Norme generale de protectia muncii:

Cladiri si alte constructii

CAPITOLUL I
Obligatii generale ale proiectantului, executantului,
beneficiarului
Art. 190. - Prevederile prezentului capitol stabilesc obligatiile generale ale proiectantului,
executantului si beneficiarului, atat pentru realizarea unor constructii, cat si pentru realizarea
lucrarilor de reparatie sau modernizare a unor constructii.

Art. 191. - Proiectantul raspunde de elaborarea documentatiilor tehnice de executie ale lucrarilor
de constructii. Acestea trebuie sa fie astfel intocmite, incat sa permita executarea si utilizarea
lucrarilor respective in conditii in care, la o exploatare normala a instalatiilor tehnologice, sa se
previna accidentele de munca, precum si imbolnavirile profesionale. In acest scop proiectantul
este obligat:

a) sa aplice, la elaborarea proiectelor, normele de securitate a muncii, precum si prevederile

tuturor actelor normative privind proiectarea lucrarilor de constructii care se refera la masuri de
securitate a muncii;

b) sa prevada in documentatiile tehnice utilizarea pentru executia lucrarilor numai a

echipamentelor tehnice certificate din punctul de vedere al securitatii muncii;

c) sa prevada in documentatiile tehnice de executie mijloacele financiare care sa asigure

respectarea, la realizarea lucrarilor de constructii, a prevederilor normelor si actelor normative
specificate la pct. a);

d) sa garanteze prin proiect eficienta masurilor de securitate a muncii corespunzatoare normelor

si legislatiei de securitate a muncii;

e) sa stabileasca dispozitivele, aparatele si instalatiile de securitate a muncii, necesare in perioada

de executie a lucrarilor de constructii;

f) sa asigure completarea documentatiei cu masurile impuse cu ocazia controalelor de protectia

muncii efectuate de catre organele abilitate;

g) sa prevada in documentatia proiectelor prin care se promoveaza tehnologii noi de executie:

-instructiuni preliminare de securitate a muncii;

-lista cuprinzand propuneri de echipament individual de protectie pentru personalul care executa
lucrarile respective;
h) sa ia masuri ca documentatiile tehnico-economice sa evidentieze factorii de risc pe faze de
executie si sa prevada trimiteri la normele si actele normative de securitate a muncii
corespunzatoare factorilor respectivi;

i) sa nominalizeze in cadrul documentatiei tehnico-economice, in cazul lucrarilor speciale si ale

lucrarilor noi de executie, pentru care nu exista normative sau detalii tip, masurile de securitate a
muncii specifice lucrarilor respective;

j) sa acorde asistenta tehnica executantului si beneficiarului in vederea rezolvarii problemelor de

securitate a muncii, aparute in realizarea lucrarilor de constructii;

k) cu ocazia receptiei lucrarilor de constructii, ca membru in comisia de receptie sau ca invitat in

comisia de receptie, in calitate de specialist, sa controleze realizarea masurilor de protectia
muncii prevazute in documentatia tehnica.

Art. 192. - Executantul raspunde de realizarea lucrarilor de constructii in conditii care sa asigure
evitarea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. In acest scop este obligat:

a) sa analizeze documentatia tehnica de executie din punctul de vedere al securitatii muncii si,
daca este cazul, sa faca obiectiuni, solicitand proiectantului modificarile necesare conform
prevederilor legale;

b) sa aplice prevederile cuprinse in legislatia si normele de securitate a muncii, precum si

prescriptiile din documentatiile tehnice privind executarea lucrarilor de baza, de serviciu si
auxiliare necesare realizarii constructiilor;

c) sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul realizarii unei exploatari
ulterioare a lucrarilor de constructii-montaj in conditii de securitate a muncii si sa sesizeze
beneficiarul si proiectantul cand constata ca masurile propuse sunt insuficiente sau
necorespunzatoare, sa faca propuneri de solutionare si sa solicite acestora aprobarile necesare;

d) sa ceara beneficiarului ca proiectantul sa acorde asistenta tehnica in vederea rezolvarii

problemelor de securitate a muncii in cazurile deosebite, aparute in executarea lucrarilor de
constructii;

e) sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor, precum si cele

constatate la receptia lucrarilor de constructii.

Art. 193. - Beneficiarul raspunde de preluarea si exploatarea lucrarilor de constructii-montaj in

conditii care sa asigure securitatea muncii. In acest scop are obligatia:

a) sa analizeze proiectul din punctul de vedere al masurilor de securitate a muncii si, in cazul
cand constata deficiente, lipsuri sau neconcordante fata de prevederile legislatiei in vigoare, sa
ceara proiectantului remedierea deficientelor constatate, completarea documentatiei tehnice sau
punerea in concordanta a prevederilor din proiect cu cele din legislatie;

b) sa colaboreze cu proiectantul lucrarii la definitivarea instructiunilor de securitate a muncii;

c) sa colaboreze cu proiectantul si executantul, dupa caz, in scopul rezolvarii anumitor probleme

de securitate a muncii;
d) pentru lucrarile de constructii ce se executa in paralel cu desfasurarea procesului de productie,
sa incheie cu executantul un protocol-anexa la contract, in care se va delimita suprafata pe care
se executa lucrarile, pentru care raspunderea privind asigurarea masurilor de protectie a muncii
revine executantului, sa specifice conditiile necesar a fi respectate de executant, astfel incat
desfasurarea procesului de productie in conditii de securitate sa nu fie afectata de lucrarile de
constructii executate concomitent cu acesta;

e) sa controleze, cu ocazia receptiei lucrarilor de constructii-montaj, realizarea de catre executant

a tuturor masurilor de securitate a muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzand receptia
lucrarilor de constructii care nu corespund din punctul de vedere al securitatii muncii;

f) sa nu semneze receptia definitiva a lucrarilor de constructii atunci cand determinarile privind

microclimatul, zgomotul si vibratiile, iluminatul, efectuate in timpul probelor tehnologice, nu
corespund documentatiei tehnice.

CAPITOLUL II
Amplasarea cladirilor, depozitelor si a altor tipuri de
constructii
Art. 194. - Cladirile sau instalatiile tehnologice amplasate in aer liber la care pot aparea emisii
importante de pulberi, vapori, gaze periculoase in atmosfera, precum si cele care produc zgomote
ce depasesc limitele admisibile, se vor amplasa astfel incat sa se evite poluarea altor zone de
munca sau a zonelor invecinate. Amplasarea acestora se va face astfel incat sensul vanturilor
dominante sa indeparteze degajarile accidentale din zona spatiilor de munca (din zona
constructiilor).

Art. 195. - Depozitele deschise, pentru materiale care produc pulberi la manipulare ce pot fi
antrenate de curentii de aer, vor fi amplasate la o distanta de 20 m fata de cladiri productive si la
o distanta de 50 m fata de cladirile social-administrative ale complexului de cladiri.

Art. 196. - Cladirile administrative se vor amplasa in apropierea spatiilor de productie, astfel
incat sa se evite intretaierea cu circuitele tehnologice productive sau cu spatii cu emisii nocive.

Art. 197. - Curtile interioare semiinchise (sub forma de "L", "U" sau "E") se vor orienta astfel
incat partea libera a curtii sa fie in sensul vanturilor dominante.

Art. 198. - Cladirile in care se desfasoara procese tehnologice caracterizate prin degajari de
caldura de peste 20 kcal/mc/h, prevazute cu ventilare naturala, se vor amplasa cu latura lunga
perpendiculara pe directia vanturilor dominante din perioada sezonului cald.

Art. 199. - Incaperile administrative trebuie sa fie izolate de incaperile de productie, cu exceptia
celor strict legate de spatiile de productie. Daca incaperile administrative sunt situate in spatii
zgomotoase, sau sunt invecinate cu asemenea incaperi, trebuie prevazute masuri de izolare
impotriva zgomotului si vibratiilor, astfel ca nivelul acestora sa nu depaseasca limita maxima
admisa. Cladirile si incaperile administrative trebuie sa corespunda si reglementarilor in vigoare
referitoare la prevenirea incendiilor.

CAPITOLUL III
Cai de circulatie
Art. 200. - Latimea cailor de circulatie din cladiri, hale, depozite sau alte incaperi de lucru se va
stabili in functie de felul circulatiei, gabaritele mijloacelor de transport utilizate si dimensiunile
materialelor sau pieselor care se transporta. Latimea lor nu poate fi mai mica decat cea prevazuta
in tabelul 6.

Tabelul 6

Latimea minima admisa a cailor de circulatie

din incaperile de lucru

Nr. Latimea minima a

Destinatia caii de circulatie
crt. caii de circulatie (m)
0 1 2
Circulatie de pietoni in ambele sensuri si de carucioare intr-un singur
1 L + 0,50 (1)
sens
2 Circulatie de carucioare si pietoni in ambele sensuri 2L + 0,60
Circulatie intr-un singur sens cu: electrocare, electrostivuitoare sau
3 alte mijloacede transport similare motorizate, si de pietoni in ambele L + 0,60
sensuri
4 Idem in ambele sensuri 2L + 0,70
Circulatia intr-un singur sens cu autocamioane si pietoni in ambele
5 L + 0,80
sensuri
6 Idem in ambele sensuri (inclusiv pietoni) 2L + 1,00
Spatiul de circulatie pentru personalul de deservire, intretinere,
7 min. 0,80 m (2)
reparatii etc.

NOTA:(1) Marimea (L) reprezinta latimea maxima a mijlocului de transport.

(2) Valoarea se stabileste in functie de gradul de periculozitate prezentat de utilajul pe langa care
se circula.

Art. 201. - Caile de circulatie trebuie sa fie:

a) marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut;

b) sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare;

c) sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a persoanelor.

Art. 202. - Suprafetele cailor de circulatie pentru persoane trebuie sa fie netede si nealunecoase,
iar cele destinate circulatiei vehiculelor trebuie sa nu prezinte denivelari, sa fie rezistente la
compresiune, socuri si uzura.

Art. 203. - Caile de circulatie care vor fi utilizate de mai multe tipuri de mijloace de transport,
inclusiv feroviar, vor avea sinele caii ferate ingropate la nivelul suprafetelor cailor de circulatie.

Art. 204. - Caile de circulatie pentru persoane si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate
cu balustrade inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare,
iar la partea inferioara cu o bordura inalta de cel putin 10 cm.
Art. 205. - (1) Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje
rezistente, care sa permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul
respectiv, sau vor fi ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate. In cazul
utilizarii de capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii.

(2) Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu
indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase (felinare, avertizoare
sau inscriptii luminoase).

CAPITOLUL IV
Inaltimea cladirilor, dimensionarea suprafetelor si a
volumului de lucru
Art. 206. - (1) Incaperile de lucru in care se desfasoara procese de munca vor avea inaltimea
minima de 3 m, iar pentru fiecare persoana se va sigura un volum de cel putin 12 m3 si o
suprafata minima stabilita conform normelor in vigoare la nivelul activitatilor specifice.

(2) Pentru spatiile in care au loc procese tehnologice ce degaja caldura, umiditate, pulberi, gaze,
vapori toxici etc., inaltimea si volumul incaperilor se stabilesc prin calcul, tinand seama de
asigurarea schimburilor de aer si de mijloacele de combatere a noxelor.

(3) Incaperile de lucru in care se desfasoara activitati administrative sau comerciale pot avea
inaltimea minima de 2,6 m, iar pentru fiecare persoana se va asigura un volum de cel putin 10
m3 si o suprafata minima stabilita conform normelor in vigoare la nivelul activitatilor specifice.

Art. 207. - (1) La dimensionarea suprafetelor de lucru se va tine seama, pe langa spatiul ocupat
de utilaje si cai de acces, si de spatiul ocupat de materiale, semifabricate, produse finite sau
deseuri, in asa fel incat sa se asigure suprafata libera necesara desfasurarii normale a activitatii de
productie, intretinere si reparatii.

(2) Incarcarea planseelor cu materiale sau utilaje nu va depasi sarcina maxima admisibila pentru
care au fost calculate.

Art. 208. - Subsolurile constructiilor nu se vor folosi ca incaperi de lucru decat daca indeplinesc
conditiile stabilite la art. 207, si numai daca sunt prevazute cu instalatie de ventilare mecanica,
de iluminare si canalizare, in constructie adecvata (mediu normal sau exploziv), cu posibilitati
duble de evacuare si izolate, pentru evitarea infiltratiilor de natura lichida si/sau gazoasa.

CAPITOLUL V
Instalatii tehnico-utilitare
Art. 209. - Instalatiile tehnico-utilitare trebuie sa respecte prevederile prezentului capitol si
cerintele de securitate si sanatate aferente, cuprinse in anexele nr. 16 si 17.

Art. 210. - Locurile de munca amplasate in cladiri sau in aer liber, caracterizate prin degajari de
noxe, vor fi astfel amplasate, amenajate, utilate si dotate incat sa se evite poluarea sau
influentarea locurilor de munca vecine, ca si a anexelor social-sanitare.

Art. 211. - Instalatiile de ventilare se vor proiecta si construi astfel incat sa se asigure conditiile
de microclimat precum si eliminarea sau reducerea pana la limitele admise ale noxelor.
Art. 212. - Acolo unde conditiile de munca o impun, angajatorul trebuie sa asigure dispozitivele
si aparatele necesare pentru controlul functionarii instalatiilor de ventilare si controlul
microclimatului din incaperile de lucru.

CAPITOLUL VI
Dotari social-sanitare, puncte de prim ajutor, necesarul de
apa potabila, colectarea si indepartarea reziduurilor
Art. 213. - Dotarile social-sanitare, punctele de prim ajutor, necesarul de apa potabila, colectarea
si indepartarea reziduurilor trebuie sa respecte prevederile din prezentul capitol si cerintele de
securitate si sanatate cuprinse in anexele nr. 16 si 17.

Art. 214. - Locurile de munca vor fi asigurate cu dotari social-sanitare in functie de necesitatile
fiziologice ale personalului si de caracteristicile proceselor de munca si ale mediului de munca.

(1) Dotarile social-sanitare se asigura conform anexelor nr. 12, 13 si 14.

(2) Cantitatea de apa rece si calda pentru igiena personalului si pentru baut se normeaza conform
anexei nr. 13.

Art. 215. - In cazurile cand in unitati se organizeaza cantine, microcantine, sali de servirea
mesei, puncte alimentare sau orice alta forma de desfacere a alimentelor, acestea trebuie sa
corespunda normelor de igiena alimentatiei.

Art. 216. - La locurile de munca se vor asigura puncte de alimentare cu apa de baut. Acestea se
normeaza conform anexei nr. 14. Apa distribuita prin punctele de alimentare cu apa (arteziene,
robinete, vase etc.), ca si apa pentru spalat (lavoare, dusuri), trebuie sa corespunda standardului
de potabilitate in vigoare.

Art. 217. - La locurile de munca unde exista riscul de arsuri cu substante chimice sau de
aprindere a imbracamintei sau a echipamentului individual de protectie se vor asigura dusuri de
salvare, cu apa potabila sau solutii neutralizante.

Art. 218. - In cazurile cand unitatile folosesc surse si instalatii proprii de aprovizionare cu apa
potabila sau industriala, se vor respecta prevederile legale cu privire la protectia sanitara a
surselor si instalatiilor, precum si standardele de calitate a apei.

Art. 219. - Instalatiile de preparare si distribuire a apei carbogazoase saline, pentru locurile de
munca cu degajari de caldura, se vor amenaja si vor functiona conform normelor de igiena
alimentatiei.

Art. 220. - Apele uzate cu incarcaturi chimice, radioactive, biologice si orice reziduu industrial
vor fi prelucrate in statii speciale de neutralizare inainte de evacuarea in reteaua publica de
canalizare. Statiile de neutralizare a apelor uzate industriale trebuie sa corespunda standardelor si
normelor de protectie a mediului.

Art. 221. - Reziduurile industriale solide, in functie de natura si gradul lor de periculozitate, se
colecteaza, depoziteaza, transporta si neutralizeaza in conformitate cu prevederile actelor
normative specifice acestei activitati.
CAPITOLUL VII
Loc de munca
Sectiunea 1
Generalitati

Art. 222. - Prevederile prezentului capitol stabilesc cerinte de securitate si sanatate pentru locul
de munca.

Art. 223. - Prezentele prevederi nu se aplica la:

a) mijloace de transport din afara intreprinderii sau locurile de munca din interiorul mijloacelor
de transport;

b) santiere temporare si mobile pentru care se aplica prevederile din sectiunea 5 a acestui capitol;

c) industriile extractive prin foraj sau extractie pentru care se aplica prevederile normelor
specifice de securitate a muncii aferente;

d) vase de pescuit pentru care se aplica prevederile normelor specifice de securitate a muncii
aferente;

e) campuri, suprafete (luciuri) de apa, paduri si alte teritorii ce apartin unei intreprinderi agricole
sau forestiere, dar sunt situate departe de cladirile intreprinderii.

Art. 224. - Locurile de munca folosite pentru prima data dupa data intrarii in vigoare a
prezentelor norme trebuie sa indeplineasca cerintele de securitate si sanatate cuprinse in anexa
nr. 16.

Art. 225. - Locurile de munca aflate in folosinta inainte de data intrarii in vigoare a prezentelor
norme trebuie sa satisfaca cerintele de securitate si sanatate prevazute in anexa nr. 17, pana cel
mai tarziu la 31 decembrie 2006.

Art. 226. - Atunci cand locurile de munca sufera modificari, extinderi si/sau transformari dupa
data intrarii in vigoare a prezentelor norme, angajatorul va lua toate masurile necesare pentru a
se asigura ca acestea sunt in concordanta cu prevederile din anexa nr. 16.

Art. 227. - In scopul mentinerii securitatii si sanatatii la locul de munca, angajatorul trebuie sa ia
toate masurile necesare pentru a asigura:

a) pastrarea permanent libera a iesirilor de urgenta si a iesirilor propriu-zise;

b) intretinerea tehnica a locului de munca, in special a instalatiilor si dispozitivelor la care se face

referire in anexele nr. 16 si 17, intr-o astfel de stare incat sa nu prezinte riscuri pentru securitatea
si sanatatea angajatilor; orice defectare periculoasa trebuie sa fie remediata in cel mai scurt timp
posibil;

c) curatirea cu regularitate la nivelul adecvat de igiena a locului de munca, a echipamentelor si

dispozitivelor, in mod deosebit a instalatiilor de ventilare;
d) intretinerea si verificarea periodica a echipamentelor si dispozitivelor de protectie concepute
pentru a preveni sau elimina riscurile, in special cele mentionate in anexele nr. 16 si 17.

Sectiunea 2
Principii ergonomice in organizarea locului de munca

Art. 228. - Principiile ergonomice din aceasta sectiune vor sta la baza dimensionarii si
organizarii locului de munca.

Art. 229. - Dimensionarea locului de munca se realizeaza in functie de particularitatile

anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum si de dimensiunile si
caracteristicile echipamentului tehnic, ale mobilierului de lucru, de miscarile si deplasarile
angajatului in timpul activitatii, de distantele de securitate, de dispozitivele ajutatoare pentru
manipularea maselor ca si de necesitatea asigurarii confortului psiho-fizic.

Art. 230. - Eliminarea pozitiilor fortate, nenaturale, ale corpului angajatului si asigurarea
posibilitatilor de modificare a pozitiei in timpul lucrului se realizeaza prin amenajarea
ergonomica a locului de munca, prin optimizarea fluxului tehnologic si prin utilizarea
echipamentelor tehnice care respecta prevederile reglementarilor in vigoare.

