Enciclopedia Tehnica de Instalatii - Manualul de Instalatii - Editia AIIa - Instalatii de Incalzire

Asociatia lnginerilor de lnstalatii din Romania
ncilzire
ENCICLOPEDIATEHNICA DE INSTALATll
'
MARUAL L I . W
AW·'·
L'
A;·.·.·.
INSTALATll
'
DE iNCALZIRE
Editia II
- Necesarul de caldura pentru incalzire:

- Protectia terrnica a cladirilor:
- Sisteme de lncalzire pentru cladiri civile $i de productie:
- Centrale termice si puncte termice pentru alimentarea cu caldura:
- Hetele termice pentru transportul $i distrlbutia agentului termic;
- Echipamente si materiale pentru instalatii de incalzire.
Editura ARTECNO Bucuresti, Romania

Coordonator: Prof. univ. dr. ing. Mihai ILINA
Autori: Prof. univ. dr. ing. Mihai ILINA: 1 (1.1; 1.3; 1.6; 1.7); 3; 4 (4.1; 4.5;
4. 7; 4.8; 4.1 O); 6 (6.3; 6.5; 6.6; 6. 7); 8
Prof. onor. dr. ing. D.H.C. Liviu DUMITRESCU: 1 (1.2; 1.4)
Conf. univ. dr. ing. ClltAlin LUNGU: 1 (1.3); 4 (4.2); 6 (6.1)
Conf. univ. dr. ing. Gabriel STAN: 1 (1.5); 4 (4.11)
Conf. univ. dr. ing Mihaela Stela GEORGESCU: 2 (2.1; 2.2; 2.3; 2.4)
Prof. univ. dr. ing. Miron POPESCU: 4 (4.2)
Prof. univ. dr. ing. Octavia COCORA: 4 (4.3; 4.4); 5 (5.4); 7
(7.1;7.2;7.3) Prof. univ. dr. ing. Drago~ HERA: 4 (4.6)
Ing. Rodica GABREANU: 4 (4.7)
Ing. Dan BERBECARU: 4 (4.8; 4.10)
Prof. univ. dr. ing. Florin IORDACHE: 4 (4.9)
Conf. univ. dr. ing. Vlad IORDACHE: 4 (4.12)
Prof. univ. dr. ing. Costi~ BRANDABUR: 5 (5.1; 5.2; 5.3)
Sef lucrari ing. Dan Paul STANESCU: 5 (5.5)
Prof. univ. dr. ing. Nicolae ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6)
Conf. dr. ing. Nicolae N. ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6)
Sef lucr. dr. ing. Aman POPESCU: 5 (5.7)
Prof. univ. dr. ing. Sorin BURCHIU: 5 (5.8)
I Prof. univ. dr. ing. Vasile CALUIANU I: 6 (6.2)
Ing. Tudor DRAGANESCU: 6 (6.5)
Ing. Gabriel IVANESCU: 6 (6.7); 9
Prof. univ. dr. ing. Dan CONSTANTINESCU: 7 (7.4; 7.5; 7.6)
Prof. univ. dr. ing. Maria CRACIUN: 10 (10.1; 10.2; 10.3)
Prof. univ. dr. ing. Rodica FRUNZULICA: 11 (11.1; 11.2; 11.4)
Conf. dr. ing. Mirela Sanda TOROPOC: 4 (4.5); 11 (11.3)
Prof. univ. dr. ing. Mircea BELDIMAN: 10 (10.4); 12; 13
Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU

Coordonare 'i recenzie 'tiiniifica:
Membru al Academiei Central Europene de Stiinta $i Arta:
Doctor Honoris Causa al UTC Bucuresti:
Doctor Honoris Causa al UP Tirnisoara:
IIng. Achile PETRESCU I
Coordonare editorials: Director General ing. Doru PETRESCU
Director Marketing ing. Mihai Mateescu
Director Comercial ing. Cristian Tudor
Tipar: ARTPRINT Bucuresti, Str. Sulina 26

Tel: 021-3363633
ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATll

MANUALUL DE INSTALATll
ISBN 978-973-85936-5-7
lnstalatll de 'fncalzire
ISBN 978-973-85936-6-4
© Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2010
@ Asociatia lnginerilor de lnstalatii din Romania
Cuprins -
CU PRINS
I. INSTALATllDE iNCAlzlRE
1. PROBLEME GENERALE
1.1. lstoricul $i lrnportanta instalatiilor de lncalzire 2
1.2. Calitatea constructiilor si lnstalatlilor aferente 2
1.2.1. Legea nr. 10/1995 privind calitatea In constructii 2
1.2.2. Cerinte esentiale 2
1.3. Clasificarea instalatiilor de incalzire 3
1.4. Reqlernentari privind proiectarea executla $i exploatarea instalatillor de tncalzire 3
1.4.1. Autorizarea executarii lucrarilor de constructii 3
1.4. 1.1 Autorizarea executarii lucrarilor de constructii 3
1.4.1.2 t.ucrarl care se excepteaza de la autorizare 3
1.4.1.3 t.ucrari de instalatil aferente constructiilor care se excepteaza de la autorizare .4
1.4. 1.4 Documentele necesare emiterii certificatelor de urbanism .4
1.4. 1.5 Documentele necesare emiterii autorizatiei de construire/desfiintare .4
1.4.1.6 Documentatie tehnica (D.T.) 5
1.4. 1. 7 Avize si acorduri ale furnizorilor/administratorilor de utilitati urbane 5
1.4.1.8 Avize sl acorduri ale autoritatllor centrale/seviciilor deconcentrate 5
1.4. 1.9 Cornpetente de elaborare a documentatiilor tehnice 5
1.4.2. Heqlernentari tehnice pentru proiectarea, executarea $i exploatarea instalatiilor de Incalzire 5
1.4.3. Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarilor publice pentru instalatlile de incalzire 6
1.4.3.1 Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarilor pub lice pentru instalatllle de Incalzire 6
1.4.3.2 Reguli de elaborare a docurnentatlei de atribuire 6
1.4.3.3 Caietul de sarcini confine, In mod obligatoriu, speclflcatii tehnice 6
1.4.4.1 Continutul-cadru al studiului de prefezabilitate 8
1.4.4.1.1 Piese scrise 8
1.4.4.1.2 Piese desenate 8
1.4.4.2 Continutul-cadru al studiului de fezabilitate 8
1.4.4.3 Continutul-cadru al docurnentatiei de avizare a lucrarilor de interventii 9
1.4.4.4 Proiectul tehnic 9
1.4.4.5 Detalii de executie 10
1.4.4.6 Verificarea proiectelor 10
1.5. Functionalitatea si alcatuirea cladirilor 10
1.5.1. Clasificarea constructiilor 1O
1.5.2. Subsistemele cladirii 10
1.5.3. Actiuni In cladiri 1O
1.5.4. Functionalitatea cladirilor 1O
1.5.5. Analiza si alcatuirea antiseisrnica a instalatillor $i a echipamentelor 10
1.6. Date generale privind calculul instalatiilor de incalzire 10
1.6.1. Transmisia caldurii 11
1.6. 1.1 Conductia terrnica 11
1.6.1.2 Convectia terrnica 12
1.6.1.2.1 Convsctia tortata 12
1.6. 1.2.2 Convectia libera 12
1.6.1.3 Hadiatia terrnica 12
1.6.1.4 Schimbul global de caldura 12
1.6.2. Elemente de transfer de rnasa 13
1.6.3. Curgerea fluidelor In conducte 13
.. Cuprins
1.6.3.1 Modulul matematic al unei retele inelare este dat de ecuatia de continuitate 13
1.6.3.2 Ecuatia fundamentala a pierderilor de sarcina 14
1.6.3.3 Calculul hidraulic al retelelor de conducte 14
1. 7. Marimi si unitati de rnasura 15
2. PROTECTIATERMICA A ClADIRILOR
2.1. Elementele de constructii ale cladirilor 18
2.1.1. Anvelopa cladirf 18
2.1.1.1 Pereti exteriori 18
2.1.1.2 Elemente de constructii vitrate 18
2.1.1.3 Terase sl plansee spre poduri nelncalzite 19
2. 1. 1.4 Plansee spre coridoare exterioare 19
2.1.1.5 Plansee spre pivnite si subsoluri nelncalzite 19
2. 1. 1.6 Plansee amplasate pe parnant 20
2.1.1.7 Peretli care separa spatille Incalzite de cele adiacente neancatzite sau mult mai putin Incalzite 21
2. 1. 1.8 Consideratli generale privind alcatuirea anvelopei 21
2.1.2. Aria anvelopei unei cladiri - A - 21
2.1.3. Volumul cladini - V - 21
2.1.4. Alegerea elementelor de constructii din punct de vedere termotehnic 21
2.2. Dimensionarea elementelor de constructii perimetrale din punct de vedere termotehnic 22
2.2.1. Obiectivele calculului termotehnic 22
2.2.2. Calculul termotehnic pentru stabilirea grosimii stratului termoizolator 22
2.2.3. Determinarea rezistentelor term ice specifice ale elementelor de constructii apace 22
2.2.3.1 Hezistente term ice specifice efective 22
2.2.3. 1.1 Hezistenta terrnica specifica unidirectionala - R - 22
2.2.3. 1.2 Hezistenta terrnica specifica corectata - R - 23
2.2.3.1.3 Hezistenta terrnica specitica medie - R/r, - 26
2.2.3.2 Rezistente termice specifice normate 26
2.2.3.2. 1 Hezistente term ice specif ice normate pentru asigurarea conditillor igienico-sanitare si de contort 26
2.2.3.2.2 Hezistente termice specifice normate pentru eliminarea condensarii vaporilor de apa pe
suptafetele interioare 26
2.2.3.2.3 Hezistente termice specifice normate pentru reducerea consumului de energie 27
- Exemple de calcul 27
2.2.4. Hezistente termice ale supratetelor vitrate 29
2.2.5. Difuzia vaporilor de apa prin elementele de constructii 29
2.2.5.1 Verificarea grafica a difuziei vaporilor de apa In interiorul elementelor de constructii 30
2.2.5.2 Calculul cantitatii de vapori care condenseaza In elementul de constructie In perioada rece a anului 31
2.2.5.3 Determinarea cantitatii de apa acurnulata care se poate evapora In perioada calda a anului 32
- Exemplu de calcul 33
2.3. Stabilitatea terrnica a elementelor de lnchidere a cladirilor si a incaperilor din cladirile civile 35
2.3.1. Criteriile de pertorrnanta ale stabilitatii term ice 36
2.3.2. lndicele inertiei term ice D 36
2.3.3. Coeficientul <j>; de stabilitate a elementelor de lnchidere a cliidirilor 36
2.3.4. Stabilitatea terrnica a incapertlor Incalzite din cladirile civile 37
2.4. Determinarea sl verificarea coeficientului global de izolare terrnica .40
2.4. 1. Determinarea $i verificarea coeficientului global de izolare terrnica G la cladirile de locuit .40
2.4.1.1 Determinarea coeficientului global efectiv de izolare ternica G .40
2.4.1.2 Determinarea coeficientului global normat de izolare terrnica GN .43
2.4. 1.3 Nivelul de izolare terrnica globala .43
2.4. 1.4 Succesiunea calculelor .43
2.4. 1.5 Hecornandari privind unele posibilitati de irnbunatatire a cornportar!i termotehnice $i de reducere
a valorii coeficientului global de izolare terrnica In cladirile de locuit .43
2.4.1.5.1 La alcatuirea qenerala a cladirii .43
2.4. 1.5.2 La alcatuirea elementelor de constructii perimetrale .43
2.4. 1.5.3 in vederea reducer ii infiltratiilor de aer rece .43
- Exemplu de calcul .45
Cuprins
2.4.2. Determinarea si verificarea coeficientului global de izolare terrnica G1

la cladirtle cu alta destinatle decat cea de locuit .43
2.4.2.1 Determinarea coeficientului global efectiv de izolare terrnica Gr··································································.44
2.4.2.2 Determinarea coeficientului global normat de izolare terrnica Gtrer·······························································.44
2.4.2.3 Nivelul de izolare terrnica qlobala .45
3. NECESARUL DE CAL.DURA PENTRU TNCALzlRE

3. 1. Necesarul de caldura pentru cladiri oblsnuite ···················· ············· 52
3. 1.1. Fluxul termic cedat prin transmisie <PT 52
3.1.1.1 Fluxul termic prin transmisie <Pe 52
3.1.1.2 Fluxul termic cedat prin sol <P5 •..•.....•.•.••.•.....•.....•..•.•....•.•.•..•.....•..•.•.•..•..•.•.•.•••••••..••••.•.••••.••••••••••••••••••.••.••••..•••• 52
3.1.2. Adaosuri la pierderile de caldura LA 53
3.1.3. Sarcina terrnlca <P,. 53
3. 1.4. Necesarul de caldura pentru cladiri industriale 57
3.1.5. Particularitati de calcul al necesarului de caldura pentru locuinte 57
3.2. Necesarul de caloura la sere 57
3.3. Necesarul de caloura pentru cladirile amplasate subteran 58
3.4. Necesarul de caldura pentru cladirile Incalzite rar 58
3.5. Calculul necesarului de caldura pe baza de indici. 59
3.6. Metoda de determinare a necesarului de caldura de calcul dupa SREN 12831 59
3.6. 1. Fluxul termic cedat prin transmisie <l>r,; 59
3.6. 1.1 Coeficientul de pierderi term ice HT. te:: 61
3.6.1.2 Coeficientul de pierderi term ice HT. iue .•............•.•....•..•...•.•..•.•..........................................•.•..•.•....•..•..••..••.......... 61
3.6.1.3 Coeficientul de pierderi term ice HT. »=:':': 61
3.6.1.4 Coeficientul de pierderi termice HT. ;r················································································································61
3.6.2. Sarcina termica <Pv,; pentru Incalzire a aerului de ventilare 61
3.6.2. 1 Calculul debitului de aer Vi In spatii Incazite fara sistem de ventilare 61
3.6.3. Incalzirea interrnitenta a spatiilor 62
3.6.4. Determinarea necesarului de caldura total 62
4. SISTEME DE TNCALzlRE
4.1. f ncalzlrea locala 70
4. 1. 1. Prescriptii privind utilizarea Incalzirf locale 70
4.1.2. Sobe cu acumulare de caldura 70
4.1.2.1 Sobe fixe 70
4.1.2.2 Sobe mobile 70
4.1.2.3 Montarea sobelor si racordarea la CO$ 70
4.1.3. Sobe fara acumulare de caldura 71
4.1.3.1 Sobe metalice pentru combustibil solid 71
4. 1.3.2 Sobe metalice pentru combustibil lichid .72
4.1.3.3 Aparate de tncalzire cu gaze 72
4.1.4. Sobe de constructie speciala (sermneuri) 73
4.1.5. Elemente de calcul 73
4.1.5.1 Pierderile de caldera 73
4. 1.5.2 Calculul sl alegerea sobelor 73
4.1.5.3 Dimensiunile cosului de furn 74
4.2. Incalzirea cu apa calda $i fierbinte 75
4.2.1. Clasificarea sistemelor de incalzire cu apa calda 75
4.2.2. Criterii privind alegerea sistemului de lncalzire 75
4.2.3. lnstalatli de incalzire cu circulatle naturala 76
4.2.3.1 lnstalatii bitub cu distributie superioara 76
4.2.3.2 lnstalatii bitub cu dlstributle inferioara 76
4.2.3.3 lnstalatii monotub 77
4.2.4. lnstalatii de Incalzire cu circulatie fortata 77
4.2.4.1 lnstalatii de incalzire cu distributle individuala 78
4.2.4.1.1 lnstalatii bitub 79
4.2.4.1.2 lnstalatii monotub 79
Cuprins
4.2.4.2 lnstalatii de incalzire cu distributie centralizata 82

4.2.4.2. 1 Sisteme bitub clasice 82
4.2.4.2.2 Sisteme bitub moderne 82
4.2.4.2.3 Sisteme monotub moderne 84
4.2.5. Descrierea si montarea modulelor termohidraulice MTH 84
4.2.6. Montarea conductelor de distributie 86
4.2.6.1 lnstalatii cu distributie lndividuala 86
4.2.6.2 lnstalatii cu distributie centralizata 87
4.2.7. lnstalatii de Incalzire cu apa fierbinte 88
4.2.7.1 Incalzirea clfidirilor civile 88
4.2.7.2 lncalzirea cladirilor industriale 88
4.2.7.2.1 Spatii destinate personalului tehnico-administrativ 88
4.2.7.2.2 Spatii destinate activitatilor productive 88
4.2.8. Dimensionarea conductelor lnstalatiitor de incalzire cu apa caIda 89
4.2.8.1 Pierderi de sarcina in conducte 89
4.2.8.2 Operatiuni si date preliminare calculului de dimensionare 90
4.2.8.3 Dimensionarea conductelor instalatiilor bitubulare cu circulatie naturals 90
4.2.8.4 Dimensionarea conductelor instalatiilor bitub cu circulatie tortata si distributie centralizata 103
4.2.8.4.1 Dimensionarea coloanelor 103
4.2.8.4.2 Dimensionarea retelel de distributie arborescente 104
4.2.8.4.3 Dimensionarea retelei de distributle inelare 106
4.2.8.5 Dimensionarea conductelor lnstalatiilor de incalzire cu circulatie tortata sl dlstributie incividuala 107
4.2.8.5.1 Hetele bitub cu distrlbutie arborescenta 109
4.2.8.5.2 Retele bitub cu distributie radiala 115
4.2.8.5.3 Retele bitub inelare 120
4.2.8.6 Dimensionarea conductelor instalatiilor de incalzire monotub
cu circulatie fortata pentru consumatorii individuali 126
4.3. Sisteme de Incalzire cu abur de presiune joasa 133
4.3.1. Criterii privind utilizarea incalzirii cu abur de presiune joasa 133
4.3.2. Particularitati ale instalatiilor cu abur de presiune joasa 133
4.3.3. Racordarea corpurilor de incalzire 134
4.3.4. lnstalatii cu intoarcerea condensatului prin cadere libera 135
4.3.4.1 lnstalatii cu conductele de condensat sub nivelul de presiune 135
4.3.4.2 lnstalatii cu conducte de condensat peste nivelul de presiune 136
4.3.5. lnstalatii cu intoarcerea condensatului prin pompare 136
4.3.6. Dimensionarea sifoanelor de condensat 136
4.3.7. Calculul hidraulic al conductelor 136
4.3.7.1 Dimensionarea conductelor de abur 136
4.3.7 .2 Dimensionarea conductelor de condensat 138
4.4. Incalzirea cu aer cald 141
4.4. 1. Criterii privind utilizarea Incalzirii cu aer cald 141
4.4.2. lnstalatii de Incalzire cu preparare locala a aerului cald 141
4.4.2.1 Incalzirea cu agregate cu focar propriu 141
4.4.2.2 [ncalzirea cu aeroterme 142
4.4.2.2.1 Aeroterme de perete 142
4.4.2.2.2 Aeroterme de plafon 143
4.4.2.3 Incalzirea cu dispozitive de destratificare a aerului cald 143
4.4.2.3.1 Solutii pentru destratificarea aerului cald 144
4.4.2.3.2 Solutli pentru evitarea stratificarii termice 144
4.4.2.4 Incalzirea cu agregate rnultifunctionale 145
Cuprins ..
4.4.3. Incalzirea cu aer cald cu preparare centralizata 145

4.4.3.1 Distributie In bucla perirnetrala 146
4.4.3.2 Dlstrlbutie radlala 147
4.4.3.3 Distributie rarnificata 147
4.4.3.4 Distributie prin planseu dublu 147
4.4.3.5 Echipamente $i accesorii 147
4.4.4. Calculul instalatiilor de Incalzire cu aer cald 148
4.4.4.1 Incalzirea cu aer recirculat 148
4.4.4.2 Incalzirea cu aer proaspat, 149
4.4.4.3 Incalzirea cu aer amestecat 149
4.5. [ncalzirea prin radiatie 150
4.5. 1. Criterii privind utilizarea Incalzirii prin radiatie 150
4.5.2. Incalzirea prin radiatie de ternperatura joasa 150
4.5.2.1 Incalzirea prin plafon 150
4.5.2.1.1 Panouri radiante inglobate In elementele de constructii 151
4.5.2.1.2 Panouri radiante aparente In elementele de constructii 151
4.5.2. 1.3 Amplasarea panourilor radiante In Incaperi 153
4.5.2.2 Incalzirea prin pardoseala 154
4.5.2.2.1 Panouri radiante de pardoseala 155
4.5.2.3 Executarea panourilor radiante 156
4.5.2.3.1 Panouri radiante - metoda .urneda" 155
4.5.2.3.2 Panouri radiante - metoda .uscata" 157
4.5.2.4 Racordarea la reteaua de distrlbutie 157
4.5.2.5 Incalzirea cu panouri montate In perete 157
4.5.2.6 Scheme de alimentare cu caldura 157
4.5.2.6.1 Schema de dlstributie pentru lncalzirea numai prin radiatie 158
4.5.2.6.2 Schema de distributie a Incalzirii prin radiatie In cornbinatie cu Incalzirea cu corpuri de Incalzire 158
4.5.2.6.3 Schema de dtstributie pentru incalzirea prin radiatie, Incalzire cu corpuri de Incalzire,
preparare apa calda de consum 159
4.5.2.6.4 Schema de alimentare cu statii compacte 159
4.5.2.7 Dimensionarea instalatillor 159
4.5.2.7. 1 Caracteristicile term ice ale panourilor radiante 161
4.5.2.7.1.1 Panouri de plafon cu conducte inglobate In elementele de constructii 161
4.5.2.7.1.2 Panouri de plafon cu conducte montate In spatiul de aer 161
4.5.2.7.1.3 Panouri de plafon cu lamele 161
4.5.2.7.1.4 Panouri de pardoseala cu conducte flexibile 161
4.5.2.7.2 Calculul suprafetei de Incalzire a panourilor radiante 162
4.5.2.7.2.1 Calculul pierderilor de caldura 163
4.5.2.7.2.2 Alegerea tipului de panou Incalzitor 163
4.5.2.7 .2.3 Stabilirea caracteristicilor term ice si constructive ale panourilor radiante 163
4.5.2.7.3 Exemple de calcul 164
4.5.3. Incalzlrea prin radiatie de ternperatura medie 166
4.5.3.1 Panouri radiante utilizand aqenti termici 166
4.5.3.2 Tuburi radiante modulare cu functionare pe gaze 166
4.5.3.3 Amplasarea tuburilor (panourilor) radiante 169
4.5.3.3.1 Panouri radiante utilizand aqenti termici 169
4.5.3.3.2 Tuburi radiante modulare pe gaz 170
4.5.3.4 Dimensionarea instalatiilor de incalzire prin radiatie 171
4.5.3.4.1 Caracteristicile termice ale panourilor 171
4.5.3.4.2 Calculul supratetei incalzitoare 172
4.5.4. [ncalzirea prin radiatie de ternperatura inalta 175
4.5.4.1 Panouri radiante ceramice 175
4.5.4.2 Amplasarea panourilor radiante ceramice 178
4.5.5. Incalzire $i racire ,,high tech" prin sisteme de tevi capilare paralele CLINA 180
4.5.5.1 Prezentarea sistemului 180
Cuprins
4.5.5.2 Elementele componente 180

4.5.5.3 Sursa de energie 180
4.5.5.4 Sistemul propriu de automatizare 180
4.5.5.5 Ecarturile joase de ternperatura In regim de Incalzire si In regim de racire 181
4.5.5.6 Care sunt suprafetele optime de schimb de caldura? 181
4.5.5.7 Durata de viata 181
4.5.5.8 Nu sunt riscuri 182
4.5.5.9 Structuri de constructii prevazute cu CUNA 182
4.6. Incalzjrea cu pompe de caldura 183
4.6.1. Criterii privind utilizarea pompelor de caldura 183
4.6.2. lndicatori energetici si economici referitori la pompele de caldura utilizate pentru Incalzire 186
4.6.2.1 lndicatori energetici 187
4.6.2.2 lndicatori economici 188
4.6.3. lnstalatli de incalzlre utilizand pompe de caldura aer/aer 189
4.6.4. lnstalatii de incalzire utillzand pompe de caldura aer/apa 192
4.6.5. lnstalatii de Incalzire utilizand pompe de caldura apa/aer 194
4.6.6. lnstalatii de Incalzire utilizand pompe de caldura apa/apa 195
4.6.7. lnstalatii de Incalzire utilizand pompe de caldura sol/aer si sol/apa 196
4.6.8. Pompe de caldura reversibile 197
4.6.9. Dimensionarea instatatiilor cu pompe de caldura 198
4.6.10. Studiu de caz: Incalzirea unei locuinte cu o pornpa de caldura 199
4. 7. Incalzirea electrica 202
4. 7 .1. Criterii privind utilizarea energiei electrice 202
4. 7 .2. Incalzirea electrica directa 202
4.7.2.1 Aparate electrice de incalzire 202
4.7.2.1.1 Convectoare de perete 202
4.7.2.1.2 Convectoare de plinta 203
4. 7 .2.1.3 Convectoare de pardoseala 203
4. 7 .2. 1.4 Radiatoare electrice 203
4.7.2.1.5 Panouri radiante 203
4.7.2.1.6 Hadianti lurninosi 203
4.7.2.1.7 Hadlantl In infrarosu 203
4.7.2.1.8 Aeroterme electrice 204
4.7.2.2 Comanda si reglarea 204
4.7.2.3 Executie si exploatare 204
4.7.3. Incatzlrea electrica locala cu acumulatoare de caldura 204
4. 7 .3.1 Aparate de incalzire 205
4. 7 .3. 1.1 Aparate cu acumulare si descarcare statica de tip l. 205
4.7.3.1.2 Aparate cu acumulare si descarcare statica de tip 11. ................•...•.•..•.•.••.•.•..•.•.•..••.•.•..•....•..•.....•............. 205
4.7.3.1.3 Aparate electrice cu acumulare si descarcare dinarnica 205
4.7.4. Incalzirea electrica centralizata 206
4.7.4.1 Incalzirea electrica centralizata cu aer cald 206
4.7.4.2 Incalzirea electrica centralizata cu apa calda 206
4.7.4.2.1 Sisteme de Incalzire cu statie compacta 206
4.7.4.2.2 Sistemul cu prepararea agentului termic (apa) In cazane electrice 207
4.7.5. Incalzirea electrica inteqrata In elemente de constructii 208
4.7.5.1 Incalzirea electrica prin pardoseala 208
4.7.5.1.1 Descrierea sistemului de incalzire 208
4.7.5.1.2 Sistem electric de Incalzlre prin pardoseala 208
4.7.5.1.3 Montajul sistemului ELJET 209
4.7.5.1.4 Materiale 210
4.7.5.1.5 Montarea cablurilor de lncalzire electrica prin pardoseala 210
4.7.5.2 lncalzirea electrica prin plafon 215
4.7.5.3 Incalzirea electrica prin pereti 215
4.7.6. Incalzirea electrica "bijonctiune" 216
4.7.6.1 Descrierea sistemului de incalzire 216
4.7.6.2 Aparate si materiale 216
Cuprins WJll
4.7.6.3 Calculul puterii instalate 216
4.7.6.4 Executie $i exploatare 216
4.7.7. Incalzlrea electricii. rnixta 217
4.8. Incalzirea cu apa geotermalii. 218
4.8. 1. Utilizarea apelor geotermale pentru incalzire 218
4.8.2. Surse geotermale 218
4.8.3. Pozitia instalatillor termice in lantul de valorificare cornplexa a energiei geotermale 219
4.8.4. Sisteme de alimentare cu caldura 219
4.8.5. Echipamentul circuitului de apa qeoterrnala 220
4.8.5.1 Sursa qeoterrnala 220
4.8.5.2 lnstalatil de degazare 221
4.8.5.3 Statie de tratare chimica 221
4.8.5.4 Epurarea 222
4.8.5.5 Statie de pompare 222
4.8.5.6 Conducta de transport 222
4.8.5.7 Schimbii.toare de caldura 222
4.8.5.8 Statii auxiliare 223
4.8.5.8.1 Statii cu pompe de caldura 223
4.8.5.8.2 Statii cu centrala terrnica 223
4.8.5.9 Statia de reinjectare 223
4.8.5. 10 Conducte de evacuare 224
4.8.6. Scheme functionals utilizand apele geotermale 224
4.8.6.1 lnstalatii geotermale de Incalzire cu racordare directa 224
4.8.6.2 lnstalatii geotermale de Incalzire cu racordare indirectii. 224
4.8.7. Dimensionarea instalatiilor geotermale 225
4.8.7.1 Acoperirea sarcinii termice de Incalzire 225
4.8.7.2 Dimensionarea instalatiilor 225
4.8.8. lndicatori energetici si economici 226
4.9. Incalzlrea solara 227
4.9.1. Utilizarea energiei solare 227
4.9.2. Sisteme de Incalzire a spatiilor utilizand energia solara 227
4.9.2.1 Sisteme pasive de Incalzire solara 227
4.9.2.1.1 Sistem pasiv tip TROMBE-MICHEL 228
4.9.2.1.2 Sistem pasiv tip INCERC 228
4.9.2.1.3 Sistem pasiv tip SPATIU SOLAR 229
4.9.2.1.4 Aspecte comune sistemelor pasive INCERC $i SPATIU SOLAR 229
4.9.2.1.5 Determinarea pertorrnantelor sistemelor pasive de Incalzire solara., 230
4.9.2. 1.5. 1 Potentialul energiei solare 231
4.9.2.1.5.2 Elemente de calcul 231
4.9.2.2 Sisteme active de Incalzire solara 231
4.10. lnstalatii de incalzlre ce utilizeazii. cii.ldura recuperatii. 233
4.10.1. Clasificarea sistemelor de recuperare a cii.ldurii 233
4.10.2. Recuperarea caldurii din gazele de ardere 233
4.10.2.1 Recomandii.ri privind recuperarea cii.ldurii din gazele de ardere 233
4.10.2.2 Caracteristicile sursei de caldura 233
4.10.2.3 Recuperatoare de cii.ldurii. 234
4.10.2.4 Cazane recuperatoare pentru producere apa calda sau fierbinte 234
4.10.2.5 Cazane recuperatoare pentru producere abur 235
4.10.2.6 Parametri functional: ai cazanelor recuperatoare 236
4.10.2.7 Alegerea unui cazan recuperator si stabilirea regimului de functionare 237
4.10.2.8 Scheme pentru utilizarea caldurii recuperate 238
4.10.2.9 lndicatori energetici $i economici 239
4.10.3. Recuperarea cii.ldurii din ape tehnologice 240
4.10.3.1 Recomandii.ri privind recuperarea cii.ldurii din apele tehnologice de rii.cire 240
4.10.3.2 Caracteristicile sursei sl cornponenta sistemului 240
4.10.3.3 Scheme functionale 241
4.10.3.4 Dimensionarea instalatiilor de recuperare a cii.ldurii 242
4.10.3.5 lndicatori energetici si economici 243
@I I I Cuprins
4.11. Conexiunea instalatlllor $i echipamentelor cu structura de reztstenta 243

4. 11.1. Piese si subansambluri speciale de sustinere si prindere 243
4. 11.2. Canale tehnice 244
4.11.3. Nise si sllturi 245
4. 11.4. Strapunqeri in zidarie 246
4.11.4.1 Sfrapunqeri in fundatii 246
4.11.4.2 Strapunqeri in peretl sl plansee 246
4.11.4.3 Postamente 246
4.12. Protectla la zgomot si vibratii in instalatii de Incalzire 247
4.12.1. Notiuni referitoare la zgomot 247
4.12.3. Surse de zgomot 251
4.12.3.1 Surse de zgomot in centrala terrnica 251
4.12.4. Nivelul de zgomot la interiorul si exteriorul centralei termice 252
4.12.4.1 Nivelul de zgomot la interiorul centralei termice 252
4.12.4.2 Nivelul de zgomot la exteriorul centralei termice 255
4.12.5. Nivelul de zgomot la centralele termice amplasate in cladiri 255
4.12.6. Zgomotul produs de centrale termice de apartament.. 257
4.12.7. Zgomotul produs de echipamentele instalatiei de la consumatori 258
4.12.8. Protectia contra zgomotului 260
4.12.8.1 Protectia la arzator 261
4. 12.8.2 Protectia la canalul si CO$UI de tum 262
4.12.8.3 Masuri arhitecturale $i structurale de protectie la zgomot.. 262
4.12.8.4 Montarea aparatelor centralei termice 264
4.12.8.4.1 Montarea cazanelor 264
4.12.8.4.2 Montarea pompelor 265
4.12.8.4.3 Montarea conductelor 265
4.12.8.4.4 Montarea regulatoarelor de presiune diferentiala 266
5. CENTRALE TERMICE
5.1. Clasificarea centralelor termice 268
5.2. Alegerea tipului de centrala terrnica 268
5.3. Centrale term ice cu apa calda 268
5.3.1. Centrale term ice cu puteri mici, pana la 70-300 kW 268
5.3.2. Centrale term ice cu puteri medii intre 300 si 2000 kW 270
5.3.3. Centrale term ice cu puteri mari, peste 2000 kW 273
5.3.4. Centrale term ice echipate cu cazane de condensatie sau cu recuperatoare de caldura 273
5.3.5. Asigurarea instalatiilor de incalzire cu apa caIda 274
5.3.5. 1 Asigurarea lnstalatillor cu conducte de siquranta si cu vas de expansiune deschis 274
5.3.5.2 Asigurarea instalatiilor cu vas de expansiune inch is $i supape de slquranta 275
5.3.5.3 Asigurarea lnstalatiilor cu supape de slquranta si vas de expansiune deschis 276
5.3.5.4 Alegerea sistemului de asigurare 276
5.3.5.5 Circulatia agentului termic in conductele de siquranta 277
5.3.6. Pozitia pompelor in circuitul agentului termic 277
5.3.7. Dimensionarea echipamentelor din centrala terrnica 278
5.3.7.1 Puterea centralei termice 278
5.3.7.2 Alegerea tipului si nurnarului de cazane 279
5.3.7 .3 Alegerea arzatoarelor 279
5.3.7.4 Alegerea pompelor de circulatie 279
5.3.7.5 Alegerea robinetelor de reglare cu doua si cu trei cai 280
5.3.7.6 Dimensionarea buteliei de egalizare a presiunii 280
5.3.7. 7 Dimensionarea distribuitorului $i colectorului 281
5.3.7.8 Dimensionarea elementelor sistemului de asigurare cu vas de expansiune deschis 281
5.3.7.9 Dimensionarea elementelor sistemului de asigurare cu supape de siquranta si vas de expansiune inchis .283
5.3.7.10 Dimensionarea elementelor sistemului de asigurare cu supape de slquranta si
vas de expansiune inch is si rezervor de descarcare 284
5.3.7.11 Alegerea statiei de tratare a apei 284
Cuprins
5.3.8. Amplasarea centralei termice 285

5.3.9. Organizarea centralei termice 286
5.3.10. Montarea echipamentelor si a conductelor in centrala terrnica 287
5.3.10.1 Montarea cazanelor 287
5.3.10.2 Montarea pompelor de circulatie 287
5.3.10.3 Montarea schimbatoarelor de caldura 288
5.3.10.4 Montarea buteliei de egalizare a presiunii 288
5.3.10.5 Montarea distribuitoarelor si colectoarelor 288
5.3.10.6 Conductele de leqatura 288
5.3.10.7 Protectia anticoroziva :;;i izolarea terrnica a echipamentelor si a conductelor 288
5.4. Centrale term ice cu abur de presiune joasa 288
5.4.1. Centrale term ice cu un singur rezervor de condensat.. 289
5.4.2. Centrale term ice cu rezervoare de condensat intermediare 289
5.4.3. Centrale termice cu alimentarea cazanelor prin pompare in doua trepte 290
5.4.4. Alegerea cazanelor 290
5.4.5. Asigurarea instalatiilor de Incalzire cu abur de presiune joasa., 291
5.4.5.1 Dispozitive hidraulice de siquranta 291
5.4.5.2 Ventile de slquranta 291
5.4.6. Rezervoarele de condensat. 291
5.4.7. Dispozitive pentru separarea condensatului 292
5.4.7.1 Separator termodinamic pentru eliminat condensul 292
5.4.7.2 Oale de evacuat condens cu plutitor 292
5.4.8. Alegerea pompelor de condensat 293
5.4.9. Distribuitorul de abur 295
5.4.10. Dimensionarea conductelor de abur sl condensat din centrala terrnica 295
5.4. 11. Tratarea apei de adaos 295
5.4.12. Organizarea spatiului in centrala terrnica 295
5.5. Gospodaria de combustibil 296
5.5.1. Proprietattle fizico-chimice ale combustibililor 296
5.5. 1. 1 Combustibili qazosi 296
5.5.1.2 Combustibili lichizi 297
5.5.1.3 Combustibili solizi 298
5.5. 1.3.1 Combustibili solizi naturali 298
5.5.1.3.2 Combustibili solizi brichetati 299
5.5.2. lnstalatli de ardere a combustibililor lichizi 299
5.5.2.1 lnstalatii de alimentare cu pompare directa 299
5.5.2.2 lnstalatii de alimentare cu rezervor intermediar 299
5.5.3. lnstalatli de ardere a combustibililor qazosi 299
5.5.4. instalatii de ardere a gazelor petroliere lichefiate 300
5.5.5. lnstalatii de ardere a combustibililor solizi 300
5.5.5.1 Arderea lemnelor 300
5.5.5.2 Arderea carbunilor 301
5.5.5.3 Arderea brichetelor 301
5.5.6. Arzatoare de combustibil gazos 301
5.5.6.1 Arzatoare cu aer aspirat 301
5.5.6.2 Arzatoare cu aer insuflat 301
5.5.7. Arzatoare de combustibil lichid 303
5.5.8. Arzatoare mixte de gaze-lichid 305
5.5.9. Reducerea emisiilor poluante 305
5.5.9. 1 Emisii de CO sl COy 306
5.5.9.2 Emisii de NOx 306
5.5.10. Dimensionarea instalatlllor de qospodarire a combustibilului 307
5.5.10.1 Consumul de combustibil 307
5.5.10. 1. 1 Consumul de combustibil orar 307
5.5.10.1.2 Consumul de combustibil zilnic 308
5.5.10.1.3 Consumul de combustibil in luna de varf 308
5.5.10.1.4 Consumul de combustibil in perioada de Incalzfre 309
n Cuprins
5.5.10.1.5 Consumul anual de combustibil 310

5.5.10.2 Dimensionarea principalelor elemente ale instalatiilor de ardere a combustibililor 310
5.5. 10.2.1 Puterea terrnica a arzatoarelor 310
5.5.10.2.2 Rezervorul de consum zilnic al combustibilului lichid 310
5.5.10.2.3 Depozitarea combustibilului 311
5.5.10.2.4 Dimensionarea conductelor 311
5.5.10.2.5 Alegerea pompelor de combustibil 312
5.5. 11. Amplasarea $i montarea rezervoarelor de combustibil 312
5.5.11. 1 Amplasarea si montarea rezervorului de consum zilnic 312
5.5.11.2 Amplasarea si montarea rezervoarelor de depozitare 312
5.5.11.2.1 Rezervoare pentru combustibil lichid 312
5.5.11.2.2 Rezervoare pentru G.P.L. 313
5.6. Evacuarea gazelor de ardere 313
5.6.1. Solutii constructive 313
5.6.1.1 CO$UI de furn 313
5.6. 1.2 Canalul de furn 315
5.6.2. Calculul cosului de fum 315
5.6.2.1 CO$UI pentru cazane folosind arzatoare cu aer aspirat (atmosferice) 316
5.6.2.1.1 Tirajul cosului 316
5.6.2.1.2 Calculul preliminar al dimensiunilor cosului 316
5.6.2.1.3 Calculul de verificare a cosului 316
5.6.2.2 CO$UI pentru cazane folosind arzatoare cu aer insuflat (presurizate cu presiune zero la baza) 317
5.6.3. Cosul sl intluenta vaporilor de apa din gazele de ardere 317
5.6.3.1 CO$UI functionand cu condensare 317
5.6.3.2 Cosul functionand fara condensare 318
5.6.4. Calculul cosului cu carnasa exterioara de aer 318
5.6.5. Optimizarea cosului 318
5.6.5.1 Optimizarea cosului cu tiraj impus 318
5.6.5.2 Optimizarea cosului cu Inaltirne irnpusa (tiraj zero la baza) 319
5.6.6. Calculul cosurilor pe baza normelor de mediu 320
5.6.6.1 Calculul inaltirnii minime a cosului pentru centrale termice independente sau alaturate unui
imobil izolat 321
5.6.6.2 Calculul Inaltirrui minime a cosului unei centrale amplasate in subsolul cladirii sau alaturata acesteia,
lnconjurata de alte imobile 321
5.6.7. Suprainaltarea cosului 321
5.7 Protectia atmosferei 322
5.7.1. Inaltirnea sl sectiunea cosului pentru evacuarea gazelor de ardere 322
5.7.2. Evaluarea etluentilor gazo$i ernisi si a concentratiilor de poluanti la emisie 323
5.7.3. Evaluarea concentratiilor de poluant la imisie 324
5.7.3.1 Evaluarea concentratlilor de poluanti la imisie pentru surse joase 325
5.7.3.2 Evaluarea concentratiilor de poluanti la imisie pentru surse joase sau inalte 325
5.7.4. Exemplu de calcul pentru surse punctiforme joase sl inalte 326
5.8. Sisteme de reglare autonorna pentru centrale term ice 330
5.8.1. Elemente generale: rol, principii, functii, metode de reglare automata 330
5.8.2. Elemente componente ale unui S.R.A.: regulatoare, traductoare, organe de reglare (vane, servomotoare, robinete
termostatice) 332
5.8.3. Sisteme de regI are automata pentru centrale term ice cu apa caIda
333
5.8.3.1 Reglarea automata a centralelor termice cu un cazan 333
5.8.3.2 Reglarea automata a centralelor term ice cu mai multe cazane 336
5.8.3.2. 1 Centrale termice cu mai multe cazane de acelasi tip, cu functionare in cascada,
cu vane de izolare motorizate cu ooua cal, cu racordare directa (cuplata), pentru Incalzire $i
preparare apa calda de consum 338
5.8.3.2.2 Centrale termice cu mai multe cazane de acelasi tip, cu functionare in cascada,
cu pornpa si vana de izolare cu trei cai pe fiecare cazan, cu racordarea decuplata prin
butelie de egalizare a presiunilor si reglare independenta pentru fiecare consumator 339
Cuprins
cu pornpa si vana de izolare cu doua cal pe fiecare cazan, cu racordarea decuplata prin
butelie de egalizare a presiunilor sl reglare independenta pentru fiecare consumator 339
cu pornpa si vana de izolare cu trei cai pe fiecare cazan, cu racordarea decuplata prin
butelie de egalizare a presiunilor :;;i reglare independenta pentru fiecare consumator 339
5.8.3.2.5 Centrala terrnica rnixta, cu un cazan cu recuperator :;;i cazane standard, cu functionare
in cascada, cu pornpa si vana de izolare cu doua cai pe fiecare cazan, cu racordare decuplata prin
butelie de egalizare a presiunilor si regI are independenta pentru fiecare consumator 342
5.8.3.2.6 Centrala terrnica pentru producerea aburului de joasa ternperatura, cu doua cazane
cu functionare in cascada, cu alimentare cu condensat prin pornpare 343
6 ECHIPAMENTE $1 MATERIALE
6.1. Corpuri de lncalzire 350
6.1.1.Criterii privind utilizarea corpurilor de Incalzire 350
6.1.2. Clasificarea corpurilor de incalzire 351
6. 1.3. Radiatoare din elemente 351
6.1.3. 1 Radiatoare din tonta 351
6.1.3.2 Radiatoare din aluminiu 351
6. 1.3.3 Radiatoare din otel 353
6.1.4. Radiatoare-panou 353
6.1.5. Corpuri de incalzire tubulare 355
6.1.5. 1 Serpentine 355
6. 1.5.2 Registre clasice 355
6. 1.5.3 Corpuri de lncalzire speciale pentru grupuri sanitare 355
6.1.6. Radiatoare din teava si tabla 357
6.1.7. Convectoare 357
6.1.8. Amplasarea, montarea si racordarea corpurilor de Incalzire 359
6. 1.8.1 Amplasarea 359
6.1.8.2 Montarea 359
6.1.8.3 Racordarea 359
6.1.9. Alegerea sl dimensionarea corpurilor de lncalzire 360
6.1.9.1 Alegerea tipului de corp de Incalzire 360
6. 1.9.2 Dimensionarea corpurilor de Incalzire 360
6.1.9.2.1 Varianta cunoasteril puterii termice nominale pe element.. 360
6. 1.9.2.2 Varianta cunoasterii puterii term ice nominale pe unitate de lungime 361
6.1.9.2.3 Varianta cunoasterii puterii termice nominale pe tPn [W/corp] a fiecarei tipodimensiuni de corp
de Incalzire 361
6.1.9.2.4 Varianta cunoasteril puterii termice pe tP [W/corp] a fiecarei tipodimensiuni de corp de tncalzre 361
6.1.9.2.5 Varianta inlocuirii unor corpuri de Incalzire existente 361
6.2. Cazane 362
6.2.1. Clasificarea cazanelor 362
6.2.2. Criterii privind executla sl alegerea cazanelor 362
6.2.3. Cazane de apa calda 363
6.2.3.1 Cazane murale 363
6.2.3.2 Cazane cu condensatie 367
6.2.3.3 Cazane de apa caIda ignitubulare orizontale 372
6.2.3.4 Cazane de apa calda ignitubulare verticale 373
6.2.3.5 Cazane de apa calda acvatubulare din fonta 374
6.2.3.6 Cazane de apa calda acvatubulare din otel 374
6.2.3.7 Cazane de apa calda functionand cu combustibil solid 376
6.2.3.8 Cazane de apa calda electrice 376
6.2.4. Cazane de apa fierbinte 377
6.2.4.1 Cazane de apa fierbinte ignitubulare 377
6.2.4.2 Cazane de apa fierbinte acvatubulare 378
6.2.5. Cazane de abur 378
6.2.5. 1 Cazane de abur de joasa presiune 378
Mil Cuprins
6.2.5.2 Cazane de abur de presiune medie si lnalta 378

6.2.6. Cazane cu fluid diatermic 378
6.2.7. Cazane recuperatoare 379
6.2.8. Recuperatoare de caldura cu condensatie 379
6.3. Pompe 380
6.3. 1. Caracteristicile hidraulice $i term ice ale pompelor 380
6.3. 1. 1 Curbele caracteristice 380
6.3. 1.2 Functionarea pompelor in instalatii 380
6.3. 1.2.1 Punet de tunctionare 380
6.3.1.2.2 Cuplarea pompelor 380
6.3.1.2.3 Cavitatia pompelor 380
6.3.1.2.4 lntluenta caracteristicilor fluidelor 382
6.3.2. Pompe de circulatie 382
6.3.3. Pompe de presiune ridicata 382
6.3.4. Pompe de combustibil 382
6.3.5. Reglarea pompelor 383
6.3.5.1 Necesitatea reglarii pompelor 383
6.3.5.2 Posibilitatea de reglare 383
6.3.5.3 RegI area turatiei pompei in functie de presiunea diterentiala 384
6.3.5.4 Reglarea turatlei pompei la presiunea constanta 384
6.3.5.5 Reglarea turatiei pompei in functie de ecartul de ternperatura 385
6.3.5.6 Reglarea turatiei pompei in functie de ecartul de ternperatura .MJ si de temperatura exterioara (Je 386
6.3.6. Alegerea pompelor de circulatie 386
6.3.7. Montarea pompelor 387
6.4. Schirnbatoare de caldura 397
6.4. 1. Criterii de clasificare a schirnbatoarelor de caldura 397
6.4.2. Schirnbatoare de caldura multitubulare 398
6.4.3. Schirnbatoare de caldura cu placi 399
6.4.4. Calculul schimbatoarelor de caldura .400
6.4.4.1 Calculul schirnbatoarelor de caldera tubulare .400
6.4.4.2 Calculul schirnbatoarelor de caldura cu plac: .402
6.5. Aparate de Incalzire a aerului .405
6.5. 1. Criterii privind utilizarea aparatelor de incalzire a aerului .405
6.5.2. Aeroterme .405
6.5.2.1 Clasificarea aerotermelor .405
6.5.2.2 Aeroterme cu ventilator axial .406
6.5.2.3 Aeroterme cu ventilator centrifugal .409
6.5.2.4 Aeroterme cu gaz .410
6.5.3.1 Clasificarea generatoarelor de aer cald .411
6.5.3.2 Generatoare de aer cald fixe .411
6.5.3.3 Generatoare de aer cald mobile .413
6.5.3.4 Generatoare de aer cald ,,bi-energie" .413
6.5.3. Generatoare de aer cald .410
6.5.4. Masuri de slquranta la foe si explozie .414
6.6. Materiale $i elemente comune instalatiilor de lncalzire .415
6.6.1. Tevi .415
6.6.1.1 Tevi din otel .415
6.6.1.1.1 Caracteristici principale .415
6.6. 1. 1.2 imbinarea tevilor .415
6.6.1.1.3 Sustinerea sl prinderea tevilor .418
6.6. 1. 1.4 Preluarea dilatarii tevilor .418
6.6.1.2 Tevi din materiale cu structura terrnoplastica .418
6.6. 1.2. 1 Caracteristici principale .418
6.6. 1.2.2 imbinarea tevilor .420
6.6.1.2.3 Sustinerea si prinderea tevilor .421
Cuprins
6.6.1.2.4 Preluarea dilatarf tevilor din materiale plastice .421

6.6.1.3 Tevi din cupru .421
6.6.1.4 Tevi preizolate .422
6.6.2. Robinete de reglare la corpurile de incalzire .423
6.6.2.1 Robinete manuale .423
6.6.2. 1. 1 Robinete cu sirnpla reglare .423
6.6.2.1.2 Robinete cu dubla reglare .424
6.6.2.2 Arrnaturi de reglare pe conducta de intoarcere .425
6.6.2.3 Robinete termostatice .426
6.6.2.4 Robinete cu 4 cai .429
6.6.3. Robinete de lnchidere pe conducte .431
6.6.3. 1 Robinete cu ventil sferic .431
6.6.3.2 Robinete cu ventil lnclinat .433
6.6.3.3 Robinete cu ventil drept .433
6.6.3.4 Robinete cu sertar .434
6.6.4. Robinete de echilibrare hidraulica .434
6.6.5. Robinete (clapete) de retinere .436
6.6.6. Clapeta antitermosifon .436
6.6.7. Robinete de dezaerisire .437
6.6.8. Robinete de golire .437
6.6.9. Supape de siquranta .437
6.6.10. Regulatoare cu actiune directa .437
6.6.11. Vane de amestec .439
6.6.12. Reductoare de presiune .439
6.6.13. Aparate pentru rnasurarea debitelor .439
6.6.14. Aparate pentru rnasurarea presiunii .440
6.6.15. Aparate pentru rnasurarea temperaturii .440
6.6.16. Contoare pentru rnasurarea consumului de caldura .440
6.6.16.1 Caracteristici principale .440
6.6. 16.2 Tipuri constructive .44 1
6.6.16.2.1 Contoare de caldura monobloc .441
6.6.16.2.2 Contoare de caldura combinate .441
6.6.16.2.3 inregistratoare de ternperatura .444
6.7. lzolarea terrnica .446
6. 7. 1. Materiale termoizolante .446
6.7.2. Executarea izolatlel termice .446
6.7.3. Grosimea izolatiei termice .447
- Exemple de calcul .448
7. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANTEI ENERGETICE A INSTALATllLOR DE TNCAlzlRE

7 .1. Hecomandari privind necesitatea asiqurar!i perforrnantel energetice a cladirilor .450
7.1.1. Dispozitii generale ale Legii nr. 372/2005 .450
7.1.2. Deflnltii cuprinse In Legea 372/2005 .450
7.1.3. Metodologia de calcul a pertorrnantelor energetice al cladirilor .450
7.1.4. Cerlntele de pertorrnanta energetica a cladritor .450
7.1.5. Certificatul de pertorrnanta energetica a cladirii .451
7.1.6. lnspectia cazanelor .451
7.1.7. lnspectia sistemelor de climatizare .451
7.1.8. Experti independenti .451
7.2. Metodologia de aplicare a legii nr.372/2005 privind Perforrnanta Energetica a cladirilor .451
7.2.1. Auditul energetic al cladirilor existente $i al instalatiilor aferente acestora .452
7.2.2. Analiza terrnica $i enerqetica a cladirilor aferente .452
7.2.3. Masuri de crestere a perforrnantei energetice pentru cladire $i a instaltillor aferente sl prezentarea
de recornandari pentru utilizator In vederea elaborarii studiului de fezabilitate .452
7.2.4. Certificatul de pertorrnanta energetica a cladirti .452
£i lj Cuprins
7.2.5. mspectia cazanelor si expertiza tehnica a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire .452
7.2.6. lnspectia sistemelor de climatizare .453
7.2.7. Auditul energetic, respectiv expertul tehnic .453
7.3. Metodologia de calcul privind perforrnanta enerqetica a cladirilor - instalatii de lncalzire Mc 001/11-1-2006 .453
7.3.1. Consumul de energie pentru incalzirea cli:idirilor .454
7.3.2. Zonarea sistemului de inci:ilzire $i etapa de calcul. .454
7.3.3. Conturul spatiului incalzit .455
7.3.4. Zone termice .455
7 .3.4. 1 Cli:idiri cu inci:ilzire continua .455
7.3.4.2 Cli:idiri cu inci:ilzire interrnitenta .456
7.3.5. Date de calcul .457
7.3.6. Necesarul de energie (caldura) pentru lncalzirea unei cladiri. .457
7 .3.6.1 Metoda de calcul lunara .457
7.3.6.2 Metoda de calcul pe sezonul de lncalzire (metoda simplificati:i) .457
7.3.7. Calculul pierderilor de cii.ldurii. ale cli:idirii .458
7.3.7.1 inci:ilzire continua - calcul pentru o sinqura zona .458
7.3.7.2 inci:ilzire cu interrnitenta - calcul pentru o singura zona .458
7.3.7.3 Coeficientul de pierderi de calduri:i al cli:idirii .458
7.3.7.4 Gia.dire cu pierderi de ci:ilduri:i semnificative prin sol .458
7.3.8. Aporturi de calduri:i .459
7.3.8.1 Degaji:iri de caldura interne .459
7.3.9. Aporturi solare .459
7.3.9.1 Ecuatia de baza .459
7.3.9.2 Aria receptoarelor echivalente a elementelor vitrate .459
7.3.9.3 Transrnitanta totala la energia solara a vitrajelor .459
7.3.9.4 Factori de umbrire .459
7.3.9.5 Elemente speciale .459
7.3.10. Aportul total de caldura .459
7.3.10.1 Factorul de utilizare $i aporturile de cii.ldurii. ri .459
7.3.10.1.1 Raportul aporturi/pierderi .459
7.3.10.1.2 Constanta de timp a cladirii .459
7.3.10.1.3 Capacitatea termici:i interioari:i a cladirii .460
7.3.10.1.4 Calculul factorului de utilizare .460
7.3.11. Calculul pierderilor de caloura ale instalatiei de lncalzire .460
7 .3.11.1 Pierderi de ci:ilduri:i ale sistemului de transmisie, Oem .461
7 .3. 11.2 Pierderi de ci:ilduri:i cauzate de distnbutia neuniformi:i a temperaturii interioare, Oem.str .461
7.3. 11.3 Pierderi de caldura cauzate de eficienta regli:irii, Oem.c .461
7.3.12. Pierderi de calduri:i ale sistemului de dlstributie 461
7.3.12.1 Pierderi de ci:ildura pe reteaua de dlsfributie interioara .461
7 .3.12.2 Pierderi de cii.lduri:i ale elementelor anexe .461
7.3.12.3 Pierderi de caldura recuperabile si nerecuperabile .461
7.3.12.4 Calculul coeficientului de transfer de caldura .462
7.3.13. Pierderi de calduri:i sl perforrnanta generatorului de cii.lduri:i .462
7.3.13.1 Pierderi de caldura la nivelul generatorului .462
7.3.13.2 Necesarul de energie la nivelul sursei .462
7.3.13.3 Consumul de combustibil la nivelul sursei .462
7.3.14. Energia recuperabila din consumul auxiliar de energie electrici:i .462
7 .3. 15. Calculul energiei primare si a emisiilor de C02 .462
7.3.15.1 Energia prirnara .462
7.3.15.2 Pertorrnanta energetica primarii. a instalatiilor de Incalzire .463
7.3.15.3 Emisia de C02 .463
7.3.16. Consumul specific de energie pentru inci:ilzire .463
7.4. Normativ pentru expertizarea termici:i si energetici:i a cli:idirilor existente si a instalatiilor de inci:ilzire si
pentru prepararea apei calde de consum, aferent acestora, NP 048-2000 .463
7.4.1. Perforrnanta energetici:i a clii.dirilor - lncalzirea spatiilor .463
7.4.2. Necesarul de ci:ilduri:i al incintelor ocupate/locuite - Incalzire continua .463
7.4.2.1 Fluxul termic disipat prin elementele de constructie apace .463
7.4.2.2 Fluxul termic caracteristic elementelor de constructie transparente .465
Cuprins
7.4.2.3 Fluxul termic total disipat prin transmisie (peref si ferestre) .466
7.4.2.4 Temperatura medie volumica a aerului dintr-o incinta cu regim termic controlat (8; = 8;0) •••.•..................... .466
7.4.2.5 Fluxul termic necesar rnodificar!i entalpiei aerului infiltrat prin rosturile mobile (dinspre mediul natural) .466
7.4.2.6 Fluxul termic datorat activitatii umane .466
7.4.2.7 Bilantul termic la nivelul conturului termodinamic al unei incinte Incalztte direct - zona princjpala .466
7.4.2.8 Numarul corectat de grade - zile sl durata sezonului de tncalzlre - zona principala a cladini .467
7.4.2.9 Valorile ,,ha" la nivel de cladire .467
7.4.2.10 Rezistente termice corectate .467
7.4.3. Parametrii termodinamici ai spatiilor neincalzite sau aflate la temperaturi sensibil diferite de cea a
zonei principale .468
7.4.3. 1. Rosturi inchise/deschise .468
7.4.3.2. Spatii interioare ale cladirii (pod, casa scarnor, subsol etc) .468
7.4.3.2.1. Transferul monofazic de caldura prin sol (fig. 7.4.8) .469
7.4.3.3. Fluxul termic cedat de echipamentele din instalatii, .469
7.4.3.3.1. Fluidul termic cedat de corpurile de incalzire amplasate in zonele secundare -
cantitatea de caldura .469
7.4.3.3.2. Cantitatea de caldura transrnlsa de conducte .469
7.4.3.3.3. Cantitatea de caldura transrnisa de mantaua boilerului amplasat in subsol. .469
7.4.4. Consumul anual de caldura pentru Incalzirea spatiilor - Incalzjre continua .470
7.4.4.1 Randamente ale furnizerii caldurll .470
7.4.4.2 Consum sl consum specific de caldura .470
7.4.4.3 Caracteristica de reglare a furnizarf caldurii intr-o cladire existenta .470
7.4.4.3.1 Scopul activitatii de reglare a furnizarii caldurii pentru incalzlrea continua a unei cladiri .470
7.4.4.3.2 Definirea functiei de reglare .471
7.4.5. Incalzirea interrnitenta a cladrilor existente - consum de caldura .471
7.4.6. Principiul metodologic .472
7.5. Auditul energetic .472
7.5.1. Domeniul de aplicare 472
7.5.2. Evaluarea perforrnantelor energetice ale cladirilor .472
7.5.2.1 lnvestigarea preliminara a cladirilor .472
7.5.2.1.1 Analiza cartii tehnice a cladirii, respectiv a docurnentatlei care a stat la baza executiel cladirii .472
7.5.2.1.2 Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea cladirii in mediul construit .472
7.5.2.1.3 Evaluarea starii actuale a cladirf .472
7.5.2.1.4 Prelevarea de probe fizice in vederea: .473
7.5.2.2 Determinarea perforrnantelor energetice si a consumului anual de energie al cladirii pentru
Incalzirea spanilor .473
7.5.2.3 Concluzii asupra evaluarii .473
7.5.3. lndicatori economici .473
7.5.3.1 Valoarea neta actualizata (VNA) .473
7.5.3.2 Durata de recuperare a investltlei suplimentare (NR) .474
7.5.. 3.3 Costul unitatil de energie .474
7.5.3.3.1 Costul specific al cantitatii de energie econornlsita .474
7.5.3.3.2 Costul specific al caldurli consumate .474
7.5.4. Elaborarea Raportului de Audit Energetic .474
7.6. Certificatul de perforrnanta energetica a cladirii .474
7.6.1. Certificatul de perforrnanta energetica a cladirllor (C.P.E.) .474
7.6.1.1 Etape necesare .475
7.6.1.2 Documente necesare .475
7.6.1.3 Conditli de acordare .475
7.6.1.4 Date privind evaluarea P.E.C. - fila 1 (tata) .475
7.6.1.5 Date privind evaluarea P.E.C. - Anexa I .476
7.6.2. Metodologia de notare .476
8. SISTEME DE lNCALzlRE PENlRU UNELE CATEGORll DE ClADIRI

8.1. Cladiri de locuit .478
8.1.1. Locuinte unifamiliale .478
8.1.1.1 Incalzirea tocala cu sobe .478
8.1.1.2 Incalzirea locala cu aparate speciale .479
Maj)I Cuprins
8.1.1.3 Incalzirea individuala centralizata .480

8.1.1.3.1 Incalzrea cu apa calda .480
8.1.1.3.2 Incalzlrea cu aer cald .482
8. 1.2. l.ocuinte multifamiliale .482
8. 1.2. 1 lncalzlrea de apartament .482
8. 1.2.2 lnoalzjrea centrala cu distributie pe apartament .483
8.1.2.3 Sursa terrnica .483
8.2. Sali de spectacole .484
8.2.1. Sisteme de Incalzjre .484
8.2.2. Date de calcul .484
8.3. Cladiri cu caracter special .485
8.3. 1. lncalzirea bisericilor .485
8.3.2. lncalzirea muzeelor .486
8.4. Cladiri comerciale, banci si constructii similare .486
8.5. Spitale .487
8.5. 1. Microclimatul in spitale .488
8.5.2. Sisteme de Incalzire .488
8.5.3. Sursa terrnica .488
8.5.4. Consumuri de energie terrnica .489
8.6. Sali de sport .489
8.6.1. Sali de sport comune .489
8.6.2. Piscine .490
8. 7. Cladiri industriale .491
9. EXPLOATAREA $1 iNTRE"flNEREA INSTALATllLOR DE lNCAl...zlRE

9.1. Reglementari privind exploatarea si Intretinerea lnstalatillor de Incalzire .494
9.2. Punerea in functiune a mstatatillor .494
9.3. Heceptia lucrarilor .495
9.3.1. Heceptia la terminarea lucrarilor .495
9.3.2. Heceptia finala .495
9.4. Cartea tehnica a consfructiel .495
9.4.1. Documentele privind proiectarea, executia si receptia .495
9.4.2. Documentele privind exploatarea, lntretlnerea sl repararea .496
9.5. Exploatarea instalatiilor de incalzire .496
9.5.1. Prevederi generale .496
9.5.2. Reglarea instalatiilor .496
9.5.3. Regimul chimic al aqentilor termici .496
9.5.4. Protectia, siquranta sl igiena muncii. .496
9.5.5. Prevenirea si stingerea incendiilor .497
9.6. Exploatarea centralelor term ice .497
9. 7. Exploatarea retelelor term ice de dlstrlbutie exterioare .497
9.8. Exploatarea lnstalatiilor interioare .497
9.9. lntretlnerea si reviziile lnstalatiilor de incalzire .497
11 ALIMENTAREACU CAL.DURA
10. CARACTERISTICILE GENERALE ALE ALIMENTARll CU CAL.DURA

10.1. Structura necesarului de caldura in ansamblurile urbane $i industriale 500
10.1.1. Cladirlle alimentate cu caldura 500
10.1.2. Necesarul de caldura 500
10.1.2.1 Necesarul de caldura pentru lncalzirea ctadirilor 500
10.1.2.1.1 Metode de calcul al necesarului orar de caldura 500
10.1.2.1.2 Varlatla necesarului de caldura pentru Incalzirea cladirilor 501
10.1.2.1.3 Necesarul anual de caldura pentru incalzire 502
10.1.2.2 Necesarul de caldura pentru ventilare sl climatizare 502
10.1.2.2.1 Calculul necesarului orar maxim de caldura 502
10.1.2.2.2 Vartatia necesarului orar de caldura pentru ventilare si climatizare 503
10.1.2.3 Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum 503
Cuprins d9I I
10.1.2.3.1 Calculul necesarului maxim (mediu) orar de caldura pentru prepararea apei calde de consum 503
10.1.2.3.2 Variatia necesarului de caldura pentru prepararea apei calde de consum 503
10.1.2.4 Necesarul de caldura tehnologic 503
10.1.2.5 Necesarul de caldura in alimentarea ansamblurilor urbane 503
10.1.2.5.1 Necesarul de caloura urban 504
10.1.2.5.2 Curba clasata a necesarului de caldura urban 504
10.2. Eficienta solutiilor de alimentare cu caldura 504
10.2.1. Criteriul cheltuielilor de calcul 504
10.2.2. Criteriul cheltuielilor totale actualizate (CTA) 505
10.2.3. Criteriul duratei de recuperare 505
10.3. Structura externa a sistemelor de alimentare cemralizata cu caldura 505
10.3.1. Surse de energie 505
10.3.2. Agentul termic 506
10.3.3. Hetele de transport sl dlstrlbutie 506
10.3.4. Racordarea consumatorilor 507
10.4. Surse de energie 508
10.4.1. Criterii privind alegerea surselor de energie 508
10.4.2. Clasificarea centralelor 508
10.4.3. Economia de combustibil realizata prin termoficare 509
10.4.4. Scheme de centrale de termoficare echipate cu turbine de abur 509
10.4.5. Centrale cu turbine de gaz (ITG) 510
10.4.5.1 ITG in circuit deschis 511
10.4.5.2 ITG in circuit inch is 511
10.4.6. Centrale cu ciclu mixt abur-gaze 511
10.4.7. Centrale cu motoare Diesel 512
10.4.8. Centrale termice 512
10.4.8.1 Centrale termice de apa fierbinte 513
10.4.8.2 Centrale termice de abur de medie presiune 514
10.4.9. Sarcina terrnlca a centralelor de termoficare urbana 515
10.4.10. Sarcina terrnica a centralelor de termoficare industriala 515
11. RE'fELE TERMICE DE TRANSPORT $1 DISTRIBlJTIE

11.1. Elemente privind constructia retelelor termice 518
11.1.1. Criterii privind constructia retelelor termice 518
11.1.2. Amplasarea suoterana in canale 518
11.1.2.1 Canale circulabile 518
11.1.2.2 Canale semicirculabile 518
11.1.2.3 Canale necirculabile 518
11. 1.3. Amplasarea subterana fara canal 518
11. 1.4. Amplasarea aeriana 519
11.1.5. Tevi, elemente de legatura 519
11. 1.6. Reazeme mobile 521
11.1.7. Reazeme fixe 521
11.1.8. Compensatoare de dilatare 522
11.1.8.1 Compensatoare curbate in forrna de ,,U" 523
11. 1.8.2 Compensatoare cu presgarnitura 523
11.1.8.3 Compensatoare natural elastice 523
11.1.8.4 Compensatoare lenticulare (cu burduf) 524
11.2. Calculul hidraulic al retelelor termice 524
11.2.1. Calculul hidraulic al retelelor de apa fierbinte 525
- Exemplu de calcul. 526
11.2.2. Graficul piezometric al retelelor de apa fierbinte 527
11.2.3. Graficul piezometric al retelelor de condensat aferente retelelor de abur de presiune medie 529
11.2.4. Calculul hidraulic al retelelor de abur de presiune medie 529
11.3. Calculul termic al retelelor termice 534
11.3.1. Calculul pierderilor de caldura 534
11.3.1. 1 Pierderi de caldura datorate scaparilor de fluid prin zonele neetanse ale sistemului 534
§iJiii Cuprins
11.3.1.2 Pierderi de caldura prin transfer termic in mediul Inconjurator 534

11.3.2. Calculul caderii de ternperatura 539
11.3.3. Verificarea temperaturii la supratata exterioara a izolatlei term ice 539
11.3.4. Calculul grosimii optime a stratului de izolatie terrnica 540
11.4. Calculul mecanic al retelelor termice 540
11.4.1. Consideratii privind calculul mecanic 540
11.4.2. Calculul grosimii peretilor conductelor 540
11.4.3. Calculul distantei intre reazemele mobile si fixe 542
11.4.4. Calculul conflquratiilor natural elastice 543
11.4.4.1 Calculul unei confiquratii natural elastice in torrna de ,,L" 543
11.4.4.2 Calculul unei confiquratii natural elastice in torrna de ,,Z" 545
11.4.5. Calculul compensatoarelor curbate in forrna de ,,U" 546
11.4.6. Calculul compensatoarelor lenticulare (cu burduf) 548
11.4.7. Calculul fortelor in reazemele fixe 549
11.4.7.1 Forte de frecare din reazemele mobile 549
11.4.7.2 Forte de reactiune elastica din compensatoarele elastice sau lenticulare 550
11.4.7.3 Forte de frecare in compensatoarele axiale cu presgarnitura 550
11.4.7.4 Forta de presiune interioara 550
11.4.8. Verificarea rezistentei teviior in sectiunea cu solicitare maxima 551
11.4.9. Calculul mecanic in ipoteza utilizarti conductelor preizolate 551
11.4.9.1 Elemente generale de proiectare 551
11.4.9.2 Confiquratii elastice 552
11.4.9.3 Calculul detormatitlor termice (generate de variatlile de ternperatura) 553
11.5. Executarea reteletor term ice 554
11.5.1. Probleme generale 554
11.5.2. Executarea retelelor termice amplasate subteran, in canal 554
11.5.3. Executarea retelelor termice amplasate direct in sol, utilizand tevi preizolate cu spurna de poliuretan 554
12. REGLAREA FURNlzARll CAlDURll

12.1. Principii 556
12.2. Consfructiile in procesul de incalzire 556
12.3. Sohrtii de reglare 557
12.4. Calculul graficelor de reglare 558
12.4.1. Racordarea directa 558
12.4.2. Racordarea directa, cu amestec 559
12.4.3. Racordarea indirecta 559
12.5. lnfluenta vitezei vantului asupra parametrilor de furnizare a caldurii pentru Incalzire 560
13. INSTALATll DE TRANSFORMARE A PARAMETRILOR

13.1. Statille de transformare 564
13.2. Sotutii privind racordarea consumatorilor la retelele de apa fierbinte (apa calda) 564
13.2.1. Racordarea instalatiilor aferente cladirilor industriale 564
13.2.1.1 PUNCT TERMIC de hala cu racordare directa sirnpla 564
13.2.2. Racordarea instalatillor aferente cladirllor civile 566
13.2.2.1 Criterii privind racordarea instalatillor la retelele de apa fierbinte (apa calda) 566
13.2.2.2 Racordarea directa cu amestec prin pompe a instalatiilor de incalzire $i prepararea apei calde
de consum Intr-o treapta, in paralel cu sistemul de lncalzire 566
13.2.2.3 Racordarea directa cu amestec prin pompe a instalatillor de lncalzire si prepararea apei calde
de consum intr-o treapta, in serie cu sistemul de Incalzire, cu lnjectie si acumulare 567
13.2.2.4 Racordarea indirecta a instalatiilor de incalzire $i preparare a apei calde de consum in
doua trepte serie-paralel 569
13.2.2.5 Racordarea indirecta a instalatiltor de lncalzire $i preparare a apei calde de consum in

Cuprins
doua trepte - serie 570

13.2.2.6 Substatii de ansamblu urban sl puncte termice la consumatori 570
13.3. Solutii privind racordarea consumatorilor la retelele de abur de presiune medie 571
13.4. Proiectarea instalatiilor de racordare a consumatorilor la retelele termice 572
13.4.1. Masuri privind proiectarea 572
13.4.2. Etapele elaborarii proiectului 572
13.4.3. Alegerea schtrnbatoarelor de caldura pentru Incalzire 572
13.4.4. Alegerea schirnbatoarelor de caldura pentru prepararea apei calde de consum 572
13.4.4.1 Sarcina terrnica 572
13.4.4.2 Temperaturile agentului termic primar 573
13.4.4.3 Debitul de agent termic primar 573
13.4.5. Alegerea pompelor 573
13.4.6. Alegerea robinetelor de reglare in cazul apei ca agent termic 574
13.4.6.1 Alegerea caracteristicii intrinseci a robinetului si a autoritatii de reglare 575
13.4.6.2 Stabilirea coeficientului specific de debit $i a robinetului de reglare 575
13.4.6.3 Verificarea producerii cavitatiel in robinetele de reglare 576
13.4.6.4 Stabilirea pierderii de sarcina in robinetul de reglare manual Rm din schemele PT 577
13.4.7. Caracteristicile pompelor de adaos 577
13.4.8. lnstalatia de expansiune-asigurare 578
13.5. Echipamente si materiale pentru puncte termice 578
Solutii avansate de
lncalzire prin pardoseala
uponor
simply more
Uponor Reprezentanta
Adresa: Str. Relnvierii Nr. 3-5, Et. 3
Sector 2, 021121 Bucuresti
Telefon: 004 031 805 33 91
004 031 805 33 92
Fax: 004 031 805 33 95
info-ro@uponor.com
www.uponor.ro
Starea de bine
creata de solutiile eficien
'
~i ecologice de la Bosch
pentru lncalzire si apa c
Centrale termice
Boilere apa calda
[ncalzitoare de apa
Panouri ~i lnstalatll solare
Cazane cu combustibil solid
Pompe de caldura
8 BOSCH
Tehnlca pentru o vlata
www.bosch-climate.ro
[ Pamant l
[ Buderus l
/\
MAKING MODERN LIVING POSSIBLE
. i
·_: ~-:~~-c~•. :~:~"- .·: .:. . :._,-~~
Cand vreti solutli simple ~i eficiente, alegeti

Danfoss! Tehnologie pentrucontrolulincalzirii!
Danfoss reprezinta singura companie din lume care
Danfoss ofera o gama unica ?i cuprinzatoare de: La Danfoss ne concentrarn pe dezvoltarea solutiilor
ofera intreaga gama de produse pentru lncalzlre ?i
Termostate pentru radiatoare de control ce ajuta arhltectii, prolectantll ?i
confort, de la substatii pana la echipamentele de
Robinete de echilibrare hldraulka integratorii de sisteme sa creeze cladiri publice '.ii
control. De-a lungul timpului am castiqat experienta
Substatii de toate dimensiunile reziden\iale ce indeplinesc cele mai inalte standarde
prin instalarea echipamentelor Danfoss in diferite
Incalzire electrica prin pardoseala in asigurarea climatului interior optim.
sisteme de tncalztre ?i in toate conditiile de
Regulatoare electronice Competenta noastra din domeniul incalzirii a trecut
functlonare. Regulatoare cu actionare directa pentru presiune, testul timpului.
debit ?i temperature Clientii nostri v-o pot confirma!
Vane cu sfera
Vane de reglare motorizate
Schirnbatoare de caldura
Oanfoss s.r.l .• Sos. Oltenitei 208, Popesti-Leordenl, Jud. llfov, Cod poster 077160 ·Tel.: +40 31 222 21 01, +40 31 222 22 01 -Fax. +40 31 222 21 08 •E-mail: danfoss.ro@danfossc. om • www.incalzire.danfoss.com
Heiztechnik
I
Reprezentania pentru
MHG - Germania, producator de:
• Cazane In condensatie cu puteri cuprinse lntre 16 - 225 kW

• Sisteme de panouri solare
• Arzatoare pe gaz, motorina si mixte
cu puteri cuprinse tntre 25 - 21000 kW
• Pompe de caldura
cu puteri cuprinse tntre 3, 1 - 53, 1 kW
- • V£, py£1a
• nerg Y1·ea •
www.wilo.ro lw1tol
Pumpen lntelligenz.
ALATll DE ~N ALZ RE CU E CALO
• GENERATOARE DE AER CALO EOLO. suspendate sau de pardoseala
• GENERATOARE DE AER CALO tip ROOF-TOP cu predlapozqle pentru
..... de rlalre cu api l8U tn detentl chcli
• 1l!!RMOOONVECl"OARE KING, AEROTERME BREEZE
sys TE M ARO
imita natura
SYSTEMA ROMANIA
Bd. Basarabia nr. 968, Etaj 1,
Sector 2, Cod 022121, Bucurestl
Tel: 021 252 16 21
Fax: 021 252 16 28
e..man: ofttoeO&yatema.ro
www.syst.ema.ro
LZ
P IN RADIATIE
destinate halelor industrial&,sili de sport, depozite,
spatii expozitionale etc. cu inaltime > 3,5 m.
• TUBURI RADIANTE MODULARE INFRA (6, 9, 12 m)
• TUBll.ATURA RADIANTA OHA (antiex)
• PANQllU RADIANTE CERAMICE INFRA ROSSO SCR
• PANOURI RADIANTE CU APA TERMOSTRISCE
~'fl!.'l~N-i;~i;: • «:onomii energetice fat{I de alte sisteme 35 + 62%;
- flux de caldurii directionat catre zona de lucru;
- flexibilitate in utilizare fiind posibilii inciilzirea zonala:
- amortizarea investitiei in 2 - 3 ani etc.
QJ
Vl
0
"" C J
. ... .
. ro
CL
ro
.....J.
N
>ro
ro
QJ
Vl
0
"" C J
. ...
.. ro
CL
,·!-::-::-. --------
ro
+ -'
c
0
E
::J
u
• Robinete termostatice pentru radiatoare
• Robinete cu reglare manuals (simple sau cu prereglare)
• Robinete de reglare pentru coloane STROMAX
• Robinete de trecere, cu bila
• Sisteme speciale de racordare a
radiatoarelor Herz 2000, Herz 3000
• Sisteme electronice de reg la re pentru Incalzire
• Sisteme de racordare prin distribuitoare
• Fitinguri mecanice si prin presare pentru tevi din polietilena
• Cutii complet echipate pentru lncalzlrea prin pardoseala
• Teava din polietllena cu insertie de AL
• Cazane cu combustibil solid
HERZ ARMATUREN ROMANIA S.R.L.

ELECTROMAGNETICABusiness Park, Galea Rahovei 266-268,
Corp 61, Etaj 3, Cam. 24-26, Sector 5, Bucuresti,
Tel.: 021.456.10.66, Fax: 021.456.10.68.
E-mail vanzari: vanzari@herz-romania.ro
E-mail office: office@herz-romania.ro
Website: www.herz-romania.ro
®arm a cell
advanced insulation
THE MAKERS OF
Annal1ex
.ar
Armacell Switzerland AG · Brunnmatt 522 · CH-6264 Pfaffnau · www.armacell.com

lnforma\ii: Laurentiu Pestritu Tel: +40 21 7254386 · rnobil: +40 722611355 · laurentiu.pestritu@armacell.com
AUTO ADAPT
- selecteaza automat
functionarea optima a
pompei
- tehnologie unica pentru
pompele de clrculatle
~ /'!" ~
Varmeteknikk Vl~s~L
ff"s''\
Cazane consulting
Norvegiaelectrice Varmeteknikk -
Puteri termice intre 6 ~i 0 ©) ..
1200 kW
0 ECONOMIE ENERGETICA - CONSULTANTA
LOGICA
$
Compania noastrci ofercila cele mai ridicate
standar
0 proiectare instolctii pentru constructii
0 audit energetic ~i inspectie instolotii CPE (cerli~
dot
performanta energetica) pentru apartamente JI
Legii 372/2005
6 - 30 kW
MB
30 - 150
kW
~R~~li@l~l@li©~~-
[ill~
REVISTA ASOCIATIEI JNGINERILOR DE INSTALATll DIN
ROMANIA
SANITAAE, iNCALZIAE, VENTILARE, CUMAT!ZARE. FRIG, ELECTRlCE. GAZE
180 - 300
kW
24 kW tire] fortct,
Eficienfa energetica ***
375 - 1200 kW CentndO termkCi murata
cu combustibll ga:i.os
S.C. MAHAL S.R.L.

Strada Leordeni 161S, localitate Popesti - Leordeni, jud llfov.
Tel/fax: 021.4673006, 021.4673007, 021.4673008, 0741 086 405
E-mail: office@maral.biz, www.rnaral.biz
VOGEL&NOOT
Mai rnulta tehnica.

Mai mult service.
www.vogelundnoot.ro
Consultantii tehnica !ii de vanzari in Romania
Transilvania 0040 (0)741 168 947 •Moldova 0040 (0)748 111 260
heatingthroughinnovation.
Sud 0040 (0)741 168 946
PLAN$A 1
ZZLLAA
Nurnar 'inregistrare: j5joJ7joj 1 JoJ jojojaj2j1 jaJ joj2joj2joj7j
>ro
Notare
Perforrnanta energetica a cladirf enerqetica: 59,2
·-o Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al

........ Performantei Energetice a Cladirllor elaborate
Cladire Cladire de
Q) 'in aplicarea Legii 372/2005 reala referinta
C)
~ Eficienta energetica ridicata
Q)
c
Q)
>...r.. ~
o
. ..
c
ro
E
~
0
\f-•
~
Q)
Q..
Eficienta enerqetica scazuta
Q)
-0 Consum anual specific de energie [kWh/m2an] 430 180
lndice de emisii echivalent C02 [kgc02/m2an
85 40
Consum anual specific de energie [kWh/m2an] Clasa enerqetica
Cladire Cladire
pentru reala referinta
Incalzire 240 D B
Apa calda de consum 110 E c
Climatizare - - -
Ventilare rnecanica - - -
lluminat artificial 80 E c
Consum anual specific de energiedin surse regenerabile [kWh/m2an] : o
Date privind cladirea certificate:
Adresa cladrii: . Aria utila spatiului conditionat: m2
Categoria cladirii; . Aria construita desfasurata: m2
Regim de inaltlrne: . Volumul interior conditionat al cladirii: m2
Anul construirii: .
Motivul elaborarii certificatului energetic: .
Programul de calcul utilizat: , versiunea: .
Date auditorul energetic pentru cladiri:
Specialitatea Numele $i prenumele Nr. certificat Data Nr. dosar de Sernnatura
(c, i, ci) de atestare audit energetic sl stampila
PLAN$A 2
DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANTEI ENERGETICE A CLADIRll

o Grile de clasificare energetica a cladirii functie de consumul de caldura anual specific:
TNCALZIRE: APA CALDA DE CONSUM: CLIMATIZARE:
Or-.C')LOC')
,.._,.... ,.._"""
'
T"""T"""C\IC')
[kWh/m2.an]
"""
0
0
LOLOCl'lOC\J
T'""C')L0(l)C')
[kWh/m2.an]
~
0
0 oor--vco
C\J LO CO
,. . ..
( ')
[kWh/m2.an]
o
,.. . . (')
C l 'l 0
VENTILARE MECANICA: ENERGIE ELECTRIC~ENTRU ILUMINAT: TO~AL:
I I I IEI ....1.•1•1~1~E1....
LOCOT"""l.OT""" 0 0(l)(l) ('),.... 0 l()T"""T"""(O <.O 0
T"'"" T""" C\I (") '<I" '<I" LO ,.._ Cl) C\J 0 Cl)
,.... C\J C\J
0
'<I"
co
LO
C\J
CO
,.. . .
C \J
[kWh/m2.an] [kWh/m2.an] [kWh/m2.an]
o Perforrnanta energetica a cladirll de reterlnta:
Consum anual specific de energie Notare

[kWh/m2.an] energetica
pentru:
Incalzire: 85
Apa calda de consum: 45 94,4
Climatizare: -
lluminat artificial: 50
o Penallzari acordate cladirii certificate ~i motivarea acestora:
Po= 1,45 - dupa cum urmeaza:

• Subsol uscat, dar fara posibilitate de acces la instalatie
• usa de intrare cladire nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere sl este lasata
frecvent deschisa in perioada de neutilizare P2=1,05
• Ferestre/usi in stare buna, dar neetanse P3=1,02
• Gel putin jurnatate dintre arrnatunle de reglaj ale corpurilor statice nu sunt functionale P4=1,05
• lnstalatla de lncalzire a fost spalata/curatata cu mai mult de trei ani in urrna Ps=1,05
• Coloanele de incalzire nu sunt prevazute cu armaturi de separare sl golire a acestora P5=1,03
• Tencuiala exterloara cazuta partial Pa=1,05
• Peretii exteriori prezinta pete de condens Pg=1,02
• Cladire fara sistem de ventilare orqanizata
P12=1,10
o Hecornandari pentru reducerea costurilor prin lrnbunatatlrea pertormantei energetice a cladirii

• Solutii recomandate pentru anvelopa cladirii,
Solutii recomandate pentru instalatiile aferente cladirli. dupa caz.
I. lnstalatii
'
de incalzire
Capitolul 1
Probleme uenerale
Capitolul 1: Probleme genera le I. lnstalatii de Incalzire
concordanta cu potentialul actual al rilor acestora, a societatii sl a mediului
1.1. lstoricul 'i importania tehnicii (aparate de Incalzire moderne, Inconjurator.
instalatiilor de incilzire solutii de incatzire eficiente etc.). Calitatea in constructii este rezultan•
Sursa terrnica trebuie sa fie echipata, ta totalitatii performantelor de compor•
Tehnica lncalzirii s-a dezvoltat treptat de asemenea, cu aparatura performan• tare a acestora in exploatare, in scopul
in timp, paralel cub celelalte ramuri ale ta, producerea de energie terrnica sa se satisfacerii, pe intreaga durata de exis•
tehnicii, pe rnasura progresului civiliza• faca cu consum redus de combustibil, tenta, a cerintelor utilizatorilor si colec•
tiel si a dezvoltarii continue a produc• iar intregul proces sa fie automatizat. tivitatilor.
tiei, Sistemele de incalzire au evoluat in Rolul instalatiilor de lncalzire nu se Prevederile legii calitatii ccnstructiilor
decursul timpului de la focul liber la ac• rezurna numai la proiectarea $i realiza• se aplica constructlilor de orice cate•
tualele sisteme moderne de Incalzire rea de solutii moderne si eficiente, ci si gorie si INSTALATllLOR AFERENTE
centralizata, Gel mai rudimentar mijloc la modul in care acestea sunt exploa• ACESTORA, precum si lucrarilor de
de Incalzire folosit la scara larga in an• tate, respectiv, modul in care se face modernizare, transformare, consolidare
tichitate a fost arderea libera in inca• gestiunea energiei consumate. De si de reparatii,
peri a lemnelor sl a carbunilor. Acest aceea, pe langa solutiile adoptate, se Sunt exceptate de la prevederile
sistem de incalzire, desi daunator sa• cere ca ele sa fie urrnarite continuu legii, cladirile pentru locuinte cu parter
natatii, a fost folosit mult timp. Parla• atat in ceea ce priveste conditiile pe $i parter plus un etaj si anexele gospo•
mentul din Londra, la sfarsitul secolului care le realizeaza la consumatori cat sl daresti situate in mediul rural precum
al XVIII-lea era Incalzit prin bazine de modul in care se realizeaza aceste $i constructiile provizorii.
mangal. Tot in antichitate au aparut $i conditii, adica cu ce consumuri de e• Sistemul calitatii in constructii se
alte sisteme de Incalzire, locale prin nergie. in felul acesta se va realiza de• aplica in mod diferentiat in functie de
sobe sau centrale cum au fost hipo• zideratul ca instalatia de Incalzire categoria de importanta a constructii•
caustele aparute la romani in secolul I adoptata unei ctadiri date sa-si inde• lor.
i.e.n. La noi in tara s-a utilizat si se mai pl i neasca rolul in totalitate, adica
utilizeaza pe scara larga Inca Incalzirea realizarea condltiilor de contort cu con• 1.2.2. Cerinie eseniiale
locala cu sobe, mai ales in zona rurala, sumuri cat mai reduse de energie.
Primele instalatii de Incalzire moder• Fata de cele rnentionate se poate Pentru obtlnerea unor constructii de
ne au fost cele cu abur, introduse spre concluziona ca rolul unei instalatii de calitate corespunzatoare conform Legii
mijlocul secolului al XVIII-lea, iar cele Incalzire este de a realiza: nr. 10/1995 sunt obligatorii realizarea sl
cu apa calda la inceputul secolului al - rnentinerea in Incaperl a unei tempe• rnentinerea pe intrega ourata de exis•
XIX-lea. in Romania s-a utilizat pentru raturi cat mai uniforme, situata in tenta a constructiilor a urmatoarelor
prima data lncalzirea centralizata cu jurul valorii cerute, atat in plan cerinte:
aer cald la fostul Teatru National (cladit orizontal cat si in plan vertical; a) rezistenta si stabilitate;
in 1856) sl la Ateneul Roman (cladit in - in Incaperi, o ternperatura a suprafe• b) siquranta in exploatare;
1888). La starsitul secolului al XIX-lea, telor elementelor de constructii astfel c) siquranta la foe;
cladirile mari de la noi din tara au incat sa evite pe cat posibil feno• d) igiena, sanatatea oamenilor, reface•
inceput sa fie inzestrate cu Incalzire menul de radiatie rece (schimb activ rea $i protejarea mediului;
centrala cu abur, iar dupa 1916 ele s• de caldura intre om si aceste supra• e) izolatia termica, hidrofuga $i econo•
au extins si la cladirile mijlocii. fete) precum si fenomenul de con• mia de energie;
Odata cu dezvoltarea tehnicii in toate densare a vaporilor de apa pe supra• f) protectia impotriva zgomotului.
ramurile de activitate s-a dezvoltat si fata acestor elemente; La data de 5 mai 2007, a aparut Le•
tehnica din domeniul instalatillor. lnsta• - o reglare a temperaturii interioare in gea nr. 123, privind modificarea Legii
latillor de Incalzire, Irnpreuna cu celelal• functie de necesitati, tinand totodata nr. 10/1995 privind calitatea in con•
te instalatii din cladiri, le revin rolul de seama de inertia terrnica a elemen• structii, prin care se modifica denumi•
a asigura un grad de contort optim telor de constructii: rea cerintelor $i ordinea acestora, dupa
acolo unde omul Iocuieste sau i$i des• - o Incalzire fara poluarea aerului din cum urmeaza:
fasoara activitatea. Incaperi (degajari de praf, noxe, zgo• a) securitate la incendiu;
Aproximativ 40 % din energia prima• mote etc.), precum si fara poluarea b) igiena ' sanatate $i mediu;
ra este folosita sub torrna de energie mediului inconjurator: c) rezistenta mecanica $i stabilitate;
terrnica pentru nevoile qospodaresti din - o Incalzire fara curenti perturbatori ai d) siguranta in exploatare;
cladirile de locuit si sectorul tertiar (cla• aerului din incapere; e) protectia impotriva zgomotului;
diri administrative, social culturale etc.), - solutii eficiente si economice atat din f) economia de energie $i izolarea
din care, 2/3 pentru lncalzire. Este evi• punct de vedere al instalatiilor cat si termica.
dent ca aceste consumuri sunt destul al exploatanl. Conform prevederilor Legii 123/2007,
de ridicate, ceea ce face ca rolul insta• in intreg cuprinsul legii, cuvantul "ce•
latiilor de incalzire sa fie important 1.2. Calitatea constructiilor 'i rinte" se inlocuie$te cu sintagma "ce•
avand in vedere ca, de modul in care instalaimor aferente rinte esentiale".
aceste instalatii sunt proiectate si ex• Obligatiile privind cerintele esentiale
ploatate, depinde consumul de energie revin factorilor implicati in conceperea,
si eficienta lor econornica. 1.2.1. Legea nr. 10/1995 privind realizarea $i exploatarea constructiilor,
lnstalatiilor de Incalzire, fiind mari calitatea in construC1:ii precum $i in postutilizarea lor $i anu•
consumatoare de energie, le revin si me: investitorilor, cercetatorilor, pro•
rolul de a utiliza rational $i eficient Prin Legea nr. 10/1995 privind calita• iectantilor, fabricantilor, furnizorilor de
aceasta energie. Se impun o serie de tea in constructii, se instituie sistemul produse, executantilor, proprietarilor,
rnasur: lncepand cu consumatorii $i calitatii in constructii, care sa conduca utilizatorilor, responsabililor tehnici cu
terrninand cu sursa terrnica, la realizarea $i exploatarea constructii• executia, verificatorilor de proiecte, ex•
La consumatori este necesar sa se lor de calitate corespunzatoare, in sco• pertilor tehnici, autoritatilor publice,
asigure solutii de Incalzire adecvate, in pul protejani vietii oamenilor, a bunu- asociatiilor profesionale.
I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 1: Probleme generale
Sistemul calitatti In constructii repre• mentul de verificare si expertizare teh• rii: lncalzireprin convectie, radiatle:
zinta ansamblul de structuri organiza• nica de calitate a proiectelor. 2. natura agentului termic: Incalzire cu
torice, responsabilitati, regulamente, Conducerea si asigurarea cetitsiii in apa calda, apa fierbinte, abur cu
proceduri $i mijloace, care concura la constructii constituie obliqatia tuturor presiune joasa, abur cu presiune
realizarea calitatii constructiilor In toate factorilor care participa la conceperea, medie, aer cald;
etapele de conceperre, realizare, ex• realizarea sl exploatarea constructiilor 3. modul de amplasare a sursei termi•
ploatare sl postutilizare a acestora. $i irnplica o stategie adecvata si masuri ce: Incalzire locala, centrala $i la
Sistemul calitatil In constructll se specifice pentru garantarea calitatii distanta:
compune din: acestora. 4. natura energiei utilizate: lncalzire cu
a. reqlernentarl tehnice; Autorizarea $i acreditatrea laboratoa• energie conventionala (combustibili fo•
b. calitatea produselor; relor de analiza $i Incercsri In construe• sili: qazosi, lichizi, solizi), lncalzirecu e•
c. agrementele tehnice pentru noi pro• tii se tac In conformitate cu prevederile nergii neconventionale (energie solara,
duse; legale. energie qeoternala, biornasa etc.), ln•
d. verificarea sl expertizarea proiecte• Asigurarea ectivitsiii metrologice In calzire elecmca, lncalzire cu pompe de
lor; constructii se realizeaza conform pre• caldura, instalatli de recuperare a
e. conducerea si asigurarea calitatii In vederilor legale privind etalonarea, ve• caldurii reziduale;
constructil: rificarea si rnentinerea In stare de 5. modul In care se asigura parametrii
f. autorizarea si acreditarea laboratoa- functionare a mijloacelor de masurare din interiorul Incaperilor: Incalzire
relor de Incercari: si control utilizate In acest domeniu. norrnala si incalzire de qarda.
g. activitatea rnetroloqica: Receptie constructiilor constituie
h. receptia lucrarilor: certificarea realizarf acestora pe baza 1.4. Reglementari privind
i. comportarea in exploatare exarninarii lor nemijlocite, In conformi• proiecfarea, exec~ia fi
j. postutilizarea constructlllor: tate cu docurnentatla de executie si cu exploatarea instalaiillor de
k. controlul de stat al calitatii construe• documentele cuprinse In cartea tehnica incAlzire
tiilor. a constructiel. Cartea tehnica a con•
Reglementarile tehnice se stabilesc structiei cuprinde docurnentatia de
prin regulamente sl proceduri si au ca executie sl documente privitoare la 1.4.1. Autorizarea executarii
obiect conceptia, calculul si alcatuirea, realizarea sl exploatarea acesteia. Ea lucririlorde cnstruciii
executia si exploatarea constructiilor. se intocrneste prin grija investitorului si
Prin reqlernentarile tehnice se stabi• se preda proprietarului constructiei. Autorizarea executarii lucrarilor de
lesc, In principal, conditiile minime de Heceptia constructiei se face de ca• constructii este reglementata prin Le•
calitate cerute constructiilor, produse• tre investitor, proprietar, In prezenta gea 50/1991 modificata prin Ordonanta
lor si procedeelor utilizate In construe• proiectantului si a executantului si/sau de urqenta a Guvernului nr.214/2008,
tli, precum sl modul de determinare si reprezentantllor de spacialitate desem• aprobata, cu modificari $i cornpletari,
de verificare a acestora. nati de acestia. prin Legea nr.261/2009 cu rnocificertle
Certificareaca/itatii produselor folosi• Urmenreecomportsrii in exploatare a ulterioare, publicate In Monitorul Oficial
te In constructii se etectueaza prin grija constructiilor se face pe toata durata al Hornaniei, Partea I, nr. 493 din 16 iu•
producatorilor, In conformitate cu me• de exlstenta a aestora si cuprinde an• lie 2009.
todologia sl procedurile stabilite pa samblul de activitati privind examina• in anul 2009 Ministerul Dezvoltarii
baza legii. La lucrarile de constructii se rea directa sau investigarea cu mijloa• Regionale si l.oculntel, a elaborat Nor•
interzice folosirea de produse fara cer• ce de observare si rnasurare specifice, mele Metodologice de aplicare a Legii
tificarea calitatii lor. In scopul rnentinerii cerintelor. nr.50/1991 privind autorizarea executa•
Agrementele tehnice pentru produse, Postutilizare constructiltor cuprinde rii lucrarilor de constructii.
proceduri si echipamente noi In con• activitatlle de dezafectare, demontare Norme Metodologice aprobate de
structli stabilesc, In condltiile prezentei si demolare a constructiilor, de recon• MDRL, au ca obiect punerea la dispo•
legi, aptitudinea de utilizare, conditiile ditionare $i de refolosire a elementelor zitia celor irnplicati din domeniul exe•
de tabricatie, de transport, de depozi• si produselor recuperabile, precum si cutarii lucrarilor de constructii: admi•
tare, de punere In opera sl de Intretine• reciclarea deseurilor cu asigurarea pro• nistratia publica locala, investitori, pro•
re a acestora. tectiel mediului potrivit legii. iectanti, institutii $i autoritati avizatoare
Verificareaproiectelor pentru execu• Controlul de stat al calitatl: In con• privind autorizarea lucrarilor de con•
tia constructiilor, In ceea ce priveste structii cuprinde inspectia la investitori, structii, precum $i executanti, a unui
respectarea reqlernentarilor tehnice re• la unitatile de proiectare, de executie, act normativ detaliat pentru aplicarea
feritoare la certnte, se va face numai de exploatare $i de postutilizare a con• unitara a prevederilor Legii nr. 50/1991,
de catre specialisti verificatori de pro• structiilor, privind existenta si respecta• privind procedura de autorizare, formu•
iecte atestati, altii decat specialistli ela• rea sistemului calitatii In constructli, larele necesare autorizarii $i criteriile
boratori de proiecte. Se interzice apli• Controlulde stat al calltatii In con• pentru stabilirea continutului documen•
carea de proiecte sl detalii de executle structli se exercita de catre lnspectia tatiilor necesare autorizarii.
neverificate de catre verificatori tehnici de Stat In Ccnstructii, care raspunde Autorizatiile de construire sau de
atestati, de executarea controlului statului cu desfiintare pentru executarea lucrarilor
Expertizele tehnice ale proiectelor si privire la aplicarea unitara a prevederi• de constructii, se emit de catre autori•
constructiilor se etectueaza numai de lor In domeniul calitatii constructiilor. tatile administratiei publice judetene
experti tehnici atestati. sau locale, pentru lucrarile care se exe•
Prin HG nr. 925/1995 s-a aprobat 1.3. Clasificarea instalaimor cuta In cadrul unitatii administrativ-teri•
Regulamentul de verificare si experti• de incAlzire toriale, In functie de categoriile de con•
zare tehnica de calitate a proiectelor, a structii $i lucrari, precum $i cu respec•
executiei lucrarilor si a constructiilor. lnstalatiile de lncalzire se pot clasifi• tarea prevederilor documentatiilor de
Prin Ordinul MTCT nr. ca dupa mai multe criterii si anume: urbanism $i a planurilor de amenajare
777/26.05.2003, s-a aprobat regula- 1. modul In care se face transmisiacaldu- a teritoriului, aprobate potrivit legii.
Capitolul 1: Probleme genera le I. lnstalatii de Incalzire
Certificatele de urbanism se emit de autorlzatii de construire ori prelungirea b) planuri topografice sau cadastrale
catre aceeasi autoritate care este abili• vatabilltatf autorizatiei existente, cu cu indicarea imobilului si a vecinata•
tata sa ernita autorizatille de construi• conditia lncadrarii In prevederile autori• tilor, teren si/sau constructii, la sea•
re/desfiintare. zatiei emise pentru executarea lucrari• rile 1:500, 1:2.000 sau 1:10.000, du•
lor de constructil, pa caz, vizate de oficiul de cadastru
1.4.1.1. Autorizarea executjrli De asemeni se pot executa fara a fi sl publicitate irnobiliera teritorial, sau
lucrlrilorde constroqii necesara emiterea unei autorizatii de extras din planul cadastral al locali•
Realizarea constructillor civile, indus• desfitntare. tatii eliberat la cerere de autoritatea
triale, agricole sau de orice natura, in• t.ucrarue de desflintare a unor con• adrninlstratiei publice locale;
clusiv a instalatlilor aferente acestora, structii/lucrari executate fiira autorizatie Se interzice emitentului sa conditio•
se poate realiza numai In baza si cu sau cu incalcarea prevederilor aceste• neze emiterea certificatului de urba•
respectarea prevederilor unei autorizatii ia, dispuse de organele de control abi• nism de elaborarea prealabila a unei
de construire, ernisa In conformitate cu litate sau de instanta. docurnentatii de urbanism pentru imo•
prevederile docurnentatiilor de urba• bilul In cauza, precum $i a oricaror do•
nism si de amenajare a teritoriului 1.4.1.3. Lucrlri de inst.alat:iiaferente curnentatii tehnice de definire a scopu•
aprobate. construqiilor care se excepteazl de lui solicitarii.
Odata cu autorizarea executarii lu• la autorizare. Certificatul de urbanism nu tine loc
crarilor de baza, prin autorizatiite de Se excepteaza de la autorizare de autorizatie de construire/desfiintare
construire/desfiintare se autorizeaza si lucrarile pentru: $i nu confera dreptul de a executa lu•
executarea lucrariior de organizare de a) reparatii la instalatiile interioare ale crari de constructii,
santier aferente. cladirilor, inclusiv interventllle con•
stand In lnlocuirea si/sau reamplasa• 1.4.1.5. Documentele necesare emiterii
1.4.1.2. Lucrlri care se excepteazlde rea consumatorilor, cu conditia sa autorizat:iei de construireldesfiintare
la autorizare nu se afecteze structura de rezisten• Docurnentatia pentru autorizarea
Se excepteaza de la autorizare cate• ta a constructiilor: executarii lucrarilor de constructii, ela•
goriile de lucrari de constructii cu grad b) montarea I instalarea aparatelor in• borata In temeiul sl cu respectarea pre•
ridicat de repetabilitate, care nu modi• dividuale de climatizare si/sau de vederilor docurnentatiilor de urbanism,
fica structura de rezlstenta, carac• contorizare a consumatorilor de uti• avizate si aprobate, potrivit legii, pe
teristicile initiate ale constructiilor sau litati; langa cererea pentru emiterea autoriza•
aspectul arhitectural al acestora. c) montarea I instalarea - sistemelor tiei de construire, va contine In mod
Oaca In vederea schirnbar!i destina• locale de incalzire si de preparare a obligatoriu urrnatoarele documente:
tiei unor spatii interioare existente nu apei calde menajere cu cazane a) certificatul de urbanism;
se reahzeaza lucrari de constructf pen• omologate de ISCIR care functio• b) dovada titlului asupra imobilului, te•
tru care legea prevede emiterea unei neaza cu combustibil gaze naturale ren si/sau constructii, In copie lega•
autorizatii de construire, nu este nece• cu obliqatla ca prin solutia tehnica lizata, sau, dupa caz, extrasul de
sara emiterea acestui act. adoptata pentru instalarea acestora plan cadastral actualizat la zi $i ex•
Se excepteaza de la autorizare, daca sa fie respectate conditille prevazute trasul de carte funciara de informare
nu se executa la constructille prevazu• de normativele de specialitate. actualizat la zi, In cazul In care legea
te lucrarile de reparatii, lnlocuiri ori re• lnstalarea sistemelor locale de Incal- nu dispune altfel;
abilitari privind: zire sl de preparare a apei calde mena• c) docurnentatia tehnica (D.T.);
a) finisaje interioare si exterioare, jere se poate face numai pe baza unor d) avizele, acordurile si punctul de ve•
tencuieli, placaje, altele asemenea; proiecte de specialitate elaborate de dere/actul administrativ al autoritatii
b) trotuare, ziduri de sprijin ori scan de proiectanti autorizati, verificate In con• pentru protectia mediului competen•
acces; ditfile legii, care trebuie avizate de so• te, solicitate prin certificatul de ur•
c) lucrari de reabilitare energetica la cietatea furnizoare de gaze naturale. banism;
cladiri de locuit individuale cu eel Executia lucranlor specificate, se va e) studiile de specialitate, nota tehnica
mult trei niveluri, care nu sunt monu• face numai cu respectarea conditiilor justificativa sau raportul de expertiza
mente istorice clasate sau In curs de prevazute de normativele de proiectare tehnica pentru lucrari de interventie
clasare, respectiv situate In afara zo• si executie In vigoare si se vor realiza la constructii existente si/sau rapor•
nelor de protectie a monumentelor exclusiv de persoane autorizate. tul de audit energetic pentru lucrari
si/sau a zonelor construite protejate; de interventie In vederea cresterii
Se excepteaza de la autorizare lucra- 1.4.1.4. Documentele necesare emiterii perforrnantei energetice la cladiri,
rile de reabilitare energetica la cladiri certificatului de urbanism solicitate prin certificatul de urba•
de locuit individuale cu eel mult trei ni• Pentru emiterea certificatului de nism;
veluri, daca au ca obiect reabilitarea urbanism, orice persoana fizica sau Odata cu autorizatia de construi•
energetica a: juridica lnteresata, trebuie sa depuna la re/desfiintare se solicita, de requla, si
a) anvelopei, partea opaca si/sau par• emitent o docurnentatie cuprinzand: autorizarea orqanizarii executarii tucra•
tea vitrata, daca acestea nu conduc a) cererea-tip, cuprinzand: rilor. In aceasta situatie, solicitantul are
la modificarea calitatii si formei arhi• 1. elementele de identificare a solici• obliqatia de a prezenta, pe langa docu•
tecturale a elementelor de fatada; tantului; rnentatia tehnica (D.T.), pentru autori•
b) acoperisului cliidirii daca nu se 2. elementele de identificare a imo• zarea executarii lucrarilor de baza
schirnba sistemul constructiv al bilului pentru care se solicita emite• (D.T.A.C.), documentatia tehnica (D.T.)
acestuia, respectiv terasa/sarpanta, rea certificatului de urbanism, res• pentru organizarea executarii lucrarilor
Se pot executa lucrarile de construe- pectiv localitate, nurnar cadastral si (D.T.O.E.), piese scrise $i desenate, lm•
tii necesare pentru remedierea defi• nurnar de carte funciara, In cazul In preuna cu avizele specifice aferente
cientelor constatate ca urmare a efec• care legea nu dispune altfel; (aviz circulatie, aviz pentru ocuparea
tuarii receptiei la terminarea lucrarilor, 3. elementele care definesc scopul temporara a domeniului public, aviz
fara a fi necesara emiterea unei noi solicitarii: sanitar, aviz/contract cu societatea de
I. lnstalatii de Inealzire Capitolul 1: Probleme genera le
salubritate sl altele asemenea, dupa 1.4.1.& Avize Ji scorduri ale respectarea condltiilor impuse prin au•
caz); autorit1J111or torizatia de construire, precum i;;i prin
In situatia in care, prin certificatul de centra/elserviciilor avizele, acordurile i;;i actul administrativ
urbanism a fost ceruta elaborarea unor deconcentrate al autorltatf competente pentru protec•
studii suplimentare, sintezele acestora Avizele/acordurile autoritatllor cen• tia mediului, se elaboreaza de colective
se anexeaza docurnentatiei, inclusiv trale ori ale serviciilor deconcentrate tehnice de specialitate.
avizele obtinute pentru acestea; ale acestora, dupa caz, potrivit cerinte• Dreptul de sernnatura sl de promo•
lor stabilite si inscrise in certificatul de vare a documentatinor tehnice (D.T.) si
1.4.1.6. Documentafia tehnicl (D.T.) urbanism, in functie de caracteristicile (P.Th.), in vederea avizarit/autorizer!i,
Docurnentatia tehnica (OT) este do• urbanistice ale amplasamentului $i de se poate face numai sub sernnatura
curnentatia tehnico-economica distinc• natura lnvestitiei, se obtin, de cane so• unor cadre tehnice cu preqatire supe•
ta, prin care se stabilesc principalele licitant sau de catre proiectant, in cali• rioara in domeniile: artutectura, urba•
coordonate privind incadrarea in indicii tate de imputernicit al acestuia, inain• nism, constructii i;;i instalatii pentru
urbanistici aprobati, amplasarea con• tea depunerii documentatiei pentru au• constructti, potrivit nivelelor de com•
structiilor $i relatille acestora cu veci• torizarea executaru lucrarltor de con• petenta.
natatile, schemele sl fluxurile functio• structli la autoritatile adrninlstratlel pu• Eeste interzisa semnarea proiectelor
nale, cornpozitla spatiala, structura de blice competente, pentru urrnatorele tehnice (P.Th.) pentru executia lucrari•
rezistenta, expresia de arhitectura, do• domenii principale: lor, precum si a docurnentatiilor tehni•
tarea sl echiparea consfructiilor, inclu• a) asigurarea si racordarea/bransarea ce (D.T.) de catre persoane care nu au
siv solutiile de asigurare, bransare $i la infrastructura edtlrtara, in conditiile absolvit, cu diploma rscunoscuta de
racordare a acestora la infrastructura impuse de caracteristicile si ampla• statul roman, institutii de invatamant
edilitara, dupa caz, care sta la baza samentul retelelor de distrtbuti• superior de specialitate in domeniul ar•
emiterii autorizatiei de construire/des• e/transport energetic din zona de hitecturii i;;i constructiilor/instalatiilor ori
tiintare. amplasament, care nu au drept de sernnatura in con•
Docurnentatia tehnica pentru autori• b) racordarea la reteaua cailor de co• ditille legii, sub sanctiunea legii penale.
zarea executarii lucrarilor de constructh rnunicatti: Potrivit prevederilor legale in vigoare
va cuprinde sl solutiile privind bransa• c) securitatea la incendiu, protectia ci• privind calitatea in constructii, docu•
mentele sl racordurile la utilitatile urba• vila $i protectia sanatatii populatiel: mentatiile tehnice precum sl proiectele
ne necesare, care se autorlzeaza im• d) cerintele specifice unor zone cu res• tehnice, care dezvolta docurnentatille
preuna cu lucrarile de baza, trlctii stabilite prin reqlernentari spe• tehnice, in condltlile legii, se verifica
Docurnentatia tehnica, alcatuita din ciale. pentru cerintele de calitate de cafre
piese scrise si desenate sl cornpletata In cazul autorizarf executarii lucrari• speclallsti verificatori de proiecte ates•
cu elementele de identificare sl datele lor pe amplasamente situate in zone in tati, solicitantul avand obliqatia de a
tehnice, va respecta urrnatoarele con• care, prin docurnentatiile de amenajare face dovada efectuarli veriticarii.
ditii: a teritoriului $i de urbanism aprobate, Tehnicienii proiectanti, absotventi ai
a) se elaboreaza in baza continutului• s-a instituit un anumit regim de restric• formelor de lnvatarnant postliceal cu
cadru; tie cu privire la realizarea constructlilor, durata de minimum 2 ani cu pregatire
b) se elaboreaza de colective tehnice obtinerea avizelor sl acordurilor din in domeniile arhitectura, constructll,
de specialitate si se sernneaza: partea autoritatilor centrale competen• instalatii pentru constructii, pot elabo•
c) se verifica, in conditiile legii, de te este obligatorie. ra, fara drept de semnatura, documen•
veriticatori de proiecte atestati. lnspectoratul de Stat in Constructil tatii pentru cladiri de irnportanta redusa
Masurile specifice pentru protectia (ISC), prin inspectoratele teritoriale in si aflate in afara zonelor protejate.
mediului stabilite prin actul administra• constructii, potrivit prevederilor legale
tiv al autoritatii competente pentru pro• in vigoare, emite urmatoarele avi• 1.4.2. Reglementiri tehnice
tectia mediului, precum $i cerlntele din ze/acorduri: pentru proiectarea, executarea •i
avizele $i acordurile emise vor ti avute a) avize, din punct de vedere tehnic, exploatarea instal8"ilor de
in vedere la elaborarea docurnentatlei emise cu titlu gratuit, pentru docu• incilzire
tehnice sl nu pot ti moditicate prin pro• rnentatlile tehnico-economice afe•
cedura de autorizare ori prin autorizatia rente obiectivelor de investltli noi, cu Pentru autorizarea executarii lucrari•
de construire. valori mai mari de 13,0 mil.RON, lor de constructii, calitatea constructii•
care se flnanteaza, din fonduri publi• lor si pentru pertorrnanta energetica a
1.4.1.7. Avlze JI acordurl ale ce sau din credite externe, contrac• cladirilor sl a lnstalatiilor aferente au
fumlzorl/or/admlnlstratorl/or de utll~ tate sau garantate de stat, ai caror fost aprobate o serie de legi, prezenta•
urbane indicatori tehnico-economici se te in continuare.
In vederea constituirii documentatiei aproba de Guvern; Legea nr. 50/1991 (cu modificarile si
pentru autorizarea executarii lucrarilor b) acorduri pentru mterventii asupra completarile aduse de Legea 453/2001
de constructil, este necesara obtinerea constructiilor existente; si Legea 401/2003) privind autorizarea
avizelor/acordurilor furnizorilor/admi• c) avize privind solutiile de interventie executarii lucrarilor de constructii;
nistratorilor de utilitati urbane : alimen• irnediata pentru punerea in siguranta Legea nr. 10/1995 i;;i Legea 123/2007
tare cu apa, canalizare, electricitate, provizorie a constructiilor avariate in privind calitatea in constructii;
gaze, termoficare, telecornunlcatll, sa• urma dezastrelor, in actlunile de Legea nr. 199/2000 privind utilizarea
lubritate, transport urban, stabilite prin lnterventle operativa $i refacere post eficienta a energiei;
certificatul de urbanism, inclusiv pentru dezastru. Legea nr. 325/2002 pentru aprobarea
restrlctule impuse pentru siquranta OG nr. 29/2000 privind reabilitarea ter•
tunctionaru retelelor de transport ener• 1.4.1.9. Competente de elaborare a mica a fondului construit existent i;;i sti•
getic sau tehnologic din zona de am• documentst/llor tehnlce mularea economisirii energiei termice;
plasament. Docurnentatule tehnice (D.T.), pre• Legea nr. 372/2005 privind perfor•
cum i;;i proiectele tehnice (P.Th.) care manta energetica a cla.dirilor;
dezvolta docurnentatiile tehnice, cu
Capitolul 1: Probleme generale I. lnstalalii de Incalzire
OUG nr.18/2009 privind cresterea constructiilor pe pamanturi sensibile simboluri, teste si metode de tes•
pertorrnantei energetice a cladirilor de la umezire. tare, instructiunl de utilizare, teh•
locuit; nologii $i metode de productie,
Pe baza Legii nr. 372/2005 privind 1.4.3. Modul de atribuire a precum $i sisteme de asigurare a
pertorrnanta energetica a cladirilor au contractelor de concesiune a calitath si conditli pentru certificarea
fost elaborate urrnatoarele metodologii lucririlorpublice pentru in• conformitatii cu standarde relevante
de calcul: stalaliile de incilzire sau altele asemenea. In cazul con•
- Mc 001/ 1-1/2006 Metodologia de tractelor pentru lucrari, specltlcatiile
calcul a perforrnantel energetice a tehnice pot face referire, de ase•
cladirilor (anvelopa cladirii); 1.4.3.1. Modul de atribuire a contracte• menea, $i la prescriptii de proiectare
- Mc 001/ 11-17 Metodologia de calcul lor de concesiune a lucrlrilorpub/ice sl de calcul al costurilor, la verifi•
a perforrnantei energetice a instalati• pentru instalatlile de Tncllzire carea, inspectia si conditiite de
ilor de lncalzire, Pentru atribuirea contractelor de receptie a lucrarilor sau a tehnicilor,
Pentru dimensionarea lnstalatiilor de concesiune de tucrari publice, in con• procedeelor si metodelor de exe•
Incalzjre sunt in valabilitate urrnatoarele formitate cu Ordonanta de Urqenta a cutie, ca si la orice alte conditii cu
standarde; Guvernului 34 din 19.04.2006, se ela• caracter tehnic pe care autoritatea
- STAS 1907/1 lnstalatii de Incalzire. boreaza docurnentatia de atribuire. Or• contractanta este capabila sa le
Calculul necesarului de caldura. donanta de Urqenta a Guvernului 34 se descrie, in functie sl de diverse acte
Prescriptii de calcul; aplica si contractelor de achizitie publi• normative si reqlernentari generale
- STAS 1907/2 lnstalatii de Incalzire. ca precum sl a contractelor de cence• sau specifice, in legatura cu lucrarile
Calculul necesarului de caldura, sii de servicii $i se aplica din 4 octom• finalizate $i cu materialele sau alte
Temperaturi interioare conventionale brie 2007. elemente componente ale acestor
de calcul Procedurile de atribuire constau in: lucrari,
- STAS 4839 - 97. lnstalatii de incal• licitatie deschisa, licitatie restransa, di• c. Specificatiile tehnice se definesc
zire. Nurnarul anual de grade zile; alog competititv, negociere cu publica• astfel incat sa coresounda, atunci
- STAS 7132 lnatalatii de lncalzire cen• rea prealablla a unui anunt de partici• cane este posibil, necesitatilor/
trala. Masuri de siquranta la instalatia pare, negociere fara publicarea preala• exlqentelor oricarui utilizator, inclu•
de incalzire centrala cu apa calda bila a unui anunt de participare si ce• siv ale persoanelor cu dizabifitati,
avand temperatura maxima de 115° C. rere de oterta. d. Specficatiile tehnice trebuie sa
In continuare se prezinta normative- Prin Hotararea de Guvern nr. 925 din permita oricarui ofertant accesul egal
le, instructiunite si ghidurile pentru in• 19.07.2006 s-au aprobat normele de la proce•
stalatiile de Incalzire. aplicare a prevederilor referitoare la dura de atribuire si nu trebuie sa aiba
- I 13- 2002 Normativ pentru proiecta• atribuirea contractelor de achizitie pu• ca efect introducerea unor obstacole
rea $i executarea instalatiilor de in• nejustificate de natura sa restranga
blica din Orconanta de urqenta a Gu•
calzire centrala: vernului nr. 34/2006. concurenta intre operatorii economici.
- I 13/1 - 2002 Normativ pentru ex• e. Fara a aduce atingere reqlernenta•
ploatarea instalatillor de lncalzire 1.4.3.2. Reguli de elaborare a docu• rilor tehnice nationale obligatorii, in
centrala: mentatlei de rnasura in care acestea sunt compa•
- NP-058-02 Proiectarea si executarea atribuire tibile cu dreptul comunitar, auto•
sistemelor centralizate de alimentare Autoritatea contractanta are obliqatla ritatea contractanta are obllqatia de
cu energie tsrrnlca - retele sl puncte de a preciza in cadrul docurnentatlei a defini specificatiile tehnice:
termice; de atribuire orice cerlnta, criteriu, regu• - fie prin referire, de requla in urrna•
- NP-059-02 Exploatarea sistemelor la si alte inforrnatii necesare pentru a toarea ordine de prioritate, la stan•
centralizate de alimentare cu energie asigura ofertantului/candidatului o in• darde nationale care adopta stan•
terrnica - retele si puncte termice; formare cornpleta, corecta si explicita darde europene, la omoloqari teh•
- NP 029 - 02 Normativ pentru proiec• cu privire la modul de aplicare a pro• nice europene, la standarde inter•
tare si executarea retelelor termice cedurii de atribuire. nationale sau la alte referinte de
cu conducte preizolate; Docurnentatia de atribuire trebuie sa natura tehnica elaborate de orga•
- I 36-2001 Ghid pentru proiectarea cuprinda printre altele $i caietul de sar• nisme de standardizare europene;
autornatizarii instalatiitor din centrale cini sau docurnentatia descriptiva, a• in cazul in care acestea nu exista,
si puncte termice; ceasta din urrna fiind utilizata in cazul atunci speclflcatille tehnice se defi•
- GP 067-2002 Ghid privind determina• aplicarli procedurii de dialog competitiv nesc prin referire la alte standarde,
rea suprafetei echivalente termic a sau de negociere; omologari sau reglementari tehnice
corpurilor de Incalzire, nationale privind utilizarea produ•
Pentru proiectarea, executarea sl 1.4.3.3. Caietul de sarcini co"'1ne, selor sau proiectarea, calculul $i
exploatarea instalatiilor de incalzire tre• 1n executia lucrarilor. Orice astfel de
buie respectate si prevederile din ur• mod obligatoriu, specificatii tehnice. referire trebuie sa fie insotita de
rnatoarele normative: a. Specificatiile tehnice reprezlnta ce• mentiunea sau echivalent;
- C 56 - 2001 "Normativ pentru verifi• rinte, prescriptii, caracteristici de na• - fie prin precizarea performantelor
carea calitatii si receptia lucrarilor de tura tehnica ce permit fiecarui pro• $ilsau cerintelor functionale solici•
constructii si lnstalatii aferente"; dus, serviciu sau lucrare sa fie tate, care trebuie sa fie suficient de
- P 118 - Normativ de siquranta la foe descris, in mod obiectiv, in asa ma• precis descrise incat sa permita
a constructiilor; niera Incat sa corespunda necesitatii ofertantilor sa determine obiectul
- C 300 - Normativ de prevenire a in• autoritatii contractante. contractului de achizitie publica, iar
cendiilor pe durata de executare a lu• b. Specificatiile tehnice definesc ca• autoritatii contractante sa atribuie
crarilor de constructii $i instalatillor racteristici referitoare la nivelul cali• contractul respectiv;
aferente; tativ, tehnic $i de pertorrnanta, ce• - fie atat prin precizarea performan•
- P 7-2002 Normativ privind fundarea rinte privind impactul asupra me• telor $i/sau cerintelor functionale
diului lnconjurator, siquranta in ex• solicitate, astfel cum sunt acestea
ploatare, dimensiuni, terminologie,
I. lnstala~iide incalzire Capitolul 1: Probleme generale
prevazute la punctul b, cat si prin nice, pot include $i caracteristicide me• teliqibila a obiectului contractului nu
referirea la standardele, ornoloqari• diu. ln cazul in care autoritateacontrac• este posibila sl numai insotita de
le tehnice, specificatiile tehnice co• tanta solicita indeplinirea anumitor ca• mentiunea sau echivalent.
mune, prevazute la punctul a, ca racteristici de mediu in ceea ce I. Autoritatea contractanta are dreptul de
mijloc de prezurntie a conforrnitatii priveste a impune in cadrul docurnentatiei de
cu nivelul de pertorrnanta si cu ce• perforrnantele si cerintele functionaie, atribuire, in rnasura in care acestea
rintele functionale respective; atunci aceasta are dreptul de a utiliza, sunt compatibile cu dreptul comunitar,
- fie prin precizarea pertorrnantelor integral sau partial, specflcatii definite conditii speciale de indeplinire a
si/sau cerintelor functionale solici• prin "etichete ecologice" europene, contractului prin care se urmereste
tate, astfel cum sunt acestea pre• (multi)nationalesau prin orice alte "eti• obtinerea unor efecte de ordin social
vazute la punctul b, pentru anumite chete ecologice", daca se indeplinesc, sau in legatura cu protectia mediului $i
caracteristici, sl prin referirea la in mod cumulativ umatoarele conditli: promovarea dezvoltarii durabile.
standardele sau ornoloqarile tehni• - specificatiile respective sunt adec• m. Autoritatea contractanta are obliga•
ce, prevazute la punctul a, pentru vate pentru definirea caracteristici• tia de a asigura obtinerea docu•
alte caracteristici. lor produselor sau serviciilor a ca• rnentatiei de atribuire de catre orice
f. In cazul in care autoritatea contrac• ror furnizare/prestare reprezinta o• operator economic interesat care
tanta defineste specificatitle tehnice biect al contractului de achizitie inainteaza o solicitare in acest sens.
din caietul de sarcini, optand pentru publica:
modalitatea prevazuta la punctul e, - cerintele pentru "eticheta ecologi• 1.4.4. Fazele de elaborarea do•
atunci nici o oterta nu poate ti res• ca" au fost elaborate pe baze stiin• cumenta1:ieitehnico-economice
pinsa pe motiv ca produsele sau ser• tiflce: pentruinstalaliilede incilzire
viciile prevazute in propunerea - "eticheta ecoloqica" a fast adopta•
tehnica nu sunt conforme cu specifi• ta printr-o procedura specifica ce a Prin Hotararea de Guvern nr.
catiile precizate, daca ofertantul de• permis implicarea tuturor partner 28/09/01/2008, s-a aprobat continutul•
rnonstreaza, prin orice mijloc adec• interesate - organisme guverna• cadru al docurnentatiilor tehnico-eco•
vat, ca propunerea tehnica prezen• mentale, consumatori, producatori, nomice aferente investitiilor publice.
tata satisface Intr-o rnaniera echiva• distribuitori, orqanizatii de mediu; Prevederile hotarar] se aplica pentru
lenta cerintele autoritatii contractante - "eticheta ecoloqica" este accesibi• realizarea obiectivelor de lnvestitii noi,
definite prin specificatiile tehnice. la/oisponibila oricarei persoane in• precum $i lucrarilor de interventii la
g. ln cazul in care autoritatea contrac• teresate. constructii existente care se finanteaza
tanta defineste speciflcatiile tehnice j. Autoritatea comractanta are dreptul din bugetele prevazute conform Legii
din caietul de sarcini prin precizarea de a preciza in caietul de sarcini fap• nr. 500/2002 privind finantele publice $i
pertorrnantelor si/sau cerintelor func• tul ca produsele sau serviciile oferite Legii nr. 273/2006 privind finantele
tionale solicitate, atunci nici o oferta care detin o anurnita "eticheta eco• publice locale, cu rnodificarite si
nu poate ti respinsa daca ofertantul toqica" sunt considerate ca indepli• cornpletarlle ulterioare.
demonstreaza prin orice mijloc nesc implicit speclficatille tehnice so• Proiectarea lucrarilor de constructii
adecvat ca produsele, serviciile sau licitate. Pe de alta parte, autoritatea pentru obiective de investitii noi, inclu•
lucrarile oferite asigura indeplinirea contractanta nu are dreptul de a siv extinderi, se elaboreaza in trei faze
perforrnantelor sau cerintelor func• considera o propunere tehnica ca si anume:
tionale solicitate deoarece sunt fiind necontorrna, pentru singurul - studiul de fezabilitate;
conforme cu: motiv ca produsele sau serviciile - proiectul tehnic;
- un standard national care adopta ofertate nu detin "eticheta ecoloqtca" - detalii de executie.
un standard european: precizata, daca ofertantul demon• Proiectarea lucrarilor de constructli
- o omologare tehnica europeana: streaza, prin orice mijloc adecvat ca pentru interventii la constructii existen•
- o specittcatla tehnlca cornuna utili- produsele/serviciile oferite corespund te, inclusiv instalatiile aferente, se ela•
zata in Comunitatea Europeana: speclflcatillor tehnice solicitate. boreaza in patru faze si anume:
- un standard international; Un mijloc adecvat de a dovedi con• - expertize tehnica si, cupa caz, audit
- alte reqtementarl tehnice elaborate formitatea cu specificatiile tehnice soli• energetic;
de organisme de standardizare eu• citate ii poate reprezenta dosarul teh• - docurnentatie de avizare a lucrarilor
ropene. nic al producatorului sau un raport de de interventii;
h. Un mijloc adecvat de a dovedi con• incercare/testare emis de un organism - proiectul tehnic;
formitatea cu speciticatiite tehnice recunoscut; autoritatea contractanta - detalii de executle,
solicitate ii poate reprezenta dosarul are obliqatia de a accepta certificate e• Pentru obiectivele de investitii noi, in•
tehnic al producatorulul sau un ra• mise de organisme recunoscute in ori• clusiv extinderi, ale caror docurnentatli
port de incercare/testare emis de un care dintre statele membre ale Uniunii tehnicoeconomice intra in cornpetenta
organism recunoscut cum ar ti Europene. de aprobare a Guvernului, se elaborea•
dupa caz, un laborator neutru d~ za un studiu de prefezabilitate anterior
k. Se interzice definirea in caietul de
lncercarl $i calibrare sau un or• sarcini a unor speclficatll tehnice elaborarii studiului de fezabilitate.
ganism de certificare sl inspectie care indica o anurnita origine, sursa, Docurnentatie de avizare pentru lu•
care asiqura respectarea standar• productie, un procedeu special, o cran de lnterventii este definita ca do•
delor europene aplicabile; autorita• rnarca de tabrtca sau de cornert, un curnentatia tehnico-economica sirnilara
tea contractanta are obliqatia de a studiului de fezabilitate, elaborata pe
brevet de inventie, o licenta de
~ a~cepta certificate emise de orga- fabricatie, care au ca efect favori• baza concluziilor raportului de experti•
10 rnsrne recunoscute in oricare dintre
zarea sau eliminarea anumitor ope• za tehnica si, dupa caz, ale raportului
statele membre ale Uniunii Euro-
13 pene.
ratori economici sau a anumitor pro• de audit energetic, pentru aprobarea
duse. Prin derogare, se admite o indicatorilor tehnico-economici aferenti
n! P~ormantele si cerintele functonaie
astfel de indicatie, dar numai in mod lucrarilor de interventii la constructli
151 pnn care se definesc specificatiile teh- exceptional, in situatia in care o existente;
descriere suficient de precisa si in-
Capitolul 1: Probleme generale I. lnstala!ii de incalzire
Lucrarlle de interventii sunt lucrarile ocupat - definitiv si/sau temporar care obiectivele proiectului de
la constructii existente, inclusiv instala• - de obiectivul de investitii: investitii pot ti atinse (in cazul in
tiile aferente, asimilate obiectivelor de - suprafata estimata a terenului; care, anterior studiului de fezabili•
lnvestitii, care constau in: reparatii ca• - caracteristicile geofizice ale terenu- tate, nu a fost elaborat un studiu de
pitale, transtorrnari, modifican, moder• lui din amplasament determinate in prefezabilitate sau un plan detaliat
nizarl, consolidari, reabititari termice, baza studiului geotehnic realizat de investitll pe termen lung):
precum $i lucrari de interventii pentru special pentru obiectivul de inves• - scenarii propuse (minimum doua);
prevenirea sau tntaturarea efectelor titii privind: - scenariul recomandat de catre
produse de actiuni accidentale $i cala• • zona seisrnica de calcul $i pe• elaborator;
rnitati naturale, efectuate in scopul asi• rioada de colt; - avantajelescenariuluirecomandat;
gurarii cerintelor esentiale de calitate sl • datele preliminare asupra naturii • descrierea consfructiva, functiona•
functionale ale constructlilor, potrivit terenului de fundare si presiunea la sl tehnoloqica, dupa caz;
destinatiei lor; conventionala; c. Date tehnice ale investitiei:
Pentru aplicarea unltara a prevederi• • nivelul maxim al apelor freatice; - zona sl amplasamentul;
lor hotarari, Ministerul Dezvoltarii, Lu• - studiile topografice preliminare; - statutul juridic al terenului care ur-
crarilor Publice sl t.oculntelor, cu avizul - datele climatice ale zonei in care rneaza sa fie ocupat;
Ministerului Economiei sl Finantelor, este situat amplasamentul. - situatia ocuparilor definitive de teren:
poate emite lnstructiuni care se aproba e. Costul estimativ al investltiei supratata totala, reprezentand te•
prin ordin al ministrului. f. Cheltuieli pentru elaborarea docu• renuri din intravilan/extravilan;
rnentatiei tehnico-economice: - studii de teren:
1.4.4.1. Continutul-cadro al studiulul - cheltuieli pentru elaborarea docu• • studii topografice cuprinzand pla•
de pretezabllltate rnentatiilor de proiectare (studiu de nuri topografice cu amplasamen•
prefezabilitate, studiu de fezabilitate, tele reperelor, liste cu repere in
1.4.4.1.1. Plese/e scrise expertiza tehnica, proiect tehnic sl sistem de referinta national;
a. Date generale: detalii de executie), dupa caz; • studiu geotehnic cuprinzand pla•
- denumirea obiectivului de investitii: - cheltuieli pentru activitatea de con• nuri cu amplasamentul forajelor, fi•
- amplasamentul (judetul, localitatea, sultanta si asistenta tehruca; selor complexe cu rezultatele de•
Strada, nurnarut); - cheltuieli pentru obtinerea avizelor $i terrninarilor de laborator, analiza
- titularul investitiei; acordurilor de principiu necesare ela• apei subterane, raportul geotehnic
- beneficiarul investitiei; borarii studiului de prefezabilitate; cu recornandarile pentru fundare $i
- elaboratorul studiului. - cheltuieli pentru preqatirea documen• consolidari:
b. Necesitatea 1;1i oportunitatea in• telor privind aplicarea procedurii • alte studii de specialitate necesare,
vesti1:iei pentru atribuirea contractului de dupa caz;
• Necesitatea investitiei: lucrari si a contractului de servicii de - caracteristicile principale ale con•
- scurta prezentare privind situatia proiectare, urbanism, inginerie, alte structiilor din cadrul obiectivului de
existenta, din care sa rezulte nece• servicii tehnice, conform prevederilor investitii, specifice domeniului de ac•
sitatea investltlel: legale (instructiuni pentru ofertanti, tivitate, si variantele constructive de
- tabele, harti, grafice, planse dese• publicitate, onorarii sl cheltuieli de realizare a investltiei, cu recoman•
nate, fotografii etc., care sa explici• deplasare etc.). darea variantei optime pentru apro•
teze sltuatia existenta $i necesita• g. Valoareatotala estimata a bare;
tea investitiei; investitiei Pentru instalafii este necesar sa se
- deficientele majore ale situatlei ac• h. Avize si acorduri de principiu, dea: destinetie, categoria de importan•
tuale privind necesarul de dezvol• dupa caz ta $i caracteristicele constructive ale
tare a zonei; cladirii, numarul de niveluri $i destinetie
- prognoze pe termen mediu sl lung; 1.4.4.1.2. Plese c/esenate: tuturor incaperilor, inclusiv daca are
• Oportunitatea investitiei: - plan de amplasare in zona (1:25.000 sau nu subsol tehnic, tipul $i structura
- incadrarea obiectivului in politicile - ecoperisutui sau terasei, dimensiunile
de investitii generale, sectoriale sau 1:5.000); Inceperik» si ale elementelor de con•
regionale; - plan general (1:2.000 - 1:500). structli precum $i cotele geodezice ale
- actele legislative care reglementea• tuturor punctelor caracteristic ale ctsdi•
za domeniul investitiei, dupa caz; 1.4.4.2. Continutul-cadro al studiului rilor, gradul de rezisteniii la foe, cate•
- acorduri internatlonale ale statului de fezsbllltate goria $i clasa de pericol de incendiu a
care obliga partea rornana la reali• constructiitor $i instalatiilor, date pri•
zarea investlttei, dupa caz. 1.4.4.2.1. Plese/e scrise vind caracteristicele proceselor tehno•
c. Scenariile tehnico-economice prin a. Date generale sunt aceleasi ca la logice, spatii pentru amplasarea cen•
care obiectivele proiectului de lnvestitil studiul de prefezabilitate: tralelor termice sau a punctelor termi-
pot fi atinse: b. lnforma1ii generale privind proiectul ce.
- scenarii propuse (minimum doua); - situatia actuata $i inforrnatii despre - situatia existenta a utilitatilor $i
- scenariul recomandat de catre ela- entitatea responsabila cu implemen• analiza de consum:
borator; tarea proiectului; • necesarul de utilitati pentru
- avantajele scenariului recomandat. ' - descrierea investitiel: varianta propusa prornovarii:
d. Date privind amplasamentul sl • concluziile studiului de prefezabili• • solutll tehnice de asigurare cu
terenul pe care urrneaza sa se tate sau ale planului detaliat de in• utilitati;
amplaseze obiectivul de investitle vestltii pe termen lung (in cazul in Pentru instalatiile de incalzire este
• intorrnatf despre terenul din ampla• care au fost elaborate in prealabil) necesar sa se dea: natura agentului
sament: privind sltuatia actuala, necesitatea termic( apa calda, apa fierbinte,abur cu
- situatla juridica privind proprietatea $i oportunitatea prornovarii inves• presiune joasa, abur cu presiune me•
asupra terenului care orrneaza a fi i titiei, precum sl scenariul tehnico• die, aer cald); natura energiei utilizate:
economic selectat;
• scenariile tehnico-economice prin
I. lnstalatll de lncalzire Capitolul 1: Probleme generale
energie conventionele-combustlbitliga• vestitia, dupa caz. - graficul de realizare a investitlel:
ZO$i, lichizi $i solizi; energie neconven• j. Avize si acorduri de principiu e. Costurile estimative ale investitiei:
tiona/a: energie sotere, energie geoter• - avizul beneficiarului de investitie pri• - valoarea totala cu detalierea pe
mala, energie electrice.pompe de est• vind necesitatea si oportunitatea in• structura devizului general;
dura, recuperarea ca/durii etc; modul In vestitiei: - esalonarea costurilor coroborate cu
care se face transmisia ca/durii: tncel• - certificatul de urbanism; graficul de realizare a investitiei.
zire prin convectie, fncalzireprin radia• - avize de principiu privind asigurarea f. lndicatori de apreciere a eficientei
tie; sistemul de tncetzre: incetzke /oca• utilitatilor (energie terrnica si elec• economice:
la, tncetzre centree; pozitie centralei trica, gaz metan, apa-canal, teleco• - analiza cornparativa a costului reali•
termice sau a punctului termic. rnunicatii etc.); zarii lucrarilor de lnterventii tata de
Este necesar sa se indice cota radi• - acordul de mediu; valoarea de inventar a constructiei,
erului, diametrul $i pozitie conductelor - alte avize sl acorduri de principiu g. Sursele de finantare a investltiei
exterioare de tncetzre. speeifice. Sursele de finantare a investitlel se
• concluziile evaluarii impactului constituie in conformitate cu leqlslatia
asupra mediului; 1.4.4.2.2. Piese desenate: In vigoare si constau In fonduri proprii,
d. Durata de realizare sl etapele prin• - plan de amplasare in zona (1:25000 - credite bancare, fonduri de la bugetul
eipale; grafieul de realizare a investitiei. 1:5000); de stat/bugetul local, credite externe
e. Costurile estimative ale investitiei - plan general ( 1: 2000 - 1 :500); garantate sau contractate de stat, fon•
- valoarea totala cu detalierea pe - planuri si sectiuni generale de arhi- duri externe nerambursabile si alte sur•
structura devizului general; tectura, rezlstenta, instalatli, inclusiv se legal constituite.
- esalonarea costurilor coroborate cu planuri de coordonare a tuturor spe• h. Estimari privind torta de rnunca
graficul de realizare a investltlei. cialitatilor ce concura la realizarea ocupata prin realizarea lnvestitiel:
f. Analiza eost-benefieiu: proiectului; - nurnar de locuri de rnunca create In
- identificarea investitlei si definirea - planuri speciale, profile longitudinale, faza de executie:
obiectivelor, inclusiv specificarea pe• profile transversale, dupa caz. - numar de locuri de rnunca create In
rioadei de retennta; faza de operare.
- analiza optiunilor: 1.4.4.3. Continutul-cadru al documen• i. Principalii indicatori tehnico-econo•
- analiza financiara, inclusiv calcularea tatiei de avizare a lucrlrilorde inter• mici ai investltiei:
indicatorilor de pertorrnanta finan• ventii - valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii
ciara: fluxul cumulat, valoarea actuals lei) (In preturi - luna, anul, 1 euro = .....
neta, rata interna de rentabilitate si 1.4.4.3.1. Piesele scrise lei),
raportul cost-beneficiu; a. Date generale sunt aceleasi ca la din care:
- analiza econornica, inclusiv calcula• studiul de prefezabilitate. • constructii-rnonta] (C+M);
rea indicatorilor de pertorrnanta eco• b. Descrierea investitiel: - esalonarea investitlei (INVIC+M):
nornica: valoarea actuala neta, rata - situatla existenta a obiectivului de • anul I;
interna de rentabilitate si raportul investitii: • anul II;
cost-beneficiu; • starea tehnica, din punctul de ve•
- analiza de senzitivitate; dere al asigurarii cerintelor esentia• - durata de realizare (luni);
- analiza de rise. le de calitate in constructli, potrivit - capacitati (In unitati fizice si valorice);
g. Sursele de finantare a investltiei legii; - alti indicatori specifici domeniului de
Sursele de finantare a investitiilor se • valoarea de inventar a constructlei; activitate In care este realizata in•
constituie in conformitate cu leqislatia • aetul doveditor al fortei majore, vestitia, dupa caz.
in vigoare si constau din fonduri pro• dupa caz; j. Avize si acorduri de principiu:
prii, credite bancare, fonduri de la bu• - concluziile raportului de expertiza - certificatul de urbanism;
getul de stat/bugetul local, credite ex• tehnica/audit energetic: - avize de principiu privind asigurarea
terne garantate sau contractate de • prezentarea a eel putin doua opti• utilitatilor (energie terrnica si elec•
stat, fonduri externe nerambursabile si uni; trica, gaz metan, apa-canal, teleco•
alte surse legal constituite. • recomandarea expertului/auditoru• rnunicatii etc.);
h. Estirnari privind forta de rnunca lui energetic asupra solutiei optime - acordul de mediu;
ocupata prin realizarea investitiei din punct de vedere tehnic si - alte avize si acorduri de principiu
- nurnar de locuri de rnunca create in economic, de dezvoltare in cadrul specifice tipului de lnterventle,
faza de executie; docurnentatiei de avizare a lu•
- nurnar de locuri de rnunca create in crarilor de interventil. 1.4.4.3.2. Piese desenate:
faza de operare. e. Date tehnice ale investitiei: - plan de amplasare In zona (1: 25000-
i. Principalii indicatori tehnico-econo• - descrierea lucrarilor de baza si a celor 1:5000);
mici ai investitiei rezultate ca necesare de efectuat in - plan general ( 1: 2000-1 :500);
- valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii urma realizerii lucrarilor de baza; - planuri si sectiuni generale de arhi-
lei) (in preturi - luna, anul, 1 euro = - descrierea, dupa caz, a lucrarilor de tectura, rezistenta, instalatii, inclusiv
..... lei), din care: planuri de coordonare a tuturor spe•
modernizare efectuate In spatiile
• constructii-rnonta] (C+M); cialitatilor ce concurs la realizarea
consolidate/reabilitate/reparate;
- esalonarea lnvestitiei (INVIC+M): proiectului;
- consumuri de utilitati:
• anul I; - planuri speciale, profile longitudinale,
• necesarul de utilitati rezultate, du•
• anul II
pa caz In situatia executarii unor profile transversale, dupa caz.
.................,
lucrar! de modernizare;
- durata de realizare (luni);
• estirnari privind depasrea consu• 1.4.4.4 Proiectul tehnic
- capacitati CTn unitati fizice si valorice);
murilor initiale de uttlitati, Proiectul tehnic reprezinta documen•
- alti indicatori specifici domeniului de
d. Durata de realizare si etapele tatia scrisa si desenata pentru care se
activitate in care este realizata in-
principale: ellbereaza autorizatia de construire si
Capitolul 1: Probleme generale I. lnstalatii de incalzire
care face parte din documentele de li• forrnatillor din PT. terior. Prin actiuni se inteleqe orice
citatie pentru realizarea investitiei. DE se elaboreaza, de requla, de ca• cauza capablla sa genereze start de
PT se intocrreste de catre elaboratorul tre executantul lucrarilor de investitie. solicitare rnecanica, eforturi sau defor•
SF si cuprinde, In principal, urrnatoarele: rnatil, Intr-o cladire,
• descrierea lucrarilor: principalele pie• 1.4.4.6 Veriticarea proiectelor Precizarea principalelor tipuri de ac•
se ale acestei parti sunt memoriile Proiectele de instalatii de lncalzire se tiuni este foarte irnportanta pentru cal•
tehnice pe specialitati In care se in• venfica pentru toate cerintele de calitate culul $i verificarea siqurantei cladirilor,
clude si memoriul tehnic pentru in• si pentru toate categoriile de constructil, deoarece pe baza acestora se stabiles•
stalatiile de lncalzire centrata (in• de verificatori atestati MORT pentru te alcatuirea si celelalte componente
stalatii interioare, retele termice si specialitatea .Jnstalatii termice - It". ale sistemului cladire, Un rol important
surse de caldura); In procesul de precizare a actlunilor II
• caietele de sarcini: acestea explici• 1.5. Fun~ionalitatea au sistemele de instalatii $i echipamen•
teaza nivelul de pertorrnanta a lucra• 'i alcltuirea clldirilor te care, din punct de vedere al struc•
rilor, descriind solutille tehnice si teh• turii de rezistsnta, constituie actiuni
nologice folosite care sa asigure exi• 1.5.1. Clasificarea construc1iilor pentru aceasta.
qentele de calitate impuse. Caietele in acest sens actiunile exercitate de
de sarcini tac parte inteqrata din do• Constructiile sunt o components instalatii $i echipamente constituie date
cumentele de licltatie pentru adju• esentiala In procesul extrem de com• importante de terna In vederea calculu•
decarea executiei lucrarilor de inves• plex al adaptarii omului la mediul tn• lui si verificarf siqurantei claoirilor, pre•
title, iar continutul lor este: conjurator, fie natural, fie artificial, in• cum si alcatuirii acestora. Stabilirea ac•
- breviar de calcul pentru dimensiona• stituit. Constructiile pot ti clasificate tiunllor insearnna precizarea originii
rea elementelor componente; duoa mai multe criterii, cele mai impor• acestora, a modului de manifestare, a
- nominalizarea planselor care guver• tante fiind: destinatia si irnportanta lor. evolutiei In timp, a distrlbutlei spatiale,
neaza lucrarea; Dupa destinatie constructiile se Im• a caracteristicilor condltiilor reale si lo•
- specificarea dimensiunilor, proprista• part In: cale de aplicare.
tilor fizice, chimice, de aspect, de ca• - cladirt; civile, industriale, agrozooteh•
litate, tolerante, teste etc., pentru nice; 1.5.4. Funciionalitatea clldirilor
materialele componente ale lucrarii: - constructii inqinerestl: caile de comu•
- descrierea executiei lucrar!i: nicatii, tuneluri, retele si linii de tran• Functionalitatea unei cladiri, In raport
- conditii de receptie: sport ale energiei electrice, baraje hi• cu unul sau mai multe scopuri pe care
- standarde, normative si alte prescrip- drotehnice etc. trebuie sa le Indeplineasca. este un cri•
tii care trebuie respectate; Cladirile se clasifica In clase de im• teriu esential In alcaturea unei destinatii
• listele cu cantitatl de lucrari si utilaje; portanta. date. De asemenea, organizarea func•
• graficul general de realizare a investitiei; Clasa I - Cladiri de irnportanta vitala tionala a spatiului contine si raspunsul
• piese desenate, care pentru insta• pentru societate, a caror functionalita• la exiqente ca: eficienta tehnico-eco•
latiile de lncalzire cuprind urrnatoa• te, In timpul cutremurului $i imediat du• nornica; de contort sl de grad de
rele planse: pa cutremur, trebuie sa se asigure in• ocupare a spatiulul.
- planul tuturor nivelurilor cladir!i, la tegral (spitale, statii de pompieri, mu• Analiza tunctionala a spatiilor inte•
scara de 1 :50 cuprinzand ampla• zee de irnportanta nationala etc.); rioare conduce la criterii de amplasare
sarea receptoarelor de caldura Clasa II - Cladiri de lrnportanta deo• optima a instalatiilor si echipamentelor
(corpuri de incalzire, aeroterme) $i sebita la care se impune limitarea ava• In raport cu elementele structurale por•
a retelelor de conducte aferente; riilor avandu-se In vedere consecintele tante sl neportante, de pe o parte, $i
- schema coloanelor si, In cazuri deo• acestora (scoli, crese, gradinite, sati de cu confiquratia qeornetrica a acestor
sebite, schema izornetrica a instala• spectacole, biserici etc.); spatii.de pe alta parte. Astfel, instala•
tiei; Clasa Ill - Cladiri de irnportanta nor• tiile (incalzlre, sanitare etc.) trebuie sa
- detalii principale de montare; rnala (care nu tac parte din clasele I $i II). raspunda si acestor criterii functionale
- planuri de situatie, la scara 1 :500 Clasa IV - Cladiri de irnportanta re• In stransa corelare cu exigentele de
sau 1:1000, cuprinzand traseele dusa (cladiri de locuit cu parter sau conformare, dimensionare $i alcatuire
retelelor termice exterioare; parter $i etaj etc.). specifice domeniului respectiv.
- profilul longitudinal al retelelor ter• in conceptul de functionalitate interioa•
mice exterioare; 1.5.2. Subsistemele clldirii ra a cladirilor, pe langa exigentele de mai
- planul de amplasare a utilajelor sus, se includ $i exigente referitoare la
(postamente) In centrala terrnica in cadrul unei cladir], subsistemele, instalatii $i echipamente. Stabilirea tra•
(punct termic), realizat la scara la un prim stadiu de descompunere, seelor conductelor sistemelor de instalatii
1:50 sau 1:100; sunt: spatiile lnchise, structura de re•
trebuie sa se faca, respectand In stransa
- planul centralei termice, cu conducte zistenta, lnchiderea - anvelopa: com• corelare reciproca, atat exigentele func•
realizate monofilar, la scara 1 :50; partirnentarile interioare, instalatii si tionale ce se impun structurii de rezis•
- schema functionala a centralei termi• echipamente. Spatiile lnchise rezulta tenta, elementelor nestructurale, spatiilor
ce; prin cornpartirnentarile interioare, atat interioare, cat $i exigentele ce se impun
- schema desfasurata (de montare) a In plan vertical pe inaltirne, cat si In instalatiilor $i echipamentelor.
centralei termice, la scara 1:50 (pe plan orizontal.
verticala), 1.5.5. Analiza •i alcltuirea
1.5.3. Aciiuni in clldiri antiseismicl a instalaiiilor
1.4.4.5 Detaliile de execuf;ie •i a echipamentelor
Detaliile de executie (DE) sunt docu• Sistemul cladire se atla, pe lntreaga
rnentatiile care tac posibila executia lu• lnstalatiile $i echipamentele trebuie
sa durata de existenta sl exploatare,
crarilor pe santier, explicand toate so• sa aiba siguranta necesara In exploata•
supus unei mari diversitati de actiuni
lutille tehnice de realizare, pe baza inre lmpreuna cu celelalte componente
provenite din mediul exterior si sau in-
I. lnstala~ii de lncalzire Capitolul 1: Probleme generale
care alcatuiesc sistemul cladire, fapt durii sunt tratate In detaliu in volumul V carnpul de ternperatura In corp si flu•
pentru care In faza de proiectare, con• ventilare-conditionare, In prezenta lu• xul termic. Astfel:
formare, alcatuire, se urrnareste obti• crare fiind prezentate succint principa• • pentru un perete plan simplu de
nerea unui raspuns seismic considerat lele formule utilizate in calculele de di• grosime d, cu un coeficient de con•
favorabil atat pentru cladire, care con• mensionare a instalatlei de Incatzire. 0 ductivitate A, cu suprafetele delimita•
stituie suportul instalatillor, cat $i pen• atentie aparte s-a dat elementelor de toare paralele, cu temperaturi constan•
tru instalatlile propriu-zise. transfer de rnasa si a curgerii fluidelor te 81 sl 82 (unde 81 > 82),
Analiza functlonala a instalatlilor si In conducte. - fluxul de caldura:
echipamentelor constituie o etapa pre•
uminara In procesul de proiectare In 1.6.1. Transmisia caldurii = ! : · (8 - 8 ) A [W] (1.6.3)
d 1 2
care se urmareste identificarea tuturor
elementelor $i componentelor de insta• Transmisia caldurii de la un corp cu A - reprezentand suprafata peretelui,
latii si echipamente ce intra In alcatui• ternperatura ridicata la un corp cu - carnpul de ternperatura In perete
rea cladirii sl anume:
- se identifica toate punctele sau zone•
ternperatura mai scazuta este un feno•
men complex, In care se disting trei 8 = 81
8 -8
X -y ·
[°C) (1.6.4)
le de conexiune: ancorare, prindere, forme elementare de schimb de caldu•
strapunqere, traversare lntre instalatii ra, conductie, convectle si radiatie. x - reprezentand distanta In masa pe•
$i echipamentele respective; retelui.
- se stablleste irnportanta tuturor ele• 1.6.1.1 Conductia tennid • pentru un perete plan compus din
mentelor si componentelor insta• Legea fundarnentala a conductiei este mai multe straturi,
latiilor, In raport cu sistemul cladire, Legea lui Fourier $i este data de relatla: - fluxul de caldura:
precum si irnportanta lor reciproca: q=-Agrad8 [W/m2] (1.6.1) 8 -8
- se stabileste nivelul de implicare al adica fluxul de caldura este propor• = 1 n-1 • S [W] (1.6.5)
n d
flecarui sistem, pe categorii de insta•
latil si echipamente, In cadrul pro•
tional cu gradientul de ternperatura 8
si coeficientul de conductivitate termi•
2 j
t-1 At
ducerii unui eveniment seismic. ca A.
La toate aceste aspecte ale analizei Coeficientul de conductivitate termi• unde:
functionale participa toti factorii de ras• ca este o rnarirne caracteristica fieca• n d
pundere: proiectant,
investitor,executant.
rei substante si depinde de starea de 2 _1 - reprezinta suma rezistentelor
Asigurarea nivelului de siguranta In agregare, temperatura, presiune, umi• 1-1 termice corespunzatoare fie-
A1
functionare - exploatare, In cazul pro• ditate etc. carui din cele n straturi;
ducerii unui eveniment seismic, se • La solide, conductivitatea terrnica • pentru un perete cilindric simplu
refera simultan la trei serii de obiecte: variaza cu temperatura si se exprima limitat de o suprafata interioara de dia•
- ansamblul sistemului, elementelor $i printr-o relatie de dependenta lineara metru D 1 = 2r 1 si de una exterioara de
componentelor tuturor instalatiilor si A= A .(1+{38) [W/m·K) (1.6.2) diametru 02 = 2 r2' ale carer tempera•
• 0
echipamentelor: m care: turi 81 respectiv 82 sunt constante
- elementele sl componentele structu• A0 - conductivitatea terrnica la tem• (81>82),
rale si/sau nestructurale purtatoare peratura de 0 °C; - fluxul de caldura:
de instalatii si echipamente; f3 - un coeficient, care depinde de ma•
- conexiunile dintre aceste doua serii terialul, a carui valoare se determi•
(1.6.6)
de obiecte mai sus rnentlonate, re• na experimental.
prezentate de prinderi, ancorari, La materialele de constructii, care
traversari, strapunqeri, sustinerl etc. prezinta o structura poroasa, fibroasa
Referitor la toate lnstalatiile $i echi- sau granulara, In care spatille libere I - reprezentand lungimea peretelui ci•
pamentele care se proiecteaza, legisla• din structura sunt pline cu aer, coefici• lindric;
tia actuals prevede conform Normati• entul de conductivitate terrnlca este cu - carnpul de ternperatura:
vului P 100 cinci categorii seismice ale atat mai redus cu cat aceste spatli
In r] r,
lnstalatillor $i echipamentelor. sunt mai dese si de dimensiuni mai 8 = 81 - ( 81 - e ) --' ,- [ C)
2
0 (1.6.7)
mici. Prezenta urniditatii In materiale In r2 i · r1
1.6. Date generale 1?,rivind deterrnina o crestere substantiala a
calculul insta1ai1ilor conductivitatii termice a acestora. r - reprezentand distanta In peretele
de incilzire • La lichide, conductivitatea terrnica cilindric;
este dependenta de viteza de propa• • pentru un perete cilindric compus
Stabilirea caracteristicilor tehnice $i gare a undei elastice In lichid, tempe• din mai multe straturi
constructive ale elementelor componen• ratura, densitate, caldura rnasica si - fluxul de caldura:
te sl ale echipamentelor instalatiilor de rnasa rnoleculara. Conductivitatea ter• <P = nl ( 81 - 8"_1)
lncalzre se bazeaza pe calcule termo• mica a lichidelor scade cu temperatura, [W) (1.6.8)
tehnice si hidraulice, pe fenomene de cu exceptia apei $i glicerinei, dar creste
21 n
In ri+1
transmisia caldurii si umiditatii si pe fe• cu presiunea.
nomene de curgere a fluidelor In con• • La gaze, conductivitatea terrnica

i-t 2;.,,, r,
ducte. are valori mici, ceea ce le contera ca• unde:
Pentru solutionarea acestor proble• litatea de bune izolatoare termice. 1 r
me, sunt prezentate succint principale• in majoritatea aplicatiilor tehnice din 2 - n In£
2
- reprezinta
le legi de baza sl formulele cele mai domeniul instalatiilor se tntalnesc pro• 1
importante folosite In calculele de di• bleme de transmisie a caldurii prin rezistenta
mensionare ale instalatiilor de lncalzire. conductie In regim stationar. in aceste 1- At rt terrnica a tuturor stra-
Problemele legate de transmisia cal- cazuri este necesar sa se determine turilor componente.
Capitolul 1: Probleme generale I. lnstalatii de incalzire
1.6.1.2 Convecfia termicl (1.6.13) ratura fluidului in afara stratului lirnita.
Este schimbul de energii sub torrna cu urrnatoarele precizari:
de caldura intre un fluid si suprafata • temperatura de reterinta este tem• 1.6.1.3 Radiafia termicl
unui corp solid, aflate la temperaturi peratura medie in sectiunea pla• Heprezinta procesul de transformare a
diferite. sata la dlstanta x; energiei interne a unui corp, aflat la o
Legea tundarnentala a convectiei • relatia este variabila pentru: anurnita ternperatura, in energie radianta
caldurii, cunoscuta ca legea lui (x/d)s216 sl Re<105; si propagarea ei in toate directiile sub
Newton, permit calculul fluxului termic • criteriul Pr se calculeaza pentru forrna de unde electromagnetice.
unitar cu relatia: fluidul aflat la temperatura Ecuatia transmisiei de caldura prin
[W/m2] 1.6.9
peretelui conductei; radiatie intre doua suprafete A1 si A2
• efectul curburii peretelui este cu• de temperaturi absolute T1> T2 asezate
prins in raportul (x/DjD. 1; oricum in spatiu si care schirnba intre
in care: - curgerea in regim turbulent prin con• ele caldura prin radiatie are forma
h - este coeficientul de transfer termic ducte cilindrice, pentru care se apli• qenerala,
superficial, in W/m2·K, ca relatia criteriala a lui Miheev
8 - temperatura peretelui (suprafetei
P de schimb), in [°C], Nu = 0 021 Reo.B. Pro.•3 ( Pr )
o.2s
81 - temperatura fluidului, in [°C)in x ' , Pr . E,
practica curenta se Intalnesc p
doua feluri de transmisii prin con•

vectie, in functie de modul in (1.6.14)
care se face miscarea fluidului: cu urrnatoarele precizari:
- convectie tortata unde rniscarea flu• • se aphca pentru Re > 104 notand cu:
idului es1e realizata sub actiunea • diametrul interior al tevii D este
unor forte exterioare (pompe, venti• considerat lungime caracteristica: s21 =I I cosw, ~osw2 dA,dA2
latoare etc.); • proprietatile fizice ale fluidului se A,A2 nr (1.6.18)
- convectie libera unde rniscarea flui• stabilesc pentru temperatura
in care:
dului se datoreste dlterentei de den• medie a fluidului;
S21 - este coeficientul de iradiere reci•
sitate intre zonele calde si reci ale • coeficientul E1 introduce variatia
proca (coeficientul unghiular me•
fluidului. transmisiei caldurii pe portiunea
diu sau factorul de torrna) si se
de stabilizare.
calculeaza prin metoda integrarii
1.6.1.2.1Conveciia directe sau metode aproximative.
1.6.1.2.2Conveciia libera
fo$ti in calculele practice se utilizeaza
Transmisia caldur]! are lac ca urmare
Este eel mai important mod de tran•
a rniscani unui fluid pe langa o supra• metoda coeflcientilor lui Poleak, adica:
sfer de caldura prin convectie, fiind in•
tata datorita diterentei de densitate. S21=S12=[{!12A1=[{!21A2 _ (1.6.19)
talnita la majoritatea situatiilor practice in care:
din domeniul instalatiilor. Acest mod de transmisie a caldurii se [{!12 si [{!21 - sunt coeficientii unghiulari
intalneste:
Forma qenerala a ecuatiei criteriale a medii.
- in Incaperi, la curgerea aerului cald
convectiei !ort~te este Coeficientii unghiulari medii se pot
sau rece de-a lungul elementelor de
Nu = C-Re ·Pr (1.6.10) calcula tinand seama de forma, pozitia
constructii:
sau si rnarimea supratetelor care schimba
h = C·Rem·Pl·A!I [W/m2·K] (1.6.11) - la curgerea aerului pe supratetele
caldura intre ele. La calculul instalatli•
in care: Incalzitoare;
lor de Incalzfre prin radiatie, determina•
Nu - este criteriul Nusselt; - la circulatia libera a lichidului in jurul
rea coeficientilor unghiulari medii [{! 12 $i
Re - criteriul Reynolds; suprafetei incalzitoare de la schirnba•
[{!21 nu pun probleme deosebite dat
Pr - criteriul Prandt; toarele de caldura etc.
fiind faptul ca supratetele care schim•
A. - coeficientul de conductivitate; Fenomenul este influentat de trei
ba caldura intre ele au forme geome•
I - lungimea caracteristica, factori:
trice bine definite (dreptunghice, pa•
- fortele gravitationale,
in practica curenta se intalnesc ur• trate etc.), iar pe de alta parte pozitiilor
- cele de viscozitate,
matoarele cazuri: lor in spatiu, una fata de ceatalta, sunt
- difuzia terrnica din zonele cu tempe-
- curgerea larninara, in lungul unei pla• paralele sau perpendiculare.
ratura ridicata catre cele cu tempera• in calcule se utilizeaza si ecuatia:
ci plane, cu temperatura variabila $i o
tura scazuta.
portiune neincalzita (neraclta), pentru <P12= A1·[{!12·h, ·(81 - 82) [W] (1.6.20)
Pentru cazurile practice se pot utili•
N:ar~ ::::ia( !e)~;;a(I~ _ za urrnatoarele relatii: in care:
0~:3a:~:~ - convectla libera la o placa plana h, - coeficientul de schimb de caldura
xa)
x x Prp x
vertlcala sau cilindruvertical: prin radiatie se calculeaza cu
(1.6.12) Nu= C·(Gr.Prr (1.6.15) formula:
cu urrnatoarele precizari:
• temperatura de referinta este tem•
cu urrnatoarele precizari:
•pt. Gr.Pr=104 108, C=0,59 si m=114,
r-
( 1do
peratura curentului exterior de
fluid B1;
p ( r
1do
• pt. Gr·Pr= 1[1}1012, C=O, 13 $i m= 113.
- convectla libera la conducte ori•
x-x
(:~r
• lungimea caracteristica I = 0; zontale
• domeniul de aplicare Re s 105.
- curgerea in regim laminar prin con• Nu=a.s(Gr·Prf4 (1.6.16)
ducte cilindrice, pentru care se poate
aplica relatia: cu urrnatoarele precizari:
Nu = 0 33 Reo.s. Pro.43
x ' x
(PrPr )o.2s . (~)a.r
d
• 104 < Gr.Pr< 100
• temperatura de referinta este tempe-
h, = C12 = C12b [W/m2K]
(!,-(!, (1.6.22)
unde:
b - este factorul de ternperatura,
C12 - este coeficientul de radiatie pen•
tru cele doua supratete,
1.6.1.4 Schimbul global de clldunJ

