 4 - x - x -
h > 4 - - x - x
Exteriorul curbelor cu
raza R250m
h 2 - x - x -
h > 2 - - x - x

Grupa l contine : drumurile publice de clasa l, ll si lll;
Grupa ll contine : drumurile publice de clasa lV si V;
ln cazul cand autovehiculele cu sarcina utila > 50 kN reprezinta min. l5% din traficul de
perspectiva, se prevad parapete de tip greu in locul celor de tip semigreu.
MATERIALE
Parapetele de siguranta se executa din elemente metalice si sunt de tip semigreu, greu si
foarte greu conform proiectului de executie.
Dispozitivele de siguranta pentru protectie la drumuri, permit, in general alunecarea sau
ghidarea in lungul lor a jantei autovehiculelor si revenirea acestora pe partea carosabila si
sunt compuse din:
6 Lisa din tabla ambutisata;
6 Etrier din profil metalic ambutisat;
6 Amortizor de soc din tabla neagra;
6 Stalpi metalici lEl0;
Parapetele de siguranta pentru pietoni pentru poduri sau localitati se executa de asemena
din elemente metalice, protejate contra coroziunii si trebuie concepute astfel incat sa permita
refacerea periodica a protectiei tuturor suprafetelor si anume :
Mana curenta din teava rotunda sau dreptunghiulara;
Rigla inferioara din teava rotunda sau dreptunghiulara;
Stalpi din teava rotunda;
Zabrelute din teava, platbanda;
Placute pentru prindere stalpi;
Placuta inglobata in betonul lisei de parapet;
Ancore din OB37 filetata la capete ;
Piluite hexagonale;
Toate tipurile de dispozitive de protectie la drumuri trebuie prevazute cu elemente
constructive de forme si dimensiuni adecvate reducerii pe cat posibil a consecintelor
impactului accidental al vehiculelor usoare, in conformitate cu standardele de referinta SR
EN l3l7/l,2,3 si STAS l948/l; SR l948/2 si cu aprobarea lnginerului.
3. AMPLASARE
Di&po8itive de &i9uranta pentru protectie la drumuri
Parapetele se amplaseaza, in profil transversal, in afara latimii platformei sau in cadrul latimii
acostamentelor conform reglementarilor in vigoare si a detaliilor de executie.
Amplasarea parapetelor in lungul drumului se face tinand seama de :
Elementele geometrice ale traseului;
lnaltimea rambleului sau inclinrea versantilor;
lmpadurirea terenului inconjurator;
Existenta unor ziduri de sprijin la marginea platformei spre aval;
Vecinatatea unor ape;
Necesitatea inchiderii perspectivei in exteriorul unor curbe;
ln unele intersectii
Lungimile pe care se amplaseaza parapetele trebuie sa depaseasca cu cate l0 m, la fiecare
dintre capete, lungimile prevazute in STAS l948/l. ln cazul cand sectoarele pe care trebuie
montate parapetele sunt situate la distante mai mici de 25 m intre ele, se prevad parapete
continui.
Pentru sporirea sigurantei rutiere si asigurarea continuitatii ghidarii laterale, la parapetele
situate pe drumurile avand imbracaminti bituminoase, din beton de ciment sau pavaje, se
prevad dispozitive reflectorizante, similare cu ale stalpilor de ghidarela distante prevazute in
STAS l948/2 si in proiect.
)arapetele de &i9uranta pentru pietoni pentru poduri &au localitati
Amplasarea parapetelor pietonale in localitati si/sau poduri se face conform detaliilor de
executie in conformitate cu SR l948/2 tinand seama in principal de :
Clasa tehnica a drumului;
Elementeel geometrice ale drumului;
Elementele sectiunii transversale a podului;
lnaltimea caii fata de obstacolul traversat;
Alte conditii locale.
4. CONTROLUL CALlTATll LUCRARlLOR
Verificarea conformitatii instalarii
lnainte de inceperea operatiilor de instalare, in timpul lucrarilor si la incheierea acestor
trebuie sa se verifice urmatoarele aspecte de conformitate;
Distanta centru la centru a stalpilor si inaltimea partii superiare a grinzii (lisei) asa cum
este prevazut in proiectul de executie;
Lungimea instalarii si aliniamentul acesteia in conformitate cu detaliile de executie;
Strangerea definitiva in buloane/suruburi a tuturor pieselor componente ale
dispozitivelor de protectie la drumuri;
Respectarea tuturor normelor de siguranta si protectia muncii in vigoare.
Criteriile de performanta ale dispozitivelor de protectie la drumuri trebuie sa respecte clasele
de performanta si criteriile de acceptare din SR EN l3l7/2,2,3 .
5. RECEPTlA LUCRARlLOR
RECEPTlA PE FAZA A LUCRARlLOR
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control abilitate.
ln urma acestei receptii se incheie ,Proces verbal de receptie pe faza" in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari
cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat
abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.
RECEPTlA PRELlMlNARA
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor
legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele
verbale de receptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor.
RECEPTlA FlNALA
Comisia de receptie examineaza lucrarile finalizate in conformitate cu prevederile
documentatiei tehnice aprobate, cu documentatia de control si procesele verbale de receptie
la terminarea lucrarilor, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
PLANTATll RUTlERE
l.OBlECT Sl DOMENlU DE APLlCARE
3eneralitati
Prezentul Caiet de Sarcini stabileste tehnologia si conditiile tehnice de calitate pe care
trebuie sa le indeplineasca plantatiile rutiere realizate in zonele ce marginesc drumul in
scopul indeplinirii de catre acestea a unui complex de functiuni cu predominarea celor
tehnice, rutiere, ecologice si peisagere.
)revederi 9enerale &i &peci!ice2
Antreprenorul general este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice
care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.
ln acest scop se pot avea in vedere lucrari la subcontractanti de specialitate, cu experienta in
domeniu, agreati de lnginer.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor climaterice si meteorologice in
zilele cand se fac plantarile.
La executia plantatiilor se va trece numai dupa ce se constata ca sunt asigurate toate
conditiile pregatitoare (utilaje, unelte, oameni etc.).
Specii de arbori &i materiale !olo&ite
Specii de arbori
Alegerea speciilor de arbori si arbusti ornamentali se face functie de:
conditiile climaterice si caracteristicile solului si substratului litologic;
scopul pentru care se realizeaza plantarile;
longevitatea speciilor de arbori si arboret sa fie aceeasi cand sunt plantati in grup;
alte conditii;
exigentele speciilor fata de conditiile de clima si sol;
tipul sistemului radicular;
variatiile de micro climat;
rezistenta la poluare (noxe datorate gazelor de esapament, fondanti chimici folositi la
combaterea ghetii); constrangeri legate de locul plantarii (aliniament, curbe, parcari,
perdele de protectie); intretinere fara costuri mari.
Speciile de arbori si arbusti ornamentali folosite la plantatiile rutiere sunt recomandate in
tabelul l.
Tabel nr.l
Nr
.
crt
Locul plantarii Denumire arbore
Caractere morfologice
Forma coroana Talie
Culoare vara
toamna
l. Aliniamente drum
-nuc
-ornamental
-Globos
-Tufa
-mijlocie
-mijlocie
-verde-galbui
-verde-rosiatic
2. Parcari
-cires de
productie
-pin negru
- salcioara
-Globos
-Piramidal
-Globos
-mica
-mare
-mijlocie
-verde-galbui
-verde-verde
-verde-galbui
3.
Consolidare rampe
poduri si pasaje
-salcioara
-amorfa
-Globos
-Globos
-mijlocie
-mijlocie
-verde-galbui
-verde -galbui
4. Perdele penetrante
-pin negru
-salcioara
-Piramidal
-Globos
-mare
-mijlocie
-verde-galbui
-verde-galbui
Materialul &aditor &i tutorii
Materialul saditor consta din puietii de arbori si arbusti ornamentali, ce urmeaza a se planta,
cu respectarea conditiilor de asigurare si depozitare din prezentul Caiet de Sarcini.
Concomitent cu asigurarea materialului saditor se aprovizioneaza si tutorii necesari,
confectionati din lemn de salcam, stejar, brad, molid sau metal.
Conditii te>nice la livrare
Livrarea puietilor si a tutorilor se face in conformitate cu prevederile stipulate in Tabelul 2 si
dupa agreerea acestora de catre lnginer.
Tabel nr.2
Nr.
Crt.
Tipul de arbore,
arbust
lnaltimea
minima
Starea de
sanatate
radacini-coroana
Mod de livrare
Mod de depozitare
intermediara
l. nuc 250-350 buna
Certificat fito-
sanitar si de
productie
Conform lnstructie
AND 56l-200l,
pct.6.2.7.
2. cires de productie l25-225 buna
Certificat fito-
sanitar si de
productie
Conform lnstructie
AND 56l-200l,
pct.6.2.7.
3. salcioara l25-275 buna
Certificat fito
sanitar si de
productie
Conform lnstructie
AND 56l-200l,
pct.6.2.7.
4. amorfa 80-200 buna
Certificat fito
sanitar si de
productie
Conform lnstructie
AND 56l-200l,
pct.6.2.7.
5. pin negru 80-250 buna
Certificat fito-
sanitar si de
productie
Conform lnstructie
AND 56l-200l,
pct.6.2.7.
6. ornamental tufa buna
Certificat fito
sanitar si de
productie
Conform lnstructie
AND 56l-200l,
pct.6.2.7.
2. FAZELE PREGATlTOARE NECESARE EXECUTARll PLANTARlLOR
Aceste faze sunt urmatoarele:
pregatirea terenului si a solului fertil;
alegerea speciilor care urmeaza a fi plantate;
pichetarea gropilor;
saparea gropilor;
asigurarea de material saditor;
ambalarea si transportul materialului saditor;
stratificarea materialului saditor;
aprovizionarea cu tutori;
pregatirea materialului saditor pentru plantare;
taierea pentru formarea coroanei.
)re9atirea terenului
Operatia consta in defrisarea vegetatiei improprii, scoaterea buturugilor si a radacinilor,
strangerea si indepartarea pietrelor si a gunoaielor, nivelarea terenului si asigurarea cu
pamant vegetal (daca este cazul).
Ale9erea &peciilor pentru plantare
La alegerea speciilor care urmeaza a fi plantate se vor avea in vedere prevederile proiectului
si prezentului Caiet de Sarcini.
)ic>etarea 9ropilor
Pichetarea gropilor consta in masurarea distantelor conform planului de situatie, pozitionarea
locului prin baterea tarusilor (pichetilor) sau marcarea locului prin gropite, facute cu sapa sau
cazma.
Saparea 9ropilor
Dupa stabilirea pe teren a locului de plantare se trece la separarea gropilor.
Gropile vor fi astfel sapate, astfel incat centrul fiecareia sa corespunda pichetului pus pentru
groapa respectiva.
Saparea gropilor se va face mecanic sau manual.
Dimensiunile gropilor pentru plantatii in aliniament, parcari si perdele sunt:
Saparea mecanica:
pentru arbori, diametrul este de 0.50-l.00 m si adancimea de 0.40 0.80 m;
pentru arbusti, diametrul este de 0.30-0.40 m, adancimea de 0.30 m;
Saparea manuala gropile au sectiune patrata:
pentru arbori, 0.50 l.00m X 0.50-l.00m X 0.40-0.80 m;
pentru arbusti, 0.30 m X 0.30 m X 0.30 m.
Peretii gropilor trebuie sa fie perfect netezi.
La executarea gropii, pamantul rezultat din separarea treimii superioare a gropii si cel
rezultat din restul sapaturii va fi asezat in gramezi separate, de o parte si de alta a gropii
(functie de natura materialelor separate).
Pamantul sapat din partea de sus a gropii, unde de regula solul este fertil, se pune pe fundul
gropii si in zona radacinilor (la plantare).
O data cu saparea gropilor vor fi indepartate pietrele, radacinile, stolonii de pir si larvele
insectelor vatamatoare, in special cele de carabusi si de coropisnite.
Gropile sapate vor fi protejate corespunzator pana la plantare.
A&i9urarea materialului &aditor
Aprovizionarea cu pamant saditor se va face de la pepiniera producatoare, cu cateva zile
inainte de plantare; imediat dupa ce a fost ales, va fi depozitat provizoriu, in conditiile
prezentate mai jos in acest caietul de sarcini pana ce va fi transportat la locul de plantare.
Ambalarea &i tran&portul materialului &aditor
Puietii vor fi livrati din pepiniera, ambalati corespunzator.
Ambalarea puietilor consta in mocirlirea radacinilor, legarea si ambalarea lor in baloturi, iar
numarul de puieti se va stabili in functie de marimea acestora, astfel incat greutatea unui
ambalaj de puieti fara balot de pamant sa nu depaseasca 50 kg.
Este obligatoriu ca pe fiecare ambalaj sa se puna cate o eticheta de lemn sau tabla de zinc,
rezistenta la intemperii, purtand urmatoarele date: denumirea producatorului, specia si
varietatea (denumire stiintifica si nume romanesc), categorie, STAS 597l-2004; un al doilea
exemplar al etichetei se introduce in ambalaj. Fiecare transport de puieti, atat pe calea
ferata, cat si cu mijloacele auto va fi insotit de avizul de transport al materialului saditor si
certificatul fitosanitar, eliberat de organele competente.
Transportul puietilor se va efectua in max. 2 zile de la data verificarii calitatii.
Depo8itarea provi8orie a materialului &aditor
Depozitarea provizorie a puietilor in santier se va face in santuri dinainte executate pe o
durata scurta de timp cel mult 20 zile de la scoaterea din pepiniera sau de la stratificare.
Puietii se aseaza in legaturi de 5-l00 buc, in functie de grosimea lor, iar cei din speciile cu
radacini voluminoase se aseaza cate unul.
Puietii se aseaza pe fundul santului (de aproximativ 45 cm) in pozitie verticala sau putin
inclinata, iar radacinile puietilor vor fi acoperite cu pamant bine maruntit in grosime de l0-l5
cm, tasat deasupra radacinilor; deoarece pamantul trebuie sa umple golurile dintre radacini,
daca este uscat va fi umezit cu apa.
Dupa scoatere, atat pepinierile, cat si locul de plantare, puietii se pastreaza in depozite
amplasate in locuri umbrite, ferite de vanturi si intemperii, pentru a se evita deshidratarea,
uscarea, inundarea, degerarea, incingerea sau roaderea de catre animale.
Aprovi8ionarea cu tutori
Concomitent cu asigurarea materialului saditor se face si aprovizionarea cu tutorii necesari.
Tutorii se confectioneaza din lemn de salcam, stejar, brad, molid sau metal, cu diametrul de
4-8 cm, iar lungimea se stabileste astfel:
0.20 cm partea care se infinge in pamant;
0.80 m adancimea gropilor;
lungimea corespunzatoare trunchiului puietului, masurata de la suprafata terenului
sistematizat pana la prima ramura a coroanei: la puieti in forma de varga (fara
coroana), aceasta parte este de cel putin l.80 m.
ln cazul tutorilor confectionati din lemn, pentru a preveni putrezirea portiunii din tutore
ingropata in pamant, se va unge aceasta portiune in lungime de l.00 m cu gudron care a fost
fiert timp de o ora.
)re9atirea materialului &aditor
Aceasta consta in urmatoarele operatii:
Verificarea puietilor scosi de la depozitare si inlaturarea celor care au suferit de
uscaciune, de ger sau au radacinile vatamate.
Toaletarea radacinilor la puietii sanatosi se face suprimandu-se radacinile zdrelite si
scurtandu-se cele ce depasesc dimensiunile gropii.
Mocirlirea radacinilor cu un amestec de pamant vegetal, balegar proaspat de vaca si
apa, care trebuie sa fie atat de dens, incat sa se asigure incarcarea si buna acoperire a
radacinilor.
Taierile pentru formarea coroanei
Taierea pentru formarea coroanei se va executa odata cu plantarea.
Operatia de taiere se va executa in felul urmator:
se aleg 3-5 ramuri ale coroanei, repartizate uniform in jurul axului si care se gasesc
aproape si la distante cat mai egale, unele de altele;
se scurteaza la o lungime de 35-45 cm de punctul de insertie, in asa fel incat taierea sa
se faca deasupra unui mugur plasat in afara; celelalte ramuri se vor taia de la punctul
de insertie;
ln cazul unei coroane mai dezvoltate, care are ramuri cu lungimea mai mare de 0.80m,
scurtarea ramurilor se executa la lungimea de 0.60-0.80 m; Axul de prelungire a trunchiului
se va scurta prin taiere 25-30 cm deasupra planului de taiere a ramurilor de baza ale
coroanei.
La nuci nu se executa nici o taiere pentru formarea coroanei.
La puieti de arbori si pomi de talie mica nu se aplica fasonarea coroanei. La arbusti se va
reduce proportional, pentru a realiza echilibru intre puterea de absorbtie a radacinilor si
necesarul de hrana al coroanei.
Norme te>nice de plantare a materialului &aditor
Prinderea si dezvoltarea puietilor depinde in mare masura de respectarea normelor tehnice
de plantare, dupa cum urmeaza.
Pentru speciile care se tuteleaza, se aduc tutorii la gropi si se infing in mijlocul gropilor la o
adancime de cel putin 20 cm, in asa fel, incat toti tutorii sa se gaseasca pe linia prevazuta
pentru plantare, la plantatiile in randuri sau in amplasamentele stabilite prin planul de
plantare la celelalte plantatii.
Groapa se umple pana la o adancime de l/3 l/2 din adancimea ei, in functie de lungimea
radacinilor puietului ce se va planta; pamantul astfel pus in groapa, in jurul tutorelui se va
tasa bine prin calcare cu piciorul.
Puietul scos din depozit, pregatit asa cum s-a aratat in capitolele respective, se va aseza in
groapa pe partea de nord a tutorelui, urmarindu-se sa nu fie plantat la o adancime mai mare
decat aceea la care a fost plantat in pepiniera; fac exceptie de la aceasta regula salciile si
plopii, care se planteaza, astfel incat sa fie acoperiti cu pamant pana la circa 20 cm cm
deasupra coletului.
Pentru plopii altoiti, plantarea se face obligatoriu cu punctul de altoire la suprafata solului.
Radacinile se vor aseza in pozitia lor normala si se vor acoperi cu pamant bine maruntit, fara
a se lasa goluri printre ele, dupa ce se preseaza bine pamantul prin calcare cu piciorul.
Pentru retinerea si distributia apei catre zona radacinilor, in jurul puietilor se vor efectua mici
palnii (ligheane) cu diametrul de cca 50 cm si adancime de 8-l0 cm.
Plantarile se vor face atat primavara, cat si toamna (din repaos vegetativ), cu conditia ca
solul sa nu fie inghetat. La plantarile de primavara, cat si la cele de toamna in teren uscat,
fiecare puiet se uda cu l0-20 l de apa.
Pentru reusita plantarilor si asigurarea unei evolutii bune a culturilor, in perioada de seceta,
se recomanda folosirea de puieti arbusti in pungi de polietilena, iar udarea se face cu
cisterna prevazuta cu furtun, administrandu-se cate cel putin l0 l apa pentru fiecare arbust si
20 l apa pentru fiecare arbore.
Dupa plantare se executa un musuroi in jurul puietului.
Trunchiul puietului care se tuteleaza se leaga, fara a strange, in forma de ,8" de capatul
superior al tutorelui, care nu trebuie sa depaseasca nivelul coroanei.
Plantatiile tinere limitrofe cu islazuri si cele de de pe sectoarele de drum pe care trec cirezi
de vite vor fi protejate impotriva distrugerilor cu maracini asezati strans in jurul trunchiului si
prinsi in trei inele de sarma. Daca se dispune de materiale, protejarea se face prin ingradire,
formata din trei araci batuti in pamant in triunghi echilateral, in juril trunchiului si prinsi intre ei
cu doua inele de sipci batute in cuie, unul la partea superioara a aracilor si altul la jumatatea
inaltimii lor.
La plantatiile ce nu se protejeaza, conform indicatiilor de la punctele anterioare, puietii si
tutorii se varuiesc pana la inaltimea de l,20 m imediat dupa plantare, pentru o mai buna
conservare.
Materialul saditor care va ramane la sfarsitul zilei de lucru se aseaza la stratificare pana la
reanceperea lucrarilor de plantare.
Controlul calitatii materialului saditor, inainte de punerea in opera (plantare) se realizeaza
prin:
verificarea etichetei si a certificaturlui fitosanitar a materialului saditor;
verificarea calitatii puietilor pe loturi de max.l000 puieti de aceeasi specie, varietate si
categorie, si anume: varsta, dimensiunile, aspectul si dezvoltarea, starea sanitara si
autenticitatea speciei, cf. STAS 597l-2004;
cantitatea livrata conform comenzii.
Esantionul verificat trebuie sa contina legaturi intregi daca puietii sunt grupati in legaturi;
3. lNlERBARl Sl PLANTATll PENTRU CONSOLlDAREA TALUZURlLOR
La executia inierbarilor si plantatiilor pe taluzurile rampelor, podurilor si pasarelelor se va
trece numai dupa ce, in urma verificarilor, se constata ca lucrarile de terasamente sunt
terminate, s-a asigurat panta proiectata si ca respectivele lucrari au fost receptionate.
Inierbarea
lnierbarea taluzului cu pamant vegetal se executa in conformitate cu tehnologia prezentata
AND 56l, respectiv:
executia treptelor de infiltrare mecanizat de sus in jos;
asternerea pamantului vegetal mecanizat, in grosime de 20 cm se face de sus in jos
folosind schema in suveica.
Semanatul tipurile de seminte utilizate sunt cele prevazute din STAS 8l75-79 ,Plantatii
rutiere".
Cantitatea de seminte este de 40 g/m
2
.
ln prealabil, solul se fertilizeaza. Perioada de insamantare optima este august-septembrie.
Modul de &emanare2
Semanarea se face manual si pe timp linistit. lntroducerea semintelor in sol se face cu coltul
greblei, apoi se preseaza pamantul cu o scandurica, special confectionata, dupa care se uda
cu furtun cu sita.
)lantatii pentru protectia &i con&olidarea talu8urilor
Pe sectoarele de drum in rambleu cu inaltimea h de 2.00....5.00 m se vor executa plantatii
incepand de la baza taluzului cu arbori si arbusti, a caror inaltime descreste catre partea
superioara a taluzului, ultimile doua randuri dinspre drum fiind formate din arbusti
ornamentali, a caror inaltime, la maturitate sa nu depaseasca nivelul platformei drumului.
Distanta de plantare pe randuri si intre randuri va fi de cel putin 0.75 m la arbusti si cel putin
l.50 m la arbori; amplasarea acestora se va face in tabla de sah.
Pe taluzurile sectoarelor de drum in rambleu cu inaltimea de peste 5.00 m se vor executa, de
regula, plantatii cu arbori de talie mare.
Gropile se sapa manual si vor avea urmatoarele dimensiuni:
arbusti 0.50 x 0.50 x 0.50 m;
arbori vezi in prezentul Caiet de Sarcini.
4. CONTROLUL CALlTATll EXECUTlEl LUCRARlLOR
Verificarea aliniamentului gropilor si a starii peretilor sapati.
Dimensiunile gropilor trebuie sa corespunda fiecarui tip de arbore, functie de marimea
radacinilor, natura solului, conform lnstructiei AND 56l.
Respectarea succesiunii fazelor de executie a plantatiilor, conform prezentului Caiet de
Sarcini.
Pentru lucrarile care devin ascunse se incheie proces verbal de receptie pe faze de executie,
respectiv dupa umplerea gropilor (la propunerea proiectantului).
Se vor mentiona numarul de arbori plantati.
5. RECEPTlA LUCRARlLOR
RECEPTlA PE FAZA A LUCRARlLOR
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control abilitate.
ln urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faza" in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari
cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat
abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.
RECEPTlA PRELlMlNARA
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform
normelor legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele
verbale de receptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor.
RECEPTlA FlNALA
Comisia de receptie examineaza lucrarile finalizate in conformitate cu prevederile
documentatiei tehnice aprobate, cu documentatia de control si procesele verbale de receptie
la terminarea lucrarilor, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
LUCRARl DE ARTA
l. SPEClFlCATll TEHNlCE GENERALE
PREVEDERl GENERALE DE PROlECTARE
Podurile, viaductele si pasajele sunt lucrari bazate pe structuri de rezistenta, care asigura
continuitatea cailor de comunicatie peste diferite obstacole (rauri, vai, canale, alte cai de
comunicatie, etc.). ln acceptiune generala acestea sunt considerate "lucrari de arta".
ln conceptia oricarei structuri de rezistenta, deci si a lucrarilor de arta, trebuie sa se respecte
o serie de principii generale rezultate din experienta acumulata si anume:
functionalitatea;
capacitatea de rezistenta si stabilitate la sarcini statice si dinamice;
durabilitatea;
eficienta economica;
estetica.
Din perspectiva acestor principii, lucrarea va trebui sa corespunda scopului caruia ii este
destinat si anume de a asigura circulatia nestingherita a vehiculelor la traversarea
obstacolului, in conditii de siguranta si confort.
Aceasta impune asigurarea spatiilor de libera trecere pe pod si sub pod, asigurarea unei
rigiditati a structurii in limitele deformatiilor admisibile, asigurarea unor conditii optime de
exploatare si intretinere. Pentru a-si indeplini functionalitatea, structura trebuie sa aiba
asigurata capacitatea de rezistenta, prin dimensionarea rationala a elementelor componente,
la incarcarile la care sunt supuse.
Pe principiul eficientei economice, orice lucrare de arta (pod, pasaj sau viaduct) trebuie sa se
realizeze cu costuri minime. ln functie de conditiile de amplasare (latimea si inaltimea
obstacolului, conditiile geotehnice de fundare, conditiile hidrologice de scurgere a apei, etc),
eficienta economica a lucrarii se realizeaza prin stabilirea unei lungimi corespunzatoare a
lucrarii si adoptarea unor deschideri economice ale podului. Dupa precizarea deschiderilor,
urmeaza stabilirea solutiilor constructive si respectiv a materialelor din care se executa.
Deoarece un pod, pasaj sau viaduct este o lucrare de arta, trebuie sa aibe un aspect
arhitectural cat mai agreabil si o incadrare cat mai armonioasa in mediul inconjurator.
Aspectul unei lucrari de arta, trebuie sa respecte, pe cat posibil, toate aceste principii. Astfel,
se va adopta cea mai buna solutie in urma analizarii si compararii mai multor variante. La
proiectarea podurilor se vor respecta, pe cat posibil, simultan toate principiile mentionate mai
sus, iar adoptarea unei anumite solutii de pod (pasaj sau viaduct) rezulta numai dupa
elaborarea unei documentatii tehnico-economice in care sa se analizeze comparativ mai
multe variante.
A&i9urarea &patiilor libere pe pod &i &ub pod
Spatii libere la poduri
La proiectarea podurilor, pasajelor si viaductelor se vor avea in vedere prevederile de mai
jos:
Lungimea podului si nivelul inferior al suprastructurii se va stabili printr-un calcul de
debuseu, conform normativului departamental, PD 95 - 2002 "Normativ privind
proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor".
La rauri mari si fluvii navigabile, se va tine seama si de dimensiunile gabaritului de
navigatie, in special la precizarea deschiderii maxime centrale si a inaltimilor libere
sub suprastructura din aceasta deschidere.
Spatii libere la pa&aAele &uperioare
La stabilirea liniei rosii si a marimii deschiderilor, se va tine seama de gabaritele minime pe
orizontala si verticala, necesare la traversarea cailor ferate (STAS 4392 - 84) sau soselei
(STAS 2924 - 9l).
Gabarite pe poduri si pasaje
lnaltimea libera, latimea partii carosabile, a benzilor pentru ciclisti, a spatiilor de siguranta si
a trotuarelor se vor adopta, in functie de clasa tehnica a drumului, in conformitate cu
prevederile STAS 2924 - 9l.
Incarcari
La calculul podurilor se va tine seama de actiunea tuturor incarcarilor la care pot fi solicitate,
respectand urmatoarele standarde:
STAS l545 - 89 "Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni."
STAS 322l - 86 "Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare".
STAS l0l0l/l-78 "Actiuni in constructii. Greutatti tehnice si incarcari permanente".
STAS l0l0l/OB-87 "Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru
podurile de cale ferata si sosea".
Metode de calcul &i dimen&ionare
La calculul si dimensionarea elementelor de rezistenta se va tine seama ca la data elaborarii
prezentului caiet de sarcini, in Romania, sunt in vigoare doua metode de calcul si
dimensionare la poduri si anume:
metoda rezistentelor admisibile, aplicate la suprastructurile metalice, conform STAS
l844 - 75 "Poduri metalice de sosea. Prescriptii de proiectare" si SR l9ll - l997
"Poduri metalice de cale ferata. Prescriptii de proiectare."
metoda de calcul la stari limita aplicata la infrastructuri si suprastructuri din beton,
beton armat si beton precomprimat conform NP ll5-04 "Normativ privind proiectarea
infrastructurilor de beton si beton armat pentru poduri" si STAS l0lll/2-87 "Poduri de
cale ferata si sosea. Suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii de proiectare".
PREVEDERl GENERALE PENTRU EXECUTlE
Executia unei lucrari de arta nu poate incepe decat dupa ce antreprenorul si-a adjudecat
executia proiectului, urmare unei licitatii si in urma incheierii contractului cu beneficiarul.
Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea, sunt urmatoarele:
planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale;
studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate
pentru fundatii;
detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele
componente ale lucrarii de arta;
caiete de sarcini cu prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;
graficul de esalonare a executiei lucrarii;
Aceste documentatii se vor elabora de catre societati de proiectare si cercetare autorizate.
Avand in vedere varietatea problemelor ce le ridica realizarea unei lucrari de arta,
antreprenorul va trebui sa dovedeasca ca are experienta si dotarea corespunzatoare pentru
executia proiectului.
La executie, antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul de
sarcini si va lua toate masurile pentru realizarea unor lucrari de calitate si evitarea oricaror
neconformitati.
Toate lucrarile necesare pentru mutarea si protectia instalatiilor din cale si vecinatatea
acestora, precum si lucrarile provizorii (drumuri, poduri, etc) necesare pentru executia lucrarii
definitive se vor proiecta si executa prin grija Antreprenorului.
De asemenea, antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru protejarea mediului
inconjurator in timpul executiei.
Se precizeaza ca la executie nici o adaptare sau modificare fata de documentatie, nu se
poate face decat cu aprobarea Consultantului sau/si a Proiectantului elaborator al
documentatiei.
De asemenea, la executie se va tine seama de standardele, normativele si prescriptiile in
vigoare.
PREVEDERl GENERALE PRlVlND RECEPTlA LUCRARlLOR
Pentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia lucrarilor pe
faze de executie si receptia finala. ln cadrul receptiilor pe faze de executie se vor efectua
receptiile pe faze determinante conform programului acceptat de l.S.C.
Prezentul Caiet de Sarcini va fi consultat in conformitate cu normativele in vigoare.
PREVEDERl GENERALE PRlVlND EXPLOATAREA Sl lNTRETlNEREA LUCRARlLOR DE
ARTA
lnca din faza de conceptie, proiectul va contine elemente sau rezolvari constructive care sa
asigure personalului de exploatare si intretinere, urmarirea lucrarii si accese la infrastructuri,
reazeme si la interiorul suprastructurilor.
La unele lucrari cu caracter deosebit, la comanda beneficiarului se pot elabora si
documentatii (instructiuni, etc) privind modul de urmarire si intretinere a acestor lucrari.
ln afara acestor instructiuni, se va tine seama si de prevederile cuprinse in standardele,
normativele si prescriptiile in vigoare.
2. lNFRASTRUCTURl - FUNDATll DlRECTE DE SUPRAFATA Sl FUNDATll DlRECTE DE
ADANClME
DATE GENERALE PRlVlND FUNDATllLE DlRECTE
Fundatiile directe sunt fundatii la care transmiterea incarcarilor se face numai pe suprafata
talpii fundatiei in contact cu terenul.
Fundatiile directe pot fi de suprafata (fundatii continue sau izolate sub ziduri sau stalpi,
fundatii pe radier general) sau de adancime (fundatii pe chesoane deschise, sau pe
chesoane cu aer comprimat).
La proiectarea si executarea fundatiilor de suprafata fundate in conditii speciale (pamanturi
sensibile la umezire, pamanturi contractile), se vor intocmi caiete de sarcini speciale ce vor
tine seama de normativele specifice in vigoare.
Folosirea chesoanelor cu aer comprimat se recomanda numai in cazuri bine fundamentate
din punct de vedere tehnico - economic si numai in cazurile in care nu este mai indicata o
fundatie indirecta. Pentru fundatiile pe chesoane cu aer comprimat, antreprenorul va elabora
un caiet de conditii specifice pentru executie si care va fi supus aprobarii beneficiarului.
Adoptarea sistemului de fundare direct in incinta sau cu cheson se face numai pe baza
existentei studiilor geotehnice, cu precizarea stratificatiei, pozitia panzei freatice si gradul de
agresivitate naturala sau artificiala.
CONDlTll TEHNlCE PENTRU EXECUTlA FUNDATllLOR DlRECTE lN lNClNTA
Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia preconizata pentru executie.
Documentatia va contine:
masurile ce se propun privind dimensionarea incintei, conditiile de executie ale
acesteia, pozitionarea incintei, modul de sapare in interior, masurarea eventualelor
deplasari orizontale.
justificarile necesare privind nedeformabilitatea incintei in timpul sapaturilor; utilizand
elemente de sprijinire (spraituri filate, contrafise)
procedeul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei.
lnainte de a incepe sapaturile, antreprenorul va informa beneficiarul, in timp util, pentru a-i
permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in
tolerante si daca instalatiile necesare sapaturilor sunt in stare de functionare.
Dupa atingerea cotei de fundare si terminarea lucrarilor de sapatura, antreprenorul va anunta
beneficiarul care va face toate verificarile privitoare la pozitia si stabilitatea incintei, natura
terenului de sub talpa fundatiei si va aproba inceperea betonarii fundatiei.
Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor executate in
incinta, vor corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate in proiect.
Daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, aceasta va satisface
conditiile privind betonarea sub apa cu ajutorul mai multor palnii prin metoda "Contractor"
astfel incat sa se asigure omogenitatea betonului si evitarea segregarii.
CONDlTll TEHNlCE PENTRU EXECUTlA FUNDATllLOR DlRECTE PE CHESOANE
DESCHlSE
Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia preconizata pentru executie.
Documentatia va contine:
masuri ce se propun privind dimensionarea generala a chesonului, conditiile de
executie ale acestuia, lansarea pe pozitie, eventuala lestare, coborarea la cota, modul
de sapare in interior, deplasarile pe orizontala si verticala - pas cu pas - si corectarea
eventualelor inclinari ale lui, astfel incat dupa aducerea sa la cota, abaterile sa nu
depaseasca 5 cm la axele talpii de fundatie;
Toate justificarile, in particular trebuie sa arate ca sunt indeplinite conditiile de stabilitate si
flotabilitate ale chesonului in diferite faze de executie;
compozitia si caracteristicile betoanelor;
procedeul de sapare in interior si de betonare pe toata inaltimea chesonului.
Procesul tehnologic de executie al chesonului cuprinde urmatoarele faze importante:
trasarea axelor si conturului chesonului
executia chesonului pe amplasamentul definitiv. Dupa caz, chesonul se executa in
tronsoane de cca. 2,00 m inaltime, pe masura coborarii pana la cota de fundare.
coborarea chesonului prin executarea sapaturilor (manual sau mecanizat) in spatiul
limitat de peretii exteriori
epuizarea apelor de infiltratie
aducerea chesonului la cota prevazuta in proiect si verificarea finala inaintea betonarii
betonarea dopului de inchidere de la baza chesonului.
turnarea betonului de umplutura
montarea armaturilor din cuzinet si betonarea cuzinetului.
lnainte de a incepe coborarea chesonului, antreprenorul va informa beneficiarul, in timpul
util, pentru a-i permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile,
incadrarea in tolerante si daca instalatiile necesare coborarii sunt in buna stare de
functionare.
Pe tot timpul operatiei de coborare si pana la oprirea chesonului, antreprenorul va asigura in
orice moment repartitia incarcarilor astfel incat sa nu compromita stabilitatea si siguranta
lucrarii.
ln cazul in care coborarea chesonului se face in teren eterogen sau de consistenta redusa
antreprenorul va lua masuri pentru a asigura coborarea uniforma si care sa preintampine o
coborare brusca sau insotita de rotiri peste limitele acceptate.
Dupa aducerea la cota a chesonului si terminarea lucrarilor de sapatura din interior,
antreprenorul va anunta beneficiarul pentru a aproba inceperea betonarii chesonului.
Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor pe
chesoane vor corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate prin proiect si vor
fi in concordanta cu conditiile din amplasament.
Daca betonarea se prevede a se desfasura cu beton turnat sub apa, acesta va satisface
conditiile privind betonarea sub apa.
Cofrajul chesonului atat la interior cat si la exterior trebuie sa fie bine incheiat si rigidizat
astfel incat sa nu permita curgerea betonului si sa nu se deformeze.
Betonarea chesonului pe inaltime se va face pe etape de min. 2,00 3,00 m.
Proiectarea chesoanelor deschise din beton armat respecta prevederile din "Normativ
departamental pentru proiectarea chesoanelor deschise de beton si beton armat.", PD 34/7l.
Executia si receptia lucrarilor se realizeaza conform prevederilor din "Normativ pentru
executia si receptia fundatiilor pe chesoane deschide si cu aer comprimat" indicativ CD
22/66.
3. lNFRASTRUCTURl FUNDATll lNDlRECTE
FUNDATll lNDlRECTE DE ADANClME
Date 9enerale
Prezentul capitol se aplica la fundatiile indirecte, de adancime, pentru lucrarile de arta,
respectiv poduri, viaducte si pasaje.
Prevederile din acest capitol se pot aplica si la podete, ziduri de sprijin sau alte tipuri de
lucrari de consolidare a drumurilor.
ln acest caz, conditiile tehnice se vor completa si cu prevederile specifice acestor tipuri de
lucrari.
Prin fundatii de adancime se inteleg lucrarile cuprinse intre partea inferioara a radierelor si
cota de fundare.
Radierele sunt elementele de legatura intre fundatii si elevatii. La realizarea acestora se vor
respecta conditiile tehnice prevazute in prezenta documentatie.
Prezentul capitol contine conditiile tehnice pentru realizarea urmatoarelor tipuri de fundatii:
fundatii pe piloti forati de diametre mari;
fundatii pe coloane;
fundatii pe barete;
fundatii pe piloti prefabricati.
Studii 9eolo9iceG 9eote>nicede &i >idro9eolo9ice
Datele geologice, geotehnice si hidrogeologice utilizate la elaborarea proiectului lucrarii, se
vor transmite de catre beneficiar antreprenorului, pentru a-i permite acestuia evaluarea
lucrarii si a cheltuielilor pentru organizarea de santier. Trebuie precizat, ca aceste date
despre teren, nu fac parte din contract, antreprenorul neputand in nici un caz sa se prevaleze
de eventualele inexactitati ale acestora pentru a formula reclamatii.
Datele despre teren se vor consemna intr-un memoriu care va contine elementele retinute pe
baza sondajelor si forajelor, a observatiilor facute cu ocazia lucrarilor de cercetare a
terenului, a masuratorilor efectuate in laborator sau in situ, precum si a informatiilor privind
apele de suprafata sau subterane.
Conditii te>nice nepreva8ute
ln cazul cand caracterul imprevizibil al conditiilor geotehnice sau hidrogeologice, efectiv
intalnite la lucrare, impune modificarea esentiala a executiei lucrarii, antreprenorul, cu avizul
beneficiarului, ii poate propune acestuia dispozitii tehnice noi. Deciziile luate de beneficiar
asupra acestor propuneri, fac obiectul unui ordin de serviciu.
Conceptia de calcul
Lucrarile se vor proiecta tinand seama de actiunile, combinatiile de incarcari si ipoteze de
calcul stabilite conform standardelor in vigoare si a prevederilor din aceste specificatii
tehnice.
Calculele referitoare la unele elemente din lucrare, antreprenorul le poate elabora pe baza
prescriptiilor in vigoare, tinand seama de calitatile materialelor componente (zidarie, beton,
beton armat, beton precomprimat, otel sau lemn) si de prevederile din prezentul capitol.
CONDlTll TEHNlCE PENTRU EXECUTlA PlLOTlLOR FORATl DE DlAMETRU MARE
Tipuri de piloti
Pilotii forati de diametru mare sunt realizati prin punerea in opera a betonului armat intr-un
foraj.
a. Pilotii forati tubati.
Sunt piloti realizati prin turnarea betonului cu ajutorul unei coloane de betonare intr-un foraj
la care mentinerea peretilor este asigurata printr-un tubaj provizoriu sau definitiv introdus prin
vibrare, batere sau apasare, insotit eventual de luvoaiere.
ln aceeasi categorie intra si coloanele care sunt elemente de fundare alcatuite din tuburi de
beton armat sau tevi metalice, infipte in teren prin vibrare, pe masura excavarii pamantului
din interior. Coloanele sunt deci piloti executati pe loc prin forare cu tubaj nerecuperabil.
b. Pilotii forati sub noroi.
Sunt piloti executati prin turnarea betonului, cu ajutorul unei coloane de betonare, intr-un
foraj, la care mentinerea peretilor se asigura cu ajutorul noroiului de foraj (de exemplu o
suspensie de apa cu bentonita).
NaturaG provenienta &i calitatea materialelor
a. Betonul
Betonul din pilotii forati de diametru mare va avea minim clasa C 20/25 (Bc 25).
Tipul si marca cimentului se stabileste prin incercari de laborator, functie de clasa betonului
si de agresivitatea mediului in care se executa pilotii.
Pentru pilotii situati in terenuri cu ape agresive, la alcatuirea retetei de betoane trebuie sa se
tina seama de prevederile SR 30ll - l996 si STAS 3349/l, 2 - 83.
Dozajul minim de ciment va fi:
350 kg/m3 in cazul betonarii in uscat;
400 kg/m3 in cazul betonarii sub apa sau sub noroi bentonitic.
b. Agregatele trebuie sa fie de rau, sortate si spalate.
Dimensiunea maxima a agregatelor va fi cel mult egala cu cea mai mica dintre valorile:
l/4 din ochiul carcasei de armatura;
l/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii;
l/4 din diametrul interior al coloanei de betonare;
3l mm.
Raportul a/c trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu 0,6.
La prepararea betonului se pot folosi aditivi plastifianti pentru marirea lucrabilitatii si daca
este cazul intarzietori de priza.
Consistenta betonului exprimata prin tasarea conului trebuie sa fie:
6 l0 l5 cm la betonarea in uscat;
6 l5 l8 cm la betonarea sub apa sau noroi bentonitic.
c. Armaturile
Otelurile utilizate la confectionarea carcaselor de armatura ale pilotilor trebuie sa fie sudabile,
garantat prin fisa lor de fabricatie. Se vor utiliza oteluri de tip PC 52 (otel rotund profilat cu
aderenta ridicata) sau tip OB 37 (otel tip lis) ori similare acestora avand caracteristici fizico -
mecanice si de sudabilitate comparabile.
Caracteri&ticile &i modul de calcul al pilotilor
Tipul pilotilor, lungimea, sectiunea, numarul total si distributia in plan, inclinarea si
dispozitivele de control si injectie la baza, se stabilesc prin proiect, pe baza studiilor
geotehnice si a solicitarilor rezultate sub actiunea incarcarilor.
La calculul solicitarilor se vor adopta metode care sa tina seama de conlucrarea pilotilor cu
terenul si considerand pilotul ca grinda pe mediu elastic.
Di&po8itia in plan a pilotilor
Antreprenorul va intocmi planul de pilotaj pe baza datelor din proiect si il va supune aprobarii
Proiectantului si Consultantului.
Planul pilotajului se poate stabili la nivelul platformei de lucru sau la alt nivel, de exemplu
nivelul inferior al radierului, dar acest lucru trebuie precizat in plan. Planul pilotajului trebuie
sa contina un minim de date pentru fiecare pilot dupa caz:
numarul (pozitia) de identificare;
dimensiunile transversale, alcatuirea armaturilor si numarul de identificare al tipului de
armatura (sau carcasa);
inclinarea si orientarea;
cota de fundare la baza;
cota platformei de lucru;
cota de betonare a capatului superior si lungimea de amenajare a zonei de incastrare
in radier;
numarul de ordine al executiei forajului sau infigerii tubajului de protectie.
Tolerante
Abaterea limita admisa la pozitia in plan a pilotilor, la nivelul inferior al radierului, fata de
proiect va fi:
7,5 cm la piloti dispusi pe un singur rand;
l0 cm la pilotii dispusi pe mai multe randuri;
Abaterea limita admisa la inclinarea axei pilotului fata de proiect va fi de 2 %.
Abaterea limita la dimensiuni:
pentru diametru - 2 cm;
pentru cota bazei pilotului 20 cm;
cota capului pilotului 5 cm.
ln cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic, cota de fundare se poate
modifica, dar numai cu aprobarea beneficiarului si avizul proiectantului.
UtilaAe &i di&po8itive de e<ecutie
Antreprenorul va obtine aprobarea Consultantului pentru utilajele, instalatiile si dispozitivele
de executie. Acestea trebuie adoptate in functie de caracteristicile pilotilor, amplasament,
caracteristicile geologice, geotehnice si hidrogeologice furnizate de studiile de teren si tinand
seama de eventualele apropieri de zone locuite sau lucrari existente, care trebuie protejate in
acest caz.
Propunerile antreprenorului trebuie sa precizeze: tipul dispozitivelor prevazute pentru infigere
si forare; modul de montare a carcaselor de armatura si de imbinare a acestora; detaliile
pentru eventualele camasi tubulare de protectie; dispozitivele pentru controlul continuitatii si
rezistentei betonului; eventuale dispozitive de injectie la baza; tehnologia de fabricare si
punere in opera a betonului.
ln cazul utilizarii camasilor de protectie se vor preciza: materialul din care se executa,
dimensiunile (diametrul, grosimea peretilor, lungimea, tolerante), modul de imbinare dintre
tronsoane si modul de racordare a acestora cu carcasele de armatura.
Evazarea la baza pilotilor se permite numai in cazul in care acestia patrund intr-un strat cu
coeziune mare si cu rezistenta la compresiune cu deformare laterala de minim 300 kPa.
Evazarea se poate face sub forma unui trunchi de con cu inaltimea cel putin egala cu
diametrul sectiunii curente a pilotului, iar aria sectiunii de baza largita sa nu depaseasca de
trei ori sectiunea curenta.
Lucrari pre9atitoare
Platformele de lucru se amenajeaza pentru a permite accesul, circulatia si lucrul utilajelor de
executie necesare realizarii pilotilor, in conditii optime, pentru a asigura calitatea si siguranta
lucrarilor.
Eventualele lucrari de consolidare a terenului, neprevazute in proiect, dar absolut necesare
fata de conditiile speciale din amplasament, se vor executa numai cu aprobarea
Consultantului. Se va obtine aprobarea lnginerului si pentru natura, calitatea si conditiile de
punere in opera a materialelor prevazute pentru pregatirea platformelor de lucru.
Armarea pilotilor
Armarea pilotilor se face cu carcase de armatura formate din bare longitudinale, freta, inele
de rigidizare si distantieri.
Carcasa de armatura poate avea sectiunea constanta sau variabila in lungul pilotului, asa
cum rezulta din calculul de rezistenta.
Barele longitudinale vor avea diametrul minim de l4 mm, vor fi in numar de cel putin opt iar
lumina dintre bare va fi minimum l0 cm si maximum 35 cm.
Se va evita dispunerea barelor longitudinale pe doua randuri, in cazul pilotilor cu solicitari
mari.
Barele longitudinale se sudeaza pe inele de rigidizare dispuse la 3 - 4 m in lungul carcasei.
Armarea transversala se executa cu freta, avand diametrul minim de 8 mm, dar cel putin 0,4
din diametrul barelor longitudinale. Pasul fretei se adopta prin calcul, dar nu va fi mai mare
de 35 cm sau de l5 ori diametrul barelor longitudinale.
La partea superioara a carcasei si in zonele de imbinare a tronsoanelor, pe o lungime egala
cu diametrul pilotului, pasul fretei va fi maxim l5 cm.
Daca lungimea pilotilor impune realizarea carcasei din mai multe tronsoane, innadirea
acestora se va face conform prevederilor din proiect si cu respectarea prevederilor din STAS
l0l07/0-90. Avand in vedere ca innadirea se executa pe pozitie, carcasa inferioara va fi
sustinuta prin dispozitive de sustinere adecvate pe tot timpul executiei imbinarii.
Dupa terminarea innadirilor, se interzice lasarea carcasei pe fundul forajului si se vor lua
masuri pentru a impiedica ridicarea si deplasarea carcasei in timpul betonarii.
Fixarea barelor longitudinale pe inele si a fretei, se poate face prin puncte de sudura.
Tehnologia adoptata pentru aceasta, se va supune aprobarii Consultantului.
Pentru centrarea carcasei de armatura in gaura de foraj, pe barele longitudinale ale carcasei,
la exterior, se monteaza distantieri sub forma unei patine din otel beton sau role din beton,
cate 4 bucati in sectiune si la distante de 3 - 4 m.
Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armatura, masurata de la fata
exterioara a barelor longitudinale va fi de minimum:
4 cm la piloti forati cu tubaj nerecuperabil;
6 cm la piloti forati cu tubaj recuperabil sau la cei forati in uscat si netubati;
8 cm la piloti sub protectie de noroi.
0orarea pilotilor
Forarea in uscat
Forarea in uscat fara tubarea gaurii este permisa numai in pamanturi cu coeziune ridicata si
deasupra nivelului apei subterane.
lntrucat exista riscul surparii pamantului, ca urmare a destinderii, expunerii la soare sau
precipitatiilor, trepidatiilor produse de utilaje, infiltratiilor din scurgeri de la retele subterane,
etc., se recomanda ca intervalul de timp intre terminarea forarii si betonare, sa fie cat mai
scurt si in nici un caz sa nu depaseasca 24 ore, iar peretii gaurii se vor proteja la partea
superioara cu tuburi metalice pe o adancime de cel putin l,5 m.
Forarea sub apa cu tubaj recuperabil
Se poate aplica in orice conditii de teren, unealta de sapare adoptandu-se in functie de
natura stratului strabatut. Este obligatorie prevederea la baza tubajului a unei coroane
dintate.
ln cazul forarii sub apa, in nisipuri si pamanturi slab coezive, deoarece, datorita vitezei mari
de excavare si a efectului de piston al benei, se pot produce fenomene hidrodinamice,
manifestate prin antrenarea pamantului de la baza forajului, insotite de slabirea terenului din
jur si reducerea capacitatii portante a pilotilor invecinati sau a altor fundatii aflate in
apropiere, se vor adauga urmatoarele masuri:
se interzice introducerea in pamant a tubajului cu ajutorul jetului de apa sub presiune
(subspalare);
se va evita utilizarea dispozitivelor de sapat cu vacuum;
baza tubajului se va mentine in permanenta cu cel putin l/2 din diametrul tubajului sub
talpa forajului (tubare in devans);
nivelul apei in interiorul tubajului se va mentine permanent cu cel putin l,00 m
deasupra nivelului hidrostatic;
ritmul de excavare va fi moderat, urmarindu-se ridicarea lina a benei (greiferului) de pe
fundul forajului.
lntervalul de timp intre terminarea gaurii si inceperea betonarii, nu trebuie sa depaseasca 36
ore.
Forarea sub noroi
Stabilitatea peretilor gaurii se asigura prin folosirea unui noroi de foraj (suspensie de apa cu
bentonita) ale carui caracteristici vor respecta prevederile din SR EN l536-2005.
Forarea sub noroi a unui pilot a carui axa este situata la mai putin de 3 m de peretele
pilotului vecin, nu poate incepe decat dupa ce betonul din pilotul executat anterior a facut
priza.
Nivelul noroiului trebuie sa se mentina in permanenta cu cel putin l,00 m deasupra nivelului
hidrostatic.
Este indicat ca peretii gaurii, la partea superioara, sa fie protejati cu tuburi metalice pe o
adancime de cel putin l,5 m.
lntervalul de timp intre terminarea forarii si betonare trebuie sa nu fie mai mare de 8 ore.
Forarea sub apa cu tubaj nerecuperabil
Tubajul se realizeaza din elemente cilindrice de beton armat sau metalice, care se infig in
teren prin batere, vibrare, apasare si/sau luvoaiere si care se asambleaza pe masura
infigerii. Saparea miezului de pamant din interiorul tubajului se face cu unelte de sapat, alese
corespunzator naturii terenului intalnit. Cele doua operatiuni de infigere in teren si sapare in
interior, se desfasoara corelat, pas cu pas, pana la atingerea cotei de fundare.
Forarea sub baza tubajului (forare in devans) este permisa numai in argile tari sau roci
compacte.
Curatirea talpii forajului
Se face obligatoriu, inainte de introducerea carcasei de armatura si de betonare, indiferent
de procedeul de forare utilizat.
ln cazul forarii sub noroi, curatirea talpii forajului se face cu cel mult trei ore inaintea inceperii
betonarii.
ln nisipuri sau pamanturi slab coezive, se interzice curatirea fundului forajului prin
vehicularea noroiului cu ajutorul aerului comprimat (pompe tip Mamut).
$etonarea
Betonarea gaurii forate in uscat, netubat
La betonarea gaurii forate in uscat, netubat, se interzice descarcarea betonului direct de la
gura forajului, deoarece exista pericolul de scurgere a betonului, de dezaxare a carcasei de
armatura si de desprinderi de pamant sub efectul betonului proiectat pe pereti.
Betonarea se poate face folosind o palnie care se centreaza pe axul pilotului, se prelungeste
cu un burlan de dirijare coborat la baza forajului si care se ridica pe masura betonarii.
Betonarea se mai poate face folosind furtunul pompei de beton coborat pe fundul gaurii.
Betonarea sub apa sau sub noroi
Betonarea sub apa, la gauri forate cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil, precum si
betonarea sub noroi se face cu metoda palniei fixe ridicatoare (Contractor), pentru a evita
contactul intre masa betonului turnat si apa (sau noroi).
Diametrul tubului de betonare se alege in functie de dimensiunile agregatelor betonului si de
diametrul pilotului, fara a cobori sub 20 cm.
Betonarea sub apa sau sub noroi, se organizeaza ca o operatie continua, care se efectueaza
intr-o singura repriza, la un debit de betonare determinat, in functie de diametrul si lungimea
pilotului, dar care trebuie sa fie de cel putin 4 mc/h. La prima sarja trebuie sa se asigure
separarea betonului de apa (sau noroi); cantitatea de beton se stabileste astfel incat tubul de
betonare sa fie amorsat.
Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2 m sub nivelul
betonului, dar nu mai mult de 4 m.
InAectarea la ba8a a pilotilor
ln functie de natura terenului de la baza, pentru sporirea capacitatii portante pe varf precum
si pentru punerea sub sarcina a terenului de la baza chiar din faza de executie, se poate
adopta solutia unei injectii la baza. Aceasta se poate face cu suspensie (de obicei lapte de
ciment), prin tevi inglobate in corpul pilotului si care se coboara in gaura forata odata cu
carcasa de armatura.
Decizia de injectare la baza este precizata in Proiect.
Reteta suspensiei, tehnologia si presiunea de injectare se stabileste la fiecare lucrare in
parte in functie de caracteristicile terenului de la baza pilotului.
)re9atirea capului pilotului
Betonarea capului pilotului se executa la o cota superioara fata de cota definitiva a pilotului
intact inglobat in radier, dupa cum urmeaza:
La piloti forati in uscat, cu sau fara tubaj, inaltimea suplimentara de turnare trebuie sa
fie de cel putin 0,5 d, dar minim 0,50 m la piloti cu fisa pana la 20 m si de cel putin 0,75
m la piloti cu fisa peste 20 m, unde "d" este diametrul pilotului.
La pilotii forati, betonati sub apa sau sub noroi, inaltimea suplimentara de turnare,
trebuie sa fie de cel putin l d, dar minim l,00 m la piloti cu fisa de pana la 20 m si de
cel putin l,5 d, dar minim l,50 m la pilotii cu fisa peste 20 m.
Dupa intarire se indeparteaza betonul din capatul superior al pilotului, pe intreaga inaltime pe
care se constata ca este necorespunzator, completandu-se dupa caz, pentru a asigura
inaltimea minima de incastrare in radier prevazuta in proiect, cu respectarea prevederilor din
SR EN l536-2004.
CONTROLUL CALlTATll
Controlul calitatii pe timpul executiei
Controlul se va face pe faze, pe tot parcursul realizarii pilotilor conform prevederilor din SR
EN l536-2004 "Executia lucrarilor geotehnice speciale Piloti forati".
ln cazul forarii sub noroi, trebuie sa se verifice prin laboratorul de santier, calitatea noroiului
pe tot timpul excavatiei, pe probe luate de la statia de preparare a lui si direct din gaura de
foraj.
ln cazul cand noroiul din gaura de foraj este necorespunzator, acesta se recircula pana
prezinta caracteristicile prevazute in standard.
Pe parcursul betonarii se vor efectua urmatoarele determinari:
la fiecare l0 m
3
de beton pus in opera, se preleveaza probe de beton de la locul de
turnare si se determina consistenta lui, prin metoda tasarii conului conform SR EN
l2350-4:2002
la fiecare 20 m
3
de beton pus in opera, dar cel putin odata pentru fiecare pilot, se
preleveaza probe (3 cuburi) de beton de la locul de turnare si se determina rezistenta
betonului conform SR ENl2390-6:2002; Consultantul poate cere prelevarea
suplimentara a inca unui set de 3 cuburi pentru verificare.
pentru fiecare pilot trebuie sa se intocmeasca o curba de betonare, portie cu portie, din
care sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului; la consumuri anormale (sub
profil sau cu peste 30% peste profil) se vor lua masuri in consecinta.
Controlul calitatii dupa executie
Controlul calitatii pilotilor dupa executie, poate cuprinde:
verificarea pozitiei in plan si a inclinarii;
controlul calitatii betonului din corpul pilotului;
verificarea continuitatii corpului pilotului;
incarcari de control pe piloti.
Controlul calitatii betonului pus in opera se va face:
a. La pilotii la care in timpul executiei s-au produs unele deficiente care pot afecta
calitatea betonului;
b. Pentru pilotii la care incercarea epruvetelor prevazute nu a dat rezultate
corespunzatoare clasei prescrise in proiect;
c. La un numar de piloti stabiliti prin proiect sau alesi, prin intelegere, de catre beneficiar,
proiectant si antreprenor.
Controlul se poate face prin:
dezvelirea pilotilor respectivi;
extragerea de carote (dupa dezvelire sau prin forare de suprafata, cu mijloace
adecvate);
metode nedistructive.
Verificarea continuitatii corpului pilotului se poate face prin:
carotare pe intreaga lungime a pilotului, procedeul necesita utilaje speciale si se aplica
numai la acei piloti la care datele din fisa de forare - betonare, precum si alte observatii
pe parcursul executiei pun la indoiala continuitatea;
metode nedistructive (carotaj sonic, carotaj radioactiv, impedanta mecanica, etc).
Dintre acestea se recomanda metoda carotajului sonic, in care caz este necesara echiparea
pilotului cu 2 - 4 tuburi, in functie de diametrul pilotului, coborate in gaura forata odata cu
carcasa de armatura inglobate in corpul pilotului.
Tuburile metalice pentru controlul sonic al continuitatii betonului din pilot, se pot utiliza in final
ca tevi pentru injectie la baza.
Receptia pilotilor !orati de diametru mare
Receptia gaurii forate inainte de betonare consta din stabilitatea pozitiei in plan si a inclinarii,
verificarea terenului de la baza in concordanta cu datele din studiul geotehnic; verificarea
datelor referitoare la betonare, precum si din examinarea documentelor de control a calitatii.
La receptia lucrarii se prezinta urmatoarele documente:
fisa de forare - betonare a fiecarui pilot din lucrare;
registrul lucrarilor de fundatii; ambele documente fiind vizate de beneficiar.
fisa de injectare la baza.
Abaterile la pozitia in plan si la inclinarea axei pilotului fata de cele prevazute in Proiect sunt
conform SR EN l536-2004.
CONDlTll TEHNlCE PENTRU EXECUTlA COLOANELOR
Din punct de vedere al procedeului de executie, coloanele sunt de fapt piloti executati pe loc
prin forare, cu tubaj nerecuperabil.
ln mod curent, tubajul se va executa din tronsoane de beton armat, asamblate prin flanse
metalice sau prin betonare.
Atunci cand, ca urmare a particularitatilor lucrarii (stratificatie teren, marimea incarcarilor,
etc), sunt necesare coloane cu lungimi mari, iar greutatea tubajului de beton armat devine
excesiva fata de posibilitatile utilajelor vibratoare de infigere, se poate recurge si la tubaj din
tevi metalice. ln acest caz, tubajul metalic fiind corodabil in timp el se considera cofraj
pierdut, deci pilotul de beton armat va avea diametrul interior al tubajului, iar armatura se va
dimensiona in consecinta.
Coloanele din beton armat, utilizate in mod curent, sunt tuburi de l,00 - 2,50 m diametru, cu
pereti de l0 - l4 cm grosime, confectionate din tronsoane de 6 - l0 m lungime.
Ele se pot executa pe santier sau in poligoane specializate ale antreprenorului, prin turnarea
betonului in cofrajele metalice de inventar asezate in pozitie verticala.
Coloanele din beton armat, se vor prevede cu armaturi capabile sa preia solicitarile ce apar
atat in cursul infigerii cat si in exploatare. lnnadirea tronsoanelor se face de regula cu flanse
bulonate.
Tevile metalice pot fi tevi sudate helicoidal, sau tevi realizate in atelier din virole de tabla
groasa, cu diametrul de l,00 - 3,00 m si grosimi de pereti de l0 - 20 mm.
lnnadirea tronsoanelor de teava, pe masura infigerii, se face prin sudura.
La proiectarea, executia si receptia coloanelor, se vor respecta toate prevederile din
prezentul caiet de sarcini.
4. lNFRASTRUCTURl - CULEl, PlLE (radiere, elevatii, stalpi, rigle, ziduri intoarse, cuzineti)
DATE GENERALE
Culeele sunt elemente de infrastructura care asigura rezemarea traveelor de capat si fac
racordarea cu rampele.
Pilele sunt, de asemenea, elemente de infrastructura, care asigura rezemarea a doua travei
adiacente ale suprastructurii.
CONDlTllLE DE EXECUTlE ALE CULElLOR Sl PlLELOR
Executia culeelor si pilelor nu se poate face decat pe baza de proiect. Acestea pot fi fundate
direct sau indirect.
Adancimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate la incarcari
statice si dinamice si de asigurare contra afuierilor.
lnfrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, din NP ll5-04 "Normativ
privind proiectarea infrastructurilor de beton si beton armat pentru poduri" si in prezentul
caiet de sarcini.
Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adancimea de inghet prevazuta in STAS 6054-
77 "Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei".
Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate
sistemului de fundare adoptat. Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre
stratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa semnaleze Consultantului orice nepotrivire,
in scopul stabilirii masurilor necesare.
lnceperea executiei infrastructurilor, se va face in urma trasarii de catre executant a axelor
fundatiilor. Dupa terminarea trasarii, executantul va instiinta Consultantul care urmeaza sa-si
dea avizul pentru inceperea lucrarilor. Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre
antreprenor, noi masuratori. Antreprenorul are obligatia sa semnaleze Consultantului orice
abateri de la trasarea initiala si sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale
nepotriviri. Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii
exacte a lungimii suprastructurii. Eventualele corectari se vor face pe baza propunerilor
antreprenorului si numai cu aprobarea Consultantului si cu avizul Proiectantului.
Lucrarile la fundatii, radiere, elevatii, etc. se vor executa numai pe baza de proiect.
Modul de cofrare si tratare a suprafetelor infrastructurilor, va avea acordul Consultantului, iar
la cererea acestuia chiar pe baza de proiect de arhitectura.
MATERlALELE DE CONSTRUCTlE FOLOSlTE LA EXECUTlA lNFRASTRUCTURlLOR
A9re9atele
Agregatele vor corespunde SR EN l2620/2003 Agregate pentru beton si "Codului de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat" indicativ
NE 0l2-99.
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj.
Partea levigabila este de max. 2%.
Se va folosi pietris de rau, sorturile 7 - l6 si l6 - 3l. Partea levigabila admisa la pietris este
de 0,5%.
Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 - 3; 3-7; pietris 7 - l6 si l6 - 3l, se va
inscrie in zona foarte buna a limitelor granulometrice;
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate.
Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
Cimenturi
Cimentul va corespunde SR EN l97-l:2002 , SR 30ll-l996, si SR 7055 - l996.
Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie consumat in
max. 2 luni.
Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase si tipuri si utilizarea lor ca atare.
Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un buncar separat,
avandu-se in vedere si starea de conservare.
Armaturile
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect.
$etoanele
Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea betonului va respecta
prevederile din capitolul ,Betoane", iar turnarea betonului prevederile din capitolul
"lnfrastructuri fundatii indirecte de adancime" functie de sistemul de fundare - si
prevederile "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat "- indicativ NE 0l2-l999.
Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor cat si la stropirea lor trebuie sa corespunda conditiilor
tehnice prevazute in SR EN l008:2003.
REFACEREA LUCRARlLOR CU DEFECTE
ln cazul cand o parte a infrastructurii sau intreaga infrastructura nu corespunde prevederilor
proiectului si prezentului caiet de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile
necesare.
Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere,
antreprenorul propune spre aprobare lnginerului programul de reparatii care va avea avizul
Proiectantului.
Reparatiile intra in sarcina antreprenorului.
Pentru remedierea defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si
durabilitatea in exploatare se va proceda astfel:
intocmirea releveului detaliat al defectelor;
cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau
calcule suplimentare;
evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
ln functie de constatarile si de studiile efectuate, Consultantul poate sa procedeze astfel:
sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii;
sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari;
sa solicite unui expert atestat expertizarea lucrarii, aceasta continand solutia de
remediere.
ln cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu
afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot efectua astfel:
defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau tencuire cu
mortar special;
in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul va propune Consultantului un
program de remediere, pe care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile
necesare.
Pe suprafetele vazute, cu parament fin, este interzisa sclivisirea simpla.
Fisurile deschise care pot compromite atat aspectul cat si durabilitatea lucrarii, vor fi tratate,
respectand prevederile Normativului C l49-88, privind procedee de reparare a elementelor
din beton si beton armat si cele din capitolul l2 din prezentul caiet de sarcini.
DlSPOZlTll FlNALE
Suprafetele de beton aparente ale elevatiilor de infrastructura vor fi vopsite cu materiale de
protectie anticoroziva, conform prescriptiilor tehnice din documentatia tehnica.
5. RACORDAREA CULEELOR CU TERASAMENTELE
Racordarea culeelor cu terasamentele se poate face cu sfert de con, aripi sau ziduri de
sprijin.
ln cazul terasamentelor inalte, la podurile cu oblicitate sau amplasate pe cursuri de apa cu
viteze mari, racordarea culeelor cu terasamentele se recomanda a fi realizata cu aripi sau
ziduri de sprijin din beton sau beton armat; in celelalte cazuri recomandandu-se folosirea
sferturilor de con.
Daca panta sfertului de con este mai mare decat panta taluzului terasamentelor, sfertul de
con se va perea si in prelungire pe minim l,00 m pe terasament.
Fundatiile aripilor, zidurilor de sprijin si sferturilor de con vor fi coborate cu minim 50 cm sub
adancimea de inghet.
Daca lungimea podului este mai mica decat latimea albiei majore, fundatiile aripilor, zidurilor
de sprijin, sferturilor de con si ale pereurilor vor fi coborate sub adancimea de afuiere iar
pereurile vor fi executate pe taluzurile terasamentelor pana la limita albiei majore. Aripile si
zidurile de sprijin se recomanda sa fie separate de corpul culeei printr-un rost care sa
permita tasarea independenta a culeelor si a lucrarilor de racordare cu terasamentele.
La podurile de sosea, partea carosabila va fi racordata de cea de pe rambleul din spatele
culeelor prin dispozitive care sa asigure trecerea lina a vehiculelor de pe platforma elastica si
tasabila a drumului la cea rigida a podului. ln acest scop se recomanda folosirea placilor de
racordare rezemate articulat pe culee, a caror lungime se stabileste in functie de inaltimea
rambleului.
ln spatele culeelor si pe fetele laterale ale zidurilor intoarse care sunt in contact cu pamantul
se va prevedea acoperirea cu o suspensie de bitum filerizat in dublu strat asezata pe un
mortar de ciment sclivisit de 2 cm grosime.
Pentru scurgerea apelor de infiltratie din terasamente, in spatele culeelor masive se vor
prevedea drenuri din piatra sparta asezata manual.
Pamantul de umplutura din spatele culeelor si a sferturilor de con va avea indicele de
consistenta mai mare de 0,75% si se va urmari o buna compactare.
Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea optima de
compactare) ale straturilor se determina prin incercarea Proctor modificata, conform STAS
l9l3/l3-83
La fiecare culee se va prevedea cel putin o scara de acces care in cazul terasamentelor
inalte de peste 3,00 m va avea si parapet pe o singura parte.
ln spatele culeelor se recomanda ca scurgerea apelor sa se asigure prin casiuri amenajate la
capetele podurilor, pasajelor sau viaductelor.
ln cazul podurilor sau pasajelor cu culei inecate, in mod obligatoriu pereerea sfertului de con
se va face si sub pod, respectiv sub pasaj.
Pentru impiedicarea patrunderii apei si degradarii pereului, rosturile se vor rostui cu mortar
sau se vor colmata cu bitum.
Racordarea cu aripi se aplica de obicei in cazurile cu oblicitati mari sau in situatii speciale cu
spatii limitate pentru racordari. ln cazul racordarilor cu aripi la poduri, se vor lua masuri de
asigurare impotriva afuierilor.
6. SUPRASTRUCTURl DlN BETON ARMAT
PREVEDERl GENERALE
Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton armat in
suprastructurile de poduri si anume:
grinzi simplu rezemate sau continue din beton armat;
placi turnate monolit din beton armat;
cadre, arce si bolti din beton armat;
elemente prefabricate din beton armat (placi carosabile, placi de trotuar, elemente tip
cornisa pentru parapeti si placi, prefabricate pentru suprastructurile de tip mixt);
monolitizarea elementelor prefabricate.
ln cazul in care proiectul prevede si precomprimarea structurii de beton armat, se vor aplica
prevederile cuprinse in capitolul ,Suprastructuri din beton precomprimat".
Pentru structuri deosebite, cu alcatuiri constructive si utilizari de materiale noi, altele decat
cele cuprinse in prezentul caiet de sarcini, se vor intocmi caiete de sarcini speciale.
Suprastructurile din beton armat se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat de catre
o organizatie de proiectare autorizata, cu respectarea stricta a prevederilor din STAS
l0lll/2-87 "Suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat prescriptii de
proiectare" si in special a capitolului l2.
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de
calitate.
Proiectul pe baza caruia se vor realiza suprastructurile din beton armat, va cuprinde detaliile
de executie a suprastructurii si programul de asigurare a calitatii lucrarilor.
Proiectul de organizare a lucrarilor, la fiecare lucrare in parte va fi intocmit de catre
antreprenor si va preciza in special locul si conditiile de depozitare si de intretinere ale
materialelor, componentelor, prefabricatelor si ale oricaror altor dispozitive necesare
executiei.
Plansele de executie insotite de note de calcul vor cuprinde toate elementele necesare
executiei, inclusiv plansele tehnologice cu fazele succesive de executie.
Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructura in
intregime si pentru parti de lucrari din aceasta. ln zonele puternic armate, cu concentrari de
eforturi (de exemplu cuzineti), desenele de detaliu vor fi prezentate la o scara si intr-o
asemenea maniera incat sa arate compatibilitatea intre planul de armare si conditiile efective
de betonare.
Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise si modul
de trasare a suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.
Planurile de armare, pentru elementele din beton armat, vor cuprinde toate datele
geometrice privind armaturile si modul de pozitionare (pozitie, traseu, diametru, lungimi
partiale si lungimi totale).
Planurile vor contine explicit:
calitatea otelurilor ;
tolerantele de pozitionare;
pozitia innadirilor si detaliile de innadire;
dispunerea, forma si natura dispozitivelor de calare a armaturilor;
in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura ancorelor incorporate pentru
manipulare.
De asemenea, planurile de armare vor cuprinde masurile ce trebuie luate in sectiunile de
reluare a betonarii, pregatirea armaturilor prin indoire - dezdoire si modul de tratare a
suprafetei de la care se reia betonarea.
Zonele de armatura densa se vor detalia la o scara mare cu prezentarea la scara reala a
razelor de curbura si a diametrelor armaturilor.
Tabelele recapitulative ale armaturilor utilizate vor da pentru fiecare marca un numar de
ordine, tipul otelului, diametrul, un crochiu cu traseul si modul de dispunere, lungimi partiale
si lungime totala desfasurata, greutatea nominala si numarul de bare asemenea.
Aceste tabele se pot trece pe planse sau in anexe.
La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect "Codul de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat" indicativ
NE 0l2-99 si prevederile din prezentul caiet de sarcini.
LUCRARl PROVlZORll
Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate
se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din:
esafodaje, schele si sprijiniri la elementele de suprastructura de forma: grinzi si placi
drepte;
cintre, schele si sprijiniri la suprastructuri de tip arc sau bolta;
lntocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor.
Proiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul. Beneficiarul poate cere
ca acestea sa-i fie predate in intregime sau pe parti, dar inaintea inceperii executiei.
Lucrarile provizorii trebuie astfel proiectate si executate incat sa garanteze ca lucrarile
definitive nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca
rezistenta sau aspect.
Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al
tolerantelor, in cele admise in ANEXA lll.l ale "Codului de practica pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat" indicativ NE 0l2-99.
La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama si de prevederile cuprinse in capitolul:
"Schele, esafodaje si cintre".
COFRAJE
Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat, sau parti ale acestora, vor respecta
conditiile de calitate precizate in planse. ln principiu, acestea pot fi de trei tipuri:
cofraje obisnuite utilizate la suprafete nevazute;
cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi, arce, bolti si
stalpi);
cofraje cu tratare speciala, utilizate la elementele de suprastructura precum: grinzi
marginale, cornise de trotuare, parapete, etc.
Antreprenorul poate propune solutii proprii de tratare a fetei vazute a betoanelor, pentru care
va obtine aprobarea beneficiarului.
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat, se va tine seama de
prevederile "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat"- indicativ NE 0l2-99, precum si de cele cuprinse in capitolul "Cofraje".
La realizarea tiparelor (cofrajelor) pentru realizarea elementelor prefabricate se va tine
seama de prevederile "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat"- indicativ NE 0l3-02, precum si de cele cuprinse in capitolul
"Cofraje".
MATERlALE DE CONSTRUCTlE
A9re9ate
Agregatele vor corespunde STAS l667 - 76 "Agregate naturale grele pentru betoane si
mortare cu lianti minerali", SR EN l2620-2003 Agregate pentru beton si "Codul de practica
pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat" indicativ NE 0l2-
99 si "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat"- indicativ NE 0l3-02.
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj.
Pietrisul: se va folosi pietris de rau sau criblura, 7 (8) - l6 si l6 - 3l (25) mm. care se vor
inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice.
ln functie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate si
anume:
nisip sorturile 0 - 3; 3 - 7;
pietris sorturile 7 -l6 si l6 - 3l; criblura sorturile 8-l6 si l6-25.
Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va inscrie in zona foarte buna a limitelor
granulometrice.
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate.
Antreprenorul va lua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de praf pe
agregate.
Ciment
Cimentul va corespunde SR EN l97-l:2002, SR 30ll - l996, SR l500- l996, SR 7055
l996.
Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate incat stocul rezultat sa fie consumat
in maximum doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea acestor
amestecuri.
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un buncar separat.
Starea de conservare se va verifica periodic, conform prevederilor din "Codul de practica
pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 0l2-
99 si "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat"- indicativ NE 0l3-02.
Armaturi
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pe santier
va corespunde caracteristicilor prevazute in STAS 438/l-89 "Otel beton laminat la cald.
Marci si conditii tehnice generale de calitate" si STAS 438/2-9l "Sarma trasa pentru beton
armat" si va fi insotit de certificatele de calitate ale producatorului.
Domeniu de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor
corespunde prevederilor din "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat"- indicativ NE 0l2-99.
lnainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de eventualele urme
de rugina sau ulei si de alte impuritati.
lnlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, cu bare de alt diametru, dar cu
aceeasi sectiune totala se va face numai cu acordul proiectantului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de
curgere tehnica, alungirea relativa la rupere, numarul de indoiri la care se rupe otelul, etc.) in
conditiile precizate de "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat
si beton precomprimat"- indicativ NE 0l2-99 si "Codului de practica pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 0l3-02
La aprovizionarea, fasonarea si montarea armaturilor se va tine cont de prevederile din
capitolul "Armaturi".
$ETOANE
Compozitia betonului proiectat se stabileste pe baza de incercari preliminare, conform
"Codului de practica pentru betoane" NE 0l2-99, folosindu-se materialele aprovizionate,
stabilite si verificate de catre un laborator autorizat.
La adoptarea retetei la statia de betoane, se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei,
de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor
componente si a betonului.
Betoanele se prepara in statii de beton verificate si atestate.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Abaterile limita se vor incadra in prevederile capitolului "Betoane" din prezentul Caiet de
sarcini si ale "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat"- indicativ NE 0l2-99 Anexa lll-l.
Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea
beneficiarului, tinand cont de prevederile capitolului "Betoane" din prezentul Caiet de sarcini.
Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare
atmosferica.
ln timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat,
patrunzand in toate colturile si nelasand locuri goale.
Betonul preparat avand, de regula, temperatura inainte de turnare cuprinsa intre 5-30C,
trebuie turnat in cofraje in maximum l ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si l/2 ora
cand se utilizeaza cimenturi cu priza rapida.
ln situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C se iau masuri suplimentare, cum este
si utilizarea de aditivi intarzietori, conform "Codului NE 0l2-99" si Codului NE 0l3-02.
Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. ln perioada dintre
preparare si turnare, se interzice adaugarea de apa in beton. La turnarea betonului trebuie
respectate regulile din "Codul NE 0l2-99" si Codului NE 0l3-02. Jgheaburile si
autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui pastrate curate si spalate dupa fiecare
intrerupere de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mese vibrante,
vibratoare de cofraj si vibratoare de adancime, iar in timpul compactarii betonului proaspat,
se va avea grija sa nu se produca deplasari sau degradari ale armaturilor si cofrajelor.
ELEMENTE PREFABRlCATE. MONTAJ Sl MONOLlTlZARE
ln cazul structurilor din grinzi si placi prefabricate, atat grinzile cat si placile prefabricate vor fi
numerotate, iar pe ele se va inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa sau grinda, prin
care se precizeaza astfel pozitia acesteia in lucrare.
Montarea elementelor prefabricate, va fi condusa de un inginer specializat in acest domeniu
si supravegheata permanent de maistri cu experienta dobandita in lucrari similare.
Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei
respective si care depinde de la caz la caz, de tipul elementului care se monteaza, sau de
modul de alcatuire a structurii.
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in
conditii de securitate.
La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului, atat in ce
priveste asigurarea amplasamentului, cat si a lungimii de rezemare si a contactului cu
suprafetele de rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere numai dupa
realizarea corecta a rezemarii. Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor
elementelor montate sau care reazema pe acestea.
lmbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj.
Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul
de poza, vor fi bine curatate cu o perie de sarma si apoi spalate cu apa sub presiune sau
suflate cu jet de aer.
Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante, se va face conform anexei lll.l
"Abateri admisibile pentru elementele din beton si beton armat" din "Codul de practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 0l2-99.
La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la
deteriorarea elementelor.
Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect.
La placile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza si golurile din dreptul
conectorilor, prevazandu-se armaturile din proiect necesare legarii conectorilor de armaturile
de rezistenta ale placilor.
La structurile mixte, in zone de precomprimare a placilor, se vor monta stuturi pentru
continuitatea cablurilor in dreptul rosturilor de monolitizare.
Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.
Pentru tensionarea, blocarea si injectarea cablurilor prevazute pentru precomprimarea
platelajelor la structurile mixte, se vor aplica prevederile din capitolul ll din "Codul de
practica NE 0l2-99" Partea B beton precomprimat si Codul de practica NE 0l3-02.
Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in
prevederile STAS 6657/l-89, STAS 7009 79 si STAS 8600 79.
Alte abateri limita decat cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa) se
vor incadra in prevederile "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat" - indicativ NE 0l2-99 si "Codului de practica pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 0l3-02.
RECEPTlA LUCRARlLOR
Incercarea lucrarilor
Antreprenorul are in intregime, in sarcina sa, cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate in
proiect sau prin standardele si normativele in vigoare. Aceste incercari se executa in
prezenta Consultantului si Proiectantului.
Tot antreprenorul are in sarcina asigurarea camioanelor sau a convoaielor necesare
incercarii precum si dispozitivele, schelele sau accesele necesare efectuarii operatiunilor de
masurare.
Proiectele de incercare se vor intocmi de catre o firma specializata, care poate fi chiar firma
care a proiectat lucrarea.
Operatiunile de incercare propriu-zise si prelucrarea datelor vor fi efectuate de catre o firma
specializata, ce va fi acceptata de proiectant si beneficiar.
Re!acerea lucrarilor cu de!ecte
ln cazul cand o parte, sau intreaga lucrare, nu corespunde prevederilor din proiect si din
caietul de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa
recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere antreprenorul
propune Consultantului programul de reparatii spre aprobare.
Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si
durabilitatea in exploatare, Constructorul va proceda astfel:
efectuarea releveului detaliat al defectelor;
evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
asigurarea unei expertize tehnice efectuata de catre expert tehnic atestat, care va
evalua situatia si va da solutii de remediere;
intocmirea unei documentatii de reparatii, insotita de toate justificarile necesare.
montarea in lucrare a dispozitivelor de control necesare, eventual sa asigure personal
de executie.
ln functie de constatarile si de studiile efectuate, beneficiarul poate sa procedeze astfel:
sa acorde viza documentatiei de reparatii, cu eventuale observatii;
sa prevada demolarea unor parti, sau a intregii lucrari si refacerea lor pe cheltuiala
antreprenorului.
ln cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu
afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii reparatiile se pot efectua astfel:
defectele minore se pot corecta prin degresare, spalare, rabotare sau rebetonare cu
betoane speciale aderente;
in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul poate propune beneficiarului un
program de remediere, care va fi analizat si aprobat ca atare, sau cu completarile
necesare.
La suprafetele vazute cu parament fin este interzisa sclivisirea simpla. Atunci cand totusi se
aplica, aceasta nu se va face decat cu aprobarea Consultantului.
Fisurile deschise care pot compromite, atat aspectul cat si durabilitatea structurii, vor fi
tratate, respectand prevederile Normativului C l49-88, privind procedeele de reparare a
elementelor din beton si beton armat. Tratarea fisurilor se poate face si cu materiale
speciale, pe baza unei tehnologii avizate de catre beneficiar si a instructiunilor specifice de
aplicare ale materialelor respective.
La terminarea lucrarilor antreprenorul va efectua o verificare a intregii lucrari si va asigura
degajarea tuturor spatiilor (sprijiniri, sustineri, depozite, etc.) pentru a permite lucrul liber al
structurii.
SCHELE, ESAFODAJE Sl ClNTRE
DATE GENERALE
Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii, care folosesc la realizarea lucrarii definitive
si care, in functie de destinatie, se clasifica in:
esafodaje si cintre ce suporta structuri in curs de realizare;
schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului cu scule si materiale de
lucru;
dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule, etc.
Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se aproba de catre
Consultantului pe baza avizului Proiectantului lucrarii definitive.
l. PROlECTAREA LUCRARlLOR PROVlZORll
Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectare
autorizata.
Proiectul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;
sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
sa adopte scheme statice simple, evitand pe cat posibil elementele solicitate la
incovoiere, care au deformatii mari;
sa fie rezistente si rigide;
sa permita montarea rapida si decofrarea lenta si sigura prin intermediul dispozitivelor
de descintrare;
sa nu obtureze albia si sa asigure spatiile necesare sub pod;
deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte la betonul in curs de
priza sau intarire;
sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;
sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie.
Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia
Consultantului.
Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si
caracteristicile tuturor elementelor componente.
Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele:
masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectiei fundatiilor;
modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor;
reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate
si a elementelor pe care sprijina;
sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;
dispozitiile ce trebuie respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de
reglare, calare, descintrare, decofrare, demontare;
contrasagetile si tolerantele de executie;
modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului
sub efectul contractiei si precomprimarii;
dispozitivele de control ale deformatiilor si tasarilor.
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:
specificatia materialelor utilizate, materialele speciale, materialele provenite de la terti;
instructiuni de montaj a lucrarilor provizorii;
instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea
consecinte grave asupra securitatii lucrarilor.
REALlZAREA Sl UTlLlZAREA LUCRARlLOR PROVlZORll
Calitatea materialelor, elementelor de inventar si a celor noi, trebuie sa corespunda
standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate
lucrarilor provizorii, atat cand se folosesc produse noi, cat si cand se refolosesc produse deja
utilizate, pentru care trebuie sa se garanteze ca satisfac conditiile de rezistenta si stabilitate.
lntrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile lor sau
efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea executiei.
Antreprenorul are obli9atia &a &crie pe plan&e numarul admi&ibil de re!olo&iri2
Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in ateliere de specialitate. ln acest
din urma caz, antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i
atenueze responsabilitatea sa.
EXECUTlE, UTlLlZARE, CONTROL
Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la
lucrarile definitive.
Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre
antreprenori, fata de reperele acceptate de catre Consultant.
Rezultatele masuratorilor se transmit Consultantului si Proiectantului.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.
Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.
PRESCRlPTll COMPLEMENTARE PRlVlND ClNTRELE, ESAFODAJELE
Proiectul cintrelor, esafodajelor, cat si montajul acestora in amplasament, se intocmeste pe
raspunderea antreprenorului general si se avizeaza de catre beneficiar si proiectant.
Pentru dispozitivele secundare, se admite schematizarea de principiu a acestora si
prezentarea beneficiarului pentru aprobare cu cel putin l5 zile inainte de inceperea executiei.
2. COFRAJE
DATE GENERALE
Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate
in lucrare, dau betonului forma proiectata. ln termenul de cofraj se includ atat cofrajele
propriu-zise, cat si dispozitivele pentru asezarea si imbinarea acestora: buloane, cleme,
tiranti, distantieri, etc. care contribuie la asigurarea realizarii formei dorite.
Cofrajele si sustinerile corespunzatoare lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite
de unitati de proiectare specializate, in conformitate cu prevederile STAS 772l 90, acestea
trebuind sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect,
pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile
admisibile prevazute in "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat. lndicativ NE 0l2-99 Anexa lll.l".
sa asigure suprafete netede, fara goluri, fisuri sau alte defecte;
sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie;
sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita, fara a se degrada elementele de
beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
sa permita decofrarea usoara si totala;
sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se
decofreaza;
sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri;
sa permita inchiderea cu usurinta (indiferent de natura materialului din care este
alcatuit cofrajul) a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea
apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului;
sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte;
materialele din care se executa sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare.
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
CONDlTll TEHNlCE PENTRU EXECUTlA COFRAJELOR
ln afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca
urmatoarele conditii:
sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare;
sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul, a pieselor inglobate din zonele
de capat a grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.);
sa permita compactarea cat mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor
postintinse;
sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor
care executa turnarea si compactarea betonului, evitandu-se circulatia pe armaturile
postintinse;
sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii, in
conformitate cu prevederile proiectului;
sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare, sa fie prevazute cu dispozitive
speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, atunci cand acestea sunt inscrise in
proiect;
distantierii cofrajului, lasati in beton, sa nu afecteze durabilitatea sau aspectul
betonului, sa nu introduca incarcari suplimentare asupra structurii;
cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in
contact cu betonul.
Pentru a evita deteriorarea muchiilor betonului, la executia cofrajului se va asigura tesirea
acestora. Tesirea se va realiza la dimensiunile de 2x2 cm, daca in detalii un se prevede
astfel.
TlPURl DE COFRAJE, TRANSPORT
Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe
baza de polimeri. Fetele cofrajelor vor fi din:
lemn sau produse pe baza de lemn;
tratate cu rasini sau materiale similare;
table metalice.
Cofrajele se clasifica din urmatoarele puncte de vedere:
fata de pozitia cofrajului de la turnarea betonului la decofrare:
cofraje stationare;
cofraje mobile (cofraje glisante, cofraje pasitoare);
din punct de vedere al utilizarii componentelor:
cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar si se folosesc
de mai multe ori;
cofraje unicat, la care componentele se utilizeaza o singura data (de regula
acestea sunt din lemn);
cofraje pierdute, la care componentele intra in alcatuirea elementelor din beton
care se toarna pe santier;
cofraje virtuale, la care betonul se toarna in spatii construite anterior (groapa in
care se toarna fundatia). Pentru aceste din urma cofraje, abaterile fata de
dimensiunile de referinta din proiect, sunt cele specifice lucrarilor de pamant si nu
cele specifice elementelor din beton turnat in "cofraje reale".
fata de calitatea suprafetei de beton obtinute dupa decofrare:
cofraje pentru beton aparent;
cofraje pentru betoane brute; suprafetele obtinute fiind acoperite cu tencuiala,
placaje etc;
PREGATlREA LUCRARlLOR DE COFRARE
lnainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea cat si numarul
de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul Consultantului.
ln scopul refolosirii lor, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:
curatirea cu grija, repararea si spalarea lor, inainte si dupa refolosire; cand spalarea se
face in amplasament, apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor
numai cu jet de aer);
tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze
decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului.
ln cazul in care se folosesc substante lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea sa vina
in contact cu armaturile. Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate in straturi
uniforme pe suprafata interioara si trebuie sa nu aiba nici o influenta daunatoare asupra
suprafetei betonului (sa nu pateze betonul, sa nu afecteze durabilitatea betonului, sa nu
corodeze cofrajul). Agentii de decofrare trebuie sa se aplice usor si sa-si pastreze
proprietatile neschimbate in conditii climaterice de executie a lucrarilor.
MONTAREA COFRAJELOR
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
trasarea pozitiei cofrajelor;
asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
SUSTlNERlLE COFRAJELOR
ln cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura
repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de
inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor.
ln cazurile in care terenul este inghetat, sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va
face astfel incat sa se evite deplasarea acestora, in functie de conditiile de temperatura.
CONTROLUL Sl RECEPTlA LUCRARlLOR DE EXECUTlE A COFRAJELOR
ln vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizate
astfel:
preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile
de cofraje si sustineri;
in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare
a elementelor;
final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale
pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse".
3. ARMATURl
GENERALlTATl
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea,
fasonarea si montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat si beton
precomprimat pentru poduri, precum si conditiile tehnice ce trebuie indeplinite de armaturile
existente care urmeaza sa fie inglobate in lucrare.
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, suprastructurile din beton armat si din beton
precomprimat se vor respecta si prevederile din capitolele anterioare.
OTELURl PENTRU ARMATURl
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in: STAS 438/l-89; STAS
438/2-9l; STAS 438/3-89; STAS 6482/l-73 si STAS 6482/2, 3, 4-80.
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor
de aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din "Codul de practica"
indicativ NE 0l2-99.
Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizare
Otel beton rotund neted
STAS 438/l-89
OB 37 Armaturi de rezistenta sau armaturi
constructive.
Sarma trasa neteda pentru beton armat
STAS 438/2-9l
STNB Armaturi de rezistenta sau armaturi
constructive; armaturile de rezistenta
Plase sudate pentru beton armat
SR 438/3-98
STNB numai sub forma de plase sau carcase
sudate.
Produse din otel pentru armarea
betonului. Otel beton cu profil periodic
STAS 438/l-89
PC 52 Armaturi de rezistenta pentru betoane
de clasa cel putin C l2/l5 (Bc l5).
PC 60 Armaturi de rezistenta la elemente cu
betoane de clasa cel putin C l6/20 (Bc
20)
Armaturi pretensionate
. sarme netede STAS 6482/2-80
. sarme amprentate STAS 6482/3-80
. toroane
SBP l si
SBP ll
SBPA l si
SBPA ll
TBP
Armaturi de rezistenta la elemente cu
betoane de clasa cel putin C 25/30 (Bc
30)
Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea
care a importat otelul si trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de
utilizare.
ln certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/l, 2, 3 -
89, 9l, 98, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de
calitate.
ln cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul
va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu
acordul scris al unui institut de specialitate si dupa aprobarea beneficiarului.
LlVRAREA Sl MARCAREA OTELULUl BETON
Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un
document de calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate) si dupa
certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dupa certificatul de conformitate.
Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina
urmatoarele informatii:
denumirea si tipul de otel; standardul utilizat;
toate informatiile pentru identificarea loturilor;
greutatea neta;
valorile determinate privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata, care va
contine:
marca produsului;
tipul armaturii;
numarul lotului si al colacului sau legaturii;
greutatea neta;
semnul CTC.
Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor,
care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului
beton.
TRANSPORTUL Sl DEPOZlTAREA
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura, vor fi transportate
si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta
armatura si/sau betonul, sau aderenta beton armatura.
Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii
amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure:
evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii;
evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
CONTROLUL CALlTATll
Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul l7 din
"Codul de practica" NE 0l2 99 si anexa 7.l din Codul de practica NE 0l3-02.
FASONAREA, MONTAREA Sl LEGAREA ARMATURlLOR
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura, se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
lnainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile proiectului,
tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspectele
tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar, va face propuneri de
modificare, ce vor fi supuse aprobarii proiectantului.
Armatura trebuie taiata, indoita si manipulata astfel incat sa se evite:
deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);
ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate;
contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce
procese de coroziune.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. ln acest scop se vor indeparta:
eventuale impuritati de pe suprafata barelor;
rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile
prevazute in standardele de produs.
Otelul - beton livrat in colaci, sau barele indoite, trebuie sa fie indreptate inainte de a se
proceda la taiere si fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul, alungirea
maxima nu va depasi l mm/m).
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor, pana in momentul
montarii.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -l0`C. Barele cu profil periodic cu
diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Recomandari privind fasonarea, montarea si legarea armaturilor sunt prezentate in Anexa
ll.l. din "Codul de practica" indicativ - NE 0l2-99 si capl0 din Codul de practica NE 0l3-02.
)revederi 9eneraleG privind con!ectionarea armaturii preten&ionate
La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate, se vor respecta urmatoarele:
se va verifica existenta certificatului de calitate, al lotului de otel din care urmeaza a se
executa armatura; in lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra respectarii
conditiilor de transport si depozitare (in special in zona cu agresivitate);
se vor efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din SR EN
206-l:2002 pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil
caracteristicile fizico - mecanice ale armaturilor (rezistenta la tractiune, indoire
alternanta, etc.);
suprafata otelurilor se va curata de impuritati (stratul de rugina superficiala neaderenta)
si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje,
beton sau mortarul de injectare;
otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decat pe
baza unor probe care sa confirme ca nu le-au fost influentate defavorabil
caracteristicile fizico mecanice;
armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe cat posibil din
acelasi lot;
zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramanand deformate, nu se vor
utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Daca totusi, in timpul transportului, sau al
depozitarii, barele de otel superior au suferit o usoara deformare, se vor indrepta
mecanic la temperaturi de cel putin +l0C;
pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de
catre un laborator de specialitate, in conformitate cu STAS 6605 - 78 "lncercarea la
tractiune a otelului, a sarmei si a produselor din sarma pentru beton precomprimat";
in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va
determina pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe
traseu.
La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si depozitarea armaturilor,
tensionarea, blocarea si injectarea lor, se va tine seama de prevederile constructive cuprinse
in STAS l0lll/2-87, cap. 7.9, si in cap. 3, 4, 8 si 9 din "Codul de practica" indicativ - NE
0l2-99 si cap l0 din Codul de pratica NE 0l3-02.
TOLERANTE DE EXECUTlE
ln Anexa ll.2. a "Codului de practica"- NE 0l2-99 sunt indicate abaterile limita la fasonarea si
montarea armaturilor.
Daca prin proiect se indica abateri mai mici, se respecta acestea.
PARTlCULARlTATl PRlVlND ARMAREA CU PLASE SUDATE
Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB, se utilizeaza ori de cate ori
este posibil la armarea elementelor de suprafata, in conditiile prevederilor STAS l0l07/0-90.
Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice
in vigoare.
Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite, fara contact direct cu pamantul sau cu
substante care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate
corespunzator.
lncarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitandu-se
izbirile si deformarea lor sau desfacerea sudurii.
lncercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudarii
nodurilor, se vor efectua conform STAS 438/3-l998.
ln cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina, se va proceda la inlaturarea acesteia prin
periere.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca
abaterile prevazute in standardele de produs.
REGULl CONSTRUCTlVE
Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din
beton armat monolit, sau preturnat, in functie de diferitele tipuri de elemente, se vor
considera conform STAS l0lll/2-87 si NE 0l2-99.
lNNADlREA ARMATURlLOR
Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului si prevederilor STAS
l0lll/2-87 si NE 0l2-99. De regula, innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere
fara sudura, sau prin sudura functie de diametrul/tipul barelor, felul solicitarii, zonele
elementului (de ex. zone plastice potentiale ale elementelor participante la structuri
antiseismice).
Procedeele de innadire pot fi realizate prin:
suprapunere;
sudura;
mansoane metalo - termice;
mansoane prin presare.
lnnadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile
STAS l0lll/2-87.
lnnadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudare electrica
prin puncte, sudare electrica cap la cap, prin topire intermediara, sudare manuala cu arc
electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric - sudare in
cochilie, sudare in semimanson de cupru - sudare in mediu de bioxid de carbon), conform
reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel - beton (C 28 -
l983 si C l50 - l999), in care sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de
sudura si conditiile de executie.
Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost
imbunatatite pe cale mecanica (sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile
prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.
La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale, trebuie sa se tina seama de
spatiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innadire utilizat.
Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo-termice prin
presare sau alte procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau
agrementelor tehnice.
STRATUL DE ACOPERlRE CU BETON
Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor din protectia armaturii contra coroziunii
si o conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armat
sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului se
determina functie de tipul elementului (categoria elementului, conditiile de expunere,
diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta la foc, etc). Grosimea stratului de
acoperire cu beton va fi stabilita din proiect.
Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica, se
va stabili conform prevederilor STAS l0lll/2-87. Grosimea stratului de acoperire cu beton
in mediile cu agresivitate chimica, este precizata in reglementari tehnice speciale. ln Anexa
ll.3. a "Codului de practica" NE 0l2-99, se prezinta grosimea stratului de acoperire cu beton
a armaturilor pentru elemente/structuri situate in zona litoralului.
Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat, trebuie realizata o dispunere
corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice, sau mortar. Este interzisa utilizarea
distantierilor din cupoane metalice sau din lemn.
lNLOCUlREA ARMATURlLOR PREVAZUTE lN PROlECT
ln cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate
proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Distantele minime, respectiv maxime, rezultate intre bare, precum si diametrele minime
adoptate, trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS l0l07/2-90, STAS l0lll/2-87 si NE
0l2-99.
lnlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea Constructiei.