Art. 231. - Locurile de munca unde se lucreaza in pozitie asezat se doteaza cu scaune concepute
corespunzator caracteristicilor antropometrice si functionale ale organismului uman, precum si
activitatii care se desfasoara, corelandu-se inaltimea scaunului cu cea a planului de lucru.
Scaunele trebuie sa permita adaptarea acestora in raport cu caracteristicile antropometrice
individuale ale angajatilor.

Art. 232. - La locurile de munca unde se lucreaza in pozitie ortostatica, trebuie asigurate, de
regula, mijloace pentru asezarea angajatului cel putin pentru perioade scurte de timp (de
exemplu, scaune, banci).

Art. 233. - Echipamentele tehnice, mesele si bancurile de lucru trebuie sa asigure spatiu suficient
pentru sprijinirea comoda si stabila a membrelor inferioare in timpul activitatii, cu posibilitatea
miscarii acestora.

Art. 234. - Inaltimea planului de lucru pentru pozitia asezat sau ortostatica se stabileste in functie
de distanta optima de vedere, de precizia lucrarii, de caracteristicile antropometrice ale
angajatului si de marimea efortului membrelor superioare, conform tabelului 7.

Tabelul 7

Inaltimea planului de lucru

A) Pozitie asezat:

a) lucrari cu solicitare vizuala deosebita 950-1100 mm

b) lucrari de precizie 850-920mm

c) lucrari obisnuite de birou 720-780mm

d) lucrari manuale 650-700mm

B) Pozitie ortostatica

a) lucrari de precizie 950-1180mm

b) lucrari de precizie cu piese mici 850-950mm

c) lucrari care implica manuire de piese grele 700-900mm

Art. 235. - Pentru evitarea miscarilor de rasucire si aplecare ale corpului, precum si a miscarilor
foarte ample ale bratelor, trebuie luate masuri de organizare corespunzatoare a fluxului
tehnologic, de manipulare corecta a materiilor prime si produselor la echipamentele tehnice la
care angajatul intervine direct.

Art. 236. - (1) Trebuie asigurate legaturi optime intre locurile de munca, precum si circulatia
usoara si rapida a materiilor prime, materialelor si produselor.

(2) Sunt obligatorii aprovizionarea si evacuarea ritmica a materiilor prime, materialelor,

semiproduselor sau produselor realizate, evitandu-se aglomerarea locurilor de munca si/sau a
cailor de circulatie.

Art. 237. - Munca si locul de munca vor fi astfel organizate incat sa se evite expunerea la noxe a
angajatilor care nu au legatura directa cu locul de munca respectiv.

Sectiunea 3
Semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locurile de munca

Art. 238. - Semnalizarea de securitate si/sau sanatate utilizata la locul de munca trebuie sa fie in
conformitate cu Prescriptiile minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de
munca.

Acestea cuprind reguli si masuri obligatorii privind modurile de semnalizare si caracteristicile lor
principale, interschimbabilitatea si complementaritatea semnalizarilor, conditiile de utilizare si
de mentinere a eficacitatii acestora

Art. 239. - (1) Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de
securitate si/sau sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu dispozitiile art. 238, ori
de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protectie
colectiva sau prin masuri, metode sau procedee de organizare a muncii.

(2) In acest scop angajatorul are obligatia sa ia in consideratie orice evaluare a riscurilor realizata
in conformitate cu art. 11 din prezentele norme.

(3) Respectarea prescriptiilor alin. (1) nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale,
prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si
ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase, ca
si alte materiale specifice.

(4) Daca este cazul, in interiorul intreprinderilor sau cladirilor trebuie prevazuta, conform
normelor in vigoare, semnalizarea corespunzatoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim si
aerian, daca nu este afectata semnalizarea prevazuta prin prezentele norme.
Art. 240. - Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de
obligare, de salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz, in mod permanent sau ocazional.

Art. 241. - Semnalizarea permanenta trebuie sa se realizeze astfel:

a) prin panouri (indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o interdictie, un
avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim-ajutor si la riscurile de
lovire de obstacole si de cadere a persoanelor;

b) prin eticheta (pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau aceasta
pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin substante periculoase;
aceste mijloace trebuie plasate pe partile vizibile, sub forma rigida, autocolanta sau pictata si
intr-un numar suficient de mare pentru a asigura securitatea zonei;

c) prin panouri de avertizare sau etichete ca cele de la pct. b), in cazul suprafetelor, salilor sau
incintelor utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase in
cantitati mari; mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de depozitare sau pe usa
de acces in hala;

d) prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie.

Art. 242. - Semnalizarea ocazionala trebuie sa se realizeze astfel:

a) prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare asupra unor
evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o actiune specifica sau evacuare
de urgenta;

b) prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care efectueaza
manevre ce presupun un risc sau pericol.

Art. 243. - (1) Angajatii si/sau reprezentantii acestora vor fi informati privind toate masurile ce
trebuie luate in consideratie in scopul asigurarii semnalizarii de securitate si/sau sanatate la locul
de munca.

(2) Angajatorii au obligatia sa asigure angajatilor instruirea adecvata, in special prin instructiuni
precise, inceeacepriveste semnalizarea de securitate si/sau sanatate utilizata.

(3) Instruirea se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, mai ales cand aceasta presupune
utilizarea cuvintelor, precum si pe comportamentul general si specific care trebuie adoptat.
Aceasta instruire trebuie sa fie repetata periodic, ori de cate ori se considera necesara
reimprospatarea cunostintelor salariatilor, ca urmare a unor verificari.

Art. 244. - Consultarea si participarea angajatilor si/sau a reprezentantilor acestora privesc

prevederile din prezenta sectiune si din Prescriptiile minime pentru semnalizarea de securitate
si/sau sanatate la locul de munca.

Sectiunea 4
Loc de munca pentru lucrul in conditii de izolare

Art. 245. - (1) Se considera ca o persoana lucreaza in conditii de izolare atunci cand nu are
contact vizual si comunicare verbala directa cu alte persoane, in cele mai multe cazuri pentru o
perioada de timp mai mare decat o ora, si cand nu este posibil sa i se acorde ajutor imediat in caz
de accident sau cand se afla intr-o situatie critica.

(2) Pentru lucrari foarte periculoase, notiunea de lucru in conditii de izolare se poate extinde si
pentru perioade de timp mai scurte (de cateva minute).

Art. 246. - Personalul care lucreaza in conditii de izolare trebuie sa fie informat clar cu privire
la:

a) manipularea echipamentului tehnic, starea acestuia (fiabilitate si accesibilitate);

b) riscurile de accidentare si modul de actiune in caz de aparitie a acestora;

c) comportamentul adecvat in cazul producerii unei avarii sau al aparitiei unei situatii critice;

d) utilizarea echipamentului individual de protectie;

e) primul ajutor;

f) utilizarea sistemului de supraveghere si de legatura cu exteriorul.

Art. 247. - (1) Este obligatorie efectuarea unui control periodic asupra comportamentului si
cunostintelor persoanelor care lucreaza in conditii de izolare.

(2) Periodicitatea si durata controalelor vor fi stabilite in functie de conditiile si riscurile

existente si de experienta salariatilor respectivi.

Art. 248. - Personalul care lucreaza in conditii de izolare va fi autorizat pentru aceasta de catre
angajator, pe baza unor teste de aptitudini, teste profesionale si in urma unui control medical.

Art. 249. - Angajatorul va numi prin decizie o persoana cu sarcini si atributii concrete care sa
supravegheze angajatii care lucreaza in conditii de izolare, aceasta trebuie sa fie instruita asupra
riscurilor existente, asupra accidentelor sau avariilor posibile, precum si cu privire la modul de
interventie in caz de necesitate.

Art. 250. - Pentru a se putea interveni in timp util in caz de accident sau avarie la locurile de
munca in conditii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice de alarma care permit
legatura cu persoana ce asigura supravegherea:

a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);

b) periodic automat (radio-telefon, telefon);

c) periodic, prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, camera de luat
vederi si monitor).

Sectiunea 5
Locuri de munca in santiere temporare si mobile

Art. 251. - Executantul lucrarii desemneaza din cadrul sefilor de compartimente de protectia
muncii sau al delegatilor responsabili cu protectia muncii unul sau mai multi coordonatori in
materie de securitate si de sanatate pentru un santier pe care sunt prezente mai multe
intreprinderi de constructii.

Art. 252. - Coordonatorul sau coordonatorii in materie de securitate si sanatate pe durata lucrarii:

a) stabilesc sau cer sa se stabileasca un plan de securitate si sanatate, precizand regulile aplicabile
santierului respectiv, tinand cont, daca este necesar, de activitatile de exploatare desfasurate pe
santier;

b) pregatesc un dosar adaptat caracteristicilor lucrarii, continand elementele utile in materie de

securitate si sanatate de care sa se tina seama in cursul eventualelor lucrari ulterioare.

Art. 253. - Desemnarea coordonatorilor in materie de securitate si sanatate nu exonereaza de

raspundere angajatorul pentru domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Art. 254. - Odata cu inceperea lucrarii, trebuie sa se asigure urmatoarele:

a) intretinerea santierului in ordine si intr-o stare de curatenie satisfacatoare;

b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, tinand seama de conditiile de acces la aceste

posturi, determinarea cailor de acces sau de circulatie.

Art. 255. - In vederea mentinerii securitatii si sanatatii pe santier, lucratorii independenti trebuie
sa respecte prevederile privind obligatiile angajatorilor, angajatilor precum si prevederile privind
echipamentul tehnic, echipamentul individual de protectie din prezentele norme, sa ia in
considerare indicatiile coordonatorului sau coordonatorilor in materie de securitate si sanatate in
munca.

Art. 256. - In vederea mentinerii securitatii si sanatatii pe santier, angajatorii, atunci cand ei
insisi executa o activitate profesionala pe santier trebuie sa respecte prevederile privind
obligatiile patronilor, angajatilor precum si prevederile privind echipamentul tehnic,
echipamentul individual de protectie din prezentele norme, sa ia in considerare indicatiile
coordonatorului sau coordonatorilor in materie de securitate si sanatate in munca.

Art. 257. - Angajatii si/sau reprezentantii lor trebuie sa fie informati asupra tuturor masurilor
luate cu privire la securitatea si sanatatea lor pe santier. Informatiile trebuie sa fie pe intelesul
angajatilor vizati.

Sectiunea 6
Locuri de munca aflate in atmosfere potential explozive

Art. 258. - Prevederile prezentei sectiuni stabilesc cerinte minime de securitate si sanatate pentru
locurile de munca in care pot aparea atmosfere potential explozive.

Art. 259. - Prezentele prevederi nu se aplica:

a) zonelor utilizate direct pentru si in timpul tratamentelor medicale aplicate pacientilor;

b) utilizarii dispozitivelor de ardere a combustibililor gazosi, conform legislatiei in vigoare;

c) producerii, manevrarii, utilizarii, depozitarii si transportului substantelor explozive sau cu o

structura chimica instabila;
d) industriilor extractive pentru care se aplica prevederile normelor specifice de securitate a
muncii aferente acestor activitati;

e) utilizarii mijloacelor de transport terestre, navale si aeriene, conform cu prevederile legislatiei

in vigoare si a acordurilor internationale aferente. Mijloacele de transport destinate utilizarii in
atmosfere potential explozive nu sunt excluse.

Art. 260. - Prevederile din titlul II precum si prevederile relevante cuprinse in titlul IV se aplica
in totalitate.

Art. 261. - (1) In scopul prevenirii si protectiei la explozie, angajatorul trebuie sa ia masuri
tehnice si/sau organizatorice corespunzatoare naturii operatiilor, in ordinea prioritatilor si
respectand urmatoarele principii de baza:

-prevenirea formarii atmosferelor explozive, sau in cazul in care natura activitatii nu permite
aceasta,

-evitarea aprinderii atmosferelor explozive, si

-limitarea efectelor daunatoare ale unei explozii in vederea asigurarii sanatatii si securitatii
angajatilor.

(2) Acolo unde este cazul aceste masuri trebuie sa fie combinate si/sau suplimentate cu masuri
impotriva extinderii exploziilor si actualizate frecvent si, in orice caz, ori de cate ori au loc
schimbari semnificative.

Art. 262. - (1) In indeplinirea obligatiilor sale, angajatorul trebuie sa evalueze riscurile specifice
de atmosfere explozive, luand in considerare cel putin:

-probabilitatea producerii si mentinerii atmosferelor explozive;

-probabilitatea existentei surselor de aprindere, inclusiv a descarcarilor electrostatice, a activarii

acestora si a declansarii aprinderii;

-utilajele, substantele folosite, procesele si interactiunile posibile ale acestora;

-gravitatea efectelor anticipate.

Riscurile de explozii sunt evaluate in mod global.

(2) La evaluarea riscurilor de explozie trebuie luate in considerare locurile care sunt sau pot fi
legate prin deschideri de locurile in care pot aparea atmosfere explozive.

Art. 263. - In scopul asigurarii securitatii si sanatatii angajatilor la locurile de munca in care
atmosferele explozive se pot forma in concentratii periculoase pentru securitatea si sanatatea
acestora, in conformitate cu principiile de baza ale evaluarii riscurilor si tinand seama de art.
261, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare astfel incat:

a) mediul de munca sa fie de asa natura incat procesul muncii sa se poata desfasura in conditii de
securitate;
b) sa se asigure o supraveghere adecvata, a angajatilor in timpul lucrului conform evaluarii
riscurilor utilizand mijloace tehnice corespunzatoare;

c) angajatii sa utilizeze mijloace tehnice corespunzatoare.

Art. 264. - (1) In cazul in care sunt prezenti la acelasi loc de munca angajati din mai multe
unitati, fiecare angajator este raspunzator pentru toate aspectele care ii revin prin atributii.

(2) Fara a prejudicia responsabilitatea individuala a fiecarui angajator, angajatorul responsabil

pentru locul de munca, in conformitate cu legislatia in vigoare, trebuie sa coordoneze aplicarea
tuturor masurilor privind securitatea si sanatatea angajatilor si sa precizeze in documentul
privind protectia la explozie, scopul acestei coordonari, masurile si procedurile de implementare
a acestuia.

Art. 265. - Angajatorul trebuie sa clasifice pe zone locurile unde pot aparea atmosfere explozive
in conformitate cu anexa nr. 18.

Art. 266. - (1) Angajatorul trebuie sa asigure aplicarea cerintelor minime stabilite in anexa nr. 19
la locurile mentionate in art. 265.

(2) Acolo unde este cazul, locurile unde pot aparea atmosfere explozive in concentratii atat de
mari incat sa puna in pericol securitatea si sanatatea angajatilor trebuie marcate la punctele de
intrare, in conformitate cu anexa nr. 20.

Art. 267. - In scopul asigurarii conditiilor de securitate si sanatate la locul de munca, conform
evaluarii riscurilor de explozie, angajatorul trebuie sa asigure elaborarea si actualizarea
DOCUMENTULUI PRIVIND PROTECTIA LA EXPLOZIE.

Documentul privind protectia la explozie trebuie sa demonstreze, in special:

-ca au fost identificate si evaluate riscurile de explozie;

-ca se vor lua masuri adecvate pentru indeplinirea obiectivelor prezentului capitol;

-care sunt locurile care au fost clasificate pe zone conform anexei nr. 18;

-care sunt locurile carora li se aplica cerintele minime stabilite in anexa nr. 19;

-ca locul de munca si echipamentul tehnic, inclusiv dispozitivele de avertizare, suntproiectate,

realizatesi intretinute conform prevederilor de securitate;

-ca au fost luate masuri pentru utilizarea in conditii de securitate a echipamentelor tehnice.

Art. 268. - (1) Documentul privind protectia la explozie trebuie elaborat anterior inceperii
activitatii si actualizat in cazul in care au loc schimbari semnificative, extinderi sau
transformariale locului de munca, echipamentului tehnic sau organizarii activitatii.

(2) Angajatorul poate combina evaluari ale riscurilor de explozie existente, documente sau alte
rapoarte echivalente elaborate in baza altor acte normative.

Art. 269. - Echipamentele tehnice destinate utilizarii in locurile de munca unde pot aparea
atmosfere explozive, care sunt deja in folosinta sau sunt puse la dispozitia angajatorului pentru
prima data inainte de data intrarii in vigoare a prezentelor norme, trebuie sa indeplineasca
cerintele stabilite in anexa nr. 19, partea A, cel tarziu pana la data de 31 decembrie 2006.

Art. 270. - Echipamentele tehnice destinate utilizarii in locuri in care pot aparea atmosfere
explozive, date in folosinta pentru prima data dupa data intrarii in vigoare a prezentelor norme
trebuie sa indeplineasca cerintele minime stabilite in anexa nr. 19 partile A si B.

Art. 271. - Locurile de munca unde pot aparea atmosfere explozive aflate in folosinta inainte de
data intrarii in vigoare a prezentelor norme trebuie sa indeplineasca cerintele cuprinse in aceasta
sectiune cel tarziu pana la data de 31 decembrie 2006.

Art. 272. - Locurile de munca unde pot aparea atmosfere explozive si care sunt folosite pentru
prima data dupa data intrarii in vigoare a prezentelor norme trebuie sa indeplineasca cerintele
cuprinse in aceasta sectiune.

Art. 273. - Daca, dupa data intrarii in vigoare a prezentelor norme, se produc modificari,
extinderi sau restructurari la locurile de munca unde pot aparea atmosfere explozive, angajatorul
trebuie sa ia masurile necesare astfel incat acestea sa indeplineasca cerintele stabilite in prezenta
sectiune.

CAPITOLUL VIII
Nave de pescuit
Art. 274. - In sensul prezentului capitol se intelege prin:

a) "nava de pescuit": reprezinta orice nava sub pavilion romanesc sau inregistrata sub jurisdictia
statului roman folosita in scopuri comerciale, fie pentru prinderea, fie pentru prinderea si
prelucrarea pestelui sau a altor resurse vii ale marii;

b) "nava de pescuit noua": reprezinta orice nava de pescuit a carei lungime intre perpendiculare
este superioara sau egala cu 15 m si pentru care la data de 31 decembrie 2006 sau dupa aceasta
data:

i) contractul de constructie sau transformare importanta este expirat sau

ii) contractul de constructie sau de transformare importanta a expirat inainte de 31 decembrie

2006 si care este livrata la 3 ani sau mai mult dupa aceasta data sau

iii) in absenta unui contract de constructie:

-se construieste chila sau

-se incepe o constructie identificabila cu o nava speciala sau

-a inceput montajul folosindu-se cel putin 50 de tone sau 1% din masa estimata a tuturor
materialelor de structura, daca aceasta valoare este mai mica;

c) "nava de pescuit existenta": reprezinta orice nava de pescuit a carei lungime intre
perpendiculare este superioara sau egala cu 18 m si care nu este o nava de pescuit noua;

d) "nava": reprezinta orice nava de pescuit noua sau existenta;

e) "angajat": reprezinta orice persoana care exercita o activitate profesionala la bordul unei nave,
precum si stagiarii si ucenicii, excluzandu-se personalul de la sol care efectueaza lucrari la
bordul unei nave de la cheu si pilotii din port;

f)"armator": reprezinta proprietarul inregistrat al unei nave, cu exceptia cazului in care nava a
fost afretata nava nuda sau este administrata total sau partial de catre o persoana fizica sau
juridica, alta decat proprietarul inregistrat la termenele unui acord de gestiune; in acest caz
armatorul este considerat a fi, pana la scadenta, cel care afreteaza nava nuda sau persoana fizica
sau juridica care asigura gestiunea navei;

g) "comandant": reprezinta angajatul care, conform legislatiei sau practicii nationale, comanda
nava sau are responsabilitatea acesteia.