Caracteristica cantitativa a procesu-
I. lnstalatii de mcalzlre Capitolul 1: Probleme generale
lui general de schimb de caldura ii deterrntna, in mod analog, ca si cam• 1.6.3.1 Modelul matematic al
constituie coeficientul global de trans• pul de ternperatura cu relatia: e unei retele inelare este dat de:
misie a caldurii U sau rezistenta termi• - ecuafia de continuitate:
ca qlobala R. Ii= v1 ·A 1 = v2 ·A2 = canst. (1.6.31),
in regim stationar, schimbul global in care:
de caldura se exprirna sub torma Ii - debitul volumic al fluidului,
<P = U-A-t1T [W] (1.6.22) in care: v 1 - viteza fluidului in sectiunea A 1,
sau Pv1 si Pv2 - sunt presiunile partiale ale v2 - viteza fluidului in sectiunea Az
<P = (A-t1 T)/R [W] (1.6.23) vaporilor din aer din cele doua - ecuafia energiilor (Bernoulli):
in care: medii separate de elementul de
t1 T - este diferenta de ternperatura consfructii: ( z + p·gE_) + (~)
2g 1 1
dintre cele doua fluide, Rvx - rezistenta la vapori a elementului
A - supratata de schimb de caldura,
Expresia coeficientului global de
de constructii pana in stratul xi;
Rv - rezlstenta la vapori a elementului = (z + E_) + (~) + E
r«),
transmisie terrnica unidirectionala prin• de constructii [m/s] care se calcu• 292 ,,, (1.6.32)
tr-un perete plan, compus din mai leaza cu relatia: in care:
multe straturi, are forma: n M
1 R = "d. _, [m/s] (1.6.30)
U=------ V £., I ( z + ~) . - sunt energiile potentiale
1 n b. 1 [W/m2·K) (1.6.24) i-1 ,u, P g 1s12 in punctele 1 si 2 de pe
--+~--'-+-
b, i-1 A.i h2 in care: tronsonul de conoucta;
M1 - este coeficientul de difuzie al va•
exprirnand rezistenta terrnica cu: porilor de apa in functie de tem• ~) - sunt energiile cinetice in
1 (j 1 ( 29
t, ;,
n
peratura medie a stratului [s·1]; 1 si 2 punctele 1 sl 2 de pe
R = h1 + + h2 [m2·K/W) (1.6.25) tronsonul de conducta.
d - grosimea fiecarui strat [m];
u1 - factor de rezlstenta la permeabili• E,7 2 este energia disipata intre punc•
1
Expresia coeficientului global de , tate la vapori a st~atului j. tele 1 $i 2
transmisie a caldurii printr-un perete - relafiile pentru calcu/ul pierderilor de
cilindric compus din mai multe straturi 1.6.3. Curgerea fluidelor sarcina
are forma: in conducte • pierderile de sercins lineare, re•
u = -----------
Ansamblul de conducte irnpreuna cu
prezentand consumul de energie
rnecanica a unitatii de greutate a
utilajele (cazan, pompe, schirnbatoare
fluidului, cane acesta parcurge
de caldura etc.) $i accesoriile respecti• distanta /, adica este energia con•
ve (robinete, vane, clapete de reglare sl sumata pentru invingerea rezis•
[W/m2.K] (1.6.26) de sens etc.), care asiqura producerea, tentelor de frecare a fluidului pe
exprirnand rezlstenta terrnica cu: transportul si distrlbutla fluidelor, for• peretii conductelor
rneaza sistemul hidraulic sau instalatia t1pd = R·I [Pa] (1.6.33)
R=-1-+ ±-1-·lnoi,, +-1- hidraulica. Pierderea de sarcina liniara unitara
h,01 i-1 2A.i Di h2D1•1 in instalatlile de incalzire, rniscarea flu• este data de relatia:
idelor este, de obicei, turbulenta $i nu•
[m2.KJW] (1.6.27) mai in cazuri exceptionale este laminara. R = t1pd [Palm] (1.6.34)
Valorile coeficientilor de schimb de La calculele hidraulice ale unei retele I
catoura h 1 $i h2 sunt determinate din de conducte este necesar sa se tina Este dependenta de raza hidraulica r,
condltlile de stare si rnlscare a fluidelor. seama de caracteristicile: de viteza fluidului v, de natura fluidului
- geometrice: nurnarul de noduri, numarul (caracterizat prin densitatea p si co•
1.6.2. Elemente de transfer de tronsoane si lungimea acestora eficientul de viscozitate dinamic µ) pre•
de masi precum sl de nurnerul de inele; cum $i de rugozitatea /( a peretilor con•
- hiaaulice: debite (fluid, caldura), viteze ductei, exprimata prin coeficientul de
Materialele de constructii opun o ale fluidului, sarcini hidraulice dispo• frecare A., si se poate scrie sub forma
anurnita rezistenta la trecerea vapori• nibile. A. v2
lor, in functie de structura lor si de Retelele de conducte din instalatiile R=Ci·2·p [Palm] (1.6.35)
continutul lor de umiditate. de Incalzire sunt inelare (inchise), iar
in termotehnica constructiilor, pro• curgerea fluidelor este considerate ca Coeficientulde frecare sau de rezisten•
cesele de difuzie a lichidelor, gazelor o rniscare perrnanenta si unidimensio• ta hidraulica lineara A. a fost studiat prin
$i vaporilor prin porii materialelor (ca• nala, fiind caracterizata prin doua ma• cercetari experimentalesi a rezultat ca:
rarnida, beton, lemn, izolatll etc.) re• rimi principale: - pentru curgere larninara in conducte
prezinta exemple de transfer de rnasa - viteza fluidului v [mis] R < 2320 se calculeaza cu relatia lui
Insotit de transmisia caldurii, absorbtia - cota piezornetrica: Darcy:
sau modificarea fazeI or.
Expresia fluxului de vapori difuzat se Hp = z +_ I! _ A.= 64
p g Re
poate calcula si in tunctie de diferenta (1.6.36)
[m]
presiunilor partiale ale vaporilor de apa, , - pentru curgere turbulenta se utilizeaza
care reprezinta caracteristica de

1
b - este coeficientul de schimb prin sectiune la alta, datorita disipar!i con•

[2,51
/(
z:
m care:
g := b(Pv1 - Pv) [kg/m2] (1.6.28) presiune a curentului unidimensional, l

variabil in lungul curentului de la o
formula lui Colebrook - White:

Campul de concentratle Pv al vapo• 3,71 · D (1.6.37)
prin lucrul mecanic al tortelor interne
Ji. = -2 log Re
in care:
rilor dintr-un element de constructii se de viscozitate. D - este diametrul conductei [mm];
Capitolul 1: Probleme generale I. lnstelatii de lncalzire
rugozitatea absoluta [mm].
consurna ..rz = aH, rezultanc pentru in•
K -
urrnatoarele cazuri:
• pierderile de sercins locale apar
- cunoscuta fiind reteaua de conducte a vingerea rezistentei lineare:
de-a lungul conductelor in zonele ..r (RI) = (1 - a)H, de unde se obtine:
instalatiei, cu caracteristicile fiecarui
de neuniforrnitati (curbe, coturi,
tronson (lungimea I, diametrul D, debi• (1-a)H
robinete, vane etc.) si se calcu•
tul de fluid Ii) si traseul cu rezistentele Rm= l,I [Palm] (1.6.42)
Ieaza cu relatia:
locale, prin inlocuirea valorilor date de
v2 si in care valoarea coeficientului a este sta•
L1p1 = Z = l, l; 2p [Pa]
relatia 1.6.40 si efectuarea operataior
respective se obtine pierderea de sarci• bilit pe baze statistice consideranou-se pen•
(1.6.38)
na sp. tru instalatille de lncalzre interioare
in care:
- cunoscut fiind traseul retelel de con• a = 0,33, iar pentru retelele de transport
..rz; - sunt coeflcienf de rezistenta locala, a = 0, 10. In cazul necunoasterii presiunii
ducte si caracteristicile fiecarui tronson
dependent' de forma obstacolului
(lungimea I si debitul de fluid Ii) si, in disponibile H, diametrele preliminare ale
care produce rezlstenta locala,
unele cazuri, presiunea disponibila H, conductelor se stabilesc in functie de de•
se cere sa se determine diametrele bitele de fluid Ii si de vitezele v ale fluidului
1.6.3.2 Ecuatia fundamenta/j a
conductelor care alcatuiesc tronsoane• in tronsoanele de conducte. Vitezele v ale
pierderilor de sarcinj
le retelei, I n acest caz problema se re• fluidului in tronsoanele de conducte se
Pentru retelele din instalatiile de incal•
duce la dimensionarea retelei de con• considera, in general, crescatoare de la
zire, tinand seama de relatiile 1.6.35 si
ducte, care este mai dificila, deoarece consumatori spre sursa termica,
1.6.38 se prezinta astfel:
coeficientul lui Darcy - J... - depinde de b - ca/culul de verfficare consta in a
= Al · v2 + v2 [Pa] diametrul conductei si de viteza v a verifica daca pentru diametrele prelimi•
t:.p p .l'l; p fluidului. nare stabilite, pierderile de sarcina inre•
- - -
D 2 2 sau Calculul de dimensionare a unei retele gistrate la debitele nominale pe diversele
se face printr-un calcul iterativ, Irnpartin• circuite alimentate dintr-un nod sunt mai
t:.p = ~ P ( ~ + .l'l;) [Pa] (1.6.39) du-se in etapele: mici sau sensibil egale cu presiunea dis•
a - ca/cu/u/ preliminar, in care se sta• ponibila in nodul respectiv, adica:
unde tinand seama de ecuatia de bilesc diametrele preliminare ale conduc• t (RI+ Z) s Hd [Pa] (1.6.43)
continuitate 1.6.33, in care, exprirnand telor, presupunand cunoscute, fie presiu• Pentru calculul hidraulic al conductelor
sectiunea conductei in functie de dia• nea disponioila H (ex.: instalatiile de in• sunt necesare urrnatoarele operatii preli•
metrul D [mm] $i debitul de fluid calzire prin gravitate, instalatlile cu abur minare:
Ii [m3/h] se obtine forma finala a pier• de presiune joasa etc.) fie viteza v a flu• - intocmirea schemei coloanelor instalati•
derilor de sarcina totale. idului (ex.: instalatiile de incalzire cu apa ei de incalzjre care se deseneaza la
2
calda cu circulatie prin pompare etc.). scara 1:50 sau 1:100 plansele dintre ni•
t:.p = 6, 25 · 104 ·~(Al+ l, l;) [Pa]

D4p D n cazul cunoasterii presiunii disponibi• veluri, coloanele, corpurile de incalzire
le H, diametrele preliminare ale conduc• cu legaturile la coloane;
(1.6.40) telor se stabilesc in functie de debitele - intocmirea planului profilului retelei de
de fluid G si de pierderea de sarclna Rm. distributie a conductelor care alimen•
relatii pe baza caruia se tac calculele Valoarea Rm se deterrnina din relatia care teaza coloanele;
hidraulice de dimensionare $i de verifi• exprirna leqatura dintre pierderile de sar• - inscrierea pe fiecare tronson de con•
care a retelelor de conducte din insta• cina totale ..r (RI + Z) ale circuitului con• oucta din plan sl schema: debitul de cal•
latiile de Incalzire. siderat si presiunea disponibfla H cunos• dura <P, sau debitul de fluid Ii; lungimea
cuta, a aceluiasi circuit, adica: I $i diametrul D ale conductei (in ipoteza
1.6.3.3 Calculul hidraulic al retelelor H 2: .l'(Rl+Z) [Pa] (1.6.41) verificarii regimului hidraulic al instalatiei),
de conducts unde se aproxirneaza ca pentru pierderi•
fn calculele practice pot interveni le de sarcina in rezistentele locale se
I. lastalatii de Incalzire Capitolul 1: Probleme generale
1.7. Mirimi 'i unitifi de misuri

Nr Simbol Denumirea Sistemul de unitati
crt. SI M kgf s Helatii de conversie
1 c Caldura masica J/kg·K kcal/kg·°C 1 W/m2·K = 1/4185,5 kcal/kgf·°C
2 c Caldura latenta de vaporizare J/kg kcal/kg 1 J/kg = 1/4185,5 kcal/kg
3 h Coeficient transfer de caldura W/m2K kcal/m2·h·°C 1 W/m2·K = 1/1, 1623 kcal/m2·h·°C
4 ).. Conductivitate terrnica W/m·K kcal/m·h·°C 1 W/m·K = 1/1, 1623 kcal/m·h·°C
5 <P Debit (flux) de caldura W, kW kcal/h 1 kW = 103 W/m2 = 860 kcal/h
6 q Densitatea fluxului termic W/m2, kW/m2 kcal/m2·h 1 kW/m2 = 103 W = 860 kcal/m2·h
7 E Energie J, kWh kgf·m, kcal 1 J = 0, 102 kgf·m
1 kW = 103 W = 860 kcal/h
8 h Entalpie specifics J/kg kcal/kgf 1 J/kg = 114185,5 kcal/kgf
9 F Forta N kgf 1 N = 0,102 kgf
10 p Presiune Pa, N/m2, bar kgf/cm2, at, 1Pa = 1 N/m2 = 10·5 bar = 0, 102 kgf/m2
kgf/m2 1 at = 1 kgf/m2
11 p Putere W = J/s kgf·m/s 1 W = 0, 102 kgf·m/s
kcal/h 1 kW= 103 W = 860 kcal/h
12 PC Putere calorica kJ/kg kcal/kg 1 kJ/kg = 1/4, 18 kcal/kg
13 R Hezistenta terrnica m2·K/W m2·h·°C/kcal 1 m2·K/W = 1, 1623 m2·h·°C/kcal
14 T Ternperatura termodinarnica K oc 1 K = 1 °C
Punct triplu al apei: 0 °C = 273, 16 K
15 µ Viscozitate dinarnica kg/m·s kgf·s/m2 1 kg/m·s = 0, 102 kgf·s/m2
16 v Viscozitatea cinematica m2/s
17 M Debit masic termic kg/s
18 v Debit volumic termic m3/s
19 t1T Diferenta de ternperatura K
I. lnstalatii
'
de incalzire
Capitolul 2
Protectia termica a cladirilor
'
Capitolul 2: Prntectia termica a cladinlor I. lnstalatii de Incalzire
2.1. Elementele
de construqii ale clidirilor
Protectia terrnica a elementelor de EXT·. EXT·.
constructli care delirniteaza Incapertle
Incalzite, se realizeaza In vederea asi•
gurarii climatului interior impus de exi•
qentele igienico-sanitare si de contort
la cladirile de locuit $i tertiare, de con• INT INT INT
ditiile necesare desfasurarii muncii si
procesului tehnologic la cladirile indus•
triale, precum $i pentru reducerea con• a, a2 a3
sumului de energie si de combustibil In
8 ... 12
exploatare. Protectia terrnica se reali• 115
30 ... 40 114 ... 251 114 ... 251 7
i31 131 I i
1 11
I
15
zeaza atat pentru elementele de con• I
-----"------
structie perimetrale, cat sl pentru ele•
mentele de constructie interioare care
despart spatil lntre care exista o dife• EXT
renta de ternperatura mai mare de 5 K.
2.1.1. Anvelopaclidirii INT
Este alcatuita din totalitatea suprafe•

telor elementelor de constructie peri•
metrale care delimiteaza volumul
interior (incalzlt) al unei cladlr], de
mediul exterior sau de spatii neincalzite ++3 115
24
(115j·-t+-
2
-+++-+
254 6 24 .2
···~·~-tt-~ 4 410 16
+rr~+~-
+
r.. 11
-~-----------.-- ~~~~--- ---""""-------
din exteriorul cladirii.
/\ /\~~-----
Calculele si verificarile termotehnice

se refera la urrnatoarele elemente de EXT· EXT·
constructii perimetrale:
1. partea opaca a peretilor exteriori, in•
clusiv supratata adiacenta rosturilor ·INT INT INT
deschise;
2. componentele transparente si trans• b5
lucide ale peretilor exteriori si aco•
perlsurilor (tarnplaria exterioara, pe• Fig. 2.1.1. Pereiiexteriori:
retii vitrati si luminatoarele); a - monostrat;
3. planseele de pe ultimul nivel, de sub a1 - zidarie de caramida p/ina; a2 - ziderie de
terase $i poduri; EXT caramida eticiente GVP; a3 - zidarie de blocuri din
4. planseele care delirniteaza cladrea la
partea interioara fata de mediul exte• beton ce/ular BCA GBN35 sau GBN50;
rior (bowindouri, ganguri de trecere b - multistrat;
etc.); INT b, - structurali din beton armat, captU$itcu zidsne de
5. planseele de peste pivnite si subso• b/ocuri BCA; t» - structurali din beton armat captu$ifi
luri neincalzite: cu termoizotetie din polistiren ce/ular sau vata
6. placlle amplasate pe sol si peretii de
pe conturul exterior al subsolurilor mineralaprotejata cu zidarie de caramida eficienta; b3 - panouri mari din beton
partial sau complet lngropate In pa• armat tip sandwich, cu terrnoizolstie din polistiren celular sau p/aci din vata
rnant; minerala G 100; b4 - structurali sau nestructuralidin zidarie de caramida eiiciente,
7. peretii si planseele care separa vo• cu termoizotetiedin polistiren celular sau vata minerala protejata cu zidarie de
lumul cladirii de spatii adiacente ne•
caramida eficienta; bs - cu strat de aer neventilat; b6 - cu strat de aer ventilat;
incalzite sau mult mai putin incalzite,
precum sl spatiul rosturilor lnchise. br - cu strat de terrnoizoletiesituat la interior.
Tarnplaria exterioara (ferestre si usi) Geamurile termoizolante sunt execu•
2.1.1.1 Pere#ii exteriori este cornpusa din ansamblul rarna (toe tate din doua sau trei foi de geam,
In zona lor opaca - sunt executati $i cercevea) si foile de geam. sudate sau etansate pe contur, astfel
dintr-un singur material (monostrat) - Rama se executa din lemn, din metal incat lntre foi sa se creeze un spatiu
fig. 2. 1. 1 a - sau din mai multe straturi (aluminiu sau otel) - cu sau tara insertie Inchis, ermetic, umplut cu aer sau cu
de materiale diferite (multistrat) - fig. de material termoizolator pentru rupe• alte gaze inerte (argon, kripton, xenon
2.1.1 b. rea puntllor termice. Dupa modul de etc.) sau un spatiu partial vidat, In sco•
deschidere, ramele pot fi simple, cu• pul reducerii transferului conductiv si
2.1.1.2 Elemente de constructii vitrate plate si duble (fig. 2.1.2). convectiv lntre foile de geam. Una sau
Prin acestea se realizeaza iluminatul Vitrajele se executa din unul, doua ambele foi ale geamului termoizolant
natural, trecerea partiala a radiatiei so• sau mai multe foi de geam; pot fi simple pot fi tratate special.
lare si ventilare naturala a spatillor inte• sau termoizolatoare (duble sau triple). Ferestrele si usile cu cercevele meta•
rioare. Ele sunt: tarnplsria exterioara (fe• Geamul simplu poate fi clar incolor, lice sunt prevazute cu tampoane ter•
restre sl usi), peretii vitrati, absorbant sau reflectant. moizolante pentru lntreruperea puntilor
luminatoarele.
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 2: Prntectia termica a cladirilor
termice (fig. 2. 1.3). masuri speciale de etansare contra pelicule speciale.
Este important ca la elementele mo• infittratiilor de aer, prevazandu-se gar• Planseele spre poduri (fig. 2.1.5) sunt
bile ale tarnplariei exterioare sa se ia nituri din cauciuc sau din alte materiale prevazute cu un strat de terrnoizolatie
similare. (zqura, cenusa de terrnocentrala, vata
•
rninerala etc.) protejat cu o sapa de
2.1.1.3 Terase Ji plan,_ spre ciment de 3 cm grosime.
poduri
1 2 netncllzite 2.1.1.4 Plan,_ spre coridoare
Planseele de terasa (fig. 2.1.4) au, exterioare
obligatoriu, in cornponenta lor si urrna•
a toarele straturi: Au structura unui planseu oblsnuit la
- straturi cu rol termo si hidroizolator; care se adauqa un strat de termoizola•
- beton de panta, pentru realizarea in- tie, amplasat fie la interior sub pardo•
clinatiei necesare in vederea colecta• seala, fie la exterior, montat in cofraj
rii apelor pluviale; odata cu turnarea betonului placii $i
- bariera contra vaporilor de apa, am• protejat cu tencuiala.
plasata pe partea calda a stratului
termoizolator; 2.1.1.5 Plan,_ spre pivnife
- strat de difuzie sau strat de aer Ji subsoluri netncllzite
ventilat, amplasate deasupra elemen• Sunt prevazute cu un strat de ter•
telor din care trebuie elimlnati vaporii moizolatie (polistiren, vata rninerala,
c de apa (sape, beton de panta etc.); vata de sticla, poliuretan etc.) amplasat
- protectia exterioara a hidroizolatiei: fie sub pardoseala, fie la intradosul
strat de pietris de 4 cm grosime - la planseului (fig. 2.1.6).
terase necirculabile, dale prefabricate La planseele spre Incaperile neincal•
din beton - la terasele circulabile, sau zite este necesar a se avea in vedere
d e
Fig. 2.1.2. TAmplirieexterioari:
9
8 d~)
7
ferestre'i u'i din lemn: ~ 6
5 5
a - fereastra simpla; b - tereestrs cu- 4 4
plata; c - tereestre dub/a; d - U$a vit-
3 3
rete; e - U$a opece;
1 - toe; 2 - cercevea; 3 - geam (simplu, 2 2
dublu sau triplu); 4 - panou opac.
1--'-~~--'--l
iT '-'--~ . ._..... Fig. 2.1.4. Alcituiri de plan'88 spre terase:
. a - terese circulabila; b - terasa necirculabila;
- planseu din beton armat; 2 - beton de panta: 3 - bariera contra vaporilor;
4 - terrnoizolatie (polistiren, vata rninerala etc); 5 - strat de difuzie a vaporilor;
a 6 - sapa de protectie: 7 - hicroizolatle; 8 - nisip; 9 - dale de mozaic
20 x 20 x 2 cm; 10 - pletris rnarqarttar: 11 - strat de protectie cu folie
reftectanta: 12 - tencuiala.
I
I 1
llJ
- cu polistiren sau vata minerala; b - cu zgura expendete;
I I
Fig. 2.1.5. Alcituiri de plan'88 spre pod
1 a
- planseu din beton armat;
2 - tencuiala: 3 - terrnolzolatle .. ... ... ·_.·.·_.· .._.- .._.-.·_.·.·_.·.·_.·.·_.·.·_.·.·_.·.·_.-.
_ _
5
(polistiren, vata rninerala etc);
b 4 - terrnoizolatie (zqura expandata);
Fig. 2.1.3. Ferestre 'i u,i din 5 - sapa de mortar din ciment. l[)
metal: (")
a - varianta cu tampoane evend

). = 0,2... 0,3 Wlm·K st l:b1 s 0,2 b,; 4
b - varianta cu tampoane evsno
). = 0, 1 ... 0,2 Wlm·K $i l:b1 s 0,3
b,; d = distanta minima intre
profiluriluri din aluminiu opuse; bi =
latirnea
tampoanelor termoizolante;
b, = latirnea tocului sl a cercevelei;
c = tampon termoizolant. a b
Capitolul 2: Protectia termica a cladinlor I. lnstalatii de Incalzire
si tipul de pardoseala prevazut. Se stie ca temperatura norrnala a talpii picio• rului stratul superior al pardoselii finite:
incaltat este de 29 ... 30 °C si ca pierderea de caldura suterita de acesta, In b = jiq; [W·s-112/m2·K) (2.1.1),
directia pardoselii, In sezonul rece, creeaza senzatia de disconfort. La piciorul
lncaltat corect (pantofi, cio• rapi), transferul termic se face prepon• derent prin In care:
convectis si radiatie, iar senzatla de rece depinde de tempera• tura pardoselii, de A. - conductivitatea terrnica a materia•
temperatura aerului In apropierea pardoselii sl de timpul de stationare (fig. 2.1. 7). lului [W/m·K];
p - densitatea aparenta a materialului
[kg/m3);
c - caldura specifica rnasica, conform
datelor din Anexa 2.1 [J/kg·K).
In functie de valoarea coeficientului
b, pardoselile se pot clasifica din punct
de vedere al senzatiei de cald-rece
4 La piciorul incaltat usor sau descult (tab. 2.1.1.).
i:.....:..:-..:.:,_~:;,,_:_:-..:.:,_.:.:,_:-'....:..:~::.:,_:-'....:..:t::::;-6 tranferul termic spre pardoseala se Helatia de corespondenta lntre coefi•
reatizeaza, In cea mai mare parte, prin cientul b si coeficientul de asimilare s24
J¥ ·
conductie, In functie de temperatura este:
acesteia si de coeficientul de asimilare
a caldimi la contact - b - caracteristic s24 = b = 0, 008526 · b [W/m2·K)
materialului din care este compus To (2.1.2),
••
perioada
T0 In
care:
- de oscilatie diurna a
c temperaturii exterioare
Fig. 2.1.6. Alcituiri de plan.- peste (T0 = 24 ore = 86.400 s).
pivn~e 'i subsoluri nelncilzite: In categoria pardoselilor reci sunt
a - termoizoleiie: polistiren sau vata incluse: marmora, piatra naturala, as•
minerala sub $f1pa; b - termoizotetie: a faltul, betonul, mozaicul de ciment,
placi BCA la intradosul plenseolui; piatra sparta, mozaicul venetian, gre•
c - termoizoletie: spuma sia, placile ceramice etc. (fig. 2.1.8).
poliuretanica la intradosul pienseuai; In categoria pardoselilor calde sunt
1 - planseu din beton armat; 2 - sapa incluse: parchetul, covorul PVC, mo•
de mortar din ciment; 3 - termoizolatie cheta etc. (fig. 2. 1.9).
din polistiren sau vata rninerala: 4 - ter•
2.1.1.6 Plan'66amplasate pe plm§nt
-
rnoizolatie din placi de BCA; 5 - spurna
poliuretanica; 6 - mortar din ciment. b Sunt prevazute cu un strat termoizo•
lator pe toata suprafata sau eel putin
"C flp pe o fasie cu latirnea de 1,0 m pe tot
c conturul, amplasat fie peste placa din
30 beton - sub pardoseala, fie sub placa
Fig. 2.1.8. Pardoseli reci: din beton. Pentru reducerea pierderilor
2
20 3
a - beton asfaltic pentru hale
industriale; b - dale din piatra natur•
ala (marmura, bazalt, gresie etc);
c - mozaic;
1 - planseu din beton armat; 2 - beton
asfaltic; 3 - mortar mixt de var si ciment;
4 - piatra naturala: 5 - mozaic.
4-~
10
3· :;...:-.:·>:·.:·>:-.:·>:-.:·>:·.:·>:·.:·>:·.:·>:·.:·
5
0 2 3 4 [h]
oc flp
a
a b c
Fig. 2.1.9. Pardoseli calde:
_J 32 a - parchet lipit pe $apa de mortar; b - covor din PVC; c - mochete;
1 - planseu din beton armat; 2 - terrnoizolatie: 3 - sapa de egalizare; 4 - lamele
parchet de 10 sau 17 mm grosime; 5 - covor din PVC (linoleum)de 15 mm
r---~-r=::::::::::f
b
4
Tipul pardoselii dupa Coeficientgrosime;
de asimilare Coeficientul de asimilare
5
Fig. 2.1. 7. Senzaiia de contort pentru
covor tipdernocheta
6 -senzatia contort de 10 terrnica lagrosime.
... 20 mm contact -b• terrnica s24
o~~~~~~~~~~---
talpa picionaluilnciiiat; 1n funciie de la contact cu talpa [W·s-112/m2·K) [W/m2·K)
10
temperatura20pardoselii 30 fJ :
flj(°CJ Tabelul piciorului
2.1.1. Clasificarea pardoselilor din punct de vedere al senzatiei
a - durata de stetionere pe Foarte cald de cald-rece < 350 < 3,0
perdoseele [h]; b - temperatura Cald 350 700 3,0 6,0
aerului interior (Ji [°C]; Optimal 700 1050 6,0 9,0
1 - prea cald; 2 - admisibil; Racoros 1050 1400 9,0 12,0
3 - racoros: 4 - rece; 5 - foarte rece. Rece > 1400 > 12,0
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 2: Prntectia termica a cladinler
de caldura perimetrale, este obligatorie biblioteca, pot reprezenta elemente de forme geometrice specifice (colturi,
prevederea unui strat termoizolator la separare a spatiilor interioare cu rezis• schirnbarl ale grosimilor etc.);
nivelul soclului. tenta la transfer termic si capacitate de - mixte, avand ambele caracteristici de
acumulare a caldurii, deloc neglijabila. mai SUS.
2.1.1. 7 Perefii care separl spafiile In situatia separarii a doua spatii de lnfluenta puntilor termice liniare $i a
iitcllzitede ce/e adiacente neiiicllzite temperaturi diferite trebuie luata In celor punctuale asupra zonelor cu
sau mult mai pufin iitcllzite considerare rezistenta terrnica introdu• alcatuire ornoqena se cuantifica, In
Aceste elemente pot ti sau nu preva• sa de un astfel de element de mobilier calcule, prin coeflcienti liniari If/, res•
zute cu un strat termoizolator. sub forma sumei rezistentelor termice pectiv, prin coeficienti punctuali X, de
Anumite elemente de mobilier, de (fig. 2.1.10). transfer termic, care arnplifica sau, In
exemplu, dulapurile In perete sau Helatia de calcul a rezistentei termice unele cazuri, dirninueaza amploarea
este: fluxului termic unidirectional.
I I R = ~Ri= 4R;+ 2RL (m2·K/W] (2.1.3),
q In care: 2.1.2. Aria anvelopeiunei clidiri - A
T1 T2 R; - este rezistenta terrnica superficiala -
interioara (R; = O, 125 m2·K/W);
R; R; R; R; RL - rezistenta terrnica specifica prin Se calculeaza ca suma tuturor ariilor
RL RL peretele de lemn al elementului de elementelor de constructii perimetrale
mobilier [m2·K/W]. ale acesteia prin care au lac pierderile
de caldura. Supratetele se delirniteaza
2.1.1.8 Considerafii generale privind prin axele geometrice ale elementelor
I I alcltuirea anvelopei de constructii interioare si prin fetele
Din punct de vedere termotehnic, interioare ale elementelor de constructii
I I elemetele de constructii care alcatu•
q I perimetrale.
iesc anvelopa unei cladiri sunt realizate
T1 T2
din straturi omogene, cvasiomogene si 2.1.3. Volumulclidirii - V -
din punti termice.
R; R; R; R; Straturile omogene au grosime con• Heprezinta volumul delimitat pe con•
RL RL stanta cu caracteristici termotehnice tur de tetele interioare ale elementelor
uniforme sau care pot fi considerate de constructil perimetrale. Volumul Vin•
uniforme. clude atat lncaperile incalzite direct (cu
11
I I Straturile cvasiomogene sunt alcatui• elemente de lncalzire), cat si lncaperile
I I te din doua sau mai multe materiale lncalzite indirect (fara elemente de
avand conductivitati termice diferite, lncalzire), dar la care caldera patrunde
Fig. 2.1.10. Schema de calcula
dar care pot ti considerate ca straturi prin peretii adiacenti, lipsiti de o ter•
elementelorde
omogene avand conductivitati termice rnoizolatie semnificativa. In acest sens
mobilierinterior
echivalente. se considera ca facand parte din
pentruseparareaspaimorcu
Puntite termice (fig. 2.1.11) repre• volumul cladirii: carnari, debarale, vesti•
temperaturidiferite.
zinta zone ale anvelopei unei cladiri In buluri, holuri de intrare, casa scaru,
care rezistenta termica, altfel uniforrna, putul liftului sl alte spatii comune. Nu se
este sensibil rnodificata ca urmare a includ In volumul cladirfi: camerele de
faptului ca izotermele nu sunt paralele pubele, verandele, precum $i bal•
cu suprafetele elementelor de con• coanele sl logiile, chiar In situatia In care
structii. In conseclnta, fluxul termic - ele sunt lnchise cu tarnplarie exterioara,
altfel unidirectional - este sensibil mo•
dificat. In zonele puntilor termice se 2.1.4. Alegerea elementelor
de constru~i din punct de
vedere
a b c
rnodifica si temperaturile superficiale termotehnic
interioare.
Puntile termice apar datorita: Se face astfel incat sa se realizeze,
2 - penetrarii partiale sau totale a ele• In principal, urrnatoarele:
mentelor de constructii perimetrale, 1. rezistenta termlca minima necesara
cu materiale avand o conductivitate pentru asigurareaclimatului interior, li•
terrnica diferita; mitarea fluxului termic si economisirea
d e f - schirnbarii grosimii elementului de energieiIn exploatareacladirilor;
Fig. 2.1.11. constructii: 2. evitarea condensani vaporilor de
Clasificareapun~lo - diterentei lntre ariile suprafetelor inte• apa pe suprafata interioara a ele•
r termice: rioare si exterioare, asa cum apar la mentelor de constructii;
a - zone cu arii diferite la exterior fata colturile dintre pereti, precum si la 3. rezlstenta la permeabilitate la vapori,
de interior; b - zone cu grosimi seu/si cele dintre pereti si plansee. pentru limitarea sau eliminarea
materia/e diferite; c, e - zone cu Din punctul de vedere al lungimii lor, fenomenului de condensare a va•
incluziuni pertiele din materiale cu puntile termice se clasifica In: punti ter• porilor de apa In interiorul elemen•
conouctivitsti diferite; d, f - zone cu mice liniare; punti termice punctuale. telor de constructii;
inc/uziuni totale din materiale cu Din punctul de vedere al alcatuirii lor, 4. stabilitatea terrnica necesara, atat
conductivitsti diferite; a, b, c, d - punti puntile termice sunt: pe timp de iarna, cat si pe timp de
termice liniare; e, f - punti termice - constructive, realizate prin incluziuni vara.
punctuale; locale de materiale avand o con• De asemenea, la realizarea unui
1 - punte terrnica punctuala: 2 - agrafa ductivitate terrnica diferita; element de constructii perimetral tre•
inoxidabila: 3 - plot b.a. - geometrice, realizate ca urmare a buie avute In vedere urrnatoarele:
unor
Capitolul 2: Pretectia termica a cladirilor I. lastalatii de Incalzire
- amplasarea stratului termoizolator se Se admite ipoteza ca transferul ter• • calculul necesarului de caldura, In
face de preferinta spre exterior; ma• mic se face In regim stationar. vederea proiectarii lnstalatillor de
terialele cu proprietatl termoizolatoa• Incalzire,
re bune, dar fara rezistenta mare la 2.2.2. Calculul tennotehnic b) Determinarea temperaturilor pe
permeabilitate pentru vapori, creeaza pentru stabilirea grosimii supretete interioara a elementelor de
conditii defavorabile la difuzia vapori• stratului tennoizolator constructil (utilizand programele de
lor de apa daca sunt amplasate catre: calcul automat), In vederea:
interior; ele provoaca 0 cadere brus• Dimensionarea stratului termoizolator - verificarii riscului de aparitie a con•
ca a curbei de temperaturi prin gro• la elementele de constructii perimetrale densatului superficial, prin compara•
simea elementului, nu lnsa sl o cade• cuprinde: rea temperaturilor minime pe supra•
re corespunzatoare a presiunii, astfel a) Determinarea rezistentetor termice tata interioara 8si min cu temperatura
ca apare pericolul tormarii condensu• si anume: punctului de roua 8, a starii aerului
tului pe tata rece a terrnolzclatiei: - rezistentele termice minime necesare din incapere (deterrnlnata In functie
- barierele de vapori, alcatuite din mate• R'nec din considerente igienico-sa• de temperaturii. si umiditatea relativa
riale cu rezistenta mare la permeabi• nitare sl de contort, astfel tncat sa fie a aerului interior);
litatea vaporilor de apa, trebuie am• lirnitata diferenta L18imax lntre tempe• - verificarii conditiilor de contort in•
plasate pe tata calda a terrnolzolatlilor; ratura aerului interior si temperatura terior, prin asigurarea indicilor globali
- pentru ca un element U$Or sa fie echi• superficiala medie a suprafetei inte• de contort termic PMV si PPD, In
valent cu unul masiv, este necesar sa rioare (conf. 2.2.3.2.); functie de temperaturile medii de pe
aiba o rezlstenta terrnica sporita cu - rezistentele termice minime necesare suprafetele interioare ale elementelor
atat mai mult cu cat este mai U$Or; R'nec din considerente igienico-sani• de constructii perimetrale (conf.
- sunt de preferat, In general, solutlile tare si de contort, astfel incat tempe• STAS 13149 ,,Fizica constructlilor.
fara straturi de aer neventilat, deoa• raturile pe suprafetele interioare, atat Arnbiante termice moderate. Deter•
rece prin acestea vaporii de apa tree In camp curent, cat si In dreptul pun• minarea indicilor PMV si PPD si ni•
cu usurinta, ei neavand, practic, re• tiler termice, sa fie mai mari cecat vele de perforrnanta pentru am•
zlstenta la permeabilitatea vaporilor. temperatura punctului de roua e,, biante").
fiind evitata aparitia condensului pe c) Calculul la difuzia vaporilor de apa
2.2. Dimensionarea suprafetele interioare (conf. 2.2.3.2); prin elementele de constructii perime•
elementelor de construciii - rezistentele termice minime, normate trale pentru limitarea condensarii vapo•
perimetrale din punct R'min In scopul reducerii consumului rilor de apa In interiorul acestora (2.2.5).
de vedere termotehnic de energie In exploatare (conf. d) Calculul la stabilitate termice a
2.2.3.2); elementelor de constructii perimetrale
- rezistentele termice specifice corec• In vederea limitarii oscilatiilor tempera•
2.2.1. Obiectivele calculului tate R' cu luarea In considerare a turii pe supratata interioara a acestora,
tennotehnic influentei puntilor termice, pe fiecare precum si a temperaturii aerului interior
element de constructii perimetral (conf. 2.2.6).
Verificarea terrnotehnlca se face atat (conf. 2.2.3.1).
la clii.dirile noi, cat sl la cele existente De asemenea, se fac urrnatoarele 2.2.3. Detenninarea rezistenielor
care urrneaza a fi supuse unor lucrii.ri verificii.ri: tennice specifice ale elementelor
de reabilitare si de modernizare, in• • compararea valorilor R', calculate deconstruc1iiopace
diferent de sistemul de lncii.lzire utilizat. pentru fiecare incapere In parte, cu
Verificarea terrnotehnica a cladirilor, rezlstentele termice minime necesare 2.2.3.1 Rezistente/e tennice specifice
se face la trei niveluri: R'nec stabilite din considerente igieni• efective
- pe ansamblul c/adirii, prin verificarea co-sanitare si de contort (conf. Se determinii. pornind de la cele uni•
rezistentelor termice specifice medii 2.2.3.2); directionale la care, pentru determina•
ale tuturor elementelor de constructii • compararea valorilor rezistentelor rea rezistentelor termice specifice co•
care alcatuiesc anvelopa cladirli si termice corectate medii R;,, calculate rectate se ia In considerare influenta
prin verificarea cuantumului coefici• pentru fiecare element de constructii puntilor termice.
entului global de izolare terrnica, am• pe ansamblul cladirii, cu rezistentele
bele pe considerente termoenergeti• termice minime normate R;,,in In 2.2.3.1.1 Rezistenia tennica specific&
ce; scopul reducerii consumului de ener• unidirec1ionall - R -
- pe fiecare incepere, prin verificarea gie In exploatare (conf. 2.2.3.2); Hezistenta terrnica specifica unidi•
rezistentelor termice specifice corec• Rezistentele termice specifice corec- rectionala a unui element de construe•
tate pe considerente de contort, tate R' servesc si la: tie alcatuit din unul sau mai multe stra•
precum sl pentru obtinerea datelor • determinarea coeficientului global de turi din materiale omogene, farii. punti
necesare proiectarii instalatiei de izolare terrnlca G sau Gt (conf. nor• termice, inclusiv, din eventuale straturi
Incalzire: mativelor C 107/1 ,,Normativ privind de aer neventilat, dispuse perpendicu•
- veriticeri generate: verificarea absen• calculul coeficientilor globali de lar pe directia fluxului termic, se calcu•
tei pericolului de condensare a vapo• izolare terrnica la cladirile de locuit" leaza cu relatia:
rilor de apa pe supratata interioara a $i C 107/2 ,,Normativ privind calculul
R = Rsi + LRs + LRa + Rse
elementelor de constructii; verifica• coeficientilor globali de izolare ter• [m2·K/W] (2.2.1),
rea lipsei acumularu de apa de la an mica la clii.diri cu alta destinatie In care:
la an In structura interioara a ele• decat cea de locuit"), In scopul sta• R5; - sunt rezistentele termice superfi•
mentelor de constructii sl eliminarea bilirii nivelului de pertorrnanta termo• ciale interioare,
posibilitatii umezirii excesive a mate• tehnicii. de ansamblu a cladirii $i Rse - sunt rezistentele termice superfi•
rialelor termoizolante; verificarea sta• compararii cu valoarea norrnata, sta• ciale exterioare
bilitatii termice a elementelor de con• bilita In vederea lirnitar!i consumului R5; si Rse se determinate cu relatiile:
structii si a tncaperuor. de energie pentru lncalzirea claoirilor: Rsi = t/ti, Rse = 1/he,
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor
in care: - Strat de aer slab ventilat, cand stra•
d
hi - reprezinta coeficientul de transfer Rs (m2-K/W] (2.2.2), turile de aer au legatura cu mediul ex•
termic superficial interior, ;.._
terior prin intermediul unor gauri avand
h - reprezinta coeficlentii de transfer in care: dimensiuni intre 500 si 1500 mm2/m2
e termic superficial exterior. d - grosimea de calcul a stratului, [m]; pentru structuri verticale $i intre 500 si
Valorile rezistentelor si ale coeficien• A - conductivitatea terrnica de calcul a 1500 mm2/m2 pentru straturi orizon•
tilor se considera in calcule in functie materialului (Anexa 2.1) (W/m·K]. tale. ln aceste conditll, rezlstenta ter•
de directia si sensul fluxului termic Relatia 2.2.1 se utilizeaza $i pentru de• mica a stratului de aer slab ventilat se
conform tabelului 2.2.1; la determina• terminarearezistentei termice specifice considera in calcule ca jurnatate din
rea rezistentelor termice ale elemente• in camp curent, a elementelorde valorile prevazute in tabelul 2.2.2;
lor de constructii interioare, pe ambele construcni neomogene(cu punti termice). daca rezistenta terrnica Rs a straturilor
suprafete ale elementului se considera In calculul unidirectional, suprafetele amplasate intre stratul de aer si me•
valori hi = he = 8 W/m2·K; in spatiile izoterme se considera ca sunt paralele diul exterior depaseste 0, 15 m2·K/W,
neincalzite, indiferent de sensul fluxului cu suprafata elementului de constructil. rezistenta terrnica a acestor straturi,
termic, se considera La elementele de constructii cu per• care se considera in calcule, se limi•
hi = he = 12 W/m2·K; meabilitate la aer ridicata, determina• teaza la valoarea de 0, 15 m2·K/W.
Ra - reztstentele termice ale straturilor rea rezistentei termice specifice unidi• Trebuie sa se respecte, de ase•
de aer neventilate (tab. 2.2.2) se rectionale se face cu luarea in conside• menea, conditia ca gaurile sa nu fie
iau in functie de dlrectia si sensul rare a prevederilor C107/7. dispuse astfel incat sa favorizeze un
fluxului termic si de grosimea Cand exista un oarecare grad de curent de aer prin stratul de aer
stratului de aer; valorile din tabel, ventilare a spatiului de aer, deci o co• considerat.
din coloana ,,flux termic orizontal" municare cu mediul exterior, apar ur• - Strat de aer bine ventilat, cane stra•
sunt valabile si pentru fluxuri rnatoarele situatil: turile de aer au legatura cu mediul
termice inclinate cu eel mult 30° - Strat de aer foarte slab ventilat cand exterior prin intermediul unor gauri
fata de verticala, iar cele din exista o legatura cu mediul exterior care, pentru straturi verticale, depa•
coloanele ,,flux termic vertical" prin intermediul unor gauri de dimen• sesc 1500 mm2/m2 si pentru straturi
sunt valabile si pentru fluxuri siuni reduse. Daca intre stratul de aer orizontale, 1500 mm2/m2. In aceste
inclinate cu eel mult 30° fata de sl mediul exterior nu exista nici un conditii rezistenta terrnica se calcu•
orizontala (m2KJW); strat termoizolant $i gaurile prevazute leaza atat fara aportul stratului de
Rs - rezlstenta terrnica speciflca a unui sunt astfel dispuse lncat sa nu se aer, cat si fara eel a straturilor ampla•
strat omogen al elementului de poata naste un curent de aer prin sate intre stratul de aer si mediul
constructii se deterrnina cu relatia: stratul de aer considerat, stratul de exterior.
aer se poate considera in calcule ca
un strat de aer neventilat. 2.2.3.1.2 Rezistenta tennicl specificl
Tabelul 2.2.1. Coeficien~i de transfertennic superficial hi I he in W/m2·K corectafll - R' -
'i rezisteniele tennicesuperficiale Rsi I Rse• in m2·K/W. Hezistenta terrnica specifica corecta•
Elemente de constructii Elemente de constructii ta se deterrnina la elementele de con•
in contact cu: in contact cu spatii structie cu alcatuee neornoqena: ea
Directia si sensul ventilate neincalzlte: tine seama de influenta puntilor termi•
fluxului termic • exteriorul • subsoluri si pivnite ce asupra valorii rezistentei termice
• pasaje deschise (ganguri) • poduri specifice determinate pe baza unui cal•
• rosturi deschise • balcoane sl logii inchise cul unidirectional in camp curent, res•
• rosturi inchise pectiv in zona cu alcatuire predominant
• alte incaoen ornoqena,
Rezistenta terrnica specitica corec•
h/Rs; he/Rse h/Rsi h/Rse
tata R' respectiv, coeficientul de tran•
e1~8e 8/0, 125 24/0,042*) 8/0, 125 12/0,084 sfer termic corectat U' se calculeaza
- - (Bu)
cu relatia qenerala:
he- Be(Bu) 8/0, 125 24/0,042*) 8/0, 125 12/0,084
h1~-~8; U' = L = l. + L (IP· I)+ L X [W/m2·K]
h1~81 6/0, 167 24/0,042*) 6/0, 167 12/0,084 R' R A A (2.2.3),
he==81(8u)
in care:
to) Pentru conditii de vara: he=12 W/m2·K, Rse=0,084 m2·K/W R - este rezistenta terrnica specifica unidi•
rectionala aferentaariei A (m2·KIW];
Tabelul 2.2.2. Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate I - lungimea puntilor termice liniare de
Ra [m2·K/W] acelasi tel, din cadrul suprafetei A [m].
Coeficientii specifici liniari IP si pun•
Grosimea stratului Dlrectia si sensul fluxului termic Ra (m2·K/W]
ctuali x de transfer termic aduc o co•
de aer Orizontal Vertical rectie a calculului unidirectional, tinand
[mm] ascendent descendent seama atat de prezenta puntilor termi•
5 0, 11 0, 11 0, 11 ce constructive, cat si de comportarea
7 0, 13 0, 13 0, 13 reala, bidirnensionala, respectiv, tridi•
10 0, 15 0, 15 0, 15 rnensionala, a fluxului termic, in zonele
15 0, 17 0, 16 0, 17 de neomogenitate ale elementelor de
25 0, 18 0, 16 0,19 constructii,
50 0, 18 0, 16 0,21 Se tac urrnatoarele precizarl:
100 0, 18 0, 16 0,22 - puntile termice punctuale rezultate la
300 0, 0, 16 0,23 intersectia unor punti termice liniare,
18
I. lnstalatii de inci.ilzire
de requla, se neglijeaza in calcule; Fiecare fragment mi (de ex., a1, a2, in care:
- coeficlentil IJI $i X se determina pe a3, b ; b2 )are o conductivitate ter-
baza calculului numeric automat al mica A. , o grosime d, o pondere f si a. d
R =-I ·R =-I .
carnpuritor de temperaturi si ei se in• o rezist~nta terrnica f? . : m •i A. ' b1 A. '
troduc in relatia (2.2.3) cu semnele lor • se dete~mina valoar';~ maxima a re•
aj bj
(2.2.8).
algebrice. Semnul (+) reprezinta ore• zistentei termice (Rmax), folosind rela•
d.
R =-I ·R =-I
a.
ducere a rezistentei termice corec• tia de calcul: CJ A ' dj A
cj dj
tate R' fata de rezistenta terrnica uni• 1 fa '; fc fd
directionala R; semnul (-) are o frec• --=-+-+-+- [W/m2·K] Rezistentele termice echivalente R1
venta mai redusa si semnifica o ma• «: Ra Rb Rc Rd (2.2.6), se pot calcula, in varianta, cu relatia:
rire a valorii R' fata de valoarea R. In in care: d
C 107/3 ,,Normativ privind Ra, Rb' Rc $i Rd - reprezinta rezistentele Ri = A.'. [m2·K/W]
calculul termice R, calculate j (2.2.9),
termotehnic al elementelor de con• cu relatia (2.2. 1 ); in care A.' este conductivitatea termi•
structii ale cladiritor" sl in C 107/5 • se deterrnina rezistenteie termice ca echivalehta a stratului j, care se cal•
,,Normativ privind calculul termo• echivalente R ale fiecarui strat neo• culeaza cu relatia:
tehnic al elementelor de constructii in mogen in parte: Ai = A.a ",: Ab ·fb + Ac ·fc + A.d:fd [W/m·K]
contact cu solul", se dau tabele cu I j I j (2.2.10).
1 fa f0 fc fd
coeflclentii IJI si X pentru o serie de
detalii utilizate in mod curent;
~ = R + R +~ + R [W/m2·K) f n aceasta varianta de calcul, stratu•
J BJ bj Cj di (2.2.7), rile de aer neventilat trebuie sa fie Inlo•
- pentru calcule la faze preliminare de cuite cu straturi de aceleasi dimen-
proiectare, rezistenta terrnica specifi•
ca corectata a elementelor de con•
structii neomogene poate ti determi• Tabelul 2.2.3. Valorile normate pentru .t1 Ti max [K].
nata cu metoda aproxlrnativa de Grupa Destinatia cladirii Valeri normate .1 Ti max
cpi
calcul data in C 107/3. Se procedea• za cladirii [%) [K]
astfel: Pereti Tavane Pardoseli
• se imparte elementul de constructii · Cladiri de locuit,
in straturi paralele cu supratata ele• carnine, internate 60 4,0 3,0 2,0
mentului $i in zone perpendiculare I · Spitale, policlinici s. a. 50 4,5 3,5 2,5
pe suprafata acestuia, asa cum se · Crese, gradinte
arata in figura 2.2. 1. Straturile · Scoli, licee s.a,
se definesc j U = 1, 2, 3) iar zonele · Alte cladiri social 50 4,5 3,5 2,5
definesc m (m = a, b, c, d). Stra• II - culturale, cu regim
turile au grosimi d, iar zonele au normal de umiditate
arii Am. Se calculec/za ariile zonelor · Cladiri sociale cu regim
Am (Aa, Ab, Ac, Ad) si ponderea ridicat de umiditate
acestora fm tata de aria totala A = Ill · Cladiri de productie 60 6,0 4,5 3,0
LAm: cu regim normal de
fa umiditate
AA i » AA r
=-··t=-0• IV · Clil.diri de productie ,;,75 0,8 · LI Ti max 3,5
cu regim ridicat
f=-c·f=_!1_
c AA • d AA (2.2.4), ") 8, - de umiditate
este temperatura LIT; max =8i 8i
punctului de roua corespunzatoerelui si -cpi 8'/
din incapere.
unde:
fa:!" fb + fc + fd = 1 (2.2.5), Tabelul 2.2.4. Temperatura punctului de roua 8, [°C].
In acest tel, elementul de constructli Umiditatea
a fast Irnpartit in fragmente mi, care relative Temperatura aerului interior 8i [°C ]
sunt omogene din punct de vedere a aerului cpi
termic. [%] 12 14 16 18 20 22
100 + 12,0 + 14,0 + 16,0 + 18,0 + 20,0 + 22,0
95 + 11,2 + 13,2 + 15,2 + 17,2 + 19,2 + 21,2
u-
Ill 90 + 10,4 + 12,4 + 14,3 + 16,3 + 18,3 + 20,3
traturi "j"
123 85 + 9,6 + 11,5 + 13,5 + 15,4 + 17,4 + 19,4
II 80 + 8,7 + 10,6 + 12,5 + 14,5 + 16,5 + 18,4
,E<f-c 75 + 7,7 + 9,7 + 11,6 + 13,5 + 15,4 + 17,4
: .-l o 70 + 6,7 + 8,6 + 10,5 + 12,4 + 14,4 + 16,3
§ -
N - 65 + 5,7 + 7,5 + 9,4 +11,3 + 13,2 + 15, 1
<! "' 60 + 4,5 + 6,4 + 8,2 + 10, 1 + 12,0 + 13,9
55 + 3,2 + 5, 1 + 7,0 + 8,8 + 10,7 + 12,5
~·
50 + 1,9 + 3,7 + 5,6 + 7,4 + 9,3 + 11, 1
d2 45 + 0,4 + 2,3 + 4, 1 + 5,9 + 7,7 + 9,5
Fig. 2.2.1. Schema de calculpentru 40 - 1.0 + 0,6 + 2,4 + 4,2 + 6,0 + 7,8
determinarea rezistenieitermice 35 - 2,6 - 1, 1 + 0,5 + 2,3 + 4, 1 + 5,9
corectateR' prin meto 30 - 4,5 - 2,9 - 1,3 + 0,2 + 1,9 + 3,6
da
aproximativi. 25 - 6,6 - 5,0 - 3,5 - 2,0 - 0,5 + 1, 1
I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 2: Prnteetia termica a cladirilor
siuni, realizate dintr-un material avand Rmin= Rsi+ LRi+ «: [m2·K/W] (2.2.12),
o conductivitate terrnica echivalenta: • se calculeaza rezistenfa termics spe• I Rnax; R,,;n · 1001 (2.2.14).
d. citice corectete R' ca medie aritmeti• [%]
;.,; = r/ [W/m·K] (2.2.11), ca a valorilor Rmax sl Rmin: De exemplu, pentru un raport
a Rma/Rm;n= 1,5 eroarea maxima este de
In care: R' = Rmax + Rm;n [m2·K/W] (2.2.13), 20%, pentru un raport Rmax/Rmin = 1,25,
R8 - este rezistenta terrnica a stratului
2 eroare maxima este de 11 %, iar pentru
de aer [m2·K/W]; • se calculeaza eroarea retetive Rmax/Rmin = 2, eroare maximaeste de 33 %.
• se calculeaza valoarea minima a re• maxima posibila, In procente:
zistentei termice Rmin cu relatia:
Tabelul 2.2.5. Presiunile de saturat;ieale vaporilorde api - p5 - pentrudiferitetemperaturiale aerului

[Pa].
e Fractiuni de °C
0,0 0, 1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
oc Presiunea de saturatie a vaporilor de apa Pc Pa
Pentru domeniul de ternperatura de la 30 pana la O °C
30 4244 4269 4294 4319 4344 4369 4394 4419 4445 4469
29 4006 4030 4053 4077 4101 4124 4148 4172 4196 4219
28 3781 3803 3826 3848 3871 3894 3916 3939 3961 3984
27 3566 3588 3609 3631 3652 3674 3695 3717 3793 3759
26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 3504 3525 3544
25 3169 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343
24 2985 3003 3021 3040 3059 3077 3095 3114 3132 3151
23 2810 2827 2845 2863 2880 2897 2915 2932 2950 2968
22 2645 2661 2678 2695 2711 2727 2744 2761 2777 2794
21 2487 2504 2518 2535 2551 2566 2582 2598 2613 2629
20 2340 2354 2369 2384 2399 2413 2428 2443 2457 2473
19 2197 2212 2227 2241 2254 2268 2283 2297 2310 2324
18 2065 2079 2091 2105 2119 2132 2145 2158 2172 2185
17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 2039 2052
16 1818 1830 1841 1854 1866 1878 1889 1901 1914 1926
15 1706 1717 1729 1739 1750 1762 1773 1784 1795 1806
14 1599 1610 1621 1631 1642 1653 1663 1674 1684 1695
13 1498 1508 1518 1528 1538 1548 1559 1569 1578 1588
12 1403 1413 1422 1431 1441 1451 1460 1470 1479 1488
11 1312 1321 1330 1340 1349 1358 1367 1375 1385 1394
10 1228 1237 1245 1254 1262 1270 1279 1287 1295 1304
9 1148 1156 1163 1171 1179 1187 1195 1203 1211 1218
8 1073 1081 1088 1096 1103 1110 1117 1125 1133 1140
7 1022 1008 1016 1023 1030 1038 1045 1052 1059 1066
6 935 942 949 955 961 968 975 982 988 995
5 872 878 884 890 896 902 907 913 919 925
4 813 819 825 831 837 843 849 854 861 866
3 759 765 770 776 781 787 793 798 803 808
2 705 710 716 721 727 732 737 743 748 753
1 657 662 667 672 677 682 687 691 696 700
0 611 616 621 626 630 635 640 645 648 653
Pentru domeniul de ternperatura de la O pana la -20 °C
0 611 605 600 595 592 587 582 577 572 567
-1 562 557 552 547 543 538 534 531 527 522
-2 517 514 509 505 501 496 492 489 484 480
-3 476 472 468 464 461 456 452 448 444 440
-4 437 433 430 426 423 419 415 412 408 405
-5 401 398 395 391 388 385 382 379 375 372
-6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340
-7 337 336 333 330 327 324 321 318 315 312
-8 310 306 304 301 298 296 294 291 288 286
-9 284 281 279 276 274 272 269 267 264 262
-10 260 258 255 253 251 249 246 244 242 239
-11 237 235 233 231 229 228 226 224 221 219
-12 217 215 213 211 209 208 206 204 202 200
-13 198 197 195 193 191 190 188 186 184 182
-14 181 180 178 177 175 173 172 170 168 167
-15 165 164 162 161 159 158 157 155 153 152
-16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138
-17 137 136 135 133 132 131 129 128 127 126
-18 125 124 123 122 121 120 118 117 116 115
-19 114 113 112 111 110 109 107 106 105 104
-20 103 102 101 100 99 98 97 96 95 94
Capitolul 2: Prntectia termica a cladlrilor I. lnstalatii de lnealzire
2.2.3.1.3 Rezistenta tennicl specificl punn incalzit,in loc de valoarea.1 T, in de aer uscat si cald.
medie-R/n- re• latia (2.2.17) se introduce diferenta Helatia 2.2.17 nu se aplica la supra•
Hezistenta terrnica specifica medie a dintre cele doua temperaturi interioare tetele vitrate.
unui element de constructii se conven• tionale de calcul. Pentru elementelede consuuctil usoare
calculeaza cu relatia: Rezistenteletermice specifice - cu exceptia supratetelor vitrate - sunt
R'
1
=-=
2A I
2A= I
corectate valabile valorile R~ec de mai jos, prin
m U~ 2(Ai·u;) 2(A /R;) 1
R' ale tuturor elementelor de constructii
perimetrale calculate pentru fiecare
care se urrnareste a se compensa
inertia (exprirnata prin greutate)
lncapere in parte, trebuie sa fie mai mari redusa, prin rezistente termice speci•
[m2·K/W] (2.2.15), decat rezistenteletermice necesare: fice sporite:
R' 2: R~ec [m2·K/W] (2.2.18).
in care U'. sunt coeficienti de transfer Conditia 2.2.18 se apllca $i la elemen• pentru 20 kg/m2 R~ec = 2,50 m2·K/W;
termic corectati, aferenti . supratstelor tele de constructii adiacente rosturilor pentru 50 kg/m2 R~ec = 2,00 m2·K/W;
A 1Rezistentele
[W/m2·K]. inchise, izolate fata de mediul exterior, la pentru 100 kg/m2 R~ec = 1,80 m2·K/W;
termice medii R;,, se pot verificarea terrnotehnica a elementelor pentru 150 kg/m2 R~ec = 1,60 m2·K/W.
calcula: de constructii interioare, spre Incaperile
- pentru o incapere avand mai multe neincalzlte sau mai putin incalzite, pre• 2.2.3.2.2. Rezistente tennice
supratete aferente unui aceluiasi ele• cum si la cladirile incalzite cu sobe. specifice nonnats pentru eliminarea
ment de constructii, de exemplu, pe• La elementele de constructli ale in• condenslrii vaporilor de apj pe
retii exteriori la o incapere de colt; caperilor in care stationarea oamenilor suprafetele interioare
- pentru un nivel al cladirii: este de scurta durata (de exemplu, ca• Se deterrnina astfel incat sa asigure
- pentru ansamblul unei cladir! sa scarii, holurile de intrare in cladirile limitarea temperaturilor pe suprafetele
de locuit etc.) valorile L1 T; max din tabe• interioare ale elementelor de constructii
2.2.3.2 Rezistente tennice lul 2.2.3. se rnaresc cu 1 °C. perimetrale sub temperatura punctului
specifice nonnats Pentru lncaperile cladirilor de pro• de roua e, atat in camp curent, cat si
Hezistenteletermice specifice efective, ductie cu deqajar] importante de cal• in dreptul tuturor puntilor termice.
calculate dupa metodologia indicata la dura, valoarea L1 T; max nu se norrneaza, 8sj (eSi min' 8sj CO/f) 2: e, [0CJ (2.2.19).
§ 2.2.3.1, este necesar a ti comparate daca este Indeplinita una din urrnatoa• Temperatura punctului de roua se
cu rele conditii: poate determina din tabelul 2.2.4, in
rezistentele termice specifice normate, - deqajarile de caldura depasesc CU functie de temperatura interioara con•
cele care asiqura, pe de o parte, condi• eel putin 50 % necesarul de caldura ventionala de calcul 8; si de umiditatea
tlile igienico-sanitare$i de contort iar, pe de calcul; relativa a aerului interior, fP;· De aseme•
de alta parte, realizeazaeconomii impor• - densitatea fluxului termic degajat nea, temperatura punctului de roua se
tante de energie in exploatare. Aceasta este de eel putin 23 W/m2 de ele• poate calcula si astfel:
se face pentru fiecare lncapere in parte, ment de constructii: - se deterrnina presiunea partiala a va•
respectiv, pentru ansamblul cladirii. - suprafata lnterloara a elementului de porilor de apa din incapere, cu relatia:
constructii este supusa unui flux
2.2.3.2.1 Rezistente tennice specifice radiant permanent sau este spalata
nonnats pentru asigurarea condffiilor
igienico-sanitare ,; de contort
Rezistentele termice specifice nor• Tabelul ?.2.6. Rezistente termice minima R:r,;n ale elementelor de constructil, pe
mate (necesare) se deterrnina astfel in• ansamblul clAdirilor de locuit.
cat sa se asigure limitarea diterentelor Nr. R;,,in [m2·K/W]
de ternperatura L1 "f; max intre temperatu•
ra aerului interior e; sl temperatura su• crt. Elementul de constructii Cladiri proiectate
perficiala medie 8si m corespunzatoare pana la 1.01.1998 dupa 1.01.1998
fiecarei Incaperi: Pereti exteriori
1
L1 °f; max = 8; - 8s; m [K] (2.2.16). (exclusiv suprafetele
Pentru toate categoriile de cladiri, se vitrate, inclusiv peretii
calculeaza pentru fiecare element de adiacenti rosturilor deschise) 1,20 1,40
constructii perimetral rezistenta termi• 2 Tarnplarie exterioara 0,40 0,50
ca necesara din considerente ingieni• 3 Plansee peste ultimul
co-sanitare. nivel, sub terase sau poduri 2,00 3,00
Pentru elementele de constructii 4 Plansee peste subsoluri
opace, se utilizeaza relatia: neincalzite sl pivnite 1, 10 1,65
R' =--L1_T_ 5 Pereti adiacenti rosturilor inchise 0,90 1, 10
nee h . L\T (m2·K/W]
Plansee care delirniteaza cladirea
' •max (2.2.17),
in care L18; max este data in tabelul 6 la partea inferioara, de exterior 3,00 4,50
2.2.4 in functie de destinatia cladirii si (la bowindouri, ganguri de
de tipul elementului de constructii, trecere s.a)
La elementelede constructii care sepa• 7 Placi pe sol (peste CTS) 3,00 4,50
ra incaperea incalzita de un spatiu ne• Placi la partea inferioara a
incalzit,in loc de valoarea L1 T = e; - ee' in 8
demisolurilor
relatia 2.2.17 se introduce diferenta de
sau a subsolurilor incalzite
temperatura( 8; - e). in care eu reprezinta 4,20 4,80
temperaturain spatiul neincalzit,determi• (sub CTS)
nata pe baza unui calcul de bilant Pereti exteriori, sub CTS, la
9
termic. demisolurile sau la
La elementelede constructii care sepa• 2,00 2,40
subsolurile incalzite
ra incaperea incalzita de un spatiu mai
I. lnstalatil de lncalzire Capitolul 2: Preteetia termica a cladirilor
peratura (8; - fJu). temperatura supratetel pardoselii, varia•
[Pa] (2.2.20), In zona puntilor termice, temperaturi• tia pe vertlcala a temperaturii aerului si
le 8m , se deterrnina printr-un calcul au-
• asimetria temperaturii radiante, in con•
in care: tomat al camputui de temperaturi. In formitate cu STAS 13149.
p - este presiunea de saturatie cares• mod curent, pentru determinarea tern• Pentru toate categoriile de cladiri, se
s punzatoare temperaturii aerului in• peraturilor minime fJ5; min este suficient calculeaza pentru fiecare element de
terior, conform tabelului 2.2.5 [Pa]; a se face calculul carnpului plan, bidi• constructii perimetral rezistente termi•
cp; - umiditatea relativa a aerului urned mensional, de temperaturi. cii necesarii R~ec din conditia de limi•
interior [%]; Temperatura superficiala medie afe• tare a temperaturilor superficiale astfel
- din tabelul 2.2.5. se deterrnma tern• renta suprafetei interioare a unui ele• incat sa nu apara fenomenul de con•
peratura pentru care presiunea par• ment de constructii se poate determina dens pe suprafata interioara a elemen•
tiala a vaporilor de apa, calculata cu cu relatia: telor de constructii, cu relatia:
relatia 2.2.20, devine presiune de sa• , !J.T
e !J.T
turatie; valoarea obtinuta este tempe• =fJ-_§!_ [oC] (2.2.22). Rnec = = R. --[m2·K/W]
h. R' e, - e,
ratura punctului de roua e,. sr m '
i h,(fJ, - 8) ' (2.2.23).
Temperatura pe suprafata interioara in care R' este rezistenta terrnlca spe•
a elementelor de constructii fara punti cifica corectata, dupa necesitati, fie a 2.2.3.2.3. Rezistente tennice specifice
termice (sau in carnpul curent al ele• unei incaperi, fie a ansamblului cladirii. nonnate pentru reducerea consumului
mentelor de constructii cu punti termi• La elementele de constructii adia• deenergie
ce) se deterrnina cu relatia: cente spatiilor neincalzite, in locul valo• Rezistentele termice medii R;,, pe
!J.T rii !J. Tse introduce diferenta de tempe• cladire, pe fiecare element (conf.
f)si = fJ, - h . R [°C] (2.2.21). ratura ( fJ; - fJ)· § 2.2.3. 1.3) se cornpara cu rezlstentele
termice minime R;,,;n indicate de actele
i
Cu ajutorul temperaturilor superficiale
La elementele de constructii adia• medii fJsim determinate cu relatia 2.2.22 normative in vigoare, astfel incat sa fie
cente spatiilor neincalzite, in locul se pot calcula si verifica indicii globali de Indeplinita conditia:
valorii !J. T = 8; - fJe in relatia de calcul contort termic PMV si PPD, precum ~i R;,, ~ R;,,in [m2·KJW] (2.2.24).
2.2.21 se introduce diferenta de tern- indicatorii specifici disconfortului local: Pentru cladirile de locuit valorile nor•
mate ale rezistentelor minime R/r, se
II dau in tabelul 2.2.6.
Exemplulde calcul 1
Se calculeaza rezistenta terrnica
4 specifica corectata R' pentru peretele
exterior al unei incaperi amplasate la
ultimul nivel al unei ctaoiri de locuit,
folosind metoda de calcul exacts, cu
coeflclenti specifici liniari si punctuali
2
de transfer termic.
Dimensiunile ~i atcatuirea peretelui
exterior rezulta din sectiunea orizontala
si din cea verticals care se dau in
fig. 2.2.2. Se utilizeaza zidarie din
g cararnizi cu goluri verticale tip GVP
lO
co N avand J... = 0,60 W/m·K, de dimensiuni
0
~- 0
('\I C\I 240 x 115 x 88 mm si terrnoizolatie din
II II
....J ~ 0
N_
0
(j)
C\I
I
polistiren celular de 84 mm grosime
avand J... = 0,044 W/m-K. Se prevad
agrafe de legatura realizate din otel
inoxidabil 4/D6/m2. Peretele este ten•
cuit cu mortar avanc 3 cm grosime la
exterior si 2 cm grosime la interior, cu
).. = 0,93 W/m·K.
3
co Terrnoizolatia terasei este realizata
(j)
din polistiren celular de 10 cm grosime
2/ cu ).. = 0,044 W/m·K. Tarnplaria exte•
d
rloara este dubla din lemn.
t ~7-
-,
5
Rezolvare:
1. Pentru determinarea rezlstentei
termice, specifice unidlrectionsle R, se
aplica relatia 2.2.1 in care valorile coefi•
cientilor de transfer termic superficial
~ s-au considerat h; = 8 W/m2·K si he =
-r-+ Fig. 2.2.2. Scheme pentruexemplulde calcul1:

24 W/m2·K, conform tabelului 2.2. 1, iar
valorile coeficientilor de conductivitate

I - sectiune orizontala; II - sectiune verticala; 1 - beton armat; 2 - zidarie din cararnizi: terrnica, ).., conform datelor din Anexa I.
3 - polistiren celular; 4 - beton simplu; 5 - mortar din ciment.
Capitolul 2: Pretectia termicii a cladinlcr I. lnstelatii de Incalzire
Tabelul 2.2.7. Stabilirea coeficientilor 'l' (pentru exemplulul de calcul 1).

Detaliul Nurnarul
Sectiuni din figura 2.2.2 tabelului din IJI
[W/m·K]
C107/3
a lntersectie pereti 2 0,01
cu stalpisor
Orizontale b Colt pereti 4 0,09
c Glaf lateral fereastra 52 cu nervuri 0, 15
e - d
lntersectie
perete cu:
pardoseala
a = 10 cm
tavan
23
31
a= 10 cm 0, 14
0,26
Verticale a'= 10 cm
.. f Glaf inferior 53 a= 9 cm 0,16
g fereastra: superior 54 h = 20 cm 0,10
R' = -1- = 1, 45 Wlm2-K.

0,688
111
Zone Straturi
... 1' 2' 3'4' 5'+-- Exemplul de calcul 2
"a'~:: ~- .................-1----j Se calcoleaza rezistenta termicii spe•
l< cificii corectatii R' pentru peretele exterior
I
I
l<
· 1· •.
al unei lnciiperi dintr-o cliidire de locuit,
amplasatii In zona climaticii II, folosind
I ·I~ ~-~2 metoda de calcul aproximativa din anexa
"b'fbl H din ,,Normativul - C 10713.
Peretele exterior este realizat dintr-un
panou mare prefabricat $i are alcatuirea
din figura 2.2.3 I si II.
Se verifica daca peretele respecta
lncadrarea In valorile normate prevazute
de actele normative In vigoare, avand In
"c"ft~· ~ --~=.i... ...._...-~~

vedere ca amplasamentul cliidirii este In
zona II clirnatica din Romania.
i
Rezolvare:
"d'fd .... .... _ I
L-1:± d ± = 1. Determinarea rezistentei termice
t~ 3 specifice corectate R' se face aplicand
relatiile 2.2.4 ... 2.2.13.
Dimensiunile panoului sunt egale cu
Fig. 2.2.3. Schemele pentru exemplul de calcul 2: dimensiunile peretelui exterior, lntre
I - a/catuirea peretelui exterior; II - zonele caracteristice ale peretelui exterior; axele geometrice ale peretilor sl plan•
Ill - impartirea peretelui in zone de straturi; seelor paralele cu fluxul termic. Perete•
1 - beton armat; 2 - vata rninerala G100; 3 - polistiren celular; 4 - mozaic. le are o structura neomogena pe am•
bele directil $i punti termice.
= = d = 45 cm $i A. = 0,60 WlmK Se irnparte panoul In zone distincte
R !_ + 0, 355 + 0, 080 + 0, 05 + _!
8 0, 600 0, 044 0, 93 24
X = 0,0039 WIK. din punct de vedere termic, conform
3. Determinarea ariei $i a lungimilor fig. 2.2.3 Ill, astfel:
= 2,63 m2·K/W Din fig. 2.2.2, rezulta: a - zona de nervuri (punti termice) din
Pentru stratul de polistiren celular A = 4,08 · 2,825 - 1,80 · 1,20 = 9,366 m2; beton armat;
s-a considerat In calcul grosimea mini• la = lb = 2,825 m; b - zona de camp, alcatuita din mai
ma poslbna, avand In vedere abaterea le = 2 · 1,20 = 2,40 m; multe straturi, cu terrnoizolatia din
adrnisa (± 4 mm) fata de grosimea Id = le = 4,08 m; placi de vata rninerala G 100;
norninala de 84 mm. t, = 19 = 1,80 m. c - zona de lmbinare orizontala;
2. Determinarea coeticientilor speci• Nurnarul de agrafe este: d - zona de lmbinare verticala,
fici liniari st punctuali de transfer termic 9,366 · 4 = 37 buc (4 buclm2). in tabelul 2.2.8 se calculeaza, pe
Pe baza detaliilor din fig. 2.2.2 si din C 4. Determinarea rezetente! termicespe• zone, valorile LR5.
10713, se extrag coeficientil liniari de cifice corectate (R? a peretelui exterior Caracteristicile termotehnice ale ma•
transfer termic, pentru grosimea peretelui Se utilizeaza relatia 2.2.3: terialelor se iau din Anexa I.
d = 45 cm si pentru conductivitatea
U' = _! = !_ + L ('I' . I) + L x ; Pentru stratul de mozaic se iau ace•
termicii a zidiiriei A. = 0,60 Wlm-K. leasi valori ca pentru stratul de beton
R' R A A
Coeflclentil 'I' se dau In tabelul 2.2.7. armat.
Pentru detaliile ,,d" si ,,e" s-au consi• l:('l'·I) = 2,285·(0,01+0,09)+2,40·0, 15 + - Se calculeaza ariile corespunzatoa•
derat valorile 'I' coresounzatoare gro• + 4,08·(1,40+0,26)+1,8·(0, 16+0, 10) = re fiecarei zone:
simii a = 10 cm, avand In vedere ca = 2,743 WIK; zona ,,a" (nervuri):
determinanta din punct de vedere ter• l:x = 37·0,0039 = 0, 144 WIK; Aa=(2· 1,80·0,05)+(2· 1,30·0,05)=0,31 m2;
motehnic nu este grosimea planseului, ci zona ,,b" (camp):
U' = _! = _1_ + 2,743 + 0, 144 =
grosimea consolei din beton armat. Ab=(2·0,65·2,55)+(1,25· 1,90)=5,69 m2;
R' 2,63 9,366
Coeficientul punctual de transfer termic zona ,,c" (lmbinare orizontala):
aferent agrafelor metalice D 6 mm se = 0, 380 + 0, 308 = 0, 688
Ac=3,60·0, 15=0,54 m2;
extrage din ,,Normativul - C 10713, pentru zona ,,d" (lmbinare verticala):
I. lnstalatii de Inealzire Capitolul 2: Prntectia termiea a cladirilor
A?2·0,20·2,55=1,02 m2; 1 0,041 0,753 0,206 L1T = 20 - (-15) = 35 K;
A8 +Ab+Ac+A?0,31+5,69+0,54+ 1,02= -=--+--+--=
R~ 0,024 pentru valoarea L1 T; max = 4 K (tabelul
=7,56 m2• 0,024 0,024
2.2.3) si h; = 8 W/m2·K;
Suprafata opaca a peretelui: 1,620 0,048 0,044 R~ec = 35/8·4 = 1,09 m2·K/W.
A=3,60·2,70-1,80· 1,20=7,56 = 4,651 W/m2·K; Hezulta ca se Indeplineste conditia
m2; Verificare: 1 0, 112 0,753 0, 135 data de relatia 2.2.18:
A=Aa+Ab+Ac+Ad . -=--+--+--=
R; 0,036 0,036 0,036 R'> R'nee.
- Se calculeaza rezistenteie termice
specifice unkilrectionete: 1,620 0,048 0,044
2.2.4. Rezistenie termice
R5;+R e=O, 125+0,042=0,167 m2·K/W = 6,209 W/m2·K; ale suprateielor vitrate
R = 't.Rs + (Rsi + Rse); 1 0, 274 0,753
zona ,,a" -=--+--=
R; 0, 020 0, 020 Rezistentele termice ale tamplariei ex•
R =0, 167+0,167=0,334 m2·K/W; terioare (ferestre si usi vitrate) din lemn,
a
zona ,,b
" 1,620 0,048
ale luminatoarelor $i ale peretilor exteriori
Rb=1,784+0,167=1,951 m2·K/W; = 21,814 W/m2·K; vitrati sunt date In tabelul 2.2.9.
zona ,,c" Pentru tarnplariile metalice simple,
1•
Rc=0,697+0,167=0,864 m2·K/W; ..!_ = OO = 23 143 W/m2-K. realizate din profile din otel, se consi•
zona ,,d" R'5 0 • 07 '
dera urmatoarele rezlstente termice:
R?1,494+0,167=1,661 m2·K/W. 1,62 - cu o foaie de geam simplu
- Se calculeaza ponderea zone/or cu - Valoarea minima a rezistentei ter• R = 0, 17 m2·K/W
relatia 2.2.4 (fig. 2.2.3, Ill): mice se calculeaza cu relatia 2.2.12: - cu o foaie de geam termoizolant
0·31 5•69 1 1 1 1 R = 0,28 m2·K/W
f = =0,041; fb = 7,56 = 0' 753·• R. =-+--+--+--+ Pentru alte tipuri de elemente de
a 7,56 mm 8 13, 5 4, 651 6,
1•02=0135·
209 constructii decat cele cuprinse In tabe•
0•54
f = = 0,071; fd = 7,56 • • 1 1 1 lul 2.2.9, rezistentele termice specifice
c 7,56 +---+---+-=
21,814 23,143 24 se deterrnina prin experimentari de ca•
'·+ t, + ~ + fd = 1, tre institute de specialitate.
00. = 0,706 m2·K/W.
- Valoarea maxima a rezistentei - Se calculeaza rezistente termice Din considerente de contort interior,
termice se calculeaza cu relatia 2.2.6. specitics corecteis R' ca medie aritme• rezistentele termice specifice ale elemen•
1 0, 041 0,753 0, 071 0, 135 tica a valorilor Rmax si Rmin utilizand re• telor de constructie vitrate trebuie sa fie
-=--+--+--+--=
Rmax 0,334 1,951 0,864 1,661 latia 2.2.13: mai mari decat valorile R~ec din tabelul
2.2.10. De asemenea, din considerente
= 0,672 W/m2K R' = 1, 488 + 0, 706 = 1• 10 m2·K/W. de economie de energie terrnica, la cla•
2
dirile de locuit rezistentele termice ale
R = -1- = 1, 488 m2·K/W. 2. Determinarea rezistentei termice
max 0, 672 tarnplariei exterioare trebuie sa fie mai
necesare se face utilizand relatia 2.2.17: mari decat valorile din tabelul 2.2.6.
- Se calculeaza rezistentele termice ale
straturilor 1' ... 5' (fig. 2.2.3, Ill): R' = L1_T
nee h . L1T 2.2.5. Difuzia vaporilor de api
.!_ = 1• OO = 13, 50 W/m2K ' 'max prin elementele de construciii
R'1 0• 12 ' unde:
1,62
ei = + 20 °C; Comportarea unui element de con•
8e = -15 °C (zona II climatica); structii la difuzia vaporilor de apa este
Tabelul 2.2.8. Calculul valorilor I:.Rs (pentru exemplul de calcul 2).
Densitatea Grosimea Conductivitatea
Nr. Denumirea aparenta stratului terrnica de calcul R5 = d/):
crt stratului p d ).
[kg/m3] [m] [W/m·K] [m2·K/W]

. Zona de nervuri (punti termice)
1
I Beton armat I 2400 I 0,27 I 1,62
I 0, 167
Zona ,,a" LRs = 0, 167
b. Zona de camp
1 Beton armat I 2400 0, 19 1,62 0, 117
2 I Vata minerala G100 100 I 0,08 I 0,048 I 1,667
Zona ,,b" LRs = 1, 784
c. Zona de lmbinare orizontala
1 Beton armat 2400 0,246 1,62 0, 152
2
I
Polistiren celular I 20 I 0,024 I 0,044 I 0,545
Zona ,,c" LRs = 0,697
d. Zona de lmbinare verticala
1 Beton armat 2400 0,21 1,62 0, 130
2
I Polistiren celular I 20
I 0,06 I
0,044 I 1,364
Zona .. d" "LRs - 1 494

Capitolul 2: Protectia termica a cladinlcr I. lastalatii de Incalzire
corespunzatoare daca Indeplineste pentru zona IV: eem = +6,5 °C
conditiile: Calculele se tac In ipoteza ca ele•
- cantitatea de apa mw provenita din con• mentul de constructii este alcatuit din
densarea vaporilor In masa elementului straturi omogene perpendiculare pe sau:
de constructii In perioada rece a anului, fluxul termic.
este mai mica decat cantitatea de apa In aceasta ipoteza se pot determina en = e. + ~ ( R +IR.,)
se [°C] (2.2.29),
m; care s-ar putea evapora In perioada urrnatoarele temperaturi:
calda a anului, aoica: • pe suorafata interioara a elementului In care:
mw < mv [kg/m2] (2.2.25). de consfructii, pe baza relatiei 2.2.21; 'LR . - reprezinta suma rezistentelor ter-
Nu se admite acumularea progresi• • pe suprafata exterioara a elementului 51 mice specifice ale straturilor am•
va, de la un an la altul, a apei provenite de constructii cu relatia: plasate lntre suprafata interioara,
din condensarea vaporilor In interiorul respectiv, exterioara si planul n.
elementelor de constructii, e se
= ee = h §!·R [0CJ (2.2.27), Temperaturile din interiorul elementelor
- cresterea urniditatii relative masice e de constructii neomogene se pot deter•
L1 W, la sfarsitul perioadei de conden• L1T = e - eem' ·
i [K] mina printr-un calcul numeric automat al
sare interioara, nu depaseste va• carnpului bidimensional de temperaturi;
loarea maxima adrnisibila L1 wadm data • Intr-un plan n din interiorul elementu• 3) Se stabilesc temperaturile medii
In tabelul 2.2.11, unde: lui de constructii, cu una din relatiile: ale straturilor si, corespunzator acesto-
100·m
L1W = d w < L1Wadm [%] (2.2.26); Tabelul 2.2.9. RezistenietennicespecificeR pentru elemente
p. w de constructiivitrate.
In care: Elementul de constructil vitrat R [m2·KJW]
p - densitatea aparenta a materialului Tarnplarie exterioara din lemn
care s-a umezit prin condensare - sirnpla, cu o foaie de geam 0, 19
[kg/m3];
«: - grosimea stratului de material In care
- sirnpla, cu un geam termoizolant
- sirnpla, cu doua foi de geam la distanta de 2 .. .4 cm
0,33
0,31
se produce acumulare de apa [m]. - sirnpla, cu o foaie de geam sl un geam termoizolant
Metodele de calcul care pot ti utilizate la distanta de 2 .. .4 cm 0,44
la studiul comportamentului elementelor - cuplata, cu doua foi de geam la distanta de 2...4 cm 0,39
de constructii la difuzia vaporilor sunt: - cuplata, cu o foaie de geam si un geam termoizolant
- metoda de calcul aproxlrnata baza• la distanta de 2 .. 4 cm 0,51
ta pe analiza fenomenului fizic cu valori - dubla, cu doua foi de geam la distanta de 8... 12 cm 0,43
medii, In ipoteza regimului stationer: - dubla, cu o foaie de geam si un geam termoizolant
- metoda de calcul In regim real nesta• la distanta de 8... 12 cm 0,55
tioner, bazata pe analiza dinamica a fe• - tripla, cu trei foi de geam 0,57
nomenului fizic printr-o rnetoda cu di• - tripla, cu doua foi de geam si un geam termoizolant 0,69
ferente finite de timp (analiza In timp real). Luminatoare
In practica curenta se foloseste cu
- cu o foaie de geam 0,18
bune rezultate prima metoda.
- cu un geam termoizolant 0,29
Verificarile se tac fie pe baza calculului
- cu doua foi de geam la distanta de 1.. .3 cm 0,27
numeric automat, care da direct valorile
- din placi PAS
mw, L1W sl L1Wadm' fie manual, prin rezol• - simple 0, 18
vare grafo-analitica, utilizand relanne de
- duble .... 0,34
calcul din C107/6.
Pereti exteriori vltrati
Pentru peretii exteriori ai cladirilor de lo•
- geam profilit tip U, montat simplu 0, 17
cuit, realizati dintr-un singur strat omogen
- geam profilit tip U, montat dublu 0,27
sau cvasiomogen, nu este necesara veri•
- geam profilit tubular 0,30
ficarea prin calcul a comportarii la difuzia
- placi PAS, montate simplu 0, 18
vaporilor de apa; tac exceptie peretii ex•
teriori ai lncaperilor cu umiditati relative ale - placi presate din sticla, tip S (Nevada) :
- pereti simpli 0,22
aerului interior de peste 60 % (sauna, us•
- pereti dubli 0,42
catorii, spalatorii),
- caramlzi presate din sticla cu goluri, de 80 mm grosime 0,31
2.2.5.1 Verificaresgrafid a - vitrine cu rame metalice, cu o foaie de geam 0,18
difuziei vaporilor de apl Iii
interiorol
e/emente/or de constructli
Tabelul 2.2.10. Rezistente termice specifice necesare R/iec pentru elementele de
Etapele calculului sunt urrnatoarele: constructll vitrate.
1) Se stabilesc rezistentele termice Grupa cladirii R,;ec [m2·K/W]
specifice ale straturilor componente, R5, din tabelul 2.2.3 Tarnplaria exterioara Luminatoare Pereti exteriori vitrati
utilizand relatia 2.2.2; I 0,39 0,31 0,33
2) Se stablleste variatla temperaturii
II 0,35 0,28 0,30
In interiorul elementului de constructii,
In ipoteza temperaturii exterioare egale Ill 0,31 0,25 0,27
cu temperatura medie anuala a perloa• IV 0,27 0,22 0,24
dei reci eem care se considera: La tarnplarta exterioara de la casa scarii si de la alte spatii de circulatie, indiferent de
pentru zona I: eem = + 10,5 °C; grupa cladirii, se admite R~ec = 0,27 m2·K/W
pentru zona II: eem +9,5 °C;
La tarnplaria exterioara de la vitrine se admite R~ec = 0,22 m2·K/W
pentru zona Ill: eem +7,5 °C;.
I. lastalatii de lncalzire Capitolul 2: Pretectla termica a cladirilor
ra, din tabelul 2.2.12, se deterrnina va• in care Psi sl Pse sunt presiunile de rior de 85 %;
lorile coeflcientllor de difuzie a vapori• saturatie ale vaporilor de apa din aerul 4) Se stabileste durata perioadei de
lor de apa M; interior, respectiv, exterior, determinate condensare Nw si temperatura exte•
4) Se deterfnina rezlstenta la permea• cu ajutorul tabelului 2.2.5; rioara medie ees pe aceasta durata in
bilitate la vapori Rv a elementelor de 8) Daca linia presiunilor partiale, Pv' functie de temperatura 8ecorui ' utilizand
consfructil, pe baza coeficientilor de di• nu intersecteaza curba presiunilor de tabelul 2.2.13. Considerand ees ca tem•
fuzie a vaporilor de apa M1 si a factorilor saturatie corectate Pscor nu are loc acu• peratura de calcul pentru aerul exte•
rezistenti la permeabilitate la vapori (µ0) mularea pregresiva de apa de la an la rior, se reface curba presiunilor partiale
dati in Anexa 2.1 utilizand relatia: an (ca urmare a condensarii vaporilor in de saturatie a vaporilor p5 si dreapta
Rv = Rv1 + Rv2 + ··· + Rvn = 2:(d;. µo;"f.4; interiorul elementului de constructii), In
caz contrar, este necesara imbunata•
presiunilor partiale Pv· Pentru stabilirea
curbei reale Pv din punctele Pv; si Pve•
[m/s] (2.2.30); tirea atcatuini elementului de construe• se due tangente la curba presiunilor de
tii, introducandu-se bariere contra va• saturatie p5, iar punctul in care acestea
5) Se reprezlnta grafic elementul de porilor sau prevazandu-se straturi de se intalnesc rnarcheaza suprafata de
constructil, arnplasandu-se pe abscisa aerare sau ventilare a structurii. condensare;
rezistentele la permeabilitatea la vapori 5) Se deterrnina cantitatea de vapori
ale straturilor componente iar pe 2.2.5.2 Calculul cantitBf;ii de vapori care poate condensa in interiorul ele•
ordonata presiunile la vapori; care condenseazl 1n e/ementu/ de mentului de constructii in perioada
6) Se reprezinta grafic curba de va• construqii 1n perioada rece a anului rece a anului cu relatia:
riatie a presiunilor de saturatie corecta• Etapele calculului sunt urrnatoarele:
te ale vaporilor de apa in interiorul ele• 1) Se deterrnina, prin tncercan, tem• m = 3600. (Pv; - Pscs _ Pscs - Pves). N
mentului de constructie Pskcor• calcula• peratura aerului exterior eecond la care w R: R; w
ta cu relatille urrnatoare (2.2.31): poate sa apara condensatul si tem•

pentru zona I: peratura exterioara pentru care linia (kg/m2] (2.2.34),
presiunilor partiale Pv devine tanqenta
5; in care:
R )2 la curba presiunilor de saturatie p R~. R~ - rezistentele de permeabilitate
p = p + 172 i·k
}: ~ [Pa];
skcor skm
[ j-t R 2) Corespunzator temperaturii aerului la vapori ale partilor elementu•
exterior eqala cu eecond' se reprezinta lui de constructii dintre supra•
pentru zona II: graficul temperaturilor interioare prin tata interioara si suprafata de
elementul de constructii; condensare si, respectiv, din•
i·k R )2 3) Se construieste noua linie Pv a tre suprafata de condensare si
pskcor =P skm +162 L°". .J ~ [P
presiunilor partiale pe baza presiunilor suprafata exterioara a elemen•
R
[ J-1 a ]·, de saturatie si considerand de aceasta tului de constructii [m/s];
pentru zona Ill: data umiditatea relativa a aerului exte- Pscs - presiunea de saturatie a vapori-
i ·k R )2
p = p + 142 } ~ [Pa]; Tabelul 2.2.11. Cresterea maxima admisibila a umiditatii relative masice
:
skcor skm
[ j-t R in perioada de condensare ti.Wadm [%].
Crestereamaxima admisibila
pentru zona IV:
Nr. Materialul a urniditatii relative masice
i·k R )2 crt. In perioada de condensare
p skcor = p skm + 132 }: ~ R [Pa]·
[ ;~t L'l.Wadm [%]
Seton greu, cu densitatea aparenta peste
in care:
1800 kg/m3 2
Pskm - presiunea de saturatie a vapori•
2 Zidarie din cararnida plina 1,5
lor de apa in sectiunea k con•
3 Zidarie din caramida sau blocuri ceramice
form tabelului 2.2.5;
7) Se reprezinta grafic linia presiunilor cu goluri 2
partiale Pv ale vaporilor de apa prin uni• 4 Zidarie din blocuri mici din beton
rea punctului Pv; de pe supratata inte• usor, pline sau cu goluri 5
rioara a elementului de constructii (co• 5 Placi termoizolantedin b.c.a., cu
respunzator temperaturii aerului interior densitatea aparenta pana la 550 kg/m3 5
e; si urniditatii relative a aerului interior 6 Zidarie din blocuri sl pereti
cp), cu punctul Pvecor de pe supratata din beton celular autoclavizat 6
exterioara a elementului de constructii
7 Tencuieli interioare 2
(corespunzator temperaturii exterioare
8 Panouri din beton usor (granulit, zqura etc) 5
eem si urniditatii relative a aerului exterior
cpe - considerate cu valoarea de 80 %). 9 Urnpluturadin zgura, cenusa, granulit 3
Valorile presiunilor partiale ale vapo• 10 Polistiren celular 15
rilor de apa din aerul interior Pvi res• 11 Sticla sponqioasa 1,5
pectiv, din aerul exterior Pve se stabi• 12 Vata rnineralasi produse din vata rninerala
lesc cu relatiile: sau fibre de bazalt 3
= fP; · Ps; 13 Lemn si produse din lemn antiseptizate
Pv; [Pa] (2.2.32);
100 (PFL, PAL, PAF) 5
14 Produse termoizolantedin deseuri
p = cpe . pse textile sintetice 2
[Pa] (2.2.33);
ve 100 15 Stabilit 2
Capitolul 2: Prnteetia termica a cladirilor I. lastalatll de Incalzire
lor de apa pe supratata de con• 2.2.5.3 Detenninarea canfitjfiide medie 8~5 pe aceasta durata in functie
densare [Pa]; apa acumu/afj care se de temperatura eecond' utilizand tabelul
6) Se calculeaza cresterea urniditatii pasteevapora 1n perioada ca/di a 2.2.14. Considerand 8~5 ca tempera•
relative masice L1W cu relatia (2.2.26), anului tura de calcul pentru aerul exterior, se
corespunzatoare cantitatii de apa mw Etapele calculului sunt urrnatoarele: reface curba temperaturilor interioare,
stabilita cu relatia (2.2.34). 1) Se stabileste durata perioadei de curba presiunilor de saturatie a
evaporare Nv si temperatura exterioara
Tabelul 2.2.12. Valorile coeflclentilor de difuzie a vaporilor de apa in aer Mi [s-11.

Fractiuni de °C
(Jm
0,0 0, 1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
ac Coeficienti de difuzie a vaoorilor de apa in aer Mi, [s-1]; (valorile se inmultesc cu 10s)
Pentru domeniul de ternperatura de la 30 oana la o °C
30 50,34 - - - - - - - - -
29 50,48 50,47 50,45 50,44 50,42 50,41 50,40 50,38 50,37 50,35
28 50,58 50,57 50,56 50,55 50,54 50,53 50,52 50,51 50,50 50,49
27 50,73 50,71 50,70 50,68 50,67 50,65 50,64 50,62 50,61 50,60
26 50,87 50,86 50,84 50,83 50,81 50,80 50,79 50,77 50,76 50,74
25 51,0 50,99 50,97 50,96 50,95 50,93 50,92 50,91 50,90 50,88
24 51, 15 51, 13 51, 12 51, 10 51,09 51,07 51,06 51,04 51,03 51,02
23 51,29 51,28 51,26 51,25 51,23 51,22 51,21 51, 19 51, 18 51,
22 51,39 51,38 51,37 51,36 51,35 51,34 51,33 51,32 51,31 16
51,30
21 51,50 51,49 51,48 51,47 51,46 51,44 51,43 51,42 51,41 51,40
20 51,64 51,63 51,61 51,60 51,58 51,57 51,56 51,54 51,53 51,51
19 51,78 51,77 51,75 51,74 51,72 51,71 51,70 51,68 51,67 51,65
18 51,93 51,91 51,90 51,88 51,87 51,85 51,84 51,82 51,81 51,79
17 52,07 52,06 52,04 52,03 52,01 52,00 51,99 51,97 51,96 51,94
16 52,21 52,20 52, 18 52, 17 52, 15 52, 14 52, 13 52, 11 52, 10 52,08
15 52,38 52,36 52,35 52,33 52,31 52,29 52,28 52,26 52,24 52,23
14 52,53 52,51 52,50 52,48 52,47 52,45 52,44 52,42 52,41 52,39
13 52,67 52,68 52,64 52,63 52,61 52,60 52,59 52,57 52,56 52,64
12 52,81 52,80 52,78 52,77 52,75 52,74 52,73 52,71 52,70 52,68
11 52,95 52,94 52,92 52,91 52,90 52,88 52,87 52,85 52,84 52,82
10 53, 13 53, 11 53,09 53,08 53,06 53,04 53,02 53,00 52,99 52,97
9 53,27 53,26 53,24 53,23 53,21 53,20 53, 19 53, 17 53, 16 53, 14
8 53,44 53,42 53,41 53,39 53,37 53,35 53,34 53,32 53,30 53,29
7 53,58 53,57 53,55 53,54 53,52 53,51 53,50 53,48 53,47 53,45
6 53,73 53,71 53,70 53,68 53,67 53,65 53,64 53,62 53,61 53,59
5 53,87 53,86 53,84 53,83 53,81 53,80 53,79 53,77 53,76 53,74
4 54,04 54,02 54,01 53,99 53,97 53,95 53,94 53,92 53,90 53,89
3 54, 18 54, 17 54, 15 54, 14 54, 12 54, 11 54, 10 54,08 54,07 54,05
2 54,33 54,31 54,30 54,28 54,27 54,25 54,24 54,22 54,21 54, 19
1 54,5 54,48 54,47 54,45 54,43 54,41 54,40 54,38 54,36 54,35
0 54,68 54,66 54,64 54,63 54,61 54,59 54,57 54,55 54,54 54,52
Pentru domeniul de temoeratura de la 0 oana la - 20 °C
0 54,68 54,69 54,71 54,72 54,74 54,75 54,76 54,78 54,79 54,81
-1 54,82 54,84 54,85 54,87 54,89 54,91 54,93 54,95 54,96 54,98
-2 55,00 55,01 55,03 55,04 55,06 55,07 55,08 55, 10 55, 11 55, 13
-3 55, 14 55, 16 55, 18 55, 19 55,21 55,23 55,25 55,27 55,28 55,30
-4 55,32 55,33 55,35 55,36 55,38 55,39 55,40 55,42 55,43 55,45
-5 55,46 55,48 55,49 55,51 55,53 55,55 55,56 55,58 55,60 55,61
-6 55,63 55,65 55,67 55,68 55,70 55,72 55,74 55,76 55,77 55,79
-7 55,81 55,83 55,84 55,86 55,88 55,90 55,91 55,93 55,95 55,96
-8 55,98 56,00 56,02 56,05 56,07 56,09 56, 11 56, 13 56, 16 56, 18
-9 56,20 56,22 56,23 56,25 56,27 56,29 56,30 56,32 56,34 56,35
-10 56,37 56,39 56,41 56,42 56,44 56,46 56,48 56,50 56,51 56,53
-11 56,55 56,57 56,59 56,60 56,62 56,64 56,66 56,68 56,69 56,71
-12 56,73 56,75 56,76 56,78 56,80 56,82 56,83 56,85 56,87 56,88
-13 56,90 56,92 56,94 56,95 56,97 56,99 57,01 57,03 57,04 57,06
-14 57,08 57,10 57, 11 57, 13 57,15 57, 17 57, 18 57,20 57,22 57,24
-15 57,26 57,28 57,29 57,31 57,33 57,35 57,36 57,38 57,40 57,41
-16 57,42 57,45 57,47 57,48 57,50 57,52 57,54 57,56 57,57 57,59
-17 57,61 57,63 57,65 57,66 57,68 57,70 57,72 57,74 57,75 57,77
-18 57,79 57,81 57,82 57,84 57,86 57,87 57,89 57,91 57,93 57,94
-19 57,96 57,98 58,00 58,02 58,04 58,06 58,09 58, 11 58, 13 58, 15
-20 58, 17 58, 19 58,21 58,22 58,24 58,26 58,28 58,30 58,31 58,33
I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 2: Prnteetia termica a cladirilor
vaporilor p~ :;;i dreapta presiunilor par• re proqresiva, de la un an la altul, a • caracteristicile higrotermice ale ma•
tiale p~. Se considera umiditatea rela• apei provenite din condensarea vapo• terialelor componente: densitatile,
tiva a aerului exterior in perioada calda rilor in interiorul elementelor de con• conductivitatile termice, factorii rezis•
a anului de 70 %; structil, cu relatia 2.2.25. in cazul in tentei la permeabilitate la vapori,
2) Se calculeaza cantitatea de apa care conditia nu este Indeplinita, se iau conform Anexei I;
care se poate evapora in perioada rnasuri constructive care sa asigure • rezistentele termice specifice ale
calda a anului cu relatia: regimul de umiditate normal al elemen• straturilor componente R5, utilizand
m = 3600 ps'cs - Pv'; - Ps'cs - pv'es ) tului de constructii: prevederea stratu• relatia 2.2.2;
v
(N R' R" v
lui de izolare terrnica la exterior, preve• 2. Se face verificarea acurnularii
v v derea barierei de vapori etc. progresive a condensatului de la an la
[kg/m2) (2.2.35), an, in interiorul elementului de con•
in care: Exemplulde calcul structie, conform prevederilor de la
R~. R; - rezistentele la permeabilitate la 3 §2.2.5.1., considerand eem = +9,5 °C
vapori a partilor elementului de Se verifica, la difuzia vaporilor de (z<?na climatica II) :;;i cpem = 80 %.
constructii dintre suprafata de apa, un perete exterior structural din In tabelul 2.2.16 se calculeaza:
condensare si, respectiv, dintre zldarte de caramida GVP, cu strat de • temperaturile pe suprafetele inte•
supratata exterioara a ele• terrnoizolatie din polistiren celular de rioara, exterioara si in planurile care
mentului de constructii [m/s]; 8,5 cm grosime, protejat cu zidarie de despart straturile componente ale
«, - presiunea de saturatle necorec• caramizi GVP, conform figurii 2.2.4. peretelui, utilizand relatlile
tata a vaporilor de apa pe supra• Peretele apartine unei cladiri de locuit 2.2.27 ... 2.2.29 (fig. 2.2.4, II);
tata de condensare, corespunza• situata in zona clirnatica II. • rezistentele la permeabilitate la va•
toare temperaturii pe aceasta pori R~ utilizand relatia 2.2.30;
supratata [Pa). Rezolvare: • presiunile la saturatie ale vaporilor
3) Se verifica conditia de neacumula- 1. Se stabilesc datele generale in de apa in interiorul elementului de con-
tabelul 2.2.15 sl anume:
@)
p Si 1
2 3 r> 4 Se
CD (pa] 1 0 ~ 5
2500
~ nr. plan seoaratle
2400 -----· --·-----+--
2340
2300
2200
2100
EXT nr. strat
2000
1900
1800
1700
8 (°C] 1600
Si 1 2
® 3 4 Se 1500
19,5
+20 1400
18,8
18,61
1300
+15
1200
1100
+10
1000
+5 900
800
0 700
600
-5
500
-9 400
-10
300
200 --+---------~- 284
-15
100
-20 0 Rv[m/s]
6
II 65,9·10 I 133,82· 106 F2,4·1~6 f Rv[m/s] 6 5 ,9
++-~ - - - ~~-
1 33 ,8
-- - - - ... -~ ..... +11,3+3·10. 6
0·106 2 ·106
-
7,34· 108 7,34·106 32,4·106
11,33·106
tSc
207,06·106 43,73·106
-+--- ~----~-----·-----t- ---------+-
Fig. 2.2.4. Schemelepentruexemplulde
calcul3:
I - a/catuirea peretelui exterior; II - grafice de temperaturi; Ill - grafice de presiuni.
Capitolul 2: Prnteetia termica a cladirilor I. lnstalatii de lncalzire
structii Pskcor utilizand relatia 2.2.31 Tabelul 2.2.13. Temperat.ra medie a aerului exterior -res ~ dl6ata perioadei de
pentru zona II cllrnatica: condensare
• presiunile partlale ale vaporilor de
Nw' corespunz!me temperatuii aerului exterior eecond de inceputde condensare.
2.2.32, respectiv, din aerul exterior Pve
utilizand relatia 2.2.33. Nw {Jes NW {Jes NW (Jes
Se reprezinta grafic elementul de con• [OC] [h) [OC] [h) [OC] [h) [OC]
structii in figura 2.2.4, Ill, amplasandu-se 10 4000 1 4300 0 4700 -1
pe abscisa rezistentele la permeabilitate 9 3700 0 4100 -1 4300 -2
la vapori ale straturilor componente, iar 8 3450 0 3800 -1 4350 -2
pe ordonata presiunile de vapori. 4100
7 3200 -1 3600 -2 -3
Se reprezinta grafic curba presiunilor
de saturatie corectate a vaporilor de
6 2900 -1 3300 -2 3900 -3
apa in interiorul elementului de con• 5 2650 -2 3100 -3 3650 -4
structii si linia presiunilor partiale, 4 2400 -2 2900 -3 3450 -4
utilizand datele calculate in tabelul 3 2050 -3 2600 -4 3150 -5
2.2.16. 2 1750 -3 2300 -4 2850 -5
Linia presiunilor partiale nu intersec• 1 1500 -4 2000 -5 2550 -6
teaza curba presiunilor de saturatie co• 0 1250 -4 1750 -5 2300 -6
rectate $i deci nu are loc acumularea -1 1050 -5 1450 -6 2000 -7
progresiva de apa de la an la an. -2 900 -6 1250 -7 1750 -8
3. Se face calculul cantitatii de va• -3 750 -7 1050 -8 1500 -9
pori care concenseaza in elementul de -4 600 -8 900 -9 1300 -10
constructii in perioada rece a anului in -5 500 -9 750 -10 1100 -11
tabelul 2.2.17, conform § 2.2.5.2. -6 400 -10 600 -11 950 -12
Temperatura exterioara de inceput de -7 300 -11 500 -12 800 -13
condensare (Jecond = -4 °C s-a determinat -8 200 -12 400 -13 700 -14
prin incercari, ea corespunzandtempera• -9 130 -13 350 -14 600 -15
turii exterioarepentru care linia -10 100 -14 250 -15 500 -16
presiunilor partiale devine tangenta la
-11 75 -15 200 -16 450 -17
curba pre• siunilor de saturate, Pentru
aceasta tem• peratura exterloara,in
-12 50 -16 175 -17 350 -18
tabelul 2.2.17 si in -13 25 -17 160 -18 300 -19
-14 - - 100 -19 250 -20
seaza grafic temperaturile
interioare,cur•
Tabelul 2.2.14. Temperatu'amedia a aerului exterior H~s ~ durata perioadei de evapcnre
ba presiunilor de saturatie si linia Nv,
presiu•
corespunzatoaretemperatuii aerului exterior {}econd de inceputde
tiva a aerului exterior de 85 condensare.
%.
Se stabileste durata perioadei de Zona I Zona II Zona Ill
condensare Nw = 900 h $i temperatura {Jecond Nv N (J'
NV (J~s (J'
es es
exterioara medie Bes = -9 °C pe acesta v
durata, in functie de temperatura eecond'
L1Wadm = 15 % pentru polistiren con-
utilizand tabelul 2.2.13. Considerand
{Jes = -9 °C ca ternperatura de calcul
pentru aerul exterior, se reface curba
presiunilor partiale de saturatie a vapo•
rilor Ps $i dreapta presiunilor partiale Pv·
Pentru stabilirea curbei reale Pv' din
punctele Pv; $i Pve' se due tangente la
curba presiunilor de saturatie Ps' iar
punctul in care acestea se intalnesc
rnarcheaza suprafata de condensare.
Se deterrnina cantitatea de vapori
care pot condensa in interiorul elemen•
tului de constructii in perioada rece a
anului, utilizand relatia 2.2.34:
mw
=3600·
·( 1404-353 _353-241,4)·900=
207, 06 . 108 43, 73 . 108
= 0,082 kg!m2.
Pe baza valorii mw calculate mai sus,
se calculeaza cresterea urniditatii rela•
tive in timpul sezonului rece, utilizand
relatia 2.2.26.
LlW = 100 · 0, 082 = 4,
82%
20. 0,085
[°C) [hi (oC] -13 8750 - 8590 - 8445 6
[h) [°C) [h] -14 -- - 8650 - 8500 6
[°C)
-15 -- - 8675 - 8550 6
10 4740 17 4450
16 4050 15
9 5050 16
4650 16 4250
15
8 5300 16
4950 15 4400
15
7 5550 15
5150 15 4650
14
6 5850 15
5450 14 4850
14
5 6100 14
5650 14 5100
13
4 6350 14
5850 13 5300
13
3 6700 13
6150 13 5600
12
2 7000 13
6450 12 5900
12
1 7250 12
6750 12 6200
11
0 7500 12
7000 11 6450
11
-1 7700 11
7300 11 6750
10
-2 7850 11
7500 11 7000
10
-3 8000 11
7700 10 7250
9
-4 8150 10
7850 10 7450
9
-5 8250 10
8000 10 7650
8
-6 8350 10
8150 9 7800
8
-7 8450 9
8250 9 7950
8
-8 8550 9
8350 9 8050
8
-9 8600 9
8400 9 8450
7
-10 8650 9
8500 8 8250
7
-11 8650 -
8550 - 8300
7
-12 8700 -
8575 - 8400
7
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 2: Prntectia termica a cladiriler
form tabelului 2.2. 11. mv=3600· a amortiza amplitudinea de oscllatie a
Se constata ca este indepnnlta con• temperaturii aerului exterior, astfel incat
ditia ,1 w
< ,1 wadm" . (1435,3 -1404 - 1435, 3 - 973). 7850 = sa se resimta In Incaperi cu valori reduse
4. Se deterrnina cantitatea de apa 207, 06 . 10 8 43,73 . 10 8 (amortizate) $i defazate In timp.
acurnulata care se poate evapora In pe•
= 3,03 kg!m2. Calculul la stabilitate terrnica este o
rioada calda a anului In tabelul 2.2.18. etapa a dirnensionar!i termotehnice a
Se observa ca este Indeplinita condi•
Utilizand tabelul 2.2.14, In functie de cladirilor. prin care se urrnareste
tia de neacumulare proqresiva, de la un
=
temperatura (Jecond -4 °C, se stabileste an la altul, a apei provenite din conden• asigurarea confortului termic interior pe
durata perioadei de evaporare
sarea vaporilor In interiorul elementelor timp de iarna si pe timp de vara,
Nv = 7850 h si temperatura exterioara de constructii, data de relatia 2.2.25: Determinarea stabititatii termice a
medie 8~5 = + 10 °C, pe aceasta durata. mw < mv. elementelor de constructii perimetrale
Consideranc 8~5 ca ternperatura de ale cladinlor se face In conformitate cu
calcul pentru aerul exterior, se reface 2.3. Stabilitateatennici prevederile din C107/7.
curba temperaturilor interioare, curba a elementelorde inchidere Elementele de constructli care se ve•
presiunilor de saturatie a vaporilor p~ $i
dreapta presiunilor partiale Se con• o; a clidirilor'i a inciperilor rifica la exigenta de stabilitate sunt:
din clidirilecivlle - partea opaca a peretilor exteriori su•
sidera umiditatea relativa a aerului exte•
praterani ai lncaperilor incalzite;
rior In perioada calda a anului de 70 %.
Prin stabilitate terrnica se inteleqe ca• - planseele de peste ultimul nivel lncal•
Se calculeaza cantitatea de apa care pacitatea cladirii In ansamblu, a lncaperi• zit, de sub terase sl poduri.
se poate evapora In perioada calda a lor considerate ca unitati separate sau a
anului cu relatia 2.2.35: elementelor de lnchidere ale acestora de
a acumula sau de a ceda caldura si de
Tabelul 2.2.15. Calcululrezistentelortennice Rs (pentru exemplul de calcul3).

Nr. Nr. plan Materialul Caracteristici hiqrotermice Grosime d·µo Hezistente termice
strat separatle p ;.._ µD strat d R;. R5, Re LRS I.R/R (LR/R)2
fkq/m3l [W/m·Kl - lrnl lrnl fm2·K/Wl - -
aer 0,125
int. S; 0, 125 0,048 0,00230
1 Tencuiala 1800 0,930 7, 1 0,020 0,142 0,022
- 1 0,147 0,056 0,00314
2 Zidarie G.V.P. 1700 0,750 5,3 0,240 1,272 0,320
- 2 0,467 0, 178 0,03168
3 Terrnoizolatie 20 0,044 30,0 0,085 2,550 1,932
3 2,399 0,914 0,83540
4 Zidarie G.V.P. 1700 0,750 5,3 0, 115 0,610 0,153
4 2,552 0,972 0,94478
-
5 Tencuiala 1800 0,930 7, 1 0,030 0,213 0,032
- Se 2,584 0,984 0,96826
aer 0,042
ext. R = 2,626 1,00000
Tabelul 2.2.16. Verificareaacumulirii progresivea condensatulufioentruexempluludl e calcul3).

L1T = 8; - (}em= 20 - 9,5 = 10,5 K Presiunea de saturatle Pskcor
Nr. Nr.plan ak = L1T-L(R5/ R ) ek = 8; - ak (Jk mediu M RV Pskm In functie corectia pskcor

strat separatie (din de ek din 162·(LR5/ R)2
tabelul tabelul 2.2.5)
2.2.12)
rci rci [°C] [1/sl [m/s] [Pal
aer +20 2340 - 2340
int. S; 0,50 19,50 2268 0,4 2268,4
-
1 19,46 57,71 100 7,34 108
1 0,59 19,41 2255 0,5 2255,5
-
2 18,77 51,81 100 65,90 100
2 1,87 18, 13 2083 5, 1 2088, 1
3 14,24 52,48 100 133,82 1QB
3 9,60 10,40 1262 135,3 1397,3
-
4 10, 10 53,11108 32,4 108
4 10,21 9,79 1210 153, 1 1363, 1
-
5 9,37 53, 17 1QB 11,33 108
- Se 10,33 9,66 1201 156,9 1357,9
aer
ext. +9,50 1187 162 1349
Pvi = fP; · Pskcor; = 0,6 · 2340 = 1404 Pa
Pve = fPe · Pskcor e = 0,8 · 1349 = 1079 Pa
Capitolul 2: Protectia termicii a cliidirilor I. lastalatii de inciilzire
Tabelul 2.2.17. Detenninarea - . .:..:.:i de vaporicare condenseazi in rece a anului (centru exemplul de calcul 3).
Nr. Nr. plan Stabilirea valorii 8p,., Calculul pentru perioada rece a anului
strat separatie 8~~~~" = -4 °C; L1 T = 20 -(-4) = 24 K 8,,< = -9 °C; N; = 900 h; L1 T = 20 - (-9) = 29 K
ak = L1 T·L(R/R) 8k = 8; - ak psc cond ak = L1T·L(R/R) 8k = 8; - ak e.:
(conf tab. 2.2.5) (conf tab. 2.2.5)
rci [°Cl [Pal [°Cl [°Cl [Pal
aer - +20,00 2340 - +20,00 2340
, int. S; 1, 15 18,85 2179 1,39 18,61 2146
1
- 2
1 1,34 18,66 2153 1,62 18,38 2116
- 3
2 4,24 15,73 1787 5, 16 14,84 1688
, 3 21,94 -1,94 518,5 26,51 -6,51 353

4
f---
4 23,33 -3,33 463 28,19 -8, 19 304
5
- aer
Se 23,62 -3,62 451 28,54 -8,54 295
ext. - -4 00 437 - -9 00 284

Pvi = 'P; · Pscsi = 0,6 · 2340 = 1404 Pa
Pve cond = 'P; · Psc cond e = 0,85 · 437 = 371,5 Pa; Pves = <pe · Pscse = 0,85 · 284 = 241,4 Pa
2.3.1. Criteriile de perfonnaniA Tabelul 2.2.18 Detenninarea cantitiiii de api care se evaponl in perioada
ale stabil~i tennice caldi a anului (nentru exemplul de calcul 3).
Aceste criterii sunt: Nr. Nps Eliminarea apei in perioada calda a anului
• pentru elemente de constructri: strat 8ec=-4 °C = 8'e5=+10 °C; t1T=8; - 8'e5=10 °C; Nv=7850 h
- coeficientul de amortizare vr pen•
tru vara $i ieme;
ak= 8k=8;-ak «: corectia P'scs cor
=11 T·"L(R/R) (tabel 2.2.5) 162·"L(R,/R)2
- coeficientul de defazaj f pentru
vara, coeficientul de stabilitate <P;
[°Cl rci [Pal
pentru ierne;
aer - -20,00 2340 - 2340,0
• pentru Incaperi: .Jnt., S; 0,48 19,52 2271 0,4 2271,4
- amplitudinea de oscitetie a tempe• 1
raturii aerului A1; (pentru vara si - 1 0,56 19,44 2260 0,5 2260,5
iems). 2
- 2 1,78 18,22 2094 5, 1 2099, 1
2.3.2. lndicele inef1:iei tennice D 3
3 9, 14 10,86 1300 135,3 1435,3
Pentru un element de constructii plan, -
4
alcatuit din mai multe straturi dispuse
perpendicular pe fluxul termic, indicele - 4 9,72 10,28 1252 153,1 1405,1
inertiei termice se calculeaza cu relatia: 5
D = L(R5 • s24) (2.3. 1), f--- Se 9,84 10, 16 1242 156,9 1398,9
in care: aer
s24 - este coeficientul de asimilare ter• ext. - +10,00 1228 162,0 1390,0
mica, pentru perioada oscilatiilor Nps - Nurnar plan separatle; P'v;='P(P'scs; =0,6·2340= 1404 Pa
densitatii fluxului termic de 24 P'ves='P e.P'scs=O, 1· 1228,0=860 Pa; P'ves='Pe.P'scs cor=O, 1· 1390,0=973 Pa
ore, [W/m2·K].
Pentru principalele materiale de con• toare zonelor cu arii Ar zinta variatia maxima a amplitu•
structii, valorile coeficientilor de asimi• dinii fluxului termic acumulat de o
lare termica s24 - sunt date in Anexa 2.3.3. Coeficientul 411 de stabilitate suprafata, pentru a-si ridica tem•
2.1, iar pentru alte materiale se poate a elementelor de inchidere a clidirilor peratura cu 1 °C $i care se calcu•
calcula cu relatia 2.1.2. leaza cu relatia:
in cazul elementelor de constructii Calculul se face numai pentru perioa• q - q t1q
neomogene, indicele inertiei termice se da de iarna, conform prevederilor U; = 8 . max - e med = IJT [W/m2·K]
calculeaza cu relatia: NP200 si STAS 6648/1, utilizand SI max SI med I (2.3.4).
formula: Zona elementului de constructii pen•
D = }: (Ai x (2.3.2),
<P = R
Di) R; + M/U;
I (2.3.3) tru care indicele inertiei termice are va•
loarea D = 1 poarta denumirea de
}:Ai in care: ,,zona marilor oscilatii", in interiorul
M - este coeficientul de neuniformitate carela se arnortizeaza jurnatate din am•
in care:
A - ariile zonelor distincte de pe supra- a cedarii caldurii de catre instala• plitudinea de oscilatie a temperaturii
1 tata elementului de constructii tia de Incalzire, dat in tab. 2.3.1; supratetel. Coeficientul U; este influen•
[m2]; U; - coeficient de asimilare terrnica a tat de aceasta zona si se calculeaza in
Di - indicii lnertiei termice corespunza- supratetei interioare, care repre- consecinta,
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 2: Prnteetia termica a cladirilor
La elementele de constructii cu straturile lnchise de aer din structura
structura stratificata, straturile de ma• [W/m2·K] elementelor de constructii se admite ca
terial care au indicele inertiel termice (2.3.7); s24 = 0 si D = 0.
D 2: 1 se numesc ,,straturi groase". R.J-2 · s2J-2 + U J-1 Coeficientul <P; trebuie sa respecte va•
Pentru aceste straturi, In mod simplifi• u =
[W/m2·K] lorile normate din tabelul 2.3.2; In caz
1-2
1 + RJ-2 · U j-1
cat, se considera ca valoare U; este (2.3.8); contrar, se rnooifica alcaturea
eqala cu valoarea coeficientului de
asimilare terrnica - s - a materialului.
U = U = R1 . s: +U
u2
2 constructi• va a elementuluide lnchidere
sau se ale•
[W/m2·K]
Cazurile pentru care se calculeaza , 1 1 + R1.
(2.3.9); Pentru cladirile de locuit din grupa ,,b"
coeficientul U, sunt urrnatoarele: - zona marilor oscitatit, care cuprinde (tab. 2.3.2) nu este neceseraverificareala
- zona marilor oscilatii, care cuprinde toate straturile elementului, adica stabilitate terrnica a elementelor de con•
numai primul strat al elementului, 01 + 02 + ... + D + ... On< 1, atunci snuctil perimetrale daca sunt lndeplinite
D 1 2 1, atunci: se catculeaza coeficientii U; din aproa• conditiile din tabelul 2.3.3.
U; = s1 [W/m2·K] (2.3.5); pe In aproape, incepand cu stratul n:
- zona marilor oscllatii, care cuprinde = R · s2 +a e 2.3.4. Stabilitatea tennici a inciperilor
primul si al doilea strat, adica LJ n n
[W/m2·K]
n incilzite din clidirilecivile
1 + Rn ·a
01 + D?"' 1, e (2.3.10);
U U R1. s: + s2 R n-1 · s2n-1 + U n Stabilitatea terrnica a Incaperilor este
; = , = [W/m2·K] LJ =
[W/m2·K] un criteriu de pertorrnanta superior In
1 + R1 . s2 (2.3.6); n-1 1+R ·U
(2.3.11); aprecierea confortului termic, deoarece
s:
n-1 n
- zona marilor oscilatll, care cuprinde j 1 2• tine seama $i de intluenta elementelor

u +R U
straturi din cele n ale elementului de I
[W/m2·K] vitrate $i a elementelor de comparti•
constructii, adica 01 + 02 + ... 01_1 < 1, 1 + R1 • U2
(2.3.12). mentare (pereti interiori $i plansee)
dar 01 + 02 + .... D. 2: 1; atunci se cal• La elementele cu structura stratifica- asupra amplitudinii de oscilatie a tem•
culeaza coeficientii' U; din aproape In ta numerotarea straturilor se face de la peraturii aerului interior.
aproape, incepand cu stratul U-1): interior spre exterior. Stabilitatea terrnica a Incaperilor se
Pentru simplificarea calculelor la calculeaza pe timp de vara si pe timp
Tabelul 2.3.1. Coeficientul de neuniformitate a cedirii cildurii M.

Coeficientul de
Nr. crt. Tipul sistemului de Incalzire neuniformitate a cedarii
calourii M
1 Incalzire csntrala cu apa avand functionare neintrerupta 0, 1
2 Incalzire cu abur :
- lntrerupere 6 h/zi 0,8
3 Incalzire cu apa pe apartament (lntrerupere 6 h/zi) 1,5
4 Incalzire cu sobe de teracota la un foe pe zi (24 h)
- la grosimea peretilor de 1/2 cararnida 0,4
- la orosirnea peretilor de 1/4 cararnida 0,9
Observatie: Pentru Incalzirea cu sobe de teracota cu doua focuri pe zi coeficientul M se reduce astfel:
- la sobe avand pereti cu grosimea de 1/2 caramida de 2,5 ... 3 ori iar la cele cu grosimea peretilor de 1/4 cararnida de
2 ... 2,3 ori;
- la sobe In care antracitul se toloseste drept combustibil, cu 25 %
Tabelul 2.3.2. Valori minime normate pentru coeficientul de stabilitate termici <P; , pe grupe de clidiri.
Nr. Elementul de lnchidere Grupa de cladire
crt a b c
1 Pereti exteriori 6 5 -
2 Planseu terasa (cald) 7 6 -
3 Planseu de pod
lntradosul acoperisurilor terasa cu strat de aer ventilat 4 3 -
Tabelul 2.3.3. Valori minime D tlli R pentru care nu este necesari verificarea la stabilitate termici la clidirile de locuil
Valori minime D $i R pentru care
nu este necesara verificarea
Elementul de constructie la stabilitate terrnica
la cladirile de locuit
D R
- (m2·K/W]
Zona opaca a peretilor exteriori 3,0 1,875
Planseul peste ultimul nivel I - <> 1h tAr~C:.A ~ i:; 1 1?"\
I - sub ooduri 2,5 1,250
Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor I. lnstatatll de Incalzire
Tabelul 2.3.4. Valori maxime nonnate pentruamplitudinea de oscilatiea temperalurii interioare Ae,, pe grupe de clidiri
Grupa de cladire
A11; normat a b c
- iarna 1,0 1,0 -
- vara 3,0 5,0 -
de iarna. rnicsorarea timpului de lntrerupere a
Studiul stabilitatiitermice a unei incaperi functionarii lnstalatlei de Incalzjre
incatzite, cu lntreruperi de functionare, pe centrala.
perioada de iarna, este necesar In
vede• rea verificariiconstructiei din punct Exemplul de calcul 4
de ve• dere al cepacitatil ei de a rnentine Se studiaza stabilitatea termica pe
variatla
temperaturii interioare, respectiv, de asi• timp de iarna a peretelui exterior din
gurarea amplitudiniioscilatiei temperaturii exemplul de calcul 2 (fig. 2.2.3). 0 100 200 300 400
aerului interior A11 In limitele cerute de Rezolvare: G [kg/m2]
confortul termic. ' Verificarea se etectueaza In zona Fig. 2.3.1. Valorile coefic!entl1lui B 1n
Calculul amplitudinii de osciletie a opaca a panoului de perete exterior sl funciie de greutatea [ kg/m2]
temperaturii interioare A11. se face cu consta In calculul rnarimii <P;. elementelor de construciii interioare.
relatia: ' Oladirea de locuit a carui perete
A = aM 1 =
11, "BA [°C] (2.3.13), grupa ,,b". U; = s1 = 15,36 W/m2-K.
£.,, I I
1. Conform ultimului paragraf de la Hezulta:
In care:
§ 2.3.3. se verifica daca sunt indeplinite 1• 1
M - este coeficientul de neuniformitate condltilie puse in tabelul 2.3.3.: D > 3,0 <P. = 15
= 4, 94 "' <P.
•nee
=5
a cedarii catduni de catre instalatia si R > 1,875 m2·K/W pentru care nu 0, 125 + - ' ---
de incalzire, indicat In tabelul 2.3.1; 15, 36
este necesara verificarea la stabilitate
<P - pierderile de caldura a Incaperii In terrnica la cladinle de locuit. (conditie satisfacuta conform tab. 2.3.2)
timp de o ora [W], (valoare eqala ta) Utiiizand datele din exemplul de Fiind satistacute conditiile de stabili•
cu cedarea de caldura medie orara calcul 2 se deterrnina: tate terrnica ale peretelui exterior, nu
a corpurilor de Incalzire); R = Rmax = 1,488 m2·K/W < 1,875 m2·K/W mai este necesara verificarea stabilitatii
Bi - coeficientul de acumulare terrnica (conditie nesatlstacuta conform tab. termice a Incaper!i.
a suprafetelor interioare Si a ele• 2.3.3).
mentului j, calculat cu formula: 1b) Se deterrnina indicele inertiei ter• Exemplul de calcul 5
mice conform § 2.3.2 $i relatlei 2.3.2.
1 Coeticientii de asimilare terrnica - s24 Se verifica la stabilitate terrnica Inca•
BI [W/m2·K) (2.3.14). - ai materialelor care intra In alcatuirea perea din fig. 2.3.2 (camera de zi de la
RI + 1.i 1U If
panoului, se deterrnina din Anexa 2. 1 $i un etaj curent) pe timp de lama.
Pentru pereti interiori si plansee, Bi au urrnatoarele valori: Se cunosc urrnatoarele:
se poate extrage din nomograma din - beton armat s24 = 15,36 W/m2·K; - Incaperea face parte dintr-un bloc
figura 2.3. 1, pe baza masei specifice - vata minerala G100 s24 = 0,51 W/m2·K; de locuinte cu structura de rezis•
G [kg/m2). Pentru usi si ferestre coefi• - polistiren celular s24 = 0,30 W/m2K tenta din pereti structurali din beton
cientii Bi se deterrnina cu formula: Se calculeaza indicele inertiei termi• armat, avand P + 10E. Peretti exte•
ce pentru fiecare zona In parte: riori sunt realizati din panouri mari
u D8 = 0, 167 · 15,36 = 2,565; prefabricate iar alcatuirea principa•
B.I = -1 [W/m2·K) (2.3.15),
1,08 Db = 0, 117 · 15,36 + 1,667 · 0,51 = 2,647; lelor elemente de lnchidere $i de
In care DC= 0, 152 . 15,36 + 0,545 . 0,30 = 2,49;8 compartimentare sunt redate In fig.
U - este coeficientul de transmisie a Dd = 0,131 · 15,36 + 1,364 · 0,30 = 2,406. 2.3.2;
I caldurii a usilor si ferestrelor[W/m2K).
Pentru peretele exterior calculul se - [ncalzirea se realizeaza cu apa calda
face utilizand relatia 2.3.2: pe apartament, cu lntrerupere de 6
a - coeficient de corectie, avand valo-
rile: D = (0,31·2,565 + 5,96 · 2,647 + ore pe zi;
0,70 - pentru incalzire cu apa calda: 1 - Cladirea este arnplasata In localitatea
+0,54. 2,498+1,02. 2,406)- = 2,6.
Cluj-Napoca (zona clirnatica II);
0,80 - pentru Incatzire cu abur; 7,56
0,93 - pentru lncalzire cu aer cald. - Se considera necesarul de caldura
Valoarea efectiva a amplitudinii
D = 2,60 < 3,0 (conditie nesatisfacu• global <P = 400 W.
temperaturii aerului interior A11 calcula• ta conform tab. 2.3.3). Rezolvare:
2. Determinarea coeficientului <P; se Se calculeaza amplitudinea de osci•
ta ca mai sus, se cornpara cu' valoarea
face utilizand formula 2.3.3: latie a temperaturii aerului interior pe
norrnata din tabelul 2.3.4.
(2.3.16). <P. =--~~ R' timp de iarna cu relatia 2.3.13:
Ao; ef s All; normal [°CJ
' R.+M
s•
U' A = aM<P
Daca nu se asigura conditiile de sta• R' = 1, 1 m2·K/W; II, "B.A.
£.,,
I I
,
bilitate terrnica, remedierea situatiei se
poate face astfel:
f!..s; = 1/h; = 1/8 = 0, 125 m2·K/W; unde a= 0,7, M = 1,5 (cont. tab. 2.3.1).
M = 1,5 (conform tab. 2.3.1, pentru Valorile B; se calculeaza cu relatia 2.3.14:
- pentru o constructie In curs de regim de Incalzire cu apa cal•
proiectare, prin rnarirea inertiei ter• da pe apartament, cu lntreru• B =---
mice a elementelor de constructii sau pere de 6 ore/zi); 1 R. + 1iUIf
prin prevederea altui regim de func•
I '
U; se deterrnina cu relatia 2.3.5:

tionare a instalatiei de Incalzire: pentru:
- pentru o constructie existenta, prin in care: R; = t/n, = 118 = 0, 125 m2·KfW.
I. lastalatii de lncalzire Capitolul 2: Prnteetia termiea a cladirilor
U; se calculeaza dupa cum urrneaza: 2 leaza cu relatia 2.3.5.
- la
1pereti
exteriori: avand in vedere ca
u = 0,049·15,36
U; s1 =15,36 W/m2·K; =
+0,51
7
01 = 0,76 < 1, dar 01 + 02 = 1,61 2 1 1+0,049·0,51 - la pardoseala: avand in vedere ca 0 1
valorile U;se calculeaza cu relatia 2.3.6 = =
s: s = 11, 77 W/m2·K; 0,05 < 1, dar 01 + 02 1,57 2 1,
R1 • + 2 • - la pereti interiori: avand in vedere ca valorile u
1 se calculeaza cu relatia
U =U1 = ,
01 = 1,33 > 1, valorile U. se calculea- 2.3.6.
' 1 + R, · s2
za CU relatia 2.3.5. I R 1 = 0,006 m2·K/W;
R1 = 0,049 m2·K/W; U; = s . = 15,36 W/m2·K =
s1 8,5 W/m2·K;
s1 = 15,36 W/m2·K; s2 = 0,51 W/m2·K; - la tavan: avand in vedere ca s? = 15,36 W/m2·K;
01 = 1,04 > 1, valorile u
1 se calcu- u = 0, 006 . 8, 52 + 15, 36 - 2.
14,46
' 1 + 0, 006 · 15, 36 - /m K.
Hezulta urmatoarele valori B cores•

1
punzatoare supratetelor A:
- la pereti exteriori: A = 7'.56 m2
B. = = 4, 76W/m2K;
I 0,125+1/11,78
\0 - la pereti interiori: A1 2·5,43·2,52 + =
~I CZ + 3,46 · 2,52 - 0,9 · 2, 1 = 34,20 m2
t l _J _ B ----. 1
I
--=5,26W/m2·K;
0, 125 + 1/15,36
- la tavan: A;= 18,79 m2
5.23 1
Bi = . = 5, 26 W/m2·K;
0, 125 + 1/15,36
- la pardoseala: A;= 18,79 m2

1
SE(TIUNE A-A B . = . = 5, 15Wlm2·K;
I 0, 125+1 /14,46
- la tarnplarie exenoara si interioara, va•
lorile B se calculeaza cu relatia 2.3.15:
11 R
B = _/ _i [W/m2·K]
1
1, 08
• la tarnplarie exterioara:
R = 0,43 m2·K/W; A = 2, 16 m2
B =
1 /o,43=2 15W/m2K
1,08 ' •
• la tarnplarte mterioara:
R = 0, 18 m2·K/W; A = 1,89 m2
B =
/o,18
1
= 5, 14 W/m2K
1, 08 •
:EB. · A = 4,76-7,56 + 5,26·34,20 +
I + 5,26· f8,79 + 5, 15· 18,79 + 2, 15·2, 16 +
I + 5, 14 . 1,8
~B · A = 425,84 WIK.
0
Rezulta:
A = 0,7 · 1, 5 · 400 =
,_ 0 98oc
11'
425,84 ' .
Se cornpara valoarea A11; deterrninata
b mai sus cu valoarea din tabelul 2.3.4.
A H; normat = 1 °C
Se observa ca este lndeplinita condi•

tia data de relatia 2.3.16, deci stabilita•
tea terrnlca a incaperii pe timp de lama
Fig. 2.3.2. Caracteristicigeometrice'i alcituiri constructivepentru ele•
este satisfacuta.
mentele de inchidere'i de compartimentareale camerei de zi (exemplul
de calcul 5):
A - detalii de perete interior; B - detalii de pteseu curent; C - detalii de etcstulre
perete exterior pe zone; 0 zonarea peretelui exterior;
1 - beton armat; 2 - sapa de mortar; 3 - covor PVC; 4 - vata rninerala G100;
5 - polistiren celular; CZ - camera de zi: A= 18,79 m2, pardoseala: covor PVC.
Capitolul 2: Prntectia termica a cladirilor I. lnstalatii de incalzire
Tabelul 2.4.1. Numarul schimburilor de aer pe ora - na - [h-1] la cladiri de locuit (conform INCERC).
Clasa de
Categoria Clasa de perrneabilitate'"
Cladirii adapostire * ridicata medie scazuta
Cladiri individuale neadapostite 1,5 0,8 0,5
(case unifamiliale, cuplate moderat adapostite 1,1 0,6 0,5
sau Insiruite s.a, ) adapostite 0,7 0,5 0,5
Cladiri dub la neadapostite 1,2 0,7
0,5 cu mai multe expu- moderat adapostite 0,9 0,6
0,5 apartamente nere adaoostite 06 05
05 (carnine, sirnpla neadapostite 1,0 0,6
0,5 internate expu- moderat adapostite 0,7 0,5
0,5 s.a) nere adapostite 0,5 0,5
0,5
• Clasa de adapostire:
neadapostite: Cladiri foarte inalte, cladiri la periferia oraselor si In plate.
moderat adapostite: Cladiri In interiorul oraselor, cu minimum 3 cladiri In apropiere.
adapostlte: Cladiri In centrul oraselor, cladir: In paduri,
1**
Clasa de permeabilitate:
ridicata Cladiri cu tarnplarie exterioara fara rnasuri de etansare.
medie Oladiri cu tarnplarie exterioara cu garnituri de etansare.
scazuta Cladiri cu ventilare controlata si cu tarnplarie exterioara prevazuta cu rnasuri speciale de etansare.
de aicatuire a detaliilor, sa se limiteze a
utlg
+
r
+-
I ' -
l I :~
JL ~ J
pierderile de caldura In exploatare, In
vederea reducerii consumului de ener•
gie pentru incalzirea cladirilor.
~t1
T
f
Pe langa pertorrnanta termoenergeti•
~ ~~@fii+ ca globala, cladirea In ansamblu si ele•
II= P mentele de lnchidere trebuie sa ras•
punda si celorlalte criterii de perfor• 1® £1 I
manta privind atat confortul interior din
11
d I
punct de vedere termotehnic, cat si - - - -
transferul de caldura si rnasa prin ele• -~_]~
mentele de lnchidere, conform celor ·-------;_!~ ' I
aratate In § 2.2 si 2.3. I ±-.-1.

r--L-+
®
11
Determinarea si verificarea coefi• :i:I
cientului global de izolare terrnica se
~ I '"1 ,
t
Fig. 2.4.1. Modul de calcul al lungi• face pentru cladirile de locuit pe baza
milor in plan la clidirile de locuit: prevederilor din normativul C107/1 si
1-------1-1~
I - lungimi In plan; f - dimensiuni pentru celelalte cladirl pe baza preve• ----;;--
nominale ale tam lariei exterioare. derilor din normativul C 107/2.
2.4. Determinarea
•i verificarea coeficientului
2.4.1. Detenninarea !iii verificarea
coeficientuluiglobal de izolare tennici
-I
I,
global de izolare termici I ,
-H-
G la clidirile de locuit I
Coeficientul global de izolare termi• Prevederile din normativul C107/1 se luri sunt luate In considerare exclusiv
ca a unei cladiri sau a unei parti de apllca la toate tipurile de cladiri de lo• aceste spatii,
cladire reprezinta pierderile de caldura cuit si anume:
prin elementele de lnchidere ale aces• - ctadiri de locuit individuale (case uni•
teia, pentru o diferenta de temperatu• familiale, cuplate sau Insiruite, tip
ra de 1 "C intre interior $i exterior, ra• duplex etc.);
portate la volumul Incalzit al acesteia. - cladiri de locuit cu mai multe apar•
Coeficientul global de izolare terrnica tamente;
este un indicator conventional al nive• - carnine $i internate;
lului de perforrnanta termoenergetica - unitati de cazare din hoteluri si
de iarna al unei cladiri In ansamblul ei, moteluri. Reglementarile se retera la
sau a unei parti de cladire distincta din cladirile noi, cat sl la cladirile existente
punct de vedere functional. care ur• rneaza a fi supuse lucrarilor
Cu ajutorul acestui coeficient, este de reabili•
posibil ca, prin conceptia cornplexa ini• tare sl de modernizare.
tiala a cladirii (configuratie, procent de Cladirile de locuit cu magazine sau
vitrare, alcatuirea elementelor de con• spatii cu alte destinatii la anumite nive•
structii perimetrale etc.) si prin modul
Fig. 2.4.2. Modul de calcul al
iniliimilor la clidirile de locuit:
a - ecopens cu pod sau terasa;
b - subso/ sau sol;
f - dimensiunile nominale ale
tarnplariei exterioare; H - inaltirni.
2.4.1.1 Detenninarea coeficientului
global efectiv de izolare tennicl
G
Coeficientul global de izolare terrnica
G la cladirile de locuit, are In vedere:
- pierderile de caldura prin transmisie,
aferente tuturor supratetelor perime•
trale care delirniteaza volumul incalzit
al cladirti:
I. lnstaletii de lncalzire Capitolul 2: Prnteetia termica a cladirilor
- pierderile de caldura aferente unor
condltii normale de reirnprospatare a a
aerului interior; b
- pierderile de caldura suplimentare
datorate infiltratlei In exces a aerului 0e = -15°C
0e = -15°C
exterior, prin rosturile tarnplartei.
Coeficientul global nu tine seama de
+20°C
aportul solar si nici de aportul de cal•
dura datorat ocuparii locuintelor.
Coeficientul global de izolare terrnlca +2oo +20°C 0; = +20°C
se calculeaza cu relatia:
G = ~(Li. Ti)+ o, 34n [W/m3·K]

V a (2.4.1). +5°C
In care:
L. - este coeficientul de cuplaj termic,
calculat cu reI ati.a:
I
L.I = A I I R'm1. [W/K] . (2.4.2). Fig. 2.4.3. Stabilireadimensiuniloar nvelopei la clidirile de

Ti - factorul de corectie a temperatun- locuit:
lor exterioare; a - dimensiuni conform proiectului; b - dimensiuni de ca/cul.
V - volumul interior,incalzit, al cladirii [m3];
R' . - rezistenta terrnica speciflca co•
mi rectata, rnedle, pe ansamblul cla•
Tabelul2.4.2. ~ -. . globa)j I~ , , _.: de izolare termiciGN la clidiride locuit
dirii, a unui element de construe• Nurnarul de AN GN Nurnarul de AIV GN
tii j [m2·K/W]; niveluri N [m2/m3] [W/m3·K] niveluri N [m2/m3] [W/m3·K]
A - aria elementului de constructii j 0,80 0,77 0,25 0,46
1
[m2], avand rezlstenta terrnica 1; R:r, 0,85
0,90 0,81
0,85 0,30
0,35 0,50
0,54
na - nurnarul de schimburi de aer pe 1 0,95 0,88 4 0,40 0,58
ora [h-1]. 1,00 0,91 0,45 0,61
Ariile elementelor de constructii pe 1,05 0,93 0,50 0,64
ansamblul cladirii precum si aria anve• «1, 10 0,95 ;;,0,55 0,65
lopei se mascara pe conturul fetelor in• 0,45 0,57 0,20 0,43
terioare ale elementelor de constructii 0,50 0,61 0,25 0,47
perimetrale (fig. 2.4.1 $i 2.4.2). Asa 0,55 0,66 0,30 0,51
cum rezulta din fig. 2.4.3, dimensiunile 2 0,60 0,70 5 0,35 0,55
de calcul pe ansamblul cladini se sta• 0,65 0,72 0,40 0,59
bilesc netinand seama de elementele 0,70 0,74 0,45 0,61
de constructii interioare. «0,75 0,75 «0,50 0,63
Volumul interior Incalzit al cladirii se 0,30 0,49 0, 15 0,41
calculeaza ca volumul delimitat de an•
0,35 0,53 0,20 0,45
velopa cladirii,
0,40 0,57 0,25 0,49
Factorul de corectle a temperaturilor
3 0,45 0,61 ;;,10 0,30 0,53
exterioare se calculeaza cu relatia:
T = _,
(J - (J
u 0,55 0,67 0,40 0,58
(J - (J
(2.4.3),
«0,60 0,68 ;;,0,45 0,59
I e
Nota:
In care:
(Ju - este temperatura In spatiile neln• 1 - Pentru alte valori A/V $i N, se interpoleaza liniar.
calzite din exteriorul anvelopei, 2 - La cladirile proiectate dupa 1.01.1998, valorile GN au fast reduse cu 10 %.
deterrninata pe baza unui calcul al
bilantului termic, efectuat In con• Hezistentele termice corectate medii calcul cu ajutorul coeficientilor liniari 'I'
formitate cu prevederile din nor• R:r, se determina In conformitate cu si punctuali xde transfer termic.
mativele C 107/1 si C 107/2. prevederile din capitolul 2.2.3. Pentru Nurnarul de schimburi de aer pe ora,
Pentru calcule In faze preliminare de primele faze de proiectare, se poate na' se ia din tabelul 2.4.1, cu urrnatoa•
proiectare, valorile T se pot considera: utiliza metoda de calcul simplificat. in rele precizari:
T = 0,9 la rosturi deschise si la acest caz, influenta puntilor termice se • Valoarea n = 0,5 h-1 reprezinta nurna•
poduri; poate evalua printr-o reducere qlobala rul minim de schimburi de aer pe ora
T = 0,5 la rosturi lnchise, la subso• a rezlstentelor termice unidirectionale necesar pentru reirnprospatarea ae•
luri neincalzite si la pivnite, (In camp curent), astfel: rului interior In vederea asigurarii unor
precum si la alte spatii adia• • la pereti 20.. .45 %; conditii normale de microclimat.
cente neincalzite sau avand • la terase $i plansee sub poduri Aceste schimburi normale se reali•
alte destinatii: 15 ... 25 %; zeaza prin:
T = 0,8 la camere de pubele, veran• • la plansee peste subsoluri sl sub - neetanseitati ale tamplarlei:
de, balcoane si logii inchise bowindouri 25 35 %; - deschiderea ferestrelor si usilor
cu tamplarie exterioara: • la rosturi 10 20 %. exterioare;
T = 0,9 la tarnplaria exterloara pre• Pentru ultima faza de proiectare, va• - sisteme speciale de ventilare
vazuta cu jaluzele la partea lorile R:r, se deterrnina cu un grad mai naturala (clapete reglabile si canale
exterioara, ridicat de precizie, utilizand metode de verticale de ventilare pentru
eliminareaaerului
Capitolul 2: Preteetia termica a cladirilor I. lnstalatii de lncalzire
viciat); bla) sub aspectul infilfratiilor de aer, rul de schimburi de aer variaza de la
• Pierderile suplimentare de caldura respectiv, cu apartamente avand valoarea minima de 0,5 h' (tara infil•
datorate infiltratiei in exces a aerului ferestre pe una sau pe coua tatade: tratii in exces), la valori de 1,0 ... 1,4 h-1,
exterior sunt o consecinta directa a - gradul de adapostire a cladir!i, prin in cazul unor infiltratii suplimentare
modului de realizare a etanseitatii rezistenta unor obstacole in calea mari;
rosturilor dintre cercevelele sl tocurile vantului si a curentilor de aer; • La cladiri avand mai multe feluri de
tarnpleriei exterioare. Aceste pierderi - gradul de permeabilitate a ctadirii, tarnplarf exterioare, valoarea n se
sunt legate de actiunea vantului, pre• in functie de modul de etansare a deterrnina prin interpolare, in functie
cum si de curentii de aer interiori si tarnplariei exterioare; de ponderea ariilor diferitelor tipuri
exteriori, :;;i sunt in functie de urrna• • Valorile n din tabelul 2.4. 1 cuprind de tarnplarii.
torii factori; ambele componente ale naturii pier•
- expunerea cladirii (sirnpla sau du- derilor de caldura, astfel incat nurna-
Tabelul 2.4.3. Valorile coeficientilora, b, c, d, e rm2·K/Wl nentruclldirile de cateaoria1, cu ocuDare continul.

Tipul de cladire Zona chrnatica a b c d e
Spitale I 1,30 2,30 1,50 1,30 0,39
cress si II 1,40 2,50 1,60 1,30 0,39
policlinici Ill 1,50 2,70 1,70 1,30 0,43
IV 1,60 2,90 1,80 1,30 0,47
Cladiri de I 0,90 2,30 0,90 1,30 0,39
invatarnant II 1,00 2,50 1,00 1,30 0,39
:;;i pentru sport Ill 1, 10 2,70 1, 10 1,30 0,43
IV 1,20 2,90 1,20 1,30 0,45
Birouri, I 0,80 2, 10 0,90 1,30 0,30
cladiri comerciale II 0,90 2,30 1,00 1,30 0,30
si hoteliere Ill 1,00 2,50 1, 10 1,30 0,30
IV 1, 10 2,70 1,20 1,30 0,30
Alte cladiri I 0,65 1,80 0,90 1,30 0,25
(industriale cu II 0,70 2,00 1,00 1,30 0,25
regim normal de expl.) Ill 0,75 2,20 1, 10 1,30 0,25
IV 0,80 2,40 1,20 1,30 0,25
Tabelul 2.4.4. Valorile coeficientilora, b, c, d, e rm2·K/Wl nentruclidirile de cateaoria2, cu OCUDarediscontinul.

Tipul de cladire Zona clirnatica a b c d e
Policlinici, I 1,05 2,45 1,30 1,40 0,39
dispensare, II 1, 15 2,70 1,40 1,40 0,39
crese Ill 1,25 2,95 1,50 1,40 0,43
IV 1,35 3,10 1,60 1,40 0,47
Cladiri de I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,39
invatarnant II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,39
sl pentru sport Ill 0,85 2,45 1, 10 1,40 0,43
IV 0,90 2,65 1,20 1,40 0,47
Birouri, I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,30
cladiri comerciale II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,30
:;;i hoteliere Ill 0,85 2,45 1, 10 1,40 0,30
IV 0,90 2,65 1,20 1,40 0,30
Alte cladiri I 0,55 1,40 0,85 1,40 0,25
(industriale cu II 0,60 1,50 0,90 1,40 0,25
regim normal de expl.) Ill 0,65 1,60 0,95 1,40 0,25
IV 0,70 1,70 1,00 1,40 0,25
Tabelul 2.4.5. Valorile L1G1ref [W/m3·K].