PROTECTlA ANTlCOROZlVA A ARMATURlLOR
ln cazurile in care, prin graficul de executie sau datorita unor sistari, de la data montarii
armaturii si pana la data incorporarii ei complete intr-un element de beton, vor trece mai mult
de 3 luni, atunci armaturile sau zonele respective de armatura vor fi protejate anticoroziv.
Costurile respective vor fi suportate de catre antreprenor.
Armaturile aparente existente in elementele din beton armat sau beton precomprimat, care
urmeaza sa fie inglobate in beton pentru continuarea lucrarilor si care nu au fost protejate, iar
de la montarea lor au trecut mai mult de trei luni, se vor proteja anticoroziv. Protectia
anticoroziva va fi prima operatie care se va executa la inceperea activitatii.
Protectia anticoroziva se va executa numai daca, dupa curatire, sectiunea barelor aceluiasi
element este redusa cu cel mult 5 %. ln caz contrar va fi solicitat proiectantul pentru a stabili
solutia ce se impune, eventual suplimentarea barelor.
Protectia anticoroziva a armaturilor consta in curatirea barelor (rugina, grasimi, impuritati) si
aplicarea materialelor specifice de protectie. Modul de curatire si de aplicare a materialelor
de protectie vor fi conforme cu instructiunile de utilizare a produsului, emise de producator.
Materialele de protectie vor fi insotite de instructiuni de utilizare si de agrementul tehnic si vor
fi aprobate de Beneficiar cu avizul Proiectantului.
ELEMENTE DE BETON ARMAT, BETON SlMPLU Sl BETON PRECOMPRlMAT
PENTRU PODURl RUTlERE
l. PREVEDERl GENERALE
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia
elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat si beton precomprimat pentru
poduri de sosea.
La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton
precomprimat, prevederile din prezentul capitol se vor completa si cu prevederile specifice
cuprinse in capitolele precedente.
De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in anexele l.l, l.2, l.3, l.4, l.5
si l.6 din "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat"- indicativ NE 0l2-99, aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul 59/N din 24 august
l999 si prevederile din STASl0lll/2-87.
Clasa betonului este definita conf NE 0l2-99 pe baza rezistentei caracteristice f.ck.cil
(f.ck.cub), care este rezistenta la compresiune in N/mm
2
, determinata pe cilindri de l50/
H=300 mm sau pe cuburi cu latura de l50 mm, la varsta de 28 zile, sub a carui valoare se
pot situa statistic, cel mult 5% din rezultate. Epruvetele vor fi pastrate conform STAS
l275/88.
Pentru corelarea cu clasele de betoane definite conf "STAS l0lll/2-87", se prezinta in
continuare un tabel de echivalenta:
Clasa betonului Clasa
conform NE 0l2/99 Betonului conf
STAS l0lll/2-
87
0 l
C 4/5 Bc 5
C 8/l0 Bc l0
C l2/l5 Bc l5
C l6/20 Bc 20
C20/25 Bc 25
C 25/30 Bc 30
C 30/37 -
C 35/45 Bc 35
C 40/50 Bc 50
C 45/55 -
C 50/60 Bc 60
Pentru asigurarea durabilitatii, proiectul va tine cont de modul si gradul in care lucrarea este
expusa la unii factori agresivi ai mediului si va respecta codul Practic NE 0l2 99 capitolul 5
"Cerinte privind calitatea betonului" cum ar fi:
subcapitolul 5.l Cerinte pentru rezistenta;
subcapitolul 5.2 Cerinte pentru durabilitate.
Daca dupa analizarea conditiilor speciale de mediu se impun masuri speciale, clasa
betonului va fi stabilita in acord cu urmatorii parametri:
gradul de impermeabilitate;
tipul de ciment;
continutul minim de ciment;
raportul apa/ciment maxim.
La proiectarea si executarea unor poduri din beton armat si beton precomprimat, cu
caracter deosebit, se recomanda colaborarea cu laboratoare de specialitate si catedre de
specialitate din invatamantul superior care poate avea ca obiect:
aprofundarea unor probleme privind calculul solicitarilor;
verificarea comportarii prin incercari pe modele sau la scara naturala;
elaborarea de caiete de sarcini speciale;
stabilirea de masuri pentru asigurarea durabilitatii si asistentei tehnice la executie.
2. MATERlALE UTlLlZATE LA PREPARAREA BETOANELOR
CIMENT
Cimenturile vor satisface cerintele din standardele nationale de produs sau din standardele
profesionale.
Cimenturile uzuale se clasifica dupa cum urmeaza:.
Ciment Portland (tip l) conform SR EN l97-l:2002;
Ciment Portland compozit (tip ll) conform SR EN l97-l:2002
Ciment de furnal (tip lll) conform SR EN l97-l:2002
Ciment puzzolanic (tip lV) conform SR EN l97-l:2002;.
Ciment compozit (tip V) conform SR EN l97-l:2002.
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si conditiile
de utilizare sunt precizate in Anexa l.l si Anexa l.2 din "Codul de practica"- NE 0l2-99 si NE
0l3-02.
Livrare &i tran&port
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie sau vrac, transportat in vehicule rutiere sau
vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii.
ln cazul cimentului vrac, transportul se face numai in vehicule rutiere, cu recipiente speciale
sau vagoane de cale ferata speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumatica.
Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul depozitarii si transportului.
ln cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare), livrarea
cimentului va fi insotita de o declaratie de conformitate, in care se va mentiona:
tipul de ciment si fabrica producatoare;
data sosirii in depozit;
numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta;
garantia respectarii conditiilor de pastrare;
numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat
si datele continute in acesta, inclusiv precizarea conditiilor de utilizare, in toate cazurile
in care termenul de garantie a expirat.
Obligatiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor inscrie in contractul intre
furnizor si utilizator.
Conform standardului SR EN l96/ 7-95 pentru verificarea conformitatii unei livrari sau a unui
lot cu prevederile standardelor, cu cerintele unui contract sau cu specificatiile unei comenzi,
prelevarea probelor de ciment trebuie sa aiba loc in prezenta producatorului (vanzatorului) si
a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate sa se faca in prezenta
utilizatorului si a unui delegat a carui impartialitate sa fie recunoscuta atat de producator cat
si de utilizator.
Prelevarea probelor se face in general inaintea sau in timpul livrarii. Totusi daca este
necesar se poate face dupa livrare, dar cu o intarziere de maximum 24 de ore.
Depo8itarea
Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a acestuia,
conform prevederilor din Anexa Vl. l din Codul de practica NE 0l2-99, inclusiv prin
constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii si verificarea
capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in
incaperi special amenajate.
Pana la terminarea efectuarii determinarilor, acesta va fi depozitat in depozitul tampon
inscriptionat.
Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate
anterior alte materiale, marcate prin inscriere vizibila a tipului de ciment. Depozitarea
cimentului ambalat in saci, trebuie sa se faca in incaperi inchise. Pe intreaga perioada de
exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz prin
inregistrarea zilnica a primirilor si a livrarilor. Sacii vor fi asezati in stive pe scanduri, dispuse
cu interspatii, pentru a se asigura circulatia aerului la partea inferioara a stivei si la o distanta
de 50 cm de la peretii exteriori, pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie.
Stivele vor avea cel mult l0 rinduri de saci suprapusi.
Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator, pentru tipul de ciment utilizat.
Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii de depozitare,
va putea fi intrebuintat la lucrari de beton si beton armat, numai dupa verificarea starii de
conservare si a rezistentelor mecanice.
Controlul calitatii cimentului
Controlul calitatii cimentului se face:
la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garantie emis de
producator sau de baza de livrare conform punctului a ANEXA Vl.l punctul A.l din
"Codul de practica" - NE 0l2-99.
inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat conform ANEXA Vl.l punctul B.l din
"Codul de practica" - NE 0l2-99.
Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN l96-l/95, SREN l96-3/97,
SREN l96-6/94, SREN l96-7/95, SREN l96-8/2004.
A3RE3ATE
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta normala cuprinsa intre 220l si
2500 kg/m
3
, se folosesc agregate grele, provenite din sfaramarea naturala si/sau concasarea
rocilor.
Agregatele vor satisface cerintele prevazute in SREN l2620/2003.
Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel
incat sa se incadreze functie de dozajul de ciment si consistenta betonului, in zona
recomandata conform ANEXEl l.4 din "Codul de practica" - NE 0l2-99 iar pentru realizarea
elementelor prefabricate si NE 0l3-02.
)roducerea &i livrarea a9re9atelor
Detinatorii de balastiere/cariere sunt obligati sa prezinte la livrare certificatul de calitate
pentru agregate si certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.
Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe baza de atestat
eliberat de o comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de l.S.C(lnspectoratul
de Stat in Constructii).
Pentru obtinerea atestatului, statiile de producere a agregatelor trebuie sa aiba un sistem
propriu de asigurare a calitatii (sau sa functioneze in cadrul unui agent economic cu sistem
de asigurare a calitatii care sa cuprinda si aceasta activitate) care sa fie cunoscut,
implementat si sa asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementari,
comenzi sau contracte. Seful statiei va fi atestat de l.S.C. prin inspectiile teritoriale.
Reatestarea statiei se va face dupa aceeasi procedura la fiecare 2 (doi) ani.
Pentru aceasta, statiile de producere a agregatelor trebuie sa dispuna de:
autorizatiile necesare exploatarii balastierei si documentele care sa dovedeasca natura
zacamantului;
documentele cu privire la sistemul de asigurare a calitatii adoptat (de exemplu:
manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operationale, plan de
calitate, regulament de functionare, fisele posturilor, etc);
depozite de agregate, cu platforme amenajate si avand compartimente separate si
marcate pentru numarul necesar de sorturi rezultate;
utilaje de sortare etc., in buna stare de functionare, atestate CNAMEC (Comisia
Nationala de atestare a masinilor si echipamentelor de constructii);
personal care va avea cunostintele si experienta necesare pentru acest gen de
activitati, ce se va dimensiona in concordanta cu prevederile sistemului de asigurare a
calitatii;
laborator autorizat, sau dovada colaborarii prin conventie sau contract, cu alt laborator
autorizat.
Comisia de atestare interna va avea urmatoarea componenta:
presedinte conducatorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau in
lipsa acestuia un specialist atestat de M.L.P.T.L. ca "Responsabil tehnic cu executia",
angajat permanent sau in regim de colaborare;
membri;
specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate;
specialist cu atributii in domeniul mecanizarii;
seful laboratorului autorizat al unitatii tutelare sau al laboratorului cu care s-a incheiat o
conventie sau un contract de colaborare.
ln cazul in care atributiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate
prin cumul de functii (in conformitate cu sistemul de asigurare a calitatii adoptat) de una din
persoanele nominalizate in comisie, nu va mai fi necesara participarea unui alt specialist.
Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentru
participarea la actiunile privind atestarea balastierei si va avea cunostintele necesare
verificarii tehnice a utilajelor si aparaturii utilizate.
Verificarile periodice se vor face trimestrial de catre comisia de atestare pentru mentinerea
conditiilor avute in vedere la atestare si functionarea sistemului de asigurare a calitatii.
ln vederea rezolvarii neconformitatilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificarilor
trimestriale sau a inspectiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de
preparare agregate sau forul tutelar) va lua masuri preventive sau corective dupa caz.
Ducerea la indeplinire a actiunilor corective se comunica in maximum 24 ore organului
constatator pentru a decide in conformitate cu prevederile urmatoare.
ln situatia constatarii unor deficiente cu implicatii asupra calitatii agregatelor se vor lua
urmatoarele masuri:
OPRlREA livrarii de agregate pentru betoane daca se constata cel putin una din urmatoarele
deficiente:
deteriorarea peretilor padocurilor de depozitare a agregatelor;
deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor;
lipsa personalului calificat ce deserveste statia;
nerespectarea instructiunilor de intretinere a utilajelor;
alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.
OPRlREA functionarii statiei de producere a agregatelor in baza uneia din urmatoarele
constatari:
dereglarea utilajelor de sortare, spalare a agregatelor;
obtinerea de rezultate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor;
nerespectarea efectuarii incercarilor conform reglementarilor in vigoare;
nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii.
ln aceste cazuri reluarea activitatii in conditii normale se va face pe baza reconfirmarii
certificatului de atestare de catre comisia de atestare.
Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate in
paragraful "Proiectarea amestecului".
Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse in medii umede
trebuie verificate in prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din beton.
Tran&portul &i depo8itarea
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau
depozitarii.
Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante si rigole de
evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea
compartimente cu inaltime corespunzatoare pentru evitarea amestecarii cu alte sorturi.
Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.
Controlul calitatii a9re9atelor
Controlul calitatii agregatelor este prezentat in ANEXA Vl.l a Codului de practica NE 0l2-99,
iar metodele de verificare sunt reglementate in STAS 4606/80.
Pentru elementele prefabricate se va respecta si Codul de practica NE 0l3-02 Anexa 7.l.
A)A
Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica
sau din alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute
in SR EN l008-2003
ADITIVI
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:
imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armaturi
dese, sectiuni subtiri, inaltime mare de turnare;
punerea in opera a betoanelor prin pompare;
imbunatatirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau
situate in medii agresive;
imbunatatirea comportarii la inghet - dezghet;
realizarea betoanelor de clasa superioara;
reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare de priza in functie de cerintele
tehnologice;
cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului.
Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglementarile specifice sau agrementele
tehnice in vigoare.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in tabelul
urmator:
Nr. crt. Categoria de betoane Aditiv recomandat Observatii
l Betoane supuse la inghet -
dezghet repetat
antrenor de aer
2 Betoane cu permeabilitate
redusa
Reducator de apa - plastifiant Dupa caz:
- intens reducator -
superplastifiant
3 Betoane expuse in conditii de
agresivitate intensa si foarte
intensa
idem Dupa caz:
- intens reducator -
superplastifiant
- inhibitor de coroziune
4 Betoane de rezistenta avand
clasa cuprinsa intre C l2-l5 si C
30/37 inclusiv
plastifiant sau superplastifiant Tasarea betonului:
T3-T3/T4 sau T4/T5-T5
5 Betoane executate monolit
avand clasa C 35/45
superplastifiant - intens
reducator de apa
6 Betoane fluide - cu tasare egala
cu T5
superplastifiant
7 Betoane masive
Betoane turnate prin tehnologii
(Plastifiant)
Superplastifiant + intarzietor de
speciale (fara vibrare) priza
8 Betoane turnate pe timp
calduros
lntarzietor de priza
+ Superplastifiant (Plastifiant)
9 Betoane turnate pe timp friguros Anti-inghet + accelerator de
priza
l0 Betoane cu rezistente mari la
termene scurte
Acceleratori de intarire
ln cazurile in care desi nu sunt mentionate in tabel, executantul apreciaza ca din motive
tehnologice trebuie sa foloseasca obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul
Proiectantului si includerea acestora in documentatia de executie.
Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face dupa caz de Proiectant,
Executant sau Furnizorul de beton, luand in considerare recomandarile din tabel, ANEXA l.3
si ANEXA l.4 - pct. 3.2.2. din Codul de practica NE 0l2 - 99 iar pentru elementele
prefabricate se va respecta si Codul de practica NE 0l3-02.
ln cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a caror compatibilitate si
comportare impreuna nu este cunoscuta, este obligatorie efectuarea de incercari preliminare
si avizul unui institut de specialitate.
Conditiile tehnice pentru materialele componente (altele decat cele obisnuite) prepararea,
transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz in functie
de tipul de aditiv utilizat si vor fi mentionate in fisa tehnologica de betonare.
ADAOSURI
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5%
substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia
sau pentru a realiza proprietati speciale.
Adaosurile pot imbunatati urmatoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de
impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi.
Exista doua tipuri de adaosuri:
inerte, inlocuitor partial al partii fine din agregate, caz in care se reduce cu cca. l0%
cantitatea de nisip 0-3mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la
imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului.
active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosuri
active sunt: zgura granulata de furnal, cenusa, praful de silice, etc.
ln cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului A/C se ia in considerare
cantitatea de adaos din beton ca parte lianta.
Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile tehnice specifice in vigoare,
agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoarele de specialitate.
Conditiile de utilizare, conditiile tehnice pentru materiale componente, prepararea,
transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, functie de
tipul si proportia adaosului utilizat.
Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului
sau sa provoace corodarea armaturii.
Utilizarea cenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu
avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sanatatii.
Transportul si depozitarea adaosurilor trebuie facuta in asa fel incat proprietatile fizico -
chimice ale acestora sa nu sufere modificari.
3. CERlNTE PRlVlND CARACTERlSTlClLE BETONULUl
Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel incat cerintele privind rezistenta si durabilitatea
acestuia sa fie asigurate.
Cerinte pentru re8i&tenta
Relatia intre raportul A/C si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata pentru
fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o varsta data a betonului. Adaosurile din beton
pot interveni in determinarea efectiva a raportului A/C.
Rezistentele caracteristice f.ck. determinate pe cilindru sau cub sunt urmatoarele:
Clasa de rezistenta a
betonului
C 4/5 C 8/l0 C l2/l5 C l6/20 C 20/25
f.ck.cil. N/mm
2
4 8 l2 l6 20
f.ck.cub. N/mm
2
5 l0 l5 20 25
Clasa de rezistenta a
betonului
C 25/30 C30/37 C 35/45 C 40/50 C 45/55
f.ck.cil. N/mm
2
25 30 35 40 45
f.ck.cub. N/mm
2
30 37 45 50 55
Cerinte pentru durabilitate
Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii la conditiile de mediu concrete
din amplasamentul podului si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie
respectate urmatoarele cerinte:
selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat sa nu contina impuritati
care pot dauna armaturii;
alegerea compozitiei astfel incat betonul:
sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit.
sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea
armaturii.
sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (exemplu: reactie alcali - agregate).
sa reziste actiunilor externe cum ar fi influentele mediului inconjurator.
amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se
faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in
amestec, sa nu segrege si betonul sa realizeze o structura compacta;
tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite ale betonului
si protejarea corespunzatoare a armaturii.
Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si
pastrarea caracteristicilor betonului la actiunile fizico - chimice in timpul duratei de serviciu
proiectate sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului.
ln acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit functie de clasa de
expunere in care este incadrat podul. Clasele de expunere sunt conform Codului de practica
NE 0l2-99 tabelul 5.l.
Nivelele de performanta la impermeabilitatea betoanelor sunt:
Adancimea limita de patrundere a apei (mm) Presiunea apei (bari)
l00 200
Grad de impermeabilitate
P
34
! P
24
!
4
P
34
/ P
24
/
8
P
34
32 P
24
32
l2
Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622-86.
Rezistenta la inghet-dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de
numarul de cicluri de inghet-dezghet, trebuie sa se incadreze in prevederile Tabelului 5.4 din
Codul de practica NE 0l2-99.
Nivelele de performanta la gelivitate a betoanelor sunt:
Gradul de gelivitate al
betonului
Numar de cicluri de inghet -
dezghet
G 50 50
G l00 l00
G l50 l50
Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile a betonului datorita contractiei, pentru
betoane obisnuite in conditii normale de intarire este de 0,25% conform STAS l0l07/0-90.
CERINTE DE $A@A )RIVIND COM)O@ITIA $ETONULUI
Conditii 9enerale
Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre
producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator
autorizat. ln absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri
preliminare. ln acest caz, producatorul stabileste compozitia betonului astfel incat sa aiba o
consistenta necesara, sa nu segrege si sa se compacteze usor. Betonul intarit trebuie sa
corespunda cerintelor tehnice pentru care a fost proiectat si in mod special sa aiba rezistenta
la compresiune ceruta. ln aceste cazuri, amestecurile de proba ale betonului in stare intarita
trebuie sa fie supuse incercarilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost
proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, sa realizeze o buna protectie a armaturii.
Date privind compo8itia betonului
ln cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele date de baza:
Clasa de rezistenta;
Dimensiunea maxima a granulei agregatelor;
Consistenta betonului proaspat;
Date privind compozitia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul si dozajul
minim de ciment), functie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat),
conditiile de expunere etc, in concordanta cu prevederile "Codului de practica"- NE
0l2-99 si NE 0l3-02.
Statia de betoane &i utili8atorul
Statia de betoane si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv de a comanda beton, numai
pe baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia
betonului conform celor de mai sus, programul si ritmul de livrare precum si partea de
structura in care se va folosi.
Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrare - transport beton.
Compozitia betonului se stabileste si/sau se verifica de un laborator autorizat; stabilirea
compozitiei betonului trebuie sa se faca:
la intrarea in functiune a unei statii de betoane;
la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate;
la schimbarea tipului de aditiv;
la pregatirea executarii unor elemente ale podului, care necesita un beton cu
caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de
C 20/25.
)roiectarea ame&tecului
Cerinte privind consistenta betonului
Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi turnat in diferite conditii
prestabilite si de a fi compactat corespunzator. Lucrabilitatea se apreciaza pe baza
consistentei betonului. Consistenta betonului proaspat poate fi determinata prin urmatoarele
metode: tasarea conului, remodelare VE - BE, grad de compactare si raspandire conform
prevederilor "Codului de practica"- NE 0l2-99 Capitolul 7.l.l si ANEXA l.4 tabele l.4.3. si
l.4.5.
Cerinte privind granulozitatea agregatelor
Se vor respecta prevederile capitolului 6.2.2. din "Codul de practica"- NE 0l2-99. Cerinte
privind alegerea tipului, dozajului de ciment si a raportului A/C.
Recomandari privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate in ANEXA l.2 din "Codul de
practica"- NE 0l2-99. Raportul A/C este stabilit functie de conditiile de rezistenta impuse
betonului. Valorile orientative sunt date in ANEXA l.4 tabelul l.4.2. din "Codul de practica"-
NE 0l2-99. Alegerea compozitiei se face prin incercari preliminare urmarindu-se realizarea
cerintelor.
Cerinte privind alegerea aditivilor si adaosurilor
Aditivii si adaosurile vor fi adaugate in amestec numai in asemenea cantitati incat sa nu
reduca durabilitatea betonului sau sa produca coroziunea armaturii.
Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor ANEXEl l.3 din "Codul de practica"- NE 0l2-
99 pe baza instructiunilor de folosire, care trebuie sa fie in acord cu reglementarile specifice
sau agrementele tehnice, bazate pe determinari experimentale.
ln ANEXELE l.4 si l.5 din "Codul de practica"- NE 0l2-99 se prezinta recomandarile privind
stabilirea compozitiei betoanelor.
NIVELE DE )ER0ORMANTA ALE $ETONULUI
$etonul proa&pat
Consistenta
Consistenta betonului proaspat se va determina printr-una din cele 4 metode prezentate in
"Codul de practica - NE 0l2 99" pct. 7.l.l si NE 0l3-02.
Densitatea aparenta
Determinarea densitatii aparente, pe betonul proaspat, se efectueaza in conformitate cu
STAS 24l4/9l.
$etonul intarit
Rezistenta la compresiune
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta la
compresiune N/mm
2
, determinata pe cilindrii de l50/300 mm sau pe cuburi cu latura de l50
mm. Valorile acesteia sunt conform tabelului 7.2.l din "Codul de practica"- NE 0l2-99.
Evolutia rezistentei betonului
ln unele situatii speciale, este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului la
anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat
clasa betonului. ln aceste cazuri, epruvetele vor fi pastrate in conditii similare cu cele la care
este expusa structura si vor fi incercate la intervale de timp prestabilite. ln cazurile in care nu
se dispune de epruvete, se vor efectua incercari nedistructive, sau incercari pe carote
extrase din elementele structurii.
Rezistenta la penetrarea apei
Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.2 din Codul de practica NE 0l2-99.
Rezistenta la inghet - dezghet
Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.3 din Codul de practica NE 0l2-99.
Densitatea betonului
Functie de densitate, betoanele se clasifica in:
betoane usoare - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (l05C) de maxim
2000 kg/m
3
. Sunt produse in intregime sau partial prin utilizarea agregatelor cu
structura poroasa.
betoane cu densitatea normala (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea aparenta
in stare uscata (l05C) mai mare de 2000 kg/m
3
dar nu mai mult de 2500 kg/m
3
.
betoane grele - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (l05C) mai mare de
2500 kg/m
3
.
)RE)ARAREA $ETONULUI
Personalul implicat in activitatea de producere si control a betonului, va avea cunostintele si
experienta necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitati.
Se vor respecta prevederile articolului 9.l.l. din "Codul de practica"- NE 0l2-99 iar pentru
elementele prefabricate si prevederile Codului de practica NE 0l3-02.
Statia de betoane este o unitate care produce si livreaza beton, fiind dotata cu una sau mai
multe instalatii (sectii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calitatii betonului trebuie
facuta prin grija producatorului, in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe
baza Legii l0, a calitatii in constructii din l995 si a Regulamentului privind certificarea calitatii
in constructii.
Statiile de betoane vor functiona numai pe baza de atestat, eliberat la punerea in functiune,
conform prevederilor "Codului de practica"- NE 0l2-99.
La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit urmatoarele abateri:
agregate 3%
ciment si apa 2%
adaosuri 3%
aditivi 5%
Ame&tecarea &i incarcarea in miAlocul de tran&port
Pentru amestecarea betonului, se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cadere
libera. ln cazul utilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai
betoniere cu cadere libera.
Prin amestecare trebuie sa se obtina o distributie omogena a materialelor componente si o
lucrabilitate constanta.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepand cu sortul
de agregate cu granulatia cea mai mare.
Amestecarea componentilor betonului se va face pana la obtinerea unui amestec omogen.
Durata amestecarii depinde de tipul si compozitia betonului, de conditiile de mediu si de tipul
instalatiei.
Durata de amestecare va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare, se va majora dupa caz pentru:
utilizarea de aditivi sau adaosuri;
perioade de timp friguros;
utilizarea de agregate cu granule mai mari de 3l mm;
betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50 mm).
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat, la inceperea turnarii, sa fie cuprinsa intre
5C si 30C.
Durata de incarcare a unui mijloc de transport, sau de mentinere a betonului in buncarul
tampon, va fi de maximum 20 minute.
La terminarea unui schimb, sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de
o ora, este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet puternic de apa, sau apa
amestecata cu pietris si apoi imediat golita complet.
ln cazul betonului deja amestecat (preparat la statii, fabrici de betoane), utilizatorul
(executantul) trebuie sa aiba informatii de la producator in ceea ce priveste compozitia
betonului, pentru a putea efectua turnarea si tratarea betonului in conditii corespunzatoare,
pentru a putea evalua evolutia in timp a rezistentei si durabilitatii betonului din structura.
Aceste informatii trebuie furnizate utilizatorului inainte de livrare, sau la livrare. Producatorul
va furniza utilizatorului, la cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmatoarele informatii de
baza:
denumirea statiei (fabricii) producatorului de beton;
denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria
inregistrarii certificatului si conform punctului 9.2.2., actul doveditor al atestarii statiei
din "Codul de practica"- NE 0l2-99;
data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea (si daca este cazul, precizarea orei la
care s-a realizat primul contact intre ciment si apa);
numarul de inmatriculare al mijlocului de transport;
cantitatea de beton (m
3
).
Bonul de livrare trebuie sa dea urmatoarele date
a. Pentru amestecul (compozitia) proiectat (a):
clasa de rezistenta;
clasa de consistenta a betonului;
tipul, clasa, precum si dozajul cimentului;
tipul de agregate si granula maxima;
tipurile de aditivi si adaosuri;.
date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de
impermeabilitate, gelivitate, etc.
Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate in conformitate cu prevederile
punctului 6.l.l.2. din "Codul de practica"- NE 0l2-99. Aceste informatii pot proveni din
catalogul producatorului de beton, care trebuie sa contina informatii cu privire la rezistenta si
consistenta betonului, dozare si alte date relevante privind compozitia betonului.
b. Pentru amestecul prescris:
detalii privind compozitia betonului, de exemplu, continutul de ciment si tipurile de
aditivi sau adaosuri;
clasa de consistenta.
ln ambele cazuri, trebuie consemnate in bonul de livrare, data si ora sosirii betonului la
punctul de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare si
temperatura mediului ambiant.
Dupa maximum 30 zile de la livrarea betonului, producatorul este obligat sa elibereze un
certificat de calitate pentru betonul marfa.
Rezultatele necorespunzatoare, obtinute pentru probele de beton intarit, vor fi comunicate
utilizatorului in termen de 30 zile de la livrarea betonului.
Aceasta conditie va fi consemnata obligatoriu in contractul incheiat intre parti.
TRANS)ORTUL SI )UNEREA IN O)ERA A $ETONULUI
Transportul betonului
Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea,
pierderea componentilor sau contaminarea betonului.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de
ciment.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a
betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu bena, amenajate
corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi
transportoare, jgheaburi sau tomberoane.
Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare
de 3 km, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel incat sa se evite modificarea
caracteristicilor betonului, urmare a modificarii continutului de apa.
Durata maxima posibila de transport depinde in special de compozitia betonului si conditiile
atmosferice. Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de transport
si sfarsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile orientative prezentate in tabelul de
mai jos, pentru cimenturi de clasa 32,5/42,5 decat daca se utilizeaza aditivi intarzietori.
Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare.
Temperatura amestecului de
beton (C)
Durata maxima de transport (minute)
cimenturi de clasa 32,5 cimenturi de clasa 42,5
l0 < t 30 50 35
t < l0 70 50
ln general, se recomanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de turnare, sa fie
cuprinsa intre (5 - 30)C.
ln situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare masuri suplimentare
precum: stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei
tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folosirea
unor aditivi intarzietori eficienti, etc.
ln cazul transportului cu autobasculante, durata maxima se reduce cu l5 minute, fata de
limitele din tabel.
Ori de cate ori intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de
transport depaseste o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de
apa; in cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. l m
3
de apa si se vor roti cu viteza
maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa.
)re9atirea turnarii betonului
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre
5C si 30C. ln perioada de timp friguros se vor lua masuri de protectie, astfel incat betonul
recent decofrat sa se mentina la temperatura de +l0C.+l5C, timp de 3 zile de la turnare.
ln toate cazurile se va tine seama si de recomandarile formulate in cap. l5 "Tratarea
betoanelor " din NE 0l2-99.
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de
catre investitor;
sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele
componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc) si sunt in stare de functionare
utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie;
sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie
si masurile privind securitatea muncii si PSl;
au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz);
ln cazul in care de la montarea la receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata
(peste 6 luni) este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comiste alcatuita din
beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul l.S.C. (lnspectoratul de Stat in Constructii)
care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de
specialitate si va dispune efectuarea ei; in orice caz, daca se constata prezenta frecventa a
ruginii neaderente, armatura - dupa curatire nu trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii
sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs; se va proceda apoi la o noua
receptie calitativa.
Suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat,
vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie sa
prezinte zone necompactate sau segregate si trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii
unei bune legaturi intre cele doua betoane;
sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a
betonului;
sunt stabilite, dupa caz si pregatite, masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea
betonarii in cazul intervenirii unor situatii accidentale (statie de betoane si mijloace de
transport de rezerva, sursa suplimentara de energie electrica, materiale pentru
protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de lucru, etc.);
nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi
abundente, furtuna, etc.);
in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii,
astfel incat acestea, sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;
sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si
efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul
de transport;
este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc
conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate;
ln baza verificarii indeplinirii acestor conditii, se va consemna aprobarea inceperii betonarii
de catre consultant.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata, pe baza unor noi verificari, in
cazurile in care:
au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii
(intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate);
betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile de la data aprobarii.
lnainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru
transportul local si compactarea betonului.
Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate mai
sus.
Re9uli 9enerale de betonare
Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de
lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a
prevederilor prezentului cod si procedurii de executie.
Betonul va fi pus in lucrare, la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare.
Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile - care vor veni in contact cu betonul
proaspat - vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea
betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata.
din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare.
daca betonul adus la locul de punere in lucrare, nu se incadreaza in limitele de
consistenta admise, sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in
lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant.
inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m in cazul
elementelor cu latime de maximum l,00 - si l,50 m; in celelalte cazuri, inclusiv
elemente de suprafata (placi, fundatii, etc.).
betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m, se va face prin ferestre
laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma
tronconica), avand capatul inferior situat la maximum l,50 m de zona care se
betoneaza.
betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea
de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de
inceperea prizei betonului turnat anterior.
se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in
consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul
turnarii.
se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-se
grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.
nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea
pe armaturi a vibratorului.
in zonele cu armaturi dese, se va urmari cu toata atentia umplerea completa a
sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent
cu vibrarea lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati
de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului.
se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor
acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari.
circulatia muncitorilor si a utilajului de transport, in timpul betonarii, se va face pe
podine astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia
directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat.
betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau
procedura de executie.
durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara
luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de
incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va
considera de 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri - si
respectiv l,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos.
in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este
permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform cap. l3 "Rosturi de
lucru" din "Codul de practica"- NE 0l2-99.
instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al
betonului, pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje
sau armaturi, este permisa numai dupa 24 - 48 ore, in functie de temperatura mediului
si tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore daca temperatura este de peste 20C si
se foloseste ciment de tip l de clasa mai mare de 32,5).
Betonarea diferitelor elemente de constructie este prezentata in procesul tehnologic aferent
proiectului.
Compactarea betonului
Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus.
Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de
consistenta betonului, tipul elementului etc. ln general, compactarea mecanica a betonului
se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz cu
ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazuri:
introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii
sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa.
intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie sa
continue pana la pozitia corespunzatoare a unui rost.
se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
ln timpul compactarii betonului proaspat, se va avea grija sa se evite deplasarea si
degradarea armaturilor si/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atat timp cat este lucrabil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in ANEXA lV.2 din "Codul de
practica"- NE 0l2-99 iar pentru elementele prefabricate si in Codul de practica NE 0l3-02.
Ro&turi de lucru &i deco!rare
ln masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se executia astfel
incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de
dilatatie.
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau procedura
de executie si se vor respecta prevederile "Codului de practica"- NE 0l2-99 si NE 0l3-02.
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta,
care este prezentata in documentatia de executie tinand cont de prevederile
" Codul de practica"- NE 0l2-99.
TRATAREA BETONULUl DUPA TURNARE
3eneralitati
ln vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, zona suprafetei trebuie tratata si
protejata o anumita perioada de timp, functie de tipul structurii elementului, conditiile de
mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza indata ce betonul a capatat o suficienta
rezistenta, pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva:
uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vantului.
Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor:
antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare);
diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
temperaturii scazute sau inghetului;
eventualelor socuri sau vibratii, care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton
armatura (dupa intarirea betonului).
Principalele metode de tratare/protectie sunt:
mentinerea in cofraje;
acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;
stropirea cu pelicule de protectie.
Durata tratarii depinde de:
sensibilitatea betonului la tratare;
temperatura betonului;
conditiile atmosferice in timpul si dupa tratare;
conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.
Se va tine cont de prevederile "Codului de practica"- NE 0l2-99.
CONTROLUL CALlTATll LUCRARlLOR
Acest capitol prevede masurile minime obligatorii necesare controlului executiei structurilor
din beton si beton armat. Controlul cuprinde actunile si deciziile esentiale, ca si verificarile ce
trebuie facute in conformitate cu reglementaile tehnice specifice, pentru a asigura
satisfacerea tuturor cerintelor specifice.
Controlul calitatii lucrarilor se refera la:
Control interior (executat de catre producator si /sau executant);
Control exterior (executat de catre un organism independent);
Control de conformitate (executat de organisme independente autorizate pentru efectuarea
activitatii de certificare a calitatii produselor folosite).
Procedeele de control a calitatii in constructii constau in controlul productiei si executiei.
Aceasta include:
controlul prepararii betonului;
controlul punerii in opera a betonului;
verificarile rezultatelor incercarilor pe betonul proaspat sl pe betonul intarit.
Determinarile si metodologia de efectuare a acestora precum si criteriile de conformitate,
sunt conform ,,codului de practica", indicativ NE 0l2-99.
EXECUTAREA BETOANELOR CU PROPRlETATl SPEClALE Sl BETOANE PUSE lN
OPERA, PRlN PROCEDEE SPEClALE
La executarea lucrarilor supuse unor actiuni deosebite, se folosesc:
betoane rezistente la penetrarea apei;
betoane cu rezistenta mare la inghet - dezghet si la agenti chimici de dezghetare;
betoane rezistente la atacul chimic;
betoane cu rezistenta mare la uzura.
De asemenea o serie intreaga de elemente ale podurilor, se executa prin procedee speciale
si anume:
turnarea betonului sub apa;
betoane turnate prin pompare;
betoane turnate in cofraje glisante;
betoane ciclopiene.
Pentru aceste betoane cu proprietati speciale si procedee speciale, se vor respecta
prevederile capitolelor 8 si l6 din "Codul de practica" NE 0l2-99.
4. SUPRASTRUCTURl DlN BETON PRECOMPRlMAT
PREVEDERl GENERALE
Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton
precomprimat, post sau preintinse in structuri cu grinzi monobloc sau din tronsoane.
Masurile specifice structurilor executate in consola nu fac obiectul acestui capitol.
Pentru structuri deosebite, cu alcatuiri constructive noi sau care prevad utilizarea altor
materiale decat cele indicate in prezentul capitol, prezentul caiet de sarcini va fi completat cu
caiete de sarcini speciale, odata cu elaborarea detaliilor de executie
Executarea lucrarilor de precomprimare va fi incredintata unor unitati care sunt dotate cu
utilaje necesare si care dispun de personal cu pregatire teoretica si practica, pentru
efectuarea unor asemenea lucrari.
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri, numai daca sunt insotite de certificate de
calitate.
Proiectul pe baza caruia urmeaza a se realiza lucrarile din beton precomprimat, va cuprinde:
detaliile de executie ale suprastructurii, proiectul de organizare a santierului, programul de
asigurare a calitatii lucrarilor, modul de organizare al beneficiarului in cadrul santierului.
La executia lucrarilor ce fac obiectul acestui capitol, se vor respecta detaliile din proiect, "Cod
de practica"- NE 0l2-99, partea B, pentru executarea lucrarilor din beton precomprimat "Cod
de practica"- NE 0l2-99, partea A, pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat, si
Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton
precomprimat NE 0l3-02 cat si prevederile prezentului capitol.
COFRAJE, TlPARE, SUSTlNERl PENTRU COFRAJE
Cofrajele, tiparele si sustinerile lor utilizate la lucrarile din beton precomprimat, se vor
executa numai pe baza unor desene de executie, intocmite in unitati specializate in
conformitate cu prevederile din STAS 772l - 90: "Tipare metalice pentru elemente
prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate".
ln cazul grinzilor executate din tronsoane mari, cu rosturi umede, proiectul trebuie sa
cuprinda detaliile necesare de cofrare a rosturilor. Antreprenorul are obligatia sa
intocmeasca aceste detalii si sa le prezinte beneficiarului spre aprobare.
ARMATURl
Date generale
Armatura nepretensionata pentru elementele din beton precomprimat, va cuprinde
caracteristicile stabilite prin STAS 438/l-89 "Otel laminat la cald. Marci si conditii tehnice
generale de calitate" si STAS 438/2-9l "Sarma trasa pentru beton armat".
Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de executare al acestor armaturi vor
corespunde indicatiilor din capitolul l2.3 - armaturi al prezentului Caiet de sarcini si "Codului
de practica"- NE 0l2-99 Partea A si NE 0l3-02.
lnlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, dar cu aceeasi sectiune totala, se va
face numai cu acordul consultantului si proiectantului.
Folosirea armaturilor de pretensionare din import, se va face pe baza de agrement tehnic,
conform "Ghidului privind metodologia de agrementare a armaturilor pentru precomprimari
utilizate la constructii civile, industriale si speciale - GAT 253 (MLPTL)". ln absenta unor date
privind lungimea de transmitere (lt) si de ancorare (la), acestea se vor determina de un
laborator autorizat, cu respectarea normelor romanesti si cu luarea in considerare a normelor
nationale din tara de origine a otelului, in cazuri speciale.
Armatura ce intra in alcatuirea cablurilor de precomprimare va fi alcatuita din sarme pentru
beton si beton precomprimat calitatea l, avand caracteristicile conform STAS 6482/l-73 si
STAS 6482/2-80.
Sarma se aprovizioneaza in colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de sarma
SBP va avea eticheta metalica care sa contina, printre altele, numarul colacului, al lotului,
calitatea si poansonul C.T.C. al fabricii si certificatul de calitate al uzinei.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul
de indoiri alternate) pentru fiecare colac in parte, iar pentru l0% din numarul colacilor,
determinarea limitei de curgere lenta, a alungirii relative la rupere si a numarului de torsiuni
la care se rupe sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate o epruveta luata de la
fiecare capat al colacului.
Caracteristicile geometrice, chimice si tehnologice ale armaturilor pretensionate vor
corespunde prevederilor din:
STAS 6482/2-80 "Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Sarma
neteda";
STAS 6482/3-80 "Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Sarma
amprentata".
STAS 6482/4-80 "Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Toroane".
Sarmele care prezinta corodari pronuntate sau adancituri nu vor fi folosite la alcatuirea
fasciculelor.
Cablurile de sarma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de sarma, inainte de a fi
puse in opera.
ManipulareG tran&port &i depo8itare
La transportul si depozitarea produselor din otel destinate utilizarii ca armaturi pretensionate,
se vor respecta prevederile prezentate in continuare:
Transportul se va efectua in vagoane inchise sau in autocamioane, prevazute cu prelate;
aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi, care ar putea produce fenomene de
coroziune sau de murdarire a otelului si in mod special de produse petroliere (vaseline,
uleiuri, etc.).
Depozitarea se va face pe loturi si diametre, in spatii inchise, ventilate corespunzator, pe
suporti care sa previna contactul cu pardoseala sau cu materiale corozive. Modul de
amplasare va permite accesul la fiecare stiva, pentru controlul periodic.
ln cazul spatiilor de depozitare fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba si in care
umiditatea este sub 60%, nu se iau masuri suplimentare de protectie.
Pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalaje speciale de protectie, aplicate in uzina, se
va da o deosebita atentie ca, la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie
deteriorat; daca s-a produs deteriorarea ambalajului, se vor respecta in continuare
prevederile pentru armatura neprotejata. Periodic, se va verifica, pe colaci de proba, eficienta
ambalajului pentru conditiile efective de depozitare.
La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor, se vor lua masurile necesare pentru a
preveni;
zgarierea, lovirea sau indoirea;
murdarirea cu pamant, materii grase, praf, s.a.;
contactul cu materialul incandescent provenind de la activitati de sudare, de taiere sau
de incalzire cu flacara aparatelor de sudare autogena;
acoperirea prelungita cu diverse materiale care pot mentine umezeala.
Barele vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi manipulate, transportate si depozitate astfel
incat sa-si pastreze forma. Eventualele prelucrari de la capete se vor proteja prin mansoane
sigure, impotriva degradarilor mecanice sau din coroziune.
Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate
ln cadrul lucrarilor pregatitoare, sunt incluse urmatoarele operatii:
Verificarea existentei certificatului de calitate al lotului de otel, din care urmeaza a se
executa armatura; daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si
depozitare - semnalate de existenta ruginei, murdariei, deformarii, s.a. - se vor efectua
incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din standardele de
produs de catre unitatea de productie sau un laborator autorizat, pentru a avea
confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale
armaturilor. ln toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune si a
consecintelor acesteia, se va cere avizul unui institut de specialitate.
Suprafata otelului se va curata de impuritati, de stratul de rugina superficiala
neaderenta si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in
blocaje a betonului sau mortarului de injectare.
Armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, in limita posibilitatilor,
din acelasi lot.
Portiunile de armatura care au suferit o indoire locala, ramanand deformate, nu se vor
utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare.
Portiunile de armatura pretensionata (sarme, toroane), care au fost ciupite de arcul electric al
aparatului de sudura, se vor indeparta.
Barele de otel superior, care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit o
usoara deformare (sub 5 cm/m) se vor indrepta mecanic, la temperatura mediului
ambiant, dar cel putin +l0`C.
Se va evita rebobinarea sarmelor si toroanelor, in diverse scopuri tehnologice, la diametre de
rulare mai mici decat cele de livrare.
Pentru cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea armaturii,
este necesara cunoasterea valorii modulului de elasticitate al armaturii.
Pentru armaturi pretensionate individual, modulul de elasticitate se va determina de catre un
laborator de specialitate, in conformitate cu prevederile din STAS 6605-78.
ln cazul fasciculelor postintinse, specificate in Anexa 4 din "Codul de practica"- NE 0l2-99
partea B, se va considera un modul de elasticitate global egal cu l,92 x l05N/mm
2
limitele
de variatie putand fi de 2%. Pentru alte tipuri de fascicule, acest modul de elasticitate va fi
indicat de elaboratorul tipului de fascicul respectiv sau se va determina de catre
laboratoarele de incercari autorizate. La constructii importante sau in cazul in care sunt
conditii adecvate (fascicule cu trasee rectilinii sau cu curburi constante), se recomanda ca
valoarea reala a modulului de elasticitate global sa se determine pe santier, odata cu
determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.
Se vor asigura dispozitivele de derulare si debitare care corespund tipului de armatura ce
urmeaza a se confectiona, in ceea ce priveste precizia la lungime si la inclinarea sectiunilor
de taiere (mai exigente, de exemplu, in cazul armaturilor la care se realizeaza bulbi la
capete).
Con!ectionarea &i po8itionarea armaturii preintin&e
Modul de confectionare si pozitionare a armaturii preintinse, precum si a celorlalte armaturi si
piese inglobate, dupa caz, va face de regula obiectul proiectului tehnologic al elementului din
beton precomprimat.
Taierea la lungime se va face astfel incat sa nu se produca deformari ale sectiunii de taiere,
care sa impiedice introducerea armaturii prin ecranele de distantare in blocajele de inventar
ale instalatiilor de pretensionare sau alte operatii tehnologice. La debitare, se recomanda sa
se elimine zonele de toron in care s-a innadit una din sarmele componente, daca aceste
zone pot fi identificate.
Se va acorda o atentie deosebita evitarii murdaririi armaturilor prin contactul cu portiunile
unse ale peretilor tiparelor sau ale platformelor de turnare.
Abaterile la pozitionare, in sectiunea elementului, a armaturilor pretensionate, nu vor depasi
3 mm, fata de pozitia din proiect, daca nu se specifica altfel. Referitor la grosimea stratului de
beton de acoperire a armaturilor preintinse, se evidentiaza faptul ca nu sunt permise
tolerante negative.
Pentru asezarea si pastrarea armaturilor preintinse in pozitia din proiect, se vor utiliza ecrane
metalice de distantare. ln tehnologia de stand, unele din aceste ecrane sunt fixe si altele
deplasabile. Diametrul gaurilor din ecrane va fi mai mare decat diametrul armaturii preintinse
cu l - 2 mm, in cazul sarmelor si cu 2 - 3 mm, in cazul toroanelor.
Dispozitivele de blocare la capetele standului, respectiv ale tiparelor metalice, se vor plasa
astfel incat devierea maxima a armaturii de la ultimul distantier sa nu depaseasca panta de
l/l0.
Pentru a permite aranjarea in pozitie a armaturilor nepretensionate, se admite
pretensionarea in doua etape. Forta de pretensionare din prima etapa se va stabili in functie
de tehnologia de executie adoptata, dar nu va depasi 40% din forta de control prescrisa.
Armaturile nepretensionate se vor monta, pozitiona si lega cu sarma neagra moale, iar dupa
efectuarea acestor operatii, se poate trece la pretensionarea definitiva pentru realizarea
fortei de control.
Nu se admit sisteme de pozitionare a armaturilor pretensionate sau nepretensionate, la care
piesele metalice ajung la fata betonului.
La armaturile preintinse, realizate sub forma de bare imbinate prin mansoane filetate,
tronsoanele de bare vor fi marcate si montate in succesiunea verificata in prealabil, iar
lungimile de infiletare se vor verifica inainte de pretensionare.
Daca se utilizeaza dispozitive de imbinare a armaturii, acestea vor fi amplasate astfel incat
sa permita alungirea libera a armaturii si sa nu antreneze tiparele in timpul pretensionarii.
Dispozitivele respective vor avea capacitatea de rezistenta cel putin egala cu 92% din forta
de rupere a armaturii imbinate.
Con!ectionarea armaturii po&tintin&e
La taierea sarmelor, toroanelor sau barelor in vederea confectionarii armaturii postintinse, se
vor utiliza scule si dispozitive care nu deformeaza extremitatile acestora, pentru a nu
produce deteriorarea tecilor la introducerea armaturii in canale, precum si pentru a permite
efectuarea corecta a unor operatiuni ulterioare (realizarea bulbilor, montarea unor dispozitive
de avans, s.a.).
Se vor lua toate precautiile necesare pentru ca otelul sa nu fie murdarit cu pamant, materii
grase, s.a, sa nu fie indoit sau zgariat in timpul operatiilor de taiere si confectionare.
La fasciculele la care sarmele se blocheaza in ancoraje, inainte de pretensionare, nu este
necesara indepartarea protectiei temporare.
La celelalte tipuri de fascicule, protectia temporara se va pastra numai daca este imperios
necesara datorita mediului de lucru coroziv, precum si daca sarmele vor putea fi degresate in
zona de prindere in prese si in ancorajele definitive.
Masurile minime care trebuie avute in vedere, la confectionare si pozitionare, pentru a se
evita degradarea protectiilor definitive ale armaturilor, vor fi indicate de producatorul
armaturilor sau de proiectant, prin caietul de sarcini, executantul urmand a le adapta si
completa in functie de tehnologiile de lucru utilizate.
Fasciculele, ca si toroanele individuale, se executa in ateliere centrale permanente ale
unitatilor specializate in lucrari de beton precomprimat, in ateliere temporare de santier sau
prin impingerea directa, in canale, a armaturii derulata progresiv din colac si taierea
succesiva la lungime (daca procesul aplicat permite aceasta operatie).
Dotarea atelierelor va depinde de capacitatea medie de productie, precum si de tipul
fasciculelor ce urmeaza a se realiza. ln "Anexa 5" din "Codul de practica"- NE 0l2-99 Partea
B, sunt prezentate caracteristicile unor utilaje care pot intra in dotarea atelierelor de
confectionare a fasciculelor avand caracteristicile prezentate in "Anexa 4" din "Codul de
practica"- NE 0l2-99 Partea B sau similare acestora.
Fasciculele si toroanele individuale, executate in ateliere centrale, vor fi insotite, la livrare, de
un certificat de calitate care va contine, in mod obligatoriu, numarul certificatului de calitate al
sarmelor din care au fost confectionate fasciculele, respectiv al toronului.
Lungimea de taiere a sarmelor care alcatuiesc fascicule de tipul celor din "Anexa 4" din
"Codul de practica"- NE 0l2-99 Partea B, se va determina prin adaugarea la lungimea
fasciculului masurata intre suprafetele de rezemare ale ancorajelor, a lungimilor minime
indicate la pct. 25 si 26 din tabelul din anexa. Daca taierea urmeaza sa se faca cu aparatul
de sudura, se vor adauga inca minimum 30 mm (zona influentata de temperatura).
Fasciculele din sarme paralele (anexa 4), ancorate in sectiune circulara (ancoraje tip inel -
con), se realizeaza fara elemente de ordonare (resort sau rozete stantate).
Asamblarea sarmelor sub forma de fasicul, se va face prin legaturi de sarma moale de l,5
mm diametru la capete si la distanta de circa 200 mm. Se recomanda ordonarea sarmelor,
continua, cu sarma de circa l mm diametru. Legaturile de sarma intermediare se pot elimina
sau reduce ca numar, prin rasucirea elicoidala a fasciculului, cu un pas de circa 250 mm.
Toate legaturile de sarma vor avea capetele indoite spre interiorul fasciculului, pentru a nu
impiedica introducerea lor in teci.
Pentru fascicule de alte tipuri decat cele din anexa 4, din "Codul de practica"- NE 0l2-99
Partea B, datele (conditii, criterii de performanta) privind confectionarea armaturilor
postintinse trebuie prevazute in proiect (caiet de sarcini), pe baza datelor din agrementul
tehnic.
ln cazul in care pe santier se utilizeaza fascicule din loturi diferite de SBP, este necesar sa
se prevada marcari corespunzatoare iar depozitarea sa se faca pe tipuri de fascicule.
Pentru transport si depozitare, fasciculele neintroduse in teci pot fi rulate cu dispozitive
manuale sau mecanice (anexa 5 din "Codul de practica"- NE 0l2-99). Diametrul de rulare se
recomanda sa fie de minimum 2l00 mm, in cazul fasciculelor executate din sarma cu
diametrul de 5 mm si de minimum 2300 mm, in cazul sarmelor cu diametrul de 7 mm.
Se pot rula si fascicule introduse in tevi de polietilena; in acest caz, diametrul de rulare va fi
determinat de rigiditatea tevii si a numarului de sarme din fascicul, stabilindu-se prin
incercari.
Diametrul de rulare a fasciculelor in teci speciale din tabla, procurate din import, va fi indicat
de producator sau de elaboratorul procedeului de precomprimare care le utilizeaza.
Reali8area canalelor pentru armaturi po&tintin&e
Canalele in care se introduc armaturi postintinse se executa conform prevederilor din proiect,
prin inglobarea unor teci flexibile din tabla de otel, tevi din material plastic sau din otel cu
pereti subtiri. Pentru procedeele indicate in "Anexa 4", canalele (care pot fi "captusite" sau
"necaptusite") se vor realiza conform datelor din "Anexa 4 si 6" din "Codul de practica"- NE
0l2-99 Partea B si a planurilor de detaliu.
Canalele si tecile aferente procedeelor de precomprimare, utilizate in tara, trebuie sa
raspunda urmatoarelor cerinte principale:
asigurarea obtinerii razelor de curbura in concordanta cu prevederile proiectului;
asigurarea protectiei armaturii pretensionate impotriva coroziunii; in acest sens, este
interzisa utilizarea tablei zincate la fabricarea tecilor.
Rigiditatea transversala a tecilor va trebui sa fie in concordanta cu solicitarile provenite din
etapele de executie; grosimea tablei va fi de minimum 0,2 mm pentru tecile de diametru mic
si se va spori pana la 0,6 mm pentru diametrele mari;
raportul dintre diametrul canalului si cel al fasciculului trebuie sa permita introducerea
armaturii pretensionate si injectarea in bune conditii a suspensiei de ciment; diametrul
interior al tecii trebuie sa fie cu minimum l0 mm mai mare decat cel al fasciculului iar
aria sectunii interioare a tecii va fi de cel putin doua ori mai mare decat cea a armaturii;
asigurarea realizarii unor legaturi bune cu trompetele, in zonele de capat;
asigurarea etanseitatii, in sensul impiedicarii patrunderii apei in interior;
asigurarea corespunzatoare a marcarii, ambalarii, manipularii, transportului si
depozitarii.
Utilizarea tecilor din material plastic este permisa numai la elementele care nu se calculeaza
la oboseala si cu conditia ca in exploatare, temperatura sa nu depaseasca +40`C. De
asemenea, in cazul acestor teci, nu se va utiliza tratamentul termic pentru intarirea betonului.
Daca tecile din material plastic prezinta ondulatii transversale la interior si exterior, se poate
renunta la restrictia privind elementele calculate la oboseala.
lnlocuirea tipului de canal/teaca prevazut in proiect, se va putea face numai cu avizul
proiectantului.
Se vor utiliza teci cu rigiditate transversala sporita, in cazul unor conditii mai grele de
executie in ceea ce priveste pozarea acestora, introducerea fasciculelor, turnarea si
compactarea betonului, s.a.
De asemenea, se vor utiliza teci mai rigide si cu un numar cat mai redus de imbinari, cand
grosimea stratului de acoperire cu beton sau alte conditii, nu permit interventia ulterioara
pentru deblocarea zonelor de teaca obturate la betonare.
Racordurile (teurile) pentru injectare si pentru aerisire, amplasate in conformitate cu
prevederile din capitolul 8 al "Codului de practica"- NE 0l2-99 Partea B si a detaliilor din
planurile de executie, vor fi racordate la tecile ce captusesc canalul, astfel incat sa nu reduca
din diametrul interior al acestuia. O solutie posibila este utilizarea unui manson sau
semimanson, prevazut cu teava pentru injectare/aerisire, aplicat peste teaca; gaurirea
acestuia se va face inainte de injectare cu o unealta adecvata, introdusa prin teava.
ln elementele realizate din tronsoane, racordurile pentru injectare/aerisire pot fi amplasate in
rosturile dintre tronsoane.
Toate imbinarile intre teci trebuie asigurate impotriva deplasarilor relative, in timpul diverselor
operatii tehnologice (introducerea fasciculelor, betonare, etc). ln acest scop, se pot utiliza
mansoane exterioare similare tecilor, mansoane fixate cu banda adeziva sau alte sisteme
sigure.
Asamblarea cu mufa (mama - tata) a tecilor din material plastic, se va face in acelasi sens pe
toata lungimea canalului, pentru a usura introducerea fasciculelor (dinspre partea tata).
ln lipsa datelor de proiect, abaterile la pozitionarea tecilor fata de traseul din proiect, se vor
incadra in urmatoarele limite:
pe directia inaltimii elementului (h):
pentru inaltimi pana la 200 mm () 0,02h
pentru inaltimi cuprinse intre 200 si l000 mm 5mm
pentru inaltimi mai mari ca l000 mm l0mm
pe directia latimii elementului:
pentru latimi pana la 200mm () 5mm
pentru latimi cuprinse intre 200 si l000 mm l0mm
pentru latimi mai mari ca l000 mm 20mm
) Pentru tecile aflate la marginea sectiunii elementului, aceste abateri vor fi considerate pe
directia respectiva, fara valorile negative.
ln cazul mai multor fascicule, depasirea abaterilor individuale, cu exceptia celor de la
marginea sectiunii, pot fi admise daca rezultanta centrelor de greutate ale canalelor se
incadreaza intre aceste limite.
ln cazul canalelor din tronsoane ce se vor asambla, abaterile la capetele aferente unui rost
nu vor depasi 3mm, pentru traseul aceluiasi canal. Pentru diferente intre diametrul
fasciculului si cel al canalului, mai mari de l5 mm, sau rosturi mai late de l00 mm, abaterile
nu vor depasi 5 mm.
Dispozitivele de pozitionare a tecilor vor fi realizate si amplasate conform prevederilor
proiectului sau detaliilor intocmite de executant si avizate de proiectant.
Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale armaturii
nepretensionate, cu conditia ca abaterile de montaj ale acestora, sa nu influenteze
defavorabil precizia de pozitionare a tecilor.
Distantele intre punctele de rezemare vor fi cuprinse intre 500 si l500 mm, in functie de
rigiditatea longitudinala a tecilor. La tecile extrase, distanta poate fi sporita pana la 2000 mm.
Distante mai mari se pot utiliza pe baza experimentala.
Este obligatorie amplasarea de dispozitive de pozitionare in sectiunile de schimbare a
curburii traseului.
Elementele orizontale, pe care reazema tecile, vor fi realizate din bare OB37, platbande,
profile, alese in functie de rigiditatea transversala a tecilor. ln mod curent, folosirea barelor
OB37 cu diametrul l0 - l4 mm este satisfacatoare. La tecile din tabla cu falt sau din
polietilena, fara fascicule in timpul betonarii, suprafata de rezemare a tecii pe distantier va fi
mai mare, pentru a se evita deformarea transversala.
Dispozitivele de pozitionare trebuie sa impiedice si deplasarea ascendenta a ansamblului
teaca - fascicul, datorita efectului de flotare a acestuia, la betonare si vibrare.
Nu se admit dispozitive de pozitionare a tecilor la care piesele metalice ajung la fata
betonului.
ln zonele de capat, axa canalelor (captusite sau necaptusite) va fi perpendiculara pe
suprafata de rezemare a ancorajelor, pe lungimea prevazuta in proiect sau in specificatiile
procedeelor de precomprimare. Pentru procedeele din "Anexa 4", lungimea respectiva este
de 400 mm.
Montarea armaturilor po&tintin&e
ln cazul canalelor captusite cu teci din tabla, conform tabelelor 6.l. si 6.2. din "Anexa 6" ale
"Codului de practica"- NE 0l2-99 "Partea B" sau din material plastic, se recomanda ca
fasciculele sa fie montate inainte de betonare, sporind astfel rigiditatea transversala si
longitudinala a tecilor.
De asemenea, in anotimpurile reci si cu umiditate ridicata, se vor adopta (in cazul in care
este necesar) alte procedee de sporire a rigiditatii tecilor (bare sau tevi din otel, tevi din
material plastic de diametru mai mic, s.a.), fasciculele introducandu-se ulterior.
lntroducerea ulterioara a fasciculelor se poate face prin impingere sau prin tragere.
Capatul de avans al fasciculului va fi prevazut cu o piesa de forma conica, ancorata de
sarmele fasciculului.
Varianta de montare a fasciculelor prin impingerea in canal, in mod succesiv, a elementelor
componente derulate direct din colac, se va aplica in cazul toroanelor, capatul de avans
protejandu-se cu o piesa conica. Acest procedeu impune ca toronul sa poata fi derulat de la
interiorul colacului.
lnainte de inchiderea cofrajului, este necesar sa se verifice starea si pozitia tecilor, acestea
continand un punct de stationare pentru care se va incheia un proces - verbal pentru lucrari
ascunse, in ceea ce priveste:
incadrarea in abateri a traseului realizat, fata de prevederile proiectului;
deformatiile parazitare (serpuirea) in plan orizontal sau vertical, intre punctele de
sustinere, aceste deformatii putand introduce frecari suplimentare de care nu s-a tinut
seama la proiectare;
deteriorari (strapungeri, crapaturi, desirari) nereparate ale tecii;
puncte insuficient etansate la imbinari intre teci;
montarea racordurilor pentru injectare si pentru aerisire.
ln cazul in care se constata neconformitati, se vor face remedierile necesare.
ln perioada dintre montarea armaturii in canale si pana la inceperea operatiilor de
pretensionare si injectare, in scopul prevenirii patrunderii apei in canale si a coroziunii, este
obligatoriu sa se protejeze extremitatile aparente ale fasciculului (cu carton bitumat, teci din
material plastic, s.a.) si sa se etanseze zona de iesire a fasciculului din canal.
Pregatirea pentru confectionarea armaturilor pretensionate, confectionarea armaturii intinse,
realizarea canalelor pentru armatura postintinsa si montarea armaturilor postintinse se vor
realiza in conformitate cu cap. 3 din NE 0l2-99 Partea B, Beton precomprimat.
ANCORAEE &i $LOCAEE
Ancorajele si sistemele de blocare pentru precomprimare sunt de regula considerate ca
parte componenta a procedeului de precomprimare, impreuna cu armatura pretensionata
utilizata.
Ancorajele pentru armaturi postintinse si blocajele pentru armaturi preintinse, vor avea
capacitate de rezistenta cel putin egala cu forta caracteristica de rupere a armaturii
pretensionate, fara deformatii semnificative ale pieselor componente.
Ancorarea fasciculelor cuprinse in anexa 4 se face cu ancorajele indicate in anexa 7 ale
"Codului de practica"- NE 0l2-99 Partea B.
Alte tipuri de ancoraje si sisteme de blocare se utilizeaza pe baza de agrement tehnic.
Ancorajele cu bucla si dorn (Anexa 7 - fig. 7.6. din "Codul de practica"- NE 0l2-99, Partea B)
nu vor fi utilizate la elementele supuse fenomenului de oboseala.
Se recomanda ca ancorajele cu bucla si dorn sa fie introduse in locasuri speciale, umplute
cu beton sau mortar pentru protectie, peste care se aplica beton de monolitizare, care
trebuie sa fie bine ancorat de capatul elementului si armat corespunzator.
Ancorarea armaturilor preintinse se va realiza cu blocaje omologate sau avand agrement
tehnic, corespunzator diverselor tipuri de armaturi.
ln cazul utilizarii toroanelor individuale ca armaturi postintinse, se vor folosi ancoraje
(blocaje) fara sensibilitate la coroziune.
Ancorajele pentru fascicule alcatuite din SBP 7 mm, bazate pe formarea de bulbi la
capetele sarmelor, vor trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii de acceptare, in ceea ce
priveste bulbii:
diametrul l0,6 0,3 mm
inaltimea 7 0,3 mm
excentricitatea max. 0,3 mm
suma deschiderii fisurilor max. l,5 mm
cel mult doua fisuri inclinate cu mai mult de 30` fata de ax;
nici o fisura inclinata cu mai mult de 60` fata de ax;
Se accepta fascicule la care cel mult 5% din numarul de bulbi nu indeplinesc conditiile.
Sistemele de ancorare a fasciculelor, prin inglobarea unuia din capete in beton, se vor putea
utiliza si fara omologare, pe baza de experimentari, executate de un institut de specialitate
sau laborator autorizat/acreditat pentru incercari in acest domeniu si avizul expertului
(specialist in domeniu).
Partile componente ale ancorajelor si blocajelor vor fi manipulate si pastrate in conditii care
sa evite deteriorarea sau coroziunea.
Pe baza unor verificari periodice, se vor indeparta blocajele care nu mai corespund, in ceea
ce priveste siguranta ancorarii armaturilor preintinse si incadrarea in valorile limita ale
lunecarilor la blocare.
CERlNTE Sl CRlTERll DE PERFORMANTA PRlVlND BETONUL PENTRU
ELEMENTE/STRUCTURl DlN BETON PRECOMPRlMAT
Betonul folosit la realizarea elementelor/structurilor din beton precomprimat trebuie sa
indeplineasca urmatoarele cerinte specifice:
l. Asigurarea unei clase minime:
C 20/25 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate, alcatuite din bare avand
Rp0.2 590 N/mm
2
si Rm 890 N/mm
2
;
C 25/30 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate trefilate (sarme, toroane,
lite).
ll. Asigurarea unor caracteristici de contractie si curgere lenta, cat mai reduse, pentru ca
pierderile de tensiune in armaturile pretensionate sa fie cat mai reduse.
un continut de clor sub 0,2% (raportat la masa cimentului) datorita actiunii
corozive a clorului asupra armaturii pretensionate; de asemenea, trebuie evitata
folosirea aditivilor in solutie ce contin cloruri in cantitate mai mare decat apa
potabila.
asigurarea unei compactitati corespunzatoare si continue in toata masa
elementului (structura).
Pentru punerea in opera si tratarea betonului, se vor avea in vedere si urmatoarele prevederi
specifice:
l. ln cazul in care, pentru compactarea betonului, se utilizeaza pervibratoare, se vor lua
urmatoarele masuri pentru evitarea contactului dintre pervibrator si armaturile
pretensionate sau tecile pentru formarea canalelor:
punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile;
in punctele in care se introduce pervibratorul, se recomanda a se prevedea
dispozitive constructive speciale (de exemplu: carcase metalice, etrieri si bare),
care sa impiedice contactul pervibratorului cu tecile pentru armaturile postintinse.
ll. Se va acorda o deosebita atentie la compactarea betonului, in zonele de ancorare a
armaturilor pretensionate pentru a se obtine o umplere cat mai buna, fara deteriorarea
si deplasarea armaturilor si pieselor inglobate in beton; in acelasi scop se recomanda
utilizarea in aceste zone atat a vibrarii de interior cat si de exterior.
lll. La elementele cu armatura preintinsa, executate in tehnologia de stand, betonarea se
va face continuu, astfel ca intre inceperea turnarii primului element si terminarea
compactarii ultimului element din stand, sa nu se depaseasca intervalul de 45 minute,
la temperaturi de lucru sub 30`, pentru a nu se perturba aderenta armaturii in
elementele turnate anterior. La temperaturi de lucru mai mari de 30`C, se vor adopta
masuri corespunzatoare prin proiect si fise tehnologice.
lV. Se va evita ca - prin scoaterea din betonul proaspat a unor piese de formare a
diverselor goluri sau prin tratamentul termic sa se produca fisuri in lungul armaturilor
pretensionate, care au efecte defavorabile asupra aderentei si protectiei anticorozive.
V. Se recomanda, ca dupa terminarea betonarii, fasciculele de armaturi introduse in teci
sa fie miscate pentru reducerea efectului de blocare in urma eventualelor deformari ale
tecilor sau patrunderii de lapte de ciment, dar in asa fel incat sa nu se produca
deplasarea sau dislocarea tecilor. De asemenea, se vor deschide racordurile din
punctele de nivel minim (unde este cazul) si se va sufla aer pentru indepartarea apei si
a impuritatilor.
Vl. Masurile de protectie a armaturilor cu protectii permanente, in timpul betonarii si a
tratamentului de intarire, vor fi stabilite pe baza recomandarilor furnizorului.
Vll. Tecile fara fascicule in timpul betonarii vor fi verificate prin deplasarea in acestea a
unei piese conice, cu un diametru egal cu cel al dispozitivului, ce se va monta in
capatul de avans al fasciculelor, la montarea acestora.
Vlll. ln cazul constructiilor realizate prin glisare, aceasta verificare se va face imediat la
iesirea din cofrajul glisant, pentru a se putea interveni in timp util, de pe platforma
inferioara a cofrajului.
lX. Descintrarea elementelor si a constructiilor din beton precomprimat se va face numai
dupa precomprimarea acestora (partiala sau totala, conform prevederilor proiectului).
X. Nu se vor aplica tratamente de accelerare la elementele cu canale captusite cu
materiale plastice.
Xl. La elementele cu armatura preintinsa, nu se va depasi temperatura de +60`C iar
perioada de racire va trebui sa permita coborarea temperaturii elementului sub +20`C,
inainte de a se realiza transferul efortului de precomprimare.
Xll. Armatura va fi protejata de contactul cu aburul sau materiale umede folosite la tratarea
betonului.
Xlll. La intocmirea programului de desfasurare a lucrarilor aferente betonarii, se vor avea in
vedere si urmatoarele prevederi referitoare la limitele intervalului de timp, din momentul
aducerii armaturii din depozit la punctul de lucru si pana la executarea protectiei finale
a acesteia.
XlV. ln zona fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba, armatura se va pozitiona,
pretensiona si proteja, in maximum 60 de zile, cu conditia ca de la pretensionare si
pana la realizarea protectiei sa nu treaca un interval mai mare de l5 zile. Pentru
armaturile preintinse, intervalul de la pretensionare la betonare se recomanda sa nu
depaseasca 48 ore.
ln cazurile deosebite in care, prin solutia de proiectare, intervalele specificate nu pot fi
respectate (de exemplu la fasciculele introduse in canale, inainte de betonare si tensionate in
diverse faze de executie a lucrarii), se vor adopta prin proiect masuri de utilizare a
armaturilor pretensionate cu protectie permanenta.
ESECUTIA LUCRARILOR
Monolitizarea elementelor prefabricate
Prezentul paragraf trateaza monolitizarea dintre tronsoanele de grinzi sau dintre grinzi si
placi, in solutia grinzi prefabricate si placi prefabricate cu conlucrare.
Monolitizarea dintre tronsoane se va executa cu beton C 35/45 ca si in elementele
prefabricate, cu asigurarea continuitatii dintre canalele cablelor si barele din otel moale de pe
conturul sectiunii grinzii.
Antreprenorul va prezenta spre aprobare beneficiarului, detaliile privind asigurarea
continuitatii canalelor cablelor si etanseitatea acestora.
Monolitizarea dintre grinzi se va realiza cu beton C 35/45, iar dintre placi, se va realiza prin
betonarea golurilor pentru conectori cu beton C 25/30 (Bc 30) si cu vibrarea atenta a
acestora pentru asigurarea conlucrarii dintre grinzi si placi, in cazul suprastructurilor din
grinzi cu placi prefabricate.
Atat pentru zonele de monolitizare dintre grinzi cat si pentru golurile pentru conectori, reteta
betonului de monolitizare se va stabili experimental pe santier, pe baza de incercari pe
cuburi de proba. La zonele de monolitizare dintre grinzi, se va folosi acelasi tip de ciment ca
si in grinzi, astfel ca sa nu apara o diferenta de culoare a betonului.
Elementele de mai sus, privind clasa betonului si modul de punere in opera a acestuia,
raman valabile si pentru zonele de monolitizare dintre grinzi prin placa.
Ten&ionarea &i blocarea ancoraAelor
Forta de blocare va fi cea prevazuta in proiect.
Conceptia de calcul si procedeul de precomprimare se vor preciza prin contract.
Antreprenorul va supune beneficiarului pentru acceptare urmatoarele:
provenienta si caracteristicile materialelor;
referinte asupra calitatii materialelor de pus in opera;
programul de precomprimare;
desemnarea unui responsabil insarcinat cu executia precomprimarii;
provenienta si calitatile profesionale ale cadrelor ce vor efectua precomprimarea si
practica in acest domeniu.
Programul de precomprimare va face parte din programul general de executie a lucrarilor.
Acesta comporta un memoriu amanuntit a operatiunilor si mijloacelor de asigurare a
securitatii muncii.
Programul de precomprimare va preciza urmatoarele:
mijloacele si instructiunile de folosire a materialului utilizat in operatiunile succesive;
modul de punere in opera a armaturilor de precomprimare;
nota privind masurile de protectie a armaturilor de precomprimare;
consemnarile privind fiecare etapa de precomprimare si anume:
lnainte de punerea sub tensiune a cablurilor:
masurile de protectie provizorie a armaturilor si ancorajelor;
eventualele masuri de verificare a rezistentei in beton, in particular in vecinatatea
ancorajelor;
ln timpul punerii sub tensiune:
ordinea de punere sub tensiune;
tabel cu relatiile dintre fortele de tragere si alungirile cablelor cat si pentru
coeficientul de frecare calculat si cel efectiv;
metoda de masurare a eforturilor si alungirilor;
dispozitiile asupra masurilor ce trebuie luate in caz de accident, de alungire
anormala sau rupere de sarme, de reinnoire a protectiei provizorii si anume la
locasurile ancorajelor;
masurile de protectie definitive si programul injectiei;
modul de verificare a canalelor ramase libere.
Rezultatele precomprimarii vor fi inscrise, pentru fiecare cablu, intr-o fisa de pretensionare de
tipul celei din Anexa l2 a "Codului de practica" NE 0l2-99, Partea B.
InAectarea cablurilor
lnjectarea cablurilor trebuie sa se faca pe baza unui program intocmit de antreprenor, care
va cuprinde:
caracteristicile mortarului de injectare si durata de intarire;
conditiile de a folosi materialul de injectare cat si destinatia materialului ramas
disponibil in caz de accident;
ordinea detaliata a operatiunilor de curatire cu aer sau spalare a canalelor cablelor;
ordinea detaliata a operatiunilor de injectare si incercarile corespunzatoare;
volumele de material de injectare pentru un cablu, pentru o familie de cable;
masurile ce trebuie respectate in caz de accident sau in conditii climaterice
defavorabile.
La injectare se va tine cont de prevederile "Codului de practica"- NE 0l2-99" Partea B,
sectiunea 8, cu respectarea datelor din Anexele l3 si l4 privind amestecul de injectare si
fisa de injectare.
CONTROLUL CALlTATll, RECEPTlA LUCRARlLOR
Receptionarea elementelor prefabricate din beton precomprimmat sau a elementelor care
urmeaza a fi asamblate prin precomprimare, se va face de producator, in conformitate cu
prevederile din STAS 6657/l-89 precum si din proiectul sau norma interna de fabricare a
elementului.
Producatorul va emite un certificat, prin care atesta calitatea corespunzatoare a lotului de
elemente livrate. La baza certificatului vor sta datele inscrise in documentele interne de
verificare a calitatii.
Pentru a evita returnarea de la santier a unor elemente prefabricate, uzina va obtine acordul
antreprenorului inainte de expedierea acestora. ln cazul in care Antreprenorul receptioneaza
elemente necorespunzatoare, returnarea elementelor se va face pe cheltuiala acestuia.
Remedierea elementelor de beton precomprimat, care nu afecteaza capacitatea portanta
sau durabilitatea elementului ca: stirbituri, segregari pe zone restranse, se face pe baza unui
program intocmit de antreprenor, ce se supune aprobarii beneficiarului in conformitate cu
codul de practica NE0l2.
Nu se admit in lucrare elemente cu: zone puternic segregate, goluri, fisuri, dislocari de beton,
armaturi corodate etc.
ln cazul in care normele in vigoare prevad proiect de incercarea lucrarii, antreprenorul are in
intregime in sarcina sa cheltuielile de incercare a lucrarilor, inclusiv elaborarea proiectului de
incercare.
Programul de incercare va fi supus, in prealabil, aprobarii proiectantului si consultantului.
Suprafetele de beton aparente ale suprastructurilor din beton precomprimat vor fi vopsite cu
materiale de protectie anticoroziva.
APARATE DE REAZEM. DlSPOZlTlVE ANTlSElSMlCE
APARATE DE REAZEM
Aparatele de reazem sunt dispozitivele de legatura dintre pile si culei, pe de o parte - si
tablier, pe de alta parte, destinate transmiterii sarcinilor de la suprastructura la infrastructura
si care permit deformatiile inerente din temperatura, contractie si curgere lenta ale tablierului.
Dupa materialul din care sunt executate, aparatele de reazem sunt:
metalice;
din elastomeri (neopren), armate cu placi metalice;
combinate (metal, elastomeri si teflon) "tip oala".
Materialele care intra in compunerea aparatelor de reazem metalice, vor satisface conditiile
de calitate minime prevazute in STAS 403l - 77 si STAS 403l/2-75.
Materialele care intra in compunerea aparatelor de reazem din elastomeri, fretate, vor
satisface conditiile prevazute in STAS l0l67 - 83.
Din punct de vedere static, aparatele de reazem sunt de doua tipuri: fixe si mobile.
Fiecare tip in parte este diferentiat dupa reactiunea maxima pe care o poate prelua si dupa
capacitatea de asigurare a deplasarii tablierului de suprastructura.
Aparatele de reazem se executa pe baza detaliilor de executie elaborate de proiectant.
Antreprenorul poate propune si alte tipuri de aparate de reazem decat cele prevazute in
documentatie. Adoptarea altor tipuri de aparate de reazem se face numai cu aprobarea
proiectantului si a Consultantului.
Aparatele de reazem metalice vor indeplini conditiile de receptie conform STAS 403l/77, iar
aparatele de reazem din elastomeri vor indeplini conditiile de receptie conform STAS
l0l67/83.
Aparatele de reazem propuse de antreprenor vor fi insotite de certificate de calitate si de
agrementul tehnic emis de M.L.P.T.L.
Montarea aparatelor de reazem se face conform detaliilor din proiect. ln cazul in care,
montarea aparatelor de reazeme din elastomeri si combinate se efectueaza la alta
temperatura decat cea prevazuta in proiect, este necesara repozitionarea lor. Repozitionarea
se va executa la temperatura structurii, prevazuta in Project. Operatia de repozitionare a
aparatului de reazeme se va efectua obligatoriu inainte de montarea dispozitivelor pentru
acoperirea rosturilor de dilatatie. ln cazul adoptarii aparatelor de reazem propuse de
antreprenor, acesta va suporta si costul eventualelor adaptari necesare.
DlSPOZlTlVELE ANTlSElSMlCE
Dispozitivele antiseismice au rolul de a prelua sarcinile suplimentare induse de seism la
nivelul aparatelor de reazem, pe directiile pe care acestea nu au capacitate de rezistenta.
Din punct de vedere constructiv, dispozitivele antiseismice pot fi inglobate in aparatul de
reazem sau pot fi dispozitive independente pozitionate in afara aparatului de reazem propriu-
zis. Modul de alcatuire si locul de amplasare al acestora sunt conform detaliilor din proiect. ln
cazul adoptarii altor tipuri de dispozitive se va obtine aprobarea consultantului si
proiectantului iar costurile suplimentare necesare pentru adaptarea la structura vor fi
suportate de catre antreprenor.
HlDROlZOLATll Sl ROSTURl DE DlLATATlE
l. HlDROlZOLATll
GENERALlTATl
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea
hidroizolatiilor pentru lucrarile de poduri.
Hidroizolatiile au ca scop:
impiedicarea patrunderii apei la structura de rezistenta;
colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbracaminte si dirijarea lor spre gurile de
scurgere.
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite in general din:
sapa (sau stratul suport) care se executa in camp continuu si se racordeaza la
marginea elementului care este hidroizolat la gurile de scurgere si la dispozitivele
etanse de acoperire a rosturilor de dilatatie;
stratul de amorsare a hidroizolatiei;
stratul de lipire;
stratul de baza (hidroizolatia propriu-zisa);
stratul de protectie a hidroizolatiei.
Functionalitatile unor straturi pot fi comasate in diferite solutii ale firmelor specializate in
hidroizolatii. Hidroizolatiile propriu-zise pot fi alcatuite din:
amestec lichid cu intarire rapida;
membrana hidroizolatoare;
solutie de bitum.
Tehnologia de aplicare poate fi:
prin pulverizare;
prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baza de bitum;
prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice;
prin aplicarea de membrane autoaderente;
prin lipire cu flacara a membranelor;
prin spoire.
ln toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiile fizico - mecanice. Termenul de
"sapa hidroizolatoare" utilizat in continuare, include toate straturile componente si anume:
stratul suport, amorsa, stratul hidroizolator de baza si stratul de protectie.
CARACTERlSTlCl TEHNlCE
Sapa hidroizolatoare trebuie sa aiba termenul de garantie de minimum l0 ani de exploatare
normala a podului, pasajului sau viaductului.
Pe durata acestei perioade, firma care garanteaza sapa hidroizolatoare, trebuie sa asigure
din efort propriu repararea sau inlocuirea acesteia si remedierea degradarilor cauzate de
infiltratiile de apa la structura de rezistenta, respectiv refacerea caii pe zona de interventie.
Materialele incluse in elementele sapei hidroizolatoare trebuie sa fie imputrescibile si sa fie
pasive chimic.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa poata fi aplicata si la poduri in exploatare, la care lucrarile sa
se execute pe o jumatate a caii, iar pe cealalta jumatate sa se desfasoare circulatia normala,
asigurandu-se continuizarea sapei, cu pastrarea caracteristicilor tehnice.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa reziste la circulatia de mica viteza a utilajelor de transport si
asternere a straturilor imbracamintilor asfaltice pe pod.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea imbracamintii din asfalt la stratul sau
superior.
Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico mecanice
conform SR l37-95:
forta de rupere: > 800 N/5 cm
alungirea la rupere: min. 20%
rezistenta la perforare statica
clasa de rezistenta L 4 neperforata: min 250 N pe bila l0 mm
adezivitatea la tractiune (aderenta la suport): min. 0,5 N/mm
2
flexibilitate la rece pe un dorn 30 mm: fara fisuri la -l0C
permeabilitate la apa 72h, la l00 mm coloana de apa: 0
temperatura minima la care membrana este stabila: l20C
temperatura asfaltului turnat in imbracaminte, la care membrana trebuie sa reziste, fara
diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice: l80C
rezistenta la sfasiere: longitudinala > 200N, transversala > 200N
domeniul de temperatura de exploatare curenta este: 20C 70C
intervalul de temperatura a mediului in care se aplica sapa hidroizolatoare: +5 +30C
Stratul superior al sapei hidroizolatoare, va fi compatibil chimic cu componentele din
alcatuirea asfaltului imbracamintii rutiere, pentru a evita agresarea sapei.
Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate in Romania, conform Legii nr. l0/l995.
PRESCRlPTll
Stratul suport
Hidroizolatia se poate aplica pe placa de suprabetonare sau pe betonul de panta si
egalizare. Betonul de panta si egalizare se va realiza din beton de clasa minim Cl6/20.
Grosimea stratului de beton va fi de min. 2 cm.
Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de calitate:
aspect compact, fara goluri, denivelari, segregari, fisuri, crapaturi, etc;
vechimea betonului: min. 28 zile de la turnare;
sa respecte pantele conform proiectului;
sa fie executate toate lucrarile a caror executie ulterioara ar conduce la compromiterea
hidroizolatiei executate;
sa fie rigid, intarit, sanatos, fara parti friabile, pete de ulei, grasimi, segregari, goluri sau
alte defecte de turnare si sa aiba sunet metalic la ciocanire;
suprafata betonului nu trebuie sa prezinte proeminente mai mari de l,52 mm
(masurate cu dreptarul de 3 m lungime pe orice directie). Se admite o singura
denivelare de 5 mm la o verificare;
sa nu prezinte pelicule superficiale de lapte de ciment;
sa nu prezinte muchii vii (se racordeaza la suprafete verticale cu o raza de 5 cm), sa
asigure racordarea la gurile de scurgere si in zona rosturilor, conform detaliilor din
proiect.
lnainte de aplicarea straturilor urmatoare, stratul suport se va pregati astfel:
se desprafuieste prin suflare cu aer comprimat sau prin maturare/periere pana la
obtinerea unei suprafete curate;
se verifica planeitatea, se inlatura rugozitatile si se corecteaza asperitatile; daca nu se
realizeaza cerintele necesare aplicarii hidroizolatiei se vor face remedieri cu mortare
speciale aderente;
se verifica umiditatea cu umidometru (umiditatea nu trebuie sa depaseasca procentul
de umiditate precris in instructiunile specifice);
pe suprafata pregatita ca mai sus, este interzisa circulatia personalului din santier sau
cu utilaje de orice fel.
Calitatea suportului trebuie sa faca obiectul procesului verbal de receptie calitativa in faza
determinanta. Calitatea stratului suport conditioneaza continuarea lucrarilor.
Stratul de amor&aA
Amorsa are rolul de a facilita aderenta membranei hidroizolatoare la beton.
Solutia cu care se executa amorsa, poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasini sintetice.
Componentele solutiei nu trebuie sa contina produse care ataca chimic betonul.
Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a solutiei sau prin
pulverizarea cu mijloace mecanice. Aplicarea amorsei se face in strat continuu, uniform, fara
aglomerari sau baltiri de material, astfel incat sa se asigure patrunderea in porii suportului si
colmatarea acestora. Amorsa se aplica numai pe suprafetele capabile a fi acoperite cu folie
hidroizolatoare. Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata in totalitate,
fara a exista suprafete neamorsate.
Amorsa se aplica pe suprafata uscata a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de
peste +5C.
Dupa uscarea amorsei, trebuie sa rezulte o suprafata uniform colorata, aderenta la suport,
continua, fara basici, exfolieri sau neregularitati. Eventualele zone cu deficiente, se refac prin
decopertare zonala si reamorsare.
Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de orice fel.
Stratul >idroi8olator
Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de
membrana utilizata. Aplicarea hidroizolatiei se face respectand fisa tehnologica a firmei
producatoare.
Aplicarea foliei hidroizolatoare incepe de la una din laturile longitudinale ale podului,
respectiv de la cota minima, cu asigurarea racordarii vertical-orizontale.
Petrecerile foliilor la innadiri vor respecta instructiunile furnizorului sau min. l0 cm.
Hidroizolatia se aplica in camp continuu, asigurandu-se aderenta pe toata suprafata pe care
se aplica. Nu se admit goluri, umflaturi, basici de aer, neetanseitati la petreceri sau margini
desprinse. Se vor trata special racordarile la gurile de scurgere, asigurandu-se etanseitatea
si scurgerea apelor colectate.
La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform proiectului, functie de tipul
dispozitivului de acoperire a rostului de dilatatie.
Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de
etansare.
ln cazul membranelor lipite prin supraincalzire, temperatura sursei de caldura nu trebuie sa
fie mai mare de 250C sau mai mare decat temperatura la care tipul respectiv de membrana
isi modifica caracteristicile fizico-mecanice sau chimice. Membranele hidroizolatoare se
aplica la temperatura mediului ambiant, la cel putin +5C, dupa minimum 28 zile de la data
turnarii betonului de ciment sau mortarului ( normativ AND 577-2002) Sistemul hidroizolator
nu se aplica pe timp de ploaie.
Stratul de protectie
Stratul de protectie poate fi:
sapa de beton de 5 cm grosime, realizata din beton clasa C 20/25 (Bc 25), armat cu
impletituri din sarma zincata l,l8 - 2,5 mm, cu ochiuri de 3 - 8 cm sau plase sudate
tip Buzau 4 - 5 mm, cu ochiuri l0 x l0 cm.
NOTA: Betonul pentru stratul de protectie se realizeaza cu ciment ll A - S 32,5 si agregate cu
dimensiunea maxima de 7 mm.
mastic bituminos cu grosimea de 2 cm;
membrane de protectie, aderente la membranele hidroizolatoare.
Se pot folosi si membrane hidroizolatoare, la care nu este necesara sapa de protectie.
Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatie, se face pe etape, dupa cum urmeaza:
pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se
procese - verbale de lucrari ascunse;
la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces verbal de receptie
a sapei hidroizolatoare.
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, iar in cazul
unor constatari nefavorabile, din procesele verbale de lucrari ascunse, se poate face si
asupra etanseitatii, prin inundarea pe o inaltime de min. l0 cm, pe suprafetele limitate, pe
durata de 24 ore.
Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, se vor
remedia pe baza unor solutii propuse de antreprenor si pot fi acceptate sau nu de catre
beneficiar.
ln cazul cand beneficiarul nu accepta remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune
refacerea intregii lucrari de hidroizolatii.
Controlul calitatii lucrarilor de e<ecutie
Se vor face conform ind AND 577-2002, prin masuratori "in situ". ln situ se verifica aderenta
stratului hidroizolator de stratul support. Masuratorile vor fi effectuate de catre institutii
abilitate, prin procedee agrementate in Romania. Pentru verificarea calitatii lipirii membranei
de stratul support se face cel putin o incercare la 20 de ml cale de pod pe sens. Rezultatele
obtinute vor fi consemnate intr-un proces verbal ce va insoti receptia de baza.
Nu se va trece la faza urmatoare in situatia in care resltatele obtinute nu corespund valorilor
din caietul de sarcini sau ale proiectului sau ale proiectului de executie al hidroizolatiei.
Standarde romane&ti
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice, se efectueaza in
conformitate cu urmatoarele standarde:
- SR EN lSO 62:2004 "Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de apa."
- SR EN l2092:2002 "Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea vascozitatii."
- SR EN lSO 527-l si 2:2002 "Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune.",
"Rezistenta si alungirea la rupere."
- STAS 9l99 73 "Masticuri bituminoase pentru izolatii. Metode de analize si incercari."
- SR l37 95 "Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare."
- SR-lSO 2409-93 "Lacuri si vopsele. lncercarea la caroiaj."
- Ordin MT 497-98 "Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos pentru drumuri."
SREN lSO 527/l-00 "Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune. Partea l
Principii generale. Rezistenta si alungirea la rupere"
DlSPOZlTlVE DE ACOPERlRE A ROSTURlLOR DE DlLATATlE
Generalitati
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie, utilizate la poduri rutiere, asigura:
deplasarea libera a capetelor tablierelor de poduri, in rosturile lasate in acest scop;
continuitatea suprafetei de rulare a caii in zona rosturilor;
etanseitatea la scurgeri si infiltratii de apa.
Pentru satisfacerea acestor exigente, se utilizeaza dispozitive etanse.
ln general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt:
elemente elastomerice care asigura deplasarea;
elemente metalice suport, fixate pe structuri;
betoane speciale in zona prinderii pieselor metalice;
mortare speciale de etanseizare;
benzi de cauciuc, pentru colectarea si evacuarea apelor de infiltratie.
Functie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate functionalitatile unor elemente ce intra in
alcatuirea lor.
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie se aplica la poduri noi sau la poduri in
exploatare, avand rezolvari specifice de prindere pentru fiecare caz.
Daca se aplica la poduri in exploatare, dispozitivele trebuie sa permita executarea lucrarilor
pe o jumatate a partii carosabile, circulatia urmand a se desfasura pe cealalta jumatate a
podului, fara ca aceasta tehnologie de executie sa afecteze caracteristicile tehnice ale
dispozitivului.
Termenul de "dispozitiv de acoperire a rostului de dilatatie", prescurtat "dispozitiv", utilizat in
continuare, include toate elementele componente si anume:
betonul in care sunt fixate elementele metalice;
elementele metalice de prindere;
elementul elastomeric;
elementul de etanseizare din cauciuc;
mortarul special pentru etanseizarea elementului elastomeric.
Caracteri&tici te>nice
Termenul de garantie a dispozitivului este de min. l0 ani de exploatare normala a podului.
Elementul elastomer trebuie sa fie intersanjabil. Termenul de garantie a elastomerului este
de min. 5 ani.
Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure, din efort propriu,
repararea sau inlocuirea acestuia si remedierea efectelor deteriorarilor structurii, ca urmare a
defectiunilor dispozitivului aparute in perioada de garantie.
Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure:
livrarea elementelor intersanjabile, la cerere, pe durata de l0 ani, de la punerea in
opera a dispozitivului;
asigurarea sculelor si confectiilor de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in
opera a dispozitivului si la schimbarea elementului elastomer;
asigurarea supravegherii tehnice la punerea in opera a dispozitivului;
instructiuni tehnice de executie si de exploatare.
Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizicomecanice, in domeniul de
temperaturi -35C+80C:
asigurarea deplasarii libere a structurii la valoarea prescrisa;
elementele metalice de fixare trebuie sa reziste la agentii corozivi;
sa fie etans;
sa fie fixat de structura de rezistenta a podului, preluand actiunile verticale si
orizontale.
Pentru l ml. de rost, aceste actiuni sunt:
* forta verticala l,2 tf
* forta orizontala 7,8 tf
Elementul elastomeric trebuie sa aiba caracteristicile:
1 Duritate, grade Shore A: 60 5
1 Rezistenta la rupere prin intindere: l2 N/mm
2
.
1 Rezistenta la rupere prin compresiune: 75 N/mm
2
.
1 Tasarea sub sarcina verticala maxima: max. l5 %
1 Alungirea minima la rupere: 350 %
1 Rezistenta la ulei: foarte buna
Variatia caracteristicilor fizice si mecanice:
1 duritate grade Shore A: max. 5
1 pierdere de rezistenta la rupere: max. l5 %
1 alungirea la rupere: max. l5 %
1 nefragibilitate la temperaturi scazute:foarte buna
1 temperatura minima:- 35C
1 rezistenta la imbatranire accelerata:
1 pierdere din rezistenta la rupere: max. l5%
1 scaderea alungirii la rupere: max. 30%
1 cresterea duritatii, grade Shore A: max. l0
1 Rezistenta la ozon dupa l00 ore: sa nu prezinte fisuri
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in Romania.
)re&criptii
Betoane speciale
La varianta in care elementele metalice de fixare se incastreaza intr-o rigla de beton armat,
care prin armaturi lucreaza monolit cu placa suprastructurii de care este prinsa, betonul din
aceasta rigla trebuie sa fie cel putin de clasa C 28/35, cu tasarea conului T 3/4 - l00 20
mm.
Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi in mod obligatoriu de concasare. Cimentul
folosit la realizarea betoanelor va fi l 42,5 R conform SR EN l97-l:2002.
Betonul va avea gradul de gelivitate G l50.
Circulatia rutiera pe acest beton se poate deschide la varsta de 28 zile a betonului.
Se recomanda utilizarea de betoane speciale cu intarire rapida, peste care se poate
deschide circulatia la varsta de max. l0 zile.
ln varianta in care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul in care se ancoreaza
aceste buloane trebuie sa fie cel putin de clasa C 20/25.
Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de rau spalate.
Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi l 32,5 conform SR 388 - l995.
ln cazul in care betonul existent in suprastructura nu are clasa minima C 20/25, zona de
ancorare a dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolata si rebetonata cu beton de
clasa minim C 20/25. Se vor lua masuri pentru asigurarea aderentei dintre betonul vechi si
cel nou, folosind eventual betoane speciale aderente cu aditivi epoxidici.
Se recomanda ca betonul din grinda de incastrare sa fie tratat cu un material corespunzator
pe fata care vine in contact cu pneurile, realizand aceeasi culoare cu imbracamintea
asfaltica.
Mortare &peciale
Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilatatie sau
pentru etanseizarea laterala a elementului elastomer, se utilizeaza mortare speciale, pe baza
de rasini sintetice. Tolerantele dimensionate de montaj sunt cele prescrise pentru tipul
corespunzator de dispozitive.
Aceste mortare trebuie testate in prealabil conform prescriptiilor fabricantului tipului de
dispozitiv.
Elementele ela&tomerice
Elementele elastomerice pot fi:
panouri din neopren armat;
profile speciale, deschise sau inchise, din neopren;
benzi late din neopren;
Aceste confectii se livreaza la cerere, la tipul si la dimensiunile specificate in proiect. La
primire, se efectueaza receptia cantitativa si calitativa a produselor.
Elemente metalice de !i<are
Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se incastreaza
in structura si de ele se fixeaza elementele elastomerice intersanjabile.
La livrare, se efectueaza receptia cantitativa si calitativa, urmarindu-se concordanta cu
prevederile proiectului si caietului de sarcini.
Pozarea elementelor metalice, inainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face
prin fixarea la pozitie cu dispozitive special adaptate, care asigura si mentinerea lor in
aceasta pozitie pana la intarirea betonului.
Banda de etansare din cauciuc neoprenic trebuie sa fie continua pe toata lungimea si latimea
dispozitivului de acoperire. Se admite pe toata lungimea o singura inadire vulcanizata. Pe
zona vulcanizata se admite o toleranta la grosime de l0% din grosimea nominala a benzii.
ln zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului si imbracamintea de asfalt, se
va urmari:
geometria sa fie cea prevazuta in proiect;
asfaltul sa nu prezinte denivelari;
sa nu aiba fisuri, segregari sau ciobiri;
sa indeplineasca conditiile specifice imbracamintii din beton de ciment sau
imbracamintii din asfalt turnat.
Di&po8itive de tip liant cu a9re9ate
La podurile avand deschideri mici sau medii cu deplasari absolute in rost de 25 30 mm, se
recomanda solutiile simple, mai putin costisitoare.
Dispozitivele tip liant, cu agregate, sunt alcatuite din straturi alternative de liant realizat din
bitum modificat cu polimeri si agregate, cu o anumita curba granulometrica. ln general
grosimea totala a acestor straturi este de 50-l50 mm si ele se incadreaza in grosimea
imbracamintii asfaltice.
Liantul realizat din bitum modificat cu polimeri, asigura elasticitatea si adezivitatea sistemului,
atat la temperaturi negative (-25C) cat si la temperaturi pozitive (+80C), precum si o
rezistenta in timp si o exploatare in conditii foarte bune.
Agregatele trebuie sa aiba o anumita curba granulometrica, care difera de la o firma
producatoare la alta.
Aceste dispozitive de racordare se monteaza dupa realizarea imbracamintii bituminoase, prin
taierea fantei rostului pana la hidroizolatie si umplerea ei in straturi succesive. Lucrarile vor
incepe de la marginea cea mai joasa spre cea ridicata.
Rostul in beton va fi de 2 3 cm. Elementele de beton pe care se aplica rostul trebuie sa fie
netede, fara denivelari, fara stirbituri si sa fie rezistente. Rostul dintre elementele de beton
trebuie sa fie curatat de eventualele elemente ce ar putea bloca rostul si impiedica dilatatia
tablierului.
ln rostul structurii de beton se aplica un snur rezistent la temperaturi inalte, peste care se
aplica un dop din liantul bituminos.
Peste rostul structurii, pe toata lungimea lui, se monteaza o tabla de aluminiu sau otel
galvanizat, care se fixeaza de tablier pe partea cea mai inalta.
Dupa incalzirea intregii suprafete a rostului (orizontal si vertical), se aplica straturile
succesive de liant si agregate.
Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure:
sculele si confectiile de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in opera a
dispozitivului;
asigurarea supravegherii tehnice, la punerea in opera a dispozitivului;
instructiuni tehnice de executie si de exploatare;
montarea unui dren de colectare a infiltratiilor.
Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico-mecanice, in domeniul de
temperaturi -35 +80C:
asigurarea deplasarii libere a structurii, la valoarea prescrisa;
tablele de aluminiu sau otel galvanizat sa reziste la agentii corozivi si la solicitarile
verticale;
sa fie etans;
Caracteristicile fizice ale elementelor componente:
Materialul de baza:
Bitum elastomer
Densitate la l8C: l.l5 0.05
Punctul de inmuiere: min. 85C
Temperatura de turnare: l80C 20
Penetrare la 25C: 40-90 0,lmm
Densitatea la 25C: l-l,3g/cm
3
Flexibilitate la 0C,-20C: fara fisuri
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in Romania.
Alte recomandari
Se vor efectua:
receptii pe faze de executie, care au in vedere constatarea executarii corecte a
elementelor suport sau de prindere a elementului elastomeric;
receptia finala.
La receptia finala, se poate efectua si proba prin inundare a zonei rostului de dilatatie, cu
inaltimea lamei de apa de min. 5 cm, pe durata de 24 ore.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se efectueaza in conformitate
cu urmatoarele standarde:
SR lSO 76l9:200l "Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii in grade de duritate
Shore A"
SR lSO 37-l997 "Cauciuc vulcanizat si termoplastic. Determinarea caracteristicilor de
efort deformatii la tractiune."
SR lSO 76l9:0l "Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii
SR lSO l8l7 93 "Cauciuc vulcanizat. Determinarea actiunii lichidelor."
SR lSO l88:0l "Elastomeri vulcanizati. lncercarea la imbatranirea accelerata"
SR lSO 8l2:0l "Cauciuc vulcanizat.Determinarea temperaturii limita de nefragibilitate"
SR lSO l88:200l "Elastomeri vulcanizati. lncercarea la imbatranirea accelerata."
SR lSO 8l5+A l/95 "Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea deformarii
remanente dupa compresiune, la temperaturi ambiante, ridicate sau scazute."
SREN l0002-l/2002 "Materiale metalice. lncercarea la tractiune. Metoda de incercare
(la temperatura ambianta)."
SR l3l70 l993 "Materiale metalice. lncercarea la incovoiere prin soc. Epruvete
speciale si metode de evaluare."
SR EN l0045-l-l993 "Materiale metalice. lncercarea la incovoiere prin soc pe
epruvete Charpy. Partea l. Metode de incercare."
CALEA PE POD
l. GENERALlTATl
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea
imbracamintilor de tip bituminos turnate, aplicate pe partea carosabila a podurilor si pe
trotuare.
Acest tip de imbracaminte se executa la cald, din mixturi preparate cu agregate naturale, filer
si bitum neparafinos, pentru drumuri si vor respecta prevederile din urmatoarele standarde:
Normativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod
indic. AND 546-2002.
STAS l75 - 87 "Lucrari de drumuri. lmbracaminti bituminoase turnate, executate la
cald. Conditii tehnice generale de calitate."
STAS ll348 - 87 "Lucrari de drumuri. lmbracaminti bituminoase pentru calea pe pod.
Conditii tehnice de calitate."
SR l74/l 2002 "lmbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii
tehnice de calitate."
SR l74/2 97 "lmbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice
pentru preparare si punere in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor
executate."
Utilizarea altor tipuri de imbracaminti pe poduri nu se va face decat pe baza unor studii si
cercetari efectuate de institute de specialitate si numai cu acordul consultantului si
proiectantului.
lmbracamintile bituminoase se utilizeaza in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria
strazii, conform cu precizarile din STAS ll348 - 87 tabel l si cu prevederile din caietul de
sarcini, putand fi: imbracaminte butuminoasa turnata realizata cu asfalt turnat dur sau
imbracaminte bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic cu bitum modificat cu
polimeri tip BamP. Tipurile de mixtura sunt cele din tabel.
Nr.
crt.
Tipul mixturii asfaltice Simbol Dimens. max.
a granulei
Domeniul de aplicare
l Beton asfaltic cilindrat, cu
bitum pur
BAP l6 imbracaminte pe partea carosabila a
podurilor rutiere
2 Beton asfaltic cilindrat, cu
bitum modificat sau polimeri
BamP l6 imbracaminte pe partea carosabila a
podurilor rutiere
3 Asfalt turant dur ADT 8 imbracaminte la poduri cu placa de
beton
4 Asfalt turnat AT 7 imbracaminte pe trotuare
5 Mortar asfaltic turnat MAT 5
strat de protectie a hidroizolatiei de
pe pod sau ca strat de egalizare a
caii podului
NOTA: se executa pe poduri situate pe drumuri publice cu trafic foarte intens si greu, in
scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente, la temperaturi ridicate si a rezistentei la
fisurare la temperaturi scazute, fiind recomandat in cazul lucrarilor de arta de pe autostrazi.
2. lMBRACAMlNTEA CAll PE POD
Calea pe poduri si pasaje se va realiza cu imbracaminti bituminoase executate la cald
conform normativ AND 546 2002.
lmbracamintea bituminoasa pe partea carosabila a podului, se aplica pe un strat de protectie
executat conform STAS 5088 75 sau din mortar asfaltic turnat tip MAT, executat conform
STAS ll348-87 si/sau conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Adoptarea unui tip sau altul pentru stratul de protectie a hidroizolatiei, se va face la fiecare
lucrare in parte, cu aprobarea proiectantului si a beneficiarului. Protectia cu mortar asfaltic
turnat se va adopta in special in cazul platelajelor de tip ortotrop, pentru a reduce incarcarea
permanenta.
lmbracamintea bituminoasa la trotuare se realizeaza din asfalt turnat conform STAS l75-85,
STAS ll348-87si prevederilor din prezentul caiet de sarcini, de tip AT.
lmbracamintea bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic tip BAP, se executa in
perioada mai octombrie, cu conditia ca temperatura atmosferica sa fie de minim + l0C;
pentru imbracaminte bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic cu bitum modificat cu
polimeri, temperatura trebuie sa fie de minim +l5C; imbracamintea bituminoasa turnata,
realizata cu asfalt turnat dur, se executa in tot timpul anului, cu conditia ca stratul suport sa
fie uscat iar temperatura atmosferica sa fie de minimum +5C.
3. CONDlTll TEHNlCE
Elemente geometrice
Grosimile straturilor realizate prin turnare (asfalt turnat dur, asfalt turnat si mortar asfaltic
turnat) conf. STAS ll387 stabilite constructiv, la fiecare lucrare in parte, vor fi urmatoarele:
asfalt turnat dur: 7 cm (3+4 cm)
asfalt turnat: grosime minima 2 cm
mortar asfaltic turnat: grosime 2 cm
Grosimea totala a imbracamintii din beton asfaltic cilindrat este de 7 cm si se executa din
doua straturi (3+4).
Profilul transversal si longitudinal al drumului pe pod se va realiza conform proiectului.
Grosimea reala a imbracamintii bituminoase este indicata in documentatia tehnica.
Abateri limita
Abaterile limita la grosimea straturilor fata de valorile din proiect vor fi de l0 %.
Abaterile limita la panta profilului transversal sunt de 2,5 mm/m pentru imbracaminti turnate
mecanizat si de 5 mm/m pentru imbracaminti turnate manual.
Denivelarile maxime admise in lungul caii sub dreptarul de 3,00 m sunt de 3 mm in cazul
executiei mecanizate si de 5 mm in cazul asternerii manuale.
Materiale
Materialele folosite la prepararea mixturilor asfaltice (asfalt turnat dur, asfalt turnat si mortar
asfaltic) sunt precizate in tabelul 3 din STAS ll387 87 si vor indeplini conditiile de calitate
prevazute in standardele respective de materiale si anume:
STAS 539 - 79 pentru filer;
SR 662 2002 pentru nisip natural si SR 667 - 90 pentru nisip de concasare sorturile
0-3 si criblura sorturile 3-8 si 8-l6;
Normativ Ord. MT 497/l998 pentru bitum. Se utilizeaza bitum tip D 60/80 pentru zona
climatica calda si D 80/l00 pentru zona climatica rece.
Alte materiale:
emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, conform STAS 8877 - 72, pentru
amorsarea suprafetelor la podurile cu placa de beton armat;
chit tiocolic pentru colmatarea rosturilor in zonele de contact ale sapei hidrofuge si a
imbracamintii bituminoase cu unele elemente de constructie (borduri, rosturi de
dilatatie, guri de scurgere, etc.).
Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur si ale asfaltului turnat,
vor respecta prevederile din STAS l75 87 (conform tabel).
Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice de tip BAP si BamP,
vor respecta prevederile din Normativul ind. AND 546-2002
Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat, vor respecta
prevederile din STAS ll348-87.
Caracteristici fizico-mecanice Mixturi asfaltice
Asfalt turnat dur Asfalt turnat
A. lncercare pe cuburi:
- Densitatea aparenta, kg/m
3
2400 2400
- Absorbtia de apa % vol. 0 - l 0 - l
- Umflarea dupa 28 zile de pastrare in apa, vol.max. l l
- Rezistenta la compresiune la 22C. N/mm
2
, min 3.5 3.0
- Rezistenta la compresiune la 50C. N/mm
2
, min l.7 l.5
- Reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 zile de
pastrare la apa la temperatura de 22C. % max.
l0 l0
- Patrunderea la 40C sub o forta de 525 N, aplicata timp de
30 minute cu ajutorul unui poanson avand sectiunea de 500
mm
2
, mm.
l - 7 l 7
B. lncercare pe cilindri Marshall:
- Stabilitate (S) la 60C, N, min. 5500 l000
- lndice de curgere, fluaj (l), min. l.5 4.5 l.5 4.5
- Raport S/l, N. mm, min. l500 l000
Conditiile pentru compozitia si caracteristicile betoanelor asfaltice cilindrate cu bitum pur,
sunt cele din tabelele care urmeaza:
Nr.crt. Specificatii Conditii de admisibilitate
l Compozitia agregatelor naturale si filer
trece prin ciurul l6 mm % 90 - l00
trece prin ciurul 8 mm % 60 - 80
trece prin ciurul 3,l5 mm % 45 60
trece prin ciurul 0,63mm % 25 - 40
trece prin ciurul 0,20 mm % l4 - 25
trece prin ciurul 0,09 mm % l0 - l2
2 Continutul de bitum % din masa mixturii 6 - 7
Nr.crt. Caracteristici Beton asfaltic cilindrat tip BAP
Tipul bitumului
D 60/80 D 80/l00
A. Caracteristici pe probe Marshall
l Densitatea aparenta kg/m
3
, min. 2350 2350
2 Absorbtia de apa, % vol.max. l.0 l.0
3 Stabilitatea ( S) la 60C, min. 7.5 7.0
4 lndice de curgere (l) la 60C, min. l.5 4.5 l.5 4.5
B. Caracteristici pe probe intacte- carote
l Densitatea aparenta kg/mc, min. 2250 2250
2 Absorbtia de apa, % vol., max. 2.0 2.0
3 Grad de compactare, % min. 70 97
Abaterile limita, in procente din masa, in valoare absoluta, vor respecta prevederile STAS
l75 87si SR l74/5-l997.
4. PRESCRlPTll DE EXECUTlE
Prescriptii de executie
Cotele stratului suport verificate trebuie sa corespunda proiectului.
Pregatirea stratului suport se va executa in functie de tipul acestuia si anume:
a. ln cazul cand imbracamintea se aplica pe suprafata din beton de ciment, se va asigura
planeitatea acesteia, in conformitate cu proiectul de executie si se admite sau respinge
continuarea lucrarilor, aceasta fiind faza determinanta. Suprafata astfel tratata, dupa uscare,
se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida;
b. ln cazul cand imbracamintea se aplica pe stratul din mortar asfaltic turnat, suprafata
acestuia se curata si se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida,
atunci cand turnarea imbracamintii se efectueaza la un interval de peste 24 ore de la
turnarea mortarului sau acesta a fost supus circulatiei;
c. ln cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica direct pe hidroizolatie, se va avea in
vedere corelarea stabilitatii termice a hidroizolatiei cu tipul de mixtura utilizat si se va asigura
aderenta. Este indicat ca in stratul care se aplica pe hidroizolatie sa se introduca un colorant
astfel incat, la eventualele frezari ale imbracamintii, sa nu se distruga hidroizolatia.
Amorsarea se executa mecanizat, realizandu-se o pelicula omogena pe toata suprafata
stratului suport. Dozajul de bitum rezidual va fi de 0,3..0,4 kg/m
2
.
Amorsarea se face in fata repartizatorului, pe distanta minima care sa asigure timpul necesar
ruperii complete a emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de l00 m.
Suprafata stratului suport pe care se executa amorsarea trebuie sa fie uscata si curata.
Prepararea, transportul si punerea in opera a mixturilor asfaltice de tip ATD se efectueaza
conform STAS l75 - 87 si Normativului ind. AND 546-2002 iar a celor de tip BAP conform
SR l74-l/02, SR l74-2/97 si Normativului AND 546-2002.
Controlul calitatii lucrarilor
Verificarea materialelor folosite la executia mixturilor asfaltice turnate, se va face conform
prevederilor din standardele respective de materiale.
Verificarea mixturilor asfaltice si a continutului de bitum, se va face cu respectarea
prevederilor din SR EN l2697-23:2004 si SR EN l2697-6:2004 STAS ll387 - 87, cap. 4 si
Normativului AND 546-2002.
Verificarea imbracamintii rezultate se va face prin metode nedistructive sau prin carote
conform STAS l338/l - 84. Verificarea elementelor geometrice se va face pe pacursul
executiei conform SR l74/2 pct. 3.4 si 3.5.
Receptia preliminara se face la cel putin o luna de la darea in circulatie!
Comisia de receptie va examina lucrarea executata conform documentatiei tehnice aprobate
si documentatiei de control intocmite in timpul executarii.
Documentele tuturor verificarilor stabilite conform acestui normativ, fac parte din
documentatia receptiei preliminare si se predau beneficiarului lucrarii, pentru a fi gestionate
in cartea podului.
Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarii executate, precum si
propunerile facute de comisia de receptie preliminara, vor fi remediate de constructor, pe
cheltuiala acestuia, in mod corespunzator si la termenele stabilite.
Receptia !inala se va face la un an de la data efectuarii receptiei preliminare, timp in care se
va face verificarea comportarii in exploatare a lucrarii executate si se vor realiza eventualele
remedieri ale deficientelor aparute in perioada de garantie.
5. TROTUARE
Trotuarele sunt elemente destinate circulatiei pietonilor pe poduri/pasaje/viaducte si sunt
denivelate fata de nivelul caii. Latimea acestora va fi stabilita prin proiect, functie de
amplasamentul lucrarii, respectand prevederile STAS 2924-9l si Ordinul 45/l998 al
Ministerului Transporturilor.
Umplutura trotuarului este realizata din beton de clasa C8/l0.
Pentru a putea asigura traversarea diverselor cabluri (telefonice, electrice, etc) in umplutura
trotuarului, se pot monta tevi din PVC, numarul si pozitia lor fiind stabilita prin proiect.
Trotuarul va fi prevazut, la marginea dinspre partea carosabila, cu borduri si cu parapet
directional sau cu borduri inalte, iar catre exterior cu parapet pietonal.
Bordurile pentru trotuar vor fi din elemente prefabricate din beton si respectiv din beton armat
pentru bordurile inalte, cu fete mozaicate.
Calitatea betonului si dimensiunile se vor preciza prin proiect. Montarea bordurilor se va face
conform proiect, cu respectarea profilului in lung si transversal al caii.
Bordurile se vor realiza cu beton de clasa minim C 35/45, realizat cu ciment l 42.5, avand un
grad de impermeabilitate de minim Pl2l0 si care sa reziste la cel putin l50 cicluri de inghet -
dezghet corespunzator clasei de expunere XD3, XF4 conform prevederilor "Codului de
practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton
precomprimat NE 0l3-2002".
Mozaicul pentru fetele bordurilor va fi realizat dintr-un amestec de ciment si piatra de mozaic
(avand granulometria continua sau discontinua). Piatra de mozaic poate fi obisnuita (de
calcar) sau de marmura. Dozajul cimentului este de 600 kg ciment la l m
3
de piatra de
mozaic. Dupa 4-6 zile de la turnare, se executa finisarea suprafetei de mozaic, care consta
in frecarea si lustruirea acesteia. ln timpul frecarii (manuale sau mecanizat pentru
suprafetele mai mari), suprafata se uda abundent cu apa iar slamul rezultat se indeparteaza.
Slefuirea se face identic cu frecarea, folosind insa piatra smirghel. Dupa slefuire, bordurile se
spala bine cu apa in care s-a dizolvat soda, iar dupa uscare se lustruiesc cu sare de macris.
6. PARAPETE
Dupa scop, parapetele pot fi pietonale, directionale sau cu rol dublu. Realizarea lor se face in
conformitate cu proiectul si cu respectarea prevederilor STAS l948 2/l995 si SR-EN
l3l7/l,2-2000.
La pasajele peste liniile CF parapetul este completat cu o plasa de protectie cu inaltimea de
2,5 cm de la nivelul trotuarului.
Glisierele parapetelor directionale si mixte vor fi protejate prin acoperire cu zinc (Zn).
Celelalte componente din otel se vor proteja prin vopsire; calitatea si culoarea vopselei vor fi
aprobate de beneficiar. Acoperirea protectoare se aplica de unitatea care uzineaza
parapetele, cu exceptia zonelor de imbinare pe santier care se protejeaza "in situ".
Caracteri&ticile acoperirilor protectoare
Avand in vedere durata de folosinta precum si clasa de agresivitate a mediului, se stabileste
ca pentru aceasta lucrare, categoria de protectie sa fie l (durata lunga), ceea ce corespunde
unei durate de viata a acoperirii protectoare de 8-l5 ani, conf. STAS l0702/l-83 ,Protectia
impotriva coroziunii a constructiilor din otel supraterane Acoperiri protectoare - Conditii
tehnice generale".
Sistemul de protectie anticoroziva preconizat se compune din 3 straturi dupa cum urmeaza:
un strat de grund epoxidic bicomponent bogat in zinc, cu grosimea de 50 m;
un strat intermediar de protectie epoxidic bicomponent, cu grosimea de 50 m;
un strat de finisare acrilo-poliuretanic de inalta performanta, cu grad ridicat de luciu, cu
durabilitate mare si cu pastrarea indelungata a luciului si culorii, cu grosimea de 50 m.
Grosimea totala a sistemului de protectie pentru suprafetele exterioare este de min l50 m.
Protectia anticoroziva se aplica dupa sablarea suprafetelor la gradul 2 de curatire, conform
STAS l0l66/l - 77.
Piesele metalice inglobate in beton se protejeaza anticoroziv cu produse specifice acestui tip
de protectie.
7. PLACAJE Sl ZlDARll DE PlATRA
GENERALlTATl
Prezentul capitol se refera la conditiile ce trebuie respectate la executia lucrarilor din placaje
si protectie anticoroziva a suprafetelor aparente de beton la suprastructura si infrastructura.
Prevederile prezentului capitol nu se refera la placaje din piatra, ornamente, sculpturi, etc.
Placajele cu piatra pot fi aplicate la elevatiile infrastructurii, daca Beneficiarul cere aceasta in
mod expres.
La executarea pe timp friguros a lucrarilor din zidarie din piatra naturala si de placare, se vor
respecta prevederile din documentele tehnico - normative in vigoare.
La alegerea naturii rocii si la stabilirea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca pietrele
naturale, se va tine seama de urmatoarele:
conditiile climatologice specifice ale localitatii unde se executa constructia;
rezistentele mecanice si rezistentele in timp la intemperii si agenti chimici.
Piatra pentru zidarie trebuie sa aiba rezistenta mai mare decat a mortarului sau betonului de
legatura. Rezistentele la forfecare ale mortarelor normal intarite, vor fi aproximativ egale cu
rezistenta la intindere si l/l0 din rezistenta la compresiune.
Dupa forma, dimensiunile, gradul de prelucrare si modul de asezare a pietrelor in zidarie, pot
fi alcatuite urmatoarele feluri de zidarii:
din piatra bruta;
din piatra prelucrata (cioplita, moloane, poligonale, tallie);
mixte.
EXECUTAREA ZlDARllLOR DlN PlATRA BRUTA
Zidariile din piatra bruta se alcatuiesc din piatra de forma neregulata, asa cum se extrage din
cariera sau din albia raurilor. La punerea in opera, blocurile se cioplesc usor cu ciocanul
pentru a indeparta pamantul, partile moi si colturile ascutite.
Mortarul intrebuintat va fi de ciment, tinandu-se seama de natura lucrarii.
Zidariile de piatra bruta se vor utiliza la ziduri de sprijin, pereuri, rigole - conform prevederilor
din proiect si vor respecta regulile din STAS 29l7 - 79.
EXECUTAREA ZlDARllLOR DlN PlATRA PRELUCRATA
@idaria din piatra bruta
Zidaria din piatra cioplita se va alcatui din pietre de cariera, care in prealabil au fost cioplite.
Fata vazuta va fi cioplita din gros, avand muchiile vii cat mai paralele. Pe fetele laterale,
blocurile vor fi cioplite din ciocan, conform prevederilor STAS 29l7 - 79.
Masa blocurilor de piatra va fi de cca. 20 kg, astfel ca sa poata fi puse in opera de un singur
om.
Pentru blocurile mai grele, se pot folosi si utilaje de mica mecanizare.
Lucrarile de zidarie se vor realiza in conformitate cu prevederile STAS 29l7 79.
Zidaria de piatra cioplita se poate utiliza la socluri, ziduri de sprijin, bolti.
@idaria de moloane
Zidariile din moloane, moloane poligonale si pietre de talie sunt alcatuite din pietre de cariera
de fata regulata, obtinuta in urma unei prelucrari prealabile. Pietrele nu vor avea defecte ca:
gauri, crapaturi, vine, incluziuni de argila sau de oxizi de fier, etc.; prin prelucrare trebuie sa
prezinte o fata vazuta curata.
Zidariile de moloane sunt alcatuite din moloane avand o fata dreptunghiulara, lucrata regulat
(permanent). Dimensiunile moloanelor vor respecta prevederile STAS 29l7 - 79.
Fata vazuta se va prelucra prin spituire din gros, spituire fina, buceardare, raschetare; modul
de prelucrare a fetei vazute se va preciza prin proiectul de executie al lucrarii.
Tot la placarea infrastructurilor, se poate folosi piatra de talie, blocuri de forma
paralelipipedica, avand diferite grade de prelucrare, impuse de destinatia constructiei si de
prevederile proiectului de executie.
Grosimea rosturilor va fi 2 - 5 mm, mortarul intrebuintat va fi mortar de ciment marca l00.
Legarea pietrei de talie se face cu legaturi metalice sau prin imbinarea pietrelor de forme
speciale.
Conditii te>nice pentru controlul &i receptia 8idariilor din piatra
La controlul si receptia lucrarilor de zidarie de piatra, se vor face urmatoarele verificari:
daca materialele si piesele intrebuintate corespund celor prescrise in proiecte si
standardele in vigoare;
daca dimensiunile elementelor de constructie executate corespund celor din proiect;
daca rosturile de tasare si de dilatare sunt bine executate si in locurile prevazute in
proiect;
planeitatea fetelor zidariilor;
calitatea suprafetelor prelucrate;
Tolerantele admise in conformitate cu normativul C l93 79, "lnstructiuni tehnice pentru
executarea zidariilor din piatra" sunt urmatoarele:
abateri de la verticala a suprafetelor 20 mm pe 4,00 m inaltime si 30 mm pe
intreaga inaltime;
abateri pe orizontala 20 mm pe o lungime de l0,00 m.
A)LICAREA )RIN TORCRETARE A MORTARELOR SI $ETOANELOR
Aplicarea prin torcretare a betonului pe diverse suporturi (beton, plase, zidarie, cofraje, teren,
etc.) este folosita atat pentru executarea de lucrari noi cat si pentru repararea sau
consolidarea constructiilor existente.
PRlNClPlUL DE PUNERE lN OPERA
Aplicarea prin torcretare a betonului se realizeaza cu un echipament compus din:
masina sau pompa in care se introduce amestecul;
conducta de transport prin care betonul este adus pana la locul de aplicare;
un ajutaj fixat la extremitatea conductei.
Exista doua metode de punere in opera:
uscata;
umeda.
APLlCAREA AMESTECULUl PRlN PROCEDEUL USCAT DE TORCRETARE
Principiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul uscat de torcretare consta in
aceea ca amestecul realizat din agregate cu umiditatea naturala si cimentul este introdus in
masina si apoi transportat cu aer comprimat pana la ajutaj unde se injecteaza dozajul de
apa.
Principalele caracteristici sunt:
viteza mare de proiectare a amestecului (betonului) 80 - l00 m/s.
posibilitate de transport orizontal la distanta mare (pana la 500 m) si vertical (pana la
l50 m).
La prepararea amestecurilor pentru betoanele si mortarele aplicate prin torcretare se
folosesc in general cimenturi Portland fara adaosuri sau adaosuri specifice.
APLlCAREA AMESTECULUl PRlN PROCEDEUL UMED DE TORCRETARE
Principiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul umed de torcretare consta in
aceea ca amestecul cu apa adaugata este varsat in masina de unde este impins prin
pompare in conducta pana la ajutaj unde se introduce aerul comprimat necesar proiectarii.
Metoda se caracterizeaza prin:
viteza de proiectare mai redusa (l0 - 40 m/s):
posibilitatea de a proiecta un debit mare.
poate fi necesara utilizarea de aditivi de adaosuri.
Torcretarea nefiind decat un mod deosebit de punere in opera a betonului, produsul obtinut
are proprietatile betonului turnat sau pompat si vibrat.
lntrucat betonul aplicat prin procedeul uscat de torcretare prezinta o aderenta buna fata de
suprafata existenta la reparatia constructiilor din beton se recomanda acest procedeu care
va fi detaliat in continuare.
MATERlALE FOLOSlTE LA PREPARAREA AMESTECULUl
Cimentul
La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare se vor
folosi cimenturi Portland fara adaosuri sau cu max. l5% adaosuri, conform SR 388/95 si
respectiv SR l500/96 si tinand cont de precizarile de la Capitolul "Betoane".
Transportul, depozitarea si controlul calitatii cimentului se face conform prevederilor din
Codul de practica NE 0l2/99.
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna sau camioane acoperite.
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate
sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului
respectiv de ciment sau in incaperile special amenajate.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate
anterior alte materiale.
Pe intreaga perioada de depozitare in silozuri se va tine evidenta loturilor de ciment
depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.
Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati in
stive, lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un
spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult l0 randuri de saci suprapusi.
Pe fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei. Cimentul se
va utiliza in ordinea datelor de fabricatie.
Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator pentru
cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaosuri.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta in elemente de beton
si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice.
Verificarea calitatii cimentului se va face:
la aprovizionare, conform anexei Vl.l, pct. A.l. din Codul de practica NE 0l2/99;
inainte de utilizare, conform anexei Vl.l pct. B.l din Codul de practica NE 0l2/99.
Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN l96/l - 95, SREN l96/3 -
95, SREN l96/7-95, SR 227/2 - 94.
A3RE3ATELE
La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele grele (cu densitatea aparenta,
intre 2000 si 2500 kg/mc) aplicate prin torcretare, se utilizeaza de regula agregatele naturale
provenite din sfaramarea naturala a rocilor, oportunitatea folosirii agregatelor concasate se
va stabili de la caz la caz, in functie de caracteristicile lucrarii.
La prepararea amestecului pentru mortarele aplicate prin torcretare se va folosi numai nisip
cu sort granular pana la 5 mm; la prepararea amestecului pentru betoane aplicate prin
torcretare se va folosi nisip cu sort granular 0 - 3 mm si agregate cu granula maxima 7, l0
sau l6 mm, in functie de conditiile impuse torcretului si posibilitatile tehnologice ale
aparatului folosit.
Agregatele folosite trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS l667/76 anexa lV.3.
Agregatele folosite la confectionarea mortarului aplicat prin torcretare trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii de granulozitate.
Granula maxima Limita % treceri in masa prin sita
a agregatului (mm) 0,2 l 3 5
3 mm inferioara
superioara
l0
20
60
75
l00
l00
-
-
5 mm inferioara
superioara
8
l8
45
60
70
85
l00
l00
Agregatele folosite la confectionarea betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii de granulozitate:
Granula maxima
Limita
% treceri in masa prin sita
a agregatelor (mm) 0,2 l 3 5 7 l0 l6
7 mm inferioara
superioara
6
l6
30
45
65
80
-
-
l00
l00
l0 mm inferioara 5 25 50 65 - l00
superioara l5 40 65 80 - l00
l6 mm inferioara
superioara
5
l5
20
35
40
55
-
-
65
80
-
-
l00
l00
Umiditatea agregatelor folosite la prepararea mortarelor sau betoanelor torcretate va fi de 6
8 %.
A)A
Apa utilizata la executarea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa
indeplineasca conditiile tehnice din STAS 790/84.
ADITIVI
La prepararea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se pot folosi aditivi.
Aditivii care se prezinta sub forma de pulbere se adauga in momentul amestecarii.
Aditivii care se prezinta sub forma lichida se amesteca cu apa (deci sunt introduse la ajutaj).
Pentru torcretarea suprafetelor se pot folosi si alte materiale, cu proprietati asemanatoare
celor prevazute mai sus, in functie de natura si aspectul zonelor cu defecte.
8. CONDlTll TEHNlCE lMPUSE lNSTALATllLOR FOLOSlTE LA TORCRETAREA
MORTARELOR Sl BETOANELOR
Se vor folosi numai aparate de torcretare omologate, respectandu-se intocmai prevederile
din cartea tehnica a utilajului respectiv.
Pentru asigurarea unui jet uniform de torcret este necesar un debit de aer comprimat
corespunzator tipului de utilaj conform cartii tehnice, la presiune constanta, fara pulsatii.
ln cazul in care compresorul nu poate asigura aceste conditii, se recomanda folosirea unui
rezervor tampon, interpus intre compresor si aparatul de torcretat.
Aparatul de torcretare trebuie sa fie prevazut cu un separator de ulei care sa retina uleiul si
impuritatile continute de aerul comprimat produs de compresor.
Dupa terminarea lucrului aparatul de torcretare se va goli si curata, de asemenea se va
curata conducta de cauciuc si duza prin spalare cu apa si suflare cu aer. Se va da o atentie
deosebita curatirii duzei, desfundandu-se toate orificiile acesteia, fara a le deforma.
Pentru asigurarea unei consistente uniforme a torcretului este necesar ca sursa de
alimentare cu apa sa aiba debitul si presiunea indicata in cartea tehnica a utilajului.
Pentru prepararea amestecului uscat de torcretare se vor folosi mijloace mecanice. Timpul
de amestecare se va stabili astfel incat sa rezulte un amestec omogen.
Transportul amestecului uscat de la locul de preparare la aparatul de torcretare trebuie facut
in timp minim, cu mijloace adecvate, astfel incat sa nu apara modificari in compozitia
amestecului.
CONDlTll TEHNlCE PENTRU MORTARE Sl BETOANE APLlCATE PRlN TORCRETARE
Compozitia mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se va stabili tinand seama de:
clasa betonului sau mortarului prescrisa prin proiect;
destinatia torcretului (protectia: armaturilor, suprafetelor de beton, rocilor, etc.);
clasa de rezistenta a cimentului;
granulozitatea agregatelor.
Prepararea amestecului se va face la statii centralizate sau la fata locului, in functie de
volumul lucrarilor.
Determinarea compozitiei mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare consta in stabilirea
granulozitatii agregatului si a dozajului de ciment.
Cantitatea de apa nu se stabileste initial, ea adaugandu-se in mortar sau beton la iesirea
amestecului
uscat din duza astfel incat sa rezulte un amestec omogen, aderent si stabil pe suprafetele
suport.
Dozarea componentilor se va face gravimetric.
Dozajele de ciment folosite la prepararea mortarelor aplicate prin torcretare se va stabili pe
baza datelor indicate mai jos.
Clasa de rezistenta a cimentului 32,5 42,5
Marimea granulelor agregatelor,
mm
0 - 3 0 - 5 0 - 3 0 - 5
Marca mortarului Dozaje medii de ciment kg/mc
200 450 425 425 400
300 500 475 450 425
400 600 575 525 500
Determinarea cantitatii de agregate necesara pentru un metru cub de mortar se va face in
functie de dozajul de ciment adoptat, considerand o densitate aparenta de cca. 2l00 kg/mc
si o cantitate de apa de cca. 200 litri.
Dozajele de ciment folosite la confectionarea betoanelor aplicate prin torcretare se vor stabili
pe baza datelor indicate mai jos.
Clasa de rezistenta a
cimentului
32,5 42,5
Marimea granulelor
agregatelor, mm
0 - 7 0 - l0 0 - l6 0 - 7 0 - l0 0 - l6
Clasa betonului Dozaje medii de ciment kg/mc
C l2/l5 (Bc l5) 400 380 360 375 350 325
C l8/22,5 (Bc 22,5) 450 430 4l0 4l5 400 385
C 25/30 (Bc 30) 500 525 500 480 460 440
Determinarea cantitatii de agregate necesare pentru un mc de beton se va face in functie de
dozajul de ciment adoptat, considerand o densitate aparenta de cca. 2300 kg/mc si o
cantitate de apa de cca. l60 l/mc.
De la prepararea amestecului pana la introducerea in aparatul de torcretare si aplicarea lui in
lucrare nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Pastrarea amestecului trebuie facuta astfel
incat sa fie ferit de actiunea agentilor atmosferici care pot altera sau modifica compozitia
amestecului. Alimentarea aparatului de torcretare se poate face mecanizat sau manual.
CONDlTll TEHNlCE lMPUSE SUPRAFETEl SUPORT
ln cazul aplicarii torcretului pe o suprafata suport din beton, aceasta trebuie sa fie curatata
de impuritati si de stratul superficial de lapte de ciment, realizandu-se o suprafata rugoasa
constand din:
demolarea, spituirea partilor de beton degradat;
decaparea paramentelor prin orice procedeu altul decat buciardarea, care nu este
recomandata. Pulverizarea de materiale abrazive cu aer sau cu apa da cele mai bune
rezultate.
curatirea prin spalare. lnainte de torcretare suportul trebuie sa fie umezit in adancime
dar uscat la suprafata. Daca este necesar, se efectueaza o decontaminare a suportului
(eliminarea sarurilor de mare, a ghetii sau a ciupercilor).
este preferabil ca torcretarea betonului sa se faca in scurt timp dupa pregatirea
suportului.
ln cazul aplicarii torcretului pe o suprafata suport din zidarie de caramida aceasta se va
curata de impuritati prin periere, spalare cu apa sub presiune si jet de aer comprimat.
Suprafata zidariei va fi mentinuta umeda cateva ore inainte de torcretare. Aplicarea
torcretului se va face dupa svantarea suprafetei suport.
ln cazul aplicarii torcretului direct pe roci, acestea se vor curata cu apa sub presiune si jet de
aer comprimat, cu exceptia rocilor care se degradeaza in contact cu apa, curatirea acestora
facandu-se numai cu aer comprimat.
lnainte de aplicarea torcretului trebuie sa se verifice si sa se consemneze in proces verbal de
lucrari ascunse urmatoarele:
starea suprafetei suport in ceea ce priveste gradul de curatire, asperitatea suprafetei,
etc.
starea armaturilor si corespondenta cu proiectul.
corecta montare, fixare si rezemare a cofrajelor si esafodajelor.
udarea cu apa si ungerea cofrajelor.
CONDlTll TEHNOLOGlCE DE APLlCARE A MORTARELOR Sl BETOANELOR PENTRU
TORCRETARE
lnceperea sau reluarea operatiei de torcretare se va face prin reglarea consistentei
amestecului prin manevrarea robinetului de apa, duza fiind orientata intr-o directie diferita de
cea in care se afla suprafata de torcretat. Cand se obtine consistenta corecta a torcretului se
indreapta duza aparatului spre suprafata de torcretat.
ln general orientarea duzei de torcretare trebuie sa fie perpendiculara fata de suprafata
suport.
ln cazul in care torcretul este armat, duza trebuie sa fie tinuta la un unghi de cca. l5 fata de
perpendiculara la suprafata, pentru a favoriza patrunderea materialului in spatele armaturii.
Distanta la care se mentine duza fata de suprafata suport este cuprinsa intre 50 cm si 200
cm, in functie de presiunea realizata de aparatul de torcretare la iesirea din duza. Muncitorul
apropie sau indeparteaza duza de suprafata suport pana se obtine calitatea corespunzatoare
a torcretului.
Aplicarea straturilor de torcret se va face prin miscarea circulara a duzei in jurul unui ax
perpendicular pe suprafata suport. Muncitorul trebuie sa aiba grija ca materialul sa fie
omogen si repartizat uniform. ln cazul in care se constata ca materialul nu este omogen
muncitorul trebuie sa indeparteze duza de pe suprafata ce se torcreteaza, sa regleze
consistenta jetului de torcret corespunzator cerintelor si numai dupa aceasta sa revina pe
suprafata ce se torcreteaza.
La executarea torcretarii pe suprafetele verticale sensul se torcretare poate fi ales de la caz
la caz in functie de conditiile locale; se recomanda aplicarea de jos in sus.
lndiferent de sensul adoptat, se vor lua masuri pentru evitarea murdaririi suprafetelor inca
netorcretate.
Armarea stratului de torcret se poate face cu plase flotante (ce se aplica in timpul torcretarii,
pe masura executarii lucrarilor). Se recomanda ca armarea stratului de torcret sa se faca cu
plase fixate intr-un numar suficient de puncte (minim 4 puncte pe mp) de stratul suport. ln
cazul in care sunt prevazute mai multe plase de armatura se recomanda ca stratul de torcret
sa acopere in intregime plasa de armatura cea mai apropiata de stratul suport si apoi sa se
aplice urmatorul rand de armatura.
Torcretarea se executa in cel putin 2 straturi. Primul strat reprezinta o amorsa, cu rol de a
asigura o aderenta mai buna si o reducere a cantitatii de material ricosat.
Amorsa este constituita din ciment si nisip 0 - l mm sau 0 - 3 mm in parti egale, in greutate
(0 - l mm cand se torcreteaza mortar, 0 - 3 mm cand se torcreteaza beton).
Stratul urmator se aplica imediat dupa terminarea executarii amorsei.
Grosimea straturilor de mortar variaza intre l - 3 cm, iar a celor de beton intre 2 - 5 cm in
functie de indemanarea celui care aplica torcretul si conditiile tehnologice locale (existenta
plaselor de armatura, numarul barelor, diametrul barelor).
ln cazul in care nu se poate realiza grosimea din proiect din al doilea strat, se aplica mai
multe straturi de grosimi mai reduse, astfel incat torcretul sa nu se desprinda de pe suprafata
suport.
Stratul urmator se aplica inainte de sfarsitul prizei cimentului din stratul anterior.
ln caz ca s-a depasit acest timp, inainte de aplicarea stratului nou se va pregati suprafata
conform prevederilor de la punctul "Conditii tehnice impuse suprafetei suport".
Pentru realizarea grosimilor prescrise in proiect trebuie prevazute dispozitive care sa permita
torcretarea pana la nivelul respectiv; se recomanda folosirea unor martori rigizi.
La intreruperea lucrului nu este admisa prelucrarea cu mistria a suprafetei torcretului in stare
proaspata; reluarea lucrului dupa intarirea torcretului se va face dupa indepartarea
materialului ricosat si curatirea suprafetei suport prin spalare cu apa si suflarea cu aer
comprimat. Operatia de torcretare se va relua numai dupa svantarea suprafetei, aplicandu-
se un strat de amorsare, conform prevederilor de mai sus.
Materialul rezultat din ricosare se va inlatura, nu este permisa utilizarea lui la prepararea unui
nou amestec uscat pentru torcretare.
PRELUCRAREA SUPRAFETEl TORCRETULUl, TRATAREA ULTERlOARA
Pentru a se evita deranjarea structurii si a aderentei de stratul suport, la mortarele sau
betoanele aplicate prin torcretare nu se face, de regula, o finisare ulterioara.
ln cazul in care suprafata rugoasa rezultata la torcretare nu este acceptabila, fiind necesara
o suprafata mai ingrijita, se poate face o prelucrare a suprafetei, cu luarea in consideratie a
urmatoarelor masuri:
6 dupa terminarea torcretarii, se aplica un strat de mortar fin si de consistenta fluida,
duza de torcretare fiind tinuta la o distanta mai mare (cca. l,50 m);
6 dupa cca. 30 minute de la aplicarea acestui strat de torcretare fin, in functie de gradul
de finisare cerut se face nivelarea suprafetei cu un dreptar de lemn sau metalic.
Aplicarea acestui mortar se va face la minimum 45 minute dupa torcretarea ultimului strat.
ln vederea protejarii mortarelor si betoanelor torcretate, pentru realizarea unor conditii
favorabile de intarire, reducerea contractiei si evitarea fisurarii trebuie luate masuri pentru
mentinerea torcretului in conditii de umiditate corespunzatoare. La temperaturi sub +5C nu
se mai face stropirea torcretului. Apa folosita pentru stropire trebuie sa corespunda conditiilor
din STAS 790/84.
ln cazul in care dupa terminarea torcretarii, temperatura mediului ambiant scade sub +5C,
trebuie luate masuri de protejare a torcretului, prin acoperirea, cu prelate si incalzirea
spatiului astfel incat temperatura mediului ambiant sa se mentina peste +5C timp de
minimum 7 zile. ln cazul executarii lucrarilor de torcretare pe timp friguros, se vor respecta
prevederile din Normativ C l6/84.
CONTROLUL LUCRARlLOR DE TORCRETARE
Controlul executarii si receptionarea lucrarilor de torcretare se executa pe baza prevederilor
capitolului l7 din Codul de practica NE 0l2/99 cu urmatoarele precizari:
l. Principalele obligatii ce revin conducatorului tehnic al lucrarii in ceea ce priveste
controlul calitatii in timpul executiei sunt:
sa verifice functionarea normala a instalatiilor de torcretare;
sa verifice calificarea echipei de torcretare;
sa asigure buna desfasurare a lucrarilor de torcretare in conformitate cu
prevederile prezentelor prevederi tehnice.
ll. Verificarea calitatii mortarelor si betoanelor torcretate si a aderentei lor la suprafata
suport se va face prin ciocanirea suprafetei. Portiunile care la aceasta verificare
prezinta un punct dogit se vor indeparta si repara prin retorcretare.
Pentru lucrari speciale prin proiect se poate prevedea controlul calitatii torcretului prin carote
extrase din lucrare.
REPARAREA BETONULUl DEGRADAT CU BETOANE Sl MORTARE SPEClALE
Acest capitol se refera la prescriptiile tehnice privind repararea stratului de acoperire al
armaturilor, degradat, prin aplicare de betoane si mortare speciale.
BETOANE
Betonul special este un microbeton slab alcalin superfluid. Materialul de baza este cimentul
Portland, agregate, aditivi din materiale sintetice, cu continut redus de apa la preparare.
Caracteristicile fizico-mecanice pentru temperatura de 200`C sunt:
rezistenta la compresiune min. 30 N/mm
2
la 3 zile si min. 60 N/mm
2
la 28 zile
modulul de elasticitate min. 60 KN/mm
2
la 28 zile
rezistenta la aderenta min. 60 N/mm
2
la 28 zile
Betonul degradat se decapeaza iar suprafata de beton rezultata dupa decapare este
prelucrata prin spituire, frecare cu peria de sarma, suflare cu aer sub presiune si tratata
chimic.
Armaturile aparente se freaca pana la luciu metalic.
Betonul se aplica cu mistria.
Cofrajele pentru turnarea betonului special vor fi etansate cu cordoane de etansare.
Este de dorit ca amestecul pentru realizarea betonului special sa fie livrat in saci sau cutii
metalice pe care sa se inscrie clar termenul de garantie.
Suprafetele reparate cu beton special vor fi tratate cu o solutie la culoarea elementului din
care fac parte.
MORTARE
Mortarul special pentru reparatii ale suprafetelor de beton degradate are ca materiale
principale cimentul Portland, agregate, filer si aditivi chimici si polimerici.
Caracteristicile fizico-mecanice pentru temperatura de 200`C sunt:
- rezistenta la compresiune min. l0 N/mm
2
la 3 zile (dupa BS 63l9 pct. 2 tratare uscata)
- absorbtia de apa max. 0,00l5 la l0 minute
- difuzii de cloruri (metoda Taywood) < 2 x l0-l0 cm
2
/sec.
Betonul degradat se decapeaza iar suprafata de beton rezultata dupa decapare se
prelucreaza prin spituire, frecare cu peria de sarma suflare cu aer sub presiune si tratare
chimica.
Armaturile aparente se freaca cu peria de sarma pana la luciu metalic.
Mortarul se aplica cu mistria iar suprafata mortarului proaspat este prelucrata cu drisca.
Amestecul pentru prepararea mortarului special se livreaza in saci sau cutii metalice pe care
se va inscrie clar termenul de garantie. Amestecul nu poate fi folosit decat pana la expirarea
termenul de garantie.
Suprafetele reparate cu mortar special vor fi tratate cu o solutie la culoarea elementului din
care fac parte.
REMEDlEREA PRlN CAMASUlRE
Lucrarile pregatitoare constau din:
indepartarea betonului necorespunzator, din camasuiala existenta;
executarea perforarii si curatirea prin suflare cu aer, udarea gaurilor, umplerea lor cu
mortar, introducerea si fixarea ancorelor conform normativ ST 042/0l.
curatirea zonei cu jet de aer;
umezirea betonului pana la saturare.
Punerea in lucru se face in urmatoarele etape:
amorsarea suprafetei de contact;
montarea armaturii si cofrajului care permite introducerea vibratorului in interior;
betonarea;
decofrarea se va face dupa 24 de ore si imediat se va indeparta betonul in exces prin
spituire usoara.
Compozitia si prepararea betonului se stabileste conform prevederilor Codului de practica
pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE
0l2/99, pentru clasa de beton stabilita de proiectant.
Verificarea caracteristicilor betonului se va face prin determinarea rezistentei conform STAS
l275/88.
Darea in exploatare a elementelor de beton remediate se face conform prevederilor din NE
0l2/99.
l2.9 Coeficientul de utilizare a terenului
1 de completat cu date de la greci
l2.l0 Sistemul de evacuare a apelor pluviale
Scurgerea si colectarea apelor pluviale
Scurgerea apelor pluviale se realizeaza prin conducte si piese PEHD imbinate cu mufe cu
electrofuziune sau mufe cu garnituri. Colectarea apelor pluviale se realizeaza prin receptoare
de terasa din Ol inox (optiunea proiectantului pentru fiecare lucrare) cu folie de contact si
incalzire electrica.
Contractantul va proiecta in detaliu sistemul canalizare a apelor pluviale. lnstalatiile noi vor fi
proiectate in asa fel incat sa functioneze automat, cu consum minim de energie.
(2 CERINIE TE?NICE
I2 EC?I)AMENTE MECANICE 2 S)ECI0ICAIII TE?NICE 3ENERALE
l. GENERALlT|l
Lucrrile mecanice incluse n contract sunt constituite din:
elaborarea proiectului pn la nivel de detaliu de execu|ie;
pregtirea fabrica|iei, produc|ia echipamentelor;
montajul preliminar i probele de cas la furnizor;
ambalarea, transportul la antier i depozitarea;
monterea, probarea i darea n func|iune a echipamentelor.
Majoritatea echipamentelor ce urmeaz a fi furnizate trebuie s fie conform Specifica|iilor
Tehnice, a Cerin|elor speciale, aa cum sunt indicate n planurile ataate la documenta|ia de
atribuire. Contractorul trebuie s includ toate lucrrile auxiliare minore necesare pentru
func|ionarea eficient ca un tot unitar a ntregului ansablu de instala|ii i echipamente,
indiferent dac aceste lucrri auxiliare sunt sau nu incluse n Specifica|ii.
Echipamentul trebuie s fie ntreg, func|ional, s neplineasc toate func|iunile principale i
secundare, s includ toate accesoriile necesare desfurrii procesului n condi|ii de
siguran| tehnic i protec|ie a operatorilor.
Echipamentul trebuie s con|in toate mecanismele, motoare, cuplaje, axe, lagre,
transmisii, flane, conducte, vane, manometre, organe de asamblare, instala|iile electrice de
protec|ie, comand, reglare i automatizare cu circuitele i pupitrele aferente, pasaje de
circula|ie, balustrade, scri, lubrifian|i i dispozitive de ungere, piese de schimb, scule i
dispozitive de interven|ie, manuale de operare, ntre|inere i reparare care, toate trebuie s
fie n stare perfect pn n cel mai mic detaliu.
Echipamentele trebuie s fie fabricate n Comunitatea European, s poarte sigla CE, sau s
fie acceptate ca atare.
Furnizorii de echipamente trebuie s aib implementat un sistem AQ- de asigurare a calit|ii
i un sistem CC- de control al calit|ii, n acord cu normele lSO. Subcontractorii trebuie s se
supun acelorai reguli, dar rspunderea pentru calitatea echipamentelor furnizate revine
Contractorului.
Dispunerea utilajelor, aa cum este indicat n Documenta|ia de Atribuire se dorete a fi un
ghid pentru Ofertant.
Fiecare Ofertant poate modifica dispunerea orientativ n mod adecvat cerin|elor de
amenajare.
Contractorul va fi singurul responsabil cu privire la coordonarea global a Contractului i nu
va fi permis comunicarea direct a Subcontractorilor cu Autoritatea de Supervizare.
Contractorul are obliga|ia de a nainta Consultantului spre aprobare toate calculele de
proiectare i planurile de lucru, precum i planurile de amplasare i fixare pe loca|ie a tuturor
echipamentelor i componentelor acestora.
Contractorul are obliga|ia de a verifica adecvarea echipamentelor la profilul hidraulic i c
orice schimbare a a acestui profil, determinat de instalarea unor echipamente, va fi luat n
considera|ie la proiectarea lucrrilor civile i a altor echipamente implicate n proces.
Lucrrile trebuie proiectate conform celor mai recente practici inginereti. Filosofia de
proiectare trebuie reprezentat de simplitate i durabilitate, astfel ca echipamentele s
func|ioneze pe termen lung cu costuri de ntre|inere minime.
lntregul echipament trebuie adecvat unor varia|ii de ncrcri tehnologice i climatice n
limitele cunoscute sau extrapolate pentru durata de via| prezumat.
O aten|ie special trebuie acordat accesului n vederea operrii, ntre|inerii i reparrii
echipamentelor, asigurndu-se mijloacele de acces i spa|iile necesare de lucru.
Toate echipamentele trebuie s fie noi i de de bun calitate, dimensionate corespunztor
ncrcrilor tehnologice i ambientale, cu deforma|ii elastice n limitele admise, care s nu
afecteze buna func|ionare.
Echipamentul electric trebuie adecvat i armonizat cu echipamentul mecanic cruia i este
destinat.
Pentru fiecare component sau ansamblu trebuie dovedit func|ionarea ntr-o aplica|ie
similar i n condi|ii nu mai pu|in dificile dect cele specificate aici.
Consultantul are dreptul s solicite Contractorului justificarea alegerii echipamentului. ln
cazul cnd materialul sau echipamentul se dovedete a fi de un standard inferior celui
necesar Specifica||ilor, echipamentul va trebui modificat sau nlocuit fr costuri
suplimentare.
Materialele i finisajele trebuie alese adecvat condi|iilor climatice ale amplasamentului.
Echipamentul trebuie construit astfel ca s nu prezinte cavit|i n care s-ar putea acumula
apa provenit din precipita|ii sau din alte opera|ii.
Mecanismele trebuie construite din materiale care nu se deterioreaz din cauza apei, a apei
srate sau a prafului. Lagrele nu trebuie s permit intrarea prafului sau a apei n interiorul
mecanismelor.
Echipamentele, pupitrele electrice i instrumentele trebuie amplasate n locuri ferite de
cderea unor obiecte sau a apei pluviale. La nevoie, trebuie prevzute scuturi pentru
protejarea echipamentelor, cablurilor electrice, a instrumentelor i pupitrelor mpotriva
ac|iunilor climatice i a razelor solare.
Pupitrele de comand situate n exterior trebuie orientate spre Nord, pentru ca citirea
cadranelor sau a lmpilor de semnalizare s nu fie ngreunat de lumina solar. La nevoie,
se vor instala copertine antisolare, dimensionate corspunztor ncrcrilor date de zpad i
vnt.
Toate componentele de acelai fel trebuie s fie interschimbabile.
Toate echipamentele i materialele trebuie livrate cu caracteristicile tehnice exprimate n
sistemul metric, dac nu exist alte cauze contractuale explicite.
Exceptnd clauze contractuale speciale, toate echipamentele trebuie s poarte sigla
comunit|ii europene CE (EC) i s fie furnizate de productori care au sistemul de asigurare
a calit|ii certificat de ctre firme recunoscute n domeniu - TV, Germanischer Lloyd etc.
Echipamentele mecanice trebuie executate de ctre Contractor (subcontractor, furnizor)
conform unui Sistem de asigurare a calit|ii AQ i a unui Manual de asigurare a calit|ii
ntocmit pe baza standardelor din domeniu. Aceste standarde sunt men|ionate n continuare.
Standardele men|ionate cu asterisc () n capitolul ll - Construcii metalice i n capitolul lll -
Protecia anticoroziv a construciilor metalice i ec!ipamentelor trebuie s fie n dotarea
contractorului i prezentate la cerere Consultantului mpreun cu Manualul de asigurare a
calit|ii conform standardelor de calitate lSO 9000 i conexe.
Livrarea trebuie fcut pe baza certificatelor de atestare a firmei constructoare privind
implemetarea sistemelor de asigurare a calit|ii, a certificatelor de calitate ale materialelor,
ale componentelor, pe baza certificatelor de atestare a personalului i pe baza declara|iilor
de conformitate ale organului de control.
lnstala|iile i echipamentele mecanice trebuie s ndeplineasc urmtoarele condi|ii:
s fie n stare de func|ionare 24 ore pe zi, indiferent de condi|iile atmosferice, pe o
durat de via| de 20 ani;
s poat fi exploatate i ntre|inute de persoane cu calificare redus (exceptnd
personalul calificat - laboran|i, tehnologi etc);
s cear o minim activitate de ntre|inere i mentenan|;
s elimine din faza de proiect orice risc de accident uman;
s fie protejate mpotriva coroziunii, ptrunderii apei i a prafului, a animaleor mici,
insectelor i viermilor;
s func|ioneze fr vibra|ii i zgomote peste limitele normale;
s nu degaje substan|e toxice sau poluante, s fie prevzute cu sisteme de siguran|
i de neutralizare a eventualelor emisii de substan|e periculoase;
s nu pun n pericol operatorii, personalul de ntre|inere, vizitatorii sau alte persoane;
locurile periculoase s fie prevzute cu etichete de avertizare, dispozitive de siguran|,
izola|ii termice, izola|ii acustice, carcase;
piesele n micare trebuie prevzute cu aprtori de protec|ie;
s fie plasate n locuri potrivite butoane de oprire de urgen|, pentru evitarea
accidentrilor.
2. UNlT|l DE MSUR
Parametrii de func|ionare ai sistemelor i echipamentelor mecanice sunt exprima|i n unit|ile
de msur n Sistemul lnterna|ional Sl, conform lSO 3l i lSO l00 ca n tabelul l.l
"a#$ %$%
Mrimea Unitatea de msur Simbo
l
Rela|ii ntre unit|i lSO i
uzuale
Lungime milimetru mm
Suprafa| metru ptrat m
2
Volum metru cub m
3
lm
3
=l0
3
l
litru l
Greutate kilogram kg l kg =l000 g
Timp secund s
Temperatur grad Celsius
0
C TC = TK +273
Grad absolut (Kelvin)
0
K
For| Newton N
Presiune Pascal Pa N/m
2
l MPa =l N/mm
2
= l0 bar
milibar mbar l mbar = l0
-3
bar = 0,l
kPa
l bar =0,l Mpa = l000
mbar
Moment Newton x metru M Nm
Moment de iner|ie Centimetru
4
cm
4
Modul de rezisten| Centimetru
3
cm
3
Efort unitar , Newton / mm
2
N/mm
2
Lucru mecanic, Energie Joule m.N
Putere Watt W l0 Nm/s
Kilo Watt kW l000W= l0kNm/s
Energie Kilo Watt or KWh
Vitez Metru / secund m/s
Accelera|ie Metru / secund
2
m/s
2
Tura|ie Rota|ii / minut rpm
Frecven| Prioade / secund Hertz Hz
Debit de lichide, solide Metri cubi /zi m
3
/zi
Metri cubi /or m
3
/h
Metri cubi /secund m
3
/s
Litri /secund l /s
Tone /zi t/zi
Tone /or t/h
Debit de gaze Normal metri cubi / or Nm
3
/
h
Entropie Joule /
0
kelvin J/K
Capacitate caloric Joule / metru cub J/m
3
Joule /g J/g
Radia|ie termic Watt /m
2
W/m
2
Conductivitate termic Watt / (metru .
0
Kelvin) W/m
0
K
Rezisten| termic
0
Kelvin metru /Watt
0
Km/
W
Vscozitate dinamic Newton secund /metru
ptrat
Ns/m
2
Vscozitate cinematic Metru ptrat /secund m
2
/s
Tensiune superficial Newton / metru N/m
Concentra|ie Pr|i per milion ppm
Sarcin electric Coulomb C
Poten|ial electric Volt V
Cmp electric Volt /metru V/m
lntensitate electric Amper A
Rezisten| electric Ohm
Flux magnetic Weber Wb
Densitatea fluxului
magnetic
Tesla T
lntensitat. cmpului
magnetic
Amper /metru A/m
Conductan| Siemens S
Conductivitate magnetic Micro Siemens/ metru S/m
Capacitate electric Farad F
Flux luminos Lumen Lm
lntensitate luminoas Lux Lx
3. STANDARDE
Toate materialele, echipamentele sau pr|ile acestora trebuie s fie executate conform
cerin|elor Organiza|iei lnterna|ionale de Standardizare- lSO.
Alte standarde i norme tehnice- lEC (lnternational Electrical Commission), STAS/SR/SR
EN/SR EN lSO (Romnia), BS (British Standard), DlN (Deutsche lndustrialen Normen),
DVGW (Deutsche Vereinigung der Gas und Wasserfaches), ASME (American Society of
Mechanical Engineers), ASTM (American Society for Testing and Materials), APl (American
Petroleum lnstitute) pot fi aplicate dac sunt n concordan| sau complementare
standardelor lSO.
4. DURATA DE VlA|
Echipamentele mecanice trebuie s aiba o durata de viata de 20 ani, pentru o func|ionare de
24 ore pe zi, timp de 7 zile pe sptmn.
Componentele trebuie alese conform acestui criteriu, cu o durat de via| de l00.000 ore la
o func|ionare cu ncrcarea nominal.
5. REDUNDAN|A
Un sistem, pentru a fi permanent disponibil i func|ional, trebuie s aib anumite elemente
redundante. Redundan|a unui sistem R= n-l, n care n este numrul de elemente identice
sau care pot ndeplini func|iuni similare.
Numrul de echipamente sau pompe de un anumit tip ce trebuie s asigure un proces,
trebuie s respecte principiul "n+l", adic pentru un proces ce necesit un numr de n
echipamente trebuie instalat un numr de n+l, din care unul este de rezerv (n "stand-by").
Func|ionarea echipamentelor trebuie fcut prin rota|ie pentru a li se asigura un grad egal de
uzur. lnstala|ia de comand a procesului trebuie s asigura permutarea pe baza criteriului
egalizrii puterii consumate sau a numrului de ore de func|ionare, |innd cont i de
ntreruperile necesare ntre|inerii i reparrii.
Principiul nu se aplic la echipamentele care se instaleaz n construc|ii mari- podurile
racloare i similare, unde nivelul de siguran| trebuie asigurat de robuste|ea echipamentelor.
6. ETlCHETE
Fiecare echipament trebuie s aib aplicat vizibil o etichet pe care s fie nscrise:
* denumirea productorului - nume, adres;
* denumirea produsului (care poate include i c|iva parametri - ex. pomp Q=l0 l/min,
p=25 bar);
* anul, seria i numrul de fabrica|ie;
* principalele caracteristici tehnice;
* consumurile tehnologice func|ionale - ap de la re|ea, presiunea, aer comprimat
debit/ presiune etc
* tensiunea/frecven|a re|elei de alimentare;
* greutatea;
* subansamblul, absamblul i obiectul din care face parte.
Zonele periculoase vor fi prevzute cu etichete de avertizare.
Zonele punctelor de ungere vor fi marcate distinct, contrastant.
Zonele de interven|ie curent vor fi inscrip|ionate corespunztor.
Aprtorile vor fi vopsite n culoare de avertizare- galben sau portocaliu.
Pr|ile n micare trebuie vopsite cu dungi oblice, de culoare galben i neagr, alternativ.
Contractorul trebuie s organizeze un sistem unic de etichetare ce va fi folosit de ctre to|i
furnizorii.
Etichetele trebuie s fie protejate fa| de intemperii, distrugeri la transport sau desprinderea
de obiectul definit.
Con|inutul i dimensiunea textului trebuie supus Consultantului spre aprobare.
7. AMBALARE
Furnizorii de echipamente i componente trebuie s asigure o ambalare a produselor care s
nu genereze deteriorarea acestora n timpul manipulrilor i transportului.
Echipamentele trebuie ambalate de ctre productor n scopul depozitrii i transportului.
Pe toate ambalajele trebuie aplicat o etichet care s precizeze:
destina|ia - |ara, oraul, gara, linia de garaj;
pozi|ia obligatorie de transport;
denumirea beneficiarului/obiectivului;
obiectul tehnologic n care urmeaz a fi instalat produsul;
con|inutul coletului;
denumirea produsului;
caracteristicile produsului- succint;
greutatea coletului.
Etichetele trebuie s fie propor|ionale cu mrimea ambalajului. Ambalajele mari vor fi
inscrip|ionate direct, utiliznd materiale rezistente la ap. lnscrip|ionarea se va face pe dou
fe|e adiacente.
Echipamentele i componentele de dimensiuni i greutate reduse - pn la l0 kg - trebuie
ambalate n cutii, n interiorul crora echipamentele sunt protejate n folie de plastic nchis
ermetic.
Echipamentele mai mari de l0 kg trebuie ambalate pe palete apte de transportul cu
stivuitorul.
Pe palet echipamentul trebuie protejat contra intemperiilor cu folie de plastic.
Asigurarea rigidit|ii ambalajului func|ie de dimensiunile produsului cade n sarcina
productorului. Acesta este resposabil de stricciunile datorate unei ambalri
necorespunztoare. Pentru ambalarea produselor pot fi utilizate containere sau lzi de
ambalaj.
Att containerele ct i lzile de ambalaj trebuie prevzute cu miljoace destinate manipulrii.
Containerele vor fi manipulate prin suspendare, fiind echipate cu ochiuri de prindere a
crligelor sau de legare a cablurilor sau chigilor de suspendare.
Punctele de suspendare i de sus|inere trebuie marcate vizibil, prin simboluri consacrate, cu
vopsea rezistent la ap.
Greutatea brut a coletului plin trebuie trebuie, de asemenea, marcat vizibil.
Lzile de ambalaj trebuie prevzute cu mijloace standardizate, specifice transportului cu
stivuitorul, asigurnd nl|imea necesar intrrii furcilor stivuitorului i distan|a dintre suporturi
corespunztoare gabaritului lzii de ambalaj, asfel ca s se evite dezechilibrarea n timpul
transportului.
Ambalajele trebuie concepute pentru o depozitare de pn la l2 luni de la data livrrii.
Productorul are obliga|ia de a ambala produsele astfel ca, pe timpul transportului, a
manipulrilor i a depozitrii produsele s nu sufere deteriorri sau efectele coroziunii
atmosferice.
Ambalarea produselor de tehnicitate ridicat se va face n folie ermetic sudat, cu marginile
suprapuse minim 4 cm, cu custuri duble, n care se introduce o cantitate de agent
adsorbant- silicagel sau similar, propor|ional cu volumul ambalajului.
Pere|ii lzilor de ambalaj trebuie fixa|i cu uruburi, nu sunt admise cuiele. Contactul capetelor
uruburilor cu peretele lzii trebuie fcut prin aibe plate din seria de cel mai mare diametru.
uruburile pentru lemn trebuie s fie de tipul ,cap cruce", nu se admit uruburi cu li| simplu.
Con|inutul ambalajului trebuie fixat solid n uruburi, cu pene, diagonale, traverse i
distan|iere de structura ambalajului astfel ca s nu se deplaseze n timpul manipulrilor.
Suprafe|ele metalice prelucrate trebuie protejate prin ungere i nvelire n mai multe straturi
de hrtie impermeabil, asigurate corespunztor.
Capetele de axe n consol trebuie rezemate pe suporturi de lemn bine fixate de podeaua
lzii de ambalaj. Capetele de axe prevzute cu pene trebuie protejate cu piese din material
plastic spacial profilate, fixate pentru a nu cdea de pe ax n timpul manipulrilor. aibele de
capt de ax trebuie prinse de ax i asigurate.
Flanele conductelor, vanelor i fitingurilor trebuie s aib suprafe|ele de etanare protejate
cu unsoare, hrtie de ambalaj i cu capace de lemn prinse cu elemente de asamblare
provizorii, care nu vor fi utilizate la montajul final.
Lzile care con|in piese din cauciuc, organe de asamblare sau piese de mici dimensiuni nu
trebuie s depeasc 500 kg brut.
Componentele plane - table, lame deversante i similare - trebuie ambalate strns, n cadre
de lemn ce nu permit deplasarea relativ la manipulare i nici deformarea acestora.
La ambalarea ansamblurilor care con|in elemente mobile se vor utilza piese de blocare
temporare, ce vor fi nlturate dup montarea pe loca|ie. Piesele de blocare temporare
trebuie vopsite n culori contrastante i nso|ite de etichete vizibile care trebuie s informeze
asupra momentului i modului de nlturare.
Aparatajul electric, cutiile de butoane, cutiile de conexiuni, releele, instrumentele, PLC-urile
trebuie ambalate n cutii de carton sau lzi n care spa|iile libere trebuie completate cu piese
din polistiren sau similar care s mpiedice deplasarea n interiorul ambalajului i s
amortizeze ocurile.
La livrarea unui numr mai mare de componente identice, cel pu|in unul din l0 componente
va avea aplicat o etichet de identificare. Eticheta trebuie fcut din aluminiu, prins cu
srm trecut prin guri practicate la col|uri i imprimat cu un text edificator n privin|a
caracteristicilor tehnice, productorului i, eventual, greutatea.
Etichetele trebuie inscrip|ionate cu vopsea rezistent la ap sau acoperite cu lac incolor
dup inscrip|ionare.
Toate ambalajele trebuie s aib un marcaj de identificare care le raporteaz documentele
de expediere i la listele de furnituri.
Toate componentele trebuie s fie clar marcate clar n limbile romn i englez astfel ca s
poat fi identificate n lista de furnituri.
ln fiecare cutie, pachet, lad de ambalaj sau container trebuie s existe o list cu con|inutul
introdus ntr-un plic rezistent la ap i etan, iar alte dou copii dup list trebuie naintate
Consultantului nainte de expediere. Nu trebuie s existe nicio diferen| ntre marcajul din
list i cel de pe obiect.
Contractorul este obligat s includ n pre|ul Contractului toate materialele de ambalare
necesare pentru transportul i livrarea n condi|ii de siguran| a echipamentelor..
Consultantul poate solicita inspectarea, verificarea i aprobarea coletelor nainte de
expediere, dar Contractorul este deplin rspunztor de adecvarea modului de ambalare, iar
o astfel de inspec|ie nu l poate exonera pe Contractor de rspunderea pentru pierderile sau
pagubele cauzate de o ambalare defectuoas.
Depozitarea echipamentelor trebuie fcut astfel ca s poat fi preluate uor n ordinea
montrii pe loca|ie.
8. AMBALAREA |EVlLOR
|evile trebuie livrate cu capetele obturate- cu capace, dopuri etc.
|evile filetate trebuie prevzute cu manoane din cauciuc pentru protec|ia filetelor.
|evile cu flane trebuie protejate cu capace de lemn prinde cu uruburi temporare, negre- ne
protejate prin zincare, care s poat fi deosebite uor i care nu vor fi utilizate la montajul
final.
|evile se vor depozita pe traverse de lemn, pe suprafe|e nclinate pentru a se asigura
scurgerea apei i acoperite cu folii de protec|ie. Acestea trebuie prinse de captul |evii fr a
deteriora suprafa|a respectiv. Nu se admite sudarea capacelor pe corpul |evilor.
La depozitarea n stiv, vor fi prevzute mijloace laterale de sus|inere, care s nu permit
dezmembrarea stivei.
9. MANlPULARE, TRANSPORT
Echipamentele trebuie prevzute cu facilit|i de manipulare i transport.
Echipamentele trebuie prevzute cu sisteme de suspendare solide, capabile s reziste la l,5
greutatea echipamentului.
Sistemele de suspendare pot fi permanente, rabatabile sau demontabile.
Pentru cele demontabile trebuie trebuie prevzute locauri speciale de pstrare n interiorul
echipamentului, cu marcare corspunztoare.
Punctele de suspendare trebuie plasate astfel ca s nu pun n pericol echilibrul
echipamentului n timpul transportului - suspendarea sarcinii trebuie s se fac n dreptul
centrului de greutate.
Echipamentele trebuie concepute astfel nct la transport i manipulare s nu sufere
deformri permanente.
Pe echipament trebuie marcat cu vopsea distinct locul de suspendare prin simbolul ,lan|uri
de suspendare".
Punctele de suspendare trebuie asfel plasate nct elementele de suspendare s nu
deterioreze por|iuni ale echipamentului sau straturile de protec|ie.
Cablurile de suspendare a sacinii trebuie s fie n stare perfect i cu por|iunile de la crlig la
ochiurile de suspendare egale.
Pentru suspendarea pieselor protejate anticoroziv prin vopsire, trebuie utilizate chingi din
material textil, nu cabluri sau lan|uri care pot deteriora stratul/straturile de protec|ie.
Echipamentele destinate a fi manipulate cu stivuitorul trebuie s aib la baz elemente
distan|iere care s permit introducerea furcilor stivuitorului sub asiul echipamentului.
Echipamentele furnizate n containere tip CF, precum i echipamentele furnizate n ambalaje
cu cadre metalice sau din lemn trebuie descrcate cu mijloace mecanice adecvate- stivuitor
i depozitate n incinte nchise, fr a se demonta foliile de protec|ie instalate de furnizor. Se
vor utiliza sisteme de ridicare cu suspendarea sarcinii- macarale- numai dac echipamentele
respective sunt prevzute cu piese speciale destinate suspendrii- ochiuri fixe, ochiuri cu
balama, dispozitive tip T.
La utilizarea macaralelor sarcina va fi suspendat cu chingi textile, pentru a nu deteriora
straturile de protec|ie. Ridicarea trebuie fcut cu grij, probnd plasarea corect a punctelor
de suspendare fa| de centrul de greutate al sarcinii. Dup asigurarea c sarcina nu se va
nclina mai mult de 2
0
...5
0
se va face ridicarea complet.
Pentru stabilizarea i anularea balansului pieselor mari la rotirea bra|ului macaralei i la
transport, se vor utiliza funii legate de capetele piesei i manevrate de doi operatori.
Este interzis ridicarea nclinat a sarcinii sau trrea ei pe sol !
Depozitarea echipamentelor i a componentelor se va face n spa|ii protejate de intemperii,
avnd podea rigid, cu pant de min. l%, ventila|ie natural, iluminat corespunztor precum
i asigurare antiefrac|ie. Spa|iile de depozitare trebuie s permit accesul pentru identificare.
La aranjarea n depozit se va asigura, pe ct posibil, orientarea etichetelor de pe ambalaje
astfel ca s nu fie mascate de alte obiecte.
Piesele zincate la cald trebuie stivuite intercalnd ntre ele piese din lemn pentru evitarea
contactului ce ar putea provoca ,rugina alb", iar acoperirea cu folii de protec|ie trebuie s
permit aerisirea.
Se vor lua toate msurile la manipularea pieselor zincate, n vederea evitrii deteriorrii
stratului de zinc.
l0. lNTRE|lNERE, REPARA|ll
Elementele de uzur trebuie s fie uor de nlocuit, proiectantul echipamentelor avnd n
vedere minimizarea acestei ac|iuni.
Echipamentele trebuie s fie robuste, s func|ioneze cu minim activitate de ntre|inere.
lndiferent de complexitatea tehnologic i de gradul de automatizare, echipamentele trebuie
s fie concepute astfel ca s poat fi conduse, ntre|inute i reparate de ctre persoane cu
calificare medie.
Cartea tehnic a echipamentului trebuie s con|in instruc|iuni clare privind ntre|inerea,
repararea i nlocuirea pieselor de schimb. lnstruc|iunile trebuie s fie nso|ite de desene
clare. Sunt preferate desenele n proiec|ie axonometric, ,explodate".
Completul de livrare trebuie &4 prevad4 pie&ele de &c>imb pentru doi ani de
!unc5ionare2
ll. UNGERE
Echipamentele trebuie prevzute cu un numr minim de puncte de ungere.
Se vor utiliza cu precdere rulmen|i etana|i - cu ungere ,pe via|" rulmen|i avnd codul cu
termina|ia RS sau RSR. Rulmen|ii cu etaare cu disc metalic, termina|ie RZ se vor evita.
Punctele de ungere - exeptnd ungerea lan|urilor de transmisie - trebuie s fie vizibile,
marcate distinct cu culoare roie sau galben, accesibile, prevzute fie cu ungtoare sub
presiune - ungtor cu bil - fie cu ungtoare cu rezervor de unsoare.
Pentru punctele de ungere sub presiune trebuie prevzute orificiile de ieire a surplusului de
unsoare, plasate astfel nct unsoarea s parcurg cel mai lung drum n jurul piesei pe care
o lubrifiaz.
Temperatura de topire a unsorii trebuie s fie mai mare cu 20
0
C dect temperatura de
func|ionare a rulmen|ilor.
Ungtoarele trebuie s fie tip baionet. Pe ax trebuie montate dispozitive de etanare cu inel
de psl, pentru viteze periferice peste 4 m/s, sau dispozitive de etanare fr contact, cu
fante. Ajustajul fantelor trebuie s fie All/hl0, iar rugozitatea arborelui n zona fantei -
maxim 6,3 m. Buca capacului de etanare trebuie s aib un canal spiral avnd sensul
identic cu sensul de rotire al arborelui, pentru a favoriza deplasarea unsorii ctre spa|iul de
ungere.
Sunt admise ungtoarele cu plnie, care se ncarc cu o cantitate de unsoare ce ptrunde la
rulmen|i pe msura pierderilor prin dispozitivele de etanare
Lan|urile de transmisie trebuie prevzute cu aprtori concepute special n vederea
accesului uor n vederea ungerii.
Ungerea lan|urilor deschise (ex. lan|urile de deplasare a greblei grtarelor rare cu cur|are
mecanic) trebuie fcut cu unsoare care nu emulsioneaz n contact cu apa.
Sistemele de ungere trebuie prevzute cu spa|ii n care se acumuleaz surplusul de unsoare
sau unsoarea circulat prin mecanisme, i de unde unsoarea s poat fi recuperat astfel
nct mediul ncojurtor s rmn curat.
Unsoarea pentru mecanisme - angrenaje, lagre, rulmen|i. lan|uri de transmisie - trebuie s
fie de tipul Litiu - Calciu aditivat cu bisulfur de molbden-MoS2.
lnstala|iile de ungere sub presiune trebuie prevzute cu filtre cu fine|ea de 25 m, iar pentru
lagrele cu tura|ii peste l500 rpm- cu filtre cu fine|ea l0 m.
Reductoarele trebuie s fie prevzute cu buon de umplere la parte superioar, buon de
golire la partea inferioar i buon de supraplin. Acest lucru va fi luat n considera|ie la
alegerea reductoarelor i nu este permis un montaj care s nu asigure pozi|ia corect a celor
trei buoane.
Pozi|ia de montaj a reductoarelor trebuie s asigure accesul facil la cele trei buoane.
l2. PlESE lN MlCARE
Toate organele de maini n micare de rota|ie sau transla|ie trebuie s fie prevzute cu
aprtori de protec|ie sau carcase.
Aprtorile trebuie s asigure vizibilitatea organului n micare.
Aprtorile trebuie s fie uor demontabile n vederea ntre|inerii, reparrii sau schimbrii
organului n micare.
Spa|iile libere adiacente echipamentului trebuie s asigure accesul n vederea demontrii
aprtorilor i amplasarea lor pe timpul interven|iilor.
ln cazul n care, prin construc|ia echipamentului nu pot fi montate aprtori de protec|ie,
echipamentul respectiv va fi ngrdit accesului cu balustrade de protec|ie.
l3. PROTEC|lA lMPOTRlVA COROZlUNll
Echipamentele trebuie protejate mpotriva coroziunii prin metodele indicate la capitolul lll-
Protecia anticoroziv a construciilor metalice i ec!ipamentelor$ Partea echipamentelor
care se afl n contact cu apa sau sunt permanent imersate trebuie fcute din o|el inoxidabil
austenitic 304:
BS 970 EN l0088 SR EN l0088-l,2,3
304 Sll l.4306 X2CrNil9-ll
304 Sl5 l.430l X5CrNil8-l0
304 S3l l.454l X6CrNiTil8-l0
Pentru pr|ile submerse sunt acceptate protec|ii anticorozive de nalt calitate aplicate
airless.
Partea echipamentelor care se afl deasupra apei se fac din o|el carbon conform cerin|elor
de rezisten| i stabilitate i se protejeaz conform cerin|elor mediului de func|ionare.
Conexiunea dintre partea confec|ionat din o|el inoxidabil i partea confec|ionat din o|el
carbon trebuie fcut prin piese de izolare electric dac diferen|a de poten|ial electrochimic
este de mai mult de 250 mV.
La structurile metalice i la echipamentele care nu se deplaseaz trebuie aplicat protec|ia
catodic.
Culoarea echipamentelor va fi cea dorit de beneficiar.
Componentele livrate de ter|i- reductoare, componente de transmisii, ac|ionri, aparatur-
trebuie s rmn cu protec|ia i culoarea ini|ial.
l4. DOCUMENTA|lE
Echipamentele trebuie nso|ite de documenta|ia constnd din :
* desenele de ansamblu i desenele principalelor subansambluri;
* desene privind cotele de instalare;
o cotele de gabarit, cote de control a principalelor ansambluri i subansambluri
o cotele privind racordurile de utilit|i tehnologice: aer comprimat, ap sub presiune
etc
o cotele spa|iilor necesare pentru ntre|inere i interven|ii;
o cotele pozi||ilor extreme de lucru ale echipamentului;
o punctele de suspendare la manipularea cu echipamente de ridicare.
* cartea tehnic a produsului, cuprinznd:
o caracteristicile tehnice
o instruc|iunile de montare, exploatare, ntre|inere
o lista pieselor de uzur;
o lista pieselor de schimb pentru perioada de func|ionare men|ionat n contract,
dar nu mai pu|in de 2 ani
* lista rulmen|ilor
* lista subansamblurilor procurate de la ter|i furnizori
* lista uleiurilor, unsorilor i a altor consumabile
* consumurile tehnologice - putere elctric, aer, ap etc
* lista certificatelor firmei - atestare AQ, CC, atestrile operatorilor sudor, ale
personalului de control specializat, precum i certificate cuprinse n list
* lista certificatelor pentru toate materialele i subansamblurilor procurate de la ter|i,
precum i certificatele respective
l5. lNSTRUC|lUNl DE OPERARE, lNTRE|lNERE l REPARARE.
Antreprenorul va nainta, cu cel pu|in dou luni nainte de darea n exploatare, dou copii n
versiune provizorie a instruc|iunilor de operare, ntre|inere, reparare n limba romn.
lnstruc|iunile trebuie concepute astfel nct s descrie pas cu pas etapele punerii n func|ie
de la starea zero a sistemului, pn la intrarea n regim, operarea n regim normal de lucrul
modul de oprire n cadrul procesului. De asemenea, trebuie descrise fazele scoaterii din
func|iune n vederea ntre|inerii, precum i modurile posibile de defectare i modurile de
remediare a defec|iunilor.
lnstruc|iunile privind echipamentul furnizat de Antreprenor i de subfurnizori trebuie prezentat
pe hrtie format A4 legat ntr-un mod ce permite a fi nlocuite ulterior filele modificate sau
adugate file suplimentare n urma experien|ei cptate n perioada de func|ionare. Dup
aprobarea de ctre consultant, antreprenorul va furniza, pe cheltuiala sa copia electronic i
trei copii pe hartie format A4 n limba romn ale instruc|iunilor. lnstruc|iunile trebuie s
cuprind:
* lista echipamentelor, cu denumirea productorului, model, serie, numr de fabrica|ie
* lista rulmen|ilor
* lista subansamblurilor procurate de la ter|i furnizori
* lista uleiurilor, unsorilor i a altor consumabile ce se pot achizi|iona de pe pia|a
autohton, cu indicarea poten|ialilor furnizori
* consumurile tehnologice - putere elctric, aer, ap etc
* planurile n sec|iune a tuturor ansamblurilor importante - pompe, vane etc
* planurile n sec|iune a tuturor subansamblurilor importante
* planurile de monraj efectiv a echipamentelor
* planurile de montaj efectiv a circuitelor tehnologice
* planurile de montaj efectiv a circuitelor electrice de for|. lluminat, comand,
automatizare
* diagramele de montaj a conexiunilor electrice ntre motoare, tablouri, PLC-uri
* certificatele de testare nso|ite de diagramele efectiv ob|inute pentru pompe, motoare,
compresoare, suflante, rezervoare sub presiune
* curbele de func|ionare a sistemului n regim normal
Prima pagin a instruc|iunilor va fi opisul privind modificrile introduse. Opisul trebuie s
cuprind numrul de ordine i data modoficrii, obiectul care se aplic, motivul, persoana
care face modificarea, men|ionarea anulrii unor file i introducarea altor file.
Cr|ile mainilor i instala|iilor de ridicare, care au regim special, se vor livra separat, de
ctre furnizorul acestora.
La fiecare instala|ie trebuie montat n perete un panou care s cuprind schema sinoptic
realizat n 3D conform situa|iei de fapt. Pe schem trebuie identificate aparatele i circuitele
prin denumire i numr de ordine.
Pe aparate i circuite trebuie instalate etichete bine protejate care s cuprind denumirile i
numerele de ordine conform schemei.
Pe panou, alturi de schem, trebuie nsrise clar manevrele pentru fiecare faz de operare.
Textele trebuie tiprite bilingv- romn i englaz.
l6. NlVEL DE ZGOMOT l VlBRA|ll
Toate echipamentele trebuie s func|ioneze silen|ios i ntr-un regim de vibra|ii conform
urmtoarelor standarde:
SR EN l2639:2003/AC:2003 Pompe pentru lichide si agregate de pompare. Cod de
ncercare la zgomot. Clasele de exactitate 2 i 3
STAS l2476-86 Pompe centrifuge, diagonale si axiale. Nivele admisibile de vibra|ii.
Conform lSO l08l6, magnitudinea vibra|iilor trebuie s situeze n zona A conform criteriului
l. Dac magnitudinea vibra|iilor se situeaz n zona B, produsul se respinge.
Nivelul de zgomot n interiorul cldirii nu trebuie s depeasc 80 dB + 5% din aceast
valoare n spectrul de frecven|e audio msurat n band medie pe scara ,A", msurat ntr-un
perimetru de 3 m pentru fiecare component de utilaj n parte, n momentul pornirii,
func|ionrii i opririi.
Nivelul de zgomot n exteriorul cldirii nu trebuie s depeasc 60 dB +5% din aceast
valoare n spectrul de frecven|e audio msurat n band medie pe scara ,A", msurat ntr-un
perimetru de 3 m fa| de peretele exterior.
Msurarea nivelului de zgomot se va face numai dup finalizarea instalrii echipamentului pe
amplasament.
Utilajele care nu se conformeaz Clauzelor enun|ate mai sus pot fi respinse, cu excep|ia
celor la care Contractorul a efectuat modificri care ncadreaz nivelul de zgomot n limitele
admise. Aceste modificri se vor face pe cheltuiala Contractoruluui i numai n limita datei de
punere n func|iune.
Set de SculeG Di&po8itive2
Contractorul are obliga|ia ca, la punerea n func|iune, s predea beneficiarului un numr de
dou truse de scule n cutii metalice prevzute cu ncuietoare. Trusele de scule trebuie s
con|in seturi de chei fixe i urubelni|e pentru toate dimensiunile i tipurile de uruburi
utilizate n cadrul furniturii.
Cheile trebuie, pentru fiecare dimensiune, s fie la un capt cheie inelar, iar la cellalt cheie
fix.
Contractorul are obliga|ia de a preda un set complet de dispozitive de interven|ie specifice
echipamentelor furnizate.
l7. LUBRlFlAN|l
Contractorul trebuie s prevad ca lubrifian|i numai produse sau produse echivalente care se
afl curent pe pia|a romneasc.
La punerea n func|iune, dar nu mai devreme, Contractorul trebuie s predea beneficiarului o
cantitate de lubrifian|i pentru un an de func|ionare n condi|ii normale de exploatare.
Contractorul trebuie s asigure pompe de ungere pentru toate dimensiunile de ungtoare i
pentru toate tipurile de lubrifian|i.
La punerea n func|iune trebuie ca toate bile de ulei s fie umplute corespunztor i n toate
niplurile de ungere s fie introdus cantitatea necesar de unsoare.
Contractorul trebuie s furnizeze programul de ungere amnun|it pentru fiecare tip de
echipament, specificnd intervalele de ungere, tipul de lubrifiant, cantitatea de lubrifiant,
punctul de ungere/ umplere, dispozitivul de ungere.
Programul de ungere va fi livrat n trei exemplare.
La punerea n func|iune Contractorul va nainta Consultantului spre avizare programul de
ungere mai sus men|ionat i lista cuprinznd lubrifian|ii i dispozitivele de lubrifiere.
l8. PlESE DE SCHlMB
Contractorul are obliga|ia de a asigura setul de piese de schimb pe care le recomand a fi
pstrate n stoc pe o perioad de doi ani de func|ionare dup darea n exploatare pentru o
operare eficient a echipamentului. Setul de piese de schimb trebuie men|ionat n Anexa
Pieselor de Schimb. Pre|ul pieselor de schimb men|ionat n Anex rmne valabil pe
ntreaga perioad a executrii contractului de ntre|inere.
Piesele de schimb trebuie ambalate i sigilate n cutii separate asfel nct s fie protejate
mpotriva deteriorrii sau a corodrii.
Fiecate colet va fi marcat clar n limba romn i englez cu privire la con|inut.
Contractorul trebuie s garanteze posibilitatea ca toate componentele din Lista Pieselor de
schimb s fie disponibile pe o perioad de cel pu|in zece ani.
l9. PlESE DE SCHlMBPENTRU TESTELE EFECTUATE PE ANTlER
Pentru probele pe antier se vor utiliza piesele de schimb aflate ntr-un stoc suplimentar -
siguran|e fuzibile, componente cu risc ridicat de distrugere la intrarea apei brute la
conectarea la re|ea, manometre etc. Dac a fost necesar utilizarea unor piese de schimb
din setul de rezerv pentru doi ani de func|ionarea, acesta va trebui completat.
20. SUBCONTRACTORl
Subcontractorii vor avea aceleai obliga|ii contractuale ca i Contractorul.
Contractorul va pune la dispozi|ia Subcontractorilor toate documentele privind cerin|ele de
calitate i condi|iile de livrare a echipamentelor pe care le livreaz Subcontractorii.
2l. CONTRACTE DE SERVlCE
Contractorul trebuie s se asigure c to|i Subcontractorii au disponibilitatea de a ncheia
contracte de Service la sfitul perioadei de garan|ie pentru echipamentele furnizate.
22. MATERlALE
Componentele echipamentelor se realizeaz din materialele indicate n specifica|ii i n
documenta|iile de execu|ie i ale cror caracteristici fizico-mecanice se ncadreaz n
standarde.
Standardele de materiale sunt men|ionate n cadrul fiecrui tip de echipament.
Toate materialele se livreaz cu certificate de calitate men|ionnd caracteristicile fizico-
mecanice i compozi|ia chimic.
Furnizorii de echipamente trebuie s ataeze la cartea tehnic a echipamentului toate
certificatele de calitate n original, att pentru materiale, ct i pentru organe de asamblare,
electrozi de sudur, accesorii.
Schimbrile de materiale sunt permise numai cu acordul Consultantului i numai nso|ite de
scheme de ncrcare din care s rezulte c noile materiale rezist la solicitrile respective.
O5eluri2 Construc|iile metalice trebuie fcute din o|el carbon sudabil, calmat, calitate minim
OL37.2k.
O5el ino<idabil2 Componentele metalice care sunt n contact direct cu apa trebuie fcute din
o|el inoxidabil calitate 304 Sll. conform BS 970, dac nu exist alte prevederi.
Aluminiu2
Pentru materiale trase la rece- tuburi, profile: Al MgSi l,0 (5l S) sau AlMgSi 0,5 (50 S);
Plci, benzi: Al MgSi l,0 (5l S), Al MgSi 2,5 (57 S);
Plci: Al MgSi l,0 (5l S)
Pentru protejarea aparatelor de ventila|ie, pentru aplica|ii n/sub ap:
Tuburi, profile: Al MgSi 2,5 (57 S); Al MgSi 3,0 (54 S) sau Al MgSi 5 (D54 S);
Plci, benzi: Al MgSi 3,0 (54 S), Al MgSi 2,5 (57 S)
Plci: Al MgSi 3,0 (54 S)
La prelucrarea o|elurilor inoxidabile i a aliajelor de aluminiu se va evita contactul ndelungat
cu piese din o|el carbon, pentru evitarea corouiunii electrochimice.
)ie&e !orAate2 Piesele forjate trebuie confec|ionate conform standardelor de calitate n
vigoare. Piesele forjate trebuie supuse unui tratament de detensionare. Controlul calit|ii
pieselor forjate trebuie fcur prin metode nedistructive.
)ie&e turnate2 Piesele turnate trebuie s fie netede, fr pori vizibili, fr retasuri sau alte
defecte de turnare. Urmele maselotelor i ale re|elelor de turnare trebuie nlturate prin
polizare. Piesele turnate trebuie sablate nainte de prelucrare. Suprafe|ele care nu formeaz
ajustaje, dar care se prelucreaz, trebuie s aib rugozitatea de maximum 50 m.
Piesele turnate trevuie supuse unui control nedistructiv. Este permis repararea defectelor
de turnare numai cu aprobarea consultantului. ln vederea reparrii, por|iunea defect se va
nltura prin cri|uire cu dalta pneumatic i prin polzare, dup care de va repara prin
sudare. Compozi|ia electrozilor de reparare trebuie s fie asemntoare cu cea a
materialului de baz. Dup efectuarea remedierii, piesa se va detensiona.
23. ORGANE DE ASAMBLARE
Toate organele de asamblare trebuie s fie zincate, n afara celor pentru care, n proiecte, se
indic o|el inoxidabil.
uruburile trebuie s fie din grupa de rezisten| 8.8.
Piuli|ele trebuie s fie din grupa de rezisten| 8.
La asamblrile care nu sunt supuse la vibra|ii se pot utiliza piuli|e cu autoblocare DlN 985.
uruburile conexpand trebuie s fie de tipul Conexpand Bol|, pentru care gaura de fixare are
diametrul pr|ii filetate.
24. CONTACTUL DlNTRE METALE DlFERlTE
Pentru evitarea coroziunii electrochimice, asamblrile dintre piese metalice cu diferen|e de
poten|ial electrochimic mai mare de 250 mV, trebuie izolate electric cu piese ce au rezisten|a
alectric i mecanic n conformitate cu cerin|ele asamblrii. Nu este admis contact direct
ntre piesele cu poten|ial electrochimic diferit.
Materialele i piesele din o|el inoxidabil trebuie stivuite pe rafturi de lemn curate, fr urme
de fier i fr contact cu piese din o|el carbon.
O|elul inoxidabil trebuie prelucrat mecanic numai cu plcu|e metaloceramice speciale pentru
lnox. Prelucrarea cu plcu|e Widia las pe suprafa|a prelucrat microparticule de fier care
reprezint amors de rugin.
Suspendarea pieselor din o|el inoxidabil trebuie fcut numai cu chingi textile din materiale
sintetice. Contactul cu cablurile de o|el las pe suprafa|a de contact microparticule de fier
care reprezint amors de rugin. ln cazul apari|iei ruginii de contact, suprafa|a afectat se
va spla cu solu|ie de detergent i se va lustrui cu peria de psl.
25. PANOURl AVERTlZOARE
Contractorul trebuie s asigure sistemul de avertizare asupra pericolelor conform
Regulamentului de Exploatare i a Regulamentelor lnspectoratelor locale specifice -
pompieri, lSClR etc.
Etichetele de avertizare trebuie s fie scrise n limba romn.
Eticheta ,PERlCOL !" trebuie scris cu litere albe pe fond rou.
Eticheta ,ATEN|lE...!" trebuie scris cu litere roii pe fond alb.
Etichetele ce cuprind instruc|iuni trebuie s fie scrise cu litere negre pe fond alb.
26. CULORl CONVEN|lONALE l SlMBOLURl.
Circuitele tehnologice trebuie vopsite n culori conven|ionale conform lSO R 507 (R=
recomandare).
Simbolurile trebuie s respectr lSO R 507 (R= recomandare).
27. SPA|ll DE ClRCULA|lE l DE SlGURAN|.
Spa|iile de acces trebuie s respecte urmtoarele cerin|e:
( acces personal numai pentru inspec|ie: 0,6 m;
( acces personal pentru inspec|ie i repara|ii: 0,8 m;
( acces cu stivuitor: 2,5 m
( acces cu camion: 4,0 m
Conductele se vor monta cu generatoarea inferioar la 2,2 m deasupra spa|iului de
circula|ie.
La instalarea conductelor se vor respecta urmtoarele distan|e:
( fa| de pere|i 25 mm;
( fa| de tavan l00 mm
( fa| de podea l00 mm
( fa| de alte |evi 25 mm (ntre suprafe|ele finisate, incluznd i izola|ia
termic)
( fa| de cabluri sau conductori l5 mm
28. lNSTALA|ll DE RlDlCARE
Obiectele n greutate de peste 25 kg trebuie ridicate numai cu instala|ii de ridicare.
lndiferent de sarcin, instala|iile de ridicare intr sub inciden|a reglementrilor lSClR i, ca
atare, ele trebuie proiectate, construite, instalate i utilizate numai n condi|iile ncsrise n
reglementrilor lSClR.
Pentru sarcini peste l0 kN instala|iile de ridicare trebuie ac|ionate electric att la transla|ie
(transla|ii) ct i la ridicare.
lnstala|iile de ridicare cu ac|ionare electric trebuie s aib microvitez att la deplasare, ct
i la ridicare.
In&tala5iile de ridicare depla&abile - poduri rulante, grinzi rulante, macarale portante,
electropalane cu crucior - trebuie alimentate prin sisteme care s nu pun n pericol via|a
operatorilor, s nu prezinte pericol de electrocutare, s nu fie posibil deteriorarea lor n
timpul deplasrii func|ionale.
Comanda instala|iilor de ridicare ac|ionate electric trebuie s fie fcut de la sol prin cutie cu
butoane.
Cutiile cu butoane trebuie asigurate cu cheie de contact care se pstreaz la operatorul
autorizat.
Pe cutiile cu butoane trebuie indicat n mod sinoptic, intuitiv, coresponden|a ntre poz|iile de
ac|ionare i manevra efectuat de organul de suspendare a sarcinii.
Operatorul instala|iei de ridicare trebuie s lucreze n cooperare cu legtorul de sarcin. ln
cazul utilizrii mijlocului de ridicare la intervale mari, operatorul poate fi i legtor de sarcin.
lnstala|iile de ridicare deplasabile trebuie vopsite n culori de avertizare: galben negru.
Pe mijlocul de ridicare trebuie aplicat o inscrip|ie cu sarcina maxim exprimat n kN.
lnstala|ia de ridicare deplasabil trebuie prevzut cu un sistem de avertizare sonor care s
func|ioneze pe timpul deplasrii.
Furnizorul instala|iei de ridicare are obliga|ia de a livra organele de suspendare adecvate
activit|ii specifice locului de montare. Contractorul va specifica n comanda ctre furnizorul
instala|iei de ridicare c n completul de livrare al instala|iei trebuie incluse elementele de
prindere a sarcinii adecvate activit|ii specifice.
Cu precdere, n locul cablurilor de suspendare, trebuie folosite chingile din materiale textile
care nu deterioreaz la manipulare straturile de vopsea de protec|ie.
ln mod special se atrage aten|ia, la instala|iile de ridicare din sta|iile de clorinare, necesitatea
de a utiliza grind de ridicare plus chingi la manipularea recipentelor de clor.
II2 )ROTECIIA ANTICORO@IVF A CONSTRUCIIILOR METALICE JI
EC?I)AMENTELOR
l. GENERALlTATl
Protec|ia anticoroziv a construc|iilor metalice i a pr|ilor din echipamente situate deasupra
sau sub nivelelului apei se realizeaz prin:
acoperiri cu vopsele i produse asociate;
acoperiri prin zincare la cald, dup o tratare prealabil a suprafe|elor;
protec|ie catodic
Pregtirea suprafe|elor i aplicarea straturilor de protec|ie se bazeaz pe specifica|ii ce
trebuie s fie respectate de fiecare furnizor de ansambluri sau subansambluri, pentru ca
protec|ia anticoroziv s aib calitate uniform la toate confec|iile.
Se recomand minimizarea lucrrilor de protec|ie n antier: protec|iile vor fi aplicate de
furnizor, iar in situ se vor face doar remedierile necesare.
Materialele de protec|ie, metodele i dispozitivele de aplicare a acestora, vor fi inspectate i
aprobate de ctre beneficiar sau reprezentantul acestuia.
Protec|iile anticorozive trebuie executate de ctre Contractor (subcontractor, furnizor)
conform unui Manual de asigurare a calit|ii ntocmit pe baza standardelor din domeniu.
Aceste standarde sunt men|ionate n continuare. Standardele cu asterisc () trebuie s fie n
dotarea contractorului i prezentate Consultantului la verificare mpreun cu Manualul de
asigurare a calit|ii.
Livrarea trebuie fcut pe baza certificatelor de calitate ale materialelor, ale componentelor,
pe baza certificatelor de atestare a personalului i pe baza declara|iilor de conformitate ale
organului de control.