Art. 275. - (1) Trebuie luate toate masurile necesare pentru ca:

a) armatorii sa se asigure ca navele lor sa fie utilizate fara a fi afectata securitatea si sanatatea
angajatilor, in special in conditiile meteorologice previzibile, fara a prejudicia responsabilitatea
comandantului;

b) sa se tina seama de eventualele riscuri la care sunt supusi angajatii pentru a stabili masurile
pentru acordarea primului ajutor, combaterea incendiilor si evacuarea angajatilor in cazul unor
pericole;

c) evenimentele de pe mare care au sau pot sa aiba un efect asupra securitatii si sanatatii
angajatilor de la bord trebuie sa faca obiectul unui raport detaliat care sa fie inaintat autoritatii
competente si sa fie consemnate cu rigurozitate in jurnalul de bord, daca tinerea unui jurnal de
bord este solicitata prin legislatia sau reglementarile nationale pentru tipul de nava in cauza sau,
in lipsa acestuia, intr-un document necesar in acest scop.

(2) Navele trebuie controlate periodic de catre autoritatile desemnate in acest scop.

Unele controale ce se refera la respectare a prevederilor prezentului capitol pot fi efectuate pe

mare.

Art. 276. - Navele de pescuit noi trebuie sa satisfaca cerintele de securitate si sanatate care
figureaza in anexa nr. 21 pana cel tarziu la 31 decembrie 2006.

Art. 277. - Navele de pescuit existente trebuie sa satisfaca cerintele de securitate si sanatate care
figureaza in anexa nr. 22 in termen de maximum 6 ani dupa data mentionata la art. 276.

Art. 278. - Atunci cand navele de pescuit sunt supuse reparatiilor, transformarilor si
modificarilor importante, pana la data de 31 decembrie 2006, sau dupa aceasta data, aceste
reparatii, transformari si modificari importante trebuie sa fie conforme cu cerintele din anexa nr.
21.

Art. 279. - Armatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru a asigura securitatea si sanatatea
angajatilor fara a prejudicia responsabilitatea comandantului:

a) sa asigure intretinerea tehnica a navelor, instalatiilor si dispozitivelor si in special a celor

prevazute in anexele nr. 21 si 22, iar defectiunile constatate atunci cand se considera ca pot
afecta securitatea si sanatatea angajatilor sa fie eliminate cat mai repede posibil;
b) sa ia masuri pentru a asigura curatirea periodica a navelor si a ansamblului instalatiilor si
dispozitivelor, pentru a mentine conditiile de igiena corespunzatoare;

c) sa mentina la bordul navei mijloace de salvare si supravietuire corespunzatoare, in buna stare

de functiune si in cantitate suficienta;

d) sa tina seama de cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la mijloacele de salvare

si supravietuire care figureaza in anexa nr. 23;

e) fara a prejudicia prevederile legale referitoare la cerintele minime de securitate si sanatate

pentru utilizarea de catre angajati, in munca, a echipamentelor individuale de protectie, sa tina
cont de specificatiile in materie de echipamente individuale de protectie care figureaza la anexa
nr. 24.

NSSM 27
Norme specifice de securitate a muncii
pentru lucrarile de zidarie,
montaj prefabricate si finisaje in
constructii
Preambul
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, care
cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia
nationala, in conditii de securitate a muncii.

Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva unitatile economice de raspunderea pentru

prevederea si asigurarea oricaror altor masuri de securitate a muncii adecvate conditiilor concrete
de desfasurare a activitatilor respective.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind
asigurarea sanatatii si securitatii in munca, sistem compus din:

- Norme generale de protectie a muncii, care cuprind principalele masuri de prevenire a

accidentelor de munca si bolilor profesionale, general valabile pentru orice activitate;

- Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind masurile de prevenire a accidentelor de

munca si bolilor profesionale specifice unor anumite activitati, detaliind prin aceasta prevederile
Normelor generale de protectie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ si au valabilitate nationala, indiferent de

forma de organizare sau de proprietate in care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.
Structura sistemului national de norme specifice de securitate a muncii urmareste corelarea
prevederilor cu pericolele specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a
masurilor de securitate a muncii pentru activitati caracterizate prin riscuri comune.

Structura fiecarei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea sistemica a
aspectelor de securitate a muncii, practicata in cadrul Normelor generale de protectie a muncii.
Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus
din urmatoarele elemente care interactioneaza :

- Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;

- Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de

productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca;

- Mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate,

dispozitive, unelte, etc.) si obiectelor muncii (materii prime, materiale, etc.), care se utilizeaza in
procesul de munca;

- Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihosociale in care unul
sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.

Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul Normelor specifice de securitatea

muncii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de securitate a
muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelul
fiecarui element component al sistemului -executant - sarcina de munca - mijloace de productie -
mediu de munca - propriu proceselor de munca din cadrul activita-tilor care fac obiect de
reglementare.

Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii muncii

constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la sanatatea si securitatea in
munca, baza pentru:

- activitatea de conceptie a echipamentelor de munca si a tehnologiilor;

- autorizarea functionarii unitatilor;

- instruirea salariatilor cu privire la securitatea mun-cii;

- cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauze-lor si responsabilitatilor.

In contextul general pe care l-am prezentat "Normele specifice de securitate a muncii pentru
lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii" au fost elaborate tinand cont de
reglementarile existente in domeniul securitatii muncii pentru aceste activitati precum si pe baza
studierii proceselor de munca si stabilirii pericolelor specifice, astfel incat, pentru fiecare pericol,
normele sa cuprinda cel putin o masura de prevenire la nivelul fiecarui element component al
procesului de munca.

Structura acestor prevederi este facuta pe tipuri de activitati, pentru fiecare tip de lucrare
prevederile urmarind o succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune a executantului In
procesul de lucru.
Pe langa prevederile specifice de protectie a muncii, norma cuprinde si un capitol cu prevederi
de proiectare privind echipamentele de munca utilizate la lucrarile de zidarie, montaj prefabricate
si finisaje in constructii.

Capitolul cuprinde prevederi de securitate a muncii care vor fi respectate la proiectarea

mijloacelor de productie, prevederi care raman valabile pana la acoperirea problematicii tratate
prin standarde in domeniu.:

In elaborarea normelor s-a utilizat terminologia de specialitate prevazuta prin standardele in

vigoare.

Pentru ca normele specifice sa raspunda cerintelor actuale, nu numai in ceea ce priveste

continutul,dar si forma de prezentare sa fie conforma altor acte legislative si normative, s-a
procedat la utilizarea unor subtitluri care precizeaza continutul articolelor care se refera la
aceeasi problematica, facilitand astfel, pentru utilizatori, intelegerea si gasirea rapida a textelor
necesare.

1.Prevederi generale.

Continut
Art. 1. - Normele specifice de securitate a muncii pentru zidarie, montaj prefabricate si finisaje
in constructii cuprind prevederi specifice de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor
de munca si imbolnavirilor profesionale in activitatile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje
in constructii.

Normele nu se refera la constructii tehnologice de zidarie cum sunt: cosurile de fum

independente, cuptoarele industriale, canalele de fum, zidariile intarite cu camasuieli armate s.a.,
prefabricatele din beton pentru constructii hidrotehnice, galeriile de beton s.a., finisajele
tehnologice pentru schimbarea caracteristicilor fizico-chimice ale elementului (ex. rezistenta la
foc s.a.).

Scop
Art. 2. - Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare in
munca si imbolnavire profesionala existente in cadrul acestei activitati, proprii celor patru
componente ale sistemului de munca (executant - sarcina de munca - mijloace de productie -
mediu de munca).

Domeniu de aplicare
Art. 3. - Prezentele norme specifice se aplica persoanelor juridice, precum si persoanelor fizice,
care utilizeaza in activitatile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii, persoane
angajate cu contract de munca sau sub alta forma legala.

Art. 4. - Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de

protectie a muncii.

Art. 5. - Unitatea care desfasoara activitati de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in

constructii este obligata sa elaboreze si sa aplice instructiuni proprii de securitate a muncii pentru
toate cazurile particulare, in care apar si alti factori de risc decat cei specificati.
Revizuirea normelor
Art. 6. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate, ori de cate ori este
necesar, ca urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica etc., survenite la nivel national, al
unitatilor sau al proceselor de munca.

2. Prevederi comune tuturor lucrarilor de zidarie, montaj

prefabricate si finisaje in constructii
2.1. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca

Art. 7. - Operatiile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii se vor executa numai
de personal calificat si instruit special pentru operatia respectiva, respectandu-se intocmai
instructia de circulatie si miscare, instructiunile tehnice, de exploatare, de protectie a muncii si
P.S.I.

Art. 8. - Examinarea si avizarea medicala sunt obligatorii pentru exercitarea meseriilor legate de
zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii, atat la angajare cat si periodic.

Art. 9. - Examenul medical in vederea incadrarii in munca se efectueaza obligatoriu inainte de

proba practica, examen, concurs sau termen de incercare, urmatoarelor categorii de persoane:

- celor care urmeaza sa fie angajati si celor care isi reiau activitatea dupa o intrerupere mai mare
de 6 luni calendaristice;

- ucenicilor, practicantilor, elevilor si studentilor care urmeaza sa fie instruiti pe meserii si

profesiuni, precum si in cazul schimbarii meseriei pe parcursul instruirii;

- celor care sunt transferati sau detasati in alte locuri de munca sau activitati care pot fi ocupate
numai daca sunt indeplinite cerintele legale de ordin sanitar.

Art. 10. - Efectuarea controalelor medicale in vederea angajarii in functii legate de siguranta
circulatiei, periodicitatea acestora, investigatiile clinice si de laborator se stabilesc prin norme
elaborate de catre Ministerul Sanatatii.

2.2. Instruirea personalului

Art. 11. - Instructajul de protectie a muncii se va face pe faze, in conformitate cu prevederile

Normelor generale de protectie a muncii in vigoare.

Art. 12. - Intervalul dintre doua instructaje periodice va fi de 30 de zile calendaristice, cu

exceptia celor efectuate personalului tehnico-administrativ, pentru care intervalul este de12 luni
calendaristice, conform Normelor generale de protectie a muncii.

Art. 13. - Personalul care detine functii de conducere - sef santier, inginer sef, sef lot, sef echipa
- isi insuseste cunostiintele de protectie a muncii prin studiu individual, iar verificarea
cunostiintelor asimilate se va face prin examinare in comisii si la datele stabilite de conducerea
unitatii.
Art. 14. - (1) Este obligatorie efectuarea unui instructaj zilnic de protectie a muncii la inceperea
lucrului; exceptie face personalul tehnico-administrativ.

(2) Instructajul zilnic se va face de catre conducatorul direct al locului de munca pentru toti
lucratorii din formatia sa, timp de 5-10 minute si se va consemna in registrul de predare-primire
al serviciului sau in condica de serviciu, dupa caz.

(3) Instructajul zilnic va cuprinde masurile de protectie a muncii care trebuie respectate in
desfasurarea activitatii din ziua respectiva, luandu-se in considerare conditiile concrete ale
locului de munca la momentul dat. (4) Verificarea efectuarii si insusirii acestui instructaj se va
face de catre sefii ierarhici, prin sondaj, consemnandu-se intr-o nota constatarile facute si
masurile ce se impun.

2.3. Dotarea cu echipament individual de protectie

Art. 15. - Toti lucratorii din activitatile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii
sunt obligati sa utilizeze echipament individual de protectie adecvat, conform Normativului
cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie emis prin Ordinul 225/95
al Ministrului Muncii si Protectiei Sociale.

2.4. Organizarea locului de munca si a activitatilor

Art. 16. - Este obligatorie imprejmuirea zonei de lucru in raza de actiune a utilajelor de ridicat,
respectiv a lucrarilor ce prezinta pericol.

Pasarelele, scarile si platformele de lucru de langa utilajele de constructii si lucrarile ce prezinta

pericol trebuie de asemenea sa fie prevazute cu balustrade si tinute in stare de curatenie.

Art. 17. - Pentru lucrari executate la inaltimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru
inaltimi peste 5 m se vor utiliza schele conform indicatiilor din proiectele tehnologice. Schelele
vor fi prevazute cu balustrade si scandura de bord si vor fi executate astfel incat sa corespunda
sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate si
circulatia personalului muncitor sub schele pe care se lucreaza.

Art. 18. - Personalul muncitor din santiere va putea fi utilizat numai la lucrarile si in zona de
lucru pentru care i s-a facut instructajul de protectie a muncii corespunzator.

Art. 19. - In toate locurile periculoase, atat la locurile de lucru, cat si acolo unde este circulatia
mare, se va atrage atentia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile atat ziua cat si
noaptea.

Art. 20. - Accesul catre toate locurile de munca se va asigura fara obstacole sau goluri
neacoperite. Gropile si puturile de foraj de pe teritoriul santierului se vor imprejmui.

Art. 21. - Santierul va fi imprejmuit pentru a se evita accesul persoanelor straine. Se vor ingradi
cu imprejmuiri continue, lucrarile in curs de constructie, situate de-a lungul drumurilor publice.

In cazul in care imprejmuirea se executa la o distanta mai mica de 10 m de o lucrare in curs de

constructie, care are o inaltime mai mare de 12 m, aceasta trebuie prevazuta cu copertina lata de
cel putin 1 m si cu o rampa de 20 de grade spre partea opusa lucrarii. De-a lungul muchiei de sus
a copertinei trebuie facuta o bordura inalta de 15 cm.
Art. 22. - Masinile si utilajele de constructii vor fi astfel instalate incat sa se asigure stabilitatea
si imposibilitatea unor deplasari necomandate.

Se interzice lasarea pe santier a masinilor si utilajelor de constructii, precum si a mijloacelor de

transport in pozitii in care stabilitatea nu este asigurata sau in care e posibila deplasarea lor
necomandata.

Art. 23. - Evacuarea molozului si a deseurilor de materiale din obiectele de constructie si

schelele aferente, de la o inaltime mai mare de 4 m, trebuie facuta cu ajutorul jgheaburilor
inchise, in lazi inchise sau in containere.

Capatul inferior al jgheabului trebuie sa se afle la o inaltime de cel mult 1 m deasupra solului. In
cazul in care acest lucru nu este posibil, capatul inferior al jgheabului trebuie sa se termine intr-
un buncar de depozitare, pentru a se evita producerea prafului.

Locurile in care se depoziteaza molozul si deseurile de materiale de constructii evacuate de sus

trebuie sa fie ingradite.

Art. 24. - Toate golurile din pereti, amplasate cu marginea de jos la o inaltime sub 0,70 m
deasupra planseului si care comunica spre exteriorul constructiilor sau dau spre locuri unde nu
exista un planseu continuu, se vor ingradi.

De asemenea se vor acoperi si ingradi cu balustrade executate pe tot conturul, cu o inaltime de

cel putin 1 m, golurile din planseele cladirilor in constructie pe care se executa lucrari sau e
posibil sa se circule; golurile vor fi marcate cu indicatoare de pericol.

Art. 25. - Se interzice executarea concomitenta de lucrari la doua sau mai multe nivele diferite,
aflate in puncte pe aceeasi verticala, fara dispozitive de protectie a muncii corespunzatoare.

Art. 26. - Golurile de ferestre si usi unde nu s-a montat tamplaria vor fi inchise provizoriu pentru
a feri personalul muncitor de curentii de aer.

Art. 27. - In cazul In care In timpul lucrului este posibila o emanatie de gaze toxice sau
inflamabile, personalul muncitor trebuie prevenit asupra pericolului si instruit in privinta
masurilor de protectie.

Santierele respective vor fi inzestrate cu un numar suficient de detectoare de gaze si cu masti

izolante.

Pe tot timpul lucrului in zona periculoasa va trebui sa existe personal sanitar dotat cu cele
necesare pentru a acorda ajutor imediat in cazul unui accident de munca.

In cazul aparitiei neasteptate - in timpul lucrului - a unei emanatii de gaze vatamatoare sau
inflamabile, lucrul va fi oprit si personalul muncitor evacuat, pana la luarea masurilor
corespunzatoare de protectie a muncii.

Art. 28. - Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi se va executa

numai cu respectarea tuturor prevederilor legale de lucru in vigoare, cu ajutorul mijloacelor de
ridicare si transport pe verticala si orizontala.

Art. 29. - Daca in timpul transportului se defecteaza utilajul sau una din prinderi cedeaza,
elementul va fi coborat; daca acest lucru nu e posibil, pana la inlaturarea defectiunii, locul de sub
incarcatura va fi imprejmuit si se vor organiza posturi de paza pentru interzicerea patrunderii
personalului muncitor in zona respectiva. De asemenea, se vor pune indicatoare de avertizare.

Aceste masuri vor fi sistate numai dupa reintrarea in normal.

Art. 30. - Primirea incarcaturilor pe constructie se va face de catre personalul muncitor, numai
dupa oprirea completa a mijloacelor de ridicat.

Personalul muncitor va sta pe schele sau pe planseu.

Art. 31. - Se interzice aplecarea personalului muncitor in afara constructiei pentru a desprinde
elementele din carligul mijlocului de ridicat. Apropierea incarcaturii se va face cu carlige de
tragere sau franghii ajutatoare. Personalul muncitor va fi asigurat cu echipament de protectie
pentru lucrul la inaltime si locuri periculoase.

Art. 32. - Ridicarea incarcaturilor se va face pe verticala. Nu se admite pozitia oblica a

dispozitivelor de prindere si nici tararea incarcaturilor cu mijlocul de ridicat.

Art. 33. - Se interzice executarea lucrarilor la inaltime in perioade de timp nefavorabil - vant
puternic peste 11 m/s., ninsori, polei, in locurile de lucru cu vizibilitate redusa etc.

Art. 34. - Nu este permis a se executa - in exterior - lucrari de sudura la temperaturi interzise de
prescriptiile tehnice pentru asemenea lucrari.

Art. 35. - Executarea unor lucrari, ca montari de prefabricate, turnari de betoane etc., pe timp de
noapte, se poate face cu luarea unor masuri de :

- iluminat corespunzator, care se asigure o vizibi-litate perfecta pe intreaga suprafata a zonei de

lucru;

- dotare a personalului ce lucreaza cu mijloacele de ridicat cu echipament de protectie

reflectorizant;

- vopsire a carligului mijlocului de ridicat si a ca-blurilor de legatura in culori reflectorizante;

- actionare a dispozitivului de semnalizare acusti-ca la orice miscare a mijlocului de ridicat ;

- dotare cu lumini de semnalizare a mijlocului de ridicat;

- iluminare locala cu lampi portabile a zonelor de lucru;

- iluminare separata a locurilor de depozitare a materialelor si elementelor de constructii ce se

manipuleaza;

- iluminare corespunzatoare a cailor de acces ;

De asemenea personalul muncitor va avea aviz medical ca e apt pentru lucru de noapte si la
lumina artificiala.

Masurile enumerate nu sunt limitative si pot fi completate in functie de conditiile locale.

Art. 36. - In toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protectie
specific pe care e obligat sa-l poarte in tot timpul lucrului si pana la parasirea teritoriului
santierului.

La executarea lucrarilor la inaltime sau in alte zone periculoase, personalul muncitor va fi

prevazut cu centuri de siguranta legate de puncte fixe ale constructiei, precum si cu truse, genti,
ladite sau cutii pentru pastrarea sculelor, uneltelor si a unor piese marunte.

Art. 37. - Accesul in constructii si la locurile de munca se face exclusiv pe scari definitive sau pe
scari mobile.

Accesul catre locurile de munca trebuie amenajat fara obstacole sau goluri neacoperite.

2.5. Protectia impotriva electrocutarii

Art. 38. - Pentru iluminarea locala a locurilor de lucru se va utiliza:

- tensiunea de 24 V, in cazul in care se lucreaza in conditii normale;

- tensiunea de 12 V, in cazul in care se lucreaza in locuri cu umezeala excesiva, pe mase metalice

sau in locurile cu degajari de aburi si emanatii de gaze.