Categoria Tipul Inertia lndicele solar 1. (m-1)
cladir!i cladir!i terrnica s 0,009 > 0,010 ... 0,019 ~ 0,020
Cladiri pentru sport oarecare 0 0,06 0, 12
1 mica 0 0 03 0 06
Alte cladiri medie 0 0,05 0, 10
mare 0 0,06 0, 12
2 Cladiri pentru sport si scoli oarecare 0 0,03 0,06
Alte cladiri oarecare 0 0,04 0,08
I. lnstalalii de ineafzire Capitolul 2: Prnteetia termica a cladirilor
2.4.1.2 Detenninarea coeficientului • se interzice utilizarea tarnplariilor cu
1 Ar.
global nonnat de izolare tennicl G= - "' - ' -' + 0, 34n tocuri sl cercevele din aluminiu fara
GN a; V R '
L.,
Valoarea este data in tabelul 2.4.2, in m, intreruperea puntilor termice.
functie de nurnarul de niveluri N si de
raportul dintre aria anvelopei A si 10. Se calculeaza: A/V si din tabelul 2.4.1.5.3 In vederea reducerii
volumul cladirii V. Valorile coeflclentllor 2.4.2 se obtine valoarea GN; infiltratiilor de aerrece:
globali norrnati sunt valabile pentru 11. Se compara G cu GN. • la tarnplaria exterioara se iau rnasuri
toate zonele climatice. La prima taza de proiectare se reco• de etansare corespunzatoare a ros•
rnanda a se face un prim calcul consi• turilor dintre tocuri sl conturul goluri•
2.4.1.3 Nivelul de izolare derand, valorile R'm conform tabelului lor din pereti;
tennicl globs/I 2.2.7. In functie de valoarea G obtinu- • se utilizeaza exclusiv tarnplarie de
Este corespunzator daca se realizea• ta, se actioneaza asupra elementelor buna calitate i;;i prevazuta cu gar•
za conditia: de constructii, a gradului de vitrare etc. nituri de etansare:
G ,, GN [W/m3·K] (2.4.4). • suprafetele vitrate, luminatoarele sl
Posibilitatile de realizare a acestei 2.4.1.5 Recomandjri privind unele tarnplaria fixa se prevad cu solutii de
conditii trebuie sa fie atent analizate posibilitjfide tmbunMlJtire a etansare care sa excluda orice infil•
inca de la fazele preliminare ale proiec• compor• Mrii tennotehnice Ji de tratii:
tului, atunci cand se slaboreaza con• reducers a valorii coeficientului • la peretii din panouri mari prefabrica•
ceptia cornplexa a cladir!i, cand inca global de izolare tennicl la te, rosturile dintre panouri se iau
se mai poate interveni asupra configu• clldirilede locuit exclusiv de tip ,,inchis" sl se etan•
ratiel in plan i;;i pe verticala a construe• Pentru lrnbunatatirea comportarii ter• seaza cu chituri de calitate cores•
tiei, precum si asupra parametrilor ei motehnice a cladirilor de locuit i;;i pen• punzatoare care contera o siquranta
geometrici. tru reducerea valorii coeficientului glo• deplina, atat fata de infufratiile de
Principalii factori geometrici care in• bal de izolare termica, se recornanda apa, cat i;;i fata de infiltratiile de aer;
fluenteaza coeficientul global G sunt aplicarea urrnatoarelor rnasun: • la elementele perimetrale opace nu
urrnatorii: se utilizeaza solutii constructive ca•
• raportul P/Ac, in care: 2.4.1.5.1 La alcltuirea genera/I racterizate printr-o permeabilitate la
P - perimetrul cladirti, rnasurat pe con• a clldirii: aer rioicata.
turul exterior al peretilor de fatada: • la stabilirea pozitiilor i;;i dimensiunilor
Ac - aria in plan a cladirii, lirnitata de tarnplariei exterioare se are in vedere 2.4.2. Detenninarea 'i verificarea
perimetru; atat orientarea cardinala, cat i;;i orien• coeficientului global de izolare tennicA
• retragerile gabaritice, existenta bo• tarea tata de directia vanturilor domi• G1 la clidirilecu alti destin&1:ie
windourilor, precum si alte variatii ale nante, tinand seama si de existenta decit cea de locuit
suprafetelor Ac de la nivel la nivel; cladirilor invecinate; desi nu se consi•
• gradul de vitrare, exprimat prin dera in calcule, ferestrele orientate Prevederile din normativul C 107/2
raportul: spre sud au un aport solar semnifi• se aplica la urrnatoarete categorii de
cativ; claoiri cu alta destlnatie decat locui•
A, • pentru reducerea pierderilor de calou•
V=--- (2.4.5), rea, al caror regim de Inaltirne nu de•
A1+Ap ra spre spatiile de circulatie cornuna, paseste P + 10E:
in care: se prevad windfanguri la intrarile in • cladiri de categoria 1, in care intra
A, - este aria tarnplariei exterioare si a cladiri, aparate de inchidere automata cladirile cu ,,ocupare continua" i;;i cla•
altor supratete vitrate; a usilor de intrare in cladiri, termoizo• dirile cu ,,ocupare discontinua" de
AP - aria zonelor opace a peretilor latii la usile de intrare in apartamente, clasa de inertie mare;
exteriori. Incalzirea spatiilor comune la tempe• • cladiri de categoria 2, in care intra
raturi apropiate de temperatura din cladirile cu ,,ocupare discontinua", cu
2.4.1.4 Succesiunea calculelor locuinte etc; exceptia celor din clasa de inertie
Se recornanda a fi urrnatoarea: • la peretii interiori ai camanlor aerisite mare.
1. Stabilirea planurilor si sectiunilor direct, se prevad rnasuri de termo• Cladirile cu ,,ocupare continua" sunt
verticale caracteristice ale cladirii, izolare. acele cladiri a caror functionalitate impu•
cu precizarea conturului spatiilor ne ca temperatura mediului interior sa
Incalzite: 2.4.1.5.2 La alcltuirea elementelor nu scada ~n intervalul dintre ora 0 i;;i 7)
2. Calculul ariilor tuturor elementelor de construct;iiperimetrale: cu mai mult de 7 cc sub valoarea
de constructf perimetrale A;1IA • se utilizeaza solutii cu rezistente ter• normala de exploatare. Exemplu: crei;;e•
3. Calculul ariei anvelopei A = 1
si mice specifice sporite, cu utilizarea le, internatele, spitalele etc.
a volumului cladir!i V; materialelor termoizolante eficiente Cladirile cu ,,ocupare discontinua"
4. Determinarea temperaturilor Hu (polistiren, vata rninerala etc.); sunt acele cladiri a caror functionalita•
(prin bilant termic); • se utilizeaza solutii irnbunatatite de te permite ca abaterea de la tempera•
5. Determinarea factorilor de corectie tamplarie exterioara, cu eel putin 3 tura normala de exploatare sa fie mai
r.; randuri de geamuri sau cu geamuri mare de 7 cc pe o perioada de 10 ore
6. Determinarea rezlstentelor termice termoizolante; pe zi, din care eel putin 5 ore in inter•
corectate medii R' .; • se urrnareste eliminarea totala sau valul dintre ora 0 i;;i 7. Exemplu: i;;colile,
7. Stabilirea numarul~i de schimburi reducerea in cat mai mare rnasura a amfiteatrele, salile de spectacole, cla•
de aer pe ora na (tab. 2.4.1); puntilor termice de orice tel, in dirile administrative, restaurantele, cla•
8. Calculul sub torrna tabelara a ex• special in zonele de intersectli ale dirile industriale cu unul sau doua
presiei: elementelor de constructii (colturi, schimburi etc., de clasa de inertie me•
}: (A .l R'm; ) socluri, cornise, atice), cat si la bal•
coane, logii, bowindouri si in jurul
die i;;i mica.
r,: golurilor de ferestre si usi de balcon

etc.;
9. Se calculeaza:
Capitolul 2: Prntectia termica a cladirilor I. lnstalalii de lncalzire
2.4.2.1 Detenninarea
coeficientului global efectivde
izolare tennicl G1
Se face utilizand relatia:
G
'
= l.["_
V L.J
Ai ·
R'mj
r1] [W/m3·K]
(2.4.6),
J_ L()I I ~
I t:---~~-t-'---+----ts'::::i,----'--------, in care:
I V - volumul Incalzit al cladirii,
gl A, x., R' . - determinate pentru ele-
1 J m; I . I I
mente e J a e anve ope:
.
au aceeasi semnificatie ca
~It
I C'"i
la§ 2.4.1.1.
2.4.2.2 Detenninarea coeficientului

global nonnat de izolare tennicl
G tret
A
~1
cnl
al _,f
I
-® l Se face utilizand relatia:
ll~
I
G = l.[~ +~ + A 3 +d. p +
''"'Va b c e
H Sectiunea A-A
in care:
[W/m3·K] (2.4.7),
A1 - aria supratetelor componente opa•

ce ale peretilor verticali care tac cu
planul orizontal un unghi mai mare
de 60°, aflati in contact cu exterio•
rul sau cu un spatiu nelncalzit, cal•
culata luand in considerare dimen•
siunile interax (m2];
A2 - aria supratetelor planseelor de la
ultimul nivel (orizontale sau care
tac cu planul orizontal un unghi
mai mic de 60°), aflate in contact
cu exteriorul sau cu un spatio ne•
lncalzit, calculata luand in consi•
derare dimensiunile interax [m2];
A3 - aria suprafetelor inferioare aflate in
contact cu exteriorulsau cu un spa•
tiu neincalzit,calculata luand in
Fig. 2.4.4. Plan 'i seqiune clidire parter: con• siderare dimensiunileinterax
(exemplul de ca/cul 6) (m2];
P - perimetrul exterior al spatiului afe•
rent cladirii aflat in contact cu solul
sau ingropat [m];
A4 - aria suprafetelor peretilor transpa•
Tarnplarie exterioara: 1 - 90 x 240 cm; 2 - 90 x 150 cm; 3 - 120 x 150 cm; 4 - renti sau translucizi aflati in con•
180 x 150 cm; 5 - 210 x 150 cm; 6 - 90 x 60 cm; 7 - 90 x 240 cm. tact cu exteriorul sau cu un spatiu
Tabelul 2.4.6. Tabel pentru determinarea termenului l: (A·r)/ R;,,] (exemplul de calcul
6). A·r
r.crt. Elementul de constructii A R;,, r
R'm
[m2] [m2·K/W] [w!Kl
Placa pe sol 183,64 3,00 61,213
2 Planseu sub pod 183,64 2,00 0,9 82,638
3 Tarnplarie exterioara 33,84 0,40 84,600
4 Pereti exteriori 129,36 1,20 107,800
Total 530,48 336,251
[m2] [m2·K/W] [WIK]
1 Tabelul
Usa2.4.7. Tabel pentru calculul rezistentei termice medii
de intrare 2, 16 a tamplariei (exemplul
0,39 de calcul 6).
5,538
Nr.crt. 2 Tipul tarnplariei
Tarnplarie dubla obisnuita A 6,48 R', R;,,
0,43 AIR'15,070
3 Tarnplarie dubla cu geam termoizolant 25,20 0,55 45,818
Total 33,84 0,509 66,426
I. lnstalatll de Incalzire Capitolul 2: Pretectia termica a cladirilor
naincalzit, calculata luand in consi• 33,84 m2; • celelalte ferestre se prevad a se exe•
derare dimensiunile nominale ale • Aria peretilor exteriori: cuta din tarnplarle dubla din lemn, cu
golului din perete [m2]; A4 = P · H - A3; geamuri obisnuite (R' = 0,43 m2·KfW),
V - volumul incalzit, calculat pe baza di• ~ = 64,00 · 2,55 - 33,84 = 129,36 fara garnituri de etansare:
mensiunilor exterioare ale cladirii [m3]; • Aria anvelopei:
m2; • usa de intrare este din lemn, opaca,
- a, b, c, d, e - coeficienti de control A = 2 · 183,64 + 33,84 + 129,36 avand R' = 0,39 m2·K/W, fara garni•
pentru elementele de constructii men• = 530,48 m2; turi de etansare.
tionate mai sus, ale caror valori sunt • Volumul cladirti: Se calculeaza rezistenta terrnica
date in tabelele 2.4.3 si 2.4.4 in functie V = A1 • H = 183,64 · 2,55 = 468,282 m3; medie a tarnplariei exterioare dupa mo•
de categoria de cladire (categoria 1 sau b) Determinarea coeficientului G pe dificare (tab. 2.4.7):
baza valorilor R;,,;n:
Se utilizeaza valorile minime R:r, =R:r,;n
R' = LA 33, 84
Pentru cladirile la care suprafata pe•
retilor transparent! sau translucizi re• conform tabelului 2.2.6, pentru cladiri
L (A IR') 66, 428
prezinta eel putin 50 % din suprafata proiectate pana la 1.01.1998, si anume: = 0,509 m2·K/W
elementelor verticale de inchidere, • pereti exteriori R:r, = 1,20 m2·K/W; Se observa ca valoarea obtinuta este
coeficientul global de referinta G • tamplarie exterioara R:r, = 0,40 m2·K/W; superioara celei initiale
tret poate ti rnarit cu o cantitate L1G1ref' • planseu pod R:r, = 2,00 m2·KfW; R'm = 0,40 m2·K/W
a • placa pe sol R:r, = 3,00 m2·KfW. Se deterrnina noua valoare a termenu•
carei valoare este data in tabelul Cu aceste valori, in tabelul 2.4.6, se lui Ar/R'm pentru noua tarnplarie exte•
2.4.5, in functie de categoria cladirit, deterrnina termenul: rioara tinand seama de valorile din ta•
de indicele solar /5 si de inertia termi• =
L [(A · r)IR:.r,)J 336,251 WIK. belele 2.4.6 si 2.4.7,
ca a cladirii. Pentru stabilirea nurnarulul de A·r/R' = 84,60 - 66,426 = 18, 174 WIK.
lndicatii privind determinarea clasei de schimburi na se considera: Se deterrnina noua valoare a terme•
inertie terrnica sau a indicelui solar sunt • cladire indivicuala: nului L[(Ar/R'm)] pentru elementele de
date in anexele normativului C 107/2. • moderat aoapostita ~n interiorul unui constructii ale incaperii
oras, cu minimum 3 cladiri in apropiere); I[(A.r/R'm)] = 336,251 - 18, 174 =
2.4.2.3 Nivelul de lzolare • clasa de permeabilitate ridicata (tarnpla• = 318,077 W/K.
tennicl globald rie exterioara fara rnasuri de etansare), Din tabelul 2.4.1 se determina noua va•
Nivelul de izolare terrnica qlobala Din tabelul 2.4.1, se obtine: na = 1, 1h·1. loare a numarului de schimburi n prin
este corespunzator daca se realizeaza Aplicand relatia 2.4. 1 se obtine: interpolare intre na = 0,6 (clasa de per•
conditia: meabilitate medie) si na = 1,1 (clasa de
G = 336, 251 + 0, 34. 1, 1 =
G1 s G1rer [W/m3·K] (2.4.8). permeabilitate ridicata), astfel pentru:
468,280
na = 0,6 h·1 - pentru tarnplarie dubla
Exemplul de calcul 6 = 0,718 + 0,374 = cu geam termoizolant cu supra•
Se veriflca coeficientul global de izo• = 1,092 W/m3·K; fata A = 25,2 m2
lare terrnica pentru o clil.dire de locuit c) Determinarea coeficientului GN na = 1, 1 h·1 - pentru usa de intrare si
individuala, cuplata, avand in vedere Se deterrnina: tamplarie dubla obisnuita cu
faza prelirrunara de proiectare. supratata A = 8,64 m2;
Cladirea are parter, este alcatuita con•
~ = 530, 480 = 1 13 m2/m3. rezulta:
form fig. 2.4.4, este amplasata in Bu•
v 468,282 ' na = 0,6 + (1, 1 - 0,6)8,6418,64 + 25,2
curesti !;ii este proiectata in anul 1997. Conform tabelului 2.4.2, pentru N = 1 = 0,728 h-1•
Rezolvare: si AN = 1, 13 > 1, 10, rezulta: Se recalculeaza valoarea G cu relatia
a) Determinarea caracteristicilor geo• GN = 0,95 W/m3-K.
Se observa ca G > GN; in consecinta, G
1
= - ~
(A · r) + 0,34n
-- =
metrice ale cladirii: v L.. R' a
• Aria placf pe sol A1 !;ii a planseului trebuie sa se ia unele mason de re• m
sub pod Ai ducere a pierderilor de caldura; 318• 011+0,34.

d) Determinarea coeficientului G s GN; 0, 728 =
A1=A2= 17,8· 11,8-2· 1,2· 11,0= 468,282
183,64 m2; Se actioneaza numai asupra tarnpla•
riei exterioare, astfel: = 0,927 W/m3·K
• Perimetrul cladirii:
• ferestrele !;ii usile de balcon de la ca• Hezulta: G < GN
p = 2 . (11,80 + 17,80 + 2 . 1,20)
merele de zi si de la dormitoare se in concluzie, in conditiile realizarii
= 64,00 m;
prevad a se realiza din tamplarie efective a valorilor R:.r, 2: R:.r,in la peretii
• inaltimea parterului:
dubla, din lemn, cu un geam exteriori, la planseul de sub pod precum
H = 2,55 m;
termoizolant si un geam obisnuit (R' si la placa de pe sol, se obtine un co•
• Aria tarnplariei exterioare:
A3 = 2 · 1,80 · 1,50 + 2 · 1,20 · 1,50 + = 0,55 m2·K/W), cu garnituri de eficient global de izolare terrnica, mai mic
etansare: decat coeficientul corespunzator normat.
8 . 0,60 . 0,60 + 2 . 0,90 . 1,50 + 2
. 2, 10 . 1,50 + 6 . 0,90 . 2,40 =
Capitolul 2: Anexe I. lnstalatii de Incalzire
Anexa 2.1
Caracteristiciletennotehniceale materialelorde
constructii
Nr. Densitatea Conductivitatea Coeficientul de Factorulrezistenteila
crt. Denumirea materialului aparenta terrnica de calcul asimilare terrnica permeabilitatela vapori
p /... s [1/K]
[kq/m31 [W/m·Kl [W/m2·Kl -
0 1 2 3 4 5
I. Produse pe baza de azbest
Capacitate calorica rnasica c = 840 J/kq·K
1 Placi $i foi din azbociment 1900 0,35 6,35 24,3
2 Placi termoizolante din azbest 500 0, 13 1,99 1,6
300 0,09 1,28 1,6
II. Materiale asfaltice sl bituminoase
3 Mortar asfaltic 1800 0,75 9,05 85,0
4 Beton asfaltic 2100 1,04 11,51 85,0
5 Bitum 1100 0, 17 3,37 *)
III. Betoane
6 Beton armat 2600 2,03 17,90 24,3
2500 1,74 16,25 21,3
2400 1,62 15,36 21,3
7 Beton simplu cu agregate 2400 1,62 15,36 21,3
naturale de natura 2200 1,39 13,62 14,9
sedirnentara sau arnorta 2000 1, 16 11,86 12, 1
(pietris, tuf calcaros, diatomit) 1800 0,93 10,08 8,5
1600 0,75 8,53 7, 1
1400 0,58 7,02 4,7
1200 0,46 5,79 4,3
1000 0,37 4,74 3,9
8 Beton cu zgura de cazan 1800 0,87 9,75 8,5
1600 0,75 8,53 7,7
1400 0,64 7,37 7, 1
1200 0,52 6, 15 6, 1
1000 0,41 4,99 4,7
9 Beton cu zgura granulata 1800 0,64 8,36 7,7
1600 0,58 7,50 7, 1
1400 0,52 6,65 6,6
1200 0,46 5,79 6, 1
10 Beton cu zgura expandata 1600 0,58 7,50 7, 1
1400 0,46 6,25 6,5
1200 0,41 5,46 6,0
11 Beton cu perlit 1200 0,41 5,46 4,3
1000 0,33 4,47 3,4
800 0,26 3,55 2,4
600 0, 17 2,49 2, 1
12 Beton cu granulit 1800 0,81 9,41 7, 1
1700 0,76 8,85 7,0
1600 0,70 8,24 6,9
1500 0,64 7,63 6,8
1400 0,58 7,02 6,5
1200 0,46 5,79 6, 1
1000 0,35 4,61 4,7
800 0,29 3,75 3,4
600 0,23 2,86 2,4
400 0, 17 2,03 1,9
13 Beton celular autoclavizat
(gazbeton):
- tip GBC-50 750 0,28 3,57 4,2
- tip GBN-50 700 0,27 3,39 4,2
- tip GBN-35 600 0,24 2,96 3,7
- tip GBN-T; GBC-T 550 0,22 2,71 3,5
14 Produse rigide spumate 500 0,20 2,46 3, 1
din cenusa de terrnocentrala 400 0, 16 1,97 2,6
liata cu ciment
I. lnstatatil de incalzire Capitolul 2: Anexe
0 1 2 3 4 5
IV. Mortare
Capacitate calorica rnasica c = 840 J/kQ·K
15 Mortar de ciment 1800 0,93 10,08 7, 1
16 Mortar de var sl ciment 1700 0,87 9,47 8,5
17 Mortar de var 1600 0,70 8,24 5,3
18 Mortar de zqura cu ciment 1400 0,64 7,37 5,7
1200 0,52 6, 15 4,7
v. Vata minerals sl produse din vata minerals
19 Vata rninerala
- tip 60 60 0,042 0,37 1,1
- tip 70 70 0,045 0,41 1,1
20 Saltele din vata rnlnerala:
- tip SCl60, SC060, SPS60 100 ... 130 0,040 0,50 1,3
- tip SPS 70 120 ... 150 0,045 0,50 1,3
21 Pasla rninerala
- tip P40 40 0,043 0,31 1,1
- tip P60 60 0,040 0,36 1,6
- tip P90 90 0,040 0,44 2,0
22 Placi din vata rninerala:
- tip G100 100 0,048 0,51 2, 1
- tip G140 140 0,040 0,55 2,4
- tip AP140 120 ... 140 0,044 0,56 2,4
23 Placi rigide din fibre de 160 0,050 0,66 2,5
bazalt tip PB160
VI. Sticls sl produse pe baza de sticls
Capacitate calorlca rnasica c = 840 J/kq·K
24 Sticla 2500 0,75 10,67 00
25 Sticla sponqioasa 400 0, 14 1,84 28,3

300 0, 12 1,48 28,3
140 0,075 0,80 28,3
26 Vata de sticla
- cal I 80 0,036 0,42 1,1
- cal II 100 0,041 0,50 1,2
VII. Produse pe baza de ipsos, perlit, diatomit
Capacitate calorica rnasica c = 840 J/kQ·K
27 Placi de ipsos 1100 0,41 5,23 6, 1
1000 0,37 4,74 6,5
28 Placi de ipsos cu umplutura orQanica 700 0,23 3, 13 3,4
29 loses celular 500 0, 18 2,34 1,7
30 Sapa de ipsos 1600 1,03 10,00 11,2
31 Produse termoizolante 600 0,22 2,83 -
din diatomit 500 0, 19 2,40 -
32 Placi termoizolante din perlit 270 0, 16 1,62 1,9
liate cu ciment
VIII. Psmanturi sl umpluturi
Capacitate calorica rnasica c = 840 J/ko·K
33 Parnant veqetal in stare umeda 1800 1, 16 11,28 -
34 Urnolutura din nisio 1600 0,58 7,50 3,9
35 Urnplutura din pletris 1800 0,70 8,74 2,4
IX. Lemn sl produse din lemn
Capacitate calorica rnasica c = 2 51 O J/kq·K
36 Pin $i brad
- perpendicular pe fibre 550 0, 17 4,12 10,4
- in luncul fibrelor 550 0,35 5,91 2,0
37 Stejar sl fag
- perpendicular pe fibre 800 0,23 5,78 11,3
- in lunqul fibrelor 800 0,41 7,71 2, 1
38 Placai incleiat 600 0, 17 4,39 28,3
39 Hurnequs 250 0,09 2,02 2,4
40 Placi termoizolante din talas, 400 0, 14 3, 19 2,4
tip STABILIT 300 0, 13 2,66 2,4
41 Beton cu
agregate vegetale 800 0,21 5,52 5,3
(talas, rurnequs, puzderie) 600 0, 16 4, 17 5,0
Capitolul 2: Anexe I. mstalatii de incalzire
0 1 2 3 4 5
42 Placi termoizolante
din coaja de rasinoase
- tip PACOSIP 750 0,216 5,42 5,3
- tip IZOTER 350 0, 125 2,82 2,4
270 0, 116 2,38 2, 1
43 Placi din fibre de lemn,
tip PFL (placi moi)
- placi s 220... 350 0,084 2,08 2,7
- placi B si BA 230.. .400 0,094 2,32 3,7
44 Placi aglomerate fibrolemnoase, 300 0,084 2, 14 2,7
tip PAF
45 Placi din aschii de lemn, tip PAL:
- termoizolante 350 0, 101 2,53 2,8
- stratificate 650 0,204 1,90 7, 1
550 0, 180 4,24 4,3
- omogene pline 700 0,264 5,79 8,5
600 0,216 4,85 7,4
500 0, 168 3,90 3,4
-omooene cu qoluri 450 0, 156 3,57 2,8
x. Produse termoizolante fibroase de nature organica
Capacitate calorica rnasica c = 1 670 J/kg·K
46 Placi aglomerate 300 0, 101 1,91 3,5
din ouzderie, tip PAP 200 0,086 1,44 3,0
47 Stufit
- presat manual 250 0,09 1,65 1,3
- presat cu rnasina 400 0, 14 2,60 1,4
48 Placi din paie 250 0, 14 2,05 1,4
120 0,05 0,85 1,3
49 Saltele din deseuri textile 100 0,045 0,74 1,1
sintetice, tip vata de tapiterie
XI. Umpluturi termoizolante
Capacitate calorica rnasica c = 840 J/k~ ·K
50 Zgura de cazan 1000 0,35 4,61 3,3
700 0,26 3,32 2,9
51 Zgura granulata, zqura 1100 0,36 4,90 3,4
expandata 900 0,31 4, 11 3, 1
500 0, 19 2,40 2,7
52 Cenusasi zqura de terrnocentrala 650 0,29 3,38 3,0
53 Granulit 900 0,49 5, 17 3,0
500 0,25 2,75 2, 1
300 0, 18 1,81 1,7
54 Perlit 200 0,088 1,03 1,7
100 0,083 0,71 0,9
55 Diatomit 700 0,25 3,26 -
500 0,20 2,46 -
XII. Pietra naturale sl zidarie din piatra naturals
Capacitate calorica rnasica c = 920 J/(kg·K)
56 Scorie bazaltica 1000 0,26 4, 16 -
57 Marrnura, cranlt, bazalt 2800 3,48 25,45 50,7
58 Gresie si cuartite 2400 2,03 17,99 17,0
59 Pietre calcaroase 2000 1, 16 12,42 10,6
1700 0,93 10,25 8,5
60 Tuf calcaros 1300 0,52 6,70 4,3
61 Zidariedin pietre de torrna requlata,
cu densitateaparentaa pietrei de:
- 2800 kg/m3 2680 3,19 23,89 30,4
- 2000 kg/m3 1960 1, 13 12, 13 9,9
- 1200 ka/m3 1260 0,51 6,54 4,9
62 Zidarie din pietrede torrnanerequlata,
cu densitateaparentaa pietrei de:
- 2800 kg/m3 2420 2,55 20,30 15,5
- 2000 kg/m3 1900 1,06 11,57 8,7
- 1200 kg/m3 1380 0,60 7,42 5,3
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 2: Anexe
0 ZidArie din caramizi, 1 2 3 4 5

XIII. blocuri mici ~i produse din beton celular autoclavizat
Capacitate calorica rnasica c = 870 J/ko·K
63 Zidarie din cararnlzi pline 1800 0,80 9,51 6, 1
64 Zidarie din cararnizi cu gauri
verticale, tip GVP, cu densitater
aparenta a cararnizilor de:
- 1675 kg/m3 1700 0,75 8,95 5,3
- 1475 kg/m3 1550 0,70 8,26 5,0
- 1325 kg/m3 1450 0,64 7,64 4,7
- 1200 kg/m3 1350 0,58 7,02 4,5
- 1075 kg/m3 1250 0,55 6,57 4,3
- 950 kq/m3 1150 0,46 5,77 4, 1
65 Zidarie din cararnizide diatomit, 1200 0,52 6,26 3,4
cu densitatea aparenta
a cararnizilor de 1000 kq/rn''
66 Zidariedin blocuri mici pline din
beton cu agregateusoarecu den-
sitateaaparentaa blocurilorde:
- 2000 kg/m3 1980 1, 16 12,02 10,6
- 1800 kg/m3 1800 0,93 10,26 8,5
- 1325 kg/m3 1620 0,75 8,72 7, 1
- 1600 kg/m3 1440 0,61 7,43 4,7
- 1200 kg/m3 1260 0,50 6,29 4,3
- 1000 kg/m3 1080 0,42 5,34 3,9
67 Zidane din blocuri din beton
celular autoclavizat:
- cu rosturi subtiri
tip GBN 35 675 0,27 3,38 3,8
tip GBN 50 775 0,30 3,82 4,3
- cu rosturi obisnuite
tip GBN 35 725 0,30 3,70 3,9
tip GBN 50 825 0,34 4,20 4,4
68 Fasii armate din beton
celular autoclavizat:
tip GBN 35 625 0,25 3, 13 3,7
tip GBN 50 725 0,28 3,57 4,2
XIV. Metale
Capacitate calorica rnasica c = 480 J/kg·K
69 Otel de constructii 7850 58 125,6 00
70 Fonta 7200 50 111,7 00
71 Aluminiu 2600 220 140,8 00
XV. Polimeri sl spume de polimeri

72 Polistiren celular 20 0,044 0,30 30,0
73 Spume de pcliclorura de vinil 70 0,05 0,61 3,0
30 0,05 0,40 3,0
74 Poliuretan celular 30 0,042 0,36 30,0
XVI. Materiale in suluri
75 Covor PVC
- fara suport textil 1800 0,38 8,49 425
1600 0,33 7,46 425
- cu suport textil 1600 0,29 7,00 425
1400 0,23 5,83 425
76 Panza biturnata, 600 0, 17 3,28 STAS
carton bitumat etc. 6472/4
I. lnstalatii
'
de incalzire
Capitolul 3
Necesarul de caldura pentru incalzire
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzlre I. lastalatii de incalzire
()i - temperatura interioara conventions• considerare urrnatoarele dimensiuni:
3.1. Necesarul de clilduri la de calcul, conform SR 1907 [°C); - pentru plansee sl pereti: lungimea
pentru cllidiri obifnuite ()e - temperatura spatiilor exterioare in• si latirnea incaperii, rnasurate intre axe•
caperii considerate [°C), care se ia le de simetrie ale elementelor de con•
Cladirile au destinatii, forme sl carac• dupa caz: temperatura conventio• structis ce o delirniteaza $i Inaltirnea
teristici constructive diferite, iar pentru nala a aerului exterior sau tempera• nivelului rnasurat intre pardoselile finite;
stabilirea caracteristicilor tehnice ale tura interioara conventionala de din aria astfel obtinuta se scade aria
echipamentelor de Incalzjre este ne• calcul pentru lncaperile alaturate: golurilor suprafetelor nelnertiale (usi,
cesar sa se calculeze necesarul de cal• R~s - rezistenta terrnica a elementului ferestre, luminatoare etc.);
dura care exprirna cantitatea de ener• de constructs considerat, stabilita - pentru suprafeteleneinertiale, se con•
gie terrnica cedata de fiecare incapere conform STAS 6472 [m2·K/W); sidera dimensiunilegolurilor din zidarie.
in mediul Inconjurator. CM - coeficient de corectis a fluxului Hezistenta terrruca R~s se calculeaza
Metoda de calcul al necesarului de termic. conform metodologiei indicate in § 2.2.3
caldura pentru Incalzire este reglemen• Coeficientul de masivitate m este de• din capitolul 2.
tata prin STAS 1907 si se aplica tuturor pendent de indicele de inertie terrnica Temperaturile conventionale ()e ale
tipurilor de cladiri civile si industriale D al elementului de constructii. Valoa• aerului exterior pentru principalele loca•
exceptle facand: rea este data in tabelul 3. 1.1 sau se litati din Romania sunt date in tabelul
- Incaperile amplasate subteran; poate calcula si cu relatia: 3.1.2. in fig. din Anexa 3.1 este repre•
- spatiile inchise lirnitate de elementele m = 1,225 - 0,05 D (3.1.4) zentata harta de zonare a teritoriului Ro•
de constructii lipsite practic de masi• unde indicele de lnertle terrnica D rnaniei, din punct de vedere al tempera•
vitate terrnica: este dat de relatia 2.3.2 (§ 2.3.2). turilor conventionale ale aerului exterior.
- cladirile sau Incaperile Incalzite rar, Pentru elementelede constructii lipsite Temperaturile conventionale ()e ale
pe perioade scurte de timp; de inertie terrnica, cu D < 1 (usi, ferestre aerului din incapenle neincalzite si in
- cladirile cu instalatf de incalzire locala, etc.), coeficientul de masivitate terrnica rosturile de dilatare ale cladirilor de lo•
avand efecte pe zone !imitate; are valoarea cea mai mare m = 1,2 iar cuinte, administrative si social-culturale
- cladirile cu instalatii de Incalzire prin pentru elementele de constructie inte• sunt date in tabelul Anexa 3.2.
radiatie (cap. 4.5). rioare (pereti $i plansee interioare etc.), in cazul in care este necesara cu•
Necesarulde caldura pentru coeficientul m = 1.
noasterea exacta a temperaturii He a
incalzire Suprafata de calcul A a elementului
unei Incaperi neincalzlte aceasta se
al unei incilperi se calculeaza cu relatia: de constructii se deterrnina luand in
poate calcula cu relatia:
<P =<PT (1 + 2:A/100) + <Pi [W] (3.1.1)
in care:
<PT - este fluxul termic cedat prin tran• Tabelul 3.1.1. Valorile coeficientului de masivitate termica m
smisie, considerat in regim static• D 1 1,1 ... 2 2,1...3 3,1.. .4 4,1...5 5,1... 6 6,1... 7
nar, corespunzator diferentei de m 1,2 1, 15 1, 1 1,05 0,95 0,90
ternperatura intre interiorul si ex•
teriorul elementelor de constructii Tabelul 3.1.2. Temperaturile conventlonale (Je ale aerului exterior
care dellrniteaza incaperea [W); pentru principalele localitati din RomAnia
<Pi - sarcina terrnica pentru Incalzirea
aerului rece patruns in interior de Localitatea He rci Localitatea ee [OC]
la temperatura exterioara la tem• Alba lulia -18 Lugoj -12
peratura intertoara [W]; Alexandria -15 Miercurea Ciuc -21
LA - suma adaosurilor afectate fluxului Arad -15 Oradea -15
Bacau -18 Petrosani -18
termic cedat prin transmisie [%). Baia Mare -18 Piatra Nearnt -18
Necesarulde caldura global al unei in• Baraolt -21 Pitesti -15
caperi se majoreaza sau se rnicsoreaza Beclean -21 Ploiesti -15
cu debitul de caldura absorbit sau cedat Beiu$ -18 Reghin -21
de diverse procese cu caracter perma• Bistrita -21 Hesita -12
nent daca acesta depaseste 5 % din <P. Bariad -18 Ramnicu Valcea -15
Blaj -18 Roman -18
Botosani -18 Satu Mare -18
3.1.1. Fluxul tennic cedat Bra$OV -21 Sfantu Gheorghe -12
prin transmisie <t> r Braila -15 Sibiu -18
Bucuresti -15 Siqhisoara -18
Pierderi de caldura au loc atat prin Buzau -15 Sinaia -18
elementele de constructii in contact cu Calarasi -15 Sangiorgiu de Padure -21
aerul pe ambele fete <Pe cat $i prin SOI Ceahlau -21 Slatina -15
<PS. Carnpulunq Muscel -18 Slobozia -15
<PT= <Pe + <Ps [W] (3.1.2) Cluj-Napoca -18 Sovata -21
Constanta -12 Suceava -21
Craiova -15 Tecuci -18
3.1.1.1 Ruxul tennic prin transmisie <Pe Cristuru Secuiesc -21 Tirnisoara -15
Acesta se calculeaza cu relatia: Deva -15 Tarqoviste -15
() - () Fagara$ -21 Tarqu Jiu -15
<P. = CM . }: m A.-'-,_• [W] Focsani -18 Targu Mures -21
Ros (3.1.3) Galati -18 Tarqu Ocna -18
in care: Gheorghieni -21 Tulcea -15
m - este coeficientul de masivitate ter• Giurgiu -15 Napoca-Turnu Severin -12
mica al elementelor de constructii Huedin -18 Vaslui -18
Hunedoara -15 Vatra Dornei -21
exterioare, conform STAS 6472;
lasi -18 Zalau -15
A - aria suprafetei fiecarui element de
constructii [m2);
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru Incalzire
A p - lungimea conturului peretilor In adaosul A0 se stabileste corespunzator
'V~8
L, R I contact cu solul [m); elementului de constructii cu orientarea
ee =--j-
(3.1.5) h - cota pardoselii sub nivelul solului [m]; cea mai defavorabila;
A
2: R .! Ac - aria unei benzi cu latirnea de 1 m
situata de-a lungul conturului ex•
Ac - pentru compensarea efectului su•
I pratetelor reci, In scopul corectarii
terior al supratetei A [m2); bilantutui termic al corpului ome•
In care:
Acf - aria unei benzi cu 18'.timea de 1 m nesc In incaperile In care elemen•
ei - este temperaturile interioare con•
situata de-a lungul conturului care tele de constructii cu rezlstenta la
ventionale ale lncapertlor sau spa•
tiilor lnvecinate [0C];
corespunde spatiului lnvecinat transfer termic redusa, favorizeaza
care are temperatura ei (m2); intensificarea cedarii de caldura a
A - aria suprafetelor care delirniteaza
1 R - rezistenta terrnica curnulata a pardo• corpului prin radiatie.
tncaperea [~2); P selii si a stratului de sol cuprins lntre Acest adaos atecteaza numai fluxul
R - rezistentele termice ale elemente- pardoseaia si panza de apa freatica termic prin elementele de constructii
1 lor de . constructii ale Incapeni care se deterrnina cu relatia: ale Incaperilor a csror rezlstenta ter•
[m2·K/W). n d mica Rm s 10 m2·K/W. Hezistenta Rm
Temperaturile interioare conventio• RP = 2: .LA. (m2·K/W) (3.1.9) se calculeaza cu relatia:
(e - 8 )
i-1 1
nale de calcul 8i pentru incaperl Incal• A
zite In cladiri de locuit, administrative si unde: R = T ' e . C (m2·K/W)
social-culturale precum si pentru ane• q- grosimea straturilor luate In consi• m <PT M (3.1.10)
xele administrative si social-culturale derare [m]; unde:
ale lntreprinderilor industriale sunt date A.i - conductivitatea terrnica a materialu• AT - este aria suprafetei totale a Inca•
In Anexa 3.3. lui din care este alcatuit stratul luat perii (reprezentand suma tuturor
Coeficientul de corectie CM a fluxului In considerare [W/m·K], (Anexa 2.1); supratetelor delimitatoare) (m2);
termic se stabileste In functie de capa• Rbc - rezistenta terrnica a benzii de con• Valorile adaosului Ac sunt date In
citatea terrnica specifica a elementelor tur la trecerea caldurii prin pardo• graficul din figura 3. 1.3.
de constructii interioare ale constructi• seala si sol catre aerul exterior Adaosul Ac se acorda tuturor Incape•
ei mpi' astfel: (m2·KIW), a carei valoarea este da• rilor cu exceptia:
- pentru mpi s 400 kg/m2, CM= 1,0 ta In tabelul 3. 1.3; • depozitelor, casei scarii etc., precum
- pentru m i > 400 kg/m2, CM= 0,94. e, - temperatura solului (apei freatice), sl a lncaperilor prin care oamenii tree
Capacitatla terrnica specifica a considerata + 10 °C pentru toate sau stationeaza (sali de expozltie)
constructiei m . se deterrnina pentru zonele climatice ale tarii; purtand imbracarnlnte de strada:
lntreaga const~ctie cu relatia: e .- temperatura interioara conventionala • Incaperilor de productie cu specific
mpi = 0,9 (Mp/A) (3.1.6) ei de calcul pentru incaperile al~turate de rnunca medie, cu locuri de mun•
In care: (oC); ca nestatlonare sau cu specific de
Mpi - este masa tuturor elementelor de m5 coeficientul de masivitate terrnlca
-
rnunca grea.
constructii interioare (peretl inte• al solului, care se deterrnina din De asemenea, pentru incaperi de
riori, plansee lntre etaje, elemen• graficul din fig. 3.1. 1, In functie de productie cu specific de rnunca U$oara
te de tarnplarie In interior); nu se adancirnea panzei de apa freatica sau medie, cu locuri de munca statio•
ia In calcul masa elementelor de H si adanclrnea h de lngropare a nare, adaosul Ac se prevede numai In
constructii perimetrale (pereti ex• pardoselii; cazul In care locurile de munca sunt
teriori, ferestre, usi, acoperis, n5 " coeficientul de corectie care tine situate la o distanta mai mica de 5 m
planseu peste subsol neincalzit, seama de conductivitatea terrnica de suprafetele vitrate exterioare.
pereti catre casa scani, pereti a solului /... $i cota pardoselii h sub
care despart spatii incalzite de nivelul terenului, care se determina 3.1.3. Sarcina tennici <Pi
spatli nelncalzite) [kg]; din graficul din figura 3.1.2.
A - suprafata perirnetrata a constructlei in relatia 3.1.7, In cazul In care dife• Sarcina termica <Pi pentru lncalzirea
prin care se produce disipare de flux renta de temperatura ei - 81 < 0, primul aerului infiltrat prin neetan$eitatile
termic (pereti exteriori, ferestre, usi, termen al relatiei se neglijeaza. U$ilor $i ferestrelor $i a aerului patruns
pereti spre casa scarii, planseu peste la deschiderea acestora se determina
subsoluri neincaizite, planseu spre 3.1.2. Adaosuri la pierderile ca valoare maxima lntre sarcinile ter•
pod, acoperisuri de tip terasa) (m2). de cildunl IA mice <Pi1 $i <Pi2, In care:
<Pi1 - este sarcina termica pentru lncal•
3.1.1.2 Ruxul termic cedat prin sol <Ps Acestea atecteaza fluxul termic ce• zirea aerului infiltrat prin neetan•
Se calculeaza cu relatia: dat prin transmisie <PT cu scopul de a $eitatile U$ilor $i ferestrelor deter•
<P =A -'--+C
e -81 m e -8
·-5·-·--•·A -1
realiza aceleasi conditii In incaperl indi• minata In functie de numarul de
s PR Mn R c ferent de orientarea lor si gradul de schimburi orare de aer necesar In
p S be
izolare terrnica (elemente de construe• lncapere din conditia de contort
+2 : . _e,_· - e
n
ei .
[W] 3.1.7
tii cu rezistenta terrnica redusa). fiziologic, cu relatia:
_1 A
i·1 ns Rbc CJ
Adaosurile sunt: <Pi1 = [n80 CMVp cP (8i - 8J + <Pj(1 +Ac)
A0 - de orientare, In scopul diferentierii [W) (3.1.11)
necesarului de caldura al incaperl• <Pi2 - este sarcina termica pentru lncal•
In care: lor diferit expuse radiatiei solare $i zirea aerului infiltrat prin neetan•
AP - suprafata curnulata a pardoselii si a atecteaza numai fluxul termic cedat $eitatile U$ilor $i ferestrelor de•
peretilor aflati sub nivelul solului, prin elementele de consfructli a pendenta de viteza de calcul a
care se calculeaza cu relatia: lncaperilor cu pereti exteriori $i are vantului,
AP= Apd + p·h (m2) 3.1.8 valorile date In tabelul 3.1.4. <Pi2 ={ CM[EL(Li)v413(8;-8 )j+<P) •
unde: Pentru Incaperi cu mai multe ·(1+Ac) [w] (3.1.12)
Apd - supratata pardoselii (m2); elemente de constructf exterioare,
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire I. lastalatii de Incalzire
Tabelul 3.1.3. Rezistenta termica a benzii de contur Rbc [m2·K/W] Sernniticatia termenilor din relatiile
Adanclrnea de Grosimea Adancimea panzei de mai sus este:
n80 - nurnarul de schimburi orare de
ingropare a tuncatiei g de apa freatica H [m]
aer necesar in incapere din con•
pardoselii h [m] [m] s4 6 8 2:10 ditii de contort fiziologic.
0,20 0,600 0,520 0,475 0,445 Pentru n80 se recornanca urrnatoare•
0,25 0,634 0,546 0,496 0,464 le valori:
0,30 0,668 0,570 0,517 0,481 - pentru cladiri de locuit $i similar lor:
• camere de locuit
0,35 0,700 0,600 0,536 0,498 nao = 0,792 [m3·h-1/m3]
0,40 0,735 0,622 0,555 0,513 • bucatarll
0,0 0,45 0,768 0,645 0,574 0,530 n80 = 1, 19 [m3·h-1/m3]
0,50 0,802 0,665 0,593 0,547 • bai:
n80 = 1,0 [m3·h-1/m3]
0,55 0,835 0,693 0,614 0,565
- pentru scoli, gradinite. crese, spitale:
0,60 0,868 0,717 0,633 0,581 n ao · V = 25Np [m3/h]
0,65 0,902 0,742 0,652 0,600 unde:
0,70 0,935 0,767 0,672 0,615 V - este volumul lncaperii [m3];
0,75 0,970 0,781 0,692 0,632 Np - nurnarul de persoane.
c - caldura rnasica a aerului la presiu•
0,80 1,00 0,815 0,712 0,650
P ne constanta [J/kg·K];
0,20 0,390 0,352 0,329 0,314
26
0,25 0,410 0,370 0,340 0,328 24
0,30 0,431 0,388 0,355 0,340 22
20
0,35 0,450 0,399 0,370 0,351 18
0,40 0,470 0,415 0,383 0,365 16 I
0,45 0,490 0,430 0,398 0,377 14

I
1,0 0,50 0,509 0,445 0,410 0,386 12
0,55 0,528 0,460 0,425 0,400
0,60 0,548 0,475 0,437 0,414 J
10
,
0,65 0,568 0,490 0,451 0,425 J'9
0,70 0,587 0,505 0,465 0,438 "'
. ,,.
" O
·~~
0,75 0,607 0,520 0,480 0,450
,_
0,80 0,627 0,535 0,494 0,463 6
0,25 0,378 0,329 0,304 0,289

4
0,30 0,396 0,341 0,315 0,298
0,35 0,413 0,354 0,326 0,308
2,0 0,40 0,430 0,367 0,337 0,318 3
10 8 6 5 4 3 2 1,4 1,0 0,8 0,6
0,45 0,448 0,380 0,347 0,327 Rm[m2KJW)
0,50 0,465 0,392 0,357 0,336 Fig. 3.1.3. Valorile adaosului Ac.
0,55 0,482 0,415 0,370 0,346
0,60 0,500 0,424 0,380 0,356
0,65 0,516 0,432 0,391 0,365
0,70 0,534 0,445 0,402 0,375
0,75 0,551 0,457 0,414 0,385
0,80 0,568 0,470 0,425 0,395
ms ns a b
0,9 1,8
I
~,0"~1~
0,8 1,7
\ 1,6
H ~ A1 0r-.. h- trn
I
~ c ~'
0,7
I'\ Lmax=AC+CB 1,5
0,5 r-, ~-- - -

1,3
1,2
~ ~
"" ~'-
1-..:::::;
~ c
0,4 - ~~ 1,1 ........ Fig. 3.1.4. Pozijiaelementelor
Lmax= ~ (2H-h)
1,0 ~ !loo.,_
mobilein ansamblul
inciperii:
0,3 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0
5 10 15 A.[W/mK] a - pe un perete exterior;
l-rnax [m]
b - pe doi perett exteriori a/aturafi;
Fig. 3.1.1. Variaiiacoeficientului Fig. 3.1.2. Variaiia coeficientului c - pe doi pereti exteriori opusi;
de masivitatetennici m5• de coreqie ns. d - pe mai multi perefi exteriori.
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentruincalzire
p - densitatea aerului [kg/m3);
("') Q) ·;:: E - factor de corectie dependent de
:J ·-
:J
"'<!"
-0
o "§ :J
:t=
("') l!) l!) C\J lnaltimea cladirii; are valoarea 1
o ·;:: en c (j) 0 l!) ("')
E ("') ("') l!) "'<!" pentru lncaperi din cladiri cu mai
:l5 enl -0 ell o
Q)
tii
c Q) o Cl ci ci ci ci putin de 12 niveluri iar pentru cla•
0
:J '~ Cl ell ·c;;. diri cu 12 sau mai multe niveluri
f----
valorile factorului E sunt date In ta•
: J ·;:: ·;::
o (j) co ("') co belul 3.1.5;
en ·c;;. .-E co LO ("') "'<!"
Q)
"'<!" co (0 i - coeficientul de infiltratie al aerului prin
l!)
Q) c
:l5 o ro
:J o Cl 0 0 ci ci rosturi; se determinaIn functie de ma•
0 ell
Q)
f---- terialele din care sunt executate U$i•
0 0 "'<!" le $i ferestrele;
,....
:l5 ,.... ,....
,....
c o
,... _ (0 co
(0
- raportul A/A;, unde Ae reprezinta
:J 0 0 ,.... 0
0 ci ci ci ci aria totala a elementelor mobile ale
f---- U$ilor $i ferestrelor exterioare, iar A;
:J ·c;;.
o
Q)
:J ·;:: aria U$ilor $i ferestrelor interioare ale
"'<!" -0 ·-
."!::::'. co l!) ("') "'<!"
- :J "§
en
E
o (j) co ("') co
Q) "§ :J lncaperii;
ell ell en c l!) "'<!" co (0 - gradul de impermeabilitate al cladi•
c Q) oo Cl
0
ci 0ci 0ci 0
ci rii. Prin ,,cladiri greu permeabile" se ln•
o:J ("') <.e..l.l Cl
ell
teleg cladirile sau compartimentele de
-
-
:J c cladire la care, datorita existentei pere•
o ell
,..._ ,.... ,....
,.... tilor despartitori fara goluri, ie$irea ae•
E 0
(j) (0
Q) (0 co
ca
ell
·Na 0 0 ,.... 0
-
Q)
~
rului infiltrat prin rosturi se face numai
prin casa scarii sau printr-un coridor
x
-
:J Q) Q)
<;::::
.... ....
- - -
Q) 0 0 0 0
0.. Cl
E en ci ci ci ci en
(I)
·- o .... Q) .... Q)
central (cla.diri de locuit cu simpla
Q) Q)
g
·-
·-
Q)
Qi 1il .... 1il
- -
Q)
Q) ·;::
c
·;::
(0
,..._
l!) 0 (j)"'<!" "'<!"
-
o Q)
: J
.2 ·- :J o [m2·K/W]
-
:J
Qi Qi
c :J :J :J
ii: ell 0
o d!
~
( " ')
"'<!" , . .._ ~ 1,4
:J en ·c;;. :t= (0 C\J o
o
.5 ·u :J o tii
.0 0
ell
0 ~ 0 0 .0 ~ 1,2 1,
(I) o Cl Q)
"O Q) ell ci ci 0 ci Q) :0
E .0
ell
<;:::: E.... Q)
·5
0
o .... -
Q)
C\J ell C\J ("')

Q.
- E
:J Q.
o
,..._ E.... Q) E
:; ~ - Q) Q)
c "§ ell 0.. l!) C\J C\J r-, Qi

0..
:J
ell x :J
,.... ,.... Q) C\J ,.... :J
o o_ Q.
(I) Q) <;::::
E Q) 0 Q. 0 o_ ....)
:J
·o (ij
Cl "(ii .... ci ci 0 ·...-.
0
'C
·;::
> o Cl Cl
~
·;:: >ell :~ - 'C
>ell 2
o Q) 'C (3 -0 (3
ca
("') (j)
>ell 0co (0 co co
0 >ell
~ 0.. (3 (j) ,..._
,. .. . ,....
( " ') (3 0,5
·15 :J
ci 0ci
0
ci ci 0,5 0,6 0,7 0,9 1, 1 1,3 1,51,7
~ o - Rezistentatermica Ra [m2·K/W]
«!
Q )
... .
.....
:J
o .... 0 ("') (j) 0 (j)
Fig. 3.1.6.Valorile (0
rezistenieitermice
,.... ,....
Q)
:2 ell co ,..._ co co r-, ,.... co
cw; -
Q)
.i:::
0 (j)
(0
("') 0
Q)
x 0
(0
0 ,.... 0 Rc pentrupere1i:
-~
a;
E en
- ci ci ci ci ci ci ci ci
Q. o 0 0 ,.... ,.... u::: 0 0 0 0 1 - tara lncalzire perimetrala;

:;
·- Q) x
Q)
2 - cu lncalzire perimetrala.
.0 Cl) -0
~ -
>ell c Q)
:J ....) (0 :J :J
("')0 2
o
0Q) tii
E ell
Q)
,..._ (0
r-, ell o >ell ,..._
(0 C\J
co ("') [m "'<!"
·K/W]
:2 ell( 00 ,..._ ,.... C\J en
Q) tii (ij
(j) ,....
(j)
(0 ·u (0 l!)
- .i::: ·;:: ,. ...N
Q) Q) en-
co
E en 0 0 ci ci :J
- -
0
ell
Q) :J E Q. ci ci 0 0 /
E
,.... ,.... ,.... 1
/
Q. o ci ·a 0
:l5 0.. c Q) 0 0 0 0 ~Hle=1BK
'/.
·- Q)
-0
c () .... "(ii Q) en ,,.. //
..
Cl)
2
d! S i~8~!
2~K
f----
Q) ·u;. ::; 0,2 --..---.---------
:J >ell C
ca
J 8i-8e=26K ~~ ~
---v/'. !'./'.I'.%
-
<J.)
Q) :2 ell
0 :J
·;:: co ,.... ,.... (0 (0 C\J "'<!" ("')
:J
- ,..._ 8Hle=3OK
0
e ell (0 (j) v.~ / A,
,....
l!) I/
,..._
- · c:
· ;:: (0
n
co
() Qi .... "§ l!) 0 ,.... "'<!"

Q) ,..._ 0 "'<!" "'<!"
CJ
v/ Y:t/'
"O
- .i:::
,.... 0 0.. 0 q 0 0 '" ' C vv r/l/ I I
()
Q. () 0 0
Q) Q)
tii J
E en () ci ci 0 0 () ci 0 0 0 .E
2 v. 8i-8e=34K
.19. 8i-8e 38 K- >---
c Cl c 0,3
f----
·- Q) ()
Cl) -0 ell
) <J.)
:J
() .... >ell
.... ,.... co ,.... iii
·;::; 0,4 i-8e 42 K
Q)
ell
0
,..._ C\J Q) l!)
,....
0 ,.... "'<!"
I I
Q) :2 C\J C\J C\J 0.. co (0
- .i::: <J.)
0 l!) C\J C\J
,..._ ,..._ (0 ,.... co a:
E en 0 0 ci ci i:i5 ci ci ci ci 0,5
i:i5
Q) :§ 0,5 0,4 0,3 0,2 0, 17
-0
f---- Rezistentatermica Ra [m2·K/W]
(" ') ("') (" ') ("') ( 0 (0
~l.:C
(0 (0 v v ~l.:C v Fig. 3.1.7. Valorilerezistenieitermice
v /\ /\ /\ /\
Rc pentruferestre:
c Pentru hale cu lnaltimi mai mari de
·c;;. 'C c (ij ·c;;. ~ E
Q)
10 m, valorile Rc se lnmultesc cu 1, 1, re• spectiv, cu 1, 18 dupa cum In hale exista
::J 1il
-
Q)
Q)
_J ~ sau nu lncalzire perimetrala cu corpuri
Qi de lncalzire.
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzire I. lnstalatli de Incalzire
orientare, apartamente de colt care nu ferestrelor plasate in alte fatade (sali cu La stabilirea valorii lungimii L se au in
au tatade diametral opuse, comparti• mai multe fatade etc.). vedere urrnatoarele situatii (fig. 3.1.4)
mente de hale fara cornunicatie cu res• Valorilecoeficientului de lntiltratie i sunt privind amplasarea elementelor mobile:
tul cla.dirilor etc.). Prin ,,cla.diripermea• date in tabelul 3. 1.6 - pe un perete exterior L = "i.11 (lungi-
bile" se inteleg cladirile sau comparti• Pentru elementele mobile (ferestre, mea rosturilor este egala cu lungimea
mentele de claoiri care datorita absen• usi etc.) amplasate chiar la coltul cla• tuturor rosturilor elementelor mobile
tel peretilor despartitori sau existentei dirii la ultimul etaj, valorile din tabelul "i.11 de pe peretele exterior).
peretilor despatitori cu goluri sau a 3.1.6 se rnajoreaza cu 1,2. - pe doi pereti exteriori alaturati
casei scarii cu U$i exterioare, spre in• L - lungimea rosturilor elementelor L = "i.11 + "i.12;
caperea tubului de gunoi, lesirea aeru• de constructii mobile din fatadele su• - pe doi pereti exteriori opusi,
lui infiltrat se face prin rosturile usilor sl puse actlunil vantulul. L = max ("i.11; "i.l);
- pe mai multi pereti exteriori
L = max ("i.11 + "i.12; "i.12 + "i.13).
1,45
/
v Rostul format de doua elemente mo•
1,40
-
v bile se ia in calcul o singura data; in
cazul usilor si ferestrelor duble, rostul
~./ se masoara pentru un singur rand.
~
1,30 ,,, v - viteza de calcul a vantutui stabi•
n- /
,,,
lita in functie de zona eoliana in care
~ _,,, se gase$te localitatea respectiva si de
~ 1,20 ~
-
-0 amplasamentul cladir!i fata de localita•
0 te (tab. 3. 1. 7). Vitezele de calcul ale
u
--
,_
ca
LL 1, 10 vantului sunt valabile pentru altitudini
---
_....-
~- sub 1100 m. Pentru cladiri amplasate
la altitudini mai mari, vitezele vantului
se stabilesc pe baza datelor meteo•
1,00
8 9 10 12 14 16 18 20 24 28 32 36 rologice privitoare la concornitenta
fnal\imea halei H [m]
vantului cu temperaturi scazute, astfel
Fig.3.1.5. Valorilefactoruluide corec:iie incat necesarul de caldura rezultat sa
lJ. nu fie depasit in mai mult de 10 . .. 20
ore/an. De asemenea, pentru toate ni•
Tabelul 3.1.4. Valorile adaosului Ao velurile situate deasupra etajului 12 al
cladirilor inalte din cuprinsul oraselor,
Orientare N NE E SE s sv v NV vitezele de calcul ale vantului sunt cele
Ao[%] +5 +5 0 -5 -5 -5 0 +5 corespunzatoare cladirilor amplasate in
afara localitatilor. lncadrarea localitati•
Tabelul 3.1.5. Valorile factorului de corectie E lor in zone eoliene se poate lua din
harta din Anexa 3.4.
Nurnarul de niveluri ale cladirii
EtajuI
12 15 18 20 25
p 1, 18
Tabelul 3.1.8. Valorile factorului de
1,23 1,265 1,295 1,34
corectle E pentru cladiri industriale
1 1, 14 1,20 1,230 1,265 1,315
2 1, 12 1, 17 1,20 1,23 1,285 Inaltirnea Factorul de
3 1,09 1, 15 1, 175 1,20 1,285 halei [m] corectie E
4 1,07 1, 13 1, 155 1, 18 1,23 5 1,0
5 1,04 1, 11 1, 135 1, 16 1,21 5 ... 12 1, 12
6 1,02 1,08 1, 12 1, 15 1,20 >12 1,20
7 1,00 1,06 1, 11 1, 13 1, 185
8 1,00 1,04 1,09 1, 11 1, 19 lm2·K/WI
0 ,4 ......................,......,........."T""T ....... T""T"T ...............
9 1,00 1,01 1,065 1,09 1, 15
10 1,00 1,00 1,03 1,06 1, 13
11 1,00 1,00 1,01 1,03 1, 11
12 1,00 1,00 1,00 1,00 1,08
13 1,00 1,00 1,00 1,00 1,05
14 1,00 1,00 1,00 1,00 1,02
peste 14 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
Tabelul 3.1.7 Valorile vAntului de calcul v
Amplasamentul ctadirii
Zona eoliana In localitati In afara localitatii
v [m/s] v4t3 [ m/s)413 v [m/s] v4t3 [m/s]4t3
0,9 0,7 0,5
I 8,0 16 10,0 21,54 1,0 0,8 0,6
II 5,0 8,55 7,0 13,39 Hezistenta terrnica R0 [m2·K/W]

Ill 4,5 7,45 6,0 10,9 Fig. 3.1.8.
IV 4,0 6,35 4,0 6,35 Valorilerezistenieitennice
R0 pentruplafoane.
I. lastalatii de lnealzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire
<Pu - sarcina terrnica pentru Incalzirea debitul de aer introdus prin instalatille in care:
aerului patruns la deschiderea usilor de ventilare. ii - este entalpia aerului interior
exterioare (la intrarea in cladire) se cal• ie este entalpia aerului exterior [kJ/kg·K];
culeaza cu relatia: 3.1.5. Particularttiiiale calculului kET - coeficient de transmisie prin con-
<Pu= 0,36·Au·n·(Bi - Be)-CM [W] (3.1.13) necesarului de calduri pentru vectie prin suprafata vitrata a se•
unde: locuinie rei considerate etansa, calculat
Au - este aria usilor exterioare care se cu relatia:
deschid (m2]; Metoda de calcul a necesarului de cal•
k =-'
h·h_e
n - nurnarul deschiderilor usilor exte• dura presupune un regim de functionare [Wlm2·K] (3.2.3)
ET h +h
rioare intr-o ora, care depinde de a instalatlilor de incalzire de tip continuu ' e
specificul cladirii. cu rnentinerea temperaturii interioare la unde:
Sarcina terrnica <Pu se ia in considera• valoarea de +20 °C sau cu reducere pe hi si he - sunt coeficientii superficiali
re numai in cazul incaperilor cu usi care timp de noapte pana la + 17 °C. de transfer de caldura deter•
se deschid frecvent (magazine, holuri la rninati cu relatiile:
sali de spectacole etc.) si care nu sunt 3.2. Necesarul de calduri hi= 4,65 + 1,631/f(A)v [Wlm2·K] (3.2.4)
prevazute cu sasuri sau perdele elastice. la sere he= 5,821 + 4,0l·v [Wlm2·K] (3.2.5)
(pentru v 5 5 mis)
3.1.4. Necesarul de calduri Pentru calculul necesarului de caldura he = 1, 141 ·v0.78 [Wlm2·K] (3.2.6)
pentru clidiri industriale la sere simplu vitrate se toloseste relatia: (pentru 5 mis < v ,. 10 mis).
<P = 1, 26 ·A· f n relatiile de mai sus v este viteza
Metodologia de calcul al necesarului de cal cul a vantului (tab. 3. 1. 7) iar
de caloura in cazul cladirilor industriale
este, in general, aceeasi cu unele par•
·f 0,35+ ~ (3,26·C+kCONv)1(a; -a.)
IJl(A)
este o functie care depinde de supra•
ticularitati: [W] (3.2.1) tata serei (fig. 3.2.1).
- pentru hale neetajate $i incinte mari, in care: Oaca din calculul hi < 5,8 Wlm2·K se
avanc latirni mai mari de 10 m si in• A - suprafata terenului pe care este ia n = 2, iar daca hi> 6,4 Wlm2·K se
altirni mai mari de 5 m, pentru calcu• arnplasata sera (m2]; ia n = 1,1.
lul reztstentelor termice Rc se are in AF - soprafata vitrata (a geamurilor) (m2]; Pentru calcule rapide ale fluxului ter•
vedere relatia: C - coeficient care tine seama de frec• mic unitar se poate folosi diagrama din
Rc = R0/b [m2·K/W] (3.1.14) venta de aparitie a orelor cu cer fig. 3.2.2.
unde: senin asociate temperaturii con•
R0 - este rezistenta terrnica stabiuta ventlonale a aerului exterior, cu va• Exemplulde calcul 1
dupa STAS 6472 pentru cladirile loarea C = 0, 10 indiferent de zona Se calculeaza necesarul de caldura
obisnuite (m2·K/W]; clirnatica: pentru o sera cunoscand:
b - factor de corectle care depinde de 8i - temperatura mterioara de calcul [0C]; - suprafata terenului pe care este am-
Inaltirnea incaperu industriale, ale Be - temperatura exterioara conventio• plasata A = 5000 m2;
carui valori se iau din diagrama din nala a aerului exterior (tab. 3. 1.2 - Inaltirnea unui perete lateral h = 2,50 m;
fig. 3.1.5. sau harta din Anexa 3. 1 ); - latimea la 50 m;
Valorile rezistentelor termice Rc se kc - coeficientul de transfer convectiv - lungimea la 100 m;
pot determina in functie de R0 utilizand prin suprafata vitrata, care se de• - latlmea unui plan inclinat vitrat Iv = 2, 1;
diagramele din fig. 3.1.6 pentru pereti, terrnina cu relatia: - nurnarul de planuri inclinate n = 20;
din fig. 3.1. 7 pentru ferestre si din fig. kc = kET [ 1 + Jrn· (kET)n-l, s] [Wlm2·K] - elementele de inchidere, realifate din
3.1.8 pentru plafoane. (3.2.2) geam simplu;
- coeficientul de corectie CM= 1 unde: - sera se afla in zona climatica Ill unde
- sarcina terrnica pentru Incalzirea ae- n - este coeficientul de etanseltate a =
ae -18 °C si v 6 mis; =
rului infiltrat se calculeaza cu ajutorul serei, cu urrnatoarele valori: - temperatura interioara Bi = +20 °C.
factorului de corectie de Inaltime E n = 1, 1 pentru sere etanse, Rezolvare:
ale carui valori sunt date in tabelul n = 2,0 pentru sere neetanse, • se calculeaza suprafata geamurilor,
3.1.10. nn - coeficient de penetrate cu urrna- AF= 5900 m2
- pentru halele ventilate in suprapre• toarele valori: • din graficul din figura 3.2.1 pentru
siune, lnfiltratiile de aer rece se iau in nn =0, 1 pentru sere etanse, A = 5000 m2 se obtine 'l'(A) = 0,3
considerare numai in cazul in care nn = 0,23 pentru sere neetanse. • se calculeaza coeficientii superficiali
debitul de aer infiltrat depaseste s = (ii - ie) I {8i - 8e)' de transfer de caldura
hi= 4,65 + 1,63·IJl(A)-v =
Tabelul 3.1.9. Relaiiide calculpentrufluxultennic <P: 111i <P ;'.

nm, R + nm2 R + nms R + nmE_
R, +-- 2 2)... 2)... 2)...
a·b 2A 2J...p 5 6
<P' = (a - a ) --+-P ·In
nd4 nd4
p
nd4
p
nd4
p
[w]
R4 Jr
R, + -- -- R + ----- R +-~ R + --
2)... 2 2)... 5 2)... 6 2)...
p p p p
R ar +-lf
2). (b+d3 +d4 -m) R +_re (b+d3+d,-m2)
a2
R + rr ( b + d3 + d, -
a5
m 5) R,6 + ;: ( b + d3 + d, - m6)
a·b 2).
'
2). p 2).
<P's = (e - ee ) -+-P·fn p p p
[w]
=
'
R,3 Jr rrd3 Jrd3 rrd3
R + - -. R +
2).
l a2
--
2). p
R a5 + 2). - R a6 + ---
2). p
p p
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru Incalzire I. lnstalatii de incalzire
ljJ(A) - rezistentele termice R si R8 (pentru j
0,60 = 1; 2; 5; 6) se det~rmina1 aplicand
'-..... '<, i.jh 0,1+0,518ex~(-0,000187A) relatiile:
0,50 1 d h 1
"t'-.. R. = - + .!_ + - + - (m2-KJW](3.3.3)
'I'-. I h )._J )._ p he
0,40 I
.............
-...... r-.....
- --
0,30 1
R =-+ !._+ h s - h - c - d 3 - d •
ti.
a1h). ).
0,20
' I p (m2·KJW] (3.3.4)
r--.r-.
0, 10 3.4 Necesarul de cAlduri
pentru clidiriincAlzite rar
0
0 2000 4000 6000 Din categoria cladirilor Incalzite rar
8000 10000 A[m2]
tac parte monumentele istorice, biseri•
Fig. 3.2.1. Variaiiafunc1;ie'iljJ cu suprafai& terenuluiA al cile etc., care in general sunt claoiri
serei.
executate din elemente de constructu
0,32 <a 3.3. Necesarul de cAlduri masive sl necesita a fi incalzite la inter•
6,94 3:
s:
~--+-~~+s,00 6 ~ntru clidirile val de cateva zile. La aceste cladlr: nu

amplasate subteran se poate pune problema alirnentani cu
i---1-"""1....,..+--"'->~-+-+~~~-+4,64 >~
agent termic a sistemului de tncalzire
-P-..~R-lo-H-t--+ 3,48 ~
Pentru Incaperile cladirilor amplasate cu multe ore inainte de folosire astfel
l--l----i---f"""'1---=:J--+-=f.2'R,,_+-~-+ 2,32 ~
total sub cota terenului, in parnant cu tncat sa se ajunga la un regim termic
t-H--""l'"'""'-k:::"I'~-+ 1, 16 ~
)( zone de apa freatica (fig. 3.3.1), calcu• stationat al elementelor de constructii.
:J
-35-30-25-20-15-10 -5 0 +5+10+15+20 u : :: lul necesarului de caldura se face apli• Calculul necesarului de caldura se face
Temperatura exterioarii 0.[0c] cand relatia: diterentiat:
<P5 = <P~ + <P; (W] (3.3.1) - pentru elementele de constructii
Fig. 3.2.2. <P~ - fluxul termic dirijat spre aerul ex- masive un calcul exact trebuie sa tina
Calcululftuxuluitennic terior de ternperatura ee se deter• seama de regimul termic nestationar
uniterpentrusere. rnina cu relatia din tabelul 3. 1.9; (de coeficientul de acumulare terrnlca a
<P; - fluxul termic dirijat spre stratul de materialelor si de indicii de inertie ter•
= 4,65 + 1,63-0,3·6 = 4,89 W/m2-K apa freatica de temperatura e se mica ai elementelor componente). in
he= 7,141-v0.78 = 7,143-60,78= determinacu relatia din tab. 3.1~9: practica se poate utiliza relatia lui Q_
= 28,6 W/m2-K - distantele m1, m , m , m la care li• Krischer si W. Kart:
• se stabileste valoarea coeficientului
n: pentru h; < 5,8 W/m2·K, n = 2
niile de flux ter~ic s~ de~part (spre
aerul exterior, respectiv, spre stratul
<P0 = 2 A0a0(ei - 8) [ (3.4.1) vrfv]
(sera neetansa) de apa freatica) se calculeaza cu in care:
• se stabileste valoarea coeficientului relatia: IA0 - suma suprafetelor elementelor
de penetratie, care pentru sera nee•
tansa n, = 0,23. b+d 3 +d 4 +~~e(R
Jr a1
81
_8~-R.)
(Je J
de constructii masive prin care
se pierde caldura; -~·.=
• se calculeaza coeficientul global de mI a0 - coeficient echivalent de transfer
e. 1
transmisie prin convectie prin supra• -e +
termic, calculat cu relatia:
tata vitrata a serei considerata etansa: e. -e
I ~-
' e
k = hi . h. = 4, 89 . 28,
6 [m] (3.3.2).
ET hi + he 4, 89 + 28, 6 <l>e
= 4, 18 [W/m2·K].
• se calculeaza coeficientul de trans• ,r '
.,
' ·~
misie prin convectie prin suprafata
II <1>5 s: A 'S I I
vltrata:
+I ei I
!
I
cc
'O
kc =kET[1+n, (kETt'·,]= f I 11
I\
E a Ii
--
E"'
',.......::::--
I
= 4, 18[1+0,23 - (4, 18)2" -1,s2]= <,
I+-
<l>j /
/
/ u r<:-....
<,
d1 I
/ rJl
I
I
= 10,29 W/m2-K I
s:
unde coeficientul I
I
'\I
t; =(i; - ie)l(e; - ee)=(44+14Y(20+18)=1,52 +
t
-,
-, I
"'1
c
I
-tS'j T
ii = 44 kJ/kg pentru ei = +20 °C si cpi = 65% I I

I
ie = -14kJ/kg pentru ee =-18 °C si cpe =80% I
I I
• in final se obtine valoarea necesaru• _ /2 <l>s I
lui de caldura al serei:
" -
' 1
>------+--'----
ill)
'O
+ kc)He; - ee) = a b
=1,26·5·103·[0,35 + (5900/5000). = 3082 725 w_
. (3,26 . 0, 10+10,29)]-(20+18) =
Fig. 3.3.1. Schema 1 - interior; 2 - stratul de apa freatica.
pentrucalcululnecesarulu
di e cilduri la inciperi
a
m
p
l
a
s
a
t
e
t
o
t
a
l
s
u
b
t
e
r
a
n
:
a
.
s
e
c
t
i
u
n
e
;
b
.
p
l
a
n
;
I. mstalatii de lnealzire Capitolul3: Necesarul de caldura pentru incalzire
- cu Incaperi a caror Inaltirne nu deoa•
[W/m2·K] (3.4.2)
3.5. Calculul necesarului $e$te 5 m;
de cilduri pe bazA de indici - Incalzirea Incaperitor se considera ca
are loc la ternperatura constanta:
Pentru calculul aproximativ al nece• - unde temperatura aerului si tempera•
unde: sarului de caldura pentru tncalzjre <P, tura operatlva se presupune ca au
R - este rezistenta terrmca superficiala la se pot folosi indici care tin seama de aceleasi valori.
' nivelul suprafetei interioare; tipul cladir!i (de locuit sau tertlar), de Calculul necesarului de caldura se
z - timpul de preincalzire al Incaperii forma $i dimensiunile geometrice (nu• bazeaza pe urrnatoarele ipoteze:
cu durata obisnuita de 3 .. .4 ore; rnarul de niveluri, suprafata destasura• - distributla temperaturii aerului se con•
~)..cp - caracteristica materialului. ta, volumul construit), gradul de izolare sidera ca fiind uniforrna
si zona clirnatica unde urrneaza a ti - pierderile de caldura sunt calculate
Pentru calcule practice valoarea co• arnplasata cladirea. considerandu-se ca valori constante:
eficientului a0 se deterrnina sl cu ajuto• Helatia de calcul pentru cladirile de temperatura aerului, caracteristicile
rul diagramei din figura 3.4. 1. locuit sl similare acestora este: constructive sl termice ale elemen•
In cazul in care supratetele interioare <P = V·GN-(8mi - 80) [W] (3.5.1) telor de constructie etc.
ale peretilor sunt captusite CU materiale in care: Fluxul termic pentru Incalzirea unei
izolatoare tonic si termic, de o anurnita V - volumul interior Incalzit al cladirii, incaperl <Pi se calculeaza cu relatia:
grosime d0 sl cu un coeficient de con•
ductivitate, in relatia 3.4. 1 se toloseste
calculat ca volumul delimitat de an•
velopa cladirii (m3];
</); =</Jr_;+ «. [ W] (3.6.1)
coeficientul corectat: GN - coeficientul global normat de izo• in care:

1 lare terrnica, determinat in functie <PT,; - este fluxul termic cedat prin
a~=--- (3.4.3) de nurnarul de niveluri N $i de ra• transmisie pentru Incalzirea spa•
1 d0
-+- portul dintre aria A si volumul cla• tiulul (i), [W];
ao ).. dirii Vin [W/m3·K] ale carui valori <PV.i - este sarcina terrnica pentru incalzirea
o
- pentru elementele de constructii ne• sunt date in tabelul 2.4.2; aerului de ventlatie in spatiul (i) din
inertiale (ferestre, usi etc.) pierderile 8mi - temperatura medie a aerului din in• conditia de contort fiziologic, [W];
de caldura se calculeaza cu relatia: teriorul Incaperilor (0C];
8e - temperatura exterioara conventio• 3.6.1 Fluxul tennic cedat prin
<P0=2,~F(8;-8) [w] (3.4.4) nala de calcul a zonei in care este transmisie <Pr.;
F
arnplasata cladrea (0C].
in care: Helatia de calcul pentru cladirile cu Se calculeaza cu relatia:
8i - temperatura interloara a Incaperil, alta destinatie decat cea de locuit: <PT.i = {HT.ie + HT.iue + HT.•g + HT.ifXB,nr.• - 8.)
[oC]; <P = V·G1· (8mi - 80) [W] (3.5.2)
80 - temperatura interioara de la care [W](3.6.2)
in care:
incepe Incalzirea, [°C]; G 1 - coeficientul global efectiv de in care:
l:AF - suma suprafetelor de constructli izolare terrnica calculat cu relatia HT,ie - este coeficientul de pierderi ter•
fara inertie terrnica, [m2]; 2.4.6 [W/m3·K]. mice prin transmisie pentru spa•
l:RF - suma rezlstentelor termice a ele• tiul (i) Incalzit spre exterior (e)
mentelor de constructie fara inertie, 3.6 Metoda de detenninare a prin anvelopa cladir!i, [WIK];
[m2·KJW]. necesarului de cilduri de HT.iue - este coeficientul de pierderi termi•
calcul dupA SREN 12831 ce prin transmisie pentru spatial (i)
lncalzit spre exterior (e) cane spa•
Metoda de calcul se aplica la majo• tiul neincalzit (u), [WIK];
ritatea cladirilor: HT. - este coeficientul de pierderi termi•
·'g ce prin transmisie pentru spatiul (i)
incalzit prin sol (g), [WIK];
HT .. - este coeficientul de pierderi termice
·'' prin transmisie pentru spatiul (i) in•
8
calzit spre incaperea invecinata in•
7 calzita U) cu temperatura diterita,
[WIK];
;1it-..
--
6
... ..._'-..--..r- 8int,i - este temperatura interioara a
spatiului (i) Incalzit, [°C];
so
4 ~ ~ 30
5 este temperatura exterioara, [°C];

~~ ~ i--
1
-
A•C·v 50
80 -
c0a 3.6.1.1 Coeficientul de pierderi
. -
\ r-, . - ~
-. . -
30
t-. - - -:::....::... - - ~
3 20 tennice HT,ie
?n
-- ~ -- Pierderile de caldura din spatiul in•

r--_
...............
~r----. r--_
- - - - - - - - - -- - - - - 10
calzit (i) spre aerul exterior (e) prin an•
lU
5
- -- velopa (pereti, ferestre, terasa etc.) se
0 calculeaza cu relatia:
Hr;e = }:k A.LJkek + }:, 1p/1e1 [W/K] (3.6.3)

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 in care:
z [ore]
Ak - aria elementului de constructie (k),
Fig. 3.4.1. Coeficientul a0 pentru elemente de construciiimasive. [m2];
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzire I. lnstaletii de Incalzire
3.6.1.3 Coeficientul de pierderi
tenniceHr.
Pierderile1gde caldura de la spatiul (i)
incalzit spre parnant (g) se calculeaza
cu relatia:
10m
HT.•g = fg,fg2 (L. A.u ecniv k) Gw [W/K] (3.6.7)
in care:
f - este factorul de corectie care tine
1
A = 150m2 A = 75m2 g seama de influenta variatiilor an~ale
Pg= 50m Pg= 15m ale temperaturii exterioare. El se
B' = 6 B' = 10 poate determinade fiecare data
Fig.3.6.1. prin calcul sau se pot lua valorile
din anexa D.4.3 din SR EN 12831;
ek' e1 - sunt coeficientii de corectle caldura de la spatiul (i) Incalzit la fg2 - este factorul de corectie care tine
care tin seama de influenta cli• spatiul nelncalzit (u), [W/K], ti• seama de temperatura (}int; a spatiu•
matului cum ar ti gradul de izo• nano seama de: lui incatzit (i), temperatura m.e medie e
latie terrnica, comportamentul - pierderile de caldura prin transmisie exterioera si temperatura exterioara
elementelor de constructii la de la spatiul (i) lncalzit la spatiul ee si se calculeaza cu relatia;
umiditate, viteza vantului si nelncalzit (u);
f = 8.-8 mt.1 m,e
temperatura, cu conditia ca - incalzirea aerului de ventilatie dintre (3.6.8)
g2 (} . - (}
aceste influente sa nu ti fost spatiul Incalzit sl nelncalzit. int,1 e
luate in consideratle la calculul Hue - este coeficientul de pierdere de unde:

coeficientilor de transmisie caldura de la spatiul (u) neincalzit Ak - este aria elementului de constructle
terrnica, Valorile acestor coe• spre exterior (e), [WIK], tinand (k) in contact cu parnantul, [ m2];
ficienti sunt date in anexa seama de: uechiv,k - este coeficientul de transmisie
D.4.1. din SREN 12831. - pierderile de caldura prin transmisie terrnica unidirectionala al ele•
Uk - este coeficientul de transmisie (la exterior sl parnant); mentului de constructie (k),
terrnica a elementului de con• - incalzirea aerului de ventilatie dintre [m2K/W], determinat in tunctie
structie (k), [W/m2·K], ale carui va• spatiul neincalzit si exterior. de tipul pardoselii (fig. 3.6.2,
lori sunt date in EN ISO 6949 3. utilizand valorile date de anexa 3.6.3, 3.6.4 $i 3.6.5 $i tabelele
(pentru elemente de constructil D.4.4 din SR EN 12831 3.6.1, 3.6.2, 3.6.3 si 3.6.4).
opace) si in EN ISO 10077-1
-
(pentru usi $i ferestre); 1,4
a'
11 - este lungimea puntii termice (I) intre 1,2 l
- U1 = 2 W/m2·K
interior $i exterior, [m];
IJ11 - este coeficientul de transmisie ter•
1,0 \. --
-
U2 =
U3=
1 W/m2·K
0,5 W/m2·K
mica lineara a puntii termice (I) in 0,8 - U4= 0,25 W/m2·K
"'
.E r-","""<,
~
[W/m2·K],a carui valoare se obtine >
0,6
......._
utilizand tabele din EN ISO 14863 cQ)
r--
'" - -
-
~ . ....
sau relatiile de calcul din EN ISO

10211-2. 0,2
~
-- --- - - - - - - - ---
0,0 B'
3.6.1.2 Coeficientul de 2 4 6 8 iO 12 14 16 18 20
pierderi
tennice HT,iue
Pierderile de caldura din spatiul (i) in• Fig. 3.6.2 Valorilecoeficientului Uechtvk pentru pardoseli din beton la nivelul
calzit spre spatlul (n) netncalzit se cal• plmintului (z..-Dm}, Tn functie de panimetrul B' ~ coeficientul de transmisie
culeaza cu relatia: tennici U,_d• a' - pardoseli neizolate tennic; U1, ••• ,U4 pardoseli izolate tennic.
Hr,;,,. = Lk A,LJkbu + L1 lJl/,bu [W/K] (3.6.4) Tab.3.6.1 Valorile coeficientului Uechtvk pentru pardoseli din beton la nivelul
in care:
=
pAmantului (z O m), in functie de parametrul B' sl coeficientul de transmisie
termica Upst"d.
b - este factorul de reducere a tem-
u
peraturii, care se poate determina B' Uechiv. ,t(pt. z = 0 m)
cu una din urrnatoarele metode:
1. in functie de temperatura (Ju a [m] fara izolatie Upard.1 = Upard.2 = Upard.3 = Upard.4 =
spatiului (u) nelncatzit, temperatura (}int; 2,0 W/m2·K 1,0 W/m2·K 0,5 W/m2·K 0,25 W/m2·K
a spatiului Incalzit (i) si temperatura 2 1,30 0,77 0,55 0,33 0, 17
ex~
terioara ee: 4 0,88 0,59 0,45 0,30 0, 17
8.-8 6
b = mt,1 u (3.6.5) 0,68 0,48 0,38 0,27 0, 17
u f}int,i - (J 8 0,55 0,41 0,33 0,25 0,
e
0,47 16
0,
2. cand nu se cunoaste 10 0,36 0,30 0,23
temperatura (Ju'cu relatia: 12 0,41 0,32 0,27 0,21 15
0,
tu H ue 14 0,37 0,29 0,24 0, 19 14
b = ue
H. -H (3.6.6) 0, 14
u 16 0,33 0,26 0,22 0, 18
unde:
Hiu -este coeficientul de pierdere de 18 0,31 0,24 0,21 0, 17 0, 12
20 0,28 0,22 0,19 0, 16 0, 12
I. lnstaletii de lncalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzire
c - este capacitatea terrnica rnasica a
1,4
a' m,11
1,2
-
Z=1,5m P aerului la temperatura 8. , [kJ/kg].
1,0 U1 = 2 W/m2·K Considerand constante valorile p $i
-"'
,;
:co 0,8
-- U2= 1 W/m2·K c si exprlmand debitul de aer In m3/h,
- U3 = 0,5 W/m2·K
<, - U4 = 0,25 W/m2·K e~uatia 3.6.12 devine:
-
Q)
::::> H =034·V i [W/K] (3.6.13)

-c:
0,6
r--
0,4
0,2
~" - - ~- - - - ---- ---
v,i '
3.6.2.1 Calculul debitului de aer 1h v;

0,0 B' spafii lhdlzite flnl sistem de ventilare
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 Debitul de aer din spatiul (i) Incalzit
Fig. 3.6.3 Valorile coeficientului Uechlvk pentru pardoseli din beton sub nivelul se determina In functie de lnfiltratille de
plmAntului (z=1,5m}, tn functie de parametnJI B' fi coeficientul de transmisie rece prin neetanseitatile elementelor vi•
Upsrd. U 1, ••• ,U4 pardoseli izolate trate ale constructiei (terestre, usi etc.).
tennicl a' - pardoseli neizolate tennic; tennic
Valoarea debitului de aer se determi• v;
na tinand seama de relatia:
Tab. 3.6.2 Valorile coeficientului Uechivk pentru pardoseli din beton sub nivelul
pamAntului (z = 1,5 m), in functie de parametrul B' sl coeficientul
de transmisie terrnlca upsrd'
Ii 1
= max (Iimf,1'. Iimm,i ) [m3/h] (3.6.14)
B' Uechiv,k (pt. z = 1,5 m) [W/m2·K] In care:

[m] tara izolatle = Upard.1 = Upard.2 Upard.3 = Upard.4 = V:ntJ - este debitul de aer infiltrat prin
2,0 W/m2·K 1,0 W/m2·K 0,5 W/m2·K 0,25 W/m2·K elementele de constructie nee•
tanse $i se calculeaza cu relatia:
2 0,86 0,58 0,55 0,28 0, Ii . = 2 ·Ii · n50 · e · E. [ m 3/h] (3 • 6 • 15)
4 0,64 0,48 0,45 0,26 16
0, 16
tnf,I I I I
6 0,52 0,40 0,38 0,25 0, unde:

15 V; - volumul spatiului lncalzit (i), [m3];
8 0,44 0,35 0,33 0,23 0, n50 - nurnarul de schimburi de aer pe
10 0,38 0,31 0,30 0,21 15
0, ora pentru 0 diferenta de presiu•
12 0,34 0,28 0,27 0, 19 14
0, ne de 50 Pa, lntre interiorul si ex•
14 0,30 0,25 0,24 0, 18 14
0, teriorul cladirii, [h·1];
16 0,28 0,23 0,22 0, 17 13
0, e; - coeficientul care tine seama de
12 permeabilitate al cladirii:
18 0,25 0,22 0,21 0, 16 0,
E; - factor de corectie dependent de
20 0,24 0,20 0,19 0, 15 12
0, 11 inaltunea cla.dirii.
V:nt,i - debitul de aer proaspat pentru
Gw - este coeficientul de corectie care exterioara $i temperatura spatiului asigurarea condltlilor de contort
tine seama de in fluenta starii de adiacent incalzit (j); fiziologic si se calculeaza cu
umiditate din parnant, Valorile Ak - aria elementului de constructie (k), relatia:
sunt date de anexa D.4.3 din SR [m2];
EN 12831. Uk - este coeficientul de transmisie
V, = max(V,nr.;' lim;nJ [m3/h] (3.6.16)
Valorile coeficientilor Uechiv,k se de• terrnica a elementului de con• unde:
terrnina in functie de coeficientii de structie (k), [W/m2·K]. nmin - nurnarul de schimburi orare de
transmisie unidirectionala ai pardoselii La calculul coeficientului Hu nu se aer necesar In spatiul Incalzit (i)
upard si parametrul 8' calculat cu rela• tine seama de influenta puntilor ter• din conditiile de contort fizio•
tia 3.6.9 sl tinand seama de fig. 3.6. 1: mice. logic.
A Valorile coeflcientilor n50, e;, E; pre•
B'=-g- [m] (3.6.9) 3.6.2 Sarcina tennici <Pv. pentru cum $i a nurnarului de schimburi orare
0,5P
incilzire a aerului de ventila1:ie de aer nmin sunt date In anexele D din
unde: SR EN 12831.
A9 - este aria placii pardoselii in con• Se calculeaza cu relatia:
tact cu parnantul, [m2]; <Pv; = Hv)(};nr,; - 8.) [W] (3.6.11) 3.6.2.2 Calculu/ debitului de aer 1h v;
P - este perimetrul placii pardoselii in spafii lhdlzite cu sistem de venti/are
contact cu parnantul si in leqatura in care: Pentru determinarea debitului de aer
cu peretii exteriori, [m]. H . - este coeficientul de necesar de v; In spatii incalzite prevazute cu sis•
cal-
v.1
dura pentru ventilatie, [WIK]; tem de ventilare este necesar sa se ai•
3.6.1.4 Coeficientul de pierderi fJ;nu - este temperatura interioara a ba In vedere:
tennice Hr·· spatiului (i) lncalzit, [°C]; • cane sistemul de Incalzjre este obis•
Pierderile·'de caldura de la spatiul ln• (Je - este temperaturaexterioera, [°C]; nuit;
calzit (i) spre spatiul incalzit (j) cu tempe• CoeficientulHv,; se determinacu relatia: • cane aerul exterior este preincalzit
ratura diferita se calculeaza cu relatia: HV,l =Vpc central;
I p [WIK] (3.6.12)
[WIK] (3.6.10) • cand suplimentul de aer vine din
In care: spatnle adiacente,
In care: v; - este debitul de aer proaspat ne• Debitul de aer V se calculeaza cu re-
fii - este factorul de corectle care tine cesar spatiului (i) Incalzit, [rnvs]; latia: '
seama de temperatura (}int,i a p - este densitatea aerului la tempera•
spatiului Incalzit (l), temperatura tura (}int.i' [kq/rn"]: v, = V.nr,; + lisu/v,; + limec,;nr.; [ m3/h] (3.6. 17)
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru Incalzire I. lnstalatii de lnealzire
de constructii:
-
1,4
a' • de tipul de reincalzire.
1,2 - U1 = 2 W/m2·K • de ternperatura din spatiul incalzit,
1,0 -- U2 = 1 W/m2·K Z=3m mai redusa decat cea de calcul;
- LJ3 = 0,5 W/m2·K • de caracteristicile tehnice ale siste•
><'._
0,8 - LJ4 = 0,25 W/m2·K
>
E0 mului de cautare:
::>" 0,6
-- - -
Puterea terrnica suplirnentara nu
....... poate ti totdeauna necesara, daca:
0,4 ............
0,2
- - ---- --- - sistemul de control poate asigura tem•
-- B'
peratura necesara in timpul zilei reci;
0,0 - debitul de caldura pentru ventilatie
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 poate ti redus in perioada cu tempe•
Fig. 3.6.4 Valorile coeficientului Uech~k pentru pardoseli din beton sub nivelul ratura interioara redusa.
pimAntului (:z::3,0 m), in funqie de pa'rametrul B' 'i coeficientul de transmisie Tinand seama de cele rnentionate
tennici Uptrd" a' - pardoseli neizolate; Uw ••,U4 pardoseli izolate tennic mai sus, pentru cazurile uzuale puterea
terrnica supllrnentara necesara pentru
Tab. 3.6.3 Valorile coeficientului Uech~k pentru pardoseli din baton sub generatoarele de caldura se determine:
nivelul pimantului (z = 3,0 m), in' functie de parametrul B' i;;i • pentru cladiri rezidentiale unde:
coeficientul de transmisie termica uptrd" - perioada de intrerupere a Incalzini
este mai mica de 8 ore.
B' uechiv, K (pt. z = 13 m) [W/m2·K] - cladirile sunt fara inertia terrnica
(cladirile din lemn)
[m] fara izolatie Upard.1 = upard.2 = Upard.3 = upard.4 = • pentru cladirile nerezidentiale unde:
2,0 W/m2·K 1,0 W/m2·K 0,5 W/m2·K 0,25 W/m2·K - perioada de intrerupere este mai
2 0,63 0,46 0,35 0,24 0, 14 mica de 8 ore.
4 0,51 0,40 0,33 0,24 0,14 - perioada ocupata in timpul zilei de
6 0,43 0,35 0,29 0,22 0,14 lucru este mai mare de 8 ore pe zi;
8 0,37 0,31 0,26 0,21 0, 14 - temperatura din interior este cu•
prinsa intre 20°c si 22°c
10 0,32 0,27 0,24 0, 19 0, 13
Pentru determinarea puterii termice
12 0,29 0,25 0,22 0,18 0, 13 suplimentare datorita efectelor incalzirii
14 0,26 0,23 0,20 0, 17 0, 12 intermitente in spatiile Incalzite se poa•
16 0,24 0,21 0, 19 0,16 0, 12 te determina cu relatia:
18 0,22 0,20 0, 18 0,15 0, 11 <PRH.i =A. (RH (W] (3.6.20)
20 0,21 0, 18 0, 16 0, 14 0, 11
unde:
A - este supratata spatiului (i) incalzit, 1n m2;
unde: unde: fRH - este factor de corectie care depinde
Vsu; - suplimentul de aer din spatiul (i) Vex - este debitul de aer evacuat in de timpul de reinciilzire sl presupu•
. · Incalzit. ( exte- nand 0 reducere a temperaturiiinte•
m3/h]; . rior pentru intreaga cladre, [m3/h]; rioare 1n timpul perioadei de inciilzi•
vmec,int,i - aerul evacuat din spatiul (i) Vsu - este suplimentul de aer pentru inre, in W/m2.
incalzit, ( m3/h); treaga cladire, [m3/h].
fv,; - factorul de corectie al tempera• La cladirile rezidentiale, suplirnentul 3.6.4 Deterrninarea
turii. de aer pentru intreaga cladire V5u este necesarului de cilduri total.
Pentru stabilirea valorii debitului de in general egal c~ zero.
aer VSU,J . se au in vedere urrnatoarele: Initial debitul Vmec,inf.i se deterrnina Debitul de caldura total pentru tncal•
• daca sistemul de ventilare este necu-
pentru intreaga cladire, iar distributia zirea spatiilor, atat pentru Incalzirea
noscut, pierderile de caldura ale spa•
lui in fiecare spatiu din cladire depinde cladirilor singulare cat si pentru an•
tiului incalzit se calculeaza fara a se gradul de permeabilitate al cladirii. sambluri de claoiri, se deterrnina pen•
tine seama de sistemul de ventilare;
Valoarea debitului evacuat din spatiul tru a stabili rnarlmea cazanelor, schim•
• daca sistemul de ventilare este cu•
(i) Incalzit prin sistemul de ventilatie se batoarelor de caldura, generatoarelor
noscut, debitul de aer vsu,i' introdus calculeaza cu relatia:
in spatiul (i) Incalzit, este determinat = de caldura, etc.
. v
v.
ooata cu dimensionarea sistemului mec,mf,1
v. _ 2:,_v:
mec.mf [m3Jh] (3.6.19) Pentru incalzirea spatiului (i), debitul
de ventilare; de caldura total se calcuteaza cu relatia:
• daca aerul introdus in spatiul (i) lncal• in care:
zit provine din spatiile adiacente V; - este volumul spatiului (i) Incalzit, <PHL.i =<PT.i+ <PV.i+ <PRH.i (W] (3.6.21)
atunci parametrii acestuia sunt cei ai unde:
aerului din camerele invecinate. De• 3.6.3 lncilzirea intennitenti <PT,; -este fluxul termic cedat prin
bitele de aer introduse trebuie ma• a spaiiilor transmisie pentru lncalzirea spa•
surate. tiului (i), in W,
Aerul evacuat din interiorul cladiri' Incalzirea interrnitenta a spatiilor ne• <Pv,; - sarcina terrnica pentru incalzirea
prin sistemul de ventilare vmec,int,i este cesita o putere terrnica de incalzlre su• aerului de ventilare in spatiul (i),
inlocuit de aerul exterior patruns prin plirnentara nscesara pentru a obtine in W,
elementele vitrate ale anvelopei cladir!i temperatura lnterloara de calcul. Pu• <PRH.i - puterea terrnica suplirnentara
$i se deterrnina cu formula: terea terrnica de lncalzire depinde de pentru compensarea efectelor
Iimec.int «tnex (li.x - lisu, o) [m3Jh] urrnatorii factori:
• de capacitatea terrnica a elementelor
datorita Incalzjrii cu interrnitenta
a spatiului (i), in W.
(3.6.18)
I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru
incalzire
2,0
1,5
--- - Z=O m
Z=1 m
Z=2 m
»<:
z
.x: - Z=3m
,;
E
o
1,0
Q)
::>
0,5
LJp
0,0
0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0
Fig. 3.6.5 Valorile coeficientului Uechh-'. k pentru peretii subsolului incilzit in

functie de cota de amplasare z faii d9 nivelul p6rnAntului fi coeficientul de
transmisie tennici UP. a' - pardoseli neizolate; U1 , •••, U4 pardoseli izolate tennic
Tab. 3.6.4 Valorile coeficientului Uechh-'.k pentru peretii subsolului inc41zit in

functle de cota de amplasare z fats de 'nivelul piimantului sl coeficientul de
transmisie termica up
up Uechiv, k [W/m2·K]
[W/m2·K] z= 0 m z = 1 m z= 1 m Z=3m
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

0,50 0,44 0,39 0,35 0,32
0,75 0,63 0,54 0,48 0,43
1,00 0,81 0,68 0,59 0,53
1,25 0,98 0,81 0,69 0,61
1,50 1, 14 0,92 0,48 0,68
1,75 1,28 1,02 0,85 0,74
2,00 1,42 1, 11 0,92 0,79
2,25 1,55 1, 19 0,98 0,84
2,50 1,67 1,27 1,04 0,88
2,75 1,78 1,34 1,09 0,92
3,00 1,89 1,41 1, 13 0,96
Debitul de caldura total pentru ln• interiorul cladirii, In W;
treaga cladire se calculeaza netinand I<PRH,i - puterea terrnica suplirnentara
seama de transferurile de caldura prin pentru compensarea efectelor
transmisie Intre Incaperile din interior datorita incalzirii cu interrnitenta
precum $i de necesarul de caldura a spatiilor din cladire, In W.
pentru Incalzirea aerului de ventilat din La calculul debitului de caldura ~Vi se
interiorul anvelopei. tine seama de debitele de aer Ill din
Valoarea debitului de caldura total spatiile lncalzite care se determinaIn fun•
pentru lntreaga cladire se calculeaza ctie de sistemul de ventilaredin cladre:
cu relatia: -. fara sistem d.e
venti.lare: [m3/h]
[W] (3.6.22)
(3.6.23)
unde: .
-. cu siste. m de
ventilar.e:
I<Pr,; - este suma pierderilor de caldura IV= 0,5IV t.i + (1-ri lIV . +IV . t.i
prin transmisie ale spatiilor lncal• I In ,I v' [~3/h] (3.6~;24)
zite, sxcluzand transferul de cal• In care:
dura prin transmisie In interiorul 17v - este eflcienta sistemuluide incalzre
cladirii, In W; a aerului de ventilat din lncaperi:
I<PVi - debitul de caldura pentru ventila• In cazulIn care nu se asigura o
' rea spatiilor din cladire, exclu• incalzre
zand schimburile de ventilare din norrnalaa aerului de ventilat riv=O.
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire I. lastalatii de inealzire
Anexa 3.1. Zonarea climalicaa Romaniei
~1 I
21° 23° 24° 25° 26° 28° 29°
LEG DA:
zona I: = -12 °C
48°
zona II: 8=-15°C

zona Ill: 8=-18°C
zona IV: 8 = -21 °C
70
47°
46°
44°
I. lastaiatii de Incalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru Inealzire
Anexa 3.2.
Temperaturile conventionale fJe ale aerului din incaperile neincalzite, ale clAdirilor de locuit,
administrative $i social-culturale
Nr. Felul Temp Viteza Hezistenta terrnica Nr. Felul Temp Viteza Hezistenta terrnica
crt. lncaperii ext. vantului a elementelor crt. incaper ii ext. vantului a elementelor
(oC) de calcul de constructli [OC] de calcul de constructii
[m/s] exterioare [m/s] exterioare
[m2·KJW) [m2·K/W)
,; 0,40 0,41.. 0,65 0,66... 1,0 ,; 0,40 0,41.. 0,65 0,66... 1,0
1. Rosturi de -21 16 4. Incaperi ne- 8 -7 -6 4
dilatare - 18 17 Incalzite -21 5 -5 -4 7
inchise - 15 17 avanc majo- 4,5 -5 -3 7
-12 18 ritatea pere- 4 -4 -2 8
2. Rosturi de 8 0 tilor exteriori 8 -5 -4 5
dilatare des- -21 5 4 -18 5 -3 -3 8
chise (proteja- 4,5 5 4,5 -3 -2 8
te de tabla) 4 6 4 -3 -1 9
8 1 8 -3 -2 6
-18 5 5 -15 5 -2 -1 9
4,5 6 4,5 -2 0 9
4 7 4 -1 0 10
8 2 8 -1 0 7
5 6 -12 5 0 1 10
-15 4,5 7 4,5 0 2 10
4 8 4 1 2 11
8 4 5. Poduri situate -21 -19 -14 -11
5 7 direct sub -18 -16 -12 -9
-12 4,5 8 acoperis -15 -13 -10 -7
4 9 -12 -10 -8 -5
3. Incaperi nein- 8 8 9 11 6. Plvnite $i sub -21 10
calzlte incon- -21 5 9 11 12 soluri tehnice -18 11
jurate in cea 4,5 9 11 12 complet sub -15 12
mai mare 4 9 11 12 nivelul solului -12 13
parte de in- 7. Plvnite sl sub -21 7
caperi incal- soluri tehnice- 18 8
zite partial deasu- -15 9
8 9 10 12 pra solului -12 10
-18 5 10 12 13
4,5 10 12 13
4 10 12 13
8 10 11 12
-15 5 11 12 14
4,5 11 12 14
4 11 12 14
8 11 12 13
-12 5 12 13 14
4,5 12 13 14
4 12 13 14
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzlre I. lastalatii de incalzire
Anexa 3.3
Temperaturile interioare 9; conventionale de calcul

Categoria cladirii si Temperatura Categoria ctadirii $i Temperatura
destinatia Incaperilor 8;f°Cl destlnatia incaoenlor e;r c1
0
1. Locuinte Coridoare, scari 18

Camere de locuit $i holuri 20 Vestibuluri, garderobe 15
Vestibuluri 18 lntrari (tambure) 12
Camere pentru baie si dusuri 22 Grup sanitar (closet, pisoare) 15
Bucatarii 18 Dusurl, camere de dezbracare 22
Closete in cadrul apartamentului 18 Sali de educatle fizica 18
Closete in afara apartamentului 15 Cabinete medicale 22
Searl si coridoare exterioare apartamentului 10 Bufete 18
lntrari (tambure) 10 Bucatarii 15
Spalatorii $i calcatorii 15 Cabina portarului 20
Uscatorii la blocuri de locuinte 25 5. crese sl grAdinite de copii
Garaje sub locuinte 10 Camere de primire 20
2. Cla.diri administrative ~i anexe sociale Camere de joc in crese 22
din intreprinderi industriale Dormitoare 20
Birouri Camere de joc in gradinite
20
20 20
Sall de conferinte si festivitati 18 Sall de mese
Sali de asteptare
20
16 Camere de lucru si de citire
Biblioteci, camere de lectura
20
20 Camere de personal $i secretariat
24
Biblioteci, depozite de carti 15 Bai $i dusuri pentru copii
Holuri, vestibuluri, garderobe 15 Toalete, closete pentru copii
Camera portarului 20 20
si camere de oale de noapte
18
Searl, coridoare 15 Closete pentru personal
15 18
Grup sanitar (closete, pisoare) Vestibuluri, coridoare, holuri, scari
Vestiare 22 12
lntrari (tambure)
22 24
Camere de dezbracare si dusuri Cabinete medicale
Spalatoare tara dezbracare 20 22
Camere de izolare
Arhive cu personal 18 Camere pentru rufe curate 16
Arhive, depozite de carti 10 Depozite pentru saci de dormit 16
Centrale telefonice, statii de radioficare etc. 20 Camere pentru rufe murdare 8
Bufete 20 Bucatarii 15
Cabinete medicale 22 Anexe bucatarii preparare, spalare vase 18
lntrar: (tambure) 12 Spalatorii, calcatorii 15
Cabinete de toaleta pentru femei 20 6. Hoteluri sl camme
Incaperl pentru alaptare 22 Camere 20
3. CIAdiri culturale Holuri 18
Sali de adunare 18 Bai si dusuri 22
Sali de expozitie 18 Vestibuluri, garderobe 18
Sali de conterinte 18 Coridoare si scari 18
Birouri 20 Closete 15
Biblioteci, camere de lectura, de auditie 20 Birouri 20
Depozite de carti 10 Sali de lectura, sal: de sah 20
Depozite pentru personal 18 Sali de biliard si tenis de rnasa 18
Sali de sah sl alte jocuri similare 20 Restaurante, cofetar!i, frizerii 18
Sali de biliard si tenis de rnasa 18 Bucatar!i, oficii 15
Fumoare 18 lntrari (tambure) 12
Holuri,vestibuluri, garderobe 18 Magazii (depozite) 18
lntrari (tambure) 12 Ateliere 18
Camere de dezbracare $i dusuri 22 Spalator!i, calcatorii 15
Grup sanitar(closete, pisoare) 15 7. Spitale, clini, rnaternltatl
Bufete 18 Rezerve sau saloane pentru bolnavi (adulti si copii) 22
Searl ,coridoare 18 Rezerve sau saloane pentru chirurgie 22 ... 24
4. Scoll ~i facultAti Camere sau saloane pentru sugari 24
Clase 18 Camere sau saloane pentru lehuze 24
Cancelarii, birouri 20 Coridoare interioare 20
Laboratoare 18 Fisiere, holuri, scari, garderobe, vestibuluri 18
Amfiteatre, sali de conferinte 18 lntrari (tambure) 12
Biblioteci, sali de lectura 20 Grup sanitar (closete, pisoare) 20
Sali de desen 20 Cabinete medicale In policlinici sl dispensare 22
Sali de disectie 16 sau de asteptare 20
Ateliere 18 Sali de disectie 20
Holuri, sali de recreatie, fumoare 18 Sali de preqatire operatie si nastere 22 ... 25
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru Incalzire
Anexa 3.3 (continuare)
Temperaturile interioare 8; conventionale de calcul (continuare)

Categoria cladlrii si Temperatura Categoria cladirii si Temperatura
destinatia Incaperilor 8; [OC] destinatla lncaperilor 8; [OC]
Sali de operatie sl nastere 25 Depozit de alimente 5
Sali pentru masaje 20... 22 Depozit de marfuri nealimentare 10
Camere de personal, camera de garda 20 Garderobe 15
Electroterapie, Roentgen 22 Bucatarii 15
Radioterapie 24 f ncaperi pentru prepararea carnli si zarzavatului 15
Bai, dusuri si camere de dezbracare 24 Incaperl pentru spalat vase 15
Spalatoare 15 11. Spalatorii mecanice de rufe
Sali de autopsie 16 Sali de rnasini de spalat 15
Morga 5 Sali de rnaslni de uscat si de calcat cu aburi 15
Camere pentru rufe curate 16 Sali pentru dezinfectare 15
Camere pentru rufe murdare 8 Incaperi pentru reparat rufe 18
8. Teatre sl cinematografe Incaperl pentru depozitat rufe murdare 8
Sali de cinematograf 18 Incaperi pentru primit rufe murdare 15
Sali de teatru, scena si fosa orchestrei 20 Incaperi pentru rufe curate 16
Fumoare, bufete 18 lncaperl pentru uscatorii 24
Vestibuluri, garderobe, scari 15 12. Diverse incaperi
Hol de intrare $i ghi$ee Incalzite 15 Muzee in functie de spe•
Sali de asteptare la cinematografe 12 cificul exponatelor
lntrari (tambure) 12 Gari-holuri 15
Casa, birouri 20 -sali de asteptare 15
Grup sanitar (closete, pisoare) 15 -case de bilete, birouri 20
Cabina actorilor 20 -restaurante 18
Spalatoare, dusuri pentru actori 22 -camera mamei si a copilului 20
Depozit de costume 12 -magazine diverse 18
Depozit de decoruri 10 Garaje pentru parcari auto 5
Cabina de proiectie 18 Garaje pentru parcari $i reparatii auto 1O
Camera de acumulatori 10 Sali si hale pentru cornpetitii sportive 18
9. Bai publice Sali si hale pentru bazine de inot 22... 28 (cu 2 °C
Bai sl dusuri 22 peste temperatura
Bai de abur 40 apei din bazin)
Bai de aer cald 50
Bai de aer fierbinte 60 ObS81Vafii:
Sali de odihna dupa baie, sali si scan de trecere 22 1. Temperatura de calcul este valabila in cazul Incalzir!i in•
Camere de dezbracare, lmbracare sl vestiar 22 caperii, dar lncalzirea ei este facultativa,
Hale pentru bazine de inot 22... 28 (cu 2 °C 2. Temperaturile indicate sunt valabile in ipoteza nefunctio•
peste temperatura apei din bazin) narii utilajului tehnologic. Pentru calculul necesarului de
Vestibuluri, sali de asteptare 18 caldura al Incaperilor invecinate, utilajul se considera in
Closete 18 functiune sl temperatura interioara considerata este de
lntrari (tambure) 12 20... 22 °C.
Cabinete medicale, sal: de masaje 22 3. Temperatura indicata este valabila $i pentru baile din
Camere de personal 20 anexele sociale ale intreprinderilor industriale.
Frizerii 20 4. Pentru magazine si depozite speciale (blanuri, mobile etc...)
Restaurante, bufete, garderobe 20 temperaturile se stabilesc dupa necesitatl. In cazul incaoe•
Ateliere 15 rilor pentru care tabelul indica doua valori ale temperaturii,
Depozit de rufe curate 16 temperatura interioara de calcul se alege in functie de tipul
Depozit de rufe murdare 8 lncalzirii, existenta sau absenta curentilor de aer, felul
10. Magazine, restaurante, cantine lrnbracarnintei ocupantilor, condltiile de tolosire a incaperi•
Magazine diverse nealimentare, cosrnetica 18 lor.
Magazine pentru alimente 15 5. Temperatura interioara conventionala pentru casa scarii
Sali de mese 18 (incalzita sau nu) care se ia in calculul necesarului de cal•
Birouri 20 dura al altor incaperi este de 10 °C.
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzlre I. lnstalatli de incalzire
Anexa 3.4. Zonarea eoliani a Romaniei

22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°
I. lnstalatii
'
de incalzire
Capitolul
Sisteme de incalzire
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. hrstalatii de incalzire
executate: sobe din zidarie de cara• variaza lntre 65 $i 75 % dar In cazul In
4.1. incAlzirea locali rnida sl teracota, sobe metalice etc. care sunt bine construite, cu pereti
0 categorie aparte o reprezinta .Jn- etansi si cu tiraj corespunzator, pot rea•
4.1.1. Prescripiii privind utilizarea calzirea electrica" (cap. 4. 7). liza si randament lntre 80 si 85 %.
incilzirii locale Din punct de vedere tehnic si econo•
4.1.2. Sobe cu acumulare mic se recornanda ca sobele fixe cu
Incalzrea locala este cea mai slrnpla de cildura placi din taianta, In functie de grosimea
instalatie Intrucat cuprinde In ansamblul peretilor sa se foloseasca astfel:
ei atat sursa terrnica cat si suprafata de Sobele se executa din zidarie de cara• - pentru zonele cu ee =
-15 ...-21 °C,
incalzire. Se recornanda a ti utillzata la: mida sau placi din faianta, Au diferite for• sobe cu peretl gro$i si foarte qrosi;
- clil.diri mici cu maximum 3; 4 niveluri; me geometrice exterioare de la simplu pa• - pentru zonele cu = -12 °C, sobe ee
- complexe de cladiri mici dispersate ralelipiped, la constructii complicate cu cu pereti subtiri.
pe suprafete mari (mediu rural); nise, etajere, banchete sau alte forme de
- cladiri de locuit individuale; figuri estetice. 4.1.2.2 Sobe mobile
- clil.diri cu caracter sezonier (organizare Caracteristica principala a acestor sobe Se compun dintr-un focar central, ca•
de santier, depozite de materiale etc.); consta In aceea ca, urmare a arderii com• nale de evacuare a gazelor de ardere si
- monumente istorice, locasiri de cult etc.; bustibilului In focar odata sau de doua ori pereti lncalzitori realizati din zidarie de
lncalzirea locala prezlnta o serie de pe zi, timp de cateva ore, caldura rezulta• caramida refractara placati cu dale din fa•
ta, vehiculata cu gazele de ardere este ianta (fig. 4. 1.2). Puterea terrnica unitera
avantaje: cost de investitii redus, posibi•
litatea lncalzirii numai a spatiilor utiliza• acurnulata In peretii sobei si cedata lent q variaza In functie de grosimea peretilor:
te, folosirea tuturor categoriilor de com• lncaperii. - pentru pereti cu grosimea sub
Din categoria acestor sobe, cele 65 mm, q s 2000 W/m2;
bustibili qazosl, lichizi $i solizi, instalarea
confectionate cu placi din talanta sunt - pentru pereti cu grosimea peste 65
rapida cu mijloace locale, exploatare
cele mai folosite. Sobele cu acumulare mm, q "'2500 W/m2
usoara deci putin costisitoare etc.
Ca dezavantaje se pot mentions: se executa: fixe sau mobile.
4.1.2.3 Montsrea sobelor
- suprafetele Incalzitoare au dimensiuni
mari si ocupa mult spatiu In tncape• 4.1.2.1 Sobe fixe ,; racordarea la co,
Sunt executate din placi ceramice gla• Saba fiind un corp de lncalzire, se re•
rea In care sunt amplasate;
zurate cu dimensiuni standardizate si for• cornanda a ti arnplasata In zona elemen•
- randamentele termice sunt mult mai
me diferite (fig. 4.1. 1 ). Din punct de ve• telor de constructli exterioare, aceasta
reduse In raport cu alte sisteme de
dere al constructiei peretilor sobele sunt: pentru uniformizarea repartitiel caldurii pe
Incalzire:
- usoare, cu pereti subtiri (60 ... 90 mm verticala $i eliminarea curentilor de aer
- necesitatea prevederii de CO$Uri pentru
grosime) unde capacitatea de acu• rece In apropierea pardoselii. Acest mod
fiecare soba sau grup de sobe;
mulare a caldurii este de 3 ... 5 h, iar de amplasare a sobelor cresaza greutati
- inconveniente de ordin igienic sl
alimentarea cu combustibil se face In ceea ce priveste evacuarea gazelor de
pericol de incendiu In manipularea
ardere la CO$, acesta din urrna fiind, de
combustibilului. de 3 .. .4 ori/zi;
- semigrele, cu pereti gro$i, unde capa• requla, amplasat catre mijlocul cladirii.
Clasificarea sistemelor de tncalzlre
citatea de acumulare a caldurii este de Pentru a reduce diferenta mare lntre
locala se poate face dupa:
5 ... 8 h, iar alimentarea cu temperatura aerului de la plafon $i cea a
- modul de acumulare si cedare a cal•
combustibil se face de 2 ... 3 ori/zi; aerului de la nivelul pardoselii, se reco•
durii: sobe cu sau fara acumulare;
- grele, cu pereti foarte gro$i, unde rnanda ca sobele sa aiba Inaltirnea
- combustibilul folosit: sobe cu arderea
capacitatea de acumulare a caldurii redusa, iar distanta lor fata de peretii
combustibilului solid (carbuni, lemne, exteriori sa fie cat mai mica.
deseuri etc.), lichid (pacura, rnotorina este de 8 ... 10 h, iar alimentarea cu
combustibil se face de 1 ... 2 ori/zi. Evacuarea gazelor de ardere In exte•
etc.), gazos (gaze naturale, biogaz, rior se face cu ajutorul cosurilor de
butan etc.); Sobele folosesc combustibili solizi, li-
furn, pentru care se au In vedere o
- natura materialului din care sunt chizi $i qazosl. Randamentul mediu
4 Ii 3
I: (·~~.I~~
/i ~
'.
I
I, II I j j
Ii ·1 \ · I !
+· i
i!I I
I \ I I
2
1
H ~ I I I
!D 1-
I~
a b
Fig. 4.1.1. Sobi de teracoti fixi

a - vedere din fata; b - vedere laterala; Fig. 4.1.2. Sobi de teracoti mobili:
c - sectiune; 1 - focar; 2 - canale de furn verticale;
1 - focar; 2 - canale de furn verticale; 3 - canale de furn orizontale;
3 - cararnida arsa: 4 - dale din faianta: 4 - placi din talanta: 5 - elemente
c
5 - usa rnetalica. mobile de sprijin.
I. lastalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
serie de conditii de care sa se tina
seama la constructla si montarea lor:
- realizarea de temperaturi ridicate a
gazelor de ardere (pana la circa 200
°C), impune 0 stabilitate la arderea
materialului din care este executat
CO$UI;
- tata interioara a cosurilor Sa fie pe
cat posibil neteda: o·:o.
- evitarea tronsoanelor orizontale;
- CO$UI de furn in exterior (pe terasa ·.o·
.o',o
sau acoperisut cladirii) trebuie sa de•
paseasca cu minimum 50 cm eel mai
apropiat obstacol.
r r
in ceea ce priveste racordarea sobe•
lor la CO$UI de furn se recornanda ur•
rnatoarele:
- racordarea se face numai la CO$Uri
din zldarie, cu etansare buna: b
a
- evitarea de racorduri lungi, orizonta•
Fig. 4.1.3. Sobe metalice pentru combustibil solid:
le; in cazul leqaturilor cu burlane din
a - cu tiraj direct; b - cu tiraj indirect;
tabla, lungimea maxima este de 1,5
1 - focar; 2 - perete metalic; 3 - captuseala din cararnlda refractara:
m pe orizontala intre soba si CO$,
4 - usa acces combustibil; 5 - orificiu pentru aer necesar arderii; 6 - cenusar:
aslqurand totodata si o panta minima
7 - canale pentru evacuarea gazelor de ardere; 8 - racord la CO$.
de 10 ... 15 °;
- fiecare soba sa aiba CO$UI ei; in cazul
rnontarii a doua sobe alaturate la un
[%] 90
CO$, racordurile se distanteaza intre
ele pe verticala cu 500 mm. 80 ~~1
4.1.3. Sobe firi acumulare 70

de cilduri [oc] 60 -r~1
c
500 Q)
E 50
in aceasta categorie se inscriu sobe• <ti 2
400 -0
c 40
le metalice, folosite, de requla, la Inca• <ti
perile cu un regim intermitent de Incal• 300 a: 30
zire (locuinte individuale, multitunctlo• 3
200 20
nale, orqanlzart de santiere etc.). Ca
avantaje a acestor tipuri de sobe se 100 10
4
pot rnentiona: incalzjrea rapida a Inca• 0 0
perii; acoperirea varfurilor de sarcina in 1000 2000 3000 4000 5000 6000 [W/m2]
perioada cu temperaturi exterioare Putereterrnicaunitara
scazute: folosirea oricarui tip de com•
bustibil etc. Fig. 4.1.4. Caracteristicile tenniceale sobei metali~ cu combu~~il ~olid:_
Ca dezavantaje se pot semnala: lipsa 1 - randament; 2 - temperatura gazelor de ardere; 3 - caldura sensibila pierduta
acurnularii de caldura, alimentare cu gazele de ardere; 4 - pierderi prin gazele de ardere.
practic continua cu combustibil,
temoeratura ri• dicata a supratetelor
exterioare ale so• belor (inconfort sl
pericol de incendiu). 6
Sobele metalice sunt prefabricate si
ele se executa tntr-o qarna variata, di•
ferentiate doar de natura combustibilu• 4
lui foiosit. Ele sunt dotate cu dispoziti•
ve cu actiune rnanuala sau automata
pentru ardere si reglare, realizand ran•
damente termice de peste 70 %. 2 2
~5 aer
4.1.3.1 Sabe meta/ice
pentru combustibil solid b
Sunt executate cu tabla din otel captu•
$ita CU caramida de samota sau din fon•
ta cenusie(fig. 4.1.3).in functie de evacu• Fig. 4.1.5. Sobl metalicl pentru
area gazelor de ardere in exterior se combustibil lichid:
con• a - schema sobei;
struiesc sobe cu tiraj direct (fig. 4.1.3 a) si b - cup/aju/ erzetor-requteti»;
a
cu tiraj indirect (fig. 4. 1.3 b). Caracteris•
ticile tehnice mai importante ale sobelor 1 - focar; 2 - arzator: 3 - carcass rnetalica: 4 - rezervor de combustibil;
metalice sunt prezentate in figura 4. 5 - regulator; 6 - racord la CO$; 7 - robinet; 8 - plutitor pentru nivel constant;
1.4: randamentul variaza intre 70 si 80 9 - plutitor cu siquranta: 10 - robinet de inchidere.
%;
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstelatii de lncalzlre
puterea terrnica unitara este cuprinsa riata, avand forme cat mai diferite. asiqura numai incalzirea, firma
Intre 1000 sl 6000 W/m2; temperatura Un aparat de lncalzire cu gaze SYSTEMA S.p.a executa aparate care
supratetelor laterale variaza lntre 100 $i (fig. 4.1.7) se compune dintr-un focar pe langa Incalzire asiqura $i racirea ae•
300 °C. amplasat la partea inferioara, Irnpreuna rului. Caracteristicile tehnice ale aces•
cu arzatorul In torrna de tub prevazut tor aparate sunt aceleasi cu cele utili•
4.1.3.2 Sobe meta/ice cu duze. Pe traseul gazelor de ardere zate pentru Incalzire. Ciclul frigorific
pentru combustibil lichid spre cosul de furn este prevazuta o este un transfer direct de caldura utili•
Sunt executate In exclusivitate din sicana cu rol de antirefulare. Evacuarea zand freon R22 cuprinzand un vapori•
me• tal si reprezintaavantajulca pot gazelor de ardere se poate face direct zator intern si un condensator extern,
functiona continuu fara realimentarecu la CO$ sau prin intermediul unor canale caracterizate printr-un consum redus
combustibil sau reaprindereafocului o metalice circulare, direct In exterior. de energie electrica, Un simplu comu•
perioada destul de lunga de timp (12.. . Firma SYSTEMA S.p. A din Italia tator, realizeaza trecerea tntre tunctiile
48 h) In functie de necesarulde caldura. executa aparate de incalzire cu gaze de incalzire si racire. Puterea terrnica
O soba metalica (fig. 4. 1.5) se com• (fig. 4. 1.8a), denumite convectoradia• pentru incalzire este cuprinsa lntre
pune dintr-o carcasa rnetalica ernailata toare etanse cu gaze cu tiraj tortat sau 7,2 13,3 kW, iar pentru racire Intre
prevazuta cu orificii pentru circulatia natural Intr-o qarna foarte variata. Echi• 4,0 7,5 kW. Consumul de energie
aerului, care are In interior un focar de pamentele functioneaza cu combustibil electrica este de 110... 175 kWh.
forrna cilindrica executata tot din tabla gazos (metan sau GPL). Combustia are Firma LAMPART BUDAFOK din Un•
si prevazut la partea inferioara cu un loc Intr-o camera de ardere etansa: ae• garia executa de asemenea convec•
arzator cu vaporizare. Tot In interiorul rul necesar arderii este preluat din ex• toare cu gaze, cu puteri termice cu•
carcasei se gase$te si rezervorul de teriorul Incaperii, prin intermediul unei prinse Intre 2 ... 6 kW cu posibilitatea
combustibil. Alimentarea arzatorului cu tubulaturi speciale, iar gazele de ardere de racordare drecta la CO$ (fig.
combustibil se reallzeaza cu un regula• sunt evacuate In exterior prin interme• 4.1.8b) sau cu racordare la perete.
tor cu nivel constant, care are $i rolul diul unei tubulaturi coaxiale cu cea (fig.4.1.8.c). In varianta cu racordare
de element de siquranta. Reglarea se pentru admisia aerului. Fiind echipa• la CO$, aerul necesar arderii este luat
poate face In trepte, la puteri cuprinse mente etanse, aceste convectoradia• de incaperea unde este montat aparatul
intre 1/5 si 1/1 din puterea norninala. toare pot fi instalate In incaperi fara (focar des• chis). In varianta, cu
Puterea terrnica poate atinge valori de guri de ventilare. Se executa pentru racordare la pere• te, aparatul ia aerul
6500 W la un consum de 0,8 1/h. puteri termice cuprinse lntre 2.5 ... necesar arderii prin intermediul
Se executa In foarte multe modele, 13.3 kW. Aprinderea este electronica instalatiei de perete + tubu• latura
totul depinzand de fabricant. In figura iar evacuarea gazelor de ardere se speciala coaxiala din atrnostera, iar
4.1.6 este prezentata o soba rnetalica face natural sau tortat cu ventilator. gazele de ardere se elirnina prin
executata de firma GAMA din Franta. In atara de convectoradiatoare care aceeasi instalatie In exterior.
Tipul SM16-70 are o putere terrnica
cuprinsa lntre 1800 si 8000 W si o ca•
pacitate a rezervorului de combustibil
de circa 13 I; tipul SM 30-100 este mai
mare, are o putere terrnica cuprinsa
lntre 3500 si 12000 W si o capacitate
a rezervorului de combustibil de 18 I. 8
5
4.1.3.3 Aparate de fncllzirecu gaze
Au o constructie speciala, sunt esteti• 3
ce $i se executa Intr-o gama foarte va- 6
2b
b
14
13
2a
//// ->
a
F"ig. 4.1. 7. Aparate de incilzirecu
\
gaze:
a - varianta cu racordare la CO$;
b - varianta cu racordare directii In exte-
rior; c - detaliu dispozitiv de siguranta; 11 12 10
9
1 - focar; 2 - arzator: 2a - tub de gaze;
c
2b - duze; 3 - sicane contra refularii:
4 - corp de lncalzire; 5 - racord la CO$;
6 - grilaj metalic; 7 - canal aer proaspat: 8 - canal evacuare gaze de ardere;
Fig. 4.1.6. Sobe metalice pentru 9 - electromagnet; 10 - buton de deschidere a gazelor; 11 sl 12 - ventile; 13 -
combustibil lichid tip GAMA. flacara de veghe; 14 - termocuplu.
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de lnealzire
chiar cu posibilitati de recuperare a cal• in ordonata se citeste pierderea spe•
durii din gazele de ardere (fig. 4.1.9b) cifica q, in functie de tipul elementului
Puterea terrnica unitara variaza intre de constructii, Coeficientul de corectie
3500 sl 4500 Wlm2 de supratata des• c depinde de felul expunerii cladlni In
chisa de sernineu. Combustibilul folosit raport cu vantul, astfel:
este, in general, lemnul. Viteza curenti• - pentru cladiri expuse actiunli vantului:
lor de aer in sectiunea deschisa este c = 0,40;
0,2 mis, iar continutul de C02 In gazele - pentru cladiri adapostite: c = 0,25.
de ardere este de 1 ... 2 %.
a 4.1.5.2 Ca/cu/ul Ji a/egerea sobelor
' l\70fE - K90F&l'i' •
4.1.5. Elemente de calcul Alegerea sobelor se face In functie de
importanta cladirii si gradul de contort
200-500 420 (490) 4.1.5.1 Pierderile de din Incaperi, astfel:
clldum - la cladirile de locuit si la cele simila•
Calculul necesarului de caldera la cla• re acestora, care necesita un grad de
dirile incalzite cu sobe se poate face fie contort ridicat si In acelasi timp un
in conformitate cu SR 1907 sau cu o consum redus de combustibil, se re•
relatie mai sirnpla data In STAS 3607, cornanda sobele cu acumulare de
<[J = ( 1 +
c) .
v. ± i-1
q, [W] (4.1.1)
Suprafata utila A de incalzlre a sobe-
in care: lor cu acumulare de caldura se face in
qi - este pierderea specifica de caldura ipoteza folosirii a 2 focuri In 24 h, pen•
prin elementul de constructii [W/m2]; tru realizarea unor temperaturi interioa•
V - este volumul incaperii [m3]; re de 18 ... 20 °C la temperaturi
c - este coeficientul de corectie al exte• rioare minime, care pot fi depaslte
pierderilor de caldura prin transmi• timp de maximum 20 % din durata
sie [%]. perioa• dei de Incalzire.
Pierderea specifica de caldura q se A =(1 + m) ·<Pl q [m2] (4.1.3)
• s
deterrnina cu ajutorul diagramelor 'din in care:
1 0 0 2 0 0 q5 - fluxul termic unitar cedat de soba
... - . ..- - ~ - figurile:
patru
4.1.10 ... 4.1.13 pentru
[W/m2];
5 0 0 20 0 ( 3
+ 1 + - ~- - zone de temperaturi exterioare e , sta• m - coeficientulde majorare(m =
bilite pe teritoriul tarii noastre. e 0,3...0,5), a carui valoare se alege In
3 0)
1 Diagramele cuprind In abscisa lungi• functie de elementele ornamentale
ale sobei care nu cedeaza caldura.
mile L [m] calculat astfel:
- pentru peretii exteriori, ferestre si usi, Pentru stabilirea dimensiunilor con•
raportul dintre volumul V al incaperf structive ale sobei (nurnarul de randuri
sl suprafata A a elementului de con• de placi si nurnarul de placi pe un rand)
structii consid~rat: se pot utiliza indicatiile din tabelul 4.1.1.
L =VI Aet [m] (4.1.2 a) - la cladirile cu un grad de contort mai
- pentru pardoseala sl tavan, lnalti- redus, precum $i la cele care se in•
mea incaperf calzesc temporar, se pot utiliza sobe
L = h [m] (4.1.2 b)
Tabelul 4.1.1 Caracteristicileconstructiveale sobei de
c teracoti
Fig. 4.1.8 Aparatede CUSU~·-·-- utili
incalzirecu A
Numarul placilor In inaltime (fara soclu $i cupola)
gaze. Numarul de olac: Inattirnea sobei (inclusiv soclul sl cupola) [m]
a - modelul SYSTEMA cu tiraj tortet; _5_ .JL _L_ _8_ _9_ _1.Q_ ...11.. ..J.2.
b - model LAMPART BUDAFOK cu ti• R B L 1,47 1,71 1,95 2,19 2,43 2,67 2,91 3,15
raj natural cu racordare la CO$; Suprafata utila de lncalzire (A) r m2l
c - model LAMPART BUDAFOK cu ti• 8 1112 2112 2,03 2,45 2,93 3,35 3,77 -
raj natural cu racordare la perete. 9 1112 3 2,31 3,26 3,20 3,80 4,27 -
2 2112
4.1.4. Sobe de construciie 10 1112 3112 2,58 3, 11 3,64 4,23 4,76 5,29
speciali (femineunl 2 3
11 1112 4 2,85 3,43 3,90 4,67 5,25 5,84
Semineurilesunt sobe cu foe deschis• 2 3112
cu vatra, racordate la CO$Uri de furn In 12 2 4 3, 16 3,78 4,42 5, 16 5,78 6,42 7,06 -
legatura drecta cu exteriorul (fig. 4. 1.9). 2112 3112
Acest mod de Incalzire este folosit 13 2 4112 3,41 4, 12 4,81 5,60 6,30 6,98 7,66 -
ca un foe de agrement. Transmisia cal• 2112 4
durii se realizeaza In cea mai mare par• 14 2 5 3,72 4,45 5, 19 6,06 6,80 7,53 8,28 9,02
te prin radiatie. Randamentul este des• 2112 4112
tul de scazut 20... 30 %. 15 2112 5 4,02 4,81 5,60 6,55 7,34 8, 13 8,92 9,71
in prezent se construiesc sernineuri 16 2112 5112 4,21 5,06 6,00 6,92 7,76 8,61 9,45 10, 13
cu gratarul din fier, cu posibilitati de re• 17 2112 6 4,59 5,48 6,38 7,46 8,36 9,25 10, 15 11,05
glare a aerului necesar arderii, cu co• Obs.: R=intr-un rand; B=in adancirne: L=Pe latime;
lectarea cenusii intr-un vas special sl Se recomandaintrebuintareasobelor corespunzatoaredatelorlncadrate in chenar.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de incalzire
fara acumulare de caldura, Dimensiunile rrururne ale sectiunii sobe sunt indicate In tabelul 4. 1.2.
Dimensionarea acestor sobe consta cosului de furn pentru diverse tipuri de
In general, In alegerea tipului de soba,
regimul ei de functionare fiind practic
continuu. Aceasta Insearnna ca fluxul
termic cedat de soba trebuie sa aco•
pere pierderile de caldura ale Incaperli.
4.1.5.3 Dimensiunile COJului de fum

La alegerea tipului de cos, a dimen•
siunilor lui, precum si a nurnarului de
sobe ce se pot racorda la el, este nece•
sar sa se tina seama de: tipul si pozitia
sobei, natura combustibilului folosit,
regimul de functionare a sobelor etc.
Tabelul 4.1.2. Dimensiunile minima
ale ului de furn la sobe
Au Ase
axb a
[m2] [cmxcm] Fig. 4.1.9. Sobi cu focar deschis (,emineu)
<4 13x13 a - vedere genera/a;
4 5 13x19 b - e/emente componente;
5 7 19x19 - gratar; 2 - hota; 3 - caramida refractara;
>7,5 19x26 4 :;;i 5 - clapeta de reglare; 6 - vas pentru
Au=Suprafatautila de incalzire a sobelor; colectat cenusa: 7 - usa de curatire si cu rol
b
Asc=Dimensiunilesectiunii cosului. de grila.
142 I--- r-- ~- ~ ~ --.--- r-- - .--

- - -- - -- r- .- - -
;;;-" 40
38
~ \ ~ 38 ._,1-+-+-~+-~-+-+--+-+-1-+-+--+-+-+-1-+...,
6 34 \ I\ rr 34 \
30 ' 30
'
\ \
26 \
"
'' ' 26
'"'
-,
'" ,'\ r-, r-,
22 "
r-, I'-
' ',)
. ,,
22
-
r-,
18 rv.
..._,
'')
r-,
18 '''
14
A
.> .o" 14 A
/ ~--- .".II'-
10 I/ ,_
.., 10 l'i
/
6 I-'
6
0 0
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
lungimeL [m] lungimeL [m]
Fig. 4.1.10. ~!8
specilice_decilduri q,penlnl 8e = -12 °C: Fig. 4.1.11. Pierderile speci1ice de cilduri q1penlnl He= -15 °C:
1 - fereastra sirnpla: 2 - terasa; 3 - tavan spre pod sau ferea- _ vezi fig
stra dubla: 4 - pardoseala: 5 - perete exterior. 1 .. · 5 · 4· 1 · 10·
--
-- -- ·- -.--- - - -- ~···
--,---
4950
;;;-" 46 ~
~ - --~ - -
---- _,,_ -·~
\
~
~--
- ;;;-" 46 ,, -- --- - - - - -- --- "
\ - --
42
6
- ~- ~- - ...
~
~·~
38 \
34 -,
6 38 \ \
30
' .1 3334 I\
\ '\
' r-, ,
30
26 \ \
'
I"\
,., 26 '" '
" ' ~ 22
'\
\'\
I'\
')
14 A•
.....
~
r-,
.o <,
- - 18
14
-c,
,, "
".. - 15
10 ..... ,_ "' .... ~
~ fl'
6 r-r- 10 .... "'"r-s r-c-

6
00 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
00 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
lungimeL [m]
lungimeL [m]
Fig. 4.1.12. Pierderile specilice de cilduri q1 penlnl ee = -18 °C: Fig. 4.1.13. Pierderile specilice de cilduri q1penlnl He= -21 °C:
1 ... 5 - vezi fig. 4.1.10. 1...5 - vezi fig. 4.1.10.
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
• cu suprafete radiative.
4.2. incilzirea cu api caldi •i fierbinte Caracteristicile principale ale sistemelor de Incalzjre cu
apa calda sunt urrnatoarele:
4.2.1. Clasificarea sistemelor • asiqura condltlile de contort datorita temperaturii scazute
de incilzire cu api caldi a suprafetelor corpurilor de Incalzire;
• permit reglarea centrala sau locala, calitativa si cantitativa,
Se utilizeaza drept agent termic apa calda cu temperatura a debitelor de agent termic cedate spatiilor Incalzite:
maxima de 95 °C. Agentul termic l:;;i rnareste potentialul ter• • asigura siquranta In exploatare si Intretinere;
mic In cazan, preluand o parte din energia terrnica cedata • durata medie de viata, datorita Invelisului de corosiune
de combustibilul ars, iar printr-o retea Inchisa de conducte, redus;
transfera energia terrnica acurnulata, spatiului ce urrneaza a • inertie terrnica mare, vizavi de alte sisteme de incalzlre:
ti incalzit, utilizand supratete de Incalzire, • pericol de inqhet, In cazul absentel unui sistem de pro•
Sistemele de incalzire cu apa calda se clasifica In functie tectie cu conductoare de Insotire sau a inhibitorilor contra
de particularitatile de alcatuire sau functionare astfel: Inqhetului;
1. temperatura agentului termic la ieslrea din cazan: • costuri de investitie mai mari In raport cu alte sisteme.
• instalatii cu apa calda, de medie ternperatura, cu tem•
peratura de regim pana la 95 °C; 4.2.2. Criterii privind alegerea sistemului
• instalatii de apa calda de joasa ternperatura, cu tempe• de incilzire
ratura de regim pana la 65 °C.
2. modul de circulatie a apei calde In reteaua de distrlbutie Alegerea sistemului de Incalzire aferent unei cladiri sau
a agentului termic: unui grup de cladiri se face In corelatie cu confortul termic
• instalatii cu circulatie naturala, cunoscute si sub denu• ce trebuie asigurat si gradul de dotare tehnica pentru care
mirea de ,,termosifon" sau gravitationale; exista disponibilitatea financiara a beneticiarului.
• instalatii cu circulatie tortata. Optiunea se face In functie de disponibilitatile tinanciare
3. nurnarul conductelor de disfributie a agentului termic; ale beneficiarului si se adopta o solutie eflcienta sub aspec•
• instalatie cu doua conducte (instalatii bitub); tul confortului termic, In concordanta cu normele de ges•
• instalatii cu o singura conducta (instalatii monotub). tiune eficienta a energie si In limitele impuse de protectia
4. schema de asigurare sau a legaturii cu atmosfera: mediului inconjurator.
• instalatii deschise, asigurate cu sisteme de asigurare cu Stabilirea unor criterii de alegere, se face luand In consi•
vase de expansiune deschise; derare destinatia cladirilor:
• instalatii Inchise, asigurate cu sisteme de asigurare cu • de locuit (individuale sau colective);
vase de expansiune lnchise. • social-culturale, care sunt individuale, In sensul aparte•
5. modul de amplasare a conductelor de distributie: nentei proprietatii :;;i exploatarii, sau colective, In ipoteza
• cu distributie inferioara: lnchirierii spatiilor diferitelor societati:
• cu distributie superioara. • industriale, care au spatii destinate personalului auxiliar,
6. solutia de alcatuire a retelei de dlstributle: precum si spatii de productie,
• retele arborescente; in cadrul sistemelor de distributie se apreciaza ca impor•
• retele radiale; tante: distributia In plan orizontal sau vertical :;;i nurnarul de
• retele inelare. conducte, precum si materialul din care sunt confectionate
7. gradul de raspuns la conditiile de stabilitate terrnica si retelele de distributie: conducte din otel, cupru sau materia•
hidraulica: le termoplastice.
• instalatii cu reglare termo-hidraulica locala; Dotarile tehnice reprezinta o categorie irnportanta a sche•
• instalatii cu reglare terrno-hidraulica centrala: mei adoptate, deoarece trebuie sa raspunda unui minimum
• instalatll cu gestiune qlobala a energiei. tehnic determinat de functionalitatea instalatiei si de dispo•
8. cornponenta transmisiei de caloura In spatiul tncalzit: nibilitatile tinanciare ale investitorului. Se au In vedere nive•
• cu suprafete convective (static sau dinamic); luri minime de dotare cum ar ti: contorizarea energiei termi•
• cu suprafete convecto-radiative; ce consumate; reqlarile hidraulice necesare aslqurarii
Tabelul 4.2.1 ModalitA1:di e alcituire a instalaiiilorde lncilzire cu api caldi

Sistem de distributie Dotari tehnice
Destinatia
in plan in plan Circulatie Contorizare Reglare
Nurnar Gestiune
cladirii Hidraulica Terrnica
orizontal vertical conducte
Locuinte perirnetrala N F L c L c
bitub L c L c
=s-
Radialii inferioara monotub I
i
Individuale inelara i x xi x x x x
inelara . ~ . _ monotub
Colective
arborescenta in enoara bitub x x x x x x x
inelara monotub
Social
Individuate
arborescenta
inferioara
bi tub
x x x x x
culturale inelara monotub
Colective
arborescenta
inferioara
bi tub
x x x x I x x x x
Anexe inelara inferioara monotub
sociale arborescenta superioara bi tub
x x x x x x
lndustriale
Spatii inelara inferioara
productive arborescenta superioara
bi tub x x x x x
I
Obs. N - naturala; F - fortata: L - locala; C - ccntrala.

Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de inealzire
stabilitatii hidraulice a sistemului; reglarile termice (locale-L • reteaua de distributie a agentului termic are diametre re•
sau centrale-C) concepute sa asigure un minimum de lativ mari, necesitand contiquratii cu rezistente locale mi•
gestiune a energiei termice; gestiunea automata a energiei nime.
termice in concordanta cu cerintele moderne de exploatare In functie de particularitatile constructive i;;i arhitecturale
ecoloqica a instalatiilor de lncalzire ale cladirii, se pot realiza lnstalatil monotub sau bitub cu
0 imagine qlobala a posibilitattlor de alegere a unui sistem distributie interioara, superioara sau rnixta.
de Incalzire centrala cu apa calda este prezentata in tabelul
4.2.1., fata de care se pot face urrnatoarele recomandari: 4.2.3.1 lnstalaf;iibitub cu distrib~e
a) sistemele de distributie se concep, in acord cu particula• superioarl
ritatea arhitscturala a fiecarei cladirt, a duratei de exploa• Distributia superioara (fig. 4.2.1.) se adopts in condltlile in
tare a conductelor si echipamentelor alese; care cladirea, nu dispune de un subsol tehnic, care sa per•
b} dotarile tehnice se aleg astfel incat sa realizeze in primul rnita montarea conductelor de distributie a agentului termic
rand nivelul de functionare economica sl sa perrnita pro• cu panta continua catre coloanele de alimentare a corpurilor
gresiv atasarea unor componente care sa asigure o de Incalzire.
gestiune eficienta a instalatlel. Solutia acoptata este cu conducta de ducere rnontata la
partea superioara, cea de intoarcere fiind rnontata la nivelul
4.2.3. lnstala1:iide incilzirecu pardoselii sau sub aceasta.
circula1:ienaturali Varianta cu ambele conducte de distributle la partea su•
perioara prezinta dezavantajul circulatiei greoaie a apei in
Constitue inceputul Incalzlrf centrale, pentru zilele noastre conducte.
~i in mod particular pentru tara noastra, pot ti considerate Varianta numai cu conducta de ducere la partea superioa•
Inca utilizabile in zonele izolate, lipsite de energie electrica ra prezinta avantajul unei circulatii mai active a apei in con•
pentru alimentarea unor componente de modernizare. Argu• ducte deoarece la presiunea terrnica realizata prin racirea
mentul care a impus paraslrea in timp a acestora I-a con• apei in corpurile de Incalzire, se adauqa sl cea prcdusa prin
stituit presiunea disponibila mica pentru vehicularea agentu• racirea apei in coloane atat pe conducta de ducere cat si
lui termic, care conduce la diametre relativ mari pentru re• pe cea de intoarcere.
teua de distributie i;;i de aici costuri mai ridicate ale lor in ra• Varianta cu vas de expansiune deschis VED (fig. 4.2.1a)
port cu cele moderne. este
Aceste instalatll, cunoscute curent sub denumirea ,,prin utilizata la majoritatea cladirilor prevazute cu pod. Vasul de
termosifon" sau ,,prin gravitatie" se utilizeaza la cladin de lo• ex• pansiune se poate monta pe pardoseala podului, de
cuit, individuale sau colective, putin dezvoltate pe orizontala preferat in apropierea cosului de furn CTn cazul ca acesta
si in mai mare rnasura pe verticala, exlsta), luandu-se rnasunle corespunzatoare de izolare
Sunt caracterizate prin: termica.
• amplasarea sursei de agent termic in aceeasi cladire cu Varianta cu vas de expansiune inchis VEI (fig. 4.2.1b),
consumatorii de energie terrnlca: permite montarea acestuia intr-un spatiu adiacent cazanului,
• clrculatia agentului termic se realizeaza datorita presiunii dezaerisirea putandu-se face prin dispozitive automate de
term ice; dezaerisire amplasate in zona superioara a instalatiei,
Prepararea apei calde de consum se aslqura in ambele
cazuri cu schirnbatoere de caldura alese i;;i pozitionate co•
respunzator pentru a permite circulatia
DA agentului termic primar pe baza presiu•
nii termice. Pentru cazul unor subsoluri
Rdr cu Inaltirne mica apa calda de consum
se poate prepara local la fiecare consu•
1 mator, sau centralizat utilizand alte sur•
'
se de Incalzire.
1 Reglarea necesara asiqurarii stabilitatii
-- '' hidraulice se obtine prin prereglarea ro•
Ace
* Rdr:
binetelor cu dubla reglare care preiau
diferentele de presiune neacoperite re•
zultate din calculul retelei de distributie.
Ace
Contorizarea se face numai la nivelul
consumului de combustibil, deoarece pe
circuit agent termic ridica probleme de
SS pierderi de sarcina care nu pot ti aco•
perite de presiunea terrnlca dlsponibila.
In conditiile utilizarii echipamentelor
moderne exista posibilitatea reabilitarli
termice a instalatiilor vechi, unde in
a b locul VED se prevede un VEI.
Fig. 4.2.1. lnstalaiie de incilzire bitub cu distribl4iesuperioart•i -- conducta de ducere; - -
circula~e conducta de intoarcere; -x-x-
naturali: conducta siguranta intoarcere;-x-
a - instetetie cu VED; b - insteletie cu VE/; conducta sigurantaducere; -•-
Cz - cazan; B - schimbator de caldura; C.i - corp de incalzire;VED - vas de expansi• conducta de semnalizare.
une deschis;VEI - vas de expansiuneinchis; DA - ventil automat de dezaerisire;SS -
supapa de siguranta;Ace - apa calda de consum; Ar - apa rece; Rs - robinet de
sem• nalizare; Rdr - robinet cu dubla reglare;AG - alimentarei;;i golire;R 1, R2 -
robinete;CA
- conducta dezaerisire;Re - robinet pentru circulate; Ag - robinet de
golire.
4.2.3.2 lnstalaf;ibi itub cu distrib~e inferioarl
Distributia inferioara se adopta pentru
cladirile care dispun de subsol tehnic co• respunzator arnplaserii sursei de agent
termic pentru incaizirea cladirii si prepa• rarii apei calde de consum, precum si a
conductelor de distributie a agentului ter• mic cu panta necesara catre coloanele
de alimentare a corpurilor de incalzire.
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Se poate realiza in doua variante de
echipare (fig. 4.2.2) diferentlate prin sis• VED
temul de asigurare, de preparare a apei DA
calde de consum si a modului de deza•
Rdr
erisire.
$i in acest caz, prepararea apei calde C.i
x'
ll i
de consum poate ti analizata in functie
de combustibilul utilizat, cu posibilitate
de preparare locala sau centrala, in '
cazul din urrna, daca Inaltirnea subsolu-
lui tehnic nu permite asigurarea Inaltirmi Ace Hdr :
minime pentru obtinerea presiunii termi• :!: R
ce necesara circulatiei agentului termic
prin schirnbatoarele de caldura, se pot
utiliza alte surse independente.
Varianta din fig. 4.2.2a necesita spa•
tiu corespunzator pentru amplasarea
vasului de expansiune deschis, care ~AG
poate ti pozitionat in podul cladirii, daca
a b
acesta exista, sau in zona soperioara a
instalatiei (casa scarii) daca spatiul per• Fig. 4.2.2. lnstalaliede incilzire bitubcu disbibLJ1;iienferioari'i
circul&iie
mite. in plan vertical, pe langa spatille
naturali
necesare coloanelor de agent termic,
a - insteietie cu VED; b - instetetie cu VE/
sunt asigurate si cele necesare ampla•
Ace, AG, Ar, CA, Ci, Cz, DA, Re, Rs, Rdr, Rg, R1, R2, SS - din fig. 4.2.1; B -
sarii conductelor de stquranta si de
schimbator de caldura: VED - vas de expansiune deschis; VEI - vas de
preaplin de la VED.
expansiune inchis.
Varianta din fig. 4.2.2b cu VEI sl dis•
--- conducta de ducere; - - - conducta de intoarcere;
pozitive automate de dezaerisire, pre•
-x-x- conducts siquranta intoarcere; ~conducta siquranta ducere;
zinta avantajul eliberarii plafonului ulti•
-•- conducta de semnalizare
mului etaj de reteaua de dezaerisire $i a
podului de spatiul necesar arnplasarf vasului de expan•
siune. lnstalatia devine mai elastica, fara a intluenta buna VED II
functtonare.
Arnplasareasursei de caldura sl a sistemului de asigurare la
nivelul subsolului,faciliteazao mai buna exploatare a
instalatei, Ca si in cazul precedent, stabilitatea hidraulica se
aslqura printr-o buna dimensionare a retelei orizontale si
verticale de distributie, la care se adauqa aportul
robinetelor cu dubla
reglare (care preiau excedentul de presiune)
4.2.3.3 lnstalafii monotub _! - - - -

Caracteristica lrnportanta a acestui sistem consta in
aceea ca dlstributla agentului termic se poate face in zona
superioara, colectarea in zona inferioara, iar coloanele sunt
realizate numai cu o sinqura conducta.
Fig. 4.2.3. lnstaiaiie de incilzire monotub cu
Comparativ cu sistemul bitub $i disfributie superioara, di•
circuiaiie naturali:
ferentele apar numai la alcatuirea coloanelor $i la modalita• I - racordare unilaterala;II - racordarebilaterala:
tea de racord a corpurilor de lncalzire la acestea. a si d - alimentarein serie; b - alimentareacu conducta de
lnstalatiile monotub pot ti realizate in mai multe variante
ocolirerealizataaxialcu coloana;c $i e - alimentarecu
dintre care unele sunt prezentate in fig.a 4.2.3.
conducta de ocoliredezaxata;Cz - cazan;C.T - corp de
Cele doua variante au corpuri de incalzire numai pe o
incalzire;VED - vas de expansiunedeschis.
parte sau ambele parti,
in cazul variantelor din fig. 4.2.3 coloanele ,,a" si ,,d", apa fig. 4.2.3, variantele coloanelor ,,b", ,,c" si ,,e".
se raceste succesiv in corpurile de lncalzire, caderea de La aceste instalatii, consumul de metal in conducte este
temoeratura totala intre ducere $i intoarcere fiind de 20 K, mai redus decat la cele bitub, in schimb creste consumul
repartizata neuniform intre corpurile de Incalzire. Rezulta ca, de metal aferent corpurilor de Incalzire.
temperatura apei de alimentare este cu atat mai scazuta cu
cat numarul corpurilor de lncalzire inseriate este mai mare. 4.2.4. lnstalaiii de incilzire cu circulalie fo$ti
Aceasta duce la necesitatea rnariri: supratetelor de incalzire
cu cat acestea sunt mai jos plasate. Alt dezavantaj ii Particularitatea principala a acestor sisteme, fata de cele
prezinta faptul ca nu se pot prevedea robinete de reglare la cu circulatie naturata, consta in faptul ca circulatia agentului
fiecare corp de Incalzire, acestea putand opri circulatia pe termic se realizeaza cu una sau mai multe pompe, montate
coloana. pe conducta de ducere sau intoarcere, la care se dauqa $i
Unele imbunatatin ale acestui sistem sunt aduse prin intro• aportul presiunii termice. Aceste instalatil pot ti adoptate
ducerea conductelor de scurtcircuitare a corpurilor de Incal• pentru toate categoriile de cladiri, indiferent de destasurarea
zire, putandu-se astfel asigura o alimentare cu agent termic lor in plan sau pe verticala. Chiar daca devin dependente de
de temoeratura mai ridicata, care se obtine prin amestecul energia electrica necesara actionarii pompelor, economiile
apei din coloana cu cea de la corpul de Incalzire precedent.
Scurtcircuitarea corpurilor de Incalzire se poate realiza ca in
Capitolul 4: Sisteme de Inealzire I. lnstalatii de Incalzire
realizate datorita micsorarii diametrelor conductelor le fac reprezlnta leqatura dintre circuitul primar si eel secundar,
competitive $i cu cea mai larga aplicabilitate. numit uneori bucla de apartament sau bucla secundara.
Sistemele de incalzire inoividuala centrahzata pot fi reali•
4.2.4.1 lnstalafii de tncllzire cu distributie individuall zate in mai multe variante, acestea depinzand de echiparea
Sistemul este destinat cu precadere cladirilor de locuit si MTH sau modul de alcatuire a buclei secundare.
celor publice (tertiare) care au activitati individuale. Elementul Referitor la modul de echipare al MTH, sistemele de lncal•
de consum al acestor doua categorii de cladiri consta in zire individuala centralizata pot fi alcatuite in doua variante:
necesitatea tunctionarii independente pentru fiecare destina• a) cu echipament pentru prepararea cornuna a apei calde
tie, de unde decurg $i particularitatile in dotarea tehnica. de consum, cunoscute sl sub denumirea de modul
in alcaturea acestor instalatii se disting doua componente ,,Satelit"; (§ 4.2.5)
importante: b) fara echipament pentru prepararea cornuna a apei cal•
• prirnara, care include sursa de agent termic cu reteaua de de consum.
orizontala si verticala de dlstributie a acestuia, pana la Dupa modul de alcatuire al MTH, se pot distinge varian•
accesul in apartament sau la unitatea individualizata; tele cu racordare:
• secundara, in care sunt incluse circuitele de distributie a - directa (MTH1)
agentului termic in cadrul apartamentului sau al unitatii - cu distribuitor-colector (MTH2)
individualizate, inclusiv corpurile de lncalzire. - cu butelie de egalizare a presiunii (MTH3)
Legatura dintre cele doua componente este tacuta de un - cu butelie de egalizare a presiunii si distribuitor-colector
modul termohidraulic (MTH), care permite reglarea, contort• (MTH4)
zarea si distributia agentului termic. Modulul termohidraulic, Referitor la dlstributia agentului termic la nivelul aparta•
mentului sau unitatii individualizate,
Rdr Rdr
solutlile adoptate sunt:
• retea bitub cu distributie radiala, peri•
rnetrala sau inelara:
• retea monotub cu distributie peri-
rnetrala sau inelara,
Alcatuirea sistemelor de Incalzire, pre•
zinta avantajele urrnatoare:
• lndependenta functionala a buclelor
de apartament sau a unitatii indivi•
dualizate;
• izolarea unei bucle cu butelie de
egalizare a presiunii (BEP), in raport
cu sistemul global, fara a perturba
ARU stabilitatea hidraulica a buclelor in
functiuns:
• reglarea terrnohidraullca individuala a
buclelor, raspunzand cerintelor de
ordin material sau de confort;
• contorizarea energiei termice la nivelul
buclelor;
• gestiunea consumurilor de energie
terrnica in acord cu cerintele de
control si exploatare moderne.
Sistemul bitub asiqura o stabilitate hi•
draulica mai buna in timp ce sistemul
monotub poate fi considerat mai econo•
mic, in conditii de eficienta egale.
Fig. 4.2.4. Scheme de instalaiiide incAlzire cu Cele doua sisteme, analizate in mai
distribuiieindividuali
in sistembitub: multe variante de alcatuire, sunt prezen•
a - cu robinete individua/e cu dub/a reg/are; b - cu robinete termostatice individuale; tate in fig. 4.2.4 pentru distrlbutia bitub
c $i 4.2.5 pentru dlstributia monotub.
- cu distribufie $i colectare centralizata si robinete individuale cu dub/a reg/are; d - cu Specific acestor variante este faptul ca
butelie pentru egalizarea presiunilor $i robinete termostatice individua/e; e - cu butelie pozitionarea conductelor de dlstrlbutie
pentru ega/izarea presiunilor; distribufie $i colectare centralizata cu robinete termosta• se face la nivelul plintei sau sub pardo•
tice individuale si comends si reg/are diferentiata; f - cu distribufie $i co/ectare centre• seala, utilizand retele de tip radial, peri•
lizata; robinet cu 4 cai pentru unica racordare $i reg/are temoststice de capat; g - cu metral sau mixt, precum si posibilitatea
distribufie $i co/ectare centralizata, armaturi pentru racordare unica $i reg/are termost• realizani unor coloane de scara pentru
atica superioara; h - cu butelie pentru egalizarea presiunilor; distributie si co/ectare cen• ducere sl intoarcere, de la care se poate
tralizata cu ermstun pentru racordare unica si reg/are iermostetics superioara; realiza racordarea succesiva a apar•
i - cu butelie pentru egalizarea presiunilor; distributie si colectare centralizata, robinete tamentelor sau spatiilor in proprietate
cu 4 cai pentru unica racordare st reg/are termoststics de capat; unica,
Ci; Cz; Rdr; Ri; Rr; VEI - au sernnificatiadin fig. 4.2.1; RTS - robinet termostatic;
BEP
- buteliepentru egalizarea presiunilor; D - - colector;Ct - cantor;Pc - porrpa Compatibilitatea dintre aceste sisteme
distribuitorC;
de crcclatie; ARU - armatura pentru racordare unica; RUTS - robinet cu 4 cai de dlstributle sl variantele de alcatuire a
pentru buclelor de alimentare este prezentata
racordareaunica$i reglaretermostaticade capat; OR - ansamblude cornandasi in fig. 4.2.4. Se rernarca faptul ca solu•
regla• re diferentiata;R3c - robinetcu 3 cai; MTH1 - modul termohidrauliccu tiite de alimentare dotate cu distributie
racordaredirecta; MTH2 - modul termohidrauliccu D-C; MTH3- modul
sl colectare centralizata prezlnta cea
termohidrauliccu BEP; MTH4 - modul termohidrauliccu BEP si D-C; Te - termostat
exterior.
I. lnstaletil de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de inealzire
mai mare elasticitate in functionare, cu posibilitati de a rea• • echilibrarea terrnohldraulica locala in tunctie de
liza mai multe variante de alcatuire. necesitati se obtine cu robinetele termostatice (fig.
Adoptarea unor variante de distributie se face in functie de: 4.2.4b);
• amplasarea in plan a corpurilor de Incalzire: - racordarea cu distribuitor-co/ector (fig. 4.2.4 c, f st g);
• libertatea de montare a conductelor de distributie, fara schemele de alimentare se realizeaza cu distributie de
a afecta elementele de rezistenta: plinta radiala sau rnixta si prezlnta urrnatoarele particula•
• accesibilitateala traseele importante in caz de ritati termohidraulice:
necesitate; • echilibrarea hidraulica a buclelor in raport cu coloana se
• trasee economice in acord cu cerintele functionale $i realizeaza cu ajutorul robinetului de reglare;
arhitecturale locale. • echilibrarea hidraulica a fiecarui corp de Incalzire se
O componenta lrnportanta. cornuna celor doua grupe de realizeaza cu robinetele cu dubla reglare;
distributie o constitue contorizarea individuala, care se poa• • echilibrarea hidraulica intre ramurile de distributie se
te realiza in interiorul sau exteriorul spatiului deservit de in• realizeaza cu ajutorul robinetelor de reglare prevazute la
stalatia interioara distribuitor-colector;
• echilibrarea terrnohidraulica la fiecare corp de tncalzire
4.2.4.1.1 lnstala~i bitub se realizeaza cu arrnatunle de racordare unica si robi•
Schemele grupate in fig. 4.2.4. reunesc echipamente ce netele termostatice (fig. 4.2.4g);
pot participa la alcatuirea unor scheme bitub. Fiecare va• - racordarea cu bute/ie de egalizare a presiunii (fig. 4.2.4d); in
rianta prezentata se poate aplica intregii cladiri. Intrucat general, schemele de alimentare sunt cu distributie linlara
variantele se diferentiaza prin functionalitate, nivel de dotare si prezinta ca perticularitati termohidraulice:
si gestiunea sirnpla sau complexa a energiei termice, nu • independenta hidraulica fata de regimul hidraulic al
este exclusa posibilitatea racordarii la aceeasl coloana a mai coloanei;
multor variante dar cu conditla analizar!i cornpatibilitatf • echilibrarea termohidraulica a fiecarui corp de Incalzire
functicnarii in ansamblu. cu robinete termostatice;
Sursa de energie terrnica se considera cornuna, echipata • clrculatia agentului termic in bucla de alimentare este
cu unul sau mai multe cazane. Parametrii agentului termic asiqurata de o pornpa de conducts:
se stabilesc printr-o reglare calitativa centrala, in functie de - racordarea cu butelie de ega/izare a presiunilor si distribui•
temperatura exterloara sau conditille din interior. tor-colector (fig. 4.2.4e, h si i), in care schemele de ali•
Separarea hidraulica a circuitului cazanului de eel al retelei mentare se reallzeaza cu distrlbutie de plinta, radiala sau
de distributie, prin prevederea unei BEP, asiqura o elasti• rnixta si prezinta urrnatoarele part.cularitati termohidrau•
citate functionala fara a influenta consumatorii. lice:
Rezulta necesitatea prevederii unor dispozitive sau arrna• • independenta hioraulica tata de regimul hidraulic al
turi de echilibrare hidrautica a retelei orizontale. coloanei;
Elementele comune variantelor prezentate sunt: • echilibrarea hidraulica intre ramurile de distributie se
• contorizarea consumului de energie terrnica la nivelul fie• realizeaza cu ajutorul robinetelor de reglare prevazute la
carei bucle de dlstributle, montarea contorului de energie distribuitor-colector;
terrnica putandu-se face pe conducta de ducere sau pe • realizarea unei reglari termohidraulice la fiecare corp de
cea de intoarcere, este de dorit ca bucla de contorizare incalzire cu robinetele termostatice (fig. 4.2.4e), cu ar•
sa poata ti arnolasata la nivelul de dlstributle, in casa maturi de racordare unica (fig. 4.2.4h), cu robinete ter•
scaril, perrnitand accesul comod al serviciului de ex• mostatice si arrnaturi de racordare unica (fig. 4.2.4i);
ploatare; • posibilitatea reglarii zilnice, saptarnanale sau chiar sezo•
• prevederea unor robinete de concesionare pe conducta niere, precum sl comanda de la distanta a functionar!i
de ducere, cu acces din nisa contorului, care sa perrnita $i opririi instatatiei;
oprirea voluntara a fumizarii energiei termice; • circulatia agentului termic in bucla de alimentare este
• prevederea unor robinete sau arrnaturi de echilibrare asiqurata cu o pornpa de conducta.
hidraulica a buclei de distrlbutie in raport cu coloana de
alimentare, cu conditia ca accesul la aceasta sa fie permis 4.2.4.1.2 lnstal~i monotub
personalului de specialitate; Variantele de alcatuire a buclelor de alimentare, precum $i
• prevederea unor robinete de inchidere a buclelor de ali• racordarea acestora la coloana de distributie a agentului
mentare pentru izolarea buclei in caz de avarie in aval; termic este prevazuta in fig. 4.2.5.
• analizarea posibilitatii de golire rapida a buclei de alimen• Elementele comune cu instalatiile bitub sunt:
tare in caz de avarie sau in vederea parasirii pe termen • contorizarea agentului termic se realizeaza rnontand con-
lung a spatiului deservit. torul pe conducta de ducere sau intoarcere;
Variantele de alcatuire a buclelor de alimentare prezentate • echilibrarea hidraulica a buclei in raport cu coloana;
in fig. 4.2.4. se pot aplica in functie de parttcularitatile locale • izolarea buclei de alimentare de coloana:
constructive ale spatiului ce urrneaza a ti Incalzit. • golire rapida:
Se considera ca solutii optime patru categorii de retele de • reglare locala terrnohidrautica:
disfributie: de plinta, radiala, liniara si rnixta. Avantajul sistemului monotub consta in economia realiza•
Dupa modul de racordare la coloanele si criteriile ta in cadrul retelei buclei de alimentare, utilizand o sinqura
functionals buclele de alimentarecu energie terrnica se pot concucta. Corpurile de lncalzire fiind alimentate cu agent
realizaastfel: termic de ternperatura cotinuu descrescatoare, antreneaza
- racordare directa (fig. 4.2.4 a si b); schemele de alimenta• o majorare progresiva a supratetei corpurilor de lncalzire de
re se realizeaza cu distributie liniara $i prezlnta urmatoa• la intrare catre periferia sistemului.
rele particularitati termohidraulice: Alcatuirea retelel in cadrul buclei de alimentare, se poate
• presiune disponibila mare in punctul de racord datorita face in varianta distrlbutlei de plinta sau linie.
traseului lung (racord-corp de Incalzire); Schemele de alcatuire a instalatiilor pot ti realizate ca si
• echilibrarea hidraulica a buclelor in raport cu coloana se cele bitubulare grupandu-le din punct de vedere al modului
realizeaza cu ajutorul robinetului de reglare; de racordare la coloane:
• echilibrarea hldraullca a fiecarui corp de Incalzire se
realizeaza local prin robinete cu dubla reglare;
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de inealzire
- racordarea directii (fig. 4.2.5 a, b, c), utilizata In instalatii • racordarea din fig. 4.2.5 c prezinta particularitatea ca poate
individuale comune din cadrul unei cladir], are urrnatoare• beneficia de reglarea terrnohicraulica atat local cat si cen•
le caracteristici: tralizat la nivelul buclei de alimentare; agentul termic poate
• presiunea necesara circulatiei agentului termic In cadrul avea parametrii variabili prin reglarea calitativa realizata de
buclei este data de presiunea disponibila In punctul de robinetul cu 3 cal, actionat de un termostat de camera;
racord la coloana de distributie: prezenta robinetului cu 3 cai In retea, obliqa la prevederea
• echilibrarea hidraulica a buclei de alimentare In raport unei pompe de circulatie In aval, care sa acopere pierderile
cu coloana de distributie se realizeaza cu robinete de de sarcina suplimentare datorate acestei rnontari.
reglare, montate pe conducta de intrare a fiecarei bucle; La nivelul fiecarui corp de Incalzire, prin arrnaturile de ra•
Diferentele lntre cele trei variante constau In modalitatea cordare unica sl a robinetelor termostatice se siqura o
de reglare a energiei termice; astfel la: reglare terrnonidraulica individuala, In functie de cerintele
• racordarea din fig. 4.2.5 a, reglarea termo-hidraulica este energetice locale.
locala, la nivelul fiecarui corp de incalzire, cu robinete - racordare cu distribuitor-colector (fig. 4.2.5 g, h, i ,j); sche•
termostatice; mele de alcatuire a instalatiilor prszinta urrnatoarete par•
• racordarea din fig. 4.2.5 b, reglarea temperaturii agentului ticularitati comune:
termic se realizeazacentralizat, In raport cu bucla de alimen• • permite alimentarea mai multor apartamente sau unitati
tare, printr-un robinet cu actlonare directs, comandat de un cu gestiune unica situate pe acelasl palier;
termostat de camera; local, la nivelul fiecarui corp de • necesita presiuni disponibile mici In zona de racord la
incalzire, pe conducta de intrare, robinetul sau arrnatura de coloana:
reglare rnontata pe racordul de ie$ire din corpul de incalzi• • pierderile de sarcina pe circuitul buclei de alimentare
re, permite reglarea hidraulica In cadrul buclei de sunt acoperite cu pompe de circulate montate pe fiecare
alimentare; circuit;
• contorizarea consumului de energie
~~+~.
ATS ATS MTH1 MTH1 Tc
1111
terrnica:
t -~,-~~R,--: r· t • reglarea termohidraulica la nivelul
a b corpurilor de Incalzire In functle de
'. -- - -- -- - -- - ---- - - - - - - - - "~~~~-~-~-~~; :, "fl ~i- --------- -~c- : cerintsle energetice locale.
~:R,CiR1: Cele patru scheme sunt diferentiate prin
:-:-·-·····-·······:
ATS ATS ATS ATS componentele care realizeaza stabi•
CJ • ARU litatea terrnohidraulica locala si prin
modul de racordare a corpului de Incal•
zire: sus-jos sau jos-jos, astfel la:
• schema de alimentare din fig. 4.2.5 g:
- alimentarea corpurilor de Incalzire se
'
e ~· ~==-~-'-~---:o:=~-++-:-'--"Gl--l~""!t-~f-711..!..!l~L_~-=--_!_~L_--'-'"-----i' f
face In sistemul sus-jos cu racorduri In
dlaqonala;
- stabilitatea termodinamica a corpurilor
ATS
de incalzire In raport cu conducta de
agent termic a buclei de alimentare se
realizeaza prin robinetul termostatic,
montat la intrarea agentului termic In
corpul de lncalzire si a robinetului sau
arrnaturii de reglare de pe racordul de
c ~ :; c lntoarcere .
. ff1:1 ~ Cele doua componente aslqura reglarea
i : ~----C~---~~---------~~s_l r : !' L_s~-------~C------------~
j tocala si inoividuala a consumului de
energie terrnica solicitat.
:··•Tc
• schema de alimentare din fig. 4.2.5h:
- alimentarea cu agent termic se face
Cz pe la partea inferioara a corpurilor de
Incalzire, pe aceeasi parte, cu circu•
latia agentului termic In corpul de ln-
calzire sus-jos, utilizand arrnatura
F"ig 4.2.5. Scheme de instalatii de Tncilzire cu distributie a agentului termic ih
pentru racordare unica;
si~ - reglarea consumului de energie ter•
stem monob.lb:
mica In acord cu cerintele energiei lo•
a - a/imentare sus-jos cu reg/are termostaticii individualii; b - idem cu reg/are
cale este asiqurata prin robinetul ter•
centralizatii; c - cu armiiturii de alimentare unicii, reg/are termostaticii superioarii $i
mostatic, rnontata In zona de acces a
reg/are centralizatii cu robinet cu 3 ciii; d - idem si racordare prin bute/ie de egalizarea
agentului termic In corpul de lncal•
presiunilor; e - alimentare superioarii cu reg/are termostaticii individualii $i racordare prin
zire;
butelie pentru egalizarea presiunilor; f - alimentare superioarii cu reg/are individualii
- stabilitatea hidraulica a corpului de
inferioarii $i reg/are calitativii In timctie de temperatura ambientalii $i racordarea prin
Incalzire, In raport cu conducta de
butelie de ega/izarea presiunilor; g - cu distributie $i colectare centralizatii, reg/are
alimentare se realizeaza cu arrnatura
termostaticii individualii $i reg/are hidrau/icii inferioarii; h - cu distributie $i colectare
pentru racordare unica de pe ra•
$i
centralizatii, cu armiittri inferioare pentru racadare unicii reg/are termostaticii
superioarii; cordul de iesire a agentului termic.
i - cu distribupe $i colectare centralizatii, robinete cu racadare unicii $i reg/are termostaticii • schema de alimentare din fig. 4.2.5i:
de capiit; j - cu distributie $i co/ectare centralizata; racadare comunii a 2 capui de - alimentarea cu agent termic se face
fnciifzj• re si reg/are termostaticii individualii; In sistem jos-jos pe aceeasi parte a
MTH1; MTH2;MTH3; Cl; Ri; Rr; Ct; ATS; BEP; D; C; Pc; ARU; RUTS;Te; R3C;VEI; corpului de Incalzire:
Cz
- au sernnflcatiade la fig. 4.2.4; Tc - termostatinterior;Ra - robinetcu
actioneredirecta.
I. lastalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de Inealzire
- temperatura medie a corpului de incalzire este in - reglarea locala si indivtduala a consumatorului de ener•
general mai mica comparativ cu sus-jos; gie terrnica se face cu robinete termostatice, corespun•
- stabilitatea termohidraulica a fiecarui corp de incalzire zator cerintelor energetice locale;
se realizeaza prin arrnatura cu racordare unica de re• • schema de alimentare din fig. 4.2.5 f:
glare terrnostatica de capat. - racordarea corpurilor de incalzire la conducta de alimen•
• schema de alimentare din fig. 4.2.5 j: tare se face in varianta sus-jos, in diaqonala:
- se face racordarea cornuna a ooua corpuri de Incalzire - echilibrarea hidraulica locala se face cu robinete sau ar•
alaturate: rnaturi de reglare, montate pe racordul de iesire din
- reglarea hidraulica locala si individuala, se realizeaza prin corpul de Incalzire;
robinete termostatice amplasate la intrarea agentului ter• - reglarea centralizata a consumului de energie terrnica cu
mic in corpul de lncalzre sl armaturi de reglare termostatul de camera care actioneaza functionarea in
amplasate la iesirea agentului termic din corpul de regim de debit variabil a pompei de circulatie.
lncalzre. lnstalatlile de incalzlre monotub pot utiliza ca arrnatura de
- racordare cu butelie pentru ega/izareapresiunilor (fig. racordare $i un ejector.
4.2.5 Ejectorul DIASOL se bazeaza pe efectul ,,venturi", reali•
d, e, f); schemele de distrioutie se caracterizeaza prin: zand o diterenta de presiune intre punctele de racordare a
• indepenoenta fata de presiunile disponibile din zona corpului de lncalzlre.
de racord la coloana de distributie: Corpurile de incalzjre pot fi alimentate cu agent termic in
• pierderile de sarcina aferente circuitului buclei de ali• sistemul sus-jos, cu ejectorul plasat in zona de racordare a
mentare sunt acoperite de o pornpa de circulatle, intoarcerii la reteaua monotub (fig. 4.2.6 a), sau printr-un
rnontata in aval de butelia de egalizare; corp de ejector cu racorduri duble (fig. 4.2.6 b).
• amplasarea conductei de alimentare a corpurilor de in ambele variante de racordare, corpul de Incalzire este
incalzire se face la plinta sau perimetral sub par• prevazut cu robinet termostatic, iar pe partea opusa alimen•
doseala. tarii cu un dispozitiv automat de dezaerisire.
Referitor la modul de localizare a schemelor de alimentare Distanta minima A (fig. 4.2.7 a) intre racordurile de ducere si
cu agent termic se rnentioneaza specificul fiecareia: ejector trebuie sa fie de 70 mm pentru ejectoarele cu diametru
• schema de alimentare din fig. 4.2.5 d: mai mic de 1114" si mai mare sau egala cu diametrul
- racordarea corpurilor de lncalzire la conducta de alimen• ejectorului in cazul ca diametrul este mai mare de 1114".
tare se face cu arrnatura pentru racordare unica: Distanta minima B intre ejector $i racordul de ducere pen•
- racordarea corpului de incalzire se face pe aceeasi tru urrnatorul circuit derivat, trebuie sa fie minimum 150 mm
parte, cu posibilitatea de circulatie a agentului termic in pentru ejectoare cu diametru mai mic de 1114", iar pentru
interiorul corpului de Incalzire dupa schema sus-jos;
- echilibrarea hidraulica individuala se realizeaza prin
arrnatura de racordare unica:
- reglarea locala si individuala a consumatorilor de
energie terrnica se face cu robinete termostatice.
• schema de alimentare din fig. 4.2.5 e:
- racordarea corpurilor de Incalzire se face in varianta
sus-jos pe aceeasi parte sau in diaqonala:
- echilibrarea hidraulica se face cu robinete sau arrnaturi
de reglare, montate la iesirea agentului termic din corpul
de Incalzire:
b
4
tf
5rJ1L
~---. --+------ ,
I Q I
Detaliul "A" Detaliul "B"
a b
Fig. 4.2.6. Racordarea corpurilorde c
incilzire cu ejectoare:
Fig. 4.2.7. Racordarea corpurilorde
a - racordare sus-jos cu ejector simplu;
b - racordare sus-jos cu ejector dublu; incilzire cu ejectoareDIASOL:
A - ejector simplu; B - ejector dublu; 1 - corp de Incalzire:
a - circuit normal; b - circuit cu rezistente locale;
c - circuit cu corpuri de lnciilzire montate In para/el;
2 robinet termostatic; 3' - ejector simplu; 3" - ejector dublu;
1 - corp de incalzire;2 - ejector DIASOL; 3 - conducta circuit
4 - robinet automat de dezaerisire; 5 - circuit Incalzire:
de incalzire;4 - robinet automat de dezaerisire;A - distanta
6 - ieslre apa calda din corpul de incalzire: 7 - intrare apa
dintre racordulde duceresi ejector;B - dstanta dintreejector$i
calda in corpul de Incalzire.
racordul de ducere.
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de Incalzire
diametre mai mari, aceeasi distanta se rnajoreaza la echiva• printr-o retea cu doua conducte amplasate la partea infe•
lentul a 4 diametre interioare. rloara sau superioara a cladirii.
Conditiile de distanta sunt recomandate de catre furni• lnstalatiile se grupeaza in trei categorii:
zorul ejectorului, motivand ca in cazul contrar apar scaderi a. instalatii bitub cu echilibrare hidraulica prin robinete cu
de presiune dinarnica influentand negativ repartizarea oubla reglare si asigurare cu vas de expansiune deschis;
debitelor de agent termic cu corpurile de Incalzire, b. instalatii bitub cu echilibrare termohidraulica locala si
Amplasarea unor rezistente locale (coturi, curbe) in apro• asigurare cu vas de expansiune inchis.
pierea ejectorului (fig. 4.2.7 b) si a conductelor de racord ale c. lnstalatii monotub cu echilibrarea termohidraulica locala
corpului de incalzire nu produce anomalii functionale, pre• si asigurare cu vas de expansiune inchis.
siunea dinarnlca putand ti aslqurata. Sursa de agent termic poate ti arnplasata la subsol, parter
Racordarea in paralel (fig. 4.2. 7 c) nu este recomandata sau la un nivel tehnic situat la partea superioara a cladirii.
decat in cazuri exceptionale, solutia generand atat scaderi
de presiune cat si caderi mari de ternperatura in corpurile 4.2.4.2.1 Sistema bitub clasice
de incatzlre. lnstalatiile de tncalzire se executa cu distributie inferioara
Corpurile de Incalzire sunt prevazute cu dispozitive auto• (fig. 4.2.8 a) sau superioara (fig. 4.2.8 b). Ambele variante au
mate de dezaerisire, plasate in zonele de acumulare a componente sau functlonalitati comune si prezinta particu•
aerului. laritatile urrnatoare:
• asigurarea cu vas de expansiune deschis, amplasat In
4.2.4.2 lnstalafii de fndlzire cu distributie centralizatj zona superioara a instalatiel, la o cota corespunzatoare
Aceste instalatii prezinta urrnatoarele psrticulantati: pozitlei pompei de circulatie in instalatie (§ 5.3)
• sursa de agent termic este unica pentru intreaga cladire: • dezaerisirea instalatiei cu vase de dezaerisire, prevazute
• contorizarea consumului de energie terrnica se face corespunzator zonelor de evacuare sau acumulare a ae•
pentru intreaga cladire: rului, racordate sau nu la retele generale de conducte
• racordarea corpurilor de Incalzire se face la coloane co• pentru dezaerisire;
mune; • asigurareastabilitatiihidraulicea retelei de alimentarecu
• distributia agentului termic la coloane, se realizeaza agent
termic, la nivelul coloanelor utilizand teuri
de reglare;
• racordarea corpurilor de Incalzfre uni -
sau bilateral In raport cu coloana, cu
circulatia agentului termic sus-jos, pe
aceeasi parte sau In diaqonala;
• golirea locala sau centraltzata a in•
stalatisi:
• amplasarea sursei de agent termic in
zona mferloara a instalatiei, la subsol
sau parter; nu poate ti exclusa adopta•
rea schemei de alcatuire pentru o va•
rianta de amplasare a sursei de agent
termic la partea superioara a instalatiei,
daca ratiuni tehnico-economice justifica
TR ~ - - - - - - - - - - - - - solutia.
1- - - - - - - - - - - - - - - L - - - - - - - - -
- .J - - - - - - - - - - Dezaerisirea conductelor cu Inaltirne
mai mica decat cele adiacente se solu•
Rs tioneaza prin racordarea in sac a con•
a ductei de dezaerisire, la coloana cea
mai aproplata (col. 4 din fig. 4.2.8 a) .
Distributia interloara a agentului termic
VED
(fig. 4.2.8 a) se adopta in cazul existen•
tei subsolului tehnic, cu Inaltirne conve•
nabila montarii $i exploatarii lnstalatiei.
TR in cazuri bine justificate, aceasta distri•
butie poate ti arnplasata la parterul cla•
dirii sub pardoseala, prevazand accesul
la conductele de distributie.
Disfributia superioara prezentata In fig.
4.2.8 b ofera posibilitatea de amplasare
a conductelor de distributie la partea
superioara (coloanele 4 si 5) sau mixt
'1 _ ' ' g g

-,
- - - - _..,.... - - - - - - - - - - - ,.. _ - - - - - --
Rga Rg (coloanele 1, 2, 3) cu conducta de ducere
la partea superioara $i cea de intoarcere
b la partea interioara.
Fig 4.2.8. Scheme de instal8'iide incilzire bitubclasicecu Rga - robinet pentru umplere -golire; 1,
circulaiie 2, 3, 4 si 5 coloane; CD - conducta de
prinpompare: dezaerisire.
a - cu distributie tntertoere; b - cu distrlbutie superioara;
Ri; Pc; Cl; Cz; Re; Rs; Rg; Rdr; VED - au serrmiflcatla de la fig. 4.2.1 si 4.2.4;
TR - teu de reglare; VA - vas de dezaerisire; Ra - robinet pentru dezaerisire;
Adoptarea uneia dintre variante se face
In functie de spatiile oferite de cladire.
4.2.4.2.2 Sistema bitub modeme Cresterea gradului de contort a spatiilor

Incalzite si gestionarea econornica a energiei termice, se poate obtine
modi-
I. mstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
ncano nivelul de dotare tehnica a instalatiilor de Incalzire, de agent arnplasata In zona inferioara a instalatiei,
Pentru a raspunde acestor exiqente In fig. 4.2.9 sunt Optiunea pentru una din variantele de distributie se face
propuse doua variante de alimentare cu agent termic a analizand conditiile locale, arhitecturale $i de rezistenta ofe•
coloa• nelor: rite de cladire,
• cu retea de distributle inferioara (fig. 4.2.9 a) si sursa de Ca variante de racordare a corpurilor de Incalzire la co•
agent termic arnplasata la subsol sau la parter; loane, aceasta se poate face cu:
• cu retea de distributie superioara (fig. 4.2.9 b) si sursa 1. robinetetermostaticemontate pe racordul de ducere al cor•
pului de lncalzire;
(2) 2. armatura de racordare unica sl robinet
DA
termostatic la intrarea agentului termic
DA RTS
In corpul de incalzire:
•
DA
3. arrnatura de racordare unica $i robinet
~RU DA ~~DA i-.:~ termostatic lnglobat, cu accesul agen•
-----,
~+: tului termic jos la partea interloera;
t +: i
4. distributie orizontala a agentului
l.9.J.J,lARU termic In spatiul Incalzit si racordare
, L ,
prin module termohidraulice.
In alcatuirea unei lnstalatii de incalzire
dintr-o cladire se recornanda utilizarea
uneia din variantele de racordare (1, 2, 3
sau 4) $i numai In cazuri justificate, pe
baza analizei de compatibilitate termohi•
draulica se pot realiza sl scheme mixte.
Sursa de agent termic propusa este
AR facultativa, aceasta depinzand de sursa
de energie terrnica, In alcatuirea sche•
mei optime de orqanizare-alcatulre a
sursei termice se au In vedere variantele
prezentate In cap. 5.3. ,,Centrale
termice cu apa calda",
Schemele prezentate au elementele
comune care se retera la functiunlle
a
Rg sistemului sau al unor componente:
• asigura stabilitatetermohidraulicalocala,
Gl (3l realizata prin robinete termostatice;
----------
• realizeaza dezaerisirea locala sau

RTS AR AR centrals cu dispozitive automate de
dezaerisire;
• permite reducerea coloanelor de
alimentare In cazul utilizerii modulelor
• t termohidraulice de racordare;
• permite echilibrarea hidraulica a coloa•
~~ '------< nelor, prin armaturile de reglare, preva•
zute la baza acestora;
~ui • corpurile de lncalzire pot ti racordate
uni - sau bilateral In raport cu coloa•
RTS ' -----1 '
na, cu racordarea pe aceeasi parte a
t~~- ARU: TS corpului de incalzlre:
, Rg
------t:or:t-
-Po:!- - - • In functie de sursa de agent termic,
, _J r:i-o--- , _._l><l- Rg permite gestionarea economica a
Rg Rg
fd:J
energiei termice, asiqurand reglarea
Pc2 l'llR3 calitativa In functie de temperatura
QTe exterloara $i locala In tunctie de soli•
Ri
citarea terrnica rnornentana etc.
Cz
VEH:' Az • In functie de nivelul de gestiune ac•
..J..T
SS X
O···
b
ceptat se poate asigura functionarea
In regimuri diferite (zilnic, saptarnanal
Rg
etc.) cu cornanda de la distanta.
Fiecare varianta poate asigura confortul
Fig. 4.2.9. Scheme de instalaiiide incllzire bitubmodeme cu termic In functie de componentele utili•
circulaiie
zate:
prin pompare:
• circulatia agentului termic sus-jos,
a - cu aistrioutie inferioara; b - cu distributie suoenoers; reglarea terrnohidraulica fiind obtinuta
1 - racordare sus-jos cu reglare terrnostatica locala; 2 - racordare unica sus-jos
numai prin robinetul termostatic. In
si reglare terrnostatica; 3 - racordare unica jos-jos si reglare terrnostatica:
caz de necesitate, la iesirea agentului
4 - racordare cu module termohidraulice; Cl; RI; ATS; BEP; ARUTS; Te; R3c;
termic din corpul de Incalzire se poate
VEI; Cz; SS; ARU; Ct; MTH; Rg - au sernnificatia de la fig. 4.2.1 $i 4.2.8; Az -
prevedea o arrnatura suplirnentara de
arzator: AR - arrnatura de reglare; DA - ventil automat de dezaerisire; MR -
reglare hidraulica,
modul de reglare; Pc1 $i Pc2 - pompe de circulatie.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de Incalzire
• reglarea terrnohioraulica cornpleta prin robinetul termo• 4.2.4.2.3 Scheme monotub modeme
static amplasat la intrarea agentului termic in corpul de Caracteristica principala a sistemului consta in faptul ca
incalzire sl a arrnaturii de racordare unlca la lesire, men• alimentarea corpurilor de lncalzire se realizeaza de la o sin•
tinand circulatia agentului termic sus-jos; gura conducta.
• reglarea terrnohidraulica cornpleta la nivelul corpului de In alcatuirea schemelor prezentate in figura 4.2. 10, sunt
in• utilizate variantele de racordare rnentionate si la sistemul
calzire, rnicsorand temperatura medie a acestuia. bitub (§ 4.2.4.2.2).
• o distributie orizontala la nivel de etaj, cu preluarea Exista posibilitatea realizarii mai multor variante de
avantajelor conferite de utilizarea modulelor termo• alimentare cu agent termic a coloanelor folosind retea de
hidraulice (§ 4.2.4.1.1). alimentare: interioara, superioara, rnixta.
Optiunea pentru una din variantele men•
tionate mai sus este dependents de eta•
direa pentru care se proiecteaza insta•
DA latia de Incalzire, Ca :;;i in cazul instala•
tiilor bitub, la elaborarea schemei unei
- - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 astfel de instalatii, se are in vedere o sin•
RTS RTS : gura varianta de racordare a corpurilor
de incalzlre la o coloana de alimentare,
0) ~ C.i ~-~~-~---~~i----~~~ tara insa a exclude cornbinatii intre va•
riante.
Functional, variantele prezentate, au
urrnatoarele caracteristici comune:
• reglare termohidraulica capabila sa
asigure energia terrnica in functie de
solicitarea energiei locale;
- - - - - - - - - - - - - - - - - - t • dezaerisire locala si qenerala cu
'
- - - - - - - - - - - - .,.._ - - - - - - - - _, _)I,['! .._. :
dispozitive automate de dezaerisire;
AR
• adaptare usoara la regimuri hidraulice
variabile, atat la nivel de coloana cat
--··B··---------Qre :;;i la nivel de retea de dlstributle:
Ri MR: • stabilitate hidraulica obtinuta cu
Cz
a
Az . arrnaturile de reglare prevazute la ni•
O··· :
velul coloanelor;
De la si • in functie de sursa de agent termic, se
la sursa Rg poate realiza gestiunea econornica a
terrnica
energiei termice printr-o reglare cali•
tativa centrala si cu cornanda de la
distanta,
Caracteristicile diverselor variante, sunt
comune cu cele prezentate anterior (§
4.2.4.1.2.)
C.i Avantajele sistemului constau in redu•
cerea lungimii retelelor de alimentare,
posibilitatea de prefabricare si reduce•
C.i rea numarului de goluri prin plansee.
La alcatuirea acestor scheme se au in
vedere avantajele rnentionate la §
4.2.4.1 referitoare la utilizarea
C.i componentelor moderne de gestiune,
reglare sl distri• butie,
C.i
4.2.5. Descrierea •i montarea
modulelor tennohidraulice MTH
b
Din schemele de alcature a instalatiilcr
Fig. 4.2.10. Scheme de instal&iidi e incllzire monotubcu (fig. 4.2.4. :;;i 4.2.5.) rezulta ca intre con•
circulatie ductele principale de distributie a agentu•
prinpompare: lui termic (conducte primare) si cele ce
a - cu distributie interioere; b - cu distributie superioere; alimenteaza consumatorii (conducte se•
- racordare sus-jos cu reglare terrnostatica: 2 - racordare unica sus-jos cu cundare), se interpun componente care
reglare terrnostatica; 3 - racordare jos-jos cu reglare terrnostatica: asiqura compatibilitatea hidraulica a celor
4 - racordare sus-jos cu reglare cornbinata cu robinet termostatic si robinet de doua grupe de retele si functionalitatea
reglare; 5 - racordare cu module termohidraulice; MTH 1 - modul termohidraulic lor. Aceste componente sunt grupate intr•
cu robinet de reglare; MTH2 - modul termohidraulic cu butelie de egalizarea o ni:;;a si poarta denumirea de modul
presiunilor, MTH3 - modul termohidraulic cu distribuitor - colector; Ci; RTS; BEP; termohidraulic (MTH).
ARUTS; Te; R3c; VEI; Cz; SS; ARU; Az; Ct; AR; DA; Rg; MR au sernniticatia de Cutia nisei are forme sl dimensiuni di•
la fig. 4.2.1 sl 4.2.8; D - distribuitor; C - colector; Pc, Pc 1, Pc2 - pompe de ferite, acestea depinzand de gabaritul
circulatie: Ra - robinet cu actionare directa.
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de Inealzire
componentelor cu care se echipeaza (fig. 4.2.11). Este Geometria si cornponenta MTH depind de specificitatea
cornpusa din carcasa si usi de protectie, la care se adauqa firmei producatoare $i gradul tehnic de dotare.
sisteme de prindere sl fixare. Un minimum de dotare tehnica presupune asigurarea
Gruparea elementelor componente, asamblate dupa independentei hidraulice a circuitului agentului termic primar
criterii economico-functicnale, poate satisface oricare din de eel secundar.
variantele de alcature a lnstalatiilor de distrlbutle a agentului 0 astfel de dotare confine nisa, distribuitoarele si colec•
termic la consumator (fig. 4.2.4 si 4.2.5). toarele, la care sunt atasate componente de reglare hidrau•
lica, control, dezaerisire, reglare a energiei furnizate, sepa•
rare si golire.
In mod curent, acest modul considerat cu dotare norrnala
MTH-N, se arnplaseaza in interiorul apartamentului, urrnand
ca pentru contorizare sa fie rezervat un spatiu pe casa scarii,
r
asiqurand astfel accesul furnizorului de energie terrnlca.
A doua varlanta include, in plus, o pornpa de circulatie a
agentului termic pentru toti consumatorii racordati la MTH-S
pe circuitul secundar. In acest caz, contorizarea se reali•
zeaza ca si in cazul precedent. Reglarile termostatice sunt
distribuite pe fiecare circuit, traductorul de ternperatura
t/
putand ti pozitionat $i la distanta,
/
Pentru a satisface cerintele a doua sisteme de Incalzire,
Fig. 4.2.11. Ni'6 cum
pentrumodulultennohidraulic ar ti eel convectoradiativ, cu eel radiativ, pot ti utilizate
(Giacomini): module cu schlmoator de caldura, care asigura si parametrii
a - ansamblu; b - cercese pentru montare componente termici scazuti, de exemplu, pentru incalzirea prin
modul; c - U$8 de protectie. pardoseala (§ 4.5).
Consumatorii convectoradiativi pot ti alirnentati in acest
caz prin intermediul unui modul simplu MTH-N.
0 alta varianta de MTH, care include $i contorizarea este
prezentata in fig. 4.2.12 sl cuprinde urrnatoarele compo•
nente importante de echipare: reglare hidraulica, separare
hidraulica a circuitelor, dezaerisire, golire, pornpa de circu•
latie pe secundar si contorizarea.
Pentru modulele termohidraulice descrise, MTH-N, MTH-S
$i MTH-SP) se considera ca prepararea apei calde de con-
DA
Fig. 4.2.12.Modultennohidrauliccu butelie de
egalizare a presiunilor:
1 - butelie de egalizarea presiunilor;2 - dispozitiv automat t
de dezaerisire; 3 - robinetde golire; 4 - robinetde echilibrare --- _ :_+ _j
hidraulica sl izolare; 5 - robinete de izolare; 6 - pornpa de
circulatie;
7 - contor de caldura.
.1
Fig. 4.2.13. Modul
a
13 tennohidraulic DA
MTH-SATELIT:
si 2 - conducte de ducere I
t
bf:r-----~--
12 si intoarcere agent termic 1+
t1 1+
'lr~~
primar; 3 si 4 - conducte de
11 ducere sl intoarcere agent I I .- _ _ _ _ _ _ _I -1 '
termic secundar; 5 - pornpa j"'""'"".,. "l" K1_T_~ -

10
de circulatie: 6 - robinet cu .....
3 cal: 7 - contor de caldura;
8 - prize de ternperatura:
9 - rezervor de apa calda
6
- ~- pent ru 'inca-1 z1. re; b
~ 1 O - rezervor de apa caIda Fig. 4.2.14.Posibililitdi e amplasarea
_=-:;-ts de consum; 11 - lzolatie modulelor tennohidraulice:
'--- -- ---+-14 terrnica: 12 - carcasa a - la eceesi nivel cu consumatorul;b - cu posibilitati de go/ire
3.. '
a instalatiei
-- -- - -- .._ 4 rnetalica: 13 - ventil de
---~--_../ dezaerisire; 14 - conducts Ci - corp de lncalzire: Rdr - robinet de dubla reglare;
D - distribuitor;C - colector; DA - ventil automat de
de apa rece; 15 - conducta dezaerisire; Rg - robinet de golire; CC - conducta de
de apa calda de consum.
canalizare;NA - nisa de apartament;MTH - modul
termohidraulic.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalaiii de Incalzire
sum se face local, prin schimbatoare de caldura alimentate Pentru lnstalatillede lncalzre centrallzata(fig. 4.2.9 si
cu combustibil gazos sau curent electric. 4.2.10), se folosesc majoritateacomponentelor descrise la §
Exista posibilitatea prepararii apei calde de consum avand 4.2.5, pre• cizarile functionale $i criteriile de alegere
aceeasi sursa de agent termic utilizand modulul termohi• prezentate, rarnanad valabile cu conditia alegerii parametrilor
draulic SATELIT (fig. 4.2.13) functionali specifici.
Acesta cuprinde 3 circuite:
- primar, compus din conductele de racord la coloana, 4.2.6. Montarea conductelor de distribLJ1;ie
rezervorul de apa pentru Incalzire, cu rol de egalizare a
presiunii si contorul de caldura: Montarea conductelor in Incaperi se face in functie de so•
- de Incalzire, compus din racordurile de leqatura cu retea• lutia aleasa: distributie bitubulara sau rnonotubulara: de
ua de distributie, pompa de circulatie $i ventil cu 3 cal: modul de racordare a corpurilor de lncalzire la reteaua de
- de preparare apa calda de consum, compus dintr-un distnbutie: de gradul de echipare a modulelor termohidraulice
rezervor de apa calda de consum $i conductele de apa etc.
rece sl calda, Conductele ce alcatuiesc retelele de alimentare cu ener•
Amplasarea niselor in care se rnonteaza echipamentele gie terrnica (fig. 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4, 4.2.5, 4.2.8, 4.2.9
afe• rente MTH se face, de requla, pe holul comun al sl 4.2. 10) atat pentru instalatiile de incalzjre cu distrtbutie
Incaperilor deservite. Asa cum se poate observa in figura individuala cat si pentru cele cu distrlbutie csntralizata se
4.2.14a aceas• ta solutie ridica unele probleme de golire rnonteaza la fel, particularltatile datorancu-se, in general,
totala a lnstalatiilor interioare in caz de avarie. Solutia schemei adoptate.
propusa in varianta din figura 4.2.14b tndica amplasarea
acestora, in aceleasi spatii comune, dar la nivelul urrnator, 4.2.6.1 lnstalatii cu distribf4je individua/4
facilitand astfel golirea totala a instalatiei interioare. Distributia conductelor la consumatorii individuali (fig.
4.2.4 bitub sl fig. 4.2.5 monotub) este prezentata in fig.
4.2.15 pe ansamblul intregii cladiri,
I
jlDo
L~~=-- -,---~---li-=-.....-,-.-.--
11
Do
==== a b
l
OVA
~ Bo
s Do
Br D
c
Fig. 4.2.15. Solu1:idi e disbibuiiea reielelorde conducteintr~o
clidire:
a - sisteme monotub cu montarea plintei aparenta, mescets, ingropata sau mixta; b - sisteme monotub arborescente
pentru montare ingropata; c - sisteme bitub arborescente pentru montare ingropata;
d - sisteme bitub cu montarea plintei eperente, mescets sau ingropata
Do - dormitor; B - baie; Be - bucatarle: S - sufragerie; Br - birou; Cmz - camera de zi; Db - debara; CS - casa scarii;
D - distribuitor; Cm - carnara: C - colector; T - termostat; VR - robinet de reglare; VA - ventil de dezaerisire;
CP - conducte montate in pardoseala; Ci - corp de Incalzire; NCT - nisa pentru contor energie terrnica; CT - coloane agent
termic; N3z - ni$a de trei zone.
I. lnstelatll de lnealzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Se disting trei grupe de conducte de alimentare: • coloane pentru transportul agentului termic de la reteaua de
• conducte ce tac parte din retelele generale de alimentare a disfrlbutie la modulele termohidraulice. Acestea se montea•
coloanelor, care se amplaseaza de requla in subsolul teh• za aparent sau mascat in ghene vizitabile sau semivizitabile
nic al cladirii. Acestea pot ti de tip arborescent sau inelar, (§ 4.11) si sunt prevazute cu: reazeme mobile si fixe, ele•
cu montare aparenta sub plafonul subsolului (fig. 4.2.16). mente pentru preluarea dilatarllor $i izolatii termice.
Reteaua face legatura dintre sursa de agent termic si co• • conducte de legatura dintre MTH si corpurile de incalzjre
loanele de distributie. Conductele de distributie sunt pre• care pot ti montate deasupra pardoselii sau ingropate intr•
vazute cu elemente de preluare a dilatarii, reazeme mobile o sapa de egalizare.
sl fixe $i robinete de separare. Pentru reducerea pierderilor Conductele montate aparent sau mascate sunt amplasa•
de caldura se izoleaza termic (§ 6.7.) te langa plinta (fig. 4.2.17 a, b, e si 4.2.18, a) cota de mon•
tare putand ti fixata sub planul corpului de lncalzlre, iar prin•
derea se face pe perete cu console.
Montarea ingropata, atat pentru varianta monotub cat $i
pentru cea bitub, recornanda solutiile prezentate in fig. 4.2.17
c si 4.2.18 b, c, d, din care rezulta structura zonei de
montare. In aceasta vartanta se utilizeaza, de requla, con•
A A
ducte din polietilena retlculata,
"4 Rt : T4
~--r------------ Montarea ingropata se practica in varianta tub in tub,
b Ts ' Ts conducta ce transporta agentul termic fiind introdusa Intr-o
a b alta conducta, ale carei caracteristici fizicomecanice ii pot
asigura integritatea si conservarea in timp. In plus este
Fig. 4.2.16. Reiele de distribuiiea agentului
posibil ca la expirarea timpului de exploatare, conductele ce
tennic:
transporta agentul termic sa poata ti schimbate tara a afecta
a - retele inelare; b - retele arborescente;
sapa de egalizare sl structurile complementare. Curbele ce
A - racord la sursa terrnica; T1...T6 - coloane;
Rf - reazeme fixe.
tac leqatora intre conductele ingropate sl racordurile verti•
cale ale corpurilor de lncalzire sunt protejate cu piese spe•
ciale (fig. 4.2.17 c), care asiqura protectia necesara stabili•
tatii curbelor. 0 atentie deosebita se acorda traseelor, pen•
tru a asigura elemente de compensare naturala a dilatarilor,
4.2.6.2 lnstalafii cu distributie centra/izatj

Montarea conductelor la aceste instalatii (fig. 4.2.9 $i
4.2.10) se face diferentiat in functie de pozitia acestora in
cladire: astfel:
Fig. 4.2.18. Detalii de montare a reieleide distribuiie

monotub:
a - eperents la plinta; b - ingropata in ptlnte; c - protejata
in perdoseele (,teava in teeve); d - ingropata pentru distri-
butie rediete sau erborescenis (detaliu);
1 - pardosealafinita; 2 - strat de piefris, ciment(~pa de
egalizare);
Fig. 4.2.17. Detalii de montarea reieleide 3 - folie din material plastic; 4 - izolatie acustica; 5 -
distribuiie bitub: izolatie terrnica; 6 - placa din beton; 7 - conducta de agent
a - aparenta la plinie; b $i d - mescete in plinta; c - ingro• termic;
pata in pardoseala $i protejata; e - aparenta la pardoseala. 8 - invelis protector conducta: 9 - bratara dubla de fixare;
10 - sirub de fixare.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatil de lncalzire
• reteaua qenerala de distrlbutie a agentului termic, care - asigurarea presiunii necesare acoperirii pierderilor de sar•
face leqatura intre sursa de agent termic (centrala cina ale instalatiei interioare, prin prevederea pompelor de
termica proprie, retea exterioara) si coloanele de distrioutie, circulatie adecvate, pe circuitul secundar al PT.
alcatuita In sistem arborescent sau inelar (fig. 4.2.16), se
rnonteaza, de requla, In subsolurile tehnice ale cladirilor sub
planseu,
Sustinerea conductelor se realizeaza cu reazeme mobile si
fixe, ultimele fiind amplasate In raport cu elementele de
compensare a ditatarilor (§ 6.6). Limitarea pierderilor de cal•
dura se obtine prin izolarea terrnica corespunzatoare (§ 6.7)
• coloanele de disfrlbutle se rnonteaza aparent sau lngropat
si sunt prevazute cu elemente de preluarea dilatarilor,putanc
fi izolate termic utilizand solutii prefabricate moderne (§ 6.7)
• conductele de legatura ale corpurilor de Incalzire la coloa•
ne, se rnonteaza aparent sau lngropat, In conformitate cu
prevederile Normativului 113.
4.2.7. lnstalatii de incalzire cu api fierbinte

Utilizarea apei fierbinti In instalatiile de Incalzire centrala
se face luand In considerare doua mari categorii de cladiri:
civile sl industriale sau agrozootehnice.
Sursa de agent termic (apa fierbinte), retelele de transport
$i punctele termice sunt tratate In capitolele 11 ... 14 . in cazul
de fata sunt analizate solutiile de alcatuire a instalatiilor inte•
rioare $i compatibilitatea acestora cu statiile de transforma•
re a parametrilor agentului termic sau distributie a acestuia.
4.2.7.1 lndlzirea
clldirilorcivile
Agentul termic furnizat de una sau mai multe centrale ter•
mice, cu sau fara producerea sirnultana de energie terrnica
distribuit prin retele urbane de transport, ajunge la punctele
termice de cvartal sau bloc, unde are loc reducerea
temperaturii agentului termic la parametrii instalatiilor inte•
rioare (95/75, 90/70 etc.).
lnstalatiile interioare de lncalzire sunt analizate In functie
de destinatia cladirii (de locuit, social-cultorata sau
administra• tiva) sl regimul de contorizare a energiei
adoptat, existand astfel optiunea pentru una din categoriile
cunoscute:
• instalatii de Incalzire colective, pentru cladiri administra•
tive, comerciale sau social-culturale (sedii de banci sau
societati comerciale cu proprietate si folosinta inteqrala),
Din punct de vedere tehnic, acestea nu difera de cele
descrise la § 4.2.4.2 (fig. 4.2.8 si 4.2.9) fata de care sunt
necesare urrnatoarele precizari:
- sursa de agent termic este punctul termic, al carui cir•
cuit secundar este reprezentat de lnstalatia interioara de
Incalzire:
- In functie de schema de alcature a punctului termic, se
pre•
vad sau nu elemente de asigurarea instalatieiinterioare;
- pierderile de sarcina pe circuitul secundar sunt acoperi•
te de catre pompele aferente circuitului secundar In toa•
te cazurile In care echiparea punctului termic nu otera
presiunea disponibila necesara (cazul PT cu elevator);
• instalatiide lncalzireindividuale,utilizatela cladirilecivile la
care
se impune contorizareaagentului termic pe grupe de
consu• matori individualizatiprin regimul de proprietate;
instalanilede lncalzire din aceasta categorie sunt
prezentateIn fig. 4.2.4 $i
4.2.5 si au la baza criterii de confort si
economice.
Utilizarea uneia din variantele rnentlonate impune, asigu•
rarea cornpatibititatii cu sursa de agent termic, care In acest
caz este un punct termic (PT) de cvartal sau bloc, fiind ne•
cesar a se lua In considerare urrnatoarele:
- introducerea elementelor de asigurare necesare instalatiei
interioare;
4.2.7.2 lndlzirea clldirilorindustriale
La cladirile industriale, se disting doua categorii de spatii 4.2.7.2.2 Sp~i destinate activiti1ilopr roductive
destinate: Acestea prezinta o mare diversitate, datorita specificului
- personalului tehnicoadministrativ; tehnologiei de productie. Spatiile de productie se clasitica
- activitatilor productive. dupa gradul de implicare a omului In conducerea proceselor
Optiunea pentru un sistem de incalzire depinde de tehnologice:
agen• tul termic disponibil cladirilor industriale, In functie - cu deservire urnana mare sau medie, amplasate In spatii
de care se pot realiza instalatil cu: lnchise;
• apa calda, cu temperatura pana la 95 °C, agentul termic - cu deservire urnana amplasate In spatii deschise;
provenind de la surse specifice sau transformarea - complet automatizate sau robotizate.
para• metrilor apei fierbinti: Asigurarea confortului termic In aceste spatii se face tinand
• apa fierbinte; seama de legatura intre procesele tehnologice $i factorul
• abur saturat de presiune joasa sau inalta. uman, rezultand urrnatoarele variante de instalatii de
in raport cu suprafetele lncalzitoare folosite se pot men• Incalzire:
tiona instalatii cu: - cu suprafete convectoradiativepentru asigurareatemperaturii
• suprafete convectoradiative (radiatoare, convectoare, con• de garda, cuplate cu instalatiilede lncalzire cu aer cald;
vectoradiatoare ); - cu suprafete radiative, alimentate cu aqenti termici, cu
• suprafete radiative (panouri radiante); ternperatura ridicata;
• convectle fortata (lncalzire cu aer cald). - cu aer cald.
lnstalatiile de Incalzire rnentionate pot utiliza agent termic
4.2.7.2.1 Spa~i destinate personaluluitehnicoadministrativ apa fierbinte sau abur de presiune medie.
in cazul existentei sursei de agent termic apa fierbinte la La alcatuirea lnstalatiilor interioare, rarnan valabile reco•
nivelul punctului termic, are loc transformarea parametrilor rnandarile facute pentru instalatii colective, cu urrnatoarele
ter• mohidraulici destinati instalattei de lncalzire centrala. partrcularltatl:
Optiunea pentru o varianta de alcatuire a instalatiei - agentul termic este preluat de la o retea exterioara;
interioare (fig. 4.2.8 si 4.2.9), se face In functie de cerintele - In tunctie de schema instalatlei se studiaza oportunitatea
de confort, fara Insa a neglija aspectele tehnice generate de contorizarf locale a energiei termice;
gestiunea econornica a energiei termice. Adaptarea - reteaua de conducte din instalatia interioara se dimensio•
schemelor prezentate In figurile neaza la presiunea disponibila din punctul de racord al
4.2.8 si 4.2.9 la conditiile alirnentarf cu agent termic dintr- retelei exterioare.
un punct termic neceslta atentle pentru: - se iau rnasuri de protectie lmpotriva Inqhetului instalatiilor
- prevederea componentelor necesare asiqurarii instalatiei In perioada de lntrerupere a activitatii productive;
interioare de Incalzfre: • circulatia continua a agentului termic pentru asigurarea
- asigurarea presiunii necesare acoperirii pierderilor de sar• unor temperaturi de qarda:
cina pe circuitul secundar, prin prevederea pompelor de
circulatie.
I. Instelatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
• utilizarea de inhibitori contra inghetului. v2
Z=-·p·2,~ [Pa] (4.2.5, b)
2
4.2.8. Dimensionarea conductelor instalatiilor
de incalzire cu apA caldA - curgere neizoterrna:
Calculul de dimensionare a retelelor mstalatiilor de Incal•

zire urrnareste stabilirea diametrelor conductelor de alimen•
tare a corpurilor de incalzire,
4.2.8.1 Pierderi de sarcinj in conducte

Pentru curgerea agentului termic prin conductele unei re•
tele de incalzire cu apa calda, din punct de vedere termo•
hidraulic, se considera urrnatoarele ipoteze:
- rnlscarea fluidului in regim permanent;
- regimul de curgere cu turbulenta ruqoasain zona
prepatratlca pentru care este valabila relatia Colebrook-
White(1.6.37)
_1_ = -2. lg ( 2, 51 + k )
fi Re fi 3,71 · D '
in care:
). - coeficientul lui Darcy;
Re - criteriul Reynolds;
k - rugozitatea absoluta, care reprezinta Inaltirnea aspenta•
tilor. Prin raportarea ruqozitatii absolute la diametrul
conductei, (D) se defineste rugozitatea relative (E = k/D)
Pentru conductele utilizate curent in instalatiile de incalzire
cu apa calda ruqozitatile absolute au valori in functie de
materialul utilizat; astfel pentru tevile din:
• otel, trase sau laminate: k0L = 0,02... 0,06 mm
• cupru, trase sau laminate: kcu = 0,001... 0,002 mm
• materiale cu structura terrnoplastica: kPoL = 0,007 mm
- curgerea lzoterrna:
dp
( de
= o).·
Valorile celor doua rnarimi R si Z se stabilesc utilizand ta•
bele sau abace specifice materialului din care sunt execu•
tate conductele pentru diterenta de ternperatura .1 T = 20 K
sau diterita de aceasta.
<..X..X.)
500
4001---~~
300
/s
200
0,01 0,02 0,03 0,05 0,10, 15 0,2 0,3 0,4 0,6 0,9
Debitul de fluid Vll/sl
dp "' f3 e 0, 168 + 0, 0057. e [kg/m3·K](4.2.1)

Fig. 4.2.19. Pierderi de sarcini unitare "R"
de
pentruconductetip "ECOTUBE".
in care:
e- reprezinta temperatura fluidului care, pentru conditii
medii de ternperatura a agentului termic, ia valoarea 10, o ;:::'+r: I.Et -- ·T~- ,-
.
tB,.
--
e = e, + e2 rci (4.2.2) 5,0
-1
~ ~ =--
--
m 2 4,0 T~ - \
."
f
caz in care relatla 4.2.1 devine: 3,0 1---
+- A
\
\ ' I{
{3' = 0, 168 + 0,0057·8m[kg/m3·K) (4.2.3) 2,0 "" ' '

Valorile densitatii (masei specifice) p ale apei pentru diver• ....
...
A
,
,,.. ~' "':: \ ~
"' ~
se temperaturi sunt date in tabelul 4.2.2. ·> 1, 0 "\
Calculul hidraulic prin care se stabilesc si diametrele con• ~ ....
-0
's ~~
ductelor din instalatiile de incalzire cu apa calca se face apli• ~ 0,5 .l:i_":l/'f Ll~ ' .x '
cand relatia 1.6.40, in care prin inlocuirea debitului de fluid:

li'=<Plc·.1T,
~ 0, 47...~ :._j.Q,i--
~
2 0,3
'!Or ~ - \
x \ ' "~ ~
~
-"
Ill I{.
ii ~t~ '"':~ "

in care: ~ 0,2
' l I(
tt '
 rl '

";i;;; ~ · '> ~\~
0, 1"'
\ \ \'
din conducta de ducere ed si cea din conducta ~ ~

/
de intoarcere 8;) si ~-lo!' ~ ~"\-,b,l ~ \ \

0,05
c - caldera masica a agentului termic se obtine ecuatia fun• -' ~I-- ~
'\ '+;?"\
darnentala a pierderilor de sarcina in conducte: 0,0 37 ; L/
~:;?' L/ --~,z~.<'..~ .<'.. \ ~~
:.;("'
1-
0,0
"' c: ~ ~ 'O\
'-\~.~ 1--
"':· ~ -\I-- --17' ~ 'Ll":...~

c·.1T D ·pm D
- ''0- " ' "

.1p = 6, 25 · 104 • (~)2 • -4 · (~ + 2, ~)[Pa] (4.2.4) ~ • .<'..- ' 'O ' ~ '
in care pierderea de sarcina iiniara unitara este data de relatia: " /, I l\~..::i -~} ~L I
L.l'l.+il' UL~ll
2 3 45 10 20 40 50 100 200 500 1000
Pierderea de sarcina R [ dPa/m I
R=6,25·104 -(c ~. .1T)2 -~ [Palm]
05 Fig. 4.2.20. Pierderi de sarcini unitare "R"
(4.2.5, a) pentru conductetip "COPRAX".
iar pierderea de sarcina locala se deterrnina cu relatia 1.6.38.
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lastalatii de incalzire
f • cunoasterea presiunii disponibile (daca este cazul) din
I circuitul lnstalatiei:
~ _J--- ~
®---~i,; ® • stabilirea materialului din care sunt contectionate conduc•
tele.
I
4.2.43 Dimensionarea conductelor instalafiilor bitubulare
cu circulafie natura1'
Se considera o instalatie de Incatzire (fig. 4.2.21) unde ca•
racteristicile termice si geometrice sunt slabilite pe baza pla•
nurilor de executie. Parametrii agentului termic sunt 8/8;, iar
racirea agentului termic pe conducte se neglijeaza.
Presiunea disponfbila H0x a unui consumator de energie
terrnica este deterrninata de cota de montare hx a consu•
mului tata de axa sursei de agent termic rnultiplicata cu di•
ferenta de rnasa specitica a agentului termic de intoarcere
P; $i cea de ducere pd (tab. 4.2.2), calculata cu relatia:
H0x = g·hx·(P; - Pd) [Pa) (4.2.8)
g = 9,81 m/s2 - acceleratia qravitatlonala locala:
• se identifica circuitul eel mai dezavantajat, ca fiind al celui
mai departat corp de lncalzire de sursa si eel mai jos
plasat (fig. 4.2.21 ), circuitul corpului de Incatzire cu
l4 = 8,5 m 13 = 6 m puterea terrnica <P2_ 1, pentru care presiunea disponibila
este data de relatia 4.2.8, unde h = h1;
Hfi = g·h1·(P_ - p ) [N/m2) sau [Pa(
1
Rg. 4.2.21. Scheml de calcul a instala~ei bitub cu (4.2.9)
distrib~e inferioart •i circul~e naturall. • presiunea dispcfnibila trebuie sa asigure acoperirea pier•
derilor de sarcina locale si distribuite, pe tronsoanele
in tabele sau abace sunt date pierderile de sarcina liniara, (3.1 - 3 - 4 - 5 - 7) ce alcatuiesc circuitul consumatorului
unitara R si debitul agentului termic <P exprimat, in general, <P2_ 1 in raport cu sursa de agent termic;
in unitati energetice [W] sau [kW] transportat de o conducta • stabilirea pierderii de sarcina liniare medii pentru acest
cu diametrul D si viteza v. Helatia qeneralizata ce sta la baza circuit R~ 1;
intocmirii tabelelor sau abacelor este:
R = f(<P, v ,D) [Palm] (4.2.6)
De asemenea, pierderile de sarclna liniare unitare R pot ti ( 1-a)·HD21
R2.1= [Pa) (4.2.10)
exprimate $i in unitati de rnasa M [kg/h, 1/h, l/s] in care caz m 2,fj
relatia 4.2.6 ia forma:
R = f(M, v ,D) [Palm] ( in care:
4.2.7) a = 0,33 - reprezinta cota parte a pierderilor locale de
Pentru conductele din otel sunt utilizate datele din tabelul sarcina:
4.2.3 pentru calculul pierderilor de sarcina liniara unitara u.: 2·(131 + 13 + 14 + 15 + 17) [m] (4.2.11)
R = f(<P, v ,D) $i tabelul 4.2.5 pentru calculul pierderilor de • ~e determine diametrele preliminare ale tronsoanelor 3. 1,
sarctna locale Z in functie de viteza v si rezistentele locale 3, 4, 5 $i 7 in functie de sarcina terrnica a agentului ter•
.l's = 1. Coeflclentii de reztstenta locala pentru diferitele mic pe tronson sl pierderea de sarcina liniara unitara
componente ale conductelor sunt dati in tabelul 4.2.4, iar medie R! 1, utilizand datele din tabelul 4.2.3,
vitezele recomandate de circulatia apei in conductele din Dx = f(<Px, R! 1) (4.2.12)
otel sunt date in tabelul 4.2.6. • validarea rezultatelor se obtine prin respectarea conditiei
Pentru conductele din cupru datele din tabelul 4.2.7 ser• ca suma pierderilor de sarcina locale $i distribuite sa nu
vesc pentru calculul pierderilor de sarcina liniare unitare depaseasca presiunea disponibila:
de rezlstenta locala s
R = f(M, v, D), iar cele din tabelul 4.2.4 pentru coeticlentii
la care se adauqa lungimea .l'(Rl+Z}circ 21 s 1Hg· (4.2.13)
echivalenta a rezlstentelor locale prezentate in tabelul 4.2.8. • se dirnensioneaza circuitul consumatorului cu puterea ter•
Pentru conductele din material termoplastic pierderile de mica <P2_2, calculandu-se succesiv:
sarcina liniara unltara R = f(M, v, D) se stabilesc folosind ta• - presiunea disponibila
belul 4.2.9 (pentru conducte tip POLYMUTAN $i PROSTAB) Hg· 1 = g·(h1 + h2) • (P; - P ) - .l'(Rl+Z)3•4+5+7 [Pa] (4.2.14)
si diagramele din fig. 4.2.19 sl 4.2.20 (pentru conducte tip - pierderea de sarcina li~iara unitara medie
ECOTUBE sl tip COPRAX). Coeficientii de rezlstenta locala (1- a)· H 22
0
Z pentru conductele cu structure terrnoplastica sunt indicati R2·2 = (Pa) 4.2.15
in tabelul 4.2.4.
m 2, Ii
in care:
4.2.8.2 Operatiuni Ji date preliminare calcululul :Et1 = 2·(121 + 12) [m] (4.2.16)
de dimensionare - diametrele tronsoanelor de conducte:
Pentru calculul hidraulic al conductelor sunt necesare ur• D x = ff<P
t x ' Rm 2·2)
rnatoarele operatiuni preliminare: - validarea rezultatelor cu conditia de echilibru hidraulic:
• stabilirea schemei de calcul a instalatiei de incalzire (re• .l'(Rl+Z}circ. 2_ 1+2 s 2 Hg· . (4.2.17)
teaua de distributle, coloane, racorduri etc,); Daca presiunea disponibila este prea mare depasind
• inscrierea debitelor de caldura pe tronsoanele care alca• 10 % valoarea pierderilor de sarcina, se apeleaza la robine•
tuiesc schema de calcul; tul cu oubla reglare, (§ 6.4.2) montat pe corpul de Incalzire,
• inscrierea lungimilor tronsoanelor, utilizand datele rezulta• care introduce o pierdere locala de sarcina Zfi:
te din planurile de montare sl schema coloanelor; .l'(Rl+Z)21•2 + Z# !ii! 2 Hg· (4.2.18)
• cunoasterea parametrilor agentului termic (temperatura de in care:
ducere 8d si de intoarcere 8; ); Z~i = f{V 22, Z~i) -
reprezlnta pierderea suplirnentara
I. lnstalatii de inealzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
locala de sarcina necesara a fi preluata cina liniara medie R~ 1 utilizand tabelul 4.2.3; calculele
de catre robinetul cu dubta reglare sunt centralizate In tabelul 4.2.10.
unde \0.2 este debitul maxim de fluid ce - pierderile de sarcina liniare unitare R sl pierderile de
traverseaza robinetul cu dubla reglare, sarcina locale Z In functie de diametrele conductelor si
calculat cu relatia: a rezistentslor locale, utilizand tabelele 4.2.3, 4.2.4 sl
4.2.5. Valorile coeficientilor de rezistenta locala LS sunt
v22 = <P22 [l/s] prezentate In tabelul 4.2.11; calculele sunt centralizate In
cp (ad - a.)pm I tabelul 4.2.10.
Se stabileste treapta de reglare (T~/) a robinetului pe baza - se verifica conditia de echilibru hidraulic
1
graficelor specifice, folosind dependenta functionala: :E(Rl+Z)circ 2. 1 = 531,36 Pa < Hii· = 532, 13 Pa,
2.2
TRF = ti(.z2.2
RF'
Ii'.2.2 J pentru care abaterea medie relativa:
• se dlrnensioneaza circuitul consumatorului cu puterea ter-
mica <P2_3 calculandu-se succesiv rnarirnile: E =
H2'D - L (R1 + z) c<c.2.1 =532,13-531,36.100=0,144%
- presiunea disponibila: r H~' 532, 13
Ho23 = o (h, + h2 + h3). (P; - Pd)- 2, (RI+ zt.3... s.1(4.2.19) se lnscrie In limitele admise considerate normale sub 10 %.
• Circuitul consumatorului <P2_2.
- pierderea de sarcina liniara: - presiunea disponibila
Hii· = g·(h 1 + h)·(P; - pd) - :E(Rl+Z)3+4+5+7 =
2·3
( 1- a)· H
R 2.3 = D
(4.2.20) = 9,81·(4,35 + 2,70)-12,47- 494,41=368,02Pa
m 2, Ii
- pierderea de sarcina liniara unitara medie:
In care: R22 (1-a)·H~2 (1-0,33)·368,02 =35
= = Palm
:El1 = 2·(11 + h3) [m] 22
m 2,122 7,0 '
- diametrul tronsonului:
01 = f(<P2.3' R~3); In care:
• conditia de validare a rezultatelor este ca: :E12_2 = 2·(h2 + 12_ 1) = 2·(2,7 + 0,8) = 7 m
:E(Rl+Z)~ sHs·3, cu posibilitatea de obtinere a egalitatii celor - diametrele preliminare si calculele hidraulice sunt cen•
doua rnarirni prin introducerea unei pierderi tralizate In tabelul 4.2.10.
locale de sarcina Z~/
reqlano robinetul cor•
- presiunea disponibila ce urrneaza a fi preluata prin re•
=
• se dimensioneaza circuitele coloanelor T4, T1 sl T3 parcur•
pului de Incalzire,
z~: 2 - :E(Rl+Z)2.1+2 = 368,02
glarea fixa a robinetului corpului de Incalzire:
- 54,26 = 313,76 Pa
Hii
gand aceleasi etape, urrnarind ca In noduri sa se obtina - stabilirea treptei de reglare:
egalitatea pierderilor de sarcina exprirnata prin expresiile: T~f =f(\02, Z~/) In functie de variantarobinetului de reglare,
:E(RI + ZJr2 21 :E(RI + Z)r4; :E(RI + Z)n "' :E(RI + Z)r3 In care:
:E(RI + Z)r2 !T4! + :E(RI + Z)4 21 :E(RI + Z)T3 (Tl! 0•80
• se dirnensioneaza circuitul boilerului, care asiqura prepa• ti22 = <P,, . 3600 = . 3 600=35,15 l/h
cP · {Bd - B,.) · p 4, 18 · 20 · 0, 98
rarea apei calde de consum
- presiunea disponibila: • Circuitul consumatorului <P2_3:
H~ = g·hb·(P. - p ) [Pa] (4.2.21) - presiunea disponibila a circuitului
- pierderea ded sarcina liniara unitara: H;· = g·(h1 + h2 + h3)·(P; - Pd) - :E(Rl+Z)2+3+4+5+7
(1- a)· H 0b = 9,81·(4,35+2,70+2,70)· 12,47 - 524,98 = 667,74 Pa
Rb = [Palm] (4.2.22) - pierderea de sarcina unitara medie:
m 2 ·lb
23 _ (1-a)·H~3 _ (1-0,33)·667,74
Rm - 63 , 91 Palm.
- conditia de validare a dirnensionar!i: 2·(h3+11)
-
2·(2,7+0,8)
"'
:E(Rl+Z)b s H~
- presiunea disponibila care urrneaza a fi preluata de
Exemplul de calcul 1 catre reglarea fixa z~;
a robinetului cu dubla reglare:
z~; = Hii3-:E(Rl+Z)1 = 667,74 - 313,95 = 353,79 Pa
Se consldera rnarirnile geometrice si termice prezentate In - stabilirea treptei de reglare:
fig. 4.2.21. Agentul termic este apa calda cu BiB;= 90/70°C. T~/, = f(\i'23' Z~/) care se alege In functie de tipul robinetu•
Conductele sunt din otel, lui de reglare.
lnstalatia este prevazuta si cu un boiler pentru preparat In care:
apa calda de consum. 3•10
ti23 = <P23 ·3600= ·3600=52 53 l/h
Dimensionarea conductelor circuitelor instalatiel urrnares• cp·{fld-fli}·p 4,18·20·0,98 '
te etapele:
• Circuitul consumatorului <P2_ 1 unde se deterrnina: • Circuitul coloanei T1.
- presiunea disponibila: Din datele prezentate In fig. 4.2.21 rezulta ca din punct de
1 vedere termic sl hidraulic, aceasta este identica cu coloana
H~ = g·h1·(P; - Pd)= 9,81-4,35·(977,81 - 965,34) = 532, 13 Pa
in care: T2 dirnensionata. Pentru a asigura echilibrul hidraulic In
P; = 977,81 kg/m3 sl pd = 965,34 kg/m3, din tabelul 4.2.2. raport cu nodul de racordare trebuie compensate pierderile
- pierderea de sarcina liniara unitara medie: de sarcina aferente tronsonului 4.
Aceasta se poate realiza prin:
R21 = (1-a)·Ha21 = (1-0,33)·532,13 =8 30 Palm - montarea unui dispozitiv de reglare la baza coloanei T1
m 2,121 43,0 ' ales pentru a introduce pierderea de sarcina Zn, unde:
In care: Zn= f (\i'n; !'.Pn)
:El2_ 1 = 2·(13_ 1 + 13 + 14 + 15 + h7) = 2·(0,8 + 3,3 + 6 + 8,5 + In care:
2,9)
= 43,0 m v = <PT! . 3600 =
3• 10
. 3 600 = 136,22 t/h
Tl cp·(fld-fl,.) Pm 4,18·20·0,98
- diametrele preliminare pe tronsoanele 3.1 - 3 - 4 - 5 sl
7 In functie de debitele de caldura <P :;;i pierderea de sar-
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatli de incalzire
.1Pn = "L{RI + Z)4 = 120 Pa - diametrul conductei $i calculul hidraulic sunt centralizate
- redimensionarea corespunzatoare a conductelor circuitului in tabelul 4.2.10.
coloanei T 1 pentru a prelua diferenta de 120 Pa. - se verifica conditia de echilibru:
• Circuitul boilerului: I {Rl+Z)b = 135,2 Pa < Hg = 148 Pa.
- presiunea disponibila: - abaterea medie relative:
:L (RI+ zt
H~ = g·hb{P;-Pd)-I(Rl+Z)7= 9,81·2,9·12,47- 206,75 = 148
Pa. e = H~ - = 148 - 135, 2 . 100 = %
8,7
- pierderea de sarcina liniara unitara medie:
r H~ 148
Rb_ (/·a)·H8 (1-0,33)·148 =22 54 Pa/m
m= 2·/b 2·2,2 '
se inscrie in limitele admise considerate normale de 10 %.
Tabelul 4.2.2 Densitatea apei in funciie de temperaturl
rci [kg/m3] [oC] [kg/m3] rci [kg/m3] [oC] [kg/m3] rci [kg/m3] [oC] [kg/m3]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
40,0 992,24 45,0 990,25 50,0 998.07 55,0 985,73 60,0 983,24 65,0 980,59
40,I 992,20 45,1 990,21 50,1 988,02 55,1 985,68 60,1 983,19 65,1 980,53
40,2 992,17 45,2 990,16 50,2 987,97 55,2 985,63 60,2 983,14 65,2 980,48
40,3 992,13 45,3 990,12 50,3 987,92 55,3 985,59 60,3 983,08 65.3 980,42
40,4 992,09 45,4 990,07 50,4 987 ,89 55,4 985,54 60,4 983,03 65,4 980,37
40,5 992,05 45,5 990,03 50,5 987,84 55,5 985,49 60,5 982,98 65,5 980,32
40,6 992,01 45,6 989,99 50,6 987,80 55,6 985,44 60,6 982,93 65,6 980,26
40,7 991,97 45,7 989,95 50,7 987,75 55,7 985,39 60,7 982,88 65,7 980,21
40,8 991,94 45,8 989,90 50,8 987,71 55,8 985,65 60,8 982,82 65,8 980,16
40,9 991,90 45,9 989,86 50,9 987,66 55,9 985,30 60,9 982,77 65,9 980,10
41,0 991,86 46,0 989,82 51,0 987,62 56,0 985,25 61,0 982,72 66,0 980,05
41,1 991,82 46,1 989,78 51,I 987,57 56,I 985,20 61,1 982,67 66,1 979,99
41,2 991,78 46,2 989,74 51,2 987,52 56,2 985,15 61,2 982,62 66,2 979,93
41,3 991,74 46,3 989,69 51,3 987,48 56,3 985,10 61,3 982,57 66,3 979,87
41,4 991,70 46,4 989,65 51,4 987,43 56,4 985,05 61,4 982,51 66,4 979,82
41,5 991,66 46,5 989,61 51,5 987,38 56,5 985,00 61,5 982,46 66,5 979,77
41,6 991,62 46,6 989,57 51,6 987,33 56,6 984,95 61,6 982,41 66,6 979,72
41,7 991,58 46,7 989,53 51,7 987,28 56,7 984,90 61,7 982,36 66,7 979,67
41,8 991,55 46,8 989,48 51,8 987,23 56,8 984,85 61,8 982,31 66,8 979,61
41,9 991,51 46,9 989,44 51,9 987,19 56,9 984,80 61,9 982,26 66,9 979,56
42,0 991,47 47,0 989,40 52,0 987,15 57,0 984,75 62,0 982,20 67,0 979,50
42,1 991,43 47,I 989,36 52,1 987,IO 57,I 984,70 62,1 982,15 67,I 979,44
42,2 991.39 47,2 989,31 52,2 987,06 57,2 984,65 62,2 982,10 67,2 979,39
42,3 991,35 47,3 989,27 52,3 987,01 57,3 984,60 62,3 982,05 67,3 979,33
42,4 991,31 47,4 989,22 52,4 986,97 57,4 984,55 62,4 981,99 67,4 979,28
42,5 991,27 47,5 989,18 52,5 986,92 57,5 984,50 62,5 981,94 67,5 979,22
42,6 991,23 47,6 989,14 52,6 986,87 57,6 984,45 62,6 981,89 67,6 979,16
42,7 991,19 47,7 989,09 52,7 986,83 57,7 984,40 62,7 981,83 67,7 979,11
42,8 991,15 47,8 989,05 52,8 986,78 57,8 984,35 62,8 981,78 67,8 979,06 -
42,9 991,11 47,9 989,00 52,9 986,74 57,9 984,30 62,9 981,72 67,9 979,00
43,0 991,07 48,0 988,96 53,0 986,69 58,0 984,25 63,0 981,77 68,0 978,94
43,1 991,03 48,1 988,92 53,1 986,64 58,I 984,20 63,1 981,62 68,1 978,88
43,2 990,99 48,2 988,97 53,2 986,59 58,2 984,15 63,2 981,57 68,2 978,82
43,3 990,94 48,3 988,83 53,3 986,55 58,3 984,IO 63,3 981,54 68,3 978,77
43,4 990,90 48,4 988,78 53,4 986,50 58,4 984,05 63,4 981,46 68,4 978,71
43,5 990,86 48,5 988,74 53,5 986,45 58,5 984,00 63,5 981,40 68,5 978,66
43,6 990,82 48,6 988,70 53,6 986,40 58,6 983,95 63,6 981,35 68,6 978,61
43,7 990,78 48,7 988,65 53,7 986,35 58,7 983,90 63,7 981,29 68,7 978,55
43,8 990,74 48,8 988,61 53,8 986,31 58,8 983,85 63,8 981,24 68,8 978,50
43,9 990,70 48,9 988,56 53,9 986,26 58,9 983,80 63,9 981,18 68,9 978,44
44,0 990,66 49,0 988,52 54,0 986,21 59,0 983,75 64,0 981,13 69,0 978,38
44,1 990,62 49,1 988,47 54,I 986,16 59,1 983,70 64,I 981,07 69,1 978,32
44,2 990,58 49,2 988,43 54,2 986,11 59,2 983,65 64,2 981,02 69,2 978,27
44,3 990,54 49,3 988,38 54,3 986,07 59,3 983,60 64,3 980,97 69,3 978,21
44,4 990,50 49,4 988,34 54,4 986,02 59,4 983,55 64,4 980,91 69,4 978,16
44,5 990,46 49,5 988,29 54,5 985,97 59,5 983,50 64,5 980,86 69,5 978,10
44,6 990,42 49,6 988,25 54,6 985,92 59,6 983,45 64,6 980,81 69,6 978,04
44,7 990,38 49,7 988,20 54,7 985,87 59,7 983,40 64,7 980,78 69,7 977,98
44,8 990,33 49,8 988,16 54,8 985,83 59,8 983,34 64,8 980,71 69,8 977,93
44,9 990,29 49,9 988,11 54,9 985,78 59,9 983,29 64,9 980,65 69,9 977,87
I. lnstala~iide incalzire Capitolul 4: Sistemede incalzire
Tabelul 4.2.2 Densitatea apei Tn funciie de temperaturi - continuare
(oC] [kg/m3] r-ci [kg/m3] (oC] [kg/m3] rci [kg/m3] (oC] [kg/m3] rci [kg/m3]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
70,0 977,81 75,0 974,89 80,0 971,83 85,0 968,65 90,0 965,34 95,0 961,92
70,1 977,75 75,1 974,83 80,1 971,77 85,1 968,58 90,1 965,28 95,1 961,85
70,2 977,70 75,2 974,77 80,2 971,71 85,2 968,52 90,2 964,21 95,2 961,78
70,3 977,64 75,3 974,71 80,3 971,65 85,3 968,46 90,3 965,15 95,3 961,71
70,4 977,58 75,4 974,65 80,4 971,58 85,4 968,39 90,4 965,08 95,4 961,64
70,5 977,52 75,5 974,59 80,5 971,52 85,5 968,33 90,5 965,01 95,5 961,57
70,6 977,46 75,6 974,53 80,6 971,46 85,6 968,27 90,6 964,94 95,6 961,50
70,7 977,40 75,7 974,46 80,7 971,40 85,7 968,20 90,7 964,88 95,7 961,43
-- -----
70,8 977,35 75,8 974,41 80,8 971,33 85,8 968,14 90,8 964,81 95,8 961,36
70,9 977,29 75,9 974,35 80,9 971,27 85,9 968,07 90,9 964,74 95,9 961,29
71.0 977,23 76,0 974,29 81,0 971,21 86,0 968,00 91,0 964,67 96,0 961,22
71,1 977,17 76,1 974,23 81,1 971,14 86,1 967,93 91,1 964,61 96,1 9761,15
71,2 977,12 76,2 974,16 81,2 971,08 86,2 967 ,86 91,2 964,54 96,2 961,08
71,3 977,07 76,3 974,10 81,3 971,02 86,3 967,80 91,3 964,47 96,3 961,01
71,4 977,01 76,4 974,04 81,4 970,96 86,4 967,70 91,4 964,40 96T- 960,91
71,5 976,95 76,5 973,98 81,5 970,84 86,5 967,67 91,5 964,33 96,5 960,87
71,6 976,90 76,6 973,92 81,6 970,83 86,6 967,61 91,6 964,26 96,6 960,80
71,7 976,84 76,7 973,86 81,7 970,77 86,7 967,54 91,7 964,19 96,7 960,73
71,8 976,78 76,8 973,80 81,8 970,70 86,8 967,48 91,8 964,13 96,8 960,66
71,9 976,72 76,9 973,74 81,9 970,63 86,9 967,41 91,9 964,05 96,9 960,59
72,0 976,66 77,0 973,68 82,0 970,57 87,0 967,34 92,0 963,99 97,0 960,51
72,I 976,60 77,1 973,62 82,1 970,50 87,1 967,28 92,I 963,92 97,I 960,44
72,2 976,54 77,2 973,55 82,2 970,44 87,2 967,21 92,2 963,85 97,2 960,37
72,3 976,48 77,3 973,49 82,3 970,38 87,3 967,14 92,3 963,78 97,3 960,30
72,4 976,42 77,4 973,43 82,4 970,32 87,4 967,08 92,4 963,71 97,4 960,23
72,5 976,36 77,5 973,37 82,5 970,25 87,5 967,01 92,5 963,65 97,5 960,16 --
72,6 976,30 77,6 973,31 82,6 970,19 87,6 966,95 92,6 963,58 97,6 960,09
72,7 976,25 77,7 973,25 82,7 970,06 87,7 966,89 92,7 963,51 97,7 960,02
72,8 976,19 77,8 973,19 82,8 970,03 87,8 966,81 92,8 963,44 97,8 959,95
72,9 976,13 77,9 973,13 82,9 970,00 87,9 966,74 92.9 963,37 97,9 959,88
73,0 976,07 78,0 973,07 83,0 969,94 88,0 966,66 93,0 963,30 98,0 959,81
73,1 976,01 78,1 973,01 83,1 969,87 88,1 966,62 93,1 963,23 98,1 959,74
73,2 975,95 78,2 972,95 83,2 969,81 88,2 966,55 93,2 963,16 98,2 959,6~
73,3 975,89 78,3 972,88 83,3 969,75 88,3 966,48 93,3 963,IO 98,3 959,60
73,4 975,83 78,4 972,82 83,4 969,68 88,4 966,41 93,4 963,03 98,4 959,53
73,5 975,77 78,5 972,76 83,5 969,62 88,5 966,35 93,5 962,96 98,5 959,46
73,6 975,71 78,6 972,70 83,6 969,56 88,6 966,28 93,6 962,89 98,6 959,36
73,7 975,67 78,7 972,63 83,7 969,50 88,7 966,21 93,7 962,82 98,7 959,32
73,8 975,60 78,8 972,57 83,8 969,43 88,8 966,14 93,8 962,75 98,8 959,24
73,9 975,54 78,9 972,51 83,9 969,37 88,9 966,08 93,9 962,68 98,9 959,17
Capitolul 4: Sisteme de inciilzire I. lnstalatii de inciilzire
Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcini unitare "Rn Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcini unitare liniare "Rn
pentnl conductedin oi&I, la !!.. T = 20 pentru conductedin oi&I, la !!.. T = 20 K - continuare
K
Tipul conductei Conducte din otel obisnuit pentru instalatii
Tipul conductei Conducte din otel obisnuit pentru instalatii
Diame-1 nominal mm 57·3 70·3,5 76·3,5 89·3,5 95·3,5
I
Diame- nominal in 3/8 112 3/4 1 1 1/4 1 112
trul I
interior mm 51 63 69 82 88
trul I
interior mm 12,25 15,75 21,25 27 35.75 41,25
<1> debitul de caldura [kW]
<1> debitul de caldura [kW]
R [Palm] R [Palm]
v - viteza apei [m/s] v - viteza apei [m/s]
1 I 2 3 4 5 6 7 8 1 I 2 3 4 5 6 7
0,5 <1> - - 0,53 1,05 2,31 3,45 0,5 <1> 6,33 11,4 14,4 22,7 27,1
v - - 0,02 0,025 0,03 0,03 v 0,035 0,045 0,045 0,05 0,05
I <1> - 0,35 0,82 1,57 3,44 5,08 I <1> 9,41 16,9 21,5 33,7 40,1
v - 0,02 0,03 0,035 0,04 0,045 v 0,06 0,06 0,07 0,08 0,08
1,5 <1> - 0,45 1,05 2,01 4,35 6,42 1,5 <1> 11,9 21,3 27 42,1 50,2
v - 0,03 0,035 0,045 0,05 0,06 v 0,07 0,08 0,09 0,1 0,1
2 <1> - 0,54 1,24 2,38 5,13 7,56 2 <1> 14 25 31,7 49,4 58,8
v - 0,035 0,045 0,05 0,06 0,07 v 0,08 0,1 0,1 0,11 0,12
3 <1> 0,35 0,69 1,57 3 6,45 9,51 3 <1> 17,4 31,3 40,1 62 73,7
v 0,035 0,045 0,05 0,06 0,08 0,09 v 0,1 0,12 0,13 0,14 0,15
4 <1> 0,42 0,81 1,84 3,52 7,58 11,2 4 <1> 20,5 36,6 46,6 72,6 86,5
v 0,045 0,05 0,06 0,08 0,09 0,1 v 0,12 0,14 0,15 0,17 0,17
5 <1> 0,47 0,92 2,08 4 8,59 12,7 5 <1> 23,1 41,4 52,8 82,1 97,7
v 0,05 0,06 0,07 0,09 0,11 0,12 v 0,14 0,16 0,17 0,19 0,2
6 <1> 0,52 1,02 2,31 4,43 9,57 14,1 6 <1> 25,6 45,9 58,3 91,8 108
v 0,05 0,06 0,08 0,10 0,1 0,13 v 0,15 0,18 0,19 0,2 0,22
7 <1> 0,57 1,11 2,52 4,84 10,4 15,3 7 <1> 27,9 50 63,3 98,9 117
v 0,06 0,07 0,09 0,1 0,13 0,14 v 0,16 0,19 0,2 0,22 0,24
8 <1> 0,61 1,2 2,72 5,2 11,2 16,5 8 <1> 30,1 53,7 68,6 106 127
v 0,06 0,08 0,09 0,11 0,14 0,15 v 0,18 0,2 0,22 0,24 0,26
9 <1> 0,65 1,28 2,91 5,57 12 17,7 9 <1> 32,1 57,4 73,3 113 134
v 0,07 0,08 0,10 0,12 0,15 0,16 v 0,19 0,22 0,24 0,26 0,28
10 <1> 0,69 1,36 3,09 5,91 12,7 18,7 IO <1> 34 61,I 77,3 120 142
v 0,07 0,09 0,11 0,13 0,16 0,17 v 0,2 0,24 0,24 0,28 0,28
15 <1> 0,87 1,71 3,87 7,42 15,8 23,5 15 <1> 42,9 75,9 96,5 149 178
v 0,09 0,11 0,13 0,16 0,19 0,22 v 0,26 0,3 0,3 0,34 0,36
20 <1> 1,02 2 4,54 8,69 18,6 27,6 20 <1> 50 88,5 112 174 207
v 0,11 0,13 0,16 0,19 0,22 0,26 v 0,3 0,34 0,36 0,4 0,42
30 <1> 1,28 2,52 5,69 10,9 23,3 34,1 30 <1> 61,9 110 139 216 257
v 0,13 0,16 0,2 0,24 0,28 0,32 v 0,36 0,42 0,44 0,5 0,5
40 <1> 1,5 2,95 6,72 12,7 27,1 39,8 40 <1> 72,4 128 163 252 299
v 0,16 0,19 0,24 0,28 0,34 0,36 v 0,42 0,5 0,5 0,6 0,6
50 <1> 1,7 3,35 7,56 14,3 30,6 44,9 50 <1> 81,2 144 182 284 336
v 0,18 0,22 0,26 0,3 0,38 0,42 v 0,48 0,55 0,6 0,65 0,7
60 <1> 1,9 3,7 8,37 15,8 33,6 49,8 60 <1> 89 158 202 313 370
v 0,2 0,24 0,3 0,34 0,42 0,46 v 0,55 0,6 0,65 0,7 0,75
80 <1> 2,21 4,33 9,76 18,6 39,2 57,9 80 <1> 104 185 236 365 430
v 0,24 0,28 0,34 0,4 0,48 0,55 v 0,6 0,7 0,75 0,85 0,95
100 <1> 2,49 4,92 II 20,9 44,1 65,I 100 <1> 117 208 264 408 483
v 0,26 0,32 0,38 0,44 0,55 0,6 v 0,7 0,8 0,85 0,95 I
120 <1> 2,74 5,41 12,2 23 48,6 71,6 120 <1> 129 229 269 449 531
v 0,28 0,34 0,42 0,5 0,6 0,65 v 0,75 0,85 0,95 I 1,1
160 <1> 3,19 6,32 14,2 26,7 56,6 83,3 160 <1> 150 266 337 520 617
v 0,34 0,4 0,5 0,6 0,7 0,75 v 0,9 I 1,1 1,2 1,2
200 <1> 3,61 7,14 15,9 30,1 63,8 93,5 200 <1> 169 299 379 584 693
v 0,38 0,46 0,55 0,65 0,8 0,85 v I 1,1 1,2 1,3 1,4
240 <1> 3,98 7,84 17,6 33,1 70,5 103 240 <1> 185 329 417 643 763
v 0,42 0,5 0,6 0,72 0,85 0,95 v 1,1 1,3 1,3 1,5 1,5
300 <1> 4,5 8,86 19,8 37,6 79,3 116 300 <1> 208 369 467 722 855
v 0,46 0,55 0,7 0,8 0,95 1,1 v 1,2 1,4 1,5 1,7 1,7
I. lnstelatii de inciilzire Capitolul 4: Sisteme de inciilzire
Tabelul 4.2.3 Plerderi de sarclnl unltare llnlare "R"

pentru conductedin oi&I, la AT= 20 K ~ contlnuare
Tipul conductei Conducte din otel oblsnult pentru instalatii
I
iame- nominal mm 108·4 121-4 133·4 1464.5 159·5 194·7
trul I
interior mm 100 113 125 137 149 180
R [Palm] debitul de caldura [kW]

v - viteza apei [m/s]
1 I 2 3 4 5 6 7 8
0,5 39 53,4 70,1 89,9 115 187
v 0,06 0,07 0,07 0,07 0,08 0,09
1 57,4 78,4 103 131 169 267
v O,o9 0,1 0,1 0,11 0,12 0,13
1,5 72 98,4 129 165 210 343
v 0,11 0,12 0,13 0,14 0,15 0,17
2 84,4 115 151 193 248 400
v 0,13 0,14 0,15 0,16 0,17 0,19
3 105 144 189 241 308 500
v 0,16 0,18 0,19 0,20 0,22 0,24
4 123 169 220 281 359 585
v 0,19 0,2 0,22 0,24 0,26 0,28
5 141 191 249 319 407 659
v 0,22 0,24 0,24 0,26 0,28 0,32
6 156 209 279 352 445 727
v 0,24 0,26 0,28 0,3 0,32 0,36
7 169 229 301 383 484 787
v 0,26 0,28 0,3 0,32 0,34 0,38
8 181 245 323 410 516 844
v 0,28 0,3 0,32 0,34 0,36 0,4
9 192 262 343 436 547 898
v 0,3 0,32 0,34 0,36 0,38 0,44
IO 202 278 363 462 580 950
v 0,32 0,34 0,36 0,38 0,4 0,46
15 253 344 450 576 734 1186
v 0,4 0,42 0,46 0,48 0,5 0,55
20 298 401 524 669 855 1372
v 0,46 0,5 0,55 0,55 0,6 0,65
30 367 497 652 827 1057 1698
v 0,55 0,6 0,65 0.7 0,75 0,8
40 428 579 762 962 1221 1965
v 0,65 0,7 0,75 0,8 0,85 0,95
50 480 651 856 1083 1372 2221
v 0,75 0,8 0,85 0,9 0,95 1,1
60 528 716 937 1186 1511 2442
v 0,8 0,9 0,95 I 1,1 1,2
80 614 833 1086 1384 1768 2826
v 0,95 I 1,1 1,2 1,2 1,4
100 691 935 1221 1547 1977 3175
v 1,1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5
120 759 1028 1337 1710 2175 3477
v 1,2 1,3 1,3 1,4 1,5 1,7
160 881 1198 1558 1977 2512 4036
v 1,4 1,5 1,6 1,6 1,8 1,9
200 987 1337 1744 2221 2826 4536
v 1,5 1,6 1,7 1,9 2 2,2
·-~· ~
240 1084 1465 1919 2442 3105 4978
v 1,7 1,8 1,9 2 2,2 2,4
300 1209 1651 2151 2733 3477 5582
v 1,9 2 2,2 2,2 2,4 2,6
Tabel 4.2.4. Coeficientide rezistentl locali !;, funqie de material111i mirimi geometrice
Nr. Denumire Simbol Material Coeficient de rezlstenta locala
crt. Date
Curbe si coturi la 90°
DX
r/D 0,5 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0
Otel - 0,5 0,35 0,30 0,30 0,00 0,00
1 Curbe Cupru 1,00 0,35 0,20 0,15 - - -
Termoplastice Cald 0,21 0, 14 - 0, 11 - 0,09
Turnate 0,51 0,30 - 0,23 - 0,
Diametru D [in] 3/8 1/2 3/4 1 1114 1112 2
~cot drept
io Otel 2 2 1,5 1,5 1 I 1 1
2 Cot drept
L ~ ~~ Cupru 0,7
t
Termoplastice Cald I 1, 13
Turnate 1,27
Teuri de trecere cu derivatii la 90°
v2/v 0,3 0,4 0,6 0,8 1,0 2 -
Otel 12 7I I
3,5 I 2,5 I 2 I 1 I
v v, Cupru 1,30
T
3 La separare Termoplastice 1,30
T.T.S. v-J» 0,5 1
0,5 0
Otel I
0,3
Cupru
Termoplastice 0,3
v2/v 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 - -
Otel 1 I 0,5 I 1 I 1,3 I 1,5 I I

v v, Cupru
0,9
4 La lmpreunare Termoplastice
0,9
T.T.I. v1/v 0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1
~
Otel 1,5 I 1,3 I 1,1 I 0,8 I 0,5 I 0,0 I
Cupru 0,6
Termoplastice 0,6
Teuri de trecere cu derivatii la 45'
v2/v 0,3 0,4 0,6 0,8 1,0 2 -
v v,
Otel 7 I 4 I 1,5 I 0,8 I 0,6 I 0,5 I
Cupru 0,9
5 La separare
~
~:;, Termoplastice 0,9
T.T.S. V2 v1/v 0,5 1
Otel 0,5 I 0,0
Cupru 0,3
Termoplastice 0,4
0, 1
. ~-
0,3
D,v D,,v,
6 La lmpreunare 45'
T.T.I.
D2,V2
Otel 0,6 0,8 1
~ D
<1 0,3 0,3
1 0,5 0,3
Cupru 0,2
Termoplastice 0,2
Teuri de trecere In contracurent
V2 v2/v 0,4 0,6 0,8 1 1,3 1,5 2
7 La separare Otel 6,5 I 3 I 1,8 I 1,3
1,5
I 1 I 0,8 I 0,5
Cupru
~
Termoplastice 1,3
I. mstalatil de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Tabel 4.2.4. (continuare

0,3 0,5 0,7
o, O~
0,5 5 1,3 1
8 La lmpreunare Otel 0,7 6,5 2 1,3
~ v 0,8 9 3 1,8
Cupru 2
Termoolastice 3
Robinete si arrnaturi de sens
9 Robinete cu ventil Oiametru 3/8 1/2 3/4 1 1114 1112 >2
si scaun oblic 0 [in]
~ Otel 3,5 3,5 3 3 2,3 2,3 2
Cupru - 3,5 2,5 2 2 2 0,7
Termoplastice - 3,5 2,5 2 2 2 0,7
10 Robinete cu sertar Otel 1 1 0,5 0,5 0,3 0,3 0,3
c:*:J Cupru
Termoolastice 2 2 1,5 1,5 1 1 0,65
11 Robinete cu ventil Otel 10 10 7 7 5 5 4
si scaun drept
6J<J Cupru
Termoplastice
10
10
10
10
8,5
8,5
7
7
6
6
5
5
5
5
12 Robinet drept Otel 8,5 8,5 6 6 5 5 4
de radiator
c:k Cupru
Termoplastice
10
10
10
10
8,5
8,5
7
7
6
6
5
6
5
5
13 Robinet coltar Otel 4 4 2 2 2 2
de radiator
kl Cupru
Termoolastice
2 2
4
2
2
2
2
2
2
2
2
2
3,5
Robinet Pentru toate 0,5
14
de lnchidere sferic [>(] materialele
15 Schimbare de nivel Pentru 0,5
(curba etai) ~ toate materialele
16 Clapeta cu ventil On 20 4,6 ... 6
On 25 la On 50 3,6... 5
~
17 Clapeta de sens On [mm] 25 40 50 100 200
~ ~ 2,5 I 2,5 I 1,9 I 1,2 I 1,0
18 Distribuitor Pentru
toate materialele 0,5
~
19 Colector Pentru
toate materialele 1
~
20 Lira de dilatare Pentru 1
fl_ toate materialele
21 Compensator axial
-)---- Pentru
toate materialele
2
22 Supapa Pentru
de siquranta toate materialele 5
~
23 Cazan
[J 2,5
1I[[]
24 Corp
de lncalzire radiant 2,5
TIID
25 Corp de lncalzire
cu placi 3,5
Ch
26 Racorduri lntrare 1
de rezervoare
le~ire 0.5
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire
Tabelul 4.2.5 Pierderi de sarcinl unitare locale ,:Z.",

pentru conducte din oiel fi l:s
= 1, la incllzirea cu apl caldl
Viteza
apei v 0,01 O,Ql5 0,02 0,025 0,03 0,035 0,04 0,045 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09
[mis]
Z [Pa] 0,05 0,1 0,2 0,3 0,5 0,6 0,8 I 1,3 1,8 2,5 3,2 4,1
Viteza
apei v 0,1 0,12 0,14 0,16 0,18 0,2 0,22 0,24 0,26 0,28 0,3 0,35 0,4
[mis]
Z [Pa] 5 7 10 12 16 20 24 29 34 39 45 61 80
Viteza
apei v 0,45 0,5 0,6 0,7 0,8 0,035 I 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6
[m/s]
Z [Pa] 100 125 180 245 320 405 500 605 720 845 980 1130 1280
Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcinl liniarl unitare "R" pentru conducte din cupru, la .1 T = 1 K
Debit
R [kg/h] Diametrul conductelor [mm]
[Palm] Viteza
[m/s] 6 ' 1 8 ' 1 10 . 1 12 . 1 15 . 1 18 . 1 22 . 1 28. 1,5 35. 1,5 42. 1,5
0,5
M 0,0313 0,159 0,501 1,22 3,5 8,02 19,60 47,80 74,40 129 256
v 0,0007 0,0016 0,0029 0,0045 0,0075 0,0114 0,0178 0,0278 0,0265 0,0308 0,0372
M 0,0627 0,317 I 2,45 6,99 16 39.2 56,5 112 194 383
I
v 0,0014 0,0032 0,0057 0,0089 0,0151 0,0228 0,0356 0,0329 0,0399 0,0463 0,0557
M 0,094 0,476 1,5 3,67 10,5 24,1 38,6 71,9 142 245 484
1,5
v 0,0021 0,0048 0,0086 0,0134 0,0226 0,0342 0,0352 0,0419 0,0506 0,0586 0,0704
M 0,125 0,634 2,01 4,9 14 32,I 45,9 85,2 168 290 571
2 v 0,0029 0,0064 0,0114 0,0178 0,0301 0,0456 0,0417 0,0496 0,0598 0,0693 0,0831
M 0,138 0,698 2,21 5,38 15,4 35,3 48,5 90,I 178 306 603
2,2
v 0,0031 0,0071 0,0125 0,0196 0,0331 0,0502 0,0442 0,0525 0,0632 0,0732 0,0878
M 0,15 0,761 2,41 5,87 16,8 27,4 51,1 94,8 187 322 634
2,4 v 0,0034 0,0077 0,0137 0,0214 0,0361 0,039 0,0465 0,0552 0,0665 0,077 0,0923
M 0,163 0,825 2,61 6,36 18,2 28,8 53,6 99,4 196 337 663
2,6 v 0,0037 0,0083 0,0148 0,0232 0,0391 0,0409 0,0488 0,0579 0,0697 0,0806 0,0966
M 0,175 0,888 2,81 6,85 19,6 30,1 56 104 205 352 692
2,8
v 0,004 0,009 0,016 0,0249 0,0422 0,0428 0,0509 0,0604 0,0727 0,0842 0,101
M 0,188 0,952 3,01 7,34 21 31,4 58,3 108 213 366 720
3 v 0,0043 0,0096 0,0171 0,0267 0,0452 0,0446 0,0531 0,0629 0,0757 0,0876 0,105
M 0,207 1,05 3,31 8,08 23,1 33,2 61,7 114 225 387 760
3,3
v 0,0047 0,0106 0,0188 0,0294 0,0497 0,0472 0,0561 0,0665 0,08 0,0925 0,111
M 0,226 1,114 3,61 8,81 24,1 34,9 64,9 120 237 406 799
3,6 v 0,0051 0,0115 0,0205 0,0321 0,0502 0,057 0,0591 0,07 0,0842 0,0973 0,116
M 0,251 1,27 4,01 9,79 24,6 37,2 69,1 128 252 432 849
4
v 0,0057 0,0128 0,0228 0,0356 0,051 0,0529 0,0629 0,0745 0,0894 0,103 0,124
M 0,282 1,43 4,51 II 25,1 39,9 74 137 269 462 908
4,5 v 0,0064 0,0144 0,0257 0,0401 0,0522 0,0567 0,0674 0,0797 0,0957 0,111 0,132
M 0,313 1,59 5,01 12,2 25,8 42,5 78,8 146 286 491 964
5 v 0,0071 0,016 0,0285 0,0445 0,0533 0,0604 0,0717 0,0848 0,102 0,117 0,14
M 0,345 1,74 5,51 13,5 26,5 44,9 83,3 154 302 518 1018
5,5
v 0,0078 0,0176 0,0314 0,049 0,0543 0,0639 0,0758 0,0896 0,107 0,124 0,148
M 0,376 1,9 6,02 14,7 27,I 47,3 87,6 162 318 545 1069
6 v 0,0086 0,0192 0,0342 0,0535 0,0572 0,0673 0,0798 0,0943 0,113 0,13 0,156
M 0,407 2,06 6,52 15,9 27,9 49,6 91,8 170 333 570 1119
6,5 v 0,0093 0,0208 0,0371 0,0579 0,06 0,0705 0,0836 0,0987 0,118 0,137 0,163
M 0,439 2,22 7,02 16,5 29,1 51,8 95,9 177 347 595 1167
7 v 0,01 0,0225 0,0399 0,0604 0,0627 0,0737 0,0873 0,103 0,124 0,142 0,17
M 0,47 2,38 7,52 17,1 30,3 53,9 99,8 184 361 619 1214
7,5 v 0,0107 0,0241 0,0428 0,061 0,0653 0,0767 0,0909 0,107 0,128 0,148 0,177
M 0,501 2,54 8,02 17,5 31,5 56 104 191 375 642 1259
8 v 0,0114 0,0257 0,0456 0,065 0,0679 0,0797 0,0943 0.111 0,133 0,154 0,183
M 0,564 2,85 9,02 17,9 33,8 60 Ill 205 401 687 1346
9 v 0,0128 0,0289 0,0513 0,066 0,0728 0,0854 0,101 0,119 0,143 0,164 0,196
M 0,627 3,17 10 18,I 36 63,9 118 218 426 729 1429
10 v 0,0143 0,0321 0,057 0,067 0,0775 0,0908 0,107 0,127 0,152 0,175 0,208
M 0,689 3,49 II 18,3 38 67,5 125 230 450 770 1508
II v 0,0157 0,0335 0,0627 0,069 0,0819 0,096 0,114 0,134 0,16 0,184 0,22
M 0,752 3,81 12 19,3 40 71,1 131 242 473 809 1584
12 v 0,0171 0,0385 0,0684 0,0703 0,0863 0,101 0,119 0,141 0,168 0,194 0,231
I. lnstalatii de lncalzlre Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcini liniari unitare "R" pentru conducte din cupru, la '1T = 1 K - continuare
Debit
Diametrul conductelor [mm)
R [kg/h]
[Palm) Viteza
18 . 1 22[m/s]
. 1 28. 6 1,5
. 1 35. 8 1,5
. 1 42. 101,5
. 1 54.12 2. 1 15 . 1
13
M 0,815 4,12 13 20,3 42 74,5 137 253 495 847 1657
v 0,0185 0,0417 0,0741 0,0737 0,0904 0,106 0,125 0,147 0,176 0,203 0,241
14
M 0,877 4,44 14 21,2 43,8 77,8 143 264 517 883 1728
v o,oz 0,0449 0,0798 0,077 0,0944 0,111 0,131 0,154 0,184 0,211 0,252
M 0,94 4,76 15 22,1 45,7 81 149 275 537 919 1796
15 v 0,0214 0,0481 0,0855 0,0803 0,0984 0,115 0,136 0,16 0,191 0,22 0,262
M I 5,08 16 22,9 47.4 84,1 155 285 558 953 1863
16
v 0,0228 0,0513 0,0912 0,0834 0,102 0,12 0,141 0,166 0,198 0,228 0,271
M 1,07 5,39 17 23,8 49,l 87,l 161 295 577 986 1928
17
v 0,0242 0,0545 0,0969 0,0865 0,106 0,124 0,146 0,172 0,205 0,236 0,281
18
M 1,13 5,71 18 24,6 50,8 90 166 305 596 1019 1991
v 0,0257 0,0577 0,103 0,0895 0,109 0,128 0,151 0,178 0,212 0,244 0,290
19
M 1,19 6,03 13,6 25,4 52,5 92,9 171 315 615 1050 2052
v 0,0271 0,0609 0,0775 0,0924 0,113 0,132 0,156 0,183 0,219 0,251 0,299
M 1,25 6,34 14 26,2 54,1 95,7 176 324 633 1081 2113
20
v 0,0285 0,0641 0,0799 0,0952 0,116 0,136 0,16 0,189 0,225 0,259 0,308
22
M 1,38 6,98 14,9 27,7 57,2 IOI 186 342 668 1141 2229
v 0,0314 0,0706 0,0846 0,101 0,123 0,144 0,17 0,199 0,238 0,273 0,325
24
M 1,5 7,61 15,7 29,1 60,1 106 196 360 702 1199 2341
v 0,0342 0,077 0,0891 0,106 0,13 0,151 0,178 0,209 0,25 0,287 0,341
M 1,63 8,25 16,4 30,5 63 Ill 205 376 735 1254 2448
26
v 0,0371 0,0834 0,0934 0,111 0,136 0,158 0,187 0,219 0,261 0,3 0,356
28
M 1,75 8,88 17,2 31,9 65,8 116 214 393 767 1308 2552
v 0,0399 0,0898 0,0976 0,116 0,142 0,165 0,195 0,229 0,273 0,313 0,372
30
M 1,88 9,52 17,9 33,2 68,5 121 223 408 797 1360 2653
v 0,0428 0,0962 0,102 0,121 0,148 0,172 0,203 0,238 0,283 0,325 0,386
33
M 2,07 10,5 18,9 35,1 72.4 128 235 431 841 1435 2799
v 0,047 0,106 0,108 0,128 0,156 0,182 0,214 0,251 0,299 0,343 0.408
36
M 2,26 11.4 19,9 37 76,2 135 247 453 884 1507 2939
v 0,0513 0,115 0,113 0,135 0,164 0,191 0,225 0,264 0,314 0,361 0,428
40
M 2,51 11,8 21,2 39,3 81 143 263 481 938 1599 3117
v 0,057 0,118 0,121 0,143 0,174 0,203 0,239 0,28 0,333 0,383 0,454
45 M 2,82 12,l 22,7 42,l 86,7 153 281 515 1003 1708 3329
v 0,0641 0,122 0,129 0,153 0,187 0,218 0,256 0,3 0,356 0.409 0.485
50 M 3,13 12,3 24,2 44,8 92,l 163 298 546 1064 1813 3531
v 0,0713 0,125 0,138 0,163 0,198 0,231 0,271 0,318 0,378 0.434 0,514
55
M 3,45 12,5 25,6 47,4 97.4 172 315 577 1123 1912 3724
v 0,0748 0,126 0,146 0,172 0,21 0,244 0,287 0,336 0,399 0.458 0,542
60 M 3,76 12,6 26,9 49,9 102 180 331 606 1179 2008 3910
v 0,0855 0,127 0,153 0,181 0,221 0,257 0,301 0,353 0.419 0.481 0,569
65 M 4,07 12,7 28,2 52,2 107 189 346 634 1234 2100 4088
v 0,0927 0,129 0,161 0,19 0,231 0,269 0,315 0,369 0,439 0,503 0,595
70 M 4,39 13,3 29,5 54,5 112 197 361 661 1286 2189 4261
v 0,0998 0,134 0,168 0,199 0,241 0,28 0,329 0,385 0,457 0,524 0,62
75 M 4,70 13,8 30,7 56,8 116 205 376 687 1337 2275 4428
v 0,107 0,14 0,175 0,207 0,251 0,292 0,342 0,4 0,475 0,545 0,645
80 M 5,01 14.4 31,9 58,9 121 213 390 713 1387 2359 4590
v 0,114 0,145 0,181 0,215 0,26 0,303 0,355 0,415 0,493 0,565 0,668
90 M 5,64 15.4 34,2 63,l 129 228 417 762 1481 2520 4900
v 0,128 0,156 0,194 0,230 0,279 0,324 0,379 0,444 0,527 0,603 0,714
100 M 5,9 16,4 363 67,1 137 242 443 809 1572 2672 5196
v 0,133 0,166 0,207 0,244 0,296 0,344 0,403 0,471 0,559 0,64 0,757
110 M 6,l 17,4 38.4 70,9 145 255 467 853 1658 2819 5479
v 0,145 0,175 0,218 0,258 0,313 0,363 0,425 0,497 0,589 0,675 0,798
Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcinl liniare unitare "R" pentru conductedin cupru, la ..1 T = 1 K - continuare
Debit
Diametrul conductelor [mm]
R [kg/h]
[Palm] Viteza
[m/s]
6 . 1 8. 1 10 . 1 12 . 1 15 . 1 18 . 1 22. 1 28. 1,5 35. 1,5 42. 1,5 54. 2
120 M 6,S 18,3 40,4 74,5 IS3 268 491 896 1741 29S9 S7SO
v O,IS 0,18S 0,23 0,271 0,329 0,381 0,447 O,S22 0,619 0,708 0,837
130
M 6,8 19,l 42,3 78,1 160 281 Sl4 938 1820 3094 6011
v O,ISS 0,0194 0,241 0,284 0,344 0,399 0,467 O,S46 0,647 0,740 0,87S
140
M 6,9 20 44,2 81,S 167 293 S36 977 1898 3224 6263
v 0,16 0,202 0,2Sl 0,297 0,3S9 0,416 0,487 O,S69 0,67S 0,772 0,912
ISO
M 7,1 20,8 46 84,8 173 30S SS7 1016 1972 33SO 6S07
v 0,16S 0,211 0,262 0,309 0,373 0,433 O,S07 O,S92 0,701 0,802 0,947
160
M 7,2S 21,6 47,8 88 180 316 S78 10S4 204S 3473 6744
v 0,17 0,219 0,272 0,32 0,387 0,449 O,S26 0,614 0,727 0,831 0,982
170
M 7,5 22,4 49,S 91,I 186 327 S98 1090 211S 3S92 6974
v 0,17S 0,227 0,281 0,322 0,401 0,46S 0,544 0,63S 0,7S2 0,86 1,02
180
M 7,8S 23,2 SI ,I 94,2 192 338 617 1126 2184 3708 7198
v 0,18 0,234 0,291 0,343 0,414 0,48 0,562 0,6S6 0,776 0,887 I ,OS
190
M 8,1 23,9 S2,8 97,l 198 348 636 1160 22SO 3821 7416
v 0,18S 0,242 0,3 0,3S4 0,427 0,49S O,S79 0,676 0,8 0,914 1,08
200
M 8,3 24,7 S4,4 100 204 3S9 6SS 1194 2316 3932 7630
v 0,19 0,249 0,309 0,364 0,44 O,Sl 0,596 0,696 0,823 0,941 I ,II
220
M 8,48 26,1 S7,4 106 216 378 691 1260 2442 414S 8042
v 0,19S 0,264 0,327 0,38S 0,46S 0,538 0,629 0,734 0,868 0,992 1,17
240
M 8,93 27,4 60,4 Ill 227 398 726 1323 2S63 43SO 8438
v 0,203 0,277 0,344 0,404 0,488 0,56S 0,661 0,77 0,911 1,04 1,23
260
M 9,36 28,7 63,3 116 237 416 7S9 1383 2680 4S48 8819
v 0,213 0,291 0,36 0,423 O,Sl I 0,591 0,691 0,806 0,9S3 1,09 1,28
280
M 9,78 30 66 121 247 434 791 1442 2793 4738 9187
v 0,223 0,303 0,37S 0,442 O,S33 0,617 0,72 0,84 0,993 1,13 1,34
300
M 10,2 31,2 68,7 126 2S7 4Sl 823 1498 2902 4923 9S43
v 0,232 0,316 0,391 0,4S9 O,SS4 0,641 0,749 0,873 1,03 1,18 1,39
330
M 10,8 33 72,6 133 272 476 868 IS80 3060 SI89 100S7
v 0,24S 0,334 0,413 0,48S 0,58S 0,677 0,79 0,92 1,09 1,24 1,46
360
M 11,3 34,7 76,3 140 28S soo 911 16S9 3211 S44S IOSSI
v 0,2S8 0,3SI 0,434 O,Sl 0,614 0,711 0,829 0,966 1,14 1,3 l,S4
400
M 12,I 36,9 81 149 I
I
303 S30 967 17S9 340S S771 11180
v 0,27S 0,373 0,461 0,S41 0,6S2 0,7S4 0,88 1,02 1,21 1,38 1,63
M 12,9 39,5 86,7 IS9 324 S67 1033 1878 3634 6IS9 11927
4SO
v 0,294 0,399 0,493 O,S79 0,697 0,806 0,94 1,09 1,29 1,47 1,74
M 13,8 42 92,1 169 343 601 I09S 1992 38S2 6S27 12637
soo v 0,313 0,42S O,S24 0,61S 0,74 0,8SS 0,997 1,16 1,37 l,S6 1,84
M 14,6 44,4 97,3 178 362 634 llSS 2100 4061 6879 133IS
sso v 0,331 0,449 O,SS3 0,649 0,781 0,902 I ,OS 1,22 1,44 l,6S 1,94
M IS,3 46,6 102 187 381 666 1213 2204 4261 7217 13966
600
v 0,348 0,472 0,581 0,682 0,82 0,947 1,1 1,28 I ,SI 1,73 2,03
Tabelul 4.2.6 Viteze recomandate pentru circulatiaagentului tennicin conductedin oie1 [mis]
Diametrul nominal al Retele Diametrul nominal al Retele
conductei [in] interioare exterioare conductei [mm] interioare exterloare
3/8 0,20 ... 0,3S - 63 ... 76 0,50 ... 0,90 0,60 ... l ,IO
1/2 0,20 ... 0,40 - 83 ... 9S 0,6S ... 1,10 0,70 ... l,IS
3/4 0,30 ... 0,4S - 102 ... 127 0,70 ... l,IS 0,90 ... l ,3S
1 0,30 ... 0,60 0,40 ... 0,70 133 ... 1S2 0,90 ... I ,3S 1,20 ... 1,70
l 1/4 0,50 ... 0,6S 0,50 ... 0,7S 168 ... 219 1,20 ... 1,70 1,40 ... 2,00
I 112 0,50 ... 0,70 0,50 ... 0,80 247 ... 324 I ,SO ... 2,00 1,70 ... 2,40
2 0,SO ... 0,80 O,SS ... 1,00 317 ... S21 - 2,10 ... 2,80
peste S21 - 2,40 ... 3,00
I. lnstalatii de inciilzire Capitolul 4: Sisteme de inciilzire
Tabelul 4.2.8 Lungimea echivalenti ,,lech"a Tabelul 4.2.10 Dimensionarea
rezistemei locale unitare (~!; = 1), pentru conductelorbitub, cu disbibutieinferioari si
circulatienaturali
conductedin cupni Nr. L D v R R · 1 z (RI+ Z) I(RI
~
+ Z)
Oiametrele conductelor sau armaturilor [mm] tr. [kW] [m] [in] [mis) [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
v 12 . 1 15 . 1 18 . 1 22. 1 28. 1,5 35. 1,5 42. 1,5 54. 2 a. Circuitul consumatorului <1>2.1
[mis] 10. 1 3,1 1,6 0,07
lech, [m] I.I 1/2 7 10,3 11,2 25,75 36,95 36,95
~
0,05 *0,14 0,21 0,33 0,55 0,45 0,6 0,82 1,06 1,46 3 3,1 6,6 J/4 0,11 10 0,7 66 4.2 70,2 107,15
0,1 0,27 0,22 0,29 0,41 0,55 0,73 I 1,28 1,75 4 6,2 12 1 0.13 IO 0 120 - 120 227,15
5 12,4 17 1112 0,12 5 l,78 85 12,46 97,46 324,61
0,15 0,19 0,25 0,33 0,46 0,61 0,81 1,11 1,42 1,94
b. Circuitul consumatorului <1>2.2

0,3 0,23 0,3 0,39 0,55 0,73 0,97 1,31 1,68 2,28
0,6 0,78 1,04 1,4 1,79 2,43 2,l 0,8 1,6 112 0,05 4 13,3 6,4 17,29 23,69 23,69
0,4 0,25 0,33 0,42
2 2 5,4 J/4 0,07 5 l ,43 27 3,57 30,57 54,26
0,5 0,26 0,35 0,45 0.63 0,83 1,09 1,47 1,88 2,55
--
0,41 0,52 0,73 0.96 1,26 1,71 2,17 2,92 c. Circuitul consumatorului <1>23
I 0,31
1,5 0,34 0,45 0,57 0,8 1,05 1,37 1,85 2,35 3,16 l l,2 7 J/8 0,13 30 11,55 210 103,95 313,95 TRF=O
~
2 0,36 0,48 0,61 0,84 1,11 1,45 1,95 2,47 3,33 d. Circuitul consumatorului 1.1
2,5 0,38 0,5 0,63 0,88 1,16 1,51 2,03 2.57 3,45 10,1 I.I 1,6 1/2 0,07 7 13,7 21,92 34,25 56,17 56,17
3 0,39 0,51 0,65 0,91 1,19 1,56 2,09 2,65 3,57 10 3,l 6,6 J/4 o.t l 10 4,2 66 25,2 91,2 147,37
e. Circuitul consumatorului <1>1.2
9,l 0,8 l,6 112 O,D5 4 13,25 6,4 17,22 23,62 23,62
9 2 5,4 314 0,07 5 1,55 27 3,87 30,87 54,49
f. Circuitul consumatorului u
8 1.2 7 J/H 0,13 30 l l ,4 210 91,2 301,2 301,2
g. Circuitul boilerului
6 12 I 4,4 1 11• I 0.16 10 7,6 44 191,2 135,2 135,2
Tabelul 4.2.11 Valoarea coeficienillorde rezistenit locali !; (ex. 1)

Denumirea componentelor evaluate
Nr.
tr. Rad (CZ, B) Ra Cpo Curbe v I v- TIS rrt Rs l:!;
3,1 2,5 4 2· 2 2· 0,3 Y3_1 I V3 = 0,07/0,11 = 0,64 0,8 0,4 - 10,3
3 - - - 2,5· 0,3 Y3 I V4 = 0,41/0,13 = 0,84 0,5 0,3 - 0,7
4 - - - - Y4fv5=0,]3/0,]2= ],08 0 0 - 0
5 - - - - Y5 I Y7 = 0,12/0,15 = 0,8 0,5 0,28 2· l 1,78

7 2,5 - - 2· 0,3 - - 4· 0,3 4,3
2,1 2,5 4 2 2· 0,3 v21 I v2 = 0,05/0,07 = 0,71 1,2 3 - 13,3
2 - - - I· 0,3 v2 I v3 = 0,07/0,11 = 0,63 0,78 0,35 - 1,43
I 2,5 4 2· 2 3,5· 0,3 v1 I v2 = 0,13/0,07 = 1,86 0 0 - 11,55

10,1 2,5 4 I· 2 2· 0,3 v10.1 I v10 = 0,07/0,11 = 0,636 3,4 1,2 - 13,7
10 - - - 2· 0,3 Y10 I V5 = O,l l/0,12 = 0,91 2,2 1,4 - 4,2
9,1 2,5 4 I· 2 2· 0,3 Y9.1 I Y9 = 0,05/0,07 = 0,71 3 1,15 - 13,25
9 - - - 2,5· 0,3 v9 I v10 = 0,07/0,11 = 0,64 0,4 0,4 - 1,55
8 2,5 4 2· 2 3· 0,3 Yg I Y9 = 0,13/0,07 = 1,85 0 0 - 11,4
6 2,5 - - 2· 0,3 v6 I V7 = 0,28/0,23 = 1,21 1,2 - 2· 1 7,6

06 I 07 = 25/35 = 0,71 - 1,3
Obs.: Prescurtarile adoptate pentru rezistentele locale au sernnificatia urrnatoare: Rad (CZ, B) - radiator (cazan, boiler); Rdr - robinet cu
dubla reglare; Cpo - cot cu piulita olandeza; TIS - teu trecere la separare; rrt - teu trecere la impreunare: Rs - robinet pentru separare.
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de incalzire
Tabelul 4.2.9 Pierderi de sarcini liniare unitare "R"pentruconductetip POLYMUTAN fi PROSTAB, la presiunea
de regim Pn = 10 bar
Debit o, 15 Dn 20 Dn 25 Debit Dn 32 Dn 40
de Da = 20 mm Da = 25 mm Da = 32 mm de Da = 40 mm Da = 50 mm
fluid Di = 16,2 mm Di= 20,4 Di= 26 mm fluid Di= 32,6 mm Di= 40,8 mm
v R v R v R v v R v R v
fl/sl rPa/ml rm/sl rPa/ml [rn/s] rPa/ml rm/sl fl/sl [Pa/rn] [rn/s] [Pa/rn] rm/sl
0,01 5 0,05 2 0,03 1 0,02 0, 1 10 0,12 3 0,08
0,02 17 0, 1 6 0,06 2 0,04 0,2 31 0,24 11 0, 15
0,03 33 0, 15 11 0,09 4 0,06 0,3 63 0,36 22 0,23
0,04 54 0, 19 18 0, 12 6 0,08 0,4 104 0,48 36 0,31
0,05 79 0,24 27 0, 15 9 0,09 0,5 154 0,6 53 0,38
0,06 107 0,29 36 0, 18 12 0, 11 0,6 212 0,72 73 0,46
0,07 140 0,34 47 0,21 15 0,13 0,7 278 0,84 95 0,54
0,08 176 0,39 59 0,24 19 0,15 0,8 354 0,96 21 0,61
0,09 216 0,44 72 0,28 23 0, 17 0,9 435 1,08 149 0,69
0, 1 259 0,49 87 0,31 28 0, 19 1 526 1,2 179 0,76
0, 15 523 0,73 175 0,46 55 0,28 1,25 784 1,5 267 0,96
0,20 869 0,97 289 0,61 91 0,38 1,5 1085 1,8 368 1, 15
0,25 1285 1,21 427 0,76 134 0,47 1,75 1436 2, 1 485 1,34
0,3 1778 1,46 588 0,92 185 0,57 2 1822 2,4 6, 16 1,53
0,35 2340 1,7 773 1,07 242 0,66 2,25 2262 2,7 762 1,72
0,4 2963 1,94 980 1,22 306 0,75 2,5 2737 3,0 923 1,91
0,45 3662 2, 18 1208 1,38 377 0,85 2,75 3262 3,39 1095 2, 1
0,5 4431 2,43 1457 1,53 454 0,94 3 3823 3,59 1284 2,29
0,6 - - 2015 1,84 626 1, 13 3,25 4417 3,89 1484 2,49
0,7 - - 2664 2, 14 826 1,32 3,5 - - 1695 2,68
0,8 - - 3376 2,45 1048 1,51 3,75 - - 1925 2,87
0,9 - - - - 1293 1,7 4 - - 2168 3,06
1 - - - - 1562 1,88 4,25 - - 2421 3,25
1,1 - - - - 1857 2,07 4,5 - - 2685 3,44
1,2 - - - - 2171 2,26 4,75 - - 2960 3,63
1,3 - - - - 2513 2,45 5 - - 3261 3,82
Debit Dn 50 Dn60 Dn 70 Debit Dn60 Dn 70
de Da = 63 mm Da = 75 mm Da = 90 mm de Da = 75 mm Da = 90 mm
fluid Di= 51,4 mm Di= 61,2 mm Di= 73,6 mm fluid Di= 73,6 mm Di= 73,6 mm
v R v R v R v v R v R v
fl/sl [Pa/rn] [rn/s] [Pa/rn] [rn/s] [Pa/rn] rm/sl [l/s] [Pa/ml [mis] [Palm] [m/s]
0,25 5 0, 12 2 0,08 1 0,06 5,25 497 1,78 200 1,23
0,5 18 0,24 8 0, 17 3 0, 12 5,50 540 1,87 221 1,29
0,75 36 0,36 16 0,25 7 0,18 5,75 587 1,95 239 1,35
1 59 0,48 26 0,34 11 0,24 6,00 632 2,04 259 1,41
1,25 88 0,6 38 0,42 16 0,29 6,25 682 2, 12 279 1,47
1,5 121 0,72 53 0,51 22 0,35 6,50 730 2,21 300 1,53
1,75 160 0,84 69 0,59 29 0,41 6,75 783 2,29 320 1,59
2 203 0,96 88 0,68 36 0,47 7,00 837 2,38 342 1,65
2,25 250 1,08 108 0,76 45 0,53 7,25 893 2,46 365 1,70
2,5 302 1,2 131 0,85 54 0,59 7,50 950 2,55 388 1,76
2,75 359 1,33 155 0,93 64 0,65 7,75 1009 2,63 412 1,82
3 421 1,45 181 1,02 75 0,71 8,00 1069 2,72 437 1,88
3,25 484 1,57 209 1,1 86 0,76 8,25 1131 2,80 462 1,94
3,5 553 1,69 239 1, 19 98 0,82 8,50 1193 2,89 488 2,00
3,75 629 1,81 270 1,27 111 0,88 8,75 1258 2,97 514 2,06
4 705 1,93 304 1,36 125 0,94 9,00 1323 3,06 568 2, 17
4,25 787 2,05 339 1,44 139 1 9,25 1389 3, 14 596 2,23
4,5 874 2, 17 377 1,53 154 1,06 9,50 1465 3,23 624 2,29
4,75 963 2,29 413 1,61 170 1, 12 9,75 1534 3,31 653 2,35
5 1056 2,41 455 1,7 187 1, 18 10,00 1605 3,40 686 2,41
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de inealzire
4.2.8.4 Dimensionarea conductelor instalat:iilor cu circulaf:ie echilibru hidraulic:
fotj:tltjJi distribfl1ie centra/izatj H;'~n s J:(Rl+Z)1+2+3+4 s H;'~x (4.2.27)
La calculul hidraulic al conductelor este necesar sa se tina se utilizeaza metodologia lndicata la § 4.2.8.3.
seama atat de presiunea data de pompe cat sl de presiunea lncadrarea pierderilor de sarcina lntre cele doua presiuni
terrnlca, ultima exercitandu-se activ pe coloane, fiind cu atat disponibile maxime si minime este necesara pentru a
mai mare cu cat acestea se extind pe verticala. asigura o cat mai buna stabilitate hidraulica a circuitului.
De aici, necesitateade separarea calculului de dimensionare • dimensionarea racordurilor la coloana, a consumatorilor
a retelei de conducte pentru coloane $i retea de de putere terrnica <Px (x = 2, 3, 4) stabilind succesiv:
distrlbutle, - presiunea disponibila In planul de racord:
4.2.8.4.1 Dimensionarea coloanelor H~ = J:(Rl+Z)y - zH1~ (4.2.28)
Se oonsidera schema de calcul prezentata In fig. 4.2.22, In [Pa) In care:
care sunt indicate elementele geometrice si termice caracte• y = 1; 1 + 2; 1 + 2 + 3 si z = 1, 2, 3 sl
ristice. Agentul termic este apa calda, Conductele sunt con• - presiunea terrnica medie calculata pentru o lnaltirne intre
tsctlonate din otel. doua corpuri de Incalzjre
Etapele de ca/cul H1~ = 0,5·g·h·(P1 - Pd) (4.2.29)
• se stabileste presiunea disponibita la baza coloanei: - pierderea de sarcina medie liniara unltara:
H0c = 3 + 4 HTm [Pa] (4.2.23) R' = (1 - a)· H~
In care: [Palm] (4.2.30)
m 2 ·la
Hrm = 0,5·g·h'·(P1 - Pd) - reprezinta presiunea terrnica me•
die, calculata pentru inaltirnea ma• In care:
xima (h') a coloanei de alimentare 10 - este lungimea conductei de racord.
cu agent termic - determinarea diametrelor si a pierderilor de sarcina
• se calculeaza pierderea de sarcina liniara unitara medie locala sl distributie la conductele de racord:
maxima si minima: D, = f(<Px, R':,,) si (R, ·I,+ Z,); cur= 2.1; 3.1; 4. 1 (4.2.31)
- se verificii conditia de echilibruhidraulicIn nodurilede racord:
R max (1 - a)· H;:' [Palm) (4.2.24) (R, · I, + Z,) s H; (4.2.32, a)
n
2,
j .. 1
Ii iar In cazul unor diferente mari se introduce o rezistenta
suplirnentara Z~F prin reglarea fixa a robinetului corpului de
In care: Incalzire,
(R, · 1, + Z,) +Z~F =- H~ (4.2.32, b)
H;; = 3 ·HTmed = 1, 5 · g · h. · (P; - Pd} [Pa] (4.2.25)
In care treapta de reglare:
H;:' = 4. HT med = 2. g. h.. (P; - pd) T~F = f (~. Z~p} (4.2.33)
[Pa] (4.2.26)
• se identifica consumatorul eel mai dezavantajat, care In Exemplul de calcul 2

cazul schemei de calcul este <P 1. Se considera rnarirnile geometrice $i termice prezentate In
• se dirnensioneaza conductele circuitului consumatorului fig. 4.2.22. Agentul termic este apa calda:
<P 1, obtinandu-se diametrele si pierderile de sarcina tota• 8dl8, = 90170 °C, iar conductele sunt din otel,
le pe tronsoanele 1, 2, 3 si 4 si se verifica concitia de Calculele hidraulice sunt centralizate In tabelele 4.2.12
(diametrele conductelor si pierderile de sarcina) si 4.2.13
j1
0 = 1,5 m j (calculul coeficientilor de rezistenta locala).
Rezolvare
• presiunea disponolla minima si maxima la baza coloanei:
Hmin
DC
= 1 ' 5·gH.tpll; - p d ) = 15·9
'
81·960·12 47 = 1761 Pa
1
' ' -
E Hf{'~x = 2·g·h'·(P1 - Pd)= 2·9,81·9,60·12,47 e 2349 Pa

r-, • pierdereade sarcina liniara unltera medie minima $i maxima:
C\J
R. = (1-a)·H;; = (1-0,33)·1761 =615Palm

m•n 2·{3·h+h0} 2·{3·2,7+1,5} '
E R (1- a)· H';;x = (1- 0, 33)- 2349 = Palm

82
max 2·{3·h+h0} 2·{3·2,7+1,5}
C\J
II '.c - diametrele preliminare si calculele hidraulice sunt cen•
tralizate In tabelul 4.2.12
• verificarea calculului de dimensionare a circuitului princi•
pal cu expresia 4.2.27
H;'({' = 1761 s J:(Rl+Z)1+2+3+4 = 2009 s Hf;'t = 2349 Pa.
lncadrarea pierderilor de sarcina lntre cele doua limite se
face mtroducand o rezlstenta supllmentara Z~F = 300 Pa
prin reglarea robinetului montat pe corpul de Incalzire <Pr
Alegerea treptei de reglare se face In functie de tipul
robinetului ales:
T;F= f (111, z;FJ = 300 Pa.
In care:
_.. ...,,.._ ._ Ii1 = <P, . 3 600 = 1 r 80 . 3 600 =
Fig. 4.2.22. Schema de calcul a unei coloane bitub cp ·(8 d -8.)·p m
I
4,18·20·0,98
cu circula1ie fo'1ati pentru consumatori colectivi.
=791/h.
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstala~ii de inealzire
• se continua calculul de dimensionare a racordurilor stabi• <Px - reprezlnta debitul de agent termic al tronsonului de
lind presiunile disponibile In fiecare racord aplicand relatia calcul, exprimat In kW;
4.2.8 i,;i diametrele conductelor (tab. 4.2.12). vx - viteza agentului termic pe tronsonul considerat, stabilita
- racordul 2. 1 pe baza recornandarilor din tabelul 4.2.6, In functle de
• presiunea disponibila: diametrul conductei, exprirnata In mis. Vitezele se aleg
H; = L{Rl+Z)Y - zHr~ = L(Rl+Z)1 - 1 ·Hr~ crescatoare de la coloane catre planul de racord, pen•
= 972,6 - 165, 15 ., 807,45 Pa. tru primul tronson putandu-se adopta viteza obtinuta
Hr~ = 0,5·g·h·{P;- Pd) = 0,5·9,81·2,7-12,47 = 165, 15 Pa. pe ultimul tronson al coloanei;
• diferenta de presiune nedisipata In racord este prelua• • se calculeaza pierderile de sarcina liniare si locale utili•
ta de robinetul de Incalzire: zand tabelul 4.2.3 pentru R, 4.2.4 si 4.2.5 pentru Z. Cal•
2
ZR F = 807,45 - 274,80 = 532,65 Pa. culele sunt centralizate In tabelul 4.2.14.
• treapta de reglare a robinetului: in cazulIn care se cunoaste presiuneadisponibila HR 'in
racord este necesar sa se asigure condfia de echilibru
2 . 2
TRF=I (V2' ZRF)
In care: hidraulic:
1•50 i,(R·l+Z)sHR (4.2.35)
v2 = <P2 • 3 600 = . 3 600 = }•1
c p . (8 d - (}_)- p m 4, 18. 20. 0, 98
I
• se dimensloneaza circuitele secundare stabilind presiunea
= 65,9 1/h. disponibila In functie de care se deterrnina pierderea de
- racordul 3. 1 sarcina liniara unitara medie:
• presiunea disponibila:
H; = L{Rl+Z)y - zHr~ = L{Rl+Z)1+2 - 2·Hr~ Tabelul 4.2.13 Valoarea coeficien~lorde
= 1243,6 - 330,30., 913,3 Pa. rezistenit locali pentru coloana T 1 (ex. 2)"s ",
• treapta de reglare a robinetului: Nr. Corp Curbe
3 .
TRF= I (\;j. ZRF),
3 Rdr Cpo v I v, TTS TTf LI;
tr. incii.lzire 2·2 rld=4
In care:
3 I 2,5 4 2·2 3 . 0,3 v 1/v2=0,l 9/0,2=0,95 0,3 0,3 11,7
ZR F = 913,3 - 278,4 = 634,9 Pa,
li'3 = li'2 = 65,9 l/h. 2 - - - 2. 0,15 v2/v3=0,2/0,3=0,66 0,3 0,8 1,4
~
- racordul 4. 1 3 - - - 2. 0,15 V3/V4=0,3/0,22=1,360,25 0,7 1.25
• presiunea disponibila: --
-· - - 2·0,3 0,6
4 - - - --
H; = L(Rl+Z)y - zHr~ = L{Rl+Z)1+2+3 - 3·Hr~ -·- ---- --- -·- ~
----
= 1785,B - 495,45 = 1290,35 Pa. 2.1 2,5 4 I· 2 2·0,3 v2.1/v2=0, 16/0,2=0,8 0,5 1,3 12,9
• treapta de reglare a robinetului: 3.1 2,5 4 I· 2 2·0.3 V3.ifv3=0,l6/0,3=0,53 6 i 0,6 13,2
4 • 4
TRF =I(~. ZRF)
In care: 4.1 2,5 4 I· 2 2 ·OJ V41/V4=0,l7/()).2=0,77 IO i 0,5 17,I
ZR F = 1290,35 - 223,2 = 1067, 15 Pa,
4
~ = 70 l/h. Tabelul 4.2.14 Dimensionarea

Calculele de stabilire a diametrelor sl de determinare a conductelorreielei de
pierderilor de sarcina sunt trecute In tabelul 4.2.12.
disbibuiiearborescenti(ex. 2, 3)
4.2.8.4.2 Dimensionarearei&leide distribuiie arborescenti Nr., ~ I D v R
D;
R ·I z (RI+ Z) l:(Rl + Z)
tr. [kW] [m] [in] [mis] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
Se considera o retea arborescenta (fig. 4.2.23) realizata
A. Circuitul principal L(RI + Z)rn1 = 2009 Pa
din conducte din otel ce distribuie agent termic cu parame• Tl
trii (}die, °C, la un nurnar de 7 coloane dintre care numai T1 ~m~=314-'0.w35-T

2 12,8 13 0.28 40
4.1
0
665 98.4T76~4T 2772~4
---!----- --- ---
a fast dimensionata (§ 4.2.8.4.1). I 520 0 520 3292.4

Se consldera cunoscute debitele de agent termic de pe co• 3
--t
I 2 ,3 !
-::n--- -- ·---~---·
17 ) 1/4 0,28 30 0,95 510
1°~~6 960
37 ~u83~~-
18 978 I 4817.4
·-- ~----- ---------
loaneleT1 ...T7 i,;i lungimiletuturor tronsoanelorretelei(fig. B. Circuite secundare
4.2.23).
Etapele de calcul 6 I 6,4 19 3/4 0,22 35 4,1 665 98.4 I 763.4 -
• se stabileste circuitul eel mai dezavantajat, ca fiind eel 7 I 9.5 15,8 3/4 0,32 70 3,3 1106 165 1271 -
al coloanei T1 cea mai departata In raport cu punctul de
*
racord R al retelel interioare. ~ 17 3/4 0,18 28 5,6 -
476 ~~6.j_.?65,6_ -
• se stabilesc diametrele tronsoanelor de pe circuitul

5 17 3/4 0,18 28 5,6 --476 89.6 565.6 1
I 16 I 0,24 30 5,15 565,6

330 149,35 479.35 1044,95
coloanei T1, pana la racordul R, utilizand relatia 4.2.6 ·---·--- f-----
transtorrnata sl datele din tabelul 4.2.3, 11 7 17 3/4 0,25 45 4,6 765 -------
142:u--~--=-
Ox = f{<Px; v) [in) sau [mm) (4.2.34) 12 7 17 314 0.25 45 4,6 765 ~~2_.2 -~2. ..L~.1.3.2-
In care: ~ 13 I 14 I 16 I 0,29 50 4.5 800 189 I 989 ; 1901.2
Tabelul 4.2.12 Dimensionarea conductelorcoloanei T1 (ex. 2)

Nr. <P I D V R D; R·I Z (RI+ Z) ~RI+ Z)
tr. [kW] [m] [in] [mis] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
I 1,8 8.4 3/8"
i----+----~--+----+----+----+--------+----~--
, 2_+- 3_.3--1- 5.4 _!_1_2·_· o._2--+ 4_5 +-
I 0,19 55 1 l.7+ZRF=300
1_.4_. j_~
462
------~
210,6+300=5 I0,6
I
I 972,6
211
+----- 972,6
1243.~
3 +-_4_,8 , 5 .4 1_12._. -+ o._3_>---_9_0_-+ 542,2 -~- 1785,~--
4 6,4 1._25 6 3/4" 0,22 35 0,6 210 I 13,2 j 2232_~~---
2.I 1.5 3 1 3/8" 0.16 40 12.9 I 120 154,8 . -'~ I ~ rl,, ~~~,
3.1 1,5 3 i 3/8" 0,16 40 13.2 120 158,4 278,4 TkF
----
4.1 1,6 3 3/8" 0,17 45 17,I 135 239,4 374,4 i TkF
I. lnstalatii de lnealzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
in care:
®l<t>-r
1
6 = 7,0 kW
®
1
L:(RI + ZJn - sunt pierderile de sarcma
de pe coloana T 1 a carer
/ valoare este data in tabe•
c{/111 = 8,5 (fj) cf lul 4.2.12;
• echilibrul hidraulic in noduri se stabi•
L-- - -T- _J= 14 kW leste considerand ca toate coloanele
<1>13 l<ril I <P-r1 = 6,4 kW
13 = 8,0 m l!9i 11 = 9,5 m
sunt dimensionate a avea aceleasi
I G) pierderi de sarcina la baza:
L:(RI + Z)coi = 2009 Pa = l: (Rl+Z)n
I - nodul A
~(Rl+Z)6 + fo~Rj+Z)T2 = L:(Rl+Z)1 +
"'(Rl+Z)n = HD [Pa],
I
in care:
I L:(RI + Z)6 + L:(RI + Z)T2 = 763,4 + 2009
@ 1
 = 6 4 kW = 2772,4 1Pa,
1
16 = 9,5 m L:(RI
2009 + Z) + L:(RI + ZJn = 763,4 +
- -,
<l>r3 = 5,5 kW
® = 2772,4 Pa.
Is= 8,5 Rezultatele arata ca echilibrul este per•
r : m- 19 = 8,5 m
fect pentru acest nod, abaterea medie
I ® relativa E, = O.
"
- nodul B
® L:(RI + Z)1+2 = L:(RI + Z)Tl + L:(RI + Z)7
® in care:
~ nodB
Fig. 4.2.23. Schema de calcul a unei reiele de distribuiie arborescentl "'(Rl+Z)1+2 = 3292,4 Pa .. HD
cu circula1:iefo'1atl. L:(RI + Z)Tl + L:(RI + Z)7 = 2009 + 1271
= 3280 Pa.
Abaterea medie relativa:
Rm [Palm] (4.2.36)
E = L (RI+ z) 1•2 -[ L (RI+ z)n + L (RI+ z),] .100 =
in care: r L (RI+ z),,2

H~od = L:(Rl+Z)T1-nodx - reprezinta pierderile de sarcina pe
cir• = 3292, 4 - 3280 . 100 = 0, 37%
cuitul principal, de la baza coloanei 3292,4
T1 este mult mai mica decat limita de 5 %, deci circuitul
pana la nodul de calcul [Pa]; secundar al nodului B se considera bine dimensionat.
L:lx - suma lungimilor circuitului secundar [m]. - nodul C
- diametrele circuitelor secundare se stabilesc cu relatia: L:(RI + Z)1+2+3 = L:(RI + ZJr3 + L:(RI + Z)9+to
Ox= /(<Px; Rm) (4.2.37)
si utilizand tabelele de calcul 4.2.3; 4.2.4 sl 4.2.5.
- conditia de echilibru este data de expresia: in care:
~ nodC
L:(Rl+Z)T1-nod s H~od (4.2.38) "'(Rl+Z)1+2+3 = 3839,4 Pa .. HD
pentru care abaterea medie relativa E, nu trebuie sa depa• L:(RI + Z)r3 + L:(RI + Z)9+to = 2009 + 1044,95 = 3053,95 Pa
seasca 5 %. Abaterea medie relativa:
E = D
L
H"0d - (RI+ z)
d T1-nod • 100 S 5% (4.2.39) E = L (RI+ zt2'3 -[2= (RI+ z)r3 + L (RI+ zt.,a] · 100 =
r H~o
r 2=(R1 + zt2'3
Daca abaterea este mai mare se redimensioneazacircuitul
secundar CS sau se prevad dispozitive de reglare locala = 3839, 4 - 3053, 95·100 = 20, 46%
pentru care se calculeaza rnsnrnile pentru stabilireatreptei de 3839,4
reglare: este mare, reducerea acesteia putandu-se face prin una din
r;F= f (~.z;FJ cele doua cal:
- redimensionarea tronsonului 10 prin rnicsorarea diame•
z;F = H~od - L:(Rl+Z)cs (Pa] (4.2.40)
trului la 3;4" care conduce la cresterea pierderii totale de
Ii= <P
x ·3600 (l/h] (4.2.41) sarcina peste valoarea presiunii disponibile in nod, solutle
x C p. (8d - 8). pm neacceptata:
- introducerea pe tronsonul 10 a unei piese cu treapta de
Exemplul de calcul 3 reglare T~~ = f (1/10, Z~~) capabila sa disipeze excedentul
Se considera o retea de distributie cu rnarimile geometri• de presiune disponibila,
ce $i termice prezentate in fig. 4.2.23. Agentul termic este Z~~ = L:(Rl+Z)1+2+3 - {L:(Rl+Z)T3+ L:(Rl+Z)9+10}
apa calda cu parametrii 90170 °C. = 3839,4 - 3053,95 = 785,45 Pa.
Dimensionarea conductelor se face aplicand metodologia pentru debitul de fluid:
indicata, calculele fiind centralizate in tabelele 4.2.14 $i
4.2.15. Analizand rezultatele se pot rnentiona urrnatoarete: v.'0 = c . (8 <PW
- 8.)- p
. 3 600 = 4, 18.1~0
20. 0, 98
. 3 600 =
• presiunea disponibila necesara in planul de racord R al p d I m
retelei interioare este: = 483,35 1/h.