2. STANDARDE Sl NORMATlVE
Protec|iile anticorozive se vor realiza cu respectarea urmtoarelor standarde n ultima lor
edi|ie:
Standarde privind calitatea suprafe|ei:
DlN 2403 - rugozitatea suprafe|elor (ce urmeaz a fi acoperite)
lSO 4762 - rugozitatea suprafe|elor (ce urmeaz a fi acoperite)
lSO 850l - pregtirea suprafe|elor din o|el n vederea aplicrii vopselelor i
substan|elor asociate. Metode vizuale de apreciere a calit|ii suprafe|ei
SlS 05 5900- Standard suedez referitor la calitatea sablrii
Standarde privind acoperirile prin vopsire:
DlN 55928- partea l...9 Protec|ia anticoroziv a structurilor din o|el prin vopsire
lSO l2944- lacuri i vopsele- protec|ia anticoroziv a structurilor din o|el prin vopsire
SSPC vol. l i 2- vopsirea structurilor metalice sau standarde echivelente EU sau
Romnia
RAL- codul culorilor.
Standarde privind acoperirile termice:
DlN 50976- protec|ia anticoroziv prin zincare la cald a pieselor simple, condi|ii
tehnice, metode de verificare
EN lSO 2l78- metoda de msurare magnetic a grosimii straturilor non-magnetice
SR lSO l460:l996- Acoperiri metalice. Acoperiri termice cu zinc pe metaleferoase.
Determinarea gravimetric a masei pe unitatea de suprafa|
Standarde privind protec|ia catodic:
SR 7335-l,2:l998- Protec|ia anticoroziv a construc|iilor metalice ngropate. Protec|ia
catodic a conductelor din o|el
SR EN l24999- Protec|ia catodic interioar a structurilor metalice
SR EN l2696:2002- Protec|ia catodic a o|elului n beton
SR EN l2954:2002- Protec|ia catodic a structurilor metalice ngropate sau imersate.
Prescrip|ii generale pentru canalizare
SR EN l3636:2002- Protec|ia catodic a rezervoarelor ngropate i a conductelor
asociate
SR EN l4500:2005- Protec|ia catodic a structurilor complexe
3. PREPARAREA SUPRAFE|ELOR lN VEDEREA APLlCRll ACOPERlRlLOR DE
PROTEC|lE
lnainte de acoperire, suprafe|ele trebuie cur|ate de :
ulei, grsimi
reziduuri de vopsea, var, ciment
oxizi i stropi rezulta|i de la sudur
Muchiile ascu|ite se vor rotunji.
Contaminrile cu acizi, baze, sruri se vor elimina prin splare cu ap cu pH= 6...8.
Prepararea suprafe|elor trebuie fcut conform DlN 55928 - partea 4 i lSO 850l sau
oricrui alt standard romn sau UE.
Furnizorul construc|iilor metalice trebuie s fac dovada de|inerii etaloanelor de pregtire a
suprafe|elor prin sablare - conform SlS 05 5900, lSO 850l.
Cu aceste etaloane va face lnginerului consultant dovada calit|ii suprafe|elor.
Prin sablare trebuie ob|inut rugozitatea de 25...50 m. Primul strat de prorec|ie trebuie
aplicat imediat dup sablare.
4. PPROTEJAREA STRUCTURlLOR METALlCE PRlN VOPSlRE
Sistemele de protec|ie anticoroziv ale structurilor din o|el prin aplicare de vopsele i
produse asociate vor fi conform specifica|iilor enun|ate n continuare.
Contractorul va supune lnginerului consultant spre aprobare programul su de protec|ii prin
aplicarea de vopsele i produse asociat, mpreun cu documenta|ia productorului n
legtur cu condi|iile specifice privind grosimea straturilor, timpul de uscare, tratament
prealabil.
Stratul de baz va fi aplicat n maximum patru ore de la sablare. Suprafe|ele ce nu urmeaz
a fi afectate de sudur vor fi acoperite de un strat de grund.
Pentru vopsirea n antier vor fi respectate urmtoarele: zonele sudate, precum i zonele cu
protec|ia deteriorat trebuie cur|ate i lefuite, dup care se aplic un strat de baz i unul
intermediar.
Sablarea va avea calitatea cel pu|in SA 2 conform lSO 850l-l.
Urmele de material de sablare se nltur cu pensula sau cu material textil.
Contractorul va anun|a n scris lnginerul cu cel pu|in o sptmn nainte opara|iile de
sablare. lnginerul are dreptul s inspecteze orice pies sablat.
La inspec|ie vor fi prezentate etaloanele de calitate a suprafe|ei.
Vop&irea2
Primul strat se aplic dup un interval mai mic de 6 ore de la sablare i ndeprtarea oricrui
rest de substan| strin. Primul strat de protec|ie trebuie s aib grosimea minim de l30
m i minimum 70 m dup uscare i ntrire. Dup aplicare, primul strat trebuie lsat s se
usuce i s se ntreasc n timpul prescris de productor. |evile vopsite nu trebuie
depozitate n mediul exterior, sub cerul liber.
Al doilea strat, de vosea poliamidic sau epoxidic, va fi aplicat ntr-un strat cu grosimea n
stare umed de 250 m care s aib dup uscare i ntrire grosimea de l50 m.
Pentru construc|iile metalice care func|ioneaz n mediul exterior, dup cel pu|in 24 de ore
de la aplicarea celui de la doilea strat, dar nu mai mult de 28 zile de la aplicarea primului, va
fi aplicat un strat similar cu al doilea, cu grosimea n stare umed de 250 m care s aib
dup uscare i ntrire grosimea de l50 m.
Grosimea total a acoperirii de protec|ie trebuie s aib ntre 220 i 350 m.
ln cazul aplicrii mai multor straturi, acestea trebuie s aib culori diferite.
Se definesc l0 sisteme de acoperire cu vopsele func|ie de mediul de func|ionare a
echipamentelor i de temperatura ambiant, conform tab. 2.l
"a# &$%
Nr
.
Cr
t
Suprafa|a
Mediul de
lucru
Temp.
Ambiant
0
C
Sablar
e
Acoperire Nr. de
stratur
i
Tip strat Gros.
stratului
m
Gros.
total
m
l Construc|ii Pn S.A. Grund l Zinc-Epoxy 80 80
metalice,
conducte,
rezervoare
lNTERlOR
la l20 2,5
Final l Epoxy dur
80
80
l60
2 Construc|ii
metalice,
conducte,
rezervoare
EXTERlOR
Pn
la l20
S.A.
2,5
Grund
lntermediar
Final
l
l-2
l
Zinc-Epoxy
Epoxy dur
Poliuretan 2
componente
80
80
50
80
l60
50
290
3 Conducte,
rezervoare cu
izola|ie,
lNTERlOR i
EXTERlOR
Pn
la l20
S.A.
2,5
Grund l Zinc-Epoxy 50 50
4 Pompe,
motoare, alte
echipamente
EXTERlOR
Pn
la l20
S.A.
2,5
Grund
lntermediar
Final
l
l
l
Zinc-Epoxy
Epoxy dur
Poliuretan 2
componente
80
ll0
50
80
ll0
50
240
5 Pompe,
motoare, alte
echipamente
lNTERlOR
Pn
la l20
S.A.
2,5
Grund
Final
l
2
Zinc-Epoxy
Epoxy dur
80
50
80
l00
l80
6 Conducte,
vase de
reac|ie, izolate
termic
EXTERlOR
Peste l20 S.A.
2,5
Grund l Zinc
Etil silicat
75 75
7 Co de fum
EXTERlOR
l20>t
0
<20
0
S.A.
2,5
Grund
Final
l
2
Zinc Etil
silicat
Silicon
acrilic
75
50
75
l00
l75
8 Suprafe|e de
o|el ne izolate
termic
200-450 S.A.
2,5
Grund
Final
l
2
Zinc Etil
silicat
Silicat
aluminiu
75
25
75
50
l25
9 Suprafe|e
zincate
Pn
la l20
Cur|are
mecanic de
contaminan|i i
sruri de zinc,
sau cu jet de
abur, sau
sablare uoar
cu nisip fin
Epoxy dur l25 l25
l0 Suprafe|e de
o|el n contact
cu apa sau
Pn
la 60
S.A.
2,5
Grund i Final
ntr-un singur
l Poliamid
armat cu
fibr de
500 500
stropite cu
ap de mare,
strat sticl
) Strat suplimentar de 50 m din poliuretan din dou componente cnd echipamentele sunt
expuse la UV i intemperii
Uneltele folosite la aplicarea vopselelor trebuie s fie cur|ate cu white spirit dup fiecare
ntrebuin|are.
Se va pregti numai cantitatea de vopsea ce va putea fi aplicat; restul de vopsea nu se va
turna napoi n recipientele originale de livrare.
Vopsirea nu este permis sub ac|iunea direct a soarelui, ntruct zonele expuse i cele
umbrite se vor usca inegal, genernd crpturi i exfolieri.
Dac obiectele ce trebuie vopsite con|in racorduri, filetate, racorduri electrice, aparate
electrice, acestea se vor demonta sau se vor proteja. Filetele se vor proteja cu vaselin i
folie adeziv. Suprafe|ele care formeaz ajustaje, suprafe|ele prelucrate ale flanelor nu
trebuie vopsite, ci protejate cu band adeziv sau similar. Zonele prelucrate care au fost
contaminate cu vopsea se vor cur|a cu solvent. Nu se admite cur|area mecanic prin
abraziune.
Aparatele se vor proteja prin nvelire cu band adeziv care va fi nlturat dup uscarea
ultimului strat de vopsea.
Capetele firelor de legtur trebuie izolate cu band adeziv i legate ntre ele pentru a se
evita contactul cu vopseaua n stare umed.
5. PROTEJAREA STRUCTURlLOR METALlCE PRlN ZlNCARE TERMlC
Zincarea termic se execut prin imersarea pieselor n baia de zinc topit avnd temperatura
de 450
0
C - cu 30
0
C peste temperatura de topire a zincului.
Grosimea stratului de zinc se msoar prin metoda magnetic sau electromagnetic,
conform EN lSO 2l78. Nu se admite metoda de msurare la microscop pe eantioane
prelevate din pies. Conform SR EN lSO l46l:2000, grosimea stratului (corelat cu masa)
func|ie de grosimea peretelui trebuie s fie conform tabelului 2.2:
"a#$ &$&
Domeniul de grosime a piesei Grosime local a acoperirii
(minim)
Grosime medie a acoperirii
g/m
2
m g/m
2
m
O|el sub 6 mm 500 70 6l0 85
O|el de la 3 la 6 mm 395 55 505 70
O|el de la l,5 la 3 mm 325 45 395 55
O|el sub l,5 mm 250 35 325 45
Piese turnate peste 6 mm 505 70 575 80
Piese turnate sub 6 mm 430 60 505 70
Piesele mici - organele de asamblare - sunt supuse la centrifugare dup care trebuie s aib
grosimea minim a acoperirii (corelat cu masa) conform tabelului 2.3:
"a#$ &$3
Domeniul de grosime a piesei Grosime local a acoperirii
(minim)
Grosimea medie a acoperirii
g/m
2
m g/m
2
m
Piese filetate D > 20 mm 325 45 395 55
Piese filetate 6< D <20 mm 50 35 325 45
Piese filetate D <6 mm l45 20 l80 25
Alte piese, incl. piese turnate>3 mm 325 45 395 55
Alte piese, incl. piese turnate<3 mm 250 35 325 45
Piesele zincate trebuie pasivate pentru a minimiza decolorarea i efectele atmosferei.
Recondi|ionarea suprafe|elor se face de ctre productor n propor|ie de max. 0,5% din
suprafa|a total. Recondi|ionarea se face prin pulverizare termic cu zinc (metalizare),
conform EN 22062 sau cu o vopsea adecvat, bogat n zinc. Se admite utilizarea unei
baghete de zinc pentru recondi|ionare. Grosimea suprafe|ei recondi|ionate trebuie s fie mai
mare dect grosimea indicat n tab. l cu minimum 30 m.
Pregtirea suprafe|ei nainte de zincare trebuie s asigure o acurate|e absolut a suprafe|ei,
prin decapare n baie de acid. Suprafe|ele tiate cu flacra trebuie rectificate de productorul
acestora n vederea zincrii.
Dup zincare este interzis deformarea pieselor - n special deformarea local - pentru a
evita exfolierea stratului de zinc.
Piesele zincate nu se vor stivui direct, ci prin intermediul unor distan|iere ne metalice, relativ
moi - din lemn sau similar - care s nu provoace deforma|ii locale. Se va evita contactul cu
piese metalice nezincate sau din alte metale, pentru prevenirea electrocoroziunii..
Not: Din punct de vedere microscopic, stratul de zinc nu reprezint o pelicul protectoare
perfect- el prezint microfisuri, pori strpuni sau ne strpuni, diferite neregularit|i, toate
generatoare de amors de contaminare a metalului de baz cu factorii atmosferici generatori
de coroziune, chiar i exfolierea stratului de zinc. Este indicat ca dup montarea final, peste
stratul protector de zinc, s fie aplicat un strat de vopsea de 50 m- grosime msurat n
stare uscat- strat ce va acoperi i organele de asamblare.
6. PROTEC|lA CATODlC
Electrocoroziunea - coroziunea de contact - apare la contactul a dou metale cu poten|ial
electrochimic diferit, n prezen|a unui electrolit - o solu|ie apoas. Ea poate s apar chiar la
alturarea a dou metale care, n mod normal, nu sunt corodate de atmosfera umed.
Pentru evitarea fenomenului de electrocoroziune, trebuie ca mbinrile a dou metale cu
poten|ial electric diferit s fie mbinri de tip electroizolant. lmbinrile electroizolante se aplic
atunci cnd diferen|ele de poten|ial electrochimic depesc 250 mV.
lmbinrile electroizolante trebuie s asigure izolarea electric a flanelor ntre ele, ct i a
organelor de asamblare fa| de cele dou flane. ln acest scop flanele vor fi prevzute cu
guri majorate, pentru a permite ca uruburile s fie mbrcate n buce electroizolante. De
asemenea, capetele uruburilor i piuli|ele trebuie izolate de suprafe|ele flanelor.
Piesele de izolare trebuie dimensionate corespunztor solicitrilor asamblrii- tensiuni de
forfecare, presiuni de contact.
Piesele de izolare trebuie fcute din materiale cu rezisten|a electric corespunztoare, s nu
fie higroscopice, s nu mbtrneasc n timp.
III2 CONSTRUCIII METALICE
l. GENERALlT|l
Construc|iile metalice i acele pr|i din echipamente care se ncadreaz n categoria
construc|iilor metalice trebuie executate de ctre Contractor (subcontractor, furnizor) conform
unui Manual de asigurare a calit|ii ntocmit pe baza standardelor din domeniu. Aceste
standarde sunt men|ionate n continuare. Standardele cu asterisc () trebuie s fie n dotarea
contractorului i prezentate Consultantului la mpreun cu Manualul de asigurare a calit|ii.
Livrarea trebuie fcut pe baza certificatelor de calitate ale materialelor, ale componentelor,
pe baza certificatelor de atestare a personalului i pe baza declara|iilor de conformitate ale
organului de control.
Construc|iile metalice - structurile i parte de structur a echipamentelor trebuie executate n
condi|iile prevzute de SR EN l090-2:2008. Standardul se aplic la produsele laminate la
cald sau trase la rece din o|el carbon sau inoxidabil pn la grad S700.
Construc|iile metalice trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerin|e de ordin general:
s nu prezinte concavit|i n care se poate acumula apa, att n stare final, ct i n
stadiile intermediare de construc|ie i montare
cavit|ile nchise se vor proteja prin vopsire cu un strat de grund naite de nchidere
s prezinte facilit|i de manipulare precise, pozi|ionate corect fa| de centrul de greutate,
care s nu provoace deforma|ii locale, deteriorri ale acoperirilor de protec|ie
2. STANDARDE
Standarde privind proiectarea structurilor metalice
SR EN l990:2004, Bazele proiectrii structurilor;
SR EN l990:2004/Al:2006, Bazele proiectrii structurilor (Anexa l);
SR EN l990:2004/NA, Bazele proiectrii structurilor (Anexa na|ional);
SR EN l99l-l-3:2005, Ac|iuni asupra structurilor. Partea l-3: Ac|iuni generalre. lncrcri
date de zpad.
SR EN l99l-l-3:2005/NA:2006, Ac|iuni asupra structurilor. Partea l-3: Ac|iuni generale.
lncrcri date de zpad. Anex na|ional;
SR EN l99l-l-4:2005, Ac|iuni asupra structurilor. Partea l-4: Ac|iuni generale. lncrcri
ale vntului;
SR EN l99l-l-5:2004, Ac|iuni asupra structurilor. Partea l-5: Ac|iuni generare. Ac|iuni
termice;
SR EN l99l-l-6:2005, Ac|iuni asupra structurilor. Partea l-6: Ac|iuni generalre. Ac|iuni pe
durata execu|iei;
SR EN l99l-l-7:2007, Ac|iuni asupra structurilor. Partea l-3: Ac|iuni generalre. Ac|iuni
accidentale;
SR EN l99l-4:2006, Ac|iuni asupra structurilor. Partea 4: Silozuri i rezervoare;
SR EN l993-l-l0:2006, Proiectarea structurilor de o|el. Partea l-l0: Alegerea claselor de
calitate ale o|elurilor;
SR EN l993-l-ll:2007, Proiectarea structurilor de o|el. Partea l-ll: proiectarea
structurilor cu elemente ntinse;
SR EN l993-l-3:2007, Proiectarea structurilor de o|el. Partea l-3: Reguli generale. Reguli
suplimentare pentru elemente structurale i table formate la rece;
SR EN l993-l-4:2007, Proiectarea structurilor de o|el. Partea l-4: Reguli generale. Reguli
suplimentare pentru elemente structurale din o|eluri inoxidabile;
SR EN l993-l-5:2007, Proiectarea structurilor de o|el. Partea l-5: Elemente structurale
plane solicitate n planul lor;
SR EN l993-l-8:2006, Proiectarea structurilor de o|el. Partea l-8: Proiectarea mbinrilor;
SR EN l993-l-8:2006/AC:2006, Proiectarea structurilor de o|el. Partea l-8: Proiectarea
mbinrilor;
SR EN l993-l-9:2006, Proiectarea structurilor de o|el. Partea l-9: Oboseal;
SR EN l993-l-9:2006/AC:2006, Proiectarea structurilor de o|el. Partea l-9: Oboseal;
SR EN l993-3-l:2007, Proiectarea structurilor de o|el. Partea 3-l: Turnuri, piloni i couri.
Turnuri i piloni;
SR EN l993-3-2:2007, Proiectarea structurilor de o|el. Partea 3-l: Turnuri, piloni i couri.
Couri;
SR ENV l993-l-6:2004, Proiectarea structurilor de o|el. Partea l-6: Reguli generale.
Reguli suplimentare pentru pentru rezisten|a i stabilitatea structurilor membran;
SR ENV l993-l-7:2004, Proiectarea structurilor de o|el. Partea l-7: Reguli generale.
Reguli suplimentare pentru pentru rezisten|a i stabilitatea structurilor de plci
rigidizate ncrcate n afara planului lor;
SR ENV l993-4-2:2004, Proiectarea structurilor de o|el. Partea 4-2: Silozuri, rezervoare i
conducte pentru transportul fluidelor. Rezervoare.
SR ENV l993-6:2004, Proiectarea structurilor de o|el. Partea 6: structuri pentru cile de
rulare.
3. LAMlNATE DlN O|EL
Produsele laminate trebuie s respecte urmtoarele standarde:
SR EN l0025- Produse laminate din o|el pentru construc|ii;
partea l:2005- Condi|ii tehnice generale de livrare;
partea 2:2004- Condi|ii tehnice generale pentru o|eluri nealiate;
partea 3:2004- Condi|ii tehnice generale pentru o|eluri de construc|ie sudabile cu
granula|ie fin n stare normalizat/laminare normalizat;
partea 4:2004- Condi|ii tehnice generale pentru o|eluri de construc|ie sudabile cu
granula|ie fin ob|inute prin laminare termomecanic;
partea 5:2004- Condi|ii tehnice generale pentru o|eluri peentru construc|ii cu rezisten|
mbunt|it la coroziunea atmosferic
STAS 90l-90- O|el laminat la cald. Table pentru construc|ii metalice laminate pe
laminoare discontinue;
STAS 908-90- O|el laminat la cald. Band
STAS l945-90- O|el laminat la rece. Benzi nguste din o|el carbon
STAS l946-80- O|el laminat la cald. Tabl neagr
STAS 2028-80- O|el laminat la cald. Tabl zincat
STAS 2029-80- O|el laminat la cald. Tabl ondulat
STAS 3480-80- O|el laminat la cald. Tabl striat
STAS 8609-80-Profile din o|el formate la tece. Profile Z cu aripi nenegale. Dimensiuni
STAS 9l50-80- Benzi late din o|el laminate la rece. Dimensiuni
STAS 9236-80- benzi late din o|el laminate la cald n rulouri
STAS 9624-89- Table sub|iri laminate la rece. Dimensiuni
STAS 9724-90- O|el laminat la rece. Table i benzi late. Condi|ii tehnice de calitate
STAS l0948-88- Table perforate de uz general
SR EN l0028-l...-6. Produse plate din o|el pentru recipiente sub presiune
4. PROFlLE DE O|EL
STAS 564-86- O|el laminat la cald. O|el U
STAS l900-89- O|el rotund calibrat
STAS 7835-80- Profile din band de o|el formate la rece din din o|el:
partea l- Profil U cu aripi egale cu rezisten|a la rupere pn la 490 N/mm2. Dimensiuni
partea 2- Profil U cu aripi egale cu rezisten|a la rupere pentru 490 N/mm2. Dimensiuni
partea l- Profil cornier cu aripi egale cu rezisten|a la rupere pn la 490 N/mm2.
Dimensiuni
STAS 8250-80- Profile din band de o|el formate la rece din din o|el. Profile Z cu aripi
neegale. Dimensiuni
STAS 829l-80- Profile din band de o|el formate la rece. Profile Z cu aripi egale.
Dimensiuni
STAS 8367-90- Profile din band de o|el formate la rece. Profile Omega cu aripi egale.
Dimensiuni
STAS 86l0-80- Profile din band de o|el formate la rece. Profile U cu aripi neegale.
Dimensiuni
STAS ll5l6-80- Profil spacial T pentru ci de rulare
SR EN l0024:l988- Profile l cu aripi nclinate laminate la cald. Toleran|e de form i
dimensiuni
SR EN l003l:l995- Profile l i U din o|el pentru construc|ii. Toleran|e de form i
dimensiuni
SR EN l0056- Corniere cu aripi egale i neegale pentru construc|ii- partea l-2000-
Dimensiuni; partea 2- l996- Toleran|e de form i dimensiuni
SR EN l0279:2002- Profile U laminate la cald
5. O|ELURl lNOXlDABlLE
SR EN l0088-l:2005- O|eluri inoxidabile. Lista o|elurilor inoxidabile
SR EN l0088-2:2005- Condi|ii tehnice de livrare pentru o|eluri inoxidabile pentru utilizri
generale- table, table groase i benzi de o|el rezistent la coroziune
SR EN l0088-3:2005 Condi|ii tehnice de livrare pentru semifabricate bare, srm
laminat la rece, srme trase, produse i profile formate la rece din o|eluri rezistente la
coroziune pentru utilizri generale
SR EN l0297- 2: 2006- |evi din o|el fr sudur pentru utilizare n construc|ii metalice i
n construc|ia de maini. Condi|ii tehnice de livrare pentru |evi din o|el inoxidabil
EN l3480-l...4- Sudarea o|elurilor inoxidabile
EN 287-l Certificarea sudorilor pentru o|eluri inoxidabile
EN 288-3 Controlul sudurilor o|elurilor inoxidabile
EN 970- lncercarea nedistructiv a mbinrilor sudate. Controlul vizual al sudurilor
EN 258l7- lmbinri sudate prin topire. Niveluri de acceptate a calit|ii sudurilor.
EN 764- Echipamente sub presiune
EN l0204- produse din o|el inoxidabil. Testare, certificare
6. DOCUMENTE DE lNSPEC|lE
SR EN l0204- Produse metalice. Tipuri de documente de inspec|ie
Core&ponden5a -ntre &tandarde re!eritoare la o5eluri
Coresponden|a dintre o|elurile conform BS4360 i o|elurile conform EN l0025, pentru
o|elurile nealiate, este dat n tab. 3.l:
Nr.
crt
EN l0025
Grad
BS 4360
Grad
Limita de curgere
MPa
Limita de rupere
MPa
l Sl85 l85 290
2 - 40A
235 360/5l0
3 S235 JR 40B
4 S235 30 40C
5 S325 l2 40D
6 - 43A
275 4l0/560
7 S275 JR 43B
Nr.
crt
EN l0025
Grad
BS 4360
Grad
Limita de curgere
MPa
Limita de rupere
MPa
8 S275 30 43C
9 S275 l2 43D
l0 - 50A
355 470/630
ll S355 JR 50B
l2 S355 30 50C
l3 S3553 32 50D
l4 S355 l2 50DD
l5 E295 295 470/6l0
l6 E335 335 570/7l0
l7 E360 360 650/830
Coresponden|a dintre o|elurile laminate sudabile, n stare normalizat, cu granula|ie fin,
conform BS4360 i o|elurile conform EN l0025, este dat n tab.3. 2
"a#$3$ &
Nr.
crt
EN l0025
Grad
BS 4360
Grad
Limita de curgere
MPa
Limita de rupere
MPa
l S275N 43DD 275 375/5l0
2 S275NL 43EE
3 S355N 50 355 470/630
4 S355NL 50EE
5 S420N - 420 520/680
6 S420NL -
7 S460M 55C 460 550/720
8 S460ML 55EE
l MPa =lN/mm
2
= l0 daN/cm
2
Not. ln tabelele de mai sus nu sunt date valorile rezilien|elor la temperaturi sczute,
temperatura i tipul epruvetei pe care s-a fcut proba.
Standarde referitoare la opera|iile de sudare a o|elurilor carbon
SR EN lSO 90l3- Suduri i procedee conexe. Clase de toleran|e dimensionale ale
suprafe|elor tiate termic (cu flacra oxiacetilenic);
SR EN 288-9: 200l. Specifica|ia i calificarea procedurilor de sudare pentru materiale
metalice. Partea 9: Verificarea procedurilor de sudare cap la cap pe antier a
conductelor de transport terestre i marine;
SR EN lSl l56l4-l:2004, Specifica|ia i calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Partea l: Sudarea cu arc i sudarea cu gaz a o|elurilor i sudarea
cu arc a nichelului i a aliajelor de nichel;
SR EN 287-l:2004, Calificarea sudorilor. Susdarea prin topire. Partea l: O|eluri;
SR EN l4l8:2000, Personal pentru sudare. Calificarea operatorilor sudori pentru
sudarea electric prin presiune, pentru sudarea mecanizat i automat a materialelor
metalice,
SR EN lSO 58l7:2004, Sudare. lmbinri sudate prin topire din o|el, nichel, titan i aliajele
acestora (cu excep|ia sudrii cu fascicul de electroni). Niveluri de calitate pentru
imperfec|iuni;
SR EN lSO Examinri nedistructive ale sudurilor. Reguli generale pentru materiale
metalice;
SR EN lSO 3834-l:2005, Cerin|e de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor
metalice. Partea l: Criterii pentru selectarea nivelului adecvat al cerin|elor de calitate;
SR EN lSO 3834-2:2005, Cerin|e de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor
metalice. Partea 2: Cerin|e de calitate complete;
SR EN lSO 3834-3:2005, Cerin|e de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor
metalice. Partea 3: Cerin|e de calitate normale;
SR EN lSO 3834-4:2005, Cerin|e de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor
metalice. Partea 4: Cerin|e de calitate elementare;
SR EN lSO 3834-5:2005, Cerin|e de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor
metalice. Partea 5: Documente cu care este neceasar conformarea pentru declararea
conformit|ii cu cerin|ele de calitate ale lSO 3834-2, lSO 3834-3 i lSO 3834-4;
SR EN lSO l3479:2005, Materiale pentru sudare. Standard general de produs pentru
metale de adaos i fluxuri pentru sudarea prin topire a materialelor metalice;
SR EN lSO 9606-2:2005, Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 2: Aluminiu i
aliaje de aluminiu;
SR EN lSO 9606-3:200l, Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 3: Cupru i
aliaje de cupru;
SR EN lSO 9606-4:2005, Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 4: Nichel i
aliaje de nichel;
SR EN lSO 9606-5:2005, Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 5: Titan i
aliaje de titan, zirconiu i aliaje de zirconiu;
STAS l05624- Tierea cu plasm a metalelor. Clase de calitate a tieturilor;
SR EN 729-l...4- Calitatea mbinrilor sudate. Cerin|e de calitate
STAS ll25/l- Sudarea metalelor. Electrozi nveli|i pentru sudarea metalelor cu arcul
electric. Condi|ii generale pentru sudare;
STAS ll25/2- Sudarea metalelor. Electrozi nveli|i pentru sudarea o|elurilor carbon i slab
aliate. Condi|ii tehnice;
7. ORGANE DE ASAMBLARE
Conform standardului SR EN l090-2:2008, organele de asamblare pentru construc|ii
metalice vor avea dimensiunea minim Ml2 i clasa de rezisten| 8.8, iar for|ele maxime de
prestrngere trebuie s fie cele de mai jos:
For|a de prestrngere admis (kN)
Ml
2
Ml
6
M2
0
M2
2
M2
4
M3
0
M36
Clas
a
8.8 47 88 l37 l70 257 3l4 458
l0.
9
59 ll0 l72 2l2 32l 393 572
Pentru construc|ii metalice care nu sus|in echipamente, pot fi folosite i organe de asamblare
Ml0 i M8.
Strngerea uruburilor se va face cu cheia dinamometric la un moment calculat pentru
fiecare tip de asamblare. Starea suprafe|ei pe care se strnge piuli|a determin coeficientul
de frecare cu piuli|a, care, la rndul su, influen|eaz momentul de strngere. Func|ie de
acest coeficient de frecare i de for|a de prestrngere necesar mbinrii, standardul ofer
metodologia de calcul pentru momentul de strngere.
Pentru asamblrile importante- flane ale conductelor de presiune, compensatori de montaj
i similare- contractorul va indica momentul de strngere n documnenta|ie.
)re&crip5ii de proiectare
Calculul construc|iilor metalice se va face cu respectarea prescrip|iilor BS 449, respectiv SR
EN l090-2:2008.
Tensiunile echivalente se calculeaz conform celor de mai jos, n care simbolurile semnific:
ac - tensiunea admisibil la compresiune a materialului,
c - tensiunea efectiv la compresiune a materialului (axial, ),
ai - tensiunea admisibil la ncovoiere a materialului
i - tensiunea efectiv la ncovoiere a materialului
e - tensiunea echivalent
- tensiunea de forfecare
p - presiunea de contact
Pentru solicitarea compus- ncovoiere cu for| axial:
e = c i
Pentru solicitarea compus- ncovoiere cu torsiune:
e = (i
2
+ 3
2
)
0,5

Pentru solicitarea compus- ncovoiere cu torsiune i presiune de contact:
e = (c
2
+i
2
+ i . p + 3
2
)
0,5
Sgeata grinzilor nu trebuie s depeasc l/350 din lungime. Prescrip|ia nu se refer la
grinzile podurilor racloare- radiale sau longitudinale.
)lat!orme de circula5ieG 9r4tareG &c4ri -nclinateG &c4ri verticale
Standard de referin|: BS EN 4592- 0...2- Industrial flooring' (al)(a*s and stair treads.
Platforme de circula|ie. L|imea minim- 0,8 m. Platformele de circula|ie trebuie prezute cu
balustrade i se acoper cu grtare. Ansamblul platform- balustrade-grtare se
confec|ioneaz, dup caz, din o|el carbon sau o|el inoxidabil austenitic.
Aten|ie ! nu se admit platforme de circula|ie acoperite cu tabl striat !
Prescrip|ia se aplic i platformelor instalate pe echipamente- poduri racloare, grtare cu
cur|are mecanic.
Grtarele se pot executa, conform BS EN l993- pr|ile l...5, lSO l4l22-l, din o|el carbon,
o|el inoxidabil austentic i din aluminiu. Grtarele se compun din bare longitudinale i bare
transversale sau n form de X alungit, sudate ntre barele transversale.
Platbandele din care se fac barele transversale i platbanda de contur a unui grtar trebie s
aib grosimea minim de 3 mm. Sec|iunea transversal a barelor longitudinale este de min.
20 mm
2
, iar distan|a dintre barele longitudinale de maximum 40 mm. Barele transversale se
pot dispune la max. 265 mm, iar barele n X - la maximum 2l0 mm.
Barele transversale trebuie s prezinte crestturi adncituri de max. l,5 mm, cte cel pu|in 5
pe l00 mm.
lncrcare: n cazul accesului unei singure persoane - 3 kN/m
2
, n rest 5 kN/m
2
, iar pentru
traficul greu cu transport de piese i componente - 7,5 kN/m
2
. Grtarele trebuie s reziste la
o sarcin concentrat de l kN pe o suprafa| de 300x300 mm.
Supuse la aceste ncrcri, deforma|ia maxim trebuie s fie l/200 din lungime.
Spa|ii: ntre panourile alturate - 3 mm; ntre capetele panourilor - 6 mm; ntre panouri i
structuri adiacente - l0 mm.
Prescrip|ia se aplic i platformelor instalate pe echipamente- poduri racloare, grtare cu
cur|are mecanic.
Treptele scrilor nclinate trebuie confec|ionate cu structur similar grtarelor. Trebuie
dimensionate la o sarcin concentrat de l,5 kN aplicat pe un ptrat de l50 mm plasat la
marginea exterioar a treptei. Sgeata maxim l/200 L, dar nu mai mare de 6 mm.
Treptele trebuie fixate de lateralele (vangul) scrii prin cte dou uruburi de fiecare parte.
Se admit, dar numai n zone n care temperatura nu scade sub 0
0
C, trepte confec|ionate din
tabl poansonat, cu guri 20 cu marginea rsfrnt n sus cu min. l,5 mm. Gurile trebuie
dispuse n zig-zag, distan|a ntre iruri- 80-l00 mm, pasul 80-l00 mm.
Prescrip|ia se aplic i platformelor instalate pe echipamente - poduri racloare, grtare cu
cur|are mecanic.
$alu&tradele trebuie confec|ionate conform BS ca obiecte individuale care se monteaz:
n teci sau prin flane de structurile metalice
prin flane (tlpi) prinse n ancore chimice sau uruburi conexpand de structurile din
beton.
Balustradele se confec|ioneaz:
din o|el inoxidabil sau o|el carbon zincat i vopsit cnd sunt plasate n apropierea mediilor
agresive - pe pere|ii canalelor de intrare, la grtare, deznisipatoare, pe pere|ii
decantoarelor primare sau bazinelor de aerare;
din o|el carbon zincat
din o|el carbon vopsit, n spa|ii interioare lipsite de vapori agresivi (H2S).
Nu este admis confec|ionarea balustradelor la fa|a locului.
Balustradele au axul minii curente la l200 mm, montan|ii (stlpii) la max. l500 mm i o
bar orizontal intermediar cu axa la 550 mm de baz.
Pentru scrile nclinate distan|a de l500 mm la care se dispun montan|ii se msoar n
lungul scrii, iar balustrada se va pozi|iona la 900 mm msura|i pe vertical de la vangul
acrii.
La l0 mm de baz trebuie s existe o aprtoare de picior cu sec|iunea de l00x3 mm prins
de montan|i. Cnd mna curent trebuie s prezinte console fa| de montan|i, se va extinde
i bara intermediar iar cele dou bare se vor solidariza printr-un montant scurt. Mna
curent n consol se va termina la 90
0
, nu prin racordare sau coturi sudate Este indicat
solidarizarea balustradelor ntre ele atunci cnd mna curent prezint console, prin legarea
montan|ilor scur|i prin bride sau uruburi.
Pentru mna curent se admite o sgeat de 0,8% din distan|a dintre montan|i, la aplicarea
unei for|e orizontale de 740 N.
Pentru montan|i de admite o deplasare de 0,8% din nl|ime la aplicarea unei for|e orizontale
de 700 N/ml la nivelul minii curente.
Prinderea montan|ilor prin tlpi (flane) se va face cu ancore (conexpanduri) dispuse de o
parte i de alta a axei balustradei, minim dou pe partea interioar.
ln cazul balustradelor zincate la cald nu se admit cavit|i nchise n care aerul se dilat
putnd duce la deteriorarea sudurilor sau explozia pere|ilor. Pe fiecare cavitate nchis
trebuie practicat cel pu|in un orificiu 8 superior pentru evacuarea aerului i cel pu|in un
orificiu 8 inferior pentru ptrunderea zincului topit. Dispunerea orificiilor superioare i
inferioare trebuie s fie opus, pe diagonala barei. Dup zincare orificiile se vor astupa cu
dopuri din Polietilen sau similar, introduse for|at.
Productorul balustradelor trebuie s prezinte inginerului planul de amplsare a orificiilor
avizat de productorului de protec|ie zincat.
Prescrip|ia se aplic i platformelor instalate pe echipamente- poduri racloare, grtare cu
cur|are mecanic etc.
Sc4rile verticale
Planul scrilor verticale trebuie situat la peste 250 mm de la perete.
Pasul treptelor trebuie s fie 300 mm.
Dimensiunea minim a treptei este de 25 mm.
Montan|ii scrii vor fi din |eav min. 60x3 sau |eav rectangular min. 60x30x3.
Lungimea maxim a unui tronson de scar este de 6000 mm. Pentru nl|imi peste 6000 mm
trebuie prevzute podeste intermediare, iar scrile nu trebuie s fie aliniate.
Scrile trebuie prevzute cu co de protec|ie ce ncepe de la 2400 mm de la sol sau de la
platforma de pornire.
Coul va avea diametrul de 750 mm i va avea montan|ii din platbande 50x3, iar cercurile
vor fi dispuse ma max. l000 mm ntre ele.
8. SUDAREA O|ELURlLOR CARBON
Codi|ii generale. Sudurile trebuie executate numai de ctre sudori autoriza|i conform
procedurilor prevzute n urmtoarele standarde:
SR EN 287-l:2004, Calificarea sudorilor. Susdarea prin topire. Partea l: O|eluri;
SR EN l4l8:2000, Personal pentru sudare. Calificarea operatorilor sudori pentru
sudarea electric prin presiune, pentru sudarea mecanizat i automat a materialelor
metalice.
Certificarea sudorilor se face pe baza probelor cu diferite calit|i de material de baz,
grosimi, pozi|ii de sudare, proceduri aplicate.
Certificarea sudorilor poate fi fcut numai de ctre un Laborator agreat. Certificarea se face
pe cheltuiala Angajatorului. Testul de calificare se va efectua pe o|el cu cea mai mare limit
minim de curgere specificat /carbon echivalent maxim care se previzioneaz a fi acoperit
de Fia Tehnologic a Opera|iilor de Sudare. Toate rezultatele nregistrrilor de calificare a
procedurii vor fi inaintate Consultantului Supervizare pentru aprobarea procedurilor de
sudur.
Testele de calificare a sudorilor i operatorilor-sudori pot fi efectuate mpreun cu testele de
calificare a procedurilor de sudur. Aceste certificate sunt valabile pe o perioad de numai
ase luni dupa ultima sudur executat.
Procesul de sudare poate fi desfurat numai n spa|ii lipsite de praf, pulberi, adpostite de
vnt i ploaie.
Antreprenorul trebuie s ntrerup procesul de sudare dac aceste condi|ii nu sunt
ndeplinite cumulativ.
Posturile de sudur trebuie ngrdite cu paravane de protec|ie pentru a feri personalul din
zon de strlucirea arcului electric.
lmpmntrile trebuie executate cu cleti n stare perfect, plasa|i convenabil pentru a evita
deteriorarea cablurilor de alimentare de ctre vehicule, pietoni, manevrarea unor sarcini.
Generatoarele sau transformatoarele de sudur trebuie s fie mobile, echipate cu ro|i
orientabile i mnere de trac|iune, pentru a putea fi plasate convenabil fa| de postul de
sudur.
Generatoarele sau transformatoarele de sudur trebuie prevzute cu suporturi speciale
pentru nfurarea cablurilor de alimentare, mpmntare i de sudur.
Postul de sudur al fiecrui sudor trebuie asigurat cu o cantitate sufucient de perii de srm
pentru cur|area de oxizi a custurii sudate.
T4ierea materialelor2
La tierea tablelor sau a profilelor laminate cu flacra oxiacetilen n vederea pregtirii
pentru sudare trebuie respectate standardele referitoare la rugozitatea i toleran|ele marginii
ob|inute prin tiere- SR EN lSO 90l3- Suduri i procedee conexe. Clase de toleran|e
dimensionale ale suprafe|elor tiate termic (cu flacra oxiacetilenic).
La tierea cu plasm a tablelor sau a profilelor laminate cu plasm trebuie respectat
standardul referitor la rugozitatea i toleran|ele marginii ob|inute prin tierea cu plasm-
STAS l05624- Tierea cu plasm a metalelor. Clase de calitate a tieturilor.
Corectarea abaterilor de la aceste standarde, privind calitatea suprafe|elor ob|inute prin
tiere termic, se poate corecta printr-o polizare suplimentar, dar care nu influen|eaz
rectilinitatea margimii, respectiv planeitatea suprafe|ei.
Electro8ii de &udur42
Electrozii de sudur trebuie s fie cu nveli bazic conform standardelor:
STAS ll25/l- Sudarea metalelor. Electrozi nveli|i pentru sudarea metalelor cu arcul
electric. Condi|ii generale pentru sudare;
STAS ll25/2- Sudarea metalelor. Electrozi nveli|i pentru sudarea o|elurilor carbon i
slab aliate. Condi|ii tehnice;
SR EN lSO l3479:2005, Materiale pentru sudare. Standard general de produs pentru
metale de adaos i fluxuri pentru sudarea prin topire a materialelor metalice.
Electrozii trebuie usca|i naintea efectur sudurii i numai n cantitatea necesar pentru
programul zilei respective de lucru. Uscarea se va face la temperatura de l80-200
0
C timpde
minim l,5 ore.
)roce&ul de &udare2
Piesele ce urmeaz a fi sudate trebuie prinse rigid ntre ele prin dispozitive mecanice cu
urub. Prinderile pot fi asigurate prin puncte de sudur dispuse distan|at. Dispozitivele de
prindere vor fi nlturate pe msura avansrii cordonului de sudur.
Procesul de sudare trebuie condus n aa fel nct s se evite deformarea pieselor sudate.
Codonul de sudur trebuie alctuit din por|iuni executate alternativ i distan|at pentru a
compensa deforma|iile date de contrac|ii.
Dup fiecare strat de sudur trebuie nlturat stratul de zgur i oxizi utiliznnd ciocanul cu
muchie ascu|it pentru spargerea crustei de zgur i peria de srm pentru cur|area
cordonului de sudur pn la luciu metalic.
La sudarea pieselor de grosimi mari se va face prenclzirea zonei de sudat cu ajutorul
flcrii oxiacetilenice sau de gaz.
La utilizarea robo|ilor de sudur, componentele ce trebuie asamblate se vor pozi|iona cu
precizie pe masa mainii, iar pozi|ia se va verifica cu o curs n gol a capului de sudare.
Opera|iile de cur|are a cordonului de sudur n vederea aplicrii unui nou strat tebuie
executate manual, cu verificarea vizual a strii codonului de sudur executat automat.
Eventualele erori ale automatului de sudur- discontinuit|i, goluri, strat de grosime
necorespunztoare- trebuie nlturate prin polizare sau cri|uire, iar cordonul de sudur
trebuie refcut manual.
Controlul -mbin4rilor &udate2
La controlul mbinrilor sudate se vor aplica prevederile standardelor men|ionate mai sus. ln
baza acestor standarde, productorul trebuie s elaboreze procedura de control a calit|ii
mbinrilor sudate. Procedurile de control trebuie s aib la baz criteriile de calitate a
mbinrilor sudate, aa cum sunt stabilite n urmtoarele standarde:
SR EN lSO 58l7:2004, Sudare. lmbinri sudate prin topire din o|el, nichel, titan i aliajele
acestora (cu excep|ia sudrii cu fascicul de electroni). Niveluri de calitate pentru
imperfec|iuni;
SR EN lSO Examinri nedistructive ale sudurilor. Reguli generale pentru materiale
metalice;
SR EN lSO 3834-l:2005, Cerin|e de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor
metalice. Partea l: Criterii pentru selectarea nivelului adecvat al cerin|elor de calitate;
SR EN lSO 3834-2:2005, Cerin|e de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor
metalice. Partea 2: Cerin|e de calitate complete;
SR EN lSO 3834-3:2005, Cerin|e de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor
metalice. Partea 3: Cerin|e de calitate normale;
SR EN lSO 3834-4:2005, Cerin|e de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor
metalice. Partea 4: Cerin|e de calitate elementare;
SR EN lSO 3834-5:2005, Cerin|e de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor
metalice. Partea 5: Documente cu care este neceasar conformarea pentru declararea
conformit|ii cu cerin|ele de calitate ale lSO 3834-2, lSO 3834-3 i lSO 3834-4.
Primul nivel de verificare este verificarea vizual a cordonului de sudur dup cur|area
zgurii i oxizilor.
Urmtorul nivel de verificare l constitue verificrile nedistructive - cu lichide penetrante, cu
pulberi magnetice, cu ultrasunete.
Fiecare productor trebuie s fac dovada posibilit|ii efecturii unui control nedistructiv i
edificator, precum i a unui set de proceduri, precum i a unui personal atestat pentru acest
tip de activitate.
De asemenea, trebuie s fac dovada de|inerii aparaturii adecvate, atestat metrologic.
Opera5ii !inale2
Dup executarea tuturor mbinrilor prin sudur, pentru construc|iile metalice care constitue
suporturi pentru mecanisme - carcase, asiuri - i necesit precizie de execu|ie pentru
prelucrarea mecanic n vederea montrii mecanismelor, trebuie executat detensionarea.
Detensionarea este necesar pentru eliminarea tensiunilor interne pe care le induc nclzirile
locale ocazionate de procasul de sudare.
Detensionarea poate fi fcut termic, prin men|inerea ansamblului sudat n cuptor a l50..
l80
0
C un interval de timp propor|ional cu masa ansamblului.
Tratarea la temperaturi ridicate post-sudare TTRPS a custurilor sudate va fi executat
numai dac se specific astfel in fia tehnologic aprobat a sudurii sau dac se indic
pe desenul ansamblului sudat. Procedurile TTRPS vor fi aprobate de ctre Consultant.
La structurile spa|iale mari se face detensionarea prin vibra|ii. Detensionarea prin vibra|ii se
face cu aparatur specific, domaniul de frecven|e i timpii de men|inere fiind caracteristici
fiecrui tip de echipament de detensionare.
ldentificarea custurilor sudate. Fiecare sudur va fi numerotat de ctre Antreprenor
conform sistemului ce va fi aprobat de Consultant.
9. SUDAREA O|ELURlLOR lNOXlDABlLE
ln lipsa altor prevederi speciale, toate confec|iile din o|el o|el inoxidabil trebuie executate din
o|el calitatea 304. Conductele din o|el inoxidabil trebuie executate cu respectarea
specifica|iilor EN l3480-l. Sudurile trebuie executate numai de ctre sudori autoriza|i
conform procedurilor prevzute n EN 287-l.
Certificarea sudorilor se face pe baza probelor cu diferite calit|i de material de baz,
grosimi, pozi|ii de sudare, proceduri aplicate.
Productorul trebuie s i nsueasc prevederile normelor privitoare la sudare - WPS.
Aceste se refer la parametrii de sudare potrivit grosimii (grosimilor) materialului de baz,
prelucrarea marginilor pieselor ce se vor suda, procedurile de sudare, pozi|iile de sudare,
materialul de adaus, tipul atmosferei de protec|ie, a electrozilor pe baz de tungsten, precum
i alte specifica|ii- prenclzirea pieselor, uscarea electrozilor, opera|iuni suplimentare post
proces.
Procedeele de sudare WPS se refer la suduri tip BW - suduri cap-la cap - i suduri FW -
suduri de col| i sunt urmtoarele:
lll- sudare cu arc electric , cu electrod nvelit;
l2l- sudare cu arc sub strat de flux, cu srm de adaus;
l3l- sudare cu arc, cu electrod consumabil sub atmosfer de gaz neutru;
l35- sudare cu arc, cu electrod consumabil sub atmosfer de gaz protector;
l4l- sudare cu arc, cu electrod de tungsten sub atmosfer de gaz neutru
Materialul de ba842
Dimensiunile i calitatea materialului de baz ce urmeaz a fi utilizate trebuie s fie
men|ionate n desene i n contract. lnainte de punerea in oper trebuie verificate: calitatea,
compozi|ia chimic, dimensiunile, calitatea suprafe|elor, comparativ cu proiectul de execu|ie
i lista de materiale. Materialul de baz trebuie certificat conform EN l3480-2 i n
conformitate cu EN l0204 trebuie s se ncadreze cel pu|in n clasa 2.2. Tipurile de
certificate conform EN l0204 sunt urmtoarele:
2.2- certificat de identitate i calitate
2.3- certificat de calitate
3.l- certificat de calitate special
3.2- certificat de calitate special
Materialul de adau&2
Sunt admise pentru sudare numai acele materiale care sunt conforme cu un standard de
materiale i dimensiuni acceptate de WPS. Toate materialele de sudare trebuie s fie
certificate la nivelul 2.2 conform EN l0204. Electrozii cu strat alcalin i pulberile folosite la
acoperire - flux de sudur - trebuie uscate nainte de utilizare. Orice alt material de adaus n
afara specifica|iilor trebuie utilizat numai cu acceptul specialistului n sudur din partea
Consultantului.
Exemplu de marcare a unui material de adaus:
Productor/tip Simbol standard Material de adaus
308 L Si EN l2072-Wl9 9 L Si l.430l; l.4306
3a8ul protector2
Compozi|ia atmosferei protectoare trebuie s fie una din listele WPS. Sistemul de identificare
este specificat n EN 439.
Marca Compozi|ia Metoda de sudare/procedura
ll l00% Ar 4.5 (puritate 99,995%) l4l- AWl sudare cu protec|ia rdcinii
Ml3 98% Ar + 2% O2 l35- Consumabile pentru sudare cu arc sub
atmosfer activ
Material de adaus bazic- Cr- Ni
F2 l0%H2 + 90% N2 l4l- AWl sudare cu protec|ia rdcinii
Material de adaus bazic- Cr- Ni
Trebuie respecta|i parametrii fluxului de gaz indica|i n WPS.
Pregtirea materialului de baz pentru sudare. Materialul de baz trebuie pregtit conform
specifica|iilor WPS: prin tiere cu flacra - plasm, laser - frezare sau polizare. Marginile ce
trebuie sudate trebuie cur|ate pe o l|ime de 30 mm de toate impurit|ile - scorii, oxizi,
bavuri, ulei, vaselin, vopsea. Muchiile ce trebuie sudate i zonele alturate trebuie s nu
prezinte vapori de ap, condens sau ghea|. Cur|area insuficient a impurit|ilor determin
un arc instabil, ptrundere incomplet la rdcin, incluziuni etc, n detrimentul
caracteristicilor mecanice.
anfrenarea muchiilor tebuie prescris n documenta|ie. ln absen|a altor prescrip|ii, anfrenul
va fi de 0,5 x S, la sudarea pe o singur parte i 0,7 x S, la sudarea pe o ambele pr|i, dar
nu mai pu|in de 3 mm (S fiind grosimea piesei).
Efectuarea custurii sudate. Cele dou piese ce urmeaz a fi sudate trebuie fixatepentru
evitarea deplasrilor. La sudarea cap la cap a dou table de grosimi diferite (Sl > S2 ),
marginea piesei mai groase, Sl va fi polizat n pant pentru a fi adus la grosimea piesei
mai sub|iri S2. Panta nu trebuie s depeasc 25%. Sudura trebuie executat numai de
ctre un sudor calificat n acest scop, conform instruc|iunilor WPS. ln nici un caz custura
sudat nu va fi polizat n timpul sudrii, ci numai dup rcirea pieselor.
Lungimile custurilor sudate i distan|ele dintre acestea trebuie alese astfel ca s asigure o
bun fixare a pieselor. Lungimea minim a sudurii este de 20 mm. ln vederea sudrii unui alt
strat, stratul executat trebuie controlat, iar eventualele defecte- incluziuni, sufluri - trebuie
ndeprtate.
Sudarea este permis numai dup ntrunirea tuturor condi|iilor anterior prevzute, precum i
a urmtoarelor:
corecta instalare i func|ionare a agregatelor de sudur, cablurilor electrice, furtunurilor
de gaz, mpmntrii;
temperatura ambiant i cea a materialului de baz este de cel pu|in 5
0
C. Se interzice
sudarea sub aceast temperatur;
dac sudarea are loc n aer liber, locul n care se desfoar activitatea trebuie
acoperit- cu o prelat sau similar;
se va crea o incint izolat pentru sudare, pentru a nu stjeni alte activit|i;
capul de sudur, electrodul, cordonul de sudur trebuie protejate;
anfrenarea corect, conform specifica|iilor din proiect;
amorsarea arcului este permis numai pe o plac separat sau pe fe|ele anfrenului;
pentru cordoane cu treceri multiple se recomand polizarea dup fiecare trecere.
Pentru sudarea cu electrod acoperit polizarea se va face pn la metal curat;
pentru sudarea n mai multe treceri, metalul de baz i cordonul executat trebuie
nclzite la +l50
0
C;
la sudarea pe o singur parte, la baza rdcinii se va plasa o plac pentru evitarea
pierderii de gaz;
sudarea tronsoanelor noi la o conduct existent se va face numai dup evacuarea
total a lichidului din conduct i uscarea zonei de sudat;
la sudarea |evilor se va evita strpungerea pere|ilor |evii ptin arcul electric;
sudorul este obligat s controleze fiecare strat de sudur, s repare orice defect i s
nlture urmele de incluziuni sau zgur;
cordoanele defectr se vor nltura prin polizare i se vor suda din nou;
cordoanele terminate vor fi marcate prin poansonare i men|ionat n jurnalul de suduri
numele i codul, pentru identificarea sudorului.
Opera5ii &uplimentare2
Sudurile verificate i acceptate trebuie cur|ate n zona afectat, de stropi de sudur, zgur
sau alte impurit|i pentru a permite examinarea.
lnegalit|ile cordonului de sudur, a suprapunerii, proeminen|ele rdcinii trebuie polizate.
Marginile arse, topirea induficient, cavit|ile trebuie corectate prin polizare i re sudare.
Te&tarea2
Lucrrile preliminare i cordoanele executate trebuie controlate vizual conform EN 970 i a
practicilor inginereti. Controlul vizual se face naintea nceperii sudrii i dup sudare.
Controlul vizual se refer la:
pregtirea corect a marginilor ce trebuie a fi sudate;
forma i dimensiunile corecte ale anfrenului;
prinderea corect prin puncte de sudur nainte de sudare- aftuirea;
alegerea corect a procesului de sudare i a materialelor auxiliare;
alegerea corect a parametrilor procesului de sudur;
situarea n intervalul corect de temperaturii
l0. CONTROLUL DUP SUDARE l FlNlSAREA SUDURll
Controlul vizual conform EN 970 a cordoanelor exterioare n propor|ie de l00% i a celor
interioare n propor|ie de 20%. ln lipsa altor specifica|ii, erorile de aliniere ale pieselor sudate
trebuie s se ncadreze n categoria ,C" din tab. l a EN 258l7.
Dup controlul vizual, conductele trebuie supuse unui rest de presiune cu ap la
Pprob = l,5 x Pmax.
Conformitatea testelor se va consemna n protocolul de recep|ie.
ll. ECHlPAMENTE MECANlCE DE UZ GENERAL
|evi - Conducte
|evile trebuie livrate cu capetele obturate- cu capace, dopuri etc. |evile se vor depozita pe
traverse de lemn, pe suprafe|e nclinate pentru a se asigura scurgerea apei i acoperite cu
folii de protec|ie. Acestea trebuie prinse de captul |evii fr a deteriora suprafa|a respectiv.
Nu se admite sudarea capacelor pe corpul |evilor.
La depozitarea n stiv, vor fi prevzute mijloace laterale de sus|inere, care s nu permit
dezmembrarea stivei.
lnainte de nceperea sudrii, suprafe|ele interioare i exterioare trebuie cur|ate i uscate.
Sudarea |evilor se va face cu sus|inerea |evilor la nl|imea ce permite accesul la ntregul
contur de sudare.
ln vederea sudrii, cap la cap, |evile trebuie anfrenate la unghi de 600 fa| de
generatoarea |evii (300 fa| de planul frontal), lsnd min. 2 mm din grosime, |evile avnd
ntre ele un spa|iu de max. 2 mm Pentru |evile de diametru mai mare de 600 mm, cu perete
mai gros de 8 mm se va prevedea anfren i sudare la interior.
Coturile uzinate trebuie s aib anfren.
Coturile executate pe antier trebuie alctuite din 5 segmente cu unghiul la centru egal
|evile flanate se vor pozi|iona astfel nct prin flexibilitatea lor s nu introduc tensiuni
suplimentare n zona asamblrii.
|evile asamblate prin nfiletare trebuie unse nainte de asamblare, n zona filetului cepului i
a mufei, cu lubrifiantul indicat de productor. Spa|iul dintre captul cepului i umrul mufei
cuplelor flexibile trebuie s fie cel indicat de productor.
Flanele |evilor trebuie atent cur|ate i uscate iar elementele de etanare- garnituri, inele-
trebuie pozi|ionate atent. lnelele de etanate trebuie s fie netede, fr bavuri sau ndoituri.
uruburile flanelor trebuie strnse treptat, ,n cruce" - opuse diametral, pentru a fi egal
tensionate. Se vor utiliza chei dinamometrice pentru asigurarea momentului de strngere
prescris n documenta|ie.
Acoperirile de protec|ie prin vopsire se vor aplica numai dup terminarea strngerii
uruburilor.
La instalarea conductelor se vor respecta urmtoarele distan|e, msurate de la flane:
fa| de pere|i 25 mm;
fa| de tavan l00 mm
fa| de podea l00 mm
fa| de alte |evi 25 mm (ntre suprafe|ele finisate, incluznd i izola|ia termic)
fa| de cabluri sau conductori l5 mm
Conductele aeriene trebuie suspendate pe suporturi metalice dimensionate la greutatea
proprie a conductei plus greutatea lichidului con|inut. Suporturile trebuie s fie rigide i
capabile de a prelua for|ele seismice orizontale la care sunt dimensionate construc|iile civile.
Rezemarea |evilor pe suporturi trebuie fcut pe ei cu un unghi la centru de 900 i l|ime
egal cu raza conductei, iar contactul ntre a i peretele conductei se va face prin
intermediul unei plci de cauciuc de min. 6 mm grosime. ln apropierea coturilor, conductele
trebuie fixate cu coliere executate din platband de min. 5 mm grosime, cptuit cu band
de cauciuc de aceeai grosime cu cel utilizat la ea. Colierele trebuie strnse cu piuli|e i
contrapiuli|e.
Suporturile, eile i colierele trebuie s aib acelai sistem de protec|ie anticoroziv.
ln cazul conductelor din o|el inoxidabil suportul conductelor poate fi executat din o|el carbon
protejat- prin vopsire, zincare termic- piesele de electroizolare dintre conducta de inox i
suportul i colierul din o|el carbon fiind chiar benzile de cauciuc.
Arm4turi pe canale2 Stavile
Stavilele se caracterizeaz prin:
nl|imea golului de trecere Ha
l|imea golului de trecere B0
nl|imea canalului Hc
nl|imea apei Ha
Stavilele se clasific n dou categorii: stavile cu montare n canal (tipurile A, Bl i B2) i
stavile cu montare pe perete (tipurile Cl, C2, Dl i D2)
Pentru un sens de curgere dat, stavilele montate n canal pot fi:
tip A, cu Ha < Ho , n amonte
tip Bl, cu Ha > Ho , n amonte
tip B2, cu Ha > Ho , n aval
Pentru un sens de curgere dat, stavilele montate pe perete pot fi:
tip Cl, cu Ha > Ho , n amonte, stavila n aval
tip C2, cu Ha > Ho , n amonte, stavila n amonte
tip Dl, cu Ha < Ho , n amonte, stavila n aval
tip D2, cu Ha < Ho , n amonte, stavila n amonte
Stavilele pot fi ac|ionate :
manual, cu roat de mn
manual, cu reductor
cu motor electric i reductor i, n caz de avarie a sistemului, cu roat de mn.
Stavilele sunt compuse din platelaj, ghidaje i sistem de ghidare, sistem de etanare si
sistem de ac|ionare.
Sistemul de etanare se va monta astfel nct presiunea apei s determine apsarea
garniturilor de etanare pe ghidaje.
La stavilele la care Ha < Ho, etanrile pot fi numai pe trei din cele patru laturi, dar numai
dac diferen|a de nivel nu va fi niciodat anulat.
Ac5ionarea &tavilelor2
Sistemul de manevrare a stavilelor este de tip cu piuli| ascendent, piuli|a fiind n legtur
cu platelajul. urubul de ac|ionare trebuie confec|ionat din o|el inoxidabil, iar piuli|a din bronz
fosforos.
Filetul de urubului de ac|ionare trebuie s fie de tip ptrat sau trapezoidal.
ln czul lungimilor mari ale urubului de ac|ionare, acesta trebuie ghidat pentru evitarea
flambajului. Ghidarea se va face prin lagre situate la cel mult 2,5 m. Lagrele trebuie fixate
de perete i s aib posibilitatea de reglare pe dou direc|ii, n vederea realizrii unei alinieri
perfecte. Cel mai de jos lagr trebuie plasat deasupra pozi|iei maxime a stavilei.
Ac5ionarea manual42
Roata de ac|ionare manual trebuie s aib un diametru corespunztor aplicrii unei for|e de
200 N pentru ridicarea stavilei. ln cazul amplasrii a cel pu|in trei stavile la distan| redus,
se poate utiliza o singur roat de ac|ionare ce va fi mutat dup caz. Roata de ac|ionare
manual poate fi turnat din font sau o|el.
Pe roata de manevr trebuie imprimat din turnare o sgeat ce indic direc|ia de ac|ionare
la nchidere, care trebuie s fie n sens orar.
Ac|ionarea manual a stavilelor trebuie amplasat ergonomic: ro|ile de ac|ionare manual,
cu ax vertical, la nl|imea de ll00-l200 mm, iar manivelele de ac|ionare prin reductor
conic- la l000-ll00 mm.
Sub roata de manevr trebuie plasat lagrul superior al axului de antrenare, n legtur cu
un cadru. Cadrul poate face corp comun cu ghidajele stavilei sau poate fi independent, dar
fixat obligatoriu pe o suprafa| de beton. Alinierea lagrului montat pe cadrul independent cu
urubul de antrenare trebuie s fie perfect, s nu induc eforturi laterale n piuli|. ln acest
scop lagrul trebuie fixat pe cadru cu posibilitatea de reglare pe dou direc|ii orizontale.
Pentru pozi|iile de ac|ionare la care distan|a dintre ultimul lagr i mecanismul manual de
ac|ionare este mai mare de l000 mm, mecanismul trebuie sprijinit suplimentar printr-un lagr
sus|inut de o |eav care are i rolul de a proteja filetul. Sus|inerea |evii n pozi|ie vertical se
va face prin contravntuiri sau nervuri.
Atunci cnd stavilele sunt operate cu chei n form de T, prin orificii n planeu sau platform,
orificiile respective trebuie s fie prevzute cu un capac rabatabil. For|a aplicat pentru
manevrarea cu cheia T nu trebuie s depeasc l20 N.
Ac5ionarea motori8at42
Ac|ionarea motorizat a stavilelor se face cu motoreductoare de construc|ie consacrat,
cuplate cu un sistem manual de ac|ionare ce poate fi utilizat n cazul ntreruperii curentului.
Sistemul de ac|ionare trebuie s aib carcasa umplut de productor cu ulei n cantitatea
necesar i capsulat i s fie etanat corespunztor pentru a permite montarea n orice
pozi|ie.
Sistemul electric de ac|ionare i sistemul de indicare a cursei (pozi|ionerul) integrat trebuie
s aib gradul de protec|ie lP 68. Motorul de ac|ionare trebuie s fie asincron trifazat cu rotor
nebobinat (colivie de veveri|). Sistemul de comutare a ac|ionrii manuale trebuie s fie
ergonomic i uor de ac|ionat.
Sistemul de ac|ionare trebuie s fie prevzut cu un sistem de indicare a sensului de lucru-
ridicarea sau coborrea stavilei- atunci cnd este n func|iune i cu limitatori la ambele
capete de curs.
Starea de ac|ionare (pornit/oprit), sensul de lucru (nchidere/deschidere), starea limitatorilor
(deschis complet/nchis complet)- constitue semnale care trebuie integrate n SCADA.
Materiale:
Platelajul - func|ie de mrimea stavilei i presiunea apei, este alctuit din table plane,
ranforsate cu profile dispuse orizontal sau n caroiaj, sau structur fagure, din table sudate
de o parte i alta a unei structuri din profile. ln toate cazurile, materialul trebuie s fie o|el
inox calitate min. 304. Structura exterioar de rezisten| trebuie orientat spre aval. Pentru
vanele de perete de dimensini reduse, platelajul poate fi din font, cu nervuri de rigidizare
ob|inute prin turnare.
Cadrul cu ghidaje - trebuie executat din o|el inox calitate min. 304. Pentru vanele de perete
de dimensini reduse, cadrul poate fi din font. Rama cadrului poate fi aplicat pe un perete
sau poate fi introdus ntr-un gol n pere|ii unui canal. ln cazul aplicriirii pe un perete se
prinde pe conturul golului peretelui de beton prin ancore chimice sau uruburi conexpand.
Golul n peretele de beton se execut conform indica|iilor productorului. Reglarea pozi|iei
verticale, plane se face cu ajutorul uruburilor de fixare i a ansamblului puili|- contrapiuli|
de pe fiecare urub. Dup montarea ramei cu ghidaje, verticalizare, aliniere, se face
strngerea definitiv a piuli|elor. Acestea trebuie strnse " n cruce", nu consecutiv, pentru a
asigura for|e egale de strngere. Dup verificarea pozi|ionriir amei cu ghidaje i efectuarea
unor curse n gol pentru verificare, se etaneaz rama cu ghidaje fa| de perete / pere|ii
canalului.
3?IDAEELE - platelajului sunt constituite din benzi din bronz sau material plastic rezistent la
uzur aplicat pe profilul de ghidare. Benzile trebuie s asigure o suprafa| plan, continu.
Platelajul gliseaz pe aceste benzi. La stavilele de dimensiuni mari ghidarea se face prin role
prevzute cu buz (flan) de ghidare. Rolele i axele lor trebuie s fie din o|el inox, iar
lagrele din bronz fosforos sau materiale plastice- poliamid, teflon.
Etanarea stavilelor se face prin garnituri laterale i garnituri de prag. Garniturile laterale
trebuie executate din cauciuc sintetic - cloropren, butadien sau similar i s aib o muchie
sau o suprafa| redus de contact cu ghidajul stavilei. Montarea lor se face astfel ca
presiunea apei s lucreze n sensul apsrii garniturii pe ghidaj. Garniturile de contur -
laterale i inferioare- pot fi cu profil P sau alt profil cu una sau dou muchii de etanare.
Garnitura de prag, frontal trebuie s prezinte o suprafa| mai mare de contact, pentru a nu
fi strivit de greutatea stavilei. Garniturile de contur i garnitura de prag trebuie s se mbine
fr a lsa spa|ii libere.
Pentru vanele plane de perete trebuie prevzute numai garnituri de contur.
l2. ARMTURl PE CONDUCTE
Standarde:
lSO 7005-l; EN l092-l- Flane. Dimensiuni
SR lSO 5208; DlN 3230 - Robinetrie industrial. lncercri
SR EN l563- Font ductil
SR lSO l083- Font cu grafit nodular
Este indicat ca ntrega furnitur de vane care echipeaz un obiectiv s fie asigurat de un
singur productor. ln cazul ac|ionrii electrice a vanelor, sistemele de ac|ionare trebuie
asigurate de acela productor i livrate montate n ansamblu.
Toate tipurile de vane trebuie s aib aceleai dimensiuni nominale ca ale conductelor pe
care sunt montate.
Toate tipurile de vane trebuie s fie alese pentru acelai regim de presiune ca al conductelor
pe care se monteaz. Ele trebuie s suporte presiunea de prob a conductelor i s fie
supuse la proba de presiune mpreun cu acestea.
Pe fiecare van trebuie s existe o etichet metalic pe care s fie nscris numele
productorului, tipul, dimensiunea nominal, presiunea nominal, seria i anul de fabrica|ie.
Productorul va regla i va atesta coresponden|a real ntre semnalele limitatorilor de pozi|ie
i pozi|iile extreme ale organului de nchidere. ln cazul utilizrii vanelor ca organe de reglare
a debitului, Contractorul va cere n mod expres ca sistemul electric de ac|ionare s
semnalizeze deplasarea continu a organului de nchidere.
Mecanismul electric de ac|ionare a vanei trebuie s fie posibil de montat rotit cu 900, l800
sau 2700 pentru a fi asigurat pozi|ia corect de citire a indica|iilor i de ac|ionare manual.
Numrul de mrimi ale sistemelor de ac|ionare trebuie redus la minim, chiar dac n unele
cazuri acestea vor fi supradimensionate.
Timpul maxim pentru deschiderea sau nchiderea complet a vanei nu trebuie s
depeasc urmtoarele valori pentru vane cu diametrul pn la:
vane cu diametrul pn la 600mm: - 2 minute
vane cu diametrul pn la 800mm: - 2,5 minute
vane cu diametrul pn la l.000mm: - 3 minute
vane cu diametrul pn la l.200mm: - 4 minute.
Gradul de protec|ie al sistemului de ac|ionare actuator - trebuie s fie lP 68 iar al sistemului
electric de comand - lP67, ambele conform EN 60529. Carcasa sistemului de ac|ionare
trebuie s cuprind att partea mecanic - motor, reductor - ct i partea electric.
Vane !luture %$utter!lT valve'
Organul de nchidere a vanei fluture este un disc. Unghiul de rotire a discului vanei ntre
pozi|iile nchis i deschis trebuie s fie 90`.
Vanele fluture pot fi de dou feluri: plate (wafer), corpul vanei fiind totodat i flan de
prindere pe ambele fe|e, i vane fluture cu flan dubl. ln cazul vanelor fluture plate,
organul de nchidere- discul - intr par|ial n conducte atunci cnd se afl n pozi|ia ,deschis".
Vanele fluture trebuie s aib flanele standardizate conform presiunii nominale PN l0.
Vanele fluture trebuie montate cu axul discului n pozi|ie orizontal. Pe corpul vanei trebuie
indicate cu litere n relief - dimensiunea nominal i presiunea nominal.
Axul vanei fluture trebuie s ofere posibilitatea de montare a mecanismului de ac|ionare la
oricare din capete.
Mecanismul de ac|ionare trebuie s fie prins de corpul vanei pe oricare din cele dou laturi i
s fie demontabil n vederea reparrii. Mecanismul trebuie s fie posibil de demontat numai
n pozi|ia ,deschis" sau ,nchis".
Ac|ionarea manual n vederea nchiderii vanei trebuie fcut prin rotirea ro|ii de manevr n
sens orar. Pe fa|a frontal a ro|ii de manevr o sgeat realizat din turnare va indica
direc|ia de nchidere. For|a de ac|ionare nu trebuie s depeasc 200 N. Sistemul de
ac|ionare trebuie s fie cu autoblocare n orice pozi|ie. ln acest scop se va utiliza un urub de
ac|ionare - trapezoidal sau ptrat - cu pas fin.
Un mecanism auxiliar ncorporat trebuie s indice pozi|ia efectiv a discului n timpul
func|ionrii.
Corpul vanei i discul trebuie s fie din font ductil sau font cu grafit nodular. Corpul vanei
trebuie s fie cptuit la interior cu cauciuc sintetic, chloropren, EPDM etc. Discul trebuie s
aib suprafe|ele de etanare rectificate i durificate prin cromare dur sau depuneri de
pulberi metalice.
Axul discului trebuie s fie din o|el inoxidabil cu ll,5% Crom. Lagrele axului trebuie s fie
din bronz.
Etanarea lagrelor trebuie fcut cu garnituri din cauciuc sintetic rezistent la uzur.
Construc|ia trebuie s permit schimbarea elementelor de etanare fr demontarea vanei
din circuit.
Vanele cu diametrul mai mare de 500 mm trebuie s aib reazeme proprii reglabile pentru a
evita suprasolicitarea conductelor.
Vane cu &ertar plan %cu5it' %3ate valve'
Vana cu sertar plan este o van de tipul van cu dou flane, cu curgere n ambele sensuri.
Corpul i capacul vanei se execut din font ductil sau font cu grafit nodular.
Organul de nchidere a vanei cu|it este o plac glisant din font sau bronz ac|ionat cu un
mecanism urub- piuli|. Mecanismul este de tip piuli| ascendent. urubului vanei trebuie
s fie din o|el inoxidabil cu ll,5% Crom, cu filet de micare ptrat sau trapezoidal i lgruit
prin buci din bronz fixate n capacul vanei. Etanarea fa| de presiunea din interior se face
cu inele ,O" (O-ring) din cauciuc sintetic. Sistemul de montare a inelelor de etanare trebuie
s permit schimbarea acestora fr demontarea vanei din circuit.
Fixarea capacului de corpul vanei se face cu uruburi din clasa 8.8 sau 8.l0, cu piuli|e din
aceeai clas. uruburile i piuli|ele trebuie s fie din o|el carbon, zincate termic.
Etanarea capacului fa| de corpul vanei trebuie fcut cu garnituri adecvate, montate n
canale prevzute n acest scop.
Ac|ionarea manual n vederea nchiderii vanei trebuie fcut prin rotirea ro|ii de manevr n
sens orar. Pe fa|a frontal a ro|ii de manevr o sgeat realizat din turnare va indica
direc|ia de nchidere. For|a de ac|ionare nu trebuie s depeasc 200 N. Sistemul de
ac|ionare trebuie s fie cu autoblocare n orice pozi|ie. ln acest scop se va utiliza un urub de
ac|ionare - trapezoidal sau ptrat - cu pas fin i, atunci cnd este necesar, un reductor care
s asigure momentul necesar operrii manuale.
Atunci cnd vanele cu sertar plan sunt operate cu chei n form de T, prin orificii n planeu
sau platform, orificiile respective trebuie s fie prevzute cu un capac rabatabil. For|a
aplicat pentru manevrarea cu cheia T nu trebuie s depeasc l20 N.
Ac|ionarea motorizat trebuie s fie fixat de corpul vanei.
Pe corpul vanei trebuie indicate cu litere n relief- dimensiunea nominal i presiunea
nominal.
Vanele cu diametrul mai mare de 500 mm trebuie s aib reazeme proprii reglabile pentru a
evita suprasolicitarea conductelor.
Vane de re5inere B clapete %C>ecP valve'
Clapetele sunt organe de nchidere a circula|iei lichidului ntr-un singur sens. Sunt compuse
dintr-un corp cu flane duble n care basculeaz organul de nchidere - clapeta. Corpul are o
form care asigur rabaterea clapetei pn la deschiderea total a sec|iunii de trecere. ln
interiorul corpului trebuie montate piese de limitare a cursei clapetei, pentru a nu se lovi de
peretele interior al corpului.
Pe corpul clapetei trebuie indicat sensul normal de curgere printr-o sgeat n relief ob|inut
din turnare. De asemenea, trebuie indicat, cu litere n relief, dimensiunea nominal i
presiunea nominal.
De regul, vanele de re|inere se monteaz pe conducte cu axul orizontal. Vanele de re|inere
trebuie montate cu capacul orientat n sus, pozi|ie care asigur func|ionarea corect a
clapetei. La dimensiuni mari clapeta capt greutate considerabil i ea trebuie echilibrat
par|ial prin contragreut|i montate n exterior, pe captul axului. Corpul vanei trebuie fcut
din font. Clapeta propriuzis trebuie s fie uoar, s basculeze fr a determina cderi
mari de presiune. Clapeta trebuie confec|ionat din bronz, ca i suprafe|ele de rezemare n
pozi|ia ,nchis". Axul clapetei trebuie executat din o|el inoxidabil, iar lagrele lui - din bronz.
Etanarea fa| de presiunea din interior se face cu inele ,O" (O-ring) din cauciuc sintetic.
Sistemul de montare a inelelor de etanare trebuie s permit schimbarea acestora fr
demontarea vanei din circuit.
Pentru montarea vertical trebuie prevzute vane speciale. La aceste vane este indicat a se
utiliza sisteme cu vizualizare i transmitere la distan| a strii de func|ionare (,deschis" sau
,nchis"), ataate de captul axului clapetei.
Pentru lichide ncrcate trebuie utilizate clapete dotate cu sisteme de splare invers prin
ac|ionarea manual a unei manete de comutare.
lMPORTANT !!! lntruct vanele de re|inere determin o nchidere brusc a circula|iei
lichidului, Proiectantul trebuie s ia msuri de prevenire a ocului hidraulic (loviturii de
berbec) n circuit.
Vane de aeri&ire %Ventile de aeri&ire'
Vanele de aerisire sunt destinate introducerii aerului n conductele golite aflate n pericol de a
fi supuse colapsului (voalrii datorate presiunii negative), precum i evacurii aerului din
conductele n curs de umplere. Aceste vane trebuie montate n punctele superioare ale
conductei, precum i n puncte calculate pentru evitarea loviturii de berbec.
Vanele de aerisire trebuie :
* s previn acumularea unui volum mare de aer n orice punct al re|elei de conducte n
timpul umplerii acesteia;
* s permit umplerea n siguran| a unor por|iuni de conduct dintre vane i golirea de
aer n cel mult 4 ore;
* s previn apari|ia presiunilor negative ce depesc 0,3 bar (minus 3 m coloan de
ap) ce se pot ivi n cazul undelor de oc sau de golire.
Vanele de aerisire trebuie instalaten fiecare punct nalt al re|elei. Se excepteaz de la
aceast regul cazul cnd punctul nalt este reprezentat de o deschidere cu suprafa| liber.
Punctul nalt al re|elei este definit astfel:
* orice capac de cmin de vizitare situat la nl|ime sau orice nl|are abrupt a re|elei,
de exemplu pentru traversarea unui obstacol sau alte situa|ii similare;
* orice punct n care re|eaua se nal| constant pe direc|ia normal de curgere pe o
lungime mai mare de 750 m i la o pant medie mai mare de l:500 sau pe trasee lungi
mai nalte de 750 m.
Ca cerin| minimal, dimensiunea Vanelor de aerisire trebuie aleas astfel ca zona de
admisie s fie mai mare dect l,25% din dimensiunea conductei:
Diametrul magistralei (mm) Diametrul supapei de aer (mm) Diametrul flanei (mm)
Pn la 600 80 80
600 i peste l00 l00
ln cazul cnd proiectul impune o dimensiune mai mare, se vor respecta cerin|ele proiectului.
Construc|ia vanelor de aerisire trebuie s nu fie influen|at de nghe|. Elementele de
etanare ale vanelor de aerisire trebuie s fie apte a func|iona n intervalul de temperaturi ale
aerului -300`C...+ 400`C fr a-i pierde calit|ile. La instalarea vanelor de aerisire trebuie
asigurat protec|ia contra ptrunderii impurit|ilor solide - praf, frunze.
Lame dever&ante
Lamele deversante sunt dispozitive statice de control i uniformizare a debitului.
La decantoare- radiale sau longitudinale- precum i la camerele de distribu|ie se utilizeaz
lame deversante cu crestturi calculate pentru trecerea debitului necesar la un anumit nivel
fa| de fundul crestturii.
Pentru canalizri lamele deversante trebuie s fie netede, pentru a evita acumularea de
resturi textile, vegetale sau hrtie n crestturi.
Lamele deversante pot fi executate din o|el carbon zincat termic, din o|el inoxidabil calitate
304- tabl groas minim 2 mm- sau din PAFS (GRP) grosime min. 3 mm.
Lamele deversante trebuie s aib lungimi de max. 2 m, nl|ime de max. 0,3 m i s fie
prevzute cu un numr de guri de prindere cu urub conexpand de M8, gurile fiind
adaptate pentru reglare pe nl|ime cu 30 mm.
Se recomand crestturi cu unghiul la vrf de 900 care se execut uor.
Lamele deversante trebuie livrate plane, n pachete amenajate pentru transportul cu
stivuitorul. Pachetele de lame trebuie s fie prinse de un stelaj de lemn care constitue
suportul de transport. Prinderea se face cu tije filetate M8 zincate termic, strnse cu aibe i
piuli|e.
Montarea lamelor deversante se face prin intermediul unor benzi de cauciuc de l|ime
corespunztoare care permit o bun aezare pe peretele de beton i etanare. La canalizri
nu este necesar a se utiliza benzi de cauciuc dect dac debitul trebuie controlat. Prinderea
lamelor deversante se face prin bol|uri conexpand, gurile n beton fiind date direct prin
gurile plcii, la cota necesar stabilit de tehnolog pentru nivelul de deversare.
La aplicarea lamelor pe pere|i circulari, ele se vor curba corespunztor prin strngerea
treptat i uniform a uruburilor.
Pentru camerele de distribu|ie cu diametre reduse, lamele deversante trebuie livrate n
pachete curbate corspunztor prin roluire la raza de curbur a incintei.
l3. lNSTRUMETE DE MSURARE PE CONDUCTE
In&trumente de m4&urare a pre&iunii
Standarde:
* STAS 3589/2- Manometre cu burdon. Caracteristici dimensionale
* SR EN 873- Manometre cu membran i manometre cu capsul. Dimensiuni,
caracteristici metrologice, condi|ii tehnice, ncercri.
Msurarea presiunii n conductele cu ap curat se face cu manometre cu burdon. Budonul
trebuie s fie din o|el inoxidabil.
Msurarea presiunii n conductele cu ap uzat se face cu manometre cu membran, cu
racorduri din bronz sau o|el inoxidabil.
Msurarea presiunii n conductele de aer de la suflante se face cu manometre cu burdon.
Manometrele din apropierea suflantelor se comand pentru func|ionarea la temperaturi
nalte- pn la 800`C.
Msurarea presiunii i transmiterea datelor la distan| se face cu traductoare de presiune
digitale.
Toate manometrele trebuie s fie construite din o|el inoxidabil, s fie prevzute cu urub de
aerisire, iar manometrele cu membran trebuie s aib membrana din material adecvat
fluidului vehiculat nconduct.
Condi5ii de in&talare
Manometrele trebuie s aib racorduri cu filet metric fin i s fie instalate cu racorduri cu
piuli| olandez pentru a fi orientate convenabil.
ln cazul presiunilor joase etanarea se va face numai cu garnituri din cauciuc plasate n jurul
tu|ului manometrului i cu band de teflon pe filet ln cazul presiunilor pn la l0 bar
etanarea trebuie fcut cu garnituri de klingherit.
Peste l0 bar trebuie folosite garnituri de cupru sau de plumb. Garniturile de cupru nu se
reutilizeaz dect dup o recoacere la cca l800`C, procedeu care elimin durificarea prin
ecruisare.
Nu este admis etanarea cu fuior de cnep sau vopsea !
Manometrele trebuie instalate cu posibilitatea de izolare. ln acest scop, ntre conduct i
manometru se intercaleaz un robinet de dimensiuni reduse care poate fi cu bil sau cu ac,
pe care trebuie s fie vizibil indicat direc|ia de nchidere sau deschidere.
Pentru micorarea efectelor varia|iilor de presiune, trebuie utilizate mijloace de amortizare
intercalate ntre manometru i robinetul de izolare. Aceste mijloace pot fi:
bucle de 3600 din |eav de cupru;
pastile cu duz 0,2...0,5 mm gurite cu laserul.
Manometrele de pe conductele de aspira|ie ap curat trebuie s fie de clas de precizie l,
cu bucl de amortizare, cu diametrul carcasei de l00 mm pentru conducte cu diametrul pn
la l25 mm i cu diametrul carcasei de l60 mm pentru conducte mai mari de l25 mm.
Manometrele de pe conductele de refulare ap curat trebuie s fie de clas de precizie l..
l,6, cu pastil cu duz de amortizare, cu diametrul carcasei de l00 mm pentru conducte cu
diametrul pn la l25 mm i cu diametrul carcasei de l60 mm pentru conducte mai mari de
l25 mm.
Manometrele de pe conductele de refulare ap uzat trebuie s fie manometre cu membran
de clas de precizie l.. l,6, cu diametrul carcasei de l00 mm pentru conducte cu diametrul
pn la l25 mm i cu diametrul carcasei de l60 mm pentru conducte mai mari de l25 mm.
Manometrele montate pe conducte de diametru 50 mm trebuie s fie manometre cu carcasa
de 63 mm, clasa de precizie l.
Manometrele de pe conductele de refulare ale suflantelor trebuie s fie de clas de precizie
l, cu diametrul l00 mm.
Manometrele sunt aparate metrologice, iar montarea lor este condi|ionat de certificatul de
omologare de tip, emis de organismul metrologic na|ional i certificatul de conformitate
(calitate) emis de productor.
Traductoarele de presiune se vor monta respectnd specifica|iile tehnice ale furnizorului,
precum i cerin|ele sistemului SCADA.
In&trumete de m4&urare a debitului
Debitmetre2
lnstrumentele de msurare a debitului- debitmetre ultrasonice sau debitmetre
electromagnetice- se livreaz ca ansambluri cu flane sau racorduri filetate care se
intercaleaz pe conduct, sau ca ansambluri care de monteaz pe exteriorul conductelor.
Pentru func|ionarea corect a debitmetrelor, pe o por|iune de minim 5 diametre n aval i
minim 3 diametre n amonte, conducta trebuie s fie linear, lis, fr schimbri de sec|iune
sau grosime. Flana oricrui aparat de reglare sau nchidere trebuie montat la o distan| de
cel pu|in un diametru de conduct dincolo de aceste cote.
Pentru debitmetrele ultrasonice pentru ap curat se va utiliza varianta constructiv care
permite acoaterea senzorului fr ntreruperea curgerii apei. ln acest scop, n incinta n care
se monteaz debitmetrul - cminul de debitmetrie - va fi prevzut spa|iul de interven|ie
necesar, conform specifica|iilor furnizorului.
Pentru debitmetrele cu montarea exterioar, pe conduct, prin coliere, n incinta n care se
monteaz debitmetrul - cminul de debitmetrie - va fi prevzut spa|iul de interven|ie necesar,
conform specifica|iilor furnizorului.
Flanele debitmetrelor ultrasonice sau electromagnetice trebuie legate la centura de
mpmntare, conform specifica|iilor furnizorului, care livreaz i electrozii necesari. ln acest
scop, cminul de debitmetrie trebuie prevzut cu centura de mpmntare corespunztoare.
Debitmetrele pot fi instalate cu citire local, cu citire local i nregistrare, sau cu citire i
transmitere de date la sistemul SCADA. Pentru oricare dintre variante trebuie respectate
specifica|iile furnizorului.
ln cminele de debitmetre trebuie asigurat spa|iul montrii panourilor electrice ale
debitmetrelor, precum i accesul n vederea citirii datelor, reglrii |i ntre|inerii aparatelor.
Rotametre2
Rotametrele sunt instrumente de msurare precis a debitelor, utilizate n special la dozarea
reactivilor. Se bazeaz pe msurarea rezisten|ei hidraulice func|ie de debit, tradus n
nl|imea unei coloane de lichid.
Rotametrul trebuie construit dintr-un material transparent, rezistent la ac|iunea agen|ilor
chimici. Se compune n principal dintr-un vas tronconic gradat n care se afl un plutitor pe
care este inserat o pastil dun material feros. Pe exterior Rotametrul trebuie s fie prevzut
cu un ghidaj profilat pe care gliseaz suporturile unor traductoare inductive de proximitate ce
emit un semnal electric atunci cnd pastila feroas a plutitorului se afl n dreptul lor.
Plasarea traductoarelor n anumite pozi|ii determin valoarea minim i maxim a debitului.
Pe baza indica|iilor lor se face reglarea debitului pomplor de dozare a chimicalelor.
Rotametrele trebuie amplasate ct mai aproape de pompa dozatoare i n pozi|ii ferite de
ac|iuni exterioare distructive. Distan|ele amonte- aval fa| de piesele instalate pe conduct
trebuie s fie de minim 5 diametre de conduct.
Apometre2
Apometrele sunt debitmetrele destinate consumatorilor individuali. Apometrele sunt
debitmetre mecanice, cu turbin, cu citire local pe cadran propriu. Ele trebuie instalate n
cmine, sub adncimea de nghe|, iar cminele trebuie prevzute cu facilit|i de acces.
Montarea apometrelor trebuie s oferei posibilitate de citire facil a valorilor nregistrate. Pe
conduct, n amonte, trebuie montat un robinet de izolare a ramurii respective a re|elei.
Montajul apometrelor trebuie s asigure posibilitatea de sigilare n scopul evitrii evaziunii.
Este indicat montarea filtrelor n amonte de apometru, filtre care s poat fi cur|ate cu
interven|ie minim, partea demontabil ce cuprinde elementul filtrant trebuind de asemenea
s fie sigilat.
Asigurarea posibilit|ii de sigilare, cletele de aplicat sigiliul, modelul de sigiliu, atestarea
personalului abilitat cu opara|iile de citire i sigilare, reprezint obliga|ii ale beneficiarului,
Contractorul avnd datoria s ofere instruire acestui personal.
Apometrele sunt aparate metrologice, iar montarea lor este condi|ionat de certificatul de
omologare de tip, emis de organismul metrologic na|ional i certificatul de conformitate
(calitate) emis de productor.
Aparate de m4&urare a nivelurilor
Msurarea nivelului apei sta|ionare (n rezervoare, bazine) se face cu traductoare (sonde)
ultrasonice. Pentru evitarea perturbrii semnalelor, traductoarele trebuie montate la o
anumit distan| de peretele rezervorului, conform specifica|iilor tehnice ale productorului.
Msurarea nivelului n canale deschise, cu curgere laminar, se poate face cu traductoare
ultrasonice. Pentru viteze mai mari ale apei trebuie amenajate incinte de linitire, n care
varia|iile de nivel sunt reduse ca amplitudine.
Pentru apele uzate nu sunt indicate traductoarele ultrasonice de nivel, ntruct spuma
acumulat la suprafa| mpiedic reflectarea semnalului.
ln bazinele de pompare a apelor uzate trebuie montate sonde de nivel plutitoare, ce
func|ioneaz prin nchiderea unor contacte cu mercur la schimbarea pozi|iei sondei. Se
instaleaz cte o sond pentru nivelul maxim i o sond pentru nivelul minim. Sonda de nivel
maxim se instaleaz suspendat vertical i contactele se nchid la creterea nivelului, cnd
sonda ia pozi|ia orizontal. Sonda de nivel minim se instaleaz astfel ca ea s pluteasc
orizontal, contactele nchizndu-se la scderea nivelului cnd sonda este suspendate la
pozi|ia vertical. Se recomand pentru siguran| montarea a dou sonde de nivel minim,
pentru a preveni func|ionarea "uscat" a pompei.
Nivelurile minim i maxim - trebuie s fie n concordan| cu profilul hidraulic.
Semnalele date de aceste sonde, care reprezint i semnalele de pornire/oprire a pompelor,
pot fi integrate n sistemul SCADA.
Aparate de m4&urare a turbidit45ii
Aparatele de msurare a turbidit|ii turbidimetrele - se instaleaz conform specifica|iilor
tehnice ale productorului. ln punctele de msurare a turbidit|ii trebuie instalate numai
aparate care posed sistem propriu de autocur|are a ferestrei celulei foroelectrice i a
receptorului.
lndica|iile turbidimetrelor se transmit sistemului SCADA.
Aparate de m4&urare a p? B ului
Pentru msurarea pH-ului trebuie instalate pH-metre digitale, a cror semnale sunt transmise
sistemului SCADA. lnstalarea pH-metrelor trebuie fcut conform indica|iilor productorului.
l4. POMPE
)ompe centri!u9e
Prezentele prescrip|ii se refer la pompele centrifuge pentru ap curat i la pompele pentru
ape uzate; nu se refer la pompele destinate transvazrii solu|iilor chimice utilizate n
procesele de tratare i epurare.
Materialele utilizate la construc|ia pompelor trebuie s fie adecvate produsului vehiculat i
mediului existent n sta|ia de pompare. Nu se va utiliza fonta la vehicularea apei cu un
con|inut de Clor mai mare de l000 mg/litru.
Standarde:
Standarde referitoare la echilibrarea mainilor
* lSO l925- Mechanical vibrations- balancing vocabulary
* lSO l940- Mechanical vibrations- balance uality reiurements for rigid rotors
* lSO l08l6- Seismic vibrations
Standarde dimensionale:
- lSO 7005- Flane rotunde pentru presiuni 2,5-l0 bar, DNl5-DNl500
3rad de ec>ilibrare
Gradul de de echilibrare al motoarelor electrice i al pompelor centrifuge trebuie s fie G6,3
conform lSO l940. Productorul de pompe va atesta acest nivel de echilibrare.
Alinierea pompelor cu motorul se va face cu mijloace care s asigure dezaxri cu amplitudini
verticale de max. 60 m i amplitudini orizontale de max. 90 m msurate pe periferia
semicuplajului de pe axul pompei cu baza pe semicuplajul de pe axul motorului.
Ansamblul motor-pomp cu puteri pn la 75 kW trebuie s se ncadreze n clasa ll B de
vibra|ii, iar cele peste 75 kW n clasa lll B conform lSO l08l6.
)ompe cu carca&a &ec5ionat4 ori8ontal2
Dac nu exist alte prevederi, tipul de pomp ce trebuie utilizat pentru ap brut i ap
tratat este pompa sec|ional - cu carcasa sec|ionat n plan orizontal.
Peste diametrul de 300 mm, se recomand pompele cu dublu rotor.
Tura|ia nominal a pompei este de l500 rpm. Se admite tura|ia nominal de 3000 rpm la
pompele pentru aprovizionarea cu ap.
Sensul normal de rotire al pompelor este sensul orar, privind ctre axul motorului.
Durata de via| a unei pompe trebuie s fie de minim 40.000 ore
Vitezele fluidelor n conducte trebuie s fie sub limita turbulen|elor- la refulare i a cavita|iei-
la aspira|ie.
Pompele trebuie furnizate cu diagramele debit- presiune, curba de randament i consum
energetic, indica|ii privind nl|imea maxim de aspira|ie i punctul de func|ionare conform
diagramei de proces.
De asemenea, n certificatul de garan|ie al pompei trebuie men|ionate valorile efective ale
parametrilor la testare.
ln cazul cnd pompa nu realizeaz parametrii de func|ionare, Angajatorul are dreptul s
resping pompa. ln acest caz Contractorul este obligat s ofere n termen de ase
sptmni o pomp care s se conformeze valorilor ofertei.
Carcasa pompei trebuie probat la o presiune de l,5 ori mai mare dect presiunea pe care o
realizeaz pompa cu ieirea obturat.
La grosimea carcasei pompei va fi prevzut un adaus de de uzur 3 mm n cazul
materialelor feroase i 0 (zero) mm n cazul materialelor neferoase.
Pe pomp trebuie instalat un manometru antivibrator, cu membran i cu robinet de izolare.
Flanele pompei trebuie s respecte specifica|iile lSO 7005.
asiul pompei va cuprinde i motorul. Nu trebuie s ias din gabaritul asiului nici o
component a ansamblului motor-pomp.
asiul trebuie s aib fe|ele plane i paralele i s fie suficient de rigid pentru a nu se
deforma la manipulare i transport. De asemenea, trebuie s aib o mas suficient de mare
pentru a amortiza o parte din vibra|ii. Fixarea pompei i a motorului trebuie fcut cu uruburi
i cu bol|uri de centrare.
Axul pompei trebuie s fie dintr-o singur bucat. Excep|ie fac pompele verticale cu ax lung
care poate fi fcut din sec|iuni, cu acordul Consultantului.
Pompa trebuie prevzut cu un sistem de ungere i un sistem de rcire a lagrelor, precum
i un sistem de colectare a pierderilor. Conducta de drenaj se va racorda la canalizare.
Sistemul de etanare a arborelui pompei trebuie s fie demontabil i corect asigurat.
Etanrile trebuie s fie echilibrate hidraulic i uor ajustabile pe msur ce se uzaez.
Etanrile trebuie montate la ambele capete ale arborelui.
Pr|ile n rota|ie trebuie prevzute cu aprtori solide, dar care s permit observarea
pieselor respective.
Axul pompei trebuie fcut din o|el aliat, durificat n zonele de contact cu elementele de
etanate.
Rotorul pompei trebuie s fie monobloc.
Carcasa pompei trebuie s aib planurile de sec|iune perfect plane. Fixarea semicarcaselor
se face prin uruburi i bol|uri de centrare, iar pentru demontare se vor utiliza guri filetate la
dimensiunea uruburilor de fixare, care vor fi folosite ca uruburi de presiune.
Carcasa pompei trebuie prevzut cu tu| de golire.
ln jurul pompei trebuie asigurat spa|iul necesar ntre|inerii, interven|iei i demontrii.
Lagrele pompei trebuie s asigure o durat de via| de l00.000 ore. Lagrele se
dimensioneaz la l20% din ncrcarea efectiv. Ungerea lagrelor se face sub presiune i
trebuie mpiedicat, prin construc|ie, intrarea prafului sau apei n lagre.
Temperatura lagrelor nu trebuie s depeasc 700C fa| de o temperatur ambiant de
+400C. Rcirea se va face cu ap n circuit nchis. Circuitul de rcire trebuie echipat cu filtru
cu fine|ea 25 m care poate fi uor demontat i cur|at.
Nu este permis amestecarea apei din circuitul de rcire cu apa vehiculat.
Materiale:
* Carcas font ductil STAS 20l-l:l989; DlN 0.6050
* Rotor bronz DlN 2.l086
* Ax o|el inoxidabil CrNi SR EN l0.088; DlN l.4l22
* Lagre o|el inoxidabil CrNi SR EN l0.088; DlN l.4l22
* Presetup bronz DlN 2.l086
* lnele de uzur Bronz RG7 DlN 2.l090
* Carcasa lagrului font ductil STAS 20l-l:l989; DlN 0.6050
* Cutia de etanare o|el inoxidabil CrNi SR EN l0.088; DlN l.430l
Motorul pompei trebuie dimensionat la cel pu|in l25% puterea maxim cerut de pomp.
Cuplajul elastic trebuie dimensionat la aceast putere, dar |innd seama i de momentul de
demaraj.
Arborele pompei trebuie s aib, la captul dinspre motor, lungimea corespunztoare
retragerii semicuplajului pompei la demontarea acestuia
Tura|ia critic (de rezonan|) trebuie s fie cu cel pu|in 50% peste tura|ia maxim a pompei.
Prima frecven| de rezonan| trebuie s fie cu 20% peste tura|ia maxim a pompei.
Pompele se testeaz conform BS EN lSO 9906:2008- grad ll. Sunt admise urmtoarele
abateri de la parametrii nominali:
abaterea nl|imii de refulare H: +5%/+2%;
abaterea randamentului : -0,5%;
abaterea puterii N: +4%
Pe carcasa pompei trebuie indicat sensul normal de rotire- fie printr-o sgeat turnat n
relief, fie printr-o plac de inox fixat prin nituri sau uruburi.
Pe pomp trebuie montat placa de identificare pe care trebuie nscrise;
numele productorului
tipul i mrimea pompei
debitul pompei (m3/s sau l/s)
nl|imea de refulare (m) sau presiunea (bar )
tura|ia nominal (rpm)
puterea motorului (kW)
seria i data fabrica|iei.