Art. 39. - Utilajele, mecanismele si aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor
lucrari trebuie - obligatoriu - legate la instalatia de punere la pamant, a carei rezistenta va fi de
cel mult 4 ohmi.

Art. 40. - Se interzice lucrul la tablourile de comanda electrica si la partile componente ale
instalatiei electrice, fara intreruperea circuitelor de alimentare si legarea la pamant a instalatiei.

3. Lucrari de zidarie
3.1. Lucrari de fundatii

Art. 41. - Inainte si in timpul executarii lucrarilor de zidarie sub nivelul solului si a celor de
fundatii, este necesar sa se controleze rezistenta sprijinirilor peretilor santurilor si sapaturilor.

Daca se constata defectiuni, se va intrerupe lucrul pana la remediere.

Art. 42. - Este interzisa coborarea materialelor (pietre brute, caramizi etc.) in groapa de fundatie
sau in sant, prin aruncarea lor de sus.

Art. 43. - Coborarea materialelor va fi facuta cu mijloace mecanizate sau prin jgheaburi
portative. Capatul inferior al jgheabului din groapa se monteaza cu cel mult 0,50 m deasupra
fundului gropii pentru ca materialele sa nu se rostogoleasca prea departe.

Art. 44. - Deplasarea roabelor incarcate cu materiale (pietre, caramizi, beton, mortar) se va face
pe dulapi asezati de-a lungul gropii de fundatie, la o distanta de cel putin 0,70 m de la marginea
gropii.

Art. 45. - Lucrarile de subzidarie pot fi executate numai pe baza unui proiect bine studiat si sub
controlul permanent al personalului tehnic cu experienta in asemenea lucrari.
Art. 46. - Daca in timpul executarii lucrarilor de subzidarie se constata deformatii ale peretilor,
lucrarile in zona respectiva vor fi intrerupte pana la revederea proiectului de consolidare.

Art. 47. - De-a lungul marginilor gropilor pentru fundatii si santuri se va lasa o fasie libera pe o
latime de minimum 0,50 m.

Art. 48. - Se interzice coborarea materialelor pe jgheab concomitent cu primirea lor la capatul
celalalt. Aruncarea, coborarea materialelor, respectiv rasturnarea materialelor, se vor face numai
atunci cand la locul de cadere sau in apropierea acestuia nu se gaseste personal muncitor.
Coborarea personalului muncitor se va face pe scari sau rampe de acces.

Art. 49. - Pe masura executarii fundatiei, spatiile libere intre fundatie si peretii sapaturii vor fi
umplute cu pamant, care se va compacta conform proiectului si va avea parametrii geotehnici
prevazuti in proiect.

Art. 50. - Demontarea si montarea sprijinirilor din gropile de fundatie, la terminarea lucrarii, se
vor face de jos in sus, pe masura astuparii gropilor cu pamant si numai sub supravegherea
continua a maistrului de executie. Numarul de dulapi care se indeparteaza simultan pe verticala
nu va fi mai mare de trei, iar in cazul terenurilor infoiate sau curgatoare, numai cate unul.

Concomitent cu indepartarea dulapilor, se vor monta corespunzator si proptelele verticale si

orizontale; proptelele existente vor fi scoase pe masura ce au fost fixate altele in loc.

Art. 51. - Executarea zidului de protectie a hidroizolatiei se va face dupa turnarea fundatiei,
executarea zidului ce trebuie izolat si a hidroizolatiei verticale. Sapaturile vor fi executate
taluzat.

Daca lucrarea impune o astfel de executie, se va intocmi o fisa tehnologica care sa cuprinda si
indicarea masurilor privind impiedicarea surparii malurilor si a zidului de protectie.

Lucrarea se va executa sub supravegherea maistrului lucrarii.

Art. 52. - Subzidirea fundatiilor sau a peretilor cladirilor existente trebuie executata dupa
proiecte sau fise tehnologice si sub supravegherea permanenta a conducatorului lucrarii.

Art. 53. - Pentru urmarirea comportarii lucrarilor de subzidire, pe zidurile subzidate se vor
monta, inainte de inceperea lucrarilor, martori (repere), spre a putea fi observate din timp
eventualele deplasari ale constructiei. Martorii vor fi montati la crapaturile zidurilor sub care se
face subzidirea precum si pe zidurile apropiate.

Art. 54. - In cazul in care in timpul executiei se constata deplasari ale constructiei, se vor lua
masuri urgente si imediate pentru indepartarea personalului muncitor din zona.

Art. 55. - Se interzice continuarea lucrarilor de subzidire atunci cand se constata deformari ale
terenului din zona respectiva. Continuarea lucrarilor de subzidire se va face numai dupa ce
terenul a fost consolidat.

Art. 56. - In terenuri cu apa subterana, inainte de inceperea lucrarilor de subzidire se vor lua
masuri pentru epuizarea apei, pe tot timpul executarii lucrarilor de subzidire, plus perioada
necesara intaririi mortarului.
Art. 57. - In timpul executiei zidariei, pana la executarea planseelor, se interzice rezemarea
scarilor sau a altor obiecte pe ziduri. La nevoie se vor folosi scari de sobar.

3.2. Lucrari de zidarie

Art. 58. - Executarea lucrarilor de zidarie la inaltime se va face numai de pe schele executate
conform standardelor si ingradite cu parapete de 1m inaltime.

Art. 59. - Este interzisa circulatia pe ziduri. Pentru circulatie vor fi folosite numai schele si
esafodaje.

Art. 60. - Manuirea unor mecanisme actionate electric sau mecanic de alt personal muncitor
decat cel de specialitate se va putea face numai dupa ce acestui personal i se va face un instructaj
special confirmat printr-o atestare.

Art. 61. - Conducatorul punctului de lucru este obligat sa controleze in permanenta legarea la
pamant a mecanismelor si dispozitivelor actionate electric, utilizate la lucrarile de zidarie.

Art. 62. - In cazul utilizarii, pentru ridicarea materialelor, a unor dispozitive si mecanisme de
mica mecanizare, personalul muncitor ce le manevreaza va respecta normele de protectie a
muncii pentru lucrul de pe schele si la inaltime si va fi dotat cu echipamentul de protectie
corespunzator.

Dispozitivele de ridicare vor fi prevazute cu sigurante, cu cabluri etc., respectandu-se obligatoriu

prescriptiile ISCIR corespunzatoare.

Personalul muncitor ce le manevreaza va trebui sa fie autorizat.

Art. 63. - Este interzis a se crea diferente de inaltime de peste 1,5m intre diferite portiuni ale
zidariei, in timpul executiei.

Art. 64. - Se interzice executarea zidariei pe o inaltime mai mare de doua etaje, fara legarea
acesteia prin plansee sau fara a se monta pe grinzile planseelor o podina provizorie.

Art. 65. - La terminarea executiei stalpilor de zidarie, intre golurile de usi si ferestre, se vor
monta buiandrugi, peste care se va aseza cel putin un rand de blocuri, sau se vor rigidiza stalpii
cu ajutorul cofrajului buiandrugilor (atunci cand stalpii sunt executati din beton monolit); se
interzice a lasa liberi stalpii la partea lor superioara.

Art. 66. - In locurile de prelucrare a blocurilor si placilor de beton celular autoclavizat vor fi
luate masuri de protectie contra prafului. Muncitorii care lucreaza la aceste operatii de prelucrare
vor fi prevazuti cu ochelari de protectie si cu masti contra prafului.

Art. 67. - La lucrarile de zidarie din piatra care necesita ciopliri in timpul executiei, zidarul si
ajutoarele sale vor purta in mod obligatoriu ochelari de protectie, iar muncitorii care nu fac parte
din echipa de zidarie, dar circula in apropiere, vor fi avertizati sa-si fereasca ochii.

Art. 68. - Prelucrarea pietrelor pe santier trebuie executata in locuri imprejmuite, in care accesul
persoanelor straine este interzis.
Art. 69. - Locurile de munca ale cioplitorilor de piatra trebuie sa se afle la o distanta de cel putin
3 m unul de celalalt. In caz contrar, trebuie asezate intre acestia paravane de protectie. Este
interzisa asezarea pietrarilor unul in fata celuilalt.

Art. 70. - In timpul prelucrarii, pietrele (placajele de marmura, piatra de constructie etc.) de
dimensiuni mari si grele vor fi bine asezate pentru a nu fi posibila rasturnarea lor.

Art. 71. - Depozitarea pe podina de lucru a materialelor pentru zidarie se va face astfel incat sa
se lase un spatiu de minimum 0,5 m intre zidul ce se executa si materiale, de-a lungul intregului
front de lucru unde se lucreaza.

Art. 72. - Primirea materialelor de zidarie se va face pe podine special amenajate si dimensionate
corespunzator sau pe plansee, in locuri special indicate de conducatorul locului de munca.

Art. 73. - Podina de lucru va fi cel putin cu 15 cm mai jos decat nivelul zidariei. Inaltimea
zidariei nu va depasi 1,20 m deasupra podinei de lucru. Pentru inaltimi mai mari se vor monta
podine auxiliare.

Art. 74. - Se interzice evacuarea molozului si a deseurilor de materiale prin aruncare din
constructie. Evacuarea se va face conform normelor privind evacuarea deseurilor.

Art. 75. - La lucrarile ce se executa in mediu umed, conductorii sub tensiune vor fi deconectati
inainte de inceperea lucrului.

Art. 76. - Toate golurile periculoase vor fi inchise sau ingradite cu parapeti de protectie.

Art. 77. - Golurile de usi in zidurile exterioare trebuie inchise, pentru a opri trecerea personalului
muncitor prin ele.

Art. 78. - Se interzice lasarea pe ziduri a materialelor de zidarie neintroduse in opera, a

molozului sau sculelor la intreruperea lucrului.

Art. 79. - La executarea placajului peretilor, concomitent cu zidaria se vor lua aceleasi masuri de
securitate a muncii ca la lucrarile la inaltime si la cele de invelitori. Umplutura din placaje si
zidarie se va executa concomitent cu placajul si va depasi obligatoriu nivelul superior al placii.

Art. 80. - Zidaria corniselor de caramida ce ies din planul zidurilor mai mult de 30 cm se va
executa de pe schele exterioare. In cazul in care se folosesc schele de consola acestea vor fi astfel
montate incat distanta dintre marginea exterioara a cornisei si balustrada podinei de lemn sa fie
de minimum 60 cm. La executarea corniselor din zidarie se vor prevedea dispozitive pentru
ancorarea tencuielilor si a Invelitorii.

Art. 81. - Zidaria de piatra bruta va fi executata - obligatoriu - in cofraje confectionate din
panouri de dulapi de 4 - 5 cm grosime cu ajutorul popilor dispusi la 2 - 2,5 m de-a lungul zidului.
Montarea cofrajelor se va face paralel cu executarea zidariei.

Art. 82. - Intrucat zidurile de beton celular autoclavizat au o stabilitate si rezistenta redusa pana
la intarirea mortarului este necesar a se face personalului muncitor care executa asemenea
lucrari, un instructaj special privind masurile specifice de protectie care trebuie luate. Instructajul
special va fi consemnat in procese - verbale.
Lucrarile de zidarie din blocuri mici de beton celular autoclavizat se vor executa sub conducerea
unui maistru specializat in asemenea lucrari.

Se va acorda o atentie speciala pentru asigurarea stabilitatii corniselor prin ancorare, proptire etc.

Art. 83. - La executarea peretilor din panouri din beton celular autoclavizat se vor respecta
Normele de protectie a muncii de la montarea elementelor prefabricate.

Art. 84. - Este interzisa executarea zidariei de caramida pe o inaltime mai mare decat doua etaje
de constructie, fara a se construi plansee intre etaje sau fara a se monta pe grinzile planseelor o
podina provizorie.

Art. 85. - La zidirea peretilor exteriori de pe schele interioare se vor monta - obligatoriu - viziere
de protectie pe perimetrul exterior al constructiei pentru oprirea caderii obiectelor de sus.

Art. 86. - In cazul in care inaltimea zidariei nu depaseste 8 m, nu este obligatorie montarea
vizierelor de protectie. Daca executarea de viziere de protectie nu este posibila, atunci locul de
lucru unde se executa zidaria se va ingradi, distanta minima de la suprafata zidului ce se executa
pana la ingradire fiind de 1,5 m.

Art. 87. - Copertinele de protectie vor avea latimea de minimum 1,5 m si inclinarea de 20% fata
de orizontala; vor fi rezistente, avand consolele de preferinta din metal, iar copertina din scanduri
de 2,5 cm grosime, batute una langa alta. Primul rand de copertine - cel care va ramane pana la
terminarea zidariei - va fi montat la distanta maxima de 6 m de la pamant, iar la al doilea rand de
copertine, fiind mobil, va fi montat la nivelul imediat inferior celui la care se lucreaza.

Art. 88. - Personalul muncitor care monteaza sau demonteaza vizierele de protectie va fi asigurat
contra caderii prin centuri de siguranta legate de puncte fixe ale constructiei.

Art. 89. - Se interzice circulatia si depozitarea marfurilor pe copertinele de protectie.

Art. 90. - Pentru aducerea mortarelor si caramizilor pe cladirile in curs de constructie vor fi
folosite containere speciale, astfel construite incat posibilitatea deschiderii peretilor laterali si
desprinderea fundurilor sa fie exclusa in scopul evitarii caderii materialelor ce vor fi transportate
In aceste containere.

Art. 91. - Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau in forma de ciuperca, cu
muchiile din tabla zdrentuita si ascutite, a unor roabe si tomberoane care nu sunt in perfecta stare
de functionare. Sculele de mana folosite la zidarie vor fi bine fixate pe maner.

Art. 92. - Manipularea blocurilor umede se va face obligatoriu cu un cleste special.

3.3. Prepararea mortarului

Art. 93. - Prepararea mortarului se va face mecanizat, cu ajutorul malaxoarelor de mortar si a

betonierelor. Se vor respecta Normele de protectie a muncii cu caracter general specificate in
Normele specifice de securitate a muncii pentru beton, beton armat si precomprimat precum si
cele cu caracter specific prevazute in aceleasi norme pentru utilizarea betonierelor care sunt
valabile si pentru malaxoare.

Art. 94. - Transportul mortarului la locul de utilizare se face cu bene sau cu pompe de mortar,
respectiv masini de tencuit.
Art. 95. - La transportul mortarului cu bena se vor respecta aceleasi norme de protectie a muncii
ca si la transportul betoanelor.

Art. 96. - Amplasarea utilajelor trebuie sa asigure acces liber si usor catre depozite.

Art. 97. - Este interzisa apropierea de sinele de ghidaj ale cupei de incarcare, la malaxoare,
precum si de cupa ridicata.

Art. 98. - Curatarea gropii de sub cupa se poate face numai daca aceasta este bine fixata in
pozitia superioara cu ajutorul franei si al unor proptele rezistente. Mecanismele (toba,
jgheaburile etc.) se pot curata numai dupa oprirea si deconectarea masinilor.

Art. 99. - In timpul functionarii este interzisa introducerea mainilor sau a unor unelte in toba ori
in alte parti mobile ale masinilor.

Daca betonul sau mortarul se transporta cu macarale in cupe, containere sau in dispozitive
similare, acestea trebuie prevazute cu dispozitive speciale de siguranta, care sa impiedice
descarcarea accidentala.

Art. 100. - Varul trebuie stins de muncitori cu experienta, bine instruiti si echipati cu
echipamente individuale de protectie conform Normativului Cadru de acordare si utilizare a EIP,
(Ordinul 225 / 95 al M.M.P.S.).

Art. 101. - Acolo unde se intrebuinteaza cantitati mari de var, se va aplica stingerea mecanizata.

Art. 102. - Pentru a se evita caderea muncitorilor in gropile de var, acestea trebuie ingradite cu
parapete inalte de 1 m sau cu gard continuu.

Art. 103. - Nu este permisa coborarea muncitorilor in gropile de var; varul trebuie scos din gropi
mecanizat, cu graifere fixate pe macaralele sau cu alte dispozitive. Pentru a se evita surparea
peretilor gropilor de var acestia trebuie sprijiniti cu dulapi.

3.3.1. Pregatirea agregatelor

Art. 104. - Utilajele de concasare, de sortare si de spalare fixe trebuie amplasate pe fundatii
rezistente sau pe sasiuri si fixate solid cu suruburi de ancorare, iar rotile acestor utilaje trebuie
impanate cu pene sau cu papuci.

Art. 105. - Toate platformele de lucru si scarile de acces amplasate la inaltimi de peste 1,5 m de
la teren trebuie bine ingradite.

Art. 106. - Gurile de alimentare ale concasoarelor trebuie sa aiba lateral si la partea superioara
protectori pentru ca muncitorii sa nu fie raniti de pietrele care pot fi proiectate din concasor.

Art. 107. - Incarcarea concasoarelor trebuie facuta cu materiale de dimensiuni potrivite si numai
cand utilajul a ajuns la viteza de regim.

Art. 108. - Este interzisa scoaterea cu mainile a bucatilor de piatra din concasor sau impingerea
lor in concasor in timpul functionarii acestuia.

Art. 109. - Oprirea concasorului se face numai dupa sfaramarea intregii incarcaturi din cupa lui.
Art. 110. - Dupa terminarea lucrului, gura de alimentare a concasorului trebuie acoperita cu
panouri.

Art. 111. - Este interzisa circulatia sau stationarea sub masinile de pregatire a materialelor.

Art. 112. - Daca instalatia de pregatire a materialelor cuprinde si silozuri de alimentare,

coborarea muncitorilor in silozuri este interzisa.

Pentru distrugerea boltilor de nisip, pietris sau ciment, care se formeaza pe peretii silozurilor,
acestea trebuie prevazute cu vibratoare, care asigura deplasarea materialului si impiedica astfel
formarea boltilor.

4. Montarea elementelor prefabricate

Art. 113. - Pentru montarea elementelor prefabricate se vor utiliza schele, esafodaje, scari de
acces etc., respectandu-se si normele de protectie a muncii specifice acestora.

Acolo unde din diferite motive nu se pot utiliza schele, conducatorul tehnic al lucrarii va da in
scris indicatii detaliate privind modul de lucru de prevenire a accidentelor de munca si va
supraveghea tot timpul modul in care se lucreaza.

Se interzice executarea lucrarilor de montaj de pe scari mobile la inaltimi de peste 1,5 m.

Art. 114. - Zona de montaj se va ingradi pentru a interzice accesul persoanelor straine. Legarea
si ridicarea elementelor prefabricate se va face cu respectarea prevederilor ISCIR privind
legarea, ridicarea si desfacerea incarcaturilor cu mijloace de ridicat.

Art. 115. - Asezarea de materiale, scule sau alte piese peste elementele prefabricate care nu sunt
montate definitiv este interzisa.

Art. 116. - Platformele de lucru pentru montaj vor fi executate dupa detaliile prevazute in
proiecte sau fise tehnologice.

Art. 117. - In cazul cand lucrarile de sudura sau monolitizare se executa de pe schele suspendate,
sudorii vor purta centura de siguranta cu un capat fixat de un element rezistent al constructiei.

Art. 118. - Executarea lucrarilor interioare la lucrarile prefabricate este permisa numai daca
deasupra locului de munca sunt montate si solidarizate cel putin doua plansee.

Art. 119. - Nu este permisa decofrarea cu mainile a monolitizarilor elementelor prefabricate. Se

vor folosi dispozitive si unelte speciale.

Art. 120. - Montarea elementelor prefabricate de dimensiuni mari (de ex. chesoane) care se
reazema pe alte elemente (forme, grinzi etc.) se poate face si fara schele, dupa ce s-a montat
primul element cu ajutorul unei schele.