In functie de tipul piesei de reglare se face optiunea pen•
tru unul sau doua dispozitive de reglare, ultimul caz presu•
punand montarea pe ducere si pe intoarcere a acestora.
HoR = 763, 4 + 520 + 547 + 978 + 2160 + 2009 = 6977, 4 Pa,
Capitolul 4: Sisteme de incilzire I. lnstalatii de Incalzire
- nodul D data (tab. 4.2.6), utilizanc relatia 4.2.6;
I(RI + Z)1+2+3+4 = I(RI + Z)T6 + I(RI + Z)11+13 • pierderile de sarclna liniare i,;i locale se deterrnina cu
in care: ajutorul tabelelor 4.2.3, 4.2.4 i,;i 4.2.5, valoarea acestora
~ nodD
~(Rl+Z)1+2+3+4 = 4817,4 Pa = H0 fiind centralizata separat pentru conducta de ducere, de
I(RI + ZJr6 + 2(RI + Z)11+13 2009 + 1901,2 = = 3910,20 Pa intoarcere si racorduri la coloane (tab. 4.2.16);
Abaterea medie relativa • verificarearezultatelorobtirurte se face respectand concitia
E = 2: (RI+ z)1.2.3 •• -[2: (Rt+ z)T6 + 2: (Rt+ z),,.13] de echilibru hidraulic,pentru circuitul fieciirei coloane in
raport cu punctul de racordareR al retelei, dupa cum urneaza
-100 I(RI + Z)7d + I(RI + Z)Rrs + I(RI + Z)1; + 77""
r L (Rf + Z )1+2+3+4
= 4 817, 4 - 3 910, 2 · 100 = 18 83 % I(RI + Z)7d+6d + I(RI + Z)RT6 + I(RI + Z)2; -i- 77 !!!!
4 817,4 ' I(RI + Z)7d+6d+5d + I(RI + Z)RTT + I(RI + Z)3i -i- 77 ""
este, de asemenea, peste limitele de stabilitate hicraulica 2(RI + Z)Td+6d+5d+4d + I(RI + Z)Rn + I(RI + Z)41 -i- 77""
permise, fiind necesara prevederea unei piese cu treapta de I(RI + Z)7d+6d+5d+4d+3d + I(RI + Z)RT2 + I(RI + Z)5i+77 !!!!
reglare T~~ = f (li'13, Z~~) pe tronsonul 13, pentru a prelua I(RI + Z)Td + 2d + I(RI + Z)RT3 + I(RI + Z)6i -i- 77 ""
excedentul de presiune. I(RI + Z)7d + 2d + 2(RI + Z)RT4 + I(RI + Z)77 (4.2.42)
Z~~ = 2(Rl+Z)1+2+3+4 - {2(Rl+ZJr6 + 2(Rl+Z)11+1 J Pentru conditiile impuse sunt permise abateri medii rela•
= 4817,4 - 3910,2 = 907,2 Pa. tive E, ale caror valori sa nu depaseasca 5 %.
pentru un debit de fluid:
14
Ii13 = <P13 . 3 600 = . 3 600 = Exemplulde calcul 4
cp . (8d - 8). p m I
4, 18. 20. 0, 98 Se dimensioneaza diametrele conductelor unei retele de
= 615, 171/h. disfributle inelare ale carei caracteristici geometrice si termi•
Ca $i in cazul precedent se face recomandarea sa fie pre• ce sunt cele indicate in fig. 4.2.24:
vazute doua piese de reglare, una pe ducere si cealalta pe • se stabilesc diametrele conductelor pe circuitul de ducere,
intoarcere, presiunea disipata repartizandu-se in parti egale. pe circuitul de intoarcere si pe racordurile la coloane, inclu•
• redimensionarea tronsoanelor prin modificarea diametrelor siv pierderile de sarclna liniare unitare R i,;i locale Z,
nu este exclusa atat timp cat este Indeplinita conditia de calculele fiind centralizate in tabelul 4.2.16; valorile
echilibru hidraulic. coeficlentllor de rezistenta locala Ll; sunt centralizate in
tabelul 4.2.17;
4.2.8.4.3 Dimensionareareielelor de disbibaqieinelari • se verifica rezultatele cu privire la respectarea condltiei de
Se considera T1 ...T?, ca sl in cazul precedent, alimentate echilibru hidraulic (relatia 4.2.42), valorile obtinute fiind
cu agent termic printr-o retea inelara de conducte din otel, centralizate in tabelul 4.2.18;
care transporta agent termic la acelasi parametri. • presiunea disponibila necesara retelei inelare in punctul de
Confiquratia retelel, precum si rnarirnile geometrice si ter• racord R se stabileste pentru circuitul coloanei cu cea mai
mice sunt prezentate in fig. 4.2.24. mare pierdere de sarclna (in cazul de fata fiind circuitul
Coloanele T1 ...T?, se considera dimensionate la aceeasi coloanei T z):
presiune disponiofla, ca i,;i in cazul precedent. H.;1, = L(RI + Z)7d + L(RI + Z)6d + L(RI + Z)5d +L(RI + Z)RTT+
Etapele de ca/cul: L(RI + Z)3; + ... + L(RI + Z)77
• numerotareatronsoanelor se face distinct pentru circuitul de unde inlocuind valorile din tabelele 4.2.16 si 4.2.18, se
ducere si intoarcere,adoptandu-se indicele d pentru ducere obtine:
si H.;1,= 8544 Pa.
1 pentru intoarcere. Numerotarea se face in sensul • se calculeaza abaterile medii relative Er in raport cu cir•
curnulerii cuitul care are valoarea pierderilor de sarcina cea mai mare:
debitelor de agent termic, de la coloana cea mai departata
cafre cea mai apropiata de planul de racod R al retelei; E =
2: (Rt + z) (d+;+RT,)~ - 2: (Rt + z) (d+;+RT,) · 100 S 5%
• diametrele tronsoanelor se stabilesc in functie de debitul
de agent termic transportat $i viteza econornica recoman-
r l:(Rt+zt,;+RT,J_
Tabelul 4.2.15. Valoarea coeficieniilorde rezistenil locall x;, pentrudistribaqiearborescentl(ex. 2, 3)

Robinet
Nr. tr. Curbe r/d = 4 v I v, DI o, TTS TTi trecere
l:;
I 2. 0,3 = 0,6 v /v2=0,22/0,28=0,78 01/02=3/4"/ I "=0,78 1,7 1.8 - 4,1
2 - vz!v3=0,22/0,22= I - 0 0 - 0
3 - v/v4=0,28/0,42=0,66 - 0,3 0,65 - 0,95
4 - v 4/v 5=0,42/0 ,45=0,93 - 0,1 0,1 - 0,2
5 2·0,3=0,6 - - - - 2·5=10 10,6
6 2. 0,3 = 0,6 v 6/v2=0,22/0,28=0.78 01/02=3/4"/l "=0,78 1,7 1,8 - 4,1
7 - V7/V3=0,32/0,28=1,14 - 1,8 1,5 - 3,3

·----
8 2. 0,3 = 0,6 v8/v w=0.18/0,24=0,75 08/Dw=I 2 3 - 5,6
9 2·0,3=0,6 v.yv w=0,18/0,24=0,75 09/010=1 2 3 - 5,6
10 - v u/v 4=0,24/0,42=0,57 - 4,25 0,9 - 5,15
II 2. 0,3 = 0,6 VI /v13=0,25/0,29=0,86 01/013=1 1,6 3 - 4,6
12 2. 0,3 = 0,6 v 12/v 13=0 ,25/0 ,29=0 ,86 012/013=1 1,6 3 - 4,6
13 - v 13/v 5=0,29/0,45=0,64 - 3,5 I - 4,5

I. lnstaletii de inciilzire Capitolul 4: Sistemede inciilzire
Analizand rezultatele centralizate in tabelul 4.2.18 se ob• • in ambele cazuri, operatiile de dimensionare se incep cu
serva ca echilibrarea hidraulica este asiqurata pentru circui• stabilirea valorii presiunii disponibile de la baza coloanei,
tele coloanelor T1, Ts, TB $i T? intrucat abaterile medii rela• H0c care necesita satisfacerea raportului dintre presiunea
tive sunt sub 5 %. pompei HP si presiunea terrnica n-:
• echilibrarea hidraulica pentru coloanele T2, T3 sl T4 se H
poate realiza prin: H
DC
= H +H
p Tx
; _P
H
= 0 5 +1
'
(4.2.42)
- redimensionarea racordurilor acestora rnlcsorand dia• Tx
metrele tronsoanelor, urrnarind cresterea pierderilor de sl care duce la relatiile presiunii disponibile:
sarcina (in tabelele de calcul 4.2.16 si 4.2.18), rezultatele H(:;n = 1,5·gH·{P; - Pd) [Pa] (4.2.43, a)
redlrnensionarii sunt marcate cu asterix; se constata ca
redimensionarea racordurilor nu poate asigura echilibru
Hf;'ix = 2·g·h"·(P; - Pd) [Pa] (4.2.43, b)
hidraulic necesar decat pentru coloana T2 abaterile unde inaltimile coloanei h" pentru cele doua variante de
medii relative E; rarnanand mai mari de 5 % pentru co•
echipare a MTH sunt:
loanele T3 si T4; h~ = h0 + 4h + h1; h; = h0 + 4h (4.2.44)
- prevederea de organe de reglare, pe racordul de ducere • pierderile de sarcina unitare medii Rm corespunzatoare
si intoarcere (numai pentru coloanele T3 si T4) treptele presiunilor disponibile H!;'ix $i H(:;n se calculeaza cu re•
de reglare a acestora fiind: latiile:
,r3
1 - j"
RF - rv· T3' zT31- TT4 -
RF" 1 RF - Irv· T4' zT4)
RF
in care:
z~:
(4.2.45)
= 683 Pa;
5• 50 {1- a)· Hmax
Ii R'?" = Rmax = [Palm]
TJ
= <PTJ
C p · (8 d - 8_)-
I
p m
. 3600 =
4, 18 · 20. 0, 98
. 3600 5'
ma mb L/ DC (4.2.46)
in care:
= 241,67 l/h.
2:1 - este lungimea totala a circuitului maxim, calculata
z~; = 1010 Pa; pentru fiecare solutie in parte:
- racordare directii (a)
5• 50
Ii = <PT4 • 3600 = · 3600 5' 2:18 =
2·{h0 + 4h + h1) [m] (4.2.47)
T4 Cp ·{8 d -8.}·p I m 4,18·20·0,98 - racordare cu BEP (b)
2:/b = 2·{h0 + 4h) [m] (4.2.48)
= 241,67 l/h.
• diametrele conductelor se obtin cu relatia:
4.2.8.5 Dimensionarea conductelor instalatiilor de Tncllzire Ox= f {Rm; <Px}
in care:
cu circulafie fortafj Ji distributie individuall Rm E [Rmin Rma"] iar 1
m m '
Metodologia de calcul este cea rnentionata pentru insta• <Px - reprezinta debitul de agent termic al tronsonului, expri-
latiile cu circulatie tortata, cu precizarea ca instalatia inte• mat diferentiat in functie de modul de intocmire a ta•
rioara la consumatori (fig. 4.2.25) poate fi prevazuta cu: belelor de calcul pentru:
a - MTH, echipatcu componentece permit • conducte din otel - {<P~L) [kW] (tab. 4.2.3);
racordareadirecta; • conducte din cupru (rvfu) [kg/h] (tab. 4.2.7), valoare
b - MTH, echipat cu componente ce includ BEP.
~
kW
<l>~rs = 7
®£ ..·_
-<l>ys = 7 kW
@R
lrs = 1,0 m 1r6 1,0 m
_l_ _
® ,
=_J_"5_1/-J_
@<l>d = 47,3 kW I
II
7d
Id= 22 m--\ ~=
I,= 16 m
14kW
I,= 46 m
I
h.:JI <l>d = 17,4 kW
Q<l>d = 40,3 kW I
~Id= 46 m
1~=19m
I
~_11kW~ t----@.:_= 29 ,9 _k"!j

I,= 19 m
'el Id" = =14 5 m \
' \ I
I
I
f2\<l>r = 36,3_kW_ \
I
~= 14,5 m 1I ~2R=r26,4kW-~~~
r:: ,_= 42'2_ /> lrz = 1,5 m
-1 -
kW_/ I 1
\ : /I
----1/ I
v
L - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - -
I
I- - -
m 1
_<l>u._=._~,_?-~\fl{RT3
@
I©
IT3 = 0,5 m --7-J/
Fig. 4.2.24. Schemi de calcul a unei reiele de disbibuiieinelara cu circulaiiefortati.
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de inealzire
obtinuta din debitul de agent termic al tronsonului [kW), vx - este viteza agentului termic pe tronsonul de calcul [m/s);
cu ajutorul expresiei: LI; - suma coeficientilor de rezistenta locala tab. 4.2.4;
</>OL • se stabilesc diametrele de pe circuitul principal (circuitul
MCu = x_ · 3600 [kg/h)
x cp · IJ.T (4.2.49) consumatorului eel mai departat) aplicand relatia 4.2.6
transtorrnata:
• conducte tip polymutan - w:i.
exprimat in l/s (tab. 4.2.9), Dx = f (<Px' Rmx) sau Ox = f (~,Rm)•
valoarea obtlnuta cu ajutorul expresiei: luand In considerare si modul de racordare la coloana
v:
</>OL (direct sau cu butelie de egalizare a presiunii);
= IJ.~ [l/s] (4.2.50) • condltia de echilibru hidraulic pentru fiecare din circuitele
cp. . Pm
coloanelor celor doua moduri de racordare este:
• Pierderile locale de sarcina Z se deterrnlna in functie de a. racordare directA
caracteristicile materialelor utilizate pentru arrnaturi si con•
(4.2.55)
ducte.
Astfel pentru: In care indicii pentru pierderile de sarcina au sernniflcatia
• conducte din otel utilizand tabelele 4.2.4 sl 4.2.5. urmatoare:
• conducte din cupru: CO - este reteaua orizontala de distributie de la consuma•
Zcu = Rx . Ltech [Pa] (4.2.51) tor care poate fi arborescenta, radiala sau inelara,
Ltech = tech ·LI; [m] (4.2.52) realizata cu conducte din otel, cupru sau polymutan;
MTH - modulul termohidraulic in functie de nivelul de
in care: echipare a acestuia;
tech - este lungimeaechivalentaunitara in functe de viteza CV - conducta verticala de alimentare bitubulara, de con•
agentu• ducte din otel, cupru sau polymutan.
lui termic si de diametrulconductei,pentru I; = 1 (tab. 4.2.8); b. - racordarea prin BEP
LI; - suma coeficientilor de rezistenta locala (tab. 4.2.4)
Pentru simplificare, in aplicatiile practice se renunta de• H';;; s I(Rt + zL + zBEP,, H;; (4.2.56)
seori la exprimarea separata a pierderii locale de sarcina In care:
Zcu• aceasta exprirnandu-se numai in functie de pierderea ZaEP - sunt pierderile de sarcina locale In butelia de egali•
de sarcina liniara: zare a presiunilor.
R)x + Zx = Rx·(tx + Ltech) [Pa) (4.2.53) • Dimensionarea conductelor pentru reteaua orizontala de
- conducte tip polymutan, distrlbutle de la consumator se face tinanc seama de
v2 viteza econornica (tab. 4.2.6), caracteristicile tehnice ale
P
Zp=T·}:I; [Pa) (4.2.54) pompei de circulatie, care In cazul acestei variante sunt:
• lniiltimea de pompare
In care:
Tabelul 4.2.16. Dimensionarea
HPco = L(Rt+Z)co [Pa] (4.2.57)
• debitul pompei
conductelorreielei de
distributieinelari (ex. 4)
Nr. <!> I D v R
D; R ·I z (RI+ Z) l:(RI + Z) VPco = L <Pea . 3 600 [m3/h) (4.2.58)
tr. [kW] (m] [in] [mis] [Palm] [Pa) [Pa)
cp · IJ.T. Pm
[Pa] [Pa]
A. Reteaua de ducere In care:
Id 5,5 16 3/4 0,2 30 0,6 480 12 492 5395 L(Rt+ZJco - sunt pierderile de sercina pe reteaua de
2d II 14,5 I 0,24 30 1,15 435 23 458 4903 disfrioutie orizontalade la consumator racordata la
e~- ~---
3d 17,4 19 I 114 0,2 25 2,5 475 50 525 4445 BEP [Pa];

4d 23,8 9 I 114 0,29 32 0,35 288 14 302 3920 L<Pco - suma debitelor de caloura din circuitul consumato•
5d 33,3 16 I 114 0,42 60 0 960 0 960 3618 rului [kW).
6d 40,3 16 ] 1/2 0,37 42 0,3 672 24 696 2658 • Dimensionarea circuitelor intermediare (MTH2 -i- MTH5) se
7d 47,3 22 I 112 0,44 65 5,6 1430 532 1962 1962 face stabilind presiunile disponibile In fiecare racord, In
B. Reteaua de intoarcere functie de care se stabilesc diametrele si se verifica con•
Ir 7 16 3/4 0,25 42 0,8 672 24 696 6095
dltia de echilibru hidraulic.
2r 14 16 I 0,29 48 0 768 0 768 5399 Tabelul 4.2.18. Verificarea condijiilorde
3r 23,5 9 ] 1/4 0,28 30 3 270 117 387 4631
echilibru hidraulicale reielei de distrib14ie
4r 29,9 19 ] 1/4 0,37 48 1.8 912 126 1036 4244
inelari (ex. 4)
5r 36,3 14,5 ] 112 0,35 35 0,25 507 15 522 3208
6r 41,6 16 1112 0,37 45 0,3 720 21 741 2686 Conditii Nurnarul de ordine al coloanei
I 112 de echilibrare
7r 47,3 22 0,44 65 5,6 1430 515 1945 1945 TS T6 T7 T1 T2 T3 T4
hidraulici1
C. Racordarile coloanelor la retea
L(Rl+Z)<l 1962 ! 2658 3618 3920 4445 4903 5395
RT5 7 I 314 0,25 45 4,5 45 135 180 -
RT6 7 I 3/4 0,25 45 4,8 45 144 189 - L(Rl+Z), 6095 5399 4631 4244 3208 2686 1945
---
RT7 9,5 I 3/4 0,32 70 4,5 70 225 295 - L(RI + Z)<l+r 8057 8057 8249 8164 7653 7589 7340
RT! 6,4 3 3/4 0,22 35 4,3 105 103 206 - L(RI + Z)RTx 180 189 295 206 180 100 42
Er% 3,57 3.46 0 2,01 8,3 9,98 13,57
3 3/4 0,22 35 3,1 105 75 180 -
L(Rl + Z)<l+r+RTx 8237 8246 8544 8370 7833 7689 7382
3 1/2* 0,4 160 2 480 120 600 - ZRF --- ~ 0 0 0 0 709 853 1160
I 3/4 0,2 30 3,5 30 70 100 - L(RI + Z)*RTx - - - - 600 270 192
RT2 6,4 ·-
150 ---
I 1/2* 0,34 120 2,5 120 270 -
L(RI + Z)*<l+r+RTx - - - - 8253 7859 7532
RT3 5,5 Er* o/o - - - - I 3,38 7,99 11,82
RT4 5,5 I 1/2* 0,34 120 1,2 120 72 192 -
I 3/4 0,2 30 0,6 30 12 42 -
I - -
* transformare de diametru Z*RF - - - 683 1010
I. lnstala~ii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
a. - racordare direc~ • verificarea calculului de dimensionare cu relatia:
• presiunea disponibila L:(Rl+Z}MTHX" CO s H(1THx , (4.2.62)
MTH2 = i:'Rl+Z') _ Hetaj. pentru care abaterea medie relativa E, s 5 %
.HD 11' Tm'
(4.2.59) b. racordarea prin BEP
.H MTH5 = fmt+Z) - 4Hetaj. • presiunea disponibila:
D 11' Tm' HMTH2 = L:(Rl+Z') _ Hetaj.
D I' 5 Tm'
in care: (4.2.63)
Hetaj = 0' 5·g·h·(P-1 - Pd ) HMTH5
D
= I(Rl+Z}
5
- 4Hetaj.
Tm'
Tm
• pierderea de sarcina liniara unitara medie • celelalte operatii sunt indentice cu cele rnentionate la ra•
(1 - a) . HMTHx cordarea directa.
RMTHx = o [Palm]
m 1co L (4.2.60)
4.2.8.5.1 Rei&lebitub cu distribuiiearborescenti
in care:
MTHx - este presiunea disponibila in fiecare racord [Pa]; Exemplulde calcul 5
~lco - lungimea tronsoanelor conductelor de distributie de Se dirnensioneaza diametrele conductelor unei instalatii
la consumator [m]. de Incalzire bitub cu circulatle fortata $i distrlbutle individua•
• diametrele conductelor se deterrnina aplicand relatia 4.2.6. la, alcatuita in sistem arborescent. Caracteristicile termice si
Dx = / (RMTHx, <Px ) geometrice sunt cele din fig. 4.2.25 a conslderand ca re•
m
(4.2.61) teaua de conducte va ti alcatuita din otel, cupru sau mate-
Tabelul 4.2.17. Valorilecoeficieniilorde rezistenil locali I;, pentru reie&ua inelari (ex. 4)
Robinet
Nr. tr. Curbe r/D = 4 v Iv, DID, TTS TTT
trecere
~s
A. Circuitul de ducere
Id I · 0,3 = 0,3 VI ctlv zct=O .210 ,24=0 ,83 - 0,3 - - 0,6
2d - v2ctfv3ct=0,2410,2=1,2 - 1,15 - - 1,15
3d - v 3ctlv 4ct=O ,210 ,29=0 , - 2,5 - - 2,5
·--·
4d - 69 v 4ctlv - 0,35 - - 0,35
5d - V5ctlv6d=0,4210,37=1,13
sct=0,2910,42=0,69 - 0 - - 0
·----- -----
6d - v6dlv7d=0,3710,44=0,84
J_
- 0,3 - - 0,3
B.7d
Circuitul 2.
de 0,3
lntoarcere
= 0,6 - - - - I· 5 = 5 5,6
Ir I· 0,3 = 0,3 v1.Jv2,=0,2510,29=0,86 - - 0,5 - 0,8
-·
2r - v2.Jv3,=0,2910,28=1,03 - - 0 - 0
3r - v3.Jv 4,=0,2810,37=0,75 D3.JD4,=I - 3 - 3
4r - V4.Jv5,=0,3710,35=1,06 D4.JD5,=I 11411 112=0,86 - 1,8 - 1,8
5r - V5.JV6r=0,3510,37=0,94 - - 0,25 - 0,25
6r - v6.Jv7,=0,3710,44=0,84 - - 0,3 - 0,3
7r 2. 0,3 = 0,6 - - - - I· 5 = 5 5,6
C. Racordurile coloanelor
RT5 - VRT5IV7ct=O,2510 ,44=0 ,56 - 4,5 - - 4,5
- VRT61V6ct=0,2510,37=0,67 - 3,5 - -
RT6 4,8
- VRT61vzct=O ,2510 ,29=0 ,86 - - 1,3 -
- vRnlv sct=O ,32/0 ,42=0 ,76 - 3 - -

RT7 4,5
- vRnlv3,=0,3210,28=1,14 - - 1,5 -
- VRTllV~ct=0,2210,29=0,76 - 3 - -
RT! .................. ..... .... .......... .... . ... 4,3
- VRT I Iv 4,=0 ,2210 ,37=0 ,59 DRnlD4,=0,59 - 1,3
-
- VRnlV3ct=0,2210.2=1,I - 1,8 - -
......... 3,1
- vRnlv 5,=0 ,2210 ,35=0 ,63 DRnlD5,=0,5 I - 1,3 -
RT2 ....... . ..... ... ······················ ..... ....... . .
- VRT2*IV3ct=0,410,2=2 - I - -
2
- VRn*/v5,=0,410,35=1,14 DRn*ID5,=0,38 - I -
- VRTJIVzct=0,210,24=0,83 - 2,2 - -
... ....... ..................... ........ ............. ........ ........... . ....
3,5
- VRT31v6r=0,210,37=0,83 - - 1,3 -
RT3
- VRTJ*lvzct=0,3410,24=1,14 - 1,5 - -
................ ·····-····
2,5
- VRT3*1v6,=0,3410,37=0,92 DRT3*1D6,=0,38 - I -
-- ---
- VRT4lv7,=0,210,44=0,45 - - 0,6 - 0,6
RT4
- VRT4*lv7,=0,3410,44=0,77 - - 1.2 - 1,2
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de lncalzire
rial termoplastic tip POLYMUTAN. Echiparea modulelor ter• sl verticale (fig. 4.2.25 a), utilizand datele din tabelul 4.2.4.
mohidraulice se considera de tipul celei prezentate In figura Diametrele conductelor i;;i vitezele agentului termic In con•
4.2.4 a pentru racordarea directa sl fig. 4.2.4 d pentru ra• ducte se stabilesc In acord cu datele din tabelul 4.2.3,
cordare cu BEP. utitizand banda de valori Rmin <Rm < Rmax
• indiferent de natura materialului din care se realizeaza re• • verificarea rezultatelor din tabelul 4.2.19 se face compa•
teaua de conducte, presiunea disponibila necesara la rand pierderile totale de sarcina cu presiunile disponibile
baza coloanei este aceeasi sl se deterrnina din conditiile calculate pentru fiecare varianta de racordare.
4.2.43 a sl 4.2.43 b dupa cum urrneaza: a. racordare directa
a. racordarea directa: - suma pierderilor totale de sarcina:
H';~n = 1,5·g·(h0 + 4h + h 1 HP, - Pd) =
= 1,5·9,81·(1,5+ 4·2,7 + 0,65)·12,47 EE 2376,27 Pa
f(Rl+Z)A(CO) + t(Rl+Z)B(CV)+ ZMTH1 =
H';;x = 2·g·(h0 + 4h + h1HP1 - Pd)= =1473,70 + 938,09 + ZMTHI = 2411,79 + ZMTHI Pa,
= 2·9,81·(1,5 + 4·2,7 + 0,65)·12,47 EE 3168,35 Pa unde pierderile de sarcina aferente MTH1 depind de
b. racordarea prin BEP: varianta de echipare adoptata:
H';~n = 1,5·g·(h0 + 4h)·(P1 - Pd) = - condltia de echilibru hidraulic este:
= 1,5·9,81·(1,5 + 4·2,7)-12,47 EE 2257 Pa
H';;x = 2·g·(h0 + 4h)-(p1 - Pd) = H';t = 2376,27 < J:(Rl+Z)A+B+ ZMTH1
= 2·9,81·(1,5 + 4·2,7)·12,47"' 3009 Pa =
• pierderile unitare de sarcina medii corespunzatoare pre• = 2411,79 + ZMTHI < H;;';x = 3168,35 Pa.
siunilor disponibile H';~n si H';;x se calculeaza cu relatiile:
a. racordarea directa b. racordare prin BEP
Ra =(1-a)·H;; =(1-0,33)·2376,27 =419Palm - suma pierderilor totale de sarcina pentru circuitul vertical,
mm 2,1 38 ' din jlmonte de BEP:
1:(Rl+ZJcv+ZBEP
5
= 2383,30 + ZBEP Pa,
J:I = 2·(h0 + 4h) + (11 + 12 + 13 + 14) = unde pierderile locale de sarcina In butelia de egalizare a
= 2·(1,5 + 4·2,7) + (4 + 3,2 + 2,8 + 3,4) = 38 m presiunilor ZBEP este In functie de geometria acesteia si re•
gimul hidraulic.
R" = (1 - a) · H;:
- conditia de echilibru hidraulic este:
max '2, I
Racordarea
(1-0,33). 3168,35 directa
= = 55,86 Palm
38
b. racordare prin BEP
Rb ( 1- a). Hmin
= DC
mm '2,I
= (1- 0,33) · 2257 = Palm
6147
24,60 '
J:I = 2·(h0 + 4h) = 2·(1,5 + 4·2,7) =

= 24,6 m
Rb = (1 - a) · H;:
max '2, I
(1- 0,33). 3009
81,95 Palm
24,60
• valorile Rmin si Rmax permit identifica• ~· _'ZE_2 t
rea zonei de stabilire a diametrelor <l>E2 = 8,2 kW i E
necesare, In tabele sau diagrame de Racordare cu BEP '"-_
calcul, fiind perrnisa adoptarea altor
valori mai mari sau mai mici cu con• '.r:
I~
ditia ca, In final, valoarea medie sa fie _1LE_1_1
lntre limitele stabilite mai sus, adica: <l>E1 = 8,2 kW I E
R . s Robtinut s R
mm m max·
o pentru retele de conducte din otel, I~
diametrele si pierderile totale de sarcina 11
sunt centralizate In tabelul 4.2.19, In j s:

care dimensionarea urrnareste un circuit -- - - - - - -- - _yE -- t
<l>p = 7,8 kW I E
orizontal situat la ultimul nivel (tab.
I
4.2.19 A) i;;i doua variante de racordare o, I
'Lt)
-
la coloane: varianta cu racordare dlrecta ~9kW ,';;
(tab. 4.2.19 B) si varianta cu racordare I --lg= 3m ---------- - ~ -- -- - J_ p
directa prin BEP (tab. 4.2.19 C). Stabi•
lirea coeficientilor de rezistenta locala,
prezentata In tabelul 4.2.20, se face Fig. 4.2.25 a. Schema de calcul pentru instala~a bitub cu circula~e fo'1&tA
tinand seama de rezistentele locale re• pentru consumatori individuali, cu racordare directi 'i BEP cu distrib~e
zultate din confiquratia retelei orizontale arborescenti.
I. lnstalalii de inciilzire Capitolul 4: Sisteme de inciilzire
= 2257 < :E(Rl+ZJcv + ZBEP =
H';/;n
Ii = L <Pea · 3600 =
9•
OO · 3600 = 0,4 m3/h.
= 2383,3 + ZBEP < H';~n = 3009 Pa. PCO C · J.T · p
P m
4, 18 · 20 · 968, 4
- caracteristicile hidraulice ale pompei de circulatie de pe • verificarea rezultatelor obtinute pentru circuitele secunda•
circuitul orizontal 1 - 2 - 3 - 4 considerat secundar se sta• re (2.1, 3.1 sl 4.1) ale ceror pierderi de sarclna sunt pre•
bilesc in ipoteza adaptar!i schemei din fig. 4.2.4 d. zentate in tabelul 4.2.19 Ase face prin verificarea condltlei
• inaltimea de pompare: de echilibru hidraulic in noduri. Egalitatea pierderilor de
H co = :E(Rl+Z)co = :E(Rl+Z)A = 1473,70 Pa. sarclna aferente circuitelor care converg catre un nod se
P • debitul pompei obtine introducand pe circuitul secundar o pierdere
suphrnentara de sarcina ZRF' prin reglarea robinetului cu
dubla reglare (Rdr) atasat corpului de Incalzjre. Astfel:
Tabelul 4.2.19. Dimensionarea tronsoanelor'i
- pentru circuitul 2.1
evaluarea pierderilorde sarcini, pentruretelele :E(Rl+Z)2.1 + Z$/ = 156,4 + Z$;/ = :E(Rl+Z)1 = 366,6 Pa.
bituborizontale, cu conductedin otel (ex. 5) Din conditia de echilibru hidraulic rezulta treapta de regla•
Iii'. e D v R
I
I; R[Pa]· 1 z (RI+ Z) I(RI + Z) re T$/
a robinetului atasat corpului de Incalzire <Pc2,
tronson [kW] [m] [in] [mis] [Pa'm] [Pa] [Pa] [Pa]
A. Conducte orizontale cu distributie arborescenta T 2. 1F
RF - 1 rv·2.1' zt. 1)
RF '
I 2,5 8 1/2 0,16 30 10,55 240 126,6 366,6 366,6
in care:
0,22 0,4
2 4,6 6,4 3/4 35 224 9,6 233,6 600,2
Z$F1 = 366,60 - 156,40 = 210,20 Pa.
3 6,7 5,6 3/4 0,24 40 1,5 224 43,5 267,5 867,7
2• 10
4 9 6,8 3/4 0,32 70 2,6 476 130 606 1473,7 Ii = <P2·1 • 3600 = . 3600 .. 93,42 Vh.
2.1 2,1 1,3 1/2 0,13 20 16,3 26 130,4 156,4 T2.I
2-1
cp ·J.T·p m 4,18·20·0,968
RF
2,1 1,3 112 0,13 20 15,05 26 120,4 146,4 TJ.I - pentru circuitul 3.1
3.1 RF 2
RF
B. Conducte verticale cu racordare directs pentru care treapta de reglare T$/ a robinetului atasat
5 9 8,4 I 0,18 20 1,4 168 86,8 254,8 254,8 corpului de Incalzjre <P CJ, este:
6 17,2 5,4 I 114 0,2 17 1,1 91,8 22 113,8 368,6 T 3.1 Irv· z3.1;.
7 25,4 5,4 I 114 0,3 35 0,95 189 42,75 231,75 600,35 in care:
8 33,6 5,4 1112 0,28 25 0,66 135 25,74 160,74 761,09 Z$/ = 600,2 - 146,4 = 453,8 Pa.
9 41,4 3 1112 0,38 45 0,6 135 42 177 938,09 2• 10
Ii = <P 3600 =
C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de egalizarea presiunilor (BEP) 3-1
cp ·J.T·p 4,18·20·0,968
m
5 9 8,4 3/4 0,32 70 0,65 588 32,5 620,5 620,5
6 17,2 5,4 I 0,36 70 0 378 0 378 9985
z;/ z;/ = f(Rl+Z)
3
7 25,4 5,4 I 0,52 120 0 648 0 648 1646,5 :E(Rl+Z)4.1 + = 214,0 + = 867,7 Pa,
8 33,6 5,4 I 114 0,42
l 114 0,52
60 0,72 324 64,8 388,8 2035,3 pentru care treapta de reglare r;/ a robinetului atasat
9 41,4 3 90 0,6 270 78 348 2383,3 corpului de incalzire <Pc4, este:
Tabelul 4.2.20. Valoarea coeficientilodr e rezisteni locali :E£, pentru retele bitub orizontale 'i conducte din o'81 (ex.
5)
Cot piul)t.A Robinet dublA Curbe Robinet
Nr. tronson Corp inc:Alzire VI v, TTS TTT I~
olandezA reglare r/D 4 = trecere
A. Conducte orizontale cu distributie arborescenta
I 2,5 4 2 2. 0,3 V1/V2 = 0,16/0,22 = 0,73 0,5 0,95 - 10,55
2 - - - - V2/V3 = 0,22/0,24 = 0.92 0,1 0,3 - 0,4
3 - - - 2. 0,3 v/v4 = 0,24/0,32 = 0,75 0,3 0.6 - 1,5
4 - - - 2. 0,3 - - - 2 · 1=2 2,6
2.1 2,5 4 2 I · 0,3 Vz 1IV2 = 0,13/0,22 = 0,43 7 0,5 - 16,3
3.1 2,5 4 2 1·0,3 V3_1/V3 = 0,13/0,24 = 0,54 5,5 0,75 - 15,05

4.1 2,5 4 2 1 · 0,3 V4_1/V4 = 0,15/0,32 = 0,47 7 0,7 - 16,5
B. Conducte verticale cu racordare directs
+=-
5 - -
= 0,9
- V5/V6 = 0,18/0,2 0,5 0,9 - 1,4
6 - - - - I I 1,1
- V(/V7 = 0,2/0,3 = 0,66 0,4 0,7 -
7 - - - - V7/V8 = 0,3/0,38 = 0,71 0,2 0,75 - 0,95
·-· •
8 - - - - V8/V9 = 0,28/0,38 = 0,74 0,28 0,38 - 0,66
9 - - - 2. 0,3 - - - - 0,6
C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de egalizare a presiunilor (BEP)
5 - - - - V5/V6 = 0,32/0,36 = 0.88 I 0,25 0,4 - 0,65
6 - - - - v6/v7 = 0,36/0,52 = 1,2 0 0 - 0

-- --~-
7 - - - - V7/V8 = 0,52/0,42 = 1,23 0 0 - 0
8 - - - - Vg/V9 = 0,42/0.52 = 0,81 0.22 0,5 - 0,72
9 - - - 2. 0,3 - - - - 0,6
I
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de lncalzire
r;/ = f (V4_ 1, z;/J: a. racordare directA
in care: - suma pierderilor totale de sarcina (tab. 4.2.21 A+B)
z;/ = 867,7 - 214,0 = 653,7 Pa. 4 9
= "' 102,321/h
3600 <P41 . 3600 =
2• 30
. 2, (Rt+ z) + 2, (Rt+ z) = 1314,35+1511, 92 = 2826, 21 Pa
Ii4 1 1
c p . !ff . p m 4, 18 . 20 . 0, 968 A(CO) S B(CV)
• circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri la care se adauqa pierderile de sarcina ZMTH1 in MTH1, ce
(E3, E2, E 1 si P) se dirnensioneaza dupa aceeasi meto• depind de varianta de echipare adoptata.
dologie calculand presiunile disponibile corespunzatoa• - conditia de echilibru hidraulic este:
re fiecarui nivel, dupa cum urrneaza: H;'t = 2376,27 < L(Rl+Z)A+B + ZMTH1 = 2826,27 + ZMTH1 <
a. racordare directA (tab. 4.2.19 A+ B) < H(;'c!x = 3168,35 Pa.
5 b. racordare prin BEP
H~TH2 = 2: (RI+ z)- H;:j = 1728, 50 -165, 15 = 1563, 35 - suma pierderilor totale de sarcina pentru circuitul verti•
Pa cal, din amonte de BEP (tab. 4.2.21 C)
1
9
unde: 2: (RI+ z) + ZBEP = 2236, 21 Pa
S CV
H;:1 = 0,5 · g · h · (P; - p) = 0,5 · 9,81·2,70·12,47=165,15
Pa
H(:;n = 2257 < L(Rl+ZJcv + ZBEP = 2236,21 + ZBEP <
6 < H(;'c!x = 3009 Pa.
H~rH3 = 2,(Rt + z)- 2 · H;;j = 1842,3- 2·165, 15=1512,0 - caracteristicilehidrauliceale pompei de crculatie de pe cir•
Pa cuitul orizontal 1 - 2 - 3 - 4, conform schemei din fig. 4.2.4. d.
' • Inaltirnea de pompare:
z)- 3.
1
H~TH4 = 2, (RI+ H;:1 = 2073, 35 - 3 · 165, 15 = 1577,9 4
HPco = 2:(R1 + z) = 2: (RI+ z) = 1314, 35 Pa
CO A
Pa 1
1
• debitul pompei:
8
9•
H~rHs = 2, (RI+ z)- 4 · H;;1 = 2234, 79 - 4·165, 15=1574,19 Ii = 2, <Pea · 3600 = OO · 3600 = 0,4 m3/h
Pa PCO C ·t1.T·p
P m
4,18·20·968,4
1
• verificarea rezultatelor obtlnute pentru circuitele secun•
Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con• dare (2.1, 3.1 $i 4.1), ale caror pierderi de sarcina sunt pre•
surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele
zentate in tabelul 4.2.21 A se face urrnarind aceeasi meto•
orizontale "L(Rl+Z)co $i a pierderilor de sarcina locale in mo• dologie indicate la retelete de conducte din otel, Astfel:
dulul termohidraulic ZMTHx" Dimensionarea circuitelor orizon• - pentru circuitul 2. 1
tale se face aplicand aceeasi metodologie de calcul cu res•
L(Rl+ZJ21 + z:/ =184,0 + z:;=1=L(Rl+Z)1=249, 12 Pa.
pectarea conditiilor de echilibrare hidraulica. Din conditia de echilibru hidraulic rezulta treapta de
b. racordarea prin BEP (tab. 4.2.19 C) reglare r:/
a robinetului atasat corpului de lncalzjre Oc2,
H~TH2 = 2, (RI+ zt - H;:1 = 620, 50 -165, 15 = 455, 35 care este:
2.1
TRF -
j (V" z2.1)
2.1' RF '
in care:
Pa zR2·F 1 - 249 ' 12 - 184,00 = 65, 12 Pa
z)- 2.
6
H~THJ = 2, (RI+ H;:1 = 998, 50 - 2 · 165, 15 = 668, 20 v. · 2
1
=
<P 2· 1
cp·t1.T·pm
• 3600 =
210
•
4,18·20·0,968
· 3600 "' 93.42 llh
Pa
±
5
- pentru circuitul 3. 1 2
H~TH4 = (RI+ z)- 3. H;:i = 1646, 50 - 3. 165, 15 = 1151, 05 L(Rl+ZJ3. 1 + z;/
pentru care treapta de reglarJ
= 184 + z;;=1 = L(Rl+Z)
r;/ = 724,77 Pa.
a robinetului atasat
corpului de incalzire <Pc3, este:
Pa 3.1 (Ii: z3.1J
5
TRF = 1 3.1' RF '
in care:
z)- 4 · H;:
8
H~5 = 2, (RI+ 1 = 2035, 30 - 4 · 165, 15 = 1374, 70 z;/ = 724,77 - 184,00 = 540,77 Pa.
Pa 2• 10
5 Ii31 = <P31 • 3600 = . 3600 "' 93,42 l/h.
c · t1.T · p 4, 18 · 20 · 0,
968
Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con• p m
surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe conductele - pentru circuitul 4. 1:

de racord ale BEP la coloana de alimentare sl a pierderilor L(Rl+Z)4 1 + ZR~1 = 225,5 + ZR~1 =
locale de sarcina in BEP.
Circuitul secundar se dirnensioneaza asernanator circuitu•
lui 1, 2, 3 si 4 pierderea de sarcina fiind acoperita de o
pornpa de circulatie rnontata pe acest circuit. Caracteristici•
le hidraulice ale pompelor se stabilesc tinand seama de
pierderile de sarcina obtinute sl debitele vehiculate, la fieca•
re nivel, utilizand relatiile 4.2.57 si 4.2.58.
D pentru relele de conducte din cupru, diametrele si
pierderile totale de sarcina sunt prezentate in tabelul 4.2.21,
unde (ca sl in cazul precedent), dimensionarea se face pen•
tru un circuit orizontal situat la ultimul nivel (tab. 4.2.21 A) si
3 .
doua variante de racordare la coloane: varianta cu racordare
directa (tab. 4.2.21 B) si varianta cu racordare prin BEP (tab.
= L(Rl+Z)
1
= 1037,6 Pa,
4.2.21 C). Evaluarea coeficientilor de rezistenta locala, ta anterior sl se face tinand seama de rezistentele locale re•
prezentata in tabelul 4.2.22, urrnareste metodologia enunta• zultate din confiquratla retelei orizontale si verticale (fig.
4.2.25 a), utilizand datele din tabelele 4.2.4 si 4.2.8. Diame•
trele conductelor si vitezele agentului termic in conducte au pentru care treapta de reglare TR~1 a robinetului atasat
corpului de Incalzire <Pc4, este:
4. 1
TRF - 1 ( v4.1' z 4. 1J
RF '
in care:
ZR~1 = 1037,6 - 225,5 = 812, 1 Pa.
. <P 4·1 2 30
fost stabilite utilizand tabelul 4.2.7. V4 1 = • 3600 = • · 3600"' 102,32 llh
• verificarea rezultatelor din tabelul 4.2.21 se face compa• . cp·t1.T·pm 4,18·20·0,968
rand pierderile totale de sarcina cu presiunile disponibile cal• • circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
culate pentru fiecare varianta de racordare. Astfel, pentru: (E3, E2, E 1 si P) se dirnensioneaza dupa acesasi
metodologie
I. lnstalalii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
calculand presiunile disponibile corespunzatoare fiecarui Circuitul secundar se dirnensioneaza asernanator circuitului
nivel, dupa cum urrneaza: 1, 2, 3 sl 4, pierderea de sarclna fiind acoperita de o pornpa
a. racordare directa (tab. 4.2.21 A + B) de circulatie rnontata pe acest circuit. Caracteristicile
hidraulice ale pompelor se stabilesc In concordanta cu pier•
H';'H2 = ±(RI+ z)- H;;1 = 1532, 22 - 165, 15 = 1367, 07 Pa
derile de sarcina obtinute si debitele vehiculate, la fiecare
1
nivel, utilizand relatiile 4.2.57 sl 4.2.58.
H::"3 = ± 1
(RI+ z)- 2. H;;j = 1698, 12 - 2. 165, 15 = 1367, 82 Pa
o pentru retele de conducte din materiale termoplastice
tip Polymutan, diametrele si pierderile totale de sarcina sunt
prezentate In tabelul 4.2.23 unde, ca si In cazurile preceden•
te, dimensionarea se refera la un circuit orizontal situat la
H~rH• =±(RI+ z)- 3 · H;;1 = 2031, 12 - 3·165,15 = 1535, 67 Pa
1
ultimul nivel (tab. 4.2.23 A) sl doua variante de racordare
prin BEP (tab. 4.2.23 C). Calculul coeficientilor de reztstenta
H~rHs = f1
(RI+ z)- 4 · H;;; = 2635, 92 - 4 · 165, 15 = 1965, 32 Pa
locala, centralizat In tabelul 4.2.24, s-a tacut tinand seama
de rezistentele locale rezultate din contiquratla retelei ori•
zontale si verticale (fig. 4.2.25 a), utilizand datele din tabelul
unde: 4.2.11 sl relatla 4.2.54.
H Tmeta; = O' 5 · g · h · (p. - p ) = 0 5 · 9 81 · 2 7 · 12 47 = 165 15 Pa
d ' ' ' ' '
• verificarea rezultatelor din tabelul 4.2.23 se face compa•
rand pierderile totale de sarcina cu presiunile disponibile cal•
1
Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con• culate la baza coloanei pentru fiecare vartanta de racordare.
surna pentru acoperirea pierderilor de serclna pe circuitele a. racordare directa
orizontale l:(Rl+Z)t0 sl a pierderilor de sarcina locale In mo• - suma pierderilor totale de sarcina (tab. 4.2.23 A+B)
dulul termohidraulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor orizon• 4 9
tale urrnand aceeasi metodologie cu respectarea conditiilor }: (RI+ z) +}:(RI+ z) = 1234, 14 + 1212, 11 = 2506, 31
impuse de relatiile 4.2.59 .. .4.2.62. Pa A(W) S B(CV)
1
b. racordare prin BEP (tab. 4.2.21 C)
H';'H2 =}: (RI+ zt - H;;; = 217, 87 -165, 15 = 52,72

la care se adauqa pierderile de sarclna ZMTHt In MTH1 ce
depind de varianta de echipare adoptata.
Pa H;'t = 2376,27 < l:(Rl+Z)A+B + ZMTH1 = 2506,31 + ZMTH1 <
< H;'~x = 3168,35 Pa.
6 b. racordare prin BEP
H~THJ = :l(RI + z)- 2. H;;; = 792, 16-2·165, 15 = 461,86 Pa
s - suma pierderilor totale de sarcina pentru circuitul
7 vertical, din amonte de BEP (tab. 4.2.23 C):
H~TH< = :l(RI + z)-3. H;;j = 1125, 16-3·165, 15 = 629,71 Pa
:l(RI+
9
s
8
z) = 2581,73 Pa
S CV
H~rHs =}: (RI+ z)- 4 · H;;; = 1729, 96 - 4 · 165, 15 = 1069, 36 Pa
s - condltia de echilibru hidraulic este:
Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con•
Tabelul 4.2.22. Valoarea coeficieniilor
surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe conductele
de rezisteniA locali D;, pentru retele bituborizontale
de racord ale BEP la coloana de alimentare si a pierderilor
locale de sarcina In BEP. Daca este cazul, pe conductele de •i conductedin cupru(ex. 5)
racord se pot prevedea si organe de reglare pentru disiparea
surplusului de presiune disponibila
Nr. Corp Clri>e
tronson incAlzire Rcr Cpo r/D 1,2 TTS = rn Robinet
trecere
:i:;
-- --·-------.------··--
I 2.5 2 0,7 2. 0,35 0,3 0,6 - 6,8
Tabelul 4.2.21. Dimensionarea tronsoanelor•i --- f------
evaluarea pierderilorde sarcini, pentru reielele 2 - - - - 0,3 0,6 - 0.9

bituborizontale, cu conductedin cupru(ex. 5) 3 - - - 2 . 0,35 0,3 0,6 - 1,6
- 1-----------
t-t. 4' M I D·I\ v
tronson [kW] (kg/h] [m] [mm] [mis] [P&tn] [m]
R I
lech l:I
[m]
A ·l:I
[Pa]
l:{Rl:O
(Pa]
4 - - - 2. 0,35 - - 2·2,5
~---
5,7
2.1 2,5 2 0,7 I 0,35 1,3 0,9 - 7,75

A. Conducte orizontale cu distributie arborescenta ----
I 2.5 107.65 8 18 · I 0,151 I 24 2,38 I0.38 249,12 249,12 3.1 2,5 2,5 0,7 0,35 1,3 0,9 -
-·· i----------
----
2 4,6 198,08 6,4 18 · I 0,28 ! 70 0,495 ~6,895 f---·
482.65 724,77 7,75
---- -·- 4.1 2,5 2,5 0,7 0.35 1.3 0,9 -
22 1.056 6,656 312,83
4 9 387.56 6.8 28 · I 0,22 ! 25 4,27 11,07 276,75 1314.35
2.1 2.1 90,43 1,3 15 · I 0,188 I 46
i 2,7 4 184 T2.1
RF
B . C o nd u ct e ve rt ica le cu ra c
- -5 - - -- - -- - - - - ~ 0,3I --
----
3.1 2.1 90,43 1,3 15 · I 0,1881 46 2,7 4 184 T-'.1 - 0,6 - 0,9
RF
ordare directa
4.1 2,3 90,04 1,3 15 · I ~551 2,8 4,1 225.5 .! TM· 6 - - - - 0,3 0,6 - 0.9
B. Conducte verticale cu racordare directa
5 9 387.56 8.4 :28~1 o.22f25- oJls 8.715 217:87 211.s1 -------
7 - -
I - - 0,3 0,6 - 0,9
8 - - - - 0.3 0,6 - 0,9

6 11.2 740.66 5.4 35· 15 0.261 26_ o,981 6,381 165.9 383.n_ 92·0J5
b - -1- - - - 0,7
u: ~
7 25.4 1093.785,435·150,378! 50 1.26 6.66 333 716.77
8 3:3.6-1446.891-5,4 35 · 15 o.m~l.32 6,72 604,8 llli~si C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de eg. a presiunilor (BEP)
L
-- ---i------··---------- ------------ -- ··--
I 41,4 17822'..)_3 42· 15 0,41 47 1.05 ~-~ 12'._l.~~5~~·~

--=i -
9
C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de egalizarea presiunilor (BEP) 5 - - OJ -
0,6
-·-
5 9 387.56 6 0,6
8,4-1~irr~~-om 8.715 ·z-17.87 217,87
- - OJ -
6 17,2 740,66
5.4 28 · I o.44 I 90 0,981 6,381 574,29 792,16
----
7
---
- -=+-=-- 0,3 0,6

------
- 0,9
7 25,4 1093,78
5,4 35· 15 0,378 I 50 1,26 6,66 333~-
8 33,6 1446,89 8 - - - - 0.3 0,6 - 0.9
5.4 35. l_'i 0.527 I 90 1.32 6,72 604.8
--
1729.97
i
--~-
9 41,4 1782,77 3 2 . 0,35 0,7
35·15! 0,621 125 1.05 4,05 SiJ6 ,251 22J6 .2 I 9 -
1- - - - -
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalaf]] de lncalzire
H;;n = 2257 < I(Rl+Z)cv + ZBEP = 2581,73 + ZBEP < 4.1 Irv·
T.RF -
z4.1)
4.1' RF
< H!J'if' = 3009 Pa. in care:
- caracteristicilehidrauliceale pompei de crculatie de pe cir•
cuitul orizontal 1 - 2 - 3 - 4, conform schemei din fig. 4.2.4 d.
z;/ = 980,64 - 115,62 = 865,02 Pa.
2•30
• Inaltirnea de pompare: Ii4·1 = <P41 • 3600 = . 3600"' 102,32 l/h.
cp ·!JT·p m 4,18·20·0,968
4
HPco =L(Rt+z) =L(Rl+Z) CO
1
A
= 1234,14Pa. • circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
(E3, E2, E1 si P) se dimensioneaza dupa aceeasi
• debitul pompei: metodologie
9•
liPco = }: <Pea · 3600 = OO · 3600 = 0,4 m3/h. Tabelul 4.2.24. Valoarea coeficieniilor
cp·!JT·pm 4,18·20·968,4 de rezistenfl locall, pentru reiele bituborizontale,
de conductetip Polymutan (ex. 5)
• verificarea rezultatelor obtinute pentru circuitele secun• Nr. Corp Curbe Robinet
dare (2.1, 3.1 si 4.1), ale caror pierderi de sarcina sunt pre• Rdr Cpo TTS TT1 I!;
tronson Incalzjre r/D 1,2 = trecere
zentate in tabelul 4.2.21 A se face urrnarind aceeasi meto• A. Conducte orizontale cu distributie arborescentli
dologie lnotcata la retelele de conducte din otel, Astfel:
l 2,5 4 l ,13 2. 0,3 0,3 0,6 - 9.13
I{Rl+Z)2.1 + zg/
=1156,62 + zg/
= I(Rl+Z)1 = 363,73 Pa. 2 - - - - 0,3 0.6 - 0,9
Din conditla de echilibru hidraulic rezulta treapta de 2. 0,3 0,3 0,6 -
rg/ 3 l .5
- - -
reglare a robinetului atasat corpului de incalzire <Pc2,
t e T. 2. 1 = 1rv· z2. 1;, care. 4 - - - 2. 0,3 - - 2. l,5 3,6
caJ.E;
• es
RF 2_ 1, RF in
ZRF = 363,73 - 115,62=248,11 Pa. 2.l 2,5 4 l ,13 0,3 l,3 0,9 - l0,13
2• 10 3.1 2,5 4 1,13 0,3 1,3 0,9 - l0,13

Ii2·1 = <P2· 1 • 3600 = . 3600 "' 93 42 l/h
cp ·!JT·p m 418·20·0
' ' 968 ' 4.1 2,5 4 1,13 0,3 1,3 0,9 - 10,13
- pentru circuitul 3. 1: B. Conductc verticale cu racordare directs
I{Rl+Z)3.1 + zg/
= 115,62 +
2
zg/
= I(Rl+Z) = 608,29 Pa, 5 - - - 0,3 0,6 0,9
rg/
- -
pentru care treapta de reglare a robinetului atasat
6 - - - - 0,3 0,6 - 0,9
corpului de Incalzjre <Pc4, este:
T.3. 1 rv·
RF - 1 3.1' RF
1; z: 7 - - - - 0,3 0,6 - 0,9
in care:
zg/ = 608,29 - 115,62 = 492,67 Pa.
8
9
-
-
-
-
-
-
-
2. 0,3
0,3
-
0,6
-
-
-
0,9
0,6
2• 10
li31 = <P3·1 • 3600 = . 3600"' 93,42 l/h. C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de eg. a presiunilor (BEP)
. cp · !JT ·Pm 4, 18 · 20 · 0, 968
5 - - - - 0,3 0,6 - 0,9
- pentru circuitul 4.1:
z;/ z;/ = f(Rl+Z) = 980,64 Pa
3
I{Rl+Z)4_ 1 + = 115,62 + 6 - - - - 0,3 0,6 - 0,9
7 - - - - 0,3 0,6 - 0,9
pentru care treapta de reglare r;/ a robinetului atasat 8 - - - - 0,3 0,6 - 0,9
corpului de lncatzire <Pc4, este:
9 - - - 2. 0,3 - - - 0,6
Tabelul 4.2.23. Dimensionarea tronsoanelor'i evaluarea pierderilorde

sarcini, pentru reiele bitub orizontale tip Polymutan (ex. 5)
Nr. ct> I v
Dn v R
I!;
z R ·I (RI+ Z) I(RI + Z)
tronson [kW] [l/s] [m] [mm] [m/s] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
I 2,5 0,031 8 15 0,15 33 9,13 99,73 264 363,73 363,73
2 4,6 0,057 6,4 20 0,18 36 0,9 14,15 230,4 244,56 608,29
3 6,7 0,082 5,6 20 0,24 59 1,5 41,95 330,4 372,35 980,64
4 9 0,11 6,8 25 0,19 28 3,6 63,1 190.4 253.5 1234.14
2.1 2,1 0,026 1,3 15 0,13 25 l0,13 83,12 32,5 115,62 y2.I
RF
3.1 2,1 0,026 1,3 15 0,13 25 l0,13 83,12 32,5 115,62 TJ.I
RF
4.1 2,3 O,Q28 1,3 15 0,18 28 l0,13 83,12 32,5 115,62 y4.I
B. Conducte verticale cu racordare directii

--
5 9 -- 0,11 8,4 25 0,19 28 0,9 15,77 235,2 250,97 250,97
6 17,2 0,211 5,4 32 0,24 31 0,9 25,16 167,4 192,56 443,53
7 25,4 0,313 5,4 32 0,31 63 0,9 41,99 340,2 382,19 825,72
8 33,6 0,414 5,4 40 0,31 36 0,9 41,99 194.4 236,39 1062,11
---- -· ----·-
9 41,4 0,51 3 40 0,38 53 0,6 42,06 159 210,06 1272,17
C. Conducte verticale
5 9 0,11 8,4 20 I 0,31 I 87 0,9 41,99 730,8 772,79 772,79
6 17,2 0,211 5,4 25 0,38 91 0,9 63,09 491,4 554,49 1327 ,28
7 25,4 0,313 5,4 32 0,31 63 0,9 41,99 340,2 382,19 1709,47
8 33,6 0,414 5,4 32 0,48 104 0,9 100,6 561,6 662,2 2371,67
9 41,4 0,51 3 40 0,38 53 0,6 42,06 159 210,06 2581,73
I. lnstalatii de inealzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
calculand presiunile disponibile corespunzatoare flecarut ni• • pierderile unitare de sarcina medii corespunzatoare pre•
vel, dupa cum urrneaza: siunilor disponibile Hi::n si H(:x sunt orrnatoarele:
a. racordare directfi (tab. 4.2.23 A + B): a. racordare directfi:
H~rH2 =±(RI+ z)- H;;1 = 1485, 11-165, 15 = 1319, 96 Pa R (1 - 0, 33) · H;; = (1 - 0, 33) · 2376, 27 = Palm
41 89
mm '2,1 38 ' '
±
1
H~TH3 = (RI+ z)- 2. H;:j = 1677, 67 - 2. 165, 15 = 1347, 37 J:I = 2·(h0 + 4h) + 11 = 2·(1,5 + 4·2,7) + 13,4 = 38 m,
Pa R (1- 0, 33) · H;;' = (1- 0, 33) · 3168, 35 =55 Palm.
86
1
max 2, I 38 '
H~4 =±(RI+ z)-3. H;:j = 2059,86-3·165, 15=1564,41 Pa b. racordare prin BEP:
1
H~rHs = ± (RI+ z)- 4 · H;;i = 2296, 25 - 4 · 165, 15 = 1635, 65 Rmln

(1 - 0, 33) · H;~
'2,I =
(1- 0, 33) · 2257
24,60
=61,47Palm,
Pa
1
unde:
H;;1 = 0, 5 · g · h · (P; - pd) = 0, 5 · 9, 81 · 2, 7 · 12, 47 = 165, 15 J:I = 2·(h0 + 4h) = 2·(1,5 + 4·2,7) = 24,60 m,
R (1- 0, 33) · H:;' = (1- 0, 33) · 3009 = 8195 Palm.
Pa
max 2, I 24, 60
:J pentru retele din conducte din otel ce tac parte din re•
surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele
teaua orizontala, diametrele si pierderile totale de sarcina
orizontale J:(Rl+Z)~0 si a pierderilor de sarcina locale In
sunt centralizate in tabelul 4.2.25, iar valoarea coeflcientilor
modulul termohidraulic ZMTHx· Dimensionarea circuitelor ori•
de rezistenta locala in tabelul 4.2.26. Pentru coeficientii de
zontale urrnand aceeasi metodologie cu respectarea condi•
rezlstenta locala J:; s-au utilizat datele din tabelul 4.2.4,
tiilor impuse de relatiile 4.2.59 .. .4.2.62.
tinand seama de contiquratia retelei orizontale din figura
b. racordare prin BEP (tab. 4.2.23 C):
4.2.25 b. Diametrele tronsoanelor s-au stabilit in functie de
H~rH2 = L (RI+ zt - H;;1 = 772,79 -165, 15 = 607, 64 Pa sarcina terrnica si o reztstenta terrnica medie cuprinsa in
banda Rm;n· .. Rmax' utilizand tabelul 4.2.3. Pentru circuitele
H~rH3 = ±
5
(RI + Z) - 2 · H;;1 = 1327, 28 - 2 · 165, 15 = 996, 68 Pa
verticale se rnentin rezultatele obtinute la exemplul
(tab. 4.2.19 B+C), deoarece confiquratia retelei este aceeasi:
5
• verificarea rezultatelor prezentate in tabelul 4.2.25 se face

7 comparanc pierderile totale de sarcina cu presiunile dis•
H~' = L(RI + z)-3·H;;i=1709,47-3·165, 15 = 1214,02 Pa ponibile calculate pentru fiecare varianta de racordare.
5
8
a. racordare directfi:
H~THs = L (RI+ z)- 4 · H;;1 = 2371,67 - 4·165, 15 = 1111, 01 Pa - suma pierderilor totale de sercina pe circuitul modulului MTH1
5 9

2, (RI+ z)
T
= 2, (RI+ z)
1
+ 2, (RI+
S
z) = 1727, 60 + 938, 09 =
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe conductele
= 2665,69 Pa,
de racord ale BEP la coloana de alimentare :;;i a pierderilor
in care:
locale de sarcina in BEP.
J:(RI + Z)1 sunt pierderile de sarcina pe circuitul eel mai
-
Circuitul secundar se dimensioneaza asernanator circuitului 1,
lung al distributiei radiale de la ultimul nivel
2, 3 si 4, pierderea de sarcina fiind acoperlta de o pompa de cir•
(tabelul 4.2.25);
culatie rnontata pe acest circuit, ale caret caracteristici hidraulice
se stabilesc in functie de pierderile de sarcina si debitele vehicu• f (RI+ z) - sunt pierderile de sarcina pe circuitul vertical,
considerat identic cu eel de la aplicatia de la
late, la fiecare nivel, utilizand relatiile 4.2.57 si 4.2.58. 5
§ 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.19 B)
4.2.8.5.2 Reiele bitub cu distribuiie radiali H!f't = 2376,27 < J:(Rl+Z)r = 2665,69 < H!f'cax = 3168,35 Pa,
Exemplul de calcul 6 rezulta o buna incadrare In limitele impuse.
Se dimensioneaza diametrele conductelor unei instalatii de
b. racordare prin BEP:
incalzire bitub, cu crculatie fortata si distributie individuala
- suma pierderilor totale de sarcina pentru circuitul vertical
alcatuita in sistem radial. Caracteristicile termice si geometrice
este centralizata in tabelul 4.2. 19 C conslderano ca retea•
sunt cele din fig. 4.2.25 b iar echiparea modulelor termohidrau•
ua verticala are aceeasi confiquratie si incarcare terrnica.
lice se considera de tipul celei prezentate in fig. 4.2.4 c pentru
9
racordare directa cu distribuitor D si colector C si figura 4.2.4 e 2, (RI+ z) + zaEP = 2383, 30 + zaEP [Pa],
pentru racordare prin BEP cu distribuitor D si colector C. Se S CV
considera reteaua de conducte executata din otel, cupru sau - iar conditia de echilibru hidraulic:
. . 9
material termoplastic tip polymutan.
• presiunea necesara la baza coloanei este aceeasl, deoa•
H/:;n = 2257 < f (Rl+ZJcv + ZBEP = 2383,30 + ZBEP <
rece s-a pastrat confiquratia retelei verticale de conducte < H!f'~x = 3009 Pa,
de la distrlbutie arborescenta. Astfel, pentru: este satisfacuta,
Hm
a. racordare
in
directfi: - caracteristicile hidraulice ale pompei de circulatie de pe cir•
oc = 1,5·g·(h0 + 4h + h1)-(P1 -
Pd)=
max
=
1,5·9,81·(1,5+4·2,7 + 0,65)· 12,47"" 2376,27 Pa
Hoc = 2·g·(h0 + 4h + h1)-(P1 - Pd)= cuitul secundar se stabilesc in ipoteza adoptarii schemei
=
2·9,81·(1,5 + 4·2,7 + 0,65)·12,47"" 3168,35 Pa din fig. 4.2.4 e.
b. racordare prin BEP • Inaltirnea de pompare:
mm
H DC = 1,5·g·(h0 + 4h)·(P1 - Pd) =
=
1,5·9,81·(1,5+4·2,7)· 12,47"" 2257 Pa
HPCO = 2, (RI+ z) 1
+ ZMTH 1 = 1727, 60 + ZMTH 1 [Pa],
max
HDC = 2·g·(h0 + 4h)·(P1 - Pd) = in care:
= 2·9,81·(1,5 + 4·2,7)·12,47"" 3009 Pa ZMTHt - se stabileste in concordanta cu rezistentele locale
introduse de echiparea MTH1 pe circuitul secundar zire. Debitul de fluid care circula prin aceste robinete este:
pe tronsoanele dintre BEP si D-C. 2• 10
• debitul pompei: ti2 = 4>C2 • 3600 = · 3600"' 93 42 l/h
cp · /J.T · pm 4' 18 · 20 · 0' 968 ' .
9•
ti = }: <Pea · 3600 = OO · 3600 = O 4 m3/h - pentru circuitul 3:
PCO C · /J.T · p 4 18 · 20 · 968 4 ' .
p m ' ' I(Rl+Z)1 = I(Rl+Z)3 + xz:F= 749,60 + xz:F= 1727,60 Pa,
• verificarea rezultatelor obtinute pentru circuitele radiale 2, unde:
3 $i 4 (fig. 4.2.25 b) ale caror pierderi de sarcina sunt LZ:F - presiune consurnata in robinetele de reglare indica•
centralizate in tabelul 4.2.25 se face punand conditia de te la circuitul 2.
echilibru hidraulic in raport cu circuitul 1. xz:F = 1121,60 - 749,60 = 978 Pa.
Se considera ca la distribuitor si colector (fig. 4.2.4 e) sunt Debitul de fluid:
prevazute organe de reglare, la care se adauqa si capacita• \i'3 = \i'2 "' 93,42 l/h.
tea de disipare a presiunii disponibile neconsumate de catre - pentru circuitul 4:
robinetul cu dubla reglare atasat corpului de Incalzire, Pier• I(Rl+Z)1 = I(Rl+Z)4 + IZR~= 713,40 + IZR~= 1727,60
derea locala de sarcina z;F. in organele de reglare, se de• Pa unde:
terrnina tinand seama de recomandartle anterioare: IZR~= 1727,60 - 713,40 = 1014,20 Pa
T;F = f (\i'x, z;FJ. este presiunea consurnata in robinetele de reglare indicate la
Astfel: circuitele 2 $i 3.
- pentru circuitul 2: Debitul de fluid:
I(Rl+Z)1
Pa, = I(Rl+Z)2 + xz:F= 931,60 + xz:F = 1727,60 2•30
unde: ti4 = 4>C4 • 3600 = · 360050 102 32 l/h.
xz:F= 1121,60 - 931,60 = 796 Pa. cp ·/J.T·pm 4,18·20·0,968 '
Aceasta presiune este consurnata in organele de reglare • circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
de la distribuitor-colector si robinetul de la corpul de incal- (E3, E2, E 1, sl P) se dirnensioneaza dupa aceeasi me•
-----------------------------~ todologie, luand in considerare presiunile
<l>c1 E disponibile corespunzatoare fiecarui
DA .r2500 w I~ nivel, dupa cum urrneaza:
lc)
a. racordare directA (tab. 4.2.19 B $i
'r
! II
4.2.25)
I
1-- ~.c HMTH2 - I(Rt+z1CO+ I(Rt+ziCV - H etaj -
D - I' 11 I' 15 Tm -
- ....,J
- - _,J = 1727,60 + 254,80 - 165, 15 =
1817,25 Pa
:E
Ir--. H~TH3 =
:N"
!~ = l:(Rt+z),
co 6
+ l:(Rt+Z)cv
5
-2·H;;1 =
= 1727,60 + 368,60 - 2·165,15

_ _5}_ ~~- - - - _J = 1765,90 Pa
<l>E3 = 8,2 kW i
.E H~TH4 =
I~ = l:(Rt+zr + ±(Rt+z)CV -3·H;;j =

: II
I s: 5
Racordare directii.
cu D $i C = 1727,60 + 600, 35 - 3. 165, 15 =
5}_ ~~ - -- _J = 1832,50 Pa
<l>E2 = 8,2 kW I
!E =
I~
H~THS
l<l>7 = 25,4 kwl co 8

.L7 = 5,4 m .
I~ = l:(Rt+z), + l:(Rt+z)cv
5
-4·H;;i =
~
_"\/ ~2 - -- - J_ = 1727,60 + 761, 09 - 4. 165, 15 =
<l>E1 = 8,2 kW I = 1828,50 Pa
Racordare cu BEP I~-

, N
si D - C
I~
"J F'._ -- - _ l
<l>p = 7,8 kW I ~-
I';;
l<l>g = 44,4 kwl
lg= 3 m
- - -- - - . - - - -- - -- - --- - -- - --- - - _+ E
I. lnstala~ii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incslzire
In tabelul 4.2.19 C rezultii.: rezultii. o bunii. lncadrare In limitele impuse, chiar dupa
H(;1TH2 = :E(Rl+Z)5 - H;~ai = 620,5 - 165, 15 = 455,35 Pa. adii.ugarea pierderilor de sarcinii. aferente MTH1.
b. racordarea prin BEP
H:'HJ =±(RI+ z)- 2. H;;j = 998,5 - 2·165, 15 = 668,20 Pa
5
este centralizatii. In tabelul 4.2.19 C considerand ca reteaua
verticala are aceeasi conflquratie si incarcare terrnica.
H:'H4 =±(RI+ z)-3. H;;j = 1646,5-3·165, 15 = 1151,05 Pa
9
5
2:(Rl+Z) CV
+ZBEP =2236,21+Z8EP[Pa]
f
5
H:'Hs = (RI+ z) - 4 · H;;1 = 2035, 3 - 4 · 165, 15 = 1374, 7 - iar conditia de echilibru hidraulic este:
. 9
Pa
5 H(;'~n = 2257 < f(Rl+ZJcv + ZBEP = 2236,21 + ZBEP <
Presiunea disponibilii. obtinuta pentru fiecare nivel este < H(;'~x = 3009 Pa.
consumatii. pentru acoperirea pierderilor de sarcinii. pe con• - caracteristicile hidraulice ale pompei de circulatie de pe
ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare $i pen• circuitul secundar se stabilesc In ipoteza adoptii.rii
tru acoperirea pierderilor de sarcina In BEP. schemei din fig. 4.2.4 e.
Circuitele radiale secundare se dimensioneazii. ca si In • inaltirnea de pompare:
cazul racordii.rii directe, pierderea de sarcinii. a acestora
fiind acoperitii. de o pompii. de circulatie rnontata In aval de
HPCO = 2:(Rl+Z) +ZMTH , = 1126,45+ZMTH , [ Pa]
distribuitorul din dotarea MTHx (fig. 4.2.4 e). Caracteristicile 1
hidraulice ale pompelor se stabilesc tinand seama de pier• In care:

derile de sarcina In raport cu circuitul eel mai dezavantajat ZMTH
1
- se stabileste tinand seama de rezistentele locale
si debitul de fluid corespunzii.tor tuturor consumatorilor de introduse de echiparea MTH 1 pe circuitul secundar
pe nivel, utilizand relatiile 4.2.57 $i 4.2.58. pe tronsoanele dintre BEP sl D-C.
U pentru retele cu conducte din cupru ce tac parte din • debitul pompei:
reteaua orizontala, diametrele si pierderile totale de sarcina
sunt prezentate In tabelul 4.2.27, iar valoarea coeflcientilor
Ii = L tl>co · 3600 =
9•
OO · 3600 = 0 4 m3/h
de rezistenta localii., In tabelul 4.2.28. Pentru calculul coefi• PCO C · .1T · p 4 18 · 20 · 968 4 ' .
p m ' '
cientilor de rezlstenta locala s-au folosit datele din tabelele • verificarea rezultatelor obtinute pentru circuitele radiale
4.2.4. si 4.2.8, tinand seama de confiquratia retelei orizon• 2, 3 $i 4 (fig. 4.2.25 b) ale caror pierderi de sarcinii. sunt
tale din figura 4.2.25 b. Diametrele conductelor s-au stabilit centralizate In tabelul 4.2.27 se face punand conditia de
In functie de sarcina termicii. sl rezistenta termicii. medie echilibru hidraulic In raport cu circuitul 1.
cuprinsii. In banda Rmin.;.. Rmax' utitizand tabelul 4.2.7. Pentru Metodologia de calcul este cea indicata la retelele de
circuitele verticale se rnentin rezultatele obtinute la exemplul conducte din otel, Astfel:
de la § 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.21 B+C), consicerand aceeasi - pentru circuitul 2:
conflquratie a retelei verticale. I(Rl+Z)1 = I(Rl+Z)2 + :Ez,:F = 598 +Ez,:F = 1126,45 Pa,
• verificarea rezultatelor prezentate In tabelul 4.2.27 se face unde:
cornparand pierderile totale de sarcina cu presiunile Ez,:F = 1126,45 - 598 = 528,45 Pa
disponibile calculate pentru fiecare varianta de racordare. este presiunea consurnata In organele de reglare de la dis•
Astfel, pentru: tribuitor - colector sl robinetul de la corpul de Incalzire,
a. racordare direcM Debitul de fluid care circulii. prin robinete:
- suma pierderilor totale de sarcinii. pe circuitul modulului 2• 10
MTH1: V2 = l[>C2 · 3600 = · 3600"' 93 42 1/h.
cp · .1T · pm 4, 18 · 20 · 0, 968 '
}:(Rl+Z)r = }:(Rl+z), + f
9
(Rl+Z) = - pentru circuitul 3

I(Rl+Z)1 = I(Rl+Z)3 + EzgF = 478,80 + EzgF = 1126,45 Pa
= 1126,45+1511,92 = 2638,38 Pa unde
In care: = 1126,45 - 478,40 = 648,05 Pa EzgF
este presiunea consurnata, de asemenea, In robinetele de
I(RI + Z)1 - reprezintii. pierderile de sarcina pe circuitul eel
reglare indicate la circuitul 2.
mai lung al distributiei radiale de la ultimul nivel
Debitul de fluid:
~(RI
(tab. 4.2.27);
z) -
reprezintii. pierderile de sarcina pe circuitul ver•
3 = 2"' 93,4211h v v
- pentru circuitul 4
f + tical, considerat identic cu eel al exemplului de
I(Rl+Z)1 = I(Rl+Z)4 + Ez;F = 448,80 + IZR~ = 1126,45 Pa
la § 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.21 B).
unde:
- condltia de echilibru hidraulic este:
IZR~ = 1126,45 - 448,80 = 677,65 Pa
Hf;'t = 2376,27 Pa < I(Rl+Z)r = este presiunea consurnata de asemenea In robinetele de
= 2638,38 Pa+ Z8EP< HEJ'e = 3168,35 Pa,
Tabelul 4.2.26. Valoarea coeficientjlor de rezistentt
Tabelul 4.2.25. Dimensionarea tronsoanelor reielei locali Is pentru tronsoanele retelei orizontale, cu
orizontale 'i evaluarea pierderilor de sarcini, pentru distributie radiali 'i conducte din otel (ex. 6)
conducte din otel, varianta distributiei radiale (ex. 6)
Nr. L D v R II; R ·1 z (RI+ Z) I(RI + Z)
Nr. Corp Curbe
tr on son [kW] Robinet
[m] [in] [m/s] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa] Rdr Cpo vtv , TIS rrt l:!;
I 2,5 13,4 3/8 0.26 100 11.4 1340 387.6 1727.6 - tronson Incalzire r/D = 4 tree ere
2 2,1 9,4 ! 3/8 0,22 70 11.4 658 273.6 931.6 T2RF I 2.5 4.0 2,0 3. 0.3 - - - 2 ·I 11.40
2 2,5 4.0 2,0 3. 0,3 - - - 2 ·I 11.40
3 2,1 6,8 i 3/8 0,22 70 11,4 476 273,6 749.6 TJRF 1---------
3
- -----
2,5
f---
4,0 2,0 3 . 0,3 - - -
f-----
2. 1
I----
11,40
I
4 2.3 4 I 3;s 0,25 90 11,4 360 353,4 713.4 T4RF 4 2,5 4,0 2,0 3. 0,3 - - - 2· I 11.40
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de inciilzire
reglare indicate la circuitele 2 $i 3. sl pierderile totale de sarcinii sunt prezentate in tabelul
Debitul de fluid: 4.2.29, iar valoarea coeficientilor de rezistenta locala, in ta•
2•30 belul 4.2.30. Pentru calculul coeficientilor de rezlstenta loca•
Ii4 = </JC4 · 3600 = · 3600" 102 32 1/h.
lii au fost folosite datele din tabelul 4.2.4, tinand seama de
c p · t1T · p m 4, 18 · 20 · 0, 968 '
confiquratia retelei orizontale din fig. 4.2.25 c. Diametrele
• circuitele orizontale corespunziitoare celorlalte niveluri (E3, conductelor au fost stabilite in functie de sarcina termicii si
E2, E1 $i P) se dimensioneazii dupa aceeasi metodologie, rezistenta termicii medie cuprinsii in banda Rmin" .. Rmax,
luand in considerare presiunile disponibile corespunzii• utilizand tabelul 4.2.9. Pentru circuitele verticale se rnentin
toare fieciirui nivel, dupii cum urrneaza: rezultatele obtinute la exemplul de la § 4.2.8.5. 1 (tab.
a. racordare directa (tab. 4.2.21 B si 4.2.27):
HMTH2 _ J:(Rl+Z')co + l:(Rl+Z')cv _ Hetaf 4.2.23
D - I' 1 I' 5 Tm _ - B + C), considerand aceeasi confiquratie a retelei verticale.
= 1126,45 + 217,87 - 165, 15 = 1179, 17 Pa • verificarea rezultatelor prezentate in tabelul 4.2.29 se fa•
co 6
H~'H3 = 2:(Rl+Z), + 2:(Rl+Z)cv -2·H;;i = ce cornparand pierderile totale de sarcinii cu presiunile dis•
5 ponibile calculate pentru fiecare variantii de racordare.
= 1126, 45 + 383, 77 - 2 · 165, 15 = 1179, 92 Pa Astfel, pentru:
a. racordare directa:
co 7
H~'H4 = 2:(Rl+Z), + 2:(Rl+Z)cv -3·H;;1 = - suma pierderilor totale de sarcinii pe circuitul MTH1
5
= 1126, 45 + 1125, 16 - 3 · 165, 15 = 1756, 16 Pa

co 8
H~THS = 2:(Rl+z), + 2:(Rl+Z)cv -4·H;;j = =568, 15+ 1272, 17= 1840,32 Pa,
5
in care:
= 1126, 45 + 1321, 57 - 4 · 165, 15 = 1787, 42 Pa J; (RI + Z)1 - reprezintii pierderile de sarcina pe circuitul eel
Presiunea disponibilii obtinuta pentru fiecare nivel este mai lung al distributiei radiale de la ultimul nivel
consumatii pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe cir• (tab. 4.2.29);
cuitele orizontale "L(Rl+Z)c~ $i a pierderilor de sarcinii locale 9
in modulul termohidraulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor L (RI+ Z )- reprezintii pierderile de sarcinii pe circuitul ver-
orizontale se face aplicand aceeasi metodologie de calcul. s tical, considerat identic cu eel de la exemplul
b. racordare prin BEP: de la § 4.2.8.5. 1 (tab. 4.2.23 B).
Considerand conflquratla retelei verticale identicii cu cea - conditia de echilibru hidraulic este
de la aplicatia de la § 4.2.8.5.1, pe baza rezultatelor centra• H[;'~n = 2376,27 < J:(Rl+Z)7 = 1840,32 < H;'cax = 3168,35 Pa,
lizate in tabelul 4.2.21, C rezultii: rezultii ca pierderile de sarcinii corespunziitoare circuitului
H D MTH2 -- J;(Rl+Z')
l' 5
- Hetaf
Tm
= 217 ' 87 - 165' 15 = 52 ' 72 Pa' eel mai dezavantajos (circuitul 1) nu satisfac aceasta condi•
tie (pierderile de sarcinii fiind mult prea mici). Se recurge la
H~THJ = f (RI+ z)- 2. H;;j = 792, 16 - 2. 165, 15 = 461,86 o reglare a robinetului cu dublii reglare de la corpul de in•
ciilzire Oct• unde treapta de reglare se stabileste pentru o
Pa, pierdere locala de sarcinii z~F = 600 Pa.
5
Debitul de fluid care circulii pe acest circuit, este:
7
2• 50
H~'H4 = L (RI+ z)- 3 · H;; 1 = 1125, 16 - 3 · 165, 15 = 629,71 Pa, ~ =
GP·
<Pc,
t1T ·Pm
· 3600 =
4, 18 · 20 · 0,968
· 3600 .. 111,21 1/h.
5
Treapta de reglare T~F se stabileste in functie de varianta

z)- 4 · H;;
8
H~ms =}:(RI+ 1 = 1729, 96 - 4·165, 15 = 1069,36 Pa. de arrnatura aleasii, utilizand dependenta: T~F = f (V1, Z~F )
5
Rezultii:
Presiunea disponibilii obtinuta pentru fiecare nivel este J:(Rl+z); = J:(Rl+Z)1 + z~F = 568, 15 + 600 = 1168, 15 Pa
consurnata pentru acoperirea pierderilor de sarcinii pe con• iar conditia de echilibru pentru noile valori:
ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare sl pen• H;'!_;n = 2376,27 < J:(Rl+Z)1 + Z~F < H[;';' = 3168,35 Pa
tru acoperirea pierderilor locale de sarcinii in BEP.
Circuitele radiale secundare se dimensioneazii ca si in Tabelul 4.2.28. Valoarea coeficien~lorde
cazul racordiirii directe, pierderea de sarcina fiind acoperitii rezistenit locali II; pentru tronsoanele reielei
de pompa de circulatie rnontata in aval de distribuitorul din orizontale,
dotarea MTHx (fig. 4.2.4 e). Caracteristicile hidraulice ale
cu distriblf1ieradiali llli conductedin cupru (ex. 6)
pompelor se stabilesc tinand seama de pierderile de sarcina Nr. Corp Curbe Robinet
I!;
in raport cu circuitul eel mai dezavantajat sl debitul de fluid tronson lncalzire Rdr Cpo r/D = 1,2 TIS rrt trecere
corespunziitor tuturor consumatorilor de pe nivel, utilizand I 2.5 2 0,7 3. 0,35 - - 2. 2,5 11.25
-·
relatiile 4.2.57 si 4.2.58. 2 2.5 2 0,7 3 . 0,35 - - 2. 2,5 11,25
I
Cl pentru retele de conducte din materiale termoplastice 3 2.5 2 0,7 3. 0,35 - - 2. 2,5 11,25
tip Polymutan ce tac parte din reteaua orizontala, diametrele 4 --2.512 OJ ~3-0,35 - - 2. 2.5 11.25
·--
Tabelul 4.2.27. Dimensionarea tronsoanelorreielei orizontale llli evaluarea pierderilorde sarcini, pentru
conductedin cupru, varianta disbiblf1iei radiale (ex. 6)
Nr. <t> M I D·C\ v R lech II R·II
-
tronson [kW) [kg/h) [m] [mm) [mis) [Palm) [m) [m) [Pa]
- I 2,5 107,65 13,4 15 · I 0.231 65 3,93 17.33 1126.45 -
2 2,1 90.43 9,4 I 15 · I 0.188 46 3,6 13 598 TRFo

···-·--· -~ ------- -~----··---- -- ---- ·~-----
3 2,1 90,43 6,8 15 · I 0,188 46 3,6 10,4 478,4 TRF'
4 2,3 99.04 4 15 · I 0,22 55 4,16 8,16 I 448,8 TRF•

sau • circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
Hmin = 2376,27
0cfonditie
< 1840,32 + 600 < H0'7;ax = 3168,35 Pa (E3, E2, E 1 sl P) se dimensioneaza dupa aceeasi metodolo•
Indeplinita. gie, luand in considerare presiunile disponibile corespunza•
b. racordare prin BEP: toare fiecarui nivel, oupa cum urrneaza:
a. racordare directa (tab. 4.2.23 B si 4.2.29):
este centralizata in tabelul 4.2.23 C considerand ca reteaua HMTH2 _ l:(Rl+ZJCO + l:(Rl+ZJCV _ Hetaj
D - l' 1 l' 5 Tm _ -
verticala are aceeasi confiquratie si tncarcare terrnica, = 1168, 15 + 250,97 - 165, 15 = 1253,97 Pa
f
co 6
H~TH3 = 2(Rl+z), + :2:(Rl+Z)cv -2·H;;j =
(RI+ z)CV + ZBEP = 2581, 73 + ZBEP [Pa]; 5
5
- iar conditia de echilibru hidraulic: = 1168, 15 + 443, 5 - 2 · 165, 15 = 1281, 38 Pa
' 9
H!J'j' = 2257 f
< (Rl+ZJcv + ZBEP = 2581,73 + ZBEP <
H~TH4 = L (RI+ z),
co
+ L (RI+
7
z)cv - 3. H;;j =
< H!J'i!x = 3009 Pa 5
- caracteristicile hidraulice ale pompei de circulatie de pe = 1168, 15 + 825, 72 - 3 · 165, 15 = 1498, 42 Pa

circuitul secundar se stabilesc in ipoteza adoptarii co 8
schemei din fig. 4.2.4 e. H~THs = }:(Rl+Z), + }:(Rl+Z)cv -4·H;;i =

5
• inaltirnea de pompare
= 1168, 15 + 1062, 11 - 4 · 165, 15 = 1569, 66 Pa
Hpco =}: (RI+ z); + zMTH, = 1168, 15 + zMTH, [Pa];
Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel este
in care: consurnata pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe cir•
ZMTHI - se stabileste tinand seama de rezistentele locale cuitele orizontale l:(Rl+Z)c~ si a pierderilor de sarcina locale
introduse de echiparea MTH1 pe circuitul secundar. in modulul termohidraulic ZMTHx· Dimensionarea circuitelor
. }:<P co 900 orizontale se face aplicand aceeasi metodologie de calcul.
V = · 3600 = ' · 3600 = o4 m3/h
b. racordarea prin BEP:
PCO Cp · /ff · p m 4 , 18 · 20 . 968 , 4 ' .
Considerand confiquratia retelei verticale identica cu cea
• verificarea rezultatelor obtinute pentru circuitele radiale 2, de la exemplul de la § 4.2.8.5. 1, pe baza rezultatelor
3 si 4 (fig. 4.2.25 b) ale caror pierderi de sarcina sunt cen• pre•
tralizate in tabelul 4.2.29, se face punand condltia de zentate in tabelul 4.2.23, C rezulta:
echilibru hidraulic in raport cu circuitul 1. Metodologia de HP:TH2 = l:(Rl+Z)5 - H;::i = 772,79 - 165, 15 = 607,64 Pa,
calcul este cea indlcata la retelele de conducte din otel si
L (RI+ z)- 2 · H;;
6
cupru. H~rH3 = 1 = 1327, 28 - 2 · 165, 15 = 996,98 Pa,

5
Astfel:
- pentru circuitul 2 7
l:(Rl+ZJ; = l:(Rl+Z)2 + J:z,:F = 329,6 + Ez,:F = 1168, 15 Pa H:H• = }: (RI+ z)- 3 · H;;j = 1709, 47 - 3 · 165, 15 = 1214,02 Pa,
unde: 5
l:ZR~ = 1168, 15 - 329,6 = 838,55 Pa, presiune ce se con•

L (RI+ z)- 4 · H;;
8
surna in organele de reglare de la distribuitor - colector si H~ms = 1 = 2371, 67 - 4 · 165, 15 = 1111,01 Pa.
robinetul de la corpul de Incalzire. 5
Debitul de fluid care circula prin robinete: Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel este
2• 10 consurnata pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe con•
ti2 = <fJC2 · 3600 = · 3600 5' 93 42 1/h. ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare i;;i a
cp · t1T · p m 4, 18 · 20 · 0, 968 '
pierderilor locale de sarcina in BEP.
- pentru circuitul 3 Circuitele radiale secundare se dimensioneazaca si in
l:(Rl+ZJ; = l:(Rl+Z)3 + l:ZiF= 264,6 + l:ZiF = 1168, 15 Pa, cazul racordarii directe, pierdereade sercina fiind acoperlta de
unde: pompa de crcuatie rnontata in aval de distribuitorul din
l:ZiF = 1168, 15 - 264,6 = 903,55 Pa, presiunea ce se con• dotarea MTHx (fig. 4.2.4 e). Caracteristicilehidrauliceale
surna in robinetele de reglare indicate la circuitul 2. pompelor se stabilesc
Debitul de fluid
113 = 112"' 93,42 l/h Tabelul 4.2.30. Valoarea coeficieniilorde rezistenil
locali l:f;,
L(Rl+ZJ; = l:(Rl+Z)4 + l:ZR~ = 293,37 + l:ZR~ = 1168, 15 Pa pentrutronsoanelereteleiorizontalepentru
unde:
Nr. Corp Curbe Robinet

Rdr Cpo TTS TTf l:f;
l:ZR~ = 1168, 15 - 293,37 = 847,78 Pa, presiunea ce se con• tronson Incalzire r/D = 2 tree ere
surna in robinetele de reglare indicate in circuitele 2 si 3. I ' 2.5 4 1,13 3 ·OJ - - 2. 1.5 11,53
Debitul de fluid: 2 2.5 4 1,13 3. 0,3 - - 2. 1,5 11,53
2• 30 3 2,5 4 1,13 3. 0,3 - -
I 2. 1,5 11.53
V4 = <fJC4 · 3600 = . 3600"' 102,32 1/h. 4 2,5 4 I ,13i 3·0.3 - - 2. 1,5 11.53
CP·t1T·pm 4,18·20·0,968
Tabelul 4.2.29. Dimensionareatronsoanelorreteleiorizontale•i evaluarea pierderilorde
sarcini, pentruconductetip Polymutan, variantadistributieiradiale(ex. 6)
Nr. 'ii I [m] D v R
l:f; z R · 1 RI+ Z
-
tronson [kW] [Ifs] [mm] [mis] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa]
I 2,5 0,031 13,4 15 0,15 33 11,53 125,95 422,2 568,15 TIRF = 600 Pa
2 2,1 0,026 9,4 15 0,13 25 11,53 94,6 235 329,6 T2RF
3 2,1 0,026 6,8 15 0,13 25 11,53 94,6 170 264,6 PRF

4 2,3 0,028 4 15 0,18 28 11,53 181,37 112 293,37 PRF
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lastalatii de lncalzire
tinand seama de pierderile de sercina in raport cu circuitul eel • pierderile unitare de sarcina medii corespunzatoare pre•
mai dezavantajat $i de debitul de fluid corespunzator tuturor siunilor disponibile H;/;n $i H;';x se calculeaza cu relatiile:
consumatorilor de pe nivel, utilizand relatiile 4.2.57 si 4.2.58. a. racordare direcM
4.2.8.5.3 Reiele bitub R . (1 - 0, 33) · H;; = (1 - 0, 33) · 2376, 27 = Palm
30 97
inelare mm 2,f 51,4 ' '
Exemplul de calcul :Et = 2·(h0 + 4h) + (!% + tg + tff + I~ + IS) =
7 = 2·(1,5 + 4·2,7) + 3,4 + 2,8 + 3,2 + 4,0 + 13,4 = 51,4 m
Se dimensioneaza diametrele unei instalatii de incalzire bitub
R (1- 0, 33)- H';;' = (1- 0, 33) · 3168, 35 = Palm.
cu crculatie fortata si distributie mdividuala, alcatuita in sistem 41,3
max 2,f 51,4
inelar. Caracteristicile termice si geometrice sunt cele din fig.
4.2.25 c considerand ca reteaua de conducte este alcatuita din
otel, cupru sau material termoplastic tip Polymutan. b. racordare prin BEP
• presiunea disponibila la baza coloanei nu depinde de
R (1-0,33)·H;; = (1-0,33}·2257 =6147Palm
materialul utilizat pentru conducte, aceasta fiind ca si in a•
mm 2, / 24, 60 ' '
plicatlile precedente, stabilita cu relatille 4.2.43 a si 4.2.43 b
dupa cum urrneaza: :El = 2·(h0 + 4h) = 2·(1,5 + 4·2,7) = 24,60 m,
a. racordare direcM (1 - 0, 33) · H;~x (1- 0, 33) · 3009
Hi::n = 1,5·g·(h0 + 4h + h1NP1 - Pd)= R
= 1,5·9,81-(1,5+4·2,7+ 0,65)-12,47,,. 2376,27 Pa
H;';x = 2·g·(h0 + 4h + h1NP1 - Pd)= max 2,t = =81,95Palm.
= 2·9,81·(1,5 + 4·2,7 + 0,65)·12,47,,. 3168,35 Pa 24,6
« b. racordare prin BEP

= 1,5·g·(h0 + 4h)·(P1 - Pd) =
= 1,5·9,81·(1,5+4·2,7)-12,47,,. 2257 Pa
D pentru retele de conducte din otel, diametrele si pierde•
rile totale de sarcina sunt centralizate in tabelul 4.2.31, unde
dimensionarea este facuta separat pentru circuitul de ducere
H;';x = 2·g·(h0 + 4h)-(P; - Pd)= $i eel de intoarcere. Diametrele tronsoanelor de conducte se
= 2·9,81·(1,5 + 4·2,1)·12,47 ,,. 3009 Pa stabilesc in functie de debitul de agent termic $i pierderea de
~----------------------------~ sarcina unltara medie, utilizand tabelul
4.2.3. Coeficientii de rezistenta locala cen•
@<1>31=2,1 kW 2_ 1 <1>2 1 = 2, 1 kW
· l3_1 = 1,3 m 12.1 = 1,3 m tralizati in tabelul 4.2.32 s-au stabilit in
functie de confiquratia retelei, iar valorile s•
au luat din tabelul 4.2.4. Pierderile de sar-
E cina locale pentru :E~ = 1 s-au luat din
tabelul 4.2.5.
• verificarea rezultatelor centralizate in
tabelul 4.2.31 se obtine cornparand pier•
derile totale de sercina ale tuturor circuite•
lor corpurilor de incalzire in raport cu
MTH1. Astfel, pentru:
a. racordare direcM
- pentru circuitul corpului de incalzre <Pc4:
}:(Rt+z)QC4 = }:(Rt+ZL + }:(Rt+z),, +

4r
}: (Rt+ z) = 368+186,25 + 1388, 50 =
tr
'E = 1942, 75 Pa.

Ir--_ - pentru circuitul corpului de incalzire <Pc3:
'C\J
I~ 2": (RI+ z) Q C3 = ~
3d
(RI+ z) + ~ (RI+ z)
d 3.1
+
i
E2 .-
_SZ_
<l>E2 = 8,2 kW
t 4r
+}";(Rt+ z) = 505,8+107,6+1285,7 =
IE 2r
<1>1 = 25,4 kW : r-- = 1899, 1 Pa.

l7 = 5,4 m 1~ - pentru pentru circuitul corpului de in•
calzire <Pc2:
4d '
:E }:(Rt+z) }:(Rt+Z)+ }:(Rt+z)

I
= +
Dc2 2d d 2.1
'r--
N" 4r
+}:(Rt+ z) 638,2+142,8+1213,7
1
: II = =
3'
~
f-T-~~~.~ . .sz.?_._ - = 1999,7 Pa.
<l>p = 7,8 kW - pentru circuitul corpului de incalzire <Pc1:
0
~
g <l>g = 41,4 kW 4d
=
19 3 m }:(Rt+z) = }:(Rt+z)+ }:(Rt+z) +
O ci 1d 1.1
+ L (RI + z),,
Hoc
= 875, 2 + 60, 3 + 1072, 2 =
Fig. 4.2.25c. Schemi de calculpentru
instalaiiabitubcu circulaiiefo'18ti
= 20007, 7 Pa.
pentruconsumatorindividuali,
cu distribuiieinelari.
I. lnstalalii de inciilzire Capitolul 4: Sistemede inciilzire
Conditia de echilibru hidraulic impune ca lntre pierderile 9
de sarcina pentru oricare circuit sa nu fie o abatere relative }:(Rt+z) =}:(Rt+z) +}:(Rt+Z)=
CO+CV Oc1
e mai mare 5 %. Pentru calculul abaterii medii relative se 5
i~ ca referinta circuitul corpului de Incalzjre <P ct: care are = 2007,7+938,09=2945,79 Pa.
pierderea de sarcina cea mai mare.
HF;'/;= 2376,27 <J:(Rl+ZJco+cv = 2945,79 < H(;x = 3168,35 Pa.
=}:(Rt+ z),,,c, - }: (Rt+ zk. -100 = Conditia de echilibru este Indeplintta.
f,_,,,c, }: (Rt+ z).,c, b. racordare prin BEP:
• circuitul orizontal considerat secundar conform schemei
= 2007, 7 - 1942, 75 . 100 = 3, 23% din fig. 4.2.4 d se dirnensioneaza la tel cu eel al racordarii
2007,7 directe. Pierderile de sarcina sunt acoperite de o pornpa de
circulatie cu urrnatoarele caracteristici hidraulice:
• lnaltimea de pompare:
= }: (Rt+ z),,,c, - }: (Rt+ z),,'c3 . =
L (RI+ ztc,
100 Hpco =}:(Rt+ z) + zMrH1 = 2001, 7 + zMrH1 [Pa]
Oc1
f,_,pC3
In care:
= 2007,7-1899, 1·100 = 5,41% ZMTHI - sunt pierderile de sarcina locale datorate compo•
2007,7 nentelor din MTH1
• debitul pompei:
V
·
PCO
=
L<Pco
Cp · t1T · p m
· 3600 =
9 00
'
4 ' 18 · 20 · 968 , 4
· 3600 = o' 4 m3/h.
• circuitul vertical are aceeasi configuratie si aceleasi
= 2007, 7 - 1999, 7 . 100 = 0, 39% debite de agent termic pe tronsoane, ca In cazul exemplului
2007,7 de la § 4.2.8.5.1, rezultand:
H;;'~n = 2376,27 < J:(Rl+ZJcv = 2383,3 < HF;'~ = 3168,35 Pa
Valorile E, obtinute arata ca numai circuitul corpului de in• In care: 9
calzire <Pcs are o abatere relativa mai mare de 5 % . Pentru a J:(Rl+ZJcv = J:(Rl+Z) - sunt pierderile de sarcina totale ale
5
obtine echilibrul hidraulic cu circuitul de reterinta <Pc1, se de• circuitului vertical (tab. 4.2.19 C).
terrnina gradul de reglare TR~c3 a robinetului cu dubla reglare
atasat corpului de Incalzire <Pc3: • tronsoanele aferente retelelor orizontale pentru celelalte
TRF<Pc3 -- j (.Z RF<Pc3 v ) niveluri (E3, E2, E1 $i P) se dirnensioneaza urrnand metodologia
' <PC3 '
unde: de la aplicatiile precedente, luand In considerare presiunea
zR<PFc3 = J:(Rl+Z) - J:(Rl+Z) C3 = 2077,7 - 1899, 1 = 108,6 Pa disponibila corespunzatoere fiecarui nivel. Astfel, pentru:
<Pc1 
a. racordare directa (tab. 4.2.31 $i 4.2.19 B)
iar debitul de fluid:
HMTH2 = J:(Rl+Z) + J:(Rl+Z) - H etaj
0 <Pc1 5-CV Tm
<PCJ · 3600 =
2• 10
· 3600 e = 2007,7 + 254,8 - 165, 15 = 2097,35 Pa
<»:». 4,18·20·0,968
HMTH3 = L (Rt+ z) + L (Rt+
6
z) - 2. Hetaj =
0 <Pc, 5 CV Tm
= 93,421/h.
• verificarea dirnensionar!i circuitului orizontal si vertical = 2007, 7 + 368, 6 - 2 · 165, 15 = 2046, 0 Pa
pentru racordarea directa se face cornparand suma pierde• 7
rilor de sarcina maxime de pe circuitul orizontal $i pierderilor H~TH• = }:(Rt+z)., + }:(Rt+z)cv -3·H;;j =
de sarcina de pe circuitul vertical cu presiunile disponibile C> 5
calculate In raport cu baza coloanei. Pierderile de sarcina de = 2007, 7 + 600, 35 - 3·165, 15 = 2112, 6 Pa
pe circuitul vertical se considers cu aceleasi valori ca la 8
exemplul de la § 4.2.8.5. 1 tntrucat confiquratia retelei si de• HMTHS
D
= L (Rt+ z)
<Pc1
+ L (Rt + z)
5 CV
- 4 . Hetaj
Tm
=
bitele de agent termic sunt aceleasl (tab. 4.2.19 B).
= 2007, 7 + 761, 09 - 4 · 165, 15 = 2108, 19 Pa
Tabelul 4.2.31. Dimensionarea tronsoanelorreielei orizontale 'i evaluarea pierderilorde

sarcini, pentru conductedin oie1,varianta distribuiieiinelare (ex. 7)
D Nr. v <1>R L
LI; R ·I z (RI+ Z) l:(RI + Z) [in) [m/s] [Palm)
[Pa] tronson[Pa) [kW) [Pa) [m) [Pa]
1/2 Id0,16 2,5
30 4
9,75 120 117 237 875.2
-- -------- ----·-·------
2d 4,6 3,2 314 0.22 35 0,85 112 20,4 132,4 638,2
3d 6,7 2,8 314 0,24 40 0,89 112 25,81 137,8 505,8
4d 9 3,4 3/4 0,32 70 2,6 238 130 368 368
Ir 2.3 3,1 1/2 0.15 25 2,3 77,5 25.3 102,8 1388,5
2r 4,4 3,2 3/4 0,15 18 1,31 57,6 14,4 72 1285,7
3r 6,5 3,35 314 0,22 35 1,01 117,25 24,25 141,5 1213,7
--t-------- --
4r 9 13.4 3/4 0,32 70 2,6 942,2 130 1072,2 1072,2
I.I 2,5 0,65 112 0,16 30 3,4 19,5 40,8 60,3 -
2.1 2,1 1,3 112 0,13 20 14.6 26 -~ 116,8 142,8 -
-·------ ~-
3.1 2,1 1,3 1/2 0,13 20 13,6 26 81,6 107,6 -
4.1 2,3 0,65 1/2 0,15 25 15,5 16,25 170,5 186,25 -
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstelatii de incalzire
in care: 0 pentru retele de conducte din cupru, diametrele $i
I(Rl+Z.t,c, - sunt pierderile de sercma pe circuitul orizontal pier• derile totale de sarcina sunt prezentate in tabelul
(tab. 4.2.33, in care dimensionarea este tacuta separat pentru
4.2.31)cu valoareacea mai mare, circuitul <Per circuitul de ducere $i intoarcere. Diametrele tronsoanelor
de conducte au fost stabilite in functie de debitul de agent
f (RI+ z) - reprezinta pierderile de sarcina pe termic $i pier• derea de sarcina unitara medie, incadrata
intre limitele ma• xima si minima, utilizand tabelul 4.2.7.
tronsoa- Coeficientii de rezis• tenta locala au fost stabillti in functie de
x cv nele conductelor verticale situate in zona su• contiquratia retelel, valorile acestora fiind alese din tabelul
perioara MTHx (tab. 4.2.19 B); 4.2.4, iar lungimile echivalente din tabelul 4.2.8. Rezultatele
Hre,:,a1 = 0,5·g·h·(P; - Pd) = 0,5·9,81·2, 7· 12,47 = 165, 15 Pa, pe tronsoane sunt prezentate in tabelul 4.2.34.
- este presiunea terrnica medie corespunzatoare unui nivel. • verificarea rezultatelor centralizate in tabelul 4.2.33 se
Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con• face comparand pierderile totale de sarcina ale tuturor
surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele circuitelor corpurilor de incalzire in raport cu MTH1.
orizontale si verticale corespunzatoare modulului termohi• a. racordare directA:
draulic. Dimensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se - pentru circuitul corpului de incalzire <Pe4:
face aplicand metodologia expusa la dimensionarea circul•
telor corespunzator nivelului E4. Condina de echilibru hi• 2:(Rl+ZL,C4 = :l(Rt+zt + :l(Rt+zL,d + ~(Rt+z) = -
draulic este ca aceste pierderi de sarcina sa nu depaseasca
presiunea disponibila. = 210, 5 + 171, 6 + 1069, 39 = 1451, 49 Pa
b. racordare prin BEP (tab. 4.2.19 C): pentru circuitul corpului de Incalzire <Pe3:
H({'TH2 = I(Rl+Z)5 - HTe,:,a1 = 620,50 - 165, 15 = 455,35 Pa 4d r 4r
}:(Rl+z), =}:(Rl+Z)+}:(Rl+Z) +}:(Rl+Z)=

fJ CJ Jd d 3. 1 2r
6
H~THJ = l:(Rt + z)- 2 · H;:j = 998,5 - 2·165, 15 = 668,2 Pa, = 351, 5 + 184, 46 + 866, 44 = 1402, 4 Pa
5
pentru circuitul corpului de lncalzlre <Pe2:
2:
7 ~ r •
H~TH4 = (RI+ z)- 3. H;:j = 1646, 5 - 3 · 165, 15 = }:(Rl+z), =}:(Rl+Z)+}:(Rl+Z) +}:(Rl+Z)=
p C2 2d d 2. 1 3r
1151,05Pa,
5 600,70 + 184, 46 + 625, 94 = 1411, 10 Pa
=
8 pentru circuitul corpului de Incalzire <Per·
H~ms = 2:(R!+Z)-4·H;:i = 2035,30-4·165,15= 1374,7Pa.
5
4d
l:(Rt+ztc, = ~(R!+Z)+ l:(R!+z),, + l:(Rt+z),, =
Presiunea disponibila H({'THx pentru fiecare nivel se con•
surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe conductele = 754, 06 + 193, 05 + 460, 50 = 1407, 61 Pa
de racord ale BEP la coloana de alimentare. In cazul in care Condina de echilibru hidraulic impune ca intre sumele pierde•
presiunea disponibila nu poate fi consurnata integral, se rilor de sarcinain raport cu fiecare circuit sa nu fie o abatere
introduc organe de reglare pe circuitul de racord ale carer me• die relativa E, mai mica de 5 %. Pentrucalculul abaterii
trepte de reglare se stabilesc in functie de presiunea rarnasa medii re• lative se ia ca referinta circuitul corpului de incalzire
neconsurnata z,;F ~i debitul de fluid \i'x ce traverseaza ra• <Pe4, care are pierdereade sarcina cea mai mare.
cordul de la coloana la MTHx.
Tronsoanele circuitelor orizontale, pentru aceste niveluri, }:(R!+Z) -}:(Rt+z)
se dirnensioneaza aplicand metodologia rnentionata la
circuitele de la ultimul nivel, conditia fiind de nedepasire a
vitezelor economice recomandate. Pierderile de sarcina de
pe aceste circuite sunt acoperite de o pornpa de circulatie E = <Pc, "'c• · 100 =
ale carei caracteristici hidraulice (Hpeo: Geco) se stabilesc •-'"c• L (RI + z) ,
analog circuitului nivelului 4. "c•
Tabelul 4.2.32. Valoarea coeficieniilor de rezistenit locali Il;, pentru tronsoanele retelei orizontale pentru conducte
din otel varianta distribuJjei inelare (ex. 7)
Rdr Cpo v I v, TTS TTT Il;
tronson Incalzire r/D = 4 trecere
Id 2,5 4 2 I · 0,3 V1iV2d = 0,16/0,22 = 0,73 0,25 0,7 - 9,75
2d - - - I· 0,3 V2c1/V3c1 = 0,22/0,24 = 0,92 0,15 0,4
-~85 -
3d - - - - V3c1/V4c1 = 0,24/0,32 = 0,75 0,24 0,65
---·. ·-
4d - - - I
2. 0,3 - - - 2 ·I= 2 2,6
Ir - - 2 I . 0,3 v1/v2, = 0,15/0.15 =I 0 0 - 2,3
2r - - - I ·OJ v2/v3, = 0,15/0,22 = 0,68 0,26 0,75 - 1,31
3r - - - - V3/Y4r = 0,22/0,32 = 0,69 0,26 0,75 - 1,01
I I
4r - - - 2. 0,3 - I - - 2 ·I= 2 2,6
-·
I.] - - V11/V4, = 0,16/0,32 = (),5 0,5 0,9 - 3,4
2-h- ---- ----- ~--
2.1 2,5 4 2 · I· 0,3 V2 /v Id= 0,13/0,22 = 0,59 5 - - 14,6
- - - I - V2.1/V3, = 0,13/0,22 = 0,59 - I - -
3.1 2,5 4 2 I· 0,3 V3_1/V2d = 0,13/0,22 = 0,59 3,5 - - 13,6
- - - - V3_1/V2r = 0,13/(),15 = 0,86 - 1,3 - -
4.1 2,5 4 2 I· 0,3 V4_1/V4J = 0,15/0,32 = 0,47 0,7 - - 15,5

I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzlre
H;'/f = 2376,27 < I(Rl+Z)cv = 2236,21 < H;'~ = 3168,35 Pa
= 1451, 49 -1407, 61 · 100 = 3, 02%
In care: 9
1451, 49 I(Rl+Z)cv = I(Rl+Z)
5
- sunt pierderile de sarcina totale ale
circuitului vertical (tab. 4.2.19 C)
= L(R1 + z)..c• - L (RI+ z)..C2 · 100 =
Conditia de echilibru hidraulic nu este Indeplinita fiind ne-
"·-·•c2 L (RI+ z)..c, cesar adoptarea uneia din variantele urrnatoare:
- redimensionarea unor tronsoane ale circuitului vertical;
= 1451, 49 - 1411, 10 . 100 = 2, 78%
- prevederea unei piese de reglare In amonte de MTH1;
1451, 49
- prevederea unei piese de reglare la baza coloanei, pe
una din conducte sau pe ambele conducte.
= L (R1 + zk, - L (RI+ z).,.c, · 100 =
Pentru oricare din variantele adoptate conditia de echili•
'r-«, L (RI+ z) bru hidraulic ia forma:
.•cs H;'~n < I(Rl+Z)cv + z:F < H;'~
de unde se obtine pierderea de sarcina locala suplimen•
= 1451, 49 - 1402, 40 . 100 = 3, 38% tara ce trebuie introdusa pe reteaua verticala:
1451, 49
Hmax - Hmm 3 6
Abaterile medii relative e, pentru toate circuitele sunt sub z: = Dc Dc = 1 8, 35 - 2376, 27 = 396,04 Pa.
RF 2 2
5 %, rezultand ca dimensionarea este bine tacuta.
• verificarea dirnensionarii circuitului orizontal si vertical In acest caz relatia de echilibru devine:
pentru racordarea directa se face scriind conditia de H;'/; = 2376,27 < (2236,21+396,04)=2632,25 < H;'~ = 3168,35 Pa
echilibru hidraulic: Pentru disiparea excedentului de presiune de 396,04 Pa
se poate recurge la:
-i., f
9
}: (RI+ = }: (RI+ z)..c• + (RI+ z) - prevederea unor organe de reglare cu stabilirea treptei
de reglare TRF = f (li'x, z:F) urrnand metodologia cunos•
= cuta In care:
z:F = 396,04 Pa, iar de debitul fluid:
= 1451, 49 + 1511, 92 = 2963, 41 Pa
9• 00
v9 = <Pg . 3600 = . 3600 = 400,37 Vh.
H;'/f = 2376,27 < I(Rl+Z)co+cv = 2963,41 < H;'~ = 3168,35 Pa c p · !J.T · p m 4, 18 · 20 · 0, 968
unde pierderile de sarcina de pe circuitul vertical s-au con•
siderat cele din exemplul de la § 4.2.8.5. 1, conflquratia
Tabelul 4.2.34. Valoarea coeficien1:ilorde rezisteniA
rete• lei $i debitele de agent termic fiind aceleasi (tab.
4.2.19 A). locali l:!;, pentrutronsoanelerei&lei
b. racordarea prin BEP: orizontalepentru conductedin cuprucu
• circuitul orizontal considerat secundar conform schemei disbibU1:ieinelari (ex. 7)
din fig. 4.2.4d se dimensioneaza la tel cu eel al racordarf
directe. Pierderile de sercina sunt acoperite de o pornoa
de circulatil ale carei caracteristici hidraulice sunt urrna- Id 2.5 2
toarele: 2d - -
• lnflltimea de pompare: Nr. · Corp Curbe Robinet

Rdr Cpo TTS TTi l:!;
tronson incalzire r/d = 1,2 trecere
HPCO = L (RI+ z) ~4
+ ZMTH
'
= 1451, 49 + ZMTH [Pa]
I 0,7 0,35 0,3 - - 5,85
- 0,35 0,3 - - 0,65
In care: 3d - - - - 0,3 - - 0.3
ZMTHi - sunt pierderile de sarcina locale datorate compo• 4d - - - 2. 0.35 - - 2·2,5 5.7
nentelor din MTH1 - ·-
~-
Ir - - 0,7 0,35 -
--
0,6 ~- - 1,65
---·---
• debitul pompei: 2r - - -
·- -·-··-
0,35 - 0,6 0,95
-
9•00 3r - - - - - 0,6 - 0,6
V = }:l/JCO ·3600= ·3600=04 m3fh ·-----~-
2. 2,5
PCO C · !J.T · p 4 18 · 20 · 968 4 ' . 4r - - - 2·0,35 - - 5,7
p m ' '
I.I 2,5 2 0,7 0.35 - 0,9 - 6,45
• circuitul vertical are aceeasi geometrie si aceleasl debite -?JS-
l.l
--
de agent termic pe tronsoane, ca In cazul exemplului de 2,5 2 0,f 0.35 1,3 0,9
-
la § 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.21 C), conducand la aceleasi 3.1 2,5 2 0,7 0.35 1,3 0,9 - 7,75
rezultate, si anume: 4.1 2,5 2 0,7 0.35 1,3 - - 6,85
Tabelul 4.2.33. Dimensionarea tronsoanelorrelelei orizontaleljli evaluarea pierderilorde

sarcini,
pentruconductedin cupru,varianta disbibU1ieiinelare (fig. 4.2.25c)
Nr. lliI I D·b v R lech r1 rn · 1 l:(RI + Z)

tronson [kW] [kg/h] [m] [mm] [m/s] [Palm] [m] [m] [Pa] [Pa]
Id 2,5 107.~ 4 18 ·I 0,151 24 5,8~---~--~-- 6,39_ I 153.36_ 754,06
~ 2d 4,6 198,0~ +=3.2 _ 18 · I 0,28 70 0,65 0.36 ! ~~249.2 , 600.7
3d 6,7 288,52 2,8 22. I 0,26 47 0,30 0,2 3 • 141 351,5
sl ni--~~ I
I
4d 9 --l- 387,56 3,4 28. 1 0.22 25 5,7 1 8.42 210.s 210.5

--~ 3,69 202,95 1069,39
--~
Ir 23
4:~ i
' 9904-+
18~.47
3 I
---ti---
15 I 0 22 55
-18-:-1·---o.·-;6-9-1---65-+:-o.95
l.~_0.59
! o.s ---
11
3.7 ! 240,5 866.44
3r 6,5 I 279,9 3.35 i 22 · I 0,255 44 0,6 l 0,41 ~--3-.7-6---1 165,44- -6-25-,94·
4r 9 I .387,56-- 13,4 I 28 · I 0,22
90,43
25
99,04
5,7 +-
0,65
5,0~
15. I
18,42 460,5 460,5_
-2:1--~1-.12-.1--_i_~~-2,5 -~-1 ¥.3-]-_--~--115"5"._- --1,3

I
I
-~ 3.1 2,1 I Il··- 15. I
4.1 2,3 I
o0,13818 4665 I 67,4755 ,-- --::;- :22.. 7321
i' -
i ---4~.o~71_j 112_84~..-o4.~6-- 0,188 46 5 I 2,71 I 4,01 184,46 -

0,22 55 6,85 I 2,47 3,12 171,6 I -
----~---·--
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lastalatii de incalzire
• tronsoanele retelelor orizontale pentru celelalte niveluri tia retelet, rezultatele obtinute fiind centralizatein tabelul 4.2.36.
(E3, E2, E1 si P) se dirnensioneaza dupa aceeasi metodolo• Valorileacestora au fost alese din tabelul 4.2.4, iar pierderile
gie, luand in considerare presiunea disponibila corespunza• de sarcina locale calculate cu relatia 4.2.54.
toare fiecarui nivel. • verificarearezultatelorcentralizatein tabelul 4.2.35 se obtine
Astfel, pentru: cornparano pierderile totale de sarcina ale tuturor circuitelor
a. racordare directA (tab. 4.2.33 si 4.2.21 B): corpurilor de incalzirein raport cu MTH1. Astfel, pentru:
HMTH2
D
= L(Rl+Z)
'!/>C4
+ L(Rl+Z) 5-CV - Hetaf
Tm
= a. racordare directA:
= 1451,41:1 + 217,87 - 165, 15 = 1504,21 Pa - pentru circuitul corpului de Incalzire <Pc4:
6
H~TH3 =}:(RI+ z).. +}:(RI+ z)cv - 2 · H;;i = }:(Rl+Z),, =}:(Rl+Z) +}:(Rl+Z) +f(Rl+Z)= _
C4 5 I C4 4d 4, 1.d 1r
= 1451, 49 + 383, 77 - 2 · 165, 15 = 1504, 96 Pa = 140, 76 + 160, 24 + 858, 53 = 1159, 53 Pa

pentru circuitul corpului de Incalzire <Pei
2 (RI + z) '"c4 + 2 (RI + z)
1
HMTH4 = - 3 . Hetaj =
D 5 CV Tm
= 1451, 49 + 716, 77 - 3 · 165, 15 = 1762, 81 Pa
2 (RI + z) 2 (RI + z) 314, 35 + 113, 97 + 739, 80 1168, 12 Pa

8 = =
HMTHS = + - 4 . H"'a 1 =
D '''c4 5 CV Tm pentru circuitul corpului de Incalzire <Pc2:
= 1451, 49 + 1321, 57 - 4 · 165, 15 = 2112, 46 Pa 4d r 4r
}:(Rl+Z),, =}:(Rl+Z)+}:(Rl+Z) +}:(Rl+Z)= -

in care: I C2 2d d 2. 1 3r
2:(Rl+Z)Pc C4 - sunt pierderile de sarcina pe circuitul orizontal = 438, 99 + 113, 97 + 635, 20 = 1188, 16 Pa
(tab. 4.2.33). pentru circuitul corpului de Incalzlre <Pct"
~(RI z) - reprezinta
pierderile de sarcina pe tronsoa-
f
4d
+ nele conductelor verticale situate in zona su•
cv }:(Rl+z), = }:(Rl+Z)+ }:(Rl+Z) + }:(Rl+Z) =
I> ci Id 1.1 4r
perioara MTHx (tab. 4.2.21 B);
H;/;1 = 0,5·g·h·(Pi - pd) = 0,5·9,81·2,7· 12,47 = 165, 15 Pa, = 660, 89 + 43, 62 + 420, 77 = 1125, 28 Pa
- este presiunea terrnlca medie corespunzatoare unui nivel. Conditia de echilibru hidraulic impune ca intre pierderile
Presiunea disponibita obtinuta pentru fiecare nivel se con• de sarcina pentru oricare circuit sa nu fie o abatere relativa
surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele E, mai mare de 5 %. Pentru calculul abaterii medii relative
orizontale si pierderilor de sarcma locale la MTHx. se ia ca referinta circuitul corpului de lncalzire <Pc2, care are
Dimensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se face pierderea de sarcina cea mai mare.
apllcand metodologia expusa la dimensionarea circuitelor la
nivelul 4. Pierderile de sarcina obtinute nu trebuie sa depa• E = 2: (RI+ 2: (RI+
z),,,C2 - z),,,c, . 100 =
seasca presiunea disponibila, •-'''c• L (RI + z) '1'c2

b. racordare prin BEP (tab. 4.2.21 C):
1188, 16 - 1125, 28 . 100 = 5, 29%
H(;1TH2 = 2:(Rl+Z)5 - H;/;i = 217,87 - 165, 15 = 52,72 Pa
1188, 16
H~THJ = i5
(RI+ z)- 2. H;;j = 792, 16 - 2·165, 15 = 461,86 Pa,
2:(Rl+Z) -2:(Rl+Z)
E = '''c2 "'c3 . 100 =
,_,,'c3 2:(Rl+ztc2
2 (RI+
1
H~TH4 = z)- 3. H;;j = 1125, 16 - 3. 165, 15 = 629,79
= 1188, 16 - 1168, 12 . 100 = 1 68%
Pa,
5 1188, 16 '
H~rHs = 2 (RI+ z)-

8
4· H;;i = 1729, 96 - 4 · 165, 15 = 1069,36 Pa.
2: (RI+ ztC2 - 2: (RI+ zk,
· 100 =
5
Presiunea disponibila (Hf}™") pentru fiecare nivel se con• £r-•l'c4

L (RI+ z) .•c e
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe conductele
de racord ale BEP la coloana de alimentare. In cazul in care = 1188, 16 - 1159, 53 . 100 = 2, 41%
presiunea disponibila nu poate fi consurnata integral, se 1188, 16
introduc organe de reglare pe circuitul de racord ale carer Hezulta ca numai circuitul corpului de incalzlre <Pc1 are o
trepte de reglare se stabilesc in functie de presiunea rarnasa abatere relativa mai mare de 5 %. Pentru a-i obtine echili•
neconsurnata si debitul de fluid Vx ce traverseaza racordul brul hidraulic fata de circuitul de referinta <Pc2, se deterrnina
de la coloana la MTHx. gradul de reglare r;;p
1 a robinetului cu dubla reglare atasat
Tronsoanele circuitelor orizontale, corespunzatoare aces• corpului de incalzire <Pc1,

tor niveluri, se dirnensloneaza aplicanc metodologia rnentio• unde:
nata la circuitele de la nivelul 4, conditia fiind de incadrare r<Pc1 - f (z<Pc1
RF - RF ' <Pc1 ' v )
in plaja de viteze economice recomandate. Pierderile de zR<PFc1 = L(Rl+Z) - L(Rl+Z) = 1188, 16 - 1125,28 = 62,88
sarcina de pe aceste circuite sunt acoperite de o pornpa de <Pc2 <Pc1
circulatie ale carei caracteristici hidraulice (HPco; VPcoJ se Pa iar debitul de fluid:
stabilesc analog circuitului nivelului 4. 2•50
D pen1ru re1ele de conducte din material termoplastic tip <fJCJ ·3600= ·3600= 111211/h.
Polymutan,diametrelesi pierderiletotale de sarcinasunt cp·!JT·pm 4,18·20·0,968 '
prezen• tate in tabelul 4.2.35 unde dimensionareaeste ta.cum • verificarea dirnensionarii circuitului orizontal si vertical
separat pentru circuitul de ducere si intoarcere. pentru racordarea directa se obtine cornparand suma pierde•
Diametreletronsoanelor de conducte s-au stabilit in functie de rilor de sarcina maxime de pe circuitul orizontal si pierderile
debitul de agent termic si pierdereade sarcina unitara medie, de sarcina de pe circuitul vertical, cu presiunile disponibile
utilizandtabelul 4.2.9. Coe• ficientii de rezistenta locala s-au calculate in raport cu baza coloanei. Pierderile de sarcina de
stabilit in functie de configura-
I. lastalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
pe circuitul vertical se considera cu aceleasi valori ca in
exemplul de la § 4.2.8.5.1 deoarece confiquratia retelei si HMTHS
D
= L (Rt + z) <Pc2
+ ±(Rt+
5
z)
CV
- 4 . Hetaj
Tm
=
debitele de agent termic sunt aceleasi (tab. 4.2.23 B)

9
= 1188, 16 + 1062, 11 - 4 · 165, 15 = 1589, 67 Pa
}:(Rt+z)CO<CV =}:(Rt+z),"c2 +f(Rt+Z)= in care:
:E{Rl+Z) 1 - sunt pierderilede sarcina pe circuitul orizontal(tab.
= 1188, 16 + 1272, 17 = 2460, 33 Pa "c2 4.2.35),cu valoareacea mai mare, circuitul <1> c2;
Hf;'t = 2376,27 < L{Rl+ZJco+cv = 2460,33 <Hf;'~=
Conditia de echilibru hidraulic este indeplinita. x
(RI+ Z)
3168,35 Pa
- sunt pierderile de sarcina pe tronsoanele con•
cv ductelor verticale situate in zona superioara a
f
b. racordare prin BEP: MTHx (tab. 4.2.23 B)
• circuitul orizontal considerat secundar conform schemei Hr~ai = 0,5·g·h·{P; - Pd)= 0,5·9,81·2,10·12,47=165, 15 Pa
din fig. 4.2.4 d se dirnensioneaza la fel cu eel al racordarii - este presiunea terrnica medie corespunzatoare unui nivel.
directe. Pierderile de sarcina sunt acoperite de o pornpa de Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con•
circulatie ale carei caracteristici hidraulice sunt urrnatoarele: surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele
• Inaltlrnea de pompare: orizontale si verticale corespunzatoare modulului termohi•
H PCO = L (Rt+ z) cJ>cz + ZMTH r = 1188, 16 + ZMTH1 [Pa]
draulic. Dimensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se
face aplicand metodologia expusa la dimensionarea circuitu•
in care: lui nivelului 4. Conditia de echilibru hidraulic este ca aceste
ZMTHJ - sunt pierderile de sarcina locale datorate compo• pierderi de sarcina sa nu depaseasca presiunea disponlbila.
nentelor MTH 1. b. racordare prin BEP (tab. 4.2.23 C):
• debitul pompei:
H(;1TH2 = L{Rl+Z)5 - HT~ai = 772,79 - 165, 15 = 607,64 Pa
. }:<1> 900
V = co · 3600 = ' · 3600 = O 4 m3/h
PCO C · /J.T · pm 4 18 · 20 · 968 4 ' . 6
p ' ' H~rHJ =}:(Rt+ z)- 2 · H;:1 = 1327, 28- 2 · 165, 15 =996,98 Pa,
• circuitul vertical are aceeasi confiquratie $i aceleasi 5
debite de agent termic pe tronsoane, ca in cazul exemplului 7

de la § 4.2.8.5. 1, rezultand: H:H• = 2, (Rt+ z)- 3. H;:1 = 1709, 47 - 3 · 165, 15 = 1214,02 Pa,
Hf;'~n = 2376,27 < L{Rl+ZJcv = 2581,30 < HfI'cax = 3168,35 Pa 5
in care:
L (RI+ z)
cv
= ±
s
(RI+ z)
totale ale circuitului vertical
- reprezinta pierderile de sarcina Tabelul 4.2.36. Valoarea coeficieniilorde rezistentl
locali l:t;, pentru tronsoanele reielei orizontale pentru
(tab. 4.2.23 C). conductetip Polymutan cu distribuiieinelari (ex. 7)
• tronsoanele retelelor orizontale pentru celelalte niveluri
tronson inciilzire Rdr Cpo r/D = 2 TTS TTi trecere
(E3, E2, E 1 $i P) se dimensioneaza dupa aceeasi meto•
dologie, luand in considerare presiunea dlsponlbila co•
respunzatoare fiecarui nivel. Id 2,5 4 1,13 0,3 0,3
Astfel, pentru: --o-,3-+---0-.3-+,-_--+-_--+·--o;--
2d
a. racordare directA (tab. 4.2.35 si 4.2.23 B) 3d
--------+--+--+------j-
0,3 - - 0,3
H(;1TH2 = L(Rl+Z)<P + L{Rl+Z)5-CV - H;::j = 4d 2. 0,3 - - 2. l = 2 2,6
= 118816 ~2 250,97 - 165, 15 = 1273,98 Pa Ir - 1,13 0,3 - 0,6 - 2,03
L (Rt + z) L (Rt + z) _--:-_-:-_2-:-_r-:-_:::::==-==:=-=::=-===-0=,3=::=-:::::::::o::::.6=:=--=·- . -o:9-

6
HMTH3 = + - 2 . Hetaj = 1
3r - - - - - 0,6 0,6
D '''c2 5 CV Tm
4r - - - 2 · OJ - - 2· I =2 2,6
= 1188, 16 + 443, 53 - 2 · 165, 15 = 11301, 39 Pa
I.Id - - 1,13 - - 0,9 - 2,03
-----+--+---->------·-- ----+----+--·---+--·---- ---- --
HMTH•
D
= L (Rt + z) '''c2
+ ±(Rt
5
+ z)
CV
- 3 . Hetaj
Tm
=
2. Id
1-3-·1_d-+-2_.5
2.5 4 1,13
1----+----l----+---+----r----+---+----~~--
0,3 1,3 0,9 - 9,93
f----4-r_l._13-+-_o_._3--+_l_.3--+-_o_,9---j-----,1 9_.9_3 ,
= 1188, 16 + 825, 72 - 3 · 165, 15 = 1518, 43 Pa 4.ld 2,5 4 1,13 0,3 1,3 - - ! 9,03
Tabelul 4.2.35. Dimensionarea tronsoanelorreielei orizontalefi evaluarea pierderilorde sarcini, pentru

conductetip Polymutan, varianta distribuiieiinelare (ex. 7)
Nr. M I Dn v R D; z R · 1 RI+ Z l:(RI + Z)
tronson [kW] [kg/h] (m] [mm] [m/s] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
Id 2,5 0,031 4 15 0,15 33 8,23 89,9 132 221,9 660.89
2d 4,6 0,057 3.2 20 0,18 36 0,6 9,44 115,2 124,64 438,99
3d 6,7 0,082 2.8 20 0,24 59 0,3 8,39 165,2 173,59 314,35
4d 9 0,11 3 .4 25 0,19 28 2,6 45,56 95,2 140,76 140,76
Ir 2,3 1 0,18 28 2,03 31,93 86,8 118.73 858,53
0,02~
------
5 - ---- -- -------------- --
2r 4,4 0,054 3.2 w-~ 0,16 29 0,9 11,18 92,8 104,6 739,8
3r 6,5 0,08 I 3.35 20 0,24 59 0,6 16,78 I 197,65 214,43 635,2
4r 9 0,11 13,4 25 0,19 28 2,6 45,57 375,2 420,77 420,77
I.Id 2,5 0,031 0,65 15 0,15 33 2,03 22,17 I 21,45 43,62 -
----
+-- --
2.ld 2,1 0,026 1,3 15 0.13 25 9,93 81,47 32,5 113,97 -
3.Id 2,1 0,026 1,3 15 0,13 25 9,93 81,47 32,5 113,97 -
4.ld 2,3 0,028 0,65 15 0,18 28 9,03 142,04 18,2 160,24 -
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. Instalatii de lncalzire
• alcatuirea schemei de calcul evidentiaza tipul de arrna•
z)- 4 · H;;
8
H~ms = }: (RI+ 1 = 2371, 67 - 4 · 165, 15 = 1111,01 tura de racordare unica ARU pentru alimentarea cor•
Pa. pului de Incalzire jos-jos sau sus-jos (fig. 4.2.26 a, b)
5
• debitul masic de agent termic ce traverseaza conducte•
Presiunea disponibila (H0MTH") pentru fiecare nivel se con• le orizontale este constant $i se stabileste cu relatla:
surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe coloana si . <P
pe conductele de racord ale BEP la coloana de alimentare.
in cazul In care presiunea disponibila nu poate fi consurnata M = T - [kg/s] (4.2.64)
T cp . t1T
integral, se introduc organe de reglare pe circuitul de racord
ale caror trepte de reglare se stabilesc In functie de presiu• • debitele masice de agent termic corespunzatoare corpurilor
nea rarnasa neconsurnata z;F
sl debitul de fluid Vx ce tra• de lncalzire Mex se stabilesc considerand ca diferenta de
verseaza racordul de la coloana la MTHx. temperatura t1 T a fluidului este aceeasi pentru toti consu•
Tronsoanele circuitelor orizontale, pentru aceste niveluri, matorii:
se dirnensioneaza aplicand metodologia rnentionata la cir•
cuitele de la ultimul nivel, conditia fiind de nedepasire a vi•
t1Tc =v; -
(Jie t1Tc1 t1Tc2 t1TC3 =
t1TC4 =
(4.2.65) = =
de unde:
tezelor economice recomandate. Pierderile de sarcina de pe
<Pc,
aceste circuite sunt acoperite de o pornpa de circulatle ale Mc, = c . t1T [kg/s] (4.2.66)
carei caracteristici hidraulice (HPco; VPcoJ se stabilesc ana• p c,
log circuitului nivelului 4. • temperaturile agentului termic la intrare e;n $i iesire eie In
sl din corpul de Incalzire se stabilesc In functie de debitele
4.2.8.6 Dlmensionarea conducts/or instalatlilor de masice de agent termic care alirnenteaza corpul de
1ncdlzire monotub, cu circulatJe fotfatj, pentru Incalzire si debitele de agent termic de tranzit Mctr
consumatorii
individuali
Metodologia de calcul tine seama de urrnatoarele particu•
f}
. = f} =
Mc,., ·ff.,I +(Mr. - Mc '' ) · fJ I.r . ( j = 1 + n) (4.2.67)
laritati: i I MT •
- reteaua de distributie a agentului termic la corpurile de
lncalzire este monotub, putand fi alcatuita ca retea de plinta In care:
sau lngropata (fig. 4.2.18). Racordarea corpurilor de lncalzire 81'.'1 = e'._ - t1 T~x (4.2.68)
la reteaua orizontala monotub se face cu arrnaturi de regla• Mc = MT - Mci.1 (4.2.69)
re unica (ARU), care permit racordarea jos-jos sau sus-jos. •"' diametrele tronsoanelor orizontale ce alirnenteaza corpu•
- coloanele de alimentare sunt de tipul bitub alirnentand rile de Incalzire se obtin cu relatia qenerala cunoscuta:
reteaua monotub orizontala prin module termohidraulice Ox= f {Rm; <Px},
(MTH), prevazute cu componente care: In care rnarirnile au semnificatiile rnentionate si depind de
• permit racordarea directa: modul de organizare a tabelelor de calcul sau abacelor (§ 4.2.8).
• includ BEP. • asigurarea echilibrului hidraulic al circuitelor secundare se
- dimensionarea tronsoanelor de conducte de la coloane stabileste punand conditia ca pierderile de sarcina pe circu•
se face la fel ca In cazul instalatiilor bitub pentru consu• itul primar, care trece prin corpul de Incalzire Zcx• sa fie
matorii individuali; aceleasi cu cele ale circuitului secundar care este traversat
~J
- reteaua orlzontala de alimentare este de tip arborescent de debitul masic In tranzit Ztrx prin arrnatura de reglare unica.
sau inelar, urrnand criteriile de alcatuire si dimensionare
specificate la § 4.2.8.4.2 sl 4.2.8.4.3. z,,. ( F~ (4.2.101
Operatiile ce particularizeaza metodologia de calcul a in•
stalatiilor monotub orizontale tin seama de urrnatoarele:
In care:
Mtrx, Mex - sunt debitele masice de fluid In tranzit respectiv
ce traverseaza un corp de Incalzire [kg/s].
Exemplul de calcul 8
Se dirnensioneaza diametrele conductelor unei instalatii de
Incalzire monotub, cu circulate fortata $i distributle indivi•
H2 Hl duala, Caracteristicile termice si geometrice sunt cele din fig.
~-"--"'"~~.· Gr" . ' ', . ., 4.2.27, considerand ca reteaua de conducte este realizata
~ Mtr3 Mt!'.2 1 M_!!:_l I
~ ~ ~ 81 I din otel, cupru sau material termoplastic tip Polymutan .
.... -t:><l-<-®- - - - - - - - - - - - - - - . ~ - - - - - - - - - - - - -
Agentul termic este apa calda cu 8/8; = 95/75 °C.
a M,
Heteaua orizontala din schema de calcul (fig. 4.2.26 a+b) este
<l>c1 caracterizata printr-un tranzit de agent termic si un camp impus
de temperaturi care se stabiieste dupa cum urneaza;
Mc4 Mc, Mc2 Mc, • debitul masic total de agent termic al instalatiei orizontale:
/ 04 / Ii; .: / H2 /ff,
Mc,·
83.
~C2,/
fi2
Mc,//
·e, M
r
= ~
c . t1T
= 2: <Pc,
c . t1T
= 9, oo "' 0, 107kg/s -_ 387,56kglh.
h h H1 p p 4 • 18. 20
M" MT',, Mr'
o, Ho
Gtr3 1
H2 ll1
Gtr2 ~lr] • debitul masic de agent termic al consumatorilor Mex,
+{><:)-c-@- - - - - - - - - - - - - - °"' a,- - - - - - - - - - - - - - Intr-o prirna iteratie, se stabileste considerand o diferenta
b M, de temperature:
Fig. 4.2.26. Scheme de calcul al clmpului de

=
t1T ein - eie = 10 K = t1TC4 = t1TC3 = t1TC2 = t1TC1'
temperaturl fi debitelor 1n tranzit, pentru instal~i 2•30
M = <Pc4 . 3600 = 198 086 kg/h
monotub aferente consumatorilor individuali CJ cp . t1TC4 4, 18 . 10 • '
a - alimentare jos-jos b - alimentare sus-jos
I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de inealzire
. (/)C3 2• 10 termic, recalculand coeficientul de temperatura c8 cu relatia:
MC3 = c . J.T 4 18 . 10 . 3600 -- 180,860 kg/h, 4/3
p C3 ' (4.2.71)
c,, = ( J.~T )
. (/)C2 2• 10 nom
M
cz
=-~-
cp . J.TC2 4 18 · 10 . -180,860 kg/h,
' in care:
2•50 J.Tnom = {(ed - 8;Y2}- e.,
M. = <Pc, 3600=215 310 kg h ---· ()df(); - temperaturile nominale ale agentului termic la intrare $i
I Cf cp . J.TC1 ' '4, 18. 10
iesire din reteaua orizontala;
• temperaturile agentului termic la intrarea si iesirea in si ei - temperatura adoptata pentru spatiul incalzit [°C];
din corpul de incalzire scrise tinand seama de notatiile L1. T = (Jin - ()ie ;
din fig. 4.2.27 sunt urrnatoarele: (Jin /()ie - temperaturile locale la intrarea si iesrea din corpul de
() = ()d = 95 °C incalzire, determinateprin recurenta cu expresia:
e41 = e4 - L1.Tc4 = 9 5 - 10 = 85 °C
Mc . e:_,1 +(MT - Mc ) . () 1 -1
MC4 ·()~+(MT - Mc4) · ()4 () = () 1_, 1_, (4.2.72)
I I
() = . MT
3 MT care, particularizata
pentru cazul din fig. 4.2.26, conduce la:
MC4 . ()~ + M,,.4 . ()4 = 198, 086. 85 + 189, 47. 95 = 89,88 "C,
e4 = ed; e; = 84 - J.Tc4
MT 387,56
MC4 ·()~+(MT - Mc4) · ()4 .
()3 = . ' (4.2.73)
MJr4 = MT - Mc4 = 387,56 - 198,086 : 189,47 kg/h, MT
()3 = ()3 - L1. Tc3 = 89,88 - 10 = 79,88 C,
()~ = ()3 - L1.Tc3
Mc3 ·()~+(MT - Mc3) · 83 Mc3 · ()~ + M,,.3 · ()3
(j = . ----. ---
e = Mc3·e~+(MT-Mc3)·e3.
2 MT MT (4.2.74)
2 MT
180, 86. 79, 88 + 206,70. 89, 88 = 85, 21 oc
387,56
Mtr3 = MT - Mc3 = 387,56 - 180,86 = 206,70 kg/h,
e; = e2 - L1.Tc2 = 85,21 - 10 = 75,21 °C,
8, =
Mc2 ·()~+(MT - Mc2) · ()2
.
Mc2 · ()~ +
----.----
»; · ()2 (4.2.75)
MT MT
= 180,86. 75,21+206,70. 85,21=80,54 oc
387,56 Cele doua sisteme de racordare (jos-jos sl sus-jos) sunt
diferentiate din punct de vedere al supratetei de Incalzire si
M1,2 = MT - Mc2 = 387,56 - 180,86 = 206,70 kg/h, prin coeficientul de racord c, indicat de catre STAS 1797.
e; = ()1 - L1.Tc1 = 80,54 - 10 = 70,54 °C. • pentru a asigura repartitia debitelor masice de agent
Conditia ca temperatura de lesire a agentului termic din termic, conform schemei de calcul, este necesar ca pierde•
ultimul consumator (<Pc1J sa fie eqala cu cea norninala a rile de sarcina locale pe circuitele primare Zcx (circuitele ce
agentului termic de intoarcere ((); = 75 °C) nu este indeplini•
permit circulatia agentului termic la $i de la corpul de Incal•
ta. Se impune ca debitul total al retelei sa tranziteze circuitul zire prin ARU) $i pierderile de sarcina pe circuitul de tranzit
primar al corpului de incalzire 1, obtinandu-se: ztr sa fie intr-un raport de proportionalitate dat de relatia
.. <P 2 50 4.2. 70. Pentru reteaua din fig. 4.2.27 a, b pierderile de sar•
e, = e, - -.-cr_ = 80, 54 - ' "'74, 95 °C "' 75 °c.
MT·cp 0,107·4,18 cina locale s-au stabilit astfel:
v2
• Suprafetele de incalzire aferente corpurilor de incalzire z Cx =p· !!! ·~l; £., (4.2.76)
se calculeaza in functie de temperaturile medii ale agentului 2
<l>c1 in care:
'E l:!; - reprezinta suma coeficientilor de rezlstenta locala ai
2500W s circuitului ARU - corp de Incalzire - ARU (tab. 4.2.37),
I~ :
~M- -~,.-- -- -- -- - - -- - - ~ -e-- -- -- - - - - - - ~-·- - - - - - - - - - - - - -- - - - -e-: in structura careia s-a considerat:

I~
a
-
~I
I
I
- pentru racordare jos-jos
t •
I I
('f'. <1>1 = ~_kW °<2 <1•2 = 6,7 kW '._ :J . <1>3 = 4,6 kW <~2 = 2,5 kW ~ d i
';lo= 3,7 m
I,= 16,6 m
lo = 3,45 m • lo = 3,85 m '·4; lo= 4 m "'l;i-i = SARU + SCI + SARU
- pentru racordare sus-jos
a
l:ss-j = ;:Ru+
in care:
SCI + SRT + e;
;;:,Ru - este rezistenta hidraulica locala a armaturii de racor•
dare la intrarea agentului termic;
I I sci - rezistenta hidraulica locala a corpului de incalzire;
i'j.q't=9kW
.. lo = 3,7 m
,,2•~2=6,?kW
. lo = 3,45 m
\·3·<!>3=4,6kW
' ) lo = 3,85 m
<1>2 = 2,5 kW
lo= 4 m
SRT - rezlstenta hidraulica suplirnentara a robinetului atasat
I,= 16,6 m
b circuitului corpului de Incalzire si care face parte din
ARU cu racordare sus-jos;
Fig. 4.2.27 a,b. Scheme de calculpentru instalaiiamono• slRu - rezistenta hidraulica locala a arrnaturii de racordare la
tub cu circulaiiefo'1ati pentru consumatorindividuali: iesirea agentului termic.
a - aistributle monotub jos-jos; Echilibrarea hidraulica a circuitelor corpurilor de incalzire in
b - distributie monotub sus-jos. raport cu nodurile de racordare, se face utilizand dispozitivele
Capitolul 4: Sisteme de incilzire I. lastalatll de incalzire
Hl;'~x = 3168,35 Pa;
±
locale de reglare, cu care sunt prevazute ARU. Pentru cazul
particular al reteletor monotubulare racordate cu ARU in (Rt+ z) -
este pierderea de sarcina pe tronsoanele con•
sistem de alimentare jos-jos sau sus-jos, pierderea de sarcina ' ductelor orizontale monotub, prezentate in
co
locala la corpurile de lncalzire cuprinde numai pierderile, in tabelul 4.2.38 care au doua valori determinate
circuitele ARU, corpul de Incalzire in cazul racordarii jos-jos, si de posibilitatea dirnensionarii diferite a tron•
suplimentar in robinetul cu dubla reglare (cu sau fara sonului 1
termostat) in cazul racordarii sus-jos. pentru Dn1 = 3;4"
Calculul pierderilor de sarcina locale pentru circuitele se• 4 max
cundare se face luand in considerare relatia pierderilor de L(Rl+Z)

1 co
=2815,35Pa,
sarcina, scrisa sub forma:
pentru Dn1 = 1"
vL., z v
2
:» ·-·'-'s=
16 · p
m
22
·M
.
(4.2.77)
2. :rr2 . d" 4 min
m L.,
·'-'~
L., -
L (RI+ z) co
1
= 1679, 53 Pa,
de unde cu notatiile din fig. 4.2.26. rezulta;
f (Rl+Z) - este pierderea de sarcina pe tronsoanele con•
LZ2cx "'(~Mc'x) 2 ·sauZ tr x =(~Mux) 2 (4.2.78)

5
CV ductelor coloanei de alimentare cu agent termic
care in conditiile identitatii schemei adoptate cu
cea din exemplul de la § 4.2.8.5. 1 are valoarea:
·'L-'.Zcx
trx tr x Cx
9
in care: L (RI+ z)
S CV
= 938,09 Pa,
Zcx - sunt pierderile de sarcina locale pe circuitul corpului
de Incalzire [Pa]; Analizand cele doua variante de la tronsonul 1 privind diame•
Z1,x - pierderile de sarcina locale pe circuitul debitului de trele conductelor rezulta ca
pentru 3;4" pierderile de serclna:
tranzit M1,x, care nu traverseaza corpul de incalzlre si
~;r
care sunt preluate prin reglarea specifica a ARU;
Mex - debitul masic de agent termic ce traverseaza circuitul
corpului de lncalzire:
. <}-
ex C . l!T
p x
in care:
<Pex - reprezinta debitul de caldura al consumatorului [kW];
11 Tx = Hin - Hie; - diferenta de ternperatura a agentului termic, in•
-f---~
tre temperatura de intrare si de iesre din ~ ~ .....
~1
Mtrx =MT - Mex
corpul de lncalzre.
[kg/h) (4.2.80)
<l>R2 = 8.2 kW ---4-
in care:
1
E i
r---~
!Vt T = ~ · 3600 [kg/hi (4.2.81) ¢........ - ~ •~ t'-
cp · l!T n '·"' I
N"'
II
Circuitele secundare ale corpului de Incalzire echipate cu '
s:
ARU au treapta de reglare stabilita in functie de marirnile:

<l>R3 = 8,2 kW
TRTx = f (Ztrx; Mtrx) (4.2.82)
~---
Din tabelul 4.2.37 se observa ca pentru consumatorul 4,

care este tranzitat de intreg debitul de agent termic, Z1, = 0 E
(circuitul secundar este inchis complet). r-,
0 pentru retelele de conducte orizontale din otel, de la ultimul N
nivel, diametrele $i pierderile totale de sarcina, centralizate in .<::

tabelul 4.2.38, s-au stabilit in functie de debitul de agent termic
$i viteza econornica, in conformitate cu datele din tabelul 4.2.3.
Coeficientii de rezistenta locala din tabelul 4.2.39 au fost stabilitl
tinand seama de configuratia retelei de distributie (fig. 4.2.27),
. ---- -t><}-
<l>R4 = 8,2 kW
datele din tabelul 4.2.4 $i cele referitoare la pierderile locale de E
• verificarea rezultatelor se face luand in considerare con•
sarcina pentru Is = 1 (tab. 4.2.5). ¢........ - nn ~ '-'"'

r-;
N
II
ditiile de echilibru hidraulic, care depind de varianta de ra• s:
cordare a retelei orizontale la coloanele de alimentare cu
-----~- <!>Rs= 7,8 kW
agent termic (fig. 4.2.27 c). in care:
Astfel, pentru Hl;'~n sl Hl;'~x - sunt
presiunile disponibile de la baza coloanelor,
a. racordare directa care in conditiile adoptarii aceleiasi retele verti•
4 9 cale ca la cele bitubulare au aceleasi valori:
H;; < L (RI+ z) CO
+ L (RI+ z)
S CV
< H';;' [Pa], Hl;'~n = 2376,27 Pa si respectiv
1
'1----- -t><}-
· :----~
- ~ g = 41,4 kW
Hoc --
c
Fig. 4.2.27c. Schema de calculpentru
instalatiamonotub cu circulaiiefortati pentru
consumatorindividuali:
c - cotoene de alimentare.
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de inealzire
(RI+ z)co + (RI+ z)cv = 2815,35 + 938,09 = 3753,44 Pa,
± ±
MPCO = MT = 387,35 kg/h,
• circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
1 5 (E3, E2, E1 $i P) se dirnensioneaza dupa aceeasl metodolo•
depasesc presiunea disponibila maxima H;'~x = 3168,35 Pa gie, luand In considerare presiunile disponibile corespunza•
Pentru diametrul de 1" este asigurata condlna de echilibru hidraulic toare fiecarui nivel, In functie de modul de racordare a MTH
Hm6n = 2376,27 < 1679,53 + 938,09 < H;'~x = 3168,35 Pa. la coloana, Astfel, pentru:
°b. racordare prin BE?. a. racordare directa (pentru conducte verticale tab. 4.2.198)
HMTH2
D
= ±(RI+ z)min + 2: (RI+ z)
CO 5-CV
- Hetaj
Tm
=
1
= 1679,53 + 254, 80 -165, 15 = 1769,18 Pa

In care:
RI + Z )min +
Hm~n sl H;'~x - sunt presiunile disponibile de la baza coloanei
0
de alimentare a MTH, corespunzator racordarii HMTH3
D
= L 1
4 (
CO 5
L 6 (
RI +
CV
- 2 . Hetaf
Tm
=
cu 8EP sl au valorile: Z)
= 1679,53 + 368, 60 - 2 · 165, 15 1717,83 Pa
H;'6n= 2257 Pa; H;'~x = 3009 Pa (exemplul de la§ 4.2.8.5.1) =
~(Rt z) - este pierderea de sarcina pe tronsoanele coloa• HMTH4 = L4 (RI + z) min + L7 (RI + z) - 3 . Hera;=
f + cv nei de alimentare a MTH care are aceeasi valoa- D 1 CO 5 CV Tm
re cu cea de la exemplul de la § 4.2.8.5. 1

= 1679,53 + 600, 35 - 3 · 165, 15 = 1784,43 Pa
(tab. 4.2.19 C)
f (RI+ Z )cv
5
= 2383,30 Pa, HMTHS
D
= ±(RI+
1
z)min + ±(RI+ z)
CO 5 CV
-4 . Hetaj
Tm
=
Conditia de echilibru hidraulic In acest caz este indepllnlta = 1679,53 + 761, 09 - 4 · 165, 15 = 1800,02 Pa
9
H;; = 2257 < 2: (RI+ z)cv + ZBEP = 2383,30 + ZBEP < H;;: =
4
In care:
. - sunt pierderile de sarcina minime pe circuitul
5
L ~- orizontal corespunzator diametrului Dn 1 1" =
= 3009 Pa, (Rl+zrca'" (tab. 4.2.38).
Pierderile de sarcina ale circuitului orizontal se dimensioneaza
la fel ca eel al racordarii directe si sunt acoperite de o pornpa f (RI+ Zlcv
Y sunt pierderile de sarcini pe tronsoanele con-
-
ductelor verticale situate In zona sepenoara
de circulatie care are urrnatoarele caracteristici hidraulice: MTHx (tab. 4.2.198).
• inaltirnea de pompare Hetaf
Tm
= O ' 5g·h.lp
lJ i
- p d ) = 0' 5·9' 81·270·12
' '
47 -- 161' 15 Pa'
4 Dimensionarea circuitelor orizontale se face dupa meto-
HPco = 2:(Rl+Z)
co =2815,35 Pa, dologia prezentata pentru circuitul ultimului nivel.
Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel este
1
unde s-a considerat pe tronsonul 1 (tab. 4.2.38) diametrul consurnata pentru acoperirea pierderilor de sarcina a racor•
de 314" intrucat pierderea de sarcina suplirnentara poate fi durilor MTHx la coloana, a pierderilor locale de sarcina In
acoperita de pompa de circulatie, MTHx si In reteaua orizontala corespunzatoare nivelului.
• debitul pompei: b. racordare prin BEP (ptr. conducte verticale tab. 4.2.19, C)
HMrH2
D
= ~
L.J
(RI+ z) 5-CV
- H8'"1
Tm
= 620' 50 - 165' 15 = 455' 35 Pa
6
H~TH 3 = 2: (RI+ z)cv - 2 · H;;1 = 998, 50 - 2 · 165, 15 = 668, 20 Pa
5
Tabelul 4.2.39. Valoarea coeficieniilor de rezistenit

locali l:s,
pentru tronsoanele reielei monotub orizontale
si conducte din otel ex. 8)
Corp Curbe
Nr.
tronson inciilzire ARU Cpo r/D = 4
v/vx TTS TTT l:s
--~ 3 4,6
1--~
3.85 3/4 0,22 35 9,6
I 134,75 I
23(},4 365,15~-
2592,15
I - 2. 4= 8 - 2. 0,3 = 0,6 - - 2 ·I= 2 10,6
- 2. 0,3 = 0,6 -
------+--- _ +-
I I
2 - 2. 4 = 8 - - 8.6
1•
I ~~· 1456.33
I I 2815.35 3 - 2. 4 = 8 - 4. 0,3 = 1,2 - - - 9,2
4 2.5 4 112 so 11.1 I 120 1032, 2322 ...
1I ! , I 4 2,5 2. 4 = 8 - 2. 0,3 = 0,6 - - - 11,1
1679,53
Tabelul 4.2.37. Valoarea rezisteniei de reglare "Ztr", pentru armituri cu racordare unici (ARU)
la instala~ile orizontale monotub cu alimentare jos-jos 'i sus-jos (ex. 8)
Nr. tronson z., M1rx Mex z,
SARU !;f!i I !;z~ 'L!;11 I ('L!;s1)
Vm
[m/s] [Pa] [kg/h] [kg/h] (MtrxfMcxl2 [Pa]
I 2,5 0,16 80,78 75,51
4 6.5 ! 189,47 198,086 0,91
4 6,5 10,5 0,16 131,3 I 119,48
2 4 2,5 6,5 0,12 45.72 59,98
206,7 180,86 1,31
4 6,5
2,5 10,5
6,5 0.12
0,12 78,86
45,72 103,3
3 --~
4 6,5 10,5 0,12 78,56 59,71
206,7 180,86 1,306
4 2,5 6,5 0,25 198,45 102,6
4 0
4 6,5 10.S 0,25 320,57 0 387,56 0
0
7 termic care In conditiile identitatii schemei
H~TH• =}:(RI+ z)cv -3·H;:i=1646,5-3·165, 15=1151,05 Pa adoptate cu cea din exemplul de la §
5
4.2.8.5.1 tabelul 4.2.218 are valoarea:
H~rHs =8 }: (RI + Z
L-
9
4 · H;:1 = 2035, 3 - 4 · 165, 15 = 1374, 7 Pa 2,(Rl+Z) CV

=1511,92Pa
5 5
Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con• Varianta cu tronsonul 1 cu diametru 28x 1,5 mm conduce
surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina ale racordului la pierderi de sarcina mai mari decat H;'ix,
4 9
BEP la coloana si a pierderilor de sarcina locale la nivelul 2,(RI + Z)co + 2,(RI + Z)cv = 2575,03+ 1511,92=
MTHx In care este inclusa BEP. Daca este cazul se prevad 1 5
sl organe de reglare care sa disipeze excedentul de presiu• =4086,95>Hr;J~x=3168,35 Pa
ne, alegerea acestora tacancu-se dupa metodologia indica•
ta la exemplul de la § 4.2.8.5. 1. Conditia de echilibru hidraulic este aslqurata pentru solu•
Circuitele orizontale ale celorlalte niveluri se dimensionea• tia cu diametru 35x 1,5 mm pe tronsonul 1.
za aplicand metodologia indicata la dimensionarea circui• H/;;n < 2376,23 < (1401,21+1511,92)=2913, 13 <
tului ultimului nivel. Pompa de circulatie pe fiecare circuit se < H;'ix = 3168,35 Pa.
alege In functie de caracteristicile respective (Hpco sl GPcol· b. racordare prin BEP
u pentru retele de conducte aizon1aJe din cupru, corespun•
zatoare ultimului nivel, diametrele si pierderile totale de
sarcina
centralizateIn tabelul 4.2.40 s-au stabilit In functle de debitul In care:
de agent termic $i viteza econornica, utilizand datele din H/;;n $i H;'ix - sunt presiunile disponibile de la baza
tabelul coloanei de alimentarea MTH5, corespunzator
4.2.7. Coeficientii de rezlstenta locala centrallzati In tabelul racorda•
4.2.41 s-au determinat In functie de configuratia retelei de rii cu BEP si au valorile:
distributie (fig. 4.2.27) tinand seama de datele din tabelul H/;;n = 2257 Pa; H;'ix = 3009 Pa (ex. 6 de la § 4.2.8.5.1).
4.2.4 $i a celor referitoarela lungimeaechivalentaa ~( ) - este pierderea de sarcina pe tronsoanele de
pierderilorlocale de sarcina f RI+ z cv conducta ale coloanei de alimentare a MTH,
pentru .E~ = 1 (tab. 4.2.8). care are aceeasl valoare ca In cea de la
• verificarea rezultatelor s-a tacut luand In considerare exemplul de la § 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.21 C):
conditiile de echilibru hidraulic, care depind de varianta de 9
racordare a retelei orizontale la coloanele de alimentare cu 2,(Rl+Z) CV

=2236,21Pa
5
agent termic.
Astfel, pentru: Conditia de echilibru hidraulic
a. racordare directll:
H;; =
9
2257 < 2, (RI+
5
z) CV
+ ZBEP = 2236,21 + ZBEP < H';;x =
In care:
H/;;n si H;'ix - sunt presiuniledisponibile de la baza = 3009 Pa.
coloanelor care In conditlile adoptarii aceleiasi nefiind Indepiinita, se prevede un organ de reglare pe ra•
retele verti• cale, ca la cele bitubulare,au cordul BEP1, a carui rezlstenta locala:
aceleasi valori:
H/;;n = 2376,27 Pa si respectiv Hf;'i" = 3168,35 Pa. z::p· = H';;' - H;; = 3009 - 2257 = 376 Pa
2 2 '
I(Rt z) - este pierderea de sarcina pe tronsoanele
1 + co conductelor monotub, prezentate In tabelul iar relatia de echilibru hidraulic devine:
4.2.40 care au doua valori determinate de 9
posibilitatea dirnensionarii diferite a tronso• HminDC5
< 2,(Rl+z)
CV
+zBEP1 <Hmax
RF DC
nului 1, astfel:
4 sau
2,(Rl+Z)'J:~x=2575,03 Pa pentru Dn1 = 28x1,5 mm,
1
H;; = 2257 < 2236, 21+376 = 2612, 21 < H;;;' = 3009 Pa
4 . Organul de reglare se alege fixand treapta de reglare

2,(Rl+Z)'J:';=1401,21 Pa pentru Dn1 = 35x1,5 mm,
1
- este pierderea de sarcina pe tronsoanele Te<P, = t (!VtMTH1' zB<P, )

f(Rt+z) RF RF
S CV conductelor coloanei de alimentare cu agent
Tabelul 4.2.40. Dimensionarea tronsoanelorreielei orizontale 'i evaluarea pierderilor de sarcini,

pentru reieaua orizontali monotubulari'i conducte din cupru (ex. 8)
Nr. <t> rvh I D ·c'l v R l:lech l:I R · l:I l:(R · 1:1)
tronson [kW] [kg/h] [m] [mm] [m/s] [Palm] [m] [m] [Pa] [Pa]
28 · 1,5 0,22 26 I 8,73 29,0:l I 754,78 754,78

I 9 20,3 9.7 r --~~
1
I, 35·1,5_ 0,135 8.5 I 10,18 30.48 259.08+· 259,08
2 6,7 3.45
L 22 :-.!. 1_~-~--~.25-~ I 4_7 1 3_.5_2 ~:~_1_~22,7512n.s3
I
387,56 28 . 1,5 0,215
232,2
11----~t----2_8_·_1_,5 696,210,21527 _l 27 4,75
l--_4_.1_4_+ 7,59 8.6
204.93 1464,01
3,85
4 ~---
22 - 1
22. I
o,34
0,34 I
75
75
_J 5.4
7.2
J 1
4_.o_5_, 7,9
5.4
1
1----+----+-·------
592,5
9.4
1
705
1870.o3
2575.03
---~-
22 · I 0,34 75 I 5.4 9,4 705 1401.21
I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 4: Sistemede Incalzire
In care: ~(RI+ ztcoin - sunt pierderile de sarcina minime pe circuitul
M = L<Pcx =
9
=0,107kg/s .. 387,56 kg/h,
f
MTHt C · t.T 4, 18 · 20 orizontal corespunzator diametrului Dn 1 =
p
zBEP, = 376 Pa. 35x 1,5mm (tab. 4.2.40).