)ompe &ubmer&ibile B pentru ape u8ate2
Pompele submersibile pentru ape uzate sunt utilizate pentru pomparea apelor uzate n
canalizri i n sta|iile de epurare. Ansamblul unei pompe submersibile trebuie s cuprind:
un suport fix, (picior) racordat la conducta de refulare, amplasat pe radierul bazinului i
prevzut cu o pies special de cuplare;
dou ghidaje verticale, paralele, prinse la partea inferioar de suportul fix, iar la partea
superioar prinse de marginea bazinului printr-o pies special;
pompa propriuzis, a crei flan de refulare este prevzut cu o pies special de
cuplare cu flana suportului;
un lan| de suspendare a pompei a crui lugime depete nl|imea bazinului;
cablurile electrice de alimentare a motorului pompei.
Carcasa pompei trebuie executat din font i trebuie s aib dou degajri care mbrac
par|ial tijele de ghidare. Carcasa trebuie s fie prevzut la partea inferioar cu o pies n
form de con de aspira|ie care s evite formarea vortexurilor (vrtejurilor) care ar duna
func|ionrii pompei. cu Construc|ia ansamblului pomp- suport trebuie s asigure o for| de
apsare a flanei pompei pe flana suportului astfel ca presiunea lichidului refulat s nu le
ndeprteze una de alta. Acest lucru se ob|ine prin plasarea pompei la distan|a
corespunztoare de flan.
Suportul pompei trebuie s aib o nl|ime care s asigure o minim distan| ntre piesele
pompei i radierul bazinului.
Materialele pompei trebuie s fie adecvate compozi|iei chimice i pH-ului apei vehiculate.
Motorul pompei trebuie alimentat la tensiunea de 400 V/50 Hz.
Pe carcasa pompei trebuie indicat sensul normal de rotire- fie printr-o sgeat turnat n
relief, fie printr- plac de inox fixat prin nituri sau uruburi.
Pe pomp trebuie montat placa de identificare pe care trebuie nscrise;
numele productorului
tipul i mrimea pompei
debitul pompei (m3/s sau l/s)
nl|imea de refulare (m) sau presiunea (bar )
tura|ia nominal (rpm)
puterea motorului (kW)
seria i data fabrica|iei.
Dac greutatea pompei depete l5 kg, pentru manipularea pompei trebuie prevzut un
mijloc de ridicare- cerin| minim un palan manual.
La instalarea pompei trebuie ca s se verifice dac pe radierul bazinului, sub suportul
pompei sau pe flana i piesa de cuplare a suportului exist impurit|i, resturi de la
construc|ie sau alte depuneri care ar mpiedica corecte aezare a pompei i contactul intim
ntre flane. De asemenea, radierul i pere|ii bazinului trebuie s fie cura|i, s nu existe
posibilitatea desprinderii din pere|ii bazinului de particule care ar putea bloca pompa.
Bazinul trebuie prevzut cu limitatoare de nivel minim i maxim. Limitatorul de nivel minim
trebuie dublat din motive de siguran|- func|ionarea pompei sub nivelul recomandat de
productor nu mai asigur imersarea suficient i rcirea motorului pompei, ceea ce duce la
distrugerea motorului.
)ompe -n cama&a de pre&iune2
Pompele n camasa de presiune reprezint o variant a pompelor submersibile, ele fiind
caracterizate prin montarea ntr-un tub care reprezint totodat i conducta de refulare a
pompei. Pompele n tub sunt utilizate ca pompe de recirculare a nmolului activ, fiind
caracterizate prin debite mari i nl|imi de refulare reduse- 2...4 m. ln acest caz tubul are
nl|imea sub nl|imea de refulare, lichidul deversnd peste periferia tubului. Pot fi, de
asemenea, utilizate ca pompe de adncime montate n turnurile de captare ale lacurilor de
acumulare, n acest caz avnd nl|imi de refulare de ordinul a 20..40 m i fiind racordate la
conductele de alimentare a sta|iei de tratare..
Corpul pompelor n tub prezint la partea inferioar o evazare prevzut cu o garnitur de
etanare. Garnitura de etanare se aeaz pe inelul interior al tubului, izolnd aspira|ia de
refulare. Aceast suprafa| trebuie s fie perfect plan i neted i curat, orice deplanare
sau impuritate micornd randamentul pompei.
Pe radier, sub aspira|ia pompei, trebuie montat un dispozitiv antivortex care se livreaz cu
pompa, la cerere.
Pentru manipularea pompelor n tub trebuie prevzute mijloace de ridicare corespunztoare.
)ompe &ubmer&ibile de adLncime2
Pompele de adncime sunt destinate exrtragerii apei din pu|uri forate. Ele func|ioneaz
complet imersate i sunt destinate func|ionrii continue. Pompele de adncime trebuie
prevzute cu senzori de nivel care nu permit func|ionarea uscat a pompei, ntruct rcirea
motorului se face cu apa vehiculat.
Pompele trebuie s aib carcasa i rotorul din o|el inoxidabil.
Pompa trebuie construit din materiale de nalt rezisten| pentru a avea dimensiuni minime.
Pompele multietajate trebuie s fie prevzute cu facilit|i de centrare perfect a sec|iunilor-
cepuri de centrare, umeri de centrare.
Pompele trebuie s fie uor de demontat n vederea reglrii, reparrii sau nlocuirii sistemelor
de etanare. Sec|iunile pompei trebuie numerotate pentru o reasamblare corect.
Pompa trebuie prevzut cu clapet pe conducta de refulare pentru a preveni golirea
conductei i rotirea invers a pompei n cazul opririi.
La partea inferioar pompa trebuie s aib un sorb cu fine|ea de filtrare sub dimensiunea
jocului radial dintre rotor i stator.
Motorul electric se alimenteaz la curent trifazat 400 V/50 Hz i este rcit de un circuit
propriu de rcire cu ap sau un ulei dielectric. Axul motorului trebuie s izoleze complet
motorul de camera de lichid, iar etanarea arborelui motorului trebuie s fie autoreglabil
func|ie de presiune. Camera de lichid de rcire trebuie prevzut cu elemente elastice care
s permit dilatarea fluidului n cazul creterii temperaturii.
Axul motorului trebuie executat din o|el cu l3% Crom. Carcasa rotorului trebuie s aib
minimum l2 mm grosime.
Cablurile trebuie s ias la partea de sus a pompei printr-o pies de etanare. La partea
superioar a pompei trebuie s fie montat tu|ul de refulare.
Conducta de refulare a pompei poate fi alctuit din sec|iuni flanate sau sec|iuni asamblate
prin nurubare, avnd cep i muf cu filete speciale, de etanare.
Atunci cnd coloana este alctuit din |evi flanate, acestea trebuie prevzute cu sistem de
asamblare i fixare a conductorilor de curent.
Contractorul trebuie s livreze coloana de |evi la lungimea corespunztoare pe care o
alctuiete din tronsoane de lungime standard i tronsoane de 2 m i l m.
Coloana de burlane a pu|ului trebuie terminat cu o plac ce sus|ine greutatea coloanei de
|evi, a cablurilor de alimentare i a pompei i un dispozitiv numit ,Casca pu|ului", care trebuie
s realizeze etanarea cablurilor ctre exterior, ventila|ia pu|ului i introducerea sondei care
msoar nivelul apei n pu|.
)ompe volumice cu 7urub
Pompele volumice sunt utilizate ca pompe de dozare de presiune ridicat. Pompele cu urub
sunt compuse dintr-un stator i un rotor de form elicoidal rotunjit, care se rotete n
interiorul statorului, antrenat printr-un reductor sau direct de motor. Rotorul trebuie s fie din
o|el inoxidabil, iar statorul, avnd un profil conjugat rotorului, din cauciuc sintetic dur,
compatibil chimic cu lichidele vehiculate i apt a func|iona cu lichide cu con|inut de particule
abrazive.
Rotorul trebuie s execute o micare de rota|ie i de revolu|ie, fiind articulat printr-un cardan
special de axul de ieire din reductor.
Statorul propriuzis, avnd profilul special, trebuie s fie detaabil de corpul pompei i s
poat fi schimbat dup ce s-a uzat. Productorul trebuie s specifice care din piesele
importante- stator, rotor, arbore de cuplare- se livreaz ca pies de schimb. Piesa de uzur
trebuie s aib configura|ia cea mai simpl i duritatea mai mic dect a piesei conjugate cu
cca 5 unit|i de duritate Rockwell.
Pompele volumice sunt caracterizate prin volumul specific- volumul de lichid vehiculat la o
rota|ie complet. Debitul pompei cu urub este propor|ional cu tura|ia. Varia|ia debitului
trebuie fcut prin convertizor de frecven| sau variator mecanic de tura|ie.
La vehicularea lichidelor ncrcate cu suspensii solide abrazive, tura|ia de lucru a pompei se
va reduce corespunztor, iar presiunea de lucru se va limita conform indica|iilor din tabel:
Con|inut de materii abrazive Presiune maxim
bar
% din viteza maxim
lnexistent 6 l00
Redus 5 75
Mediu 4 50
ridicat 3 30
Varia|ia frecven|ei trebuie fcut ntre 25 i 80 Hz. Sub frecven|a de 25 Hz scade eficien|a
ventilatorului iar motorul se poate supranclzi.
Carcasa pompei volumice trebuie s fie prevzut cu suporturi de rezemare, accesorii de
suspendare pozi|ionate pentru suspendare prizontal, cu flan de aspira|ie aflat la unul
dincapetele urubului, ctre motor, i cu flan de refulare la captul opus.
Numrul de guri ale flanelor de admisie i refulare trebuie d permit orientarea
conductelor din 900 n 900.
Carcasa pompei trebuie s prezinte posibilitatea de acces i interven|ie, printr-un capac
demontabil, n zona de cuplare a axului motorului cu axul pompei prin piesa cardanic.
Etanarea pr|ii de antrenare fa| de partea de pompare trebuie fcut cu garnituri rezistente
la uzur i la presiune.
Pompele volumice trebuie s fie prevzute cu supape de siguran| care intr n ac|iune la
depirea presiunii de regim, semnalizeaz electric starea de avarie i dirijeaz lichidul
napoi, spre flana de aspira|ie sau spre rezervor.
Pompele volumice care vehiculeaz lichide vscoase trebuie prevzute cu o re|ea de ap de
splare i de evacuare la canal a apei de splare. Splarea interioar a pompei trebuie
fcut imediat dup ncetarea pomprii, prin circula|ie cu ap de splare. ln acest scop,
instalarea pompelor volumice trebuie s con|in robinetria necesar de comutare.
Pompele volumice trebuie montate pe suprafe|e perfect plane, care s previn tensionarea
corpului pompei la strngerea uruburilor de fixare.
Pe pomp trebuie montat placa de identificare pe care trebuie nscrise;
numele productorului
tipul i mrimea pompei
natura fluidului vehiculat- fluid curat sau abraziv, pH
debitul pompei (m3/s sau l/s) raportat la tura|ia nominal
limitele de varia|ie ale debitului, respectiv limitele de varia|ie ale frecven|ei
nl|imea de refulare (m) sau presiunea (bar )
tura|ia nominal (rpm), respectiv limitele de varia|ie ale tura|iei
puterea motorului (kW)
seria i data fabrica|iei
Productorul trebuie s asigure un set minim de piese de uzur.
Mi<ere
Mixerele sunt echipamente motorizate destinate omogenizrii amestecurilor bifazice. Dup
viteza de rota|ie a elicei se clasific n:
mixere lente- cu tura|ii de l...50 rpm
mixere rapide- cu tura|ii peste 250 rpm
Dup pozi|ia axului elicei se clasific n:
mixere cu ax vertical
mixere cu ax orizontal
ln afara echipamentelor motorizate, mai exist mixer statice, fr piese n micare,
amestecul fiind realizat de turbulen|ele determinate de configura|ia interioar a camerelor de
amestec.
Mi<ere lente
Mixerele lente sunt mixere cu ax vertical. Cuprind un motoreductor cu raport de transmitere
ridicat care asigur o tura|ie redus axului n captul cruie se afl pale plane.
Palele pot fi din o|el inoxidabil, cauciuc dur, Polietilen.
Mixerele lente cu tura|ii de 2..5 rota|ii pe minut trebuie s aib unul sau mai multe niveluri de
pale plane pozi|ionate vertical, perpendicular pe ax, sau 3-4 pale paralele cu axul.
Reductorul trebuie s fie de tip capsulat, cu ungere "pe via|".
Gradul de protec|ie al motorului trebuie s fie cel pu|in lP 56.
Ansamblul de sus|inere a axului trebuie s fie perfect etan.
Rulmen|ii axului trebuie s fie tip 2RS sau 2RSR- cu etanare cu manete de cauciuc, cu
ungere "pe via|".
Palele trebuie s fie confec|ionate din materiale adecvate mediului de lucru.
Axul mixerului trebuie s fie din o|el aliat cu ll,5- l2% crom. Suportul de instalare a
mixerului trebuie s |in cont de momentul reactiv dezvoltat n func|ionare, s fie rigid, s nu
vibreze.
Mixere rapide
Mixerele rapide func|ioneaz pe principiul pompelor axiale. Rotorul este o elice cu 3- 4 pale
antrenat direct de motor. Motoarele utilizate trebuie s fie asincrone, cu 2, 3, 4 perechi de
poli, pentru a asigura tura|ii nominale de l500, 750, respectiv 375 rpm.
Mixerele rapide pot fi instalate la suprafa| sau imersate.
Mixerele de suprafa|
Trebuie s aib axul lgruit radial i axial ntr-o carcas tubular perfect etan.
Rulmen|ii axului trebuie s fie tip 2RS sau 2RSR- cu etanare cu manete de cauciuc, cu
ungere "pe via|".
Axul mixerului trebuie s fie din o|el aliat cu ll,5- l2% crom i s fie sufuicient de rigid
pentru a nu vibra n func|ionare. Tura|ia critic a axului trebuie s fie cu minim l0% deasupra
tura|iei de func|ionare.
Elicea- cu 3 sau 4 pale- trebuie turnat din bronz, perfect lefuit i perfect echilibrat
dinamic. Palele elicei trebuie s fie identice, pentru a nu crea dezechilibre hidrodinamice i
vibra|ii.
Pe carcasa motorului trebuie indicat sensul corect de rota|ie pentru ca sensul de deplasare a
lichidului s fie descendent.
Mixerele imersate
Sunt construite ca pompe axiale cu carcasa deschis, antrenate direct de motor. Forma
constructiv a carcasei ansamblului trebuie s asigure posibilitatea de glisare pe ghidaje.
Ghidajele trebuie s fie constituite din dou |evi paralele fixate de peretele bazinului att la
partea superioar, ct i la partea inferioar.
Ghidajele trebuie s fie capabile s preia for|ele reactive.
Carcasa trebuie s fie prevzut cu un crlig de suspendare n form de toart articulat, de
care trebuie prins lan|ul sau cablul de ridicare.
Pozi|ionarea mixerelor imersate trebuie fcut cu mijloace mecanizate de ridicare. ln acest
scop, pe marginea bazinului trebuie instalat o macara pivotant cu un troliu manual.
Carcasa mixerului trebuie s prezinte un sistem de blocare n pozi|ia de func|ionare, sistem
deblocabil de la surafa|.
Motorul imersat trebuie s aib gradul de protec|ie lP68. Motorul trebuie s func|ioneze la
400 V/ 50 Hz. Rcirea motorului se face cu lichidul vehiculat, astfel c nu este admis
func|ionarea motorului ne imersat. Motorul trebuie dotat cu senzori de temperatur ai
bobinajului statoric care ntrerup func|ionarea la atingerea unei temperaturi prestabilite.
Arborele elicei trebuie prevzut cu dubl etanare- att ctre motor, ct i ctre exterior.
Ptrunderea apei n motor va fi sesizat de senzori care ntrerup func|ionarea mixerului.
lnainte de montarea mixerelor n bazin trebuie verificat ca radierul bazinului i pere|ii s fie
cura|i
La punerea n func|iune, nainte de umplerea bazinului, corelarea fezelor cu sensul orar de
rota|ie a elicei trebuie fcut numai cu ac|ionri de foarte scurt durat i la intervale de
minim l0 minute, pentru a nu supranclzi motorul.
Elicea- cu 3 pale- trebuie turnat din bronz, gont, PVC; poliester sau alt material adecvat,
perfect lefuit i perfect echilibrat dinamic. Palele elicei trebuie s fie identice, pentru a nu
crea dezechilibre hidrodinamice i vibra|ii.
Elicea trebuie carosat cu un tub antivortex care mrete eficien|a.
Elicea trebuie s func|ioneze cu autocur|are. La baza elicei, n apropierea arborelui, viteza
trebuie s depeasc 0,3 m/s pentru a evita precipitarea nmolului.
La montarea mai multor mixere ntr-un bazin trebuie ca acestea s fie orientate astfel ca n
bazin s se creeze un curent circular n sens orar.
Aten|ie !!! - ln cazul cnd, la sta|ile de tratare, grtarele dese sunt ineficiente, buc|i de lemn
semiplutitor pot ajunge n mixer, blocnd elicea. Se recomand instalarea unor grtare dese
eficiente i un bun sistem de splare a acetora.
Suflante
Suflantele trebuie s asigure presiunea i debitul de aer necesare procesului. Numrul de
suflante se alege conform principiului n+l, n care o suflant este de rezerv. Cel pu|in una
din suflante trebuie prevzut cu convertizor de frecven| pentru reglarea tura|iei motorului,
respectiv a debitului n acord cu cerin|ele tehnologice de moment i de sezon.
Ofertantul trebuie s ofere suflante din gama standard adecvate cerin|elor tehnologice, care
s asigure gama de debite impuse.
Suflantele trebuie proiectate pentru varia|iile de temperatur, presiune i umiditate relativ
conform tabelului
Condi|ii standard
Temperatura aerului l50 C
Umiditatea relativ 75%
Presiunea atmosferic l0l3 mbar
Condi|ii de operare
standard
Minim Maxim
Temperatura aerului 50 C 400 C
Umiditatea relativ 25% l00%
Presiunea atmosferic 950
mbar
l050
mbar
La instalarea suflantelor trebuie respectate indica|iile productorului n privin|a funda|iei, a
conectrii i a spa|iilor necesare ntre|inerii i reparrii.
Suflantele trebuie alimentate la 400 V / 50 Hz.
Suflantele trebuie s cuprind:
filtru de admisie cu atenuator de zgomot, cu eficien| de captare 98% la 5m;
indicator electric al colmatrii filtrului cu semnalizare local i transmitere la distan|;
atenuator de zgomot la refulare;
supap de siguran| i ntreruptor electric de suprapresiune;
conexiuni flexibile rezistente la temperatur pentru a elimina transmiterea vibra|iilor
ctre re|eaua exterioar.
Suflantele trebuie s fie prevzute cu o carcas antifonic, iar spa|iul n care se monteaz
trebuie prevzut cu o instala|ie de ridicare cu capacitatea mai mare dect greutatea celei mai
mari suflante.
Suflantele trebuie instalate pe o suprafa| plan, orizontal, prin sisteme elastice de
amortizare a vibra|iilor.
La montarea suflantelor n interior, trebuie ca incinta respectiv s fie prevzut cu jaluzele
prin care s fie absorbit aerul din exterior. Jaluzelele trebuie amplasate la peste 2 m nl|ime,
pentru a evita aspirarea prafului. Jaluzele nu trebuie s obtureze total gurile de aspira|ie.
Refulrile suflantelor trebuie unite ntr-un colector de aspira|ie. Colectorul trebuie s aib o
pant de l0..20 ctre unul din capete, iar la partea inferioar trebuie montat o oal de
condens i, n paralel, un robinet cu sfer pentru gaze cu diametrul " (l2 mm). Colectorul
de refulare trebuie dimensionat ca rezervor tampon i trebuie s aib diametrul egal cu
minim patru diametre ale conductelor de refulare ale suflantelor.
Racordarea conductelor de refulare la colectorul de refulare trebuie fcut prin piese de
trecere tronconice cu nclinarea de 300 ...400 fa| de generatoare, cu diametrul final egal cu
de dou ori diametrul conductei de refulare a suflantei.
Pe fiecare din conductele de refulare ale suflantelor trebuie s fie montat o clapet, o van
de izolare- robinet sferic- i un manometru.
Clapeta trebuie s fie corespunztoare func|ionrii cu aer la temperatura indicat de
productorul suflantei.
Manometrul trebuie s fie apt pentru func|ionarea la temperatura de ieire a aerului din
suflant, cea indicat de productor.
Domeniul manometrului trebuie ales astfel nct presiunea de regim a suflantei s de afle n
treimea mojlocie a scalei.
Dac lng colectorul de refulare i conducta de ieire din colector se afl spa|iul de trecere
curent utilizat de operatori, colectorul i conducta trebuie izolate termic.
Suflantele trebuie s fie de tip compresor rotativ: elicoidal cu o treapt, fr ungere (Oil free)
sau compresor rotativ cu doi su trei lobi, cu o treapt, fr ungere cu ulei. Toate piesele n
micare de rota|ie trebuie echilibrate dinamic.
Ungerea angrenajelor i a capetelor de ax trebuie fcut cu o instala|ie integrat de ungere
sub presiune.
Etanarea lagrelor trebuie fcut cu labirin|i i inele "O" din cauciuc rezistent la temperaturi
ridicate i nu trebuie s prezinte scpri de ulei.
Suflantele trebuie s fie dotate cu filtru de aspira|ie cu amortizor de zgomot pe aspira|ie i pe
refulare.
Nivelul de zgomot admis la distan|a de l m de carcasa suflantei este de 80 dB.
Transmisiile cu curele de la motor la axul principal trebuie protejate cu aprtori i dotate cu
sisteme de siguran| care, la ruperea unei curele, opresc motorul i avertizez optic i
sonor.
Suflantele trebuie prevzute cu supape de siguran| cu precizia de lucru de 2,5% din
presiunea reglat i capabile s func|ioneze pn la l,l...l,2 x presiunea cerut n sistem.
Supapele de siguran| trebuie s fie executate din materiale rezistente la coroziune i la
temperatura aerului din sistem.
Suflantele trebuie s fie prevzute cu un ventilator de rcire care intr automat n func|iune la
pornirea suflante i func|ioneaz nc 3o minute dup porirea comandat a suflantei.
Suflantele trebuie prevzute cu un sistem de msurare a temperaturii n incinta acustic. La
depirea temperaturii de +500 C, sistemul trebuie s dea un semnal de alarm.
Suflantele trebuie s func|ioneze minim l8.000 ore pn la schimbarea uleiului i a pieselor
de uzur.
Decantoare centrifugale- centrifuge
Centrifugele trebuie s aib capacitatea de deshidratare a nmolurilor- de la tratare sau
epurare- n concordan| cu cerin|ele tehnologice. La numrul necesar de echipamente
trebuie adugat o centrifug de rezerv.
Centrifuga trebuie furnizat ca un bloc prefabricat, cuprinznd asiul cu amortizoarele,
lagrele, carcasa rotitoare, necul, sistemul de antrenare a acestora i de distribu|ie a
micrii, carcasa de protec|ie, |eava de intrare a amestecului bifazic, |eava de ap de dilu|ie
i admisie de floculan|i, flana de descrcare a fazei lichide, flana de descrcare a fazei
solide, sistemele de msurare a tura|iei de centrifugare i de evacuare a sedimentului,
instala|ia de ungere, sistemele de protec|ie i avertizare, instala|ia electric de guvernare.
Pr|ile rotitoare ale centrifugei- carcasa, necul, reductorul planetar- trebuie echilibrate
dinamic conform specifica|iior. Vibra|iile centrifugei trebuie monitorizate, sistemul avertiznd
optic i sonor atingerea nivelurilor critice.
lnstalarea centrifugelor trebuie fcut la o nl|ime care s permit colectarea i evacuarea
sedimentului rezultat i a efliuentului- faza lichid separat.
Centrifuga trebuie s aib o carcas static solid pentru protec|ia pr|ilor rotitoare. Carcasa
trebuie s fie uor de demontat n vederea interven|iilor.
Centrifuga trebuie s nu poat fi pus n func|iune dac nu este instalat carcasa de
protec|ie i asigurat n mod corespunztor.
Centrifuga trebuie prevzut cu circuit de splare, opera|ie care trebuie efectuat dup
fiecare ciclu de lucru. Eficien|a splrii trebuie imediat probat iar splarea trebuie continuat
dac dezechilibrele se men|in.
Centrifuga trebuie prevzut cu facilit|i de deblocare n cazul nfundrii cu sediment. ln
acest scop trebuie prevzute mijloace de rotire manual a carcasei rotitoare i de blocare a
necului. Mijloacele de deblocare nu trebuie s aduc prejudicii sistemului de antrenare sau
deformri locale ale pr|ilor rotitoare.
Centrifugele trebuie instalate pe amortizoare. Constructorul trebuie s furnizeze date privind
valoarea for|elor perturbatoare neamortizate. Rezultantele for|elor neamortizate nu trebuie s
depeasc 20 kg.
lnstalarea centrifugelor trebuie fcut cu respectarea spa|iilor necesare demontrii pr|ilor
componente, conform indica|iilor productorului.
Hala n care se monteaz centrifugele trebuie prevzut cu o instala|ie de ridicare de
capacitate corespunztoare, ac|ionat electric i prevzut cu microvitez att la transla|ie
ct i la ridicare.
Carcasa rotitoare a centrifugelor trebuie prevzut cu stavile reglabile care stabilesc
grosimea inelului interior de lichid func|ie de cerin|ele tehnologice. Accesul la aceste stavile
trebuie s fie uor, iar reglarea sau nlocuirea lor nu trebuie s produc dezechilibrarea
carcasei rotitoare.
Reductorul planetar al centrifugei- care distribuie micarea ntre carcasa rotitoare i nec-
trebuie s fie capsulat i etanat. Ungerea angrenajelor trebuie asigurat la orice tura|ie.
ln cazul utilizrii altor sisteme de distribu|ie a micrii ntre carcasa rotitoare i nec,
ntre|inerea acestora trebuie minimizat.
Sistemul de distribu|ie a micrii ntre nec i carcasa rotitoare trebuie s aib o durat de
via| de l00.000 ore de func|ionare.
Lagrele centrifugei trebuie unse sub presiune iar uleiul de ungere trebuie rcit. Temperatura
maxim a uleiului din circuitul de ungere nu trebuie s depeasc temperatura ambiant cu
mai mult de 40 C.
Un sistem de avertizare sonor i optic a atingerii temperaturii critice trebuie asigurat din
construc|ie centrifugei.
necul trebuie realizat din o|eluri carbon de calitate iar suprafe|ele active care vin n contact
cu sedimentul trebuie s fie rezistente la abraziune.
Este admis placarea spirelor necului cu plcu|e metaloceramice prinse n uruburi. ln
acest caz trebuie asigurat o cantitate corespunztoare de plcu|e de schimb i de elemente
de asamblare a acestora.
Carcasa rotitoare a centrifugei trebuie s aib tura|ie reglabil. La oricare valoare a tura|iei
carcasei trebuie ca necul s aib o tura|ie relativ reglabil ntre 5 i 30 rpm.
Panoul de comand al centrifugei trebuie s con|in un afiaj privind tura|ia carcasei i
alunecarea- diferen|a de tura|ii dintre carcas i nec.
Nu este admis msurarea tura|iilor cu tahogenerator i tahoindicator.
La instalarea centrifugei trebuie asigurate toate facilit|ile- pomp de alimentare cu nmol,
pomp de alimentare cu polielectrolit, re|ea de ap, conduct de evacuare a fazei lichide,
sistem de evacuare a sedimentului, instala|ie de ridicare.
Filtre cu band
Filtrele cu band trebuie s aib capacitatea de deshidratare a nmolurilor- de la tratare sau
epurare- n concordan| cu cerin|ele tehnologice.
Filtrul cu band trebuie furnizat ca un bloc prefabricat, cuprinznd asiul cu amortizoarele,
lagrele, sistemul de antrenare a benzii, de nchidere i de ntindere a acesteia, carcasa de
protec|ie, |eava de intrare a amestecului bifazic, |eava de ap de dilu|ie i admisie de
floculan|i, flana de descrcare a fazei lichide, flana de descrcare a fazei solide, instala|ia
de ungere, sistemele de protec|ie i avertizare, instala|ia electric de guvernare.
Filtrul cu band trebuie instalat la o nl|ime care s permit colectarea i evacuarea
sedimentului rezultat i a efliuentului- faza lichid separat.
Filtrul cu band trebuie s aib o carcas pentru protec|ia pr|ilor rotitoare. Carcasa trebuie
s fie uor de demontat n vederea interven|iilor.
Filtrul cu band trebuie s nu poat fi pus n func|iune dac nu este instalat carcasa de
protec|ie i asigurat n mod corespunztor.
Lagrele filtrului cu band trebuie unse sub presiune iar uleiul de ungere trebuie rcit.
Temperatura maxim a uleiului din circuitul de ungere nu trebuie s depeasc temperatura
ambiant cu mai mult de 40 C.
Un sistem de avertizare sonor i optic a atingerii temperaturii critice trebuie asigurat din
construc|ia filtrului cu band.
lnstalarea echipamentului trebuie fcut cu respectarea spa|iilor necesare demontrii pr|ilor
componente, conform indica|iilor productorului.
Hala n care se monteaz filtrul cu band trebuie prevzut cu o instala|ie de ridicare de
capacitate corespunztoare, ac|ionat electric i prevzut cu microvitez att la transla|ie
ct i la ridicare.
Motoarele de antrenare a benzii filtrante trebuie montate pendular i prevzute cu sisteme
optice i acustice de avertizare a depirii sarcinii.
lntinderea benzii filtrante trebuie fcut cu cilindri pneumatici. Aerul comprimat trebuie
asigurat de un compresor ncorporat sau ataat. lnstala|ia pneumatic trebuie prefzut cu
filtre, ungtoare cu cea| de ulei plasate n apropierea cilindrilor i cu oal de condens cu
purjare automat plasat n punctul cel mai de jos al circuitului.
Compresorul trebuie prevzut cu un sistem desicator capabil s asigure un punct de rou de
-200 C.
Deasupra utilajului trebuie prevzut o platform de interven|ie dotat cu scar de acces,
balustrade i grtare de circula|ie conform specifica|iilor.
La instalarea unui filtru cu band trebuie asigurate toate facilit|ile- pomp de alimentare cu
nmol, pomp de alimentare cu polielectrolit, re|ea de ap, conduct de evacuare a fazei
lichide, sistem de evacuare a sedimentului, instala|ie de ridicare.
Rezervoare de ap n construc|ie metalic
Contractorul va pune la dispozi|ia Consultantului spre aprobare toat documenta|ia privitoare
la conexiunile necesare, calculul funda|iei, condi|iile de livrare, montare, protec|ie, probare i
recep|ie.
Se va prezenta calculul la ncrcrile cu zpad conform "Cod de proiectare. Evaluarea
ac|iunii zpezii asupra construc|iilor", indicativ CR l-l-3-2005 i la vnt de 0,4 kN/m2
conform "Cod de proiectare. Bazele proiectrii i ac|iuni asupra construc|iilor. Ac|iunea
vntului", indicativ NP-082-04.
Rezervoarelede metalice pentru ap i alte lichide necorozive, executate din o|el carbon,
trebuie protejate la interior cu un strat de vopsea cu zinc n grosime de 0,25 mm i dou
straturi de lac bituminos tip l, clasa A, conform BS 34l6.
Lacul bituminos poate fi aplicat cu pensula sau spray. Un ultim strat de poliamid ranforsat
cu fibr de sticl (PAFS; GRP) trebuie aplicat pentru a da caracterul de potabilitate apei
nmagazinate.
Rezervoarele metalice trebuie echipate cu flanele. conductele i tu|urile de racordare a
accesoriilor func|ionale: conducta de unplere, conducta de golire, conducta de preaplin,
conducta de aerisire, capacem, scri de acces.
Rezervoarele metalice trebuie prevzute cu guri de vizitare minim 500.
Rezervoare de ap din poliamid armat cu fibr de sticl- pafs (grp)
Contractorul va pune la dispozi|ia Consultantului spre aprobare toat documenta|ia privitoare
la conexiunile necesare, calculul funda|iei, condi|iile de livrare, montare, protec|ie, probare i
recep|ie.
De asemenea, pentru capacit|i mari, se va prezenta proiectul de structur metalic de
rezisten|.
Se va prezenta calcului la ncrcrile cu zpad conform "Cod de proiectare. Evaluarea
ac|iunii zpezii asupra construc|iilor", indicativ CR l-l-3-2005 i la vnt de 0,4 kN/m2
conform "Cod de proiectare. Bazele proiectrii i ac|iuni asupra construc|iilor. Ac|iunea
vntului", indicativ NP-082-04.
Rezervoarelede din PAFS pentru ap i alte lichide necorozive trebuie echipate cu flanele.
conductele i tu|urile de racordare a accesoriilor func|ionale: conducta de unplere,
conducta de golire, conducta de preaplin, conducta de aerisire, capacem, scri de acces i
cu guri de vizitare minim 500.
Pr|ile metalice pot fi executate din o|el inoxidabil S304 sau din o|el carbon protejat cu un
strat de grund pe baz de zinc n grosime de 0,25 mm i dou straturi de bitum tip l, clasa A,
conform BS 34l6. Bitumul poate fi aplicat cu pensula sau spray. Un ultim strat de poliamid
ranforsat cu fibr de sticl (PAFS; GRP) trebuie aplicat pentru a da caracterul de
potabilitate apei nmagazinate.
a) STA|ll DE POMPARE
Sta|iile de pompare- pentru ape uzate sau pentru ap potabil- trebuie prevzute cu un
numr de pompe care satisfac parametrii debir-presiune, plus o pomp de rezerv. Sistemul
de comand a pompelor va asigura permutarea pompelor n func|iune dup criteriul puterii
consumate, astfel nct s se asigure o ncrcare egal n timp. Sta|iile de pompare trebuie
prevzute cu posibilitatea de ocolire i de izolare total.
Standarde:
Standarde referitoare la echilibrarea mainilor
lSO l925- Mechanical vibrations- balancing vocabulary
lSO l940- Mechanical vibrations- balance uality reiurements for rigid rotors
lSO l08l6- Seismic vibrations
Standarde dimensionale:
- lSO 7005- Flane rotunde pentru presiuni 2,5-l0 bar, DNl5-DNl500
b) STA|ll DE POMPARE DE AP POTABlL
Alegerea pompelor se face dup urmtoarele criterii:
calitatea fluidului- tipul, abraziunea, con|inutul de substan|e solide, pH;
debitul necesar
nl|imea de refulare
nl|imea de aspira|ie
caracteristica sistemului de pompare
curba de randament
curba de putere
tensiunea i frecven|a de alimentare
eficien|a sistemului
costurile de operare
costurile de ntre|inere
asigurarea cu piese de schimb
coresponden|a cu standardele
Pentru debite mari i nl|imi de pompare reduse se recomand pompe verticale.
Pentru nl|imi de pompare reduse se pot utiliza pompe verticale sau orizontale
Pentru nl|imi de pompare mari se utilizeaz pompe orizontale, mai uor de ntre|inut i cu o
durat de via| mai lung.
Pompele monoetajate sunt preferate celor multietajate.
Pompele ce func|ioneaz la tura|ii mai reduse sunt preferate celor care func|ioneaz la tura|ii
mai ridicate.
Aspira|ia pompelor de ap din surse de suprafa| trebuie s se fac prin sorburi care s nu
permit trecerea obiectelor cu dimensiuni peste 75 m, a frunzelor, particulelor rigide iar
conductele s fie instalate astfel nct s nu depun aluviuni sau blocri cu obiecte ce trec
prin sorb.
Conducta de intrare n pomp se dimensioneaz la viteze reduse- 0,4..2 m/s, iar conducta
de refulare la viteze pn la l...2 m/s.
Racordarea conductei de aspira|ie la colectorul de aspira|ie se va face la unghiuri sub 600.
Dispunerea perpendicular a conductei de aspira|ie pe axa colectorului se admite numai n
cazul reabilitrilor, acolo unde spa|iul nu permite racordarea nclinat. Nu este admis
conectarea simpl la 900 a |evilor de admisie sau refulare cu colectoarele respective. ln
zona de intersec|ie conducta se va termina cu o pies tronconic, evazat la 300...450 fa|
de generatoare, care s ajung la mijlocul distan|ei dintre generatoare |evii i generatoarea
colectorului. Aceast pies reduce turbulen|a cu cca 60%, respectiv zgomotul n func|ionare,
respectiv consumul energetic.
Circuitul de aspira|ie trebuie s aib conductele nclinate 2% n sensul ascendent.
ln cazul n care trebuie instalat o reduc|ie ntre conducta de aspira|ie i flana pompei ce
are un diametru mai mic, reduc|ia trebuie fcut excentric i montat cu parte evazat
dedesubt.
Generatoarea superioar a tu|ului de aspira|ie al pompei, generatoarea superioar a
reduc|iei i generatoarea conductre trebuie aliniate pentru a nu se produce acumulri de aer.
La instalare pompelor trebuie asigurat rezerva de nl|ime de aspira|ie corespunztoare
evitrii apari|iei cavita|iei- caracteristica NPSH- net positive suction head. Pompa se
instaleaz cu aspira|ia la cel pu|in NPSH minus un metru.
La aspira|ia montat direct n bazin trebuie montat un sorb i asigurat posibilitatea de
cur|are a acestuia.
Pe conducta de aspira|ie se monteaz o van de izolare utiliznd n acest scop
compensatori de montaj. De asemenea, se monteaz un manometru cu scala
corspunztoare, de precizie cel pu|in l,6, cu cadran de l60 mm.
Pe conducta de refulare se monteaz o van de izolare i o clapet, utiliznd n acest scop
compensatori de montaj. ln plus, se monteaz i un manometru antivibrator, cu robinet de
izolare. Manometrul trebuie s fie de precizie cel pu|in l,6, cu cadran de l60 mm i se va
monta pe o por|iune rectilinie a conductei de refulare, la distan|a de minim dou diametre de
conduct, msurat de la ultima flan.
Manometrul trebuie s aib domeniul de msur asfel nct presiunea nominal de
fuc|ionare s se situeze n treimea mijlocie a scalei.
Circuitele pompei trebuie concepute astfel ca pompa s se amorseze uor, iar evacuarea
aerului din pomp i din circuit s fie rapid i total.
La conductele de diametre mari, unde nu exist coturi uzinate, coturile se confec|ioneaz din
segmente. Numrul minim de segmente ce asigur o curgere fr turbulen|e este de 5
segmente. ln cazuri excep|ionale de spa|ii reduse, sunt admise coturi din 4 segmente.
Sistemele manuale sau electrice de sc|ionare a vanelor trebuie s fie accesibile, att pentru
manevre, ct i pentru ntre|inere i reparare. Spa|iul de acces n acest scop trebuie s fie de
min. 0,8 m.
ln cazul pompelor verticale montate n blocuri de pompe, trebuie asigurat accesul la cutia de
borne a motoarelor.
Pompele orizontale se vor monta pe funda|ii din beton ce prezint o suprafa| absolut plan
i orizontal, ob|inut prin ap autonivelant.
Pentru evitarea condensului pe conducte, se va asigura o circula|ie natural ascendent, cu
intrarea aerului la partea inferioar a camerei pompelor i evacuarea aerului nclzit de
motoare prin guri de evacuare situate superior, cele dou guri- de intrare i de ieire a aerulu
trebuie dispuse pe diagonala mare a camerei.
lntreaga suprafa| a camerei pompelor trebuie acoperit de mijloace de ridicare i deplasare
cu sarcina de ridicare cel pu|in egal cu greutatea celui mai mare motor.
Radierul camerei pompelor va avea panta 2% ctre o ba situat n apropierea colectorului
de refulare. ln ba va fi montat permanent o pomp de epuisment echipat cu senzor de
nivel care s asigure pornirea automat i alarmarea.
Dac este necesar montarea unui debitmetru, prima flan a acestuia se va afla la o
distan| de minim trei diametre de conduct, iar ultima flan la minim 5 diametre de
conduct. Debitmetrul trebuie montat astfel nct s fie permanent necat. Debitmetrul
trebuie prevzut cu vane de izolare i by-pass. ln cazul utilizrii debitmetrelor ultrasonice se
recomand tipul de debitmetru la care sonda ultrasonic poate fi extras fr ntreruperea
trecerii apei. ln acest scop se vor asigura spa|iile necesare manevrelor cu dispozitivele
respective, aa cum prevd instruc|iunile furnizorului, iar by-pass-ul nu este neaprat
necesar.
Flanele debitmetrelor trebuie legate la centura de mpmntare prin electrozii livra|i special
n acest scop.
Aparatura electric de comand, protec|ie i automatizare se va amplasa:
ntr-o alt ncpere, sau n aceeai ncpere dar peste nivelul solului, n cazul sta|iilor
de pompare situate sub nivelul solului
ntr-o incint separat prin pere|i vitra|i, n cazul sta|iilor de pompare situate deasupra
solului
ln cazul comasrii cu alte pupitre situate n exterior, pupitrele se vor orienta spre nord, pentru
ca citirea instrumentelor i observarea luminilor de semnalizare s nu fie stjenit de lumina
soarelui.
Unde nu este posibil aceast orientare, se va monta o copertin parasolar, ce se va
dimensiona corespunztor la ncrcarea dat de zpad i vnt.
Alimentarea cu energie electric a sta|iilor de pompare de ap potabil trebuie s fie
redundant. Redundan|a se ob|ine prin alimentare prin dou linii care nu sunt legate la
acelai post de transformare.
ln cazul sta|iilor de pompare cu puteri reduse- pn n 50 kW, este necesar a fi prvzut un
electrogenerator cu motor termic, cu un rezervor de combustibil care s asigure func|ionarea
pe durata a min. 24 ore.
c) STA|ll DE POMPARE DE AP UZAT
Sta|iile de pompare de ap uzat se compun din cminul de intrare cu grtarul rar i organul
de nchidere a conductei, canalul cu grtarul des, bazinul de colectare cu pompe, camera de
vane, camera de comand cu instala|ia electric de comand i automatizare.
ln cminul de intrare n sta|ie se va monta un grtar rar, cu cur|are manual, i o stavil de
nchidere a accesului n sta|ie. Grtarul rar va fi construit din o|el inoxidabil 304 Sl5 conform
BS 970.
Cminul va fi prevzut cu capace rabatabile, zincate.
Grtar des.- in sta|iile de pompare mici se monteaz grtare co, constituite n form de
gleat cu pere|ii forma|i din bare, cu fundul format din sit grosier i prevzut la partea
superioar cu o flan de aezare pe conturul circular al cminului. Extragerea se face cu o
macara demontabil, uoar, plasat ntr-o teac fix, prevzut cu un palan manual.
Grtarul co se execut din o|el inox 304 sau o|el carbon zincat.
Pentru sta|iile de capacitate mare, n canalul de intrare sta|ie se va monta un grtar des cu
cur|are mecanic. lntreaga construc|ie metalic a grtarului des va fi din o|el inoxidabil 304
Sl5 conform BS 970.
Se vor prevedea mijloace de acces la pr|ile inferioare pentru interven|ie sau se va adapta
solu|ia constnd din rabaterea la orizontal a grtarului, asigurndu-se toate facilit|ile
necesar acestei opera|ii- suporturi de ancorare de palane, acces la acestea.
Pornirea i oprirea grtarului va fi comandat pe baza diferen|ei de nivel, de senzori de nivel
amplasa|i n amonte i n aval de grtar. Corelarea dintre nivelurile de pornite-oprire i
capacitatea de evacuare a grtarului trebuie s asigure un numr de maximum 5 porniri pe
or.
Pentru cur|area grtarului va fi prevzut surs de ap de splare la presiunea cerut de
productorul grtarului.
Pentru evitarea ptrunderii corpurilor grosiere n pompe se pot utiliza toctoarele care aduc
solidele aflate n apa de canalizare sub dimensiunile acceptate de pompe.
Refuzurile de la grtar sau toctor vor fi preluate mecanic- band transportoare, transportor
elicoidal- i deversate ntr-un container de tip container de gunoi, prevzut cu ro|i orientabile.
Transportorul elicoidal va fi construit din o|el inoxidabil 304 Sl5 conform BS 970. lnstalarea
trensportorului trebuie fcut astfel nct la rabaterea grtarului sau extragerea toctorului s
poat fi ndeprtat.
Pentru manipularea containerului, podeaua va fi neted, iar ua de acces va fi amplasat ct
mai convenabil.
Podeaua incintei grtarului va avea nclinarea ctre canal. Va fi prevzut posibilitatea de
splare cu ap din re|ea.
Canalul va fi prevzut cu balustrade din o|el carbon zincat i vopsit cu vopsea epoxi. Acestea
vor fi demontabile sau rabatabile, cu balamale, n zonele n care urmeaz a fi fcute
interven|ii.
Se va asigura ventila|ia natural, cu jaluzele la partea inferioar a uii i jaluzele amplasate
pe un perete ct mai ndeprtat de u i la o nl|ime ct mai mare, asrfel nct circuitul
aerului s se fac pe un traseu ct mai lung.
Bazinul de colectare trebuie s asigure intrarea apei astfel nct s se evite formarea
vortexurilor la intrarea n pompe. Pompele trebuie s fie de tip submersibil, ce culiseaz pe
ghidaje pentru manevrare la interven|ii. Trebuie prevzut, n afara necesarului de pompe
rezultat din calcul hidraulic, o pomp de rezerv.
Pornirea i oprirea pompelor trebuie s fie fcut func|ie de diferen|ele de nivel minim i
maxim din bazin. Sistemul de comand a pompelor trebuie s asigure func|ionarea prin
rota|ie a pompelor astfel nct, n timp, pompele s fie supuse unui regim egal de ncrcare.
Pompele trebuie s func|ioneze imersate cel pu|in pn la nivelul indicat de productor
pentru rcirea motorului i evitarea mersului uscat.
Corelarea dintre nivelurile de pornite-oprire i capacitatea de evacuare a pompelor, precum
i permutarea pompelor trebuie s asigure un numr de maximum 5 porniri pe or pentru
fiecare pomp.
Sistemul de comand a pompelor trebuie ca, dup o ntrerupere de curent, n cazul n care
pompa ce func|iona ndeplinise deja numrul de 5 porniri pe or, s comande pornirea altei
pompe.
Diferen|ele de nivel ale apei din bazinul de colectare se vor msura cu senzori tip "par" cu
contacte electrice cu mercur, suspendate de marginea bazinului. Nu pot fi folosite sonde
ultrasonice din cauza spumei ce se acumuleaz n timp pe suprafa|a apei.
Rotorul pompelor trebuie s permit trecerea obiectelor sferice de l00 mm diametru
Deasupra liniei pompelor trebuie instalat o cale de rulare cu un palan manual pentru
interven|ii. Capacitatea de ridicare a palanului trebuie s depeasc cu cel pu|in l0%
grutatea celei mai mari pompe. Calea de rulare trebuie s conduc dincolo de bazin, ntr-un
spa|iu nchis, de interven|ie local sau ntr-un spa|iu deschis, de ncrcare ntr-un vehicul.
Separat de bazin, ntr-un cmin alturat, se monteaz clapetele de sens unic, vanele de
izolare i colectorul de refulare al pompelor.
Dac este necesar montarea unui debitmetru, acesta se va monta pe o por|iune linear a
conductei, prima flan a acestuia se va afla la o distan| de minim trei diametre de
conduct, iar ultima flan la 5 diametre de conduct fa| de oricare element de perturbare a
curgerii- coturi, flane, compensatori.
Debitmetrul trebuie montat astfel nct s fie permanent necat. Debitmetrul trebuie prevzut
cu vane de izolare i by-pass. Flanele debitmetrelor trebuie legate la centura de
mpmntare prin electrozii livra|i special n acest scop.
Sta|ia de pompare trebuie dotat cu un generator electric cu motor termic dimensionat la
puterea medie a sta|iei i care s porneasc automat, ntr-un timp minim, la ntreruperea
alimentrii cu curent electric.
+2 SISTEME DE A)F
2 LUCRARI )ENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE
GENERALlTATl
Acest capitol contine specificatiile pentru reparatii generale si pentru instalatiile noi sanitare.
Pentru executarea lucrarilor se respecta standardele si normele tehnice in vigoare.
STANDARDE Sl NORMATlVE DE REFERlNTA
STAS l478/90 lnstalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale.
Prescriptii proiectare.
STAS l795/87 lnstalatii sanitare interioare. Canalizare interioara. Prescriptii
fundamentale de proiectare.
STAS 305l/9l Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare.
Prescriptii fundamentale de proiectare.
STAS l629/l-8l Alimentare cu apa. Captari izvoare.
STAS l343/0-89 Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare
STAS l0ll0/85 Alimentare cu apa. Statii de pompare
STAS 4l65/88 Alimentare cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat.
STAS 6002/88 Alimentare cu apa. Camine pentru bransament de apa
STAS 2308/8l Alimentare cu apa si canalizari. Capac si rama de fonta pentru camine
de vizitare
STAS 6675/l/92 Tevi din policlorura de vinil. Conditii tehnice
lSO 32l3/98 Tevi din polipropilena. Efectul timpului si presiuni asupra rezistentei
STAS 7l74/90 Fitinguri din policlorura de vinil pentru imbinare prin lipire
STAS 6686/80 Obiecte sanitare ceramice. Obiecte din portelan sanitar. Conditii
tehnice generale de calitate.
STAS l540/89 Obiecte sanitare ceramice. Lavoare. Dimensiuni.
STAS 2066/90 Obiecte sanitare ceramice. Vase de closet. Dimensiuni principale.
STAS 2383/73 Obiecte sanitare ceramice. Pisoar. Dimensiuni principale.
STAS 6054/77 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea Republici
Socialiste Romania.
STAS 9827/5/75 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale,
cabluri.
STAS 297/2/92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari.
l9-l994 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare
Legea l0/l995 Calitatea in constructii
H.G.R. 766/l997 Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in
constructii.
H.G.R. 273/l994 Regulament de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente
acestora.
Legea l37/l995 Legea protectiei mediului
Legea nr. 90/l996 Legea protectiei muncii - Monitorul Oficial l57/l996
Ordinul Ml775-98 Norme generale privind stingerea incendiilor
Pll8/99 Normativ privind siguranta la foc
Ordonanta nr. 60/97 Ordonanta privind apararea contra incendiilor
C 56/l985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente
NGPM-l996 Normele generale de protectia muncii elaborate de Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii
MATERlALE Sl ECHlPAMENTE FOLOSlTE
a. MATERlALE Sl ECHlPAMENTE
Pentru alimentarea cu apa rece si apa calda s-au folosit tevi din PEHD STAS 7656- 9080,
obiecte sanitare STAS 6686-80 si armaturi STAS 9l43-86.
Pentru instalatiile de canalizare menajera interioara s-au folosit tuburi, coturi si ramificatii in
polipropilena, si conducte PVC pentru tronsoane montate in exterior .
Alte materiale trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile minime:
Etansarea imbinarilor se va face cu materiale specializate, omologate.
Conductele montate in pereti se vor izola cu izolatii din cochilii.
Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect: pana la
presiuni de l0 bar se vor utiliza robinete de trecere cu cu ventil sferic, cu mufe filetate
pentru asamblarea cu tevi de PEHD (3/8" - 2") si robinete cu ventil sferic din alama sau
otel (l/2" - 2").
Pentru racordarea la punctele de consum (baterii amestecatoare sau robinete de
serviciu) se vor monta armaturi de inchidere si reglaj:
1 coltar l/2" cu racord pentru legaturi flexibile (la puncte de consum montate pe
obiecte de portelan sau M.P.)
1 drept l/2" - 3/4" cu mufe filetate pentru tevi din otel (la puncte de consum
montate in perete).
Se vor monta armaturi de golire in toate punctele cerute prin proiect. Robinetele de
golire vor fi drepte cu cep STAS l602/80, cu corp de alama pentru turnat AmTl si mufa
filetata pentru racordarea la tevi, din otel la un capat si racord olandez pentru racordul
piesei port-furtun la celalalt capat.
Prin proiect se solicita dop filetat din PP cu lant pentru protectia racordului pentru port-
furtun. Dimensiunea in proiect l/2".
Legaturile se vor executa din tevi din polietilena de inalta densitate, imbinate cu
dispozitive adecvate.
S-au prevazut conducte din polipropilena ignifuga pentru scurgerea apelor uzate
menajere in urmatoarele situatii:
1 legaturi de la obiectele sanitare, montate sub tencuieli la parter si etaj,
1 coloane, montate accesibil in ghene pe inaltimea parterului si a etajului,
1 colectoare orizontale, montate in subsol.
Colectoarele orizontale montate ingropat in pamant se vor executa din tuburi si piese
de legatura din PVC greu, imbinate prin mufare avand inel de cauciuc pentru etansarea
imbinarii si cu respectarea stricta a instructiunilor producatorului.
Toate obiectele sanitare vor avea culoarea indicata in proiect, si vor fi din portelan
sanitar vitrificat cu finisaj deosebit fara imperfectiuni, cu smaltul dens, lucios, fara
porozitati, care sa permita mentinerea igienei perfecte.
ln cadrul aceluiasi obiectiv, toate obiectele sanitare si armaturile de utilizare trebuie
asigurate de un singur furnizor ale carui referinte sa ateste calitatea produselor
furnizate.
Obiectele sanitare din fonta emailata vor fi cu emailul continuu, fara imperfectiuni si
porozitati care sa duca la aparitia ruginei in material.
lzolatia termica a conductelor se va face cu cochilii izolatoare, iar protectia
termoizolatiei se va face cu folie de material plastic.
Conducta de alimentare cu ap potabil va fi din teav de polietilen de inalt
densitate PEHD-80, SDR l7.6, din clasa de presiune Pn 6, avand 90 x 5,l mm .
Principalele caracteristici ale PEHD sunt :
Densitate.....................- 945 960 kg/m;
Limita de curgere.................- 20 23 N/mm;
Alungirea la rupere ................- > 600 %
Modulul de elasticitate de fluaj la pliaj ........- l200 N/mm;
Coeficientul de dilatare linear ...........- 0,l4 mm/m;
Coeficientul de conductibilitate termic la 20C.....- 0,4 W/mK;
Rezistenta minim echivalent (MRS) ........- 8,0 MPa.
b. VERlFlCAREA CALlTATll. LlVRARE, MANlPULARE, DEPOZlTARE
Toate materialele aprovizionate trebuie sa fie insotite de Certificatul de calitate si agremente
tehnice respectiv Declaratie de conformitate ale producatorului. Materialele utilizate PEHD si
PVC trebie sa se incadreze , in ceea ce priveste rezistenta si conditiile de montaj, in
prevederile normativului l l / 78.
Toate conductele sistemelor instalate apa rece, apa calda menajera, canalizare
gravitationala, de la punctul cel mai de jos, pana la invelitoare (inclusiv), vor fi supuse
incercarilor:
de etanseitate,
de rezistenta,
de functionare.
Verificarea calitatii materialelor folosite se va face vizual si se probeaza prin documentatii de
certificare a calitatii care trebuie sa insoteasca lotul livrat.
Pe partea interioara si exterioara tevile nu trebuie sa prezinte fisuri, incluziuni sau alte
defecte vizuale cu ochiul liber.
Robinetele vor fi verificate inainte de montare prin executarea catorva manevre de inchidere
deschidere pentru constatarea asamblarii corecte a tuturor pieselor componente.
Tuburile din polipropilena/PVC se aranjeaza ordonat pentru transport/depozitare trebuie
prinse convenabil pe toata lungimea pentru evitarea deteriorarii la extremitati (mufe).
Manipularea se poate face manual pentru fiecare tub in parte sau cu dispozitive pentru
mijloace mecanizate; pentru celelalte materiale utilizate(obiecte sanitare, etc.) manipularea
se va face obligatoriu manual pentru evitarea oricaror deteriorari. Depozitarea se va face in
locuri special amnajate, ferite de intemperii, lumina solara directa, in locuri ferite de
umezeala. Stivuirea se va face pe suprafete orizontale si uniforme.
Tuburile nu trebuie depozitate la o inaltime mai mare de l,50 m pentru evitarea posibilelor
deformari in timp.
La temperaturi joase operatiunile de transport, stivuire, instalare trebuie efectuate cu grija
maxima tinand cont de proprietatile/comportarea materialelor in aceste conditii climaterice.
EXECUTlA LUCRARlLOR
c. GENERALlTATl
Faze de lucru:
Trasarea locatiei pentru conductele de apa , obiectele sanitare si a conductelor de
canalizare ;
Montarea conductele de apa si obiectele sanitare;
lmbinarea si montarea conductelor de canalizare;
ln retelele instalatiilor interioare de apa, comune pentru incendiu si consum menajer se vor
folosi numai tevi din OL Zn.
ln cazul in care se folosesc retele separate pentru incendiu fata de alte retele pentru care se
utilizeaza materiale plastice , acestea se vor separa din exteriorul cladirii. ln caminul de
ramificatie pe conducta din material plastic se prevede un organ de inchidere care se va
inchide in caz de incediu.
ln aceasta din urma situatie instalatiile interioare de apa de consum se pot executa din
PEHD dar instalatiile interioare de incediu se executa numai din teava de OL Zn cu diametrul
de 2".
Pentru legaturile la obiectele sanitare de la coloane si conductele de distributie se prevad
tevi zincate. Acest material este cerut de l9-l995 care nu permite folosirea altui material
pentru conducte in cazul in care cladirile sunt prevazute cu hidranti interiori.
La montarea conductelor zincate, imbinarea trebuie facuta prin fitinguri zincate si ca urmare
urmatoarele activitati trebuie executate cu atentie:
Executarea filetului
Polizarea filetului
lmbinare prin infiletare prin fiting-uri si armaturi.
lnainte de inceperea executiei va studia cu atentie traseele conductelor de apa si
canalizare prevazute in proiect.
La montarea conductelor din Ol Zn se vor respecta instructiunile din l9/l995 .
Executia instalatiilor de apa si canalizare se va face coordonat cu celelalte instalatii (termice,
electrice).
Trecerea conductelor prin pereti sau fundatii se va face prin golurile precizate in proiectul de
rezistenta pe care executantul constructiei are obligatia de a le executa.
ln cazul in care golurile lipsesc se vor executa prin forare.
Montarea conductelor se va face pe traseele prevazute in proiect cu pantele specificate.
Sustinerea conductelor se va face cu bratari.
lzolatia termica se va face cu material izolant montat prin lipire si protejata la exterior.
Pe coloanele de canalizare se va monta piesele ce curatire.
2. lNSTALATll SANlTARE lNTERlOARE
Dezafectarea instalatiilor sanitare interioare existente
ln general toate instalatiile sanitare existente vor fi dezafectate.
ln cazuri specifice in care aceste instalatii au fost recent reabilitate se va prezenta situatia
specifica pentru fiecare caz in parte
Se va prezenta modul de evacuare a materialelor dezafectate.
Se va prezenta in proiectul tehnic conductele ce se vor pastra pe pozitie si cele care vor fi
inlocuite.
Montarea conductelor
Conductele de apa potabila de distributie, racord si legaturi au fost prevazute din
tuburi de polietilena de inalta densitate.
Dimensiunile variaza intre l/2" - 2".
ln cazurile in care sunt necesare interventii frecvente in timpul exploatarii, se vor folosi
imbinari demontabile. Se vor face imbinari cu racorduri olandeze numai in locuri accesibile,
vizitabile. ln portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructii, nu se admit
imbinari.
lnstalatia de distributie se traseaza conform proiectului. La montarea conductelor in plasa pe
un singur rand sau pe mai multe randuri, se va lasa spatiu suficient intre randurile de
conducte si elementele de constructii pentru plecarile derivatiilor, manevrarea robinetelor,
precum si pentru intretinere, revizii, reparatii etc.
Distantele minime in cm intre conductele montate pe traseu paralel:
Referinta Distante minime(cm)
lntre conturul conductelor neizolate 3
lntre conturul conductei neizolate si constructia finita 3
lntre fetele exterioare a conductelor izolate 4
lntre fata exterioara a izolatiei si constructia finita 4
lntre flansele armaturilor a doua conducte apropiate 3
La conductele izolate, pozitia armaturilor va fi decalata astfel incat distanta intre flansa
armaturii si conducta apropiata sau izolatia acesteia sa fie 3 cm.
Fata de conductorii electrici (l.000 V) sau conductele de gaze combustibile, traseele
conductelor instalatiilor de apa vor fi montate la distante normate prin normativul l.7,
respectiv l.6/l986.
Conductele vor fi sustinute prin suporti suspendati, tipizati, asa cum se mentioneaza prin
proiect.
Se pot utiliza si alte tipuri de sustineri cu conditia acceptarii lor catre proiectant.
Suportii de sustinere a conductelor trebuie sa asigure deplasarea conductelor prin dilatare
fara modificarea geometriei traseului.
Distantele recomandate intre suportii mobili ai conductelor de apa (l.9/l994)
Diametrul nominal Conducte neizolate (m) Conducte izolate (m)
3/8" - l/2" 3,3 2,0
3/4" - l" 4,2 3,0
l.l/4" - l.l/2" 5.l 4.0
2" - 2.l/2" 6.l 5.l
3" 6.7 5.7
4" sau peste 7.5 6.5
Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda de consum se realizeaza prin schimbari de
directie si schimbari ale nivelului traseului etc. asa cum sunt prevazute prin proiect.
Suportii fixi daca nu sunt precizati ca pozitie prin proiect, se vor monta dupa cum urmeaza
(l.9/l982):
Diametrul nominal
Distanta intre suportii
ficsi. Temperatura
40C(m)
Distanta intre suportii
ficsi. Temperatura
60C(m)
3/4" - l.l/4"" l00 90
2" ll5 l00
2.l/2" l25 ll0
3" l35 l20
4" l50 l30
Suportii ficsi se vor realiza conform detaliilor omologate. Se pot utiliza suporti propusi de
constructor cu conditia acceptarii lor de catre proiectant.
Daca nu se precizeaza altfel prin proiect, legaturile conductelor spre obiectele sanitare se
realizeaza ingropat in slituri orizontale sau verticale, in zidarie luandu-se la montaj masurile
necesare pentru a permite dilatarea conductelor ingropate.
lmbinarea conductelor si racordurilor de PEHD
lmbinarea conductelor PEHD se va face prin sudur sau cu flanse in functie de
recomandarile producatorului .
Sudura se poate executa in dou moduri:
cap la cap cu disc (oglind) cu rezistent, deci o sudur prin fuziunea capetelor;
cu termoelemente, pentru sudura pieselor electrosudabile (mansoane, coliere de
priz).
Factorii care conditioneaz realizarea sudurii si rezistenta la presiunea interioar sunt:
temperatura exterioar care poate influenta sudura, prin timpul de sudur, pentru cazul
temperaturilor > 5C sau in cazul temperaturilor < 5C, prin necesitatea unei protectii (cort,
prelat sau folie de plastic) care trebuie s acopere masina de sudur si sudorul si care va fi
incalzit cu ajutorul unui generator de aer cald, pentru a evita rcirea brusc, ce poate duce
la fragilitatea sudurii;
in caz de temperaturi > 40 45 C si expunere direct la razele soarelui, protectia
locului de munc prin acoperire, in scopul obtinerii unei temperaturi uniforme pe tot conturul
tubului, iar in msura in care este posibil, extremittile opuse ale tubului de sudat se
obtureaz pentru a reduce cat mai mult posibil rcirea suprafetelor sudurii prin actiunea
curentilor de aer, vantului;
compatibilitatea materialelor sudate, adic indicele de fluiditate - topire MFl s fie
cuprins intre 0,4 0,7(l,3) gr/l0 min. sau, acelasi tip de polietilen PE 80, etc.;
sudorii vor fi instruiti de productori sau atestati de institutii autorizate;
respectarea parametrilor de sudur: presiune (apsarea suprafetelor) si timp, precum
si timpul de rcire inainte de indeprtarea clemelor de fixare ale dispozitivului de pozitionare.
La efectuarea imbinrilor prin sudare este foarte important s se realizeze o bun aliniere
axial a conductelor si se vor curta bine capetele conductelor de impuritti.
SUDURA CAP LA CAP CU REZlSTENTA
Procedeul const din pregtirea si apoi inclzirea pieselor de asamblat (conduct/conduct,
conduct/racord, racord/racord) in zona de sudur la temperatura necesar si din aplicarea
asupra acestora a unei presiuni necesare, sudura realizandu-se omogen, fr aport
suplimentar de material.
Realizarea acestui procedeu trebuie s se fac in conditiile verificrii temperaturii de sudare
si prin utilizarea aparatelor de sudur, care permit controlul valorii presiunii aplicate.De
regul, factorul de sudur este egal cu l.
Calitatea sudurii este determinat de urmtorii factori:
Cunoasterea procedurii de sudare si a aparaturii de sudur de performant
corespunztoare, care presupune: obtinerea de la productor a schemei si procedurii de
sudur; instruirea si verificarea cunostiintelor sudorului de ctre productor sau organisme
autorizate, in prezenta beneficiarului retelei. Acesti factori permit controlul temperaturii
termoelementului (disc, oglinda) si al presiunilor (presrii) indicate pe afisajul aparatului de
sudur;
Examinarea vizual a sudurii;
Testarea sudurii se poate realiza prin indoirea ansamblului sudat pan la un unghi
del80, proba neprezentand semne de ruptur; sau la un test de tractiune a ansamblului
sudat al crui rezultat trebuie s fie o cedare a tevii, nu a sudurii;
Testele de andurant constau in incrcarea cu acelasi tip de sarcin constant a tevii
si a sudurii. Raportul rezistentelor realizate teav/sudur trebuie s fie > 0,8;
Probele de presiune trebuie s asigure ca raportul rezistentelor la presiunea de prob
si etanseitate comparat teava/sudura sa fie >l;
Respectarea prescriptiilor privind factorii de mediu.
SUDURA CU TERMOELEMENTE A PlESELOR (MANSOANE, COLlERE DE PRlZA)
Procedeul const din pregtirea si apoi electrosudarea pieselor (mansoane, coliere de priz)
pe tub, cu ajutorul rezistentelor incorporate in piese. De regul, factorul de sudur este > l.
ln cazul acestui procedeu, conditiile mediului si pregtirea, sunt mai importante decat
aparatul de sudur.
Calitatea sudurii este determinat de urmtorii factori:
Aparatul de sudura s fie ales astfel incat s aib posibilittile de autotestare si
capacitate de inmagazinare a datelor realizate la fiecare sudur; instructiunile productorului
de teav privind procedeul de sudur; specificatii de intretinere a aparatului; instruirea si
verificarea cunostiintelor sudorului de ctre productor sau alte institutii autorizate, in
prezenta beneficiarului retelei;
Testele ce se pot realiza pot fi fcute prin citirea corect a codurilor; prin testul de
tractiune si/sau indoire unde teava trebuie s cedeze inaintea sudurii ;
Probele de presiune.
lMBlNAREA CU FLANSE
La imbinarea cu flanse, prin intermediul adaptorului de flanse, (gat) se va avea in vedere
corelarea flanselor metalice aditionale cu cele ale robinetelor, dup standardele lSO, in
functie de presiune. Procedeul de imbinare cu flanse este cel clasic, folosindu-se suruburi si
piulite din otel cadmiat si garnituri din carton impregnat cu ulei grafitat
Armaturi
Se vor prevedea dupa caz urmatoarele armaturi:
de trecere pentru montaj aparent sau ingropat,
de inchidere si reglaj, drept sau coltar,
de golire
de retinere
de siguranta
Acestea se vor monta in pozitiile indicate prin desenele proiectului.
Se vor monta armaturi de golire in toate punctele de minim. Robinetele de golire vor fi drepte
cu cep, STAS l602, corp din alama turnata AMT l si mufa filetata pentru racordarea la tevi
de otel la un capat si racord olandez pentru racordarea piesei portfurtun la celalalt capat.
Se vor uiliza robinete de golire cu dop filetat din PP, cu lant pentru protectia racordului pentru
portfurtun.
Armaturile se vor monta tinand seama de urmatoarele conditii:
usor accesibile
usor demontabile
Toate armaturile in timpul executiei vor fi montate in pozitia inchis.
Montarea obiectelor &anitare
Obiectele sanitare si accesoriile acestora se pot monta numai dupa ce s-au efectuat proble
de presiune ale retelelor de distributie apei reci si calde ce consum si dupa ce s-au terminat
lucrarile de finisare din incaperi, pentru a se evita degradarea lor.
Obiectele sanitare trebuie montate dupa ce finisajele peretilor au fost executate; inaltimea de
montaj prevazuta in proiect se masoara de la cota pardoselii finite. Montajul obiectelor
sanitare se va face prin intermediul consolelor, suruburilor cu dibluri, dupa caz.
Montarea lavoarelor
Lavoarele trebuie fixate de elementele cladirii, prin intermediul unor dispozitive tip.
Bateria trebuie montata pe lavoar dupa ce se monteaza lavoarele .
Aceasta va fi montata in conformitate cu instructiunile producatorului .
Montarea va&elor U2C2
Vasele de W.C. se vor prinde de pardoseala cu bolturi speciale si garnituri din cauciuc. Se
verifica daca bolturile respective se potrivesc cu pozitia gaurilor vasului.
Pozitia orizontala a vasului W.C. se verifica cu polobocul. Daca este nevoie, pentru a aduce
vasul in pozitie orizontala, intre vas si pardoseala se pun bucati de teava din plumb si locul
se umple cu ciment alb.
Bazinul se va monta la vas cu suruburi speciale si garnituri din cauciuc.
)rotectie
Obiectele sanitare se vor proteja pana la finalizarea lucrarilor pentru a evita deteriorarea.
Toate capetele conductelor trebuie astupate pentru a le proteja impotriva patrunderii de
pamant, ipsos etc.
3. lNSTALATllLE DE CANALlZARE
Conducte de canalizare
Produsele trebuie sa corespunda normelor de calitate asa cum s-a specificat anterior si in
STAS l5l5/86, iar piesele speciale vor fi conform STAS l5l5/86 si STAS l694/95.
La montarea tuburilor de scurgere, indiferent de materialele din care sunt facute, se vor
respecta urmatoarele:
reducerea la strictul necesar a numarului schimbarilor de directie;
racordurile la coloane sau colectoare la un unghi de 45;
se vor evita schimbarile de directie la unghiuri de 90;
se vor evita traseele pe sub utilaje.
La conducte se vor monta sustineri astfel:
la traseele orizontale si veticale, la fiecare imbinare, minimum una pe metru de traseu;
Pentru suporturile conductelor pentru canalizare, se vor folosi suporturi galvanizate si
omologate sau cele propuse de furnizorul tubulaturii. Sustinerile propuse de Antreprenorul
lucrarii vor fi supuse aprobarii.
Scur9erea &i colectarea apelor pluviale
Scurgerea apelor pluviale se realizeaza prin conducte si piese PEHD imbinate cu mufe cu
electrofuziune sau mufe cu garnituri. Colectarea apelor pluviale se realizeaza prin receptoare
de terasa din Ol inox (optiunea proiectantului pentru fiecare lucrare) cu folie de contact si
incalzire electrica.
Curatire &i veri!icare
Se vor prevedea tuburi de curatire la schimbarile de directie, ramificatii greu accesibile
pentru curatire, precum si pe traseele liniare lungi, la distantele urmatoare:
Diametrul nominal (Dn)
Distanta intre piesele de
curatire, ape conventional
curate
Distanta intre piesele de
curatire, ape uzate menajere
50-70 l5 6
l00 20 l2
Pe coloanele de scurgere se vor prevedea tuburi de curatire la baza coloanei, deasupra
ultimei ramificatii si intre acestea la 2...3 nivele, daca nu se prevede altfel prin proiect.
lnaltimea de montaj a pieselor de curatire pe coloane va fi de 0,4/0,8m la pardoseala.
Scur9eri de la pardo&eli
Se monteaza sifoane de pardoseala pentru colectarea apelor accidentale sau de la curatenie
in pozitiile prevazute in proiect, dupa cum urmeaza:
in grupuri sanitare, sifoane simple cu racorduri laterale;
La montarea colectoarelor si sifoanelor se vor respecta detaliile din proiect si
instructiunile furnizorilor.
Ventilarea conductelor de canali8are
Se vor realiza conducte de ventilare primara si secundara, asa cum sunt prevazute prin
proiect:
ventilare principala prin prelungirea coloanelor peste invelitoare,
ventilare in cascada prin gruparea succesiva a ventilatiilor principale de la acelasi nivel
sau nivele diferite, in vederea realizarii unei singure iesiri peste invelitoare,
ventilare secundara:
1 separata pana deasupra invelitorii,
1 prin racordare la o coloana de ventilatie invecinata,
1 prin racordare la o coloana de scurgere invecinata cu iesire directa.
Racordarea coloanelor de ventilatie secundara la coloanele de scurgere se va face sub un
unghi ascutit cu varful iin jos.
Coloanele de ventilare ale canalizarii se realizeaza din tuburi de P.V.C. neplastifiat,
asamblate si montate conform l.l/l978 sau din fonta de scurgere.
4. lZOLATlE FONlCA A CONDUCTELOR
Se vor respecta cu strictete toate masurile prevazute prin proiect, impotriva transmiterii
zgomotelor si anume:
Bratari de sustinere la conductele din metal cu strat antifonic (cauciuc sau pasla 0,3 -
0,8mm),
Racorduri elastice intre conductele de distributie si agregatele hidromecanice,
lzolarea fonica prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor
hidromecanice, de elementele fixe ale constructiei (pardoseli, socluri din beton etc.).
Se vor aplica toate prevederile Normativului l 9-94, Cap. l0 si toate reglementarile
tehnice la care se refera acesta.
TESTE SI VERI0ICARI
Conductele de apa rece si calda vor fi supuse la urmatoarele incercari:
lncercarea de etanseitate la rece;
lncercarea de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de apa calda;
lncercarea de functionare a conductelor de apa rece si apa calda.
lncercarea de etanseitate la presiune la rece ca si incercarea de etanseitate si
rezistenta la cald se vor executa inainte de montarea armaturilor de serviciu la obiectele
sanitare, extremitatile conductelor fiind obturate de dopuri.
Presiunea de incarcare va fi egala cu l,5 presiunea de regim dar nu mai mica de 6bari.
Conductele se vor mentine sub presiune cel putin 20 min. ln acest interval nu se admite
scaderea presiunii.
lncercarea de functionare se va face dupa montarea armaturilor la obiectele sanitare.
Verificarea se va face prin deschiderea simultana a robinetelor de consum.
Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la:
lncercarea de etanseitate
lncercarea la functionare
lncercarea de etanseitate se va verifica pe traseul conductelor si la punctele de imbinare.
lncercarea de etanseitate consta in umplerea cu apa a conductelor pana la nivelul de
refulare din sifoanele de pardoseala si a obiectelor sanitare.
lncercarea de functionare se va face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare,
verificandu-se conditiile de scurgere.
5. ABATERl ADMlSlBlLE
La instalatiile sanitare nu e admit pierderi de presiune in timpul testelor cu apa si nici scurgeri
de apa la canalizare.
6. VERlFlCARl
Daca toate robinetele, sistemele si obiectele sanitare sunt montate conform proiectului
Daca s-au folosit materiale adecvate si daca traseele conductelor sunt conform
proiectului.
Montarea corecta a sistemelor pentru sustinerea conductelor, sistemelor si obiectelor
sanitare
Functionarea normala a obiectelor sanitare, robinetelor, cat si aspectul estetic general
al instalatiilor sanitare.
CONDUCTE
l. GENERALlTATl
Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea
caracteristici si tolerante conform standardelor in vigoare sau altor prescriptii tehnice de
calitate in domeniu si agrementate tehnic. Materialele si produsele utilizate trebuie insotite de
certificate de calitate, cu toate rezultatele verificarilor si incercarilor la care se supun conform
standardelor. ln caz de neclaritati privind certificatele de atestare a calitatii, materialele nu se
vor receptiona decat dupa inlaturarea incertitudinii, prin probe suplimentare
Contractantul va include o copie a specificatiilor tehnice extrase din literatura tehnica a
producatorului pentru toate componentele instalatiilor tehnologice. Toate materialele si
produsele vor fi fabricate de producatori care au certificate de calitate conform lSO 900l.
Contractantul va furniza toate materialele necesare instalarii echipamentelor si finalizarii
tuturor lucrarilor aferente obiectivului de investitii , inclusiv materiale marunte sau
nespecificate in mod special in documentatia de atribuire.
Dupa acordarea Contractului, Antreprenorul va depune, spre aprobare, lnginerului, o lista a
furnizorilor si surselor de materiale necesare pentru executarea lucrarilor. Numele unor
furnizori si surse aditionale pot fi furnizate de Antreprenor in timpul executarii contractului,
dar nici un furnizor sau sursa nu vor fi schimbate fara aprobarea lnginerului.
Montarea conductelor la retele exterioare se face in principal pe urmatoarele faze si
operatiuni
Faza premergatoare
1 pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului) si amenajarea acceselor de-a
lungul traseului pentru aprovizionarea si manipularea materialelor;
1 marcarea traseului si fixarea de reperi in afara amprizei lucrarilor in vederea
executiei lucrarilor la cotele din proiect;
1 receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia
conductei;
Faza de executie
1 Saparea transeelor;(ulterior desfacerii sistemului rutier si a trotuarelor)
1 Lansarea tuburilor sau conductelor;
1 lmbinarea tuburilor sau a tronsoanelor de conducta;
1 Umplerea partiala a transeii;
1 Montarea armaturilor, pieselor speciale, a gurilor de scurgere si executia caminelor
si a racordurilor
Faza de probe si punere in functiune
1 Verificarea conductei cu sistem optic,camera video;
1 lnlaturarea defectiunilor;
1 Executarea umpluturilor si refacerea terenului (conform destinatiei sale initiale);
1 Legarea tronsoanelor;
1 Verificarea si Proba generala a conductei si completarea umpluturilor;
1 Spalarea generala a conductei;
1 Punerea in functiune la presiunea de regim si verificarea capacitatii de transport;
1 Readucerea terenului la situatia initiala si refacerea carosabilului si a trotuarelor.
Pe toata durata executiei lucrarilor, constructorul va monta indicatoare pentru dirijarea
circulatiei, parapeti de-a lungul transeei, podete pietonale. Pe timpul noptii, zona de lucru va
fi semnalizata luminos
Antreprenorul va materializa pe teren traseul conductei, conform planselor din proiect,
marcand punctele caracteristice (varful de unghi, cmine, etc.), prin borne sau trusi. ln
cazul in care elementele de trasare din proiect sunt insuficiente, sau apar neconcordante
intre situatia din teren si proiect, se vor solicita clarificri din partea proiectantului.
De-a lungul aliniamentelor se vor bate trusi din 50 in 50 m., de o parte si de alta a traseului,
la o distant suficient pentru a rmane nedeplasati in timpul lucrrilor, pentru materializarea
permanent a axului conductei in timpul executiei.
Determinarea adancimii spturii se va face cu aparate topografice sau cu rigle de nivel si
cruci de vizare, pentru a asigura cotele din proiect si pante continue. Avand in vedere c
realizarea pantelor de pozare ale canalului are o important deosebit in asigurarea
functionalittii acestuia, se va da o atentie sporit trasrii si stabilirii cotelor de nivel de
referint.
Acolo unde o conducta noua se intersecteaza cu una existenta, Contractantul va localiza
conducta existenta inainte de excavare si inainte de materializarea traseului si radierului noii
conducte.
Contractantul va folosi un detector electromagnetic sau alt echipament similar pentru a
determina exact pozitia conductelor existente. Contractantul va sapa un sant de sondaj, daca
e cazul, pentru a determina pozitia conductei existente.
Contractantul va masura cota radierului conductei existente si diametrul ei exterior si va
solicita asistenta tehnica din partea detinatorului.
Pentru traseele de conducte sub drumuri si trotuare, Contractantul va programa lucrarile
astfel incat sa reduca la minimum intreruperile traficului rutier.
La executia retelei de canalizare, distantele minime intre conductele de canalizare si alte
retele edilitare vor fi conform prevederilor SR 859l : l997.
2. STANDARDE Sl NORMATlVE DE REFERlNTE
Nr.
crt.
STANDARD D E N U M l R E A
0 l 2
l SR lll00/l-93 Zonarea seismica
2 STAS 9824/l-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile,
industriale si agro-zootehnice.
3 STAS l0493-76 Masuratori terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru
supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenului
4 STAS 3300/l-85 Teren de fundare. Prescriptii generale de calcul
5 STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii
directe
6 STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode
topografice
7 STAS 6054-77 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.
Zonarea teritoriului Romaniei
8 STAS l0265-75 Tolerantele in constructii. Calitatea suprafetelor
finisate. Termeni si actiuni de baza
9 SR EN l990/Al-2006 Bazele proiectarii constructiilor
l0 SR EN l99l-l-3:05/NA-
06
Actiuni in constructii. lncarcari date de zapada
ll SR EN l99l-l-4-06 Actiuni in constructii. lncarcari date de vant
l2 SR EN l99l-l-2006 Actiuni asupra constructiilor. Silozuri si rezervoare.
l3 STAS l0l00/0-75 Prescriptii generale de verificare a sigurantei constructiei
l4 STAS l0l0l/0-75 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor.
l5 STAS l0l0l/0A-77 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pt. constructii
civile si industriale
l6 STAS l0l0l/l-78 Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente.
l7 STAS l0l0l/2-75 Actiuni in constructii. lncarcari datorita procesului de exploatare. (M-
SR 6/85)
l8 STAS l0l0l-2Al-87
Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru
constructii civile, industriale si agrozootehnice
l9 STAS l0l02-75 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi
fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor
20 STAS l0l07/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton armat si beton
precomprimat.
2l STAS l0l07/l-90 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton
armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare
22 STAS l0l07/2-92 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee curente din
placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de
calcul si alcatuire.
23 STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat.
Reguli si metode de verificare a calitatii.
24 SR EN 206-l ;Al;A2 Beton.Specificatie, performanta, productie si conformitate.
25 SR EN l35l0/2006 Beton Partea l : Specificatie, performanta,productie si conformitate.
(RO)
26 SR ENl3369/Al/2007 Reguli commune pentru pentru prefabricate din beton.
27 SR EN l97-l : 2002 Cimenturi. Compozitie.
28 SR EN l96-(l-9) Cimenturi. lncercari fizice.
29 SR EN l2390-l-AC-06 lncercari pe beton intarit. Epruvete.
30 SR EN l2390-5-AC-06 lncercari pe beton intarit. Rezistenta la intindere prin incovoiere.
3l SR EN l2390-6-AC-06 lncercari pe beton intarit. Rezistenta la intindere prin despicare.
32 SR EN l2390-l0-AC-06 lncercari pe beton intarit. Densitatea betonului intarit.
33 SR EN l2504-3-06 lncercari pe beton intarit. Determinarea fortei de smulgere.
34 SR EN l2390-6-AC-06 lncercari pe beton intarit. Rezistenta la intindere prin despicare.
35 SR EN l504-8-06 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de
beton.
36 SR EN l504-l-07 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de
beton.
37 SR EN l504-8-06 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de
beton.
38 SR EN l504-l0-06 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de
beton.
39 SR EN l4840-06 Produse pentru umplerea si colmatarea rosturilor.
40 SR EN l4l88-3-07 Produse pentru umplerea si colmatarea rosturilor.
4l SR EN l4l87-9-06 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece.
42 SR EN l408l-l-06 Produse din lemn pentru constructii.
43 SR EN l3967-05 Foi flexibile pentru hidroizolatii
44 SR EN l3969-05 Foi bituminoase de etansare impotriva umezelii, pentru etansarea
cuvelor
45 STAS 2355/l-85 Constructii civile, industriale si agrozootehnice.
Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie
46 STAS 2355/2-87 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din
materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale
de proiectare si executie
47 SR EN l26l0/03 Agregate pentru betoane. Controlul calitatii.
48 SR EN l008/03 Apa pentru preparare betoane.
49 SR EN 459-l: 2003 Var pentru constructii. Partea l. Definitii, specificatii si criterii de
conformitate
50 SR EN 459-2: 2003 Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare
5l SR EN l25l7-l- 06 Examinari nedistructive la suduri.
52 SR EN l2063-03 Pereti din palplanse.
53 STAS 9556-87 Constructii industriale. Canale interioare, goluri de acces si goluri de
montaj. Dimensiuni
Nr.
crt.
NORMATlV D E N U M l R E A
0 l 2
l P l00-2006 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor, culturale,
agrozootehnice si industriale. inclusiv supravegherea
2 P 73-78 lnstructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din
beton armat si beton precomprimat pentru lichide.
3 NP-007-97 Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat
4 NE 0l2/l-2007 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat
5 C l56-89 lndrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-7l. Elemente
prefabrcate din beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee
si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice
6 P l04-94 lnstructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si
acoperirilor din elemente din beton celular autoclavizat
7 C l6-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii
si a instalatiilor aferente
8 NE 0l3-2002 Cod de practica pt. execut.elementelor prefabricate din beton, beton
armat si beton precomprimat
9 NP 082- 04 Cod de proiectare privind bazele proiectarii si actiunii asupra
constructiilor. Actiunea vantului.
l0 C Rl-l-3-05 Cod de proiectare .Bazele proiectarii si actiunii asupra
constructiilor.Actiunea zapezii.
ll C R2-l-l-l-05 Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali.
l2 C R 6-2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidarie
l3 C l49-87 lnstructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pt.
elemeentele de beton si beton armat
l4 ST 00l-96 Specificatie tehnica privind stabilirea calitatii betoanelor si mortarelor
din constructii existente prin metode fizico-chimice
l5 C 28-83 lnstructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton
l6 GP 0l4-97 Ghid pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor in constructii
l7 C 56-85
C 56-2002
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
si instalatiilor aferente
l8 C 26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive
l9 ST 009-2005 Specificatie tehnica privind produsele din otel utilizate ca armaturi
20 C ll-74 Normativ privind alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor din
panouri de lemn
2l C l62-73 Normativ privind alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice
22 C 200-8l lnstructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la constructii
ingropate, prin metoda carotajului sonic
23 C 83-75 lndrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii
24 C l69-88 Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru
realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale
25 C 29-85
C 29-77
Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin
procedee mecanice
26 P 7 -2000 Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor
fundate pe pamanturi sensibile la umezire
27 C 25l-94 lnstructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, receptionarea
lucrarilor de imbunatatire a terenurilor slabe de fundare prin metoda
imbunatatirii cu materiale locale de aport pe cale dinamica
28 NE 008-97 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin
procedee mecanice
29 GE 026-l997 Ghid pt. execut. Compactarii in plan orizontal si inclinat a
terasamentelor
30 NP ll2- 2004 Normativ pt. proiectarea struct. de fundare directa
3l GE 028-97 Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vertical
32 NP l20 - 06 Normativ privind cerintele de proiectare si executie a excavatiilor
adanci in zone urbane
33 NP 040/2000 Normativ pentru proiectarea, executarea si hidroizolatiilor din
materiale bituminoasela lucrarile de constructii
34 C 2l0-82 Norme tehnice privind protectia anticoroziva a bazinelor de beton
armat pentru neutralizarea si epurarea apelor industriale
35 NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea element. de constr.
hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice
36 GE 047-02 Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor in constructii
37 lM 007-l996 Norme specifice de protectia muncii, pt. lucrari de cofraje, schele,
cintre si esafodaje in constructii
38 C 300 - l994 Normativ privind prevenirea si stingerea incendiilorpe durata
executarii lucrarilor de constructii.
39 PC 00l-97 Ghid pentru intocmirea cartii tehnice a constructiilor
40 P l30-99 Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor
(2 LUCRARI DE TERASAMENTE
SPEClFlCATll PENTRU LUCRARl DE TERASAMENTE
Terasamentele constau in lucrari de sapare si incarcare in mijlocul de transport, transportul,
imprastierea, nivelarea si compactarea pamantului pentru realizarea fundatiilor si a
instalatiilor subterane din interiorul cladirilor civile si industriale si a zonei aferente din jurul
lor, care influenteaza capacitatea de rezistenta, stabilitate si exploatare a acestor constructii.
ln cazul lucrarilor ce comporta volume importante de pamant, solutia de executare a
terasamentelor se va stabili pe baza unui calcul de optimizare prin luarea in considerare a
unei variante corespunzatoare, de regula cu asigurarea compensarii volumelor de sapatura
de pamant cu cele de umpluturi, in vederea eliminarii transportului pentru excedentul de
pamant.
Executarea lucrarilor se va face de regula mecanizat, metodele de lucru manuale fiind
aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificata din punct de
vedere tehnico-economic si de organizare.
Constructorul are obligatia sa urmareasca stabilitatea masivelor de pamant ca urmare a
influentei executarii lucrarilor de terasamente prevazute in proiect sau actiunii utilajelor de
nivelare, sapare si compactare, precum si stabilitatea constructiilor si instalatiilor invecinate.
Cand executarea sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele de instalatii
subterane existente ce raman in functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea acestora
impotriva deteriorarilor si producerea de accidente (electrocutari, etc).
Lucrarile ce se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente propriu-zise sunt
cele de defrisari, demolari, amenajare a terenului si a platformei de lucru.
lnainte de inceperea lucrarilor de demolari se vor examina retelele subterane ale instalatiilor
de apa, de gaze, canalizare, electrice din zona constructiilor respective.
Materialele rezultate din demolari vor fi evacuate pentru a nu stanjeni lucrarile de
terasamente.
Excavarea stratului vegetal se face de regula mecanizat. Pamantul vegetal rezultat din
sapare va fi depozitat in afara perimetrului construit.
Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se executa lucrarile de constructie, va fi
oprita prin executarea de santuri de garda ce vor dirija aceste ape in afara zonelor de lucru.
ln cazul in care debitul apelor de colectat este redus sau terenul este accidentat, executarea
santurilor nefiind economica, se vor amenaja rigole.
+2 ESECUTAREA SA)ATURILOR SI S)RIEINIRILOR
La executarea sapaturilor pentru fundatii trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:
mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o distanta
suficienta astfel incit sa nu pericliteze instalatiile si constructiile invecinate;
cand turnarea betonului in fundatii nu se face imediat dupa executarea sapaturii in
terenurile sensibile la actiunea apei, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata cu cca.
30 cm decat cota finala pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice
ale terenului sub talpa fundatiei, urmand ca inaintea betonarii sa se execute sapatura
pina la cota din proiect;
necesitatea sprijinirii peretilor sapaturilor de fundatii se va stabili de catre executant,
tinand seama de adancimea sapaturii, natura, omogenitatea, stratificatia, coeziunea,
gradul de fisurare si umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor subterane,
conditile meteorologice si climatice din perioada de executie a lucrarilor de
terasamente, tehnologia de executie adoptata;
in cazul in care in incinta se executa mai multe constructii apropiate cu adancimi de
fundare diferite, se vor executa sapaturile pentru obiectul cu cea mai mare adancime
de fundare. Sapaturile nu vor afecta constructiile sau instalatiile existente pe
amplasament;
sapaturile pentru fundatii de lungimi mari se vor organiza astfel incat, in orice faza a
lucrului, fundul sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru
asigurarea colectarii apelor in timpul executiei;
se va avea in vedere ca lucrarile de epuismente sa nu produca modificari ale stabilitatii
masivelor de pamant din zona lor de influenta sau daune datorita afuierilor de sub
instalatiile, constructiile si elementele de constructii invecinate;
nu se vor amplasa puturile de colectare, in vederea drenarii terenului, sub talpa
fundatiei constructiilor sau a unor masini grele sau instalatii grele;
sapaturile ce se executa cu excavatoare nu trebuie sa depaseasca, in nici un caz,
profilul proiectat al sapaturii. ln acest scop sapatura se va opri cu 20-30 cm deasupra
cotei profilului sapaturii, diferenta executandu-se cu alte utilaje mecanice de finisare
(buldozere, gredere) sau manual;
in cazul terenurilor sensibile la actiunea apei sapatura de fundatie se va opri la un nivel
superior cotei prevazute in proiect astfel:
1 pentru nisipuri fine 0,20 0,30 m
1 pentru pamanturi argiloase 0,l5 0,25 m
1 pentru pamanturi sensibile la umezire 0,40 0,50 m
Saparea si finisarea acestui strat se va face imediat inainte de inceperea executiei fundatiei;
in cazul unei umeziri superficiale datorita precipitatiilor atmosferice, neprevazute,
fundul gropii de fundatie trebuie lasat sa se zvante inainte de inceperea lucrarilor de
executare a fundatiei; iar daca umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi;
betonul in fundatie se va turna de regula imediat dupa atingerea cotei de fundare din
proiect.
SAPATURl Sl SPRlJlNlRl DEASUPRA NlVELULUl APEl SUBTERANE
a. SAPATURl CU PERETl VERTlCALl NESPRlJlNlTl
Se vor lua urmatoarele masuri pentru mentinerea stabilitatii malurilor:
terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii;
pamantul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai mica de l,00 m
de la marginea gropii de fundatie; pentru sapaturi pina la l,00 m adancime distanta se poate
lua egala cu adancimea sapaturii;
se vor lua masuri de inlaturarea rapida a apelor de precipitatii sau provenite accidental;
daca din cauze neprevazute turnarea fundatiilor nu se efectueaza imediat dupa sapare
si se observa fenomene care indica pericol de surpare, se vor lua masuri de sprijinire a
peretelui in zona respectiva.
Santurile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adancimi pina la:
0,75 m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive
l,25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie
2,00 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare
b. SAPATURl CU PERETl VERTlCALl SPRlJlNlTl
Se executa cand:
sunt depasite adancimile de la capitolul "Sapaturi cu pereti verticali nesprijiniti";
nu este posibila desfasurarea taluzului;
cand din calcul economic rezulta eficienta sprijinirilor fata de sapatura executata in
taluz;
c. SAPATURl CU PERETl lN TALUZ
Se executa in orice fel de teren cu respectarea urmatoarelor conditii:
pamantul are o umiditate naturala de l2-l8% si se asigura conditiile ca aceasta sa nu
creasca;
sapaturile de fundatie nu stau deschise mult timp;
panta taluzului sapaturii sa nu depaseasca valorile maxime admise pentru diverse
categorii de pamanturi.
Natura terenului
Adancimea sapaturii
pana la 3 m
Tg = h/b
mai mare de 3 m
Tg = h/b
nisip, pietris
nisip argilos
argila nisipoasa
argila
l/l,25
l/0,67
l/0,67
l/0,50
l/l,50
l/l
l/0,75
l/0,67
loess l/0,50 l/0,75
SAPATURl SUB NlVELUL APELOR SUBTERANE
ln cazul sapaturilor situate sub nivelul apelor subterane indepartarea apelor se poate efectua
prin:
epuismente directe
epuismente indirecte
EPUlSMENTE DlRECTE
Pe masura ce cota sapaturii coboara sub nivelul apei subterane, excavatiile trebuie protejate
cu ajutorul unor retele de santuri de drenaj, capteaza apa si o dirijeaza spre puturile
colectoare de unde este evacuata prin pompare.
Santurile se adancesc pe masura avansarii sapaturii sau se realizeaza retele de drenaj la
nivele succesive ale sapaturii.
Reteaua de drenaj si pozitia puturilor colectoare trebuie astfel amplasate incat sa asigure
colectarea apei pe drumul cel mai scurt, fara a impiedica executia fundatiilor.
Adancimea santurilor de drenaj - colectarea este de obicei de 0,5 - l m in functie de
caracteristicile pamantului si conditiile de drenaj.
Adancimea puturilor colectoare va fi de cel putin l m sub fundul sapaturii si sectiunea lor
suficient de mare pentru a permite amplasarea sorbului si masurile de asigurare a stabilitatii
peretilor.
ln cazul unui aflux important de apa in sapaturi executate in terenuri cu particule fine,
antrenabile se va captusi putul de colectare cu un filtru invers.
Evacuarea apelor din groapa de fundatie se face prin pompare directa.
La pregatirea lucrarilor de pompare a apei trebuie avute in vedere urmatoarele:
numarul si tipul de pompe intrebuintate pentru pompare se vor stabili functie de debitul
apei de infiltratie, adancimea gropii de fundatie si distanta la care trebuie pompata apa;
este de preferat utilizarea mai multor pompe cu debite mici in loc de una cu debit mare.
Pentru asigurarea evacuarii continue a apei din sapatura trebuie luate urmatoarele masuri:
statia de pompare trebuie prevazuta cu agregate de rezerva complet instalate, astfel incat
sa poata fi puse in functiune imediat ce un agregat s-ar defecta;
inaltimea coloanei de aspiratie sa nu fie mai mare de 6 m. ln cazul in care groapa de
fundatie este mai adanca de 6 m, pompele trebuie fie coborate pe platforma de lucru, fie
inlocuite cu pompe electrice submersibile etajate, cu motorul capsulat, instalate sub apa.
EXECUTAREA UMPLUTURlLOR COMPACTATE
Se refera la realizarea umpluturilor pentru fundatii din zona aferenta constructiei, umpluturi
intre fundatii si la exteriorul cladirilor sau umpluturi sub pardoseli.
Umpluturile se vor executa de regula din pamanturi rezultate din lucrarile de sapatura.
Se interzice realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflaturi si contractii mari, maluri, argile
moi, cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari.
lnainte de executarea umpluturilor este obligatorie indepartarea stratului de pamint vegetal,
iar suprafata amenajata cu pante de l-l,5% pentru a asigura scurgerea apelor din
precipitatii.
Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai aproape de umiditatea optima de
compactare, admitandu-se variatii de 2%.
Compactarea de proba se executa pe poligoane de incercare cu scopul de a stabili pentru
fiecare utilaj de compactare cu care urmeaza a se lucra, grosimea optima a stratului si
numarul minim de treceri pentru realizarea gradului de compactare prescris.
Umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirilor pana la cota prevazuta in proiect se vor
executa imediat dupa decofrarea fundatiilor.
4. COMPACTARl DE ADANClME REALlZATE PRlN BATERE
Utilajul (macara sau excavator) de actionare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa aiba capacitatea maxima de ridicare cu minim 20 % mai mare decat greutatea maiului,
in scopul prelucrarii la ridicare si a fortelor de aderenta dintre mai si teren; astfel se evita
pozitia periculoasa de se lucra cu bratul ridicat la maximum;
sa se deplaseze de preferinta pe senile sau in cazul deplasarii pe pneuri, sa aiba
posibilitatea calarii automate.
Tehnologia de compactare consta in principal din urmatoarele faze:
aducerea terenului la umiditatea optima de compactare;
trasarea si marcarea axelor de lucru a utilajului;
executarea compactarii propriu-zise, prin batere cu maiul, de la inaltimi si cu numar de
lovituri determinate experimental;
nivelarea finala a suprafetei compactate.
5. RECEPTlONAREA LUCRARlLOR DE TERASAMENTE
Ca operatiuni specifice la receptionarea lucrarilor de terasamente se vor controla procesele
verbale de lucrari ascunse si documentatia de santier privind:
amplasamentele exacte ale puturilor de colectare pentru drenarea terenului;
precizarea cotei la care s-a reusit scaderea nivelului apelor subterane si mentinerea ei si
dupa terminarea lucrarilor de fundatii;
masuri de asigurarea respectarii cotei de sapare si dupa caz ridicarea sau coborarea
acesteia pentru pregatirea fundului sapaturii.