Montarea elementului se face pe elementul deja montat, personalul muncitor fiind asigurat contra
caderii conform prevederilor din fisele tehnologice din Normele pentru lucrul la inaltime si in
locurile periculoase.
In toate cazurile in care nu se poate face montarea fara pericol a elementelor prefabricate, de pe
elementele montate se vor executa - pentru montare - schele sau esafodaje, cu scarile aferente de
acces.

La montarea elementelor prefabricate pe stalpi prefabricati se vor utiliza scarile metalice, fixate
pe stalpi. Scarile vor fi scoase numai dupa terminarea montajului.

Art. 121. - Se interzic fixari provizorii ale elementelor prefabricate (puncte de sudura, ancore,
pene etc.), daca tehnologia de montare stabilita prin proiect nu prevede anumite piese de fixare
provizorie. Dupa montaj, fixarile provizorii se vor definitiva prin sudura si monolitizare.
Prinderile prin sudura a elementelor prefabricate si monolitizarile se vor executa numai la
temperatura permisa prin prescriptiile tehnice sau cand prin luarea de masuri se asigura aceasta
temperatura.

Art. 122. - Depozitarea prefabricatelor cu forma regulata se face in stive, cu sipci sau juguri intre
randuri, astfel incat sa nu fie posibila rasturnarea acestora sau alunecarea prefabricatelor. La
nevoie depozitarea se va asigura impotriva alunecarii, rasturnarii sau rostogolirii, prin asezarea
unor sustineri speciale la marginea stivei sau a pieselor formate din stalpi cu contra fise sau pene.

Prefabricatele de forme neregulate si fara stabilitate se vor manipula si depozita numai pe baza
de fise tehnologice.

Depozitarea elementelor prefabricate mari se va face pe rastele speciale care sa permita o asezare
usoara a elementelor in dispozitivul de prindere, stabilitatea pe tot timpul depozitarii si
nedeteriorarea marginilor ele-mentelor.

Art. 123. - La locul de munca se vor depozita numai cantitatile de prefabricate care intra in
executie.

Depozitarea se va face astfel incat sa nu se blocheze calea de rulare sau zona de manevrare a
mijloacelor de ridicat, drumurile de circulatie si trecerile pentru personalul muncitor.

La depozitare se va urmari ca piesele de distantare intre randuri sa fie asezate astfel incat pentru
introducerea dispozitivelor de agatare sa nu fie necesare operatiuni suplimentare (rasturnare,
asezare pe muchie etc.).

Art. 124. - In cazul descarcarii si asezarii prefabricatelor langa calea ferata, in vederea incarcarii
lor ulterioare in vagoane, intre marginea stivei si sina cea mai apropiata se va lasa un spatiu liber
de cel putin 2 m.

Art. 125. - Prefabricatele asezate pe mijlocul de transport vor fi asigurate impotriva deplasarii cu
dispozitivele prevazute in fisa tehnologica a producatorului.

Art. 126. - In timpul operatiilor de incarcare - descarcare in si din mijloace de transport auto,
conducatorul va cobora din cabina si va asista la asigurarea stabilitatii prefabricatelor.

Art. 127. - Operatiunile de incarcare-descarcare si depozitare a prefabricatelor din beton armat

se vor executa cu mijloace mecanizate. Personalul muncitor, care executa aceste operatiuni, va fi
instruit si va respecta prevederile din normele specifice meseriei si functiei si va fi autorizat si ca
legator de sarcina.
Art. 128. - Se interzice folosirea dispozitivelor si cablurilor destinate manipularii prefabricatelor
din beton in alte scopuri si daca nu corespund din punct de vedere tehnic.

Art. 129. - Prefabricatele din beton armat vor fi dotate cu mijloace de prindere sau ridicare
(urechi, locase, bolturi, bare etc.), solid prinse in masa lor.

Art. 130. - Agatarea prefabricatelor in macara va fi facuta direct la carlig, daca este posibil, iar
daca nu este posibil prin intermediul dispozitivelor ajutatoare (sufe, gase, juguri -
compensatoare).

Art. 131. - Se interzice macaragiului a executa orice operatie pana cand persoana care a efectuat
legarea prefabricatului, nu a confirmat ca a terminat legarea si operatiunile de asigurare a
jugurilor, dispozitivelor si a cablurilor. Operatiunea de ridicare a sarcinei se va face numai la
semnalizarea legatorului de sarcina.

Art. 132. - Se interzice intrarea sub prefabricat In timpul agatarii in carligul macaralei.

Art. 133. - Se interzice stationarea sau circulatia personalului muncitor in raza de actiune a
macaralei, cand aceasta se afla cu sarcina in carlig.

Art. 134. - Se interzice deplasarea macaralei cu sarcina In cArlig.

Art. 135. - Se interzice echilibrarea prefabricatului prin agatarea sau urcarea muncitorilor pe
acesta.

Art. 136. - In cazul necesitatii unor dirijari, se vor utiliza funii sau cabluri. Prefabricatele din
beton armat vor fi depozitate pe cale de lemn.

Art. 137. - In cazul prefabricatelor cu o fata plana la sol, se vor aseza cel putin 4 cale de lemn,
cate una pe fiecare latura.

Art. 138. - In cazul prefabricatelor prezentand o fata curba la sol, se vor aseza cale de lemn, la
ambele capete, spre a evita rasturnarea.

Art. 139. - Asezarea in stiva a prefabricatelor va fi facuta in functie de greutatea lor, iar intre
prefabricate se vor aseza cale de lemn.

Art. 140. - Stivele de prefabricate plane nu vor depasi inaltimea de 1,80 m.

Art. 141. - Stivele de prefabricate avAnd curbura pe sol sau spre sol, vor avea asezate la capete,
cale de lemn.

Art. 142. - La asezarea prefabricatelor cu curbura la sol, nu se va da comanda de lansare a

prefabricatului decat de cel ce aseaza calele si numai dupa terminarea operatiei.

Art. 143. - Distanta dintre stivele de prefabricate din beton, stabilita pentru circulatia
personalului muncitor, va fi de minimum 0,80 m. In cazul cand este nevoie sa se circule cu
autovehicule, latimea cailor de circulatie se va stabili prin instructiuni specifice locului de
munca, de catre conducerea unitatii.

Art. 144. - Locul de depozitare a prefabricatelor din beton va fi bine curatat, nivelat si tasat, fiind
interzisa depozitarea lor in locuri neamenajate in acest scop.
Art. 145. - Este interzisa alcatuirea randurilor si formarea stivei de prefabricate din beton armat
din mai multe tipuri de prefabricate.

Art. 146. - Boltarii se vor depozita in stive, inaltimea stivei nu va depasi sase randuri. In fiecare
rand, boltarii se aseaza alaturat pe cant. Directia boltarilor se va schimba alternativ cu 90 de
grade la fiecare rAnd.

Art. 147. - La transportul boltarilor cu autovehicule, acestia se vor aseza numai cu extradosul pe
platforma mijlocului de transport si se vor asigura impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii.

Art. 148. - La transportul boltarilor cu autovehicule, se interzice asezarea lor pe platforma

mijlocului de transport dezaxat fata de centrul de stabilitate al platformei, atat in lung cat si in
transversal.

Art. 149. - La suprapunerea boltarilor asezati pe extrados, este obligatorie folosirea calajelor
distantatoare intre acestia.

Art. 150. - La transportul boltarilor cu vagonete se vor folosi numai vagonete special amenajate
si verificate de comisia interna a unitatii de constructii montaj.

Art. 151. - In timpul transportului prefabricatelor din beton este interzisa ramanerea oricarei
persoane pe platforma sau bena mijlocului de transport, inclusiv a vagonetelor.

Art. 152. - Prefabricatele din beton se vor aseza in trenul de vagonete incarcate in timpul
formarii convoiului.

Art. 153. - La cuplarea sau decuplarea vagonetelor incarcate cu prefabricate din beton se
interzice manipulantului sa intre intre vagonete. Aceste operatii se vor executa numai lateral.

Art. 154. - La transportul boltarilor cu vagonetele, se vor respecta si prevederile stabilite pentru
circulatia si transportul intern.

Art. 155. - La manipularea si depozitarea prefabricatelor din beton specifice lucrarilor de diguri
si cheiuri, pe langa prezentele prevederi, se vor respecta si prevederile stabilite in NSSM privind
constructiile hidrotehnice.

Art. 156. - La manipularea si depozitarea traverselor din beton armat pe langa prezentele
prevederi, se vor respecta si instructiunile stabilite de conducerea unitatii.

Art. 157. - In cazul folosirii macaralelor capra pentru lucrarile de montaj se vor respecta si
prescriptiile ISCIR.

Art. 158. - Biga va fi supusa numai la sarcina de compresiune, in care scop la baza ei se va
monta un scripete de deviere a cablurilor. Cu biga se vor executa numai operatii de ridicare pe
verticala, fiind interzisa tragerea sau ridicarea inclinata.

Art. 159. - Incarcarea si descarcarea prefabricatelor se va face numai cu mijloace mecanice

(trolii, vinciuri, bigi, macarale sau alte dispozitive).

Art. 160. - Pentru asigurarea stabilitatii pe trailer, prefabricatul trebuie fixat solid pe platforma
trailerului cu ajutorul unor scaune si ancorat prin tiranti.
Se va urmari permanent pe traseu pozitia grinzilor si se vor verifica legaturile.

Art. 161. - In timpul transportului sunt interzise stationarea muncitorilor pe partile laterale ale
grinzii sau pe grinda, precum si prezenta lor pe trailer.

Art. 162. - Atat la incarcare, cat si la descarcare se va urmari ca terenul pe care stationeaza
trailerul sa fie cat mai orizontal. In timpul acestor operatii trailerul trebuie sa fie franat, spre a se
impiedica orice deplasare.

4.1. Lucrari de ridicare si montaj ale elementelor prefabricate

Art. 163. - Elementele de beton armat cu parti ce pot fi confundate in timpul montarii (placi,
grinzi dreptunghiulare) trebuie marcate in asa fel incat sa se asigure prinderea si asezarea lor
corecta, evitandu-se confuziile la montaj.

Art. 164. - Ridicarea elementelor lungi, care se monteaza in pozitie orizontala, trebuie efectuata
prin cel putin doua urechi.

Art. 165. - Elementele prefabricate la care in timpul montajului pot apare sarcini suplimentare,
neprevazute prin calcule de rezistenta trebuie sa fie consolidate in prealabil prin moazare si
tiranti.

Art. 166. - Ridicarea in vederea montarii - a elementelor prefabricate mari si grele - se va face
sub supravegherea conductorului locului de munca.

Art. 167. - La manipularea elementelor prefabricate se vor respecta prevederile cuprinse in

Normele specifice de securitate a muncii privitoare la aceste activitati.

Art. 168. - Primirea elementelor prefabricate la inaltime se face de catre personalul muncitor pe
schele sau platforme speciale.

Art. 169. - Se interzice:- ridicarea in pachet a prefabricatelor daca dispozitivul de prindere nu

este prevazut cu elemente care sa excluda caderea pieselor din pachet;

- lasarea elementelor prefabricate in pozitie suspendata;

- repararea elementelor prefabricate in timpul suspendarii;

- dezlegarea elementelor prefabricate inainte de asezarea pe reazeme si fixarea lor (pentru a se

inlatura o deplasare necomandata);

- circulatia personalului muncitor pe elementele prefabricate recent montate; montarea unor

elemente peste un etaj se poate incepe numai dupa ce au fost montate grinzile planseului
precedent si numai dupa fixarea unei podine continue peste aceste grinzi.

Art. 170. - In cazul ridicarii elementelor prefabricate, concomitent cu doua mijloace de ridicat,
acestea vor trebui astfel alese incat viteza lor de ridicare sa corespunda.

Conducatorul lucrului va coordona personal miscarea celor doua mijloace de ridicat pentru a nu
se produce diferente de nivel la ridicare.
Art. 171. - Elementele prefabricate care dupa desprinderea din carligul mijlocului de ridicat si
asezare nu prezinta suficienta siguranta vor fi consolidate cu cabluri de intindere prinse de partile
solide ale constructiei sau cu sprijiniri suplimentare.

Art. 172. - Montarea elementelor prefabricate la fiecare nivel superior este permisa dupa
asezarea planseului nivelului inferior. Golurile ramase in plansee cu o suprafata mai mare de 900
cm2 se vor acoperi cu podine provizorii bine fixate.

Art. 173. - Scoaterea dispozitivelor de prindere, precum si lucrarile de monolitizare se vor

executa de pe schele fixe, mobile sau suspendate la care se vor respecta prevederile Normei
specifice de securitate a muncii pentru lucrari de cofraje, schele, cintre si esafodaje. Accesul la
schele se face numai cu ajutorul unor scari prevazute cu mana curenta, iar in cazul scarilor
metalice, cu inele de siguranta.

Se interzice accesul pe schele altfel decat pe scari.

Art. 174. - In cazul cand pentru elementele prefabricate din beton sau metal ale cladirilor
industriale, civile sau pe montajele de instalatii tehnologice sunt necesare schele pentru a se
executa in conditii de siguranta imbinarea, finisarea sau vopsirea elementelor sau ansamblurilor,
acestea vor fi construite si montate pe elementul prefabricat inainte ca acesta sa fie ridicat la
inaltime.

Art. 175. - Daca metoda de la art.174 nu se poate aplica eficient, atunci se vor folosi turnuri sau
scari mobile la care platformele superioare trebuie sa fie prevazute cu imprejmuire si scandura de
margine si cu scari de acces, construite in conformitate cu standardele si normele de securitate a
muncii aflate in vigoare.

Art. 176. - Tirantii care fixeaza elementele ce se monteaza trebuie sa fie prinsi de ancore solide,
verificate si vor trebui sa fie in numar de cel putin trei.

Art. 177. - Prinderea scripetilor si a palanelor de elementele de constructii definitiv montate

anterior este permisa numai dupa verificarea prealabila prin calcul a acestor elemente la sarcinile
suplimentare ce apar.

Art. 178. - Lucrul nu poate fi terminat pana cand elementul de constructie nu va fi fixat in
pozitie definitiva, conform proiectului.

Art. 179. - Daca in unele cazuri obiectul nu poate fi fixat, el va fi coborat, se va inlatura cauza
care impiedica fixarea lui si apoi se va ridica din nou. In nici un caz obiectul nu trebuie sa
ramana suspendat in carlig sau pe dispozitivul de ridicare.

Art. 180. - Se vor indeparta toti conductorii electrici din apropierea locului unde se ridica
elementele de constructie sau utilajele, pentru ca in timpul operatiilor de ridicare acestea sa nu se
agate si sa produca puneri sub tensiune.

Art. 181. - Pentru verificarea coincidentei gaurilor de bolturi sau nituri, montorii vor folosi
dornuri metalice. In nici un caz coincidenta gaurilor imbinarilor nu va fi verificata cu degetele.

Art. 182. - Se interzice mersul pe tapla superioara a formelor, grinzilor si a altor elemente
similare precum si pe elementele de legatura, contravanturi, pene etc.
Trecerea se va putea face numai daca de-a lungul elementului prefabricat exista posibilitatea
intinderii unui cablu de otel rezistent si bine tensionat, fixat pe elementele definitive ale
constructiei si de care sa se prinda capatul franghiilor centurilor de siguranta ale personalului
muncitor montator.

4.2. Lucrari de montare a blocurilor mari de zidarie sau beton, a panourilor

mari si a altor elemente mari prefabricate din beton

Art. 183. - Inainte de inceperea lucrarilor de montare, conducatorul punctului de lucru este
obligat sa verifice:

- starea tehnica a mecanismelor si dispozitivelor de ridicare, precum si amplasarea lor

corespunzatoare, spre a se evita loviri ale elementului de alte parti ale constructiei sau de alte
elemente;

- starea calitativa a elementelor prefabricate ce sunt montate;

- instruirea personalului muncitor din punct de vedere tehnic al operatiunilor de montare si

normelor de protectie a muncii si consemnarea corespunzatoare in fisele de instructaj;

- avizul medical al personalului muncitor pentru lucrul la inaltime si eventual si cel pentru lucrul
de noapte;

- existenta elementelor ajutatoare pentru dirijarea elementului spre locul de munca;

- capacitatea de ridicare a mijloacelor de ridicat in functie de masa elementelor de ridicat.

Art. 184. - Elementele prefabricate vor fi ridicate cu dispozitivele fixate in ele. Se interzice
ridicarea lor prin apucare, cu dispozitive sistem cleste.

In cazul ridicarii elementelor direct din mijlocul de transport, acestea vor fi asigurate contra
deplasarilor.

Art. 185. - Se interzice circulatia personalului muncitor pe blocurile proaspat zidite sau
elementele prefabricate nerigidizate, precum si incarcarea lor cu materiale sau alte sarcini.

Art. 186. - Pentru elementele prefabricate a caror masa depaseste capacitatea de ridicare a
mijlocului de ridicat avut la dispozitie, se vor putea utiliza doua mijloace de ridicat care sa
lucreze simultan, cu conditia ca fisa tehnologica sa fie intocmita de proiectant.

Art. 187. - Spatiile de trecere obligatorii a elementelor prefabricate spre locul de montaj trebuie
sa permita manevrarea lor normala, fara pericol de atingere de alte constructii existente sau de
retele electrice. Traseul ce-l urmeaza elementul in miscare va fi stabilit cu precizie, inainte de
inceperea transportului si montajului si amenajat in consecinta.

Art. 188. - In functie de procesul tehnologic de montaj, adoptat de utilajele folosite, de locul de
depozitare a panourilor mari, de modul de transport al panourilor in depozit, din depozit la
depozitul de santier, din depozitul de langa obiectiv la locul de montaj, seful de santier va studia
si indica - in scris - conducatorului locului de munca pericolele posibile de accidentare si
masurile ce trebuiesc luate pentru evitarea lor.
Art. 189. - Dispozitivele de agatare vor fi ridicate zilnic de seful lucrarii, iar cele defecte vor fi
inlocuite imediat cu altele noi. Periodic, cablurile si carligele de prindere vor fi inlocuite, pentru
a preveni ruperea lor datorita oboselii materialului.

Art. 190. - CArligul macaralei va avea o siguranta pentru a impiedica iesirea necomandata a
dispozitivului de prindere.

Art. 191. - Se va urmari ca pe piesele ce se monteaza sa nu existe corpuri straine aderente care in
timpul transportului ar putea cadea si provoca accidente.

Art. 192. - Conductorii electrici aflati in apropierea locului de montaj al elementelor vor fi
deviati provizoriu, iar in timpul montajului se va intrerupe curentul.

Art. 193. - Pentru montarea elementelor prefabricate spatiale si a altor elemente prefabricate cu
suprafete mari, pe langa prevederile de protectie a muncii stipulate in normele specifice vor
trebui respectate instructiunile specifice de protectie a muncii, pe care proiectantul elementelor e
obligat sa le intocmeasca.

Art. 194. - Toate armaturile, ancorele, care nu mai au de indeplinit nici o functie dupa montarea
elementelor prefabricate, vor fi taiate sau indoite astfel ca sa nu constituie piedici in drumul
personalului muncitor.

Art. 195. - Toate operatiile auxiliare ca: vopsitorii, unele imbinari etc., care se pot efectua
inainte de montare, se vor executa la sol pentru a se evita lucrul la inaltime.

4.3. Montarea de bolti prefabricate

Art. 196. - Montarea de bolti prefabricate de beton se face prin lansarea acestora cu ajutorul
diferitelor masini de transportat pe verticala, respectandu-se normele de protectie a muncii la
aceste dispozitive.

Art. 197. - Montarea de bolti prefabricate de beton pe o cuneta (partea inferioara) veche se face
numai dupa ce in prealabil s-a verificat rezistenta si stabilitatea acesteia.

Art. 198. - Suprafata de contact dintre peretii canalului si bolta prefabricata va fi tratata astfel
incat sa se asigure rezemarea perfecta a acesteia, iar deplasarile ulterioare sa nu fie posibile.