RF -l., - sunt pierderile de sarcini pe tronsoanele
Pierderilede sarcina In circuitul orizontal sunt acoperite de ? (RI+ Zlcv conductelor verticale situate In zona supe•
o rioara MTHx (tab. 4.2.218).
pornpa de crculatie, cu urrnatoerele caracteristicihidraulice: H7::i = 0,5g·h·{P; - pd)= 0,5·9,81-2,70· 12,47 = 161, 15 Pa.
• lnaltimea de pompare: Dimensionarea circuitelor orizontale se face dupa meto•
dologia prezentata pentru circuitul ultimului nivel.
H
PaPCO
= ~(Rt+ z) = 2575, 03 Presiunea disponibila obtlnuta pentru fiecare nivel este
consurnata pentru acoperirea pierderilor de sarcina a racor•
,L. CO
1
durilor MTHx la coloana, a pierderilor locale de sarcinii. In
unde pe tronsonul 1 (tab. 4.2.40) s-a considerat diametrul MTHx $i In reteaua orizontalii. corespunzatoare nivelului.
de 28x1,5 mm, deoarece pierderea de sarcina suplimenta• b. racordare prin BEP pentru conducte verticale(tab. 4.2.21 C)
ra poate fi acoperita de pompa de circulatie, cu caracteris•
ticile hidraulice:
H~'H 2 = L (RI+ zt_cv - H;:i = 217, 87 -165, 15 = 52,72 Pa
• debitul pompei: 6
MPCO = MT= 387,56 [kg/h]. H~'H =}: (RI+

3 z)cv - 2 · H;:i = 792, 16 - 2·165, 15 = 461, 86 Pa
• circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri 5
(E3, E2, E1 si P) se dirnensloneaza utilizand aceeasi meto• 7

dologie, luand In considerare presiunile disponibile cores• H~rH• =}:(Rt+ z)cv - 3 · H;: 1 = 1125, 16 - 3·165, 15 = 629, 71 Pa
punzii.toare fiecarui nivel, In functie de modul de racordare 5
a MTH la coloana, Astfel, pentru:

a. racordare directA pentru conducte verticale (tab. 4.2.21 H~rHs =}: (Rt+
8
zL - 4· H;: = 1729,
1 96 - 4 · 165, 15 = 1069, 36 Pa
B) 5
HMTH2 = ~
L.J
(Rt + z)m;n + ~(Rt ,£,,,
+ z) - Hetaj = Presiunea disponibilii. obtinuta pentru fiecare nivel se con•
D
1
CO S-CV Tm
surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina ale racordului
= 1401, 21+217,87 -165, 15 = 1453, 93 Pa BEP la coloana si a pierderilor de sarcina locale din MTHx
In amonte de BEP.
HMTH3 = ±(RI+ z)m;n + ±(Rt + z) - 2 . Hetaj = Circuitele orizontale ale celorlalte niveluri se dimensionea•
D 1 CO 5 CV Tm za dupa metodologia indicata la circuitul de la ultimul nivel.
= 1401, 21+383, 77 - 2 · 165, 15 = 1454, 68 Pompa de circulatie pe fiecare circuit se alege In functie de
Pa caracteristicile hidraulice (Hpco si MPco).
HMTH4 =
. Hetaj = ± (Rt +
z)m;n
+
± (Rt +
z) -
3
D 1 CO 5 CV Tm D pen1ru retele de conducte orizontale din materiale termo•

plastice tip Polymutan, corespunzatoare ultimului nivel,
= 1401, 21+716, 77 - 3 · 165, 15 = 1622, 53 Pa diametrele $i pierderile totale de sarcina sunt centralizate In
HMTHS =
D
±
1
(Rt + z)m;n +
CO 5
± (Rt + z) - 4 .
CV
Hetaj
Tm
=
tabelul 4.2.42. Valorile au fost stabilite In functie de debitul
de agent termic $i viteza economicii., utilizand datele din
= 1401, 21+1321, 57 - 4 · 165, 15 = 2062, 18 Pa tabelul
4.2.9. Coeficientii de rezistenta locala centralizati In tabelul
In care: 4.2.43 s-au determinat In functie de configuratia retelei de
distributie (fig. 4.2.27)tinand seama de datele din tabelul
4.2.4.
Tabelul 4.2.41. Valoarea coeficieni!lorde
rezistenil locali
monotubulare
pentru tronsoanelereJelei Is, • verificarea rezultatelor s-a facut luand In considerare
orizontale,1 conductedin cupru (ex. 8) Tabelul 4.2.43. Valoarea coeficieni!lorde

rezistenit locali Is,
pentru tronsoanele reJelei
monotubulare
orizontale 'i conductetip Polymutan (ex. 8)
Nr. Corp
tronson Incalzire
ARU Cpo
Curbe
TIS rrt Robinet I Is Nr. Corp
tronson lncalzlre ARU Cpo
Curbe
TIS rrt
Robinet
Is
r/D = 4 trecere r/D = 1,2 tree ere
1 - 2. 2 =4 - 2. 0.35 =0,7 - - 2 · 2,5 =Si 9,7 1 - 2. 4=8 - 2. 0,3 = 0,6 - - 2·1,5=3 11,6
2 - 2. 2 =4 - 2. 0,35 =0,7 - - - i 4,7 2 - 2. 4=8 - 2·0.3=0,6 - - - 8,6
3
4
-
2,5
2.
2.
2 =4
2 =4
-
-
4.
2.
0,35 = 1,4
0,35 = 0.71
-
-
-
-
-
- i+~ 3
4
-
2,5
2.
2.
4=8
4=8
-
-
4 · 0,3 = 1,2 I -
2. 0,3 = 0,6 -
-
-
-
-
9,2
11,1
Tabelul 4.2.42. Dimensionarea tronsoanelorreJelei orizontale 'i evaluarea pierderilorde sarcini, pentru
reJeaua orizontali monotubularicu conductetip Polymutan (ex. 8)
ih
Nr. ct> I Dn v R
Is z R · 1 RI+ Z I(RI + Z)
tronson [kW] [l/s] [m] [mm] [m/s] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
25 0,19 28 203,31 568,4 771,71 771,71
1 9 I 20,3
25 0,19 28
11,7
203,31 568,4 771,71 771,71
-t--~
I
25 0,19 28 150,73 96,6 247,33 1019,04

2 6,7
I 3,45 8,6
0,107 25 0,19 28 I 150,73 96,6 247,33 1019,04
25 0,19 ~
I 161,24 107,8 269,04 1288,08
4 2,5 4
20 0,31 87
11,1 I 517,88 348 856,88 2640,11
25 0,19 28 i 194,59 112 306,59 1594,62
conditiile de echilibru hidraulic care depind de varianta de unde s-a considerat ca pe tronsonul 4 (tab. 4.2.42) diame•
racordare a retelei orizontale la coloanele de alimentare cu trul de 20 mm, deoarece pierderea de sarcina suplirnentara
agent termic. Astfel, pentru poate fi acoperita de pompa de circulatie cu urrnatoarele
a. racordare directa caracteristici hidraulice:
• debitul pompei:
Mpco = Mr = 387,56 kg/h.
• circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
In care: (E3, E2, E1 si P) se dimensloneaza utilizand aceeasi meto•
H;'/;n si H;';x - sunt presiuniledisponibilede la baza dologie, luand In considerare presiunile disponibile cores•
coloanelor, care In conditiile adoptarii aceleiasi punzatoare fiecarui nivel, In functie de modul de racordare
retele verti• a MTH la coloana,
cale, ca la cele bitubulare,au aceleasi valori: Astfel, pentru:
HP~n = 2376,23 Pa, respectiv H;'t' = 3168,35 Pa. a. racordare directa pentru conducte verticale (tab. 4.2.23 C)
2 (RI+ z) - este pierderea de sarcina pe tronsoanele
con• HMTH2 =±(RI+ zr + 2: (RI+ z) - He1aj =
' co ductelor monotub, prezentate In tabelul 4.2.42

cu doua valori determinate de posibilitatea di• D
1
CO 5-CV Tm
rnensionerii diferite a tronsoanelor3 sl 4, astfel:
= 1594, 62 + 772, 79 - 165, 15 = 2202, 26 Pa
4
2: (RI+
1
z)co max
= 2640, 11 Pa pentru Dn3 = Dn4 = 20 mm,
HMTH3 = ±(RI + z)min + f (RI + z) - 2 . He1aj =
D 1 CO 5 CV Tm
4
2 : RI+
(
Z
)min = 1594, 62 Pa pentru Dn3 = Dn4 = 25 mm. = 1594, 62 + 1327, 28 - 2 · 165, 15 = 2591, 60 Pa
1 co
4
HMTH
)
= 24: ( RI + Z )min + 27: ( RI + - 3 · Hetaj =
- este pierderea de sarcina pe tronsoanele Z
f(R1+z)
5
CV
conductelor coloanei de alimentare cu agent
D 1 CO 5 CV Tm
termic care In conditlile identitatii schemei = 1594, 62 + 1709, 47 - 3 · 165, 15 = 2808, 64 Pa

adoptate cu cea din exemplul de la § )min
4.2.8.5.1 are valoarea: HMTHS = 24: ( RI + Z + 28: ( RI + Z - 4· Hetaj =
)
D 1 CO 5 CV Tm
z)
9
2: (RI+ = 1272, 17 Pa' = 1594, 62 + 2371, 67 - 4 · 165, 15 = 3305, 69 Pa
S CV
In care:
Conditia de echilibru hidraulic este asiqurata pentru solu• 4 .
tia cu diametrul de 25 mm pe tronsonul 4: 2: (RI+ Z)~~n - sunt pierderile de sarcina minime pe circuitul
H;~n = 2376, 23 < 1594, 62 + 1272, 17 = 1 orizontal corespunzator diametrului Dn3 =
Dn4 = 25mm (tab. 4.2.42).
= 2866, 79 < H';;' = 3168, 35 Pa
y
Varianta cu tronsonul 4 cu diametru 20 mm conduce la l;(RI + Zlcv - sunt pierderile de sarcina pe tronsoanele
pierderi de sarcina mai mari decat Hf;';x. x conductelor verticale situate In zona superi-
oara MTHx (tab. 4.2.23 c).
z) z)
4 9
2: (RI+ + 2:(R1 + = 2640, 11+1272, 17 =
1
CO S CV H;:i = 0,5 · g · h(p, - pd)= 0,5 · 9,81·2,70· 12,47=165,15 Pa
= 3912, 28 > H;~· = 3168, 35 Pa Dimensionarea circuitelor orizontale se face dupa meto•
b. racordare prin BEP: dologia prezentata pentru circuitul ultimului nivel.
9 Presiunea disporubila obtinuta pentru fiecare nivel este
Hmin
DC
< 2: (RI+ z)
S CV
+ z BEP < Hmax
OC
consurnata pentru acoperirea pierderilor de sarcina a racor•
durilor MTHx la coloana, a pierderilor locale de sarcina In
In care: MTHx sl a circuitelor orizontale corespunzatoare nivelului.
Hf;'~n si Hf;';x - sunt presiunile disponibile de la baza coloanei b. racordare prin BEP pentru conducte verticale(tab. 4.2.23 C)
de alimentare a MTH, corespunzator racordarii HMTH2 = "'(RI+ z) - w•i = 772 79 - 165 15 = 607 64 Pa
cu BEP sl au valorile: D Li S-CV Tm 1 ' 1
H;~n = 2257 Pa, Hf;';x =3009 Pa (exemplul de la§ 4.2.8.5.1). 6
2: (RI+ z) - este pierderea de sercina pe tronsoanele de H~TH3 = l5 (RI+ z)cv - 2 · H;:i = 1327, 28 - 2 · 165, 15 = 996, 98 Pa
s cv conoucta ale coloanei de alimentare a MTH,
care are aceeasi valoarecu cea din exemplul 7
de la § 4.2.8.5.1(tab. 4.2.23 C): H~TH4 =}: (RI+ z)cv - 3 · H;;i = 1709, 47 - 3 · 165, 15 = 1214, 02 Pa
5
9
l;(Rl+Z) =2581,73Pa. 8
S CV H~rHs = }: (RI+ z)cv - 4 · H;;i = 2371, 67 - 4 · 165, 15 = 1111, 07 Pa
5
Conditia de echilibru hidraulic:
9 Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con•
H;; = 2257 <}: (RI+ z) CV
+ za<P = 2581,73 + za<P < H;' = 3009 Pa surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina ale racordului
5
BEP la coloana $i a pierderilor de sarcina locale la nivelul
este Indeplinita. MTHx In care este inclusa BEP.
Pierderilede sarcina In circuitul orizontal sunt acoperite de Circuitele orizontale ale celorlalte niveluri se dimensio•
o neaza dupa metodologia aplicata circuitului etajului de la
pornpa de circulate, cu urrnatoarele caracteristici hidraulice ultimul nivel. Pompa de circulatie pe fiecare circuit se alege
• Inaltirnea de pompare: In functie de caracteristicile hidraulice (Hpco $i Mpco).
4
HPco = 2: (RI+
1
z)co = 2640, 11 Pa
I. mstalatll de incalzire Capitolul 4: Sisteme de lnealzire
centrale, singura reglare posibila fiind In acest sens se recornanda urrna•
4.3. Sisteme de incilzire cea de debit. Aceasta situatie gene• toarele solutii generale:
cu abur de presiune reaza consumuri energetice nejusti• a) pentru cladir: izolate, fara destasu•
joasi ficate In perioadele cu temperaturi rare mare In plan, avand pierderi
exterioare mai ridicate si solicita su• energetice reduse si centrala ter•
lnstalatiile de Incalzire cu abur de plimentar cazanele prin porniri si mica proprie, este indicata utilizarea
presiune joasa sunt lnstalatii lnchise opriri repetate; sistemelor cu lntoarcerea llbera a
utillzand ca agent termic aburul saturat - corodarea echipamentelor $i conduc• condensatului la cazane.
cu presiunea maxima de 1,7 bar (0,7 telor din otet, In special, In sistemul b) pentru cladiri mari sau ansambluri de
bar suprapresiune). Principala caracte• de evacuare a condensatului In care cladiri, se recornanda instalatii de Inca
ristica a acestor instalatii este utilizarea circula un amestec de apa, aer si lzire cu abur de presiune joasa cu co•
vaporilor de apa ca agent termic trans• uneori abur viu; lectareacondensatuluiIn rezervoarein•
porter, ceea ce sporeste substantial - riscul tunctionsri; defectuoase prin termediare si pomparea acestuia In
capacitatea termica a acestui tip de aparifia unor dopuri de apa Insotite de cazane.
mstalatii tata de cele utilizand ca agent zgomote pe conducte sau In corpurile
termic apa calda, de Incalzire, consecinte ale unei pro• 4.3.2. Particulariti1:iale
Sarcina terrnica necesara la consu• iectari sau executli defectuoase, pre• instala1:iilocr u abur la
mator se obtlne din transformarea unui cum si a vitezelor mari ale aburului In presiune joasi
anumit debit de abur In condensat si conducte;
preluarea caldurii latente de vaporizare. - riscul scaparilor de abur prin conduc• Sistemele de Incalzire cu abur de
Sarcina terrnica <Pab [kW] transportata tele de dezaerisire ale sistemului de presiune joasa pot fi clasificate dupa
de un debit de abur este proportionala evacuare a condensatului. Acest fe• anumite criterii, astfel:
cu debitul de fluid Mab [kg/h] si cu cal• nomen nedorit se rnanltesta In si• - dupa nurnarul de conducte care
dura latenta de vaporizare r [kJ/kg], la tuatia In care la nivelul consuma• alimenteaza corpurile de incalzlre:
presiunea de regim a instalatiei: torilor (corpuri de tncatzlre, echipa• monotub si bitub;
<Pab = Mab· r [kW] (4.3.1) mente tehnologice etc.), aburul nu se - dupa modul de lntoarcere a conden•
In tabelul 4.3.1 se gasesc caracteris• transtorrna integral In condensat si satului la cazane: intoarcere libera si
ticile termofizice ale aburului saturat la nu sunt montate dispozitive speciale intoarcere prin pompare;
diferite presiuni. In acest scop pe conducta de eva• - dupa modul In care se face distribut
Majoritatea instalatillor care utilizeaza cuare a condensatului. ia aburului la consumatori: distributie
aburul de presiune joasa ca agent ter• Aceasta solutie poate fi adoptata In superiosre si distnoutie intenoere:
mic contin urrnatoarele componente: cazul existentei unei retele de abur - dupa pozltia conductei de lntoarcere a
- sursa terrnica (generatoare de abur tehnologic ca sursa de abur sau atunci condensatului la cazane In raport cu
de presiune joasa); cand executia unei retele de apa calda nivelul de presiune al instalatiei: con•
- sisteme de conducte pentru distribut sau fierbinte este neeconornlca. Alege• densat neinecat si condensat inecat.
ia aburului la consumatori; rea sistemului de Incalzire cu abur de In majoritarea instalatiilor de Incalzire
- sisteme de conducte pentru prelua• presiune joasa se face tinand cont de cu abur de presiune joasa se folosesc
rea condensatului de la consumatori; urrnatoarele criterii: sistemele bitub. lnstatatiile mici pot fi
- utilizatori (corpuri de Inclazire, echi• - puterea terrnica necesara: proiectate uneori In sistem monotub. In
pamente tehnologice etc.); - sursa sau generatorul de abur dispo- acest caz aburul si condensatul circula
- sisteme de siquranta; nibil; pe aceeasi conducta (fig 4.3.1 ).
- sisteme de dezaerisire a conductelor - tipul de consumator (civil sau indus• Alegerea schemei de distrlbut'e, supe•
de condensat; trial); rioara sau interioara, se face tinand
- sisteme de reglare si control; - amplasarea consumatorilor In cladir: seama de structura cladirii si de posibi•
- accesorii. si a cladirilor In raport cu sursa ter• litatile existente privind pozarea con•
mica; ductelor de abur si de condensat astfel
4.3.1. Criterii privind utilizarea in• - posibilitatile de colectare a conden• incat sa se asigure pantele necesare
cilziriicu abur de presiune joasi satului etc. precum si montarea separatoarelor de
Domeniul de utilizare al instalatillor

cu abur de presiune joasa este mai re• Tabelul 4.3.1. Proprietatile apei i;;i aburului in stare de saturatie
dus decat al celor cu apa calda, Expli• in functie de presiune
catia consta In cateva caracteristici ale
acestor instalatii care qenereaza feno•
e p V" p" r e p V" p" r
(oC) [bar] [ m3/kg] [kg/m3] [kJ/kg] (oC) [bar] [ m3fkg] [kg/m3] [kJ/kg]
mene nedorite si anume:
- temperatura ridicata a agentului ter• 80 0,47 I 3,41 0,29 2309 130 2,70 0,67 1,50 2174
~ 19:0
1--:::~ -I ::::-- - ::1- ! ::~~
corpurilor de incalzlre. Acest fapt ge•
mic, peste 100 °C, care produce

temperaturi ridicatetermic
nereaza disconfort ale suprafetelor
local si de•
I-----
1-
----+----t--------r--------~
~::~ - ~::~--
~+-~:~-~~: ----i----i------+----r------1
+-
·------------ -------1----- ------
f---~ ------
terioreaza calitatea aerului interior 105 1,21 ' 1,42 0,71 I 2244 145 4.16 I 0,45 2,24 2129
prin arderea prafului depus si intensi• r-- -1------1--------t----+---+-------+
ficarea curentilor convectivi; 110 1,43 i 1.21 1
- inertia termice reduse a instsietiei, o.83 2230 150 4,78 ! o.39 2.55 2113
~--- I ~--~----~--~i -- ----
1
ceea ce deterrnina o functionare con• 115 1,69 1,04 0,97 i 2216 155 5,43 i 0,35 2,89 2097
tinua a generatoarelor de abur pentru ' 2-20-2---r----r-----i----f------+------l
acoperirea pierderile energetice ale 120 1,98 0,89 1,12 160 6,20 I o,31 3,26 2081
t----+---+-----t---+----+----+-- I
cladlrilor: 125 2,32 0,77 1,30 i 2188 165 7,00 0,27 3,67 2065
- imposibilitatea unei reglari calitative
condensat. Pentru conductele de abur densat se contecttoneaza din teava ro• panta (fig. 4.3.2 a, b} sau in contra•
se recomanda, pe cat posibil, o panta tunda. Marimea garzii hidraulice a sifo• panta (fig. 4.3.2 c) cu conditia ca la
de montare care sa determine nului este calculata 'in functie de presiu• corpurile de lncalzire eel mai jos am•
scurgerea nea de regim a cazanului $i asigura plasate, racordarea sa fie tacuta In
condensatului format datorita racirii 'in eva• cuarea condensatului format pe panta, pentru a da posibilitatea eva•
conducte, 'in acelasi sens cu rniscarea conduc• tele de abur fara riscul de a cuarii condensatului format pe co•
aburului. In cazul montarii in con• pierde abur din lnstalatie (cap. 4.3.6). loana de abur;
trapanta, datorlta vitezei mari de curgere - la instalattile bitubulare cu distrioutie
a aburului 'in conducte (15.. .40 m/s), do• 4.3.3. Racordarea corpurilor interioara, racordarea corpurilor de in•
purile de apa formate prin condensare de incilzire catzire la coloane se face numai 'in
sunt lovite puternic de peretii conducte• contrapanta, atat pentru racorduri uni•
lor i,;i la schirnbarile de drectie. Acest Montarea corpurilor de Incaizire in laterale (fig.4.3.3 a-, c) cat sl 'in varian•
fenomen provoaca zgomote puternice $i sistemele alimentate cu abur de pre• ta racorderll mai multor corpuri de
introduce rezistente hidraulice importan• siune loasa respects. in principiu, reco• lncaizire (fig. 4.3.3 az, b). Acest tip de
te care uneori blocheaza tunctlonarea mandarile generale privind amplasarea racord trebuie respectat pentru a evita
corecta a unor portiuni din instalatie, Din corpurilor de lncalzire si anume: STAS umplerea cu apa a racordurilor in
aceste motive, 'in cazurile 'in care nu se 1676, STAS 11247/1, STAS 11247/2, cazul inchiderii robinetului de reglare si
poate evita montarea conductelor 'in STAS 11247/3, STAS 11247/4. pen• tru a evita pericolul de 'inghet;
contrapanta se recornanda ca viteza In ceea ce prlveste racordarea cor• - racordurile corpurilor de Incalzire la
aburului sa nu depasesca 10 mis, iar purilor de Incalzire, In instalatiile ali• conductele de colectare a condensa-
lungimea acestei portiuni se lirniteaza pe mentate cu abur de presiune joasa,
cat posibil. apar unele particularitati, astfel:
La instalatille cu distrioutie superioera, - la instalatiile bitubulare cu dlstributle
fig. 4.3.2, racordarea coloanelor se face superioara racordarea corpurilor de
printr-o legatura de tip ,,pipa" la partea lncalzire la coloane se poate face In L)._
superioara a conductei de distrioutie, I
I
evitandu-se astfel patrunderea conden• I
I
satului 'in corpurile de Incalzire.
La instalatiile cu distribute inferioara, fig.
4.3.3, pot fi particularizatetrei situatii;
ui
I
a - coloana racordata direct la conduc• I
I
ta de dlstributle a aburului i,;i la con•
rr.
I
ducta de colectare a condensatului; l
b - coloana racordata intr-un punct de I
I
... L.._
rupere de panta a conductei de
dlstributie abur prevazuta cu a b c
separator de condensat;
c - coloana de capat, echipata cu se• Fig. 4.3.2. Sisteme de distribut:ie'i
a b
parator de condensat. de racordarea corpurilorde
Heteaua de distributie a aburului din Fig. 4.3.1. Racordarea incilzire la coloanele instalaiiilor
planul orizontal poate fi arborescenta corpurilorde incilzirein sisteme bitubcu distribut:iesuperioari:
sirnpla sau cornplexa. Aceasta se mon• monotub: a - racordare unilaterala, in panta;
teaza cu o panta de 3 ... 5 % pe a - distrlbutie superioere; b - racordare mu/tip/a, in pente;
directia de alimentare a b - distrlbutie lnteriosre. c - racordare bilaterala in contrepente.
consumatorilor, astfel incat circulatia -- abur ---- condensat
aburului si a condensa• tului format
datorita racirii pe conducte sa fie 'in
/
I '
acelasi sens. Pentru retelele de \- -
""-
distrioutie mari, destasurate mult in
plan, o panta continua conduce la dife•
rente de nivel inacceptabile. Din acest
motiv se practica ruperile de panta pre•
vazute cu separatoare de condensat
(fig. 4.3.4). Harnificatiile sunt echipate,
de asemenea, cu dispozitive de capat
pentru colectarea condensatului. Sepa•
ratoarele de condensat utilizate in in•
stalatiile de incalzire cu abur de presiu•
ne joasa pot fi, dupa caz, sifoane de
condensat sau alte dispozitive de sepa•
rare a condensatului ca, de exemplu,
oale de condensat de diferite tipuri. b c
Sifoanele de condensat sunt dispoziti•
ve simple care asigura eliminarea sigura Fig. 4.3.3. Sisteme de distribut:ie'i de racordarea corpurilorde incilzire
a condensatului fara scapari de abur, la coloanele instalaimorbitubularecu distribut:ieinferioari:
fiind recomandate ori de cite ori exista a - coloane racordate la conductele de distributie;
disponibilul de Inaltirne pentru a fi mon• a 1 - racordare unilaterala; a2 - racordare mu/tip/a; b - cotoene recordete in
tate. Acest lucru este posibil, in general, punctul de rupere de panta; c - cotoens recoroete in csoetu! reteteior de
la instalatii cu suprapresiunea de regim distributie.
de pana la 0,3 bar. Sifoanele de con-
I. lnstaiatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
tului sunt prevazute cu dispozitive de Dupa posibilitatile de montare a con• pala de colectare a condensatului se
tipul separatoarelor de condensat, ductei de colectare a condensatului in rnonteaza intre nivelul apei din cazan
mute sau teuri de reglare Aceste ar• raport cu nivelul de presiune al instala• NA sl nivelul de presiune NP, deoarece
rnaturi sunt necesare pentru a tran• tiei pot ti rnentlonate doua variante: exista riscul ca la intrarea in functiune
sforma debitul de abur necondensat - sisteme cu conducta de colectare a a instalatlei cazanul sa se qoleasca de
la consumator in lichid si a evita ast• condensatului rnontata sub nivelul apa, urnplandu-se insa reteaua princi•
fel pierderile de abur prin conductele apei din cazan, in acest caz aceasta pala de colectare a condensatului.
de evacuare a condensatului; fiind innecata: Evacuarea condensatului din punctele
- la lnstalatiile de incalzire monotubu• - sisteme cu conducta de colectare a de rupere de panta si din zonele de
lare cu distributie superioara sau infe• condensatului rnontata deasupra ni• capat ale conductei principale de dis•
rioara, corpurile de Incalzire se racor• velului de presiune al instalatiei, con• tributie a aburului se face direct in con•
deaza la coloane prin conducte legate ducta de condensat fiind neinnecata. ducta de colectare a condensatului
pe la partea infertoara ca in fig. 4.3. 1. fara a ti utilizate sifoane de condensat.
4.3.4.1 lnstalatii cu conducte Evacuarea aerului din instalatle se
4.3.4. lnstala1:iicu intoarcerea de conclensaf sub nivelul de realizeaza prin legaturi cu atmosfera
condensatului prin cadere libera presiune deasupra nivelului de siquranta NS,
Sistemele de Incalzire cu abur de printr-o conducta qenerala racordata la
lnstalatiile de Incalzire cu abur sunt presiune joasa cu conducte de con• baza coloanelor de preluare a conden•
lnstalatiiinchise sub presiune. Nivelul de densat innecate se caracterizeaza prin satului sau prin aerisiri individuale. Sis•
presiune NP din instalatie este dictat de cota de montare a conductei principale temul de distributie a aburului in insta•
cerintele consumatorilor sl de pierderile de colectare a condensatului sub nive• latie, utilizand aceasta schema, poate ti
de sarcina din instalatie si se rnentine lul apei din cazan (fig. 4.3.5). Trebuie in varianta superioara sau inferioara.
cu ajutorul dispozitivelor de siquranta evitata situatia in care conducta princi-
hi• draulice (DSH) sau a supapelor de
sigu• t I+
ranta, Cand instalatia este rece (nu 3 7-, 4 5
I
I
func• I
tioneaza), nivelul apei din instalatie co• I
I
respunde cu nivelul apei din cazan NA,
iar nivelul de presiune NP este acelasl ~NS
cu nivelul apei. Cand instalatia este in ~NP
funct iune, nivelul de presiune NP, se ~NA
ridica peste nivelul apei din cazan, la
o cota echivalenta cu presiunea de 2
regim. Pentru a se evacua aerul din
conducta de condensat, fara riscul de a
pierde si apa, dezaerisireaacesteia se
face peste
nivelul de siguranta al instalatiei NS,
care
se considera cu 200... 300 mm Fig. 4.3.5. lnstala~e de incilzire cu intoarcerea condensatului prin cidere
deasupra nivelului de presiune NP. liberi •i conducti de condensat inecatl:
Sistemele cu intoarcerea condensa• 1 - cazan; 2 - dispozitiv de slquranta hidraulic; 3 - distributle abur;
tului la cazan prin cadere libera sunt in• 4 - coloana: 5 - corp de Incalzire: 6 - conducta de condensat innecata:
stalatii in care debitul de apa rezultat 7 - dezaerisirea conductei de condensat; 8 - conducta de colectare aer.
din transformarea aburului in condensat
este evacuat gravitational, continuu, in
cazan. Aceste sisteme sunt recoman•
date ori de cate ori ansamblul cazan•
conducte-consumatori se afla in acee•
asi cladire si corpurile de incalzire pot ti
5
montate deasupra nivelului de presiune
al lnstalatiel. in anumite cazuri, cand to•
pografia terenului permite se amplasea•
za conducte de condensat cu panta
continua catre centrala terrnica. Se 3 8
poate utiliza acest sistem si pentru an• /
sambluri de cladiri cu destasurare limi• ~NS
tata, beneficiind astfel de economii im•
portante in investitie si exploatare. ~NP
~NA
a b
Fig. 4.3.4. Montarea Fig. 4.3.6. lnstal~e de incilzire cu distribuiieinferioari •i conducti
separatoarelor de condensat tip de colectare a condensatului neinecatl:
,,sifon": - 5 - au sernnificatia de la fig. 4.3.5; 6 - colectare condensat; 7 - sifon de
a - distrlbutie inferioarii.; condensat; 8 - dezaerisirea conductei de condensat; 9 - arrnatura de reglare.
b - distrioutie superioarii..
Capitolul 4: Sisteme de Inealzire I. hrstalatii de incalzire
4.3.4.2 lnstal~i cu conducte aburului In punctul de racordare al
de 4.3.5. lnstalaiii cu intoarcerea acestuia la instalatie:
conclensat peste nivelulde condensatului prin pompare ht= Hcz - 'L(RI + Z)c [Pa] (4.3.2)
presiune In care:
Sistemul de lnstalatii se caracterizea• De cele mai multe ori centralele ter• 'L(RI + Z)c - este pierderea de sarcina
za prin pozitionarea conductei princi• mice cu abur de presiune joasa ali• In conducta, de la cazan
pale de colectare a condensatului pes• rnenteaza ansambluri de cladiri si con• la sifonul respectiv [Pa];
te nivelul de siquranta NS. Distributia sumatori de la care condensatul nu Hcz - presiuneaaburuluiIn cazan [Pa].
aburului la consumatori poate ti infe• poate ti recuperat la cazan prin cadere Pentru siquranta, In caz de suprapre•
rioara sau superioara, In functie de llbera. f n aceste situatii se siuni accidentale, sifoanele se montea•
confiquratia cladirii. utilizeaza za avand 0 Inaltirne practlca hp mai
fn varianta distributiei inferioare (fig. scheme tehnologice care prevad co• mare cu circa 5000 Pa decat presiunea
4.3.6), la ruperea de panta i;;i la capete lectarea condensatului prin curgere li• de regim a cazanului, exprirnata In Pa:
de rarniflcatle, se rnonteaza sifoane de bera, In rezervoare speciale, de unde hp = Hcz + 5000 [Pa] (4.3.3)
condensat. Intrucat rnarlrnea acestora este aspirat si introdus In cazane cu
reprezinta echivalentul presiunii de ajutorul pompelor (§ 5.4). 4.3.7. Calculul hidraulic
regim al conductelor
a cazanului, utilizarea instalatiilor cu dis• 4.3.6. Dimensionarea sifoanelor
tributie inferioara sl conducta de colecta• de condensat lnstalatille de Incalzire cu abur de
re a condensatului neinecata este limita• presiune joasa contin retele de con•
ta de lnaltimea subsolului sl de posibilita• Sifoanele de condensat sunt confec• ducte care transports fluide diferite i;;i
tile locale de adancre a acestora In tionate din teava cu diametre diferite. anume, abur si condensat. Oatorita
zona sifoanelor de condensat. Pentru sifoanele montate pe conducte propnetatilor termofizice diferite, cele
0 instalatie cu conducta de colecta• (fig. 4.3.8), diametrul tevii din care se doua tipuri de conducte se dimensio•
re a condensatului neinecata si distri• confectioneaza sifonul de condensat neaza separat. Calculul hidraulic are
butie superioara este prezentata In fig. se alege In functie de lungimea con• drept scop stabilirea diametrelor con•
4.3.7. In acest caz sifoanele de colec• ductei de abur I din care se elimina ductelor de alimentare cu abur si eva•
tare a condensatului se rnonteaza la condensatul, astfel: cuare a condensatului.
partea superioara sl se racordeaza la I [m] < 50 50 ... 100 >100
conducta inferioara de colectare a D [in] 1/2 3/4 1 4.3.7.1
condensatului. Dimensionareaconductelor
Sistemul prezinta aceleasi inconve• f n cazul sifoanelor de condensat ca• deabur
niente privind montarea sifoanelor de re echipeaza diversi consumatori (apa• Calculul de dimensionare a conduc•
condensat ca si varianta anterioara, Ca rate tehnologice, schirnbatoare de telor de abur are la baza ecuatia gene•
urmare, instalatille de Incalzire cu abur caldura etc.), diametrul d al sifoanelor rala a pierderilor de sarcina pe un tron•
de presiune joasa avand conducta de de condensat trebuie sa asigure eva• son de conducta si anume:
colectare a condensatului neinecata au cuarea continua a condensatului for• l'!.p = !'!.pd+ l'!.p1 [Pa] (4.3.4)
un domeniu limitat de utilizare, pana la mat, la acelasi debit ca i;;i eel din apa• sau:
presiuni de regim de 1, 15 ... 1,30 bar
(suprapresiune 0, 15 ... 0,30 bar).
rat. Ca urmare, diametrul sifonului de
condensat este acelasi cu eel al con• <lp=Rl+Z= ~ p(~+}:g) [Pa]
(4.3.5)
ductei de evacuare din aparat. I nalti•
mea teoretica ht a sifonului de con• unde:
densat trebuie sa corespunda presiunii l'!.p d - este pierderea de sarcina distri•
buita [Pa];
l'!.p1 - pierderea de sarcina locala, [Pa];
v - viteza fluidului pe tronson m/s;
I - -_-_-_------+--
NS
~------
~----
=NA----
I
2
Fig. 4.3.8. Caracteristicile constructi~
f---------'===::=t.-------·------ ,
ve ale sifoanelor de condensat
Fig. 4.3.7. lnstala1ie de incilzire cu 1 - dlstributie abur; 2 - coloana:
distribuiiesuperioari 3 - condensat;
•i conducti de colectare a condensatului neinnecati: h - Inaltirne practica;
- 5 - au sernnificatia de la fig. 4.3.5; 6 - conducta de colectare a h~- lnaltime teoretica.
condensatului; 7 - sifon de condensat; 8 - aerisire.
I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 4: Sistemede incalzlre
R - pierderea de sarcina liniara unitara Presiunea He este indicata de furni• de caldura, He = 3000 ... 4000 Pa.
[Palm]; zorul echipamentului. Cu titlu informa• - se stabilesc diametrele preliminare
z - pierdereade sarcina locala [Pa]. tiv, pentru: ale conductelor de abur:
Pierderea de sarcina totala /',.pT In • corpuri de Incalzjre de tipul: radia• - In functie de pierderea de sarcina li•
cazul unei retele de conducte formate toare, convectoare, registre sl ser• nlara unitara medie Rm, cand se cu•
din n 1fonsoane este: pentine, He = 2000 Pa; noaste presiunea disponibila, Hd;
.1pT =.J:(RI + Z) [Pa] (4.3.6) • baterii de Incalzire. schirnbatoare
Fa~nd transformarilecorespunza-toare
In ecuata 4.3.5, relatia de calcul
generala care sta la baza alegerii
Tabelul 4.3.3. Pierderile de sarclna locale Z = l: s·p-(v2/2) pentru l: = 1 s
in conductele alimentate cu abur de presiune joasa
diametrelor conductelor are forma
urmatoere: I I I
Viteza ! I '
sp = 6, 25 · 104 • (M
rv-12
ab +Ls [Pa] aburului v - · - 2 3 --4 - 5 --6 --7 JlJ~!lQl-11.
I Jj --16 -·18 -2- 0
0,
r; ) I
1
[mis] 0,3 I 1,3 2,9 5 8 12 16 20 I 25 I 32 i 46 63 82 104 128
I
(4.3.7) Z[Pa] I i I I I i
unde: I I I I
Viteza I
I I
Mab= <Pab/r - este debitul de abur pe aburului v 22124 26 128 30 35 40 45150 155 60 165 70 75 80
tronson [kg/h];
<Pab - debit de caldura pe tronson [kW];
[m/s] 155118412161251 288 392 512 648 800 1968 ilsoi1350 157018002050
r - caldura latenta de vaporizare[kJ/kg]; p Z [Pa] I I I I
- densitatea aburului [kg/m3];
).8~ coeficientul lui Darcy;
Tabelul 4.3.2. Pierderile de sarcina liniare unitare R in conducte drepte
I - lungimeatronsonuluide conduct alimentate cu abur de presiune joasa
[m];
D - diametrul conductei [m]; A. Tipul tevii Tevi din otel obisnuit pentru instalatii
Ls - coeficientul pierderii de sarcina Nominal [in] 3/8 1/2 3/4 1 1/4 1 1/2
locala, Diametrul
Considerand In intervalul de presiune Interior [mm] 12,25 15,75 21,25 27 35,75 41,25
Pab = 1, 1 ... 1,7 bar o valoare medie a
densitatii aburului p sl a caldurii laten• <P - debitul de caldura [kW]
R [Palm]
te de vaporizare r, ~guatia 4.3. 7 devine: v - viteza aburului [m/s]
Ap = 7 -10- 2 /<jP4:,, (A l
D + [Pa]
~ s)
L ..
(4.3.8) 2 3 4 5 6 7 I 8
in aceasta ecuatle pierderea de sar• <P 2,62 5,65 8,35

5
cina liniara unltara este: v 3 4 4
--
<P2 1,76 3,43 7,37 10,90
R = 7 · 10- J.. [Palm] (4.3.9) -
2 3 4 5 8
~os
pe baza carela s-a lntocmit 0,08 I
2,24 4.30 9,25 13,60
tabelul 4.3.2.
I
leaza cu relatia: 1,24
I
2,81 5,42 11,60 I 17,10
18 I <P I 0,63
v2 II I 7 8
~ 4_ _,I _ 4 --L I 6 9
Z = 2 ·P ab • LS [Pa] (4.3.10) ._ i ._<P_v 1
1,47 '!
J +----+----~
I I 0,73 3.33 6,37 13,60 20,10
24 II
I 4 5 7 10
l
Utilizand aceasta pentru
ecuatie, v I 8 10
usurinta dirnensionarii conductelor, s-a ~~ <P 0,83 1,65 3,77 7,21 15,30 22.70·-
intocrnit tabelul 4.3.3, pentru viteze 30 I v 5 8 I 7 I 9 IO 12
diterite sl Ls = 1.
Alegerea diametrelor conductelor de 1 <P 1 o,98 I 1,95 1 4,41 l 8,46 18,00 26,60
40
dlstributie a aburului trebuie sa limiteze v 6 7 ! 9 I 10 ~ 12 14
vitezele de transport al acestui fluid pe -----+--<P--f--,-,,-l --+--2.-2-2·-r-4,99-t--ti7- l,--20,50i-30,00-
tronsoane la valorile maxime admisibile v 8 7IO 12 14 16
T--s.52
I I
indicate In tabelul 4.3.4.
·1-~~--
1--------+---<P---+--,-.2-3--f-l-
Algoritmul de calcul prezinta urrna•
toarele etape:
- se stabileste schema de distributie a
v I 7 l l~;u 16 -~
cP I 1,45 2,87 ! 6,49 12,30 26,40 38,60
aburului si solutia pentru colectarea
I!
v I 9 I I0 12 16 I8 20
condensatului de la consumatori;
- se stabileste circuitul consumatorului 120 <Pv 1,83 I 3,61 8,12 15,50 32,80 47,90
+
I
eel mai dezavantajat (ca pozltie fata 10 I 12 16 18 I 22,50 25

de sursa sl ca lncarcare terrnica);
~~ , -~ 2,28 : 4,50 I 10,10 19,30 i 40,80 59,60
- se calculeaza presiunea disponibila
pentru transportul aburului la consu•
I v I 14 I 16 i 20 22,50 i 27,50 30
mator Hd cunoscand presiunea de re• I <P 2,66 II 5,28 11,70 22,40 II 47,40 69,40
gim a cazanului Hez $i presiunea dis• 240
I v 16 18 22,50 27,50 35 35
ponibila necesara la consumator He: Hd = Hez - He [Pa] (4.3.11)
300 -+--1' -<Pv--+--3-~-o-+-5-,9-3--
+i-,3-,4-0-+-25-,2-0-+-53-,-50_1_78-.-,-o- -- - -
18 22,50 i
27,50 30
37,50 40
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. mstalatll de lncalzire
Tabelul 4.3.4. Viteze maxime admisibile in conductele instalatiilor
cu abur de presiune joasa Rm [Palm] (4.3.12)
Viteza maxima a aburului, [m/s]
Diametrul
in care:
conductei Aburulin acelasi sens cu condensatul Aburul in sens contrarcu condensatul LI - este suma lungimilor tronsoanelor
[in] [m] iar
Conducte Conducte Conducte Conducte a - este cota parte din presiunea dis•
[mm]
orizontale verticale orizontale verticale ponibila Hd, alocata pierderilor de
sarcina locale (a = 0,33 pentru in•
1/2 14 20 2 4
stalatii interioare);
314 18 22 2,5 5 - in functie de limita maxima a vitezelor
(tab. 4.3.4) in cazul necunoasteru pre•
I 22 25 4 6 siunii disponibile Hd;
- se calculeaza pierderile de sarcina
I 114 25 30 5 8 L(RI + Z)c, pe tronsoanele circuitului
I 112 30 35 6 9 eel mai dezavantajat, urrnanc etapele
enuntate la instalatlile de alimentare
57 x 3 35 40 7 II cu apa calda $i se cornpara cu pre•
siunea disponibila Hd, respectand
83 x 3,5 40 50 12 14 conditia de echilibru hidraulic:
Hd > L(RI + Z)c;
Tabelul 4.3.2. (continuare) Pierderile de sarcina liniare unitare R in conducte - se stabilesc diametrele conductelor
drepte alimentate cu abur de presiune joasa de condensat, in functie de debitele
de condensat, de tipul schemei de
B. Tipul tevli Tevi pentru constructii colectare a condensatului si de regi•
Nominal [mm] 57 x 3 70 x 3,5 76 x 3,5 89 x 3,5 108 x 4 159 x 5 mul termic al acestuia, urrnarind indi•
Diametrul catille din paragraful urrnator,
Interior [mm] 51 63 69 82 100 149
4.3.7.2 Dimensionarea conductelor
<P - debitul de caldura [kW]
R [Palm] de condensat
v - viteza aburului [m/s] Alegerea diametrelor conductelor de
2 3 4 5 6 7 8 condensat se face corespunzator celor
doua tipuri de instalatii:
<P 15,20 27.40 35,00 54,50 i 92,70 271 - cu intoarcere libera a condensatului;
5
v 5 6 6 1 I 8 IO - cu intoarcere prin pompare
19 ,90 35,70 45,40 70,60 350 • intoarcerea libera a condensatului
120 14 in acest caz are loc o curgere gravita-
8
v 7 8 8 9 10 tionala caracterizata de o presiune dis•
435 ponibila rezultata din diferenta de cota
<P 24,90 44,70 56.70 88.40 I 150
12 v 8 10 10 12 14 18 geodezica dintre consumatori $i sursa.
<P 31,00 55,80 70,90 110 187 541 H = L1h-p·g·17 [Pa] (4.3.13)
18
v 10 12 12 14 16 22,50 unde:
L1h - este diferenta de cota intre con•
<P 36.50 65,40 82.90 129 I 211 631 sumator sl sursa [m];
24 v 12 14 16 16 I
I
20 I
I
25 Ped - densitatea condensatului in functie
<P de terriperatura [kg/m3];
41,20 73,70 43,60 I 145 I 245 I 710
30 g - acceleratia gravitationala [m/s2];
v 14 16 I 18 ~ 22,50 I 27,50
I 17 - coeficient care tine seama de gradul
<P 48,10 85,90 11 109
170 de umplerea conductei de
286 I 826
condensat;
40
v 18 18 20 22.50 25 30 --+--- 17 = 0,5 - conducte neinecate (retea in•
----50-·---r-·~---<P~~+--5-4--.3-o-+--9-1-.0-0--+-1-23--+---- 1- - 9- 1 I - t3 2 2 terioara):
930-
exterioara):
<P I 59.90 101 136 210 I 355 I 1026 17 = 1,0 - conducte inecate.
60
I v I 20 i 22,50 25 21,50 ! 30 I 40 Aceasta presiune disponibila trebuie
~-1-20--I sa acopere pierderile de sarcina de pe
r--~~~

I v 1~21.50
~ ~~-+-- 3~i---4~-- L(RI + Z), care se calculeaza cu ajutorul
86,90 I 155 195 I 303 ~ 510 _ ecuatiei fundamentale a pierderilor de
1
I v 30 35 i 35 . 40 45 sarcina utilizand debitele de condensat.

·--·
108 192
I
Pentru simplificarea calculelor, in ta-
<P !I 243 376 I
180 35 i - - belul 4.3.5 sunt date diametrele con-
v 40 I 45 50 I ductelor de condensat cu intoarcere
I
240 <P 126 222 I 284 -

I libera, in functie de capacitatea de
if
Itransport exprimata v
in debite de 50
<P I - -
I
- - - - densat si in functie dev tipul de distribu-
300 i
I I
caldura corespunzatoare aburului con-
tie, pentru cazurile uzuale.

I. lnstalalii de lncalzire Capitolul 4: Sistemede lncalzire
• Tntoarcerea condensatului prin belele 4.3.2 si 4.3.3 si se inscriu in
(1- 0, 33). 8000
pompae Rm, tabelul centralizator 4.3.6.
f n aceasta situatie conductele de 45,7 - se face calculul de verificare, stabi•
condensat transports apa calda, la 1 lind pierderile de sarcina pe fiecare
sectiune plina, Alegerea diametrelor se = 113 Palm. tronson predimensionat (Rl+Z) sl pe
face urrnand metodologia de dimensio• - se aleg diametrele preliminare 01 ... intreg circuitul: ~(Rl+Z), utilizand ta•
nare a conductelor de apa calda, in 09, in functie de sarcina terrnica de belele 4.3.2 si 4.3.3 $i inscriind in ta•
functie de debitul de condensat Ge si o pe tronsoanele 1...9, <P1 ... <J>9 si belul 4.3.6;
vlteza ve < 1 mis. Pentru determinarea pierderea de sarcina liniara unitara - se stabilesc presiunile disponibile
pierderilor de sarcina, vezi § 5.4. in noduri, pentru dimensionarea
medie Rm, = 113 Palm, utilizand ta-
Exemplul de ca/cul 1 Tabelul 4.3.5. Capacitatea de transporta conductelorde condensat

Se considera o instalatie de tncalzre exprimatain debite de caldurA[kW]
allrnentata cu abur de presiune joasa,
cu distributie superioara, avand sche• Distrioutie inferioara $i conducte
Diametrul Distributie superioara de condensatinecate;orizontale
ma reprezentata in figura 4.3.9. conductei si conducte de condensat sau verticale, cu distanta dintre corpul
Se cunosc urrnatoarele rnarirni: [in] neinecate de incalzlre eel mai departat de sursa
- debitele de caldura necesare la
consumatori si pe tronsoane: [mm]
orizontale verticale pana la 50 m 50 ... 100 m peste 100 m
<P1 = <P11 = 2,5 kW;
<P111 = <Pr? 1,85 kW; 112 4,65 6,96 32,48 20,88 9,28
~
<Pv= <Pvt = 3,0 kW;
3/4 17,40 25,52 81.20 52,20 29,00
<PVll = 1,5 kW; - ·--
<Pv111 = 1,2
I 32,48 48,72 145.00 92,80 46,40
kW;
<P0t= 1,9 I 114 78,89 313,20 203,00 98,60
kW; II~
<Pco/11 = 12,4 kW;
~-
I 112 120,64 179,80 435,00 290.00 133,40
<Pram = 26,5 kW;

~-~~----
- lungimile tronsoanelor conductelor
de abur: 2 249,40 371,20 754,00 510,40 249,40
11 = 14,2 m;
57 x 3 365,40 545,20 1102,00 719,20 365,40
12 = 5,7 m;
13 = /4 = 5,3 m; 63,5 x 3,5 I 493,00 734,28 1450,00 986,00 493,00
15 = 4,8 m;
16 = /1 = Is= 3,0 m; 76 x 3 580,00 870,00 1740,00 1218,00 580,00
19 = 1,4 m;
70 x 3,5 696,00 1044,00 2146,00 1450,00 696,00
- lungimile tronsoanelor
conductelor
de condensat: 83 x 3,5 870,00 !
1299,20 2610,00 1740,00 870,00
1'1=5,2m;
I~= 4,3 m; 89 x 3,5 1044,00 1566,00 3074,00 2088,00 1044,00
I~ = 14 = 5,3 m;
1'5 = 4,8 m; 95 x 3,5 1276,00 1914,00 3596,00 2320,00 1276,00
;
~-
1'7 = l's= 3,0 m;
102 x 4 1450,00 2146,00 4060,00 2784.00 1450,00
1'9 = 1,5 m;
- presiunea de regim a cazanului
este de 1, 1 bar, deci o suprapresi•

@) @) ®
une de 0, 1 bar;
12 ®
Hez = 10 000 Pa. <\>,am
Se cere dimensionarea conductelor ®
Is
de distributle abur si de colectare a
condensatului.
-l
a) Ca/culul conductelor de abur: R'l'i1xxJ
- se stabileste circuitul corpului de in•
calzire eel mai dezavantajat care,
r
pentru exemplul de calcul este circu• G)
itul de alimentare al corpurilor de in• 11
calzire R1 $i Ru .
- se calculeaza presiunea disponibila
pentru acest circuit; ~Rm l
<!'\lll_J
Hd = Hez - He = 10.000 - 2000 = 8000 Pa;
in care:
Hez = 10 000 Pa si
He = 2000 Pa (corpuri de incalzire de
tip radiator).
- se calculeaza pierderea de sarcina
medie liniara unitara Rm pe circuitul
considerat cu relatia: '
t. ---='===='='--
Fig. 4.3.9. Schema instalaiieidin exemplul de calcul1.
racordurilor celorlalte corpuri de in•
Tabelul 4.3.6. Tabel centralizator pentru calculul conductelor de abur
calzre sl a coloanelor.
Astfel: Calculul primar Calculul de verificare
• racord corp Incalzire R111 si R1v: Nr.
H111 = H1v = 2:(RI + ZJ8•9 = 469 Pa. tronso- <P v 0 I R RI
I~
z RI+ Z l:.(RI + Z)
• racord corp Incalzire Rv si R vi: nului [kW] [m/s] [in] [m] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
Hv = Hv1 = I(RI + ZJ1.8•9 = 653 Pa.
• racord coloana I: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Hc011 = I(RI + Z)6.7.8•9 = 1073 Pa.
• racord coloana II: He/= 8000 Pa Corp de incalzire R1 Rm/= 113 Pa /m
Hcol II = 2:(RI + ZJ5•6.7.8•9 = 1888 Pa.
• racord coloana III:
Hc01111 = 2:(RI +Z) 4•5•6.7.8•9 = 2416 Pa. ~~42,1
I
i 68134 22
1
I 112~
112 14,2 II
5,7_
230
100
13266
TS?ot
I 2,5
1.0
975
155
4241
725
7872
3631
• racord coloana IV: I
--
19 I 5,3 78 413 : 1,0 77 490 2906
H collV = 2:(RI + Z )3.4•5•6.7.8•9 = 2906 P~.
112 j
~137,5 ! -~
- se aleg diametrele preliminare in 4 27,1 19 I 114 5,3 85 451 1,0 77 528 2416
functie de sarcinile termice pe tron•
soane si rezistentele medii calculate 5 14,7 18 I 4,8 115 552 3,5 263 815 1888
~
pe fiecare circuit care pleaca din ·-
6 14,7 I 18 I I 3,0 115 345 1,0 75 420 1073
nodul respectiv, urrnarind metoda - ---·- ---
descrisa la punctele 1 ... 6. 7 8,7 10 I 3,0 43 129 1,0 55 184 653
b) Dimensionarea conductelor de ' L I
condensat. 8 ! 50 10 314 3,0 50 150 I 2,0 110 260 469

--
Conductele de condensat se dimen• 9·i-2:5--- 1,4 2,5

9 1/2 60 84 125 209 209
sioneaza separat tinand seama de sis•
9
temul de intoarcere a condensatului, J;(Rl+Z) = 5960 + 1912 = 7872 < 8000 Pa
gravitational sau prin pompare. in cazul 1
de fata instalatia este cu recuperarea
gravitationala a condensatului. Tabelul 4.3.7. Tabel centralizator privind dimensionarea
Etapele de calcul sunt urrnatoarele:
conductelor de condensat
- se identifica tronsoanele retelei de
colectare a condensatului, prin nu- Numar
merotarea lor de la 1' 9', definind *7' ·s· *9' 5' 4' 3' 2' * 1'
tronsoane
debitele de caldura <1>; <P~, cores-
punzatoare aburului condensat. <P'[kW] 6,0 9,7 14,7 14,7 27,1 37,5 42,1 68,6
- se aleg diametrele conductelor de D[in] 1/2 314 314 314 1 I 114 I 114 I 114
condensat, in functie de capacitatea I
de transport al condensatului [kW] * Tronsoane de conducte montate vertical
folosind tabelul 4.3.5. Calculele sunt
centralizate in tabelul 4.3.7.
I . lnstalat. ii de Capitolul 4: Sisteme de Incalzire

Incalzire
este diferit. In timp ce instalatllle de functiune a instalatiei:

4.4. incalzirea ventilare sunt concepute pentru a - evitarea pericolului de inqhet; chel•
cu aer cald asigura, In primul rand, calitatea tuieli de investitil mai reduse;
aerului interior, prin procedee de - cuplarea acestui sistem cu sistemul
Sistemele de lncalzke cu aer cald uti• tratare a acestuia, instalatlile de de ventilare.
lizeaza aerul ca agent termic de Incalzjre cu aer cald sunt destinate Ca dezavantaje ale acestui sistem de
transport. Spre deosebire de sistemele exclusiv cresterii en• talpiei aerului lncalzire se pot enumera:
de incalzire cu apa calda $i fierbinte sau introdus in incaperi. In ge• neral,in - transportul unor debite mari de aer cald
abur, In care energia terrnica se trans• cladirile echipate cu instalatii de pentru acoperirea pierderilor de cadura,
mite la consumatori prin intermediul ventilare rnecanica, sarcina datorita capacitatii termice scazute a
unor schlmbatoare de caldura (corpuri terrnica pentru lncatzre este preluata, aerului, de numai 1,0 kJ/kg·K fata de
de incalzlre, echipamente, aparate ter• total sau partial, de aceste sisteme. 4, 185 kJ/kg·K caldera specifica a apei;
mice etc.), in sistemele cu aer cald - racirea rapida a incapertlor, dupa in•
agentul termic este utilizat direct de 4.4.1. Criterii privind treruperea alirnentarf cu aer cald;
consumator fara un schirnbator de cal• utilizarea incilzirii cu - incalzirea neunitorrna a spatiilor inte•
dura intermediar. Sarcina termica nece• aer cald rioare atat in plan vertical cat $i In
sara a tncaperuor poate fi acoperita in plan orizontal, datorita repartitiei neu•
intregime cu ajutorul acestui sistem sau lnstalatllle de Incalzire cu aer niforme a debitelor de aer cald si a
poate fi preluata numai partial, fiind cald sunt folosite pe scara larqa, mai fenomenelor de stratificare terrnica;
cornpletata de alte tipuri de sisteme de ales, in sectorul industrial, in - supraincalzirea zonei superioare a
incalzire, in conformitate cu destinatia orqanizarile de santier $i In spatii cu spatiilor interioare, avand implicatli
lncaperii si solutia tehnica destlnatii provizo• rii sau in spatii mari negative asupra consumurilor ener•
adoptata, Desi utllizeaza ca agent si aglomerate, unde in anumite getice;
termic aerul, in• stalatiile de incalzire cu situatii pot fi combinate cu alte tipuri - raspandirea mirosurilor neplacute si a
aer cald nu tre• buie asimilate de sisteme de lncalzire, ca, de altor nocivitati in cazul sistemelor de
sistemelor de ventilare, deoarece exemplu, cele cu corpuri de incalzire Incalzjre care utilizeaza, partial sau
scopul celor doua tipuri de in• stalatii total, aerul recirculat;
- riscul aparitiei zgomotelor, in functie zona de lucru, deci intr-un plan 4.4.2. lnstal8'iide incilzire cu
de pertorrnanta echipamentelor, care situat la 1,5 ... 2,0 m de la preparare locall a aerului cald
devin suparatoare In Incaperi de lo• pardoseala. Tem• peratura sl viteza
cuit sau din sectorul tertlar. aerului cald introdus In incapere au lnstalatiile de lncalzlre locala cu aer
- dificultati in reglarea terrnica a insta• valori diferite fata de pa• rametrii cald sunt cele mai simple forme de ali•
latiel in functie de necesitatile ener• aerului interior, dependente de mentare cu caldura, care furnizeaza
getice interioare. sistemul de distributie a aerului. debitul de aer cald necesar unui spatiu
lnstalatble de incalzire cu aer cald au b) pentru c/adiri de locuit $i cele din adiacent sursei termice. Aceste siste•
drept scop acoperirea pierderilor energe• sec• torul tertiar, trebuie verificaf me au ca element central sursa de
tice si asigurareacondltiilor de contort ter• parametrii confortului termic ei $i energie terrnica pentru Incalzirea aeru•
mic interior. Pentru zonele de sedere tre• vi precum si nivelulde zgomot in lui, distributia acestuia facandu-se na•
buie asigurate valoriletemperaturii aerului zona de secere, in raport cu tural sau tortet (cu ajutorul unui venti•
interior ei si a vitezei curentllor de aer vi, valorileadmise. lator, in spatiul din imediata apropiere).
recomandate de normativesi literaturade lncalzrea aerului in sistemele de Sursele de energie care Incalzesc
specialitatesi anume: incal• aerul se pot clasifica astfel:
a) pentru spatiile industriale, valorile pa• zire cu aer cald se face prin schimb a) agregate cu focar propriu;
rametrilor confortului termic In zona de de caldura superiicial la nivelul b) aeroterme;
lucru sunt reglementatede Normele de suprafetei unui furnizor de energie c) dispozitive rnultlfunctionale.
protectie a muncii, in functie de terrnica, care poate fi, spre exemplu,
categoria de rnunca si de specificul focarul unei sobe sau o baterie de 4.4.2.1 lncllzireacu
procesului de productie (tab. 4.4.1). lncalzre. Dupa modul de amplasare a agregate cu focarpropriu
Aceste valori trebuie respectate In sursei de energie terrnica pentru In aceasta categorie intra sistemele
incalzirea aerului fata de spatiul care de incalzire a aerului cu sobe de dife•
trebuie alimentat cu caldura, se pot rite structuri si materiale $i generatoa•
defini sisteme de incalzire cu aer rele de aer cald. Spatiul de Incalzit se
cald locale sau centralizate. reduce la o incapere sau la un nurnar
sau panouri radiante, pentru a asigura

Tabelul 4.4.1. Valorile paramebilorconfortuluitermic minim in zona de lucru
confortul termic local. In cazul consu•
matorilor casnici, Incalzirea cu aer cald Temperatura Umiditatea Viteza
Specificul procesului pe Categoria relativa cp;
Grupa aerului B; maxima v;
este, in principal, de tip local iar pentru productie de rnunca
cei din sectorul tertiar utilizarea acestui
rci [%] [mis]
Usoara 0,25
sistem devine din ce In ce mai atractiva
pe masura ce pertorrnantele tehnologi•
ce ale echipamentelor conduc la redu•
cerea zgomotelor $i la o distributle uni•
forrna a aerului in lncaperi. Este II
interzi• sa folosirea acestui sistem de
lncalzire
in
altezonele cu degajari de praf sau III caldura l]5oari\ 15 0,45
lor de ventilare locala.

~'-'j ~ ~ K~-i- ~ . : :~~
r ·: : :
surse de poluanti, in absenta instalatii• Degajari insemnate de l -·---·-- -- --·-- - ----~-~~-
~Nomrrmm
lnstalatille de lncalzire cu aer cald
~M
prezinta, In raport cu celelalte tipuri de
instalatn de Incalzire, anumite avantaje: ---- I' Degajari rnari de umiditat:11 . . x i
IV . . . Usoara r--·-·- 0,20 ... 0,50
- Incalzirea rapida a incaperilor sl a 51 regirn terrruc contro 1 al · ! 24 - 27 70 - 55
spatutor industriale, dupa punerea in I I 1
27 Max.55
redus de Incaperi. distribuite in jurul rnanda agregatele de Incalzire locala cu In ceea ce priveste amplasarea
aceleiasi surse de Incalzire, aer cald, cu circulatie tortata, de tipul aerotermelor, solutia se stabileste in
In ceea ce priveste sobele, acestea aerotermelor de perete sau de tavan. functie de dimensiunile interioare ale
sunt destinate consumatorilor indivi• Aerotermele sunt echipamente pen• Incaperii, de elementele constructive,
duali. Ele au un focar pentru arderea tru Incalzirea aerului, care au ca ele• de spatiul acoperit cu aer cald de o
combustibililor solizi, lichizi sau qazosi, mente componente principale o baterie aeroterrna si, eventual, de amplasarea
un sistem de canale in sicane, pentru de Incalzire sl un ventilator. Cateva unui alt sistem de Incalzire,
evacuarea gazelor de ardere la un CO$ tipuri constructive sunt descrise in
si o manta exterioara care poate fi din capitolul 6.5. 4.4.2.2.1Aerotenne de perete
otel, tonta, teracota sau faianta. Trans• Un sistem de Incalzire cu aeroterme Aerotermele de perete se rnonteaza
ferul de caldura catre aer se face la ni• presupune alegerea tipului de aparat si pe peretii exteriori sau pe stalpii de re•
velul peretilor focarului si al canalelor amplasarea acestora in spatiul interior. zistenta ai cladirii, Prin amplasarea aces•
de gaze de ardere. De aceea, este La alegerea tipului, aeroterme de pla• tora in interiorul unor hale cu deschideri
foarte importanta etansarea acestor fon sau de perete, trebuie avut in ve• mari se orrnareste o distributie cat mai
suprafete $i asigurarea unei suprapre• dere urrnatoarele criterii: uniforrna a aerului cald in zona de lucru,
siuni in spatiut de trecere a aerului, - structura de constructie a cladirii sau la parametrii corespunzatori categoriei
pentru a evita orice tel de scapari de a spatiului de Incalzit: de rnunca. Fiecare tip de aeroterrna de
gaze de ardere pe traseul aerului cald. - distributia sl gabaritul echipamentelor perete este definit in fisa tehnoloqica, de
Evacuarea gazelor de ardere se face, tehnologice din incinta: catre prooucator, prin doua marimi ca•
in general, natural, tirajul fiind asigurat - destinatia lncaperii si procesul tehno• racteristice distributtei aerului cald si
de inaltimea cosului de furn sl diferenta logic; anume: inaltimea maxima de montare H
de densitate intre aerul exterior si ga• - amplasarea locurilor de rnunca sau si lungimea de bataie a jetului L, asa
zele de ardere. Distributia aerului Incal• de sedere: cum se vede in figura 6.5.2.
zit este, de requla, naturala, - amplasarea surselor de nocivitati: In ceea ce priveste numarul necesar
In fig. 4.4.1, sunt prezentate doua - tipul de agent termic disponibil (apa de aeroterme lntr-o anurnita incapere,
sisteme de lncalzire locala cu aer cald calda, apa fierbinte, abur). acesta depinde de rnarlrnea sarcinii
utilizand sobele si anume: termice care trebuie acoperita, de con•
- Incalzirea unei Incaperi sau a catorva ditia de a avea eel putin 2 - 3 schim•
spath dispuse in jurul locului de am• buri de aer pe ora pentru a asigura un
plasare a sobei; grad acceptabil de uniformizare a dis•
- Incalzirea unor incaperi aflate pe do• tributiei aerului cald si de capacitatea
ua niveluri diferite, dlstributla aerului
cald la etaj fiind facuta cu ajutorul
3 \ terrnica a echipamentului.
La amplasarea aerotermelor de pere•
unor canale de tabla de lungime limi• te se au in vedere urrnatoarele:
tata :;;i bine izolate termic. 2 - inaltirnea de montare trebuie sa fie de
Aerul cald este aspirat prin deschi• eel putin 2 m de la parcoseala, pentru
deri perforate la partea inferioara a so• a nu impiedica circulatia oamenilor $i a
bei sl evacuat, in mod natural, in spa• nu perturba procesul tehnologic, dar
tiile de Incalzit, pe la partea superioara, nu mai mare decat cea indicata de
prin guri de refulare prevazute cu cla• producator in fisa constructiva;
pete pentru reglarea debitului. - distanta dintre doua aeroterme alatu•
a
Un caz particular al acestor sisteme rate trebuie sa fie intre 6 si 12 m (fig.
cu focar propriu, ii reprezinta unele 4.4.3), daca nu exista alte
tipuri de serninee (fig. 4.4.2), care sunt recornandari specifice indicate de
mijloace de Incalzjre tocala cu o com• furnizor;
ponenta radianta foarte lrnportanta dar - distanta dintre doua aeroterme ase•
care pot furniza $i aer cald intr-un sis• zate fata in tata este in functie de
tem constructiv particular.
Generatoarele de aer cald sunt des•
crise pe larg in capitolul 6.5. Cu excep•
tla celor care utilizeaza energia electri•
ca, generatoarele de aer cald au un
focar propriu pentru arderea unui anu•
mit tip de combustibil. Aceste agregate
se folosesc in mod special in spatiile
industriale sau in spatii temporar ocu•
pate, cu volume mari. Ele sunt mobile
sau fixe, in functie de capacitate $i de
scopul pentru care sunt utilizate. Se
b
dirnensioneaza $i se aleg in functie de
debitul de aer cald furnizat, in raport de Fig. 4.4.1. Sistem local de incAlzire
cu aer cald utilizind sobe: 1
sarcina terrnica ce trebuie acoperita.
a - tncetzlree inceperilo: la ecelesi ni• Fig. 4.4.2. incAlzire locali cu
4.4.2.2 Tncllzirea cu aerotenne vel; b - lnciilzirealnciiperilor de la nive- '8minee generatoare de aer cald:
Incalzirea spatiilor cu volum mare de luri diferite;
1 - intrare aer rece; 2 - lesire aer cald;
aer pune probleme deosebite in ceea 1 - focar; 2 - perete exterior al sobei din
teracota: 3 - guri de aer; 4 - canale de 3 - geam termoizolant; 4 - evacuare
ce priveste incalzirea unitorrna a zonei
de lucru. Pentru aceste situatii se reco- aer cald. gaze de ardere.
I. mstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
bataia jetului, astfel tncat sa fie aco• structiv, el se compune dintr-un venti• apartament, contribuind la realizarea
perit cu aer cald tot spattut dintre ele; lator axial si o baterie de incalzire cir• unor economii energetice importante.
- In cazul halelorcu deschiderifoarte culara (fig. 4.4.5 a). Aceste echipamen•
mari se poate alege o solute rnixta si te tunctloneaza, de obicei, numai cu 4.4.2.3 lncllzireacu dlspozitive de
anume, amplasarea aerotermelor de aer recirculat sl sunt amplasate Intr-un destratificare a aerolui cald
perete pe conturul lncapeni si a spatiu auxiliar central, de exemplu intr• Unul din dezavantajele majore ale sis•
aerotermelor de plafon pentru zona un vestibul. Distributia aerului cald In temelor de Incalzire cu aer cald ,,clasi•
centrala, Temperatura aerului cald Incaperile alaturate se face prin goluri ce", care se rnanitesta In incintele cu
refulat de practicate la partea superioara, ca In volum :;;i inaltirne mare este fenomenul
aeroterme e, se alege astfel incat prin fig. 4.4.5 b, iar recircularea aerului are de statificare terrnica, Acesta qenereaza
amestec cu aerul interior sa asigure In loc prin fante, la nivelul plintelor sau o supralncalzire a volumului de aer de la
zona de lucru parametrii de contort co• prin goluri mascate practicate la partea partea suoerioara :;;i rnentinerea unor
rsspunzatori intensitatii muncii. Tempe• inferioara a usilor. straturi de aer rece la partea interioara a
ratura de refulare este In tunctle de Acest sistem de incalzire poate exis• acestor spatii, Consecintele acestui fapt
lnaltimea de montare a aerotermei si ta In paralel cu sistemul de Incalzire cu se resimt In inrautatirea microclimatului
se recornanda ca valoare maxima corpuri de lncalzire care asiqura o interior, In efecte nedorite asupra flu•
e, s: 45 °C, daca aerotermul este am• Incalzire de garda. Domotermul asiqura xurilor tehnologice si, In mod special,
plasat la mai putin de 3,5 m de intrarea rapida In regim termic a unui asupra consumurilor de energie terrnica.
pardosea•
la si e, s 70 °C, pentru lnaltimi mai
mari.
In situatia In care, din motive tehnice,
r .
aerotermele trebuie montate la Inaltirni
de peste 3,5 m, preluarea aerului din
I· • ~• • 1 • •
r1
tncapere se face prin canale verticale si
·~ ~ ~ I ~ ~ n• ~
•
~··I
~/ ! +
r
In zona de lucru, ca In fig. 4.4.4 a. In '...J
guri de absorbtie amplasate cat mai jos

I+ t + t + t + I + + + + +I
caz contrar, eficlenta energetica a sis• I
Q Q Q
1..6 - I
t t t t I
't
!~
temului de incalzire este mult diminua• ~
ta, existand riscul ca zona de lucru sa
rarnana neincalzita, asa cum se vede In
I
a
I ~
•
~
• b
~
• • ~!
fig. 4.4.4 b. ~1=6 ... 12~
Aerotermele pot functiona cu aer re•
~•
circulat, aer proaspat sau amestec, In • ~• ~•
• ~• I Fig. 4.4.3. Amplasarea aerotennelor
de perete1n planul unei tnciperi:
•
functie de caracteristicile constructive t t t t t t t a - cazul tnceperltor cu latime I > L
ale echipamentului. Din acest punct de ~ I
vedere, daca sistemul de incalzlre cu
aer cald nu este insotit de un sistem
- -1------~-------a-
' ~ ~ ------·-~ - --+ b - cazul tncepeato: cu lafime I < 2 L;
c- cazul incspemor cu dimensiuni mari
de ventilare, la proiectare se tine sea• t t t
I t t t t I 11- distanta dintre doua aeroterme
ma de normele de protectie a muncii si ~ ~ ~ ~ alaturate.
valorile minime necesare pentru debitul I • • • c• • • • I
de aer proaspat, impuse de normele
sanitare sl rnentionate In capitolul pri•
vind instalatiile de ventilare.
4.4.2.2.2Aerotenne de plafon
Aerotermele de plafon se deosebesc
~~
de cele de perete prin modul de distri• ... ---------------------------
butie a aerului. Din acest punct de
vede• re ele se definesc printr-o
supratata in• terioara acoperita cu aer a b
cald. Construe•
tiv, gura de refulare poate dirija jetul de
aer direct In jos, In cazul monti:irii la Fig. 4.4.4. Circulaiiaaeruluicaldin tunciiede zona de
lnaltimi mai mari de 4 m de pardoseala aspiraiie:
sau pentru inaltimi de montare mai mici, a - esplrstie in zona inierioere; b - esplretie in apropierea zonei de refulare
se prevede un dispozitiv de lrnprastiere (scurtcircuit);
laterala a jetului, de tip anemostat. 1 - zona de lucru.
Aceste tipuri de aeroterme, ca :;;i cele
de perete, au bateria de Incalzire 4, I
alimen• tata cu agent termic apa calda,

apa fier• binte sau abur, In functie de /' I~
tipul con• structiv. De asemenea, ele
functioneaza
® 0 ®
:4
Un caz particular al
aerotermelor de a
tec. Catsva tipuri constructive ale aero•
termelor de tavan sunt prezentate In 5,..
capitolul 6.5.
Fig. 4.4.5. Domotenn:
.. 5
b
plafon II constitue domotermul. Acesta a - sectiune prin aparat; b - modul de amplasare in plan vertical
este un aparat care poate asigura aerul 1 - ventilator axial; 2 - baterie de lncalzire: 3 - camera de trecere a aerului cald
cald necesar pentru incalzirea partiala (plafon dublu); 4 - gura de refulare a aerului cald; 5 - goluri pentru circulatie aer;
sau totala a unui apartament. Con- 6 - camera; 7 - vestibul.
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lastalatii de lncalzire
Pentru limitarea acestor efecte nedorite mite normale. Se lnregistreazalnsa, ca lntre 9 :;;i 450 kW. Spirojet poate
se actioneaza prin metode :;;i aparate de valori mai ridicate ale vitezei curentilor functiona ca un sistem de destratificare
ultirna qeneratie, In doua drectii: de aer In zona periferica, lnsotite de sl sursa de caldura In paralel cu un sis•
- destratificarea aerului, deci distruge• temperaturi mai scazute, datorita tem de Incalzjre cu aer cald ,,clasic" sau
rea stratificarti rezultate ca urmare a amestecului aerului cald cu eel rece poate ti o solutie de lncalzire unica pen•
gradientului de ternperatura: patruns din exterior, provocand un tru anumite tipuri de hale industriale.
- antistratificare, deci lmpiedicarea disconfort termic local. Destratificatorul SPIROTHERM (fig.
dezvoltarii fenomenului de stratificare In ceea ce priveste aparatele destra• 4.4.8 b) are aceeasi structura ca si SPl•
terrnica. tificatoare, acestea pot ti folosite In ROJET. Fiind echipat cu baterii de
doua variante: lncal• zire de capacitati mari, care
4.4.2.3.1 Sol~i pentru - numai pentru eliminarea gradientului variaza lntre
destratificarea aenilui cald de ternperatura, In paralel cu un sis• 9 si 72 kW, SPIROTHERMeste
Studiile experimentale, asupra tem ,,clasic" de lncalzre, ca de exem• recoman• dat In mod special ca sistem
lncalzirii cu aer cald a incintelor cu plu destratificatorul TRANSCIAT; de lncalzire cu aer cald In noile hale
lnaltimi mari, au demonstrat dezvoltarea - pentru acoperirea partiala sau totala a industriale.
unui gradient de ternperatura de 1 ... 1,5 necesarului de caldura al incintei,
Kim si o tem• peratura a stratului de aer evitandu-se formarea sfratificarii termi• 4.4.2.3.2 Sol~i pentni evitarea
de la partea superloara de circa 50 °C ce, cu echipamente de tip SPIROJET stratificirii tennice
(fig. 4.4.6 a). sau SPIROTHERM. Sistemele au ca scop limitarea mis•
Sistemul de destratificare consta Destratificatorul TRANSCIAT, carf ascensionale a aerului cald, asa
intr-o solutie care sa distruqa aceasta prezen• cum se vede In fig. 4.4.9. Solutia prac•
asezare In straturi a aerului cald si sa tat schematic In fig. 4.4.7, se compune tica consta In introducerea unor jeturi
rnicsoreze semnificativ temperatura ae• dintr-un grup motor - ventilator cu ac• de aer dirijate de sus In jos, avand pa•
rului de la partea superioara a incintei. tiune directa pe verticala, prevazut cu rametrii dependenti de temperatura ae•
Practic, se utilizeaza anumite aparate un motor monofazat cu mai multe vite• rului cald ascensional si de inaltirnea in•
speciale, cu debit mare de aer, rnonta• ze, un ventilator elicoidal si jaluzele bi• cintei. Studiile experimentale au de•
te la partea superiora a haleI or. Aces• directionale. Se executa In patru tipodi• monstrat ca un asemenea sistem de ln•
tea dirijeaza aerul cald de la partea mensiuni cu debite de aer de la 2.450 la calzire cu aer cald permite o stratificare
superioara spre partea interioara printr• 10.700 m3/h. Varianta GRA -T refuleaza terrnlca doar pana la 0,2 K/m.
o rniscare rotationala In zona centrala, turbionar, iar varianta GIROTERM refu• Una din solutiile experimentate si
qenerand o rniscare periterica de jos In leaza tip ciclon. care a condus la aceste perforrnante
SUS (fig. 4.4.6 b). Destratificatorul SP/ROJET este un este un sistem de distributie a aerului
Aplicand aceasta solutie se obtine o aparat de incalzire cu aer cald, cu ac• cald, prin difuzoare speciale, montate
reducere substantiala a gradientului de tiune de sus In jos prin jeturi generate pe un canal de distrtbutie a aerului am•
temperatura, pana la valori de Intr-o rnlscare de spirala, asa cum se plasat la partea superioara a unei hale
0,3 ... 0,6 Kim. ln ceea ce priveste vede schematic In fig. 4.4.8 a. El este e• industriale (fig. 4.4.10).
viteza chipat cu un ventilator axial cu debite
si temperatura curentilor de aer, de aer de la 2 500 la 40 000 m3/h :;;i o
acestea baterie de incalzire avand puterea termi-
se rnentin,In zona centrala de lucru, In
Ii-
~ r-
Jcol
I I
E I E
~
!) l
~
l!)
IsII I \ .c
II
I \
ei=-10°C
AR ! \
~
a
a b
Fig. 4.4.6. Circu18'ia aeniluiin incinteinalteincilzite cu aer
cald: a - stratificarea aerului tn cazul fncalzirii cu generatoare
,,clasice"; b - circulafia aerului In cazul dispozitivelor de
destratificare;
AR - aer rece; AC - aer cald; AS - aer cald stratificat.
aer...
b
a b Fig.4.4.8. Sistema de destratificare:
Fig. 4.4.7. DestratificatorTRANSCIAT: a - tip SPIROJET;
a - aeroterm GRA - T; b - aeroterm GIROTHERM. b - tip SPIROTHERM.
I. mstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
Difuzoarele sunt echipate cu palete ra si o uniformizare a temperaturii In mentele de recuperare a energiei termi•
cu lnclinare variaoila (fig. 4.4.11), pen• zona de lucru. ce (bateria de recuperare a caldurii si
tru a genera un jet de aer turbionar, Unele echipamente pot ti utilizate ventilatorul de evacuare) se rnonteaza
axial sau radial, realizand o rniscare de atat pentru Incalzirea cat si pentru ra• In exteriorul cladini In timp ce sistemul
inductie In apropierea jetului. Fenome• cirea Incaperilor. Ele pot fi amplasate la de Incalzire a aerului se afla la partea
nul conduce la antrenarea unui volum lnaltirni diferite, avand posibilitatea de inte• rioara, lntroducerea aerului cald In
mare de aer interior si are drept con• a genera jeturi radiale sau turbionare. incin• ta se face printr-un difuzor de
secinta scaderea influentei presiunii Ca un exemplu pot ti rnentionate unita• construe• tie speciala care asiqura o
termice ascensionale, eliminarea stra• tile de mductie SDA, tip HALTON (fig. rniscare gira• torie a jetului de aer
tului de aer cald de la partea superioa- 4.4.12), caracte_rizateprintr-un debit de evitand astfel stra• tificarea terrnica.
aer specific V [l/s] si un nivel de
zgomot foarte scazut, fiind recoman• 4.4.3. incilzirea cu aer cald
date In instalatiile de Incalzire cu aer cu preparare centralizati
0 0 0 cald cu viteze mici pe canalele de dis•
l I
ItI tributle, de la 2 pana la 8 mis.
4.4.2.4 Tncllzirea cu agregate
dintr-un agregat
Sistemul care furnizeaza
de incalzire aerul
este alcatuit
cald, o retea de canale de distributie si
CD multifunqionale dispozitive pentru introducerea dirijata
Sistemul de incalzire cu aer cald se a aerului cald In spatiile incalzite. lnsta•
~ realizeaza cu un agregat complex care latiile de incalzire centrala cu aer cald
® raspunde atat necesitatii de a evita pot functiona cu distributie naturala,
stratificarea terrnlca intenoara cat si pentru instalatii de capacitati mici sau
J t jI l l qestionarii eficiente a consumurilor

energetice prin recuperarea partiala a
energiei termice. Un exemplu de agre•
cu distributie tortata, pentru marea ma•
joritate a cazurilor. Aceste sisteme de
incalzire sunt alcatuite din aceleasi
Fig. 4.4.9. Folosirea sistemuludi e gat multifunctional performant este a• componente ca si instalatiile de venti•
antistratificare: gregatul tip HOVAL, prezentat schema• lare. In plus, obligativitatea ca orice in•
1 - jeturi de aer cald - zona neutra: tic In fig. 4.4.13. stalatie de Incalzire centrala cu aer
2 - ascensiuneaaeruluicald; Cele doua componente constructive, cald cu dlstributle tortata sa functions•
3 - zona neutra. sistemul de recuperare energetica si ze cu minimum 10 % aer proaspat,
sistemul de introducere a aerului cald, transforrna toate instalatille de acest
au cote de montare diferite. Echipa- tip In instalatii de ventilare. Ca urmare,
• < 35 dB(A)
SDA 250
SDA 315
SDA 400
SDA 500
SDA 630
100 200 300 500 1000 2000 3000

c
Fig. 4.4.12 Unitlii de induciietip HALTON:
a - unitate SDA cu jet radial; b - unitate SDA cu jet turbionar;
c - caracteristici nominate;
- paleta rotor; 2 - carcasa difuzor; 3 - ax rotor; 4 - jet de aer radial; 5 - jet
pentru antistratificare. de aer axial.
Capitolul 4: Sisteme de inciilzire I. lnstalatii de lncalzire
in proiectarea $i executia lor, se res• intre 7,5 si 9 m/s). de sarclna mai mici in raport cu cele
pecta prevederile ,,Normativului pentru in functie de presiunea aerului, cana• rectangulare.
proiectarea si executia lnstalatiilor de lele de aer se clasifica in trei categorii: Gel mai folosit material pentru con•
ventilare", I 5. - presiune joasa, intre 125 si 500 Pa; fectionarea canalelor de transport aer
in fig. 4.4.14, sunt prezentate sche• - presiune medie, intre 750 si 1500 Pa; cald este tabla zincata. in cazuri speci•
matic sistemele de Incalzire centrala cu - presiune inalta, peste 2500 Pa. ale, se executa canale din aluminiu,
aer cald cu distrtbutie tortata. in Sectiunea canalelor de aer cald este otel U$Or, fibre de sticla, materiale tex•
principal, se identifica trei variante: rectanqutara sau clrculara. Sectiunile tile etc. Grosimea tablei este in functie
- functionare numai cu aer recirculat rectangulare sunt mai des utilizate din de presiunea din sistem si marimea
(fig. 4.4.14 a), pentru spatiile mici, motive de economie de spatlu, desi sectiunii.
fara degajari de nocivitati, rnentlonate consumul de metal este mai mare Dlstributia aerului, de la agregat la
in normativul I 5; comparativ cu cele circulare. Piesele difuzorul de aer cald, difera in functie
- sistemul cu aer in amestec, functio• speciale (schirnbari de sectiune, coturi, de destinatla, arhitectura sl structura
nand cu unul sau doua ventilatoare rarnnificatii etc.) de sectiune rectangu• cladir!i, Printre diversele moduri de dis•
(fig. 4.4.14 b, c); lara ocupa mai putin spatiu la sectiune tributie a aerului cald, pot ti rnentiona•
- functionare numai cu aer proespet, egala, tata de cele cu sectiune circula• te cateva semnificative, si anume:
sistemul necesitand doua ventilatoa• ra. Canalele cu sectiune rectangulara - in bucla perirnetrala;
re, (fig. 4.4.14 d). sunt utilizate, in general, in sisteme cu - radiala:
Centrala de aer cald, fig. 4.4.15, viteza mica a aerului, la reteaua prin• - rarnificata:
cuprinde agregatul de preparare a ae• cipala de distributie si de recirculare a - prin planseu dublu (gol sanitar).
rului cald (baterie de incalzire sau gene• aerului cald.
rator de aer cald cu focar propriu), ven• Hetelele de canale circulare sunt uti• 4.4.3.1 Distribut;ie 1n buc/j perimetra/j
tilator de introducere sl filtru de praf. lizate, in mod special, in sistemele cu Acest mod de distributle a aerului
Transportul$i distributia aerului cald viteze si presiuni mari, avand pierderi cald este alcatuit dintr-un dispozitiv
se face prin retele de canale similare
celor din instalanilede ventilare(fig.
4.4.16).
Canalelede aer se clasflca in functie
de
viteza si de presiuneaaerului.in raport 2
de viteza, sistemelefunctioneazacu:
a) - viteza mica, pana la 12,5 mis (in
general, intre 6 si 11 mis);
b) - viteza mare, mai mult de 12,5 m/s.
Canalele de recirculare $i evacuare a b
se dirnensioneaza la viteze de trans•
port mici, de pana la 10 m/s (de obicei,
1
c d
Fig. 4.4.14. lncilzire centrali cu aer cald:
a - funcfionare cu aer recircu/at; b, c - tunctionere cu aer amestecat, utltizena
unul sau doue ventilatoare; d - tunctionere numai cu aer proaspiit
6 1 - camera de incalzit; 2 - canal de aer cald; 3 - filtru de aer; 4 - ventilator;
5 - baterie de Incalzire.
7
Fig. 4.4.13. Agregat multifunciional \

HOYAL:
Ap - aer proaspat; Ar - aer refulat
Ave - aer viciat cald; Avr - aer vicia
racit: 1 - filtru de praf; 2 - baterie d 5
recuperare a caldurii: 3 - ventilator d
introducere; 4 - ventilator de evacuare
5 - camera de filtrare; 6 - baterie d Fig. 4.4.15. Seqiune schematici a unei centrale de aer cald:
Incalzire: 7 - separator de picaturi: 8
- racord la priza de aer proaspat; 2 - aer recirculat; 3 - camera de amestec;
difuzor cu rnlscare giratorie; 9 - terasa
10 - exterior; 11 - interior. 4 - filtru de aer; 5 - baterie de Incalzire: 6 - ventilator; 7 - distributle aer cald.
I. mstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
central cu rol de distribuitor si de recir• Canalele de distrlbutle pot fi ingropa• un planseu dublu, de unde se reparti•
culare a aerului cald si o retea de ca• te in parooseala, pentru un sistem de zeaza gurilor de refulare, pe cat posibil,
nale de aer, amplasate pe conturul in• alimentare cu caldura de plinta sau de sub ferestrele exterioare (fig. 4.4.20).
cintei (fig. 4.4. 17). Canalele, contectio• pardoseala sau pot fi montate aparent Planseul dublu are rolul unei camere
nate din tabla, sunt montate sub par• la nivelul plafonului, pentru o distributle de egalizare a presiunilor, asiqurand o
doseala, la 6 cm sub planseu si 45 cm superioara a aerului cald, situatie in distributie unitorrna a aerului. Sistemul
distanta de perete. care vor fi izolate termic. prezmta un avantaj si, in acelasi timp,
Aerul cald este introdus in Incapere un dezavantaj, prin faptul ca prin trans•
prin guri de refulare, asezate pe cat 4.4.3.3 Distributia ramificafj ferul de caldura de la aer la pardoseala
posibil sub ferestrele exterioare, iar ae• In cazul distributiel ramificate, aerul interioara, aceasta devine o pardoseala
rul recirculat este preluat din incinta, cald este repartizat catre difuzoare sau radianta, deci o sursa suplirnentara de
pe la partea superioara a dispozitivului orificii de refulare, printr-un canal de Incalzire. O izolare terrnica perfecta a
central (fig. 4.4.17 b). La alegerea dlstributle central, in doua variante: pardoselii nu este posibila :;;i, ca urma•
acestui sistem de distributie a aerului - cu sectiune constanta (fig. 4.4.19 a), re, consumurile energetice sunt mult
cald trebuie avut in vedere ca mediul reglarea debitului de aer facandu-se mai mari in raport cu celelalte sisteme
sa nu fie urned :;;i sa nu existe rise de local, prin marirnea sectiunii racordu• de dlstrlbutie a aerului cald. In cazul
inundatil. De asemenea, trebuie verifi• lui si prin jaluzele de reglare; utitizarti acestei solutli, trebuie respec•
cata etansarea canalelor de distributie - cu sectiune variabila (fig. 4.4.19 b). tate anumite conditii, si anume:
a aerului cald pentru a evita pierderile Cota de montare a retelei de distri• - golul folosit ca planseu dublu trebuie
de aer :;;i eventualele infiltratii de apa butie depinde de sistemul de introdu• executat si finisat in asa fel lncat aerul
provenite din sol. cere a aerului cald si de elementele care circula sa nu antreneze praf sau
De rnentionat ca dispozitivul central constructive ale cladirii, fiind, in gene• alte particule poluante din acest spatio;
de distributie a aerului cald poate fi in• ral, la nivelul pardoselii sau plafonului. - trebuie executate :;;i verificate izola•
locuit de un generator de aer cald, Pentru reducerea pierderilor energe• tiile hidrofuge sl termice astfel incat
structura distributiei perimetrale rarna• tice, canalele de distributie aparente se sa nu existe riscul infiltratiilor de apa
nand aceeasi. izoleaza termic. sau al condensarii vaporilor de apa
pe peretii planseului dublu;
4.4.3.2 Distributia radiald - trebuie verificata structura de rezis•
4.4.3.4 Distributie prin p/an,,eu dublu
Distributla radiala, fig. 4.4.18, se ca• tenta a cladirii, astfel incat sa nu
Principia!, sistemul de distributie con•
racterizeaza prin racorduri individuale apara, in timp, fisuri care sa afecteze
sta in preluarea aerului de la
care leaga sursa de aer cald (genera• generatorul de aer cald :;;i introducerea planseul dublu;
tor de aer cald sau distribuitor central), acestuia intr- - golul destinat crculatiei aerului nu se
de fiecare difuzor interior. utilizeaza sub nici o torrna, ca depozit;
- inaltimea golului va fi intre 45 si 60
cm.
4.4.3.5 Echipamente 11i accesorii

Hepartitia aerului cald in interiorul unei
incinte este o consecinta a alegerii :;;i
arnplassrii gurilor (dispozitivelor) de re•
fulare :;;i de aspiratie a aerului. Nu exista,
Fig. 4.4.16. lncilzirea inciperilor

cu aer cald preparatcentralizat:
CT - centrala de Incalzire: Cl - camera
de lncalzit; 1 - priza de aer proaspat;
2 - filtre de aer; 3 - ventilator;
Fig. 4.4.18. DistriblJ1iaradiali a
4 - baterie de Incalzire: 5 - canale de a aerului cald:
distributii ale aerului cald; 6 - guri de - distribuitor central (generator de
refulare a aerului cald. aer cald); 2 - canale radiale; 3 - guri de
refulare a aerului cald.
b
Fig. 4.4.19. DistribU1iaramificati
a aerului cald:
a - distrlbutie prin canal central de
sectiune constente; b - distributie prin
remiticetii de sectiune variabila;
1 - distribuitor central (generator de
a b aer cald); 2 - ramificatti: 3 - guri de
Fig. 4.4.17. Distrib1J1iaperimetrali a aerului refulare a aerului cald; 4 - canal de
cald: distributle cu sectiune constanta:
a - distribufie tn plan; b - dlstrlbutie in spetiu; 5 - canal de distributie cu sectiune
1 - prize de aspiratie: 2 - distribuitor central; 3 - canale principale de aer; variabila,
4 - dlstributle perlterica in pardoseala; 5 - guri de refulare a aerului.
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. Instalatii de lncalzire
in prezent, o reteta qenerala pentru a debitului de aer si a sarcinii termice se impun dupa criteriile ventilarii meca•
obtine o distrioutie unitorrna a aerului functie de sistemul de Incalzire adoptat. nice, iar temperatura aerului interior se
cald, la parametrii teoretic calculati, dar La calculul debitului de aer cald se alege in functie de categoria de contort.
in proiectare trebuie avut in vedere tine seama de:
cateva observatii: - necesarul de caldura ce urrneaza a 4.4.4.1 Tncllzirea cu
- gurile de aer montate in partea infe• ti acoperit de instalatla de Incalzne aer recirculat
rioara sunt generatoare de curenti de cu aer cald; Sursa terrnica turmzeaza aerului un
aer si de aceea viteza de introducere - tipul de sistem ales (recirculare, flux termic <Ps numai pentru a compen•
a aerului nu trebuie sa depaseasca amestec, aer proaspat); sa pierderile de caldura ale incaperu:
0,5 m/s, in special in zona de sedere, - parametrii climatici exteriori si inte• <Ps = <Pac(/) [W] (4.4.3)
Dispozitivele de plinta sau de pardo• riori; Fluxul termic este preluat de debitul
seala pot antrena in anumite situatii - nurnarul de schimburi de aer orar; de aer. recirculat, L,;
praful si particolele materiale din ime• - functionarea in paralel a unui sis- <Ps = ~ · cP · Pac(e, - 8;) [W] (4.4.4)
diata apropiere; tem de Incalzire sau de ventilare; unde:
- gurile de aer $i difuzoarele de plafon Necesarul de caldura care trebuie c - este caloura rnasica a aerului uscat
trebuie dimensionatein functie de acoperit de instalatia de lncalzire cu P la presiune constanta [kJ/kg·K];
debit, de batata jetului $i de aer cald <Pac(i), rezutta dintr-un bilant Pac - densitatea aerului uscat la presiu•
modificareaanizo• terrna a axei termic care tine seama de: pierderile ne constants [kg/m3];
jetului, trebuie verificat daca energetice ale incaperf <Ph, aporturile e, - temperatura aerului refulat [0C];
elementelede constructii interioa• re nu ei .- temperatura aerului interior [0C].
de caldura <P sl fluxul termic furnizat
impiedica dezvoltareajetului; In tabelul 4.4.2 se gasesc rnarirnile ca•
de un alt tip ade instalatle de Incalzire
- toate gurile de aer trebuie echipate racteristice ale aerului uscat in functie
existenta in incinta, <P;.
cu dispozitive reglabile; de ternperatura (vezi si § 3.3.2. din
<Pac(i) =<Ph - <Pap - <P; [W] (4.4.1)
- in Incaperile fara interdlctii de fumat, volumul
In cazul Incaperilor prevazute cu un
amplasarea gurilor de aspiratle se .Jnstalatii de ventilare $i climatizare").
sistem de ventilare rnecanica, daca de•
face intotdeauna la partea superioara; Ecuatia 4.4.4 prezinta doua rnarirni
bitul de ventilare este preluat de insta•
- la amplasarea gurilor de aer trebuie necunoscute:
latia de Incalzire cu aer cald, sarcina
evitata scurtcircuitarea aerului refulat - debitul de aer recirculat ~ sl
termica necesara pentru incalzirea de•
prin pozitia asplratlei. Teoretic, in fie• - temperatura de refulare e,.
bitului de ventilare <Pv se adauga nece•
care Incapere inchisa trebuie amplasa• Debitul de aer recirculat ~ se poate
sarului de caldura al instalatiei de in•
ta eel putin o gura de aspiratie, Se ad• determina in functie de nurnarul de
calzire cu aer cald:
mite aspiratia dintr-o zona centrala schimburi pe ora n, ales in raport cu des•
<Pac (i+v) = <Pac(i) + <Pv (W] (4.4.2) tinatia lncaperii, cu normele sanitare si
pentru un grup de incapen care for•
in cazul in care pe langa incalzlre se cu natura surselor de poluare interioara:
rneaza un ansamblu, de exemplu, un
apartament.
asigura si ventilarea incaperii, nurnarul ~ = n·V [m3/s] (4.4.5)
de schimburi orare de aer, procentul de unde:
fn ceea ce priveste tipurile construc• aer proaspat $i parametrii aerului refulat, V - este volumul Incaperii [rn-'].
tive ale gurilor de aer, dispozitivelor de
reg/are si accesoriilor instalafiilor de Astfel, se poate calcula temperatura
lncalzire cu aer ca/d, ele sunt eceteesi Tabelul 4.4.2 Mirimile caracteristice ale aerului uscat
cu cele specifice instalafiilor de venti/a• in funciie de temperaturi
re. Calculul de dimensionare a canale• fl p Cp le· 102 11· 106 v· 106 y· 103 a· 104
[OC] Pr
lor de aer $i a echipamentelor se face [kg/m3] [kJ/kg · K] [W/mK] [N · s/m2] [m2/s] [J/K] [m2/s]
In tunctie de debitul de aer circulat, - 150 I 2.795 _ 1.0258 1,163 8,630 3,08 8,21 0,0405
-- ~---·-
0,76
urmiuind metodo/ogia de ca/cul deta• -
-----
100 I
1---;-
1,980 1,0090
.......L..._ -·- ·---
1,605
------
11,789
-----·-
5,95
t------- ---
5,82 0,0803
!----- ·-----
0,74
liata In volumul lnstalatii de ventilare si ~ 1,534 1,0048 >-------2,035 -- 14,651 9,55 4,51 0,132 0,725
climatizare. ~ 1,2930 1,0048 2,431 17,201 13,30 3,67 0,187 0,715
20 1,2045
-----
1,0048 2,570 18,191 15,11 3,43 0.212 0,713
4.4.4. Calculul instala1:iilor
------- ---
40 1,1267 1,0048 2,710 19,123 16,97 3.20 0,239 0,711

de incilzirecu aer cald 60
~---
1,0595 1,0090 2,849 20,025 18,90 3,00 0,267 0,709
---- - ·- ---- f----
80 I 1,9998 1,0090 2,989 20,927 20,94 2,83 0,296 0,708
----·
Dimensionarea instalatiilor de Incalzi• IOO ~----0,9458 1,0090 3,140 21,810 23,06 2,68 0,328 0,701
--- .....------·- ~----i---·-
re cu aer cald consta in determinarea 120 0,8980 1,0132 3,280 22,663 25,23 2,55 o.361 0.10
+ Q.~~~
i
I
140 0,8535 1,0132
·-
3,391
---------
23,506 27,55 2,43 0 ,397
160 0,8150 24.330
180 0,7785 1,0216 3,722 25,144 32,29 2,21 0,467 0,6'J_
-~()()_-i
---·
0,7457 1,0258 3,861 25,840 34,63 2,11 0,505 ' 0,685
2
4 i 250 I 0,6745 1,0341 4 ,21 o I 27 ,772 41,17 1,91 0,603 0.68
tt - ~Ohl57~-----
0,5662
-----
1,0467
1,0551
4,536
. 4,80 I 31,165
29,469 47,85
55,05
1,75
1,61
0,703
0,811
0,68
0,68
---- ·----
- 0,5342 1,0676 ~-s.152·-t 32,754 62,53 1.49 0,919 0,68
450 I 0,4875 1,0802 5,431 34,402 70,54 - I 1,()30 0,685
500 0,4564 1,0929 5,582 35,794 78,48 - 1,142 0.69
---- ---- ----- -----
Fig. 4A.20. Distributia aerului cald 600 0,4041 1,1137 6,222 38,638 95,57 - 1.380 0,69
prin planf8U dublu: 700 0,3625 1,1346 6,665 41,188 113,7 - 1,619 0,70
1 - priza de aspiratie; 2 - generator de 800 0.3287 1,1556 7,059 43,639 132,8 - 1,858 0,715
aer cald; 3 - planseu dublu; 4 - guri de 900 i 0,301 1,1723 7,408 45,895 152,5 - 2,IOO 0,725
refulare. IOOO 0.277 1,1849 7,699 47 ,954 173 - 2,350 0,735
lastalatii de Incalzire
I. Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
aerului refulat e,: aceste conditii: unde:
II= Ve + li; [m3/s] (4.4.13) Pe = 1,367 kg/m3 pentru
<P ac(i) [oC]
(J = (J + . (4.4.6) Debitul de aer G trebuie sa acopere 8 = - 15 °C si G = 1,0 kJ/kgK
r ' V,. Gp. Pac nurnarul n de schimburi de aer cores• e 5. Sarcina terr4'.iica necesara pentru
punzator destinatlei spatiului incalztt. Incalzirea halei:
care nu trebuie sa depasesca 45 °C Sarcina terrnica a bateriei de lncalzi• <Ps = 250 + 109,36 - 40 = 319,36 kW.
pentru guri de introducere montate mai re este: 6. Debitul de aer cald necesar:
jos de 3,5 m $i 70 °C, pentru guri de <Ps = <Pac(i) + <Pe [W]
refulare amplasate mai sus de 3,5 m. unde:
V= </JS
Debitul de aer recirculat Ii,, se poate GP· Pac · (8, - 8)
<Pac(i) =. V;·Gp-Pac·(13, - 13;) [W] (4.4.14)
calcula irnpunand valoarea temperaturii <Pe = Ve-Gp·Pac·(l3, - 8e) [W] (4.4.15) 319,36
aerului refulat e,: Temperatura aerului refulat se calcu• 1 . 1, 126 . ( 45 - 15)
V=---~- «- [m3/s] (4.4.7)

leaza, ca si in cazurile precedente, din
relatia de bllant termic: = 9,45 m3/s = 34.033 m3Jh.
:
r GP · p ac • ( 8, - 13) <P unde:
{) = 8. + • S [OC] (4.4.16) Pac= 1,126 kg!m3 pentru 8, = 45 °C.
r ' V. Gp. Pac
Valoarea rezultata Ii, trebuie sa veri• 7. Se calculeaza nurnarul de aeroter•
fice conditia de a avea minimum me cunoscand ca un aeroterm de pe•
2 - 3 schimburi pe ora, Exemplulde calcul 1 rete ATLAS - SABIANA 900 asiqura
Se considera o hala industriala (fig. debitul de aer cald nominal:
4.4.4.2 Tncllzirea cu 4.4.21), avand lungimea A = 30 m, \In = 5000 m3/h,
aerproasplt latimea B = 20 m si inaltirnea H = 8 m, cu o bataie a jetului de 20 m, la o
Daca Instalatia de incalzire cu aer care trebuie Incalzita cu aer cald utili• turatie minima de 700 rpm.
cald serveste $i ca instalatle de venti• zand aeroterme de perete. n = \//\In = 34033/5000 = 6,8.
lare care functioneaza numai cu aer Se cunosc: Se aleg 7 aeroterme care se ampla•
proaspat, pentru evacuarea nocivitati• - pierderile de caldura ale halei: seaza in planul halei ca in fig. 4.4.21,
lor, sarcina terrnica a sursei termice <Ph= 250 kW in functie de: .batala jetului", pozitia
(baterie de mcalzlre) trebuie sa asigure - aporturile de caldura de la utilaje: utilajelor in interiorul halei, caile de ac•
acoperirea pierderilor energetice ale <P = 40 kW ces, deschiderile exterioare.
lncaper!i <Pac(iJ si incalzirea aerului rece - te~peratura aeruluiinterior: 8; = 15 Caracteristicile tehnice ale aeroter•
preluat din exterior, <Pe: °C mului sunt urmatoarete:
<Ps = <Pac(i) + <Pe [W] (4.4.8) - temperatura aerului exterior: - diametrul racordurilor de agent
Debitul de aer proaspat preluat din 8e=-15°C termic (D): 1112"
exterior lie corespu~de numarului de - necesarul de aer proaspat: - debitul de aer la turatle mica
schimburi de aer n. lntrucat; nc = 1 sch/h (700 rpm): 5000 m3/h
<Pac(i) = Ve·GP·Pac·(13, - 13;) [W] (4.4.9) - aerotermele se pot manta pe struc• - debitul de aer la turatie mare
<P = II ·G ·P ·(13 - 8) [W] (4.4.10) tura halei la o inaltime de 3,5 m. (900 rpm): 8 500 m3/h
re~ulta in ~at~1 i~stal~tiilor functionand lnstalatia de lncalzire functioneaza - cota de montare: 3,5 m (5,5 m)
numai cu aer proaspat: cu aer amestecat. - bataia jetului L: 20,0 m (26,0 m).
<Ps = IIepacr
·G . p ·(8 - 13 ) [W] (4.4.11) Se cere determinarea nurnarului de
Temperatura aerului cald refulat in aeroterme $i caracteristicile lor tehnice.
e
30 m
incapere rezulta din relatla (4.4.9): Rezolvare
1. Ecuatla de bilant termic a halei:
[OC] (4.4.12) <Ps = <Ph + <Pe - <Pap [kW]
2. Debitul de aer proaspat:
$i trebuie sa se incadreze in limitele Ve = ne·V = 1·(30·20·8) = 4800 m3/h
maxime admise. 3. Se alege tipul de aeroterm de pe•
rete ATLAS - SABIANA (tab. 6.5.1) ali•
- - - - --- - - - -e' - - - - -.-' - - - - '' - - -
4.4.4.3 Tncllzirea cu mentat cu apa calda. Temperatura de
-
refulare a aerului se lirniteaza la ' '
aer amestecat
"+' ' '
8, = 45 °C. ' '
In cazul in care instalatia functionea• A7
4. Necesarul de caldura pentru Incal•
za cu aer amestecat, debitul de aer
zirea aerului proaspat: Fig. 4.4.21. Amplasarea aerotennelo
proaspat Ve [m3/s] corespunde norme•
<Pe= Ve·G ·Pe·(8, - 8e} = din exemplulde calcul1.
lor sanitare sau de productie, iar \/;; = (4800!3tfo0)· 1· 1,367·(45+ 15)= 109,36 kW
[m3/s] este debitul de aer recirculat.
Debitul total de aer al lnstalatlei este in
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lastalatii de Incalzire
in incapere si, ca urmare, rezulta o di• supratete Incalzitoare mari, ceea ce a
4.5. incilzirea prin radia1ie minuare de imprastiere a prafului condus la ideea folosirii, in general, a
anor• ganic, suport al florei bacteriene; supratetelor delimitatoare ale incape•
- asigura incalzirea spatiilor deschise. rilor, rezultanc:
4.5.1. Criterii privind utilizarea in analiza ce precede decizia alegerii - incalzirea prin platon, la care tempe•
incalzirii prin radiatie sistemului de lncalzire, trebuie avute in ratura medie a supratetei lncalzitoare
vedere si aspecte legate de costul e nu poate depa$i 50°C; este sistemul
Incalzlrea prin radiate se caracterizea• inves• titiilor, cheltuielile de exploatare si c~I mai tolosit, intreaga supratata a
za, In principal, prin aceea ca supratetele de co• ordonare a lucrarilor de instalatii sl platonului fiind, in general, disponibila
Incalzitoare cedeaza caldura prin radiatie cons• tructii. pentru a indeplini functiunea de supra•
mai mult de 50 % din caldera totala. Sistemele de incalzire prin radiate se fata incalzitoare:
in raport cu temperatura medie e a pot tolosi: - lncalzirea prin pardoseala, la care tem•
suprafetei lncalzitoare, incalzirea prin - in cladirile civile, in tncapen cu cerin• peratura medie a suprafetei lncalzitoare
Pra•
te igienice $i de contort deosebite, e este fiziologic limitata la 29... 35 °C;
oiatie se clasifica astfel: - irfcalzirea cu panouri montate in
precum sl pentru asigurarea unei in•
- de ternperatura joasa (e = 25... 100°C); pereti,
calziri unitorme;
suprafetele incalzitoarePsunt in mare la care temperatura medie a suprafetel
- in cladirile industriale cu spatii mari si Incalzitosre e poate atinge valori de
majoritate elemente de constructie fara necesitati de ventilare rnecanica,
(plafon, parooseala, pereti); pana la 35°c:'
pentru asigurarea unei dlstrlbutii o• Acest sistem de Incalzjre utilizeaza
- de temperaturamedie (B = 100...500°C); mogene a Incalzjrii:
suprafetele incalzitoare" sunt realizate ca agent termic apa calda preparata in
- in incaperi de productie indusfriala, cazane sau alte surse energetice de
sub torrna de panouri sau benzi
pentru a realiza o lncalzire zonala, potential scazut: caldura recuperate
radiante suspendate la partea supe• puncte calde sau Incalzire perimetrala:
rioara a incaperltor; din procese tehnologice, energia geo•
- in spatii semideschise sau deschise.
- de ternperatura inalta (B = 500...3000°C); terrnala, energia solara, aerul cald etc.
Incalzrea prin radiatie nu se aplica
elementeleincalzitoere ~unt raoanti fun•
Incaperilor tolosite cu program intermi• 4.5.2.1 lrdtzirea p,;n plafon
tionand cu gaze sau energie electrlca.
tent, mai ales daca durata de folosinta Se poate realiza prin:
tnstalatiite de incalzire prin radiatie
este scurta (pana la cateva ore) sau - inglobarea in planseu a unor
prezinta si alte particutaritati in raport
cand cladirea este supusa la variatii serpentine din teava (metal sau plastic)
cu celelalte sisteme, dintre care se pot
termice mari (inertie terrnica mica, sau a unor canale de aer;
rnentiona:
- asigura un grad de contort mai ridicat, insorire etc). - suprafete incalzitoare detasate complet
in tabelul 4.5.1. sunt prezentate de structura plafonului, obtinandu-se
infrucat temperatura suprafetelor de
perfor• asa-numitele plafoane false sau platoa•
constructii ce delirniteaza incaperea
rnantele diferitelortehnici de incalzire prin
este mai ridicata si mai uniforma, iar ne suspendate.
radiate, Incalzirea prin platon se recornanda
temperatura aerului din interior este
mai scazuta cu 1 ... 3°C; a ti utilizata la Incaperile cu cerlnte
4.5.2. incalzirea prin radiatie igienice deosebite, care reclarna evita•
- realizeaza in incaperi un gradient de de
temperatura redus; rea fransportarii prafului prin curentii
temperaturjioasi de convectle (exemplu: sali de operatii
- se reduce viteza de circulatie a aerului
Temperatura suprafetelor Incalzitoare
relativ redusa impune utilizarea unor
Tabelul 4.5.1. Performantele diferitelor tehnici de incilzire prin radiatie

Lungim~a Temp. 'I Randa- I Caldura absorbita de
I, de unda max. a mentul Directivi- . aerul cu umiditatea
I
Tip de radiatie Tipu~tfii~~~ului I Amax supraf. radiatiei tatea i relativa
emisive radlatiei qi = 50 %
I
------l-nf-r-ar_o_$_U-~7 ·-~1~~--
[mm] [°C]
T [%]
1
[%]
- lungime de Radiant 1,2 2.200 · 83 excelenta I 7

unda scurta
1
------~·--r--~~~~~~~~~---r~~~~~r---~~~-r--~~~--r--~-~---r~~~~~-------1
I Tuburi radiante din cuart I ~
I - ------
sau siliciu Incalzite ·+- ;1 2,6 950 55 medie 1 9
electric
-+--
t--·-- -f---·---- -----+-- -----~--------1
lnfrarosu Radiant cu gaze 2,7 900 47 medie 19
457,sof · ~: t :::: ~~~. ~: .

- lungime de
i ~7 ~ : ~ :; ~ 4
I
unda medie 3
Tubur i ra d i an t e 7
i j
i ~; c
m e talice !
~~.~~l----1------t--·-- ---------·~
s':~ L~
•;:~:·;~~~.~·~~· I
lnfrarosu
- lungime de
unda lunga 1
·:~~i~~,:~;~· l ~--7 ~'~~15~ [ "] . ~~2·0~~ ~. ~
Panou radiant de I i I f
~a~:t
ternperatura
joasa Incalzit I i sa a
8,5 70
i 40
20
cu apa calda
sau electric
I. lnstalatii de lucalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
din spitale, saloane de bolnavi, incape• rea modulelor in masivul de beton se proceselor de lncatzire :;;i racire impune
rile in care se destasoara procese teh• face pe capsule de arrnatura lntr-un un control riguros al instalatiei de all•
nologice fine :;;i extrafine), precum :;;i in cofraj special (fig. 4.5.3.). mentare cu apa calda sau cu apa raci•
incaperile in care cerintele de mobilier Racordarea panourilor radiante la ta, dat fiind faptul ca acest sistem se
sau de ordin estetic impun eliminarea reteaua de alimentare cu apa calda sau bazeaza pe acumularea de caldura sau
corpurilor de Incalzire amplasate pe rece se face in urrnatoarele variante: frig In elementele de constructie. Acest
pereti (exemplu: expozitii, muzee etc.). - racordarea cu distribuitor-colector (fig. sistem de incalzire poate ti cuplat :;;i cu
4.5.4 a); un sistem de incalzire cu corpuri stati•
4,5.2.1.1 Panouri radiante inglobate - racordare in sistemul Tichelmann (fig. ce, care sa compenseze efectele nega•
in elementele de constructii 4.5.4 b); tive (de lipsa de caldura) in perioadele
Din aceasta categorie tac parte Fiecare panou radiant este racordat reci cu temperaturi exterioare mult
panourile radiante: la cele doua distribuitoare (apa calda :;;i scazute.
- tip CRYTALL, executate din tevi de apa rece) :;;i la colectorul comun. In afara panourilor radiante cu tevile
metal fara sudura, montate in plafon, Modul de functionare a panoului inglobate direct In elementele cornpo•
fie in elementul de rezistenta fie in ten• radiant se bazeaza pe utilizarea capa• nente ale planseului, se utilizeaza sl pa•
cuiala. lmposibilitatea etectuarn unor citatii de inmagazinare (stocare) a cal• nouri incalzitoare pentru care tevile
remedieri ca :;;i a reperatiilor in timpul durii In masivul de beton. Este de fapt ( 112'' ... 1 112'') se pot monta in spatiul
exploatarii a tacut ca aceste tipuri de sistemul CRYTALL In varianta moder• din•
panouri sa fie astazi abandonate; na, In care serpentinele sunt executate tre planseu, grinzi si plafonul fals (fig.
- tip Uponor denumite TABS ,,termoac• din material plastic, iar montarea lor In 4.5.5). Caldura cedata prin radiatie de
tivarea betonului" produse de firma masivul de beton se face pe zone, in cane tevi este dirijata de un ecran din
Uponor (fig. 4.5.1). Sunt panouri ra• functie de tipul cladirf :;;i destinatia metal polizat cane tencuiala pe raoit ce
diante executate din tevi de pohetilena incaperilor. Se rnentioneaza faptul ca devine elementul incalzitor pentru
reticulara (PE-Xa)cu diametru de 17 x aceste panouri pot asigura In perioada incapere. Agentul termic utilizat este apa
2 mm, In module sub forrna de ser• calda o racire a Incaperilor. Studiile catda de 90/70°C.
pentina simpla (fig. 4.5.2 a) sau ser• efectuate cu aceste tipuri de panouri Un alt tip de panou radiant de plafon
psntina dubla (fig. 4.5.2 b). Tevile se au demonstrat ca atat in perioada rece care utilizeazaca agent termic aerul cald
fi• xeaza pe plasa-qrila] din otel-beton cat si In perioada calda, ca urmare a este prezentat In fig. 4.5.6. Canalele de
cu ajutorul unor carliqe. Modulele pot modului de functionare a panourilor aer pot ti realizate In structura de rezis•
ti prefabricate in ateliere speciale radiants, In Incaperi se pot realiza con• tenta a planseelorsau pot ti special ame•
sau executate pe santier. Asezarea si ditli optime de lucru. Monitorizarea najate sub placa planseului, Dezavantajul
fixa- acestui panou consta in necesitatea re•
zervarii unor spatii mari pentru vehicula•
1 rea debitelor de aer.
2
4.5.2.1.2 Panouri rad"ianteaparente
3
Au fost realizatesi panouri radiants de
4
0 0 0 0 0
plafon, aparente, detasate complet de
structura de rezistenta. Acestea se exe•
5 cuta, in general, dintr-un registru din
tea• va cu diametrul 1/2... 3/4", pe
care se
prinde o larnela din metal cu grosime
de
Fig. 4.5.1 Structure plami>eului Uponor TABS:
1 - pardoseala finita (rnocheta, parchet, gresie, etc.); 2 - sapa egalizare; 3 - izo•
latte fonica: 4 - teava Uponor PE-Xa; 5 - planseu beton.
b
Fig. 4.5.2 Modulele Uponor TABS:
a - module sub forma de serpentina
simpla; b - module sub tonne de
Fig.4.5.3 •zarea 'i montarea modulelor Uponor TABS in structura serpentina dub/a.
plan~ului.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de lncalzire
2 buie sa fie cat mai bine executat, pentru
a permite un transfer termic cat mai
bun.
Panoul radiant de plafon tip FRENGER
(fig. 4.5.8) este executat dintr-un registru
de tevi prevazut cu lamele din aluminiu
cu grosimea de 0, 75 mm si cu
dimensiunile de 625 x 625 mm, perfora•
a. te sau neperforate. Tevile sunt suspen•
1 1 I
date de plafon, iar tabla din aluminiu este

111 • -
11~------------------ prinsa de teava cu agrafe metalice. La
1 - - - - - - - - - - - - partea superioara a plii.cii din aluminiu
- - - - - - - - - - - - -- este prevazut un strat de izolatie terrnica
de circa 30... 50 mm. Agentul termic care
-------1 I circula prin tevi este apa calda cu
I- - -- -- -- - - -- - - -- - - ., - - - - -I
4 3 2
- Tur
12 - Retur
- Supapa de reglare
13 si de blocare
14 - Oistribuitor
15 - Supapa de inchidere
6 - Circuit BKT a
b
Fig. 4.5.6. Panou radiantde plafon
cu canale de aer:
a - canale de aer in structura de
I rezistente; b - canale de aer special
13
•1><1 - amenajate;
b.
I 1 - canal de aer; 2 - elementul de
14 rezistenta: 3 - izolatie terrnica:
I 4 - pardoseala finita,
11 -
12
Tur
- Retur
- Supapa de reglare
13
s• de blocare
14 - Supapa de inchidere
15 - Circuit BKT
Fig. 4.5.4 Racordarea panourilorradiante la

reieaua de alimentare cu api caldi sau rece.
a - racordarea cu distribuitor-colector;
b - racordarea cu sistem Tiche/mann;
0,50... 1.25 mm, cu rolul de a mari supra• (fig. 4.5.7) este format dintr-un registru
fata lncalzitoare. Dintre aceste panouri de tevi prevazut cu lamele $i acoperite
cele mai folosite sunt STRAMAX si cu placi prefabricate din ipsos. Lamela Fig. 4.5.7. Panou radiant tip
FRENGER. este executata cu tabla din aluminiu in STRAMAX:
Panoul radiant de plafon tip grosime de 0,7... 1,0 mm, prmsa de tevi, - teava: 2 - lamelii. din aluminiu;
STRAMAX acoperind 2/3 din suprafata acestora. 3 - placa din ipsos; 4 - element de
Contactul dintre teava $i larnela, pre• prindere; 5 - element de rezistenta:
6 - izolatie terrnica.
cum si eel dintre larnela sl tencuiala
tre-
Fig. 4.5.5. Panou radiant de plafon

cu ievi montate in spaliuldintre
grinzi:
- tevi Incalzitoare: 2 - ecran din
metal polizat; 3 - izolatie terrnica;
4 - suport de sustinere: 5 - element Fig. 4.5.8. Panou radianttip FRENGER:
de rezistenta; 6 - tencuiala pe rabit: 1 - teava: 2 - larnela din aluminiu; 3 - izolatie termicii.; 4 - element de prindere;
7 - pardoseala finita. 5 - element de rezistenta: 6 - element de fixare in perete.
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
temperatura de 60.. . calculele de dimensionare a suprafetei fie cu o usoera panta in sensul curgerii
70°C. incalzltoare, apei. inainte de montare, tevile sunt
Un panou radiat de plafon modern Ele se rnonteaza fie perfect orizontal, supuse unor probe de presiune cu aer la
este produs de firma qerrnana Zehnder.
Este executat dintr-un ecran din tabla pe
care sunt sudate 4 randuri de tevi din
otel cu diametrul de 15 mm care 4
torrneaza un registru (fig. 4.5.9).
Panouri• le pot fi executate dintr-un
element, doua sau trei elemente legate
intre ele printr• un distribuitor
respectiv colector (fig.
4.5.10). Crculatia apei calde prin regis•
trele panourilor se face diferentiat in
functie de pozitia lor in planul incaperllor
(fig. 4.5.11).
4.5.2.1.3 Amplasarea panourilor radiante

ininciperi
Forma geometrica a serpentinelor sau
registrelor (diametrul conductei, distanta
dintre conducte, lungimea si latirnea
pla• nului ocupat de serpentlna) rezulta
din
Fig. 4.5.9 Panou radiant de plafon tip Zehnder
1 - ecran de tabla; 2 - registru din teava: 3 - distribuitor si/sau colector;
4 - mod de prindere de plafon.
2-lf---1:-
3 --·
1- =::::L==================i
•
4---l:===ir=;..._~~~~~~--=;..._-----i
5
!!!!!!!~11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
6
a.
Fig. 4.5.10 Realizarea panourilor

radiante din elemente
21-----i=·::::1==================:::::J
T - racord la conducta de ducere;
R - racord la conducta de intoarcere.
4----J:=::.----------------1
3
5
6
b.
2·-- ..
4---1:==.---------------,
7
3
4---t;:;;;;!lb.,,.,..,..,..,.,.,..,,.,..,..,..,.,.,..,,.,..,..,..,.,.,..,,.,..,..,..,.,.,..,,.,..,..,..,.,.,..,,.,.,.,.,l
5 !!!!!!!'.~'.lllllllll I lllll llI l I l IllllllI IlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllII

6
c.
Fig. 4.5.12 Structuri de pardoseali radianti dupi EN 1284-1
a - pardoseala tip A; b - pardoseala tip B; c - peraoseets tip C;
1 - perdosealafinita; 2 - strat debeton; 2' - dala de beton; 3 - teava lncalzitoare;
Fig. 4.5.11 Posibilitiili de circulare a 4 - strat de protectie; 5 - strat de izolatieterrnlca;6 - planseu de beton armat;
apei calde prin panourile radiant 7 - strat de beton de e lizare
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de Incalzire
40 bar, iar imediat dupa montare la o depasi 25°C pentru incaperile unde ton $i stratul de izolare terrnica.
proba de presiune cu apa la 25 bar. omul urnola descult (bai, piscine etc). Panourile radiante se pot executa cu
Distanta dintre panouri poate fi con• La incalzirea prin pardoseala tevile tevi metalice (otel, cupru) sau din mate•
stanta sau variabila, Astfel, in zona pere• sunt montate fie direct in elementul de rial plastic. Temperatura agentului
tilor exteriori sau a ferestrelor mari, dis• rezistenta, fie intr-unul din straturile termic este de maximum 55...60°C,
tanta poate fi redusa pentru a realiza componente ale pardoselii. putand coborl pana la 35.. .40°C.
temperaturi ale soprafetei lncalzitoare Dupanormele europeneEN 1264, compo• Acest sistem de Incalzre apartine do•
mai ridicate, respectiv fluxuri termice mai zitla unei pardoseli meniului de ternoeratura joasa, putand
mari. incalzitoarecuprinde: utiliza caldera sl din instalatillecu pompe
Cat priveste amplasarea panourilor - stratul de izolatie terrnica si de caldura, lnstalatiile de recuperare a
ra• fonica; caldurii $i chiar din instalatiile solare.
diante aparente,acestea se pot monta - stratul de protectie a stratului de izola- Sistemul de lncalzire prin pardoseala
in baterie,in $ir continuu, cu spatii libere tie terrnica; este preferat celui de plafon, in special,
sau pe conturul lncapertl, La - tevile lncalzitoare; datorita realizarii unei suprafete calde si
amplasarealor se tine seama de - stratul de distrioutie unitorrna a fluxului uniforme a pardoselii, imbunatatind sub•
posibilitatea combinarii lor cu corpurile termic; stantial confortul termic.
de iluminat ale lncaperii, - pardoseala finita (parchet, rnocheta, lncalzrea prin pardoseala este reco•
mozaic, gresie etc); rnandata a se utiliza la
4.5.2.2 fncjlzilea prinpanlosealj - alte elemente ajrtatoere (banda izola• lncaperi;
Din punct de vedere constructiv, toare periferica, bratari de prindere a - lipsite total de mobilier sau cu mobilier
Incat• zirea prin pardoseala este tevilor etc). redus;
slrnilara incalzirii prin plafon, cu in EN 1264-1 sunt prezentatetrei struc• - cu necesar redus de caldura (ceea ce
deosebirea ca turi de pardoseliincalzitoare(fig. 4.5.12): implica o rezistenta terrnica a elemen•
montarea conductelor se face la partea telor de consfructii exterioare de 2.. .4
- tip A cu tevlle montate in dala de
superloara a pardoselii, avand izolarea beton; m2·K/W) pentru a nu utiliza un sistem
terrnica la partea inferioara. de Incalzre suplimentar (este ideala
- tip B cu tevile montate sub dala de
Din cauza contactului direct dintre tal•
beton, la suprafata stratului de izolatie pentru cladirile izolate termic);
pa piciorului si suoratata incalzitoare a - in care temperatura mai ridoata a par•
terrnlca:
pardoselii, temperatura acesteia trebuie - tip C cu tevile montate in stratul de doselii este ceruta de destinatia aces-
lirnitata, 25... 30°C pentru incaperile in beton de egalizare, dintre dala de be- I I
care omul crcula incaltat, neputand
(
t- -t
)
l
)
(
I
(
I
J l. :::-J
ill
{
11 r c:_
Fig. 4.5.13 Montarea ievilor1n fonni de serpentinisimpli v (\
a - schema de montare In torms de serpentina simple; Fig. 4.5.15. Montarea serpentinelor
1n variants mixti.
b - schema de montare cu serpentinele de margine mai dese.
I I
h n
1 I I c_
v (\
V II
a b
c
Fig. 4.5.14. Montarea serpentinelor 1n spirali dubli:
a - pozarea cu densitate de esezere constents; b - pozarea cu densitate de esezere marita de-a lungul a doi pereti
exteriori; c - pozarea cu densitate de esezere marita de-a lungul unui perete exterior.
I. lnstalatii de Inealzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
teia (bai publice, piscine etc). temperaturii, este necesara montarea te• cale care vin In contact cu panourile ra•
in incaperile cu mobilier se recornanda vilor ducere/lntoarcere una langa alta. in diante; aceasta izolatie periferica se
ca mobila sa aiba picioruse de sustinere zonele periferice, aproape de peretii ex• realizeaza cu ajutorul unei benzi izola•
pentru a permite circulatia caldurii, teriori sau ferestrele exterioare, se reco• toare din polietilena etansa la apa, care
De asemenea, incalzrea prin pardo• rnanda ca distanta dintre tevi sa fie mai se fixeaza pe pereti prin simplu contact
seala este mult utihzata si la incalzirea mica, perrnitand astfel eresterea puterii (fig. 4.5. 16);
holurilor si foaierelor care nu necesita termice a suprafetei incalzltoare, - montarea dalelor izolatoare termofo•
mobilier pe supratete mari. Montarea In spirala dubla (fig. 4.5.14) nice pe suprafata pardoselii, bucata cu
consta In montarea tevilor de duce• bucata (fig. 4.5.17); prinderea intre ele
4.5.2.2.1 Panouri radiante re/lntoarcere In paralel, obtinandu-se ast• se face prin lipire;
de pardoseali fel o ternperatura cat mai uniforma a - prevederea unor rosturi de dilatare intre
Executarea unui panou radiant de par• suprafetei pardoselii. dalele izolatoare atunci cand:
doseala se poate realiza prin doua meto• Si In acest caz, In zonele mai reci ale • lungimea acestora este mai mare de 8 m;
de: .urneda" :;>i .uscata". lncaperilor, pentru a creste fluxul de cal• • suprafata depaseste 40 m2;
in cazul metodei ,,umede", tevile sunt dura cedat de panoul incalzitor este ne• • conturul suprafetei prezinta schim-
prinse cu un colier de un schelet meta• cesara rnicsorarea pasului dintre tevi.
lic, dupa care sunt acoperite cu un strat Montarea rnixta (fig. 4.5.15) consta din•
din beton In grosime de 50 .... 65 mm tr-o cornoinatie a celor doua variante ex•
(fig. puse mai sus (serpentina - spirala dubla).
4.5.12 a)
Solutia prezinta avantajul ca schimbul 4.5.2.3 Executarea panouri/or radiante
de caldura prin conductie lntre tevi si Panourile radiante de platen sau par•
stratul din beton este foarte bun. Stratul doseala impun o anumita tehnologie de
de izolatie executat cu placi din polistiren executie, atat In ceea ce priveste ope•
joaca si rolul de lzolatie fonica. ratiile preliminare de preqatire a incape•
Pentru protejarea placii de izolatie rilor cat :;>i executarea propriu-zisa a pa•
terrnica contra umezelii se prevede dea• nourilor.
supra acesteia o folie din material plastic.
Metoda .uscata" consta In montarea
4.5.2.3.1 Panouri radiante•
tevilor direct intr-o placa din polistiren metoda ,,umedi"
prevazuta cu nervuri (fig. 4.5.12 b), placa Pentru executarea unui panou radiant
avand rolul :;>i de izolatie terrnica, de perdoseala cu tevi din material plastic,
Tevile sunt acoperite cu dale din be• operatiile sunt, In general, urrnatoarele:
ton, placi ceramice sau din ipsos, cu - preqatlrea suoratetei de suport care
grosimea de 40 ... 50 mm, toate prefabri• trebuie sa fie orizontala, tara denivelari:
cate. Acest tip de panou radiant prezinta se recurge la acoperirea supratetei cu
marele avantaj ca se poate executa mult un strat subtire (5 ... 10 mm) de ciment Fig. 4.5.17. Montarea dalelor
mai rapid, timpul de asteptare pentru sau ipsos; tennofonice:
uscarea betonului este eliminat iar In caz - izolarea terrnica periferica, In lungul a - mod de 8$ezare a dale/or
de defectiuni remedierile se pot face peretilor, si a tuturor elementelor verti- izo/atoare; b - deta/iu de prindere.
mult mai usor,
in figura 4.5.12 c se prezinta varianta
cu amplasarea tevilor intr-un strat de
beton de egalizare (sapa).
Tevile utilizate la realizarea panourilor
radiante de pardoseala sunt In proportie
de aproape 100 % din materiale plastice.
Ele lnlocuiesc cu succes tevile metalice
(otel, cupru) deoarece In ultimii ani s-au
lrnounatatit foarte mult pertorrnantele lor
legate de rezistenta la socuri sl la presi•
uni ridicate, la variatii de ternperatera, fle•
xibilitatea si durata de viata (peste 50 de
ani). Dimensiunile tevilor sunt cuprinse
lntre 9,9 x 1, 1 si 20 x 2 mm. Cele mai
utilizate sunt: tevile executate din poli•
propilena, potietilena reticulara, polietile•
na (cap.e.6).
4.5.2.2.2 Amplasarea panourilor

inincAperi
Montarea tevilor In planul incaperii
poate fi tacuta In diferite moduri: serpen•
tina, spirala dubla si rnixta.
Montarea In serpentine (fig. 4.5.
13) prezinta dezavantajul ca supratata par•
doselii este supusa unei variatii mari de Fig. 4.5.16 lzolalia termica
ternperatura. De aceea, In acest caz, periferica.
pentru a obtine o repartizare unitorrna a 1 - banda izolatoare periferica; 2 - folie din polietilena autoadeziva pe izolator; 3 - parte ade•
ziva pentru lipirea pe perete.
bari de drectie accentuate; • Rolljet/Faltjet - conducta cu diame•
IUU ""' ---t • raportul laturilor este mai mare de 2: 1; trul 16, 17 $i 20 mm este fixata pe
,'\ '\
I\ - stabilirea zonei de montare a tevilor, izolatie (rolljet sau faltjet) cu ajutorul
I ~
~ respectand distantele impuse de ele•
mentele componente ale camerei (pe•
clipsurilor si al unui pistol de clipsuri
(taker) (fig. 4.5.21.A.).
~' .-== reti, suprafete acoperite, serntneurl cu • Noppjet - conducta cu diametrul 14,
I/ ~
100 rr1rr
foe deschis etc) (fig. 4.5.18); 16 si 17 mm este fixata in placi cu
~ - montarea tevilor pe suprafata dalelor ajutorul unor nuturi speciale. (fig.
.
izolatoare, se face incepanc din zona 4.5.21.B si 4.5.21.C.).
I peretilor spre centrul incaperii; distanta Tipul si grosimea izolatiei depind de
~ ~ dintre tevi este irnpusa de solutia urrnatorii factori:
adop• tata: serpentina sau spirala
~
• Rezervele de Inaltime de care dispu•
E._ dubla (fig. nem,
4.5.19); • Normele de protectie terrnica,
Fig. 4.5.18. Zona de montarea - montarea unei plase de sarma cu • Sarcinile suportate.
ievilor: ochiuri de 100 x 100 mm peste dalele
- suprafata ocupata: 2 - conducta izolatoare(fig. 4.5.20)si prindereaaces•
ducere; 3 - conducta intoarcere; teia de conducte, cu coliere de sarrna
4 - zona tevllor; 5 - banda izolatoare; cand incarcarea este mai mare de 5
6 - zona cu foe deschis. kN/m2;
- acoperirea 'fntregii supratete a pardo•
selii cu un strat gros de 40... 65
mm mortar de ciment cu nisip;
- realizarea supratetei finite a pardoselii
in functie de destinatialncaperii: pardo•
seala calda (parchet, mocheta etc.)
sau rece (marrnura, placi de cerarnica
etc.) fig. 4.5.21.
f n sistemul Purmo conducta de in•
calzire se afla in zona mterioara a sapei
(structura tip A conform PN-EN 1264).
Acest sistem qaranteaza o propagare
corecta a caldurii intre conducte, astfel Fig. 4.5.21.A - Montaj cu agrafe.
incat temperatura supratetei pardoselii
este unitorrna.
f n lncalzirea prin pardoseala cu
agent termic marca Purmo exista 2 sis•
teme de fixare a conductelor:
Fig. 4.5.21. Realizarea suprateiei

finitea pardoselii.
~: . ,. ~~~-~,~~~". ~-~:E~~-,~; --:,·-:,-~

/
>-7
8
Fig. 4.5.21.D Sistem cu agrafe pentru fixareaconductelor
Fig. 4.5.20. Montarea plasei de - Finisaj pardoseala; 2 - Banda pentru dilatatie: 3 - Sapa ciment;
sanna. 4 - Agrafa fixare - Clips; 5 - Conducta de Incalzire; 6 - Baza portanta.
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
Pentru a facilita alegerea tipului 4.5.2.4 Racardarea la reteaua Colectorul (fig. 4.5.23 b) cuprinde stu•
corespunzator de izolatie, in tabelul nr. de distri1Jc41e turile de racord la tevile panoului pe care
sunt prezentate materialele izolante eel Legatura tevilor care alcatuiesc supra• sunt montate robinetele de inchidere si
mai des folosite. tata panoului radiant (planseu sau robinetele termostatice, termometre, ro•
pardoseala) se face prin intermediul unor binetul de dezaerisire,robinetul de golire
4.5.2.3.2 Panouri radiant&• racorduri de tip distribuitor-colector. $i de racord la reteaua de distribute.
metoda ,,uscati" Distribuitorul $i colectorul (fig. 4.5.22
Operatiile de execute prin metoda b) sunt prevazute cu racordurile, 4.5.2.5 fncllzirea cu panouri montate 1n
,,uscata" sunt, in general, cele de la robinetele si elementele de reglare perefe
§ 4.5.3.2.1, cu singura deosebire ca necesare asigurarii unei bune repertlzari Acest sistem de incalzire prin raoiatie
aco• perirea dalelor izolatoare$i a a debitelor de caldura in reteaua de este utilizatca sistem complementaral in•
conductelor se face cu placi conducte a panourilor. calzirii prin raoiatie de plafon sau de par•
prefabricate din beton sau ipsos, peste Montarea lor se face intr-o carcasa doseala (daca nu este acoperit necesarul
care se toarna un strat de 10-20 mm rnetalica (fig. 4.5.22 a) la 500... 700 de caldura)sau cand se impune ridicarea
sapa de ciment pentru mm de perdoseala, intr-o firida. temperaturiisuperficialea peretilor,
egalizareasuprafetei. Distribuitorul si colectorul sunt execu• Ca sl la lncalzrea prin plafon sau par•
tate din materiale plastice de ultim' doseala, in varianta incalzirii prin
qeneratie (fibra de sticla intarita cu perete, panourilepot ti montatein
poliamid) evitandu-se astfel riscul coro• interiorulsau la fata elementelorde
darii in timp. constructii, de preferat pe peretii exteriori
Distribuitorul (fig. 4.5.23 a) cuprinde si sub ferestre.
stuturile de racord la tevile panoului pe Panourile incalzltoare de perete de tip
care sunt montate debitmetre sau Uponor se executa cu montare urneda.
robineti de reglaj cu rol de echilibrare Tevile sunt din: polietilena reticulara
hicraulica, termometre, robinetul de de• (PE-Xa) cu diametrul de 9,9 x 1, 1 mm,
zaerisire, robinetul de golire si de racord montate vertical in forrna de serpentina
la reteaua de distributie.
-·
------ -
------ -·
Fig. 4.5.23. Elemente componente
ale distribuitorulu'i colectorului:
a - distribuitor; b - co/ector;
1 -corp distribuitor; 2 - racord;
Fig. 4.5.22. Montarea ansamblului 3 - debitmetru; 4 - termometru;
distribuitor-colector: 5 - aerisitor; 6 - robinet; 7 - racord
Fig. 4.5.21.C Sisteme izolante de la
a - cutia metetice; golire; 8 - corp colector;
Punno:
b - pozifionarea distribuitor-co/ector. 9 - actuator (electrovana).
a - Roi/jet; b - Noppjet; c - Fa/tjet.
Tabel nr.4.5.1.A. Sistema izolantede la Punno (detalii in catalogultehnicla www.purmo.ro).

Tip Rolljet Noppjet Faltjet
Placa de polistiren expandat Placa de polistiren expandat Placa din spurna
Descriere acoperita cu tolie cu plasa cu lesituri speciale pentru poliuretanica acoperita cu
de intarire fixare conducte 14-17 tolie cu plasa de intarire
Coeficientul de
conductivitate terrnica f.. 0,035-0,040 0,035 0,025
(W/mK]
Grosime [mm] 25 - 50 11 74
Sarcina maxima [kq/rn"] 500-3500 6000 5000
sirnpla pe perete (fig. 4.5.24 a) dupa exteriori, acoperis) se iau rnasur: de functiona cu apa calda cu ternperatura
care se acopera prin procedeu urned izolare terrnica, prevazandu-se placi de constanta la cazan si posibilitatea de
(fig. 4.5.24 b). Fixarea tevilor se face pe polistiren In grosime de 30 mm lntre asigurare a parametrilor de lucru ai
o $ina din polipropilena rezistenta, iar modul $i supratata rece. agentului termic prin amestecul realizat
panoul dintre tevi este de 8, 10, 14 cm. cu ventilul automat cu 4 cai, sub co•
Tencuiala care acopera tevile trebuie sa 4.5.2.6 Scheme de alimentar8 manda termometrului exterior TE; tem•
alba o buna conductivitate terrnica. cuclkhri peratura de lucru a apei calde este
Sunt recomandate urrnatoarele tipuri lnstalatiile de Incalzjre prin radiatie asiqurata de regulatorul de tempe•
speciale de mortar de tencuit si lianti: de ternperatura joasa tunctloneaza, In ratura RT de pe conducta de ducere.
ipsos cu var; var cu ciment. Alegerea principal, cu apa calda cu circulatie Tabloul de cornanda montat pe cazan
tipului de tencuiala este In concordanta prin pompare. astqura lntregul proces de functionare
cu scopul utilizarii lncaperii, umiditatea Schemele de alimentare cu caldura a instalatlei,
din Incapere, temperatura supratetel ln• depind, In general, de natura consuma• Schema din fig. 4.5.26 a, a se poate
calzitoare, finisajul peretelui etc. Se re• torilor si a corpurilor de incalzire. Se pot simplifica, renuntand la ventilul cu 4 cai;
cornanda de asemenea o armare a distinge trei scheme de distrioutie: temperatura apei calde de lucru pentru
tencuielii, care este de obicei o plasa - preparare sl distribute a caldorf numai panourile radiante se fixeaza la cazan In
din fibra de sticla (stlcla textila), pentru lncalzrea prin radiatie de tem• functie de temperatura exterioara indica•
in afara panourilor radiante de perete peratura joasa; tii. de termometrul TE.
contectionate pe santier, se executa $i - preparare si distributie a caldurii
module prefabricate (fig. 4.5.25). Un mo• pentru lncalzirea prin raoiatie de 4.5.2.6.2 Schema de disbibu1iea incilzirii
dul este executat dintr-o placa din fibre temperatura joasa si incalzirea cu prinradiatiein combinatiecu
de gips In care sunt crestate cu freza corpuri de lncalzire; incilzirea cu corpuri de incilzire
ca• neluri $i Incorporate tevi din - preparare $i distributie a caldurii Schema din fig. 4.5.26 b este o com•
polipropilena reticulara de valoare pentru incalzirea prin radiate de pletare a variantei descrise la 4.5.2.6.1 la
norninala 14 x 2,0 mm. Modulele cu temperatura joasa, lncalzrea cu care s-a adauqatsi o instalatiede lncalzre
dimensiunile: lungimea corpuri de lncalzire cu corpuri de lncalzire. Schema prezinta
1197 mm; latimea 1050 mm $i grosimea $i prepararea apei calde de consum. urrnatoerele partcularitatl;
de 25 cm. Montarea lor se poate face: - la cazan se prepara apa calda la
pe partea interioara a peretilor exteriori, 4.5.2.6.1 Schema de disbi~ pentru parametrii sollcitati de instalatia cu cor•
pe una sau ambele pfuti ale peretilor ihcilzireanumaiprin radiatie puri de Incalzjre: reglarea temperaturii
despertitori din incaperi si pe panta Varianta prepararii apei calde numai este asiguratii. de tabloul de cornanda
acoperisului. in cazul montarii modulelor pentru asigurarea lncalzirii prin radiatle existent la cazan, In functie de con•
prefabricate pe suprafetele reci (pereti este prezentatii.In fig. 4.5.26 a. Schema ditiile exterioare (termometrul TE);
a fost conceputa astfel lncat sa poata - la panourile radiante se asigura
agentul termic corespunzator prin
intermediul ventilului automat cu 4 cal,
realizandu• se amestecul de apa din
conductele de ducere $i lntoarcere;
comanda este asiguratii. de
regulatorul automat R, In functie de
condltlile interioare (termo-
Fig. 4.5.25 Panouri

Fig. 4.5.24 Panouri radiantede peretecu radiantede
montareumec:IA pereteprefabricate
a - montarea serpentine/or pe perete; a - Panou U$Or Uponor 14mm;
b - acoperirea umede a serpentine/or; b - Plece pentru difuzia cstdum.
I. lnstala,ii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de Inealzire
statul Tl). repartizareala cei trei consumatori (pa• 4.5.2.6A Scheme de alimentare cu statii
Pentru simplificarea sistemului, nouri radiante, corpuri de incalzire si compacte
ventilul automat cu 4 cai $i regulatorul. schlrnoator de caldura): Schema unei instalatii de preparare $i
pot ti in• locuite cu un grup de amestec - parametrii apei calde solicitate de con• disfrloutie a agentului termic pentru doi
$i pom• pare Uponor Push 15A sau sumatorii sezonieri (panourile radiante, consumatori: incalzirea cu corpuri de in•
22A. corpurile de incalzire ) sunt asiqurati calziresi incalzirea prin raoianecu panouri
prin amestecul apei calde din con• de pardoseala este prezentata in fig.
4.5.2.6.3 Schema de ductele de ducere $i intoarcere, prin 4.5.26 d. Particularitateaschemei consta
dislributiepentru intermediul ventilelor automate cu 3 in aceea ca alimentareacu agent termic
1idlzire prin racJiatie, 1ncllzire cai; comanda este asigurata de regula• a consumatoruluide caldura pentru
cu toarele automate R, in functie de con• lncalzi• rea cu panouri se face prin
corpuri de 1nclJzire, preparare apd ditiile interioare (termostatele Tl); intermediul unei statii compacte,
caldj - parametrii apei calde sollcitati de cornpusa dintr-o pornpa $i un
deoonsum schirnbatorul de caldura corespund schlrnbator de caldura.
O varianta de schema de preparare ce• lor preparati la cazan; comanda lntregul echipament de distributie
si distributle a aqentilor termici catre 3 este asiqurata de tabloul de cornanda alca• tuit din distribuitor-colector precum
consumatori care solicita apa calda la exis• tent pe cazan. :;ii statia cornpacta torrneaza un tot
parametrii diteriti este prezentata in fig. unitar care poate ti montat intr-o
4.5.26 c. Schema prezinta particularita• carcasa me• talica $i amplasat intr-o
tile: nisa special
- la cazan se prepara apa calda la amenajata. ln cazul in care exista numai
parametrii maximi si prin intermediul
bateriei de egalizare a presiunii se
face
[§··
~~-Ui -~
RT
-. l - - - - - - ~~
~ ~ ~~lliillill
- - -- - -
i c:::J A
~~
1
b
r~
14
ITO [J1] TCR
RT
~~ 15
~·
l~
ill]
5
c d
Fig. 4.5.26. Scheme de alimentarecu
cilduri:
a - variantapentru incalzire numai prin redietie; b - varianta in combineiie cu tncetzree cu corpuri de
tncstzre;
c - varianta in combinetie cu incalzirea cu corpuri de tncsure si prepararea apei ca/de de
consum;
d - varianta cu stetie compects tip LAING;
1 - cazan; 2, 6, 8, 16 - pompe de crculatle; 3 - vas de expansiune inchis; 4 - distribuitor apa calda: 5 - colector apa calda;
7 - corp de incalzire; 9 - schlrnbator de caldura; 10 - butelie de egalizare a presiunii; 11 - panouri radiante; 12 - statie
compacta compusa din: 12a-schimbator de caldura si 12b-pompa de circulate; 13 - comutator electronic; 14 - vas de
expansiune inchis;
15 - ventil de reglare automat; R - regulator automat; RT - regulator de ternperatura: TE - termometru exterior; Tl - termostat
interior; SCD - statie cornpacta cu dulap; TC - tablou de cornanda: TCR - tablou de cornanda pentru Incalzirea prin
radlatie: VA - ventil automat cu 3 sau 4 cai: ATS - robinet termostatic.
-- - apa calda ducere; ---+--+ - apa calda intoarcere de la panouri radiante; --H-+ - apa calda intoarcere de la
corpuri de incalzire: ---flf--+ - apa calda intoarcere de la schlrnbator de caldura; - - - - legatura la vas expansiune.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzfre I. lnstalatii de lncalzire
consumatorul de incalzire prin radiatle, - asigura o reglare simpla si sigura; statica destinat montarii pe distribuitor,
in carcasa rnetalica se poate amplasa - la circuite primare cu presiune ridicata de la PURMO fig 4.5.27 8.
$i vasul de expansiune deschis sau (pentru cladiri cu sistem de incalzire Kit-ul de amestec PURMO (fig 4.5.27
inchis. Solutia cu pompa si racordat direct la centrala terrnica) se A) permite rnentinerea temperaturii de
schlrnbator de caldura este patent al poate realiza un sistem de Incalzre alimentare pe distribuitorul incalzirii
firmei germane LAING si prezinta ca prin radiatie la o presiune relativ prin pardoseala in sistemul de incalzire
principal avantaj rezolvarea cu maxima scazuta, la nivelul valorii reglate pe capul
siguranta. a pro• blemei difuziei de Un alt tip de statie cornpacta, patent al termostatic, de exemplu 40°C.
oxigen in sistemele de incalzire prin firmei germane TC 2000 - emcal, este Kit-ul PURMO cuprinde:
radiatie prevazute cu tuburi flexibile. Prin prezentata in fig. 4.5.27. Se compune - supapa terrnostatica si cap cu senzor
separarea completa a celor doua dintr-o pornpa de circulaue cu turatie va• tur (domeniu de reglare 20-50°C);
circuite (eel al cazanului de eel al riabila, un ventil cu 4 cai $i un tablou de - lirnitator de debit pe retur;
panourilor), oxigenul difuzat prin peretii comanda cu posibilitati de reglare a pa• - pornpa cu Intrerupator de siquranta
tevilor de plastic este in totalitate rametrilor agentului termic $i de progra• si lirnitator al temperaturii;
separat de elementele corodabile ale mare (manual sau automat) a - cot de racordare cu ventil de aerisire
circuitului primar (cazan, radiator). In functionarii instalatlei. - supapa de golire 1 ";
afara acestui avantaj, solutia mai Un sistem foarte simplu $i eficient in - termometru, Irnbinari de tevi cu filet
prezinta $i alte carac• teristici: reglajul temperaturii de Incalzjre prin si etansare plata,
- asigura pentru agentul termic circulat pardoseata in varianta de incalzjre
parametrii de temperatura si debit rnixta (corpuri de Incalzire + incalzlre 4.5.2.7 Dimensionarea insta/atiilor
diteriti de cei ai cazanului fara a utiliza prin pardoseala) ii reprezlnta: Kit-ul de Avand in vedere perticuleritatile pe
instalatii auxiliare; amestec cu pornpa si supapa termo- care le prezinta instalatiile de incalzire
prin raoiatie, calculul de dimensionare
impune in primul rand cunoasterea:
- caracteristicilor constructive ale inca•
perii (suprafata plafonului, pardoselii
sau peretilor), naturii straturilor compo•
nente ale elementelorde constructii ca•
re urrneazaa ingloba elementele de in•
calzire (tevl, panouri, canale de aer
etc), pozitiei mobilierului fix din
incapere;
0 - caracteristicile termice ale incaperf
0 (temperatura interloara $i pierderile de
caldura);
® - caracteristicile constructive ale panou•
rilor radiante (tipul de panou, tempe•
@) ratura medie si maxima admlsiblla,
e f
agentul termic utilizat etc).
Fig. 4.5.27 - Staiia compacti tip Tc 2000-emcal:
Calculul de dimensionare cuprinde ur•
a - schema stetiei; b - vedere;
rnatoarele etape:
1 - racord conducta ducere; 2 - racord conducta intoarcere; 3 - punct de fixare
- calculul suprafetei de lncalzire a
a statiei pe perete; 4 - termometru pe conducta de ducere; 5 - termometru pe
panou•
con• ducta de intoarcere; 6 - ventil de reglare a presiunii; 7 - pompa de rilor radiante;
circulatie:
- calculul pierderilor de sarcina prin
8 - reglare lncalzire: 9 - racord de legatura cu instalatia; 10 - racord electric.
serpentinele panourilor radiante;
- calculul hidraulic al retelei de conducte
din instalatie.
- stabilirea caracteristicilor tehnice ale
echipamentului instalatlel (pompe, dis•
tribuitor-colector, etc.);
z.B. 70/SS ·c LB. 40/30 C
Fig. 4.5.27 B: Schema cuplirii dintre

instal~a de incilzire cu
corpurista• tice 'i incilzirea prin
Fig. 4.5.27 A: Purmo - Kit de amestec pentru montare pe distribuitorGZ pardoseali cu ajutorul Kitului de
1". amestec.
I. lnstatatll de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
4.5.2.7.1 Caracteristicile tennice
ale panourilor radiante (4.5.6)
Stabilirea acestora se face pe cale teo•
retica, verificata si corectata pe cale ex• [W/m2] (4.5.3.)
perimentala $i prin rnasurart,
ri - coeficient a csrui valoare este data
Pentru calculele practice se folosesc q~ =xb[11(8a -8;)-kb(l-11)(8;-8;)
9
de relatia:
nomograme care tin seama de toti facto•
rii de baza ce contribuie la determinarea tgh m· - - /-
[W/m2] (4.5.4.)
(
2D)
caracteristicilor termice ale panourilor. Consioerand panoul radiant din fig. ri=----- (4.5.7)
4.5.28, In relatiile de mai sus s-au facut m.
- - -D
4.5.2.7.1.1.Panoui de plafon cu urrnatoarele notatli: 1 -
conducte/e inglobate in fJi, 8; -
temperaturile aerului din cele do• 2
elementele de ua medii separate de panoul ra•
construcfii diant [0C); (4.5.8)
Se considera cazul general In care pa• 8a9 - temperatura medie a agentului ter•
nourile radiante separa doua spatii (inca• mic [ C]; 0
peri) cu temperaturi diferite (Ji i fJ'i (fig.