6. HlDROlZOLATll
Datorita prezentei apelor freatice la cote ridicate, se prevede impermeabilizarea pe intreaga
suprafata exterioara a constructiilor.
Toate hidroizolatiile exterioare se vor executa cu un sistem impermeabil, pe baza de ciment
cu aditivi speciali si agregate selectate, rezistent la presiune - contrapresiune si la
agresivitatea sarurilor din sol si din apa freatica (2 straturi de sistem impermeabil, pe baza de
ciment cu aditivi speciali si agregate selectate, rezistent la presiune - contrapresiune si la
agresivitatea sarurilor din sol si din apa freatica).
Pentru impermeabilizarea radierelor se prevede aplicarea sistemului descris mai sus pe
stratul de beton de egalizare, dupa intarirea acestuia si inainte de turnarea betonului armat
din radiere.
La interior, se prevede impermeabilizarea peretilor si radierului cu mortare speciale pe baza
de ciment cu aditivi, rezistent la agresivitatea lichidului vehiculat si la presiune (2 straturi de
sistem impermeabil, pe baza de ciment cu aditivi speciali si agregate selectate, rezistent la
presiune - contrapresiune si la agresivitatea apei uzate, impermeabil la apa, aderenta la
suprafata suport de min. 0,2 Mpa
,
granulatie maxim 0,7m).
Toate strapungerile in pereti se vor etansa cu un material izolant bicomponent polimerizat,
elastic.
Sistemele de atestare a conformitatii materialelor sunt, conform anexa la Ordinul MTCT nr.
l558/2004, pentru:
cimenturi l+
otel beton l+
hidroizolatii 3
Pentru aplicarea hidroizolatiilor si etansarilor de rosturi se vor respecta prevederile
normativului NP040-2002: "Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea
hidroizolatiilor la cladiri".
CERINTE TE?NICE )ENTRU ?IDROI@OLATII SI ETANSARI
La proiectarea, executia si receptia hidroizolatiilor se vor respecta prevederile din STAS
5088-75. "Lucrarile de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie".
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite, in general din :
sapa care se executa in camp continuu si racordarea acesteia la marginea elementului
care se hidroizoleaza
dispozitivele de acoperire a rosturilor, gurilor de scurgere, strapungerile si racordarea
sapei la acestea.
ln cadrul sapei se pot distinge urmatoarele straturi:
strat hidroizolant sau sapa hidrofuga formata din:
stratul de amorsare
strat de lipire
strat de baza
strat suplimentar, de la caz la caz
strat de protectie.
ln functie de pozitia elementului de constructie care se hidroizoleaza fata de nivelul apei
freatice, hidroizolatiile pot fi :
hidroizolatii impotriva umiditatii pamantului, care se aplica la culei si ziduri de sprijin,
elemente ce vin in contact cu apa mai mult timp;
hidroizolatii impotriva apelor fara presiune hidrostatica ce se aplica la suprastructura
podetelor.
Stratul hidroizolant, in functie de materialul folosit si procedeul de aplicare, poate fi :
din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece care se recomanda la lucrari de
arta executate la zi si la lucrari unde se asigura o ventilatie corespunzatoare;
din materiale bituminoase aplicate la cald.
Stratul hidroizolant aplicat la rece sau la cald se poate executa in diverse variante si cu
diferite materiale, respectandu-se insa prevederile din STAS 5088-75.
Alegerea variantelor se va face la fiecare lucrare in parte, tinand seama de prevederile din
STAS 5088-75 precum si de conditiile locale de teren, conditiile de exploatare si de
importanta lucrarii, adoptandu-se solutia optima din punct de vedere tehnic si economic.
Materialele necesare pentru executia hidroizolatiilor sunt conform tabelului l din STAS 5088-
75.
Varianta de alcatuire a hidroizolatiei se va alege conform tabelelelor 5...6 din STAS 5088-75.
ln functie de varianta adoptata se vor respecta recomandarile de proiectare si pentru
racordarea hidroizolatiilor la marginile elementului de constructie ce se hidroizoleaza,
cuprinse in STAS 5088-75, capitolul 3.
ln cazul lucrarilor amplasate in medii agresive se vor lua masuri suplimentare conform
standardelor si normativelor in vigoare.
Se prevede impermeabilizarea pe intreaga suprafata exterioara atat a chesoanelor cat si a
camerelor de vane, De asemenea, se prevede si impermeabilizarea tronsonului lll al
chesonului, pe interior, pe peretele comun cu camera de vane, pe o inaltime de cca. 2,00m.
La alegerea materialului pentru impermeabilizari se va urmari :
sa fie agrementat tehnic in Romania
sa fie impermeabil la apa
sa prezinte rezistenta la agresivitatea sarurilor din sol si apa freatica
sa aiba aderenta la suprafata suport de min. 0,2 MPa
granulatie maxim 0,7mm
Se vor respecta instructiunile de transport, depozitare, preparare , pregatire a suprafetei
suport si de aplicare a materialului ales de la furnizorul produsului.
Pentru etansarea rosturilor dintre piesele inglobate pentru trecerea conductelor si peretii de
beton se prevede utilizarea unui material izolant bicomponent polimerizat, elastic.
La alegerea materialului pentru etansari se va urmari :
sa fie agrementat tehnic in Romania
sa fie impermeabil la apa
sa aiba aderenta la suprafata suport de metal si beton de min. 0,2 MPa
sa aiba rezistenti la tractiune de min. 0,5 MPa
revenire elastica de min 85%
alungire la rupere de cca. 450%
Se vor respecta instructiunile de transport, depozitare, preparare, pregatire a suprafetei
suport si de aplicare a materialului ales de la furnizorul produsului.
Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte prezinte proeminente mai mari de 2 mm,
suprafata neteda realizandu-se prin driscuire.
Planeitatea suprafetei suport se admite a avea o singura denivelare de 5 mm pe o
suprafata verificata cu dreptarul de 3 m in orice directie.
Pentru a indeplini aceste conditii suprafata suport se va pregati astfel:
se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate in beton,
petele de grasime si orice alte corpuri straine; laptele de ciment in exces se indeparteaza
cu peria de sarma;
se curata cu jeturi de apa sau aer comprimat, lasandu-se sa se usuce in vederea aplicarii
stratului hidroizolant.
Pe suprafata suport pregatita ca mai sus, se interzice circulatia personalului din santier.
Muncitorii care executa lucrarile trebuie sa poarte cizme de cauciuc, circuland numai pe
pasarele provizorii din lemn.
Stratul hidroizolant se va aplica pe timp uscat si la o temperatura a suprafetei suport mai
mare de +5
o
C.
ln timpul executiei stratului hidroizolant, pe portiunile inca neacoperite cu stratul de protectie
se vor lua masuri pentru:
interzicerea circulatiei lucratorilor si a depozitarii de materiale pe aceste suprafete;
acoperirea cu praf de creta, praf de ciment sau hartie impotriva actiunii razelor solare sau
a temperaturilor ridicate.
Se recomanda ca procesul de executie a hidroizolatiei sa se organizeze astfel incat stratul
de protectie sa se aplice in aceeasi zi.
Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protectie sau in zona in care urmeaza a se
hidroizola imediat, nu se executa sprijiniri.
Calitatea materialelor folosite la hidroizolatia lucrarilor de arta rutiere se garanteaza prin
certificate de calitate emise de unitatea producatoare. Executantul lucrarilor de hidroizolatie
se verifica calitatea materialelor pe baza acestor certificate, efectuand si incercari in caz de
dubiu.
Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatii se face pe etape, dupa cum urmeaza:
pe parcursul executarii lucrarilor de hidroizolatii, incheindu-se procese verbale partiale de
lucrari ascunse;
la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, prin incheierea unui proces verbal pentru aceste
lucrari;
odata cu verificarea intregii lucrari de arta.
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului iar in cazul unor
prevederi nefavorabile din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face si asupra
etanseitatii prin inundare cu apa pe o inaltime de maxim 5 cm, pe suprafata limitata.
Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii se vor
remedia pe baza unor solutii propuse de Antreprenor si care pot fi acceptate sau nu de catre
Beneficiar.
ln cazul in care Beneficiar nu accepta remedierile propuse de Antreprenor se poate dispune
refacerea intregii lucrari de hidroizolatii.
7. PROTECTll ANTlCOROZlVE
La realizarea lucrarilor de protectii se vor respecta prevederile normativului GP035-l998
"Ghid de proiectare, executie si exploatare privind protectia impotriva coroziunii a
constructiilor din otel".
Sistemul de protectie anticorosiva aplicat elementelor metalice prevazute in prezentul proiect
(capace, trepte inglobate, piese de trecere, profile laminate) este constituit din rasini
epoxilice realizate in camp electrostatic:
l strat grund epoxidic
2 straturi de vopsea epoxidica
Calitatea acoperirilor de protectie anticorosiva prin vopsire depinde in mare masura de felul
si calitatea suprafetelor metalice care urmeaza sa fi acoperite.
Suprafetele metalice trebuie sa fie cat mai netede, lipsite de sufluri, scursuri de metal, fisuri,
exfolieri, muchii ascutite, stropi de metal.
Cordoanele de sudura nu trebuie sa prezinte cratere, pori, scurgeri de metal topit, crapaturi
care nu asigura trecerea de la metalul de baza la metalul depus, solzi pronuntati, intreruperi,
rizuri.
ln cazul ca se constata asemenea defectiuni, acestea se vor indeparta inainte de aplicarea
protectiei anticorosive prin polizare, daltuire, rotunjirea muchiilor, corectarea sudurii.
Suprafetele care urmeaza a se proteja anticorosiv se vor curata si se degreseaza cu solventi
organici curati.
Degresarea se face prin pensulare sau stergere cu lavete care sa nu lase scame, prin
imersie (in cazul pieselor mai mici) sau cu jet de solvent.
ln acest mod se asigura atat gradul de curatire cerut cat si rugozitatea suprafetei, lucru ce
mareste aderenta straturilor de grund si vopsea.
Dupa aceasta pregatire a suprafetelor se trece la aplicarea stratului de grund.
La aplicarea grundului se va tine cont si de dotarea si posibilitatile executantului (prin
pensulare, cu rola sau prin metoda airless).
Se trece la acoperirea cu vopsea a suprafetelor grunduite dupa l-2 zile de la aplicarea
stratului de grund.
ln timpul si la terminarea pregatirii suprafetelor si aplicarii ciclurilor de vopsire, se vor efectua
urmatoarele controale:
controlul suprafetelor ce urmeaza a se proteja anticoroziv, asa cum a fost prezentat mai
sus. Aceasta se face vizual, cu ajutorul sugativei. Se apasa hartia sugativa curata pe
suprafata de controlat. Pe hartia sugativa nu trebuie sa ramana urme de grasimi sau
umiditate;
controlul vizual al conditiilor de aplicare. Sistemul de protectie anticoroziva nu se aplica in
mediu cu praf, fum, ceata, aburi. Temperatura minima de lucru: +5
0
C si umiditatea
maxima de 80 %;
aspectul si uniformitatea suprafetei vopsite. Se controleaza vizual, urmarindu-se obtinerea
unui sistem de protectie continuu, uniform, lipsit de basici si incretituri;
verificarea aplicarii intregului numar de straturi prevazute in proiect. Se face prin sondaj,
prin taiere cu lama, urmarindu-se existenta tuturor straturilor cu nuante diferite.
ln timpul aplicarii sistemului de protectie anticoroziva, se impune respectarea cu strictete a
regulilor de protectie a muncii si a normelor de prevenire si stingere a incendiilor. ln acest
sens personalul care efectueaza lucrarea de aplicare a sistemului de protectie anticoroziva
va fi calificat si bine instruit interzicandu-se accesul in perimetrul de lucru al persoanelor
neautorizate.
8. CERlNTE TEHNlCE PENTRU CONDUCTE Sl lNSTALATll TEHNOLOGlCE
Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea
caracteristici si tolerante conform standardelor in vigoare sau altor prescriptii tehnice de
calitate in domeniu si agrementate tehnic. Materialele si produsele utilizate trebuie insotite de
certificate de calitate, cu toate rezultatele verificarilor si incercarilor la care se supun conform
standardelor. ln caz de neclaritati privind certificatele de atestare a calitatii, materialele nu se
vor receptiona decat dupa inlaturarea incertitudinii, prin probe suplimentare
lnainte de introducerea in lucrari, fiecare conducta va fi curatata si examinata din punct de
vedere al integritatii. Conductele avariate, care nu pot fi reparate satisfacator, vor fi respinse
si indepartate de pe santier.
Conductele vor fi executate din urmatoarele materiale:
MATERlALUL CLASA DE PRESlUNE
Policlorura de vinil PVC, SN4
Gravitational sau PN4
PN6
PNl0
Polietilena de inalta densitate PElD, PE l00 PN l0
Poliester armat cu fibra de sticla si insertie de nisip
PAFSlN
PN 6 / SN l0000 in zonele carosabile
Fonta ductila K9 PNl0
Tuburi din beton armat (pentru ,Pipe Jacking") -
9. CONDUCTELE DlN PVC
Acestea vor fi realizate din material PVC l00 (SN4).
Conductele de PVC sunt realizate cu mufa la un capat, iar etanseitatea lor se realizeaza cu
inele de cauciuc (inele de etansare profilate pentru Dn 200 mm si inele de etansare si fixare
pentru Dn > 200 mm).
Datorita greutatii mici se pot monta conducte si de 5 6 m lungime.
lncarcarea autovehiculelor trebuie facuta astfel incat sa nu se produca nici o deteriorare a
tuburilor, a racordurilor si a accesoriilor in timpul transportului: nu se admite nici un contact
intre tuburi si racorduri, cu piesele metalice proeminente ale vehiculului, intrucat tuburile sunt
prevazute cu mufe fasonate in uzina, acestea trebuie fixate in timpul transportului conform
instructiunilor date de fabricant. Cand tuburile sunt livrate in paleti, acestea trebuie mentinute
ca atare pana la punerea lor in opera.
Descarcarea brutala a tuburilor si a racordurilor pe pamant este interzisa, tuburile fiind
prevazute cu mufe fasonate in uzina, fixarea acestora se va face alternand capetele drepte
PVC cu capetele cu mufe, acestea depasind suprafetele laterale ale stivei de tuburi.
De asemenea, se poate intercala un pat de scanduri intre doua straturi de tuburi, evitand in
felul acesta de a le stoca cap-coada. lnaltimea stivei nu va depasi l,50 m. Tuburile si
racordurile trebuie stocate la adapost de soare (sub un coviltir, de exemplu, sau intr-o
magazie de santier apropiata) si utilizate la locul de montaj in functie de inaintarea executiei.
Trebuie sa se evite asezarea tuburilor pe o durata lunga pe malul sapaturii.
Pentru a evita riscul de deteriorare si al unui incident ulterior, tuburile si racordurile trebuie
purtate si nu tarate pe pamant sau pe obiecte sau suprafete dure.
Pe timp friguros este necesar sa se ia masuri de prevedere suplimentare, in special pentru
evitarea socurilor violente.
La tuburile cu pereti grosi este important sa se degajeze lama fierastraului pentru a evita o
frecare puternica intre fetele elementului. Daca aceasta precautie nu este respectata,
incalzirea care se produce poate conduce la o imbatranire a PVC-ului, conducand chiar la
blocarea fierastraului.
Grosimea tubului lnstrumente de taiat
l 2 mm Fierastrau metalic cu dantelura fina
2 6 mm Fierastrau metalic cu dantelura mare
> 6 mm
Fierastrau de mana sau mai bine fierastrau cu
panglica
l - 6 mm Taietor de tuburi cu roata dintata, special pentru PVC
Daca fetele tubului nu au fost taiate rectangular trebuie reparate cu ajutorul unei pile si
bavurile indepartate cu o razatoare sau cu glaspapir.
Extremitatea tubului ce a fost taiat trebuie sanfrenata cu o pila, sau cu ajutorul unei scule
speciale.
Asamblarea tuburilor din PVC, intre ele, sau intre tuburi si racorduri din PVC, se poate
realiza prin lipire, cu ajutorul unui adeziv sau prin inel de etanseitate.
Asamblarea prin lipire se utilizeaza curent la instalatiile din cladiri. La executia canalelor
stradale se utilizeaza tuburi din PVC, cu mufa, a caror imbinare se face prin inel de etansare.
Lipirea cu adeziv se face, la canalele subterane executate din PVC, numai pentru
solidarizarea piesei de legatura tip "sa" de tubul de canalizare pentru executia racordurilor.
Se recomanda executia racordurilor prin intermediul ramificatiilor.
ln eventualitatea ca va fi necesara o refacere a unei mufe pe santier se aminteste ca
reglementarile in vigoare permit fasonarea acesteia in atelierul santierului (bineinteles,
aceasta numai in cazul cand unitatea de executie nu dispune de mansoane de racordare).
Este interzisa lipirea a doua piese cap la cap.
Asamblarea prin lipire se efectueaza cu ajutorul unui adeziv avizat tehnic, care se bazeaza
pe solventi PVC (temperatura de utilizare normala este cuprinsa in ecartul - 5C la + 30 C).
Natura adezivului utilizat (foarte importanta functie de tipul de imbinare) realizeaza o
veritabila sudura la rece prin actiunea de interpenetrare superficiala a peretilor in prezenta si
sub actiunea dizolvantului adezivului.
Pentru a realiza o buna lipire este indispensabil de a respecta, in ordine, operatiile de reperaj
si depolarizare.
Reperajul se va face foarte atent in cazul solidarizarii piesei tip "sa" pentru executia
racordurilor, avand in vedere faptul ca o greseala nu se poate remedia usor.
Depolarizarea are rolul de a elimina luciul suprafetelor ce urmeaza sa fie imbinate pentru ca
adezivul sa actioneze mai repede si se realizeaza prin frecarea suprafetelor, ce urmeaza sa
fie lipite, cu glaspapir sau panza de slefuit. Pentru aceasta operatie nu se vor utiliza pilele
sau panzele de bonfaier. Se freaca elementele ce urmeaza sa se imbine cu o carpa cu
decapant, recomandat de fabricantul tuburilor.
Cu ajutorul unei pensule, se aplica adezivul (fara a face exces, intr-un strat minim) pe
suprafetele ce urmeaza sa fie solidarizate prin lipire.Un exces de adeziv in interiorul mufei
conduce la aglomerarea acestuia, ceea ce poate afecta rezistenta tubului slabit de o
degradare locala. Adezivul poate de asemenea, sa curga si in cazul diametrelor mici sa
reduca sectiunea de scurgere.
ln general, adezivii ce sunt recomandati de producatorii de tuburi si piese speciale din PVC
contin un solvent pe baza de PVC. Se interzice diluarea si folosirea lui in continuare.
Cutiile de adeziv trebuie insotite de certificatul de calitate si de instructiuni de utilizare si
pastrare. Adezivul se va pastra la loc racoros si trebuie stiut ca este inflamabil. ln acest sens
se vor respecta normele de protectie a muncii si PSl, atat la depozitare, cat si in timpul
utilizarii. De asemenea, trebuie cunoscut ca vaporii adezivului sunt toxici si mai grei decat
aerul. Solutia de lipit in contact cu pielea produce eczeme, fapt care impune folosirea
manusilor de cauciuc in timpul utilizarii. lmediat dupa aplicarea adezivului se imbina cele
doua elemente prin presare. Cu ajutorul unei carpe curate se curata adezivul in exces de la
exteriorul mufei. Se va respecta timpul de uscare indicat de catre furnizorul de adeziv.
ln ceea ce priveste lipirea ce se executa pe elementele de la canalizare, destinata a
transporta fluide sub presiune, durata de uscare cuprinsa intre ultima lipire si punerea sub
presiune este in general:
l5 ore minim pentru presiunea de incercare de l5 bar;
24 ore minim pentru presiunea de incercare de 2l bar;
Daca, in urma unei reparatii sau modificari, conducta nu trebuie sa suporte decat presiunea
de serviciu, se poate aplica, pentru timpul de uscare, regula empirica urmatoare: l ora
pentru l bar din presiunea de serviciu.
Asamblarea cu inel de etansare, utilizata in majoritatea cazurilor pentru conductele
ingropate, cere urmatoarele precautii:
verificarea sanfrenului la capatul drept al tubului, refacerea acestuia daca este cazul;
transpunerea cu un creion pe capatul drept al tubului a adancimii mufei;
se vor curata bine partile ce se vor asambla; se vor inlatura in special urmele de noroi, de
pamant sau de nisip;
se va asigura, in special, curatirea lacasului mufei si al inelului de etansare, chiar daca
acesta este livrat in mufa tubului;
se va verifica pozitia corecta a inelului in lacasul sau;
se va unge, cu un lubrifiant recomandat de fabricant, capatul drept al tubului si in special
sanfrenul; (nu se va utiliza decat lubrifiantul precizat de fabricant; alte produse pot
conduce la riscul de a afecta inelul de etansare din elastomar);
nu se lubrifiaza nici inelul de etansare, nici lacasul acestuia (in afara indicatiilor speciale
ale fabricantului);
se imbina cele doua elemente pana la reperul trasat in prealabil pe capatul drept al
tubului.
l0. CONDUCTELE DlN PAFSlN
Tuburile din PAFSlN sunt fabricate in 5 clase de rigiditate RN 2.500; RN 5.000; RN l0.000;
RN l5.000; RN l5.000; RN 20.000. Pentru conductele de canalizare gravitational se
folosesc tuburile din clasele SN 5.000 si SN l0.000 (in zonele carosabile).
Lungimea efectiv (nominal) standard a tuburilor din PAFSlN este de 6 m sau l2 m. Unele
tuburi pot fi livrate in lungimi mai scurte. Toleranta la lungime este de 60 mm.
Tuburile standard din PAFSlN se imbin intre ele cu mansoane din PAFSlN. Mansoanele
contin ca parte integrant o garnitur in intregime din elastomeri (propilen etilen).
lmbinarea se realizeaz cu usurint si va fi perfect etans, echivalent cu performantele
tubului.
lmbinarea cu manson din PAFSlN si garnitur din elastomer intruneste cerintele standardului
lSO 8639.
Suprafata exterioar neted si diametrul exterior constant al tubului din PAFSlN fac posibil
tierea si imbinarea in orice punct din lungimea sa .Tuburile in lungime standard sunt livrate
cu un singur racord gata montat la unul din capete, adic, efectiv un tub cu un capt drept si
muf.
Tuburile din PAFSlN sunt livrate cu mansoane de imbinare montate la un capt.ln timpul
transportului trebuie s se previn miscarea tuburilor.
lnainte de descrcarea tuburilor se asigur personalul necesar si se verific dac
echipamentul mecanic are capacitatea adecvat de ridicare si c reglementrile privitoare la
protectia muncii vor fi respectate.Cand se ridic tuburile din PAFSlN, cablurile trebuie s fie
cptusite cu cauciuc pentru prinderea tuburilor si evitarea deteriorrii acestora.Suportii de
lemn ai cadrelor nu trebuie s fie niciodat folositi la ridicarea tuburilor.Nu se folosesc carlige
pentru ridicarea tuburilor de la capete.
Tuburile se pot depozita pe santier cu conditia ca solul s fie plat, fr pietre sau alte
materiale care pot prduce deteriorarea acestora. Acolo unde suprafata este denivelat
trebuie folositi suporti de lemn, cu o ltime minim de 20 cm.
ln multe cazuri tuburile nu trebuie depozitate si pot fi aprovizionate direct pe santierul de
executie al canalului, caz in care, tuburile vor fi descrcate din mijlocul de transport in lungul
traseului transeei:
tuburile vor fi descrcate cat mai aproape de transee, pentru a se evita manevrri
ulterioare;
se descarc tuburi la interval de 6 m sau in stive cu numrul de bucti multiplu de 6.
tuburile se descarc pe partea opus depozitelor de materiale rezultate din sptur,
pentru a facilita coborarea acestora in transee
Operatia de taiere se face cu un polizor unghiular cu disc abraziv. Se va da atentie la
trasarea tieturii pe exteriorul tubului, iar operatorul va fi instruit s se protejeze impotriva
nisipului din structura tubului din PAFSlN antrenat de discul abraziv in timpul operatiunii de
tiere.Sanfrenarea captului tiat al tubului se poate efectua folosind acelasi polizor tinut intr-
un anumit unghi. Se recomand viteza de 6.000 rot./minut.
lnainte de coborarea tuburilor in transee, inelul de cauciuc al racordului si captul drept
trebuie s fie curtate. De asemenea, tot inainte de coborarea in transee, se recomand s
se asigure o adancitur de imbinare sau "clopot" pe fundul transeei (in dreptul imbinrii)
pentru a permite asamblarea corect si a asigura c greutatea tubului s nu fie suportat
numai de imbinare.
lmbinarea cu muf de PAFSlN solicit presiuni mari de contact asupra inelului de elastomer
astfel c, de regul, este necesar asistent mecanic la imbinarea tuburilor.
Dac la capatul liber se afla un racord, trebuie s se plaseze un suport, astfel incat, forta de
imbinare s se aplice asupra captului drept fr s se deplaseze racordul
lnainte de efectuarea imbinrii propriu zise, inelul de etansare al racordului si capatul drept
pereche trebuie s fie unse generos cu past de imbinare precizat de productorul
materialelor din PAFSlN. Ungerea se va face chiar inainte de imbinare pentru a nu se usca
pasta lubrifiant. Cantitatea de lubrifiant necesar/ numr de tuburi pentru un litru de
lubrifiant.
Dn
Nr tub./
l. lubr.
Dn
Nr.tub./
l. lubr.
Dn
Nr.tub./
l.lubr.
Dn
Nr.tub./
l.lubr.
l50 56 400 2l 900 9 l.800 4
200 42 500 l7 l.000 8 2.000 4
250 33 600 l4 l.200 7 2.200 3,5
300 28 700 l2 l.400 6 2.400 3,5
350 24 800 ll l.600 5
Coborarea tuburilor in transee se face cu o macara. Tubul va fi prins in zona centrului de
greutate cu o ching de material textil sau sintetic, rezistent la greutatea tubului si care nu
deterioreaz peretii acestuia.
ll. CONDUCTELE DlN PElD
Vor fi realizate din material PE l00, dupa cum este clasificat de Raportul Comitetului Tehnic
European CEN/TC l55.
Dimensiunile tevilor din PElD vor fi conform DlN 8074 sau echivalent. Fitingurile pentru
conducte vor fi conform DlN l9533 sau echivalent.
lncarcarea in vehicule trebuie sa se efectueze astfel incat nici o deteriorare sau deformare a
tuburilor si racordurilor sa nu se produca in timpul transportului. Se va da atentie deosebita
evitarii:
manipularilor brutale, formarii unor sageti importante, balansului;
oricarui contact al tuburilor si racordurilor cu piese metalice proeminente.
Cand tuburile au un capat fasonat in uzina, asezarea lor se va face in functie de instructiunile
furnizorului. Daca tuburile se livreaza paletizate, aceasta conditionare trebuie mentinuta
pana in momentul folosirii lor.
Descarcarea brutala a tuburilor si racordurilor pe sol este interzisa.
Este necesar sa se pregateasca un loc de depozitare situat cat mai aproape de locul de
montaj. Suprafata destinata sa primeasca tuburile si racordurile trebuie sa fie nivelata pentru
a evita deformari ale materialului, ce pot deveni permanente.
lnaltimea unui depozit trebuie limitata la l,50 m.
Tuburile si racordurile trebuie depozitate la adapost de soare (sub o prelata sau un sopron)
sau intr-o magazie de santier.
Pentru a evita orice risc de deteriorare si de incidente ulterioare, tuburile si racordurile
trebuie sa fie purtate si nu tarate pe sol sau pe obiecte dure. Pe timp friguros, este necesar
sa se ia precautii suplimentare si sa se evite orice soc.
Pana la Dn 250 mm, manipularea tuburilor din PElD se poate face manual, greutatea
acestora nedepasind 50 kg. Pentru manipularea tuburilor cu diametre mai mari, se va utiliza
o macara. Prinderea tuburilor in macara se va face cu chingi textile sau de cauciuc.
Transportul tuburilor se va face cu camioane speciale, tuburile sprijinindu-se, pe cat posibil,
pe toata lungimea.
Tuburile si piesele speciale din PElD se vor feri de contactul cu fluide care pot deteriora
materialul (solventi sau produse similare).
Tuburile si piesele speciale din PElD vor fi aprovizionate pe santier cu putin timp inainte de a
fi montate.
Depozitarea inelelor de imbinare trebuie sa se faca avand in vedere caracteristicile
elastomerilor. Conditiile de depozitare vor tine seama de: temperatura de depozitare,
umiditatea mediului, expunerea la lumina, durata depozitarii.
Trebuie sa se evite deformarea inelelor de imbinare la temperatura scazuta. lnainte de
punerea in opera, temperatura lor trebuie sa fie adusa la +200C timp de cateva ore pentru ca
acestea sa-si regaseasca supletea initiala (de exemplu, sa fie inmuiata in apa calda).
lnelele de imbinare pe baza de elastomeri vulcanizati trebuie sa fie depozitate intr-un mediu
cu umiditate potrivita.
Elastomerii sunt sensibili la razele ultraviolete si la actiunea ozonului. Trebuie deci ca inelele
de imbinare sa fie depozitate la adapost de lumina directa a razelor solare sau artificiala.
Se considera optima utilizarea inelelor si garniturilor de imbinare intr-un termen de 6 ani
dupa fabricarea lor, acestea fiind depozitate in conditiile prevazute prin norma lSO 2230
(Conditii de depozitare a produselor pe baza de elastomeri vulcanizati).Garniturile de
etansare si inelele de etansare se vor depozita la intuneric, ferite de inghet sau suprainalzire,
libere de orice tensiune.
lncercarile pentru determinarea calitatii tevilor se vor face in fabrica conform DlN 8075 sau
echivalent.
Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte,
fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti de la firma furnizoare.
l2. CONDUCTELE DlN FONTA DUCTlLA K9
Prevederile prezentelor instructiuni se vor aplica la executarea si exploatarea retelelor
exterioare de transport si distributie de apa potabila, tehnologica si de incendiu care se
realizeaza cu tuburi si racorduri din fonta ductila.
Tuburile si racordurile (piese de imbinare) din fonta ductila se vor folosi astfel:
la retelele exterioare de transport si distributie de apa rece potabila, tehnologica si de
incendiu, inclusiv bransamentele ele se vor utiliza in raport cu presiunea si temperatura apei
din retea:
Material
TemperaturaC
Presiunea maxima
(bar)
optima maxima
Fonta Ductila 20 45 25
ln terenuri sensibile la inmuiere se vor folosi numai in cazurile si conditiile de executie
precizate in "Normativul pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri
slabe" indicativ P 7.
Domeniul de utilizare a tuburilor si racordurilor din fonta ductila este foarte larg si se refera la
pozare ingropata, traversari de poduri, pozare aeriana, in galerie, in tunel sau in panta. ln
functie de metoda de imbinare, se acopera intreaga gama de utilizare a tuburilor si
racordurilor din fonta ductila:
conductele cu imbinari automate se preteaza cel mai bine la pozare ingropata, in panza
freatica sau la presiuni puternice;
in conditii de restrictii generate de aglomerari sau in terenuri cu coeziune mica se
monteaza cu succes conductele cu imbinari zavorate;
imbinarile mecanice asigura montarea racordurilor cu mare usurinta, ca si imbinarea
tuburilor in subsoluri aglomerate si in galerii;
tuburile imbinate cu flanse isi gasesc intrebuintarea la statii de pompare, camere de vane
a rezervoarelor, pasaje aeriene, galerii tehnice, rezervoare;
se recomanda protejarea tuburilor, racordurilor si imbinarilor cu mansoane din polietilena
cand acestea sunt utilizate in soluri cu rezistivitate mica, in zone traversate de curenti
vagabonzi, in soluri cu continut ridicat de sulfati sau cloruri sau care prezinta o activitate
bacteriana.
l3. ALTE MATERlALE
Se vor folosi numai materiale care corespund din punct de vedere calitativ cu normele CEN,
DlN, lSO, UNl si care au agrementul tehnic MLPAT, precum si avizul Ministerului Sanatatii in
cazul tuburilor, racordurilor si pieselor pentru apa potabila.
Se va urmari sa existe corespondenta intre racorduri, tuburi si piese, atunci cand producatorii
sunt diferiti.
De regula, se vor utiliza acele tuburi care au piese de imbinare compatibile pentru imbinarea
cu PElD, fonta ductila, PAFSlN, otel, PVC si eventual beton.
Pentru solventi degresanti, adezivi, garniturii scule si dispozitive de montaj sl intretinere se
vor lua in considerare indicatiile producatorului de tuburi si racorduri.
Tuburi cu mufa
Tuburile din fonta ductila sunt produse prin centrifugare in conformitate cu standardul
international lSO 253l-l99l.
Rezistenta minima la tractiune este de 420 N/mm2.
Limita conventionala de elasticitate de 0,2% este de minimum 300 N/mm2.
Alongatia minima la ruptura este de l0% pentru diametrele nominale DN 60 la l000 mm si
7% pentru diametrele.nominale DN l200 la 2000.
Valorile limitei conventionale de elasticitate de 0,2 % cuprinse intre 270 N/mm si 300 N/mm
sunt admise atunci cand alongatia la rupere este mai mare sau egala cu l2% pentru
diametrele nominale DN 60 la l000 mm si cu l0% pentru diametrele nominale DN l200 la
2000 mm.
Tuburile centrifugate trebuie sa fie supuse in uzina la o proba hidrostatica de cel putin l0
secunde, la o presiune minima indicata in tabelul urmator pentru tuburile din clasa de
grosime K9:
Diametrul nominal (mm)
Presiunea minima de proba hidrostatica pentru
tuburile din clasa K9 (bari)
60 la 300 50
350 la 600 40
700 la l000 32
ll00 la 2000 25
Tip de imbinare
lmbinarile cu mufa sunt de tip automat. Materialul utilizat pentru inelele de imbinare este
elastomer EPDM sau echivalent in conformitate cu standardul international lSO 4633.
Conditiile cele mai potrivite pentru depozitarea elastomerilor vulcanizati sunt stabilite prin
standardul international lSO 2230.
Grosimea peretilor tuburilor
Grosimea tuburilor este in general de clasa K9 in concordanta cu standardul international
lSO 253l
)rotectii
lzolatia interioara
Tuburile sunt izolate in interior cu mortar de ciment in conformitate cu standardul
international lSO 4l79.
Cimentul este un ciment produs in furnal inalt sau echivalent. Grosimile mortarului de ciment
sunt definite in tabelul care urmeaza:
DN
Grosimi (mm)
Normala Valoare medie minimala
Valoare minima
intr-un punct
60 - 300 3 2,5 l,5
350 - 600 5 4,5 2,5
700 - l200 6 5,5 3,0
l400 - 2000 9 8,0 4,0
I8olatia e<terioara
Tuburile sunt. izolate la exterior cu zinc metalic in conformitate cu standardul international
lSO 8l79; cantitatea de zinc depusa nu este mai mica de l30 g/m2. Dupa zincare, tuburile
sunt acoperite cu un strat de vopsea bituminoasa; grosimea medie a stratului bituminos nu
este mai mica de 70 microni in conformitate cu standardul international lSO 8l70.
)rotectia pe &antier cu man&on de polietilena
Daca se cere prin lista pieselor, tuburile sunt protejate pe santier cu un manson din
polietilena in conformitate cu standardul international lSO 8l80; grosimea minima a
mansonului este de 200 microni.
Tuburi cu !lan&e
Fabricarea tuburilor
Tuburile din fonta ductila sunt centrifugate si au flanse sudate, in conformitate cu standardul
international lSO 253l-l99l.
lmbinare cu flanse
Garnitura imbinarii cu flanse are o grosime minima de 3 mm si la nevoie este armata
(intarita).
Materialul utilizat pentru garniturile de imbinare cu flanse este un elastormer EPDM sau
echivalent, in conformitate cu standardul international lSO 4633-l983.
Conditiile cele mai potrivite pentru depozitarea elastomerilor vulcanizati sunt stabilite prin
standardul international lSO 2230.
Grosimea tuburilor
Grosimea tuburilor este in conformitate cu standardul international lSO 253l clasa K9.
Protectii
Protectiile sunt aceleasi ca cele definite pentru tuburile cu mufa
Conducte din beton ce &e vor utili8a la e<ecutia canalului cu metoda C )ipe EacPin9D
Specificatiile generale ale tuburilor de beton armat care se vor utiliza:
Tehnologia de fabricare: cofrare umeda in cofraj vertical din tabla de otel;
Diametrul tubului: Dn l20 cm, cu diametrul exterior al tubului l49 cm
Lungimea unui tub: L = 3.0 m;
lmbinare intre tuburi: cu cep si buza;
Capatul tubului: contine integrat inel de otel (ST 37.2, sau Fe 360) ancorat in beton si
etansare contra scurgerilor de apa;
lnel de transfer presiune: placa aglomerat de lemn, 25 mm grosime;
Etansare: in forma de pana glisanta (DlN EN 68l-l);
Sistem de instalare: 2 ancore rotunde;
Sistem lubrifiere: inel de lubrifiere cu conexiune l";
Calitatea betonului C 40/50;
P
34
32
Clasa de expunere: XA l;
Armatura utilizata: BST 500/500;
Acoperirea de pamant: 3.0 - 6.0 m;
Tipul de teren: nisipuri mijlocii si mari, slab coezive, gamma = l7,5 l9,8 kN/m3, =28o;
Con!ectii metalice
Gratarele dese si vanele de perete (stavilele) se vor executa uzinat, si vor avea urmatoarele
caracteristici:
Material: otel inox
Elemente de fixare: otel inox, cf. DlN 267
Etansare tip UPAT pentru stavile
Fabricatie cf. lSO 900l
Probe de etanseitate cf. lSO 5208-2, DlN 3230 partea 5 pentru stavile
Conditii de garantie: l2/l8 luni de la punerea in functiune/ livrare
Asistenta tehnica: la montaj, in garantie si dupa garantie
Pentru actionarea armaturilor amplasate la nivel inalt, sunt prevazute platforme realizate din
confectii metalice, folosindu-se profile laminate si tabla.
Platformele se vor suda, grundui si vopsi in aceleasi conditii ca suporturile.
Suduri
Sudurile se vor efectua de sudori autorizati, in conformitate cu prevederile PTCR 9 - colectia
lSClR, marcand pe pies cu poansonul celui ce a efectuat sudura.
Se vor folosi electrozi adecvati materialului pieselor ce trebuiesc sudate, pentru care
Antreprenorul va emite certificat de calitate. Materialele de adaos vor corespunde
prevederilor SR EN l2070:200l, cu referire la verificarea calitatii, marcarea si livrarea lor.
Toate sudurile vor trebui ptrunse pe intreaga sectiune sudat, aspectul lor fiind conform cu
CTE - RG.
Se va acorda o grij deosebit alinierii corecte a pieselor ce trebuiesc sudate si a
perpendicularittii flanselor pe conduct.
Personalul care execut operatia de control nedistructiv al sudurilor, trebuie s fie autorizat
in conformitate cu PTCR ll.
Verificarea sudurilor se va face prin metode nedistructive in volum de l00% si va pune in
evident starea suprafetelor sudurilor si a zonelor adiacente, forma si dimensiunile
cordonului de sudur si defectele de suprafat, conform tabel l si 2, lnstructiunile l 27 - 82.
Verificarea defectelor interioare se va face prin metoda radiatiilor penetrante.
Rezultatele controlului vor fi consemnate in buletine de examinare si vor fi prezentate la
receptii ale lucrrilor.
Depozitarea electrozilor se va face in locuri uscate, ferite de intemperii, fiind interzis
sudarea cu electrozi umezi.
Defectele cordoanelor de sudur depistate la controlul vizual, vor fi indeprtate cu mijloace
mecanice pan la materialul sntos, dup care vor fi resudate.
Modul si conditiile de reparare, vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omologat. Sudurile
de reparatii vor fi executate prin aceleasi procedee care au fost folosite la realizarea sudurilor
initiale.
Portiunile din imbinrile sudate care au fost reparate, vor fi verificate dup remediere ca si
sudurile initiale.
0lan&e &i 9arnituri
Flansele se vor procura gata uzinate in conformitate cu prevederile privind presiunea
nominal (cu suprafata de etansare plana cu umar conform SR lSO 7005-l)
Nu se admit flanse cu alte caracteristici sau a cror suprafat de etansare prezint abateri
de executie mari.
Garniturile necesare la imbinrile cu flanse pot fi din marsit sau cauciuc.
Pentru dimensiuni de legatura intre flanse si intre flanse si armaturi, pompe, compensatori,
se va respecta standardul DlN 250l
MontaAul in&talatiilor
lnainte de montaj, se va efectua identificarea pieselor metalice aferente fiecrei instalatii.
Piesele metalice executate vor fi manipulate cu grij evitandu-se lovirea sau deformarea lor,
nefiind admis montarea in instalatie a pieselor deformate.
lnainte de montarea in instalatie a armturilor (indiferent de tipul lor), vor trebui incercate la
banc, pentru verificarea functionrii normale (etansare perfect, inchidere-deschidere
complet a clapei sau a sectorului, manevra usoar fr blocari, etc.).
Toate imbinrile in flanse vor trebui s fie lipsite de eforturi.
Eventualele corecturi ale ansamblului unei linii hidraulice, datorate tolerantelor de executie,
se vor face cu inele de reglaj special confectioate.
Nu se admite folosirea a dou garnituri la o imbinare.
Vop&itorii
ln vederea vopsirii instalatiei hidraulice, fiecare pies va fi controlata si prelucrata pentru
indeprtarea total a ruginii, exfolierilor si a altor depuneri pe conduct.
Se vor indeprta, cu solventi adecvati, toate petele de uleiuri si grsimi, dup care se vor
lsa s se usuce,
Se va aplica stratul de grund, cu pensula sau pistolul de vopsit, in grosime de minimum 20
microni, avand in vedere realizarea unei pelicule uniforme.Peste stratul de grund se va aplica
vopsea perclorvinilic in dou straturi.
lnstalatiile se vor vopsi in culori diferite in functie de tipul circuitului. Culorile se vor stabili prin
proiectul de executie.
Fiecare circuit va fi marcat cu sgeat, indicand directia normal de curgere a fluidului.
lzolatiile se execut conform tehnologiei si cu materialele prevzute in STAS 7335/3 .
Aplicarea invelisului izolator se face imediat pe grundul uscat. Nu se admite aplicarea
stratului urmtor in cazul cand stratul anterior este umed (din cauza precipitatiilor sau a unei
uscri insuficiente).
Tehnologia aplicrii izolatiei este valabil pentru temperaturi ambiante de peste 0 C.
lzolarea conductei in aer liber la temperaturi sub 0 C nu se admite.
MontaAul armaturilor
lnainte de montaj se va verifica dac armtura sau echipamentul auxiliar corespunde cu cele
mentionate in documentele insotitoare (tip, model, varianta de constructie, caracteristici
dimensionale, diametru, presiune, etc.).
Se va verifica dac produsul nu a suferit deteriorri ca urmare a transportului, depozitrii,
sau unei manipulri necorespunztoare.
Se va verifica alinierea tronsoanelor de conduct, paralelismul suprafetelor de etansare ale
flanselor si corespondenta gurilor de trecere a elementelor de asamblare (suruburi,
prezoane ), atat ca dimensiuni cat si ca pozitie.
Se va asigura curtenia general a circuitului de lucru. Curtirea neglijent a retelei de
conducte de blocuri de sudur, sarme, capete de tevi, cuie, bucti de lemn, etc., lsate in
conducte, poate conduce la blocarea robinetului, determinand reparatii voluminoase si
inutile.
Se verific functionarea in gol a robinetului prin efectuarea unor manevre de inchidere-
deschidere.
La montajul robinetelor pe o conduct tehnologic se va evita ca robinetul s constituie punct
de sprijin pentru conduct sau s fie solicitat la elementele de conduct. n mod normal,
robinetul trebuie s fie sustinut de conduct.
0uruburile si prezoanele imbinrilor cu flanse ale armturilor vor fi astfel stranse incat:
s se realizeze eforturi uniforme in fiecare surub sau prezon. Se recomand utilizarea
unor chei dinamometrice;
s asigure etanseitatea imbinrii;
s nu genereze eforturi excesive in ansamblul imbinrii datorit neparalelismului
contraflanselor, sau a altor cauze.
La robinete de retinere cu clap, inainte de montaj se va controla dac miscarea clapetei nu
este impiedicat. Se va verifica dac exist corespondent intre miscarea clapetei si pozitia
indicatorului de curs.
La montarea robinetelor de retinere cu clap se va acorda o deosebit atentie montrii
corecte in raport cu sensul de scurgere. Sgeata marcat pe robinet corespunde sensului de
curgere al apei pe conducta tehnologic.
ll. MONTAREA CONDUCTELOR
Tehnologia executarii retelelor comporta in principal urmatoarele faze si operatiuni
Faza premergatoare
pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului) si amenajarea acceselor de-a lungul
traseului pentru aprovizionarea si manipularea materialelor;
marcarea traseului si fixarea de reperi in afara amprizei lucrarilor in vederea executiei
lucrarilor la cotele din proiect;
receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia
conductei;
Faza de executie
Saparea transeelor;(ulterior desfacerii sistemului rutier si a trotuarelor)
Lansarea tuburilor sau conductelor;
lmbinarea tuburilor sau a tronsoanelor de conducta;
Umplerea partiala a transeii;
Montarea armaturilor, pieselor speciale, a gurilor de scurgere si executia caminelor si a
racordurilor
Faza de probe si punere in functiune
lnlaturarea defectiunilor ;
Executarea umpluturilor si refacerea terenului (conform destinatiei sale initiale);
Legarea tronsoanelor;
Verificarea si Proba generala a conductei si completarea umpluturilor;
Spalarea generala a conductei;
Punerea in functiune la presiunea de regim si verificarea capacitatii de transport.
Readucerea terenului la situatia initiala si refacerea carosabilului si a trotuarelor
Pe toata durata executiei lucrarilor, constructorul va monta indicatoare pentru dirijarea
circulatiei, parapeti de-a lungul transeei, podete pietonale. Pe timpul noptii, zona de lucru va
fi semnalizata luminos
Antreprenorul va materializa pe teren traseul conductei, conform planselor din proiect,
marcand punctele caracteristice (varful de unghi, cmine, etc.), prin borne sau trusi. ln
cazul in care elementele de trasare din proiect sunt insuficiente, sau apar neconcordante
intre situatia din teren si proiect, se vor solicita clarificri din partea Proiectantului.
De-a lungul aliniamentelor se vor bate trusi din 50 in 50 m., de o parte si de alta a traseului,
la o distant suficient pentru a rmane nedeplasati in timpul lucrrilor, pentru materializarea
permanent a axului conductei in timpul executiei.
Determinarea adancimii spturii se va face cu aparate topografice sau cu rigle de nivel si
cruci de vizare, pentru a asigura cotele din proiect si pante continue. Avand in vedere c
realizarea pantelor de pozare ale canalului are o important deosebit in asigurarea
functionalittii acestuia, se va da o atentie sporit trasrii si stabilirii cotelor de nivel de
referint.
Acolo unde o conducta noua se intersecteaza cu una existenta, Antreprenorul va localiza
conducta existenta inainte de excavare si inainte de materializarea traseului si radierului noii
conducte.
Antreprenorul va folosi un detector electromagnetic sau alt echipament similar pentru a
determina exact pozitia conductelor existente. Antreprenorul va sapa un sant de sondaj
pentru a determina pozitia conductei existente.
Antreprenorul va masura cota radierului conductei existente si diametrul ei exterior si va
solicita asistenta tehnica din partea detinatorului.
Pentru traseele de conducte sub drumuri si trotuare, Antreprenorul va programa lucrarile
astfel incat sa reduca la minimum intreruperile traficului rutier.
La executia retelei de canalizare, distantele minime intre conductele de canalizare si alte
retele edilitare vor fi conform prevederilor SR 859l : l997
E<ecutia &apaturilor
Executia spturii se va incepe numai dup completa organizare a santierului si
aprovizionarea cu tevi si alte materiale necesare, astfel incat santurile s rman deschise
numai timpul strict necesar.
Sapaturile se execut in transee deschise, taluzrile verticale se vor sprijini.
Sapatura se va executa la cote corespunztoare, astfel incat s se asigure adancimile pentru
realizarea paturilor de pozare ale canalului respectiv.
Santurile sapaturilor vor fi imprejmuite cu panouri de protectie,iar din loc in loc se vor
prevedea podete metalice pentru asigurarea accesului pietonal (dup caz).
Dup executarea spturilor la cotele din proiect, fundul santului trebuie s fie neted, fr
pietre si rdcini, se realizeaz patul de pozare pentru canal din nisip, granulatie l 7 mm,
compactat cu mijloace manuale sau mecanice (grad compactare 90%). Grosimea stratului
de nisip este de minim l0 cm sub generatoarea inferioara. Langa si deasupra conductei se
pune un strat de nisip de 30 cm grosime. Zona de acoperire se va face in straturi de l0 cm,
care vor fi compactate, astfel ca densitatea umpluturii sa fie de min. 95% din densitatea
maxima uscata
Deoarece rezistenta conductei de canalizare montate subteran, precum si deformatia este
influentat de felul in care sunt ingropate, se recomand ca unghiul de ingropare s fie intre
90 si l80. Cantitatea de nisip necesar realizrii patului de pozare este prevzut pentru
un unghi de ingropare de l20.ln dreptul imbinarii tronsoanelor care se execut in sant, se
vor executa largiri si adanciri locale ale transeii, care s permit executarea operatiilor.
Se prevad camine de vizitare din beton STAS 2448 - 82, sau prefabricate din PAFSlN la
schimbarea pantei, diametrului sau directiei sau la o distanta maxima prevazuta in STAS
305l/90 pentru fiecare amplasament.
Antreprenorul va fi raspunzator de lucrarile de excavare in teren nesigur, siguranta
excavatiilor si a structurilor adiacente, alunecarile, caderile, epuismentele si excavatiile in
exces, epuismentele
Latimea transeii va fi astfel incat intre peretele exterior al conductei si marginea sapaturii
distanta sa nu fie mai mare decat (valorile includ si distantele necesare pentru sprijiniri
Distanta " d "
(mm)
Diametrul exterior al conductei " De
"
(mm)
200 300
400 300 . 600
600 > 600
Daca aceste instalatii sunt avariate in cursul lucrarilor, Antreprenorul va fi responsabil de
aranjamentele pentru reparatii.
Antreprenorul va suporta toate costurile pentru reparatii, fie prin asigurare, fie din fondurile
proprii.
MontaAul conductelor
Punerea in opera se va realiza conform instructiunilor de utilizare ale
Producatorului/Furnizorului.
Antreprenorul se va asigura ca personalul sau care realizeaza imbinarea conductelor a fost
specializat corespunzator.
Costul pentru achizitia si intretinerea echipamentului specializat sau pentru specializarea
personalului care revine Antreprenorului va fi considerat ca fiind inclus in Pretul Contractului.
lnainte de folosire, tuburile, racordurile si piesele vor fi verificate vizual si dimensional, astfel:
La examinarea cu ochiul liber, tuburile trebuie s fie liniare; culoarea s fie uniform,
suprafetele interioar si exterioar s fie netede, fr fisuri, arsuri cu cojeli.
Nu se admit goluri de aer, incluziuni si arsuri in sectiunea transversal a tuburilor.
Suprafata interioar si exterioar a racordurilor si pieselor din PE trebuie s fie neted, fr
denivelri, arsuri, zgarieturi, incluziuni, cojeli, iar capsulele de protectie ale bornelor electrice
ale mansoanelor si colierelor de priz trebuie sa fie intacte.
Abaterile geometrice ale tuburilor, racordurilor si pieselor de legatura, la msurarea cu
sublerul trebuie s se inscrie in standardele romanesti sau in avizul de agrementare.
La executia conductelor din PElD, tuburile pot sa fie imbinate dupa cum urmeaza:
cu mansoane si inele de etansare (numai pan la dimensiunea maxim de 630 mm);
cu muf aplicat si inel de etansare (numai pan la dimensiunea maxim de 630 mm);
cu flanse;
cu sudura.
Sistem de asamblare cu flanse nu se va folosi decat in cazuri exceptionale. Se pot utiliza
tuburi cu flanse prefabricate in uzina sau flanse sudate pe santier. Flansele se fabric in
toat gama de dimensiuni pana la l200 mm.
Se vor respecta cu strictete: alinierea tuburilor, strangerea buloanelor in cruce si utilizarea
unei garnituri care s nu fie afectat de calitatea apelor de canalizare.
Asamblarea tuburilor pentru realizarea conductelor din PElD se face in principal prin sudura
cap la cap.
Pentru realizarea sudurii operatiile sunt:
pregatirea elementelor (tuburi, piese de racord);
tuburile si elementele de racord ce urmeaz a fi sudate trebuie s fie perfect coaxiale in
aparatul de sudur;
se vor lua masuri adecvate pentru ca elementele sa fie sudate, sa aiba o mobilitate in
sens longitudinal. ln acest sens se pot utiliza role de ghidaj sau dispozitive de
suspendare;
tuburile si piesele de racord trebuie fixate astfel incat s coincid suprafetele ce se
sudeaza;
extremittile tuburilor si ale elementelor de racord ce se sudeaz trebuie rabotate cu putin
timp inainte de a fi sudate cu ajutorul unei masini de rectificat suprafete, astfel ca ele s
fie perfect paralele. Ecartul de paralelism in timpul preinclzirii nu trebuie in nici un loc s
depseasc 0.5 mm;
se va controla dezaxarea extremittilor tuburilor care la exterior nu trebuie s depseasc
l/l0 din grosimea peretilor tuburilor;
dup utilizarea masinii de rectificat, suprafetele se vor curata de eventualele resturi de
material cazute;
suprafetele ce se sudeaza trebuie perfect curatate (fara praf, grasime sau resturi de la
taieturi);
spalarea suprafetelor ce se sudeaza trebuie facuta cu putin timp inainte de a fi sudate.
ln procedeul de sudare cap la cap cu termoelement (disc sau oglinda), piesele de asamblat
(tub/tub, tub/fiting sau fiting/fiting) sunt incalzite in zona de sudat la temperatura de sudura,
apoi sudate impreuna prin aplicarea presiunii fara aport suplimentar de material. Rezulta o
imbinare omogena. Realizarea sudurilor cap la cap cu termoelement nu trebuie sa se faca
decat prin utilizarea aparatelor de sudura care permit controlul valorii presiunii aplicate si de
regula, al temperaturii.
lndicele de fluiditate a racordurilor cu capete drepte pentru sudura in PE se situeaza in gama
0,7 si l,3g/l0min. Ele pot fi sudate cu tuburi din PE al caror indice de fluiditate MFl este
cuprins intre 0,4 si l,3g/l0min.
ln zona imbinarii, grosimea peretelui tubului de racordat trebuie sa corespunda celei a
racordului de sudat cap la cap.Suprafetele de incalzire ale termoelementului trebuie sa fie
plane si paralele. Repartitia temperaturii pe suprafata utila nu trebuie sa prezinte depasiri
superioare la l0 0C.
Locul de munca trebuie sa fie protejat impotriva efectelor defavorabile ale intemperiilor, cum
sunt ploaia, zapada sau vantul. ln caz de temperaturi mai mici de +5gr.C si mai mari de
40gr.C, este necesar sa se ia masuri corespunzatoare pentru protejarea locului de munca ,in
scopul obtinerii unei temperaturi care sa permita asigurarea unei executii impecabile a
sudurilor si a unor conditii normale de munca. ln caz de expunere la razele solare, protectia
locului unde se efectueaza sudura se va realiza printr-o prelata care permite sa se obtina o
temperatura uniforma pe tot conturul tubului. ln masura in care este posibil, extremitatile
opuse ale tuburilor de sudat trebuie sa fie obturate pentru a reduce cat mai mult posibil
racirea suprafetelor sudurii prin efectul vantului.
Temperatura de sudura trebuie sa fie cuprinsa intre 200 si 220 0C. Trebuie sa se
controleze , de asemenea , din cand in cand , temperatura de sudare , in timpul executiei
lucrarilor de sudura . ln special efectul vantului poate provoca modificari usoare ale
temperaturii termoelementului.
Suprafata termoelementului trebuie sa fie protejata impotriva murdariei.lnainte de a incepe
fiecare sudura, se curata cele doua parti ale termoelementului cu ajutorul unei hartii uscate si
nefibroase. ln timpul intreruperilor sudurii, termoelementul se pastreaza astfel incat sa fie
protejat impotriva efectelor vantului, murdaririi si deteriorarilor.
Piesele stranse in dispozitivul de sudura sunt pregatite simultan prin indedartarea aschiilor
cu ajutorul rabotezei destinate acestui scop. Grosimea aschiilor trebuie sa fie < 0,2mm.
Aceasta pregatire este suficienta atunci cand cele doua piese de sudat nu mai prezinta parti
nerazuite. Acesta este, in mod normal, cazul atunci cand nu se mai desprind aschii de pe
suprafetele pregatite. ln orice caz se evita atingerea cu mainile a suprafetelor de sudat. ln
caz contrar,se procedeaza la o curatire cu hartie absorbanta imbibata cu solvent. Dupa
pregatire, cele doua piese se apropie pana cand ajung in contact. Spatiul dintre piese nu
trebuie sa depaseasca in nici un punct 0,5mm.
Se controleaza in acelasi timp alinierea celor doua piese. Un eventual decalaj al suprafetelor
exterioare nu trebuie sa depaseasca l0% din grosimea peretelui. ln caz contrar, trebuie
gasita o pozitie mai buna de strangere, de exemplu prin rotirea tubului.
lnainte de racirea completa a sudurii, elementele ce se imbina nu trebuie supuse la nici un
fel de solicitare. Nu se admite in nici un caz folosirea agentilor de racire in timpul racirii.
Piesele de sudat trebuie sa fie mentinute in dispozitivul de sudare sub presiunea de
imbinare pana la incheierea timpului de racire
Se recomanda ca tuburile sa fie depozitate de-a lungul traseului iar, sapatura sa se execute
coordonat cu montarea tuburilor. ln general, tuburile se livreaz cu racordurile
corespunztoare, astfel incat conductele constituie efectiv un sistem de conducte cu "capt
drept si muf".Sunt necesare pe santier racorduri suplimentare pentru conducte tiate si
pentru imbinarea pieselor speciale.
Dac tuburile sunt ovalizate vizibil datorit sarcinilor rezultate din ambalare si depozitare, se
las in conditii lipsite de astfel de sarcini minim 24 ore inainte de instalare.lnainte de
coborarea tubului in transee in timpul instalrii, se va asigura o groap de "imbinare" sau
"clopot" in dreptul racordrii.
Garnitura (inelul) de cauciuc a racordului si captul drept de imbinat trebuie s fie curtate si
unse cu lubrifiant inainte de efectuarea imbinrii, astfel incat s nu se usuce.
Cantitatea de lubrifiant care se livreaz in mod normal la comand este indicat in tabelul
urmtor:
Dn
Nr.conducte imbinate la litru
de lubrifiant
Dn
Nr.conducte imbinate la litru
de lubrifiant
200
250
300
350
400
42
33
28
24
2l
900
l000
l200
l400
l600
9
8
7
6
5
Dn
Nr.conducte imbinate la litru
de lubrifiant
Dn
Nr.conducte imbinate la litru
de lubrifiant
500
600
700
800
l7
l4
l2
ll
l800
2000
2200
2400
4
4
3,5
3,5
lmbinarea tuburilor necesita o forta de impingere ce se prezinta in tabelul de mai jos:
Dn Forta de imbinare in KN Dn Forta de imbinare in KN
200
250
300
350
400
500
600
700
800
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
5,0
6,0
7,0
8,0
900
l000
l200
l400
l600
l800
2000
2200
2400
9,0
l0,0
l2,0
l4,0
l6,0
l8,0
20,0
22,0
24,0
Deoarece racordurile sunt de obicei gata montate la unul din capetele tubului, adeseori cel
mai convenabil este s se aseze captul drept deasupra gropii "clopot", creandu-se astfel
spatiul necesar pentru aplicarea fortei de imbinare.
lmbinarile trebuie efectuate cu conductele aliniate inainte de a face orice incercare de a
"trage" curba.
lmbinarile tuburilor PAFSlN Dn 500 mm permit o deviere de 30, pentru raza de ll5 m si o
deviere la lungimea de 6m, de 3l4 mm.Pentru reducerea razei de curbur se pot folosi
tronsoane scurte de tub.Conductele din PAFSlN contin nisip cuartos (silice). De aceea, este
obligatoriu s se ia msuri impotriva expunerii la praf atunci cand se taie, se slefuieste sau
se prelucreaz materialul.
Umplerea tran&eei
Dupa realizarea stratului de acoperire si realizarea probei de presiune se va trece la
umplerea generala a transeii, care se va face cu materialul excavat. Umpluturile se vor
realiza in straturi de 20-30 cm, ce pot fi compactate si mecanic.
Acoperirea conductelor de PAFSlN, din incinta statiei de epurare, unde nu este necesara
refacerea drumurilor si trotuarelor, se realizeaza in 2 straturi:
stratul inferior, cu inaltimea de 37 cm, denumit ''zona primara'' care urmeaza sa fie
realizat cu materialul excavat din transee, care nu trebuie sa contina particule cu dimensiuni
mai mari de 25 mm. Acest strat va fi compactat pana la realizarea unei densitati Proctor
standard functie de natura umpluturii;
Descrierea materialului pentru
umplutura
Densitate Proctor
Standard
E
(modul elasticitate)
N/mm2
Roci sfaramate indesat 20
Pietris margaritar usor l5
Pietris max.5% mat. fine mai mici
de 0.06 mm
97% l0
Pietris max.5% mat. fine mai mici
de 0.06 mm
92% 7
Nisip, max.5% mat. fine mai mici
de 0.06 mm
95% 7
Nisip, max.5% mat. fine mai mici
de 0.06 mm
95% 4
Soluri amestecate,
max.40% mat. fine
90%
90%
3
2
mat. fine >40% 80% l
Stabilirea naturii terenului si a gradului de compactare se va face de elaboratorul studiului
geotehnic.
stratul superior, cu inaltimea de 50 cm peste generatoarea superioara realizat din
materialul rezultat din sapatura si care va fi compactat manual in straturi de l0 cm.
Straturile de acoperire nu se vor realiza in dreptul imbinarilor.
Dupa realizarea probei de presiune se va trece la umplerea generala a transeii, care se va
face cu materialul rezultat din sapatura.
La retelele de canalizare, dup montajul canalului si realizarea cminelor de vizitare de la
capetele tronsonului, executia umpluturilor se va face in dou etape, dup cum urmeaz:
etapa l umpluturi partiale in straturi de l5 20 cm grosime compactate astfel incat s
nu produc deplasri ale corpului canalului, pan la o inltime de 50 cm deasupra
generatoarei superioare a tuburilor, cu lsarea descoperit a mufelor de imbinare, in
vederea efecturii probei de etanseitate.
etapa 2 dup efectuarea probei de etanseitate se execut umplerea total a transeei, in
straturi de 20 - 30 cm grosime, bine compactate, pan la nivelul de realizare a refacerii
sistemului rutier initial al strzii.
Spalarea conductelor
Splarea conductei se va face pe tronsoane, cu un debit care s asigure o vitez de min. l,5
m/s, si nu mai mic decat viteza de curgere in regim de functionare.
Durata splrii va fi stabilit astfel incat volumul de ap folosit s fie cel putin dublul
volumului conductei care urmeaz a fi splate sau minimum l0 minute.
l2. CAMlNE VlZlTARE Sl CAMERE lNTERSECTlE
Constructia cminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor
canalului, de regul din aval spre amonte
Caminele de vizitare se pot realiza din beton, prefabricate sau mixte din PVC ori PElD.
ln cazul cminelor din beton ordinea operatiunilor de executare a cminelor de vizitare va fi
urmtoarea:
turnarea partial a fundatiei cminului respectiv, pan la cotele de montare a tuburilor, ce
vor fi inglobate partial in fundatie prin intermediul "piesei de acces la cmin";
pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu, avand Dn l00 cm si a cosului de
acces din tuburi de beton simplu (cu muf), avand Dn 80 cm, monolitizarea si rostuirea
tuburilor se va face cu mortar , inclusiv a plcii intre camera de lucru si cosul de acces
(poz.7 STAS 2448);
montarea plcii suport din beton armat Bc.20 (vezi anexele A3 sau A4 din STAS 2448-82)
si monolitizarea acesteia de corpul cminului (cos acces) cu mortar;
pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308-82), care va fi de tipul lV, cu balama
antifurt, carosabile si monolitizarea ramei cu mortar;
montarea scrilor de acces in cmin, executate din otel beton 20 mm, prima treapt
urmand a fi fixat la max.50 cm distant de capac, iar ultima la max. 30 cm distant fat
de bancheta de lucru;
curtirea rigolei din cmin de eventualele materiale czute in timpul executiei cminului si
sclivisirea acesteia cu mortar de ciment;
verificarea calittii cminelor de vizitare si proba de etanseitate se va face concomitent cu
verificarea si probarea tronsoanelor de canal realizate, tinand cont de exploatarea
acestora;
camerele de intersectie si caminele atipice (neprevazute in STAS 2448-82) se vor executa
conform detaliilor de executie; ordinea de executie si montare a elementelor este similara
celor aratate mai sus.
Pentru caminele realizate din alte materiale decat beton, se vor respecta prescriptiile tehnice
ale producatorilor respectivi.
Caminele prefabricate vor respecta normele de fabricatie conform SR EN l9l7 / 2003.
l3. PROBE
PROBA DE PRESlUNE A CONDUCTELOR DlN PElD
Proba de presiune a conductelor se efectueaz< conform STAS 4l63-3.
Se recomand< ca probele s< fie efectuate dup< perioada de maxim de temperatur< diurn< si
s< se evite incerc<rile pe timp de noapte.
Presiunea de regim
Presiunea de incercare = l,5 x Presiunea de regim
la temperaturi mai mici sau egale cu 20C, se efectueaza la PN l2 bar, timp de l h, cu
pierderi admisibile de 0,2 bar (daca temperaturile se mentin pe durata executiei cel putin 2
saptamani);
la temperaturi cuprinse intre 20 28C (daca temperaturile se mentin pe durata executiei
cel putin 2 saptamani), se efectueaza la l0 bar, timp de l h, cu pierderi admisibile de 0,9
bar;
la temperaturi de peste 28C, durata este de 30 minute, cu pierderi admisibile de 0,9 bar,
daca temperaturile se mentin pe durata executiei cel putin 2 saptamani.
Proba se incepe dup< l5 minute din momentul in care conducta a atins presiunea maxim<
de prob<, perioad< in care, datorit< elasticit<tii materialului, este posibil< o variatie a
presiunii, variatie ce trebuie corectat< prin ridicarea sau sc<derea presiunii.
Sc<derile de presiune admise in timpul probei trebuie precizate in caietele de sarcini ale
proiectantului.
lntr-adev<r, in cazul unui tronson partial acoperit sau pozat aerian, in situatia in care
temperatura creste substantial intre momentul de inceput si cel final al incerc<rii, tubul se
dilat<, iar presiunea se poate reduce cu circa 0,5 pan< la l,0 bar pentru o variatie a
temperaturii de l0`C.
Sub efectul presiunii interioare, conductele din PE se dilat< sensibil, cu o crestere a
diametrului care poate atinge l,52% dup< cateva ore.
Este deci necesar ca, inaintea efectu<rii probei propriu-zise, conducta s< fie pus< sub
presiune, pentru a evita ca fenomenul s< afecteze rezultatul probei. Se recomand< s< nu se
incerce tronsoane cu lungimi mai mari de 500 m.
Pentru aceste incerc<ri presiunea initial< trebuie s< fie de l,5 ori presiunea de serviciu, cu
reajustarea valorii dup< fiecare or<, de 3 sau 4 ori, f<r< decomprimare (dup< prima or<
c<derea de presiune poate atinge 2-3 bar).
Proba propriu-zis< se face dup< stabilizarea presiunii, respectiv la o valoare de l,5 ori
presiunea de serviciu in punctul cel mai coborat al retelei.
Aceast< presiune se mentine pe o durat< de 30 minute, f<r< ca reducerea de presiune s<
coboare sub 0,2 bar.
ln timpul ridic<rii si m<sur<rii presiunii se impune ca tronsonul aflat in probe s< fie izolat prin
inchiderea vanei de alimentare.
Succesiunea operatiilor este:
Se instaleaza agregatele de pompare a apei in capatul conductei amplasat mai jos pe
verticala;
La instalarea agregatelor de pompare se va avea in vedere ca sa fie refolosita apa la
tronsonul urmator;
Se monteaza vanele de golire si robinetele de aerisire ca si aparatele de masura a
presiunii (manometru);
Se deschid ventilele de dezaerisire;
Toate mansoanele si imbinarile prin sudura cap la cap se curata de pamant in exterior,
pentru a se putea observa cu usurinta eventualele scurgeri de apa;
Se umple conducta cu apa, se inchid robinetele de dezaerisire si se continua pomparea
pana la realizarea presiunii de incercare;
Se noteaza presiunea din l0 in l0 minute si se noteaza caderile bruste de presiune;
lncercarea se considera reusita daca, dupa trecerea intervalului de 30 minute de la
realizarea presiunii de incercare, scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste
0,2 bar si nu apar pierderi vizibile;
ln perioadele reci (sub 0C), dupa efectuarea probei, golirea se face imediat;
Rezultatele probelor de presiune se consemneaza intr-un proces verbal care face parte
integranta din documentatia necesara la receptia preliminara si definitiva a conductei;
Dupa terminarea completa a lucrarilor de executie pe conducta, se va executa o proba
generala pe intreaga ei lungime, in regim de exploatare;
Nu se permit probe pneumatice.
Verific<rile, incerc<rile si probele pentru punere in functiune vor fi executate conform
prevederilor Legii l0/l995 privind calitatea in constructii, Regulamentului de receptie a
lucr<rilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr. 273/94), SR 4l563 si altor
reglement<ri specifice.
lnainte de efectuarea probei de presiune se verific<:
concordanta lucr<rilor executate cu proiectul;
caracteristicile arm<turilor (robineti, hidranti, goliri, ventile de aerisire-dezaerisire,
reductoare de presiune, clapeti, etc.);
pozitia c<minelor, echiparea acestora si calitatea executiei;
calitatea sudurilor si a imbin<rilor.
Pentru conductele de ap< sp<larea si dezinfectarea se vor executa conform prevederilor
STAS 4l63-3 si a caietelor de sarcini intocmite de proiectant, in conformitatea cu prevederile
produc<torului de material.
Dup< efectuarea probei de presiune si remedierea eventualelor neetanseit<ti ap<rute se va
intocmi procesul verbal al probei de presiune.
lnainte de executarea umpluturilor la cota final< se va executa ridicarea topografic< detaliat<
a conductei (plan si profil in lung), cu precizarea pozitiei robinetilor ingropati, a c<minelor,
hidrantilor, bransamentelor, etc.
Se recomand< ca releveele retelelor s< fie introduse in Sistemul Geografic lnformatizat
GlS detinut de unitatea de exploatare a sistemului de alimentare cu ap<.
Punerea in functiune a retelelor se face de c<tre personalul unit<tilor de exploatare a
retelelor, asistat de constructor, conform prevederilor standardelor si normativelor in vigoare.
Mai mult, pentru a evita orice deplasare a conductei sub efectul presiunii, se va avea grija sa
se pozeze "calareti", adica sa se efectueze acoperirea tuburilor pe partea lor mediana.
Pentru conductele din PElD, se efectueaza, pentru a tine cont de elasticitatea diferita, o
punere prealabila sub presiune de l5 minute inaintea probei propriu-zise.
Conducta se umple progresiv cu apa, asigurandu-se o evacuare corecta a aerului.
ln momentul punerii sub presiune, se produce o tasare a sprijinirii (ex.: sub o presiune de 8
bar, o conducta de 400 mm suporta o forta de impingere de l0.000 kgf).
ln timpul probei pungile de aer ramase se dizolva in apa intr-o maniera reversibila si se
produce o cadere de presiune. Umplerea conductei trebuie deci sa se realizeze incet, prin
punctele joase ale retelei, fara sa se depaseasca un debit de 0,l l/s pentru un Dn< 90 mm
sau de 0,5 l/s pentru Dn intre 90 mm si l60 mm ori 2 l/s pentru diametre mai mari de 200
mm. ln aceasta proba, trebuie sa se efectueze o punere sub presiune "preliminara" de l,5 ori
presiunea de serviciu, cu reajustarea presiunii la fiecare ora 3 sau 4 ori la rand fara
decompresiune (dupa prima ora, scaderea presiunii poate atinge valori importante). Este
bine sa se efectueze proba oficiala dupa temperatura de varf a zilei si sa evite probele pe
timpul noptii; Dupa proba, Antreprenorul trebuie sa remedieze, daca este necesar, pe
cheltuiala sa, orice defectiune de etanseitate. Reparatiile odata efectuate, se procedeaza la
o noua proba, asa cum a fost descrisa mai sus.
Dupa umplerea conductei de probat se va ridica presiunea, cu o pompa cu piston, pana la
valoarea de 3 bari. Conducta se va mentine la aceasta presiune timp de 24 ore.
PROBA DE PRESlUNE A CONDUCTELOR DlN FONTA
ln cazul fontei ductile, presiunea de proba se va realiza la Pn l0 bar timp de o ora, iar
pierderile de presiune nu trebuie sa depaseasca 0,2 bar.
l4. PROBA GENERALA A RETELEl
lnainte de receptia provizorie a lucrarilor, Antreprenorul procedeaza, in prezenta
Beneficiarului, la o punere sub presiune generala a retelei, robinetele si vanele de
bransament si de racordare fiind inchise.
Este deci absolut necesar sa se umple conductele incet, prin punctele joase ale retelei, cu un
debit de ordinul a l/20 la l/l5 din debitele lor nominale prevazute. Aceasta operatie este
indispensabila pentru a da timp aerului sa se acumuleze in punctele inalte si, in sfarsit, sa se
evacueze prin supape.
Se vor utiliza robinete de golire pentru a verifica sosirea progresiva a apei.
lntr-o prima etapa, aceste robinete sunt deschise, apoi sunt inchise pe masura ce apa
inainteaza. Operatia de umplere fiind terminata, reteaua este pusa sub presiune timp de 48
de ore. Dupa aceasta perioada, se masoara pierderea prin raportarea la capacitatea retelei,
aceasta nu trebuie sa depaseasca 2%.
De asemenea se vor respecta prevederile SR 68l9 : l997.
Proba de presiune este satisfacatoare daca:
nu exista pierderi de apa vizibile;
nu exista cedari la manivele de ancoraj, piese de imbinare, racorduri sau la oricare din
alte componente ale conductei;
pentru conducte valoarea pierderii de apa nu depaseste 0,02 l / mm diametru al conductei
/ km lungime / 24 ore de proba pentru l bar presiune aplicata;
Dupa terminarea probei scaderea presiunii se va face in trepte de l bar la l0 minute.
Toate datele privind operatia de proba vor fi inscrise in tabelul Anexe, care va fi atasat
ulterior la Cartea Constructiei.
Dupa executarea probei de presiune se va realiza umplutura transeii.
Probele de presiune se vor realiza, de regula, pe timp noros sau in perioade ale zilei cand nu
au loc variatii mari ale temperaturii aerului (dimineata intre orele 5 si 8 sau dupa amiaza intre
orele l9 si 20).
Probele de presiune nu se vor face cand temperatura exterioara este mai mica de +50C.
Nu se admit probe pneumatice, decat acolo unde sunt specificate in mod intentionat.
PROBA DE ETANSElTATE LA CONDUCTE DE CANALlZARE
Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la
rezistenta proiectata, inainte de executia umpluturilor, se executa incercarea de etanseitate a
canalului, pe portiuni.
ln vederea incercarii care se face cu apa, se prevad urmatoarele lucrari pregatitoare:
umpluturi de pamant partiale, lasand imbinarile libere;
inchiderea etansa a tuturor orificiilor;
blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor sensibile de deplasare in
timpul probei.
Tronsoanele de canalizare ce pot functiona cu nivel liber se probeaza la etanseitate pe
tronsoane de cel mult 500 m, la o presiune de incercare masurata la capatul aval al
tronsonului de 5 x l02 N/mm2. Tronsoanele de colector ce pot functiona in exploatare si cu
sectiune plina, se probeaza conform reglementarilor tehnice pentru conductele sub presiune.
Se vor respecta prevederile din STAS 305l-9l, cap. 4.2. lncercarea de etanseitate.
Tronsoanele de conducte se umplu cu apa intre doua camine si se mentin cel putin 2 ore la
presiune realizata in camine la cota terenului in mCA (punctul cel mai jos).
Pierderea admisibila pentru canale din PVC si PAFSlN (circulare si ovoide) este de 0,002
l/m2 de suprafata udata, iar pentru canale din beton armat 0,20 0,l0 l/m2 (Dn 30 cm Dn
l20 cm).
ln cazul cand rezultatele incercarii de etanseitate nu sunt corespunzatoare, se iau masuri de
remediere, dupa care se reface proba.
,2 ALTE CERINIE
l5.l Siguran|a tehnologiei
La proiectare si in timpul executiei se vor avea in vedere toate normele si normativele pentru
siguranta in executie si in exploatare din prezentul document si din normele si legile in
vigoare.
l5.2 Protec|ia la zgomot
Nivelul de zgomot n interiorul cldirii nu trebuie s depeasc 80 dB + 5% din aceast
valoare n spectrul de frecven|e audio msurat n band medie pe scara ,A", msurat ntr-un
perimetru de 3 m pentru fiecare component de utilaj n parte, n momentul pornirii,
func|ionrii i opririi.
Nivelul de zgomot n exteriorul cldirii nu trebuie s depeasc 60 dB +5% din aceast
valoare n spectrul de frecven|e audio msurat n band medie pe scara ,A", msurat ntr-un
perimetru de 3 m fa| de peretele exterior.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a asigura aceste limite.
Pentru utilaje si echipamente tehnologice: se vor alege astfel incat nivelul maxim al intesitatii
sonore sa fie de l00 dB. Pentru intensitati sonore mai mari decat 80 dB se va atentiona
Beneficiarul prin montarea de avertismente.
Se vor lua toate masurile necesare atat in timpul proiectarii cat si in timpul executiei pentru a
realiza o protectie la zgomot in conformitate cu legile din Romania si cu prevederie acestui
document (acolo unde sunt specificate).
l5.3 Msurile de siguran| i msurile mpotriva incendiilor
l. ACTE NORMATlVE
HOTARARE Nr. 207 din l7 martie 2005 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate
ale explozivilor de uz civil si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata;
HOTARARE nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru santierele temporare sau mobile ;
HOTARARE nr. 493 din l2 aprilie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot
HOTARARE nr. 97l din 26 iulie 2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de
securitate si/sau de sanatate la locul de munca
HOTARARE nr. l007 din 2 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la asistenta medicala la bordul navelor
HOTARARE nr. l028 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in
munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
HOTARARE nr. l048 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de
munca
HOTARARE nr. l049 din 9 august 2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii
si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran
HOTARARE nr. l050 din 9 august 2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii
si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj
HOTARARE nr. l05l din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de
afectiuni dorsolombare
HOTARARE nr. l058 din 9 august 2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea
securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat
atmosferelor explozive
HOTARARE nr. l09l din l6 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru locul de munca
HOTARARE nr. l092 din l6 august 2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor
legate de expunerea la agenti biologici in munca
HOTARARE nr. l093 din l6 august 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si
sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti
HOTARARE nr. ll35 din 30 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
in munca la bordul navelor de pescuit
HOTARARE nr. ll36 din 30 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice
HOTARARE Nr. ll46 din 30 august 2006 Privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
HOTARARE Nr. l2l8 din 6 septembrie 2006 Privind stabilirea cerintelor minime de
securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor
legate de prezenta agentilor chimici;
HOTARARE nr. l425 din ll octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
HOTARARE nr. l876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si
sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii
Hotarare nr. 355/2007 din ll/04/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea l nr. 332 din
l7/05/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor
Hotarare nr. 97l/2006 din 26/07/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de
securitate si/sau de sanatate la locul de munca
Lege nr. 307/2006 din l2/07/2006 privind apararea impotriva incendiilor
Lege nr. 3l9/2006 din l4/07/2006 a securitatii si sanatatii in munca
ORDlN Nr. l2 din l2 ianuarie 2006 privind aprobarea Listei organismelor recunoscute care
efectueaza evaluarea conformitatii echipamentelor individuale de protectie
ORDlN Nr. 94 din 7 februarie 2006 pentru aprobarea Listei standardelor romane care adopta
standardele europene armonizate referitoare la echipamente individuale de protectie
ORDlN Nr. 450/825 din 6 iunie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu
modificarile si completarile ulterioare
ORDlN Nr. 62l din l4 august 2006 pentru abrogarea Ordinului ministrului muncii, solidaritatii
sociale si familiei nr. 550/2004 privind aprobarea Regulamentului de abilitare a persoanelor
fizice si a persoanelor juridice pentru a presta servicii psihologice in domeniul protectiei
muncii
ORDlN Nr. 706 din 26 septembrie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de radiatiile optice artificiale
ORDlN Nr. 753 din l6 octombrie 2006 privind protectia tinerilor in munca
ORDlN Nr. 754 din l6 octombrie 2006 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor
externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de
informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca
ORDlN Nr. 755 din l6 octombrie 2006 pentru aprobarea Formularului pentru inregistrarea
accidentului de munca - FlAM si a instructiunilor de completare a acestuia
ORDlN Nr. 450/825 din 6 iunie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu
modificarile si completarile ulterioare
Sanctiuni aplicabile angajatorilor la Legea nr. 307/2006
2. GENERALlTATl
La baza activitatii privind securitatea si sanatatea in munca este Legea 3l9/2006. Normele
metodologice stabilesc modul de aplicare a Legii 3l9/2006.
Legea 3l9/2006 se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice cat si private.
Prevederile acestei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor.
Alte acte normative conexe sunt Hotararile de Guvern prin care se stabilesc cerinte minime
de securitate in munca pentru diverse activitati.
Procesul de elaborare a unui produs, lucrare sau serviciu presupune existenta unui sistem
de munca.
Componentele sistemului de munca sunt:
Lucrator - persoana angajata de catre un angajator
Sarcina de munca
-reprezinta totalitatea actiunilor efectuate de catre lucrator pentru
realizarea scopului propus
Echipament de munca
-reprezinta totalitatea mijloacelor de munca (masini, utilaje,
instalatii, dispozitive, etc.) necesare executarii sarcinii de munca.
Mediul de munca
- reprezinta ambianta fizica si sociala in care executantul isi
desfasoara activitatea
Toate locurile de munca, de asemenea toate meseriile, prin natura lor, implica un anumit risc
de accidentare sau de imbolnavire profesionala, din cauza interventiilor imprudente sau
riscante ale oamenilor.
Aceste riscuri trebuie cunoscute de catre intreg personalul si de catre conducatorii
proceselor de munca, la fel cum trebuie cunoscute si mijloacele de combatere a acestor
riscuri.
Factorii de risc proprii LUCRATORULUl sunt actiunile gresite si omisiunile.
3. ACTlUNl GRESlTE
Efectuare defectuoasa de comenzi - utilizare gresita a mijloacelor de protectie, comenzi,
manevre, pozitionari, etc.
Nesincronizari de operatii - intarzieri, devansari (Ex: descarcarea si incarcarea manuala a
materialelor lungi sau grele).
Efectuare de operatii neprevazute in sarcina de munca: pornirea echipamentelor tehnice,
intreruperea functionarii echipamentelor tehnice, alimentarea sau oprirea alimentarii cu
energie deplasari.
Stationari in zone periculoase (in raza de actiune a utilajelor de constructii, a mijloacelor de
transport, sub sarcina etc.).
Deplasari cu pericol de cadere, care poate fi:cadere de la acelasi nivel (prin dezechilibrare,
alunecare, impiedicare) sau cadere de la inaltime (prin pasire in gol, prin dezechilibrare, prin
alunecare).
4. OMlSlUNl
Omiterea unor operatii
Neutilizarea mijloacelor de protectie
5. FACTORl DE RlSC
a. FACTORll DE RlSC PROPRll SARClNll DE MUNCA
6 Continut necorespunzator al sarcinilor de munca in raport cu cerintele de securitate;
6 Operatii, reguli, procedee gresite;
6 Absenta unor operatii, sau succesiunea gresita a operatiilor
6 Sarcina supradimensionata in raport cu capacitatea executantului;
6 Solicitare fizica: efort static si dinamic (manipulare materiale, saparura manuala etc.).
6 Solicitare psihica: ritm de munca mare (decizii dificile in scurt timp, responsabilitatea
pentru actiunile intreprinse).
b. FACTORll DE RlSC PROPRll MlJLOACELOR DE PRODUCTlE
(i) FACTORl DE RlSC MECANlC:
Miscari periculoase
Miscari functionale ale echipamentelor de munca:
Organe de masini in miscare (intalnite la utilajele de constructii)
Deplasari ale mijloacelor de transport etc.
Deplasari sub efectul gravitatiei: alunecare, cadere libera, surpare, prabusire etc.
Vibratii excesive ale echipamentelor tehnice - Ex: pickammer electric sau pneumatic
(ii) FACTORl DE RlSC TERMlC:
Temperatura ridicata a obiectelor - la operatiile de sudura/ taiere metale
Temperatura scazuta a obiectelor - lucrul pe timp de iarna
Factori de risc electric :
Curentul electric: atingere directa / indirecta
(iii) FACTORl DE RlSC CHlMlC:
Substante inflamabile - ex.: benzina, diluant, acetilena;
Substante explozive - ex.: tubul de Oxigen care explodeaza la contactul robinetului cu
ulei sau vaselina
c. FACTORl DE RlSC PROPRll MEDlULUl DE MUNCA
(i) FACTORl DE RlSC FlZlC:
Temperatura aerului: ridicata/scazuta - este in functie de starea vremii la lucrul in aer
liber
Umiditatea aerului: ridicata / scazuta
Curenti de aer
Zgomot - rezultat din functionarea utilajelor
Radiatii: infrarosii si ultraviolete - la sudura si taierea metalelor
lntemperii - vant, viscol, ninsoare, ger, caldura excesiva etc
Calamitati naturale: cutremur, furtuna, inundatii.
(ii) FACTORl DE RlSC CHlMlC:
Gaze, vapori toxici - pentru sudura si taierea metalelor, noxe
6. lNSTRUlREA
a. lNSTRUlREA lNTRODUCTlV-GENERALA PRlVlND SECURlTATEA Sl SANATATEA lN
MUNCA lMPLlCA ORGANlZAREA DE lNTRUNlRl CU lNTREG PERSONALUL ANGAJAT
PENTRU PREZENTAREA URMATOARELOR:
Legislatia de securitate si sanatate in munca;
Statistica acidentelor de munca si a bolilor profesionale in lume;
Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;
Principalele masuri de diminuare a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala;
Consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si
sanatate in munca;
Notiuni generale. Obligatiile lucratorilor.
Masuri tehnico- organizatorice de prevenire, alarmare, interventie, evacuare si prim
ajutor.
b. PRlNClPALELE MASURl DE DlMlNUARE A RlSCURlLOR DE ACClDENTARE Sl
lMBOLNAVlRE PROFESlONALA
Principalele masuri de diminuare a riscurilor sunt:
Respectarea normelor de securitate in munca astfel incat sa nu fie pusa in pericol viata
sau sanatatea proprie sau a altor persoane;
Disciplina la locul de munca - nu sunt permise glumele accidentogene (glumele fizice
sau injuriile);
Evitarea aglomerarii de materiale pe caile de acces si pe platforme de lucru;
Respectarea stricta a procedurilor de intrare si parasire a zonei de lucru;
Respectarea semnelor conventionale si a placutelor de avertizare;
Respectarea regulilor de igiena muncii;
Neexecutarea de reparatii sau lucrari de intretinere a utilajului in timpul functionarii lor
(ungere, curatire);
Utilizarea sculelor, schelelor si utilajelor corespunzatoare (fara defecte);
Obligativitatea purtarii si folosirii corecte in timpul lucrului a echipamentului individual
de protectie si de lucru. ex: purtarea ElP pentru lucrul la inaltime (centura de siguranta
tip ham, franghie, atenuator de soc, limitator de cadere);
Lucrul in echipa formatia de lucru va fi formata din cel putin 2 lucratori dintre care cel
putin unul cu experienta;
Pregatirea locului de munca (de foarte multe ori este neglijata) prin:
1 imprejmuire cu banda avertizoare a zonei de lucru;
1 imprejmuirea cu balustrade perimetrale cand se lucreaza la inaltime;
1 imprejmuirea golurilor ex: casa scarii, casa liftului, guri de canalizare etc.
Acordarea unei atentii mai mari lucratorilor vulnerabili la accidente (cf. statisticilor):
1 tinerii sub 25 de ani datorita lipsei de experienta
1 lucratorii peste 50 de ani datorita rutinei in executia lucrarilor si
1 neglijarea masurilor de SSM.
Executarea lucrarilor cu grad mai mare de pericol in prima parte a zilei cand
organismul este mai odihnit.
Refuzarea lucrarilor pentru care nu sunteti pregatiti profesional si instruiti privind
securitatea in munca
Sunt interzise:
consumul de bauturi alcoolice in timpul programului de lucru precum si prezentarea la
serviciu in stare de ebrietate sau de oboseala.
executarea unor operatii periculoase neprevazute in sarcina de munca;
distragerea atentiei unui lucrator care executa o operatie.
c. CONSEClNTELE POSlBlLE ALE NECUNOASTERll Sl NERESPECTARll LEGlSLATlEl
DE SECURlTATE Sl SANATATE lN MUNCA
(i) CONSTlTUlE lNFRACTlUNl
Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate in munca de catre persoana care
avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol grav si iminent de
producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala.
Nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire la
securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol grav si iminent
de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala.
Daca nerespectarea consta in repunerea in functiune a instalatiilor, masinilor si utilajelor
anterior eliminarii tuturor deficientelor pentru care s-a luat masura opririi lor.
(ii) CONSTlTUlE CONTRAVENTll
Nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind:
fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substantelor ori
preparatelor chimice periculoase si a deseurilor rezultate;
prevenirea prezentei peste limitele maxime admise a agentilor chimici, fizici sau
biologici, precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului
uman;
darea in exploatare sau repunerea in functiune, partiala ori totala, a constructiilor,
echipamentelor de munca noi sau reparate, precum si pentru aplicarea proceselor
tehnologice;
intocmirea si respectarea documentatiilor tehnice pentru executarea lucrarilor care
necesita masuri speciale de siguranta;
folosirea surselor de foc deschis si fumatul la locurile de munca unde acestea sunt
interzise;
prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, intretinerea si
repararea instalatiilor si a echipamentelor electrice, precum si pentru prevenirea
efectelor electricitatii statice si ale descarcarilor atmosferice;
asigurarea si folosirea instalatiilor electrice de constructie adecvate la locurile de
munca unde exista pericole de incendiu sau de explozie;
asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrica a echipamentelor
de munca;
transportul, manipularea si depozitarea echipamentelor de munca, materialelor si
produselor;
delimitarea, ingradirea si semnalizarea zonelor periculoase;
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
asigurarea exploatarii fara pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau
lichefiate, a instalatiilor mecanice sub presiune si a celor de ridicat, a conductelor prin
care circula fluide sub presiune si a altor asemenea echipamente de munca;
utilizarea, intretinerea, revizia si repararea periodica a echipamentelor de munca;
asigurarea, marcarea si intretinerea cailor de acces si de circulatie;
asigurarea iluminatului de siguranta;
organizarea activitatii de pastrare, intretinere si denocivizare a echipamentului
individual de protectie;
intocmirea documentelor de urmarire a parametrilor functionali ai echipa-mentelor de
munca si a rapoartelor de serviciu pentru instalatiile cu regim special de exploatare;
amenajarea locurilor de munca pentru lucrul la inaltime, in spatii inchise si in conditii de
izolare.
7. SSM-SU
Securitate si Sanatate in Munca Situatii de Urgenta (SSM-SU) - constituie ansamblul de
activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea
procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor
persoane participante la procesul de munca.
Accident de munca - Reprezinta vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia
acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor
de serviciu, si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile
calendaristice, invaliditate ori deces.
Accidentulele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor
accidentate in:
accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile
calendaristice;
accidente care produc invaliditate;
accidente mortale;
accidente colective, cand sunt accidentate cel putin trei persoane in acelasi timp si din
aceeasi cauza.
Echipament individual de protectie ElP orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de
un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in
pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu
proiectat pentru a indeplini acest obiectiv.
Se acorda obligatoriu si gratuit, salariatilor precum si altor categorii de persoane juridice sau
fizice angajate pe baza de contract individual de munca.
ln cazul degradarii echipamentului individual de protectie, respectiv al pierderii calitatilor de
protectie, se acorda obligatoriu un nou echipament.
Degradarea sau pierderea echipamentului individual de protectie inainte de termenul de
utilizare prevazut, din vina purtatorului, atrage raspunderea acestuia pentru prejudiciul
cauzat, potrivit legii.
a. OBLlGATllLE LUCRATORlLOR
Fiecare lucrator isi desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa,
precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la
pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte
persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunilesale in timpul procesului de munca.
ln scopul realizarii obiectivelor de sus mentionate, lucratorii au urmatoarele obligatii:
Sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamen-
tele de transport si alte mijloace de productie;
Sa utilizeze echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare.
Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii,
uneltelor, instalatiilor tehnice ale cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
Sa comunice imediat angajatorului si / sau lucratorilor desemnati orice situatie de
munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea
si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoana;
Sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si
sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
Sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar,
pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre
inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii
lucratorilor;
Sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite
angajatorului sa se asigure ca mediul de muncasi conditiile de lucru sunt sigure si fara
riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
b. MASURl TEHNlCO - ORGANlZATORlCE DE PREVENlRE, ALARMARE, lNTERVENTlE,
EVACUARE Sl PRlM AJUTOR
Masurile generale de scadere a riscului de accidente si boli profesionale se vor regasi in
planul de prevenire si protectie privind securitatea si sanatatea in munca.
ln concordanta cu legislatia in vigoare si tinand seama de necesitatile obiective ale
proiectului se vor intocmi planuri de prevenire, alarmare, interventie, evacuare si prim ajutor,
specifice fiecarui loc de munca (santier, atelier, depozit, etc.) si aduse la cunostinta sefului
de compartiment SSM-SU.
(i) PRlNClPALELE MASURl DE PREVENlRE A ACClDENTELOR
TE?NICO B OR3ANI@ATORICE DE )REVENIRE A ACCIDENTELOR
angajarea de personal apt medical pentru locul de munca pe care il va ocupa;
instruirea personalului cu instructiuni proprii de securitate in munca;
constientizarea personalului de importanta cunoasterii acestor instructiuni;
informarea lucratorului anterior angajarii asupra riscurilor la care va fi expus la locul de
munca;
neparasirea locului de munca;
disciplina la locul de munca;
autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor;
utilizarea echipamentului individual de protectie din dotare;
utilizarea corespunzatoare a echipamentelor de munca;
realizarea propagandei de profil prin afisarea de indicatoare de securitate, de
avertizare, de interzicere si orientare, delimitare a zonelor periculoase, etc.
identificarea locurilor de munca unde poate apare pericol iminent (caderi in gol, caderi
de obiecte de la inaltime, etc.)
MASURI DE ALARMARE
Se aduce la cunstinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta
situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala.
ln cazul producerii unui accident de munca, orice lucrator care are cunostinta de acesta, il
informeaza pe conducatorul locului de munca, si dupa caz serviciul de ambulanta (tel. ll2).
MASURI DE INTERVENTIE
Se asigura functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a
aparaturii de masura si control, etc.
Lucrarile cu grad ridicat de dificultate sunt supravegheate de catre conducatorii locurilor de
munca (sef de santier, sef de lot, sef de atelier etc.) sau chiar de catre Proiectant.
MASURI DE EVACUARE
ln cazul aparitiei unui pericol grav si iminent de accidentare se iau urmatoarele masuri de
securitate:
oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii;
evacuarea personalului din zona periculoasa;
anuntarea serviciilor specializate;
anuntarea conducatorilor ierarhici;
eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si iminent.
Prin pericol iminent de accidentare se intelege situatia concreta, reala si actuala careia ii
lipseste doar prilejul declansator pentru a deveni realitate in orice moment.
MASURI DE )RIM AEUTOR
lnstruirea privind acordarea primului ajutor se executa in cadrul instruirii la locul de munca si
a instruirii periodice.
La sediu, pe santiere, in atelierul de reparatii, exista puncte de prim ajutor si persoane care
raspund de dotarea acestora cu materiale necesare.
ln cazul aparitiei accidentolor de munca, persoanele cu responsabilitati in domeniul
securitatii in munca, secretariatul, sau orice alta persoana care a luat cunostinta de accident
informeaza telefonic in cel mai scurt timp serviciul de ambulanta.
Antreprenorul trebuie sa fie atent la pericolele din timpul executarii lucrarilor, ce pot afecta
sanatatea operatorilor sai, a angajatilor destinatarului lucrarilor si a membrilor publicului larg.
Urmatoarele parti ale lucrarilor implica pericole importante si, ca urmare, se vor lua masuri
adecvate pentru reducerea riscurilor cat mai mult posibil:
Excavatii (de exemplu, masuri pentru prevenirea alunecarilor de teren, a contactului cu
retele subterane, bariere fizice impotriva vehiculelor, semne de avertizare pentru
pietoni).
Lucrari la inaltime (ex: caderi, materiale in cadere).
Lucrari in apropierea si sub niste linii de transmitere electricitate sub tensiune.
Lucrari cu deseuri municipale si alte materiale ce constituie deseuri.
Spatii inchise (de exemplu: deficit de oxigen, gaz otravitor, fum, vapori, aburi, gaz
exploziv).
Ape uzate, namolul din rezervoare, incinte si conducte (ex: leptospiroza/boala Weil,
inec, gaze otravitoare).
Lucrari la drumuri (ex: trafic, pietoni).
Ridicari de greutati (ex: echipament adecvat, teren solid, macaragiu instruit
corespunzator, manipulant la legaturi).
Depozitarea, manipularea si folosirea substantelor periculoase (ex: chimicale,
explozivi).
Manipularea controlata a materialelor ce constituie deseuri.
lnainte de inceperea oricarei activitati periculoase, Antreprenorul va transmite lnginerului
spre aprobare o Declaratie privind Protectia muncii.
Antreprenorul va transmite lnginerului detalii privind orice accident, cat de repede posibil
dupa producerea acestuia. Acestia vor pastra consemnari si vor elabora rapoarte prinvind
protectia muncii, starea buna a persoanelor si daunele produse proprietatii, conform
solicitarilor rezonabile ale lnginerului.
lnginerul va solicita Antreprenorului sa indeparteze (sau va determina indepartarea)
persoanelor angajate pentru lucrari care vor persista intr-un comportament care prejudiciaza
protectia muncii sau a mediului. ln mod similar, orice echipament care nu este sigur va fi
indepartat de pe santier.
Orice parte a santierului desemnata ca "Zona restrictionata" nu poate fi accesata fara un
"Permis de Acces". Spatiile pe care sunt amplasate echipamente mecanice, electrice sau
chimice sub tensiune, aflate in operare, guri de vizitare si camere de canalizare in uz vor fi
destinate, de obicei, special pentru acest scop.