Art. 199. - La lansarea si montarea boltilor prefabricate, precum si la executarea mansoanelor si

chituirea interioara a acestora, se vor respecta toate indicatiile prevazute la tuburile de beton.

Art. 200. - Fiind elemente semicirculare, prinderea lor cu cablul macaralei se va face in carligele
special prevazute la confectionarea lor. In caz ca acestea lipsesc, cablul va fi petrecut pe linia de
cheie a boltii (linia centrelor de greutate).

4.4. Canalizari executate din elemente prefabricate mari

4.4.1. Lansarea tuburilor prefabricate (manual sau mecanic)

Art. 201. - Depozitarea tuburilor in lungul santurilor se va face la distanta de minimum 0,70 m
de la marginea santurilor. Obligatoriu se vor lua masuri de a impiedica rostogolirea tuburilor in
sant prin prelungirea sprijinirii peste marginea superioara a santurilor.
Art. 202. - Se interzice folosirea, la lansarea tuburilor, a muncitorilor necalificati.

Art. 203. - Nici un muncitor nu are voie sa execute alte operatiuni decat acelea ce i s-au fixat de
catre conducatorul lucrarii.

Art. 204. - Se interzice lansarea tuburilor in sant prin cadere libera. Se interzice transmiterea
tuburilor prin purtare directa, atunci cand depasesc masa de 50 kg. Pentru mase mai mari se vor
folosi franghii, scripeti, electropalane, automacarale, in functie de masa tuburilor, respectandu-se
normele de protectie a muncii la aceste dispozitive.

Art. 205. - Santurile se vor arma (sprijini) respectand instructiunile de protectie a muncii
elaborate de proiectant.

Art. 206. - Este interzisa folosirea spraiturilor pentru sprijinirea podinelor sau a platformelor pe
care se instaleaza dispozitive de lansare a tuburilor.

Art. 207. - Se interzice demontarea partiala sau totala a sprijinirilor, in vederea lansarii tuburilor,
daca marimea lor impune acest lucru. Demontarea lor se va face dupa un proiect aprobat de seful
de santier, respectandu-se normele privitoare la lucrarile de terasamente.

Art. 208. - La lansarea cu franghii a tuburilor de beton, este interzis ca franghia sa se frece pe
marginea santului sau pe elementele sprijinirii. Ea va fi petrecuta obligatoriu pe canelura unui
scripete.

Art. 209. - Muncitorii vor fi evacuati din santurile din zona de lansare.

Art. 210. - Este interzisa balansarea tuburilor prinse in cablul macaralelor, in vederea trecerii lor
prin sprijiniri.

Art. 211. - Dirijarea tuburilor si oprirea balansului se va face numai cu ajutorul unei cangi
speciale.

Art. 212. - Prinderea tuburilor in carligul macaralelor se va face permanent de catre acelasi
muncitor, instruit in mod special pentru efectuarea acestei operatii in bune conditii.

Art. 213. - In cazul montarii a doua sau mai multe canale in aceeasi sapatura, la cote diferite, se
va executa in primul rand montarea celui de la adancimea cea mai mare. Numai dupa ce s-a
executat umplutura pana la cota radierului de al doilea canal, este permisa montarea lui.

Art. 214. - Este interzisa depozitarea tuburilor pe taluzul pamantului rezultat din sapatura.

Art. 215. - Coborarea tuburilor in santuri se va face de pe partea unde nu s-a depozitat pamant.

Art. 216. - Dirijarea tuburilor pe locul de montare prevazut de proiect se va face de catre
muncitorii din sant, ce se vor apropia de tubul respectiv numai dupa ce acesta a ajuns la
maximum 0,30 m deasupra cotei de fundare.

Art. 217. - Asezarea tuburilor la cota din proiect se va face prin scoaterea sau adaugarea unei
anumite cantitati de nisip. Este interzis ca aceasta operatie sa se faca prin introducerea bratului
sub tubul de beton tinut in cablul macaralei.
Art. 218. - Lansarea tuburilor printre cabluri electrice, conducte de gaze, apa etc., se va face fara
atingerea acestora si numai dupa ce acestea au fost protejate prin masuri speciale.

Art. 219. - Este interzis accesul altor persoane in zona de lucru. Ea va fi marcata cu placute
avertizoare vizibile si in numar suficient.

Art. 220. - Este interzis accesul muncitorilor in santuri in care se simte miros de gaze. Prezenta
lor nu se va determina prin aprinderea flacarii deschise, ci prin folosirea detectorului de gaze.

Art. 221. - In cazul lucrului pe timpul noptii, locul de munca va trebui sa fie bine iluminat.

Art. 222. - Lampile electrice portative ce se folosesc in santuri vor fi alimentate cu tensiune
nepericuloasa.

Art. 223. - Sculele devenite disponibile nu vor fi lasate pe marginea santurilor sau pe platforme,
ci vor fi depozitate cu grija la distanta de minimum 1,50 m de marginea sapaturii.

4.4.2. Executarea mansoanelor

Art. 224. - Este interzis a se executa partea inferioara a mansonului (care in final va fi sub
tuburi) in momentul in care tubul se afla deja deasupra mansonului in cablul macaralei. Aceasta
portiune se va executa inainte de lansarea tubului.

Art. 225. - Partile laterale ale mansonului se vor executa in cofraje confectionate, astfel incat sa
nu necesite introducerea muncitorului sub tuburi.

Art. 226. - In dreptul mansoanelor, saparea se va supralargi astfel ca intre tub si sapatura sa
existe minimum 0,60 m.

Art. 227. - Lansarea in santuri a mortarului de ciment necesar confectionarii mansoanelor se va

face in galeti, de pe platforme solide executate pe santuri prevazute cu parapeti si scanduri pe
margine de cel putin 15 cm latime.

Art. 228. - Muncitorii ce executa mansoane la partea superioara a tuburilor ovoide, cu inaltimi
mai mari de 1,60 m, vor lucra pe platforme special amenajate, astfel incat sa impiedice
alunecarea lor in spatiul dintre tub si sapatura.

4.4.3. Scule, dispozitive, echipament si aparataje

Art. 229. - Sculele si uneltele vor fi pastrate in truse sau cutii, pentru a se evita imprastierea lor
sau caderea de la inaltime.

Art. 230. - Sculele de dimensiuni mici pot fi prinse si de ochiuri special prevazute in centurile de
siguranta, adaptate pentru fiecare unealta in parte, astfel ca montorul sa le aiba la indemana,
luandu-se, totodata, masuri ca in timpul lucrului aceste scule sa nu incomodeze si sa nu
impiedice miscarile libere ale mainilor, precum si deplasarea lui cu usurinta.

Art. 231. - Nu se admite folosirea unor scule si unelte improvizate in timpul montajului.

Art. 232. - Toate dispozitivele vor fi verificate zilnic, inainte de inceperea lucrului, de catre
muncitorii insarcinati a le folosi, impreuna cu seful echipei de montaj. Verificarea va urmari sa
constate daca dispozitivele nu prezinta fisuri, suruburi sau piulite defecte, fire rupte la cabluri,
deformatii sau dezaxari.

Art. 233. - Dispozitivul grinda carucior va fi verificat sa nu aiba axele deplasate la scripetii
mobili si ficsi, din care cauza se pot produce blocari ale scripetilor care ar impiedica functionarea
normala a dispozitivului menit sa asigure echilibrarea automata a piesei in timpul ridicarii.

Art. 234. - Toate dispozitivele vor fi bine intretinute, curatate de rugina, vopsite si cu piesele
filetate sau lagarele scripetilor bine unse.

Art. 235. - La terminarea lucrului, toate dispozitivele se depoziteaza in locuri bine cunoscute sau
se predau in buna stare schimbului urmator.

Art. 236. - Se interzice lasarea carligelor sau dispozitivelor de ridicare in stare libera, agatate de
carligul macaralei, la terminarea lucrului. Aceasta grija cade in sarcina macaragiului.

Art. 237. - In plus, se vor lua urmatoarele masuri:

a) daca in jurul locurilor in care se sudeaza electric nu se pot aseza paravane protectoare pentru
vedere se vor pune imprejurul locului de munca placarde avertizoare pe care se va scrie: "Nu va
uitati, se sudeaza";

b) la sudurile executate in pantele exterioare ale constructiei, conducatorul locului de munca va

indica fiecarui sudor in parte locul de prindere a franghiei centurii de siguranta;

c) traseele conductorilor si cablurilor aparatelor de sudura vor fi degajate de orice ar putea duce
la deteriorarea lor.

5. Lucrari de finisaje la constructii

5.1. Conditii generale

Art. 238. - Lucrarile de finisaj la constructii vor fi executate numai pe schele realizate conform
standardelor in vigoare.

Art. 239. - Se interzice executarea lucrarilor de finisaje stand sau circuland pe dulapi izolati sau
pe scari atarnate.

Art. 240. - Este interzisa executarea lucrarilor cu instalatii defecte sau neprobate zilnic inainte de
inceperea lucrului.

Art. 241. - La lucrarile de tencuire, placare, vopsire, zugraveli etc., ce se executa manual, se vor
respecta si masurile de protectie a muncii prevazute pentru lucrarile de zidarie din prezentele
norme.

Art. 242. - La lucrarile de tencuire si de placare ce se executa manual, se vor respecta si masurile
de protectie a muncii prevazute pentru lucrarile de zidarie.

Art. 243. - Lucrarile de tencuire interioara trebuie sa se execute de pe schele interioare sau de pe
podine asezate pe capre deplasabile. Folosirea scarilor duble este permisa numai pentru
executarea lucrarilor mici de tencuire (reparatii) in locuri izolate.
Art. 244. - In cazul in care nu exista schele exterioare fixe, tencuirea glafurilor ferestrelor trebuie
executata de pe schele in consola, trecute in afara prin golul ferestrei respective sau de pe schele
suspendate sistem leagan.

Art. 245. - Este interzisa utilizarea pigmentilor vatamatori sanatatii oamenilor - miniu de plumb,
galben de crom, oxid sau acetat de cupru etc. - la prepararea mortarelor colorate, necesare
lucrarilor de tencuire.

Art. 246. - La lucrarile de buciardari, frecari cu peria etc. ale fetei vazute, construita din beton
sau din piatra, muncitorii sunt obligati sa poarte echipamentul de protectie adecvat. Daca
dimensiunile sau greutatea placilor pentru placaje nu permit ca ele sa poata fi manipulate cu
usurinta de doi oameni, miscarea lor se va face mecanizat.

Art. 247. - La locurile de munca unde se executa lucrari de finisaj in mediu umed, conductorii
electrici aflati sub tensiune vor fi deconectati inainte de inceperea lucrului.

Art. 248. - Este interzis lucrul cu ajutorul aerului comprimat, cAnd manometrul este defect sau
cAnd plumburile de garantie ale acestuia lipsesc.

Art. 249. - Muncitorii care efectueaza lucrari cu substante toxice vor fi supusi periodic
controlului medical, conform instructiunilor Ministerului Sanatatii.

Art. 250. - Placajele si orice alte elemente ornamentale - aplicate pe ziduri - vor fi bine
consolidate cu dispozitive provizorii pana la intarirea mortarului de legatura.

Art. 251. - Taierea geamurilor trebuie sa se faca in locuri amenajate in acest scop. Deseurile si
geamurile sparte trebuie adunate si indepartate de la locul de lucru.

Art. 252. - In cursul punerii geamurilor la luminatoare, la lifturi etc., locurile deasupra carora se
executa astfel de lucrari trebuie ingradite sau pazite, interzicandu-se accesul oamenilor.

Art. 253. - Punerea geamurilor la luminatoare trebuie facuta cu respectarea prevederilor

normative privind montarea elementelor de constructii si a celor privind executarea lucrarilor la
inaltime.

Art. 254. - In cazul punerii sau stergerii geamurilor la o inaltime de peste 2 m muncitorii trebuie
sa respecte Normele specifice de securitate a muncii privind lucrul la inaltime.

Art. 255. - Este interzisa sprijinirea scarilor mobile de geamurile vitrinelor sau de marginile
cercevelelor.

Art. 256. - In cursul lucrarilor de matuire a geamurilor si al executarii de desene sau inscriptii cu
ajutorul aparatelor cu jet de nisip prin presiune sau cu ajutorul acizilor, trebuie luate masuri
pentru protejarea ochilor, a cailor respiratorii si a mainilor. Chituirea geamurilor se face cu scule
adecvate, fiind interzisa intinderea chitului cu degetele.

5.2. Lucrari de tencuire

Art. 257. - Lucrarile de tencuire exterioara se executa de pe schele executate, conform celor
specifice in standardele in vigoare.
Art. 258. - La lucrarile de tencuire interioara si la lucrarile de ipsoserii in interiorul incaperilor se
vor folosi schele interioare sau podine asezate pe capre nedeplasabile. Folosirea scarilor duble
este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire (reparatii) in locuri izolate.

Art. 259. - In cazul In care nu exista schele, tencuirea glafurilor exterioare ale ferestrelor trebuie
executata de pe podine imprejmuite, asezate pe console (schele in consola) trecute in afara prin
golul ferestrei respective sau de pe schelele suspendate in sistem leagan.

Art. 260. - Pompele de mortar, masinile de torcretat etc. utilizate la executarea mecanizata a
lucrarilor de tencuire, se vor verifica inainte de inceperea lucrului fiecarui schimb, privitor la
starea tehnica si la existenta eventualelor dopuri de mortar intarit.

Art. 261. - Atat la locurile de munca unde se executa tencuirea mecanizata, cat si la punctul de
lucru al mecanicilor pompelor de mortar, se va afisa - la loc vizibil - codul semnalelor folosite.

Art. 262. - Dupa incetarea lucrului, tuburile flexibile, conducta si pompa de mortar se spala bine
cu apa.

Art. 263. - Conductorii electrici adusi la intrerupatorul de alimentare al pompei de mortar vor fi
izolati in tub de cauciuc, iar intrerupatorul se monteaza in cutie inchisa (cu lacat).

Art. 264. - La terminarea lucrului este interzisa demontarea supapei de aer inainte de a se
convinge ca presiunea a scazut la zero.

Art. 265. - Este interzis accesul muncitorilor in incaperi unde uscarea tencuielilor se face cu
instalatii mecanice, pe baza de raze infrarosii sau cu cosuri cu cocs, sau cu baterii de injectoare
de pacura.

In cazuri speciale, se permite numai accesul muncitorilor dotati cu masti contra gazelor.

Art. 266. - La prelucrarea uscata a tencuielilor in incaperi inchise, acestea vor fi in permanenta
ventilate, pentru evacuarea prafului.

Daca tencuielile exterioare se executa in acelasi timp pe mai multe nivele de lucru, se va lua
masura ca echipele de la nivele diferite sa nu lucreze pe aceeasi verticala si intotdeauna este bine
sa se ia masura podinelor etanse si a stresinelor sau plaselor.

5.3. Transportul mortarului

Art. 267. - Transportul mortarului la locul de utilizare se face cu bena sau cu pompa de mortar,
respectiv cu masini de tencuit.

Art. 268. - La transportul mortarului cu bena se vor respecta aceleasi norme de protectie a
muncii ca si la transportul betoanelor.

Art. 269. - Pompele de mortar si masinile de tencuit vor fi verificate zilnic, la punerea lor in
functiune.

Art. 270. - In cazul ivirii - in timpul lucrului - a unor defectiuni la utilaj, la conductele de
transport ca si in cazul formarii de dopuri de mortar in sistemul de transport, se va opri imediat
lucrul.
Se interzice - in timpul functionarii utilajului - repararea, curatarea, strangerea unor piulite sau
garnituri. Operatiunile respective se vor efectua numai dupa oprirea utilajului, scoaterea lui de
sub tensiune si scaderea presiunii - in instalatie - la zero.

Art. 271. - Nu este admisa indoirea in unghi a conductelor si legarea acestora cu sarma pe
stuturile utilajului. Legarea se va face cu bratari stranse cu suruburi.

Art. 272. - Se va delimita traseul conductelor de transportat mortar, nepermitandu-se circulatia

pe sub acestea sau in apropierea lor.

Art. 273. - Locul de munca al mecanicului utilajului de transportat mortar trebuie sa fie in
permanenta in legatura cu locurile de munca unde se primeste mortarul, prin semnale acustice
sau luminoase, pentru a putea - la cerere - opri sau porni transportul mortarului. Semnalele sau
codul vor fi stabilite - anticipat - de catre conducatorul locului de lucru si vor fi afisate.

Art. 274. - In cazul utilizarii motocompresoarelor echipate cu rezervoare de aer, pentru

transportul mortarului prin conducte se vor respecta instructiunile in vigoare privind exploatarea
recipientilor sub presiune.

Art. 275. - Inainte de curatarea (suflarea) conductelor cu mortar cu ajutorul aerului comprimat,
personalul muncitor care a lucrat cu injectorul de mortar trebuie indepartat de zona de lucru la o
distanta de minimum 10 m. Curatarea se va face dupa cel putin 20 minute de la oprirea utilajului.

Art. 276. - Peste conductele pentru mortar, care traverseaza locuri cu circulatie intensa, se vor
face podete de trecere.

Art. 277. - Amplasarea conductelor de aer comprimat va fi astfel facuta incat sa se evite traseele
care intalnesc sau trec prin apropierea conductelor electrice, pentru ca la o eventuala deplasare
sau rupere a conductelor sa nu existe posibilitatea ruperii conductorilor, creindu-se pericol de
electrocutare.

Art. 278. - Se interzice curatarea de ulei a conductelor de aer prin arderea uleiului.

Art. 279. - Este interzisa utilizarea pompelor de mortar si a masinilor de torcretat la o presiune
mai mare decat presiunea maxima indicata in fisele tehnice respective.

Art. 280. - Locurile de munca unde se executa tencuirea mecanizata vor fi legate printr-un
sistem de semnalizare acustica sau optica de punctul de lucru al mecanicilor pompelor de mortar.

Manipulantul va urmari cu atentie semnalele date pentru oprirea sau punerea in functiune a
pompei.

Lucrarile cu pompa de mortar fara sistem de semnalizare sunt interzise.

Art. 281. - Inainte de inceperea lucrului, pompa de mortar va fi incercata la o presiune de 15

atm.

Rezultatele incercarilor vor fi consemnate in registrul de procese verbale, aflate la punctul de

lucru al pompei.

Art. 282. - Este interzisa indoirea furtunului sau ajustarea stuturilor in timpul functionarii
pompei de mortar si a aparatului de torcretat.
Art. 283. - Este interzisa depasirea presiunii maxime in instalatie in timpul lucrului.

Presiunea maxima va fi indicata vizibil pe placardele de la locurile de munca de asemenea cu

linie rosie pe manometre.

5.4. Lucrari de zugraveli si vopsitorii

Art. 284. - Lucrarile exterioare de vopsitorii si zugraveli se vor executa de pe schele sau de pe
scari standardizate.

Art. 285. - Se interzice circulatia muncitorilor pe elementele scheletului luminatoarelor.

Art. 286. - Aparatele pentru vopsit si zugravit, cat si furniturile vor fi controlate inainte de
inceperea lucrului. Ele vor fi probate saptamanal, supunandu-le la o presiune de 1,5 ori presiunea
de regim. Rezultatele verificarilor vor fi consemnate Intr-un proces verbal.

Art. 287. - Nu se admite lucrul cu hainele imbibate cu substante inflamabile.

Art. 288. - Este interzis muncitorilor vopsitori sa se apropie de surse de foc in hainele de lucru.

Art. 289. - Vopsirea cu ajutorul aerului comprimat se face folosind masca de protectie pentru
vopsitor.

Art. 290. - Scarile si schelele folosite vor fi in buna stare si asigurate impotriva alunecarii sau
deplasarii.