4.5.28). Temperaturile medii fJ si fJ' si
fluxurile termice unitare q si ale pa• q' h .h'. - coeficientii de transfer de caldu•
p p ra la suprafetele panoului radi•
A.0 conductivitatea terrnica a materialu•
-
lui din care este executata teava de
nourilor se calculeaza cu ~elatiil~:
ant, ale carer valori sunt date In diametru exterior D din panoul radi•
8 p = 8 + Xe
h' [ri (8
ag
- 8 ) - kb (1 - ri) (11 - 11')]
r
tabelul 4.5.2 [W/m2·K]; ant [W/m·K];
X - coeficientul partial de transfer termic
I I I
p kb - coeficient adimensional calculat cu

(fig. 4.5.28) [W/m2·K], ale carui valori relatia:
[°C] (4.5.1.) se pot calcula cu relatiile: kb= & (4.5.9)
= • pentru zona inferioara a panoului Xb+Xc
o' 8 +h' xb [17 (o - o.)- k (1- ri) (11 - 8')] 1
p I ag I b I /
x
c
=----
1 n C (4.5.5)
[°C] (4.5.2.) -+2:-'•
h i-1 A. '
4.5.2.7.1.2 PB!IOlli de p/afon cu conduc•
p te/e montate in spafiul de aer
• pentru zona superloara a panoului fn nomogramele din fig. 4.5.29 $i
4.5.30 se dau caracteristicile termice ale
unui panou radiant de plafon cu con•
ductele Incalzitoere montate In spatiul de
aer sub elementul de rezistenta,
Primul panou (fig. 4.5.29) este executat din
tevi cu diametrul de 1/2" montate di•
rect pe o placa rnetalica (otel sau alu•
0 miniu). Grosimea stratului de aer: 50 mm.
Cel de-al doilea panou radiant (fig.
4.5.30) este executat din tevi cu diame•
trul de 3/4" montate lntr-un spatio de aer
avanc la partea interioara o placa de otel cu
0; grosimea de d = 0, 75 mm.
Fig. 4.5.28. Schema panoului radiant de plafon cu conducte inglobate

pentru determinarea caracteristicilor termice: 4.5.2.7.1.3 Panotri de p/afon cu /ame/e
b - grosimea stratului de material de deasupra conductei (b 1, b2 si b3 - grosimile stratu• fn nomograma din fig. 4.5.31 a se dau
rilor componente); c - grosimea stratului de material de sub conducte (c 1 si c2 - caracteristicile unui panou radiant
grosimi• le straturilor componente); D - diametrul exterior al conductei. executat din tevi din otel prevazute cu
lamele de 1 mm grosime
fn fig. 4.5.31 b este prezentata nomo•
Tabelul 4.5.2 Valorile coeficien~lor de transfer de cildura la suprateiele
«:
grama pentru stabilirea fluxurilor termice
panoului radiant pentru o temperatura a mediului ambient B;=18... 20°C
q~m si cedate de zona dintre panouri
Temperatura $1 zona de margine a panourilor.
hp si h~ [W/m2·K]
medie, 8P,
4.5.2.7.1.4 PB!IOlli de pardosea/B
a panoului radiant Panouri Panouri Panouri
[OC) cu conducts flexibi/e
de perete de plafon de pardoseala
Conform EN 1264 din motive fiziologi•
25 9,1 7.1 10,1 ce, In tncaperne unde lsi destasoara ac•
35
--11.6 ----
··- 10.2 -~~------r----------
7.9 i tivitatea omul, se admit urrnatoarele tem•
30
----------I+
I
9,8
I I 7,6 I 11.0
lncalzitoare:
peraturi maxime ale suprafetei pardoselii
40
!
I
------r-------~ 1- - ---------- - zona de lucru {}pma>< = 29 °C;
- zona de margine (J = 35 °C;
10,7 ' 8.3 12,2
- baie {} = 33 °C.pma><
f --1---------,---------·- ~·
45 11,0 8.6 - Fluxuft;mic cedat se deterrnina luand

I --·-- ·-- In calcul temperatura medie a pardoselii.
50 I 11,4 9,1 -
60 12,2 - - De asemenea emisia terrruca a pardoselii
i
depinde de radiatia terrnica si de finisajul
pardoselii, si se calculeaza cu relatia:
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala~iide inciilzire
qp = h'p (e - e)
p I [W/m2] (4.5.10.) Tabelul 4.5.3 Valorileadaosului Ac
In care: Nurnarul de suprafete prin care se disipeaza caldura
coeficientul de transfer termic h la su• Ac[%]
din incaperi catre mediul Inconjurator
prafata pardoselii depinde de: P
- temperatura pardoselii e' - ·~~~------~----
I
-----··-------- ~·-
0
------ -· ·-
- temperatura aerului din fncapere e;, 2 2
- viteza curentilor de aer la nivelul pardo- ~ ·-·-l-- - ---- -----
selii, pozitia, nurnarul $i rnarlmea ele• 3 4
I
mentelor de constructie care alcatuiesc
incaperea, tipul finisajului si lnaltimea [W/m2]
,------"-----. E
incaperii.
Valorile coeficientllor hp $i hp' sunt date q, q E
75~-~--~----~------~-~~·
In tabelul 4.5.2. 45 450 E
~
i
q' 10 -c
1 ==='.'.::::==:::.------Element de constructii
-~
~
in nomogramele din fig. 4.5.32, 4.5.33,
4.5.34 $i 4.5.35 se dau caracteristicile
~ 70 x = 1,4 W/m2K '"
0 t "A· ('.). b '( c
termice ale panourilor radiante de pardo• 40 400 ~ 112
!, ;. 1 ..; ~ Spa!iu de aer 5 cm ~\l ~
seala cu conducte flexibile tip TERM• ca 65 I 10°c\ Tabla din otel _,.,.~ ,,C=<-<_..,,._-+-----....1 1-~
CONCEPT TC-2000. & -f qP sau aluminiu
Q)
Panourile radiante sunt . executate din E
35
tevi flexibile (polietilena), avand dimensiu• ~50 ~ 60t-----+----t----t-----,+---T-+-.,,C..---t-"".,,C..--+---7'"--l E
er E L!)
c.
nile 17 x 2 mm, montate pe o placa din "c- ~:J N_
polistiren cu grosimea de 35 mm. Grosi• ~ iii 55>----+---t----7<--t-->"---7'!-------- .,.-----+---.<

mea sapei de ciment este de circa 65 · .c lii
0.
30 E
mm, iar suprafata finita a pardoselii :J
Q)
I- 50>----+--;'----,.---r--+---7'~~~-+----+----+~----i
o
. E
poate ti rece sau calda. .2i 25 ~250
Valorile fluxurilor termice unitare se :J
"S
x u::
obtin In functie de ecartul de tempera• :J
tura Lff =
8m - 8i 5aU Lff =
[(8d+8,)/2j- 8i u:: 20 200
si distanta I dintre tevi: 80, 160, 250 si
330 mm. De asemenea, se are In ve•
dere si rezistenta termica xb a straturi• 15 150
lor componente de deasupra tevilor ln•
calzitoare (sapa de ciment, rnarrnura,
gresie, parchet). 10 100 30~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Nomogramele mai cuprind si tempera• 50 55 60 65 70 75 80 85 90
turile admisibile e
ale pardoselii In func• Temperatura medie a apei calde flag [°C]
tie de temperatur~ interloara ei a incape•
rilor precum si temperatura adrnlsibila e Fig. 4.5.29. Caracteristiciletennice ale panouluiradiantcu
conductemontate direct pe o placi metalici intr-unspaiiude
a pardoselii pentru zona de contur.
P aer.
Utilizarea nomogramelor se face astfel:
- cunoscand pierderile de caldura 350
<Ph = 2 750 W ale unei incaperi cu su•
pratata pardoselii A =
50 m2 (parchet),
.a
i ~ Element de construcjii
xb=1,16W/m2K
se poate calcula Pfluxul de caldura • :o :o :o ;::::----- Folie din aluminiu
unitar q = <Ph/A = 55 W/m2. Din no• 300
u
~55 .: ..._I . ...,: ~ Spatiu de aer 5 cm -·
mograrrfa din fiQ.
4.5.33, In functie de ·:;
"S
314,,
10°c l abla din otel 0,75 mm
q = 55 W/m2 se alege: 0
c \\)C'0°'
ca
- u~ panou radiant cu distanta dintre tevi ¥-'
I = 330 mm, obtinandu-se un ecart de
'E 0.
ca501-----+---+----:.l~---+----,..f-""=---1
ternoeratura L1 T = 22,8 °C $i o tempe•
~250 c,
:D
e
Q)
ratura medie a pardoselii = 24,3°C la i5
Q)
o temperatura interioara = 20° C; e~ Eca451----::.,,.-""'-+----t--:::7"""'----t---,----+-=_....'----+-----

- un panou radiant cu distanta dintre tevi 1
I = 250 mm, obtinandu-se un ecart de 3
iii
temperatura L1T =
18,4 °C. Tempera• lii
tura medie eP =
24,3 °C a pardoselii 0.
~401-----+-=-""''---+-----t-=_....'----+---+---=_...."=-i
I-
rarnane aceeasi, la temperatura inte•
rioera ei = 20 °C. 150
4.5.2.7.2Calcululsu~ de ihcilzire
a panourilorradiante
Cunoscute fiind incaperile care urmea•
100
za a ti incalzite prin raoiatie, etapele de
elaborare a metodologiei de calcul sunt
Temperatura medie a apei calde !lag [°C]
urmatoerele:
- calculul pierderilor de caldura; Fig. 4.5.30. Caracteristiciletenniceale panoului radiantcu
- alegerea tipului de panou incalzitor conducte
montateliberintr-unss>aiiude aer.
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
(plafon, parcoseala, perete); 4.5.2. 7.2. 1 Ca/cu/ul pierderilor - valorile adaosului pentru compensarea
- calculul preliminar de stabilire a carac• de c8/din efectului suprafetelor reci Ac, In cazul
teristicilor termice si constructive ale Se aplica relatiile de calcul din STAS lncalzirii Incapenlor cu plansee radiante
panourilor; 1907 pentru calculul necesarului de cal• de pardoseala sau plafon, sunt cele din
- calculul de verificare a panoului dura, aratat la cap. 3.1, cu urrnatoarele tabelul 4.5.3;
radiant amendamente: - In cazul lncaperilor plasate direct pe
sl a conditlllor realizateIn lncapere. parnant, incalzite cu panouri radiante de
Tabelul 4.5.4 Valorile admisibileale intensttAiiide radiaiie perdoseala, valoarea fluxului de caldura
qpcadm asupra capului spre parnant este o.
Temperaturainterioara 4.5.2.7.2.2 Alegerea tipului

12 15 18 20
8; rci de panou inc8lzitor
qpcadm [W!m2] La alegere este necesar sa se aiba In
45 32 19 13
vedere:
- tipul cladirii sl desttnatia lncaperilor:
[W/m2] - elementele componente si modul de
q'p qp execute a planseelor:
40 - necesarul de caldura de acoperit cu
~ 50 panourile radiante;
250 E·5 - distrioutia serpentinelor, respectiv a
panourilor radiante;
's
30
0 - materialele din care sunt executate
~o, 45 tevile incalzitoare.
Cll
c.
Se recomanda, In general, panourile
200 <D radiante de pardoseala executate cu tevi
25 +iii-
i5 flexibile si panourile radiante de plafon,
- c.
CT CT
c. Q)
E fie cu tevile montate In spatiul de aer,
40 fie cu tevi cu lamele.
(J (J Cll
"§ 20 "§ 5
~ ~ 1ti
Qi 4.5.2. 7.2.3 Stabilirea caracteristicilor
:J ::; 150 o,
x x EQ) 35
:J :J termice $i constructive ale
u::: u:::
15
I-
lement de consfructii ~
f q• 18°C pa!JO{lilor radiante
Etapele de desfasurare a calculului
xb = 1,2 :'.LZZZZZ2ZZL
sunt urrnatoarele:
Strat de aer 5 cm--~
100 30 - calculul fluxului termic unitar pe care
10 Lamela din aluminiu /~
1 mm
Tenculala 15 mm ,
/ la_
-tqP
1ia-c
trebuie sa-l cedeze panoul radiant
<Ph
qp = A"p
[Wtm21 (4.5.11)
60 25
45 50 55 60 65 70 In care:
Temperatura medie a apei calde !Jag [°C] <Ph - reprezintapierderilede calduraale ln•
a caperii [WJ;
14 ,-------------------,------,---------, A - suprafata activa care urrneaza a fi
-- Spatiul dintre panouri [ q~,J
P prevazuta cu panouri radiante [m2];
- - - - - - - Exteriorul panourilor [ q~ml - stabilirea temperaturii medii a panoului
12 1---~~~.--~~~~-.-~-'---~~--+~~c=-=,...,.--=-i-"""~~~----1
radiant e utilizand nomogramele de la
'E § 4.5.2. -f.1;
! 10 - stabilirea temperaturii medii a
agentului termic, respectiv temperatura
E
c.
CT
de duce• re si lntoarcere a apei calde
(J
·;:: 8
2 In functie de distanta I dintre tevi;
·55 - stabilirea suprafetei active a panoului
o,
~ 6 radiant In functie de distanta I dintre
sc 6 tevi, pozitionarea acesteia In planul ln•
:J
caperii:
( J
.E - verificarea conditiilor realizate In inca•
pere In raport cu cele impuse de nor•
4 2 mele de contort termic, adica fluxul ter•
2 mic unitar q c' receptionat de capul
::;
x
:J
2 omului, calcufat cu relatia
u::: qpc = h,pc"cPpc·(8p-8c}-(1-f:) [W/m2]
0
50 55 60 65 70 75 (4.5.12)
Temperatura medie a apei calde !lag [°C] sa fie mai mica decat fluxul termic admi•
b sibil qpcadm' a carui valoare se poate citi
In tabelul 4.5.4.
Fig. 4.5.31. Caracteristiciletennice ale unui panou radiantcu in relatia 4.5.12 semnitlcatia termenilor
lamele:
a - fluxurile termice q st q' cedate de zona ective st zona superioara a este urrnatoarea:
panoului; b - fl!Jxul t&rmic cedat de zona din juwl panoului. h,pc - coeficientul de transfer termic prin
Capitolul 4: Sisteme de inciilzire I. mstalatii de inciilzire
raoiatie lntre panoul radiant de
temperatura 8_p si capul omului de Ternperatura Temperatura medie a pardoselii 8p [°C]
camera 1·c1
temperatura tJc' a carui valoare se
calculeaza cu relatia: +15 17,6 18,5 19,3 20,2 21,1 22,0 22,8 23,7 24,6 25,2 26,3 27,2 28,0 28,9 29,7
2~) 27~)
+20 22,6 23,5 24,3 25,2 26,1 27,0 27,8 28,7 29,6
+24 26,6 27,5 28,3 29,2 30,1 31,0 31,8 32,7 33,6
(
(JP +
100
4 -((Jc
100
+ 4
~a de contur 22,6 23,5 24,3 25,2 26,1 27,0 27,8 28,7 29,6 30,2 31,3 32,2 33,0 33,9 34,7f35,E
[K]
m-- ~ - ,
: Xii«o.os e0•
=C pc ·b
()
p
- ()
c
(4.5.13)
39
38
37 +---+--f---+--'---+--+---+-+--~~..,.'/-"7T---1
V
t. '"-"--
Parchet
I ...
j q0
It
/
36 :
unde: 35
34 +---+---+---+~+---+---+---+-t'+, +-'/--+m ,/ .2KNJ
cpc - coeficientul de radiatie cpc = 4,65
- 33
W/m2·K4, iar
";' 32 +---+---+-~-+---+-+---+-/--+_+--<-/-< \J: '+ ''::: '' '' \: ,o '':'
b - este factorul de temperatura ale carui / " V \\ teava 17x2 \ planseu
<DE 31 +---+--+-+---11---+-+-/-+-l---+_,,'\-w,.i/r--j plasa de siirmii placa super
valori se iau din fig. 4.5.36; 11 30 +---+--+---+-.+'---1r--+---+v+_-+---+l/-+--+--1 i;Xipa ciment polistiren
ijJ p
c - coeficientul unghiular mediu, a carui
~ 29+---+--+---+~-+--+-><--t/--+--+/+---11---+---¥-/-h--+--+--+-r--l~
po• de rnarirnea $i
valoare depinde '1"i' / / .ss> -t V
zitia panourilor radiante In raport cu 278
"'(1)~ 26 I '/ V
pozitia omului; valorile se pot calcu• /
~ 25+--+--+--+-r-1v-+--+--~v-+--+--+---1r/-+-1--+--+-c--'w/.L..F--+--+--+
/ / : "\ /"
la utilizand relatii analitice sau folo• 2 24r_-_-_-+-_-_-_r_-_--+-_~,/-T-_--_+- -.../_-_-_r_-_-_+J4----~-----_+- -_-+--_-_~,........"--7'9---I--+----<
sind nomograma din fig. 4.5.37; (1) 23+---+--+---l--..,._..--+--+--+--+---+ ,.'--+--+---+---i..<C---1----1--+----i
() - temperatura medie a panoului radi• ~ 22+--+--+---++-~~· -+--¥/--+--t--1>~/--1--+- -+-~,...,'-+~-+--+--+--l
~- 21+---+--+--/-++-~-+-/~r-r-1--+--r/-+/-+---<--+-V_,,~~v--+-+c---+---1--+----1
P ant [0C] (82 In fig. 4.5.36);
~ 20+---+--+--+-+-'--<v-+--+---+-----+--+-~"'---+--+-c--~~~~-,,--1
(Jc - temperatura medie a capului omului 0 19 +--+--¥-/-+-,_,,,--+---+--.<-+-"-+---1-r--/-+---+---1Lungime de teava
cu valoarea ec
(81 In fig. 4.5.36); 18 ---- +--/----- -/ / / I= 330-+3,0 m/m2
tia radiatiilor de cafre gazele din lnca• 16 /V // r // V I= 160-+6,0 2
e- coeficient care tine seama de absorb• 17 / /. / V I= 250-+4,0 m/m2

m/m
pere (C02 si vaporii de epa); valorile 15 r-+-/-+----1--+-~, -+-/-7'-+---+_ /_.,,./_1 _ ,_-+-·-+--+--<I = 80 -.12,0 m/m2
14 ~-+-'-+--+---+~-+-~'+---IC---+---+--+---+--+--+---IC---+~
se iau din tabelul 4.5.5, In functie de 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180
distanta h dintre panou si om. Fluxul termic unitar qP [W/m2]
4.5.2.7.:J Example de calcul
Se prezinta doua exemple de calcul Temperatura Temperatura medie a pardoselii 8p [°C]
camera [°CJ
privind modul de alegere si dimensiona•
+15 17,6 18,5 19,3 20,2 21,1 22,0 22,8 23,7 24,6 25,2 26,3 27,2 28,0 28,9 29 7
re a panourilor radiante de plafon si par•
+20 22,6 23,5 24,3 25,2 26,1 27,0 27,8 28,7 29,6
doseala, +24 26,6 27,5 28,3 29,2 30,1 31,0 31,8 32,7 33,6
Exemplul de calcul 1 zona de contur 22,6 23,5 24,3 25,2 26,1 27,0 27,8 28,7 29,6 30,2 31,3 32,2 33,0 33,9 34,7 35,6
Se cere sa se incalzeasca prin radia•
rp
tie de temperature joasa, utilizand pa• [K]
nouri de plafon, o incapere avand di•
39
38 Xt,«0.D75 rn, 2KNJ I
mochetii
[5iiim
;8
f·--
P,
mensiunile 4,00x5, 10 rn, temperatura in• 37 I
terioara (Ji=18°C si pierderile de caldu• 36 ~/ ~· - I ... t
ra <Ph= 2500 W. Agentul termic este 35 s:;, '/ ~ -~-------~
":>/ /
apa calda cu temperatura 8 = 60°C. 34
'/ s:;, v
Rezolvare: ag
";'
- 33
32
v '\-'l ' J': :\ :,:,:::': \ ::~:: <
- se alege un panou de plafon cu lamele / / \ \ teava 17x2 \ planseu
<XE 31 plasa de siirmii placa suport
cu latimea unei lamele I= 400 mm; II 30 / / i;X!pa ciment polistiren
I- 29
/
- In nomograma din fig. 4.5.31 a, pentru / /
~ 27 v
panou q = 200 W/m2; ~ 26 I
v
'/ /
/ / /
- suprafa~ de lncalzire totata
2
~ 25
24
v v / "
V/
A = <Ph lq = 2 500/200 = 12,5 m2; (1) 23 / / /
v
- rEfalizarea ~uprafetei de Incalzire (fig. "O
22 / / / v/
!!!. / /
4.5.38) se obtine aleqand o lungime c 21
de panou L = 300 cm $i un nurnar
~
~ 20 / / / /
/ ~ ~ / Lungime de teava
n i:5 19 I / / / I = 330-+3,0 m/m2
18
= 10 benzi de panouri, fiecare banda 17 II / v / / I = 250-+4,0 m/m2
avand dimensiunile Lxl = 300x40 cm / / v
16 I = 160-+6,0 m/m2
cu distanta d = 10 cm lntre ele, rezul• / /
tand o suoratata activa:
15
A =10x3,0x0,4 12 m2; = 14 / / / I= 80 -.12,0 m/m2
- fl~ul de caldura cedat de panouri se E 0,1 10,135 0,145 0,15
Tabelul 4.5.5. Valorile coeficientului
e
Distanta h
2,5 I 50 7,5 10
[m] I
30 40 50 60 70 80 90 100
110 120 130 140 150 160 170 180
Fluxul
termic
unitar
qP
[W/m
Fig. 4.5.34.
Caracteristiciletennice ale unei
pardoseli incilzite cu ievi
flexibile, cu suprataiafiniti
executati cu mochetA avAnd
grosimea decirca5mm
(valorile temperaturilor lncercuite
sunt considerate maxime
admisibile).
I. lastalatii de inciilzire Capitolul 4: Sistemede incalzire
510 cm d=10 cm
Temp. camera['C] Temperaturamedie a pardoselii Sp ['C] I -----~~ I
I
+ 15 17,6 18,5 19,3 20,221,1 22,0 22,8 23,7 24,6 25,2 26,3 27,2 28,0 28,9 ~""'-I"'?- r-fir\- r-fir\- rFli'l'I ++
29,7 ''
I
'
I I 1
'
+20 22,6 23,5 24,3 25,226,1 27,0 27,8 28,7 29,6
+24 26,6 27 ,5 28,3 29,2 30,1 31,0 31,8 32,7 33,6 ''
'' .
'
E
ona de contu 22,6 23,5 24,3 25,226,1 27,0 27,8 28,7 29,6 30,2 31,3 32,2 33,0 33,934,7
E ,' , o
CJ j,', : : 0
0
5, 0 ''
[K] :''
39
38
/ /I mochetii jC\> !J
""' '' II
....I
37 {:: :xi,,,:O, 15 m·2K/W f I·~ / :

''
!1
P,
'' ' ''
'' '
36 ""' / I ,f' ~I--* '': I u, u, :_.. --,
<>:;'/ I
Ir-. ·~-------~ f:-'T
35
34
....:j' <'~/ J I 4o~
/ /
- 33
~ 32 I/ I / \' ~,>\,~,· ·,,<<'Y'" ''
J I <:?I J \ \ jeava 17x2 \ planseu
~E31 / v / plasa de sarma placa suport
sapa ciment Fig. 4.5.38. Schemi cu amplasarea
11 30
~ 29
/ I v polistiren
panourilorradiante de la exemplul
J I I / 1.
.a 27 /
/ I/
v
/ -
~/
/
1=330mm
J l=BOmm
~ 26 /
c. 25 J I / I
6,00m~
,-----
§ / I / /
f
\
24 / v v --:
Q) 23
"O 22 / I / / I Jfl
. l!! v
5i v
/
,I / ----------------- ------ --
21 /
2 20 / I / / Lungime de teava E ~
Ci 19
/ I / / I = 330--3,0 m/m2 -
17
18
16 J
I
/ /
I/ I= 250--4,0 m/m2 ~I
I / I = 160--6,0 m/m2
15 /
tr
I / I= 80 -+12,0 m/m2
14 j
30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180

lj --:
Fluxul termic unitar qP [W/m2] I~
Fig. 4.5.35. Caracteristiciletenniceale unei pardoseli tncilzite cu ievi Fig. 4.5.39. Schema cu
flexibi• le, cu suprafai& finiti executati cu mochetl avlnd grosimea de amplasarea ievilor1n planul
circa 10 mm (valorile temperaturilor incercuite sunt considerate maxime admisibile). pardoselii de la exemplul2.
0 10 20 30 40
( 0 ?O 30 40
0,15
-ti++tt
- I I I
o0
-
I I I I I I
1,3
---+.
If o. 10 I
I
I
I
I
I
I
I f-
1 0
- _Jo() /
f- bih='OJ
- ~ j_ <::> 5 -3
~5-
i:
=:~~ -7'
-
~09 os
~A;?
1,7
-~1'-'.'.'\i,;-"''.Ze?/
-;1-- -,L-~ -~I's::I - <d
0>- -~ -- --
[2 19- -
~ ~--
I/ I/
0,05 -
~
- OJc),6
f- /-
7-- / I/ v 40 17 '/;.'
I'/
v;~
0- If-::::;
/ I <::>',L
1,2 v I// / -- v. o,5-=o:
--;' - I/ i/ --
v, /V.
/ I/ /I f- l/C/ v.~
I !t) V/lt v,v. /
I/
v 30 !L- 7' rv~ v,i;.-
- I I/~ - -- ~0,2 _
1,6
'bit :;z
•
v I I
I/
20)1 0,01
/'. / v
f-f-;
I I
I I/
I I
I
~/-
I
1, 1 I I/ l I/ - 1//1/ I I
l I I/
I/ / I// 111 t-v I ~ --L

'/I/~/ v o.~
VWUI /I/I/ /
"''! I/ A 0,005 .,,, /I/ I/ I I

I I
IL-I '/ // v I I
rt+ 1,5
v o)J '/ / I I
I/ I I
I
I /
f-
<::) I
,
I / f-
Y) / I I ,I L~,L / / f-
1,0 /
I
I/
I/
I I/ ~ rrrr /
/ f-
f-
I
--L / ~ f-
I/ I I
,'4 / I I/ I ~/ / I/ - - -
f-
- -
I/ I/ ,( I/ q>=q>,+q>2+(!)3+(j4) f-
/ I .L IL--f 1,4 /
/ /
/ I
v
I I
I /kl -7- 0,001 v
0, 1 0,2 0,3 0,4 0,5
I
1,5
I I
2
I I
3 4
I
10
I/ I I/ /l~ 7'-~.,L a/h
0,9 / / I I\./
i coeficientuluui
58 Fig. 4.5.37. Nomogramipentru calculul
/ I I I 11 I
~§ nghiular mediu iji pentru situai!
/
I
I I/
/~ts 7:/-
1/ I I/ / CO 7-I- adin figuri.
I/ I I I l 1,3
v v r-.
I/ I I/ r ["54
0,8
Fig. 4.5.38. Nomogramipentru detenninarea
0 10 0 0 40 52 ~ factoruluide temperaturi b
01[°C] O 10 20 30 40
compune din: lncalzitoare (fig. 4.5.39);
• fluxul de caldura cedat de zona acti• Rezolvare: - fluxul termic cedat de pardoseala ra•
va <P = %-Apa = 200· 12 = 2400 kW; - se alege o perdoseala finisata cu par• dianta se calcoleaza cu relatia 4.5.11:
• fluxuf de caldura cedat de zona de chet, cu suprafata incalzitoare execu• • pentru zona centrala
margine; se calculeaza cu relatia: tata din tevi flexibile (poliuretan) mon•
<Ppm = q;m·n'·L + q;~·2·(L+n·I) [W] <P~ <Ph - <Pc 2148 - 848
unde: (4.5.14)
tate in spirala dubla (fig. 4.5.14); qp = A' =
p
Ap - A c = 29 4 - 6
,
- fluxurile unitare de caldura q' $i q" - supratata incatzrtoare a pardoselii se = 55,6W/m2,
se obtin din nomograma din fig'.4.5.3'1 prevede a se executa din doua serpen• • pentru zona de contur:
b, astfel: tine in spirala dubla; una In zona de <P 848
=
- pentru distanta d 10 cm dintre pano• centru si alta In zona de contur, prima q = £_ = - = 141 Wlm2.
uri sl 8 = 60°C rezulta q' = 6,5 W/m; o.c A 6
avand o distanta mai mare intre tevile c
- pentrua~patiul liber din fi7ru1 panouri•
lor $i temperatura eag = 60°C, rezulta Tabelul 4.5.6. Valorile fluxuluitermic
q" = 5,6 W/m. unitar q~
in16'~uind in relatia 4.5.14, se obtine
fluxul de caldura suplimentar cedat de Distanta I Fluxul termic unitar qp [W I m2]
panouri:
[mm] Sm= 45 °C Sm = 30 °C
=
<Ppm 6,5·9·3 + 5,6·2·{3+ 10·0,4) = 254 W
- - ----r---~-- ·
- fluxul de caldura total cedat de pa•
nouri va fi:
<P = <P + <P = 2400 + 254 = 2654W 3 30
250 15 12 4
I
6
I -
ca re acpaoperapmpi.er
P d e ca"Id 160 i 18 7
a Ie ------------. --------------- ---- ------------ ---------
d en·1 e 80 i
22
ura• !
9
lncaperii;
- verificarea condltlei impuse pentru
asigurarea confortului termic se face
aplicand relatia 4.5.12, in care se con• Tabelul 4.5.7. Temperaturilemaxima 0Pmax ale panourilorradiante
sioera ca intreaga suoratata activa A a fnil.ltimea Hp ale = 1/6 ale = 1/4 ale = 1/3
a panourilor are o ternperatura medfe
[m]
8 = 42°C, valoare obtinuta din nomo• B = 10 m 20 50 B = 10 m 20 50 B = 10 m 20 50
dr'ama 4.5.31 a in functie de tempera•
tura medie a agentului termic 8 = 5
125 120 110 95 92 90 80 75 'I
72
~12 ' 100 95 90 84 : 80 I 75

~ =r
60°C si latirnea unei lamele I = 40 agm.
6 I 128 I I
Temperatura capului s-a considerat:
ec
-------~-0-=F~=~~!T:::~r~~~f,T ~I·::=
= 30°C.
Coeficientul de transfer termic:
hr = Cpc ·b = 4' 65·1172 = 5' 45W/m2·K '
12 I 142 140 125 -14u-·t125>-95
1351115 94 ~· 102115 10595!sst--9()-
'
inP8are valoarea factorului de temperatura
b = 1, 172 grd3 se obtine din nomograma
4.5.36, in tunctie de: 8c=30°C $i 8 =42°C. ---15!160--155-130
-------'---- I I L _
Coeficientul unghiular mediu: P
({!pc = 0,055 se obtine din nomograma Observeiie: a - latirnea panoului; e - distanta dintre axele a doua panouri;
4.5.37, in functie de raportul alh = 3/2,5 B - lungimea halei (a panoului).
= 1,2 sl blh = 4,9/2,5 = 1,96, in care se
considera distanta dintre planul panourilor 5,0 ,
v=0,70 m/s
si capul omului h = 2,5 m, iar cele doua E' 4,o
dimensiuni ale suprafetei radiante a = 3,0
-.:::
ca l=6,6b ~/s r-, "
11
m si b = 4,9 m. Coeficientul de aosorbtie I'--. I_
3,0
a radiatiilor se ia E = 0, 1 din tabelul 4.5.5 a: 2,0
...... ' v=0,50 m/s-
in functe de distanta panou-om h = 2,5 17 I'--.
m. / v=0,40 m/s
inlocuind valorile de mai sus in relatia '~
4.5.12 se obtine: I
l'r <,
hJv=0,30I 11m/s- -
qpc = hIp c ·({!pc · (8p - (}c )·(1 - E)
·~ 0,5
lo(
I I
II v=0,25 m)s
=
= 5,4·0,05·{42 - 30)-(1 - 0, 1) = 2,94 W/m2 -~ 0,4
"h( I I
mult sub limita maxima admisibila (/) 0 3
.
/
(].)
v=0,2 m/s
qpcadm = 19 Wlm2, valoare rnentionata in "'D
I
tabelul 4.5.4.
h'l 0,2 /
t
Exemplulde calcul 2 "'D
t II
,..l(
Se cere sa se incalzeasca prin radiatie a: 0, 1
v v=O, 10 rn/s
de temperatura joasa, utilizand panouri v
de parooseala, 0 incapere avanc dimen•
0,05 / I I I 11
siunile 6,0x4,9 m; temperatura mterloara 15 20 30 40 50 100 150 200 300 400 500
f)i = 20°C; pierderile de caldura <Ph = Debitul M [kg/hi
2148 W din care in zona peretelui exte•
Fig. 4.5.40. Diagrama de calculal pierderilorde sarcini liniare unitare R
rior (cu latirnea de 1 m) <Pc = 848 W pentruconductedin polietileni 17x2 mm.
corespunzator unei supratete Ac= 6 m2.
I. lastalatii de Inealzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
- temperatura medie a pardoselii In cele calculeaza cu relatia:
doua variante de realizare a supra• <P' 4.5.3. incilzirea prin racliatie
tetelor lncalzitoare se obtine din nomo• M' = p
de temperaturi medie
grama din fig. 4.5.33, astfel: P L1T · 1, 163
• In zona centrala pentru q =
55,6 W/m2 • pentru I= 250 mm; L1T = 23 K $i Se realizeaza cu benzi de panouri ra•
si temperatura interioar~ 8; = 20°c, <P; = 1561 w diante alimentate cu aqenti termici cu
rezulta 8 = 24,3°C; parametrii ridicati (apa fierbinte sau abur
• In zoha de contur pentru M' = 1561123·1,163 = 58 kg/h de presiune medie) precum $i cu tuburi
q = 141,3 Wm2, rezulta 8 = 32,2 °C; • pentru I = 80 mm; l'l T = 13 K $i radiante cu gaze.
• tJ'mperatura medie a age"rftului termic <P;c = 912 W Panourile sunt astfel concepute $i am•
In cele ooua variante se obtine din plasate incat majoritatea fluxului termic
nomograma din fig. 4.5.30 unde: M' = 912113· 1, 163 = 64 kg/h emis prin radiatii sa fie dirijat catre zona
• In zona centrala pentru q =
55,6 W/m2 - pi~derea de sarcina pe fiecare circuit se de lucru. Zona superioara de deasupra
si distanta dintre tevi I ,f 250 mm, se calculeaza utilizand diagrama din fig. panourilor este considerate zona rece
ob tine:
4.5.40. sau inactiva, lncalzirea realizandu-se prin
8m = L1 T + 8; = 18,5+20 = 38,5 °C
• pentru circuitul cu I = 250 mm, prin efecte secundare (convectie-radiatie),
• In zona de contur pentru q =
141,3
care crcula un debit M' =
58 kg/h, la gradientul de temperatura fiind mic.
W/m2 si oistanta dintre tevi 80 mm, /= o viteza v =
0, 14 m/~ se obtine o Radiatia directa de la aceste tipuri de
pierdere de sarcina liniara urutara R = panouri asupra omului face posibil
se obtine:
0, 18 mbar/m, iar pentru lntregul circuit echilibrul termic la temperaturi ale aerului
8m = L1T + 8; = 23,5+20 = 43,5 °C
de lungime L = 93,6 m rezulta: reduse cu 3 pana la 0 s c.
- lungimea totala de teava utilizata
pentru suprafata de Incalzit. In cele
I(RI) = =
93,6·0, 18 16,8 mbar In raport cu lncalzirea prin convectie,
• pentru circuitul cu I= 80 mm, prin care incalzirea prin radiatie conduce la un
doua variante, se obtine tot din dia• circula un debit M' =
64 kg/h, la o
necesar de caldura pentru lncalzire mai
grama din fig. 4.5.33, astfel: viteza v = 0, 15 m/sP;-e obtine o pierde•
• pentru I = 250 mm, revin 4,0 m/m2 de mic, deci la economii energetice de pa•
pardoseala, iar pe lntreaga zona
re de sarcina liniara unitara R 0,22 = na la 20 %.
mbar/m; pentru lntregul circuit de lun• Sistemul de Incalzre prin radiatie de
centrala:
gime L = 72 m rezulta:
L = 4·A' = 4·23,4 = 93,6 m I(RI) = 12·0,22 = 15,8 mbar.
temperatura medie este aplicat cu sue•
• pentr~ I= 80 mm, revine 12,0 m/m2 de ces la lncalzirea spatiilor industriale sl, In
Observatie: la pierderile de sarcina lini•
perdoseala, iar pe lntreaga zona de special, a celor lnalte peste 10 m, cu
are I(RI) se adauqa si pierderile de sar•
contur: volum mare de aer, putand Inlocui cu
cina locale IZ care se calculeaza In fun•
Lc = 12·Ac = 12·6 = 12 m ctie de confiqcratia suprafetei lncalzitoa•
succes solutia cu aer cald In cazul In
- fluxul de caldura cedat, de pardoseala care nu este necesara si o instalatie de
re (tevl din material plastic In spirala) In ventilare pentru diluarea nocivitatilor.
lncalzitoare, zonei inferioare se cal•
conformitate cu cele aratate la §4.2.8. De asemenea, se poate combina cu
culeaza In functie de straturile compo•
nente ale pardoselii. Pentru calculele incalzirea cu aer cald, In cazul In care
practice se utilizeaza tabelul 4.5.6 unde este necesara compensarea efectelor
sunt date valorile fluxurilor termice uni• negative ale elementelor de constructii
tare q; In functie de distanta dintre tevi reci, situate la mai putin de 3 m de lo•
curile permanente de munca usoera.
/, temperatura medie a agentului termic a
8m $i temperatura Incaperii 8; = 20°c
catre care se face cedarea de caldura: 4.5.3.1 Panouri radiante utlliDnd agemi
• pentru I = 250 mm; 8; = 20°C; '8nnici
8 = 38,5 °C rezulta q' =
11,1 W/m2 In tehnica lncalzirii prin radiatie se
(Prin interpolare) P utilizeaza, In general, panourile radiante
• pentru I = 80 mm; 8; = 20°C; cu ecran In contact bun cu registrul de
8m = 43,5°C rezulta q;c = 20,7 W/m2 tevi (fig. 4.5.41).
(prin interpolare) Panourile sunt compuse dintr-un fasci•
c
- fluxul cedat de pardoseala radianta: cul de tevi cu diametrul de 3/8", fixate pe
• pentru zona centrala; Fig. 4.5.41. Panouri un ecran metalic contectionat din tabla
<P' = (q + q' )·A'= (55,6 + 11, 1)-23,4 = radiante utilizind agen~ de 0,5 ... 1,25 mm grosime, izolat termic la
p p p = 1561 w tennici: partea superioara, cu pasla rnlnerala sau
• pentru zona de contur: a - panoui cu contact bun ihtre tevi $i vata de sticla protejata cu o irnoracarnin•
<P'pc = (qpc + q;JApc = (141,3 + ecran; te din folie rnetalica sau din material
20,1)·6 b - panoui cu contact slab ihtre tevi $i plastic.
= 972W ecran; Tabla este protilata astfel lncat sa Im-
- fluxul total cedat de pardoseala radian• c - panouri cu tevile distantate de ecran
ta: 1 - registru de tevi; 2 - ecran;
3 - izolatie termica,
<P = <P' + <P' = 1561 + 972 = 2533 w 3 2
caPre acPoperapc pi. er d e ca'Id aIe .,_ - ..,.. _
d er1·1 e incaperii,
ura•
-- .....,.. --- - - - ---- --.-----------
- caderea de ternoeratura pe circuit se
.....,... ------ ...,. _
calculeaza cu relatia:
L1 T = 2· (50 - 8m) [K]
• pentru I = 250 mm; ------+---------- - _.. _
L1T = 2· (50 - 38,5) = 23 K
• pentru I = 80 mm;
L1T = 2·(50 - 43,5) = 13 K Fig. 4.5.42. Mod de realizare a benzilorradiante de temperaturamedie:
- debitul de fluid circulat pe un circuit se - distribuitor; 2 - colector; 3 - panou radiant.
brace tevile pe jurnatate din electromagnetic dublu; 7 - regulator versii fabricanti, insa toti prezinta aceleasi
circurnferinta de presiune pentru gaze; 8 - aparat de elemente de baza:
:;ii sa alba, lateral, doua borduri de 45° control :;ii cornanda: - arzatoarele.
pentru a reduce crculatia naturala a 9 - carcass de - tuburile radiante,
aerului. Contactul teava-ecran se asiqera protectie, - ventitatoarele,
prin sudura electrica cu puncte dese - accesoriile.
executate pe doua generatoare. • Arzatoarele pot ti de tipul cu aer in•
Fasciculele de tevi sunt prevazute la suftat si flacara stabilizata, urmate de o
cele doua capete cu un distribuitor- camera de ardere sau de tiput cu aer as•
colec• tor, care, prin sudura cap la cap, pirat si preamestec partial aer - gaz. In
formea• prima varianta, circuitul gazelor de ardere
za benzi radiante cu lungimi corespun• este in suprapresiunein raport cu mediul
zatoare conditiilor de montare (fig. ambiant in timp ce in varianta a doua,
4.5.42).
circuitul gazelor de ardere este in depre•
Panourile radiante cu ecran distantat
siune in raport cu mediul ambiant ceea
au tevile dispuse sub ecran la o distanta
ce confers o siquranta deosebita in ex•
de cativa centimetri (fig. 4.5.41 c).
ploatare. Tuburile radiante modulare sunt
Conductele cedeaza caldura atat
inzestrate cu o bujie de aprindere. Un
zonei inferioare,cat si ecranului, care la
randul termocuptu sau o sonda de ionizare pen•
sau cedeaza caldura prin radiatie zonei tru detectarea ftacarii, cornanda deschi•
de lucru. Avantajul acestui tip de panou derea electrovanei principale de alimen•
este acela ca permite utilizarea pentru tare cu gaz. Arzatoarele, in general, sunt
ecran a materialelornemetalice ca: cu debit constant. Reglarea functionarf
polis• tiren armat cu fibra de sticla, arzatorului se face prin tot sau nimic cu
ajutorul unui sistem de control comandat
4.5.3.2. Tubuti radiante modulars de o sonda de ternperatura amplasat in
cu zona de lucru a spatiului Incatzit.
functionarepe Aerul de ardere poate proveni de la o
gaze priza de aer inzestrata cu un filtru fixat pe
Tuburile radiante de ternperatura me• fiecare erzator care preleveaza aerul de
die (fig. 4.5.43), functionand cu gaz la interiorul tocalului de incalzit, insa se
sunt emitori obscuri caracterizati printr-o recornanda ca priza de aer primar a fie•
combustie interna etectuata pe un corp carui arzator sa provina de la exteriorul
purtator de caldura la 0 ternperatura de cladirii eventual prin intermediul unei tu•
250 - 550°C. Lungimea de unda cores• bulaturi coaxiale. Se evita prelevarea ae•
punzatoare intensitatii spectrale maxime rului interior incarcat de diverse particule
este de 4 mm. in suspensie. Gazele arse trebuie obliga•
Principiul de functionare a tuburilor ra• toriu evacuate spre exterior prin interme•
diante consta in incalzirea unui tub din diul unei tubulaturi ftexibile sau rigide
otel aluminizat (de regula) prin care, sirnpla sau coaxiala care trebuie sa
produsele de ardere rezultate de la un reziste la temperatura relativ ridicata a
arzator cu gaz. Hadiatia aparatelor este gazelor arse (cca. 150°C). Gazele arse
dirijata spre sol prin panourile sunt evacuate cu ajutorul unui exhaustor
reflectorizante plasate deasupra amplasat in avatul circuitului realizat de
tuburilor. acestea. Elementele componente ale
Tehnicile de constructie :;ii tipurile de unui tub radiant sunt:
materiale propuse sunt diferite dupa di- • Ecranulreflectorizanteste realizat din
ote: inox AISI 430 cu un coeficient de re•
flexie foarte ridicat montat deasupra tu•
burilor sl repartizat pe toata lungimea
acestora. Desi la prima vedere pare un
accesoriu lipsit de irnportanta, rolul ecra•
nului reftectorizanteste acela de a unifor•
miza si directiona radiatia in planul cap•
tator, contribuind astfel la cresterea con•
fortului in incinta lncalzita, Acesta poate ti
izolat ta partea superioara pentru ca
emisia catre acoperisul cladrii sa fie
complet elirninata.
Exista variante de ecrane reftectorizan•
te reatizate din otel atuminizat sau tabla
zincata insa in timp acestea devin mate,
lsi pierd proprletatile reftectorizante,
scazanc eficienta intregului sistem radi•
ant care se transtorrna intr-un sistem
Fig. 4.5.43. Panouri convectiv amplasat la partea superioara
(tubunlradiante cu a incaperii. Desi tuburile radiante consu•
gaze: ma aceeasi cantitate de combustibil, efi-
1 - arzator sl camera de combustie;
2 - tub radiant; 3 - ecran; 4 - regulator
de vacuum;5 - ventilatorpentru evacuare
gaze de ardere;6 - ventil
cienta sistemului de incalzire scade
foar• te mutt cu repercusiuni asupra
conditiilor de contort care nu mai sunt
indeplinite.
• Tubul radiant este un tub de sectiu•
ne crculara, diverse lungimi si diametru
variabil in functie de tipul tubului radiant
(de la 80 mm la 100 mm), prin care cir•
cula gazele de ardere. De exemplu la tu•
burile radiante modulare INFRA (Syste•
ma), primul tronson are un diametru mai
mare continand la interior camera de ar•
dere si, ceea ce este foarte important
pentru calitatea produsului :;ii durabilita•
tea in timp, este din otel inox. Diametrul
se rnicsoreaza catre extremitatea prin
care se face evacuarea gazelor de arde•
re, sistemul fiind astfel gandit incat sa
asigure un transfer de caldura optim
intre gazele de ardere si peretele
tubului. To• todata se asigura o buna
uniformitate a temperaturii peretetui
tubului datorita in• tensiticerii
transferului de caldura prin convectie
cafre finalul circuitului gazetor de ardere
prin prezenta unui sistem de turbionare.
• Ventilatorulpentru evacuarea gazelor
de ardere este un ventilator rezistent la
temperatura relativ inalta a gazelor
dear• dere; caracteristici 230V, 50/60
Hz, IP 44 (IP 55), 50/100W.
• Alte componente: aprindere etectro•
nica, dispozitiv de detectare a ftacarii
prin ionizare care au rolut de a realiza
aprinderea si respectiv de a sesiza pre•
zenta sau absenta flacarii.
• Presostatul diterential este plasat la
intrarea ventilatorului de extractie. El ser•
ve:;;te ta buna functionare a electrovanei
principale de alimentare cu combustibil.
• Alte accesorii:
- panou de cornanda :;ii control al siste•
mului care poate confine:
- o sonda de ternperatura plasata in in•
cinta incalzita. Ca in toate sistemele de
incalzire prin raolatie este esentiala fi•
xarea unui punct de functionare a apa•
raturii de reglare (temperatura medie
radiants) sl nu a unei temperaturi a ae•
rului interior a incaperii. Este improprie
utilizarea unui termostat de camera
- senzor de ternperatura exterioara;
- procesor programabit;
Caracteristici:
- poate comanda si controta doua arza•
toare;
- poate comanda trei regimuri de tem•
peraturi: confortabil, economic, de gar•
da (antiinghet);
- poate comanda patru programe de lu•
cru in functie de solicltari: automat,
confortabil, economic, de garda;
- permite programarea temperaturilor
dorite: zilnic, saptarnanal, temperatura
de garda in perioadele de vacanta;
Gama de puteri in care se produc
aceste tuburi radiante variaza de la 15
kW la 60 kW. Tuburile radiante modula•
re pot ti in forma de U, ta care atat arza-
torul cat $i exhaustorul sunt amplasate la alta parte, creste randamentul echipa• rul exhaustorului amplasat in avalul tubu•
acelasi capat al tubului sau pot ti mentului prin reutilizarea potentialului ter• lui radiant, intregul circuit al gazelor de
monotub, la care arzatorul este amplasat mic al gazelor de ardere. ardere fiind in depresiune in raport cu
la un capat, iar exhaustorul la celalalt ln acest sens unii producatori de ast• mediul ambiant.
capat, Avand In vedere proportionalitatea fel de echipamente au dezvoltat tubula•
lntre suprafata corpului emitor si fluxul de tura radianta cu recirculare sau chiar tu• 4.5.3.3. Amplasarea tuburilor (panourikHj
caldura cedat prin radiatie, la aceeasi buri radiante modulare cu recirculare. radiante
lungime a modulului radiant, tubul In Recircularea se face post combustie Amplasarea tuburilor radiante se face
torrna de U emite In incapere un flux de pentru a nu perturba caracteristicile ar• astfel incat in zona de lucru sa se reali•
caldura dublu fata de tubul monotub. derii si pentru a obtine si efectul dorit zeze o ternperatura cat mai uniforrna, In
Lungimile uzuale ale modulelor radiante adica introducerea gazelor de ardere re• functie de inaltimea spatiului care urmea•
sunt de 6m, 9m, 12m pentru tuburile In circulate (de ternperatura scazuta) in lun• za a ti lncalzit, de tipul modulului radiant
forrna de U si de 6m, 9m, 12m, 15m, gul peretelui tubului dupa dezvoltarea care se propune a ti instalat (putere
18m pentru monotub. frontului de ftacara, Un strat de gaze de terrnica) si de indicatiile producatorului
Aceste sisteme au lnsa limite de apli• ardere reci vor lmbraca peretele tubului (tipologia ecranului reflectorizant) se sta•
cabilitate cum ar ti de exemplu lnaltimea radiant, in interiorul acestora gasindu-se biteste distanta intre axele modulelor ra•
minima de montaj 5m sau montajul In (ca un nucleu) noile produse de ardere diante $i distanta fata de peretii incintei.
cladiri In care nu exista degajari de de ternperatura rlcicata, Datorita transfe•
suostante volatile etc. rului de caldura $i masa, ulterior, se ob• 4.5.3.3.1 Panouri radiante utiliz.And
Tuburile radiante de medie temperatura tine un fluid de ternperatura variabila in &genii termici
utilizeaza potentialul termic al gazelor de lungul tubului radiant care va ajunge la Amplasarea se face In pozitie orizonta•
ardere pe care le produce arzatoul pana evacuare la cca. 120-150°C si din care la, deasupra zonei de lucru, astfel incat
la o valoare de cca. 150-160°C tem• circa 20 % se evacueaza in atrnostera $i sa nu dezavantajeze procesul tehnologic
peratura cu care sunt evacuate In exterior. 80 % se reintroduce in circuitul radiant. si patrunderea luminii naturale si sa reali•
La aceasta ternperatura lnsa gazele de Fluidul caloportor este vehiculat cu ajuto- zeze Incalzirea uniforrna a zonei de lucru.
ardere pot ti recirculate arnestecandu-le lnaltlrnea de montare este, de obicei, im•
cu noi produse de ardere. Efectul gene• 3 pusa de conditiile constructive si are in•
/:
ral scontat este scaderea temperaturii de fluenta asupra temperaturii maxime ad•
la care se radiaza caldera In lncaperile misibile a panoului radiant. Pentru a
incalzite, Aceasta pe de o parte ar putea compensa efectul suprafetelor delimita•
permite aplicarea acestei solutii de incal• toare reci asupra microclimatului din zo•
zire si pentru incaperi de inaltime mai re• na de contur a unei hale, se pot monta
dusa stiut fiind faptul ca inaltirnea mini• in aceasta zona benzi radiante la o Inal•
ma de montaj este dependenta de tem• time mai mica sau inclinate (fig. 4.5.44).
peratura pe suprafata emitoare si, pe de Alimentarea panourilor cu aqenti ter•
a mici se face diferentiat, in functie de na•
2 tura acestora (fig. 4.5.45).
ln cazul utilizarii aburului, panourile
sunt alimentate in paralel, cu posibilitatea
de a scoate din functiune o parte din ele,
~=====:j
cand temperatura exterioara este mai
rldicata sau cand in zona respectiva nu
: !~~~~~~~ ~~~~~~
se lucreaza (fig. 4.5.45 a).
~ t J ln cazul utilizarii apei fierbinti panourile
sunt alimentate in serie pentru a da po•
a
sibilitatea realizarii ecartului de tempera•
b
tura 1ff = fJd - 8, (fig. 4.5.45 b). Daca nu
se poate realiza ecartul de temperatura
impus, se recurge, uneori, la folosirea in
continuare a apei flerbintl iesite din pa•
nouri, pentru alimentarea unor aparate si
corpuri de incalzire (aeroterme, radiatoa-
b
/
·'------..---.
L~(150~L
T c 7b °C
' I
i + '
Fig. 4.5.45. Alimentarea panourilor
N! radiante cu agenttermic:
£1 £1
I
a - varianta cu abur; b - varianta cu

apa fierbinte; c - detaliu de alimentare
c a panourilor cu apa fierbinte;
Fig. 4.5.44. Amplasarea 1 - distribuitor de abur; 2 - panouri; -
panourilor radiante: 3 - conducte de abur; 4 - conducte de
a - direct la plafon; b - distanfate de condensat; 5 si 6 - distribuitor sl colec•
"-""'·"J~.-' Fig. 4.5.46. lncilzirea prin
plafon, In plan orizontal si fnc/inat; tor de apa fierbinte; 7 si 8 - conducte de radialie cu panouri radiante a unui
...
c - la tnettimt diferite. apa fierbinte de ducere si lntoarcere. atelier
cu profilmecanic.
Capitolul 4: Sisteme de inealzire I. lnstatatii de Incalzire
---- MONTAJUL TN PARALEL MONTAJUL

2L
TN SERIE
SE(TIUNEA A-A SE(TIUNEA A-A
1/2 d ~·~l/2i=1
I ,------- '~----- ~l
A =====- l=
I i2
I
I
I ~ ~
Fig. 4.5.47 Exemplu de montarea tuburilorradiante in paralel 'i in serie.

re etc). De asemenea, pentru a realiza o tajele pe care le ofera incalzirea prin ra• 4 5 3 3 3 Tubulatura radiant;J cu
temperature cat mai uniforrna in zone de diatie, atunci se poate opta fie pentru recircularea gaze/or de ardere
lucru se recomanda ca panourile ra• montarea tuburilor radiante la plafon fie Traseul tubulaturii radiante depinde de
diante alimentate cu apa fierbinte sa fie pentru montajul inclinat la perete. in am• diversi factori dintre care cei mai impor•
montate la Inaltirni diferite (fig. 4.5.44 c). bele situatii se recornanda utilizarea unor tanf sunt dimensiunile spatiului de incal•
in fig. 4.5.46, este prezentat modul de ecrane speciale (mai adancf) pentru con• zit (lnaltime, latlme $i lungime). in functie
amplasare a unui panou radiant intr-un centrarea fluxului radiant In zona care ur• de necesarul de caldura $i inaltimea ha•
atelier cu profil mecanic.
rneaza a fi incalzita ca in fig. 4.5.49 lei, tubulatura radianta. poate avea confi•
Distributia fluxului radiant la sol pentru guratie rnonotubulara sau bitubulera
4 5 3 32 TubCM1l"llCliante un singur tub radiant modular si a fluxului (model M sau model U).
modularepe gaz total pentru 5 module radiante INFRA 0 data individualizata. inaltimea de
Tuburile radiante pot fi montate la pla• montaj a tubulaturii radiante (H) din tabe•
128 (45 kW) amplasate la o lnaltime de
fonul lncaperilor, la inaltimi mai mari de 9m cu interaxa de 10 rn, dispunere para• lele 4.5.8. pentru incalzirea totata a spa•
4,5m in paralel sau In serie asa cum este tiului, se deterrnina interaxa maxima (I) a
lela este prezentata in fig. 4.5.50.
ilustrat In fig. 4.5.47. Atunci cand se
liniilor radiante $i distanta (D) dintre
doreste lncalzirea totala (qenerala)a ln•
tubulatura radianta $i peretii perimetrali.
caperf trebuie sa se tina seama de lnal•
Dupa stabilirea traseului aproximativ al
tirnea la care se poate realiza montajul
~V V\!
pentru stabilirea distantel intre axele tu•
burilor radiante (I) si a distantelor fata de '- n
I
"v:
pereti (lntre extrernitatile tuburilor radian•
. H
te si elementele de constructie) In con•

formitate cu schemele indicate de produ•
H
I t
d
.t
- • • ~
catori (fig. 4.5.48). '
De asemenea trebuie rnentionat faptul INFRA 6, lungimea modul radiant 6 metri, putere arzator 28 kW
ca la stabilirea inaltimii minime de mon•
taj se face In baza lirnitarii fluxului termic H 4 5 6
maxim asupra capului unei persoane I max 5 6,5 8
atlata in planul receptor. dmax 2,5 3 3,5
Alegerea lnaltimii de instalare (H) a mo•
dulelor radiante este strict legata. de dez• INFRA 9, lungimea modul radiant 9 metri, putere arzator 45 kW
voltarea pe verticala a spatiulul care ur• H 5 6 7 8 9 10 11 12
rneaza a fi lncalzit; in aceasta modalitate I max 6 8 9 10 10 10 10 10
se iau In considerare eventualele limitari
pe care le pot aduce elemente ca poduri dmax 3 3,5 4 4,5 4,5 4,5 4,5 4,5
rulante, corpuri de iluminat, rafturi Inalte, INFRA 12, lungimea modul radiant 9 metri, putere arza tor 45 kW
paturi de cabluri electrice, conducte etc.
H 5 6 7 8 9 10 11 12
Odata aleasa inaltimea de montaj (H), se
pot stabili (I) $i (d) din tabelele din fig. I max 6 8 9 10 10 10 10 10
4.5.48. Valorile (I) sl (d) se deterrnina pe dmax 3 3,5 4 4,5 4,5 4,5 4,5 4,5
de o parte din conditla ca intersectia co•
nurilor de radiatie sase faca la minimum Raport intre puterea terrnica totala instalata. (W) sl supratata lncalzita (m3)
1,8m (lnaltimea unei persoane aflata. in H 4 5 6 7 8 9 10 11
zona de lucru) $i pe de alta parte din W/m2 190 190 210 210 230 230 250 250 -5°C
conditia ca intensitatea fluxului radiant in
zona de lucru sa fie suficienta pentru a W/m2 190 200 220 220 240 240 260 270 -10°C
realiza temperatura dorita. In tncapere. W/m2 190 210 230 230 250 250 270 280 -20°C
Daca optiunea este pentru lncalzirea
Fig. 4.5.48 Limitelemaxime ale distanielordintreaxele
zonala sau localizata (a posturilor de lu•
tuburilor radiante 'i taiA de pereii
cru), beneficiind astfel de unul din avan-
a - lnciilzirea totalii (la viteza re/ativii a aerului inferioarii valorii de 0,5 mis)
I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
tubulaturii radiante se trece la asocierea radiant, randament global al echipamen• combustie cu ventilator corect dimensio•
grupului de combustie cu o tubulatura tului ridicat. Daca exhaustorul nu are su• nat si unul incorect dimensionat.
radianta corect dirnensionata din punct ficient debit se creaza varturi de tempe• OBSERVATll:
de vedere al pierderilor de sarclna ale ratera pe tubulatura radianta, se pot pro• 1) Se rearnlnteste faptul ca toate tabelele
gazelor de ardere pe traseul respectiv. duce degradari ale tubulaturii radiante in cu limitele distantelor maxime sunt
Aceasta asociere se poate face cu prima parte a acesteia (in vecinatatea valabile atunci cand este incalzire totala
ajutorul datelor inscrise in tabelul 4.5.9. grupului de combustie), apare neunifor• a spatiului. Pentru lncalzirea zonala va•
Ventilatorul cu care este dotat grupul
de combustie, trebuie sa asigure vehicu• mitatea distrlbutiel caldurii in mediul am• lorile parametrilor H, I trebuie sa fie
biant, deci un randament scazut al emi• reduse pentru diminuarea raportului
larea unui debit de gaze de ardere adec•
siei. Se rnareste de asemenea timpul de dintre suprafata de incalzit si supratata
vat pentru a putea obtine: uniformitatea
intrare in regim, iar randamentul global al totala a halei. Trebuie de asemenea
temperaturii pe supratata tubulaturii
instalatiei se dirninueaza, In fig. 4.5.51. luata in considerare prezenta peretilor
radiante, un timp redus pentru intrarea
se observa diferenta intre variatia tempe• interiori, a maslnilcr sl a gradului de
rapida in regim stabil de functionare,
raturii in lungul tubulaturii radiante pe o ventilare a zonei respective.
randament ridicat al transferului termic
lungime de 160 m in cazul unui grup de 2) In cazul valorilor mari ale inaltimii de in•
stalare (H), in scopul evitarii ca radiatia
directa sa atinga peretii perimetrali pe 0
inaltime mare, crescand astfel pierderile
de caldura prin acestia, este necesara
pozitionerea liniilor radiante cat mai
cafre centrul halei, marind astfel dis•
tanta fata de pereti (d) si rnicsorand in
consecinta interaxa (I} (fig 4.5.52 a).
3) Pentru suprafete mari de incalzit (ca in
figura de mai jos) poate ti convenabila
eresterea interaxei maxime (lmax) a
liniilor radiante centrale si rnicsorarea
interaxei liniilor radiante din zona
periferica unde sunt mai mari pierde•
rile de caldura (fig. 4.5.52 b).
4.5.3.4 Dimensionarea insta/atiilor de

1i1cj/zjfe prin radiatie
Dimensionarea instalatiilor de incalzire
prin radiatie de temperatura medie nu
difera ca metodologie de cea prezentata
la calculul instalatiilor de incalzire prin ra•
diatie de temperatura joasa, fiind nece•
sare urrnatoarele date:
- cunoasterea caracteristicilor construc•
tive ale lncaperilor:
INFRA 6, lungime modul radiant 6 metri, putere arzator 28 kW - cunoasterea caracteristicilor construc•
H 4 5 6 tive si termice ale panourilor radiante.
I max 4 4,5 4,5 Calculul de dimensionare cuprinde ur•
INFRA 9, lungime modul radiant 9 metri, putere arzator 45 kW matoarele etape:
- determinarea necesarului de caloura
H 4 5 6 7
pentru incalzjre conform SR 1907 (fara
I max 4 5 5 5 considerarea adaos aer Ac - cazul in•
12 metri, putere arzator 45 kW calzirii prin radiate)
INFRA 12, lungime modul radiant
- determinarea numarului de module ra•
H 4 5 6 7
diante din conditia de acoperire a ne•
I max 4 5 5 5 cesarului de caldura pentru lncalzire si
Raport intre puterea termica totala instalata (W) si suprafata incatztta (m2)
din conditia de respectare a acoperirii
H 4 5 6 7 geometrice a spatiului de incalzit (ve•
W/m2 400 420 450 480
rificarea distantelor I si d in functie de
inaltimea de montaj, H) sau cu alte cu•
Raport intre puterea terrnica totala instalata (W) si supratata lncalzita (m2) vinte calculul suprafetei incalzitoare ne•
H 4 5 6 7 cesare.
W/m2 500 550 580 600 - verificarea intensitatii de radiatie asupra
capului unei persoane aflata in planul
Raport intre puterea terrnica totala instalata (W) si suprafata Incalzita (m2)
captator cu relatia de calcul 4.5.12 (in ca•
H 4 5 6 7 zul in care aceasta nu a fost deja verifi•
W/m2 700 730 760 780 cata prin indicatiile date de producator),
H=inaltimea de instalare (m); l=distanta intre axe (m), d=distanta intre extrernitati (m)
Fig. 4.5.48 Limitelemaxime ale 4.5.3.4.1. Caracteristicile tennice
distamelordintreaxele tuburilorradiante •i fail de ale panourilor
pereli Principalele caracteristici termice ale
b - tncetziree zonete. unui panou sunt: temperatura medie fJP
Incalzlrea zonala localizata [ncalzirea zonala localizata
Montajul tubulaturilor radiante la plafon Montajul tubulaturilor radiante la perete
Se recornanda
Se recornanda
Reflectoare
Reflectoare Reflectoare normale
·;;;;;;''\tip MAXI normale
! '
DA NU
Fig 4.5.49 Tipuride ecraneutilizatein incilzirea zonali liSi efectulobiinut.

[W/m2] - alegerea tipului de panou incalzitor (cu
160 Jr" , .. ''! .,.'! •_, ... --modul 1 aqenti termici sau cu gaze naturale)
140
.... .... cladirii:
tinand seama de tipul si de destinatla
~
·- ,_ -e--moou 2
120
,_
,~
- -
_,._ modul 3
- calculul preliminar, de stabilire a ca•
.,•~~I
rnodul 4 racteristicilor termice si constructive ale
100 ~ panourilor;
--modul 5
'I l;. - calculul de verificare a intensitatii de
80 ...
~•~
l..L
-e-TOTALE
radiatie asupra capului.
# 11
60
,. in general, operatiile de calcul sunt eel
' '
indicate la § 4.5.2.7, cu unele amenda•
'~
~ I•
40
,. \, ;i.
mente in cazul lncalzirii perimetrale sau a
20 ~ . I I I I I
I•
•
.
I•
Zona perimetrala dintr-o hala industria•
1•" ~ I i I
!'ti'- la este considerata portiunea cu distanta
'' r
0 I
4'"'
de circa 3 m de la peretele rece exterior,
0 10 20 30 40 50 60 70 acolo unde se presteaza o rnunca fizica
latirne hala[ m] usoara. in calculele termice se iau in
Fig. 4.5.50 Distribuiiafluxuluiradiantla sol pentruun singurtub considerare numai elementele de con•
radiant modularliSi a fluxuluitotal. structii care marginesc zona perirnetrala.
5 module radiante INFRA 12 B (45 kW) amplasate la o inalfime de circa 9 m, La dimensionarea intalatiilor de Incalzi•
interaxa 10 m. re prin radiatie aferente unei zone dintr-o
incapere trebuie sa se aiba in vedere, in
si fluxul termic unitar emis q . te partial in ecranul de tabla. in tabelul principal, pozitia acestora in raport cu
· Pentru calculele practice ~e utilizeaza 4.5.7 sunt date valorile aproximative ale suprafetele reci ale incapern: zonele din
nomograme sau tabele care dau direct temperaturilor maxime (J max ale panouri• apropierea peretuor exteriori sau zonele
valorile caracteristicilor termice ale lor radiante in functie 'de Inaltirnea de interioare unde intluenta radiatiei reci
panourilor radiante. montare h , latimea a a panourilor, dis• este, practic, neglijabila.
in nomogamele din fig. 4.5.53. sunt tanta e dirftre axele panourilor si tempe• Exemplulde calcul 3
date caracteristicile termice ale panouri• ratura interioara 8; . Se cere sa se incalzeasca prin radiatie
lor radiante de ternperatura medie cu de ternperatura medie o hala indusmala
bordurile laterale dirijate in jos, fiind exe• 4.5.3.4.2 Calcululsuprateieiincilzitoare (fig. 4.5.54) cunoscand urrnatoarele:
cutate cu ecran de tabla din otel (fig. Algoritmul de calcul cuprinde urrnatoa• - dimensiunile halei: lungimea A = 110 m;
4.5.53. a) si cu ecran de tabla din alu• rele etape: latimea B = 48 m si ina~imea H = 15 m;
miniu (fig. 4.5.53. b). - calculul pierderilor de caldura (para• - peretii exteriori executati cu ziderie din
Tevile cu diametrul de 1" sunt ingloba- graful 4.5.2.7.2.1); BCA;
Variatia temperaturii superficiale In lungul tubulaturii radiante Variatia temperaturii superficiale in lungul tubulaturii radiante
ventilator insuficient - temperatura depaseste 300 °C ventilator suficient
400 400
() 350 350
0
<, ....._
300 300
>C\l
(ii
o,
E
50 <,
...<,
--
~ 250 2 0 .......
s
:::J
200 -
C
caf)
150
~ 100
I
Qi
150 0
250
-
100 ~
- 50 ......
200
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
[m] [m]
Fig 4.5.51 Variaiiatemperaturiin lungultubulaturiiradiantein tunciiede ventilatorulutilizat
I. lnstalalii de incalzire Capitolul 4: Sistemede Incalzire
a)
kl max l=lmax b-lrnax l=lmax kl max
b)
Fig 4.5.52 SolU1:ii practice de amplasare a tubulaturii radiante
a - sectiune; b - vedere in plan
- ferestre simple metalice; raportul de si B = 48 m se obtine (prin interpolare) planul incaperii (fig. 4.5.54).
vitrare A1 I A = 1/3; (J = 97°C·' Aleqand o latirne de panou
Pmax
- usi simple dih metal; raportul Au I AP = - se alege tipul de panou cu ecran de =
a 105 cm, rezulta o lungime totata de
0,02; tabla, cu distanta dintre tevi I= 15 cm. panou L = 1333/1,05=1270 m.
- pardoseala direct pe parnant: Pentru: Prevazahd 6 benzi radiante, fiecare alca•
- temperatura interioara (Ji = 14 °C; ea - (Ji= [(ed + 8,)12] - (Ji= tuita din coua panouri alaturate, rezulta
- constructia este situata lntr-o zona cu 9 = [(150 + 70Y2J - 15 = 95 K, lungimea unei benzi
(Je = - 12°C; din nomograma din fig. 4.5.45 a se Lb = 1270/2·6 = 106 m (lungime ce se
- agent termic apa fierbinte d I e e,= obtine qP = 690 W/m2 si o diferenta lnscrie In lungimea halei A = 110 m).
150/70°C (JP - ei = 86 K, de unde valoarea - se verlflca temperatura maxima a pa•
Rezolvare (J = 86 + (J = 86 + 14 = 100 °C. noului radiant (Jpmax In functie de ra•
- se calculeaza pierderile de caldura PComparativ cu valoarea aproxirnata (8 portul ale = 2, 118 ::::: 114 (valoare ce
dupa metoda indicata la § 4.5.2. 7 . = 97 °C} se poate considera ca tern~ corespunde cu cea aproxirnata pentru
2.1, rezulta <Ph= 920.000 W; peratura panoului se incacreaza In limita calculul lui q ).
- se aproxirneaza temperatura maxima acceotablla de ±5 %. - se veritica Pinfensitatea de radlatie
ePmax a panoului radiant utilizand ta•
- se determina suprafata de Incalzee asupra capului utilizand relatia 4.5.12.
belul 4.5.7 unde pentru H = 8 m, un A = <P/q = 920 000/690 = 1 333 m2
q =h · ip · (8 - (J ) · (1 - E)
raport ale= 1/4 (valoare J'proximativa) - trece Pl a amp I asarea panoun ·1 or pc 'pc pc p c
seP •m
Tabelul 4.5.8. Limitele distanielor pentru tubulatura radianUi

D 300mm model U cu 2 tuburi (pentru OHA 100, OHA200, OHA400)
Inaltirnea de instalare H [m] 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
lnteraxa max I [m] 11 12 13 13 14 14 15 16 16 16 16 16
Distanta fata de peretii laterali d [m] 4 4,5 5 5,5 6 6,5 7 7 7,5 8 8 8,5
Distanta fat{! de peretii opusi
[m] 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6
grupului de combustie
Distanta fata de peretl 2 2 3 3 3 4 4 4 5 5 5 5
(capacul final al tubulaturii) d [m]
D 300mm model M cu 1 tub (pentru OHA 20, OHA50/100, OHA150/200, OHA 300)
Inaltirnea de instalare H [m] 4 5 6 7
lnteraxa max. I [m] 8 9 10 10
Distanta tata de pereti d [m] 2,5 3 3,5 4
Capitolul 4: Sisteme de inealzire I. lnstalaf]] de incalzire
in care: • pentru a/h = aa'.IAA1 = 1,05113 = Se continua calculul dupa procedeul

hrpc = cpc ·b = 0,8 si blh = aa''.IAA1 = 53113 = 4, 1 descris mai sus $i se obtin urrnatoarele
din nomograma din fig. 4.5.37 se valori pentru coeficientii unghiulari medii,
unde pentru 8 = 100° C si 8 = 30 °C obtine considerandu-se omul, succesiv, in po•
din nomogranfu din fig. 4.5.36 cse obtine zitille A3, A.4, As si A6:
qi Aa'aa'' = 0,005, de unde
b = 1,56 grd3; valoarea lui cpp 4,65 = cpA 1 = 4({!Aa'aa" = 0,02 fiiA.J= 0,008; CiJA4 = 0,004;
W/m2K Rezulta h = 7,3 W/m2K b) Omul in pozitia A2. fiiAs = 0,002; fiiAs = 0,001.
ip - coeficientul Jnghiular mediu se cal• fn mod analog se ob tin $i celelate
fiiA2 = 2·(<p Bb'aa" - 7Paa"'bb.)
c~~aza folosind metoda grafo-analitica, • pentru a/h = Ba'/BA2 = 9,05113 = valori ale coeficientilor unghiulari pentru
din aproape in aproape, utilizand sche• 0,69 $i blh = Bb1/BA2 = 53113 = 4, 1 pozitiile 8; 81; 82 ... ; C; C1; C2 ... etc.
ma de amplasare a panourilor din fig. • pentru a/h = Ba"IBA2 = 0,54 $i Se traseaza la o anurnita scara pe
4.5.55 a. blh =
Bb'IBA2 4, 1 = axa absciselor distantele dintre axele
Astfel, pentru panoul in pozitia A: din nomograma din fig. 4.5.37 se obtine: panourilor, iar la alta scara pe ordonata
a) Omul in pozitia A 1 7P8b'aa" = 0,045 $i fiiaa"'bb' = 0,04 rezulta valorile coeficientilor unghiulari medii,
fiiA2=2·(0,045 - 0,04) = 0,01 obtinandu-se curbele de variatie ale
acestora (fig. 4.5.55 b). Prin insumarea
grafica a ordonatelor se obtine curba
rezultanta cu valoarea maxima
ip c = 0,06
v
14
11 I 1" It ' I 8' I I I I I I ~ntensitatea de radiatie asupra capului:
qp ' Carton asfaltat
13 (- q c = h, c·ip c·{B - 8c}·{1 - E) =
10 ~~''°"'''"'""·"
a
" 1/2 Placii. din otel 1,25 mm
/ /
v p = 1,?J.o,06·(100-30)·(1 - o, 15) = 26 "C
(- valoare care se inscrie in limitele admi•
v
~v
l -: ,~o/ -:
/,, '2-()IV / v
l qp !!; sibile (tab. 4.5.4). Pentru coeficientul
."-90
CT E = 0, 15 valoarea s-a luat din tabelul 4.5.5
a;
t/ v /
- se deterrnina lungimea de inseriere a
--
'E 80
I/
L
v
::::J
./ /
panourilor astfel incat sa se asigure
o
- - v
- - - realizarea ecartului de temperature
v -:
.E 70
2 =
v
/
v v v
L1 T 80 K, utilizand relatia:
Vi v v
0 ·-· -----
v
::::6J
~ 0
:
s 0
/ -: :rrD2
· L1T · c
v
u:::
x
u:::::::J cp p · v·n·
/ v -~
0 L=-p-= 4
50 / ./ ~ I/
v v+
' qP ·a qP ·a
40 50 / '/ ;/ --··· ~-~
unde:
~-
-: D - diametrul tevilor D = 1" = 0,025 m,
4 00 ~ I I
30
/ n - nurnarul de tevi n 6 buc, =
=
I
30 I v - viteza apei in tevi v 0, 15 mis,
50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 L1 T - ecartul de temperatura, L1 T = 150-
Diterenta de ternperatura [!lag - !!;] [K] 70=
a = 80 K
c- caldura rnasica 1, 16 W/kg·K
qP - fluxul termic unitar cedat de panou
q 690 W/m2 =
14
- 1 1"
a - latimea p/noului a 1,05 m
p- densitatea apei pentru Bm = 100°C,
=
1 1 8'1 1 1 //
v
Carion a~faltat1 //
- :-:
tq'p p = 950 kg!m3
13 / ./
/
/a~ ~~;''"''" Placa din a ,, .alu,m7i5ni~/ f nlocuind se obtine: L;:::: 650 m
Rezulta ca este necesar inserierea a
112 1 1.. 112
,f:/,,
."-
90
a~
-
v
-
l qp 8I
1 mm
'//ri~/
/."
~/ ri'S..v
/ v cate 6 benzi de panou pentru obtinerea
ecartului L1 T 80 K. =
Exemplul de calcul 4
CT
. l9
80 U ;/_,/)':JV -- --
Se cere sa se incalzeasca prin radiatie
·::::Jc :
0
/ / / ·- de temperatora medie o hala indusfriala
o 70
E /~ ~ avand;
0
:xs
2 60 /, ~ /
::::J
u:::
0
v
50 /; ~
0
40
30
5 o~
40
~
~
+I
~
E
I
II
30
50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170
Diferen\a de temperatura [!lag - !!;] [Kl
zona de lucru
b
Fig. 4.5.53. Caracteristicile tenniceale panourilor radiante utilizind Fig. 4.5.54. Sectiunea printr-ohall
agenti tennic: cu instalailide incilzire cu panouri
a - varianta cu ecran de tabla din otet; b - varianta cu ecran de tabla din aluminiu. radiante (ex. 3).
I. lastalatii de inciilzire Capitolul 4: Sisteme de inciilzire
conditlile referitoare la acoperirea geo•

rnemca a suprafetei incalzlte, respec•
tancu-se distantele corecte fata de pe•
retii halei ale tubulaturii radiante. Urrna•
torul pas este asocierea grupului de
combustie la tubulatura radianta propu•
sa. Se face calculul lungimii virtuale a
tubulaturii care este reprezentata de su•
ma dintre lungimea reala a traseului
acesteia si lungimea flctiva introdusa ca
urmare a transforrnerii pierderilor de sar•
cina locale (din curbe) In pierderi liniare
(conform tabel 4.5.9). Rezulta. o lungime:
a L= 53 + 47 + 8 + 6 + 6 + 9 = 129 m.
Se alege grupul de combustie OHA
+ '
.r '
.r 400/250 avand 250 kW putere norninala
(v. tab. 4.5.11).
0,06 ----f-----------1-------::..:...o---+----+-- Aspecte din diverse hale incalzite cu
tuburi radiante sunt date In fig. 4.5.57.
0,05
I
4.5A. incilzirea prin radia1ie
de temperaturi inalti
0,04
Acest tip de lncalzire prin radiatie se

0,03
realizeaza cu panouri radiante (radiant')
cu temperatura de peste 500°C, utilizand
gaze naturale sau energie elecmca.
Randamentul radiantilor este ridicat chiar
si In cazul utilizarii combustibililor clasici,
deoarece arderea este aproape
cornpleta, dar mai ales pentru ca gazele
de ardere se racesc pana la temperatura
incaperli. Dezavantajele principale sunt:
Punctul F E D c B A
consumul de oxigen din incapere si
A 0,001 0,002 0,004 0,008 0,010 0,02 difuzia, tot In spatiul incaper!l, a
0,002 0,008 monoxidului de carbon ca si a vaporilor
B 0,004 0,010 0,02 O,Q1
c de apa (In cazul combustibilului gazos).
0,004 0,008 0,001 0,02 O,Q1 0,008
Sistemul de lncalzire prin radiatie de
D 0,008 O,Q1 0,02 0,01 0,008 0,004
temoeratura lnalta se poate utiliza:
E 0,010 0,02 0 01 0,008 0,001 0,002 - In incaperlle semideschise sau desch•
F 0,02 O,Q1 0,008 0,001 0,002 0,001 ise ca: peroane, terase, terenuri de
~ 0,045 0,054 0,060 0,060 0,054 0,045 sport, tribune, amfiteatre In aer liber,
Fig. 4.5.55. Schema de calcula bcoeficientuluui nghiular mediu ii (ex. la lncalzrea
- santiere etc; unei zone !imitate de inca•
peri cum ar fi locurile de rnunca din cla•
3): dirile industriale nelncalzite, cu densitate
a - amplasarea panourilor; b - calculul coeficientului unghiu!a!'ippc de un muncitor la mai mult de 50 m2;
- dimensiunile halei: <P 454000 - In cazul In care consumul de energie
lungimea halei 60 m; n= - = --- = 11, 64 buc lnglobata se recupereaza prin economii
dp 39000
latimea halei 40 m; de energie In exploatare intr-o perioada
inaltimea halei 10 rn, Se verifica acoperirea geometrica a de timp considerata optima.
- hala dispune de un pod rulant a carui spatiului care urrneaza a fi incalzit dupa
cota maxima este de 8,5 m ce s-a stabilit ca lnaltimea de montaj a 4.5.4.1 Panouri radiante ceramics
- necesarul de caldura determinat In acestor tuburi este 9 m, din figura 4.5.48 Constructia unui radiant cu gaze este
conditlile In care se impune ca solutie cazul lncalzirii totale rezulta ca interaxa relativ cornplexa datorita prezentei
incalzrea prin radiatie este de: 456 kW maxima este de 10 m $i distanta maxima elementelor care asiqura supravegherea
Rezolvare: fata de peretii halei este de 4,5 m. automata a functionarii,
a) varianta tuburi radiante modulare Amplasarea tuburilor radiante modula• Un radiant cu gaze (panou radiant ce•
Din tabelul 4.5.10. In care sunt lnscrise re se face ca In fig. 4.5.56 a. ramic - fig. 4.5.58) este campus dintr-un
caracteristicile tehnice ale tuburilor ra• b) tubulatura radianta cu recirculare. ajutaj, o camera de amestec, o placa
diante pe care ne propunem sa
le utili• Se traseaza initial un circuit al tubula• cerarnica poroasa $i un ecran din alu•
zam, se alege varianta INFRA 128 (cu turii radiante In hala, Fiind o hala cu lnal• miniu lustruit la care se adauqa sistemul
lungime a modulului 12 m $i putere ter• tirnea de 10 m se recornanda utilizarea automat de aprindere si supraveghere a
mica etectiva 39 kW) tubulaturii In forrna de U (bitubular). Tra• functionarii,
- se determina nurnarul de tuburi radi• seul propus este reprezentat In fig. Camera de amestec este racordata la
ante modulare: 4.5.56 b. ajutaj care permite absorbtia aerului din
Un asemenea traseu ar satisface toate atrnostera prin actiunea jetului de gaze
Capitolul 4: Sisteme de incilzire I. lnstalatii de Incalzire
Tabel 4.5.9. Lungimile maxime ale tubulaturii radiante in funqie de modelul grupului de combustie
Tubulatura radianta Tubulatura radianta Tubulatura radianta
model U 2 model U 2 model U 2
Model Versiune tuburi d 3000 tuburi d 3000 tuburi d 3000
Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime
minima *(m) maxima *(m) minima *(m) maxima *(m) minima *(m) maxima "(rn)
OHA OHA 100-50 25 35 40 60
100 OHA 100-100 35 50 60 120
OHA 200-115 50 70 80 130
OHA
OHA 200-150 60 80 115 140
200
OHA 200-180 80 110 140 180
OHA 400-200 90 115 160 190
OHA OHA 400-250 110 130 190 220
400 OHA 400-300 130 160 220 250 90 120
OHA 400-400 120 160
(*) Lungimea virtuala = lungimea etectiva a tubulaturii radiante rnajorata cu lungimea echivalenta la schirnbarile de directie,
adica: 3 metri pentru fiecare curba la 45°; 6 metri pentru fiecare curba la 90° si 9 metri pentru curba finala de 180° sl
derlvatia In T.
combustibile ce ies printr-o duza, de amestec este construita dintr-o placa pe toata grosimea cu orificii avand
Supratata radiantii care limiteaza cutia cerarnica din material refractar, dimensiunea de 0,5...0,7 mm. ln placa
perforata refractara se produce arderea catalitica
a
60000 ~-~~~-----·---···----· ···1 amestecului de combustibil ajungand la
- - - - - - - - - - temperatura de 850°C. In fata placii
a) ] Hhala=10m
radiante se prevede un gratar metalic
) " " " "
. ID
..
ID ID.. ID .. ID ID . Arderea cornpleta a gazului la tempe-
...=! ...!= ... ...!= ...!= ... c tehnice ale panourilor radiante
)
ceramice SBM INTERNATIONAL •
!=
'nnn 10000 I 10000 I 10000 I 10000 I 10000 5000 Franta
~ D D 0 D D D D D D D c Puterea termica [kW] Masa
o~
a:
) c
Model
. . . . .
min. max. [kg]
" . 86SX
88SX
2,5
3,3
2,8
3,65
2,5
2,9
ID ID ID ID ID ID
BIO SX 3,8 4,25 3,1
)
... ... ...=z ... = ... ... c
812 sx 5,1 5,65 3.4
! 816SX 6,75 7,5 4,1
) c 820SX 7,6 8,45 5,0
824SX 10.2 11,35 5,5
- ~ 832SX 13,5 15,0 6,7
832-2SX 13,5 15.0 6,7
<MM
864-2SX 27,0 30,0 12,2
b) Hhllla•10m
It,
~ ssooo
~
'7000
~
) -· ---··----
~ D D D D D
D~
D D D D D
)
47nnn
~
:Iii z
-
I
"non i....QHQ
0
~
- - - - - - - - - - -
Fig. 4.5.56 lncilzirea unei hale cu tuburi radiante
a - tuburi radiante modulare; b - tubulatura radianta cu recirculare gaze de
ardere
I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Tabelul 4.5.10. Caracteristiciletehniceale tuburilorradiante modulare.

Tuburi radiante modulare cu combustibil gazos "INFRA".
Modele UM INFRA 6 INFRA 9 INFRA 12
INFRA 68 INFRA 98 INFRA 128
Puterea terrnica norninala [kW] 28 45 45
Puterea termica efectiva [kW] 24, 1 38,9 39
Randamentul minim al arderii [%] 86, 1 86,5 86,7
Randamentul efectiv al arderii r%l 90, 1 90,3 90,6
Gaz metan [Nmc/h] 2,96 4,76 4,76
Consumul nominal la 15 °C si
GPL 8utan G30 [kg/h] 2,21 3,55 3,55
1013,25 mbar
GPL Propan G31 [kg/h] 2, 18 3,50 3,50
Alimentare electrica rv/Hzl 230/50 230/50 230/50
t.unotmea tubului radiant modular in torrna de U [rn] 6 9 12
ratora inalta si racrea gazelor de ardere lirnita este de 0,5 %. Din arderea requla naturals, care sa asigure aerul
pana la temperatura incaperii conduc la gazului rezulta si vapori de apa proaspat - aproximativ 20 m3/h pentru 1
randamente foarte ridicate de 94... 96 care pot conduce la rnarirea urniditatii kW putere instalata. Acest lucru se reali•
% (randamentul radiatiei este de relative a aerului din incapere $i la zeaza, de requla, prin neetanseitatileele•
circa condensarea pe suprafetele interioare mentelor de consfructii mobile (ferestre,
55%). 8ioxidul de carbon rezultat din ale elementelor de consnuctti. Se usi), sau prin realizarea unui sistem de
ardere nu este toxic totusi, concentratia impune o ventilare, de ventilare naterala organizata. Este nece•
sar ca la proiectarea instalatiilor folosind
panouri radiante ceramice sa se verifice
prin calcul concentratia de nocivitati din
aerul incaperli. ca rezultat al functionerii
tuturor radiantilor, aceasta nedepasind
concentratia admisioila,
De asememea, trebuie respectate
pre• vederile cuprinse in normativele in
vi• goare (pentru protectia muncii,
calitatea
in constructii, paza contra incendiilor,
2 1 3 4
dlstrlbutia gazelor).
aer I Panourile radiante ceramice se
fabrica cu puteri cuprinse intre 4 si 35
kW.
Societatea S8M INTERNATIONALdin
Franta produce 10 tipodimensiuni de
Gaze panouri radiante ceramice (tab. 4.5.12)
J
prevazute cu module de automatizare
combustibile care asiqura o reglare a temperaturii cu
I 1 sau 2 regimuri precum si o reglare a
7 5 10 temperaturii cu programare zimica sau
-~
c saptamanala a incalzirii (fig. 4.5.58 e).
Exista alti producatori, spre exemplu
Systema Italia care s-au orientat catre un
tip de panou radiant ceramic cu putere
rnodulanta, Astfel in gama de produse a
acestei firme exista o tipodimensiune de
panou radiant ceramic a carui putere
este cuprlnsa intre 12 kW $i 24 kW si o
alta cu puterea variabilaintre 24 kW si 50
kW. Automatizarea cu care pot ti dotate
d aceste sisteme de incalzire prin radiatie
de inalta temperatura prevac realizarea
de zone de ternperatura diferite prin uti•
lizarea mai multor sonde de ternperatura
(maximum 4 pentru un panou de coman•
da si control) $i controlul a unui numar
de maximum 16 arzatoare,cu programa•
Fig. 4.5.58. Panou radiantceramic: re orara, zilnica sau saptarnanala,
a - vedere teterete si din fata; b - vedere in pozitie de lucru; Sistemul de automatizarepoate ti con•
c - elemente componente; d - placa ceremics; e - module de automatizare; trolat la ranou: lui prin intermediul unui
1 - ajutaj; 2 - duza: 3 - camera de amestec; 4 - placa cerarnica: 5 - bujie; software care poate calcula inclusiv con•
6 - automat de cornanda si control; 7 - regulator de presiune; 8 - ventil sumul de combustibil, economia realiza•
electromagnetic; 9 - termocuplu; 10 - ecran din aluminiu. MT100 - MT150: ta in diverse perioade ale unui sezon de
reglarea temperaturii (1 sau 2 regimuri); MT100 - MTH150: reglarea temperaturii incalzee etc. Si in situatia panourilor ra•
cu programare zilnica sau saptarnanala. diante ceramice este lrnportanta
calitatea
Capitolul 4: Sisteme de incilzire I. lnstala!ii de incilzire
Tabelul 4.5.11. Caracteristiciletehniceale grupurilorde combustieOHA (producitorSYSTEMA).

Model OHA 100 OHA 200 OHA 400
I~
OHA OHA OHA OHA OHA OHA OHA OHA OHA
Caracteristici
M 100-50 100-100 200-115 200-150 200-180 400-200 400-250 400-300 400-400
Putere terrnica norninala - Hi [kW] 50 100 115 150 180 200 250 300 400
Putere terrnica utila - Hi [kW] 45,5 93,0 105,2 138,0 165,6 183 230 276 366
Randament mediu de ardere [%) 91,0 93,0 91,5 92 92 91,5 92 92,0% 91,5%
Consum nominal la 15°C sl IMetan G20 [Nm3/h] 5,29 10,58 12, 17 15,87 19,05 21, 16 26,46 31,75 42,33
1013,25 mbar I
GPL Propan 31 [kg/h] 3,88 7,77 8,93 11,65 13,98 15,54 19,42 23,31 31,07
Randament mediu de ardere 3/N/PE-50Hz 400V 3/N/PE-50Hz 400V 3/N/PE-50Hz 400V
Puterea electrica maxima absorbita [W]
1350 3450 4450 4450 5700
Diametrul racordului de gaz [in]
1 1 1 1 1/2
Greutatea aparatului [kg)
90 230 240 240 260
Diametrul cosului de furn [mm]
200 200 200
Lungimea maxima a cosului de furn [m]
6 6 6 9
Tipul aparatului [in]
822 822 822
ecranului reflectorizant care trebuie sa incalzire prin convectie fara a mai obtine 4.5.4.2 Amplasareapanourilor
alba un coeficient de reflexie foarte economiile enerqetice despre care se rsdiante ceramloe
ridicat, inoxul fiind eel mai bun material vorbeste in cazul radiatiei. Pentru Incalzirea spatiilor inchise, ra•
utilizat in prezent. Dincolo de caracterul diantii se arnplaseaza asernanator cu
de accesoriu el are rolul de a drectlona modul de dispunere a panourilor radian•
caldura cafre zona de lucru, in caz te metalice sau a tuburilor radiante. Se
contrar sistemul devenind un sistem de tine seama si de zona rnarqinala a Inca-
-t
H
-~
0.6 x H ------
_t _j_
1.5 x H
l_+-•
-1-- - I 0.6 x H
_t ~3xH--i
I
I
'----
t
-- ,
0.6 x I I I o.6xH
-, 1-
I1
-I 0 .6 xH
1.5 x I 1.5 x H 1.5 x H 1.5 x H
-,
i : i
1-
I t --j
..
1
1.5 x I 1.5 x H 1.5 x H
_i I
1- i 1.5 x H
, i
-, I -,
-, -,
0.6 x
0.6 x H ------1.5 x H ++ 10.6xH
0.6 x
i---- 3 x H ---------~
b
0.6xH
H
a
Fig. 4.5.59 Metodologiede amplasare a
panourilorradianteceramice:
a -montare la tavan; b - montare la perete inclinat
H- inaltimea de montare a panourilor radiante
Pentru o mai buna exploatare si si•

quranta In functionare, la instalatiile
dotate cu mai multe panouri radiante,
trebuie sa se prevada un sistem de
aprindere cu cornanda la distanta, pre•
cum si aparatura de siquranta automa•
ta contra scaparilor accidentale de
gaze combustibile (fig. 4.5.61).
Exemplu de ca.lcul 5
Pentru aceeasl hala din exemplul 4
se opteaza pentru amplasarea lnclinat
la perete. Acoperirea geometrica a su•
prafetei se face cu respectarea reguli•
lor expuse In fig. 4.5.59 b. Se opteaza
pentru panourile radiante ceramice
modulante INFRA ROSSO SCA produ•
se de Systema. Astfel se arnplaseaza
panouri radiante de 45 kW pe laturile
exterioare ale cladirii sl pentru panouri
de putere mai scazuta (25kW) ampla•
sate lnclinat pe stalpii dintre cele doua
[ml travei ale halei (fig. 4.5.62.). Se prefera
,cu 7,5 1~~~-~~~--~~ montarea intercalata pentru o mai
-~c 7,0 H--+o:::---+--+-.:::,....~"9f*D w mare uniformitate a fluxului radiant din
"E ~ 6, 5 f-t------~---t"'-=---------l--f-------- zona de lucru. Deoarece puterea termi•
~1
ca a acestor panouri este rnodulanta
m s.o oo se va regla puterea acestora pentru a
E5,51--k---------'~~~----=""--k~~--=-l
putea acoperi exact necesarul de cal•
~- 5, 0 f-----k----"'+-~~"'"-=1--f---"==-===L_ Fig. 4.5.61. Alimentareacu gaze
dura al halei de 456 kW.
--'= 4,5 f-+------=]'----._:::-t----=°""-+--==---------F=~'ti combustibilea
4,0 f-L--~-~-~~~'=::::::::-::O-;-LJ panourilorradiante ceramice:
00
a - varianta cu o singura retee de
conducte; b - varianta cu doua retele
Puterea terrnica unitara de conducte; c - schema de principiu
b pentru aprinderea automata;
1 - radiant; 2 - conducta de alimentare
Fig. 4.5.60. Montarea panourilor cu gaze; 3 - robinet de siquranta; 4 - ro•
radiante ceramice: binet de rnanevra: 5 - lntrerupator: 6 -
a - vedere dintr-o ha/a lncalzita cu pa• rezistenta electrica; 7 - transformator el•
nouri radiante ceramice; b - tneltime« ectric; 8 - supapa de blocare; 9 - tablou
minima de montare a panourilor radi• de cornanda.
ante ceramice SBM
INTERNAT/ONAL. date inaltimile minime de montare In
functie de puterea termlca unitara la sol
perii, prevazandu-se panouri radiante sl tipul panoului.
in• clinate spre interior, sub un unghi de
30° fata de verticala sau asezand
panourile la dlstante mai mici unul fata 60000
de altul oecat cele din zona interioara.
Din cauza temperaturii ridicate a su•
pratetel ceramice sl a arderii practic cu I
~~K~R---4-5-a-"{_F~~cu--~K--R~-4-5ua--------~-""'--~K--R--4~S-ar~-~""---~~---K-
R
'<F45'~a~1ir~~~~-
flacara deschisa nu este indicata utili• ~)ooo 1 sooo _J_soqy l.._ !2Q2Q_.---------L.._ 1 0000
zarea panourilor radiante doar in spati• Hhala=10m
ile in care leqislatia permite amplasarea

unor astfel de echipamente. Acest tip
de echipamente se utilizeaza in combi•
natie cu sisteme de ventilare care sunt
obligatorii pentru compensarea aerului 1000
(oxigenului) utilizat de panouri pentru 8CR25a
:m:
l]
lntretinerea arderii (flacara deschisa),

Este interzisa utilizarea acestui tip de
echipament in depozite, ateliere in care
se utilizeaza substante inflamabile etc.
inaltimile de montaj sunt de minimum
6 - 7 m de la perdoseala pentru
panouri cu putere terrnica mai mare de
7 kW. 10000
Metodologiade amplasarea panourilor

radianteeste redata grafic In fig. 4.5.59.
KR4Sa KR48a KR 45a 8CR45a
Pentru panouri radiante ceramice
SBM
INTERNATIONAL In fig. 4.5.60 b sunt Fig. 4.5.62 lncilzirea unei hale cu panouri radiante ceramice.
Capitolul 4: Sisteme de Incalzlre I. lnstalatii de Incalzire
4.5.5. incAlzire •i ricire "high ll

tech11 prin sistemul de ievi B
capilare paralele CLINA
11 l
.t A
Ci
4.5.5.1. Prezentarea sistemului
l
CUNA este instalatia de lncalzire si
racire care poate sa asigure suprafete
radiante de joasa ternperatura, cu I
camp termic omogen, fiind capablla de
satisfacerea cerintelor de: contort, per•
forrnanta $i economicitate.
~~
Metoda lncalzirii si racirii de contort
prin CUNA consta In temperarea
aerului din Incaperi, transferul de cal•
dura etectuandu-se prin tavan, pardo•
seala sau pereti,
Prin intermediul acestei tehnologii
performante, pe langa conditiile de
contort, se asiqura silentiozltatea ma• I
xima $i instalatiile sunt complet lnglo•
bate In suprafata elementelor de con• I
structii (In tavan, pardoseala sau pe•
reti), I
Una dintre cele mai importante
lucrari de referinta este cladirea Parla•
mentului din Germania.
Fig. 4.5.63. Tipul S Fig. 4.5.64. Tipul G
4.5.5.2. E/emente/e components d= 20,0x2,0; 25,0x2,3; 20,0x12,0x2,0 mm d = 20,0x2,0; 25,0x2,3; 20,0x12,0x2,0 mm
Covoarele capilare de la CUNA sunt B= de la 600 mm pana la 6000 mm B = de la 600 mm panii la 6000 mm
supratete de schimb de caldura care A= 10; 20; 30 mm A= 10; 20; 30 mm
dispun de volum minim de apa (300 C= de la 1000 mm pana la 6000 mm C =de la 1000 mm pana la 6000 mm
ml/m2), sectiune minima si reactie
rapida la cerintele de Incalzire/racre. - colector cilindric vertical, patentat de gulatoarele termice amplasate In inca•
Clasificarea covoarelor capilare In Clina, format dintr-un covor capilar peri sunt prevazute cu microprocesor
functie de: protejat de o carcass pertorata, Co• special, care rnonitorizeaza atat tempe•
1. diametrul tevilor: sunt doua tipuri de lectoarele cilindrice se arnplaseaza In ratura din incapere $i variatia tempe•
tevi cu 4,3 x 0,8 mm sl cu 3,4 x 0,55 apele freatice, In soluri cu cota ridi• raturii, cat si valoarea urniditatii relative.
mm (racordurile distribuitoare-colec• cata a apelor subterane. Aceasta Umiditatea relativa si variatia acesteia
toare sunt de 20 x 2 mm sau de 25 solutie este una speciala, destinata sunt rnasurate de senzorul de tem•
x 2,3 mm sau cele de sectiune ovala exclusiv terenurilor cu umiditate ridi• peratura de roua, montat In tavan, cu
cu 20 x 12 x 2 mm); cata $i perrnanenta. Eficienta ener• rolul de a preveni aparrtia fenomenului
2. distanta dintre tevi (pasul) este de qetica este ridicata datorita schim• de condensare In regimul de racre,
10 mm, 20 mm sau 30 mm; bului de caldura lntre doua medii cu Conditiile speciale de contort si eco•
3. forma si modul de racord: sunt de apa: apa freatica si apa din circuitele nomicitate se datoreaza reglajului
tip G (drepte: distribuitor pe o parte colectoare. Adancirnea de instalare hidraulic precis al circuitelor hidraulice
sl colector pe partea cealalta), S (In este de maxim 4 metri sub cota de alimentare al sistemelor capilare de
forrna de S, cu distribuitor si co• terenului amenajat. Incalzjre-racire, prin intermediul venti•
lector asezate paralel). lelor de reglaj cu motor electric.
Sistemul este complet, cu tevi de 4.5.5.4. Sistemul propriu de
legatura, fitinguri, ventile de reglaj, automatizare
regulatoare de ternperatura cu micro• CUNA si-a dezvoltat propria con•
procesor, senzor de ternperatura de ceptie de reglaj termic si hidraulic. Re-
roua, distribuitoare colectoare Speciale
tip CUNA.
4.5.5.3. Sursa de energie

Sistemul capilar CLINA, datorita
functionarii la ecart de joasa tempe•
ratura, este ideal pentru aplicatii cu
functionare prin intermediul pompelor
de caldura,
Sunt fabricate doua tipuri de colec•
toare geotermice:
- colector orizontal clasic, amplasat
sub cota de Inqhet, In structura te•
renului amplasamentului;
I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
4.5.5.6. Care
suntsuprafeteleoptime de schimb
de dldunl?
Ordinea preferintei supratetelor de
montaj al covoarelor capilare CUNA In
Incaperi este: tavan, pardoseala,pereti,
Capilarele sunt flexibile :;;i cu dia•
metre mici, putand fi montate si pe su•
pratete neuniforme, cu denivelari, In
special In cazul renovarii cladirilor vechi
sau a unor monumente istorice.
4.5.5.7 Durata de via,.
Materialul covoarelor capilare este
poliprcpilena polirnerizata (PP) care In
zona temperaturilor de 16-26 °C este
capabila sa tunctioneze eel putin
500.000 de ore, facand posibila o du•
rata de viata a sistemelor capilare de
cca. 60 ani.
Aceasta durata de viata este de eel
putin 3 ori mai lunga decat cea a sis•
temelor clasice de incalzire cu radia•
toare din otel tip panou, si de 4 ori mai
lunqa oecat cea a sistemelor clasice
Fig. 4.5.66.
de racire cu fan coil.
Geocolectoareplane
4.5.5.5. Ecarturtilejoasede
temperatunl1i7 regim de indlzire ,;
in regim de nlcire
Pentru incalzirea si racirea supra•
••
tetelor, sistemul utilizeaza agent termic
ieftin si cu capacitate mare de stocare
a energieitermice: apa. In regim termic
de lncalzire, apa are temperatura pe
tur de 22-26°C (In unele cazuri 27-
30°C sau chiar 28-35°C) iar pe retur
mai putin cu 2K.
Oatorita acestor temperaturi scazute
de functionare, sistemul CUNA este
ideal pentru aplicatii cu surse regene•
rabile de energie terrnica, In special cu
pompe de caldura, cazane In conden•
satie, surse de energie geotermica etc.
Sistemele capilare CUNA pot fi all•
mentate de la orice tip de sursa de
energie terrnica (cazane pe gaz, pe
lemne, peleti, combustibil lichid, solid
sau cazane mixte). In aceste cazuri,
schirnbatorul de caldura montat lntre
circuitul primar (al cazanului)si circuitul
secundar (al covoarelor capilare
CUNA) este supratata de delimitare a
celor doua ecarturi de temperatura ale Fig. 4.5.68. Ventil de reglaj electric
circuitului primar (90/70 sau 80/60 sau
orice alt ecart de ternperatura) :;;i se•
cundar (22/20 sau 24/22 sau 26/24).
In regim de racire (ecart de tem•
peratura de 16/18°C), sistemul este
protejat de senzori pentru prevenirea
atingerii temperaturii de roua.
Atat In regim de Incalzire, cat si In
regim de racre, sistemul CUNA este
prevazut cu un reglaj hidraulic precis al
circuitelor capilare, prin intermediul in•
torrnanuor rnasurate (ternperatura,
viteza variatiei temperaturii si urniditatii
relative din incapere) de regulatoarele
de ternperatura cu microprocesor, Fig. 4.5.69. Senzor de temperaturade roua
montate In incaperi.
Tabelul 4.5.13. Valorile puterilorde incilzire-ricireale suprafetelor

Locul de montaj Puterea de incalzire Puterea de racire
tavan 50 W/m2 85 W/m2
pereti 150 W/m2 110 W/m2 2 1 4 2 5 6
pardoseala 100 W/m
4.5.5.8. Nu sunt 4.5.5.9. Structuri de constructii
riscuri prevlzutecu CUNA
Cu toate ca sistemul capilar se com• Covoarele capilare pot ti inglobate in
pune din tevi foarte subtiri, nu exista betonul pardoselii (4-5cm) sau in sapa 0 0 0 .. ~~ 0 0 0 ~- 0 0 0 0 ; .. ~•-• 0; 0 0 0 0 0 0 0
pericolul depunerii de calcar nici in pardoselii (0,5-1cm); pe zidaria din

cazul utilizani apei dure din reteaua de cararnida, beton sau lemn, pe suprafete 7
alimentare cu apa, deoarece tempera• plane sau neuniforme, sub structura de 3 2
tura de functionare este in gama de gipscarton sau pe structura bruta, in
15-30°C si calcarul incepe sa se stratul de tencuiala; in tavanul metalic
depuna in sistemele de tevl numai in casetat, sub placile de gipscarton sau
gama de temperaturi de peste 45°C. deasupra placilor de gipscarton ori pe Fig. 4.5.70. Schiji de asamblare
Presiunea de lucru este in general de supratata bruta a placii de beton armat 1. Distribuitor-colector; 2. tevi capilare;
0,5-1 bar, debitul masic este multiplul a tavanului, in tencuiala de finisare. 3. senzor de ternperatura de roua:
sistemelor clasice si circuitul secundar Avantajuleel mai important al
4. pardosealacalda; 5. beton de egalizare;
CUNA este prevazut cu un schirnbator sistemului
6. izolatieterrnica: 7. beton armat.
de caldura racordat la circuitul primar capilar este posibilitatea mstalarii covoa•
al cazanului. relor capilare imediat sub straturilede
Viteza de curgere a agentului termic fini• saj al elementelor de constructii.
in covoarele capilare Clina este de 0,2 Astfel, covoarelecapilare de la CUNA pot
mis. Sistemele capilare CUNA se ti am• plasate direct pe betonul brut al
dimen• pardo• selilor,cu montaj direct de folie sl
sioneaza cu program de calcul propriu. parchet pe capilare,sau capilarelepot ti
Valorile puterilor de Incalzire-racire inglobate direct in adezivul placilor
ale supratetelor prevazute cu capilarele ceramice ale pardoselilorfaiantate, Acest
CUNA sunt date in tabelul 4.5.13. avantaj al sis• temelor capilare face
poslblla renovarea cladirilor vechi, cu
investitie minima.
Fig. 4.5.71. Variantede montare

a. In tavan fats; b. sub gipscarton; c. pe supretete curbate; d. In
beton
I. lnstala~ii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
racre, alternative celor actuale, mai Caracteristicile tehnice $i construc•
4.6. incilzirea cu pompe economice $i mai putin poluante, tive principale ale unor asemenea
de cilduri pompele de caldura fiind rnentionate pompe de caldura sunt prezentate in
in acest sens. tabelul 4.6.1.
Ameliorarea eficacitatii proceselor Pompa de caldura este o instalatle lzvorul pompei de caldura poate fi:
energetice, industriale sau qospoda• terrnica, care serveste la ,,pomparea" • aerul (atmosferic, evacuat din incintele
resti se rsauzeaza in mare rnasura prin caldurii de la 0 ternperatura scazuta la climatizate,gazele de ardere etc.);
introducerea in circuitul energetic a una mai ridicata, adica preia caldura • apa (de supratata, subterana, geoter•
surselor secundare care apar sl se E1z de la un izvor de caldura cu un rnala sau tehnoloqica):
dezvolta simultan cu aceste procese. potential termic scazut, de ternperatura • solul (parnantul, deseurile menajere).
Pompele de caldura fac parte din ca• T1z si cedeaza unui consumator caldu• Consumatorul de caldura poate fi:
tegoria acestor surse care pot aduce o ra Ec, la un potential termic mai ridicat, • Incalzirea unor spatii, cu rnentiunea
contributie importanta la o mai buna de temperatura Tc, consurnand in ca se impun sisteme cu ternperatura
utilizare a energiei pentru alimentarea acest scop o energie de actionare EA. scazuta (cu aer cald, cu panouri
cu caldura la niveluri termice modera• Aceasta, calitativ superioara izvorului si radiante, de pardoseala etc.);
te, solicitate de numeroase procese consumatorului de caldura, sutera o • prepararea apei calde de consum;
tehnologice si, in special, pentru incal• ,,devalorizare" pana la nivelul Tc al • diverse procese tehnologice (uscare,
zirea si prepararea apei calde de con• consumatorului de caldura, reqasin• distilare etc).
sum a cladirilor civile si industriale. du-se cantitativ in caldura cedata lzvorul pompei de caldura trebuie
Necesitatea utilizarii pompelor de acestuia. corelat cu consumatorul adecvat, atat
caldura in cladiri are la baza doua con• E1z + EA = Ee [kWh] (4.6.1) din punct de vedere al sirnultaneitatii si
siderente: Derivand din lnstalatia friqorifica, constantei in timp a debitului, al tem•
- economisirea de energie, demonstra• fiind identica constructiv cu aceasta, peraturilor sursei reci si calde, cat si al
ta prin analizele energetice ulterioare; dar deosebindu-se prin scopul urrnarit, distantei relative.
- leqislatia interna $i internationala. Pre• pompa de caldura poate fi intalnita sub Caracteristicile tehnice $i constructi•
zentarn doar doua reqlernentari recente, toate cele trei tipuri clasice: ve principale ale unor pompe de caldu•
referitoarela acest aspect. - cu comprimare rnecanica, ra produse de cateva firme mai impor•
a) Protocolulde la Kyoto (1997). - cu ejectie sau tante sunt prezentate in tabelul 4.6. 1.
Monitorizeaza gazele cu efect de sera - cu absorbtie.
(GES), principalul fiind C02. Parafat $i Totusi, aplicatiile cele mai frecvente 4.6.1. Criterii privindutilizarea
de Romania, protocolul a devenit se bazeaza pe instalatia cu compresie pompelorde cildura
functional rnecanica, actionata cu motor electric
din februarie 2005, cane dupa parafarea sau termic si pe mstalatia cu absorbtie. lmplementarea unei pompe de cal•
lui si de Federatia Husa au fost Initial pompele de caldura au fost dura intr-un sistem de Incalzire este
indeplinite conditiile necesare intrarii in produse de firmele constructoare de determinata de urrnatoarele criterii:
vigoare: semnarea de minimum 55 de lnstalatii frigorifice (Carrier, York, Tra• • energetice (pertorrnanta la diferite
state, a caror contrjbutie in emisiile de ne, Daikin, Ciat, Airwell), adaptandu-Ie temperaturi exterioare, constanta in
C02 in 1990 sa fie de minimum 55%. U$Or pe acestea la noua utiliziare: pro• timp a acestor perforrnante, cantita•
Scopul initial al acestui protocol era ducerea caldurii, Ulterior si producato• tea si calitatea energiei de actionare
reducerea cu minimum 5% a emisiilor rii de centrale termice (De Dietrich, solicitata, energia suplirnentara de
de GES fata de nivelul din anul 1990, in Viessmann) au realizat pompe de cal• varf necesara, resursele energetice
perioada 2008-2012, dar in martie 2008 dura. in prezent exista producatori din imediata vecinatate):
Comunitatea Europeana a adoptat un speciali de pompe de caldura, adapta• • economice (intretinerea necesara si
program de reducere mult mai strict: cu te mai bine cerintelor consumatorului, costul exploataru, investitla cores•
20% pana in 2020. tncat instalatia este mai eficienta ener• punzatoare, durata de amortizare);
Una din posibititati este reducerea getic. • diverse (posibilitatea recuperarii cal•
consumurilor energetice prin utilizarea Un exemplu de inovatie sl eficacitate durii din cladire, modul de utilizare a
pompelor de caldura, cu aqenti de lu• in domeniu sunt pompele de caldura caldurii la consumator, agentul termic
cru cu impact cat mai redus asupra in• AISIN cu motor termic pe gaz natural
calzirii atmosferei. sau GPL, produse de Toyota (distri•
b) Directiva2002191/CE a Parlamen• buite exclusiv in Romania de p
tului European privind performanfa SOMMERING INSTALL SAL). Func• [kW]
energeticaa cl~dirilor; tionand cu un motor pe gaz natural ce
in urma acestei directive, in Romania anqreneaza 4 compresoare, pompele
a fost prornulqata Legea 372/13 de• de caldura Toyota pot produce cal•
cembrie 2005 privind perforrnanta dura, cu un COP de 4,5, pana la tem•
energetica a cladirilor (in vigore de la 1 peraturi exterioare foarte scazute, de
ianuarie 2007), in care se rnentioneaza: -20 °C $i au posibilitatea conectarii a
• metodologia de calcul a perforrnantei pana la 63 unitati interne de diferite
energetice a cladinlor, incluzand si tipuri. Nu necesita intreruperea functio•
instalatiile de producere a caldurii, narii pentru ciclul de dezqhetare a ba•
printre care si pompele de caldura; Fig. 4.6.1. Asigurarea necesarului
teriei evaporatorului, precum pompele
• masurile necesare asiqurarii Protoco• de cAldunl in funciiede
clasice de caldura electrica, avanc
lului de la Kyoto, dintre care cele re• temperatura exterioanl:
doua circuite de recuperare a caldurii LI - limita de incalzire;PET - punctul de
feritoare la pompele de caldera sunt: din gazele arse si a caldurii emanate echilibrutermic; PO - punctul de oprire a
- reducerea consumurilor energeti• de motorul termic. Recupereaza ener•
ce din cladiri; lncalzirii; 1 - necesarul de caldura;
gia terrnica pe timp de vara prin furni• 2 - putereaterrnicaa pompei de caldura.
- limitarea emisiilor de C02. zarea gratuita de apa calda rnenajera.
• utilizarea de sisteme de Incalzire si de
utilizat, posibilitatea utilizarii simultane sinqura, intregul necesar de caldura al rat integral de pompa de caldura,
cu caldura produsa $i a efectului fri• consumatorului sau doar o parte, la aceasta producand chiar mai mult
gorific adiacent, fiabilitatea instalatiei, functionarea in regim bivalent, cane 0 decat pierderile de caldura ale
posibilitatile de reglare, nivelul de sursa clasica (centrala terrnica, Incalzi• cladirii, pana la temperatura punc•
zgomot, gabaritul etc). rea electrica) cornpleteaza acest nece• tului de echilibru termic, (}PET;
Cand sunt luate in calcul mai multe sar, in perioada varfului de sarcina, in • cand temperatura extertoara scade
influente din cele mai sus rnentlonate, acest caz se disting trei situatii de sub (}PET' caz in care aportul gratuit de
analiza eficacitatf unui sistem de incal• functionare (fig. 4.6.1). caldura de la mediu se diminueaza,
zire cu o pornpa de caldura este mai • cand temperatura exterioara coboara pompa de caldura asigura doar partial
corecta, sub temperatura lirnita de Incalzire necesarulde incalzire,restulfiind supor•
Pompa de caldura poate acoperi, eu, necesarul de caldura este asigu- tat de 0 sirsa clasica, de vart;
Tabelul 4.6.1. Caracteristicile tehnice •i constructiveale unor pompe de cilduri
Mod
Tip pornpa Agent Tip

terrnicaFirma
<l>cd [kW]
c de ts
ii caldura
~
termic constructiv
i:Ii
> >
Q) :a::::J
a: 0
Mono, ARIZONA
Aer., I aer 2,4 ... 15,82 EL Da - - !Je = 7°C I 8; = 20°C
multi split MULTICONFORT
AIRWELL
Bw; = I 6°C (recirculata)
Apa I aer 1,9 ... 3,84 - Da - - Monobloc CAOR
8; = 20°C
SAMPO AerE I aer 2,3 ... 8,1 - Da - R22 Split ANG/AUG !Je = 7°C I 8; = 20°C
~-
Mono,
AerE I aer 2,4 ... 16,3 EL Da - R22 DUAL, TRIAL !Jc = 7°C I 8; = 20°C
DE LONGHI multi split
AerE/ apa 6,8 ... 15,1 - Da - R22 Monobloc DLWH I !Je = 7°C I 81\c = 40/45°C
--
AerE I aer 2,6 ... 16,3 EL Da - R22, Rl34a Mono,
VRV !Je = 7°C I 8AC = 21 "C
multi split
DAIKIN AerE/ apa 14 ... 53 - Da - R22 Monobloc UWYE ee = 7°C I eAC = 40/45°C
Apa/ apa 16,1.. .886,8 - Da - R22 Monobloc EUWH 8w = 12°C I 8Ac = 40/45°C
WESPER R22, Rl34a Monobloc CHH;HWH 8w = 21 °C (bucla apa)
Apa/ aer 1,7 ... - Da - 8; ==21°C
25,2 (MC Quay)
Mono,
AerE I aer 1,8... 63,5 EL Da - R22 MWX !Je = 7°C I 8; = 21 °C
multi split
AerE I aer 21...64,6 EL Da - R22 Monobloc RCX/BPH 8e = 7°C I 8; = 21 °C
TRANE AerE/ apa 10 ... 282 EL Da - R22, Rl34a Monobloc CXAD !Je = 7°C I 8Ac =
40/45°C
AerR/ apa 10,7... 35,4 EL Da - R22 Monobloc BWV 8e = 20°c I 8Ac = 40/45°C
8w = 20°C (bucla apa)
Apa/ aer 10,5... 67 EL Da - R22, Rl34a Monobloc cxc
8; ==21°C
Mono,
AerE I aer 2,7 ... 20,2 EL Da -
multi split ISD,ISE e, = 7°C I 8; = I 9°C
-
AerEI aer 13,4... 97,6 EL Da - R22 Monobloc 6D,6E 8e = 5°C I 8; = 20°C
IM/TMA/
CIAT AerE I aer 6,5 ... - Da - R22 Monobloc 8e = 0°C I 8Ac = 40/45°C
/TDB
300
8w = 21 °C (bucla apa)
Apa I aer 2,2 ... 10,I EL Da - R22 Monobloc PCBV/PCBH
8; = 21°C
Apa I apa 8,6 ... 1497 - Da - - Monobloc TBB/LGRET 8we = 7°C I 8Ac = 40/45°C
38YCB/
AerEI aer 6,7 .. .41 - Da - R22 Split 38AQS
e, = 8,3°C I 8; = 21,1°C
AerE I aer 6,8 ... 93,5 EL Da - R22 Monobloc 50HS/SOQU 8e = 8,3°C I 8; = 21,1°C
AerE I apa 5 ... 188,2 - Da - R22 Monobloc HYDROFLOW 8e = 7°C I 8Ac =
40/45°C
CARRIER 8w = 21 /I I °C (bucla apa)
Apa I aer 2,2 ... 9,3 EL Da - - Monobloc 50QN
8; = 21°C
ApliEI apa 8,5 .. .47 ,7 - Da - R22 Monobloc 30SQ 8w; = l6°C I 8Ac =
40/45°C Apa I apa <1>c=7J.R+<l>o=60.7
¢lc=l512+4>o=l 2'.'3
- - Da R22 Monobloc 30NP/30HQ
8we = 7°C I 8Ac = 35°C AerE I apa 61. .. 1250 EL Da - R22 Monobloc YCAN/AWHC !
Je = 7°C I 8Ac = 40/45°C
AerE I apa 221. .. 316 - Da - R22 Monobloc AWHP 80 = 7°C I 8Ac = 40/45°C
YORK
ll>c=254+<1>o= 196
Apa/ apa lJ>c=388+¢lo=29J
- - Da - - - 8we = 7°C I eAC = 45°C
I. lnstala~ii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
Tabelul 4.6.1. Caracteristicile tehnice'i constructiveale unor pompe de cilduri (continuare)

Firm a Tip pornpa Putere Mod de Agent Constructie Model Conditii de lucru
termica functionare termic
[kW] B A
DIMPLEX apa-apa 7,7 ... 90 EL - R407C monobloc WI TE, WI ME Sar= ?°C
WICS 8maxac = 55°C
sol-apa 5 .. 130 EL da R404A monobloc SIMEK, SI ME Ssol=-5/ +25°C,
R134a SI MER, SI TEA 8maxac=55-60°C,
R407C SI TE, TEH* •emaxac= 70°C
aer-apa 6 ... 16 EL da R404A monobloc, LI MEKR, LI MER 8c=7°C
R407C multi split LI TEA, LA MR, 8;=20°C
LA TR, LA MSR, !lmaxac=58°C
LA ASA
NIBE apa-apa 3 ... 39 EL da R407C monobloc FIGHTER 8ac=35°C
aer-apa 2 ... 17 EL - R407C monobloc FIGHTER 2005, llc=?°C
2020 8;=20°C
!lmaxac=58°C
HOVAL aer-apa 6,6 ... 36 EL da R407C monobloc GENIUS 8c=-15 .. +32°C
split 8maxac=55°C
apa-apa 5,4 ... 91 EL da R407C, R134a monobloc THE AMALIA 8maxac=55-65°C
SPARTEC sol-apa 5,3 ... 20 EL R407C monobloc Classic SW 8so1=0°C
8maxac=35°C
apa-apa 68 ... 26 EL R407C monobloc Classic WW 8w=10°C
!lmaxac=35°C
aer-apa 2,5 ... 3.7 EL da R407C split SW 8e=20°C
R134a 8ac=50°C
OCHSNER sol-apa 5,5 ... 65.4 EL da R407C monobloc GMSW, OSWP 8so1=0°C
8maxac=60°C
apa-apa EL da R407C monobloc GMWW, 8w=10°C
OWWP 8maxac=50°C
aer-apa EL da R407C monobloc lle=?°C
split 8;=20°C
8maxac=65°C
CIAT apa-apa 9 ... 36 EL da R410A monobloc AUREA2 8w=7°C
AUREA Caleo 8maxac=65°C
aer-apa 5 ... 13 EL da R410A split AQUALIS lle=-15 ... +45°C
8maxac=65°C
WESPER apa-apa 9 ... 148 EL da R407C monobloc CWP-CO 8w=7°C
CWP-RC 8maxac=50°C
apa-apa 2,6 ... 39 EL - R407C monobloc HAW !lmaxac=50°C
SERO apa-apa 5,7 ... 25 EL da R407C monobloc SS llar=7°C
8maxac=45°C
sol-apa 5 ... 23,4 EL da R407C monobloc 8so1=0°C
!lmaxac=45°C
TETCO apa-aer 2,7 ... 17 EL da R22 monobloc ES, ESX 8e=10°C
8;=20°C
aer-apa 2 ... 15,4 EL - R22 monobloc A 8maxac=55°C
apa-apa 8 ... 35 EL da R22 8w=10°C
R500 8maxac=55°C
AWP sol-apa 5,4 ... 28,8 EL da R407C monobloc AWSW 8so1=-5 ... + 15°C
8maxac=60°C
apa-apa 7,4 ... 12,8 EL da R407C monobloc AWWW 8w=8 ... 25°C
!lmaxac=60°C
ALTHERMA apa-apa 3,8 - da R410A split ERQY, ERHQ 8w=7°C
EKHBH 8maxac=45°C
URURU aer-apa 1,3 ... 6,2 - da R410A split FTWR 8e=7°C
SARARA AWA 8maxac=43°C
BOA EAL apa-aer 11,1 ... 20,7 EL da R410A, monobloc AC 8;=21°C
R22 8w=5°C
apa-apa 2,5 ... 10 EL - R407C, A22 monobloc HW 8maxac=45°C
aer-apa 11,7 ... 27,8 EL da R410A, R22 monobloc AHW flmaxac=45°C
ECONAR sol-aer 4,8 ... 27 - - R407C monobloc GC f:l;=25°C
- - R410A monobloc GH 8w=10°C
sol-apa 7 ... 8 - - R410A monobloc GW 8so1=0°C
!lmaxac=45°C
Tabelul 4.6.1. Caracteristiciletehnice ljli constructiveale unor pompe de cilduri

Firma Tip pornpa Putere Mod de Agent Constructie Model Condit!i de lucru
terrnica functionare termic
[kW] B R
DE aer-apa 11 .. 16 EL da R404A monobloc ROE 8e=7°C
DIETRICH 8maxac=35°C
sol-apa 7 ... 17 - - R407A monobloc SOLO
apa-apa 9 ... 22 EL da R407C monobloc NAPO 8e=7°C
8maxac=35°C
DAN FOSS aer-apa 6.1 ... 13.1 - da R404A split DHP-A 8;=20°C
8maxac=55°C
apa-apa 3.2 ... 15.2 EL da R407C, monobloc DHP-H, DHP-C 8;=20°C
R134a 8maxac=55 °C
THERM IA aer-apa 6.1 ... 13.1 EL - R404A split ATRIA 8e=0°C
8maxac=50°C
apa-apa 5.5 ... 18 EL da R407C, monobloc DIPLOMAT 8w=7°C
R404A OPTIMUM 8maxac=50°C
DIPLOMAT TWS
DUO, EKO
COMFORT
EXO aer-apa 5 ... 16 EL - R404A split POLARIS 8;=20°C
8maxac=50°C
EXOTIC apa-apa 6.75 ... 18 EL - R407C monobloc Seria S 8e=0°C
8maxac=50°C
AISIN aer-apa 22 ... 84 - da R410A multisplit AXGP 8e=20°C
TOYOTA llA=50°C
AISIN apa-aer 22 ... 84 kit multisplit AXGP !le=20°C
TOYOTA YOSHI llA=50°C
B - bivalent (producerea de caldura cu PC si rezistenta electrlca), R - reversibil (PC produce caldura si frig), EL - electric.
• cane temperatura izvorului (Je atinge mici ai acestor sisteme. (camere speciale, supraveghere per•
punctul de oprire epo• sub care rnanenta, sisteme de tratare a apei);
pompa de caldura nu mai functio• Avantajele folosirii sistemelor de • Nu necesita tensiune electrica spe•
neaza eficient, aceasta se deconec• pompe de dldurl pe gaz Toyota ciala (230V/1/50, 20A);
teaza, necesarul de caldura fiind AISIN- distribuitor exclusiv Sommering • Capacltaf ridicate de: racire 67,5 kW,
acoperit integral de sursa clasica. Install SRL: Incalzire 84 kW;
Aceste regimuri de functionare de- • Consum redus de energie elecfrica: • Pot fi prevazute cu port Ethernet de
pind de zona clirnatica in care este • Produce atat caldura cat si aer con• conectare la Internet, ceea ce confera
arnplasata cladirea, Pentru zonele tem• ditionat, folosind R41 OA, un refri• mobilitate, controlul temperaturilor pe
perate, se apreciaza ca pompa de cal• gerant ecologic; web si avertizare prin email;
dura acopera 2/3 din necesarul anual • Exfraordinara capacitate de functio• • Mentenanta si supraveghere redusa
de lncalzire, nare pana la temperaturi foarte sea• (schimb ulei la 30000 ore de func•
in perioada rece, cand retelele elec• zute (-20°C); tlonare, in medie la 6-8 ani de func•
trice sunt foarte solicitate, comutarea • Mentine constanta temperatura inte• tionare),
pe o sursa clasica, bazata pe o centra• rioara a incaperli prin echiparea cu un
la terrnlca (cu combustibil solid, lichid controller inteligent al vitezei de rotatie
sau gazos) descarca aceste retele de a motorului, rnmlrnlzandpierderile;
consumul pentru alimentarea pompei • Motor pe gaz si compresoare extrem
de caldura, contribuind la exploatarea de sllentioase, unitatea exterioara
mai rationala a sistemului energetic. functionand la maximum 57 dBA sau
Caz particular, pompele de caldura 55 dBA in modul silentios:
pe gaz natural de la Toyota AISIN care • Poate produce apa calda rnenajera;
consurna doar 1 kW/zi energie electrica • Nu necesita intreruperea functionarii
pentru a produce pana la 80 kW cal• sau inversarea ciclului in timpul pro•
dura sau 71 kW aer conditionat in cedurii de dezqhetare a condensa•
timpul verii. torului, deci nu scoate din caldura din
tncapere:
4.6.2. lndicatorienergetici • Lungimea maxima a conductei de re•
•i economici referitori frigerant poate merge pana la 190 m;
la pompele de cAlduri utilizate • Lucreaza cu gaz natural sau GPL,
pentru incAlzire deci se poate instala sl in zonele o~-~--~-~-~-~
40 50 60 70 80 90
unde nu exista tevi de gaz natural; !lcd[oC)
Pentru stabilirea pertorrnantelor pom• • Posibilitatea comblnar!l sistemului
pelor de caldura precum si a eficientei Fig. 4.6.2. Variaiia eficieniei reale a
clasic cu ventiloconvectoare, unitati pompei de cilduri cu electrocompresor
globale a ansamblului pornpa de caldu• AHU de tratare a aerului prin insta• E Pc R in funciie de temperatura de
ra - de Incalzire, este nscesara cunoas• larea sistemului YOSHI AWS. Elimina
terea indicatorilor energetici sl econo- vapc)rizare (Jv ljli de condensare (Jed·
necesitatea boilerelor si a chillerelor
I. lnstalalii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
Epc cire) sunt utilizate alternativ instalatia calzit), atunci pertorrnanta reala a pom•
este reversibila, eficlenta ei fiind data pei de caldura variaza numai cu tempe•
13
de scopul urmarit. Cano se produce si• ratura de vaporizare (indirect cu cea a
12 multan si caldura sl frig instalatia este izvorului),conform curbei 3 din fig. 4.6.3.
11 cu dublu efect iar eficienta totala este: • Eficienta reala a grupului motocompre•
10 EC+ EIZ sor ERK' pentru pompa de caldura CU
9 EPC+IF = EA electr6compresor se poate defini ca:
8 <PCd
E,z +EA+ E,z (4.6.4)
E
PC.R
=E
R.K
=-
p (4.6.8)
7 2 = EPC + EIF K
6 EA
unde:
5 In functie de temperaturile de referin• <PCd - este puterea terrnica instantanee
4 ta. se deosebesc doua eficiente ale cedata de condensator si even•
3 pompei de catdura, Luand In conside• tual de ventilatorul acestuia [W];
2 rare procesele termodinamice ideale PK - puterea electrica absorbita de
parcurse de agentul de lucru, ambele motorul compresorului [W].
5 E1.G
eficiente sunt teoretice: Obtinuta prin lncercan termice, ER,K
0'-~-~-~-~-~-~-
-10 -5 0 5 10 15 20 • eticienta teoretica a surselor fpc Ts include atat irnperfectiunile transferului
care se retera la temperaturile cefor caldurii (diferentele de ternperatura
Fig. 4.6.3. Varia1:iadiferitelor
doua surse de caldura: a izvorului T1z dintre medii In vaporizator si conden•
eficienieale unei pompede cilduri
sl a consumatorului Tc obtinand: sator), cat $i pierderile termodinamice,
aer/aercu temperatureexterioari
Tc 1 (4.6.5) mecanice sl electrice ale compresoru•
8e E =---=--
lui, fiind frecvent indicata de construe•
(ptr. temp. interioari 8; = 20°C): PC.TS T - T
C IZ 1 _
T
_!£
torii unor astfel de pompe de caldura.
1 - eflcienta teoretica a surselor Tr: • Eficienta qlobala a pompei de cal•
Epc TS; 2 - eftclenta teoretica a ciclului
• eflcienta teoretica a ciclului e Pc TC' dura, EPC,G corespunde puterii medii
EP; Tc (eficlenta Carnot Ee);
care, apreciind pierderile datorate ire• orare a condensatorului <Pcd,mh si pute•
3 ~ eficienta reala EPc,R (eficienta
versibilitatilor externe prin diferentele rii electrice medii orare absorbite de
reala a grupului motocompresor ERK);
finite de ternperatura dintre medii, din compresor P K,mh' dar si de utilajele au•
4 - eficienta qlobala a pompei de cal• aparatele In care se preia de la izvor $i
dura Epc G; 5 - eficienta qlobala a in• xiliare Paux,mh (ventilatoare, pompe, re•
se cedeaza consumatorului caldera, se zistente electrice pentru degivrare sau
stalatiei t:,,G; IG - lnceputul givrajului.
refera la temperaturile intre care se lncalzlre a carterului compresorului):
desfasoara ciclul ideal al pompei de <P
f = Cd.mh
4.6.2.1
lndicatorienergetici
lndicatorii energetici necesari analizei caldura, cea din vaporiz?tor Tv si cea PC.G p +p (4.6.9)
irnplernentarii pompelor de caldura In din condensator Ted· In acest caz, K,mh aux,mh
instalatiile de Incalzire sunt: eficienta coincide cu cea a ciclului Daca izvorul de caloura este aerul
- eficienta reala a pompei de caldura Carnot inversat, parcurs lntre aceleasi exterior, poate aparea givrarea supra•
fPCR' temperaturi Er. fetei vaporizatorului, dirninuandu-i per•
- efiCienta qlobala a pompei de caldura T forrnantele (curba 4 din fig. 4.6.3).
fPCG' E = E = Cd (4.6.6) • Eficienta qlobala a instalatiei, Ew; la
- efiCienta qlobala a instalatiei E1 G' PC.TC c T - T
Cd V sistemele de preparare centralizata a
- eficienta qtobala anuala a pornpei de Cum Ted> Tc $i Tv < T1Z' rezulta caldurf se tine seama si de pierderile
caldura fPC,G,AN si EPC, TC rs·
< EPC, din reteaua de distrlbutie <PP, incat la
- eficienta qlobala anuala a sistemului t.uanc In considerare si pierderile Oj, consu• mator ajunge numai puterea
de tncalzire Esi.G,AN" datorate ireversibilitatilor interne ale ci• terrnica orara medie utila <PC,mh,u'
Functionarea unei pompe de caldura clului termodinamic, prin frecarile care obtinandu-se:
este caracterizata prin coeficientul de <P

insotesc procesele reale de compri• EIG = C,mh,u
perforrnanta COP, definit ca raportul mare si de destindere, se poate deter• ' PK,mh + paux,mh
dintre efectul util produs (energia termi• mina eficienta reala e Pc.R: <P
=EpcG---~-- (4.6.10)
ca qenerata, Ee) $i ceea ce se consu• T + paux,mh
ma pentru obtinerea lui (energia de ac• EPC.R=Ec"t}ex=T ~T ·(t-2:fl,) , PK,mh
tionare, EA). Acest indicator este denu• Cd V Aceasta eficienta, redata de curba 5
mit si eficienta pompei de caldura e PC" (4.6.7) din fig. 4.6.3, caracterizeaza complet
E unde: calitatea pompei de caldura,
COP = EPC = E £ (4..6 2) '1ex - este randamentul exergetic al ci•
A clului termodinamic real, parcurs dura este interesat de pertorrnanta
Din bilantul energetic al pompei de de pompa de caldura, acesteia pentru o perioada de timp (de
caldura, se evidentiaza leqatura dintre In fig. 4.6.2 este prezentata depen• exemplu, un an), utilizandu-se atunci
eficienta unei lnstalatii care lucreaza ca denta eficientei reale a pompei de cal• indicatorii sezonieri:
pornpa de caldura e Pc sau ca instalatie dura cu compresie mecanica, actionata • Eficienta qlobala, anuala a pompei
frigorifica E,F. cu motor electric, In functie de tempe• de caldura e Pc GAN' care corespunde
ratura de vaporizare $i de condensare. mediei anuale a eficientei globale
E +E E
EPC = IZ A = 1 + _E_ = 1 + E (4.6.3) Valorile rezultate sunt mai mici cu cca e Pc.G In timpul sezonului de Incalzire:
EA EA IF
40 ... 60 % decat cele corespunzatoare <P
E = Cd,mAN
Cele mai eficiente sisteme sunt cele eficientei teoretice a ciclului. (4.6.11)
PC.G,AN PK.mAN + paux.mAN
care utilizeaza simultan cu caldura pro• Daca temperatura consumatorului de
dusa si efectul frigorific adiacent E1z· caldura este constanta (de exemplu, Daca nzk este nurnarul de zile de ln•
Daca Cele doua efecte (incalzire si ra- temperatura interioara a spatiului de In-
calzire, cand temperatura exterioara
este
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de incalzire
Tabelul 4.6.2. Comparaiie ficient de eficacitate sezoniera, CES. In tabelul 4.6.2 sunt prezentate cate•
f n cazul instalatlllor reversibile (pom• va valori orientative pentru consumul
energetici a diferitelorsisteme pa de caldura iarna si instalatie frigori• de combustibil BCE $i pentru gradul de
de producere a cildurii flea vara), se utilizeaza o eficienta se• utilizare a combustibilului cp, in cazul
(<PCONS = 100 %). zoniera de lncalzire $i racire ESIR, care unei centrale temice cu combustibil
raporteaza puterea terrnica totala furni• gazos si eel al diferitelor pompe de
BCE - consum de combustibil,
zata de lnstalatie, functionand ca pom• caldura, la producerea aceleiasi canti•
~:: l :
cp - gr. de utilizare a combustibilului pa de caldura sau ca instalatie de raci• tati de caldura (<Pu = 100 % ).
re, timp de un an, la puterea Pe de alta parte, pompele de caldura
Centralii terrnica
Tipul instalatiel BcE [%] cp [kW/kg] irnplica o investitie suplirnentara /Pc fa•
electrica ta de cea a instalatiei clasice /CT' care
totala, consurnata in aceeasi perioada, produce aceeasi cantitate de caldura.
Pompa de caldurii Fata de cele rnentionate anterior, tre• Oportunitatea irnplernentarf unei
cu ele~troco_mpre:'or
Pompa de caldura
r 58
-~---
I .72
buie subliniat ca pompele de caldura
consurna o energie de actionare calita•
tiv diferita, in functie de tipul instalatiel. pompe de caldura intr-un sistem de in•
cu ~-----
motor terrruc ----
~ --Astfel, instalatia cu compresie mecani•
- ---- - calzire rezulta pe baza atat a criteriilor
Pompa de _caldura
cu absorbtie 78 1
.28
ca poate fi actionata cu energie electri• energetice cat si a eelor economice. f n
--
ca sau cu combustibil, in timp ce insta• acest sens, se poate determina nurna•
Pompa de caldura
cu cjcctie 94 1.06 latia cu absorbtie sau ejectie este ac• rul de ani in care se recupereaza spo•
tionata cu energie terrnica. Daca se tine rul de investitie ti/ = /Pc - 'er [lei] pe
ek' in functie de zona clirnatica, iar nhk seama $i de randamentele mult diferite seama economiei de exploatare reali•
este nurnarul de ore pe zi, de functio• de producere chiar a aceleiasi forme de zata prin consumul mai scazut de
nare a pompei de caldura, la tempera• energie (de exemplu, energia electrica combustibil tiE = Ecr - EPc [lei/an]:
tura ek' nurnarul anual de ore de func• poate fi produsa cu 11 = 0,8 in centralele
tlonare a pompei de Caldura nAN Va fi: n = _M_ [ani] (4.6.16)
hidroelectrice, cu 11 = 0,38 ... 0,41 in tiE
centralele termoelectrice sau cu Se apreciaza ca un nurnar de 8 - 10
(4.6.12) 11 = 0,31 ... 0,33 in centralele atomoelec• ani este acceptabil, dar aceasta limita
trice), se poate concluziona ca raporta• variaza in timp, in tunctie de politica
unde: rea puterii termice livrate consumatoru• energetica a tarii.
ee - este temperatura exterioara, in pe• lui la puterea de actionare a instalatiei Micsorarea lui n se poate realiza prin
rioada de Incalzire [0C]; nu poate servi decat la o comparare a prelungirea functionarii pompei de
enc - temperatura exterloara peste care perforrnantelor unor pompe de caldura caldura, asiqurand 0 functionare biva•
nu se sohcita lncalzirea datorita a• de acelasi tip. lenta (de la 3000 la 7000 ore/an), sau
porturilortermice gratuite ale Pentru a putea compara corect per• prin utilizarea alternativa a instalatiei,
cladirii. forrnantele unor pompe de caldura de iarna ca pornpa de caldura, vara ca
Cu acestea, t:PC,G.AN se poate scrie diferite tipuri, se raporteaza puterea instalatie frigorifica.
sub forma: terrnica utila livrata anual <Pu.AN la con• f n concluzie, pentru introducerea cu
""--one
2: nhk
0
nzn °[PC.Gk sumul anual de combustibil echivalent succes a pompelor de caldera in siste•
e PC,G.AN = ~"'~-~"·------ (4.6.13) BcE,AN' necesar producerii puterii de mele de alimentare cu caldura a cladi•
111< ·llnc
2: o; . n,n
actionare, obtinandu-se gradul de utili•
zare al combustibilului cpAN:
rilor, trebuie tinut cont de urrnatoarele
cerinte:
11-0e
<P 1 - cladirea va fi analizata energetic (i
in care "Pc.Gk este eficlenta qlobala a ({JAN=~ [kW/kg] (4.6.15) se va realiza un audit energetic) si
pompei de caldura, pentru ee = ek. Bct:.AN
va fi supusa arneliorarilor energeti•
Nu sunt luate in considerare nici 4.6.2.2 lndicatori economici ce recomandate pentru a reduce
pierderile din reteaua de distributie a De requla, pompa de caldura realizea• pierderile de caldura;
caldurii si nici caldura cedata de sursa za o economie de combustibil (cheltuieli 2 - se vor analiza comparativ diferitele
clasica (de vart), de exploatare) fata de instalatia clasica variante de instalatii de producere a
Aceasta eficienta cunoscuta $i sub (csntrala terrnica, incalzirea electrica), La caldurii (centrale termice cu diferiti
denumirea de eficienta sezoniera pen• acelasi consum de combustibil, pompa combustibili si pompa de caldura),
tru incalzire (ESI) este utilizata, de obi• de caldura livreaza mai multa caldura rezultand solutia optima economic
cei, pentru intocmirea bllanturilor ener• consumatorului, prin aportul gratuit al (vezi studiul de caz din paragraful
getice ale instalatiilor echipate cu pom• caldurll preluata de la mediu. 4.6.10);
pe de caldura.
• Eficienta globala, anuata, a instalatiei
"t.G.AN' sirnilara cu "Pc,G.AN' ia in con• c
siderare$i pierderiledin reteaua de dis• 1¢=i'@)~
tributie a caldurii pana la consumator;
• Eficlenta qlobala, anuala a sistemului Cm
de Incalzire "st,G,AN' unde sunt luate
in calcul atat caldura cedata de sur-
sa de varf <PV,m,AN' cat sl puterea Aceasta eficienta este denurnita si coe-
consurnata pentru actionarea acestei
lnstalatii alternative PvmAN' in cazul
functionarli in regim bivalent.
_ <Pcd.mAN + <Pv,mAN (4 6
Es/GAN -
14) • '
, , p K,mAN + paux,mAN + p V,mAN
@7 ~
~ ..
==:>
Fig. 4.6.4. Funciionarea unei pompe

de cildunl cu amestec de aer
exterior
'
i
a
e
r
r
e
c
i
r
c
u
l
a
t
d
i
n
i
n
t
e
r
i
o
r
:
AE - aer exterior;AEv - aer evacuat;Cm -
camerade incalzit; K - compresor;C -
con•
densator;VL - ventil de laminare;V -
vaporizator.
3 - daca se opteaza pentru o pornpa de
caldura, sistemul de incalzire al eta• c B[°C ©
R 134a
dirii reabilitate energetic va fi ales 30
dintre cele cu temperatura scazuta 22
(max 50°C): cu aer cald, cu panouri B;=20°C I 18
radiante, prin pardoseala, cu ventilo•
<Ped A[m2]
4 - convectoare;
izvorul pompei de caldura (sursa Ac
rece) trebuie sa alba temperatura 8(°C] ®
cat mai ridicata (in sezonul rece) si
constanta in timp (aer recirculat, 7
apa evacuate din cladire, apa frea• 2
tica, apa qeoterrnala, sol); -3
5 - pompa de caldura va fi aleasa pen• Pk
Ao A[m2]
tru acoperirea doar a 65... 75 % din
necesarul maxim de caldura al cla• dirii, b
varful fiind acoperit cu 0 sursa clasica: Fig. 4.6.5. Pompi de caldurt aer/aer in sistem individual:
rezistente electrice (modu• late in trepte a- schema instetetie'; b- variatia temperaturii agentilor In condensator $i vaporizator;
de putere) pentru pu• teri termice K - compresor;C - condensator;VL - ventil de laminare; V - vaporizator;PK - puterea
reduse (max. 20 kW), sau centrala electrica absorbita de compresor [kW]; <Ped - puterea terrnica cedata de condensator
terrnica pentru puteri termice mai mari. [kW]; <P0 - putereaterrnica absorbita in vaporizator[kW]; Ac, A0 - supratata condensator,
Functionarea pompei de caldura va fi va orizator.
individuala pana la punctul de echilibru
termic PET, apoi bivalenta pana la
punc•
4--:::===============::iiAl Cm
tul de oprire PO, in continuare cal•
dura fiind furrnzata doar de sursa K mw
[::>A<::]
clasica:
IE
6 - pompa de caldura trebuie sa aiba
un COP cat mai ridicat si cu un im•
pact cat mai redus asupra mediului,
atat prin utilizarea unui fluid de lucru
performant si ecologic, cat $i prin
dotarea cu echipamente perfor•
mante (compresoare Scroll, schim• --~----
batoare de caldura cu transfer ter•
mic ridicat); n PAC
7 - utilizarea pompei de caldura in siste• l'~---~~AC Cm

me reversibile sau cu dublu efect a
(incalzre $i racre, alternativa sau si• <1> Fig. 4.6.6. Pompi de cilduri aer/aer in
[kW]
rnultana) conduce la valori mai mari 30 sistem bivalent:
pentru COP $i reduce durata de re• a - schema instalatiei; b - acoperirea
cuperare a sporului de investitie: necesarului de caldura In tunctie de
8 - cresterea pretului combustibililor li• a
temperatura exterioara e'.
chizi si qazosi (mai mult decat la K - compresor; C - condensator; VL -
energia electrica) va face pompa ventil de laminare; V - vaporizator; SC -
de caldura din ce in ce mai renta• schirnbator de caldura: PAc - pompa de
bila, Astfel, in perioada ianuarie-no• circulatie apa calda: RAc - rezervor de
iembrie 2007 pretul pacurii a cres• acumulare; IE - Incalzire electrica: <PNEC -
cut de la 231 $/t la 463 $/t, iar la puterea de Incalzire necesara: <P Cd -
petrol de la 55 $/baril la 96 $/baril; puterea terrnlca cedata de condensatorul
-12-10 -5 0 5 10 15 20
pompei de caldura: P,E - puterea cedata
4.6.3. lnstalaiii de incilzire de incalzirea electrica: PET - punctul de
utilizindpompe de cildura b echilibru termic al pompei de caldura:
aer/aer AE - aer exterior; Al Cm - aer interior din
camerele incalzlte; AC Cm - aer cald spre
f n recuperarile de caldura, deseori se camerele de Incalzit: energie terrnica in
utilizeaza aerul ca mijloc de transport al exces.
caldurl', in scopul Incalzirii unui spatiu,
Ca izvor, aerul prezinta avantajul ac• dura cu eficiente ridicate, acest fapt cu o instalatie clasica, alternativa (cen•
cesibilitatli, mai ales in zonele cu clirna justificand nurnarul mare de aphcatii de trala terrnica la instalatiile mai mari, in•
blanda. Prin utilizarea aerului evacuat acest tip. calzire electrica la instalatiile mai mici).
din incintele Incalzite, temperatura lui Pompele de caldura aer-aer raspan• f n numeroase cazuri functionarea in•
mai rldicata si constanta in timp poate dite, in general, in zonele cu clirna mo• stalatiei este reversibila: vara ca insta•
constitui un argument suplimentar. derata realizeaza bune perforrnante in latie de climatizare, iarna ca pornpa de
f ncalzirea cu aer cald este economi• sezoanele de tranzitie. Pentru prelua• caldura,
ca, necesitand temperaturi reduse, de rea varfului de consum, in perioadele Puterea termica obisnuita este de
circa 30 °C, realizate de pompe de cal- foarte reci, sunt prevazute, de requla, 1 ... 5 kW, pentru agregatele
individuale,
AEv+8°C aerul exterior, aerul evacuat sau un de regula, o rezistenta electrica, in ca•
amestec de aer exterior cu aer recircu• zul functionarii bivalente.
lat din eel evacuat, ca in fig. 4.6.4. Totodata, instalatia poate ti utilizata
c f n cazul utilizarf numai a aerului ex• doar ca pornpa de caldura (numai pen•
terior, cane temperatura supratetei va• tru Incalzjre, deci in sezonul rece) sau/si
porizatorului, esv• coboara sub punctul ca instalatie de racire (concomitent,
de roua al aerului, se produce conden• curnuland cele doua efecte de Incalzire
sarea vaporilor de apa din aer pe su• i;;i racire sau alternativ, in sezonul rece
pratata de racire, Cand esv < G°C, con• functionand ca pornpa de caldura iar in
~ AEv+20°C
densatul Inqheata $i are loc givrarea sezonul cald ca instalatie frigorifica).
Fig. 4.6.7. Pompi de cilduri aer/aer vaporizatorului, cu conseclnte neplacu• Functionarea bivalenta sau reversibila
pentru incilzirea unei hale te asupra preluarii calduri: de la izvor, conduce la perforrnante superioare.
zootehnice: prin rezistenta terrnica suplirnentara Din punct de vedere constructiv se
K - compresor; C - condensator; opusa, Se impune astfel degivrarea pe• disting urrnatoarele pompe de caldura:
VL - ventil de laminare;V - vaporizator; rlodica, operatie ce necesita intrerupe• • monobloc, cu toate echipamentele in•
rea livrar!i de caldura catre consuma• cluse intr-o cercasa arnplasata in ex•
AEv - aer evacuat;AC - aer cald; AP - aer
proaspat. tor, un consum suplimentar de energie terior (pe acoperls, la sol sau alaturat
si, uneori, chiar o investltie in plus, deci cladirii deservite), in peretele exterior
necesareIncalzirll unui apartament, ajun• o diminuare a pertorrnantelor pompei sau in fereastra si in interior (dulap
gand pana la 100 kW la sistemele cen• de caldura, consola plasat langa peretele exterior);
tralizate. Aceste puteri termice reduse Dupa modul de acoperire a necesa• • split, cu doua unitati separate, una
conduc la utilizarea numai a pompelor rului de caldura, instalatia poate ti pre• plasata in exterior (cuprinzand vapori•
de caldura cu compresie rnecanica, vazuta numai cu 0 pornpa de caldura zatorul i;;i compresorul) i;;i alta plasata
lzvorul pompei de caldura poate ti: sau si cu 0 sursa de adaos (de vart), in interior (cuprinzand condensatorul).
Unitatea interioara poate ti multiplica•
ta, pompa de caldura deservind astfel
mai multe Incaperi (sistem multisplit).
Caracteristicile tehnice ale pompelor
de caldura aer-aer sunt foarte diferite,
de la un constructor la altul, prin di•
mensiunile bateriei de racire (vaporiza•
I 1 torul) sau de incalzire (condensatorul),
marimea compresorului, debitele de
~ aer, rata recircularil, sistemul de degi•
V1(C1)
vrare (tab. 4.6.1).
ln fig. 4.6.5 este prezentata schema
unei pompe de caldura avand ca izvor
aerul exterior, iar consumatorul este ae•
rul din incaperea de locuit. Functionarea
este in sistem individual (tara sursa de
vart), aceste instalatii fiind raspandite in
12 zonele cu clirna blanda (sudul SUA),
~
5
4
13 : ,P: R :
7 I
3 '
:
'
:
'
:
: / p : : Ci :
. --.
Or 1_,.
, '
:/ I I
2 ' ~' I :
I / I
'
'
Pm :
: Spa
0 ~T""""T~--r-~--.-'~,..----,~---.--+
-10-7-5 0 5 10 15 20
0e (oCJ
Fig. 4.6.9. Perfonnartiele pompei de
cilduri aer exterior/api, in funciie de
AE AEv
temperature exterioari ee •i de sistemul
Fig. 4.6.8. Sistem bivalent de incilzire fi climatizare a unui de incilzire:
complex comercial, utilizind pompe de cilduri aer/aer: Pot - punctul de oprire teoretic;
1, 2, 3 - pompe de caldura;K1, K2, K3 - compresoare;C1, C2, CJ - condensatoare; Par - punctul de oprire real; PR -
VR1, VR2, VR3 - ventile de reglare;V1, V2, V3 - vaporizatoare;IF - instalatiefrigorifica; panouri radiante; Ci - corpuri de
SA - sursa terrnicade adaos;AE - aer exterior;AEv - aer evacuat;C Com - centru Incalzire: Epc R - eficienta reala a
comercial. pompei de caldura.
I. lnstala~ii de Inealzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
unde temperatura exterioara nu coboa• caldura. 0 lnstalatie de varf (rezistenta Schema unei instalatii cu functionare
ra sub ?°C. electrica cu P1E = 15 kW) cornpleteaza bivalenta utilizata pentru lncalzirea si
Puterile termice sunt reduse, 5-10 kW, cererea de caldura, iar excedentul pro• climatizarea unui centru comercial, cu
fiind utilizate pentru incalzrea unor apar• dus este acumulat in RAC' o supratata de 920 m2, este prezentata
tamente, vile etc. Pentru -12 °C <Be < 4 °C acoperirea in fig. 4.6.8.
Pentru o functionare cu temperatura necesarului de Incalzire se face atat de Sunt prevazute 3 pompe de caldura,
de vaporizare 80 = - 3 °C $i cea de pompa de catcura si rezistenta electri• fiecare functionand reversibil, asigu•
condensare ec = 30 °C, cu R 134a, ca IE, cat si prin utilizarea caldur!i in• rand lncalzirea centrului iarna si clima•
conform diagramelor prezentate pentru tizarea vara. 0 instalatie frigorifica su•
magazinate in RAC'
vaporizator sl condensator, se obtine o Acest sistem poate realiza incalzirea plimentara IF este utilizata, tot anul,
sflcienta reala t:Pc R = 4,5. pentru intregul sezon rece, cu o efi• pentru racirea alimentelor.
O pornpa de 'caldura aer-aer, cu
cienta qlobala anuala t:51 GAN = 2, 1. f ncalzirea centrului este asiqurata, in
tunctionare bivalenta, care poate utiliza 0 pornpa de caldura aer-aer, indivi• functie de temperatura exterioara ee'
aerul exterior cu temperaturi mai sea• duala, utilizand ca izvor aerul evacuat astfel:
zute (pana la -12 °C) este prezentata in dintr-o hala zootehnica si servind la in• • pana la ee = 12 °C, necesarul de in•
fig. 4.6.6. calzirea acelei hale, este prezentata in calzire este acoperit de deqajarile in•
lnstalatia a fast realizata in Germa• fig. 4.6.7. terne ale complexului si de caldura
nia, servind pentru Incalzirea unei vile Astfel, in vaporizator, aerul evacuat cedata de condensatorul instalatiei
cu o suprafata utila de 204 m2. Pute• se raceste de la 20 °C la 8 °C, iar aerul frigorifice IF;
rea terrnlca a pompei de caldura exterior, proaspat, este Incalzit in con• • pentru 2 °C < ee < 12 °C, functionea•
variaza cu temperatura exterioara ca in densator de la 0 °C la 20 °C, fiind in• za si pompa de caldera 1;
graficul din fig. 4.6.6 b. trodus apoi in hala. • pentru -5 °C < ee < 2 °C, functionea•
Astfel, pana la punctul de echilibru Eficienta qlobala anuala a pompei de za si pompa de caldura 2;
termic (8PET = 9 °C), pompa de Caldura caldura este EPC,GAN = 2,7. • pentru -10 °C < fJe < -5 °C, functio-
acopera integral necesarul de Incalzire,
surplusul furnizat fiind preluat de un EV VT
circuit de apa in schirnbatorul de caldu•
ra SC sl inmagazinat intr-un rezervor de
acumulare RAC' cu un velum de 3 m3.
e
Pentru 4 °C < e < 9 °C pompa de
caldura asigura, partial, necesarul de
Pk,<l>Cd
[kW
30+-~~~~~~~~~~ , ==~===-~==-..!]
Fig. 4.6.11. Pompi de cilduri aer exterior/api (tip Airwell):

K - compresor; C - condensator; VT - ventil termostatic; V - vaporizator; BAs - butelie
antisoc: D - deshidrator; EV - electrovana de echilibrare a presiunii; CS - clapeta de sens;
PAc - pompa de circulate apa calda; R - corp de incalzire: JP - joasa presiune;
IP - Inalta presiune; AE - aer exterior.
25 35 45 55
!lw [oC]
Epc,R
41'<;:'~~-.---~~~.-~~,
PR
<l>o
A
CG
R 134 a VL
Fig. 4.6.12. Pompi de cilduri aer exterior/api, reversibili,cu
compresie mecanici cu motortermic(tip Linde):
25 35 45 55 MT - motor termic; K - compresor; C - condensator; VL - ventil de laminare; V - vapo•
!lw (oC] rizator; RM - racltor al motorului termic; RG - racitor de gaze de ardere; CT - cazan
Fig.4.6.10.Perfonnanielepompeid termic cu combustibil gazos; B - boiler; PR - pardoseala radianta: PAc - pompa de
e cilduri aer circulatie apa calda; PR - pornpa circuit racire motor termic; ACC - apa calda de consum;
evacuat/api,Tnfunciiede GA - gaze de ardere; CG - combustibil gazos; AE - aer exterior; A - conducta de apa:
temperaturaapei AR - apa retea; TC - termostat; <P0 - putere terrnica absorbita 1n vaporizator [kW];
caldepreparatee w: PK - puterea electrica absorbita de compresor [kW]; <P Cd - puterea terrnica cedata de
<P Cd - puterea terrnica cedata de conden• condensator [kW]; <PRM - puterea terrnica cedata de racitorul motorului termic [kW];
s~tor [kW]; PK - puterea electrica absorbi• <PRG - puterea terrnica cedata de racitorul gazelor de ardere [kW].
ta_ de compresor [kW]; EPCR - eficienta
re• ala a pompei de caldura ."
Capitolul 4: Sisteme de Incslzire I. lnstalatii de incalzire
neaza si pompa de caldura 3; rea cladirilor existente cat si pentru dura este frecvent inlocuita de lncalzirea
• pentru ee < -10 °C, intra In functiune $i cele noi. centrala clasica, In fig. 4.6.9 sunt pre•
incalzirea de vart SA (electrica), Corpurile de Incalzire impun tempe• zentate perforrnantele unor pompe de
Eficienta qlobala, anuala, a sistemu• ratura ce trebuie produsa de pompa de caldura aer exterlor-apa, In functie de
lui de Incalzire este Est.GAN"' 4. caldura: temperatura exterioara ee $i de sistemul
• In ventiloconvectoare, ejectoconvec• de Incalzjre utilizat (panouri radiante,
4.6.4. lnstalaiii de fncilzire toare sau aeroterme ew = 40 °C; corpuri de incalzire).
utilizAnd pompe de cildura • In panourile radiante (de pardoseala, Functionarea compresorului In regim
aer-apA de perete) ew = 35 °C. mai greu, face ca punctul de oprire PO
La sistemele cu izvor de caldura aerul al pompei de caldura sa fie plasat la
Incalzlrea spatiilor poate ti realizata exterior, dependente de temperatura ex• temperaturi mai ridicate decat la siste•
$i cu apa, preparata In condensatorul terloara, cum temperatura apei prepa• mele aer-aer. In plus, apar probleme sl
pompei de caldura, Aceste sisteme se rate trebuie sa fie mai ridicata In zilele cu givrarea vaporizatorului, desi decu•
dezvolta continuu, atat pentru Incalzi- friguroase, In aceste zile pompa de cal- plarea pompei de caldura la temperaturi
mai ridicate (aproximativ 7 °C) poate eli•
R mina acest inconvenient.
Utilizarea aerului evacuat, ca izvor al
ACC pompei de caldura, prin temperatura
mai ridicata sl constanta In timp
( 15 ... 22°C) prelunqeste functionarea
instalatiei si In sezonul foarte rece. In
fig. 4.6.10 sunt prezentate performan•
====~_,I==== tele pompelor de caldura aer evacuat•
apa, In functie de temperatura apei
calde preparate, ew.
Din punct de vedere constructiv, sunt
AE intalnite, In general, echipamente mo•
nobloc, incluzand $i pompa de circulatie
a apei calde. Plasarea lor poate ti tacuta
In exterior, la sistemele cu aer exterior
sau In interior, la cele cu aer evacuat.
Primelesisteme implica izolareaterrnica
a condensatorului si a conductelor de
Fig. 4.6.13. Pompi de cilduri aer/api, pentru incilzirea •i prepararea apa, Pentru limitareapierderilorde caldu•
apei calde de consum la o locuinii indMduali: ra, aceste instalatii se pot separa lntr-o
PC1, PC11 - pompe de caldura; K1, K11 - compresoare; C1, C11 - condensatoare; unitate exterioara(incluzand vaporizatorul
SR1 - subracitor; VR1, VR11 - ventile de reglare; V1, V11 - vaporizatoare; PAc - si compresorul) si una interioara (cuprin•
pornpa de circulatie apa calda; R - corp de Incatzire: ID - lnstalatie de degivrare; zand condensatorulsi pompa de apa), al•
ARC - acumulator rapid de caldura: ALC - acumulator lent de caldura; AR - apa catuind un sistem split.
rece; ACC - apa calda de consum; AE - aer exterior. Folosind ca izvor de caldura aerul,
aceste pompe de caldura se utilizeaza
AV AE
t
pentru puteri termice mici si medii
(15 ... 150 kW), la incalzirea locuintelor,
birourilor, minihotelurilor, halelor indus•
triale, sau pentru prepararea apei calde
de consum. Utilizarea ventilatoarelor,
pentru intensificarea vitezei aerului cald,
ridica probleme, prin zgomotul produs,
la amplasarea In spatiile de dormit.
In fig. 4.6. 11 se prezinta schema
unei pompe de caldura aer exterior•
apa, realizata de firma AIRWELL.
lnstalatia lucreaza In regim bivalent:
pentru ee <? 6 °C, pompa de caldura
asiqura tot necesarul de Incalzire, pen•
tru ee < 6 °C, pompa de caldura este
oprita (evitand problemele de givrare)
si este pusa In functiune instalatia cla•
a
sica de incalzire, care alirnenteaza ace•
Fig. 4.6.14. Schema instalaiiei de incilzire a unei piscine acoperite, cu leasi corpuri de lncalzire.
o pompi de cilduri (realizati de firma LINDE): Deoarece vaporizatorul (plasat In ex•
K - compresor; C1, C2 - condensatoare; AL - rezervor de lichid; VL - ventil de terior) este inundat de lichid la oprirea
laminare; V - vaporizator; VT1, Vr2 - ventilatoare; PAc - pornpa de circulatie apa instalatiei, pentru protectia compreso•
calda: ST - statie de tratare a apei; SA - sursa alternativa de caldura; PK - rului se prevede o butelie antisoc BAs.
puterea electrica absorbita de compresor [kW]; AV - aer viciat; AE - aer exterior; Compresorul este de tip ermetic sau
Ps - piscina: <P0 - puterea terrnica absorbita In vaporizator de la aerul evacuat semiermetic, cantitatea de agent de lu•
[kW]; <Pcdt - puterea terrnica cedata de condensatorul C1 aerului introdus [kW]; cru din instalatie fiind cuprinsa intre 2 si
<Pcd2 - puterea terrnlca cedata de condensatorul C2 apei [kW].
15 kg. Electrovana EV, de echilibrare a
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
presiunii inalte IP $i joase JP, in timpul
opririi compresorului, permite demararea
usoara a compresorului monofazat.
In fig. 4.6.12. este prezentata schema
unei pompe de caldura aer exterior-apa,
cu compresie mecanica cu motor ter•
mic, realizata de firma LINDE pentru asi•
gurarea incalzirii si a apei calde de con•
sum, pentru un imobil colectiv (37 apar•
tamente).
Pentru e > 0 °C, pompa de caldura
asigura intreg necesarul de caldura,
datorita si recuperarilor din schimba•
Fig. 4.6.15. Pompi de cildunl api/aer, cu apiin circuitdeschis:
toarele de caldura inseriate condensa•
K - compresor, C - condensator, VL - ventil de laminare, V - vaporizator,
torului (RM - racitorul motorului termic,
F - filtru de apa, PAc - pompa de circulatie apa, Vr - ventilator, AC - aer cald,
RG - racitorul de gaze de ardere).
ARc - aer recirculat.
La ee = 0 °C,
<PNEC = <PCd + <PRM + <PRG
= 109 kW (4.6.17)
iar puterea de actionare a compresoru•
lui PK= 30 kW, incat eficienta reala a
pompei de caldura este <PPC,R = 3,6 kW.
La temperaturi mai scazute ( ee < 0 °C),
pompa de caldura este oprtta, necesarul
de caldura mai mare (rNEc =175 kW, la
e = -12 °C) este acoperit de 0 sursa de
adaos CT (centrala terrnica cu gaze).
lnstalatia prepara apa calda pe ecar•
Fig. 4.6.16. Pompi de cildunl api/aer, cu api in circuitinchis tul 25/55°C, cu care se produce intr-un
(in bucla de api): boiler B apa calda de consum cu
K - compresor; C - condensator; VL - ventil de laminare; V - vaporizator; e = 50 "C sl se realizeaza incalzirea
IL - aparate de iluminat racite cu apa: C1, C2, C3 - condensatoare al~ ~ltor prin pardoseala radianta PR.
instalatii frigorifice; PAc - pornpa de circulatie apa: SA - sursa alternat1~a de Fig. 4.6.13 prezinta schema unei
caldura: TR- turn de racire: VEI - vas de expansiune inchis; VT - ventilator; instalatii in cascada, utilizata pentru in•
AC - aer cald; ARc - aer recirculat; Aa - apa adaos. calzlrea sl prepararea apei calde de
consum, pentru o loculnta individuala,
Ps Os
cu supratata locuibila de 170 m2.
/I\ /I\ /I\ Pentru e ~
e
-3 °C, pompa de caldura
. •
PC1 preia caldura de la aerul exterior in
V1 si o cedeaza prin C1 unui acumulator
rapid de caldura ARC. Subracitorul SR,
cu un ecart mare de ternperatura, ali•
Bl rnenteaza un acumulator lent de cal•
AC dura, ALC.
Pentru ee < -3 °C, pompa de caldura
ARR PC1 este oprita sl se porneste pompa
de caldura PC11, aceasta pompano cal•
dura din acumulatorul lent in eel rapid.
e
-------------------r: PC2 La e = -3 "C, necesarul de caldura
r
--------------------, PC1
<PNEC = 16 kW.
Agentul de lucru utilizat, R 12 (in pre•
zent necesitand un substituent), par•
curge ciclul PC1, intre ea = -10 °C si
e = 55 "C,
cDegivrarea vaporizatorului V1 se face cu
Jll[ I
apa calda din acumulatorul rapid de cal•
dura ARC, prin instatatia de degivrare ID.
A doua pornpa de caldura, PC11, parcur•
ge un ciclu intreea= 4 °C si ec
= 55 °.c.
e
Apa calda livrata are 1 = 50 °C. ln•
calzirea este asiqurata prin convectoa•
Fig. 4.6.17. Pompa de cildunl api/api, pentru incilzire •i preparare e
re, cu intoarcerea apei la 2 = 40 °C.
api caldi de consum (la baia centrali din Zurich): Puterile electrice instalate ale celor
PC1, PC2 - pompe de caldura: K 1, K2 - compresoare; C1, C2 - conden~atoar~, doua compresoare sunt PKt = 3, 75 kW
VR1, VR2 - ventile de reglare, V1, V2 - vaporizatoare; P - pompe de circulatie si PK/I= 3 kW.
apa; SC - schtrnbator de caldura: SA - sursa alternativa de caldura; PR - Eficlenta qlobala anuala a instalatiei
pardoseala radianta, Bl - baterie incalzire aer; AR - aer rece; AC - aer cald; Ps este e1GAN = 1,8.
- pisclna; Os - dusuri: ARR - apa rece de la retea, In fig. 4.6.14 este prezentata schema
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de lnealzire
unei instalatii realizate de firma LINDE
pentru climatizarea si Incalzirea apei
unei piscine acoperite. lama, aerul
exterior de stare E este amestecat cu
aer recirculat din interior de stare I, 2---~-~-1
amestecul de stare M fiind apoi incalzit
in condensatorul C1 pana la starea C,
cane este introdus in piscina, lnstalatia
functioneaza ca pornpa de caldura,
izvorul ei fiind aerul evacuat din inte•
riorul piscinei, de stare I, care cedeaza
caldura in vaporizatorul v (procesul 1-
R). in plus, in condensatorul C2 se pre•
para apa calda pentru bazinul piscinei.
Daca fluxul <Pcd2, cedat de conden•
satorul C2, nu este suficient pentru
Incalzirea cornpleta a apei, se toloseste M,,
si sursa alternativa (electrica) SA. <t>A+<l>F=<l>A+ <t>R = <l>coNS
ciC) 32°C
,. 4
4.6.5. lnstal&tii de incilzire
utilizind pompe de cildunl
api-aer a
Utilizarea principala a acestor insta• 27°C

5
latii este pentru Incalzirea cladirilor in•
dividuale (sau colective), birourilor $i
restaurantelor.
Cum ciclul realizat de pompa de cal•
dura este mai U$Or (izvorul are tempe• SU
ratura mai ridicata, iar incalzirea cu aer
67°C
I
solicita o ternperatura de condensare
scazuta), aceste instalatii vor avea per• (f>A PAC :
torrnante superioare celor de tip aer•
aer sau aer-apa.
----@ 40°C
La pompele de caldura apa-aer, cir• PK

cuitul apei poate fi deschis sau inchis
(in bucla).
lnstalatlile cu circuit deschis sunt uti•
lizate numai ca pompe de caldura pen•
tru lncalzirea spatlilor, fiind realizate
monobloc sl amplasate in consola, sub
fereastra.
Pentru amplasarea in spatii care so•
licita un zgomot redus, compresorul se
plaseaza intr-o carcass insonorizata si
se renunta la ventilatorul condensato•
b
rului (incalzirea aerului realizandu-se
prin convectie libera),
lnstalatiile in circuit inchis (bucla de
apa) sunt utilizate atat ca pompe de TR )
'' \
caldura (iarna), cat si ca lnstalatii de ra•
cire (vara), fiind reversibile (cu un sis• ,c:7J ~R----~•~5
27°C
tem de inversiune a ciclului).
Sunt utilizate, in principal, la cladirile
care sohcita simultan caldura $i frig o Fig. 4.6.18. Schemele instalaimor de lncilzire •i preparare api caldi de
perioada lrnportanta a anului. in aceas• consum, pentru corpul administrativ la doui platforme indusbiale, utilizind
ta categorie sunt incluse cladirile cu fa• pompe de cilduri api/api:
tadele diametral opuse (nord si sud sau a - varianta cu absorbtie-resorbtie; b - varianta cu compresie-absorbtie;
est si vest), cat si cele care au spatii F - fierbator:A - absorbitor;RS - rezervorde solutie: R - resorbitor;SL -
interne importante si fatade mult vitrate. separatorde lichid; D - degazor;E, EA, ER - economizoareV; R, VRA, VRR - ventile
Bucla de apa lnrnaqazineaza caldura de reglare;
<PAC' cedata de condensatoarele altar LC - regulatorde nivel; PS, PSA, PSR - pompe de solutie hicroarnoniacalaP: Ac -
instalatii frigorifice utilizate (pentru cli• pornpaapa calda; PAR - pornpaapa de racre: K - compresor;SU - separatorde
matizarea salilor de calculatoare, pen• ulei; TR - turn de racire: <PF - putere termica absorbitain fierbator [kW]; PK - putere
tru depozitarea alimentelor) si chiar a electricaabsorbitade compresor[kW]; <P0 - putere termica absorbitain
aparatelor de iluminat (racite cu apa), degazor[kW];
Pentru compensarea variatillor de <PA, <PR - puteri termice cedatein absorbitorsi resorbitor[kW]; <PcoNs - putere terrnica
volum ale apei, se prevede un vas de cedata consumatoruluide caldura; 1 abur; 2 - condensat;3 - consumatorapa calda
(incalzirecorp administrativ,lncalzire sere); 4 - apa industrialade racire, ducere;
5 - apa industrialade racre, intoarcere.
I. mstalatll de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
aw < 18 °C (cazul a) se porneste sursa
8so~ alternativa de caldura. Cano ew > 32 °C 4.6.6. lnstal~iide incalzire
[oC)
20 (cazul c) se porneste sistemul de racire utilizAndpompe de calduri
a buclei, prin turnul de racre. Utilizarea api-api
15
unei pompe de caldura suplimentare, re•
versibila, de tip aer exterlor-apa, care sa Aceste lnstalatii sunt utilizate:
realizeze simultan aceste doua cerinte, • la recuperarea caldurii in marile cladiri,
conduce la pertorrnante superioare ale cu degajflri importante din unele spatii
intregului sistem. (climatizate) si utilizarea ei la incalzirea
5 In fig. 4.6.15 este prezentata schema celorlalte spatii (care solicita caldura);
unei pompe de caldura apa-aer, cu • pentru Incalzjrea si prepararea apei
apa in circuit deschis, utilizata la calde de consum din locuinte indivi•
2 3 4 5
H [m] Incalzirea unei cladiri individuale. duale sau colective, cladiri industriale
Fig. 4.6.19. Varia1:ia temperaturii solului Agentul termic este R 134a, care par• sau agrozootehnice, complexe sporti•
e50L cu adAncimea Hfi cu sezonul, curge ciclul pompei de caldura intre ve, folosind un izvor extern de caldura.
pentru zona cu climi temperatA: H0 = 3 °C si He= 30 °C, aslqurand o efi• Puterile termice realizate sunt in con-
eM - temperatura medie anuala: 1 - sep• cienta reala Epc R = 5,5. cordanta cu disponibilul izvorului de
tembrie; 2 - noiembrie; 3 - februarie. Vaporizatorul · este de tip multitubu• caldura, fiind Intalnite in domeniul valo•
lar, cu vaporizarea freonului in spatiul rilor medii $i mari (500 ... 5 000 kW).
dintre tevl, apa circuland in tevl, pentru Derivand din instalatiile frigorifice
a permite curatirea periodica, pentru produs apa qlaclala, cu con•
Daca temperatura raului este mai densator racit cu apa, se bazeaza pe
scazuta exista pericolul Inqhetarii apei compresia mecanica sau pe absorbtie.
in vaporizator. In acest caz se folosesc Din punct de vedere constructiv sunt
vaporizatoare imersate in bazin, cu va• realizate monobloc si amplasate intr-un
porizarea freonului in tevl, eventuala spatiu tehnic.
qheata forrnandu-se la exterior. Functionarea pompei de caldura este
Schema din fig. 4.6.16 prezinta o asociata unei surse alternative de cal•
instalatie reversibila, in bucla de apa, dura (sistem bivalent) si unui turn de
tunctionand iarna ca pornpa de caldura racire (pentru eliminarea excesului de
apa-aer, iar vara ca instalatle frigorifi• caldura),
ca, bucla de apa racind condensatorul. Pot functlona numai in regim de porn•
a In situatia de iarna izvorul pompei de pa de caldura sau/s, ca instalatie frigorifi•
caldura ii constituie cedarile de caldu• ca. Reversibilitatea este asigurata prin in•
ra de la aparatele racite de bucla de versarea ciclului agentului de lucru (la in•
apa, Cand nu este suficient, se por• stalatiile de puteri mai mici) sau a circuite•
neste si sursa alternatlva de caldura, lor de apa (la lnstalatiile mari).
l[
SA. Daca bucla de apa confine caldura In fig. 4.6.17 se prezinta schema
in exces, aceasta se cedeaza mediului unei instalatii care asiqura lncalzirea si
prin turnul de racire cu circuit inchis. prepararea apei calde pentru dusuri si
bazine, la baia centrala din Zurich.
Sunt prevazute doua pompe de cal•
dura cu compresie rnecanica cu arno-
Fig. 4.6.21. Pompa de cildurl soVapi pentru incilzirea prin
~ pardoseali radianti a unei locuinie (realizati de firma Masser):
b
- captator de caldura
Fig. 4.6.20. Amplasarea ievilorde orizontal; 2 - pornpa de caldura;
captare a cildurii in sol, pentru o 3 - pardoseala radianta:
pompA de cildurl soVaer sau K - compresor; C - condensator;
soVapA: VL - ventil de laminare;
a - montare vertica/a; V - vaporizator; VEI - vase de
b - montare oizontele. expansiune inchise;
expansiune inchis, cu perna de azot. P9 - pornpa de circulatie pentru
larna, instalatia functionanc ca pornpa incalzirea de qarda:
de caldura asigura incalzrea cladirii: PAc - pompe de circulatie apa
bucla de apa, servindu-i ca izvor de cal• calda: PAG - pompe de circulatie
dura, se raceste, intalnindu-se situatiile: apa glicolata; S1, S2 - sonde
a) <PAc < <P1z• se pune in functiune o ternperatura; T 1, T 2, T PC -
sursa alternativa, care incalzeste su• termostate.
plimentar apa din bucla;
b) <PAC = <P1z, cazul de echilibru ener•
getic al buclei;
c) <PAc > <P1z, se evacueaza mediului
caldura in exces, prin turnul de
racire cu circuit Inchis.
In general, cand apa din bucla are tern•
Peratura 18 °C < ew < 32 °C. Cand
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lastalatii de lncalzire
niac: una pentru Incalzire, avand ca
izvor apa de rau, cu (}min = 1,5 °C, a =<PA +<PR= --9_
3 2
= f 56
'
EPC.R(A-R) (4.6.18)
doua, pentru prepararea apei calde de <PF '
consum, avand ca izvor apa evacuate

de la dusuri si bai, . <PA 5
0 sursa alternativa de caldura, SA si E
PC,R(K-A)
=-=--=4
p 1 25 (4.6.19)
K '
un schirnbator de caloura pentru apa de consum SC, asiqura temperatura
unde:
dorita si In perioada trlquroasa. <PA, <PR - sunt puterile termice cedate

Incalzirea de baza se realizeaza prin de absorbitor si resorbitor
parcoseala iar cea suplimentara, cu aer [kW];
2 cald, rnentinandu-se ei = 25 °C. Apa <PF - puterea terrnlca consurnata de
\ calda de consum este livrata cu 45°C. fierbator electrica
PK - puterea [kW]; consurnata de
Puterea terrnica totala a instalatlei compresor [kW].
este 700 kW. Eficienta qlobala anuala
a sistemului, Es/GAN= 3,2. 4.6.7. lnstalaiii de incAlzire
In fig. 4.6.18" sunt prezentate doua utilizind pompe de cAldurA
pompe de caldura de puteri foarte mari sol-aer 'i sol-apA
(5 MW) realizate In Bucuresti, pentru
prepararea apei calde de consum si Utilizarea solului ca izvor de caldura
pentru lncalzjrea corpului administrativ prezinta urrnatoarele avantaje:
sol/api cu dublu efect, pentru la doua
a) platforme industriale.
absorbtie-resorbtle (A-R) si • o
accesibilitate;
adancirne dependenta de zona
incilzirea
Fig. unei locuinie•i
4.6.22. Pompi de cildunl b) Sunt folosite instalatii (K-A),
cornpresie-absorbtie cu: In solutie • ctirnatica
constanta sitemperaturii In timp,
natura terenului, de la
conform
nlcirea unei cimiri: hioroarnoniacala, capabile sa produ• fig. 4.6.19;
1 - captator de caldura orizontal; • ternperatura destul de ridicata, chiar
ca apa calda cu o ternperatura ridi•
2 - carnara; 3 - pornpa de caldura;
cata (72 °C, respectiv 67 °C). In sezonul rece;
4 - panouri radiante; K - compresor; lzvorul de caldura este apa industriala • cand se foloseste ca izvor solul cu
C - condensator; VL - ventil de de racre a utilajelor, recirculata la turn. deseuri menajere, caldura deqajata
laminare; V - vaporizator; Coeficientii de pertorrnanta reali (efi• In timpul fermentarii acestora ridica
PAC - pornpa de circulatie apa calda; cientele) ai celor doua lnstalatii sunt: temperatura solului cu 2 ...3 °C.
PAG - pornpa de circulatie apa
Dezavantajele principale sunt:
qlicolata,
• conductivitate terrnica a solului foarte
8 6 9 7
Aer evacuat
Aer cald ..
In interior
10
Aer racit
In exterior ..
Aer proaspat
4 3 5 2 1
Fig. 4.6.23. lnstalaiiereversibilipentru climatizare cu schimbarea circuitelorde aer (LEROY
SOMER).
1 - deshidrator, 2 - electrovana, 3 - distribuitor de freon lichid, 4 - presostat diferential de aer pentru detectarea givrarii,
5 - rezlstenta electrica pentru degivrare, 6 - rezlstenta electrica pentru Incalzhe de vart, 7 - filtru de praf, 8 - clapete de aer,
9 - dispozitiv de cornanda a clapetelor, 10 - ventilator centrifugal. K - compresor, c - condensator, VL - ventil de
laminare, V - vaporizator, RL - rezervor de lichid, JP - joasa presiune, IP - inalta presiune.
I. lnstalatii de Incalzlre Capitolul 4: Sisteme de Ineslzire
scazuta, care conduce la suprafete zonele rurale, cand se dispune de spatii cu 32 °C in tevile montate in pardo•
mari pentru captarea calduni: mari, este prezentat in fig. 4.6.20b. seala, racindu-se pana la 28 °C. Atat
• mvestitie ricicata, catorata acestor Tevile, din polietilena sau polibutilena, circuitul de apa rece, cat si eel de apa
marl supratete ale captatoarelor pla• cu diametre de 25 ... 38 mm imbinate calda, sunt prevazute cu vase de ex•
sate in sol. prin presare la cald, sunt asezate in pansiune, inchise, cu perna de azot.
Din considerentele mentionate, aces• santuri, la o adancirne de 1 ... 2 m. Termostatul TPc, bazat pe sondele
te pompe de caldura sunt utilizate la Ener• gia terrnica captata este de 5 ... S1 (in aerul exterior) si S2 (pe duce•
incalzirea locuintelor individuale, asigu• 15 Wlm, in functie de diametrul tevilor, rea apei calde), cornanda pornirea•
rand integral necesarul de caldura, adanci• mea de pozare $i caracteristicile oprirea compresorului K. 0 pornpa
Rar este plasat in sol chiar vaporizato• solului. de apa calda P9 asiqura debitul ne•
rul pompei de caldura. Se prefera utili• In fig. 4.6.21 este prezentata schema cesar incalzirii de qarda, Alte doua
zarea unui fluid intermediar (apa glico• unei pompe de caldura sol-apa, uti• pompe PAc, comandate de termosta•
lata), care preia catdura din sol si o lizata pentru incalzirea prin pardoseala tele T1 $i T2, plasate in pardoseala,
cedeaza agentului de lucru in vapori• a unei locuints individuale, cu supra• aslqura circulatia apei in tevile din
zator. Astfel, instalatia devine de fapt o fata Iocuibila de 100 m2, realizata de pardoseala.
pornpa de caldura apa-aer sau apa-apa, firma MASSER. ln fig. 4.6.22 este prezentata o porn•
Modul de dispunere a tevilor de cap• Captatoarele sunt dispuse orizontal, pa de caldura sol-apa, cu dublu efect,
tare in sol poate ti vertical sau orizontal. suprapus, la o adancirne cuprinsa intre realizata in Germania.
Amptasamentul vertical, utilizat in zo• 1,5 sl 1,8 m, avand o lungime totala a In sol sunt plasate, la o adancirne de
nele urbane, cu spatii restranse, este tevilor de 1000 m (D = 30 x 2,5 mm). 1,4 m, 10 serpentine (D = 25 x 2,5 mm)
prezentat in fig. 4.6.20 a. Suprafata ocupata este de 200 m2 cu lungimea de cate 110 m, asiqurand
Tevile (sondele) sunt plasate intr-un (deci dubla fata de cea a claoirii). Pom• 0 supratata de preluare a caldurii
put cu diametrul de 150 mm si cu o pa de caldura este plasata intr-un sub• A5 = 86 m2. Spatiul ocupat in sol este
adancime de 18 ... 60 m. Energia termi• sol tehnic. de 16 x 28 = 448 m2.
ca captata este de 20 ... 30 W/m, in Apa qlicolata, recirculata cu pompa Apa qllcolata preia caldura atat din
tunctie de diametrul tevilor si cornpozi• PAG, are temperatura la sosirea din sol, cat si dintr-O Camara racita, Incal•
tla solului. captatoare -5 °C iarna si 6 °C prirna• zindu-se de la 0 la 5 °C. Pompa de
Amplasamentul orizontal, frecvent in vara sau toamna. Incalzirea in sol este caldura este arnplasata intr-un subsol
de circa 4 °C. Apa calda este trirnisa tehnic, unde este $i carnara.
Condensator (iama)
Apa calda, cu temperaturade 35130 °C,
Vaporizator (vara) alirnenteaza panourile radiante, plasate
in plafon sau perdoseala. Functionand
r / ' / ' ' r
cu R 134a, intre 80 = - 3 °C si ac = 40 °C,
11""1·or 1n·i- se obtine o eficienta globala a pompei
-- -- - de caldura fPC,G = 3,5.
.J -, .J
~ diistri'b uitor ' .J
4.6.8. Pompe de cilduri
~"!.-
.J
/·- manual
reversibile.
V3
I I I I I :- functie de Se
Incalzire electrica sistem de Functionarea reversibila a unei porn•
degivrare
~ degivrare pe de caldura poate ti asiqurata fie prin
v2 IJ VT schimbarea circuitelor fluidelor de la
I·
IY' care se preia sl catre care se cedeaza
deshidrator
:E)
If caldura (aer sau apa), fie prin schimba•
§
L rea circuitului fluidului de lucru (freon,
-
lJ
amoniac).
in fig. 4.6.23 este prezentata o pom•
L -- pa de caldura aer-aer reversibila, cu
K
schimbarea automata a circuitelor de
- aer reallzata de LEROY-SOMER. Prin
v 4 [] actionarea dispozitivului 9, clapetele de
-l
I aer 8 i$i rnodifica pozltia $i asigura
--
VI circulatia aerului proaspat (din exterior)
EB
$i a celui evacuat din cliidire dupa ne•
-;J Condensator (iama)

Vaporizator (vara)
--
-
cesitate. Astfel in sezonul rece, aerul
exterior este dirijat spre condensatorul C
<, / '
unde se incalzeste $i apoi este livrat in
spatiul interior. Aerul viciat din cladire
este condus spre vaporizatorul V unde
,..,., f.,..,. ~~,..,
I'-' r: "'"' .I.'-

- .I.
I~
BAS
cedeaza 0 parte din caldura inainte de a
ti evacuat in exterior (el constituie izvorul
de caldura al instalatlel). Vara, clapetele
"'="'
dirijeaza aerul proaspat spre
-, .J -, vaporizator, racindu-l $i aerul evacuat
spre conden•
Fig. 4.6.24. lnstalaiie reversibili pentru climatizare cu inversarea circuitului sator, elirninand astfel caldera catre me•
de freon (AIRWELL). diul exterior.
K - compresor, VL - ventil de laminare, VI - vana inversoare, V1...V4- vane de sens. 0 pornpa de caldura aer-aer cu cir•
cui-tul de freon reversibil, realizata de
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala1ii de incalzire
i8 Vas de expansiune
------ ---
I
-.-
_lJ.. _ Venrnoconvectou
- - - ---L
I
I
K
I
I
I - -tI<l
-
I VR I - tx)
I I
~ tx'.I
I
Termostat Debitmetru
Evacuarela canalizare
~ Vanainchisa
~ Vanadeschisa
Fig. 4.6.25. lnstalaiiereversibiliprin schimbarea circuitelorde api (CIAT}.