Antreprenorul nu va permite personalului sau operational sau sub-Antreprenorilor sa intre
intr-o astfel de zona fara a li se fi emis in prealabil un permis. ln cazul in care Antreprenorul
solicita un astfel de permis, acesta va instiinta, cu 7 zile inainte, lnginerul, care va lua
masurile necesare pe langa autoritatea relevanta pentru emiterea permisului. ln cazul in care
Antreprenorul primeste un astfel de permis, el va respecta cerintele de precautie care sunt
specificate in acesta si va pastra permisul pana la sfarsitul perioadei de valabilitate, inainte
de a-l inapoia lnginerului.
Respectarea cerintelor din permis nu vor scuti Antreprenorul de nici o responsabilitate
asumata prin contract.
Antreprenorul va furniza echipamentul de monitorizare necesar, solicitat pentru intrarea in
medii periculoase sau cu potential periculos. Monitorizarea mediilor periculoase sau cu
potential periculos si inregistrarea lor corespunzatoare va fi efectuata de Antreprenor.
Pentru a gestiona situatiile de urgenta, se vor lua masuri adecvate, inclusiv:
Echipament de prim ajutor (pansamente etc.).
Persoana/e instruite pentru acordarea primului ajutor.
Comunicarea cu si transportul la cel mai apropiat spital cu sectie de accidente sau
urgenta.
Echipament de monitorizare.
Echipament pentru operatiunile de salvare.
Echipament impotriva focului.
Comunicarea cu cea mai apropiata sectie de pompieri.
Antreprenorul va furniza tot materialul necesar operatiunilor de salvare, care va fi verificat si
mentinut cu regularitate. Pe santier se va tine un registru pentru verificarile de echipamente.
Antreprenorul se va asigura ca un numar adecvat din personalul sau operational sunt instruiti
adecvat cu privire la utilizarea aparatelor de oxigen si la tehnicile de resuscitare.
Se vor furniza facilitati adecvate pentru asigurarea standardelor corespunzatoare de lucru,
incluzand cel putin apa potabila, toalete, bazine de spalat cu apa calda, sapun si prosoape si
zone curate/ uscate/ incalzite, prevazute cu mese si scaune unde se poate manca.
Metanul rezultat in urma fermentatiilor deseurilor, amestecat cu aerul atmosferic este
exploziv in proportie de 5l5% metan si 8595% aer atmosferic. La concentratii mai mari de
metan in aerul atmosferic, amestecul va arde. Prin urmare, Antreprenorul trebuie sa
furnizeze echipament portabil pentru masurarea metanului si sa efectueze masuratori acolo
unde se prevad riscuri legate de amestecuri de metan/aer atmosferic explozive sau
inflamabile.
Daca masuratorile indica nivelul de concentratie a metanului acolo unde exista risc de
explozie, Antreprenorul va intrerupe lucrarile pe acea sectie a santierului si va informa
imediat lnginerul asupra masurilor de siguranta care vor fi intreprinse.
8. PREVENlREA Sl STlNGEREA lNCENDllLOR
Personalul cu functii de conducere - din cadrul societatii (directori
departamente/compartimente) au urmatoarele obligatii principale in domeniul activitatii de
prevenire si stingere a incendiilor:
Organizeaza, indruma si controleaza, potrivit legislatiei in vigoare, activitatea de
prevenire si stingere a incendiilor in sectoarele de activitate pe care le conduc;
Organizeaza si asigura instruirea intregului personal din subordine, potrivit dispozitiilor
in vigoare, asigura testarea acestuia si verifica eficienta acesteia;
Organizeaza si executa controale sistematice ale respectarii prevederilor si
instructiunilor de P.S.l. pe locurile de munca pe care le coordoneaza;
Organizeaza identificarea pericolelor de incendii stabilind si realizand masurile de
eliminare a acestora;
Fac propuneri pentru dotarea, conform normelor de P.S.l., a tuturor locurilor de munca
din sectorul coordonat, cu instalatiile, echipamentele de protectie si substantele
chimice necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor, precum si cu sistemele,
aparatele si dispozitivele de protectie impotriva incendiilor; asigura si raspund de
mentinerea in permanenta a acestor dotari in stare de functionare sau de utilizare
(inclusiv de efectuarea la timp a operatiunilor de verificare, intretinere, revizie,
reparatii);
Asigura si raspund de pregatirea corespunzatoare a intregului personal din subordine
in ceea ce priveste modul de comportare si de actiune in cazul unui incendiu;
Organizeaza instruirea corespunzatoare a echipelor de interventie, efectueaza exercitii
practice si aplicatii periodice in baza schemelor de interventie;
ln caz de incendiu, coordoneaza actiunile de interventie ale fortelor si mijloacelor
proprii sectorului coordonat si coopereaza cu pompierii militari sau alte forte sosite la
locul incendiului, comunicand acestora elementele tehnice specifice instalatiilor
afectate pentru a se asigura eficienta interventiei;
Organizeaza si controleaza modul in care se executa operatiile cu foc deschis,
instruirea si dotarea corespunzatoare a personalului respectiv, respectarea normelor si
instructiunilor in vigoare in acest domeniu;
lndeplinesc si raspund de realizarea in termen de catre personalul din subordine a
obligatiilor si masurilor ce le revin privind autoapararea impotriva incendiilor;
lndeplinesc la termen masurile si sarcinile de P.S.l. ce le revin in urma controalelor
executate de organele de specialitate;
Raspund de respectarea disciplinei la locul de munca de catre personalul din
subordine; sanctioneaza, in limitele drepturilor ce le revin, sau propun sanctionarea
celor vinovati de abateri de la normele de prevenire si stingere a incendiilor;
Dispun masuri pentru ca permanent caile de acces/ evacuare sa ramana libere,
neblocate;
ln caz de avarii sau alte accidente similare, participa la lichidarea urmarilor acestora, la
cercetarea cauzelor si stabilirea masurilor pentru repunerea in functie a instalatiilor si la
conducerea operatiilor pentru intrarea in regim normal de functionare.
Obligatiile personalului cu functii de executie in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor,
indiferent de locul de munca sau pregatire, sunt urmatoarele:
Sa respecte masurile de P.S.l. ce ii revin si sa execute dispozitiile, regulile si masurile
stabilite pentru stingerea inceputurilor de incendiu;
Sa cunoasca si sa respecte prevederile din normele specifice locului de munca,
regulile de prevenire si stingere a incendiilor prevazute in instructiunile de P.S.l. si de
lucru, cunoasterea modului de utilizare corecta a dispozitivelor si mijloacelor de prima
interventie in caz de incendiu, precum si a modului de utilizare a tuturor instalatiilor de
semnalizare sau stingere a incendiilor aflate in dotarea locurilor de munca;
Sa participe la instructajele si actiunile instructiv-educative pe linie de P.S.l., precum si
la exercitiile si aplicatiile practice de stingere a incendiilor, organizate pe locurile de
munca;
Sa respecte strict si intocmai regulile stabilite sau dispozitiile primite din partea sefilor
ierarhici in ceea ce priveste folosirea corecta a instalatiilor tehnologice, modul corect de
efectuare a unor operatii speciale, a interventiilor, etc.;
Anuntarea de indata a sefului ierarhic despre inceputurile de incendiu izbucnite;
efectuarea imediata a operatiunilor de prima interventie, cu utilizarea tuturor mijloacelor
de interventie aflate in dotarea locului de munca, precum si inlaturarea urmarilor
provocate de acestea;
Aducerea de indata la cunostinta conducatorului sectorului de activitate a oricarei
nereguli, defectiune, anomalie sau alta situatie de natura sa constituie un pericol, pe
care le constata la locul de munca, precum si orice incalcare a normelor de P.S.l.;
Sa nu depuna pe corpurile de incalzire sau tablouri electrice, hartii, tesaturi,
imbracaminte sau alte materiale combustibile;
Sa nu blocheze culoarele si scarile de acces cu materiale ce ar impiedica interventia
pentru stingerea incendiilor si evacuarea bunurilor;
Sa nu intervina sub nici un motiv la instalatii, aparate sau tablouri electrice, orice
defectiune va fi adusa imediat la cunostinta sefului ierarhic;
Sa nu lase in incaperi carpe de sters imbibate cu ulei sau alte produse petroliere, care
se pot autoaprinde si declansa incendii;
Sa intretina in buna stare de functionare atat instalatiile, utilajele si aparatele
tehnologice, cat si dispozitivele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor aflate
in dotarea locului de munca ;
Sa foloseasca si sa pastreze in conformitate cu regulile stabilite echipamentul de
protectie, dispozitivele si mijloacele de siguranta si interventie;
Se interzice fumatul sau introducerea de tigari, chibrituri, brichete, materiale ori
produse care ar putea provoca incendii in locurile de munca, unde fumatul sau
introducerea acestora este interzisa sau in locurile neorganizate special;
Personalul salariat, raspunde de respectarea ordinei si disciplinei in munca, de
aplicarea tuturor masurilor prevazute sau primite, destinate sa preintampine si sa
inlature orice situatie care ar pune in primejdie viata si sanatatea oamenilor sau care ar
putea afecta siguranta instalatiilor;
Sa nu foloseasca pentru iluminare, foc deschis (chibrituri, lumanari, hartii aprinse, etc.)
in spatiile de depozitare, sau in orice alt loc care prezinta pericol de incendiu;
Responsabilul cu activitatile din domeniul P.S.l. si al situatiilor de urgenta are urmatoarele
atributii:
Studiaza si isi insuseste actele normative si legislative care reglementeaza activitatea
de prevenire si stingere a incendiilor;
Organizeaza si verifica la nivelul societatii modul in care se respecta dispozitiile legale
in vigoare, normele, normativele si instructiunile de P.S.l., eficienta instruirii efectuate
salariatilor, informand, in scris, conducerea societatii asupra celor constatate;
Organizeaza si conduce activitatea colectivului de membri P.S.l., conducatorii
sectoarelor de activitate precum si sefilor locurilor de munca;
Studiaza si identifica pericolele de incendiu existente si potentiale, stabileste masurile
de remediere operativa sau in timp a deficientelor constatate, le transmite
conducatorilor sectoarelor de activitate din cadrul unitatii si stabileste termenele si
posibilitatile de realizare a acestora, precum si persoanele care raspund de executarea
lor;
Verifica sistematic modul de indeplinire de catre colectivul de membri P.S.l., a
masurilor de aparare impotriva incendiilor, obligatiile si sarcinile ce le revin;
Verifica stadiul de indeplinire a masurilor stabilite la controalele anterioare proprii,
precum si a celor stabilite de organele de control ale pompierilor militari, care au
termene scadente;
Executa controale tehnice de prevenire a incendiilor in zilele nelucratoare, de
sarbatorile legale, precum si in timpul situatiilor speciale, verificand respectarea
dispozitiilor legale, a normelor P.S.l., modul de organizare si supravegherea tehnica a
activitatii, paza si securitatea societatii, ordinea si disciplina;
Participa la controalele efectuate de pompierii militari, insotesc si pun la dispozitia
acestora documentele P.S.l. prin care sunt stabilite modul de organizare privind
apararea impotriva incendiilor;
Pastreaza documentele de P.S.l., procesele verbale de control, ordinele, deciziile si
programele de masuri referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor adoptate de
conducerea societatii, tematicile de instruire a salariatilor, etc;
ln colaborare cu serviciile de resort (financiar-contabile) ia masuri pentru includerea in
planurile economice si financiare anuale a fondurilor necesare realizarii masurilor de
aparare impotriva incendiilor, dotarii cu mijloacele de interventie sau protectie, echiparii
cu instalatii, aparatura, echipamente de P.S.l.;
Se asigura de buna functionare si intretinere a instalatiilor utilitare sau de protectie
contra incendiilor, cunoasterea de catre personalul salariat a modului de utilizare a
acestora, propune revizia/reparatia la timp si de calitate a acestora, sau inlocuirea celor
necorespunzatoare sau completarea dotarii la nivelul necesarului fixat prin normele de
dotare;
Participa la analiza activitatii de prevenire si stingere a incendiilor, facand propuneri
pentru inlaturarea neajunsurilor si imbunatatirea acestei activitati;
Participa la actiunile de prevenire si stingere a incendiilor (controale, cursuri,
instructaje, schimburi de experienta, analize) organizate de conducerea societatii, si de
unitatile de pompieri militari sau de alte organe imputernicite prin lege si face propuneri
pentru organizarea unor asemenea actiuni;
Urmareste actualizarea documentelor de P.S.l., ori de cate ori apar modificari si le
aduce la cunostinta salariatilor, clientilor sau oricarei persoane interesate;
Aplica sau face propuneri, dupa caz, potrivit prevederilor legale si competentei stabilite,
pentru recompense si sanctiuni in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor.
ln caz de incendiu sau situatii de urgenta are urmatoarele atributii:
Primeste comunicarile privind evenimentul produs in sectoarele de activitate si
informeaza urgent conducerea societatii;
Coordoneaza activitatea de stingere, in caz de incendiu, asigura colaborarea tuturor
fortelor implicate in actiunea de stingere a incendiului, sau dupa caz, interventia pentru
lichidarea urmarilor provocate de calamitati naturale, va solicita, in caz de nevoie,
sprijinul organelor superioare;
Participa dupa caz in comisiile pentru analiza cauzelor unor incendii sau alte
evenimente importante produse;
Urmareste si controleaza realizarea in termen a masurilor stabilite in procesele verbale
de cercetare a incendiilor sau alte evenimente si informeaza conducerea societatii
asupra nerealizarii acestora, propunand masuri.
ln cazul unor activitati de modernizare, extindere sau constructie de noi obiective, are
urmatoarele sarcini:
Urmareste si verifica cuprinderea in proiecte a masurilor de prevenire si stingere a
incendiilor prevazute in norme sau face propuneri pertinente;
Pe baza studiului documentatiilor de proiectare, participa la sedintele de avizare
prezentand observatii, propuneri pentru completarea acestora;
Urmareste ca, la contractarea noilor instalatii si utilaje, sa ceara asigurarea tuturor
masurilor de P.S.l., asa cum sunt ele prevazute in actele normative aflate in vigoare.
Participa in calitate de membru sau lnginer de specialitate al comisiei, la receptia
obiectivelor noi care urmeaza sa fie puse in functie, sesizand lipsa unor masuri de
P.S.l., care pot afecta securitatea personalului si instalatiilor respective.
a. EXECUTAREA LUCRARlLOR CU FOC DESCHlS
Lucrarile cu foc deschis (sudare, taiere, lipire, flacara produsa de brichete, chibrituri,
lumanari, lampi sau aparate de gatit etc.) se vor executa si se vor supraveghea numai de
persoane calificate, experimentate si instruite.
Se interzice utilizarea focului deschis in:
spatiile destinate arhivei (subsol);
la distante mai mici de 40m. fata de centrala termica si de l0m fata de materiale sau
substante combustibile si inflamabile, precum si in celelalte locuri unde se
manipuleaza, depoziteaza sau utilizeaza astfel de produse. ln incaperile si zonele
nominalizate mai sus, lucrarile de sudare, taiere, lipire sau alte operatiuni cu foc
deschis, se vor executa numai pe baza permisului de lucru cu foc.
Permisul de lucru cu foc se va emite in doua exemplare, (conform modelului din anexa nr. 7
din Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin ordinul ministrului
de interne nr. 775/l998), dintre care unul se inmaneaza sefului formatiei de lucru sau
persoanei care executa operatiunile cu foc deschis, iar celalalt ramane la emitent.
Seful sectorului de activitate pe raza caruia se executa lucrari cu foc deschis va lua
urmatoarele masuri:
pregatirea locului unde se vor executa lucrari cu foc deschis (conform art.39 alin.2 din
Normele generale de prevenire si stingerea incendiilor, aprobate prin ordinul ministrului
de interne nr.775/l998);
instruirea personalului;
controlul incaperii (zonei) dupa terminarea lucrarii.
Pregatirea locului unde urmeaza sa se execute operatiunea cu foc deschis presupune:
inconjurarea locului cu panouri necombustibile cu inaltimea minima de 2m., bine
ancorate;
protectia pardoselii, daca este din material combustibil, cu nisip sau placi din materiale
necombustibile;
indepartarea si protejarea materialelor combustibile;
aerisirea si ventilarea spatiilor;
dotarea locului respectiv cu mijloace de limitare si stingerea incendiilor;
instruirea personalului care executa lucrarile cu foc deschis cu masurile specifice
locului de munca respectiv.
Pe timpul executarii operatiunilor cu foc deschis trebuie sa se asigure:
supravegherea permanenta a flacarii, a raspandirii si a traiectoriilor scanteilor sau
particulelor de materiale incandescente;
strangerea si depozitarea resturilor de electrozi in vase speciale cu nisip sau cu apa;
inchiderea robinetelor buteliei de oxigen si a generatorului de acetilena, daca durata
intreruperii lucrarii depaseste l0 minute;
interzicerea agatarii arzatoarelor (chiar stinse) de buteliile de oxigen sau generatorul de
acetilena;
neefectuarea de deplasari cu arzatoarele aprinse in afara zonei de lucru;
evacuarea carbidului din generator in cazul intreruperii lucrului pe o perioada mai
indelungata.
Dupa terminarea lucrarii cu foc deschis, se vor executa urmatoarele:
controlul amanuntit al incaperii in care s-a executat lucrarea si a celor invecinate pentru
a vedea daca nu s-au creat focare de incendiu (zone incandescente, miros de ars,
degajari de fum etc.);
descoperirea zonelor protejate si verificarea starii materialelor combustibile;
verificarea periodica, in urmatoarele 24 de ore, a situatiei existente la locul in care s-a
executat lucrarea;
depozitarea in conditii de siguranta a echipamentelor folosite la lucrare;
reamplasarea pe pozitiile initiale a materialelor combustibile indepartate sau protejate
pe timpul lucrarilor cu foc deschis, se face dupa cel putin 6 ore de la terminarea lucrarii;
colectarea, atunci cand este cazul, slamului (namolului de carbid) in containere
destinate acestui scop si depozitarea in locul special amenajat.
b. REGLEMENTAREA FUMATULUl
Se interzice fumatul in toate locurile in care nu se admite focului deschis, nominalizate in
capitolul precedent. ln aceste locuri, responsabilul cu prevenirea si stingerea incendiilor va
instala indicatoare cu inscriptia ,FUMATUL lNTERZlS".
Locurile stabilite pentru fumat se vor amenaja astfel:
ln aceste locuri se vor instala inscriptii ,LOC PENTRU FUMAT" si se vor prevedea
scrumiere, vase cu apa, nisip sau pamant pentru stingerea resturilor aprinse de
chibrituri sau tigari. Scrumierele si vasele de la locurile de fumat amenajate se vor
amplasa astfel incat sa nu fie posibila aprinderea materialelor combustibile din
apropiere (perdele, deseuri de textile,hartie, carton, etc.).
Se interzice depunerea in scrumierele, vasele sau gropile destinate stingerii resturilor
aprinse de tigari sau chibrituri, a altor deseuri de materiale combustibile (hartie, carton,
textile, etc.).
Golirea scrumierelor si a vaselor cu resturi de tigari in cosurile de hartie sau in alte
locuri in care exista materiale combustibile este interzisa. De asemenea se interzice
aruncarea la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse.
c. ASlGURAREA CAlLOR DE ACCES, EVACUARE Sl lNTERVENTlE
Accesul mijloacelor si al persoanelor pentru interventiile operative in caz de urgenta publica
de incendiu trebuie sa fie asigurat in permanenta la toate:
constructiile de orice fel si incaperile acestora
instalatiile tehnologice si anexe
depozitele inchise si deschise de materii prime, semifabricate, finite si auxiliare
instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la
punctele de comanda ale acestora
dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de incendiu
tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de forta si la
sursele de rezerva care sunt destinate sa alimenteze receptoare electrice cu rol in caz
de incendiu
claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate in
caz de incendiu
celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu
Caile de acces, evacuare si interventie se vor marca cu indicatoare de securitate conform
reglementarilor legale in vigoare astfel incat traseele acestora sa fie recunoscute cu usurinta
atat ziua cat si noaptea.
ln casele scarilor, pe coridoare sau pe alte cai de evacuare ale cladirilor nu se admite
amenajarea de incaperi ori locuri de lucru, depozitarea materialelor, care ar putea impiedica
evacuarea sau interventia in caz de incendiu.
Cheile usilor de acces in cladiri si cele ale incaperilor incuiate se pastreaza in locuri sau la
persoane desemnate astfel incat sa poata fi identificate si folosite in caz de necesitate.
d. GESTlONAREA AMBALAJELOR Sl DESEURlLOR COMBUSTlBlLE
Modul de gestionare a deseurilor, reziduurilor si ambalajelor presupune:
nominalizarea dupa caz, a deseurilor, reziduurilor si ambalajelor specifice activitatii
indicarea regimului de colectare si curatare
locurile de depozitare si modul de distrugere sau de valorificare
desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor
completarea datelor noi la aparitia oricarei modificari de situatie
Ambalajele combustibile (folii din plastic, hartie, carton etc.) utilizate pentru ambalarea
produselor finite, se depoziteaza separat, cu accesul limitat al muncitorilor.
Depozitarea seva executa pe rafturi sau in stive, in asa fel incat sa se pastreze caile de
acces libere, sa nu se blocheze accesul la hidrantii interiori si stingatoarele din dotare, iar
ambalajele combustibile sa nu vina in contact direct cu surse de caldura calorifere,
radiatoare, corpuri de iluminat etc.
Ambalajele, deseurile si reziduurile combustibile rezultate din procesul de productie, se
colecteaza ritmic, dar obligatoriu la terminarea schimbului de lucru si se depun in locul
special destinat depozitarii lor. ln toate locurile de munca se va pastra in permanenta
curatenia.
Se va evita depozitarea ambalajelor si deseurilor pe perioade mai mari de timp pe caile de
acces din societate.
ln cazul cand s-au varsat lichide combustibile si volatile, sau s-a produs spargerea vaselor si
sticlelor ce contin aceste produse, se vor lua urmatoarele masuri:
se sting imediat toate becurile de gaz ;
se deschid ferestrele si se inchid usile;
se sterge cu o laveta lichidul varsat, storcandu-se laveta intr-un vas metalic care va fi
ulterior acoperit;
se revine la situatia de lucru dupa ce s-a constatat disparitia vaporilor si gazelor
inflamabile.
Ambalajele si alte materiale combustibile vor fi scoase din laborator imediat, dupa preluarea
substantelor sau aparaturii din acestea.
Metalele alcaline si reziduurile acestora a se vor pastra in containere metalice cu umplutura
minerala.
Deseurile combustibile (folii din plastic, hartie, carton etc.) rezultate in urma activitatilor
desfasurate, se depoziteaza separat, cu accesul limitat al personalului.
Depozitarea deseurilor se va face in containere metalice, in asa fel incat sa se pastreze caile
de acces libere, sa nu se blocheze accesul la hidrantii interiori si stingatoarele din dotare, iar
ambalajele combustibile sa nu vina in contact direct cu surse de caldura calorifere,
radiatoare, corpuri de iluminat etc.
Ambalajele, deseurile textile si reziduurile combustibile, se colecteaza ritmic si se depun in
locul special destinat depozitarii lor. ln toate locurile de munca se va pastra in permanenta
curatenia.
Se va evita depozitarea mobilierului din lemn, ambalajelor si deseurilor pe perioade mai mari
de timp sub casele de scari,pe holuri si pe caile de acces din societate.
e. lNSTRUCTlUNl DE APARARE lMPOTRlVA lNCENDllLOR PENTRU lNLATURAREA
UNOR CAUZE DE lNCENDlU GENERATE DE lNSTALATllLE ELECTRlCE
lnstalatiile de iluminat si forta vor fi intretinute si exploatate in conformitate cu prevederile
actelor normative in vigoare.
La utilajele specifice activitatii, tabloul de distributie a energiei electrice, precum si racordurile
acestuia, se va mentine permanent gradul de protectie adecvat in functie de activitatea
desfasurata.
Executarea si intretinerea instalatiei electrice se va efectua de catre persoane autorizate in
acest sens.
Se interzice:
folosirea in stare defecta sau cu improvizatii atat a instalatiilor electrice, cat si a
consumatorilor;
incarcarea instalatiilor peste sarcina admisa, precum si utilizarea componentelor in
stare defecta sau incompleta;
suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare;
folosirea de echipamente care nu corespund mediului;
introducerea de obiecte si materiale in tabloul electric;
executarea de lucrari cu personal neautorizat pentru instalatii electrice;
folosirea de protectii confectionate din materiale combustibile, la corpurile de iluminat
cu incandescenta;
utilizarea aparatelor de incalzit in stare defecta, amplasate necorespunzator,
neadecvate mediului sau nesupravegheate;
folosirea de echipamente, aparatura, fara cunosterea caracteristicilor si parametrilor de
lucru;
suspendarea de instalatiile electrice a diverselor materiale, precum si blocarea
acestora;
lasarea capetelor de conductori electrici neizolate, in cazul demontarii partiale a
instalatiei;
utilizarea conductorilor, cablurilor care sub sarcina se incalzesc peste temperatura
admisa. ln acest sens se va urmari temperatura invelisului de protectie al conductorilor
si cablurilor electrice astfel incat sa nu se depaseasca limitele admise;
utilizarea aparatelor, echipamentelor, utilajelor electrice, care nu au asigurate
protectiile, izolarile sau separarile necesare, legarea la pamant, legarea la nul.
Utilajele si aparatele electrice vor fi marcate cu placute din care sa rezulte caracteristicile
principale.
ln conformitate cu reglementarile in vigoare se vor elabora grafice de revizii si reparatii si se
va verifica transpunerea in practica a acestora.
f. OBLlGATllLE CONSUMATORlLOR DE GAZE NATURAL
sa pastreze toate aprobarile si toata documentatia tehnica pe baza careia a realizat,
revizuit sau modificat instalatia de gaze naturale;
sa respecte conditiile impuse prin aprobarile, avizele, acordurile energetice emise
pentru consumul de gaze naturale;
sa nu puna in functiune punctele de consum aprobate, inaintea efectuarii receptiei si
deschiderii oficiale a gazelor de unitatea distribuitoare;
sa nu micsoreze sau sa astupe suprafetele vitrate, golurile pentru ventilare, accesul
aerului necesar arderii precum si pentru evacuarea gazelor de ardere, prevazute
pentru asigurarea sigurantei in exploatare;
sa intretina instalatiile in stare buna de functionare si sa le utilizeze in conformitate cu
instructiunile primite de la unitatea distribuitoare;
sa permita accesul delegatilor unitatii distribuitoare pentru control, verificarea sau
revizia instalatiilor;
sa anunte de urgenta biroul de reclamatii al unitatii distribuitoare pentru orice
defectiune suferita la instalatia de utilizare si ori de cate ori simt miros specific de gaze,
atat in instalatiile de utilizare, cat si in cele de distributie;
sa anunte imediat biroul de reclamatii, sa stabileasca de comun acord si sa execute
manevrele necesare aducerii la normal a functionarii instalatiilor, in cazul unor avarii in
instalatiile de gaze;
sa nu permita si sa nu execute modificari ale instalatiilor existente, racordari sau
desfiintari de puncte de consum, decat pe baza de aprobari legale si numai prin
societati care au agrement tehnic in acest sens;
sa efectueze remedierea eventualelor defectiuni ce pot aparea, numai prin societati
agreate, cu personal calificat pentru asemenea lucrari;
sa curete si sa mentina in perfecta stare de functionare, cosurile de evacuare a gazelor
arse, prin societati de specialitate;
sa permita racordarea la bransamentul si instalatia de utilizare a altor consumatori care
au aprobarea unitatii distribuitoare, cu obligatia acestora de a contribui cu cota parte la
cheltuieli;
sa respecte dispozitiile unitatii distribuitoare cu privire la functionarea in regim mixt de
consum, gaze naturale - combustibil lichid;
sa nu rupa sigiliile aplicate de unitatea distribuitoare;
sa nu intervina la contoare, nise, cabine sau la statiile de reglare masurare;
sa nu utilizeze gazele in alte scopuri, decat cele pentru care au fost aprobate;
sa plateasca cantitatile de gaze consumate, la tarifele legal aprobate precum si
lucrarile executate si serviciile prestate de unitatea distribuitoare;
consumatorii industriali alimentati prin statii de reglare racordate la sistemul de
distributie, sa urmareasca in mod continuu presiunea si debitul gazelor naturale,
prevazand avertizoare optice si acustice pentru iesirea din limitele prescrise a presiunii
gazelor. Tipul avertizoarelor si locul de aplicare se fixeaza de comun acord cu unitatea
de distributie;
sa anunte imediat furnizorul, luand in acelasi timp masurile necesare de prevenire a
accidentelor tehnice si umane, in cazul depasirii presiunii de regim, sau in cazul in care
aceasta scade sub nivelul de functionare admis;
sa anunte telefonic si sa obtina acceptul furnizorului pentru orice manevra la instalatiile
de gaze, care poate duce la o variatie brusca a consumului;
ln cazul in care se produc accidente care au drept urmare degradarea cladirilor in care se
gasesc instalatiile sau a altor obiective din vecinatate precum si vatamarea integritatii
corporale a oricarei persoane, din cauza nerespectarii obligatiilor ce revin Beneficiarului,
stabilite, unitatea distribuitoare este exonerata de orice raspundere.
g. MASURl DE P.S.l. LA CENTRALA TERMlCA
Conductele de aburi sau de apa supraincalzita vor fi izolate numai cu materiale
incombustibile.
Pe radiatoarele si pe conductele termice nu se vor depune vase cu lichide inflamabile,
imbracaminte sau alte materiale combustibile.
Exploatarea centralelor termice, precum si a instalatiilor de cazane aferente se va efectua
numai de catre un personal calificat si instruit, in cea ce priveste prescriptiile tehnice de
exploatare a acestora si normele de prevenire a incendiilor.
Punerea in functiune si exploatarea centralelor termice se va face numai pe baza autorizatiei
de exploatare eliberata de lnspectia de Stat pentru Cazane si lnstalatii de Ridicat (l.S.C.l.R.)
cu respectarea instructiunilor in vigoare.
ln centrala termica nu se vor depozita utilaje sau materiale, care nu au legatura cu
exploatarea acesteia.
Aparatele pentru controlul temperaturii si presiunii din cazane si conducte, indicatoarele de
nivel pentru combustibil sau pentru agentul de incalzire, supapele de siguranta etc. vor fi
mentinute in perfecta stare de functionare.
Se va asigura in permanenta etanseitatea tuturor traseelor de alimentare ale cazanelor
alimentate cu combustibil lichid: rezervoare, conducte pentru transport, pompe, indeosebi
racordurile la arzatoare.
lzolatiile conductelor pentru combustibil si a cazanului, in special in jurul arzatoarelor, vor
trebui sa fie permanent intr-o stare perfecta si pe cat posibil ferite de imbibarea cu
combustibil.
ln fata focarelor, sub injectoarele cazanelor alimentate cu combustibil lichid vor fi prevazute
tavi metalice umplute cu nisip, pentru colectarea scurgerilor provenite din instalatii.
Scurgerile accidentale de combustibil provenind de la oricare din dintre utilajele, scarile si
platformele cazanului vor fi colectate si inlaturate.
Conductele de preaplin, conductele de aerisire si indicatoarele de nivel ale rezervoarelor
pentru consum zilnic vor fi mentinute in perfecta stare de functionare. Acest tip de rezervoare
nu va fi dotat cu indicatoare de nivel din sticla.
Pentru fluidificarea combustibilului din rezervoare prin incalzire, se va folosi numai aburi sau
apa calda, in nici un caz foc deschis.
lnainte de aprinderea combustibilului la injectoare se va verifica focarul pentru a se constata
daca nu prezinta scurgeri de combustibil. Focarele si canalele de fum vor fi ventilate timp de
l0 minute, folosindu-se instalatia de ventilatie, cu ajutorul careia se vor evacua gazele arse.
Aprinderea combustibilului pulverizat in focarele cazanelor se va efectua fie electric, fie cu
ajutorul unei torte fixate pe o vergea metalica lunga de circa 80 cm. Nu sunt admise
improvizatiile ca: bat de chibrit, ziar aprins etc. Pentru stingerea flacarii se va prevedea o
lada cu nisip sau un vas cu apa amplasate in apropierea cazanului.
Se interzice reaprinderea focului de la zidaria incandescenta a focarului sau de la flacara
altui arzator.
Se interzice exploatarea centralelor termice fara o supraveghere permanenta sau
incredintarea urmarii functionarii cazanelor unor persoane fara calificare corespunzatoare.
Fiecare cazan va fi revizuit si reparat in termenele prevazute de instructiunile l.S.C.l.R.
Oprirea functionarii cazanelor este obligatorie atunci cand se constata:
Cresterea sau scaderea nivelului apei in afara limitelor admise, fara a putea fi readus la
nivelul normal;
Defectarea unor aparate de control sau a dispozitivelor de siguranta;
Spargerea unor tevi in interiorul cazanelor;
Aprinderea depunerilor de funingine si cocs in canalele de fum etc.
Functionarea cazanelor se va opri respectandu-se ordinea de inchidere a circuitelor si
anume:
Se inchid robinetele de alimentare cu combustibil;
Se inchid robinetele de alimentare cu apa;
Se inchide circuitul aburului;
Supravegherea cazanelor poate inceta numai dupa inchiderea circuitelor de alimentare cu
combustibil si scaderea presiunii aburului la zero.
h. lNSTRUCTlUNl DE APARARE lMPOTRlVA lNCENDllLOR LA DEPOZlTE Sl MAGAZll
Organizarea si amenajarea depozitelor si magaziilor, se va face in stricta conformitate cu
prevederile legale, instructiunile si prescriptiile tehnice in vigoare.
Materialele si substantele combustibile si cele inflamabile nu se vor depozita in spatiile cu
activitati curente, in apropierea instalatiilor sau pe caile de acces si de evacuare.
Compartimentarea spatiului de depozitare nu va fi executata din materiale combustibile.
Corpurile electrice pentru iluminat vor fi prevazute cu globuri de protectie si carcase de
protectie.
Manipularea materialelor si substantelor se va face in asa fel incat sa nu se produca spargeri
sau revarsari de substante periculoase.
ln magazii se vor folosi sisteme de incalzire centrala sau fara incalzire si nu sisteme cu
flacara deschisa.
ln caz de incendiu, concomitent cu actiunile de stingere, se va proceda la evacuarea
materialelor depozitate in locuri fara pericol si se va organiza supravegherea lor.
Personalul care participa la actiunile de stingere si evacuare, se va echipa cu mijloace de
protectie adecvate.
i. PUNCTE VlTAL- VULNERABlLE LA lNCENDlU:
Centrala termica
Statia de distributie a gazelor naturale
Tabloul de distributie a energiei electrice
Depozitele (magaziile) de arhiva
Tablourile electrice de comanda
.2 3ARANIII 3ENERALE
l6.l Perioada de garan|ie
ln general, perioada de garan|ie pentru lucrri civile i de construc|ie va fi de 5 ani
dup recep|ia instala|iei i de 2 ani pentru toate utilajele i piesele mobile, care nu
sunt legate de o cldire, cu excep|ia cazului n care legisla|ia na|ional stabilete
perioade mai lungi.
l6.2 Durata de via| a utilajelor i a cldirilor
Termenii garan|iei vor fi conformi cu condi|iile din acordul contractual.
Aceste perioade de garan|ie trebuie asigurate printr-un sistem corespunztor de
ntre|inere.
l6.3 Garan|iile generale pentru fiecare articol
Urmtoarele garan|ii specifice trebuie s fie respectate. Alte garan|ii i cerin|e
suplimentare sunt enumerate n capitolele corespunztoare.
Capacitatea de prelucrare
Antreprenorul va asigura prin proiectul realizat si prin utilajele achizitionate si montate
capacitatea de prelucrare specificata in prezentul document pentru toate echipamentele
necesare. Nu se accepta capacitati de prelucrare mai mici decat cele indicate. Pentru
echipamentele cu fise tehnice atasate se vor respecta indicatiile din fise.
ln urma proiectului realizat si a lucrarilor de executie statiile TMB si de sortare vor functiona
la capacitatea maxima necesara prelucrarii cantitatilor de materiale prezentate in acest
document.
Volumul produc5iei
Volumul produs in urma functionarii CMlD (depozit de desuri, statie TMB si statie de sortare)
va fi de:
Statia TMB:
Pre-tratarea mecanic a fost conceput pentru o capacitate total de 64.000 tone/an, cu
func|ionare peste 3l0 zile pe an, cu un schimb de 6h, mai precis 204,7 tone/zi sau aprox.
34,l tone/h. Sistemul de tratare prin aerare a frac|iei biodegradabile va func|iona 350 de zile
pe an, 24 de ore pe zi.
Statia de sortare:
Tabel l: Caracteristici calitative ale fluxului de intrare
Material )rocent TonaA tHan
Hrtie i carton 22.88% 7,7l7.65
Plastic 2l.l2% 7,l23.99
Sticl l2.32% 4,l55.6l
Metale l0.l6% 3,427.07
Nereciclabile 33.52% ll,306.68
TOTAL 00200N ((G;(200
Tabel ": Capacit45i de &ortare manual4
Material Rata de recuperareG P9Hper&oan4H>
Hrtie 400
Carton 350
Plasticuri l60
Metale neferoase 250
Sticl 200
Nivelurile de 89omot
Nivelul de zgomot n interiorul cldirii nu trebuie s depeasc 80 dB + 5% din aceast
valoare n spectrul de frecven|e audio msurat n band medie pe scara ,A", msurat ntr-un
perimetru de 3 m pentru fiecare component de utilaj n parte, n momentul pornirii,
func|ionrii i opririi.
Nivelul de zgomot n exteriorul cldirii nu trebuie s depeasc 60 dB +5% din aceast
valoare n spectrul de frecven|e audio msurat n band medie pe scara ,A", msurat ntr-un
perimetru de 3 m fa| de peretele exterior.
)erioade de di&ponibilitate
Perioada de disponibilitate reprezinta orice perioada care nu este nici pauza, nici perioada
de odihna, in cursul careia lucratorul mobil/conducatorul auto independent nu este nevoit sa
ramana la locul sau de munca, dar trebuie sa fie disponibil pentru a raspunde oricaror
eventuale solicitari de a relua lucrul. Aceste perioade de disponibilitate includ perioadele in
care lucratorul mobil/conducatorul auto independent insoteste vehiculul in timpul
transportului cu feribotul sau cu trenul (daca este cazul), precum si perioadele impuse de
restrictiile de circulatie sau de pauzele in fluxul procesului tehnologic.
Perioadele de disponibilitate vor fi prevazute in cadrul proiectului intocmit de catre
Contractant si vor fi incluse in fisele posturilor respective.
Vibra5iile
Se au in vedere prescriptiile din "Normativul privind proiectarea executarea masurilor de
izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri" - Cl25.
Toate echipamentele producatoare de vibratii vor fi prevazute cu:
elemente elastice intercalate intre agregate, aparate si fundatia pe care se aseaza.
Elementele elastice vor corespunde dupa caz cu numarul, dimensiunile, forma,
duritatea, constanta elastica reiesite din calcul sau indicate de firmele furnizoare in
concordanta cu marimea, greutatea, centrul de greutate, debitul, situatia aparatului, in
cazul in care amortizarea vibratiilor nu s-a facut prin constructie.
burdufuri elastice atat pe aspiratie cit si pe refularea agregatului (aparatului) cu
elemente de legatura intre echipamentul considerat si tubulatura de ventilare.
De asemenea, se vor respecta toate prevederile cuprinse in capitolele l2, l3 si l4 cu privire
la prevenirea vibratiilor.
Emi&iile -n aer
Statia de tratare mecanoBbiolo9ica %TM$'
Cldirea pentru pre-tratare este echipat cu sisteme de nlturare a prafului i de eliminare a
mirosurilor. Praful poate aprea n urma opera|iunilor de ncrcare i descrcare a
materialelor din vehiculele de transport i n locurile unde materialele sunt transferate dint-un
utilaj n altul.
Trebuie subliniat faptul c prelucrarea va avea loc n interiorul cldirii, cu toate uile nchise,
pentru a mpiedica eliberarea emisiilor de praf n mprejurimi. Sistemul de control al aerului
din dotarea cldirii va include:
Sistem de colectare aer poluat
Unitate de tratare pentru cur|area aerului poluat
O re|ea de conducte de colectare va fi furnizat pentru ndeprtarea aerului poluat din toate
punctele n care se genereaz praf i mirosuri. Cldirea principal va fi supus unor condi|ii
de presiune joas pentru a mpiedica emisiile prin toate deschiderile cldirii. Aerul poluat va fi
aspirat de un ventilator i mai apoi evacuat ntr-un filtru care re|ine praful. Aerul trece apoi
printr-un biofiltru pentru dezodorizare, iar n cele din urm e eliberat n atmosfer. Sistemele
de nlturare a prafului i mirosurilor trebuie proiectate pentru a face fa| la zece ncrcri pe
or din volumul cldirii destinate pre-tratrii.
Aerul rezultat din tratarea biologic a deeurilor, care a trecut prin material pentru a furniza
oxigenul necesar oxidrii, trebuie s fie dezodorizat i purificat nainte de a fi eliberat n
atmosfer. ln acest scop, exist dou op|iuni diferite:
o folie transparent ce acoper celulele
un biofiltru (poate fi acelai cu cel al cldirii destinate pre-tratrii)
Folia utilizat drept acoperitoare pentru celule este realizat din dou tipuri diferite de
materiale: o parte central din folie transparent i un cadru extern din folie armat de
polietilen sau poliester.
Partea central este format dintr-o por|iune dreptunghiular din folie permeabil care are
func|ia de a purifica aerul de mirosurile neplcute i de a elibera n exterior aerul insuflat n
celul. Dimensiunile acesteia sunt de aproximativ l0 x l6 metri i acoper partea superioar
a celulei.
ln jurul pr|ii centrale se fixeaz un cadru (ram) realizat din polietilen armat, care are
drept scop blocarea foliei pe centru. Aceast ram are forma i dimensiunile necesare pentru
a permite fixarea (blocarea) foliei pe structura celulei.
Folia este fixat pe celul cu plinte din o|el inoxidabil, nituite sau prinse cu dibluri de structuri.
Un biofiltru reprezint solu|ia tradi|ional. Aerul extras din celule este trimis ctre biofiltru, n
interiorul cruia sunt eliminate toate mirosurile neplcute. Biofiltrul este dotat cu un sistem
automat de pstrare a umidit|ii patului filtrului pentru a asigura o eficien| maxim.
Statia de &ortare a de&eurilor
Prelucrarea deeurilor din ambalaje colectate separat nu presupune griji privind eliberarea
de mirosuri neplcute i genereaz emisii de praf limitate. Praful se poate forma n timpul
opera|iunilor de ncrcare-descrcare a materialelor din vehiculele de transport, precum i n
locurile n care materialele sunt transferate dintr-un transportor n altul, sau n zona de
depozitare (silozuri sau containere).
Trebuie subliniat faptul c prelucrarea va avea loc n interiorul cldirii sta|iei de sortare, cu
toate uile nchise, pentru a mpiedica eliberarea emisiilor de praf n mprejurimi. Sistemul de
control al calit|ii aerului aferent cldirii va include:
Sistem de colectare a aerului poluat
Unitate de tratare pentru cur|area aerului poluat
Sistem de alimentare cu aer proaspt la zona de sortare manual
Pentru ndeprtarea aerului poluat din toate punctele care genereaz praf, cum ar fi sala de
recep|ie, camera pentru sortarea manual i punctele de descrcare din transportoare, va fi
prevazut o re|ea de conducte colectoare. Cldirea principal va fi supus unor condi|ii de
presiune redus pentru a mpiedica eliberarea emisiilor prin deschiderile cldirii. Aerul poluat
va fi aspirat de un ventilator i evacuat ntr-un filtru ce va colecta praful.
Un ventilator va furniza aer curat pentru a mbunt|i mediul de lucru n camera de sortare
manual. Prin intermediul sistemului de alimentare cu aer proaspt i a sistemului de
colectare al aerului poluat, se va remprospta de cel pu|in 4 ori pe or aerul din cabina de
sortare manual.
Lucrarile realizate in cadrul proiectului trebuie sa respecte datele de proiectare, inclusiv
instalatiile prevazute pentru retinerea poluatilor rezultati trebuie sa respecte cerintele de
proiectare astfel incat calitatea aerului inconjurator sa corespunda nivelului stabilit prin Legea
l04/20ll privind calitatea aerului inconjurator. De asemenea, trebuie luate masuri pentru
reducerea emisiilor de pulberi sedimentabile astfel incat sa se asigure respectarea
prevederilor STAS l2574/l987 privind protectia atmosferei.
6alorile limita pentru emisiile in atmos-era atat in cazul statiilor de sortare ca si in cazul
statiilor =/> se re-era, in principal, la poluantul ?pulberi@. 3entru respectarea conditiilor
impuse pentru emisii de pulberi la nivelul +alelor de productie, proiectul va prevede sisteme
de reducere a emisiilor din +alele de sortareA=/> prin -iltrare, con-orm './. nr. !6"A1&&%
pentru aprobarea ?Conditiilor te+nice privind protectia atmos-erei si 9ormelor metodologice
privind determinarea emisiilor de poluanti atmos-erici produsi de surse stationare@.
)ropriet45ile materialelor
2 Materialele
Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea
caracteristici si tolerante conform standardelor in vigoare sau altor prescriptii tehnice de
calitate aplicabile, in vigoare.
Materialele si produsele utilizate trebuie insotite de certificate de calitate, cu toate rezultatele
verificarilor si incercarilor la care se supun conform standardelor si vor fi omologate sau
agrementate tehnic in Romania, conform legii nr.l0/l995 si H.G. nr.766/l0.l2.l997,
publicate in Monitorul Oficial nr. l2/24.0l.l995. Suplimentar, pentru materialele asociate cu
conductele de apa potabila, va trebui obtinut un aviz din partea Ministerului Sanatatii.
Toate echipamentele si materialele furnizate vor fi noi si concepute astfel incat sa asigure
cerintele de operare eficienta, in orice fel de conditii de lucru (presiunea, temperatura,
umiditatea, frecarea, sarcinile, vibratiile, intensitatea curentului etc, inclusiv variatiile de
temperatura din mediul ambiant) si sa corespunda cerintelor legislatiei romanesti privitoare la
constructie, precum si prevederilor tuturor normelor, normativelor si standardelor cerute in
constructii si instalatii, de legislatia in vigoare din Romania.
Echipamentele si materialele trebuie sa detina clasa de calitate industriala, sa respecte
standardele de constructie, cu rezistenta din proiectare si fabricatie. Toate echipamentele
care executa operatiuni similare trebuie sa fie de acelasi tip si perfect interschimbabile pentru
a limita stocul necesar de piese de schimb.
La montajul tuturor utilajelor si echipamentelor se vor respecata cu strictete toate indicatiile si
conditiile stipulate de Furnizori. Orice derogari, ajustari sau modificari ale acestora vor trebui
aprobate de Furnizor, Proiectant si Beneficiar.
Abaterile de executie din punct de vedere al gabaritelor pieselor si al calitatii materialelor
folosite se vor remedia de Antreprenor pe cheltuiala acestuia.
Cerintele prezentului caiet de sarcini nu vor exonera Antreprenorul de a realiza verificari/
incercari, precum si de alte activitati pe care le considera necesare pentru asigurarea calitatii
materialelor si a executiei.
Antreprenorul este responsabil de includerea in lucrarile executate numai a materialelor si
componentelor fabricate conform standardelor internationale sau a standardelor si
normativelor emise de Oficiul Roman pentru Standarde. Orice materiale aprovizionate pe
santier sub cerintele standardizate, fie ca au fost sau nu receptionate inainte de expeditie,
vor fi inlocuite pe cheltuiala Antreprenorului.
Toate aparatele si utilajele trebuie sa indeplineasca cele mai inalte conditii cerute de cele
mai noi standarde tehnice cu privire la alegerea materialelor, constructii, prelucrare si
functionare optima.
lnainte de aprobarea inlocuirii unui material, articol sau statie sau ansamblu de constructie
Beneficiar va lua in calcul urmatoarele consideratii minime :
Conformitate deplina cu criteriile de proiectare, arhitecturala si de inginerie, cu
conceptele de proiectare, si cerintele de performanta;
Cerinte legate de dimensiuni fizice pentru satisfacerea limitelor de spatiu aratate in
desene;
Permutabilitatea partilor si componentelor;
Accesibilitate la intretinere preventiva si demolare si inlocuire posibile
Compatibilitate cu alte materiale, ansambluri si componente;
Conformare deplina cu toate cerintele de aplicare a testelor;
Conformitate deplina cu cerintele de garantie.
Acceptaterea inlocuirilor nu va elibera Antreprenorul de responsabilitatea sa din contract si
de diferitele garantii oferite in contract.
Materialele si componentele vor fi depozitate astfel incat sa se pastreze calitatea si conditiile
de standard cerute de contract. Nu se va permite contactul intre materiale diferite intre care
pot aparea reactii galvanice.
Materialele si componentele vor fi manipulate astfel incat sa se evite orice daune sau
contaminare si in concordanta cu toate recomandarile aplicabile ale producatorului.
Utilizarea, instalarea, aplicarea sau fixarea materialelor si componentelor se va face in
concordanta cu recomandarile aplicabile ale producatorului. Unde este cazul, Antreprenorul
se va folosi de orice servicii tehnice consultative oferite de producatori.
Producatorul sau furnizorul trebuie sa se asigure si sa dea asigurari ca tuburile, racordurile si
piesele din PE electrosudabile sunt din acelasi material sau echivalent, indicele de fluiditate
al racordurilor si pieselor trebuie sa fie echivalent cu cel al tuburilor si sa se incadreze in
tolerantele de sudura ale acestora;
Producatorul sau furnizorul trebuie sa indice: tipul, calitatea si normele racordurilor si pieselor
propuse si sa asigure respectarea tolerantelor pentru dimensiunile geometrice ale furniturii.
Pe toata durata Contractului, Antreprenorul va procura, intretine si folosi aparatura necesara
pentru probe, pregatirea si testarea materialelor.
ln santier, bunurile se vor inspecta vizual, examinandu-se atat concordanta caracteristicilor
tehnice indicate pe produse/echipamente/transa de materiale, cu cele mentionate in
documentatia de insotire, cat si starea fizica a bunurilor livrate, cu precizarea eventualelor
deteriorari survenite in timpul transportului.
Furnizorul va efectua impreuna cu Antreprenorul testele de garantie pentru demonstrarea
parametrilor de garantie solicitati.
"2 UtilaAe &i ec>ipamente cu montaA
Furnizorul va trebui sa asigure pe intreaga perioada a instalarii echipamentelor asistenta
tehnica in santier, sa supervizeze si sa asigure testarea bunurilor livrate in conformitate cu
prevederile contractului de furnizare.
ln cazul unei livrari neautorizate, i se poate cere Furnizorului, pe cheltuiala sa, sa returneze
producatorului bunurile respective pentru inspectie si/sau participarea la testare a inginerului
inspector.
ln plus Furnizorul, pe perioada instalarii, va fi responsabil, alaturi de Antreprenor, pentru
punerea in functiune a echipamentelor furnizate. Toate reperele vor avea etichete clare in
limba romana, cu o scurta descriere si numarul de reper. Echipamente vor fi furnizate
impreuna cu o documentatie tehnica insotitoare in limba romana care va cuprinde minim
urmatoarele:
Agrement tehnic;
Certificat CE;
Standardele lSO, DlN, UNl, CEN; Standardul de productie
Carte tehnica;
lnstructiuni de punere in functiune, in limba romana;
lnstructiuni de exploatare, in limba romana;
Planul de mentenanta si lista pieselor de schimb ;
Cursuri si manuale de formare, in limba romana;
lnstructiuni de montaj, in limba romana;
lnstructiuni de asamblare (daca este cazul);
Certificate de atestarea calitatii;
lnregistrarile privind testele, verificarile si controalele;
Specificatia pieselor de prima dotatie
Desen de ansamblu, cu dimensiuni de gabarit;
Detalii pentru subansamble (daca este cazul);
Detalii piese inglobate in parte de constructie (daca este cazul);
Detalii de repere (daca este cazul).
Receptia echipamentelor sj a documentelor insotitoare se va face, de catre Antreprenor, in
conformitate cu legislatia romana in vigoare, (HG 5l/96 privind aprobarea Regulamentului
de receptie a lucrarilor de montaj utilaje, echipamente, instalatii tehnologice si a punerii in
functiune a capacitatilor de productie) .
La receptia echipamentelor intre Antreprenor si Furnizor se vor incheia acte ce vor atesta
urmatoarele:
data receptiei;
documentele insotitoare ale echipamentelor si eventuale lipsuri fata de cerintele
contractului de furnizare;
starea coletelor (se va consemna daca acestea prezinta lovituri, deteriorari);
modul de protejare a suprafetelor de etansare si a axelor de cuplare, precum si starea
acestora.
Orice bunuri care vor fi gasite, dupa livrarea pe santier, ca fiind inferioare standardului, chiar
daca au fost inspectate inaintea expedierii, vor fi inlocuite pe cheltuiala Furnizorului.
Furnizorul va garanta din punct de vedere calitativ, constructiv si functional echipamentele
livrate.
Furnizorul va prevedea piese de schimb si consumabile.
(2 UTILAEE SI AUTO
a. UTlLAJE MOTORlZATE
Contractorul va procura utilaje care trebuie sa fie eficiente si potrivite pentru a asigura o
calitate satisfacatoare a lucrarilor si un randament care vor asigura incheirea Lucrarilor in
intervalul de timp stipulat in Documentele de Licitatie. Daca in orice moment astfel de utilaje
par sa fie ineficiente, nepotrivite sau insuficiente pentru asigurarea calitatii lucrarilor necesare
sau data limita de incheiere a lucrarilor, lnginerul poate cere Contractorului sa creasca
eficienta, sa schimbe caracterul sau sa inchirieze utilaje aditionale, iar Contractorul se va
conforma unui astfel de ordin. Daca lnginerul nu da un astfel de ordin, atunci Contractorul nu
va fi eliberat de obligatiile sale de a asigura calitatea Lucrarilor si perioada de executie.
Utilajele motorizate vor fi proiectate pentru a face fata exploatarii continue pe perioade
prelungite cu masuri minime de intretinere.
Antreprenorul va verifica posibilitatea utilizarii lubrifiantilor folositi initial si specificati in
manualul de intretinere in conditii de exploatare prelungita la temperaturi ambientale maxime
fara ca acestia sa se supraincalzeasca.
Pe cutiile de viteze vor fi marcate datele de indentificare ale producatorului precum si
vitezele si puterea la iesire.
b. DlSPOZlTlVE DE PROTECTlE Sl ETlCHETE
Utilajele vor fi dotate cu dispozitive de protectie pentru a evita ranirea de persoane, si pentu
a corespunde regulamentelor de siguranta europene.
Sistemele vor fi prevazute cu dispozitive de protectie corespunzatoare, pentru toate
componentele motorizate. Toate piesele rotative si oscilante, curelele de transmisie etc. vor fi
acoperite conform cerintelor lnginerului pentru a se asigura atat intretinerea cat si siguranta
personalului de exploatare.
Desi dispozitivele de protectie vor fi realizate corespunzator si durabil, acestea vor fi usor de
inlaturat pentru a se realiza accesul la lnstalatii. Dispozitivele de protectie vor fi proiectate
astfel incat accesul la lagare, puncte de lubrifiere, aparataj etc. sa se realizeze cu usurinta.
Furnizarea si aplicarea etichetelor de avertizare pentru toate utilajele actionate automat,
existente anterior sau noi, vor fi in grija Antreprenorului.
Toate informatiile de indentificare si etichetele de avertizare vor fi in limba romana.
Dispozitivele de protectie ale utilajelor vor fi executate din plasa sudata din otel inxodabil sau
din alte materiale rezistente la coroziune. Nu vor fi utilizate suruburi autoforante.
;2 CERINIE )RIVIND LUCRFRILE DE CONSTRUCIIE
l7.l Amenajarea teritoriului
Amenajarea teritoriului se va face respectand indicatiile si plansele din prezenta
documentatie, precum si normativele in vigoare din Romania.
Proiectul de amenajare a teritoriului se va intocmi de Contractant (Proiectant) si va fi supus
aprobarii Beneficiarului. ln cadrul proiectului se vor include si amenajari de protectie a
mediului.
ln timpul lucrarilor de executie se vor avea in vedere prevederile de protectie a muncii si a
lucrului pe santier, precum si orice alte prevederi hotarate de catre Contractant in cadrul
proiectului tehnic intocmit de acesta, atata timp cat aceste prevederi nu contravin prezentului
document si normelor in vigoare.
l7.2 Lucrrile de terasament
Se vor respecta prevederile din capitolul l2 cu privire la toate tipurile de terasamente. De
asemenea, se vor respecta prevederile din cadrul proiectului tehnic intocmit de Contractant
pentru lucrarile contractate (pe FlDlC Galben), atata timp cat aceste prevederi nu contravin
prezentului document si anexele lui.
l7.3 Lucrrile din beton
Se vor respecta prevederile din capitolul l2 cu privire la toate tipurile de lucrari din beton. De
asemenea, se vor respecta prevederile din cadrul proiectului tehnic intocmit de Contractant
pentru lucrarile contractate (pe FlDlC Galben), atata timp cat aceste prevederi nu contravin
prezentului document si anexele lui.
l7.4 Protec|ia mpotriva incendiilor i siguran|a muncii n timpul lucrrilor
Se vor respecta prevederile din capitolul l5.3 precum si din caietele de sarcini de mai sus
pentru fiecare tip de lucrare in parte. De asemenea, se vor respecta prevederile din cadrul
proiectului tehnic intocmit de Contractant pentru lucrarile contractate (pe FlDlC Galben),
atata timp cat aceste prevederi nu contravin prezentului document si anexele lui.
l7.5 Protejarea propriet|ilor publice i private
Pe parcursul executiei lucrarilor se va avea in vedere protejarea proprietatilor publice si
private. Daca in urma interventiei Antreprenorului, se produc stricaciuni la proprietatea
publica sau privata acestea se vor remedia pe cheltuiala Antreprenorului.
Pentru a se asigura protectia proprietatilor invecinate se va realiza un proiect de organizare
de santier in incinta amplasamentului.
l7.6 Limitele de sarcin pe osia vehiculelor
Pe parcursul executiei lucrarilor se va avea in vedere respectarea limitelor maselor si
dimensiunilor maxime admise, prevazute de ORDlNUL nr.l959 din 5 decembrie 2002 pentru
modificarea limitelor maselor i dimensiunilor maxime admise, prevzute de Ordonanta
Guvernului nr.43/l997 privind regimul drumurilor, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare.
l7.7 Protec|ia i ntre|inerea lucrrilor
Pe parcursul executiei lucrarilor se vor avea in vedere normele de protectie a muncii.
Pentru protectia si intretinerea lucrarilor se vor respecta prevederile din caietele de sarcini de
mai sus precum si normele si legile in vigoare. Contractantul - Proiectant poate sa aduca
imbunatatiri si completari caietelor de sarcini atata timp cat ele nu contravin celor deja scrise.
Contractantul Executant va trebui sa respecte toate normele impuse in caietele de sarcini
precum si orice alte prevederi aduse de catre lnginer (Beneficiar), atata timp cat aceste
prevederi respecta legile si normle in vigoare.
62 CERINIE )ENTRU EC?I)AMENTUL ELECTRIC
l8.l lnstala|ia de comutare de joas tensiune
Aceste aparate electrice nu sunt montate in tablouri electrice. Aparatele vor fi marcate cu
gradul de protectie si cu valoarea curentului maxim pe care il suporta si valoarea tensiunii
nominale. Echipamentele se aleg in functie de curentul din circuit si tensiunea nominala.
Toate prizele utilizate la tensiunea de 230 V sau mai mare vor fi prevazute cu contacte de
protectie. Fac execeptie prizele de pe transformatoarele de separatie si cele la tensiune
redusa. Prizele la tensiunea redusa nu vor avea contacte de protectie conform l7.
Prizele monofazate vor avea curentul nominal de l6 A.
Curentul nominal al intrerupatoarelor si comutatoarelor va fi de l0 A.
Gradul de protectie se alege in functie de destinatia incaperilor.
Circuitele electrice se vor executa in conformitate cu prevederile normativelor l7/2002 si PE
l07.
MATERIALE SI EC?I)AMENTE 0OLOSITE
SEMNALlZARE lNCENDlU
Principalele materiale folosite sunt:
Centrala avertizare incendiu;
Butoane, detectoare adresabile specializate, unitate de comanda si monitorizare
care poate fi conectata la un PC dedicat, izolatori, sirene, baterii tampon, carcase,
convertoare, etc.
Senzori de fum
Alimentare (220 V) si cu baterie de urgenta
Conductori si cabluri, doze de trecere de diferite marimi, cutii de prize, aparatura
specifica instalatiilor de acest tip.
ALARMA ANTlEFRACTlE.
Principalele materiale sunt:
Centrala semnalizare efractie si detectoare de miscare;
Sirena;
Alimentare (220 V) si cu baterie de urgenta
Conductori si cabluri, doze de derivatie si trecere de diferite marimi, cutii de prize,
aparatura specifica instalatiilor de acest tip.
Videocamere (optional);
DlFUZOARE Sl AMPLlFlCATOR DE PUTERE
Principalele materiale folosite sunt:
Sistem de amplificare pentru difuzoare adresabile
Difuzoare
Alimentare (220V) si cu bariera de urgenta
Conductori si cabluri, doze de derivatie si trecere de diferite marimi, cutii de prize,
aparatura specifica instalatiilor de acest tip.
ALTE MATERlALE
CONDUCTORl Sl CABLURl
Conductorii si cablurile pentru instalatiile de curenti slabi vor fi din cupru (conform indicatiilor
din planuri) avand curenti maxim admisi conform normelor.
Conductorii de protectie si conductorii de comanda vor fi din cupru. Se vor utiliza cabluri si
conductori cu izolatie din PVC. Conductorii pentru curenti tari vor fi din cupru. Culorile
conductorilor vor fi conform NORMATlVULl l.7-02 respectiv :
verde/galben, pentru conductori de protectie;
negru, albastru inchis si maro la marcarea fazelor.
Pentru cabluri de specialitate (incendiu, efractie, telefonie-calculatoare) se va respecta codul
culorilor de fabrica sau cele individuale de executant.
TUBURl DE PROTECTlE
Circuitele de curenti slabi vor fi incluse in tuburi de protectie de diverse
dimensiuni/caracteristici (ignifug/neignifug) conform indicatiilor din proiect.
DOZE
Toate dozele de aparat pentru montaj ingropat vor fi executate conform normelor, din plastic.
MATERlALE VERlFlCAREA CALlTATll, CERTlFlCARE Sl DEPOZlTARE
Toate materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au suferit degradari
de natura sa le afecteze calitatea si performantele:
Verificare vizuala va fi urmata, dupa caz, de o verificare cu instrumente de masura
adecvate,
Existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe
santier ;
Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee, din import, noi ;
Existenta buletinelor de omologare pentru echipamente ;
Depozitarea materialelor si echipamentelor pentru instalatii electrice curenti slabi - se face
spatii de depozitare ferite de intemperii, incalzite, cu o temperatura constanta, care sa
asigure buna lor conservare.
Daca se propun inlocuiri pentru materiale a caror performante sunt specifice, acestea trebuie
sa indeplineasca aceleasi performante. Astfel de materiale se vor incadra in spatiile
disponibile, fara a sacrifica performantele si nu vor afecta performantele lucrarilor din
capitolul respectiv sau alte capitole.
Aprobarile pentru materialele specificate vor fi date numai dupa primirea tuturor datelor
tehnice si de omologarile cerute de legile romanesti.
l8.2 Alimentarea cu energie i cablarea echipamentului
Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza printr-un racord la reteaua de
distributie zonala a furnizorului de energie electrica
Racordul la reteaua de distributie zonala face obiectul unui proiect pe care SC ELECTRlCA il
va intocmi la comanda Beneficiarului.
l. REGlMUL DE NEUTRU
Schemele de legare la pamant vor fi de tip TNC,TNS si TNC-S.
Schema TNS se va utiliza pentru alimentarea tablourilor secundare si a consumatorilor finali.
Reteaua de distributie trebuie proiectata si calculata de catre Antreprenor astfel incat
protectia personalului impotriva atingerii indirecte sa se realizeze cu ajutorul dispozitivelor de
protectie la supracurent.
Calculele si principalele desene vor fi supuse spre aprobare de catre Antreprenorul general
si proiectantul sau.
Denumirea TNC indica faptul ca in aceasta instalatie conductorul de protectie PE este
comun cu conductorul neutru N, denumit PEN. ln acest caz, cablurile de distributie vor fi cu 4
fire. Conductorul PEN va face parte obligatoriu din acelasi cablu sau tub cu conductoarele de
faza.
Denumirea TNS indica faptul ca in aceasta instalatie conductorul de protectie PE este diferit
de conductorul de nul de lucru N.
ln cazul schemei TNC-S, dupa trecerea de la schema TNC la TNS nu se mai poate reveni la
TNC.
2. CONTORlZAREA ENERGlEl ELECTRlCE
Contorizarea energiei se va face la punctul de masura si se va contoriza atat energia activa
cat si cea reactiva.
3. DlSTRlBUTlA ENERGlEl ELECTRlCE
Distributia energiei electrice se va face printr-un tablou general de distributie 0,4 kV,in sistem
radial.
Plecarile din tabloul general de distributie 0,4kV se vor echipa cu intrerupatoare automate
care sa asigure protectia la suprasarcini si scurtcircuit,in conformitate cu schema electrica
monofilara.
La nivelul tabloului general de distributie 0,4 KV se va realiza compensarea factorului de
putere printr-o baterie de condensatoare,automatizata,in trepte,care sa asigure un factor de
putere 0,92-0,95.
4. lNSTALATllLE ELECTRlCE DE FORTA Sl AUTOMATlZARE
Toate echipamentele si utilajele tehnologice se vor livra cu tablouri electrice de protectie si
comanda prin care sa se asigure protectia si functionarea in regim manual si automat.
Prin furnitura echipamentelor si utilajelor tehnologice se vor asigura cablurile de forta si
comanda pentru fiecare receptor din componenta echipamentului precum si elementele
necesare functionarii in regim automat
(senzori,presostate,manometre,termostate,controlere,etc.).
Montarea circuitelor de forta si automatizare se va face pe poduri de cabluri metalice fixate
de structura de rezistenta a constructiilor.
Circuitele de alimentare ale tablourilor principale sunt realizate din cabluri CYABY montate
ingropat in santuri sau aparent pe pat de cabluri pozat in podul tehnic, iar circuitele interioare
vor fi realizate, in principal din cabluri CYY, montate aparent pe pod de cabluri din OLZn,
coborarile la echipamente realizandu-se in tevi metalice OLZn.
Numarul conductorilor din cupru precum si sectiunea lor este adaptata puterii
consumatorului. ln mod analog sunt alese si aparatele din tablourile electrice. Circuitele
(forta, iluminat, prize, automatizare) sunt protejate la scurtcircuit si acolo unde este cazul la
suprasarcina cu intrerupatoare automate bipolare, tripolare sau tetrapolare, dupa caz.
Tablourile electrice se vor prevede cu 20% amplasament de rezerva.
Schemele de automatizare vor fi prevazute si adaptate in functie de caracteristicile
echipamentelor ce urmeaza a se achizitiona.
l8.3 lluminatul interior i exterior
Sistemele de iluminat adoptate vor fi proprii fiecarei cladiri. Conditiile de amplasare vor
respecta prevederile normativului l7/2002, caracteristicile de arhitectura, caracteristici
luminotehnice precum si conditiile generale de confort si functionalitate proprii fiecarui
obiectiv.
Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, toate cu contact de protectie, cu
o putere instalata de 2000 W, in conformitate cu cu prevederile normativului l7/2002.
Tipul corpurilor de iluminat, prizelor, butoanelor, intrerupatoarelor, comutatoarelor si
caracteristicile lor sunt descrise in capitolul urmator al caietului de sarcini. Antreprenorul de
specialitate trebuie sa respecte cerintele. Orice schimbare se va aproba de proiectant.
lNSTALATll ELECTRlCE lNTERlOARE
lNSTALATll lNGROPATE
Toate aparatele electrice de conectare (prize, intrerupatoare, comutatoare, etc.) se vor
monta in doze de aparat. Ramificatiile se vor realiza numai in doze de conectare. Numarul
acestora va fi minim. ln doze se lasa o rezerva minima de l0 cm. Toate conductele electrice
montate ingropat se vor proteja. Pe timpul executiei lucrarilor de instalatii electrice
Antreprenorul va lua masuri pentru protejarea lucrarilor celorlalte specialitati.
Prizele, intrerupatoarele, comutatoarele, in cazul in care se gasesc in aceeiasi zona, se vor
monta pe aceeiasi verticala.
lnaltimea de montaj adoptata pentru aparate, va fi conform Normativului l7.
Se vor respecta distantele minime de amplasare indicate in l.7/2002 cap.3.5 (3.5.l. tabel 3.l;
5.l.225.l.26; 5.l.6l5.l.83).
Montarea tuburilor de protectie
Distantele minime intre tuburile electrice de protectie sau fata de alte instalatii au fost
indicate in tabelul 3.l. al l.7/2002 si art. 5.3.24.
Se vor folosi tuburi cu piese imbinate uzinate, racorduri olandeze (lipite sau filetate), mufe,
curbe; adeziv CCEEZ-l00 si dicloretan solvent pastrat in case tabla galvanizata (+540)
etanse si etichetate.
Trasee
La alegerea traseelor circuitelor trebuie sa se evite suprafetele si zonele calde ale incaperilor
(cosurile de fum, panourile radiante ale instalatiei de incalzire, sobele, cazanele de incalzire,
cuptoarele etc) - distante conform l.7 cap.4.
ln mod exceptional, tuburile metalice pot fi pozate in astfel de locuri calde, cu conditia sa se
utilizeze conducte cu izolatia rezistenta la temperaturi inalte (FffBC, FffSi etc).
ln instalatiile ingropate sub pardoseli se admit si trasee directe, in vederea scurtarii lor.
Prinderea conform l.7.
Dozele si cutiile de derivatie
Se monteaza de regula pe suprafetele verticale ale constructiei (pereti, grinzi, stalpi etc). Se
interzice montarea dozelor dedesubtul conductelor de apa, abur, gaze etc.
Pe traseele in linie dreapta, dozele de trecere se prevad la fiecare 6 m in cazul circuitelor cu
conducte din aluminiu si respectiv la fiecare l0 cm in cazul celor din cupru. Trebuie sa se
prevada doze de trecere dupa cel mult doua curbe sau dupa doua coturi in cazul conductelor
din aluminiu si respectiv dupa cel mult trei curbe sau doua coturi in cazul conductelor din
cupru.
La corpurile de iluminat care sunt prevazute cu cleme sau borne de derivatie se admite
trecerea conductoarelor prin interiorul corpurilor si realizarea convexiunilor la bornele
acestora.
lNSTALATll APARENTE
CONDlTll GENERALE
ln cazul in care sunt mai mult de patru cabluri pe acelasi traseu, se va prevede obligatoriu
pat de cabluri din otel galvanizat. Patul de cabluri se va monta pe elementele de constructie
ale cladirii.
ln zonele tehnice toate coborarile la aparate, receptoare,etc., se vor realiza in cabluri pozate
in teava OLZn, ce vor avea diametrul adaptat tipului de cablu. Teava treabuie sa aiba
diametrul interior de l.5 ori mai mare decat diametrul exterior al cablului.
ln zonele de depozitare la trasee orizontale cablurile se vor monta pe pat de cabluri iar la
trasee verticale se vor monta in tevi cu diametrul adaptat tipului de cablu. Spatiul dintre cablu
si teava se va etansa cu spuma poliuretanica agreata in industria alimentara. Dupa uscare
excesul de spuma se va indeparta.
ln cazul schimbarilor de traseu, cablul se va proteja cu elemente flexibile din material similar
cu al tevii sau tubului.
Capetele tevilor de protectie se vor proteja cu mansoane astfel incat sa nu vatameze izolatia
conductelor electrice introduse in ele. Bransarile la aparate se realizeaza prin mufe cu
diametrul adaptat cablului. La inaltimi mai mici de 2 m se monteaza capace de protectie
fixate prin suruburi autofiletante. Se pot monta mai multe circuite in acelasi jgheab sau pe
acelasi pod de cablu. lntr-un tub de protectie se monteaza numai un singur cablu.
lesirile si intrarile circuitelor in/din tablouri se vor masca.
Se va respecta normativul PE l07 si precizarile din l.7/2002 cap. 4.l38.
Traseele cablurilor se aleg in asa fel incat sa se realizeze legaturi scurte, in concordanta cu
ansamblul retelelor de cabluri si cu extinderile preconizate, evitandu-se zonele in care este
posibila deteriorarea cablurilor.
Cablurile de comanda si control vor avea, pe cat posibil, trasee diferite de cele ale cablurilor
de energie.
Pentru cablurile de energie de tensiuni diferite, se va urmari de asemenea realizarea de
trasee diferite; in cazul in care acest lucru nu este posibil, se vor respecta prevederile cu
privire la distante si separari.
La instalarea cablurilor se recomanda sa se prevada o rezerva de lungime pe traseu si la
capete, pentru a se permite introducerea sau inlocuirea mansoanelor si a cutiilor terminale.
Pe trasee lungi, rezerva se obtine prin montarea ondulata a cablurilor.
La intrarea si iesirea cablurilor din canale, cladiri sau tuneluri, la pozarea sub drumuri,
cablurile se vor proteja in tuburi de protectie rezistente la solicitari mecanice.
Tevile de protectie vor avea diametrul interior de cel putin l,5 ori diametrul exterior al
cablului. Ele vor avea cel mult doua curbe realizate cu o raza de curbura minima de l5-30 ori
diametrul exterior al cablului, in functie de tipul acestuia. Capetele tevilor se vor berclui.
Razele minime de curbura mentionate se vor realiza si in timpul manipularilor si la montarea
cablurilor.
ln cazul asezarii inclinate a cablurilor este indicat a se folosi cabluri cu izolatie uscata. Liniile
de cabluri se vor proteja impotriva curentilor de suprasarcina si de scurtcircuit.
Desfasurarea cablurilor de pe tambure si pozarea lor se va face numai in conditiile de
temperatura ale mediului indicate de fabricile furnizoare pentru tipurile respective de cabluri.
Se va respecta l.7/2002 cap. 4.6.; 4.7; 4.8; 4.9 si 4.l38 si PE l07 cap. 4.l.6; 4.l.8; 4.l.9;
4.l.l0; 4.l.l2.
La executarea acestor instalatii trebuie sa se tina seama ca temperatura minima pentru
manipularea cablurilor cu manta si izolatie din PVC .
ln cazurile in care se impune montarea cablurilor in conditii de temperatura sub aceste limite,
trebuie sa se procedeze la preincalzirea prealabila a acestora in incaperi cu temperatura de
+20 ...+25C pana ce atinge aceasta temperatura.
ln instalatiile interioare este interzis sa se foloseasca cabluri cu invelis din iuta, aceasta fiind
un material combustibil care poate inlesni propagarea incendiilor. Distantele la alte instalatii
conform PE l07 cap. 4.2.l.
MONTAREA APARENTA A CABLURlLOR
Pe traseele orizontale la montarea aparenta pe console sau pe zidarii, distanta intre doua
puncte de fixare trebuie sa fie de cel mult 0,75 m pentru cablurile armate si de 0,4 m pentru
cele nearmate.
Pe verticala, distanta intre punctele de fixare poate sa creasca pana la cel mult 2 m.
De regula, distanta intre axele cablurilor de energie se prevede de l0 cm, dar in conformitate
cu PE l07 cap.4.2.
CURBAREA CABLURlLOR
Pentru curbarea cablurilor electrice armate sau nearmate trebuie sa se tina seama de
indicatiile fabricii constructoare.
PROTEJAREA CABLURlLOR
La traversarile prin zidarii, cablurile trebuie sa se protejeze prin tuburi metalice sau beton.
Dupa caz, aceste treceri se etanseaza cu masa bituminoasa (contra umezelii, a prafului, a
agentilor corozivi etc).
Tronsoanele de cabluri se taie cu o rezerva de lungime de 2,53%, in vederea compensarii
deformarilor datorita variatiilor de temperatura.
Pe portiunile de traseu expuse loviturilor, cablurile nearmate se protejeaza cu tuburi
metalice.
ln locurile accesibile personalului neautorizat, cablurile (armate sau nearmate) pozate
aparent, se instaleaza la o inaltime de cel putin 2 m fata de pardoseala.
MONTAREA CABLURlLOR PE STELAJE Sl PODURl DE CABLURl
La executarea instalatiilor cu cabluri montate pe stelaje si poduri de cabluri se respecta in
general aceleasi conditii ca la pozarea aparenta a cablurilor; in astfel de cazuri, utilizarea
cablurilor armate nu este justificata, deoarece ele nu sunt expuse loviturilor.
Asezarea cablurilor se face de regula la distanta de l0 cm intre axele lor.
Stelajele sau podurile de cabluri se executa fie din profile laminate de otel (cornier, l etc), fie
din aceleasi profile executate din tabla de otel.
Principalele elemente care intra in alcatuirea stelajelor si podurilor de cabluri tipizate sunt
consola, montantul si lonjeronul, confectionate din tabla de otel (OL Zn) cu grosimea de
2mm.
Podurile si stelajele de cabluri se pot realiza in doua variante constructive:
varianta tip scara, la care cablurile se aseaza pe traverse (se utilizeaza pentru
cablurile de energie, cu sectiuni mari);
varianta tip placa, la care cablurile se aseaza pe o placa continua din tabla (se
utilizeaza in special pentru cablurile de comenzi, semnalizari etc).
La asamblarea podurilor si stelajelor din elemente prefabricate se mai folosesc: bride pentru
console si pentru montanti, eclise, traverse etc.
Pentru devieri de trasee in plan sau de la un nivel la altul se folosesc elemente speciale, care
asigura racordarea corespunzatoare a tronsoanelor de pod.
DlSTANTE MlNlME FATA DE ALTE CONDUCTE
Distantele minime la intersectii cu conducte cu fluide incombustibile reci (sub 40 grade
Celsius) vor fi de 3 cm, iar cu conducte cu fluide incombustibile calde (peste 45 grade
Celsius) vor fi de 50 cm. La apropieri (circuite paralele) distantele vor fi de 5 cm la conducte
reci si de l00 cm la conducte calde (fluide incombustibile).
Distantele se pot reduce la fluidele incombustibile calde daca materialele sunt rezistente la
temperatura respectiva si sunt calculate la acesta (curentul maxim admisibil) sau sunt
protejate termic (conform PE l07 si l7). Distantele se aplica atat la cabluri cat si la circuite in
tuburi, tevi.
TRECERl PRlN ELEMENTE DE CONSTRUCTlE
Daca circuitele sunt realizate din cabluri, la trecerea prin elementele de constructii vor fi
prevazute tevi de protectie. lndiferent de natura materialelor tevilor, acestea se vor prevedea
la capete cu tije de protectie.
Se interzice traversarea cosurilor si a canalelor de ventilare cu circuite electrice de orice fel.
La trecerea prin parapeti, circuitele din cabluri se vor proteja la socuri mecanice pana la
inaltimea de 2 metri. Aceste treceri se vor etansa la umezeala si vor avea o rezistenta la foc
corespunzatoare peretelui strapuns.
DlSTANTE DE PRlNDERE (SUSTlNERE)
Circuitele realizate din cabluri nearmate se vor prinde la distante de 50 cm pe orizontala si la
l00 cm pe verticala. Cablurile armate se vor fixa la intervale de 80 cm pe trasee orizontale si
la intervale de l50 cm pe verticala.
Circuitele realizate din conductori trasi in tuburi de protectie din material plastic se fixeaza la
intervale de 0,6...0,8 m pe orizontala si 0,7...0,9 m pe verticala. ln cazul tuburilor metalice
distantele sunt l,0...l,3 m pe orizontala si l,2...l,6 m pe verticala. ln cazul tevilor distantele
sunt de l,5...3 m pe orizontala si pe verticala. Limitele inferioare corespund diametrelor mici,
iar limitele superioare corespund diametrelor mari.
Se prevad in mod obligatoriu puncte de fixare la l0 cm de doze, cutii de tragere, derivatii,
coturi, aparate, echipamente, etc. Orice element se prinde in minim doua puncte de fixare.
LEGATURl ELECTRlCE
Derivatiile, ramificatiile, racordurile la aparate in cabluri sau conductori in tuburi se realizeaza
numai in doze (fie pentru legaturi, fie pentru aparat).
Legaturile se realizeaza cu cleme, papuci mansoane sau prin presare si apoi se izoleaza
asigurandu-se acelasi nivel de izolare al conductorilor.
Se interzice executarea legaturilor electrice prin simpla rasucire.
Legatura dintre conductorii de cupru si cei de aluminiu se realizeaza prin cleme de "cupal"
speciale sau prin presare in tuburi speciale.
Se interzice efectuarea legaturilor in interiorul tuburilor de protectie.
ELEMENTE DE FlXARE
Tuburile de protectie si cablurile montate aparent se fixeaza conform distantelor mentionate
la punctul 2.2.l.5.
Se vor utiliza solutii care nu afecteaza termoizolatia sau structura de rezistenta a constructiei
si care se pot demonta usor. Se pot utiliza dibluri din material plastic sau alte solutii
echivalente.
Se interzice utilizarea bolturilor impuscate si forarea in elemente spatiale de beton
precomprimat sau in grinzi metalice.
PROTECTlA LA FOC
Pentru trecerile prin pereti rezistenti la foc se vor utiliza solutii experimentate de lCECON,
lNCERC sau alte laboratoare acceptate de MLPAT si mentionate in catalagul de detalii P.S.l.
eleborat de lPCT Bucuresti. Toate solutiile adoptate vor fi puse de acord cu prevederile
Normativului P ll8.
INSTALATII ELECTRICE ESTERIOARE
REGULl DE lNSTALARE A CABLURlLOR lN PAMANT
lntrarile si iesirile din cladiri se vor realiza pe la partea inferioara a constructiei, in tevi
metalice.
Cablurile se vor poza in conformitate cu prevederile 2.2, 2.3, 2.4., art. 3.3.2, 4.l si art.
4.3.l. din PE l07, cu urmatoarele precizari:
Distantele prescrise de pozare a cablurilor in santuri sunt:
1 Adancimea de pozare "H" in conditii normale nu va fi, de regula, mai mica de:
1 in cazul cablurilor cu tensiune nominala pana la 20 kV inclusiv (0,7...0,8) m.
1 adancimea de pozare se poate reduce pana la 0,5 m in incinta statiilor de
conexiuni si de transformare pe portiuni scurte (sub 5 m) la intrarea cablurilor in
cladiri, la pozarea sub plansee de beton si la pozarea in tuburi de protectie.
Distanta libera pe orizontala "L" intre cablurile pozate in acelasi sant sau intre cabluri
pozate in santuri separate nu va fi mai mica decat valorile minime indicate in tabel.
Distante minime, in cm, pe orizontala intre cabluri pozate in pamant:
Comand
a
Energie Telefonie Tractiune Ale
Tipuri de cabluri control l 620kV MTTc urbana altor
trif. monof. unitati
Comanda - control Nenorma
t
l0 l0l) l0l) 502) 502) 502)
Energie lkV l0 7 25 25 502) 502) 502)
Distantele se stabilesc sau se verifica in baza calculelor de influenta conform STAS 832.
Se mareste de la 50 cm la 60 cm in cazul adancimilor de ingropare mai mari de l,50 m.
L=7 cm intre cablurile monofazice apartinand unei aceleasi grupe trifazate (nu se normeaza
in cazul asezarii cablurilor trefla); L=25 cm intre grupele trifazate de cabluri.
Folia din polietilena, avand grosimea de 0,l50,20 mm si orice culoare, se monteaza ca
despartitoare intre straturile de nisip si pamant.Benzile avertizoare, avand latimea minima de
0,5 mm si culoarea galbena sau portocalie, se vor monta in stratul de pamant (la 20 cm
deasupra foliei) si vor fi inscriptionate continuu ("Atentie! Circuite electrice. Pericol de
moarte!"), cu sageti intre inscriptii. Placile din mase plastice, avand dimensiunile minime de
4002005 mm si orice culoare, vor avea fata inferioara striata si cea superioara,
inscriptionata("Atentie! Cabluri electrice. Pericol de electrocutare!). Cablurile se pozeaza in
santuri, serpuit, la minimum 0,7 m de suprafata, intre doua straturi de nisip sau pamant
(granulatie maxima 30 mm) cu o grosime de circa l0cm fiecare, peste care se pune un
dispozitiv avertizor (exemplu benzi avertizoare si placi avertizoare din mase plastice) si
pamant rezultat din sapatura (din care s-au indepartat toate corpurile care ar putea produce
deteriorarea cablurilor).
Utilizarea placilor avertizoare este recomandata in urmatoarele situatii:
pentru cablurile care alimenteaza consumatori importanti;
in zone cu densitati mari de cabluri sau de retele subterane;
in cazul profilelor de santuri cu cabluri etajate intre straturile de cabluri;
deasupra mansoanelor.
Se va evita pozarea cablurilor in straturi suprapuse (etajate) atat din cauza influentelor
termice defavorabile, cat si a unei interventii ulterioare dificile la cablurile inferioare.
Pentru mentinerea distantelor minime prescrise, intre cablurile cu tensiuni diferite sau intre
cablurile de medie tensiune (de aceeasi tensiune) pozate in acelasi sant, se vor monta
distantoare (din mase plastice sau cauciuc) pe toata lungimea cablurilor, amplasate pe
traseu la distante de circa l m.
ln orase si zone locuite, retelele de cabluri trebuie pozate, de regula, pe partea necarosabila
a strazilor (sub trotuare) sau in anumite conditii, in zonele verzi din cartierele de locuinte.
Cablurile pozate pe partea carosabila a strazilor trebuie sa aiba o protectie mecanica
corespunzatoare. Dupa pozare, pe planul retelei de cabluri al localitatii sau al incintelor
obiectivelor industriale, se vor trece in mod obligatoriu orice modificari de traseu fata de
proiect.
Distante minime intre cabluri pozate in pamant si diverse retele, constructii sau obiecte -
daca nu exista alta specificatie pe plansa.
Nr. Denumirea retelei, Distanta minima(m) Observatii
crt. constructiei sau obiectelor in plan
orizontal
(aproprieri)
in plan
vertical
(intersectii)
l. C
O
N
D
U
C
T
E
apa si canalizare 0,5 0,25 ) La adancimi peste l,5m distanta
minima este de 0,6m
2. termoficare, abur
apa fierbinte
l,5
0,5
0,5
0,2
Distantele pot fi reduse cu 50% cu
masuri de protejare termica a
cablului sau de reducere a
incarcarii
3. fluide combustibile l,0 0,5 ) Distanta poate fi redusa pana la
0,25m in cazul protejarii cablului in
tuburi pe toata lungimea
intersectiei plus cate 0,5m pe
fiecare parte
4. gaze 0,6 0,l ) ln cazul protejarii cablurilor in
tuburi, distanta va fi functie de
presiunea gazelor si anume l,5m
pt. presiune joasa si intermediara,
2m pt. presiune redusa si 3m pt.
presiune medie
Nr. Denumirea retelei, Distanta minima(m) Observatii
crt. constructiei sau obiectelor in plan
orizontal
(aproprieri)
in plan
vertical
(intersectii)
5. Fundatii de cladiri 0,6 - Cu conditia verificarii stabilitatii
constructiei
6. Arbori (axul acestora) l,0 - Se admite reducerea distantei cu
conditia protejarii cablurilor in
tuburi
7. L
E
A
lkV 0,5 - ) Distanta se masoara de la
marginea stalpului sau fundatiei
8. L
E
<lkV neutru izolat
sau tratat
l,0 - Distantele se masoara de la
conductorul extrem al LEA
(proiectia pe orizontala);
9. A neutru legat
la pamant
5,0 - Pentru cablurile de comanda
control si de telemecanica, precum
si pentru adoptarea unor distante
mai reduse se vor face calcule de
influenta
l0. Sina de tramvai (cea mai
apropiata)
2 l ) Se admite
reducerea pana la
lm in cazul cablurilor
cu invelis din PVC
sau pozate in tuburi
)
Cablurile
se
monteaza
in tuburi de
protectie;
unghi
minim de
traversare
60
(recom.
75-90
ll. C
A
l
N
E
E
L
E
uzinale l l - ) Unghi
minim de
traversare
75.
l2. F
E
R
A
T
E
C
T
R
l
F
l
C.
MTTc 3 2 Cablurile
vor fi
protejate in
tuburi pana
la limita
zonei de
expropriere
, dar
min.2m de
la sina
extrema
Nr. Denumirea retelei, Distanta minima(m) Observatii
crt. constructiei sau obiectelor in plan
orizontal
(aproprieri)
in plan
vertical
(intersectii)
l3. C
A
l
E
L
E
C
T
uzinale l,5 ) Cu masuri de
protectie pentru
cabluri
idem dar
min.3m;
traversarea
la l0m de
ace sau de
cablu de
intoarcere;
l4. F
E
R
A
T
E
R
l
F
l
C
A
T
E
MTTc l0 ) Se admite
reducerea pana la
3m pe baza de
calcul, cu masuri de
protectie pentru
cablu si cu
aprobarea organelor
MTTc
) l,4m -
tub izolant
(PVC,
beton etc);
3m tub
metalic.
l5. Drumuri 0,5 l ) Masurata de la
bordura spre trotuar
(in localitati) sau de
la ampriza spre zona
de protectie (in afara
localitatilor)
)
Masurata
in axul
drumului;
tubul de
protectie
va depasi
bordura,
respectiv
ampriza cu
cca 0,5m;
unghiul
minim de
traversare
60
(recomand
at 75-90
l6. Cabluri electrice (inclusiv
tractiune urbana si
telefonie)
0,5 ) a se vedea tabelul
4 PE l07
) Se
admite
reducerea
pana la
0,25m, cu
conditia
protejarii
mecanice a
cablului
traversar,
pe o
distanta de
0,5m de o
parte si de
Nr. Denumirea retelei, Distanta minima(m) Observatii
crt. constructiei sau obiectelor in plan
orizontal
(aproprieri)
in plan
vertical
(intersectii)
alta a
traversarii.
lNSTALAREA CABLURlLOR lN TUBURl
Distante prescrise. Adancimea de asezare in pamant a tuburilor sau a blocurilor de cabluri
trebuie sa corespunda conform conditiilor locale din proiect, insa nu mai mica decat
adancimile prevazute la art. 4.3.l. lit. a PE l07 pentru cablurile pozate in santuri in pamant.
Reguli de instalare a cablurilor in tuburi (sau blocuri) de cabluri. Adoptarea solutiei de
instalarea cablurilor in tuburi se va face, de regula, pe tronsoanele in care este necesar a se
asigura: evitarea lucrarilor de desfacere a trotuarelor, carosabilului sau a altor suprafete
pavate sau betonate pentru eventuale interventii ulterioare sau o protectie mecanica ridicata
a cablurilor.
ln sensul aratat, instalarea in tuburi se utilizeaza, de regula, pentru legaturile de
telemecanica si de telecomunicatii in localitati, precum si pentru subtraversarea cailor de
circulatie de catre cablurile de energie. Numarul de tuburi este cu rezerva goala l0% tinand
seama de perspectiva de dezvoltare a retelelor de cabluri in zona respectiva. De asemenea,
trecerea cablurilor din pamant prin peretii de cladiri, canale, galerii va fi protejata prin tuburi
incastrate in constructii.
Materialul tubului:
tuburile din materiale termoplastice (PVC);
tuburile din otel sau fonta se vor folosi in cazuri speciale cu eforturi mecanice foarte
mari. Nu necesita incastrari de protectie.
Datorita naturii magnetice a tubului de otel, nu se va instala cablul monopolar apartinand
unei singure faze intr-un tub.
Diametrul tubului trebuie sa permita tragerea cablurilor fara risc de gripare. Raportul dintre
diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:
minimum 2,8 - in cazul tragerii a trei cabluri monofazate in acelasi tub;
minimum l,5 - in cazul tragerii unui singur cablu in tub.
Traseul parcursului in tub (lungimea, schimbarile de directie, razele de curbura) nu trebuie sa
conduca la solicitari de tractiune daunatoare cablului in timpul tragerii.
Metodele de calcul ale efortului de tragere si valorile tractiunii admise pentru diferite tipuri de
cabluri sunt indicate in anexa 6/PE l07.
La pozarea cu cap de tragere, la care se solicita mecanic metalul din conductoare, prin
aplicarea fortei, aceasta va fi de maximum 30N/mmp pentru Al si 50N/mmp pentru cupru
(Pnecesar=2G<Pmax, unde G este greutatea cablului tras) si se va avea in vedere:
6 Dispunerea tuburilor;
6 Racordarea cablurilor intre ele trebuie sa fie realizata fara bavuri sau asperitati care sa
conduca la deteriorarea cablului;
6 La subtraversarea cailor de circulatie se va asigura rezistenta mecanica si stabilitatea
necesara si se va urmari ca tuburile in care sunt instalate cabluri monofazate sa nu fie
inconjurate de armaturi metalice;
6 Extremitatile tuburilor vor fi obturate, cu interpunerea, in cazul cablurilor nearmate, a
unui strat elastic intre cablu si materialul de obturare.
lNSTALAREA CABLURlLOR lN CANALE Sl TUNELURl
ln exteriorul cladirilor, se va tine seama de:
ln canalele de cabluri, amplasate deasupra nivelului apelor subterane, se admite ca
fundul sa fie de pamant acoperit cu un strat de drenaj de nisip sau pietris batatorit,
avand grosimea de l0l5cm.
Canalele de cabluri in exteriorul incintelor vor fi acoperite cu pamant, pavaj etc,
deasupra placilor demontabile. Traseul va fi marcat cu borne etc.
lNSTALAREA CABLURlLOR PE ESTACADE Sl PODURl DE CABLURl SUSPENDATE
Pe portiuni de traseu se va face avandu-se in vedere si urmatoarele:
Se admit retele aeriene de cabluri prin pozarea acestora pe poduri de cabluri
suspendate sau pe estacade separate sau comune cu alte instalatii, in incintele
industriale, in zone cu densitate mare de retele subterane tehnologice, soluri agresive
etc.
Pozarea cablurilor pe estacade si poduri se poate realiza prin:
stelaje metalice cu console;
poduri din plasa de sarma;
cabluri suspendate pe funie de otel;
cabluri autoportante etc.
Se va respecta PE l07 cap.4.2.4.
lNSTALAREA CABLURlLOR PE STALPl
La iesirea cablurilor din pamant pe stalpi se vor respecta urmatoarele:
Cablul se va proteja contra deteriorarilor mecanice. Tubul de protectie poate fi izolant
sau metalic; in acest ultim caz, tubul de protectie se va lega la pamant.
Cablul se va curata, pe portiunea iesita din pamant, de materialele de protectie
combustibile (iuta, bitum) si se va proteja anticoroziv prin vopsire.
lesirea din pamant a cablului si pozarea acestuia se vor face, pe cat posibil, pe partea
opusa zonei de circulatie si pe partea nordica a stalpului.
Se va asigura o rezerva de cablu prin pozarea ondulata sau in bucla la baza stalpului.
POZAREA CABLURlLOR l KV SUB APA
Traversarea raurilor, canalelor nenavigabile si lacurilor se va face respectandu-se
urmatoarele:
Cablurile se vor poza in zone supuse cat mai putin la eroziune, in alta situatie se vor
lua masuri pentru evitarea dezgolirii cablurilor.
Nu se va face pozarea cablurilor in zone amenajate pentru diverse activitati in apa sau
la malurile apei.
Pozarea cablurilor se va face pe fundul apei.
ln locurile de trecere sub apa a cablului, pe ambele maluri se vor lasa rezerve de cel
putin l0m.
Trecerile cablurilor sub apa se vor insemna pe maluri cu borne.
CUTll TERMlNALE Sl MANSOANE DE lNNADlRE
Toate vor avea etichete conform punctului 7.2. al PE l07 (U, cu pozare cablu conform PE
l07).
Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa asigure protectia
cablurilor impotriva patrunderii umezelii si a altor substante cu actiune agresiva din mediul
inconjurator.
Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa reziste la tensiunile de
incercare ale cablurilor.
Capetele terminale de exterior ale cablurilor se monteaza, de cele mai multe ori, pe stalpi
pentru a se face legatura cu liniile aeriene; pentru protejarea la intemperii se folosesc cutii
terminale de lkV, STAS 3535-69. Rezerva de cablu la cutie trebuie sa permita o data
refacerea legaturii.
Mansoanele de innadire vor asigura:
Continuitatea electrica a conductoarelor din cablu, fara diminuarea sectiunii acestora;
Continuitatea electrica a mantalei metalice, a benzilor metalice si a ecranelor;
Etanseitatea mantalei de plumb sau aluminiu;
Continuitatea circulatiei de ulei, la cablurile cu ulei sub presiune;
Nivelul de izolatie si protectia mecanica, similar cu cele ale cablului.
La imbinarea cablurilor cu izolatie din hartie impregnata, cu cabluri cu izolatie uscata, se vor
lua masuri pentru a se impiedica pastrunderea masei izolante in cablul cu izolatie uscata.
Numarul mansoanelor de legatura la lkm de linie subterana nou construita, se recomanda a
nu depasi 6 bucati.
La asezarea capetelor de cablu ce urmeaza a se innadi, acestea trebuie sa fie petrecute
unul peste altul, in linie dreapta, pe o lungime de ll,5 m (in functie de dimensiunea
cablului, adica de marimea mansonului). Aceasta suprapunere este necesara pentru ea, la
executarea mansonului de legatura, sa se poata lasa de o parte si de alta a acestuia cate o
rezerva in forma de "s" 2 ori lungimea mansonului, pentru a impiedica smulgerea capetelor
de cablu prin presarea pamantului, cat si pentru o eventuala refacere a mansonului.
lnnadirea in prelungire a cablurilor de energie lkV se face prin mansoane de legatura din
fonta, STAS 2739, iar legarea in derivatie a cablurilor armate subterane se face prin
mansoane cu derivatie din fonta STAS l570.
Pentru umplerea mansoanelor se foloseste masa izolanta bituminoasa STAS 3897-73 sau
masa izolanta nebituminoasa STAS 3898.
lnnadirea cablurilor de comanda si control se permite numai in urmatoarele cazuri:
cand lungimea traseului este mai mare decat lungimea de fabricatie a cablului
respectiv;
pentru inlaturarea deranjamentelor cablurilor in functiune.
Pentru cablurile pana la l kV se utilizeaza mansoane de plumb numai la cablurile de
semnalizare, comanda si telefonice, cu izolatie de hartie.
Pentru realizarea liniilor electrice subterane, MEE a dispus folosirea de armaturi din cauciuc,
(mansoane de legatura si derivatie, precum si cutii terminale) pentru cablurile izolate in
hartie, in vederea economisirii fontei. Odata cu introducerea in fabricatie a acestor armaturi,
urmeaza a li se definitiva caracteristicile tehnice. De asemenea, pentru cablurile cu manta si
izolatie din PVC, urmeaza sa se extinda utilizarea cutiilor terminale si a mansoanelor din
PVC.