Art. 291. - Lucrarile de zugraveli si vopsitorie exterioare trebuie executate de pe schele sau
leagane in buna stare. Se interzice utilizarea scarilor suspendate sau a altor mijloace improvizate.

Art. 292. - Lucrarile de zugraveli si vopsitorie interioare trebuie executate de pe schele interioare
sau scari duble. Utilizarea scarilor rezemate este permisa numai in cazul vopsirii sau zugravelii
unor suprafete mici si la inaltimi de cel mult 3 m de la sol, pe podea sau podine de lucru.

Art. 293. - Se interzice executarea lucrarilor de vopsitorie stand sau circuland pe dulapi izolati
sau pe scari atarnate.

Art. 294. - La executarea unor lucrari de vopsitorie cu instalatii speciale, se vor respecta pe langa
prezentele norme si prescriptiile tehnice ale furnizorului de instalatii si utilaje.

Art. 295. - Este interzisa legarea cu sarma a furtunurilor pe stuturile pompelor de zugravit sau
vopsit. Aceasta se va face cu ajutorul unor bratari (coliere) stranse cu suruburi.

Art. 296. - Este interzisa executarea reparatiilor in timpul functionarii instalatiilor si utilajelor de
vopsit.

Art. 297. - La instalatiile de vopsire nu se vor efectua reparatii prin sudura sau mijloace care
produc scantei, daca nu au fost in prealabil curatate integral.

Art. 298. - Incaperile in care se prepara vopsele trebuie sa fie bine ventilate.
Art. 299. - Daca in incaperile unde se executa zugravirea si vopsirea cu vopsele pe baza de apa
se gasesc conductori electrici sub tensiune, acestia vor fi deconectati inainte de inceperea
operatiei de vopsire.

Art. 300. - La intrarile in incaperile unde se lucreaza cu vopsele pe baza de substante

inflamabile, se vor monta tablite avertizoare asupra pericolului de incendiu.

Art. 301. - Dupa vopsirea instalatiilor de incalzire centrala (inclusiv a elementelor de calorifer),
in timpul functionarii acestora incaperile trebuie aerisite pana la uscarea completa a vopsitoriei.

Art. 302. - Se interzice ramanerea peste noapte a muncitorilor in camerele unde au fost executate
vopsitorii in ulei; in astfel de camere, in timpul lucrului, trebuie asigurata o ventilatie eficace.

Art. 303. - Lucrarile de vopsitorie in spatii inchise, la care se folosesc materiale ce produc vapori
toxici, daunatori sanatatii oamenilor se vor executa sub ventilatie intensa cu instalatii adecvate.

Art. 304. - Se interzice folosirea pigmentilor albi pe baza de plumb, drept componenti ai
vopselelor precum si intrebuintarea benzenului si a benzinei etilate, ca diluant.

Art. 305. - La manipularea pigmentilor toxici sub forma de praf se vor folosi masti contra
prafului.

Art. 306. - Pentru pastrarea vopselelor se vor folosi rezervoare metalice, prevazute cu capace
care se inchid etans si inzestrate cu manere. Dizolvarea in ulei fiert a vopselelor uscate se va
executa, de asemenea, in rezervoare metalice, prevazute cu capace si cu manere.

Art. 307. - Pastrarea vopselelor uscate si dizolvate, a diferitelor lacuri, a terbentinelor etc. este
permisa numai in rezervoare speciale de fiert, care se inchid ermetic. Este interzisa pastrarea
acestor materiale in alte vase.

Art. 308. - Se interzice folosirea surselor incandescente, focului deschis, fumatului, aprinderea
chibritului etc. in incaperile unde se executa vopsirea, prepararea sau depozitarea vopselelor. Pe
usile acestor incaperi vor fi fixate tablite avertizoare si de interdictie corespunzatoare.

Art. 309. - Materialele pentru vopsire vor fi pastrate si transportate in vase bine inchise;
deschiderea capacelor metalice, in special la vasele care contin vopsele pe baza de nitroceluloza
se va face cu scule din materiale neferoase, care nu produc scantei. Materialele de sters se aduna
in lazi speciale cu capace, care se vor amplasa in afara incaperilor de lucru si vor fi evacuate si
golite zilnic.

Art. 310. - Se vor lua toate masurile de electrosecuritate prescrise de prevederile normelor in
vigoare referitoare la operatiile de vopsire.

5.5. Lucrari de placare

Art. 311. - Asezarea si fixarea pietrelor, coloanelor si a detaliilor arhitecturale, utilizate pentru
placarea peretilor si a lucrarilor de fatada vor fi realizate cu respectarea prevederilor din
prezentele Norme.

Art. 312. - Prelucrarea pietrelor pe santier (spatiu similar) va fi executata in locuri special
ingradite, in care se interzice accesul persoanelor straine.
Art. 313. - Locurile de munca ale cioplitorilor de piatra se vor afla la o distanta de cel putin 3 m
unul de celalalt. In caz contrar, vor fi asezate intre acestia ecrane de protectie. Se interzice
asezarea pietrarilor unul in fata celuilalt.

Art. 314. - In timpul prelucrarii, pietrele (placajele de marmura, piatra de constructie etc.), de
dimensiuni mari si grele, vor fi bine asezate pentru a nu produce caderea lor si accidentarea
muncitorilor.

Art. 315. - La locul de taiere a blocurilor cu ferastraul se va amenaja o podina de scanduri,

prevazandu-se si santuri pentru scurgerea apei. Podina va fi curatata mereu, pentru a se evita
alunecarea si accidentarea muncitorilor.

Art. 316. - La prelucrarea uscata in incaperi speciale, acestea vor fi in permanenta ventilate,
pentru evacuarea prafului.

Art. 317. - Masinile electrice de slefuit vor avea manerele izolate, conductorii electrici izolati in
tuburi de cauciuc si intrerupatoarele inchise in cutii. De asemenea, vor fi prevazute cu al patrulea
fir, pentru legarea la pamant a corpului masinii.

Art. 318. - Depozitarea placilor va fi facuta in conditii conforme cu normele de tehnica a

securitatii la depozitarea materialelor; acestea se vor face in stive de maximum 1 m latime.
Pentru a evita rasturnarea lor, placile vor fi asezate pe lat si cu sipci intre randuri.

Art. 319. - Transportul placilor, atat pe orizontala cat si pe verticala, la locul de montare, se va
face cu mijloace mecanizate pentru a se evita pericolul de accidentare a muncitorilor.

Art. 320. - Placile si piesele sculptate, proaspat montate, nu vor fi lasate fara a fi bine
consolidate.

Art. 321. - Montarea placilor se face incepand de jos in sus pentru ca fiecare placa sa se reazeme
pe placa inferioara.

Art. 322. - Daca dimensiunile sau greutatea placilor nu permit ca ele sa poata fi manipulate cu
usurinta de doi oameni, miscarea lor se va face mecanizat.

5.6. Lucrari de mozaic

Art. 323. - La lucrarile de turnare si frecare a mozaicului sau demontare a placilor mozaicate se
vor respecta si prevederile stabilite in Normele specifice de securitate a muncii pentru
propagarea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si comprimat.

Art. 324. - Roabele, containerele, galetile, buncarele mobile etc., cu ajutorul carora se transporta
mozaicul gata preparat pentru turnare, trebuie sa fie corespunzatoare, verificandu-se in acest
scop inainte de fiecare schimb starea lor.

Art. 325. - Inainte de inceperea turnarii mozaicului, toate golurile in plan vertical care nu au
parapet, sau care au un parapet mai mic de 1 m, vor fi barate sau prevazute cu balustrade la cel
putin 1 m si la 0,50 m, iar golurile in plan orizontal vor fi astupate, spre a evita caderea
materialului si a muncitorilor.
Art. 326. - Masina de frecat mozaic va fi folosita si manevrata numai de catre mozaicarul care a
fost instruit in acest sens. Este interzisa folosirea masinii de frecat de catre muncitorii necalificati
sau neinstruiti in mod special.

Zilnic, inaintea inceperii lucrului, se va verifica starea masinii de frecat, a conductorilor in ceea
ce priveste izolarea lor, precum si legarea la priza de pamant.

Art. 327. - Muncitorul mozaicar numit pentru manevrarea masinii de frecat mozaic si care a fost
instruit in acest sens, nu va intra in lucru fara sa aiba echipament de protectie (manusi si
incaltaminte electroizolanta).

Art. 328. - Este interzis ca mozaicarul care manevreaza masina de frecat mozaic sa foloseasca
manusi si cizme de cauciuc electroizolante care nu sunt masurate dielectric PRAM.

Art. 329. - La eventuala defectare a masinii in timpul lucrului, mozaicarul va anunta imediat
electricianul de serviciu, care este singurul in masura sa verifice starea utilajului.

Art. 330. - In cazul in care mozaicarul care manevreaza masina de frecat trebuie sa mute masina
in alt loc de munca, inainte de a executa aceasta operatie o va deconecta de la sursa de curent
electric. Deconectarea se va face in mod obligatoriu purtand manusi de cauciuc electroizolante.

Art. 331. - Cablurile de alimentare intre tabloul electric si masina de frecat mozaic vor trebui sa
fie suspendate.

Este interzis a se lucra cu masina de frecat mozaic avand in jurul masinii si al muncitorului
amplasati conductori electrici de alimentare.

Art. 332. - La intreruperea lucrului in timpul pauzei sau la terminarea pogramului, masina se va
deconecta obligatoriu, iar electricianul de serviciu si seful de echipa vor verifica aceasta operatie.

Art. 333. - Se interzice a se lasa masina neasigurata la terminarea lucrului. Ea va fi incuiata

impreuna cu cablurile de alimentare intr-o incapere unde nimeni nu poate sa patrunda.

Art. 334. - In locurile intunecoase unde este nevoie de iluminare cu caracter temporar, se vor
folosi lampi portative de 12 sau 24 V.

Art. 335. - Manerul si soclurile lampilor portative alimentate de la priza de curent, vor fi
confectionate din material electroizolant neinflamabil si rezistent la solicitari mecanice.

5.7. Lucrari de faianta

Art. 336. - Asezarea si fixarea placilor pe pereti trebuie realizata cu respectarea prevederilor din
prezentele norme, care se refera la lucrarile de zidarie, lucrarile cu ciment si aracet etc.

Art. 337. - Depozitarea placilor se va face cu respectarea normelor privind securitatea muncii In
depozitele de materiale.

Art. 338. - Transportul placilor pe verticala la inaltime, la locul de munca, trebuie sa se faca cu
astfel de mijloace care sa evite pericolul de accidentare a muncitorilor si spargerea placilor.

5.8. Lucrari de parchete

Art. 339. - Transportul parchetului se va face in pachete (legaturi ).

Art. 340. - Depozitarea legaturilor de parchet la locul de punere in opera se va face in stive de
maximum 1 m inaltime, cu respectarea prevederilor capitolului care se refera la depozitarea
materialelor.

Art. 341. - La lucrarile de parchete, care se executa in incaperi inchise, acestea trebuie sa fie in
permanenta ventilate pentru evacuarea prafului cu instalatii de ventilare adecvate.

Art. 342. - Baterea parchetului se va face cu scule in perfecta stare conform prevederilor
capitolului care se refera la scule si dispozitive.

Art. 343. - Cuiele necesare baterii parchetului se vor tine intr-o ladita speciala. Este interzisa
raspandirea cuielor pe stratul suport sau pe parchet. Este interzisa tinerea cuielor in gura.

Art. 344. - Muncitorii parchetari vor lucra numai incaltati.

Art. 345. - Masinile electrice de raschetat si lustruit parchetul vor fi obligatoriu legate la pamant
prin nulul de protectie. Conductorii electrici care fac legatura de la priza la masina vor fi izolati
in tub de cauciuc.

Art. 346. - Muncitorii care lucreaza la masinile electrice de raschetat si lustruit parchetul, vor fi
special instruiti si cu normele care se refera la masurile de protectie contra electrocutarii. Ei vor
purta in mod obligatoriu echipament de protectie electroizolant.

Art. 347. - Masinile electrice de raschetat si lustruit parchetul, vor fi zilnic verificate, inainte de
inceperea lucrului. In cazul in care in timpul lucrului se iveste o defectiune la masina, aceasta va
fi imediat deconectata si anuntat seful de santier care va trimite electricianul de santier pentru a o
repara. Este interzis muncitorilor de a incerca repararea masinilor.

Art. 348. - Este interzisa inceperea lucrului cu masina electrica de raschetat, inainte de a se
verifica daca toate lamele de parchetat sunt bine batute, pentru a preintampina o eventuala
smulgere si proiectare a acestora de catre masina.

Art. 349. - In cazul in care masina de raschetat sau lustruit parchetul trebuie sa fie mutata la un
alt loc de munca, inainte de a se executa aceasta operatie, va fi deconectata de la sursa de curent.

Art. 350. - La intreruperea lucrului, in timpul pauzei si la terminarea programului, masina se va

deconecta obligatoriu de la sursa de alimentare. Se interzice lasarea masinii neasigurata dupa
terminarea lucrului. Ea va fi incuiata, impreuna cu cablurile de alimentare, intr-o incapere sigura.

Art. 351. - La raschetarea (curatarea) manuala a parchetului, cu rindeaua, aceasta se va verifica

inainte de inceperea lucrului, manerele trebuind sa fie suficient de solide si sa nu prezinte fisuri
sau aschieri.

Art. 352. - La raschetarea (curatarea) manuala a parchetului cu ticlingul acesta trebuie sa aiba o
aparatoare, care sa imbrace ticlingul, permitand iesirea in afara numai a partii taietoare.

Art. 353. - In incaperile unde se ceruieste parchetul cu ceara dizolvata in benzina, sau cu palux
se interzice fumatul si executarea lucrarilor care necesita folosirea focului, producerea de scantei
etc. Pe usile acestor incaperi vor fi montate tablite avertizoare. Aceste incaperi vor fi in
permanenta aerisite.
5.9. Lucrarile de lipire a linoleumului si montarea tamplariei

Art. 354. - Taierea covorului de linoleum sau PVC se va face numai pe o suprafata plana. Este
interzisa taierea in mana sau pe genunchi.

Art. 355. - Incaperile in care se lipeste covorul de linoleum sau PVC, vor fi in permanenta
ventilate, substantele adezive fiind toxice.

Art. 356. - Se interzice fumatul si executarea lucrarilor care necesita folosirea focului sau
producerea de scantei in incaperile unde se lucreaza la lipirea covoarelor de linoleum sau PVC.
Pe usile acestor incaperi vor fi lipite obligatoriu tablite avertizoare.

Art. 357. - Bidoanele cu substante adezive pentru covoare, vor fi depozitate in locuri speciale,
ferite de posibilitatea de incendiere.

Art. 358. - Organizarea locului de munca pentru lucrari de tamplarie pe santier trebuie sa asigure
deplina securitate a muncii precum si fluxul tehnologic normal desfasurarii lucrarilor.

Art. 359. - Bancurile de lucru vor fi bine fixate, iar pardoselile de langa ele nu trebuie sa fie
alunecoase.

Art. 360. - Pe bancurile de lucru si pe mesele de lucru nu se vor lasa decat piesele care se
prelucreaza si sculele necesare operatiei respective.

Art. 361. - Prelucrarea pieselor ce depasesc masa sau bancul de lucru se va face prin sprijinirea
pe capre sau alte dispozitive mobile.

Art. 362. - Daca prelucrarea lemnului produce desprinderea de aschii marunte, se vor folosi
ochelari de protectie.

Art. 363. - In locurile unde se face prelucrarea materialului lemnos fumatul este interzis; se vor
desemna locuri speciale pentru fumat.

Art. 364. - Montarea tamplariei se va face de pe schele solide. Este interzis lucrul de pe schele
improvizate.

Art. 365. - Locurile de depozitare a tamplariei, inainte de montare trebuie alese in raport cu
procesul tehnologic, astfel ca manipularea sa nu impiedice circulatia muncitorilor.

Art. 366. - Pana la fixarea definitiva a tamplariei in ghermele, ea trebuie bine sprijinita prin
lanteti, care sa impiedice rasturnarea ei.

5.10. Lucrari de montare a geamurilor

Art. 367. - Transportul geamurilor se va face in lazi. Atat in timpul transportului, cat si in
magazie, lazile cu geamuri vor fi asezate in pozitie verticala.

Art. 368. - Taierea geamurilor se va face in incaperi speciale. Deseurile si geamurile sparte vor fi
adunate si indepartate de la locul de lucru.

Art. 369. - In cursul punerii geamurilor la luminatoare si oberlihturi, locurile deasupra carora se
executa astfel de lucrari vor fi ingradite sau pazite, interzicandu-se accesul oamenilor.
Art. 370. - Se interzice sprijinirea scarilor mobile pe geamurile vitrinelor sau de marginile
cercevelelor.

Art. 371. - Montarea geamurilor pe tamplarie, schelete metalice sau de beton armat prefabricate
se va face de pe schele solide, interzicAndu-se lucrul de pe schele improvizate.

5.11. Realizarea fatadelor cladirilor inalte cu panouri cortina

Art. 372. - Inchiderile exterioare ale cladirilor inalte cu pereti cortina se vor realiza numai pe
baza unui proiect tehnologic aprobat, ce va cuprinde fiecare faza tehnologica si instructiunile
proprii de securitate a muncii.

Art. 373. - Masurile de securitate a muncii vor fi evidentiate in mod special de conducatorul
locului de munca la instructajul de pregatire a formatiei de lucru, insistand asupra operatiilor
tehnice si a factorilor de risc care pot apare.

Art. 374. - Inceperea montarii peretilor cortinei implica executarea in zona respectiva a schelei
de fatada (conform proiectului tehnologic) realizandu-se ancorarea acesteia cu tiranti si
distantieri de structura noii cladiri in zonele nevitrate.

Art. 375. - La montarea, exploatarea si demontarea schelelor fixe sau autoridicatoare se vor avea
in vedere prevederile continute in "Norma specifica de securitate a muncii pentru lucrari de
cofraje, schele si esafodaje".

Art. 376. - Pentru evitarea efortului la inaltime a lucratorilor se va urmari ca pe baza unei trasari
riguroase a elementelor de inchidere sa se monteze de structura mai intai piesele de legatura ale
peretilor cortina (console, montanti) in sistemele indicate de solutia constructiva.

Art. 377. - In cazul asamblarii riglelor orizontale si verticale de montare a geamurilor la sol,
dimensiunile acestora nu vor depasi gabaritul schelei fixe; ridicarea si pozarea lor se va realiza
cu ajutorul mijloacelor de ridicat.

Art. 378. - Lucratorii vor purta echipament de protectie conform Normativului cadru de acordare
si utilizare a echipamentului individual de protectie, iar manipularea geamurilor va fi facuta cu
dispozitiv tip "ventuza".

Art. 379. - Se interzice montarea subansamblelor si a geamurilor pe vant, ploaie sau conditii
neprielnice.

Art. 380. - In situatia folosirii nacelelor suspendate, masurile de securitate a muncii vor fi
adaptate si stabilite prin proiectul tehnologic de montaj.

6. Prevederi de proiectare privind lucrarile de zidarie,

montaj prefabricatesi finisaje in constructii
6.1. Prevederi generale

Art. 381. - Proiectantii sunt obligati sa aplice la elaborarea studiilor si proiectelor, normele de
protectie a muncii.
Art. 382. - Proiectantii care elaboreaza documentatii tehnologice pentru lucrari de constructii,
instalatii si montaj vor prevedea in proiecte toate elementele necesare executarii, si apoi
exploatarii constructiilor si utilajelor tehnologice aferente lor, in conditii depline de securitate si
igiena a muncii. Proiectele vor contine in scris un memoriu de prezentare, garantia ca au fost
respectate si aplicate toate prevederile regulamentului de protectie a muncii in vigoare si vor
garanta eficienta masurilor de protectie a muncii cuprinse in proiecte, asigurand conditii normale
de lucru si prevenirea accidentelor de munca.

Art. 383. - Din punctul de vedere al protectiei muncii, documentatia de executie va cuprinde:

- devizele pe obiecte care vor avea cuprinse fondurile necesare realizarii masurilor de protectie a
muncii;

- lista de dispozitive, instalatiile si aparatele necesare asigurarii securitatii muncii in perioada de

executie a lucrarilor, precum si cele necesare exploatarii.

Art. 384. - Proiectele de executie prin care se promoveaza tehnologii noi de executie vor fi
insotite de urmatoarele documente:

- fise tehnologice in care vor fi descrise lucrarile in ordine succesiva si factorii de risc pe fiecare
faza de lucru;

- masurile de protectie a muncii (tehnice, organi-zatorice) care trebuie sa satisfaca conditiile de

lucru cerute de noile tehnologii;

- dispozitivele de protectie necesare pentru preve-nirea accidentelor de munca;

- echipamentul individual de protectie a muncii si de lucru necesar;

- reguli de protectie a muncii care nu se gasesc in normele in vigoare si care trebuie aplicate.

Art. 385. - La cererea constructorului si a investitorului, proiectantul va prezenta toate

elementele privind dimensionarea si proiectarea constructiei, precum si alte informatii privind
asigurarea masurilor pentru evitarea accidentelor de munca.

Art. 386. - Se va face completarea proiectelor cu recomandarile rezultate din avizare, precum si
cu masurile stabilite de autoritatile de stat insarcinate cu protectia muncii, ca urmare a
controalelor efectuate in timpul executarii constructiei.

Art. 387. - La cererea beneficiarului, in cadrul unui contract de asistenta tehnica, proiectantul va
urmari modul in care constructorul respecta regulile de protectie a muncii prevazute in proiect,
oprind continuarea lucrarilor atunci cand constata abateri de la prevederile proiectului, apoi va
cere prin dispozitie de santier completarile necesare continuarii lucrului.

6.2. Lucrari de zidarie

Art. 388. - La proiectarea tehnologiei de zidarie se va tine seama de organizarea pe echipe

stabilite astfel incat efectuarea simultana a operatiilor tehnologice diferite de catre membrii
echipei sa nu induca riscul de a se accidenta reciproc.

Art. 389. - Componenta echipelor ca numar de persoane si nivel de calificare se va stabili in

raport cu volumul si complexitatea zidariei.
Art. 390. - Pentru executarea lucrarilor de fundatii in terenuri care se gasesc sub nivelul apei
subterane, conducerea unitatii si proiectantul vor elabora una din urmatoarele metode pentru
desfasurarea procesului de munca, in conditii de securitate perfecta:

- pomparea directa a apei din incinta fundatiei;

- coborarea artificiala a nivelului apei subterane;

- saparea si betonarea sub apa.

Art. 391. - Amplasarea malaxoarelor de mortar precum si a instalatiilor auxiliare, silozuri pentru
ciment si var, depozite de materiale, cantare etc. trebuie sa asigure minimum de deplasari ale
muncitorilor si sa evite incrucisarile intre ei si materiale transportate.

6.3. Montari prefabricate

Art. 392. - Pentru montarea elementelor prefabricate este obligatoriu sa se intocmeasca fise
tehnologice ce vor contine si masurile specifice de protectie a muncii, precum si echipamentul de
protectie necesar. Continutul fiselor tehnologice va fi prelucrat cu intreg personalul muncitor ce
lucreaza la montare, de catre conducatorul tehnic (inginer, tehnician, maistru, sef de echipa) al
montarii, care e obligat sa asigure si echipamentul de protectie prevazut si a urmari utilizarea
acestuia.

In cazul in care dispozitivele prevazute a fi folosite nu sunt de fabricatie curenta, se vor da catre
proiectantul elementului prefabricat sau al fisei tehnologice, detalii de executie. Dupa executie,
dispozitivul va trebui omologat, conform prescriptiilor ISCIR.

Art. 393. - Fixarea urechilor de agatare (confectionate din otel moale, avand un coeficient de
siguranta de minimum 3 si verificate in prealabil ca sa nu prezinte defectiuni) pe elementele
prefabricate se va face conform detaliilor de executie.

Prinderea elementelor prefabricate este permisa a se face numai in locurile stabilite de proiectant.
Se vor utiliza exclusiv cabluri confectionate in industrie.

Art. 394. - Calculul rastelului va fi facut in ipostazele cele mai defavorabile, luandu-se
coeficientul de siguranta 6. Rezemarea de rastel a elementelor prefabricate din beton armat -
chiar temporar - este interzisa.

Art. 395. - Se va indica in proiectul de executie ca:

a) elementele de constructie care urmeaza a fi montate, inainte de ridicare, sa fie curatate de

impuritati, gheata si rugina, iar la nevoie sa fie grunduite si vopsite. Spre a se evita caderea unor
piese la ridicare, in prealabil acestea se fixeaza si intaresc;

b) legarea elementelor la carligul macaralei sa se faca cu ajutorul dispozitivelor de agatare

prevazute cu ochiuri si carlige cu siguranta;

c) elementele de constructie care se deplaseaza cu ajutorul macaralei sa fie impiedicate sa

oscileze, cu ajutorul unor ancore cu funii de canepa sau din cablu subtire;

d) elementul ridicat si manevrat pentru montaj sa fie coborat deasupra locului de asezare, cel
mult pana la inaltimea de 30 cm. Dupa aceea, montorii il aseaza in pozitia proiectata;
e) zonele care prezinta pericol pentru circulatia oamenilor in timpul montajului sa fie semnalizate
cu indicatoare de securitate conform normelor In vigoare;

f) in cazul in care montorii lucreaza in afara campului vizual al operatorului macaralei, sa existe
o legatura permanenta si stabila prin radio-telefon;

g) odata cu montarea elementelor prefabricate sa se monteze si legaturile permanente sau

provizorii necesare asigurarii stabilitatii acestora pana la finalizarea operatiilor de fixare;

h) ancorele provizorii ale elementelor in curs de montare sa fie fixate de reazeme rezistente, al
caror numar va fi determinat chiar prin proiectul de executie;

i) montarea si fixarea panelor portante pentru montarea geamurilor de la luminator sa se execute

cu folosirea scarilor suspendate, fie cu folosirea scarilor duble mobile;

j) lucratorii care executa lucrarile de montare si fixare a panelor pentru geamuri si cu care
executa montarea si indepartarea scarilor, parapetelor, puntilor si a dispozitivelor de acces
necesare la executia lucrarilor, sa se lege cu lanturile centurilor de siguranta de elementele de
constructie principale.

La montarea panourilor de pereti, care se invecineaza cu fetele exterioare ale stalpilor, lucratorii
trebuie sa se afle in interiorul cladirii pe schele suspendate, pe scari mobile sau pe scari
suspendate, cu posibilitate de ridicare;

k) montarea elementelor de constructie prefabri-cate din beton armat ale fiecarui etaj al
cladirilor-bloc poate fi admisa numai dupa terminarea montarii planseului precedent si dupa
terminarea tuturor celorlalte lucrari de fixare, sudare si monolitizare a nodurilor. Golurile si
deschiderile ramase in plansee trebuie acoperite cu podina sau trebuie imprejmuite. La montarea
elementelor si a pieselor mari ale cladirilor-bloc deplasarea lucratorilor pe scarile suspendate este
admisa numai in limitele a doua etaje. O data cu montarea elementelor de schelet se executa si
montarea scarilor definitive si a ascensoarelor. Planseele intermediare ale cladirilor, inainte de
montarea peretilor exteriori pentru etajul urmator se protejeaza cu parapete de cel putin 1m
inaltime, prevazute cu scanduri de aparare laterale si intermediare.

Art. 396. - La proiectarea elementelor prefabricate se va acorda atentie formei si dimensiunilor

acestora astfel incat sa asigure indeplinirea conditiilor de securitate a muncii privind depozitarea,
incarcarea-descarcarea, transportul, ridicarea si montarea lor. In acest sens, trebuie sa se prevada,
prin proiectare urmatoarele operatii:

- prinderea dispozitivelor de ridicat;

- construirea si fixarea schelelor de lucru, a pro-tectorilor impotriva caderilor laterale, a caderilor

de la inaltime, a inchiderilor, a pasarelelor si podinelor;

- fixarea cablurilor de siguranta, a centurilor si a altor aparate specifice;

- fixarea contravanturilor de montaj, a sprijinirilor si a altor constructii auxiliare;

- asigurarea transportului si depozitarii prefabrica-telor in conditii tehnice care sa excluda

accidentele la manipulari;
- amenajarea de gauri sau deschizaturi in prefabricate, inglobarea de teci filetate pentru suruburi
si prezoane sau teci pentru precomprimare, prinderea cu atriuri de otel.

Art. 397. - In proiectul privind montarea prefabricatelor trebuie sa existe si date tehnologice
referitoare la:

- alegerea parcursului de transport de la fabrica la depozit si apoi la santiere (largime, intensitate

de circulatie, regim de curbe, pasaje, subtraversari etc.);

- marcarea precisa si verificata a elementelor, in functie de pozitia lor in constructie si de fluxul

montajului;

- la asezarea in mijloacele de transport, impiedi-carea oricaror miscari la basculare ori alunecare

de la pozitia prescrisa, spre a nu supune la eforturi neprevazute elementele asezate prin
suprapunere;

- depozitarea potrivit fluxului stabilit pentru ridi-care si/sau transportare in alt loc;

- folosirea unor utilaje si dispozitive de apucare, prindere, ridicare si manevrare adecvate

montajului;

- stabilirea vitezelor de ridicare si coborare in corelatie cu inaltimea si cu posibilitatea de apucare

si prindere;

- folosirea la prinderea prefabricatelor cu cabluri sau lanturi a adaosurilor asezate pe muchii spre
a proteja cablurile si lanturile Impotriva uzurii.

Art. 398. - In proiectarea organizarii unui santier de montaj prefabricate se vor face precizari in
legatura cu amenajarea cailor de acces, spre a se evita rasturnarea vehiculelor si utilajelor.

Art. 399. - Se vor prevedea si indicatoare de securitate ce trebuie instalate in diversele puncte ale
santierului in functie de necesitatile de avertizare asupra pericolelor ce pot apare pentru
personalul antrenat in activitatile santierului cat si pentru alte persoane care au acces In aceste
zone.

6.4. Finisaje

Art. 400. - Conceperea tehnologiilor de finisaj exterior sau interior va avea la baza elementele de
securitate privitoare la:

- lucrul la inaltime;

- lucrul cu substante toxice la contact tactil sau/si pe cale respiratorie;

- lucrul cu instalatii actionate electric.

Art. 401. - La proiectarea constructiilor placate cu geamuri se va prevedea realizarea unui sistem
propriu cladirii si permanent care sa permita utilizarea nacelelor suspendate necesare atat la
montarea geamurilor cat si la interventii ulterioare, pe toata inaltimea cladirii.

Acest sistem este recomandat in cazul tuturor constructiilor inalte, evitandu-se montarea
schelelor si pericolele ce deriva din aceasta operatie la constructiile de acest gen.
- ****-

ANEXA 1

Lista normelor de securitate a muncii complementare

prezentei norme
1.Norme specifice de protectie a muncii pentru sudarea si taierea metalelor.

2.Norme specifice de securitate a muncii pentru vopsitorie.

3.Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si

executarea lucrarilor de beton, beton armat si precomprimate.

4.Norme specifice de securitate a muncii pentru executarea constructiilor inalte (inclusiv glisari
si liftari).

5.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de izolatii termice, hidrofuge si

protectii anticorozive.

6.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de

incalzire.

7.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de reparatii, consolidari, demolari si

translatii de cladiri.

8.Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea transportul prin purtare si cu

mijloace mecanizate si depozitarea materialelor.

9.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de cofraje, schele si esafodaje.

10 Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea produselor din beton, beton armat si
precomprimat.

11.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea pietrei si a marmurei.

12.Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea materialelor termo si hidroizolante.

13.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de drumuri, poduri si constructii cai
ferate.

14.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime.

15.Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea, transportul, distributia si utilizarea

energiei electrice.

16.Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea gazelor naturale.

17.Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de exploatare si intretinere a

transportoarelor cu banda (alte le decat cele din minerit).
18.Norme specifice de securitate a muncii pentru realizarea caselor prefabricate si panourilor
pentru constructii.

19.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si utilizarea acetilenei.

20.Norme specifice de securitate a muncii pentru elaborarea si turnarea otelului.

21.Norme specifice de securitate a muncii pentru confectii metalice.

22.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la
cald.

23.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la
rece si stantare.

24.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere.

25.Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei termice.

26.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de tuneluri si galerii.

27.Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice.

28.Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice In medii normale.

29.Norme specifice de securitate a muncii pentru activitati de vopsire.

30.Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii hidrotehnice, portuare si canale

navigabile.

Pe langa normele conexe sau complementare prezentate mai sus pentru luarea deciziilor se vor
consulta si urmatoarele acte normative principale:

- Norme generale de protectie a muncii;

- Normativ cadru de acordare a echipamentului de protectie, emis prin Ordinul 225/95 al

Ministrului Muncii si Protectiei Sociale.

ANEXA 2

Lista standardelor conexe de securitate a muncii

1. STAS 3375-88 - Echipament de protectie. Centura de siguranta pentru muncitorii din
telecomunicatii.

2. STAS 12791-89 - Echipamente de protectie. Centura de siguranta pentru constructori si

montori.

3. STAS 5920-89 - Echipament de protectie. Centura de siguranta pentru pompieri.

4. STAS 8292-87 - Echipament de protectie. Centura de siguranta pentru muncitorii de la cariere.

5. STAS 6787/1-77 - Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de
calitate.

6. STAS 6787/2-77 - Piese metalice pentru centuri de siguranta. Inele de prindere. Conditii
tehnice speciale de calitate.

7. STAS 6787/3-90 - Piese metalice pentru centuri de siguranta. Suport pentru cleste. Conditii
tehnice speciale de calitate

8. STAS 6787/4-77 - Piese metalice pentru centuri de siguranta. Catarame. Conditii tehnice
speciale de calitate.

9. STAS 6787/7-79 - Piese metalice pentru centuri de siguranta. Ochet pentru franghie. Conditii
tehnice speciale de calitate.

10. STAS 6787/8-77 - Piese metalice pentru centuri de siguranta. Dispozitiv de suspendare.
Conditii tehnice speciale de calitate.

11. SR 6646-2:1997 - Iluminatul artificial. Conditii pentru iluminatul spatiilor de lucru.

12. STAS 12049-82 - Masini si utilaje pentru constructii. Determinarea vibratiilor transmise
conducatorului. Limite admisibile.

13. STAS 11617-90 - Masini si utilaje pentru constructii. Metode pentru determinarea nivelului
de zgomot si limite admisibile.

14. STAS 7937/1-82 - Aparate electrice de incalzit incaperi, pentru uz casnic si scopuri similare.
Conditii tehnice speciale de securitate.

15. STAS 8067-84 - Scule pentru lacatuserie si montaj. Manere si mansoane electroizolante.
Conditii tehnice generale de calitate.

16. STAS 12961-91 - Masini unelte. Carcase de protectie a corpurilor abrazive. Forme si
dimensiuni.

17. STAS 3159-81 - Material de protectie. Casti de protectie.

18. STAS 6687-81 - Ochelari de protectie. Conditii tehnice generale de calitate.

19. STAS 3052-79 - Echipament de protectie. Masti pentru sudori. Conditii tehnice generale de
calitate.

20. STAS 7408-75 - Incaltaminte de protectie. Incaltaminte electroizolanta din cauciuc.

21. SREN 60903:1997 - Specificatii pentru manusi de materiale electroizolante pentru lucrari in
instalatii electrice.

22. STAS 297/2-92 - Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari.

23. STAS 8188-86 - Bene pentru lucrari de constructii. Conditii tehnice de calitate.
24. STAS 11133-78 - Malaxoare cu actiune periodica pentru prepararea betonului de ciment,
betonului asfaltic si a mortarelor. Parametri principali.

25. STAS 4375-79 - Ciocane pentru zidarie.

26. STAS 4452-74 - Mistrii obisnuite.

27. STAS 5452-86 - Spaclu.

28. STAS 10779-77 - Lopeti metalice de uz general pentru lucrari de constructii si agricole.

29. STAS 10104-83 - Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul
elementelor structurale.

30. STAS 857-83 - Piese si elemente din lemn pentru constructii. Clasificare si conditii tehnice
de calitate.

31. STAS 2917-79 - Lucrari de zidarie. Zidarie din piatra naturala. Prescriptii de alcatuire.

32. STAS 10109/1-82 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie.

Calculul si alcatuirea elementelor.

33. STAS 6657/1-89 - Elemente prefabricate de beton. Beton armat si beton precomprimat.
Conditii tehnice generale de calitate.

ANEXA 3

Ghid de terminologie de securitate a muncii

1.Accident de munca: Vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia isi desfasoara activitatea si
care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate ori deces.

2.Dispozitiv de protectie: Dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in asociere cu un
protector, riscul de accidentare.

3.Echipament individual de lucru: Mijloacele pe care persoanele juridice le acorda unui salariat
pentru protejarea imbracamintei si incaltamintei personale in timpul procesului de munca.

4.Echipament tehnic: Masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte

mijloace asemanatoare necesare in procesul muncii.

5.Echipament individual de protectie: Totalitatea mijloacelor individuale de protectie cu care

este dotat executantul in timpul indeplinirii sarcinii de munca, in vederea asigurarii protectiei
sale impotriva pericolelor la care este expus.

6.Instructaj de securitate a muncii: Modalitate de instruire in domeniul securitatii muncii care se

desfasoara la nivelul unitatilor si care are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si
formarea deprinderilor impuse de securitate a muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau
urmeaza a o realiza.
7.Instructiuni specifice de securitate a muncii: Componente ale sistemului de reglementari in
domeniul securitatii muncii ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate
in cadrul unei unitati; elaborarea lor de catre unitati (prin efort propriu sau in colaborare cu
institute specializate) este obligatorie atunci cand Normele generale de protectie a muncii si
Normele specifice de securitate a muncii nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate,
sau voluntara, atunci cand patronul considera necesar pentru imbunatatirea securitatii muncii
detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice unitatii.

8.Instructiuni de utilizare: Instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs,
constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care,
producatorul, trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului in conformitate
cu scopul pentru care a fost creat si asigurarii securitatii muncii.

9.Mijloc individual de protectie: Mijloc de protectie (protector) destinat pentru protectia unui
singur executant si care i se aplica acestuia.

10.Noxa (sinonim - factor nociv): Agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra
organismului, in mediul luat in considerare.

11.Prevenire: Ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru
pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

12.Risc: Probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o
situatie periculoasa.

13.Risc profesional: Risc in procesul de munca.

14.Situatie periculoasa: Orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor
pericole.

15.Substanta periculoasa: O substanta care, in virtutea proprietatilor sale chimice sau fizico-
chimice, poate constitui un pericol.

16.Zona periculoasa a unui echipament tehnic: Orice zona situata in interiorul sau in jurul
echipamentului tehnic in care o persoana este expusa riscului de leziune sau afectare a sanatatii.

Nota: Pericolul care genereaza riscul infatisat in aceasta definitie:

- poate fi permanent prezent pe durata functionarii prevazute a echipamentului tehnic (deplasarea

elementelor mobile periculoase, degajare de substante periculoase, arc electric in timpul fazei de
sudura etc.) sau

- poate aparea neasteptat (pornirea neintentionata etc.)