Legaturile electrice ale cablurilor subterane se realizeaza prin cleme si anume:
Cleme de legatura in prelungire, STAS 673l :
1 in prelungire normala, simbol CLPN;
1 in prelungire lunga, simbol CLPL;
1 in prelungire si de reducere, simbol CLR.
Cleme de derivatie:
1 fixa, simbol CLD;
1 demontabila, STAS l234, simbol CTD.
Cleme pentru bransamente:
1 clema de derivatie, STAS 237, simbol CD-Br;
1 clema de nul pentru 3(9) derivatii, STAS 238, simbol CN 3(9)
MONTAREA CABLURlLOR lN SANTURl
ln exterior, instalatia ingropata se realizeaza in santuri. Toate santurile vor avea cel putin
adancimea de 0,8 m. lnainte de montajul cablului pe fundul santului se va aseza un alt strat
de nisip, iar deasupra cablului se va aseza o banda avertizoare. Santul se umple cu restul de
pamant rezultat de la sapatura.
La montarea acestora se vor pastra distantelor fata de conductele existente, fata de cablurile
0.4,l0 (20) kV precum si fata de cablurile telefonice, conform PE l07.
TABLOURl ELECTRlCE
GENERALlTATl
Gradul de protectie al tablourilor va fi in concordanta cu incaperile unde acesta va fi montat.
Tabloul principal va fi montat pe un soclu de beton, ce va depasi cu l0 cm cele trei laturi ale
tabloului.
lntrarile si iesirile cablurilor din tablouri se vor proteja.
Regimul de neutru se va respecta.
Curentul de scurt-circuit se va determina in concordanta cu conditiile din incaperea in care
acesta se afla. Se va preciza obligatoriu in oferta curentul de scurt-circuit pentru toate
aparatele. Nu se admit aparate ce au curent de scurt circuit mai mic de 6kA.
Vor fi echipate cu minim 20% rezerva. Tablourile vor fi testate TTA conform SREN 60439-l.
Tablourile electrice trebuie sa respecte urmatoarele conditii tehnice:
gradul de protectie pentru constructia fiecarui tablou va fi asigurat in functie de
conditiile de montaj si specificatiile din proiect;
carcasele tablourilor montate in nise, prevazute cu usa metalica cu sistem de incuiere
pot fi din metal sau policarbonat, cu grad de protectie minim lP40;
carcasele tablourilor montate aparent, neprotejate, trebuie sa fie metalice, cu grad de
protectie minim lP44 si sistem de incuiere,
sistemul de incuiere, cu cheie speciala (triunghiulara, cruce sau alt sistem) va fi comun
pentru toate tablourile electrice din cladire;
caracteristicile tehnice ale aparatajului trebuie sa fie conform specificatiilor din proiect,
amplasarea aparatelor in interiorul tabloului se va face cu respectarea distantelor de
izolatie si de protectie specificate de furnizorul de echipament si a ordinii circuitelor din
schema monofilara;
conexiunile electrice se vor face conform schemelor electrice din proiect, cu utilizarea
accesoriilor de montaj oferite de furnizorii de aparataj.
panouri din materiale electroizolante vor impiedica accesul direct la elementele aflate
sub tensiune;
protectia impotriva socurilor electrice va fi asigurata prin bare de neutru si de protectie
separate sau comune, functie de sistemul adoptat prin proiect TN-S sau TN-C. in cazul
anvelopelor metalice se va verifica legatura tuturor elementelor conductoare (carcasa,
usa, panouri interioare, etc.) la bara de protectie (PE sau PEN).
fiecare tablou va fi insotit de o schema monofilara clara (lipita de partea interioara a usii
sau intr-un buzunar special pentru documentatie),
pe usa vor fi lipite etichete avertizoare privind pericolul de electrocutare.
Va fi prevazut un spatiu de rezerva echipat cu toate elementele necesare pentru amplasarea
si racordarea de noi aparate modulare.
Tablourile de distributie se executa conform detaliilor din documentatia tehnicoeconomica
(eventual adaptata de catre atelierul de executie in acord cu tehnologia acestuia, dar numai
cu acordul scris al Proiectantului si lnginerului).
Confectia metalica si amenajarile interioare si exterioare aferente dulapurilor electrice de
joasa tensiune trebuie sa corespunda tipului, gradului de protectie si dimensiunilor indicate in
documentatia tehnico-economica.
Toate tablourile electrice de joasa tensiune vor fi de tip metalic, prevazute cu dispozitive
auxiliare:
de inchidere a usilor (zavoare cu cheie triunghiulara, broasca tip YALLE cu cheie unica
pentru toata cladirea, balamale de tip ascuns).
de manipulare si transport (inele de ridicare - dimensionate corespunzator greutatii
dulapurilor electrice de joasa tensiune).
Aparatele, reperele si subansamblele aprovizionate de la terti trebuie sa corespunda
prevederilor documentatiei tehnico-economice, atestarea calitatii acestora facandu-se pe
baza certificatelor de calitate emise de firmele fabricante.
Montajul aparatelor, reperelor si subansamblurilor electrice, dispunerea sirurilor de conectori
si realizarea cablajului trebuie sa respecte documentatia tehnicoeconomica asigurand un
nivel optim de utilizare a dulapurilor electrice de joasa tensiune (d.p.d.v. al montajului la locul
de exploatare, conectarii exterioare, intretinerii).
TABLOUL GENERAL
Regimul de neutru este de respectat.
Tablourile vor avea o temperatura interioara de maxim 35C, in acest sens constructorul va
lua toate masurile pentru a raspunde acestei cerinte. Curentul de scurtcircuit lcc se va stabili
in functie de amplasamentul tabloului. lntrarea si iesirea cablurilor se poate face atat pe la
partea inferioara cat si pe la partea superioara a tabloului. Caracteristicile tabloului vor fi
mentinute si dupa amplasarea acestuia in functie de conditiile din incaperea in care se vor
monta.
Aparatele de masura, amplasate in compartimentul echipamentelor auxiliare vor servi pentru
masura si inregistrarea:
Celor trei tensiuni de faza si de linie ,
Celor trei curenti de faza,
Factorului de putere,
Puterilor
Consumului de energie activa si reactiva
Curentului de defect
Frecventei
lnregistrarea se va face continuu minim de doua ori pe secunda. Aceste masuratori se vor
efectua pentru fiecare sosire de la transformatoare.
TABLOURl SECUNDARE
Tablourile se vor executa comform schemelor electrice monofilare si:
Vor fi conform lEC439 -2;
Regimul de neutru va fi TNC-S
Caracteristici:
Grad de protectie in concordanta cu categoriile de influente externe ale constructei in
conformitatea cu anexa 4 din l-7-2002 ;
Acces la conexiuni frontal ;
Temperatura ambianta : max 40C
Retea TNC-S;
Curent de scurt-ciruit, in concordanta cu amplasamentul ;
Sina DlN.
CORPURl DE lLUMlNAT DE lNTERlOR
La manipularea corpurilor se va evita deteriorarea lor. Ele se racordeaza doar intre faza si
nul, astfel ca in dulii conductorul de nul al circuitului sa fie legat la contactul exterior (partea
filetata) a duliei, iar conductorul de faza trecut prin intreruptor se leaga la borna de interior in
fundul duliei.
Dispozitivele de suspendare (carlige, dibluri etc) de tavan se vor verifica pentru a suporta
fara deformatii o greutate egala cu de 5 ori greutatea lor, dar cel putin l0kg. Se interzice
suspendarea corpului iluminat de conductori de alimentare.
Se va respecta intocmai cap. 6 al normativului l.7 (6.2; 6.3; 6.ll; 6.l6; 6.l7; 6.l8; 6.l9; 6.20;
6.2l; 6.23) - cap. 9 al l.7 - 9.2; 9.3; 9.l0) si cap. ll - art. l.7 din cap. ll al l.7.
Legarea carcasei corpului de iluminat la conductor de protectie se face in conditiile date de
STAS l2604/4.
Toate corpurile de iluminat vor fi prevazute cu balast electronic si elemente de compensare.
Lampile cu descarcari vor fi prevazute obligatoriu cu dispozitive pentru amorsarea
instantanee a descarcarilor.
Corpuri de iluminat vor fi omologate conform CEl 598:
corpuri de iluminat de siguranta SR EN 60598-2-22
corpuri de iluminat cu lampi fluorescente SR EN 60598
corpuri de jluminat cu lampi incandescente STAS 94l9; STAS 3009; SR EN
60064;SR EN 60432
lampi cu descarcari in gaze SR EN 60l88; SR EN 62035; SR EN 60662.
Vor fi respectate datele caracteristice specificate in proiect - desen, antemasuratoare -
tensiune, norma interna cu denumiri si cod fabricatie, grad protectie, caracteristici iluminat.
Tipurile de corpuri de iluminat utilizate precum si principalele lor caracteristici sunt prezentate
in continuare.
Corpuri de iluminat cu lampi fluorescente:
tensiunea de alimentare 230 V.c.a.;
frecventa 50 Hz;
puterea 36 W;
indicele de redare a culorilor Ra = 76;
temperatura de culoare 4000 K;
flux 5200 lm;
grad de protectie lP20,lP40,lP55, lP65.
Corpuri de iluminat cu lampi cu descarcari in vapori metalice:
tensiunea de alimentare: 230 V.c.a.;
frecventa 50 Hz;
puterea l50 W;
indicele de redare a culorilor Ra = 656;
temperatura de culoare 2000 K;
flux l5000 lm .
Corpuri de iluminat de siguranta de evacuare:
Corp din aluminiu sau policarbonat turnat sub presiune cuprinzand un dispozitiv de
redresare si de realimentare la intreruperea alimentarii de baza.
Globul din material termorigid transparent va fi inscriptionat corespunzator .
Racordare prin palnii si mufe de cablu si apoi in cleme cu posibilitatea de a primi trei
conductori cu sectiunea de maximum 2,5 mm2
Putere - lampa fluorescenta de minimum 8 W/ 220 Vc.a.
Sunt utilizate pentru iluminatul de siguranta de evacuare.
Echipat cu accumulator Ni-Cd, autonomie l,5h.
Grad de protectie lP42,lP65.
CORPURl DE lLUMlNAT DE EXTERlOR
Corpuri de iluminat de exterior : 230Vca ,grad de protectie lP42,lP66.
Lampi: Aceste corpuri se monteaza in exterior si sunt destinate sa sublinieze luminos
peisajul sa asigure securitatea amplasasmentului si iluminatul accesului. Toate corpurile de
iluminat exterior se vor utiliza cu elemente de compensare si amorsare rapida.
ln general acest tip de corpuri de iluminat vor fi echipate cu lampi cu descarcari in ioduri
metalice cu urmatoarele caracteristici:
Putere : 70W,l50W,250W,400W;
Temperatura de culoare : 2000 K;
Pozitie de functionare universala;
Durata de viata : 50 000h
amorsare instantanee;
ln functie de dotarile ulterioare solicitate prezenta descriere de echipamente va suferi
completari.
STALPl DE lLUMlNAT EXTERlOR
ln interiorul incintei pentru sustinerea corpurilor de iluminat de exterior se monteaza stalpi
metalici zincati cu urmatoarele caracteristici:
lnaltime nominala stalp: H=6m;
Moment de exploatare: l600daN;
Protectie contra coroziunii prin zincare cu strat minim de 70m;
Prevazut cu consola cu diametru de prindere 60mm;
Prevazut cu borna de legare la pamant;
Prevazut cu fereastra de acces in interiorul stalpului;
Prevazut cu placa de reazem fixata la partea inferioara a stalpului pentru a permite montarea
si calarea pe prezoanele fundatiei de beton incastrata in teren, cu ajutorul saibelor si
piulitelor asigurate cu contrapiulite.
Racordul de derivatie la stalpi se va face cu cleme montate in interiorul stalpului si accesibile
prin fereastra de vizitare
ELEMENTE COMPONENTE
APARATE ELECTRlCE PENTRU TABLOURl
Echiparea tablourilor electrice se va realiza conform schemelor elaborate de proiectant, cu
aparate de tipul indicat in desene.
Aparatura si anvelopa trebuie sa fie de la acelasi fabricant (aceeasi marca).
Sigurantele utilizate vor fi de tipul industrial:
L pentru iluminat si masura
M pentru alimentarea electromotorelor
Sigurantele alese vor avea urmatoarele caracteristici:
declansare cvasi-instantanee la scurt-circuit;
posibilitatea de a suporta curenti de suprasarcina;
constructie simpla, montaj rapid;
posibilitatea de a realiza montaje selective.
Sigurantele utilizate pot fi de tipul SlST, LF, LFi, LFm sau similare.
Contactoarele se vor alege in functie de sarcina consumatorului in concordanta cu indicatiile
producatorului. Ele vor fi prevazute cu contacte auxiliare si se vor putea fixa pe sina DlN.
Releele termice vor avea urmatoarele caracteristici:
buton functional pentru selectarea valorii reglate;
mecanism de declansare diferential;
semnalizarea pozitiei releului.
Disjunctoarele pentru motoare se aleg in functie de marimea curentului receptorului si a
indicatiilor producatorului. Pricipalele caracteristici sunt:
constructie modulara;
sensibilitate la curentii de scurtcircuit;
protectie la suprasarcina cu reglaj;
posibilitatea de a primi accesorii;
montare pe sina DlN
Disjunctoare (intrerupatoare) diferentiale.
Principalele caracteristici ale intrerupatoarelor trebuie sa fie:
sa intrerupa simultan toate fazele;
sa fie echipate pe fiecare pol cu dispozitive de declansare instantanee la
scurtcircuit si cu protectie la suprasarcina;
sa primeasca elemente auxiliare (cu exceptia intrerupatoarelor monopolare )
Disjunctoarele sunt monopolare, bipolare, tripolare sau tetrapolare si se aleg in functie de
curentul consumatorului si indicatiile producatorului. Se vor prevede cu declansatoare la
curent de defect de 30mA, l00mA, 300mA dupa caz.
Butoanele de actionare, lampile (ledurile) de semnalizare, selectoarele etc. sunt alese si
montate in tablourile electrice in conformitate cu indicatiile producatorului, curentii nominali si
desenele proiectantului.
APARATE ELECTRlCE DE MlCA COMUTATlE
Aceste aparate electrice nu sunt montate in tablouri electrice. Aparatele vor fi marcate cu
gradul de protectie si cu valoarea curentului maxim pe care il suporta si valoarea tensiunii
nominale. Echipamentele se aleg in functie de curentul din circuit si tensiunea nominala.
Toate prizele utilizate la tensiunea de 230 V sau mai mare vor fi prevazute cu contacte de
protectie. Fac execeptie prizele de pe transformatoarele de separatie si cele la tensiune
redusa. Prizele la tensiunea redusa nu vor avea contacte de protectie conform l7.
Prizele monofazate vor avea curentul nominal de l6 A.
Curentul nominal al intrerupatoarelor si comutatoarelor va fi de l0 A.
Gradul de protectie se alege in functie de destinatia incaperilor.
Circuitele electrice se vor executa in conformitate cu prevederile normativelor l7/2002 si PE
l07.
CABLURl Sl CONDUCTOARE
GENERALlTATl
Nu se vor monta cabluri fara certificate de garantie si fara sa fie verificate.
Cablurile si conductoarele se vor alege in functie de conditiile de montaj, categoria de pericol
de incendiu si categoria de mediu din incaperile respective.
Sectiunea cablurilor trebuie calculata conform standardelor si normativelor romane.
Toate cablurile de energie (iluminat , prize, forta) vor fi montate fie pe pat de cabluri (in cazul
in care sunt mai mult de doua pe acelasi traseu si in nici un caz nu vor fi pozate vrac) fie
protejate in teava sau in tub . Nu se admit cabluri montate aparent si neprotejate.
CABLURl CYABY
Cabluri de energie, utilizate in principal la montajul in exteriorul constructiei ingropat sau
aparent. Se utilizeaza in instalatii electrice fixe. Codurile de culori vor fi conform standardelor
romanesti in vigoare.
Constructie:
Conductoare din cupru unifilar (clasal) sau multifilar (clasa2);
lzolatie din PVC;
lnvelis comun;
Manta exterioara;
Armatura din banda de otel;
Manta exterioara din PVC.
Date tehnice:
Tensiune nominala: U0/U=0.6/l.0 kV;
Temperatura minima a cablului (masurata pe manta) : la montaj +5 C , in
exploatare -30C;
Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare
+70C;
Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min;
Flexibilitate : moderata;
Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului;
Rezistenta la umiditate: buna;
Rezistenta la socuri: foarte buna;
Rezistenta la agenti chimici: buna.
CABLURl CYABY- F
ldem CYAbY, dar cu intarziere marita la propagarea flacarii.
CABLURl CYY
Constructie:
Conductoare din cupru;
lzolatie din PVC;
lnvelis comun;
Manta interioara;
Date tehnice:
Tensiune nominala: U0/U=0.6/l.0 kV;
Temperatura minima a cablului (masurata pe manta): la montaj +5 C, in
exploatare -30C;
Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare
+70C;
Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min, efectuata de fabricant;
Flexibilitate : buna;
Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului;
Rezistenta la umiditate: buna;
Rezistenta la socuri: buna;
Rezistenta la agenti chimici: buna;
CABLURl CYY-F
ldem CYY, dar cu intarziere marita la propagarea flacarii.
CONDUCTOARE TlP FY
Conductoarele vor fi din cupru (conform indicatiilor din planuri) avand curenti maxim admisi
conform normelor.
Conductoarele de protectie vor fi din cupru.
Conductoarele vor fi cu izolatie din PVC.
Constructie:
Conductor din cupru unifilar (clasa l si clasa 2)
lzolatie din PVC tip l88
Date tehnice:
Temperatura de functionare: -33C +70C ;
Tensiune nominala: 450 / 750 V;
Temperatura minima a mediului ambiant la montare: -5C;
Temperatura minima in timpul exploatarii: -25C;
Temperatura maxima admisa pe conductor in conditiile normale de exploatare:
+70C;
Tensiunea de incercare: 2.5 kV, 50Hz, timp de 5 min.
JGHEABURl Sl PODURl DE CABLURl
JGHEABURl
Toate jgheaburile vor fi fixate de structura constructiei, la intervale ce nu depasesc
recomandarile constructorului. lmbinarile nu vor atarna fata de punctul de fixare mai mult de
200mm.
ln locurile in care jgheaburile traverseaza tavane, pardoseli si pereti, capacul va fi fixat la
l50mm pe fiecare parte a tavanelor si pardoselilor si 30 mm pe fiecare parte a peretelui.
Suruburile si bolturile care fixeaza capacele pe jgheab sau sectiuni ale jgheabului vor fi fixate
astfel incat sa nu apara defectiuni ale cablurilor la fixarea capacului sau la instalarea
cablurilor in jgheab.
Cand jgheabul este utilizat sa conecteze comutatoare sau tablouri de siguranta aceste
conectari vor fi facute cu ajutorul fitingurilor produse in acest scop si nu prin multiple cuplari
de conducte.
ln locul unde sectiuni ale jgheabului ce depasesc 2m in lungime sunt utilizate vertical vor fi
prevazute puncte de fixare la distante de 2m pentru a suporta greutatea cablurilor.
Sistemul de jgheaburi trebuie vopsit acolo unde a aparut orice abraziune a originalului.
Tot jgheabul va fi continuu electric prin intermediul legaturilor de cupru de 25mmx4m
prevazute la fiecare legatura cu sistemul. Conectarea se va face cu ajutorul bolturilor
cositorite (cap ingropat), piulita de minim 6mm diametru, cu piulita plata si zimtata. Bretelele
de sustinere si legatura vor fi galvanizate .
Numarul cablurilor instalate in jgheab va fi astfel ales incat sa permita tragerea usoara a
cablurilor, dar sub nici o forma spatiul liber sa nu fie mai mare de 40%.
La intrarea conductelor, cablurilor in jgheab se vor utiliza saibe de separare. ln cazul
partitionarii jgheabului, aceasta se va respecta inclusiv la intersectii si unghiuri.
Cablurile de comunicatii (date si telefonie) si de energie nu trebuie sa se interfereze unele cu
altele si de aceea solutia este de a plasa in acelasi jgheab dar separate printr-un separator
metalic longitudinal. Separatorul va avea aceeasi inaltime ca marginea jgheabului.
PODURl DE CABLURl ORlZONTALE
Pe podurile de cabluri se vor monta:
Cabluri destinate instalatiei de forta, prize, iluminat ;
Cabluri pentru comanda si semnalizare ;
Cabluri de comunicatii.
Toate podurile de cabluri vor fi tratate in bai galvanizate si vor fi de model perforat.
Toti suportii de poduri vor fi galvanizati si fixati in centru pentru a preveni indoirea podului,
unde este necesar suportii vor fi instalati de-a lungul podului. Cablurile vor fi fixate pe poduri
cu bride recomandate de producator si insurubate cu ajutorul suruburilor de alama, saibe,
buloane si suruburi de lungime adecvata.
Podurile vor fi continue electric prin legarea lor. lnstalatia completa de poduri va fi legata prin
intermediul benzilor de Cu de 25x4mm la fiecare punct principal de impamantare.
PODURl DE CABLURl VERTlCALE
Sunt realizate din montati galvanizati la cald. Se utilizeaza pentru montarea cablurilor pe
verticala.
Se utilizeaza pentru aceleasi destinatii ca si podurile de cabluri.
TUBULATURA
TEVl DlN OTEL GALVANlZAT
Conductele vor fi din otel galvanizat sudat cu diametrul exterior de cel putin 20mm.
Conductele vor fi instalate in asa fel incat cutiile de jonctiune, cutiile de derivatie si cutiile de
forta sa fie accesibile pentru intretinere si reparatii. Dupa taiere conductele vor fi alezate
pentru a indeparta gradul si pentru a avea terminatii netede, fara umflaturi sau alte defecte.
Toate coturile vor fi cu raza lunga, neartizanale, fara incretituri sau zdrobiri. Conductelelor
expuse li se vor da doua straturi de vopsea ce va fi aleasa de proiectant. Conductele
ascunse vor fi fixate cu aprobarea proiectantului. Nu sunt acceptate fire razlete. Acolo unde
este necesar vor fi utilizate doar elemente de cuplare aprobate. Distantele conductelor
electrice fata de tevi si elemente combustibile se va respecta conform l7. Toate conductele
vor fi fixate impreuna si conectate la cutiile electrice, accesorii sau cabinete, pentru a se
prezenta ca un ansamblu. Cutiile, fitingurile si alte accesorii vor fi protejate in acelasi mod ca
si tevile.
TEVl METALlCE VOPSlTE
Acestea sunt pentru montaj aparent si pentru protectia conductorilor.
Conductorii vor fi astfel instalati incat cutia de racord, cutiile de derivatie si cutiile de tragere
sa fie mereu accesibile pentru reparatii si intretinere.
Dupa taiere conductele vor fi alezate pentru a indeparta bavurile si pentru a avea capetele
netede, fara ondulari sau defecte.
Toate coturile vor fi cu raza larga de curbura , produse in fabrica, fara noduri, cute sau fisuri.
Tevile vor fi vopsite intr-o culoare stabilita de proiectant.
Traseele tuturor conductelor si pozitiile de intrare se vor marca foarte clar pe santier in
vederea aprobarii de catre proiectant.
Tevile vor fi mijloace de protectie continua si eficienta a conductorilor electrici. Un conductor
de impamantare va fi tras in toate tevile.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare in vederea protejarii tuturor conductelor,
cutiilor,etc. pe timpul lucrarilor. Se vor lua masuri speciale de protectie in vederea prevenirii
patrunderii umezelii, namolului, pietrisului, etc. in conducte.
Nu se vor utiliza decat cu autorizatia scrisa a proiectantului racorduri in forma de T sau coturi
ascutite.
TUBURl DE PROTECTlE
Toti conductorii vor fi montati in tuburi de protectie (metalice, tuburi PEL; PVC, lPEY, sau
tevi de instalatii), astfel cum rezulta din planurile proiectului. Pe fiecare lungime a
conductelor, va fi marcat numele fabricantului sau marca tubului.
Planurile vor indica amplasamentul general al dozelor si circuitelor.
Traseele circuitelor pot fi modificate pe santier in functie de situatiile real intalnite, dar numai
cu acordul dirigintelui de santier care va consulta seful de proiect de instalatii electrice.
Pentru conductele de peste l" se vor utiliza coturi standard. La dimensiuni mai mici, se pot
confectiona coturi, dar acestea nu trebuie sa dauneze conductorilor. Raza interioara a
curbelor nu trebuie sa fie mai mica decat prevederile normelor.
Toate circuitele aparente se vor fixa sigur prin intermediul consolelor, executate conform
detaliilor aprobate de diriginte, la trecere prin ziduri si plansee se vor utiliza mansoane
corespunzatoare. Aranjamentul si metoda de asezare a conductelor va fi aprobata de
dirigintele de santier (care va consulta seful de proiect de instalatii electrice). Circuitele de
forta si coloanele de alimentare a tablourilor se vor monta aparent pe pereti, plansee.
Circuitele montate aparent vor avea la curbe fitinguri.
Conductele vor fi fixate la interax de cel mult l,5 m prin suporti care vor fi de asemenea
prevazuti la fiecare cot sau doze. Traseele orizontale vor putea fi prinse in cleme.
lntregul sistem de conducte va fi legat la centura de impamantare de o maniera aprobata.
Conductorii de protectie vor fi protejati contra deteriorarii mecanice.
Conductorii multifilari nu se pot utiliza pentru protectie.
TUBURl FLEXlBlLE DlN PVC-COPEX
Caracteristici tehnice:
Rezistenta de apasare: 750N +23C;
Rezistenta de lovire: >2kg la inaltime de cadere de l00mm2J;
Temperatura minima pentru aplicare si instalare : -5C;
Temperatura maxima de aplicare si instalare : +60C;
Material ignifug.
MARCAREA Sl ETlCHETARE
GENERALlTATl
Toate comutatoarele de tensiune medie, tablourile de comanda de tensiune joasa,
transformatoarele si alte aparate trebuie etichetate conform cerintelor din caietele de sarcini.
Toate etichetele vor fi din plastic policarbonat sau similar, cu fundal alb si litere negre.
Dimensiunea literelor si a cuvintelor se vor supune in prelabil aprobarii producatorului.
Majoritatea echipamentelor vor avea etichetele montate intr-o pozitie proeminenta.
Etichetele trebuie sa indice numarul circuitului si rolul echipamentului. Etichetele de
avertizare scrise cu alb pe fundal rosu si trebuie fixate pe toate panourile cu acces la
echipamente electrice. Tablourile cu acces la echipamente cu tensiune de 500 V si mai mari
vor avea in plus avertismentul 'Pericol Tensiune lnalta'.
Capetele conductelor vor fi etichetate pentru identificarea numarului de circuite, faza de
conectare, numarul terminal si rolul - exemplu control, indicare, protectie etc.
Conectorii, fuzibilii sau alte articole ale echipamentelor se vor eticheta clar pentru
identificarea numarului de circuite, rolului si clasa.
CABLURl MONTATE APARENT
Fiecare cablu trebuie sa poarte la ambele capete acelasi numar.
lnscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat cu doua bride de nylon.
Un jurnal de cabluri trebuie realizat. Acesta va contine :
Numarul cablului ;
Tipul si sectiunea ;
Adresa de plecare ;
Adresa de sosire.
CABLURl lNGROPATE
La montarea ingropata in santuri sau canale tehnice cablurile vor fi prevazute cu etichete
care sa contina :
Numarul cablului ;
Tipul si sectiunea ;
Adresa de plecare ;
Adresa de sosire ;
Anul pozarii ;
Tensiunea de utilizare.
lNTRERUPATOARE Sl PRlZE
Fiecare intrerupator si priza trebuie sa fie inscriptionate cu numarul circuitului corespunzator
fiecaruia.
lnscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat pe acestea.
TABLOURl
Echipamentele din tablou trebuie sa poarte o eticheta in concordanta cu schemele electrice.
Toate tablourile electrice trebuie identificate in coltul din stanga sus. Trebuie mentionate :
Numar tablou;
Alimentare si tipul sistemului de distributie;
Alimentare auxiliara;
Nume, adresa, telefon producator.
Toate tablourile vor avea atasate in buzunare special confectionate schemele si jurnalele de
cabluri.
ESECUTIA LUCRARILOR2 CONDITII TE?NICE DE ESECUTIE SI MONTAE2
TABLOURl Sl PANOURl DE CONTROL
Tablourile, dulapurile se vor executa si monta conform detaliilor date in proiect, eventual
adaptate de catre atelierul de confectii la tehnologia de executie a acestuia.
lntreaga aparatura montata pe acest tablou, cabinet va fi de cea mai buna calitate,
indeplinind conditiile cerute de normele in vigoare, neadmitandu-se aparate de slaba calitate.
Se vor prevede etichete de dimensiuni corespunzatoare din plastic colorat diferit si pe care
se vor inscriptiona toate datele referitoare la circuite, precizate in scheme.
Tablourile, dulapurile(rack-urile) vor fi dupa caz si alimentate la tensiunea de 230 V/50Hz.
ln dulapuri este interzisa prezenta altor circuite de curenti tari decat cele furnizate de
producatorul cabinetului.
POZlTlONAREA ClRCUlTELOR Sl DOZELOR
Pozitionarea dozelor aratate pe desenele de executie va fi considerata ca aproximativa.
lnaintea instalarii dozelor se vor studia toate planurile de instalatii ale nivelului respectiv si se
vor obtine informatii precise referitoare la sectiunile de arhitectura, detaliile de plafonare,
desfasurarile de pereti, aprobate de catre Proiectant.
Este de asteptat ca unele doze se fie repozitionate, dar la distante masurate pe orizontala,
mai mici de 0,5 m fata de pozitiile din planuri. Se vor face ajustarile necesare la fata locului
astfel ca sa nu fie afectate, geamuri, placi de faianta, marmura, etc. ln privinta dozele de
trecere si derivatie se va tine seama de conductele celorlalte instalatii, ferestre si usi, de
adancimile disponibile in finisaj, etc., privind atent la conditiile care au putut scapa la analiza
facuta la proiectare, la scara mica.
TUBURl DE PROTECTlE
Tuburile de protectie se vor monta , acolo unde este posibil, ingropat in tencuiala. Toate
circuitele aparente se vor fixa sigur prin intermediul consolelor, executate conform detaliilor
aprobate de lnginer. La trecere prin ziduri si plansee se vor utiliza mansoane
corespunzatoare. Aranjamentul si metoda de asezare a conductelor va fi aprobata de Seful
de Proiect de lnstalatii Electrice Curenti Slabi.
Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 0,5 m prin suporti care vor fi de asemenea
prevazuti la fiecare cot sau la doze. Traseele orizontale vor putea fi prinse in cleme.
DOZE
Toate dozele de aparat pentru montaj ingropat vor fi executate conform normelor, din plastic.
ln general dozele vor avea o adancime de 6 cm. Doze mai adanci se vor folosi in plafoane
pentru racordarea aparatelor.
lMPAMANTAREA
Toate tablourile, dulapurile (rack-urile), precum si toate constructiile metalice ale instalatiilor
electrice de curenti slabi vor fi impamantate conform prevederilor din proiect si din
normativele in vigoare.
AVERTlZARE lNCENDlU
Centrala de avertizare incendiu se va instala conform proiect. Dupa instalare, se verifica
functionarea fiecarui element de detectie;
Detectoarele vor fi de tip optice, care pot detecta atat fumul cat si caldura, dupa caz. Acestea
vor fi amplasate in spatiile care se poate colecta fumul, in vederea unei avertizari timpurii.
Unitatea centrala va fi alimentata de la retea si echipata cu baterii pentru alimentare de
urgenta cu urmatoarele caracteristici minimale 230V, 50Hz, 75 V max. Tensiunea de lucru
24V. Temperatura ambianta de lucru 0C - 50C
Stabilirea zonelor se face conform schemei cu arhitectura retelei;
Planul cu definirea zonelor si numerotarea elementelor de detectie se afiseaza langa panoul
sinoptic;
Daca incendiul semnalizat intr-o zona este confirmat de cel putin 2 (doi) senzori, se iau
masurile prevazute in programul de stingere a incendiilor, iar in situatia in care avertizarea
porneste de la un singur senzor sau de la un buton de avertizare manuala, personalul stabilit
prin programul de stingere a incendiilor va verifica daca starea este reala sau nu;
Toate butoanele manuale de avertizare incendiu vor fi prevazute cu ecran din geam
securizat, vopsit in rosu si inscriptionat vizibil;
Pentru actionarea acestora, se va sparge geamul;
Dupa declansarea alarmei de incendiu intr-una sau mai multe zone, personalul desemnat
prin program va declansa alarma de avertizare si in celelalte zone in care este posibil sa
existe persoane;
Modul de actiune in cazul in care se declanseaza alarma de incendiu, va fi stabilit printr-un
program propriu si va fi afisat in fiecare incapere, pe holuri, in locuri publice, iar personalul va
fi instruit asupra modului de actiune pentru fiecare situatie in parte;
Centrala de avertizare incendiu va avea implementat un program de verificare permanenta a
starii elementelor de detectie precum si a continuitatii buclelor din fiecare zona;
ln cazul semnalizarii unei defectiuni va fi anuntat personalul care asigura service-ul retelei;
Prezentele instructiuni vor fi completate cu instructiunile de exploatare ale echipamentului
tehnic.
lNSTALATlA DE AVERTlZARE EFRACTlE
Echipamentul va fi instalat in conformitate cu proiectul. Dupa instalare fiecare componenta
va fi verificata;
Centrala semnalizare efractie si detectoare de miscare, poate fi conectata la un PC dedicat,
cu avertizare politie;
Unitatea centrala va fi alimentata de la reteaua de alimentare (230 V, 50 Hz) si echipata cu
baterii de alimentare de urgenta (24V tensiune de lucru max 75 V)
Senzorii de miscare vor fi instalati conform proiect.de executie
Sirena va fi instalata in exteriorul cladirii
Aceste instructiuni vor fi completate cu cele ale producatorului
lNSTALATlA DE SONORlZARE
Reprezinta un sistem de echipamente interconectate intre ele si la reteaua de date.
Se va prevede alimentare tampon.
lnstalatia se va executa cu cablu special, cu pierderi mici iar alimentarea va fi efectuata cu
cabluri cu rezistenta marita la propagarea flacarii, protejate in tub functie de zona de lucru si
va urma traseele din planuri.
Echipamentele ce se monteaza vor fi in concordanta cu proiectul. Dupa montaj fiecare
unitate in parte a echipamentelor montate va fi verificata.
Difuzoarele se vor monta pe fiecare coridor.
Cablarea difuzoarelor se va face conform specificatiilor producatorului echipamentului
Cablarea difuzoarelor va fi garantata printr-un certificat in care se va specifica masuratorile
circuitelor, masuratori individuale.
Aceste instructiuni vor fi completate cu cele ale producatorului.
VERI0ICAREA CALITATII 1 TESTE
Generalitati
ln timpul montajului si a testelor la terminarea lucrarilor, Antreprenorul va respecta
standardele si normele specifice fiecarui tip de instalatii.
Va executa toate operatiunile curente si de incercari, va efectua toate testele (exceptand
cele finale). Va pune la dispozitie personal calificat, echipamente si alte accesorii necesare
testelor. Va informa lnginerul printr-un program de efectuarea a testelor asupra inspectiilor la
care va participa acesta. Toate deficientele constatate vor fi rectificate, lucrarile ce se vor
reface precum si retestarile necesare vor fi facute pe cheltuiala Antreprenorului.
Procedurile de testare vor fi conforme standardelor locale, internationale sau de producator
dupa caz. Testele vor include, dar nu se vor limita la:
lnspectia tuturor dispozitivelor, echipamentelor in vederea depistarii defectiunilor
deteriorarilor poduse in urma transportului sau instalarii defectuoase
Verifcarea continuitatii circuitelor electrice si a circuitelor de control conform
schemei.
Verificarea sigurantelor pentru instalatii de curenti slabi conform instructiunilor
producatorului.
Testarea si calibrarea relelor de putere de catre un electrician autorizat.
Verificarea rezistentei maxime de impamantare a prizei de pamant pentru acest tip
de instalatii.
Teste de operare/functionale ale tututror echipamentelor
Testele vor fi facute pe parcursul finalizarii tronsoanelor, etapelor cat si la finalizarea
intregului sistem.
Testele necesare vor fi facute in prezenta lnginerului conform programului de teste prezentat
acestuia aprobat
Antreprenorul va pune la dispozitie, pe cheltuiala proprie, personal calificat, materiale
necesare pentru efectuarea tuturor testelor conform cerintelor.
Daca lucrarile executate conduc la rezultate ale testelor negative sau nu indeplinesc
parametrii ceruti, asa cum este mentionat in procesele verbale de testare, acesta este un
motiv de a considera lucrarile nesatisfacatoare si este subiectul neaprobarii/respingerii in
intregime a acestor lucrari.
Neefectuarea testelor de catre Antreprenor va duce la considerarea lucrarilor ca
nesatisfacatoare si este subiectul neaprobarii/respingerii in intregime a acestor lucrari.
Testele necesare pentru aceste lucrari vor fi facute de lnginer sau de o companie agreata de
lnginer, toate riscurile si cheltuielile implicate vor fi puse pe seama Antreprenorului.
Cheltuielile mai sus mentionate vor fi subiectul recuperarii, pe masura ce apar si vor/pot fi
retinute Antreprenorului conform conditiilor contractuale
VERlFlCARl PRELlMlNARE
Se vor pune in functiune toate echipamentele aprovizionate si instalate, exceptand cele
specific mentionate in alte documente. Se vor efectua toate ajustarile/reglajele
echipamentelor pentru a asigura opearea corespunzatoare conform indicatiilor
producatorului.
Se vor efectuate probele de functionare ale sistemelor in diverse si variate conditii, dupa caz,
pentru a demonstra functionarea si operarea corecta a acestora.
Atunci cand se considera practic, fezabil si non inhibitoriu pentru Antreprenor ca
prezenta/participarea personalului de operare ce apartine Beneficiarului sa fie admisa la
aceste teste; acest fapt va ajuta personalul de exploatare pentru intelegerea/aprofundarea
lucrarilor de care vor fi responsabili dupa receptie.
Teste le vor fi efectuate pentru:
Echipamente/instalatii de curenti slabi, individuale sau separate dupa cum au fost
instalate
Fiecare sistem mentionat in acest caiet de sarcini
l8.4 lnstala|iile paratrsnet
Circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct fata de nulul de protectie. Sectiunea
conductorului de protectie se coreleaza cu sectiunea conductorilor activi conform
prevederilor l7-2002 si nu se va intrerupe.
Pentru legarea suplimentara la pamant de protectie a consumatorilor de energie electrica se
utilizeaza platbanda din otel zincat cu sectiunea minima de 25 mm2 sau din cupru de
sectiune echivalenta. Centura se realizeaza din platbanda OLZn 25x4 mm sau din cupru de
sectiune echivalenta. Aceasta se racordeaza la priza de impamantare in cel putin doua
puncte prin intermediul pieselor de separatie PS.
Pentru o racordare mai usoara la platbanda a consumatorilor de energie electrica ce
necesita aceasta, se utilizeaza conductori multifilari de cupru, izolati, cu sectiunea minima de
l6 mm2 cu papuci la ambele capete. La centura interioara de protectie se vor racorda toate
partile metalice ale constructiei si ale instalatiilor (tevi metalice, poduri de cablu, grinzi, ferme
principale, stilpi sau armatura lor, plasele din sirma care armeaza pardoseala sau altele
asemenea, etc.)
Priza de impamantare va fi constituita dintr-o priza naturala completata daca este necesar
cu o priza artificiala.
Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum 4 Ohmi pentru
instalatii electrice si de maximum l Ohm pentru priza comuna instalatii electrice si
paratrasnet.
Priza artificiala se realizeaza din platbanda de otel zincata 40x4 mm si electrozi din teava
OLZn 2 , l=3m.
lnainte de pozarea prizei de pamant se va face o identificare atenta a traseelor de retele din
zona.
lNSTALATll DE PROTECTlE lMPOTRlVA TRASNETULUl
La executarea instalatiilor de protectie impotriva trasnetului se vor respecta normativele l 20-
2000, l.7-2002.
La executarea instalatiei lPT pentru un obiect trebuie sa se tina cont de urmatoarele date:
caracteristicile constructive ale obiectului de protejat si ale obiectelor invecinate:
inaltimea, tipul, dimensiunile si materialul acoperisului, structura constructiei etc;
caracteristicile elementelor metalice ale obiectului ce pot fi utilizate in lPT;
amplasamentul (izolat sau neizolat) al obiectului;
categoriile in care se incadreaza obiectul din punct de vedere al pericolului de incendiu
si dupa gradul de rezistenta la foc;
valoarea constructiei, valoarea continutului constructiei, valoarea obiectelor invecinate;
vecinatatile (copaci, constructii, proeminente de teren)
indicele keraunic al zonei in care se gaseste obiectul.
La realizarea lPT se utilizeaza cu prioritate elementele metalice naturale din
componenta sau dotatia obiectului de protejat (stalpi metalici, armaturi ale betonului,
acoperisuri din tabla, elemente metalice ale instalatiilor etc), daca acestea indeplinesc
simultan urmatoarele conditii:
au cel putin dimensiunile (diametre, grosimi, sectiuni) specificate in tabelul l din l 20;
prezinta continuitate electrica sigura in timp (realizata conform art. 3.l4 ... 3.22 din l
20);
sunt protejate la coroziune (conform art. 3.25 ... 3.30);
au rezistenta mecanica necesara;
sunt fixate sigur pe obiect, respectiv pe suporturi, impotriva smulgerii, actiunii vantului
etc.
Elementele componente ale lPT se realizeaza din materiale avand dimensiunile indicate in
tabelul l7 din l 20-2000 .
Se admite folosirea aluminiului sau a cuprului pentru executarea elementelor componente
ale lPT numai in cazuri exceptionale bine justificate (de exemplu: atunci cand trebuie
reparate lPT existente executate din astfel de materiale si nu este posibil sau nu se admite
imbinarea lor cu elemente executate din otel.
La executarea de lPT se utilizeaza elemente de captare si accesorii de montaj, tipizate (tije
de captare, piese de sustinere, de fixare, de imbinare, de racordare etc).
ln egalizarile de potential pentru protectia la trasnet (MPT) se utilizeaza drept conductoare
de legatura, conductele metalice bune conducatoare pe toata lungimea lor. Se interzice
utilizarea conductelor pentru fluide comestibile.
Conductele de gaze sau fluide comestibile nu pot fi folosite ca conductori in instalatia lPT.
Toate conductoarele de coborare se prevad cu piese de separatie OL Zn cu eclise pentru
masurarea rezistentei de trecere a prizei de pamant - amplasate la l,5 2,5m de pamant, la
care se conecteaza instalatia lPT (vezi capitolul prize pamant) si specificatia in cazul utilizarii
in comun pentru instalatia lPT si restul prizelor pentru instalatia de protectie la electrocutare
prin atingere etc.
Legaturi electrice la instalatia l.P.T.
Conexiunile electrice in lPT se executa cu prioritate prin sudura. Se admite si executarea
legaturilor electrice prin alte mijloace (suruburi, cleme cu crestaturi, nituri, lipitura tare etc) cu
conditia ca acestea sa asigure mentinerea in timp a unei legaturi electrice corespunzatoare,
cu continuitate electrica sigura, cu rezistenta mecanica la solicitari si cu protectie la
coroziune. Legaturile prin suruburi se asigura impotriva autodesurubarii.
lndiferent de metoda utilizata pentru executarea conexiunilor electrice, suprafetele de contact
se pregatesc in prealabil prin curatire de impuritati (oxizi, murdarie etc). Suprafetele de
contact, pe cat posibil, se netezesc.
Conexiunile conductoarelor plate la elemente din tabla cu grosimea de max. 2mm se
executa prin intermediul unei placi de intarire cu suprafata de min. l0cm si cu 2 suruburi de
min. M8 sau prin lipitura tare.
Suprafetele de sudat se suprapun pe o lungime de minimum l00mm, iar sudura va avea
aproximativ 3mm grosime si se executa pe toate laturile.
Prin suduri se asigura sectiuni de trecere a curentului cel putin egale cu acelea ale
conductoarelor ce se imbina si rezistenta mecanica corespunzatoare. La lipiturile tari,
sectiunea de trecere este egala cu aceea a conductoarelor ce se imbina, multiplicata cu
raportul dintre rezistivitatea alamei si rezistivitatea materialului de imbinat.
Pentru o conexiune prin suruburi, intre conductoarele banda si intre acestea si parti de
constructie din otel, se utilizeaza cel putin doua suruburi M8 sau un surub Ml0, iar suprafata
legaturii este de cel putin l0cm.
ln cazul tablelor, conexiunile se considera realizate daca tablele sunt imbinate prin falt,
lipitura, sudura, suruburi, nituri.
Legaturile electrice care nu pot fi verificate in timp (de ex, cele ale prizelor de fundatie, ale
elementelor ingropate in pamant) se executa prin sudura.
Legaturile electrice din lPT care pot fi verificate, se amplaseaza astfel incat sa fie usor
accesibile pentru control si eventuale reparatii.
Se evita pe cat posibil executarea de conexiuni pe traseul conductoarelor (lPT) instalate pe
elemente din materiale combustibile. Conexiunile se executa in aceste cazuri numai prin
sudura, luandu-se masuri de protectie in timpul lucrului.
Protectia anticoroziva
Materialele din otel utilizate pentru executarea lPT se protejeaza anticoroziv.
Protectia anticoroziva a elementelor conductoare din otel ale lPT instalate suprateran se
asigura prin straturi metalice, vopsire sau prin metalizare si vopsire, respectandu-se
prevederile din STAS l0702/2 si normativul C l39, corespunzator clasei de agresivitate in
care se incadreaza mediul in care urmeaza sa fie utilizate (vezi STAS l0l28-88).
Legaturile electrice din pamant se protejeaza prin acoperire cu un strat de bitum. Pregatirea
suprafetelor pentru vopsire anticoroziva se face conform STAS l0l66/l. ln cazurile in care
se foloseste protectia prin vopsire, cel putin unul dintre straturile de vopsea se aplica dupa
terminarea montajului, pe toate suprafetele elementelor conducatoare supraterane si aflate
pana la 30cm, sub nivelul solului. Elementele de montaj executate din otel se protejeaza
anticoroziv in aceleasi conditii ca si elementele conducatoare din otel. Suruburile utilizate in
PT se protejeaza anticoroziv prin zincare la cald.
Profilele si tablele din otel folosite pentru protectia mecanica se protejeaza anticoroziv prin
vopsire.
Protectia impotriva deteriorarilor mecanice.
Elementele lPT instalate aparent se protejeaza impotriva deteriorarilor mecanice pe toate
portiunile de traseu pe care pot sa apara astfel de pericole.
ln zonele din vecinatatea solului, respectiv a pardoselii, protectia conductoarelor se asigura:
in interior, pe inaltimea de 0,5m de la pardoseala in locuri cu pericol redus de
deteriorare mecanica si pe l,5m de la pardoseala, in cele cu pericol de deteriorare
mecanica;
in exterior, pe inaltimea de l,5m de la sol si pana la 0,3m sub nivelul solului.
Protectia conductoarelor PT se realizeaza cu ajutorul profilelor din otel laminat sau din tabla
de otel, fixate sigur pe elementele de constructie (de ex. prin praznuri si bratari metalice). Se
interzice utilizarea tuburilor si jgheaburilor metalice care realizeaza sectiuni inchise, pentru
protectia mecanica a conductoarelor lPT. Elementele de captare ale lPT de pe coperisurile
cu pante, se amplaseaza sau se protejeaza astfel incat sa nu poata fi deteriorate prin
alunecarea zapezii sau a ghetii.
Dispozitive de captare pentru lEPT izolate de constructie.
Aceasta instalatie va face obiectul unui control separat de punere la pamant si a rezistentei
de dispersie.
Controlul se va face de catre un organism agreat.
lnainte de inceperea lucrarilor si de livrarea echipamentelor in santier, Beneficiarul si biroul
de studii trebuie sa aprobe materialele.
Antrepriza va realiza:
Livrarea, amplasarea, incercarea si punerea in functiune a unei instalatii de
paratrasnet;
Livrarea, amplasarea, incercarea si punerea in functiune a unei instalatii de legare la
pamant
Toate accesoriile necesare, cum ar fi: tevi de protectie, elemnte de prindere, fixare,
conductoare de captare, coborare, piese de separatie, etc.;
Verificarea functionarii de catre compania de asigurari sau de catre un organism de control
agrementat;
Livrarea si aprobarea de catre lnginer, birou de studii a dosarului instalatie de protectie la
trasnet in care pe langa planuri, vor fi atasate si atestarile necesare.
Sunt incluse: reteaua de captare, conductoarele de coborare, priza de pamant, piese de
masura, elemente de protectie mecanica.
lnstalatia de compune din :
Stalpi metalici /beton;
Tijede captare, montate pe stalpi metalici/beton;
Conductor de coborare OLZn 30x3mm
Piesa de separare, pentru legarea la priza de pamant
Conductoarele vor fi legate prin presare sau prin sudura pentru a avea o rezitenta de trecere
minima.
Toate elementele metalice importante sau proeminente amplasate in apropierea retelei de
captare sau de coborare vor fi racordate la aceasta instalatie (cosuri de fum, trape de fum,
burlane de ploaie, etc.). Coborarile vor fi prevazute la maxim 20m pe perimetru si vor fi
protejate mecanic pe o distanta de 2 m de la sol in tevi metalice. La fiecare coborare se va
prevede piesa de separatie pentru masurarea rezistentei de dispersie.
Conductoare
La coborare se vor utiliza conductoare OL Zn 30x3mm. Ele vor fi amplasate conform
normelor de buna practica si in concordanta cu prescriptiile din prezenta documentatie.
ln functie de lungime, se vor prevede lire de dilatare la fiecare 25m.
Conductoarele de coborare vor avea o raza maxima de 20cm si vor avea schimbari de
directie la mai putin de 90 grade.
Conductoarele verticale vor fi fixate pe stalpi. Metodele de fixare vor fi prezentate de
Antreprenor clientului si biroului de studii.
Punctele de fixare vor fi din metru in metru maxim.
Conductoarele de coborare vor fi dintr-o singura bucata (fara inadiri). Acolo unde legaturile
sunt inevitabile, acestea se vor face prin presare pentru a garanta o rezistenta de trecere
minima. Presiunea va fi de minimum l2 tone.
Toate conductoarele de coborare vor fi prevazute cu o piesa de separatie pentru a putea
controla rezistenta de dispersie a prizei de pamant. Piesa va fi de tipul placute detasabile din
otel galvanizat. Ele vor fi amplasate in partea de jos a peretilor exterior. lnaltimea si pozitia
exacta de amplasare se va stabili pe santier.
Fiecare conductor de coborare va fi protejat la baza de un profil din otel zincat pe o lungime
de 2m minim deasupra terenului natural.
Acest profil se va prinde din jumatate in jumatate de metru.
Electrozi
Electrozii se vor realiza din teava de otel zincat 2l/2', lungime de 3m. Se vor amplasa din 6
in 6m. Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum l0 Ohmi
pentru instalatiile de paratrasnet si de maximum l Ohm pentru prizele comune de instalatii
electrice si paratrasnet.
Pentu prizele de pamant se vor realiza obligatoriu masuratori si se vor intocmi buletine de
masura.
Masuri de protectie a muncii
La executarea lucrarilor de instalatii electrice prevazute in prezenta documentatie se vor
respecta prevederile:
Legii Protectiei Muncii nr. 90/2002;
Normelor Generale de Protectie a Muncii, elaborate de lCSPM si avizate de MMPS;
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat cu ordinul MLPAT
nr. 9/N/l5.03.l993-editia l995;
La executia lucrarilor Antreprenorul va respecta intocmai urmatoarele prevederi din
regulament privind sudarea (cap 32) - art. l456-l467 (reguli generale), art. l467-l5l4 (sudura
electrica), art. l5l5-l568 (sudura autogena), precum si orice alte masuri de protectie a muncii
pe care le considera necesare in timpul activitatii de montaj a instalatiilor;
Norme specifice CONEL pentru lucrul in instalatiile electrice fara sau cu tensiune;
Normativului de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora, indicativ C300/l994, aprobat cu avizul nr.
24726/l0.06.l994 emis de Ministerul de lnterne - Comandamentul Trupelor de
Pompieri in vederea eliminarii pericolului de incendiu in timpul executarii lucrarilor.
l8.5 Sistemul de telecomunica|ii
TELEFON
Principalele materiale folosite sunt:
Prize de telefon;
Conductori si cabluri, doze de derivatie si trecere de diferite marimi, cutii de prize,
aparatura specifica instalatiilor de acest tip.
Echipamentele vor fi conforme normelor Romtelecom
lnstalatia va fi realizata folosind calbu specificat in fisa tehnica a produsului, in tub de
protectie si va respecta diagrama de cablare din proiect.
Echipamentele ce se vor monta vor fi in concordanta cu proiectul
Se vor instala prize telefonice la o inaltime de 0,4 m desupra finisajului podelei, de tip RJ45
-5 conectori
RETEAUA LOCALA DE COMPUTERE LAN
Principalele materiale utilizate sunt:
Prize LAN
Cablu (UTP cat. 6/ FTP cat.5e functie de amplasament), prize UTP (date), mufe
UTP (date) si alte accesorii;
Conductori si cabluri, doze de trecere de diferite marimi, cutii de prize, aparatura
specifica instalatiilor de acest tip
Echipamentele vor fi conforme proiectului. Dupa instalare se va verifica fiecare componenta
in parte.
lnstalatia va fi realizata folosind cablu specificat in proiect, in tub de protectie si va respecta
diagrama de cablare din proiect. Cablurile vor avea terminalele in locul unde se va monta
server/switch
Se vor instala prize la o inaltime de 0,4 m desupra finisajului podelei, de tip RJ45 cat 5
Prizele se vor monta la fata zidului
=2 DOCUMENTE RE0ERITOARE LA JANTIER
l9.l Proiectul de execu|ie aprobat i documentele de construc|ie aferente
1 lntrucit contractul oferit cuprinde atit proiectare cat si executie, Antreprenorul va fi si
Proiectant conform legislatiei in vigoare. Antreprenorul este responsabil pentru
intocmirea proiectelor de executie pentru toate specialitatile si pentru toate obiectele
incluse in prezentul contract (exceptie facand partea de lucrari deja proiectate
conform conditiilor de contract FlDlC Rosu). lntocmirea proiectelor se va face
conform cu legisla|ia na|ional, respectnd prevederile Legii nr. l0/24.03.l995
publicat n Monitorul Oficial nr. l2/l995 cu privire la Calitatea n Construc|ii, cu
modificrile i completrile ulterioare.
Antreprenorul se va sigura ca planurile inaintate spre aprobare sunt tiparite pe hartie
cu dimensiuni internationale. Urmatoarele dimensiuni sunt acceptate:
- A0 (84l mm x ll89 mm)
- Al (594 mm x 84l mm)
- A3 (297 mm x 420 mm)
- A4 (2l0 mm x 297 mm).
Nu vor fi utilizate dimensiuni de planuri mai mari de A0, cu exceptia cazului in care se
convine altfel cu lnginerul.
Toate calculele vor fi inaintate pe hartie A4.
Antreprenorul va avea responsabilitatea sa verifice planurile sub-Antreprenorilor sai
de lucrari civile, electrice, mecanice, etc precum si a furnizorilor si producatorilor
aparaturii mecanice, electrice de conexiuni si comanda, impreuna cu cerintele de
interferenta care ar fi necesare. ln momentul in care va fi pe deplin satisfacut de
corectitudinea planurilor, acesta il va informa pe lnginer in consecinta, prin inaintarea
copiilor planurilor spre aprobare.
lnginerul isi va da acordul cu privire la planuri in scris.
ln cazul in care planurile nu sunt aprobate, o copie va fi returnata Antreprenorului,
avand marcate modificarile necesare. La momentul acordarii aprobarii finale, o copie
va fi marcata "Aprobat" de catre lnginer si returnata Antreprenorului.
Totusi, trebuie mentionat ca o asemenea aprobare nu trebuie considerata ca
reprezentand punctul de vedere al lnginerului cu privire la eficienta sau durabilitatea
unei componente de lucrari si ca nu il va elibera pe Antreprenor de responsabilitatile
si obligatiile sale ce rezulta din Contract.
Proiectul de executie va tine seama de:
CATEGORlA SI CLASA DE IM)ORTANIF A O$IECTIVULUI
Determinarea categoriei de importanta pe baza punctajului acordat.
ln tabelul anexat, pe baza coeficientilor stabiliti pentru fiecare cerinta si a punctajului
total, rezulta l3, ceea ce corespunde conform tabelului 3 din Regulamentul privind
stabilirea clasei de importanta din Buletinul Constructiilor nr. 4: "Constructie de
importanta normala (C)"
De asemenea, se incadreaza in categoria a lll-a de importanta, in conformitate cu
"Normativul pentru proiectarea seismica a constructiilor".
FORMULA DE CALCUL: P(n) x K(n) = n x
) (
) (
i n
i P
Explicarea termenilor:
- P(n) punctajul factorului determinant (n) N = l.6
- K(n) coeficientul de unicitate; pentru astfel de lucrare = l
- P(i) - punctajul corespunzator criteriilor (i), asociat factorului
determinant(n)
Se calculeaza conform tabelului:
Nivelul apreciat al in!luentei
!actorilor
)unctaAul )%i'
- inexistent
- redus
- mediu
- apreciabil
- ridicat
0
l
2
3
6
n(i) numarul criteriilor asociate factorului determinant
(n) n (i) = 3
Conform tabelului 3 din acelasi Regulament pentru P(n) = 6 l7 "Constructii de
importanta normala (C)", ceea ce conduce, conform HG nr. 766/97 la modelul de
calitate nr.3.
Modelul de asigurare a calitatii nr.3 stabileste cerinta de cinci functiuni de sistem:
. controlul proceselor de executie a produselor, lucrarilor si serviciilor;
. verificarea si incercarea produselor si serviciilor prestate;
. controlul si verificarea finala a produselor si serviciilor prestate;
. controlul neconformitatilor;
. inregistrari privind calitatea.
Stabilirea categoriei de importanta:
+ormula
) (
) (
) ( ) (
i n
i P
nx n xK n P =

*in cele + ,'ncti'ni de sistem- al . - lea si al + - lea necesita o acoperire totala- iar
celelalte . ,'ncti'ni necesita o acoperire partiala/
0actori determinanti
0actorul
determinant
Criteriile
a&ociate
K(n) P(n)
P(i) P(ii)
P(iii)
l. lmportanta vitala l 2 l 2 2
2. lmportanta social-economica l 2 2 2 2
3. lmplicare ecologica l l l l l
4. Necesitatea luarii in consideratie a duratei
de utilizare
l 3 4 2 2
5. Necesitatea adaptarii la conditiile locale
de teren si de mediu
l 3 4 2 2
6. Volumul de munca si de materiale
necesare
l 2 2 2 2
TOTAL

(
VERlFlCAREA PROlECTULUl PENTRU EXlGENTELE ESENTlALE:
Proiectul tehnic va fi verificat cel putin la urmtoarele exigen|e:
Al Rezistenta si stabilitate pentru constructii civile, industriale
A2 Rezistenta si stabilitate pentru constructii civile cu structura de rezistenta din
metal, lemn
A4 Rezistenta si stabilitate pentru constructii rutiere
Af Rezistenta si stabilitatea terenului de -undare
>& B 0iguranta in exploatare la constructii edilitare si de gospodarire comunala
>" B 0iguranta in exploatare pentru constructii rutiere
. B 7giena, sanatatea oamenilor, re-acerea si protectia mediului
C B 0iguranta la -oc
7s B 7nstalatii sanitare
7t B 7nstalatii termice
7e B 7nstalatii electrice
l9.2 Autoriza|ia de construire
Beneficiarul va obtine:
B Autori8atia de Con&truire pentru Lucrarile )ermanente, platind taxele necesare si
utilizand in acest scop documentatia pusa la dispozitie de Antreprenor (piese scrise si
desenate, conform regulamentului Autoritatii Emitente);
B Autori8atia de Demolare pentru partile din Lucrarile )ermanente care se inlatura
si se refac (daca va fi solicitata), platind taxele necesare si utilizand in acest scop
documentatia pusa la dispozitie de Antreprenor (piese scrise si desenate, conform
regulamentului Autoritatii Emitente);
l9.3 Actele i nregistrrile elaborate n timpul construc|iei
Antreprenorul va pastra un jurnal al Santierului in care vor fi consemnate toate
remarcile sale, instructiunile, deciziile si detaliile esentiale ale lucrarilor. Antreprenorul
trebuie sa participe la pastrarea acestui jurnal prin furnizarea zilnica a oricarei
informatii despre lucrari ceruta de catre lnginer.
La cererea lnginerului, Antreprenorul va trebui sa citeasca jurnalul la nu mai mult de
doua zile de la fiecare inregistrare zilnica facuta si va trebui sa semneze fiecare
inregistrare citita de el in prealabil. lnginerul va trebui, de asemenea, sa semneze
jurnalul si sa inmaneze Contractantului o copie a jurnalului semnat.
Daca Antreprenorul nu este de acord cu jurnalul scris de lnginerul in exactitate
sau deplinatate, el va trebui sa-si inregistreze remarcile in spatiul prevazut inainte de
a semna jurnalul, pe care l-a citit in prealabil sau va trebui sa-i detalieze dezacordurile
sale in scris lnginerului, dar nu mai tarziu de sapte zile dupa ce a citit si a semnat
jurnalul. Altfel ar putea sa se considere ca este de acord cu continutul jurnalului;
oricum, inregistrarile trecute in jurnal nu vor trebui sa constituie o baza pentru nicio
cerere de plata in cadrul contractului.
l9.4 Documenta|ia referitoare la calitate
Pe toata perioada Contractului, Antreprenorul trebuie sa implementeze, sa
documenteze si sa mentinta un Sistem de asigurare al calitatii (AC)/Control al calitatii
(CC) care sa acopere toate aspectele in privinta Contractului si lucrarilor. Sistemul
trebuie sa fie in concordanta cu un Standard de Asigurare a Calitatii international.
Sistemul trebuie sa contina cel putin urmatoarele:
Generalitati
Sistemul de asigurare a calitatii pentru Companie trebuie sa arate Organizarea
generala a AC si liniile de responsabilitate, monitorizare si actiune. Mai mult, trebuie
sa fie prevazute principiile generale si procedurile pentru stabilirea Planurilor de
Asigurare a Calitatii, Planurilor de Control, Organizarea AC etc, pentru proiecte
specifice si contracte, sub-Antreprenori si furnizori.
Sistemul de Asigurarea Calit|ii va include Planul lnspec|iilor i Procedurile pentru
lnspec|ii, Planul de Calitate, Tehnologiile de Execu|ie, precum i procedurile de
Protec|ia Muncii pe antier, cu precizarea fazelor determinante vizate de
lnspectoratul de Stat n Construc|ii. Verificarea respectrii tehnologiilor de execu|ie,
aplicarea corect a acestora n vederea asigurrii nivelului calitativ
Lucrarile incluse in acest Contract
Plan de asigurare a calitatii
Plan de control
Antreprenorul trebuie sa inainteze, ca parte a ofertei sale, cel putin Sistemul de AC
pentru Companie, Planul de Asigurare a Calitatii si Planurile de control initiale pentru
Lucrarile incluse in acest Contract, stipuland toate activitatile importante si critice
pentru controale, inspectii si teste pentru indeplinirea specificatiilor.
Este o cerinta generala ca lucrarile sa fie sub-contractate numai companiilor cu un
sistem eficace de asigurare a calitatii si cerificate lSO 900l-200l.
)LAN DE ASI3URARE A CALITATII
Planul trebuie sa acopere cel putin urmatoarele aspecte:
Organizarea personalului si managementului Antreprenorului pentru proiect,
planul de management si organizarea asigurarii calitatii. Persoana responsabila
cu SAC-ul Antreprenorului trebuie autorizata si calificata pentru luarea deciziilor
in ce priveste aspectele de asigurare a calitatii si trebuie sa fie clar descrise
referintele sale si liniile de comunicare cu organismul de asigurare a calitatii in
general al Companiei si managementul si reprezentantul managementului.
Persoanele care executa controlul si testele de calitate tebuie sa fie
independente de acelea care executa si supravegheaza Lucrarile.
Managementul documentelor.
Managementul achizitei.
Managementul sub-Antreprenorilor si furnizorilor, si cerintelor SAC-ului propriu.
Controlul materialelor si executiei, remedierea defectelor si materialelor,
proceduri de actiuni corective, etc.
Abordarea deviatiilor, adaugarilor sau variantelor la Documentele Contractului.
Sistemul de management al Antreprenorului in ceeea ce priveste documentatia
curenta pentru executarea Lucrarilor va include sub-Antreprenorii si furnizorii
acestuia. Se va detalia in primul rand cum se garanteaza ca in executarea
Lucrarilor sunt folosite doar documente valabile si aprobate, si in al doilea rand,
metoda folosita pentru inregistrarea variatiilor si amendamentelor la
documentatie.
Planurile de control ale Antreprenorului propuse initial care descriu activitatile de
verificare importante si critice bazate pe Documentele Ofertei si Consideratiile
personale ale Antreprenorului in ce priveste executarea Lucrarilor.
)LANURILE DE CONTROL % )C'
Antreprenorul va inainta spre aprobarea Consultantului Supervizare, PC-uri detaliate
pentru toate eforturile sau masurile de asigurare a calitatii pentru Lucrari sau
sectiunile aferente. Asemenea PC-uri vor fi inaintate Consultantului Supervizare cu
cel putin o saptamana inaintea inceperii Lucrarilor sau a unei sectiuni aprobate din
Lucrari.
PC-urile vor include controale, dupa cum este stipulat in Contract si orice alt fel de
controale obisnuite si speciale pe care Antreprenorul le considera necesare pentru
asigurarea calitatii lucrarii.
Pentru fiecare activitate de control, PC-urile vor descrie tipul, metoda, criteriile de
aprobare si documentare si cine este responsabil cu executarea activitatii.
Daca Consultantul Supervizare nu aproba PC-ul inaintat, atunci PC-ul va fi modificat
in vederea aprobarii. Schimbarile ulterioare in termeni de lucrari de asigurare a
calitatii nu vor duce la schimbari ale termenului stabilit pentru finalizarea lucrarilor sau
ale sumelor contractului.
l9.5 Documenta|ia post-execu|ie
Simultan cu avansarea lucrarilor pe Santier, Antreprenorul va trebui sa pregateasca
toata documentatia post-executie, desenele lucrarilor executate, notele de santier
etc., care vor fi cerute pentru aprobare si pentru supraveghere, intretinere, reparatii, si
acestea vor include, dar nu se vor limita la:
1 Conducte si liste cu piese anexe
1 Desenele fiecarei instalatii complete vor fi la o scara de minim l:50
1 Planurile constructiilor
1 Desenele cotate ale fiecarei parti principale ale utilajului. Fiecare desen va trebui sa
cuprinda tabele de fitinguri, instrumente si elemente componente si vor trebui sa
includa numele producatorului, numerele de referinta, caracteristici si particularitati
complete ale tuturor partilor componente.
1 Desenele in sectiune ale componentelor principale ale utilajului, cu partile denumite
si numerotate pentru a facilita intretinerea si verificarea. Aceste desene vor arata, de
asemenea, si cotele de montaj, impreuna cu abaterile limita, iar pe desenele de
executie ale reperelor vor fi incluse tolerantele admisibile ale cotelor, care pot fi
necesare pentru fabricarea componentelor de schimb pe durata de viata a utilajului.
1 Diagrame electrice si operationale dupa cum este necesar.
1 Liste cu cabluri, diagrame si aliniamentele pentru instalarea cablurilor
1 Planul de aliniament al cablurilor pe Santier si fiecare din principalele sectiuni prin
grupurile de cabluri si transee, asa incat fiecare cablu din grup sau transee sa poata
fi usor identificat. Aceasta informatie este de preferat sa fie aratata intr-un numar de
desene la o scara mai mare ca sa poata fi corelate, prin mijloace specifice, cu master
planul la o scara mai mica.
1 Desenele precedente le pot include pe acelea prezentate si aprobate ca desene de
lucru si vor fi dimensionate si marcate in concordanta cu cererile desenelor de lucru.
1 Desenele aprobate vor trebui sa fie disponibile pentru verificare de catre lnginer sau
de catre personalul tehnic in orice moment al executiei lucrarilor.
Lucrarile nu vor fi considerate gata pentru emiterea Certificatului de Terminare a
Lucrarilor, pana cand desenele aprobate nu sunt furnizate
l9.6 Alte documente referitoare la antier
Antreprenorul va trebui sa pregateasca calculele detaliate si desenele de lucru
necesare pentru executia lucrarilor. Calculele si desenele de lucru vor trebui sa fie
prezentate lnginerului pentru aprobare inainte de inceperea unor parti importante ale
lucrarilor pe Santier.
Toate dimensiunile din desene, calculele si informatiile furnizate in legatura cu
contractul vor trebui sa fie exprimate in unitati de masura apartinand Sistemului
lnternational (Sl).
Toate desenele vor trebui sa aiba dimensiunile Al, A2, A3 si A4. Fiecare desen va
trebui sa cuprinda denumirea proiectului, numele proiectantului de specialitate,
lnginerului, Antreprenorului, Angajatorului, Verificatorilor proiectelor (A, ls, lt, B9, le),
impreuna cu denumirea desenului, numarul si data acestuia si alte date relevante,
precum numarul si data revizuirii documentului in coltul din dreapta jos.
Procedura pentru prezentare, verificare si/sau aprobare a desenelor si a
documentelor va trebui sa fie inteleasa ca in continuare , cu conditia ca lnginerul sa-
si rezerve dreptul de a face orice schimbari in aceasta procedura in timpul
desfasurarii lucrarilor atunci cand considera ca este absolut necesar. Cand
Antreprenorul este pregatit pentru a-i da lnginerului spre verificare si/sau aprobare
anumite desene si documente, el va trebui sa prezinte trei copii complete, lizibile ale
desenelor si documentelor. ln timp de 30 zile dupa primirea copiilor desenelor si
documentelor de la Antreprenor, lnginerul va returna o copie insemnata cu una din
urmatoarele clasificari, in functie de cazul in care se inscriu desenele sau
documentele "aprobate" sau "verificate" :
a. "APROBAT"
b. "APROBAT CU SPEClFlCATlA NOTATA - RETRANSMlTEREA NU ESTE
NECESARA"
c. "RETRANSMlTERE DUPA CORECTURA"
d. "NEAPROBAT"
La primirea desenelor si documentelor care au fost insemnate cu "a" sau "b" (din
clasificarea de mai sus), Antreprenorul poate continua lucrarea, fiind acoperit prin
aceste desene si documente, facand corecturile indicate de lnginer. Copiile tuturor
desenelor aprobate vor fi tinute la biroul de pe santier al Antreprenorului.
Cand desenele si documentele returnate au fost insemnate cu "c" (din clasificarea de
mai sus), Antreprenorul va face corecturile necesare si/sau reviziile desenelor si
documentelor cat mai curand si va retransmite trei copii ale acestora lnginerului.
Orice lucrare facut inainte ca lnginerul sa aprobe desenele si/sau documentele va fi
pe riscul Antreprenorului.
Aprobarea lnginerului pentru desenele de lucru, raporturi contractuale etc. n-ar trebui
sa-l elibereze pe Antreprenor de obligatia de a satisface termenii
Specificatiilor/Cerintelor Angajatorului si dac oricare din echipamentele livrate pe
santier este gasit a fi defect sau nesatisfacator, sau nu functioneaza corespunzator in
timpul exploatarii sau in timpul Perioadei de remediere a defectelor va fi inlocuit in
vederea acceptarii de catre lnginerul.
Antreprenorul va fi responsabil pentru orice discrepante, erori sau omisiuni in desene
si in alte detalii furnizate de catre el, indiferent daca aceste desene si detalii au fost
aprobate sau nu de catre lnginer, cu conditia ca aceste discrepante, erori sau
omisiuni sa nu se datoreze unei informatii inexacte sau unor detalii furnizate in scris
Antreprenorului de catre Angajator sau lnginerul.
l9.7 Pstrarea documentelor referitoare la construc|ie
Documentele referitoare la construc|ie vor fi pstrate pe antier, ntr-un loc adecvat i
sigur in vederea includerii acestora in Cartea Constructiei conform HG 273/l994
actualizata. Pierderea oricrui document referitor la antier va impune recuperarea sa
imediat, n conformitate cu procedurile legale corespunztoare. Toate documentele
referitoare la construc|ie vor fi mereu accesibile lnginerului i prezentate spre
verificare la cererea beneficiarului.

"02 ACCE)TAREA JI )REDAREA )ENTRU ES)LOATARE
20.l Aprobarea documenta|iei proiectului
Proiectul de execu|ie al Antreprenorului va fi ntocmit ntr-o perioad de patru (4) luni
de la semnarea contractului.
Proiectul de execu|ie va fi aprobat de ctre organismele competente i acceptat de
ctre beneficiar.
20.2 Aprobarea lucrrilor de construc|ie
AA,-@8,/8 320,=,.3-, 1/:A-,8,/* 7/ 626;.5/,/ ?. 80-A/,.1/D
ln cazul n care Antreprenorul este pregtit pentru aprobarea unor lucrri relevante,
acesta va transmite o notificare inginerului-consultant. Aprobarea inginerului se face
prin notarea unei declara|ii corespunztoare n Registrul de comenzi al antierului.
Aprobarea lucrrilor trebuie s fie realizat de ctre inginer n prezen|a
Antreprenorului. Calitatea i cantitatea lucrrilor temporare, de sus|inere i acoperite
vor fi estimate pe baza documentelor ce con|in rezultatele testelor i msurtorilor
realizate de ctre inginerul-consultant sau predate de ctre Antreprenor i primite de
ctre inginerul-consultant.
AA,-@8,/8 320,=,.3-,
Aprobarea lucrrilor va fi realizat n conformitate cu procedurile impuse prin Legea
na|ional privind construc|iile i cu procedurile definite prin prezentul contract (acord
contractual).
C-51,-323 083.1=;..
Antreprenorul este responsabil de calitatea necesar a lucrrilor, utilajelor predate i
a echipamentelor i materialelor folosite la construirea, predarea i execu|ia lucrrilor.
Antreprenorul este responsabil s prezinte lnginerului certificate care s confirme c
toate echipamentele de testare folosite sunt verificate legal, c au fost corect calibrate
i c respect standardele ce definesc procedurile de testare.
Antreprenorul va msura i testa materialele i lucrrile, cu frecven|a necesar, ceea
ce va garanta c lucrrile au fost realizate n conformitate cu cerin|ele standardelor
na|ionale i cu cerin|ele angajatorului. ln cazurile care nu sunt incluse n standardele
na|ionale, evalurile i testrile vor fi realizate n conformitate cu standardele
europene sau altele similare i vor fi aprobate de ctre lnginer.
Beneficiarul i lnginerul vor verifica tipul i calitatea materialelor folosite n orice etap
sau perioad a produc|iei utilajului i/ sau echipamentului i li se va permite accesul
nerestric|ionat la laborator, cu scopul realizrii controalelor respectivelor materiale.
lnginerul va prezenta Antreprenorului informa|ii scrise privind neajunsurile
descoperite referitoare la utilaje, echipamente, lucrri ale personalului de laborator
sau la metodele de testare. lnginerul va interzice imediat utilizarea materialelor
testate i va permite folosirea lor ulterioar doar dup ce au fost luate n considerare
restric|iile stabilite. Toate costurile aferente organizrii i realizrii de teste ale
materialelor vor fi suportate de ctre Antreprenor. Aici sunt incluse i vizitele la
instala|iile de produc|ie (fabrici). Toate cheltuielile de deplasare vor fi suportate de
ctre Antreprenor.
T/618,/8 A/ 8:A3868:/51
20.2.l.l Testrile instala|iei
ln timpul instalrii, toate testrile necesare ale instala|iei, precum i verificrile finale
ale sistemelor mecanice i ale pr|ilor acestora trebuie s fie realizate i verificate de
ctre inginerul-consultant.
Condi|ii prealabile pentru certificarea finalizrii din punct de vedere mecanic sunt
caracterul complet, fabricarea cu succes i testarea instala|iei i instalarea
satisfctoare a echipamentelor, precum i disponibilitatea documenta|iei de proiect
corespunztoare.
Acceptarea lnginerului a etapelor de lucrri finalizate va fi ob|inut nainte de a
continua cu instalarea i, n cazul n care este necesar s se demonteze pr|i deja
ridicate, pentru a avea acces la inspec|ie n cazul unei rectificri, aceasta se va face
pe cheltuiala Antreprenorului i nu va fi luat n considerare nicio cerere de ntrziere
din partea Antreprenorului.
Domeniul de aplicare al furniturilor Antreprenorului include toate testrile la fa|a
locului i cheltuielile cu inspec|ia, ex. toat manopera, materialele, apa, electricitatea,
consumabilele, substan|ele chimice, depozitele precum i instrumentele i aparatele
de lucru pot trece prin asemenea testri. Antreprenorul este responsabil i va include
printre furnituri toate msurile de siguran|, ca de pild, barierele, semnele de
avertizare etc., necesare pentru inspec|ie i testare ct timp instalarea este n lucru,
iar toate ntreruperile lucrrilor din acest punct de vedere se vor face pe cheltuiala sa.
Este responsabilitatea Antreprenorului s asigure c procedurile de siguran| sunt
adoptate spre utilizare, c se men|ine un inventar privind manipularea i depozitarea
surselor radioactive, precum i un inventar al tuturor surselor livrate pe antier.
20.2.l.2 Testele de punere n func|iune
Generalit|i
Pentru perioada de punere n func|iune, trebuie notificate verificrile anterioare
punerii n func|iune i testele de punere n func|iune.
Condi|ii prealabile pentru punerea n func|iune a instala|iei reprezint emiterea
certificatului de finalizare din punct de vedere mecanic i disponibilitatea programului
acceptat de testare pentru punere n func|iune, precum i procedurile de punere n
func|iune ale ui. Verificrile anterioare punerii n func|iune se refer la testele
func|ionale ale diferitelor articole i ale sistemelor lor de alarm i deconectare.
Condi|ii prealabile pentru testrile de punere n func|iune reprezint realizarea cu
succes a verificrilor anterioare punerii n func|iune pentru toate articolele ntregului
sistem i realizarea cu succes a activit|ilor de punere n func|iune. La finalizarea
fiecrei activit|i de punere n func|iune spre satisfac|ia inginerului-consultant,
programul de punere n func|iune va fi semnat i datat de ctre i contrasemnat de
ctre inginerul-consultant.
Testele de punere n func|iune vor dovedi c instala|ia este pregtit i ajustat
pentru a asigura exploatarea corect a componentelor individuale i a ntregii sta|ii i
pentru a asigura capacitatea si randamentul specificat, n msura n care nu sunt
incluse n urmtoarea clauz: "Teste de randament i acceptare ale componentelor
principale ale instala|iei".
Dup terminarea cu succes a testelor de punere n func|iune, se va semna
,Autoriza|ia de ncepere a exploatrii fiabile".
Toate echipamentele de testare, instrumentele, materialele, consumabilele,
substan|ele chimice, apa, electricitatea, manopera i piesele de rezerv, precum i
msurile de siguran| necesare n timpul punerii n func|iune vor fi furnizate de ctre
Antreprenor.
20.2.l.3 Verificrile anterioare punerii n func|iune
Verificrile anterioare punerii n func|iune trebuie realizate pentru urmtoarele
echipamente:
Echipamente mecanice
Testri individuale anterioare punerii n func|iune pentru toate echipamentele
rotative
Testri func|ionale ale echipamentelor mecanice.
Echipamente electrice
Cu condi|ia s nu fi fost deja realizate n cursul testrilor instala|iei, testele anterioare
punerii n func|iune vor include cel pu|in:
Testele de tensiune
Testele de decuplare
Testele func|ionale ale echipamentelor.
Echipament de control
Teste de calibrare pentru buclele analogice de msurare, inclusiv toate
indicatoarele i nregistratoarele la distan| i semnalele de intrare folosite pentru
controlul n bucl nchis
Testarea tuturor transmi|toarelor binare ac|ionnd transmi|toarele montate pe
instala|ie Cele care nu pot fi ac|ionate la elementul primar vor fi simulate ct mai
aproape posibil de senzorii lor
Testarea cablajelor pentru toate cablurile de control de pe teren, camera releelor
i camerele de control, combinate cu testrile func|iilor
Testarea tuturor modulelor de control din camera de control
Testarea func|ional a controlului la distan| al comenzilor, ntreruptoarelor de
circuit, valvelor cu solenoid, ac|ionrilor etc.
Testarea dispozitivelor n bucl deschis, n special a tuturor echipamentelor cu
secven| logic, folosind semnale de intrare simulate
Testarea tuturor dispozitivelor de blocare, pentru a asigura o func|ionare n
siguran|
Testarea declanrii alarmei i a nregistrrii evenimentelor legate de toate
dispozitivele de pe teren i din camera de control, folosind semnale de intrare
simulate.
Testarea tuturor controalelor n bucl nchis
Se vor emite certificate pentru fiecare test realizat. Certificatele de grup sunt
acceptabile pentru testarea cablajelor i a altor articole asemntoare.
20.2.l.4 Testele la punerea n func|iune
Testele la punerea n func|iune vor include pornirea, ncrcarea unit|ilor,
func|ionarea echipamentelor de siguran| i control, oprirea i ntreruperea
func|ionrii ntregii sta|ii sau a unit|ilor instala|iei care pot fi operate independent.
Urmtoarele teste trebuie incluse printre probele de la punerea n func|iune.
Antreprenorul va furniza toate echipamentele, uneltele, materialele, apa,
consumabilele, piesele de schimb, manopera, operatorii etc. pentru realizarea punerii
n func|iune. Antreprenorul se va ocupa, de asemenea, de eliminarea tuturor
deeurilor.
Antreprenorul va pregti o ntlnire cu beneficiarul privind punerea n func|iune.
Scopul ntlnirii este de a se pregti pentru testele de punere n func|iune i pentru a
se asigura c toate testrile, precum i Antreprenorul i beneficiarul, sunt gata s
nceap punerea total n func|iune. ln timpul ntlnirii pentru punerea n func|iune,
Antreprenorul trebuie s prezinte i s depun un plan exact de punere n func|iune
prin realizarea cu succes a testelor de punere n func|iune. Planul de punere n
func|iune va fi n conformitate cu planul de lucru i cu programul Antreprenorului i
trebuie s fie acceptat i confirmat de ctre lnginer.
Testele de punere n func|iune trebuie s demonstreze o func|ionalitate complet i
siguran|a fiecrui sector de lucrare, n diferite condi|ii de operare, ex. n diferite
condi|ii meteorologice, cu diferite sarcini i dinamici etc. Testele vor fi realizate n
diferitele condi|ii men|ionate anterior.
Capacitate garantat de prelucrare pentru fiecare component relevant a
instala|iei
Garantarea cantit|ii maxime de deeuri biodegradabile, iar materialul respins s
fie eliminat n depozitul conform de deseuri
Garantarea caracteristicilor deeurilor biodegradabile, iar materialul respins s fie
eliminat la depozitul conform de deseuri
Garantarea eficien|ei i calit|ii materialelor separate n instala|ia TMB
Garantarea producerii, selectrii eficiente i a calit|ii combustibilului alternativ de
nalt, medie i joas calitate
Emisiile n aer i de zgomot din instala|ia TMB
Consumul tuturor tipurilor de consumabile
Necesarul de personal, echipamente i ntre|inere pentru exploatarea instala|iei si
cuantificarea acestora in costul de operare
Procedurile detaliate de testare i programele vor fi definite n planul de lucru i
programul Antreprenorului. Se va rezerva timp suficient pentru toate ajustrile
necesare ale echipamentului, ce include toate instala|iile din domeniul de aplicare al
lucrrilor.
Beneficiarul va furniza ca materie prim deeurile solide municipale necesare pentru
execu|ia testelor de punere n func|iune. Cantit|ile i dinamica livrrilor de materie
prim necesar vor fi men|ionate n planul de lucru i programul Antreprenorului.
Eliminare oricrui produs rezultat n instala|ie n timpul func|ionrii de prob va fi
stabilit printr-un acord separat ntre beneficiar i Antreprenor.
Antreprenorul este obligat s remedieze orice defecte descoperite n timpul testelor
de punere n func|iune. Antreprenorul va suporta toate cheltuielile pe care le
presupune remedierea erorilor i toate cheltuielile pentru testarea lucrrilor i
exploatarea instala|iei.
Antreprenorul va dovedi prin documente toate testele i inspec|iile realizate la lucrri,
ca parte din procesul de punere n func|iune.
20.3 Pornirea i func|ionarea de prob a echipamentului mecanic
Antreprenorul va notifica lnginerul privitor la disponibilitatea de realizare a pornirii i a
func|ionrii de prob nu mai trziu de paisprezece(l4) zile nainte de opera|iunea
planificat. Pornirea va fi realizat n conformitate cu instruc|iunile de pornire
prezentate.
Pornirea va avea loc n dou (2) faze:
pornirea la rece: 2 sptmni
pornirea la cald: l6 sptmni pentru echipamentul mecanic i biologic
lnstruc|iunile de pornire vor fi prezentate beneficiarului n termen de o (l) lun nainte
de pornire.
Pornirea i func|ionarea de prob vor fi realizate de o echip de operatori desemna|i
cu acest scop n strict cooperare cu personalul de asamblare, lnginerul, sub
supravegherea Beneficiarului i cu viitorul personal de exploatare a instala|iei.
Pornirea va fi considerat finalizat cnd toate utilajele i echipamentele aferente au
fost exploatate n conformitate cu cerin|ele liniei de produc|ie i func|ionarea a fost
considerat satisfctoare i, dup perioada de func|ionare men|ionat, fr a exista
intervale lungi n perioada de disponibilitate cerut, nu au existat ntreruperi sau
defectri serioase.
Opera|iunea de pornire va fi nregistrat n scris i intrrile continue vor fi trecute n
jurnalul de antier aferent opera|iunii.
Dac se prevede c toate echipamentele mecanice i toate instala|iile desemnate
sunt stare corect de func|ionare, va ncepe func|ionarea de prob.
20.4 Func|ionarea de prob (de siguran|)
Func|ionarea de siguran| (de prob) realizat de ctre Antreprenor se va face pentru
ntreaga instala|ie TMB i va dura o perioad de un an dup terminarea testelor de
func|ionare cu dovad pozitiv i acceptare din partea inginerului-consultant.
Pe ntreaga durat a acestei perioade, Antreprenorul:
Va avea deplina responsabilitate pentru proiect i i va asuma rspunderea
pentru exploatarea i ntre|inerea instala|iei
Va demonstra fiabilitatea i exploatarea n condi|ii continue a instala|iei, n toate
condi|iile de sarcin necesare (teste la gol si teste de performanta).
Va pune instala|ia i toate instala|iile sale n stare de func|ionare complet i
continu, pe cheltuial proprie, i va furniza toate materialele, echipamentele,
uneltele, piesele de schimb i de uzur, supraveghetorii etc., pentru realizarea
func|ionrii de prob, ntre|inere etc. i pentru instruirea personalului de
exploatare, ntre|inere i administrativ al beneficiarului.
Va realiza toate testele necesare de performan| i acceptare.
Pe durata func|ionrii de prob, se va realiza testul de func|ionare. Aceast prob de
func|ionare nu va fi mai scurt de dou (2) sptmni pentru toate pr|ile mecanice
ale instala|iei.
ln timpul perioadei de testare, exploatarea instala|iei trebuie fcut de personalul
beneficiarului, sub supravegherea i ndrumarea Antreprenorului.
Dup finalizarea cu succes a testului de func|ionare, va fi necesar pregtirea unui
raport privind terminarea acestuia i disponibilitatea instala|iei TMB pentru transfer, n
scopul unei utilizri ulterioare.
Dup ce lucrrile sunt gata pentru exploatarea comercial, ex. dup finalizarea
punerii n func|iune i dup emiterea "Autoriza|iei de a ncepe func|ionarea de prob",
se va ncepe func|ionarea de prob. lnstala|ia trebuie exploatat n condi|iile de lucru
stabilite, n limitele randamentului specificat i la sarcini potrivite pentru func|ionarea
instala|iei fr defectri sau ntreruperi.
ln timpul func|ionrii de prob, instala|ia va fi exploatat i ntre|inut pe rspunderea
Beneficiarului i n baza recomandrilor echipei de supervizare a Antreprenorului.
Angajatorul va desemna personal de exploatare, ntre|inere i administrativ care va fi
trimis n echipa Antreprenorului i va fi instruit (dac este necesar) de ctre
Antreprenor, pentru a-i putea asuma ntreaga rspundere privind exploatarea i
ntre|inerea instala|iei i a instala|iilor sale atunci cnd responsabilit|ile
Antreprenorului se ncheie, ex. dup emiterea procesului verbal de recep|ie final de
ctre beneficiar.
ln timpul func|ionrii de prob, Antreprenorului i se va permite s fac ajustrile
minore care ar putea fi necesare, cu condi|ia ca aceste ajustri s nu intervin n
vreun fel asupra testului sau s aib ca rezultat reducerea randamentului sau
scderea eficien|ei.
Nicio oprire semnificativ nu este permis n timpul func|ionrii de prob, dect dac
intervine din cauze ce nu |in de responsabilitatea Antreprenorului, acest fapt trebuind
s fie dovedit de ctre Antreprenor. Dac func|ionarea de prob trebuie ntrerupt din
motive ce |in de rspunderea contractului, ex. din cauza unei proiectri defectuoase,
din cauza materialelor, manoperei, instalrii incorecte etc., se va aplica urmtoarea
procedur:
) a ln cazul n care ntreruperea este mai mare de opt (8) sptmni n total,
func|ionarea de prob se va prelungi cu o perioad egal cu cea a ntreruperii,
ns cu cel pu|in dousprezece (l2) sptmni, dup ce Antreprenorul a
ndeprtat cauza ntreruperii spre satisfac|ia inginerului-consultant.
) b ln cazul n care func|ionarea de prob este ntrerupt din nou n timpul perioadei
de prelungire, mai mult de trei (3) trei ori sau mai mult de o sptmn, din cauze
ce revin n responsabilitatea Antreprenorului, perioada de prelungire rencepe i
pentru o perioad complet, ca n paragraful a) de mai sus, dup ce
Antreprenorul a reparat cauza ntreruperii.
) c Toate defectele din perioada de func|ionare de prob trebuie reparate imediat,
pentru a continua exploatarea ct de repede posibil
Perioada(ele) de ntrerupere trebuie considerate drept ntreaga perioad n care
instala|ia sau componentele sale majore nu au putut fi utilizate pentru opera|iuni
comerciale.
Defectele nesemnificative, care, n opinia beneficiarului, nu afecteaz utilizarea
complet i n siguran| a instala|iei nu vor necesita neaprat o prelungire a perioadei
de func|ionare de prob. Aceasta se aplic, de asemenea, tuturor ac|iunilor care sunt
necesare n mod normal n timpul exploatrii instala|iei, ex. lucrri de ntre|inere i
repara|ii din cauza uzurii, care sunt recomandate n manualele de exploatare.
Beneficiarul i rezerv dreptul de a nceta func|ionarea de prob n cazul n care se
percepe lipsa sa de performan|. ln acest caz, Antreprenorul va lua imediat toate
msurile i ac|iunile necesare pentru a ndeprta defectele i a porni func|ionarea de
prob i, prin urmare, exploatarea i ntre|inerea instala|iei de la nceput, pentru o
perioad de cel pu|in dousprezece (l2) luni.
Beneficiarul nu va face nicio plat suplimentar Antreprenorului din cauza acestor
ntreruperi, prelungiri sau reporniri ale perioadei de func|ionare de prob.
Data n care instala|ia a trecut cu succes de func|ionarea de prob i Antreprenorul
i-a ndeplinit obliga|iile corespunztoare va fi trecut ntr-un protocol semnat laolalt
de ctre beneficiar i de Antreprenor.
Antreprenorul va furniza toate materialele, echipamentele i manopera, inclusiv toate
uneltele, piesele de schimb, piesele de rezerv i toate cele necesare pentru a
men|ine instala|ia i toate instala|iile sale ntre|inute corespunztor i ntr-o stare
bun, spre deplina satisfac|ie a beneficiarului. Cu acest scop, Antreprenorul va
realiza repara|ii regulate i nlocuiri ale structurilor defecte i avariate i ale
echipamentelor care pot aprea din cnd n cnd la lucrrile proiectului, ce au fost
asigurate de ctre el n baza prezentului contract sau care pot fi necesare la aceste
lucrri pentru exploatarea i ntre|inerea proiectului.
Beneficiarul poate, oricnd consider c este necesar s o fac, s emit instruc|iuni
referitoare la orice defect, reducere sau avarie ce pot aprea n perioada men|ionat
i care sunt cauzate de construirea lucrrilor de ctre Antreprenor sau din cauza
materialului sau a manoperei neconforme cu prezentul contract sau din cauza
exploatrii lucrrii de ctre Antreprenor, pentru a le remedia. Antreprenorul, ntr-o
perioad de timp rezonabil de la primirea acestor instruc|iuni, le va respecta i
(exceptnd cazul n care beneficiarul nu va anun|a altceva, caz n care valoarea
contractului va fi ajustat corespunztor) o va face n ntregime pe cheltuial proprie -
cu condi|ia ca aceste instruc|iuni s nu fie emisie dup predarea unui liste de lucrri
privind defectele.
Antreprenorul va depune odat cu oferta sa informa|ii detaliate despre serviciile i
manopera necesar n timpul perioadei de func|ionare de prob, ca de pild:
Numrul, calificarea, perioada de angajare etc., ale echipei sale de supraveghere
pentru exploatarea i ntre|inerea instala|iei i pentru instruirea personalului
beneficiarului
Propuneri privind numrul, sarcina, etc. ale personalului beneficiarului care
urmeaz s fie desemnat pentru a fi instruit i pentru a se ocupa de viitoarea
exploatare i ntre|inere a instala|iei, dup recep|ia final
O list detaliat despre consumabile, piese de schimb i piese de uzur,
necesare n timpul func|ionrii de prob i care trebuie incluse n domeniul de
aplicare al ofertei i n pre|ul contractului.
20.5 lnstruirea personalului beneficiarului
ln timpul pornirii i a func|ionrii de prob, Antreprenorul trebuie s instruiasc
personalul, selectat de ctre beneficiar, care va asigura func|ionarea instala|iei. La
finele instruirii Antreprenorul va emite un certificat care s ateste faptul c personalul
a fost instruit n mod corespunztor.
20.6 Acceptul final (recep|ia) i livrarea n scopul utilizrii
Recep|ia final a lucrrilor va avea loc dup ncheierea cu succes a func|ionrii de
prob i prezentarea documentului care s confirme ncheierea instruirii personalului
i dup emiterea unui document cu caracter informativ ctre institu|iile abilitate,
men|ionate de legisla|ia din domeniul construc|iilor, privind finalizarea construc|iei i
nceperea func|ionrii instala|iei TMB. Pe baza acestora, inginerul-consultant va
emite ctre Antreprenor un certificat care s con|in acceptul final privind lucrrile.
Odat cu recep|ia final a lucrrilor, Antreprenorul va transmite inginerului consultant:
Cartea tehnic a construc|iei care s includ toate procesele verbale, raportrile
i observa|iile scrise aferente,
Documenta|ia tehnic i ulterioar finalizrii construc|iei care s includ
specifica|iile geodezice ale re|elelor i traseelor de cablu,
Documenta|ia tehnic i de exploatare, n limba na|ional
Manualul de service i ntre|inere
Procese verbale de execu|ie a lucrrilor, inclusiv schimbrile aduse proiectului de
execu|ie n baza solicitrilor/ recomandrilor lnginerului i a autorit|ilor
competente, observa|iile cu privire la condi|iile de preluare a lucrrilor, datele de
ncepere i de ncheiere a acestora
Raport ini|ial i cu privire la func|ionarea de prob
Alte documente solicitate de beneficiar.
Antreprenorul este obligat s efectueze toate lucrrile indicate de ctre beneficiar i
de ctre autorit|ile competente n cel mai scurt timp posibil. Pe baza documentelor
men|ionate anterior, beneficiarul va solicita, n conformitate cu LNR, autoriza|ia de
func|ionare a sta|iei de sortare. Antreprenorul este responsabil de ob|inerea de ctre
beneficiar a unui permis de func|ionare ntr-o perioad corespunztoare pentru
emiterea unei astfel de autoriza|ii..
20.7 Teste dup terminare: ,teste de randament i acceptare"
G/5/,83.1=;.
Pe perioada de func|ionare de prob, Antreprenorul va demonstra prin teste de
randament i probe de recep|ie c instala|ia respect cerin|ele specifica|iilor, precum
i garan|ia i datele de randament (inclusiv cheltuielile opera|ionale ale instala|iei
TMB). Randamentul general n diferite condi|ii de func|ionare, nivelurile de consum
de combustibil, de energie, de substan|e chimice etc. vor fi stabilite, iar garan|iile de
randament al instala|iei, date n listele relevante ale diferitelor paragrafe din aceste
specifica|ii vor fi dovedite.
Durata acestor teste va fi de cel pu|in 28 de zile.
Metodele de testare pentru garan|iile de randament al instala|iei vor fi bazate pe
metode ca cele necesare pentru testele de randament i acceptare ale articolelor
instala|iei. ln eventualitatea n care oricare dintre garan|iile de randament nu sunt
atinse, echipamentul sau instala|ia n chestiune vor fi la dispozi|ia Antreprenorului,
pentru ca acesta s le remedieze prin modificarea sau nlocuirea pieselor defecte.
Pentru a-i permite lnginerului s identifice articolul individual din instala|ie care face
ca randamentul general al instala|iei s nu poat s ating valoarea garantat,
Antreprenorul va realiza testele de acceptare solicitate de lnginer.
Aceste teste de acceptare vor fi realizate n conformitate cu standardele relevante
aprobate. De aceea, trebuie se faciliteze la instala|ie instalarea aparatelor de msur
i control ale Antreprenorului, n loca|iile corespunztoare, pentru a permite realizarea
acestor teste de acceptare.
Dac nu sunt depuse odat cu oferta, Antreprenorul va depune spre aprobare
formule de corec|ie adecvate, pentru a permite ca valorile garantate s fie ajustate, n
cazul n care condi|iile medii din timpul testrii difer de cele specificate n programul
garantat de randament al instala|iei.
D81/3/ ?. ,8A-8,1/3/ A,.>.57 ,8578:/5123 ?. 1/61/3/ 7/ 800/A18,/
ln timpul fiecrei testri a randamentului i de acceptare a func|ionrii de prob,
valorile msurate vor fi nregistrate de ctre Antreprenor i lnginer. Dup realizarea
unui test de func|ionare, foile de date vor fi semnate de ambele pr|i i vor fi
distribuite cte dou exemplare fiecrei pr|i i Beneficiarului.
ln termen de o lun de la realizarea testului, Antreprenorul va furniza lnginerului dou
exemplare ale unui raport de testare con|innd o evaluare complet a rezultatelor.
Dup aprobarea de ctre inginer, alte patru exemplare vor fi trimise beneficiarului i
dou copii lnginerului.