K - compresor, C - condensator, VL - ventil de laminare,V - vaporizator, VR - vane apa.
AIRWELLeste prezentataIn fig. 4.6.24. relor. Vara vaporizatorul raceste apa • optimum energetic: consumul minim
In sezonul rece, vana inversoare VI si din circuitul ventiloconvectoarelor asi• de energierezultat din analizacompa-
clapetele de sens V1-V4 dirijeaza freo• qurand climatizareacladirii, iar conden•
nul din compresor catre bateria cu rol satorul evacueaza caldera catre apa
de condensator plasata In spatlul de subterana.
Incalzit si apoi prin ventilul de laminare
VL catre bateria cu rol de vaporizator 4.6.9. Dimensionarea
plasata In extertior. Vara, freonul com• instalatiilorcu pompe
primat este dirijat In bateria exterioara de caldura
(acum cu rol de condensator) cedand
caldura mediului, apoi dupa destinde• Considerafigi
rea In VL ajunge In bateria cu rol de enerals
vaporizator plasata In spatiul interior, Alegerea corecta a unei pompe de
climatizat. Butelia antisoc BAs prote• calcura, In conformitate cu scopul ur•
jeaza compresorul contra patrunderii rnarit (lncalzire, incalzire si preparare
plcaturilor de Freon lichid rezultate din• apa calda de consum, functionare re•
tr-o vaporizare incomplecta. versibila sau cu dublu efect) si stabili•
In fig. 4.6.25 este prezentata o rea sistemului complet de alimentare
pornpa de caldura apa-apa realizata de cu caldura a consumatorului, In care
CIAT, reversibila prin modificarea cir• pompei de caldura i se asociaza uneori
cuitelor de apa: iarna apa subterana si 0 sursa alternativa de caldura (func•
(izvorul de caldura) este condusa In va• tionare bivalenta), trebuie sa rezulte In
porizatorul v si cedeaza caldura freo• urma unui calcul tehnicoeconomic.
nului, iar In condensatorul C este incal• Acesta este bazat pe doua criterii:
zita apa din circuitul ventiloconvectoa-
rativa a diferitelor variante de pompe
de caldura, luand In considerare si o
sursa clasica de producere a caldurii:
• optimum economic: cheltuielile mini•
me de lnvestitii si exploatare, dintre
toate aceste variante.
Cum, de regula, aceste doua optime
nu corespund aceleasi instalatii, se cal•
culeaza nurnarulde ani In care se recu•
pereazasporul de investitie al diferitelor
pompe de caldura tata de sursa alter•
nativa de caldura, pe seama economiei
de exploatare (bazata pe consumul de
energie mai mic), conform relatiei
4.6.16. Acest indicator fixeaza solutia
optima urrnarita de ambele criterii.
In acest calcul trebuie tinut cont de
urrnatoarele recornandari:
• metoda de calcul a necesarului de
caldura sa fie corecta (dupa STAS
1907);
• cum lntorrnatiilecomerciale, date de
constructorii de pompe de caldura,
sunt deseoriteoretice, optimiste, chiar
eronate,se va apela la
datelefurnizate
Tabelul 4.6.3. Caracteristicile tehnice ale instala~ilor CARRIER b - Varianta utilizarti numai ca
a - puterea frigorifici <P 0 [kW] pornpa de caldura,
Rar se prevede o lnstalatie care sa
Debit aer 8; 8e [QC] asigure intregul necesar de Incalzire,
Tip [QC]
[m3/h] 25 30 35 40 46 50 incat, de requla, se alege o lnstalatle
cu o putere terrnica de 50 ... 70 %
21 20,5 19,0 17,6 16,2 14,l 13,3
din necesarul de incalzire total
23 25,3 23,9 22,4 21,0 19,2 18,l (dependent
50QU-
8200 25 30,l 28,7 27.2 25,8 24,l 22,9 $i de temperatura exterioara locala,
012 deci de timpul de utilizare a pompei de
27 34,9 33,5 32,l 30,6 27,5 24,8
caldura in perioada de Incalzire),
PK(kW) l l.4 12,2 12,9 13,7 14,7 15,4
21 27,l 25,4 23,7 22,l 20,l 18,6 Exemplul de calcul 1

Se considera cazul unui spatiu co•
23 31,4 29,4 28,l 26,4 24,3 22,9 mercial care solicita un necesar de frig
50 QU-
9800 25 35,8 34,l 32,4 30,7 28,6 27,2 de 23 kW (vara, pentru temperatura
exterioara ee = 35 °C $i temperatura in•
015 -- ---
terioara ei = 21 °C) $i un necesar de

27 40,l 38,4 36,7 35,0 32,2 29,4
PK(kW) 12,5 13,6 14,9 15,8 16,7 l 7,3 caldura de 37 kW (iarna, pentru ee = -5
°C, (li = 21 °C), si un debit de aer
b - puterea tennici a condensatorului <P Cd [kW] •i puterea introdus de 8 000 m3/h.
electrici a compresorului PK [kW]
f n varianta functionarii reversibile, vara
ca instalatie frigorifica $i iarna ca pornpa
Debit aer 8; 8e [QC] de caldura aer exterior-aer, utilizand
Tip [QC]
[m3/h] - 15 - 10 - 5 0 6 12 18 datele furnizate de firma CARRIER
(tab.
4.6.3), se alege o instalatie monobloc,
de acoperis, tip 50 au 015 care asigura
18,5 22,7 27,6 32,4 43,6 50,1 56,3 o putere frigorifica <P 0 = 23,7 kW (la
18
10,45 l l,29 12,27 12,96 14,73 16,7 18,52 (le = 35 °C sl (Ji = 21 °C) $i care, ca
50QU- l 7,7 21,7 26,4 30,9 41,7 49,0 55,0 pornpa de caldura, asiqura <Ped = 28,4
012 8200 21
l l,6 I l ,36 12,28 13,04 14,79 16.84 18,64 kW (la ee = -5 QC si ei = 21 °C), la un
16.6 20,7 25,3 30,0 40,2 47,5 53,3
debit de aer de 9800 m3/h.
24 f n varianta functionarii numai ca
10,57 l l ,44 12,46 13,27 15,34 16,9 l 8,7
pornpa de caldura, se propune 0 insta•
22,5 25,4 30,0 35,9 49,3 57,2 62,8 latie cu tunctionare bivalenta (cu o sur•
18
l l,66 12,7 13,76 14,77 16,71 19,07 20,46 sa electrica de vart), Se considera ca
50QU- 21,2 24,l 28,4 33,8 47,7 55,4 61,0 pompa de caldura trebuie sa acopere
9800 21 ·---·-- i--------- ----- ----
015
12,l l 12,96 13,99 14,96 16,74 19,l 20,89 70 % din pierderile de caldura ale eta•
dirii, la (le = -5 °C, (li = 21 °C, deci sa
19,5 22,8 27,l 32,6 45,6 54,0 59,6
24 produce o putere terrnica <Ped =
12,l l 13,26 14,42 15,45 18,02 20,23 21,59
= 0,7·37= 25,9 kW.
de laboratoareleautorizate de incerca• necesarul de racire in perioada de va• Se alege astfel modelul 50 au 012,
re pentru a afla pertorrnantele reale; ra; la functionarea in sezonul rece, ca cu o putere norninala <P Cd = 41,7 kW
• se includ si consumurile auxiliare de pornpa de caldura, lnstalatia va fi astfel ((le = 6 °C, ei = 21 °C), care asiqura 0
energie permanente (ventilatoare, supradimensionata fata de optimum putere termica de 26,4 kW in conditille
pompe, rezistente electrice pentru car• economic. ee = - 5 QC si (Ji = 21 °C, pentru un
ter) sau nepermanente (pentru degi• debit de aer de 8 200 m3/h.
vrare); Tabel 4.6.4. Necesarul de cilduri al
• cand pompa de caldura nu acopera locuintei din comuna Frumusani. 4.6.10. Studiu de caz: lncilzirea
tot necesarul de caldura (frecvent Temoeratura Necesar de unei locuime cu o pompl de
acopera 30... 60 % din puterea de ln• exterioara [°C] -caldura [kW] cildurl.
calzire), se include sl consumul real +5 6,8
al sursei alternative de caldura; 0 9,85 --
lpoteze de ca/cul.
• se are In vedere realizarea practica a -5 12,9 Se solicita asigurarea incalzirii $i pre•
instalatiei, care irnplica pierderi In rete• -10 16,0 pararea apei calde menajere pentru o
aua de transport a caldurii (apa, aer); -
-15 19,05 -~ lo• cuinta din comuna Frumusani, judet
• se iau In considerare pierderile la li• -20 22, 1 llfov. Suprafata utila: 240 m2 (subsol
vrarea caldurii urrnarite In perioadele locuit,
de degivrare, inversarea efectelor,
Tabel 4.6.5. lnvestitia nentru pompa de calduri si centralele tennicein Euro.
dar $i avantajele aduse prin prevede•
rea, cane este posibil, a acurnularilor lnvestitie Pompa de Centrala terrnica (CT) cu combustibil
caldura (PC) GPL Motorina Gaz
termice, in circuitul izvorului $i in eel
al consumatorului. PC/CT 7 700 3 000 3 000 3 000
Caotare aoa 4 900 - -
Alegerea unei pompe de caldura tre•
buie facuta in concordanta cu modul ei SCP 1 300 - - -·------
de functionare, , Pompe (PAR1, PAR2) 1 200 - - -

a - Varianta reversibila (incalzire si Rez. comb. - 3 500 3 500 -
climatizare). Racord qaz - - - 4 000
lnstalatia este aleasa incat sa asigure Total 15 100 6 500 6 500 7 000
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de lncalzhe
::;-
o,
•ro E
-1J :J
/)
ro c
uo
•Ill o
o, QJ
ro u
U)
U)
a:
•Ill
5u
ro
a.;ca
EU
0 QJ
Q_ 1J
u,
Q_
o
U)
Q_
Q J
~u
QJ QJ QJ
c.)~
sa
:i ro
Fig. 4.6.26. Schema legiturilor pompei de cildurt la apa freatici 'i la instalaiia de incilzire.
V - vaporizator, K - compresor, DS - desupralncalzitor, C - condensator, SCP - schirnbator de caldera cu placi, PAR1,
PAR2, PAR3 pornpa apa rece, PAC1, PAC2, PAC3 - pornpa apa calca, RI - robinet inchidere, RG - robinet de
golire, RA - robinet de aerisire, F - filtru, Fl-debitmetru, Pl - manometru, Tl - termometru, VE - vas de expansiune, SS-
supapa de siquranta, CS - clapeta de sens, S-sorb.
I. lnstaiatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de Inealzire
termice. Pompa de caldura este model Ther•

Caracteristici Centralatermica cu combustibil Pompa mia Eko 180, cu comprimare mecani•
-GPL 'Motorina Gaz de caldura ca, cu compresor Scroll, functionand
<Pc [kW] cu R404A cu caracteristicile tehnice:
24 I 24 24 21+6 _
PC/ [kW/I] I
6,3 10 9,44 - _ °C, {JC = 53 °C, 851 = 80 °C);
11c/COPPc .. 0,9 I 0,85 0,92 2,33 - putereelectrica consumata:PK = 9 kW;
Consum comb [1/h] 4,23 2,82 2,76 - - coeficientde pertorrnanta: COP = 2,33;
rJ..2®=]
enerQieelectrica fkWl - I - - 9-~ - izvor de caldura: apa freatica, debit
~unctionare anuala [h/an] 1 ?oo 1 700 1 700+170 VAF= 11/s, temperatura BAF/eAF2 = 1017
Pret combustibil [Euro/I] 0,5 i 0.9 0,3 - °C; apa glicolata, debit VAR = 1 1/s,
~- energie electrica [Euro/kWbL _, :: _ -· l - - 0,08 temperatura (JAR/8AR2 = 8/5 °C;
Consum anual [I/an] 17 191 I 4 794 4 692 - - apa calda pentru Incalzire, debit
fkWh/anl I - - - 16 830 VACI= 0,5 l/s, temperatura eAC1/eAC2 =
~-g~~-~nLJ~n~~LJrO!aril pli~S.~f 1 4_314,6_1 407Jl~ 346,4 40/50 °C; apa calda rnenajera, debit
VACM = 0,02 1/s, temperatura 8Ac31BAc4
_
Crestere pret energie I 1,4 1,4 2 I 1,3 = 10/55 °C;
- Incalzir
e de vart: rezlstente electrice
(estimare pentru 10 ani)
Cheltuieli cu energia
i
5 033,7 16 040,4 2 815,2
.
T 1 -----~
750,3
3 x 2 kW.
Analiza economica
(medie anuala In 10 ani) [Euro] I [
I n tabelul 4.6.5 se prezinta investitia
parter si etaj). pele PAc1 (la ventiloconvectoare) sl necesara pentru pompa de caldura si
Nurnar de persoane: 3. PAc2 (la corpurile statice). Heteaua de pentru centralele termice iar In tabelul
Anvelopa clA.dirii: distrlbutle este realizata din pexal $i 4.6.6 sunt prezentate cheltuielile de ex•
- peretu exteriori: cararnida 50 cm $i este amplasata la plafonul subsolului, ploatare corespunzatoare pentru o pe•
izolatie exterioara din polistiren ex• parterului si etajului. rioada de 10 ani.
pandat 10 cm; Apa calda rnenajera este preparata Nurnarul de ani In care se recuperea•
- pardoseala pe sol: beton 15 cm; cu un boiler cu capacitatea de 300 I pe za sporul de investitie al pompei de
- plafon deasupra etajului: beton 10 cm ecartul de ternperatura 10155 °C. caldura din ecomomia realizata la ex•
si polistiren expandat 15 cm (deasupra Centralele termice au fost alese pen• ploatare:
etajului este realizat un pod nelncalzit); tru puterea terrnica totala (lncalzlre si
- ferestre duble din stejar; apa calda rnenajera): <Pc= 24 kW. • PC/Centrala terrnica cu GPL:
- usi exterioare din lemn. Pentru pompa de caldura s-a
Necesarul de caldura, calculat N = /PC - ICT,GPL
considerat o schema de cuplare la iz• (4.6.20)
conform STAS 1907/1996-1 este pre• vorul de caldera sl la consumator ca In ECT,GPL - EPC
zentat In tabelul 4.6.4. La solicitarea fig. 4.6.26. 15100 - 6500 =
2, 62 ani
proprietarului s-a considerat si cazul Astfel, apa freatica extrasa cu pom• 5033, 7 -1750, 3
temperaturii exterioare Be = -20 °C. pa subrnersibila PAR1 din putul de as•
Prepararea apei calde menajere ne• piratie P1 cu temperatura BAFt = 10 °C • PC/Centrala terrnica cu motorina:
ceslta un flux de caldura <PAc = 3 kW. este racita cu 3 grd Intr-un schirnbator I - I
Solutia propusa, de caldura cu placi SCP si evacuata cu N = PC CT, motorina
(4.6.21)
Deoarece In zona nu exista retea de BAF2 = 7 °C prin putut de refulare P2. ECT,motor;na - EPC
gaze incalzirea se poate realiza fie cu Schirnbatorul de caldura cu ptacl se 15100 - 6500
o centrala terrnica cu combustibil solid impune pentru curatirea cornoda a de•
=
2 ani
6040,4-1750,3
(carbune, lemn) sau cu combustibil li• punerilor antrenate din sol. f ntre SCP si
chid (GPL, rnotorina), fie cu o pornpa vaporizatorul v al pompei de caldura • PC/Centrala terrnica cu gaz:
de caldura, La solicitarea proprietarului este recirculat un debit de solutie gli• I - I
s-a facut o analiza cornparativa lntre colata cu pompa PAR2 pe ecartul de N = PC CT,Gaz
(4.6.22)
solutiile: centrala terrnica cu gaz (pen• ternperatuara BAR/8AR2 = 815 °C. ECT,Gaz - EPC
tru perspectiva realizarf retelei de gaz), Pompa de caldura prin condensate• 15100 - 7000
centrala terrnica cu GPL sau cu moto• rul C $i desupraincalzitorul DS prepara
=
1, 61 ani
2815, 2 - 1750, 3
rina sl pornpa de caldura. Pentru izvo• apa calda pentru lncaizire pe ecartul
rul pompei de caldura a fost luata In de ternperatura BAc/BAc2 = 40150 °C. Se evidentiaza rentabilitatea siste•
calcul apa freatica. Apa calda de consum este preparata mului bazat pe pompa de caldura, cat
lnstalatia interioara de lncalzire se In bolier pe ecartul de ternperatuara si o diferentlere a centralelor termice
realizeaza cu ventiloconvectoare de flAc/flAc4 = 10155 °C cu ajutorul unui dupa combustibilul folosit.
pardoseala (In camere de zi, dormitoa• circuit de apa calda incalzit In desupra• Nu a fost luat In calculul rentabilitatii
re, casa scarii, cava, bucatarie) si cu incalzitorul pompei de caldura. si faptul ca In sezonul cald pompa de
corpuri statice port-prosop (bai). Tem• Pentru Incalzirea de vart a apei calde caldura si instalatla interioara (ventilo•
peratura apei calde pentru Incalzire: (pentru incalzire sau rnenajera) pompa convectoarele) sunt utilizate pentru cli•
50/40°C. Apa calda este distribuita de caldura este prevazuta cu 3 rezis• matizarea cladirii, deci avantajul aces•
printr-un distribuitor/colector cu porn- tente electrice de cate 2 kW. tui sistem este si mai mare.
radiante. In acest caz, caldura produsa 4.7.2.1.1 Convectoarede perete
4. 7.incAlzirea electricA de o rezlstenta electrica este transfera• Principiulde functionareconsta In incal•
ta instantaneu incaperii prin radiatie si zirea aerului care intra In contact cu
4. 7.1. Criterii privind convectie. ele• menteleincalzitoareale aparatului
utilizarea energiei sau cu carcasa rnetalicaa acestuia (fig.
electrice 4.7.2.1 Aparateelectricede Tncllzire 4.7.1 a).
Aparatele electrice de Incalzire direc• Puterea terrnica a acestor convec•
Utilizarea energiei electrice pentru ta se clasifica dupa raportul dintre flu• toare este cuprinsa lntre 0,5 si 3 kW.
producerea de caldura se bazeaza pe xul radiant si eel convectiv, dupa tem• Exista toarte multe modele de con•
efectul Joule al curentului electric potri• peratura suprafetei lncalzitoare si dupa vectoare electrice de diverse forme si
vit caruia energia electrica potentiala pe locul si modul de montare. Aparatele dimensiuni.
care o pierde electronul prin ciocnirile electrice de incalzire directa sunt pro• Din punct de vedere al functionarii
cu reteaua unei rezistsnte este trans• duse de un nurnar mare de firme stra• convectoarelor electrice acestea pot ti
ferata acesteia sub forrna de caldura, ine si rornanesti: printre acestea se nu• cu Incalzire prin convectie naturala sau
Din punct de vedere tehnic, utilizarea mara firme din Franta si Italia cum ar ti: tortata (prin lnglobarea unui ventilator).
energiei electrice pentru incalzirea cladi• THERMOR, ERO, AIRELEC, SABIANA,
rilor prezinta multiple avantaje In raport TECHNIC, CIAT, FRANCE-AIR, TITAN.
cu celelalte sisteme de Incalzire bazate
pe folosirea combustibililor clasici.
Aceasta face ca energia electrica sa fie
privita ca un viitor potential energetic
pentru nevoile qospoderesti. Costul Inca
destul de ridicat al energiei electrice 3
face ca utilizarea ei sa fie lirnitata.
In sprijinul ideii de utilizare pe scara
larga, In viitor, a acestei forme de ener•
gie se pot rnentiona cateva avantaje:
• eliminareasurselor termice si odata cu
ele si a produselor secundare ale
com• bustiei (gaze nocive, poluanti
etc.);
• simplificarea operatiilor de exploatare;
• cresterea gradului de automatizare,
rnerqand pana la programarea stricta
a orelor de functionare; a
b
• contorizarea riquroasa a consumuri•
lor individuale.
Energia electrica nu este lipsita de
sanse sl sunt situatil In care ea poate Fig. 4.7.1. Convectorelectric:
raspunde competitiv nu numai cerin• a - de perete; b - plinta;
telor tehnice ci si economice. Este - carcasa rnetalica: 2 - circulatia aerului; 3 - rezistente electrice.
cazul incaperllor aferente cladirilor
izolate (statii de relee pentru transmi• Tabelul4.7.1.Valorileoptima ale coeficientuluiglobal Ude 'b'ansmitere a cildurii
terea programelor TV, statii meteoro•
U [W/m2·K]
logice, statii de metrou, statii de ben• Elementul de constructie
zina etc.) De asemenea, ea poate ti BR. 82 BR. 93
utilizata ca sursa de energie pentru Pereti usori 0,30 0,20
-··
acoperirea necesarului de caldura In
perioada de vart de consum. Pereti grosi 0,35 0,30
-~
Utilizarea eficienta a energiei electrice Pardoseli 0,30 0,20

impune asigurarea unui grad ridicat de
izolare terrnica a clacirilor. ln tabelul Plafon 0,20 0,15
4.7.1 sunt date valorile optime pentru
coeficientul global U de transmitere a Terase si mansarde 0,20 0,20
caldurii pentru elementele de construe•
Ferestre*, usi 2,90 1,80
tii ale ciadirilor lncalzite cu energie elec•
trica, dupa Manualul Lucrarilor de Con• * suprafetele vitrate nu vor depasi 18% din suprafata totala a anvelopei cladirii.
structii Danez - BR (Danish Building
Service Manual) din anii 1982 si Tabelul 4.7.2. Valorileindiceluiqc al necesaruludi e
1993,iar In tabelul 4.7.2. sunt date cildunl pentruTnciperilede
valorile maxi• me ale indicelui qc al locuitTncilziteelectric
necesarului de cal• dura pentru
incaperile de locuit care utilizeaza Tip de cladire qc [WI m3.KJ
Incalzire electrica.
Cladiri individuale cu incalzire directs 1,2 - 1,4
4.7.2. lncilzirea electrici
directi Blocuri de locuit
Incatzlrea electrica directa este o In• - incalzire directs 0,8 - 1,0

calzire locala realizata, In general, cu
- incalzire mixta 0,9 - 1,1
ajutorul convectoarelor sau panourilor
I. lnstalaiii de lnealzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
4.7.2.1.2 Convectoare plinti 4.7.2.1.4 Radiatoare electrice 4.7.2.1.6 Radianti lumino,i
Convectoarele plinta reprezinta ace• Acestea sunt radiatoarele cu ulei Hadiantii sunt alcatuiti dintr-o rezis•
teasi caracteristici constructive si tehni• (fig. 4.7.3) si sunt executate cu tabla din tenta din aliaj de tier cu cram si nichel
ce ca si convectoarele de perete deo• otel si umplute cu ulei, avanc la partea sub forrna de sarrna spiralata. intasura•
sebirea constand in dimensiunile lor inferioara o rezistenta electrica izolata ta pe un izolator ceramic, un ecran din
mai reduse (fig. 4.7.1 b): Inaltirnea cu• corespunzator, irnersata in uleiul mineral tabla polizata avand rolul de dirijare a
prinsa intre 100 si 150 mm, iar latirnea cu care se umple radiatorul. Radiatoa• fluxului termic in directia dorita, un su•
de circa 60 mm. rele sunt sustinute pe role care permit port de sustinere $i un cablu de ali•
Puterea terrnica nu depaseste deplasarea usoara in zona dorita. Su• mentare (fig. 4.7.6). Hadiantii lurninosi
400 W/m pentru a limita temperatura pratata de transfer de caldura, mare, permit dirijarea fluxului termic catre 0
superficiala a peretilor. permite coborarea temperaturii sub anurnita zona.
95 °C. Radiatoarele electrice au puteri Prezinta ca dezavantaje temperatura
4. 7.2.1.3 Convectoare de pardoseali instalate cuprinse intre 500 $i 3000 W. ridicata care deterrnina antrenarea pra•
Convectoarele de pardoseala se in• Exista radiatoare cu dubla functiune fului de catre curentii de aer si creste•
cadreaza in pardoseala $i se acopera care sunt utilizate atat pentru Incalzire rea riscului producerii unui incendiu, iar
cu o grila care permite patrunderea si cat si pentru uscarea prosoapelor in lumina produsa poate ti suparatoare in
circulatia aerului cald in incapere. bai si grupuri sanitare (fig. 4.7.4) sau timpul noptii,
Avantajul acestor convectoare consta pentru uscarea hainelor udate de ploa•
in faptul ca nu ocupa spatiu in incape• ie (incalzire $i cuier). 4. 7.2.1. 7 Radianti in infraro,u
re, eliberand complet peretii (fig. 4.7.2). Radiatoarele electrice de acest tip Hadiantii in infrarosu (fig. 4.7.7) sunt,
contin apa in lac de ulei mineral $i pot in general, executati dintr-un element
ti racordate $i la o instalatie clasica de Incalzltor, un ecran din metal polizat sl
Incalzire. un suport metalic. Elementul Incalzitor
4.7 .2.1.5 Panouri radiante

Sunt aparate electrice de tncalzire ;-~
l
ultraplate (fig. 4.7.5 a) la care schimbul

de caldura se face, in majoritate, prin ~
radiatle. Elementul de Incalzire este
alcatuit dintr-o pasta de argint impri•
rnata intr-o placa ernailata cu circuit
--
imprimat (fig. 4.7.5 b).
.... .._
-
r
-
I a -
·~,
I
I
I
I
I
I
:::J I
D
I
L
D
b
Fig. 4.7.5. Panou radiant:
a - panoul propriu-zis;
b - element de tncetsre.
Fig. 4.7.4. Radiator electric
Fig. 4. 7 .3. Radiator electric cu cu ulei, tip portprosop.
ulei.
r ~~~~~~~~~!l~~H ~~
r D
1
~~f~k1•t~:t.J·l- b
Fig. 4. 7. 7. Radiant electric in infrar()fu:
a - radiant; b - element lncelzitor;
- electrod de alimentare, 2 - tub de protectie: 3 - urnptutura din MgO;
4 - rezlstenta electrica,
Fig. 4. 7 .6. Radiant electric luminos:

1 - suport; 2 - ecran reflector;
3 - rezistenta electrica pe suport
ceramic.
este o rezistenta electrica spiralata in• dintr-un grup de rezistente montate pe economii importante de energie electrica
trodusa intr-un tub de cuart sau intr-un suporturi ceramice izolante. Aerul este $i deci la un pret redus de exploatare.
tub metalic prin intermediul unei mase antrenat de un mic ventilator axial sau
ceramice sau din oxid de magneziu. radial (fig. 4.7.8). 4.7.2.3 Executie ,; exploatare
Spre deosebire de radiantii lurninosi au Puterea instalata a unei aeroterme Aparatele electrice utilizate in Incalzi•
temperaturi scazute sl cantitatea de electrice este, in general, cuprinsa intre rea directa pot fi mobile sau fixe, in ca•
lurnina produsa este mai redusa. Se 500 $i 2000 W, dar se construiesc si zul Incalzirii directe integrate. In acest
utilizeaza, de requla, pentru suplimen• aeroterme cu puteri mai mari ajunqand din urrna caz, aparatele de incalzire se
tarea Incalzirii de baza, in incaperi cu pana la 10 kW. racordeaza la sursa de energie electri•
supratete mici (bai, WC-uri, culoare ca prin racorduri fixe, prin intermediul
etc.), pe perioade !imitate de timp. Se 4.7.2.2 Comanda Ji cutiilor de racordare si nu prin interme•
pot utiliza $i pentru ridicarea tempera• reg/area diul prizelor de curent.
turii in spatii deschise (ganguri, peroa• La incalzirea electrica directa reglarea Fixarea aparatelor de Incalzjre elec•
ne, tribune, terase etc). se realizeaza cu ajutorul unui termostat trica de elementele de constructii tre•
Puterea instalata varlaza in jurul va• care poate fi incorporat in aparatul buie realizata astfel incat sa prezinte
lorii de 1000 W/m. Temperaturile su• electric de incalzire (fig. 4.7.9 a) sau se rigiditate rnecanica; se evita prinderea
prafetei tubului sunt cuprinse intre poate manta pe circuitul electric de aparatelor de pereti despertitori usori,
150 $i tso-c. alimentare al aparatului electric de in• din materiale putin rezistente; se prefe•
calzire (fig. 4.7.9 b) pentru P ,. 2 kW. In ra peretii cu grosimi peste 12,5 cm.
4.7.2.1.8 Aeroterme cazul in care sunt necesare doua sau Punerea in tunctiune a incalzirii di•
electrice mai multe aparate electrice in aceeasl recte necesita o buna executie a insta•
Sunt generatoare de aer cald alcatui• incapere (lncaperi cu dimensiuni mari), latiei electrice de alimentare cat si 0
te dintr-o carcasa paralelipipedica din reglarea lor se face cu un singur ter• functionare corecta a termostatelor si
tabla, cu orificii pentru circulatia aeru• mostat in camera (fig. 4.7.9 c). neoxidarea contactelor.
lui. Elementul Incalzitor este alcatuit Intr-o clii.dire colectiva sau individua•
2
la unde nu toate incaperile se utilizeaza 4.7 .3. incilzirea electrici
in aceeasi rnasura de ocupanti se im• locali cu acumulare de cildurl
5 pune necesitatea de a varia tempera•
tura in fiecare tncapere in functie de Acumularea cantitatii de caldura pro•
~ destinatia acesteia si de orarul zilnic dusa de un aparat electric utilizat pen•
care tine cont de durata absentei mai tru tncalzire a aparut ca urmare a fac•
mare sau mai mica a ocupantilor. turarii diferentiate, la un pret redus, a
Pentru acestea se poate utiliza un energiei electrice consumate in timpul
regulator central care, in functie de tip, noptii (de requla intre orele 22 si 6).
1 4 poate regla, in parte, temperatura fie• Sistemul se bazeaza pe acumularea
Fig. 4.7.8. Aerotennelectric: carui aparat, camere sau zone, in con• caldurii produsa de energia elecfrica in
- carcass rnetalica; 2 - grila de formitate cu nevoile orare, zilnice sau orele in care aceasta este ieftina si li•
aspiratie: 3 - ventilator, 4 - element saptarnanale (fig. 4.7.10). vrarea ei, mai mult sau mai putin,
Incalzitor electric; 5 - grila de refulare O programare bine realizata duce la
a aerului cald.
1 3
~~IJ
2
: ~~(9 I
~~ I
:
I
I I
- -1- - - - - - - I- - - -
I 2
~
a b
2
'--v----------'
5 6 Fig. 4.7.9. Reglarea aparatelor
4.7.10. Schema de comandA , , electrice:
centralizatA a , , a - termostat fnglobat In aparat;
instalaiieielectricede Tncllzirepe b - termostat montat pe circuit;
zone cu programatorcu ceas in c - comanda a aoue aparate;
funciiede temperatura - aparat electric;
interioarAdinTnclpere: 2 - termostat;
1 - ceas; 2 - termostat de zona: 3 - contactor de cornanda:
3 - programator; 4 - intrerupator 4 - tablou electric.
general; 5 - convectoare functionand
ziua; 6 - convectoare functionand
noa tea.
I. mstalatii de lnealzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
constanta pe toata durata unei zile. Incalzite astfel: izolatie terrnica $i prin carcasa.
Aparatele utilizate In aceasta situatie • cu descarcare statica de tip I si II, la In scopul reducerii acestei compo•
dispun de un sistem de producere a care transmiterea caldurii se realizea• nente, stratul de izolatie terrnica este
caldurii alcatuit din rezistente electrice za prin convectie naturals: rnarit, Aparatul tuncttoneaza, In general,
lnglobate Intr-o rnasa de acumulare de • cu descarcare dinamica, la care la tariful redus din timpul noptii pentru
caldura. Un fluid purtator de caldura transmiterea de caldura se reahzeaza 3/4 din timpul sau de functionare.
preia caldera inmaqazlnata si 0 trans• prin convectie tortata cu ajutorul unui Dezavantajul acestui aparat consta
fera spatiilor incalzite, Pentru reducerea ventilator. In livrarea aerului cu o ternperatura
transferului, de caldura, necontrolat, Firma franceza ERO produce aparate foarte ridicata la lnceputul descarcarii,
prin peretii carcasei aparatului de lncal• cu acumulare: statica $i dinarnica. ceea ce creeaza o senzatie de discon•
zit, lntre masa de acumulare sl carcasa fort In incapere.
este prevazut un strat izolator termic. 4.7.3.1.1 Aparate cu Avand puteri $i dimensiuni reduse In
lncalzirea electrica locala cu acumu• acumulare raport cu aparatele de tip I, nu contine
lare de caldura foloseste ca agent pur• •i descircarestatici de tip I nici o piesa mobila ceea ce asiqura o
tator aerul sau apa, In cazul stocar!i Sunt aparate alcatuite din rezistente functionare silentioasa,
centralizate. electrice lnglobate intr-o rnasa de acu•
mulare, un strat izolator si o carcasa 4.7.3.1.3 Aparate
4. 7.3.1 Aparate de (fig. 4.7.11). electrice
Tncllzire Transmiterea de caldura de la blocul cu acumulare•i descircare
Aparatele electrice utilizate In Incalzi• refractar se realizeaza prin conductie dinamici
rea locala cu acumulare se clasiftca prin stratul izolator si carcasa, precum Caracteristica acestor aparate este
dupa modul In care are loc transferul si prin convectie si radiatie de la lnlocuirea convectiei naturale prin con•
de caldura de la acestea la spatiile aceasta la spatiul de incalzlt. vectie tortata ceea ce permite reglarea
Controlul si reglarea In timp a fluxului sl controlul integral al fluxului termic
termic cedat de aparat sunt, practic, transferat Incaperii de Incalzit.
imposibile. Fluidul purtator de caldura (aerul) ur•
Acest tip de aparat poate ti prevazut rneaza un traseu (fig. 4.7.13), In forrna
cu un termostat care lntrerupe alimen• de n care strabate masa de acumulare
2 tarea cu curent electric cand miezul In care sunt lnglobate rezistentele.
acumulator atinge o ternperatura sufi• Circulatia aerului este asiqurata de
0 cienta pentru a asigura nevoile de ln• un ventilator ce vehiculeaza un debit
calzire de a doua zi. de aer constant. Aerul absorbit din in•
0 3 El este utilizat, de requla, pentru ln• capere este refulat de ventilator lntr-un
calzirea de baza In locuri de trecere canal care se ramifica In doua parti,
0 Q (culoare, sasuri etc.) una care trece prin masa de acumulare
Fiind executat din piese fixe, este $i o alta direct spre orificiul de ie$ire.
0 0 robust si are un pret de cost relativ Temperaturaaerului refulat In incapere
redus. este controlata de un termostat care
0 0 comanda o clapeta prin care se
4.7.3.1.2 Aparate cu stabdeste raportul dintre debitele de aer
acumulare ce tree prin cele doua pflrti ale canalului.
'i descircarestatici de tip II Exista tipuri de aparate la care ven-
Fig. 4.7.11. Aparatele au prevazute In masa de
Aparatpentruincilzire acumulare canale, de requla, verticale,
elecbici cu acumulare pentru circulatia gravitationala a aerului
•i descircare statici tip I: (fig. 4.7 .12). Prin pozitia clapetei se
- rnasa de acumulare; poate controla fluxul termic cedat de
2 - strat izolator termic; 3 - carcasa, aparat rarnanand totusi necontrolat
fluxul termic transferat prin stratul de
3
Fig. 4.7.12. Aparatpentruincilzire

electrici cu acumulare•i
descirca~ re statici tip II:
a - e/emente componente;
b - sectiune; Fig. 4.7.13.
- rnasa de acumulare; 2 - canale de Aparatpentruincilzire
aer; 3 - clapeta: 4 - izolatie terrnlca: elecbici cu acumulare
5 - tablou de cornanda. •i descircare dinamici:
- rnasa de acumulare; 2 - canale
a de aer In Il: 3 - ventilator;
4 - clapeta de dirijare; 5 - termostat.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de Incalzire
tilatorul poate ti comandat de un ter• electric de caldura $i 0 unitate de sto• de raportul celor doua debite.
mostat de camera care este, de requla, care. lnstalatia interioara rarnanand ne• • comanda punerea in functiune a insta•
livrat lrnpreuna cu aparatul. schirnbata. latiei actionand ventilatorul V prin in•
Avantajele acestui tip de aparat termediul termostatului de camera Ti.
constau in difuzarea rapida si eficienta 4.7.4.1 lndlzirea e/ectrid Cand temperatura interioara din
a caldurii, cat sl din posibilitatite de re• centra/izatj cuaerca/d incapere scade sub valoarea prescrisa,
glare si control pe care le otera. Masa de stocare a caldurii (fig. 4.7.15) termostatul Ti da comanda de pornire
Se produc si aparate fara panou de este, in aceasta situatie, alcatuita din ventilatorului V care recircula aerul prin
cornanda inglobat, pentru ansambluri elemente modulate, astfel profilate masa de acumulare.
cu automatizare centralizata. Puterea incat, prin montare, sa rezulte canale de
electrica instalata este cuprinsa intre 3 circulate a aerului. 4. 7.4.2 Tndlzirea e/ectrid centra/izatj
$i 8 kW cu trepte de 0,5 sau de Hezlstentele electrice sunt inglobate cu apj ca/di
1 kW in functie de producator. in aceste elemente modulate. Sistemul este asernanator cu eel cla•
Aceste tipuri de aparate sunt indica• Schema tehnoloqica a unei instalatii sic de Incalzjre cu radiatoare, numai ca
te pentru incaperi tip ,,living" ocupate de lncalzire electrica centralizata cu aer prepararea agentului termic (apa calda)
in perrnanenta. Exista sl tipuri de apa• cald este prezentata in fig. 4.7.16. se face electric. lnstalatia se poate
rate cu acumulare $i descarcare fortata Aerul din incapere este absorbit de aplica atat la cladlr: existente cat si la
la care, pe canalele de circulatie a ae• ventilatorul V sl trecut prin blocul de cele noi. Se utilizeaza pentru lncalzirea
rului, sunt prevazute incalzitoare elec• producere $i acumulare a caldurii si cladirilor sau spatiilor la care, din dife•
trice suplimentare care intra in functiu• apoi refulat in incapere. rite motive, nu se poate aplica un sis•
ne in situatia in care caldera stocata lnstalatia asiqura $i o Irnprospatare a tem de lncalzfre clasic (cu centrala ter•
devine insuficienta, aerului din tncapere prin preluarea unei mica folosind combustibili lichizi, ga•
Acestea reprezinta practic o combi• cote parti de aer exterior prin priza P, ZO$i sau solizi) sau la care sistemul de
natie intre lncalzirea cu acumulare de controlata de clapeta C 1. incalzire clasic se dovedeste a ti nee•
caldura sl cea directa. Evacuarea surplusului de aer (viciat) conomic.
In fig 4.7.14 este prezentata diagrama se poate face prin neetanseitatile ele• In aceasta categorie se pot incadra
de lncarcare $i descarcare a unui aparat mentelor delimitatoare ale lncaperii. cladirile izolate: cabanele, casele de
de incalzire electrica cu acumulare de Pentru buna functionare a sistemului vacanta, benzinariile etc.
caldura. Este prezentata acumularea de se impune o automatizare minima a
caldura in orele (22 ... 6) cu cost redus instalatiei care se compune din bucle 4.7.4.2.1 Sistemulde incilzire
al energiei electrice si cedarea acestei pentru: cu sta1:ie compacti
calduri in functie de tipul aparatului, in • supravegherea Incalzirii masei de Sistemul (tip LAING) este campus
cursul unei zile (6 ... 22). acumulare a caldurii: dintr-un ansamblu Incalzitor electric -
• rnentinerea temperaturii aerului intro• pornpa de circulatie care tine loc de
4.7.4. incilzirea elecbici dus in incapere in limita admisa, pre• cazan, distribuitoare sl colectoare, ar•
centralizati scrisa prin termostatul Tc; cand se de• rnaturi si aparatele necesare unei insta•
paseste temperatura admisa, termo• latii de Incalzire,
In atara stocarii caldurii in aparate statul Tc, prin intermediul unui regula• Vasul de expansiune, reteaua de
individuale mici se poate realiza o acu• tor, cornanda clapeta C2, care contro• conducte si radiatoarele apartin insta•
mulare de caldura in aparate mari cu leaza raportul dintre debitul de aer tre• latiei interioare a cladirii.
posibilitati de distributle a ei, la mai cut prin masa de acumulare si debitul Ansamblul Incalzitor electric-pornpa
multe incaperi, agentul termic fiind de aer care ocoleste masa; tempera• (fig. 4.7.17) este campus dintr-o pom•
aerul sau apa. Solutia este eficienta in tura aerului refulat in incapere pa foarte silentioasa functionand pe
cazul instalatiilor de Incalzire bazate pe depinde
surse de caldura combinate. Astfel,
daca se dispune de o instalatie clasica
~-JTi ·.
bazata pe arderea combustibililor sl se
doreste inlocuirea sa cu o instalatie
: I .
electrica de tncalzre in care sursa de '
'
.
.
producere sa fie energia electnca, ca•
' .
zanul poate ti inlocuit cu un generator
[W·h] B
60 000 r
50
40
000
000
v ..
\ -a,
30 000
20 000 I ",
10 000 J ~
I
22 24 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
[h]
Fig. 4.7.16. Schema tehnologicia
Fig. 4.7.14. Diagrami tncircare I
Fig. 4.7.15. Alcituirea masei de unei instala1:idi e tncilzire
- descircare D a unui aparat
stocarela un blocde acumulare a electrici centralizati cu aer cald:
pentru tncilzire electrici
cildurii produse pe cale electrici: I - incapere de incalzit: V - ventilator;
cu acumulare de cilduri:
1 - elemente ceramice modulate; B - bloc de producere si acumulare a
a - descercere ststice;
2 - rezistente electrice; caldurii; C1, C2 - clapete de reglare;
b - descsrcere dinamica.
3 - canale de aer. P - priza de aer; Ti, Tc - termostate.
I. lnstala~ii de inealzire Capitolul 4: Sistemede incalzire
principiul histerezis si o unitate forrnata pentru cladiri cu sarcini termice mici si
din rezlstentele de lncalzjre montate mijlocii (cladiri de locuit mici, unifami•
compact. Agentul termic intra pe la liale, benzinarii, blocuri de locuit, hote•
partea lnfertoara a ansamblului trecand luri, scoli) sau pentru sarcini termice
'-(
.: 5
prin rotor cu o turbulenta mare, ceea
ce aslqura un randament ridicat.
Agentul termic este directionat catre
mari :;;i chiar foarte mari (platforme in•
dustriale etc). Sunt cazane (cap. 6.2)
cu reglarea electronica a temperaturii,
partea superioara trecand printre cele avand 3 sau 4 lntrerupatoare termosta•
trei rezistente electrice identice. Aces• tice si un lirnitator de siguranta la
tea din urrna sunt inglobate intr-un tub 120°c, cornanda rnanuala prin fixarea
din otel inoxidabil care este cuplat cu temperaturii apei pe conducta de in•
pompa de circulatie a agentului termic. toarcere sau automata prin intermediul
La partea supertoara se gase:;;te cutia unui termostat de camera.
cu borne de conexiune. Ansamblul are Cazanele cu puteri cuprinse intre 120
un termostat inglobat care asigura pro• :;;i 1200 kW au reglare electronica cu 6,
tectia la suprasarcina, 15 sau 30 de trepte si sunt dotate, su•
In fig. 4.7.18 si tabelele 4.7.3 :;;i 4.7.4 plimentar, cu termometru, indicator de
sunt date caracteristicile tehnice si putere sl tablou electric pentru conto•
constructive ale Incalzitoarelor electrice rizarea consumului :;;i reglarea tempe•
cu pornpa de circulatie, produse de raturii apei pe conductele de ducere :;;i
firma LAING-Germania. intoarcere, in valoare fixa sau in trepte.
Sistemul de incalzjre se poate utiliza Domeniul de ternperatura al agentu-
pentru lncalzirea spatiilor (locuinte etc)
care necesita o sarcina terrnica de Tabelul 4.7.4. Dimensiunile
pana la 15 kW. incilzitoarelor eleclrice cu pompi
produse de firma LAING- Germania
4.7.4.2.2 Sistemulcu prepararea (fig. 4.7.18)
agentuluitermic (apa) Tip L1 [mm] L2 [mm]
in cazane elecbice
Sistemul este identic cu cele de in• EP 6000 300 560
calzire cu radiatoare si prepararea EP 9000 300 560
Fig. 4.7.17. Ansamblu agentului termic in centrala terrnica (cu EP 12000 365 560
incilzitor electriccu combustibil gazos, lichid sau solid) cu EP 15000 365 625
pompA LAING: singura deosebire ca prepararea apei
1 - pornpa: 2 - rezistenta electrics: calde pentru incalzire se face in cazane 100 95
3 - racord de intrare apa: 4 - racord electrice.
Cazanele electrice se pot utiliza atat
de ieske apa calda: 5 - cutie cu
la instalatii noi cat sl la cele existente
borne de conexiune.
Tabelul 4.7.3. Caracteristiciletehniceale incilzitoarelorelectricecu

pompi
produsede firma LAING - Germania
Nr. EP EP EP EP
crt. Caracteristica I Tipul U.M.
6000 9000 12000 15000 C\J
~ -----1.CT_
•
Incalzirea electrica
·r-- ·~
I Puterea electrica 6 9 12 15
2 Numarul rezistentelor j [buc.] _ -~~·~·!_. ~·-3···~~- 3-·•
3 Puterea electrics a unei rezistente I [kW] 2 3 4 5
-~ --·~--·-·~·---~·--_J-·--~...+...-- ·- .........~~-.+------1---------
4 Tensiune nominala I [V] 400 i 400 400 400 _J

N
1-~--------··--·-··L -~-·-~'--·-~--··~--·
Motorul pompei
+1
. ··r···--1-··· ....
I Puterea absorbita 88
2 Tensiunea nominala I ~~~ 281~ · I · ;,~ :,: 230
3 Frec_ve_n_t_a ~~~~~~~ll _[H.~z] 50·-1··-5-0·-·...+-~5-0~+---5-0_.,
: z~;; ~~:~~=~::i!, ~,~,0~~r~~=1~~fd ·~ L~

Ansamblul lncalziror electric cu pornpa
58
103
3 Presiunea maxima adrnisibila ! [bar]

6 6
[ I 6 Fig. 4.7.18. Dimensiunile principale
6
a agentului termic I i : ale unui incilzitor electrictip LAING.
lui termic este cuprins lntre 20 si direct pe parnant sau al unui plafon ca• mum 10 cm); acesta acurnuleaza caldera
120°C In functie de tipul cazanului. tre terasa sau pod. pe care o produc cablurileIn perioada de
f n cazul sistemelor de incalzire lnglo• tarif redus (de regula noaptea)si o
4.7.5. incilzirea electrica bate In plansee din beton, la cladirile cedea• za In timpul zilei si seara. Puterea
integrati in elementele de etajate, rezulta o incalzlre cornbinata maxima instalata este de175 W/m2.
construelii prin plafon si pardoseala, Pentru o pla• Daca puterea lnstalata este insufi•
ta echitabila a energiei electrice, trebu• cienta pentru acoperirea pierderilor de
Consta In lnglobarea unor rezistente ie luate rnasuri de izolare terrnica pen• caldura In perioada In care Incalzirea
electrice In supratetele ce delirniteaza tru ca locatarul platitor sa fie si benefi• prin pardoseala functionsaza este ne•
o incapere. ciarul fluxului termic. cesara si o alta sursa de caldura supli•
Rezistentele electrice se pot lngloba rnentara. Aceasta poate ti sursa clasi•
In pardoseli, plafoane, pereti si chiar In 4. 7.5.1 ca sau alta sursa de Incalzire electrica.
usile interioare. lncllzireaelectricl Sursa de caldura suplirnentara poate
Schimbul de caldura lntre supratata prin pardoseall ti obtinuta si prin montarea unei zone
Incalzitoare si incapere se face atat perimetrale de Incalzire prin pardoseala
prin radiatie cat si prin convectie In 4. 7.5.1.1 Descrierea sistemului (In fata usilor si ferestrelor) sau combi•
part: aproximativ egale. de incilzire nand cu 0 instalatie electrica de lncal•
Principalele avantaje ale acestui sis• Dintre sistemele de Incalzire electrica zire prin plafon.
tem de Incalzire: prin elemente de constructii eel mai La pardoselile executate din lemn
• sunt flexibile si precise perrnitand o eficient si eel mai des utilizat este eel cablurile de incalzire trebuie sa alba mai
buna reglare; de incalzlre prin pardoseala, putin de 10 W/m, iar puterea instalata
• fiabilitate mare, practic egala cu cea a Sistemul se poate utiliza pentru orice nu trebuie sa depaseasca 80 W/m2.
casei In care este instalat (100 de ani); tip de pardoseala finita: rnarrnura, gre• Ca requla qenerala, la instalarea ca•
• sunt relativ usor de instalat si intretinut; sie, mozaic, linoleum, rnocheta, par• blurilor Incalzitoare In pardoseala tre•
• utilizeaza lntreg potentialul sursei chet, dusurnea din lemn. buie sa se tma seama de recornanda•
energetice ceea ce insearnna con• Sistemul de incalzire electrica prin rile producatorilor privind temperaturile
sum redus de energie; pardoseata se utilizeaza, In functie de maxime admise de pardoseala.
• se pot instala atat la cladiri de locuit cat destinatia incaperii, materialul din care
si la alte tipuri de cladiri cum ar ti cele este alcatuita pardoseala, conditiile cli• 4.7.5.1.2. Sistem electric de incilzire
pentru birouri, sali de sport, piscine matice etc. pentru: prin pardoseali
etc. si In toate situatiile In care este • Incalzire totala, cand puterea Cel mai nou sistem este sistemul
necesar un contort deosebit; insta• electric de lncalzire pentru pardoseala,
• se pot aplica la toate tipurile de pe• lata este lntre 100 si 150 W/m2; Eljet®, produs de Purmo. Acest sistem
reti sau pardoseli fie la cladiri noi sau • Incalzire suplirnentara, pe langa alta se aplica la noile cladiri, lnsa poate ti
la cele existente cu ocazia renovari• sursa de Incalzire, cand puterea insta• utilizat ca sistem de lncalzire In cladiri
lor; rezlstentele electrice se lnglobea• lata este intre 60 si 80 W/m2 (§ 4.7.7). vechi. Datorita grosimii reduse a placii,
za In pardoseli noi din beton, pardo• Sistemul de incalzire prin pardoseala de aproximativ 3 mm, sistemul electric
seli renovate ale bailer. pardoseli noi este, In general, de lncalzire directa, El de lncalzire pentru pardoseala Purmo
ori renovate din lemn; este format din: cabluri incalzitoare, eljet poate ti aplicat direct In adezivul
• sunt practic invizibile fiind lnglobate echipamente de reglare si control, ma• pentru gresie sau direct sub materialul
In elementele de constructii, elimi• teriale de fixare a cablurilor electrice si cu care este acoperita pardoseala.
nandu-se problema spatiului ocupat, instalatia electrica de alimentare. Sistemul electric de lncalzire pentru
In sisteme clasice, de cele mai multe Pentru sistemul de Incalzire prin par• pardoseala Purmo Eljet ofera calitate si
ori inestetice sau greu de asortat cu doseala cu suport din beton se utili• siguranta. Garantia de 10 ani pentru
mobilierul; zeaza cabluri cu o putere maxima de placile de lncalzire precum si garantia
• au un grad ridicat de contort datori• 18 W/m. de 2 ani pentru termostatul ambiental
ta unei repartltii optime, pentru cor• f n Incaperile de rnarime medie cablu• asigura un nivel ridicat de siguranta.
pul uman, ale temperaturilor aerului rile se monteaza astfel incat sa rezulte Elementele componente Purmo Eljet
din incapere: o putere instalata lntre 60 si 100 W/m2 Sistemul electric de lncalzire pentru
• acumularea unei importante cantitati (incalzire directa). I n salile de baie se pardoseala, oferit de Purmo, este livrat
de energie termica In elementul de recornanda ca puterea instalata sa fie ca un set complet. f n set sunt incluse
constructil In care este lnglobat, lu• de eel putin 100 W/m2 deoarece In ast• urmatoarele produse:
cru important In cazul In care se uti• fel de Incaperi se doreste, In general, o • Sistemul electric (plasa) de lncalzire
lizeaza pentru tarifarea energiei elec• pardoseala calda, prin pardoseala Purmo 150 wm2 cu
trice contoarele cu dublu tarif. f n cazul incaperilor umede, cu surse cablu de conectare;
Dezavantajele sistemelor de incalzire de apa (bucatarii, bai, grupuri sanitare • Termostat electronic cu tempori-
electrica integrate In elemente de con• etc.), nu lntreaga suprafata a acestora
structii sunt: este disponibila pentru montarea ca•
• costul ridicat al energiei electrice; blurilor lncalzltoare datorita existentei
• necesitatea existsntei unei bune izo• conductelor de alimentare cu apa sau
lari termice a elementelor de con• de scurgere. f n aceste conditii se are In
structil, In special, a anvelopei, pen• vedere numai suprafata libera,
tru a rnentine fluxul termic transmis I n Incaperile cu geamuri sl usi mari
catre exterior In limite admisibile mult (spre exterior) se recornanda realizarea
inferioare valorilor considerate nor• unor zone perimetrale de Incalzire prin
male pentru incalzirea clasica, pardoseala In care puterea instalata
Masurile de izolare terrnica trebuie poate ajunge pana la 200 W/m2. Fig.4.7.19
luate si In cazul pardoselilor asezate fn cazul lncalzirii prin pardoseala cu
acumulare, cablurile lncalzitoare se
mon•
teaza lntr-un strat gros de beton (de
mini-
I. mstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
zator, cu senzor pentru pardoseala:
• Canal de protectie pentru senzorul
de pardoseala;
• Multimetru digital;
• Grafic de control;
• Manual de instructiuni.
Descrierea sistemului electric de
incalzire prin perdoseala
Sistemul electric de Incalzire prin
pardoseala Purmo poate fi utilizat
numai pe suprafete pe care nu se afla
obiecte.
Asta tnsearnna ca, atunci cane sunt
in functiune, nu trebuie acoperite cu
mobilier incastrat, cabine de dus, cazi
de baie etc., care ar putea impiedica
trecerea fluxului de energie terrnica. in
cazul mobilierului incastrat, trecerea
caldurii poate fi aslqurata prin orificii in
plinta sau prin distantiere amplasate pe
pardoseala,
Pentru o utilizare optima a supra•
tetel, pot fi utilizate mai multe plase de
incalzire (fig. 4.7.19) conectate in pa•
ralel. in acest caz, nu trebuie sa se
depaseasca un curent maxim de distri•
butie de 16 A pentru termostatul cu
temporizator si, respectiv, o putere Fig. 4.7.21. Montajulplasei in '8P8 autonivelanti
maxima de 3,2 kW.
Cablurile sistemului electric de incal• - Curent max. de comutare: 16 A; • Supratetele neocupate nu sunt in•
zire pentru pardoseala nu trebuie sa se - Capacitate maxima de comutare: calzite (fig. 4.7.22).
intersecteze sau sa fie scurtate. 3200 W; • Elementul de incalzire trebuie utilizat
Trebuie sa va asiqurati ca materialele - Camp control: 5-40°C; in totalitate si nu trebuie scurtat; in
de acoperire utilizate pentru Incalzirea - Mod de functionare: control pe doua cazul in care plasa de lncalzire este
de suprafata, si anume placile de gre• nivele de ternperatura: prea lunga, cablul de Incalzire poate
sie, adezivul pentru placile de gresie, - Clasa de siquranta: II; fi scos din plasa $i amplasat liber.
sapa etc. pot fi utilizate pentru tncal• - Gradul de protectie: IP 21; Cablurile de Incalzire nu se pot
zirea pentru pardoseala (pot fi supuse - Culoarea termostat: RAL 9010 (Alb atinge sau intersecta atunci cane
unei temperaturi constante de min. Pur); sunt instalate.
50°C). - Certificare Fl, VDE, CE; • Senzorii de pe pardoseala trebuie
Plasele de Incalzire trebuie - Dimensiunile plasei de Incalzire: 1, 2, arnplasati in centru, intre cablurile de
amplasate la o distanta de eel putin 3, 4, 6, 8 $i 10 m2; incalzjre, Acest lucru este necesar
50 mm de toate elementele de - l.atirne plasa: 0,5 m; pentru a asigura o distanta adecvata
constructie am• plasate pe verticala - Grosime: aprox. 3 mm; fata de alte surse de caldura, precum
(pereti, stalpi etc.) - Capacitate: 150 W/m2; tevile de Incalzire sau de apa calca
$i la o distanta de eel putin 30 mm de - Lungimea cablului de conectare: 3,5. etc.
elementele conductoare ale cladirii. Se • Piasa de incalzire trebuie pozitionata
verifica inainte de instalare daca su• 4.7.5.1.3 Montajul sistemuluiEWET astfel tncat sa nu poate fi instalata
prafata plasei de lncalzjre corespunde sub cazi de baie, cabine de dus,
cu suprafata ce urrneaza a fi Incalzita, Montajul sistemului ELJET de la
Piasa nu trebuie instalata astfel incat PURMO se poate executa in doua
sa acopere rosturile de dilatare. Verifi• moduri:
carea rezistentei plasei electrice inainte • Montajul plasei in adeziv de gresie
$i dupa montajul acesteia, cu ajutorul (fig 4.7.20).
multimetrului digital este obligatorie. • Montaj plasei in sapa (fig. 4.7.21).
- Tensiune de functionare: 230 V, Date pentru montaj:
50/60 Hz;
Tabelul 4.7.5. Carecteristiciletehniceale sistemuludi e incilzire prin
pardoseali
Tip Putere Curent Hezistenta
r-- 1
[m2] 150
[W] 0,65
[A] ~Q] 3 53
--·---- ------- - 0
2 300 1,30 176
~- 3 450 -·----· ··- -----~1·~~ 117 ·-
4 600 --~-----·-- _§§
§_ 900 3,91 ----~59
8 1200 5,22 44 --
10 1500 6,52 35 Fig.4.7.22
Capitolul 4: Sisteme de inealzire I. lnstalatii de Incalzire
mobilier de bucatarie incastrat etc.
Termostatul ambiental (fig. 4.7.23)
inclus In sistemul electric de tncalzlre
pentru pardoseala, produs de Purmo,
functioneaza In baza unui program
saptarnanal. Cu ajutorul acestui ter•
mostat, se poate regla automat sau
manual temperatura dorita a pardoselii.
Cu ajutorul senzorului pentru pardo• 2
seala, temperatura pardoselii este mo•
nltorizata sl plasa de incalzire este a b c
pornlta sau oprita, In acelati timp, pe
display sunt afisate In perrnanenta Fig. 4.7.24. Cabluri incilzitoare:
durata de functionare $i temperatura. a - cabluri armate din cupru cu izoletie minerala;
- manta din PVC; 2 - arrnatura (Cu); 3 - izolatie rninerala;
4 - conductor Cu (sau Kumanal);
b - cabluri armate din cupru cu izotetie din elastomeri;
1 - manta exterioara din polietilena de Inalta densitate;
2 - armatura din textura rnetalica: 3 - conductor; 4 - izolator din elastomeri;
c - cab/uri din a/uminiu;
1 - manta exterioara din PVC; 2 - conductor din Al (sau Kumanal).
sunt alcatuite dintr-un conductor care seala produse de firma RED-RING
are rezistivitatea constanta (la cupru Austria.
rezlstenta varlaza cu temperatura), Im•
bracat intr-un izolant din elastomeri, o 4.7.5.1.5 Montarea cablurilor
arrnatura din textura rnetalica (otel sau de ihcilzireelectrici
cupru) si o manta exterioara din polie• prin pardoseali
Fig. 4.7.23. Tennostatde ambianit tilena de Inalta densitate (fig. 4.7.24 b). Cablurile Incalzitoare se rnonteaza,
Performantele acestor cabluri sunt de requla, fie In sapa de egalizare ce
4.7.5.1.4 Materiale aceleasi cu cele ale cablurilor armate se toarna peste placa din beton armat,
Principalele materiale care compun cu izolatie rninerala, ca strat suport pentru pardoseala de
un sistem de Incalzjre prin pardoseala • Cablurile din aluminiu sunt alcatuite uzura, fie direct pe armatura placii de
sunt cablurile Incalzitoare alcatuite din• dintr-un conductor unifiliar din ,,Kuma• rezistenta a planseului.
tr-o rezistenta protejata la exterior de nal" lnvelit intr-o manta de protectie In aceste cazuri planseul este folosit
manta. din PVC (fig. 4.7.24 c) lmpotriva agre• atat pentru incalzlrea prin pardoseala
Se folosesc cabluri din cupru near• siunilor exterioare. Acestea sunt cabluri cat si pentru incalzirea prin plafon.
mate sau armate sl cabluri din aluminiu. utilizate la tensiune redusa (48 V) $i Acest sistem se utilizeaza la cladirile
• Cablurile din cupru nearmate pen• necesita pentru alimentare un transfor• etajate unifamiliale sau la cladiri tertiare,
tru alimentare la tensiune joasa mator (220/48 V c.a)
(220-380 V) sunt alcatuite dintr-un con• In tabelele 4.7.6; 4.7.7 $i 4.7.8 sunt
ductor din cupru, acoperit cu un Invelis cuprinse caracteristicile tehnice ale ca•
izolant din polietilena reticulara sl o blurilor ,,DEVIFLEX" produse de firma
manta exterioara din PVC. ,,DEVI" din Danemarca.
Acestea sunt cabluri fragile care se De asemenea, se utilizeaza si cabluri
utilizeaza numai In instalatii de mici di• incalzltoare la care protectia exterioara
mensiuni. este realizata cu tabla din otsl galvani•
Puterea instalata liniara a acestor ca• zata In forma Q, nurnita lira de Incadra•
bluri nu depaseste 17 W/m. re (fig. 4.7.26).
• Cablurile armate pentru alimentare Avantajul acestei protectii consta In
la tensiune joasa pot fi, In general, de faptul ca pe langa 0 suprafata mai Fig. 4.7 .25. Cabluri
doua tipuri: cu izolatie rninerala si cu mare de schimb de caldura rezolva si incilzitoare sub fonni
problema supralncalzirii accidentale. de grill.
izolatie din elastomeri.
Cablurile armate din cupru cu izolatie Astfel de cabluri sunt fabricate de
rninerala sunt alcatuite dintr-un con• firma DELEAGE - Franta.
ductor incalzitor din cupru. Exista ca• Cablurile incalzitoare se livreaza sub
bluri sl cu conductor dintr-un aliaj de mai multe forme: In colaci; pe tamburi
aluminiu denumit ,,Kumanal". Conduc• de cablu, sub forma de elemente lncal•
torul este trnbracat Intr-un izolator zitoare prefabricate tip grila, pe plasa
dintr-un material pe baza de magneziu textila sau rnetalica sau pe suport din
protejat de o arrnatura rnetalica din Cu
sl o manta exterioara din PVC sau din
panza (saltele) (fig. 4.7.27).
Cand cablurile sunt livrate sub torrna I. •3a .I
polietilena de densitate mare. (fig. de elemente izolatoare prefabricate
4.7.24 a). Puterea instalata lineara a (benzi, f8.$ii, saltele) distantele dintre 1
acestor cabluri nu depaseste 33 W/m. buclele serpentinei sunt de: 100, 125, Fig. 4.7.26. Cabluri
Aceste cabluri sunt robuste si se pot 150, 175 si 200 mm. incilzitoare cu lira de
prefabrica In elemente incalzitoare sub In tabelul 4.7.9. sunt date caracteris• incadrare:
forrna de grila (retea) (fig. 4.7.25). ticile tehnice pentru saltelele de cabluri 1 - conductor incalzitor dintr-un aliaj
Cablurile cu izolatie din elastomeri pentru lncalzirea electrica prin pardo- de Ni, Cr si Cu; 2 - izolatie din polieti•
lena reticulara: 3 - irnpletitura cu fire
din otel galvanizat; 4 - lira de lncadrare.
I. lastalatii de lncalzlre Capitolul 4: Sisteme de inealzire
Tabelul 4.7.6. Caracteristiciletehniceale cablurilorincilzitoare DEVIFLEX
D TIP 10 de 10 W/m, produse de firma DEVIHEAT - Danemarca
Cabluri de tip 10 (10 W I m)
Putere instalata [W] Lungime [m] 8
Tensiune Tensiune Tensiune
220 v 230 v 240 v
85 100 100 IO
185 200 220 20
265 300 315 30

355 400 425 40 Fig. 4.7.23. Montarea senzorului de
parcloseali'i realizarea legituri•
460 500 550 50 lor
electrice:
530 600 630 60
1 - placa din beton; 2 - folie PVC
635 700 755 70 0,2 mm; 3 - izolatie terrnica
40... 60 mm; 4 - sapa de 60 mm;
725 800 860 80 5 - strat de uzura: 6 - senzor de
pardoseala: 7 - banda izolatoare;
845 900 1000 90 8 - conductor (cablu de leqatura):
905 1000 1080 100 9 - tub de protectie al conductorului
(din Cu 16 mm); 10 - doza de
1 115 1200 1325 120 legatura 100x100 mm.
1290 1400 1535 140

Pentru sistemele de Incalzire directa
se folosesc termostate specializate
in conditille Tn care se doreste o limi• 4.7.5.1.4 Reglareasistemelor pentru reglarea temperaturii din incape•
tare a fluxului termic inferior, cablul se de incilzlreelectrici re $i comanda sistemului de Incalzire.
rnonteaza Tntr-o dala flotanta, izolata prin parcloseali Exista mai multe tipuri de termostate
termic de placa de rezlstenta, Se face diferit pentru sistemele cu care se utiltzeaza in cazul Tncalzirii di•
Operatiile de montare a cablurilor Tn Incalzjre directa sl cele cu acumulare. recte, alegerea lor fiind Tn functie de
pardoseala sunt, Tn general, cele des• in general firmele care produc cablu• destinatla incaperii sl de scopul pentru
crise la sistemele de Incalzire cu pano• rile izolatoare livreaza $i aparatele de care s-a recurs la solutla de tncalzire
uri radiante de pardoseala prevazute cu reglare aferente. prin pardoseala (ca solutie generala de
tuburi flexibile (§ 4.5)
Modul de instalare a senzorilor de Tabelul 4.7.7. Caracteristiciletehniceale
pardoseala, a termostatelor de reglare cablurilorincilzitoareDEVIFLEX
precum sl modul de legare electrica TIP 15 de 15 W/m, produse de firma DEVIHEAT - Danemarca
sunt prezentate Tn fig. 4. 7 .28.
Cabluri D tip 15 (15 WI m)
Putere instalata [W]
Lungime [m]
Tensiune Tensiune Tensiune
220 v 230 v 240 v
I IO 120 130 8
235 255 275 16
330 360 395 24
445 485 530 32
575 630 685 40
667 740 805 47
795 865 945 56
1 040 1 135 1 235 73
1 255 1 370 1 490 89
1 600 1 745 1 900 113

Fig. 4.7.22. Cabluri incilzitoare 1 815 1 985 2 160 127
pe suportdin pAnzi (saltele):
1 - cablu electric; 2 - plasa textila. 2 025 2 215 2 410 143
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de tncalzlre
turii exterioare, a cantitatii de caldura
Tabelul 4.7.8. Caracteristiciletehnice ale cablurilortncilzitoareDEVIFLEX
remanenta in parooseala cat si a pe•
D TIP 18de18 W/m, produse de firma DEVIHEAT- Danemarca rioadei de tarif redus al energiei electri•
Cabluri D tip 18 (18 WI m) ce) cat timp (din perioada de tarif re•
dus) trebuie sa se alimenteze sistemul
Putere instalata [W] Lungime [m]
cu energie electrica pentru a se obtine
un rezultat optim. Exista mai multe ti•
ensiune Tensiune Tensiune podimensiuni pentru astfel de aparate,
220 v 230 v 240 v in functie de producatori sau, pentru
125 135 145 7 acelasl producator, in functie de man•
mea si destinatia cladirii sau a incaperii
250 270 295 15 in care se rnonteaza. Astfel exista uni•
--------- ·-
tati principale la care se pot conecta
360 430 22 una sau mai multe unitati secundare,
putanc controla sistemul de Incalzire
intr-un numar mare de spatii $i incaperl
diferite. Exista unitati secundare care,
---·-------+--------- conectate la o unitate principata, pot
(fiecare) controla mai multe camere sau
supratete diferite in acelasi timp. Pentru
I 015 52 o sinqura lncapere exista masteruri ca•
------
I 115 I 325 68 re au unitatea secundara inglobata.
-- ----
1360 I 620 82
1720 2 045 105
2 JOO 2 500 138
2540 3 015 155
lncalzire sau din motive de irnbunata• masterul este astfel proiectat incat este
tire a confortului). capabil sa calculeze (pe baza tempera-
Principalele tipuri de termostate care
se utnizeaza in incalzirea directa sunt:
• Cu senzor de camera (inclus in Tabelul 4.7.9. Caracteristiciletehnice pentru saltelele de cabluri tip MHS
corpul termostatului). produse de firma RED-RING-Austria
Aceasta se utilizeaza in cazul in care
lncatzirea prin pardoseala constituie Latimea Putere Rezisti- Lun- Puterea
Putere Tensi- lntensit
solutia qenerala de Incalzire. Termosta• x insta- vitatea- unea gimea insta-lata
tele pentru Incalzirea prin pardoseala lunaimea unitara lata litatea cablului atea
cu senzor de camera se fabrica in mai [m x m] [W/m2] [W] [Q/m] [VJ [m] [W/m] [A]
multe variante pentru montare: ingro•
0,75 x 2,00 141 168 18,00 220 16 10,5 0,76
pata (sub tenculala): aparenta: pe !;)ina
(in interiorul unei cutii). 0,75 x 3,00 144 288 8,00 220 21 13,7 1,30
• Cu senzor de perdoseala, - -
Aceasta se utilizeaza atunci cand in• 0,75 x 4,00 142 420 4,00 220 29 14,9 1,89
calzirea electrica prin pardoseala a fast
prevazuta pentru lmbunatatlrea confor• -· 0,75 x 5,00 150 560 2,04 220 42 13,4 2,56
tului !;)i nu ca solutie generala de Incal• !
0,75 x 6,00 139 630 2,04 220 38 16,6 2,86
zire $i in spatii in care se doreste o -- ·--f-·
ternperatura sensibil crescuta a pardo• 0,75 x 8,00 144 864 1,00 220 56 15,4 3,93
selii (in bai, holuri de intrare, grupuri
sanitare). 0,75 x 10,00 142 I 064 0,65 220 70 15,2 4,84
Pentru sistemele de incalzire cu acu• 0,75 x 12,00 152 I 372 0,36 220 98 14,0 6,24
mulare se utillzeaza bucle de reglare - --------
-
care constau din doua tipuri de termo• 1,00 x 2,00 137 275 8,00 220 22 12,5 I 1,25
state care lucreaza impreuna: ~.
• un termostat care are un senzor de 1,00 x 3,00 i 139 420 4,00 220 29 14,9 ·~ 1,i9
exterior ce constituie unitatea principala
(,,master"); prin intermediul senzorului 1,00 x 4,00 144 580 2,04 220 41 14,0 2,62
de exterior acesta mascara, in mod ------·----- --
i----------- ~·
constant, temperatura exterioara. I

1,00 x 5,00 143 720 1,30 220 52 13,8 3,25
• un termostat care are un senzor de 1,00 x 6,00 141 850 1,00 220 57 I 14,9 I 3,86
pardoseala ce constituie unitatea se•
cundara (,,slave"), conectata la ,,mas• 1,00 x 8,00 143 I 146 0,65 220 65 17,6 5,21
ter" $i capabila sa rnasoare cantitatea
de caldura rernanenta in pardoseala; 1,00 x 10,00 143 1 430 0,36 220 94 15,2 6,50
I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de inealzire
4.7.5.1.5 Dimensionarea instal&iiilor c. <P . t Temperatura 8 se calculeaza cu re-
de incilzire elecbici p = h f
I t [W) (4.7.4) Iatla: x:
prin pardoseall
In care:
a
{J = PS + u, . {JR + u2 . {Jo [OC)
Pentru calculul de dimensionare a in• , u, + u2 (4.7.9)
stalatiilor de incalzire electrica este ne• ta - este perioadade acumulare(8 ... 10
cesar sa se cunoasca sistemul de In• h); In care:
t, - perioada totala de functionare din•
calzire prin pardoseala adoptat (direct tr-o zi (24 h). u2 - este coeficientulde transmisiea cal•
sau cu acumulare). • se alege tipul de cablu de Incalzire ti• durii prin pardoseala de la suprafata
Calculul cuprinde urrnatoarele etape: nandu-se seama de recomandanle planului cablului incalzitor spre par•
• necesarul de caldura pentru lncalzire producatorilor de cabluri, iar In lipsa tea inferioaraa acesteia [W/m2·K].
<Ph [W); se deterrnina dupa STAS acestora se respecta recornandarile Constanta de timp a pardoselii t se
1907 din tabelul 4.7.11. calculeaza cu relatia:
• puterea lnstalata totala (a cablurilor • se calculeaza distanta ,,d" dintre doua
lncalzitoare) este data de relatia:
t = c. p. b [hi
(4.7..10)
bucle consecutive formate de cablul U, +U2
pi= c·<Ph [W] (4.7.1) montat In pardoseala sub forrna de
unde: serpentina cu una din relatiile, In care:
c - este coeficientul de siquranta care c - este caldura rnasica a sapei de
tine seama ca sistemul de Incalzire R beton [J/kg·K];
d=-·100 [cm] (4.7.5)
prin pardoseala trebuie sa reactio• p - densitatea materialuluisapei [kg!m3];
neze rapid la temperaturi joase: sau b - grosimea sapei de beton [m].
c = 1,3 - pentru sistemul de incalzire Exemplul de calcul 1
A
electrica prin perdoseala direct; d = _u · 100 [cm] (4.7.6)
Se cere sa se incalzeasca electric o
c = 1,2 - pentru sistemul de incalzire L incapere avand:
electrica prin pardoseala cu unde: A= 25 m2 - seprafata totala a pardoselii,
acumulare. L - este lungimea totala a cablului. Au = 20 m2 - supratata utila,
• se deterrnina suparatata utila a par• in tabelul 4.7.12 sunt date distantele d ei = 20°C - temperatura interioara si
doselii: pentru diferite puteri instalate pe <Ph = 1500 w - pierderile de caldura,
n unitatea de supratata pentru cabluri Structura pardoselii este cea indicata
izolatoare cu
A LJ =A-"'AL., I (4.7.2) Pi= 15 W/m, respectiv Pi= 10 W/m. In fig. 4.7.29.
j ..t
• se verifica temperatura pardoselii 81 Rezolvare
unde: $i temperatura In planul cablului ln• Se adopta solutia de lncalzire electri•
A - este supratata totala a pardoselii[m2]; calzitor 82 astfel incat sa nu se depa• ca prin pardoseala cu acumulare. Pe•
Ai - suprafeteleocupate de diferite seasca urrnatoarele valori: rioada de acumulare este cuprinsa
obiec• 81 -s 28°C (pentru lncaperi obisnuite), intre orele 22... 6 si 13 ... 15 (ta = 10 h).
te asezate pe perdoseala, de exem• 81 s 30°C (pentru lncaperi de trecere) Se calculsaza puterea mstalata cu
plu: cada de baie, conductele de iar relatia 4.7.4:
apa 82 s 50°C. p = c . <Ph . t, = 1, 2 . 1500 . 24 =
$i canalizaredin bai si bucatarii, dula• Aceste temperaturi variaza pe par• ta I 10
purile In perete din dormitoare cursul unui ciclu (24 h) In regim nesta•
[m2]; tionar datorita regimului de Incalzire - = 4320 w
• se calculeaza puterea electrica unita• racire al transferului termic. iar puterea terrnica unitara conform
ra necesara
p
ps = A~ [W/m2] (4.7.3)
Temperaturile 82 $i e 1 se calculeaza relatlei 4.7.3.
unde valorile recomandate si valorile cu relatiile:
maxime admise ale lui P5 pentru diferi• 82 = ()x + (80 - 8Je-talt [0C) (4.7.7) p =~= 4320 =216 W/m2
s A LJ 20
te tipuri de Incaperi sunt prezentate In $i
(1- u,).
tabelul 4.7.10. Intrucat puterea terrnica unitara ma•
+ u, • {J 0
[ C)
Pentru lncatzirea directa la pardoseli {J = xima adrnisa Psmax este de 175 W/m2
{J
(4.7.8)
$i acurnuleaza toata cantitatea de 1 h R h 2
~in beton Psmax are valori cuprinse
mtre 60 si 100 W/m2, iar la pardoselile
cal• dura necesara pe parcursul unei
In care:
din lemn P = 80 W/m2. zile lntregi astfel tncat puterea
smax
8 - este temperatura pardoselii realiza•
instalata to•
Pentru incalzirea cu acumulare la x ta In planul cablului Incalzitor dupa
tala este data de
pa!doseli din beton Psmax = 175 W/m2. relatia: un timp de functionare infinit [0C);
In toate cazurile la stabilirea puterii 80 - temperatura fetei interioare a par•
instalate pe unitatea de suprafata Ps, doselii [0C] (eqala cu temperatura
trebuie sa se tina seama de recoman• aerului din spatiul de sub incape• rea
darile producatorilor de pardoseli (gre• considerata);
sie, parchet, rnarrnura, linoleum etc.) In eR - temperatura medie interioara a
ceea ce prlveste temperatura maxima aerului din incapere [°C) conform
pe care pardoseala si substantele utili• STAS 1907;
zate la montarea acesteia (adezivi) o t - constanta de tip a pardoselii [h);
pot suporta. ta - timpul de functionare al instalatiei
in cazul lncalzirii electrice prin pardo• de Incalzire [h];
seala cu acumulare, lnstalatia functio• h - coeficientul de transmisie a caldurii
neaza In timpul perioadei de tarif prin convectie $i radiatie [W/m2·K];
U1 - coeficientul de transmisie a caldurii
redus
lntre suprafata planului cablului ln•
calzitor (montat lngropat In pardo• Se calculeaza distanta d cu relatia
rezulta puterea instalata In
seala) $i lncapere. 4.7.5.:
pardoseala: P = P · A = 175 · 112_
p smax u15
20 = 3500 W. Hezulta ca este d = -'- · 100 = - · 100 = 8, 57 cm
necesara $i o sursa ps 175
suphrnentara care sa acopere Se observa ca distanta d corespunde
diterenta l!P = P - P. = 4320 - 3500 valorii recomandate din tabelul 4.7.12.
= 820 W. Pentr~ aslgurarea puterii Lungimea totals a cablului de lncal•
instalate In zire se calculeaza cu relatia 4.7.6:
pardoseala se alege din tabelul A 20
4.7.12 un cablu Incalzitor cu doua L = _..!!_ • 100 = -- · 100 "' 234 m
d 8,75
conductoare cu puterea liniara instalata
de 15 W/m.
(4.7.11)
Capitolul 4: Sisteme de inealzire I. lnstaletii de Incalzire
Tabelul 4.7.10. Alegerea este de 200 W/m2.
tipuluicablurilorincilzitoare in functiede Pentru calculul puterii electrice din
destinatia incinerii
Cablu In care:
unitari [W I m2]
inciperea Tip senzor <l>h =
!'.<l>h 285 W; =
Putere Putere Dtip 15 t, = 24 h;
normaIi maximi Dtip 18 Dtip 10 t8 = 10 h si C = 1,2.
rezulta:
Sala de baie 100 ... 150 200
I
I x x Pardoseala
p =(1,2·285·24)110 820 w =
''iPar supraf ata zoner. pen. metra I e:
Camera de zi 80 ... 100 150 x x Camera
A = ~zp = 820 = 4 1 m"
Hol de intrare 70 ... 120 200 x x Pardoseala zpp 200'
Grup sanitar
(WC)
70 ... 100 200 x x Pardoseala Utilizand tot un cablu Incalzitor cu
Dormitor I 60 ... 100 IOO x x Camera culeaza distanta dintre buclele cablului
i
Vestibul, coridor 50 ... 100 200 x x i Camera p 15
Camera copiilor 70 ... JOO 100 x x Camera zp P
s
200
!
Pivnita 50 ... IOO 200 x x i Pardoseala valoare ce corespunde recornandari•
! lor din tabelul 4. 7. 11.
Spalatorie 70 ... 150 200 x x i
Pardoseala Lungimea cablului necesar pentru ln•
Pardoseala de
lemn pe traverse 60 ... 80 80 - x Combinat 4.7.11 este:
Q · 100
··-
Pardoseala Combinat I L = Au · 100 = "' 55 m

subtire d 7,5
pardoseala
Calculul se continua cu determinarea
Birou 60 ... 100 200 I x x Camera valorilor temperaturilor 81 si 82 aplicand
I
x x relatiile 4.7.7 si 4.7.8.
I
Magazin !
60 ... 100 200 ; I Camera
l~------+------+-~I ·-----r--------+----- Se calculeaza mai lntai termenii care
+
Atelier I
80 ... IOO 200 I X i X Camera intra In cornoonenta celor doua relatii:
I - coeficientul de transmisie a caldurii
Garaj
I
IOO ... 200 200 x x Pardoseala U1 intre suprafata planului cablului ln•
--·-
calzitor si incapere (fig. 4.7.24).
Camera I pardo-
Biserica 100 ... 200 seal a200 x 1
I u =----
Sala de
I 1 1 c5 s.
-+-1+-"
gimnastica I 50 ... 80 x x
I
-
h \ )._2
Sera 50 ... IOO 100 - - ------- = 5,2 W/m2-K.

1~-----+--------------+-----+-·----+--------; 1 0,06 0,06
--+--+---
Depozit, ciimarai 60 ... IOO 200
i x x 1
I
Camera 11,6 0,93 1,93
Inciilzire de baza 40 ... 60 x x !

Pardoseala coeficientul de transmisie a caldurii u2
intre suprafata planului cablului Incalzi•
Diferenta neacoperlta !'.Pi corespun• unde: tor $i parnant (fig. 4.7.29).
de unui necesar de caldura care se Pizp - este puterea electrica din zona
poate calcula cu relatia: perirnetrala [W];
,14> = /j~ t.
. = 820 . 10 = 285 w P - puterea electrica maxima pentru
szp zona perirnetrala recornandata
h c t, 1, 2. 24
(4.7.12) Tabelul 4.7.11. Tipurile de cabluriincilzitoare recomandate
Pierderile de caldura !'.<l>h se pot in func1:iede tipul pardoselii fi'i sistemul de incilzire
acoperi fie printr-un sistem de incalzire utilizat
Puterea instalati lineari
directa fie prin instalarea unei
electrica Tipul pardoselii
a cablului Pi [WI m]
zone perimetrale de incalzire cu acu•
mulare (In tata ferestrelor). Inciilzire directa
Daca se utilizeaza incalzlrea electrica
directa (de exemplu, radiatoare electri• - pardoseala din beton s 18
ce) atunci:
pi = c . ,1'1>h = 342 w 1,2 . 285 = - pardoseala din lemn s IO
Se alege un radiator de 500 W. - pardoseala renovata (de mica grosime) s IO
Daca se recurge la tncalzirea electri•
ca pe zona perirnefrala (fig. 4.7.30) Inciilzire cu acumulare
atunci suprafata zonei perimetrale este:
p 15 ... 33
A=~
-
pardoseala
din beton
(cabluri
cu 2
conductoar
e) zp p [m2] (4.7.13)
szp
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
Tabelul 4.7.12. Distaniele,,d" recomandate pentru cablurile de 10 'i 15 4. 7.5.2 Tncllzirea electriclprin plafon
W/m in tunciie de puterea instalati pe unitatea de suprafati Se utilizeaza in cornbinatie cu incat•
zirea prin pardoseala In cazul cladirilor
Putere unitara Distanta ,,d" [cm] etajate la care un singur beneficiar su•
[WI m2] porta cheltuielile pentru plata energiei
Cabluri cu 10 W I m I Cabluri cu 15 W I m electrice.
50 20 ! 30 in aceasta situatie lipseste stratul de
---------·-------~I. izolatie amplasat sub cablurile Incalzi•
··--t
75 13 20 toare montate In placile din beton (sau
~--------~~-----------------------! In sapa acestora) dintre etaje ceea ce
------r----- 12
100 IO i 15 face ca fluxul termic emis de acestea
sa se repartizeze atat catre zona supe•
rioara cat $i catre cea inferioara, In ra•
:=====-·-_-:_-:_~~---- ~·--·-+!-- _-- -_· --_-_~6~8_-_--_--_-_--11--_-_-_-_-_·_-_-_1 o_- -_-- _-----~I
port cu rezistentele termice aferente.
Plafonul devine element de lncalzre,
175 SJ ! 8j iar temperatura la suprafata acestuia nu
200
I
s T 7,5
trebuie sa depaseasca 35 .. .40°C la 0
lnaltime de 2,5 m (din motive fiziologice).
Se utilizeaza, de asemenea, si incaizi•
rea prin plafon cu folii lncalzitoare. Foliile
incalzitoare sunt alcaturte dintr-o banda
rnetalica realizata dintr-un aliaj de plumb
o1=6 cm A.1=0,93 W/mK
$i staniu, fuzibil la circa 180°C, dispusa
o2=6 cm A.2=1,39 W/mK intre folii compozite din poliesteri sau
0 0 0 • 82=3 cm polietilena. Acestea se produc cu latimi
o3=4 cm A.3=0,046 W/mK
variabile lntre 30 si 120 cm si cu puteri
o4=10 cm A.4=2,09 W/mK unitare cuprinse lntre 100 $i 200 W/m2.
Folia THERMITAS fabricata de firma
RADIASOL din Franta (fig. 4.7.31) este
e =+5°C
alcatuita dintr-o plasa din fibre de
Fig. 4.7.29. Structurapardoselii din exemplul de calcul 1: sticla gresate cu un amestec de polite•
1 - mozaic; 2 - beton; 3 - izolatie terrnica; 4 - beton armat; 5 - cablu electric trafluoretilen $i carbon, izolata electric
b - grosimea straturilor; A. - conductivitatea terrnlca. cu o lnvelitoare din poliester.
Aplicarea foliilor Incalzitoare pe pla•
P5 = Psm 175 W/m2; fon se face prin fixarea pe extradosul
eR == e; = 20 "C si e11 = 5 "C. placii lnainte de finisarea plafonului (fig.
- constanta de timp a pardoselii se 4.7.32 a, b, c, d) sau prin aplicarea pe
,ft deterrnma cu relatia 4.7.10 suprafata plafonuluiexistent (fig. 4.7.32 e).
t=~ = 0, 23. 2 200. 0, 09 =
4. 7.5.3 Tncllzirea electriclprin perefi
~f U +U
1 2 Solutia de Incalzire electrica se reali•
zeaza prin lnglobarea in tencuiala pere•
5,2+1,1
tilor a unor supratete Incalzitoare din
= 7,23 h.
in care s-a considerat:
Fig. 4.7.30. lncilzirea electrici cu c = 0,23 Wh/kg·K; tesaturi textile lmbibate cu grafit sau
cabluri incilzitoare montate in o = o2 = 0,09 m; prin aplicarea pe tencuiala a unor tape•
pardosealicu mi°'orarea distaniei p = 2 200 kg/m3. te incalzttoare,
,,d"intre buclele cablului in zona din • se calculeaza temperatura 82 in pla• Alimentarea cu energie electrica se
f$ ferestrei(zona perimetrali). nul cablului Incalzitor cu relatia: face prin intermediul unor transforma•
82 = 8x + (80 - 8Je·Ta!T = toare electrice 220/24 V c.a.
= 45 + (5-45)·e·Bl7,23 = 31,9 < 50 °C in cazul incalzirf electrice prin peretii
u =----- In care s-a considerat: exteriori acestia trebuie sa dispuna de
2 ~~ + (j3 + (ji ta = 8 h (luandu-se In calcul numai o izolatie termica mult mai mare decat
orele de functionare din timpul In cazul altor sisteme de lncalzire, ceea
).2 \ \ noptii lntre 2200 si 500).
ce face ca sistemul sa fie rar utilizat
1 • se calculeaza temperatura 81 a par•
-------- = 1, 1 Wlm2-K. datorita costurilor prea ridicate.
0, 03 + ~--
0, 04 + -·--
0, 1 doselii cu relatia 4.7.8.
--
1, 39 0, 046 2, 09
8
1
= (1 - u,)
h
. 8 +
R
u, .
h
8
2
=
- temperatura pardoselii dupa un timp

de functionare infinit e , se deterrnina 5• 2). 5• 2
cu relatia 4.7.9. = (1- 20 + . 31, 9 =
cc
11,6 11,6
8 = PS + u, . (JR + u2 . ea -
" U, + u2 - = 25,3"C<28"C
in care s-a considerat: In care s-a considerat:

= 175+5,2·20+1,1·5 = 45"C
(JR::: 8;::: 20 °C.
5, 2+1, 1
Hezulta ca valorile temperaturilor
se
lnscriu In limitele impuse.
Fig. 4.7.31. Folie incilzitoare

tip Thennitas- Radiasol.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. mstalatli de Incalzire
4.7.6. incilzirea elecbici ~ 7.6.3 Calculul puterii instalate • pentru protectia lmpotriva electrocu•
,,bijonct:iun1 Calculul puterii electrice totale insta• tarilor prin atingere directa, carcase•
e1 late necesare pentru Incalzirea unei le aparatelor de incalzire se leaqa la
incinte (apartament) se face In acelasi parnant prin intermediul celui de-al
~~&1Descriereamstemww mod ca pentru Incalzirea electrica di• treilea conductor al cablului sau prin
de Tncllzire recta (§ 4.7.2). prevederea unui conductor supli•
Incalzrea bljonctlune este un proce• Pentru stabilirea nurnarului de apara• mentar;
deu de incalzire elecfrica dkecta desti• te de Incalzlre necesare se tine cont de Aparatele montate In spatii umede
nat numai locuintelor colective (blocuri). felul In care sunt repartizate grupurile (bai, bucatar!i, grupuri sanitare) se lea•
Acest sistem se compune din apara• de rezistente pe cele doua circuite (co• ga suplimentar la instalatia de Impa•
te electrice de lncalzire cu dubla ali• lectiv si individual) In functie de siste• rnantare,
mentare montate In fiecare tncapere $i mul de lncalzire bijonctiune) ales. • acolo unde este posibil se recoman•
din doua circuite electrice de racordare da ca pentru protectia electrocutari•
(fig. 4.7.33). 4. 7.6.4 Exec14ie ,; lor prin contact direct sa se prevada
Aparatele electrice cu dubla alimen• exp/oat.are disjunctoare de curent rezidual;
tare sunt alcatuite din doua grupuri de Executia lnstalatiilor de alimentare a • aparatelede incalzjre se fixeaza bine
rezistente diferite: aparatelor de incalzire se face cu res• de
• o parte a rezistentelor este racordata pectarea tuturor normelor $i prescriptii• elementelede consnuctii, astfel incat
la tabloul electric al locuintei (indi• lor tehnice In vigoare, din care se pot sa
vidual). sublinia: nu se poata rnisca sau rastuna:
• cealalta parte a rezistentelor este ra• • pentru aparatele electrice a carer • cutiile de conexiuni sunt de tip etans
cordata la tabloul electric comun al putere instalata depaseste 2 kW se si distincte, pentru instalatia indivi•
blocului. realizeaza circuite distincte; duala de cele pentru instalatie comu•
Hepartitlile de putere la nivelul fieca• • fiecare aparat electric este racordat na: acestea din urrna fiind amplasate
rui aparat sunt, In general, urrnatoarele: la doua circuite electrice (unul de la In spatele aparatului de Incalzire:
• 1/2 individual si 1/2 colectiv; tabloul de apartament si celalalt de • pentru o buna siquranta In exploatare
• 1/3 individual sl 2/3 colectiv. la tabloul comun); este necesar ca instalatia sa fie dotata
Energia electrica consurnata pentru • circuitele electrice sunt protejate cu cu sisteme de lntrerupere totala a
lncalzire este, In aceasta situatle, con• dispozitive de protectie la supracu• alimentaru aparatelor cu energie elec•
torizata si facturata In mod distinct: rent (de exemplu, Intrerupatoare au• trica atat pentru cea individuala cat si
• pentru consumul individual pe conto• tomate mici) si se arnplaseaza la pentru cea colectiva:
rul propriu al fiecarei locuinte: acelasi nivel cu accesul In locuinta • lnainte de punerea In functiune, insta•
• pentru consumul colectiv pe contorul intr-un loc inaccesibil utilizatorului; latia elecmca de alimentare este veri•
tabloului comun. • dispozitivele de protectie la supracu• ficata de catre furnizorul de energie
Sistemul ,,bijonctiune" permite, Intr• rent nu protejeaza decat circuitele electrica sau de o firma specializata.
un imobil colectiv, conform modului de care deservesc o sinqura locuinta:
reglare ales, sa existe o Incalzire de
baza perrnanenta (de qarda) reahzata
de instalatia electrica colectiva,
Diferenta de necesar de caloura pen•
tru atingerea temperaturii interioare de 1
contort se obtine prin intermediul insta• ~============>i\---3
latiei electrice individuale. 0-------'o......._ 4
In scopul reducerii costurilor de ex•
ploatare ale acestui sistem de lncalzire a
este indicat sa se efectueze o Intreru• b
pere a circuitului colectiv de Incalzire In
orele de tarif maxim (vart),
~7.6.2 Aparate ,; materiale

Aparatele electrice utilizate pentru ln•
calzirea ,,bijonctiune" sunt asernanatoa•
re cu cele utilizate la Incalzirea electri• c
ca directa, singura deosebire constand
In faptul ca sunt compuse din doua
grupuri de rezistente, cu doua racorduri
electrice distincte. Pentru alimentarea
cu energie electrica a acestor aparate
se realizeaza doua circuite electrice
distincte. Acestea se proiecteaza si se 4
executa cu respectarea tuturor nor• e
melor si prescrlptiilor In vigoare pentru Fig. 4. 7 .32. Montarea foliilorincAlzitoarepe
tnstalatiile electrice, In general.
plafon:
Este indicat ca circuitele electrice sa a - pe grinzile plafonului; b - intre grinzile aparente;
fie realizate din conductoare sau ca• c - pe plafon cu schelet metalic; d - pe plafon cu montare eperente;
bluri din Cu, sectiunile calculandu-se In e - pe p/afon existent;
functie de puterile instalate ale apara• - folie Incalzitoare: 2 - izolatie: 3 - qrinda: 4 - placa ipsos; 5 - sipca;
telor de tncalzire (rezistente) pe care le 6 - planseu: 7 - finisaj; 8 - schelet metalic; 9 - adeziv; 10 - dala plina:
alirnenteaza. 11 - dala prefabricata.
I. tastalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzlre
4.7.7. incalzirea elecbica mixti

3
Acest tip de incalzire este constituit
din asocierea, la nivelul producerii cal•
durii, a unei Incalzhi de baza cu o ln•
calzire de adaos.
f ncaizirea de baza este aslqurata de
-:
1
cabluri incalzitoare lngropate In pardo•
seala. Acestea asigura 60-70 % din
energia necesara lncalzirii unei incaperi.
I ncalzirea de completare sau de
~ adaos (30.. .40 %) este o Incalzire elec•
1 trica directa care fumizeaza diferenta
2 2 --~
de energie necesara pentru obtinerea
temperaturii de contort.
Sistemul se aplica, In general, blocu•
rilor de locuinte,
Incalzkea de baza este alimentata cu
energie elecfrica printr-o mstalatie elec•
trica cornuna $i contorizata cu ajutorul
unui cantor de energie comun. Aceasta
este o incalzire electrica prin pardoseala
cu acumulare si functioneaza In perioa•
da de tarif redus din timpul noptii (lntre
~ 4 orele 2200 $i 500). Inertia terrnica a par•
doselii permite acumularea In 8 ore de
tunctionare (In perioada de tarif redus) a
unei cantitati de caldura necesara In 24
de ore. I ncalzirea de adaos este o lncal•
zire electrica indiviouaia pentru care se
utilizeaza aparate de Incalzire directa,
Aceste aparate sunt comandate de
termostate care permit reglarea tempe•
raturii fiecarei incaperi la valoarea dorita,
lnstalatia electrica de alimentare a aces•
tor aparate este individuala, iar con•
sumurile sunt lnregistrate de contorul
fiecarui apartament.
Pentru lncalzirea de baza (incalzireae•
lecfrica prin pardoseala cu acumulare)
materialele utilizate, prescriotiile tehnice
Fig. 4.7.33. Tncilzirea electrici ,,bijonqiune".Schema de cat $i calculele de dimensionare sunt cu•
principiu: prinse In paragraful 4.7.5. iar pentru in•
1 - termostat; 2 - aparat de incalzlre cu dubla alimentare; 3 - izolatie terrnica: calzirea de adaus (incalzire electrica di•
4 - geam izolant; 5 - cantor de energie electrica individual; 6 - cantor de recta) se consulta paragraful 4.7.2.
energie electrica colectiv.
menajer sau tehnologic cu pompe zitata, existand astfel premizele valori•
4.8. incilzirea cu api de caldura, ficani energiei geotermale prin foraj.
geotennali (J = 50... 80 °C Zonele cu zacarninte hidrogeoterma•
• lncalzjre i;;i preparare apa calda de le, in exploatare i;;i de perspectlva, sunt
4.8.1. Utilizarea apelor consum, prin asociere cu o centra• prezentate in fig. 4.8.2.
geotennale pentru incilzire la terrnica de varf pentru consuma• Temperatura apelor geotermale este
tori civili, industriali i;;i sere; cuprinsa in domeniul 50... 120°C, iar
Utilizarea eficienta a energiei geoter• • preparare apa calda de consum adanclrnea de amplasare a acviferelor
male la alimentarea cu caldura a con• menajer sau tehnologic. este de 1 ... 3 km.
sumatorilor impune respectarea urrna• 9>80°C in tabelul 4.8.1 sunt indicate caracte•
toarelor conditii generale: • Incalzire sl preparare apa calda de risticile sistemelor hidrogeotermale care
- cunoasterea parametrilor de exploa• consum, prin asociere cu o centra• au sonde in exploatare,numarul
tare a sursei pe baza unui studiu hi• la terrnlca de vart pentru consuma• acestora fiind - la nivelul anului 1996 - de
drogeologic anterior sl garantarea tori civili, industriali i;;i sere; 70.
parametrilor: debit, ternperatura, • incalziresi preparare apa caldade con•
cornpozitie chirnica, inclusiv previ• sum, pentruconsumatoriindustriali; Temperatura [°C]
ziuni asupra evolutiei in timp de catre • lncalzire in procese tehnologice de 0 50 100 150
furnizorul apei geotermale; uscare;
- asigurarea unei bune corelari intre • preparare apa calda de consum
amplasamentul sursei (sonda geoter• tehnologic. 500 \Ill.
rnala) i;;i consumatorii de caldura;
'~ \
- utilizarea in masura cat mai mare a
energiei termice disponibile a sursei
4.8.2. Surse geotennale 1000 \I \\ '
' ,,
' '
I
geotermale prin: Existenta energiei acumulate in \ ,\
- realizarea unei raciri cat mai accen• scoarta terestra este pusa in evidenta 1500
I
' 4~ ~ 6- ~~-
~~~ 2 ' ~~
tuate a apei in instalatiile consuma• prin cresterea proqresiva
toare (inserierea instalatlllor, folosirea temperaturii solului cu adancirnea, pe
a
Ict1
1::'s: f\3~ 5"
- 'I'\-
Q)
aparatelor termice performante); verticala fiecarui punct. E I I II \
"(3
- asigurarea unei durate anuale de fun• Gradientul geotermic Gt reprezinta c
•ct! ' I\ .\
I'\
ctionare cat mai ridicate, prin functio• cresterea temperaturii solului cu adan• "O
narea in regimul de baza al consuma• cimea, pe unitatea de lungime si se ex• <(2500 \

\ \
'~
torului i;;i asocierea unor consumatori prirna in K/100 m. Valoarea medie pe
avand curbe de sarcina diferite. glob a gradientului geotermic este Fig. 4.8.1. Graficul de variaiiea
- asigurarea cornpatibilitatii apei geo• Gt = 3 K/100 m. temperaturii solului cu adincimea:
termale cu instalatiile utilizatoare prin Subsolul Romaniei prezinta zone in• 1. - Zona estica a platformei
prevederea unor rnasurt corespunza• tinse in care gradientul geotermic este Moesice: Gt = 2,3 K/100 m;
toare (tratarea apei, materiale adec• mai mare decat aceasta valoare, maxi• 2. - Depresiunea Transilvaniei:
vate, posibilitati pentru interventie si mum constatat fiind Gt= 7 K/100 m, in Gt= 3,3 K/100 m;
inlocuirea componentelor); nordul Carnpiei de Vest. 3. - Depresiunea Getica sl
- adoptarea urrnatoarelor rnodalitati de in fig. 4.8.1 este aratata, pe zone Depresiunea Barladului:
valorificare terrnica in functie de nive• geografice caracteristice, variatia tem• Gt= 3,7 K/100 m;
lul de ternperatura al apei geotermale: peraturii solului cu adancirnea, eviden• 4. - Zona vestica a platformei
9=30... 50 °C tiindu-se valorile de gradient geotermic. Moesice: Gt= 4,7 K/100 m;
• Incalzire solarii; in cazul in care o anurnita structura 5. - Zona sudica a Depresiunii
• incalzire i;;i preparare apa calda de geologica (soluri nisipoase, calcare, Panonice: Gt= 6,0 K/100 m;
consum cu pompe de caldura; gresii fisurate) contine apa, aceasta ia 6. - Zona nordica a Depresiunii
• preparare apa calda de consum temperatura rocilor in care este depo- Panonice: Gt= 6,5 K/100 m.
Tabelul 4.8.1. Caracteristicilesistemelor hidrogeotennale care au sonde in exploatare
Adincimea Temperatura Debitul Mineralizaiia

Sistemul Structura mediea mediea mediupe totali
hidrogeotennal geologici sondei [m] apei [°C] sondi [Vs] a apei [g/l]
Granular -
Crisul Negru - Somes nisipuri
1500 65 10 3 ... 11
Fisurat - calcare,
Bors 2800 120 10 8 ... 14
dolomite I I
Oradea -//- 2800 80 12 1 ... 3

Granular -
Mures - Crisul Negru 1500 65 8 2 ... 5
I nisipuri
·----·---·--
Banatul de vest I
I
-//- 2000 75 10 3 ... 11
-~ -- -- ~- ----------- ·-------
Cozia - Caciulata Fisurat - gresii 3000 90 20 13 ... 15

i
Fisurat - alcare,
Bucuresti Nord - Otopeni 3000 65 25 1 ... 2
dolomite ··---------
Insuratei - Mihai Bravu Fisurat - calcare 1000 60 I 10 2 ... 4
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sistemede Incalzire
Potentialul energetic al resurselor hi• energetic al resurselor geotermale la a - conventional curate;
drogeotermale se exprirna prin energia nivelul intregii tari se estirneaza la pes• b - incrustante, corosive;
termica continuta in apa qeoterrnala te 20.000 TJ/an. c - cu gaze combustibile;
produsa la capul de sonda, conside• d - puternic mineralizate;
rand raclrea acesteia, in instalatiile de 4.8.3. Pozijia instalatiilor tennice e - poluante.
valorificare din aval, pana la 30 °C. in lantul de valorificare complexl fn fig. 4.8.4 sunt exemplificate diver•
Potentialul energetic total, disponibil a energiei geotennale se scheme generale de valorificare a
in prezent, al sistemelor hidrogeoter• apelor geotermale in functie de natura
male cuprinse in tabelul 4.8.1 este de 0 sonda de productie apa geoterma• apelor, cu indicarea pozitiei utilizato•
2000 TJ/an. Hepartltia pe tipuri de la pune in fata ,,inginerului de sistem" rului in lantul de valorificare. Din toate
utilizari a potentialului energetic actual problema utilizarli cat mai eficiente a schemele rezulta ca utilizarea in insta•
al apelor geotermale este ilustrata de apei i;;i a caldurii continute de aceasta. latiile termice (incalzirea cladirilor civile
fig. 4.8.3. Se urrnareste obtinerea unei raciri cat i;;i industriale, prepararea apei calde de
Se rernarca ponderea insernnata pe mai accentuate a apei geotermale in consum) se face in prima treapta a
care o are Incalzirea cladinlor si prepa• instalatiile termice, precum si utilizarea lantului de inseriere a consumatorilor.
rarea apei calde de consum. acesteia in scopuri multiple. Cu exceptia cazului apelor conventio•
Prin pertectionarea tehnologiilor exis• Pentru valorificarea cat mai cornpleta nal curate (a), in toate celelalte cazuri
tente i;;i prin includerea zonelor de a apelor geotermale se utillzeaza sche• nu se introduce apa qeoterrnala in in•
perspectiva, indicate in fig. 4.8.2, in me in trepte. fn acest scop pot fi avute stalatiile de Incalzire ale utilizatorilor,
circuitul de valorificare, potentialul in vedere urrnatoarele domenii de valo• separarea hidraulica dintre circuitele
rificare: primar si secundar facandu-se prin
I - Incalzirea cladirilor, preparare apa schimbatoare de caldura.
calda de consum; Heinjectia apei geotermale in sol,
A - aqricultura: sere, solarii, culturi dupa utilizare, se impune din conside•
de alge, piscicultura; rente de protectie a mediului (in cazul
B - balneologie, agrement; apelor poluante) cat i;;i pentru conser•
G - separare gaze combustibile; varea zacamantului.
3 Ch - valorificare chirnica: extragerea
Fig. 4.8.3. Repartizarea pe tipuride substantelor minerale utile. 4.8.4. Sistema de alimentare
consumatorai i energiei Schema de valorificare adoptata tre• cu cildura
geotennale: buie sa tina seama si de calitatea apei
1 - lncalzire cladiri civile i;;i industriale, geotermale. Valorificarea energetica a resurselor
apa calda de consum; Se pot delimita urmatoarele categorii geotermale si realizarea unui sistem de
2 - agricultura; de ape: alimentare cu caldura sunt conditionate,
3 - balneologie, tratament.
tftlt. Sisteme hidrogeotermale

\/,@ cu sonde In productie
t!l/J. Sistemehidrogeotermale
oBoto~ani
V/j J din zone de perspective
Suct?ava
80 -c !~~~~~~~u~~~~~~ale
s
0Neam~
Piatra
- e
-vaslu:
Fig. 4.8.2. Sistemele hidrogeotennaledin RomAnia.

in primul rand, de existenta consuma• sum si conducta de recirculare apa • sursa qeoterrnala;
torilor de caldura (cladir: de locuit $i calda de consum. • instalatia de degazare;
social-culturale, cladiri de productie, Sistemele locale se utilizeaza • statia de tratare chirnica:
sere etc.) in zona cu resurse. pentru alimentarea cu caldura a unor • statia de pompare;
in functie de rnarlrnea acestor con• mici con• sumatori, arnplasati in • conducta de transport;
sumatori $i de densitatea sarcinii termi• vecinatatea son• dei de productie, a • schirnbatoarele de caldura din punc-
ce de Incalzire, sistemele de alimentare carer sarcina termi• ca este de 1 .. .4 tul termic geotermal;
cu caldura pot fi: MW. • treapta de epurare;
- centralizate; Aplicatille locale eficiente se obtin prin • conductele de evacuare;
- locale. inserierea consumatorilor pe trepte de • statia de reinjectie.
Sistemele centralizate se prevad temperature necesara, realizandu-se u• in fig. 4.8.7 este indicata amplasarea
pentru alimentarea cu caldura a unei nul sau mai multe circuite avand regi• acestor componente in cadrul circuitu•
grupari de consumatori (o localitate, un muri hidraulice si termice distincte, gru• lui de apa qeoterrnala,
cartier) avand sarcina terrnica de peste pate in functie de marirnea sl simultane•
5 MW. Confiquratia qenerala a siste• itatea in timp a consumurilor. in cazul u• 4.8.5.1 Sursa geotennala
mului este prezentata in fig. 4.8.5. nor ape geotermale neincrustante $i ne• Este constituita din una sau mai multe
Sursa este constituita de una sau mai corosive se introduce apa qeoterrnala sonde de productie apa qeoterrnala,
multe sonde de productie apa geoter• direct in receptoarele instalatiilor interi• dintr-un perimetru dat; sonda poate de•
rnala care debiteaza intr-o retea cornu• oare (serpentine de lncalzire la sere, re• bita la capul de exploatare artezian sau
na ce alirnenteaza punctul termic geo• gistre de incalzre la ateliere etc). prin pompare subrnersibila.
termal. Aici, apa qeoterrnala cedeaza Tendin• ta qenerala este de a se Pomparea subrnersibila, utilizata $i in
caldura aqentilor termici secundari, prin abandona so• lutia utilizarii directe a cazul sondelor arteziene cu tendinta de
intermediul schirnbatoarelor de caldura, apei geotermale in instalatiile de la scadere a debitului in timp, realizeaza
dupa care, in final, este reinjectata in consumatori. stabilizarea sl controlul debitului de
zacarnant prin sonda de lnjectie. in fig. 4.8.6 este prezentata compo• apa qeoterrnala, putancu-se obtine si o
Punctul termic geotermal se cuplea• nenta unui sistem local de alimentare reglare cantitatlva a sursei.
za cu 0 centrala terrnica de vart cu cu caldura folosind energia qeoterrnala
care contucreaza pentru asigurarea ni• de la o sonda de productie. Apa
velului de temperatura al agentului ter• qeoterrnala, nefiind poluanta, se poate
mic necesar la consumatori. Hetelele evacua direct la emisar.
termice de dlstributie nu se deosebesc 7
cu nimic fata de retelele termice se• 4.8.5. Echipamentul circuitului
cundare urbane; ele au in cornponenta de api geotennali
conductele de incalzire ducere-intoar•
cere, conducta de apa calda de con- in circuitul de apa qeoterrnala al unui
sistem centralizatde alimentarecu calcu•
ra se gasesc urrnatoarele componente:
Fig. 4.8.5. Sistem centralizatde

3
alimentarecu clilldunul tilizind
ener-
3 gia geotermali:
3 1 - sonda de productle: 2 - punct
termic geotermal; 3 - statie de injectie:
3 4 - sonda de lnjectle; 5 - sursa
auxiliera (centrala terrnica de varf):
6 - consumatori; 7 - retea de transport
a b a apei geotermale; 8 - conducta de
apa qeoterrnala tolosita (uzata termic);
9 - retele secundare de distributie,
3
3
3
9
c d
'
~3
~)
2
2
4
Fig. 4.8.4. Scheme generale
2
de valorificarea apelorgeotermale: ~
a - ape conventional curate; b - ap Fig. 4.8.6. Sistem localde alimentare
i'ncrustante, corosive; c - ape cu gaz cu clilldunul tilizind energia
e
combustibile;d - ape puternicminera/izate geotermali:
e - ape poluante; - sonda de productie: 2 - concucta
1 - sonda de productle: 2 - sonda de injsctie; 3 - evacuare la emisar sau reinjecti apa qeoterrnala; 3 - conducta apa
in zacarnant; 4 - evacuarela emisar; 5 - treapta de epurare; I - incalzire;A - qeotermala tolosita (uzata termic);
agricultura B - balneologie; G - separare gaze combustibile; Ch - extragere 4 - emisar; 5 - locuinte: 6 - anexe
minerale utile. qospodaresti; 7 - ateliere; 8 - sere;
---apa qeoterrnala: - - - -)-- - - · gaze combustibile. 9 - solarii.
I. lnstaletil de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de inealzire
Tipuri de pompe folosite: 4.B.5.2 lnstal8'ia de ... 33 500 kJ/m~). degazarea trebuie
- electropompe submersibile cu motor degazare sa asigure separarea, captarea si
termorezistent; sunt utilizate In mod Se compune din unul sau mai multe valorifi• carea energetica a gazului
curent pentru ape geotermale cu rezervoare la presiune atrnosterica sau (utilizarea la arzatoarele cazanelor
temperatura sub 80°C. Agregatul se sub presiune, denumite degazoare; centralelor termi• ce de varf asociate
compune dintr-o pornpa centrifuqa realizeaza eliminarea gazelor dizolvate cu punctul termic geotermal).
multietajata cuplata direct cu din apa qeoterrnala In scopul asiqurarii fn fig. 4.8.8 este prezentata schema
electromotorul care este alimentat siqurantei In functionare si fiabilitatii in• unei instalatiide degazaresl recuperarea
prin cablu de la supratata: ansamblul stalatiilor din aval. Rezervorul degazor gazelor combustibile. Utilizand aceasta
este suspendat pe coloana sondei si amplasat langa sonda are capacitatea schema se pot asigura presiuni ale ga•
lucreaza permanent sub nivelul apei; de 15 ... 50 m3. zului la consumator de pana la 50 mbar.
tip reprezentativ de pornpa: BYRON• Gazele dizolvate Intalnite eel mai fn cazul In care consumatorii de gaze
JACKSON (SUA); frecvent In apele geotermale din Ro• combustibile sunt situati la distante mai
- turbopompe; sunt utilizate pentru ape mania sunt: metanul, bioxidul de car• mari de sonda, schema va ti completata
geotermale cu ternperatura de peste bon si hidrogenul sulfurat. Dintre aces• In aval cu o statie de comprimare
?0°C. Turbopompa se compune tea, metanul are ponderea cea mai ln• echipa• ta cu
dintr-un subansamblu submersibil sernnata ajunqand sa reprezinte, la electrocompresoareprecum si cu o
pornpa-turbina, cu arbore comun ::,>i unele sonde din judetul Tlrnis, pana la treapta de acumulare de medie presiune
ooua electropompe de supratata 90 ... 95 % din totalul gazelor a gazelor.
pentru antrenarea subansamblului asociate. f n condltiile In care
imersat; tip reprezentativ de pornpa: productia de gaz metan a apelor 4.8.5.3 Sfatie de tratare chimicl
GUINARD (Franta). geotermale este lnsem• Statia este prevazuta pentru corecta•
nata, ca de exemplu la sondele din ju• rea compozitlei chimice a apei geoter•
detele Tirnis ( 1,5... 3,5 m~ gaz!m3 apa, male In scopul asiqurarf cornpatibilita•
P. = 30000
3
... 33000 kJ/m~) si
3
tii acesteia cu instalatiile utilizatorului.
Arad Apele geotermale de pe teritoriul Ro•
apa, Pei =
,--~l SP
( 1C.l.. 2,8 mN gaz/m
21000
rnaniei se Incadreaza, dupa natura io•
nilor preponoerenti, In urrnatoarele ca•
' ' L CG tegorii de ape:
: 1~-~ : :-· ---]---: - bicarbonatate, clorurate, sodice;
- - . ' • I-· ~ . / --·-----1•~-r----i
'I------· I :I I: - sulfatate, bicarbonatate, calcice.
'----------- SPC Mineralizatia totala a acestor ape are
ST
r/-----~ SR
-----3 valori lnsemnate, depasind, In unele
cazuri, 10 g/1 (tab. 4.8.1).
Pentru utilizatori este extrem de im•
' :--\---: --f , - - -_.,...-4 portant sa se cunoasca efectele pe
1-~~::J-L_J ' :
~ € } - 9T~J care le pot avea folosirea apei geoter•
y - -- --! - -
s~ ~5 /sE
male In instalatll, efecte dictate de sta•
bilitatea chlmica ce deterrnina caracte•
rul corosiv, incrustant sau neutru al
Fig. 4.8.7. Amplasarea echipamentului circuituludi e api geotermali: acestor ape.
SP - sonda de productie: D - degazor; ST - statie de tratare; SP - statie de Aprecierea gradului de stabilitate al
pompare; CG - conducta de transport apa qeoterrnala: PTG - punct termic apelor geotermale se face cu ajutorul
geotermal; CTV - centrala terrnica de vart; SPC - statie de pompe de catdura: indicelui de saturate 15, determinat cu
SR - statie de reinjectie: SI - sonda de reinjectie: SE - statie de epurare; formula lui Langelier.
1 - la instalatiile de Incalzire: 2 - de la instalatiile de Incalzire: 3 - apa calda de lndicele de saturatie se defineste ca
consum; 4 - apa rece; 5 - la emisar. diferenta dintre valoarea rnasurata a
pH-ului apei din sonda sl valoarea cal•
culata a pH-ului, la saturatie.
Valoarea negativa a indicelui de sa•
turatie indica excesul de C02 $i deci,
tendinta apei de a dizolva depozitele
existente de carbonat de calciu, dar si
agresivitatea fata de metale. Valoarea
pozitlva a indicelui de saturatie indica
suprasaturarea apei cu carbonat de
calciu : ,>i deci, tendinta apei de a forma
depozite pe suprafetele de contact.
Concluzionand asupra comportamen•
tului apei geotermale tata de instalatii
rezulta urrnatoarele categorii de ape:
Fig. 4.8.8. Schema instalaiieide degazare 'i recuperare a /5 < 0 - corosive;
gazelor combustibile: /5 = 0 - neutre;
1 - sonda de productie apa qeoterrnata: 2 - rezervor degazor; 3 - dispozitiv d 0 < /5 s 1 - slab incrustante;
siquranta pentru suprapresiune; 4 - registre de condensare; 5 - rezervor 1 < /5 s 2 - mediu incrustante;
tampon de gaze; 6 - dispozitiv de odorizare cu etilmercaptan; 7 - pornpa apa /5 > 2 - puternic incrustante;
geotermala; 8 - la punctul termic geotermal; 9 - la consumatorii de gaze Exernplificand pentru unele zone cu
combustibile. resurse hidrogeotermale, apele se pre•
-- conducta apa qeoterrnala: - - - conducts gaze combustibile zinta astfel:
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. hrstalatii de Incalzire
- Banatul de vest, ape mediu Eliminarea fenolilor din apele geoter• sa se asigure:
incrustante; male deversate se face prin urrnatoare• - traseu minim;
- Bors, Oradea,ape puternic le metode: - teava din material rezistent la actiu-
incrustante; - filtrare prin carbune activat granular; nea chirnica a apei;
- Cozia-Caciulata, ape corosive; - introducere in bazine cu culturi de - diametru optim;
- Bucuresti Nord-Otopeni,ape corosive. macrofite. - termoizolare corespunzatoare:
Rolul statiei de tratare este acela de Epurarea apei geotermale prin ad• - monitorizarepentru
a corecta cornpozitia chirnlca a apei sorbtie pe carbune activat granular se semnalareaavariilor. La alegerea
geotermale, aducand la zero valoarea face prin trecerea apei, in flux continuu, materialului adecvat pen•
indicelui de saturatie. Acest lucru se descendent, prin rezervoare inchise tru teava conductei de transport este
realizeaza prin tratarea cu inhibitori a avand stratul de carbune cu inaltimea necesar, in cazul apelor corosive, sa se
apei geotermale, prin introducerea lor de 1 ... 3 m. Viteza de trecere a apei prin efectueze teste experimentale pe esan•
directa in gura sondei. filtru este de 0,003 ... 0,01 m/s; granu• tioane calibrate din material rnentinute
Dintre inhibitorii tolositi cu bune re• latia necesara a carbunelui este de in apa qeotermaia 3... 6 I uni. fn acest
zultate in Romania se amintesc: 0,5 ... 2,5 mm. mod se deterrnina viteza de corosiune,
- tripolifosfat de sodiu; care trebuie sa fie sub 0,3 mm/an.
- vinil acetat anhidrida rnaleica - VAMA; 4.8.5.5 Statia de pompare Materialele utilizate curent sunt: oteluri
- polielectrolit anionic PONILIT. Cu ajutorul acesteia se asiqura trans• cu adaosuri speciale, mase plastice,
Tipul inhibitorului si doza folosita se portul apei geotermale de la sonda la rasini armate cu fibre de sticla,
stabilesc pentru fiecare caz in parte pe punctul termic geotermal. Se echipea• Durata de viata a retelel de conducte
baza rnasuratorilor asupra cornpozitiei za cu electropompe centrifuge de uz din circuitul de apa qeoterrnala trebuie
chimice a apei geotermale din sonda, curent pentru apa calda, Se prevad sa fie de minimum 20 de ani.
Dozele de inhibitori practicate (mili• mai multe unitati de pompare avanc in Conducta de transport apa geoterma•
grame la litru de apa qeoterrnala) sunt vedere satisfacerea diverselor regimuri la se izoleaza termic pentru a se limita la
urrnatoarele: de functionare ale consumatorului: re• minimum pierderile de caldura ale apei
• VAMA: 5 ... 15 gim maxim, regim redus (de vara), re• si a o putea utiliza la punctul termic
mg/I; gim intermediar cu reglare cantitativa, geotermal la 0 ternperatura cat mai
• tripolifosfat de sodiu: 5 ... 10 mg/I; Stabilirea Inaltirnii de pompare se face apropiata de cea de la capul sondei.
• PONILIT: 1 ... 20 mg/I. pe baza unei analize de optim tehnico• Ecartul de racre al apei se situeaza, in
Pentru realizarea tratarii cu inhibitori economic luand in considerare cos• functie de lungimea retelei, intr-o plaja
a apei geotermale se utilizeaza o statie turile de investitie in statia de pompa• de 0,5 ... 3 °C. Se recornanda un grad de
de tratare cornpusa, in principal, din re• re si conductele de transport precum sl izolare terrnica, respectiv un ,,randament
zervoare de diluare-consum inhibitori $i cheltuielile anuale de exploatare, in al termolzolatiei" 17iz = 0,8 ... 0,85.
pompe dozatoare care injecteaza pro• care o pondere rnajora o are energia Se recornanda, de asemenea, folosi•
dusul intr-o bucla in care se vehiculea• electrica pentru pompare. rea unor sisteme de conducte preizola•
za un debit scazut de apa qeoterrnala. fn cazul sondeI or care produc prin te termic care satisfac aceasta exigen•
Amestecul inhibitor este dirijat catre pompare subrnersibila si la care nu se ta ca, de exemplu, ABB, L0GST0R
fundul forajului printr-o teava de diame• rupe presiunea dupa degazor (circuit R0R, ISOPLUS, IZOTEROM, STIZO,
tru mic introdusa in coloana sondei. geotermal presurizat), statia de pom• TARCO. fn plus, datorita sistemului de
fn fig. 4.8.9 este prezentata schema pare nu mai este necesara, functiunea semnalizare inglobat in terrnoizolatia
tunctionala pentru tratarea chirnica cu ei fiind preluata de pompa de produc• conductei, este posibil sa se detecteze
inhibitori a apei geotermale, prin injec• tie din sonda, cu promptitudine avariile (perforarea
tie in sonda de prcductie. conductei sl umezirea terrnoizolatiei),
4.8.5.6 Conducts de transport
4.8.5.4 Epurarea Conducta de transport a apei geo• 4.8.5.7 Schimbltoare de dldurd
Epurarea (chirnica sau bioloqica) termale de la statia de pompare la Schirnbatoarele de caldura din punc•
este o treapta care se prevede doar in punctul termic se realizeaza astfel incat tul termic geotermal asiqura transferul
cazul apelor poluante care nu se rein• caldurii de la apa qeoterrnala (agentul
jecteaza in zacarnant. Daca statia de
tratare chimica pentru combaterea pe•
ricolului de corosiune sl de depunere
se arnplaseaza la inceputul lantului
t
geotermal, la sonda, statia de epurare 4
5
pentru combaterea pericolului de po•
luare a mediului se amplaseaza la star•
sit, inainte de deversarea in emisar.
5 1 ttr!JVVVVVVVVVVVVV_. ! 1
tr
2
~rlJJ-- ! ~rlJJ-1·~
Principala substanta poluanta din
apele geotermale o constituie fenolii. 8
Concentratia maxima adrnisa de fe•
7
noli Intr-o apa care se deverseaza in L J_~_
ape de supratata este de 0,6 mg/I. Ma•
joritatea apelor geotermale din Roma•
nia se incadreaza in aceasta lirnita, dar
exista sl cazuri in care concentratia de
fenoli este mult mai mare. De exemplu, - 12 mg/I la Tomnatec,
s-au constatat urrnatoarele valori: - 15 mg/I la Sannicolau,
- 1,9 mg/I la Lovrin, - 20 mg/I la Ciumeghiu.
- 2,5 mg/I la Sacuieni,
Fig. 4.8.9. Schema instalaiieide
tratare chimicl a apei geotennale la
sondi:
1 - rezervor diluare si consum
inhibitori; 2 - butelie inhibitori
concentratie
33... 35 %; 3 - pornpa transvazare
inhibitori; 4 - furtun alimentare cu
inhibitori; 5
- apa pentru diluare; 6 - pornpa
dozatoare; 7 - pornpa circulatie pentru
bucla de tratare; 8 - la degazor; 9 -
sonda de productie apa qeoterrnala,
--- conducta apa
geotermala; --- conducta
solutie cu inhibitori.
I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de inciilzire
primar) la aqentii termici secundari fo• raturii apei geotermale: la condensator, aqentilor secundari
lositi In instalatllle
de Incalzire sl de apa - inferioaracelei solicitatede (fig. 4.8.10);
consumatori, In care caz este necesar
calda de consum ale consumatorilor.
Principalele calitati cerute unui
sa se prevada - temperatura apei geotermale dupa
o sursa auxiliara de ridicare a utilizare, la iesirea din punctul termic
schirnbator de caldura utilizat la apele geotermal este de peste 30 °C, exis•
potentia•
geotermale sunt: rezistenta la corosiu• lului energetic al apei tand astfel resurse termice nevalorifi•
ne, slquranta In functionare, facilitate In geotermale; cate; In mod similar cu situatia ante•
exploatare si lntrettnere (detartrarea si - la iesirea din circuitul consumatori• rioara, se poate utiliza racirea cu
spalarea periodica a circuitelor, posibi• lor este Inca ridicata (8 > 30 °C), pornpa de caloura (fig. 4.8.11). Apa
litatea de lnlocuire a elementelor de• fiind necesara prevederea unei surse qeoterrnala rezultata din schimbatorul
fecte), foarte buna pertorrnanta de de racire cu recuperare a caldurii. de caldura, avand temperatura de 35
transfer termic. Ca surse auxiliare pe circuitul apei °C, este trecuta prin vaporizatorul
Acestor cerinte le raspunde, intru to• pompei de calcura, se raceste (20
geotermale se pot utiliza pompele de 0C)
tul, tipul de schirnbator de caldura cu iar caldera rezuitata este cedata
cal• dura si cazanele din centralele
plac: si stranqere prin garnituri elastice. condensatorului pentru o alta
termice.
Se reallzeaza, uzual, In constructie an• utilizare.
ticorosiva (placi din oteluri speciale sau
4.8.5.8.1 ~i cu pompe de cildunl
titan), este modular, demontabil si 4.8.5.8.2 ~i cu centralitennici
Statiile cu pompe de caldura se uti•
compact. Ridicarea potentlalului termic al apei
lizeaza In circuitul de apa qeoterrnala
Tipuri de reterinta: ALFA LAVAL - geotermale se face cu ajutorul unei
In urrnatoarele situatii:
Suedia, TEHNOFRIG si ICPIAF Cluj - surse clasice, respectiv, cu o centrata
- temperatura apei geotermale furniza•
Romania. terrnlca, in fig. 4.8.12 este redata sche•
te este coborata (sub 40 ... 50 °C); In
aceasta situatie, nefiind posibil un ma unei astfel de statli, Apa geoterma•
4.8.5.B Statii auxiliare la este trecuta printr-un schirnbator,
in instalatiile de alimentare cu apa transfer direct de caldura de la apa
qeoterrnala la aqentf termici secun• cedeaza caldura agentului secundar
qeoterrnala se pot Intalni urrnatoarele din circuitul de Incalzire, dupa care,
dari, se introduce In circuitul geoter•
situatii, din punct de vedere al tempe- este evacuate In exterior. Dupa solici•
mal, In locul schirnbatoarelor de cal•
dura, vaporizatorul unei pompe de tarile consumatorului, apa din circuitul
caldura cu compresie care raceste secundar poate ti utilizata la parametrii
apa qeoterrnala transferand caldera obtinuti sau, dupa caz, trecuta prin ca•
zanele centralei termice pentru ridica•
6 rea potentialului energetic.
, ./ ,
4.8.5.9 Statia de reinjecfie

Statia de relnjectie a apelor In zaca•
rnant cuprinde rezervorul de linistire si
pompele de reinjectle care aspira din
5
9 rezervor si refuleaza In conducta de le•
gatura cu sonda de reinjectie.
8 Heinjectia se prevede de catre furni•
Fig. 4.8.10. Schema instalaiiei geotennale de incilzire cu pompi de zorul de apa qeoterrnala, din conside•
cildunl pentru ridicarea poteniialului energetic: rente tehnologice, pentru mentinerea
1 - sonda de productie: 2 - deversor; 3 - degazor; 4 - filtru; 5 - pornpa apa pe 0 durata cat mai lunga a parame•
qeoterrnala: 6 - pornpa de caldura: 6 a - vaporizator; 6 b - condensator; trilor de zacarnant sau din motive eco•
6 c - compresor; 7 - pornpa de circulatie: 8 - consumator Incalzire: logice, pentru evitarea pericolului de
9 - In exterior. poluare a emisarilor de supratata.
60 °C
3
5
:····1························· ....:
20 °ct f- IT
6 ..r
1'
Fig. 4.8.11. Schema instalaiiei de 6 1'
nlcire a apei geotennale cu pompi 5 1
y f-
de cildunl: 10
1 - schlrnbator de caldura: 2 - 9
pornpa de caldura: 2 a - vaporizator;

2 b - condensator; 2 c - compresor; Fig. 4.8.12. Schema instalaiiei geotennale de incilzire cu centrali tennici
3 - apa qeoterrnala: 4 - de la pentru ridicarea poteniialului energetic:
consumatorul de incalzlre: 5 - spre 1 - sonda de productie: 2 - deversor; 3 - degazor; 4 - filtru; 5 - pornpa apa
consumatorul de lncalzire: qeoterrnata: 6 - schirnbator de caldura: 7 - centrala terrnica: 8 - pornpa de
6 - In exterior. circulatie: 9 - consumator lncalzire: 10 - In exterior.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalapi de lncalzire
4.8.5.10 Conducte de evacuare lata direct la consumator. lntrarea in ducere a agentului termic corespunza•
Conductele de evacuare a apei geo• functiune a pompelor (una sau mai mul• toare nevoilor consumatorului.
termale uzata termic la un emisar, la te) se face in functie de debitul de cal• Schema confine un rezervor de acu•
canalizare sau la statia de reinjectle se dura solicitat de consumator. Dupa ra• mulare apa qeoterrnala provenita din
realizeaza, de requla, in solutie ingro• cire apa este utilizata in continuare in instalatia de Incalzire $i direct de la
pata, din materiale corespunzatoare piscine balneotermale etc. sursa, din care se pot alimenta alti
(mase plastice, poliesteri arrnati cu fi• In fig. 4.8.13 b este prezentata sche• consumatori (piscine, sere, preparare
bre de sticla, tonta) care sa asigure ma instalatiei in cazul in care debitul de apa calda de consum).
etanseitatea retelei. la sursa qeoterrnala este mai mare
decat eel solicitat de consumator. In 4.8.6.2 lnstalat:ii geotennale de
4.8.6. Scheme fun~onale acest caz, o parte din apa qeoterrnala fndlzire cu racordare indirect4
utilizind apele geotennale este acurnulata intr-un rezervor, de Intrucat, in cea mai mare parte, apele
unde poate ti utilizata trnpreuna cu apa geotermale sunt puternic mineralizate,
Valorificarea eficienta a energiei geo• racita din instalatia de lncalzire pentru se recornanda separarea circuitului pri•
termale in procese termice este condi• preparat apa calda de consum, piscine mar (apa qeoterrnala) de circuitul se•
tionata de adoptarea unor scheme balneotermale, sere etc. cundar (apa calda din instalatia de in•
adecvate in care echipamentele sa fie In fig. 4.8.14 este prezentata schema calzire) printr-un schirnbator de caldura,
bine alese $i pozitionate judicios. instalatlei geotermale de Incalzire cu Schema unei lnstalatii geotermale de
0 clasificare a schemelor instalatlllor reglare calitativa, in varianta cu acumu• Incalzire cu racordare indirecta este
geotermale de lncalzire se poate face lare de caldura, prezentata in fig. 4.8.15. Apa geoter•
dupa: Apa qeoterrnala care vine de la sursa mala de la sursa este trecuta prin
- calitatea apei: se pot realiza lnstalatii este arnestecata in proportia necesara schirnbatorul de caldura, iar, dupa ce•
cu racordare directa sau indirecta: cu apa raclta din instalatia de Incalzire darea caldurii in functie de natura ei $i
- raportul dintre cantitatea de caldura pentru a se obtine o ternperatura de de conditiile locale, poate ti, fie reinjec-
furnizata de sursa qeoterrnala si ne•
cesarul de caldura solicitat de consu•
mator; se pot realiza instalatii: 4 6
• fara acumulare de caldura (caldera
furnizata de sursa qeoterrnala aco•
pera necesarul de caldura): 3
• cu acumulare de caldura (caldera
a
furnizata de sursa qeoterrnala nu
acopera necesarul de caldura): 5
• fara acumulare de caldura si cu o 6
sursa terrnica de adaos rnontata in
paralel (caldura furnizata de sursa
qeoterrnala nu acopera necesarul
de calcura).
- modul de asigurare a parametrilor
aqentilor termici la consumatorul de
lncalzire prin reglare:
• calitativa:
• cantitativa,
- natura sursei auxiliare: se realizeaza b
scheme care folosesc caldura de la o Fig. 4.8.13. Schema instalatiei geotennale de incilzire cu racordare directi
centrala terrnica, punct termic sau im• 'i reglare cantitativi:
plementand 0 pornpa de caldura, a. - veriente fara acumulare de caldura; b. - veriente cu acumulare de caldura;
1 - 5 - au sernnificatia de la fig. 4.8. 11; 6 - consumator Incalzire: 7 - piscina
4.8.6.1 lnstalat:ii geotennale de balneoterrnala; 8 - rezervor de acumulare; 9 - evacuare la emisar; 10 - preparare
fndlzire cu racordare apa calda de consum sau alte utilizarl.
direct4
Sunt instalatiile cele mai simple si, in 5
9
acelasi timp, eficiente, intrucat energia
qeoterrnica, dupa ce este folosita di•
rect in corpurile de Incalzire, poate ti
valorificata in continuare de alti consu• tL l
matori ca baile termale, sere sau chiar
pentru irigatii in aqricultura, Aceste r-.....:-•
scheme de instalatii sunt utilizate, in
general, atunci cand parametrii apei a
geotermale satisfac consumatorul de
Incalzire,
In fig. 4.8.13 sunt prezentate sche•
mele instalatillor geotermale de Incalzire Fig. 4.8.14. Schema instala1:iegi eotennale de incilzire cu racordare directl
cu reglare cantitativa in variantele fara 'i reglare cantitativi cu acumulare de cilduri:
acumulare de caldura (4.8.13 a) sl cu 1 - 8 - au semnificatia de la fig. 4.8.13; 9 - ventil automat cu trei cai de
acumulare de caldura (4.8.13 b). amestec; 10 - evacuare la emisar; 11 - preparare apa calda de consum sau
ln varianta fara acumulare, cu ajutorul alte utilizari,
pompelor, apa qeoterrnala este vehicu-
I. lastalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
tata In zacarnant, fie dirijata pentru uti• 4.8.7.2 Dimensionareainstal~ilor tiala a apei calde).
lizari la supratata (aqricultura, piscicul• Etapele de parcurs pentru dimensio• In care:
tura, balneologie). narea unei instalatii de incalzlre geoter• este temperatura nominala de intoar•
(Ji -
Daca potentialul apei geotermale rnala sunt: cere din instalatia de lncalzire.
este inferior celui solicitat de consurna• - stabilirea potentialului termic al sursei - stabilirea temperaturii nominale de
torul de Incalzire, pe circuitul secundar geotermale ~, exprimat prin debitul ducere In instalatia de incalzire ed.
al consumatorului se poate prevedea, de caldura furnizat In conditii norni• Pentru aceasta, la instalatiile prevazu•
In paralel, o sursa de adaos (centrala nale (se considera o racire a apei te cu centrala terrnica de varf, rezulta:
termica sau pornpa de caldura). geotermale sub 40°C);
- stabilirea parametrilor de ternperatura (J
d
= e; - 8J1 - a;)
v
roe] (4.8.1)
4.8.7. Dimensionarea instalaliilor la schirnoatorul de caldura geoter• a;
geotermale mal, dupa cum urrneaza: In care:
agentul primar: a~= 40... 60% (cota de participare la
Pentru dimensionarea lnstalatillor • e; = temperatura initiala a apei geo• vart a sursei geotermale)
geo• termale sunt necesare o serie de termale; - verificarea sarcinii termice orare de
date referitoare la sursa sl la • e; = 30 ... 40 °C (temperatura tinala incalzire la vart, care are valoarea:
consumator. a apei geotermale); <Pv
Datele referitoare la sursa geoterma• agentul secundar: ~ = ~ · 100 [W] (4.8.2)
la sunt: • e; = (Ji= e; -
(2 .. .4) °C (temperatura
a;
- determinarea puterii termice instalate
- debitul nominal de apa al sondei; finala a apei calde);
- debitul minim de apa al sondei (pentru • e; = (J 1 - (2 ... 4) °C (temperatura ini- In centrala terrnica de varf:
perioadele de consum redus);
- temperatura apei;
- presiuneastatica la capul de sonda;
- cornpozitia chirnica a apei;
8
- conditii de preluare a apelor geoter- 2
male dupa utilizare. Datele
referitoarela consumator sunt:
- distanta fata de sonda:
- sarcina terrnica orara de Incalzire;
- sarcina anuala de Incalzire:
- sarcinile termice pentru alte consu-
muri (preparare apa calda de con•
sum, consumuri tehnologice etc.);
- sistemele de Incalzire $i recomandari 12
asupra parametrilor de ternperatura
ai aqentilor termici;
- regimul de functlonere al consumatorilor. Fig. 4.8.15. Schema instal8'ieigeotennaledeincilzire cu
racordare indirectl:
4.8. 7.1 Acoperirea sarciniitennice - 5 - au sernnificatia de la fig. 4.8.11; 6 - schirnbator de caldura: 7 - pornpa
de lncllzire pe circuitul secundar; 8 - consumator Incalzire: 9 - sursa de adaos (centrala
Sarcina terrnica de incalzirs, fiind in• terrnica): 10 - statie cbimica de tratare a apei; 11 - pompa de reinjectie:
tluentata In mod decisiv de conditiile 12 - put de reinlectle a apei; 13 - utilizari secundare (aqrtcultura, piscicultura,
climatice exterioare, are un caracter balneologie) si evacuare la emisar.
variabil sl sezonier. Cum sursa geoter•
rnala furnizeaza, de requla, la debit
;
constant, principala problerna pe care
o ridica sistemele geotermale este de a q;;r- Fig. 4.8.16. Diagrama curbeiclasateanuale
[%] a necesaruluoi rar de cildura pentru
acorda regimul de functionare al sursei un consumatorurban:
100
cu sarcina terrnica de Incalzire a con• - necesar anual de caldura pentru Incalzjre
sumatorului. Rezolvarea se gase$te acoperit de centrala terrnlca:
prin asocierea cu sursa qeoterrnala a 80 2 - necesar anual de caldura pentru Incalzire
unei surse termice auxiliare care sa acoperit de sursa qeoterrnala;
preia varfurile de consum. 3 - necesar anual de caldura pentru apa calda
Aceasta sursa poate fi centrala ter• 60
de consum acoperit de sursa qeoterrnala.
mica, situatie In care aceasta se nu•
rneste centrala terrnica de vart.
Conlucrarea dintre cele doua surse,
la asigurarea necesarului de caldura
pentru Incalzire, este exernplificata In
diagrama curbei clasate anuale a nece•
sarului orar de caldura pentru cladiri de
locuit, din fig. 4.8.16. o .............. -........-.........,... ,..,,...... . ......... ""'<-'.............._...._...,,..~.---.
Din ratiun' economice si functionals (~~~~--- 8760
se recornanda ca sursa qeoterrnala sa
10
se dimensioneze la circa jurnatate din
sarcina terrnica de Incalzire la vart, 20
functionand astfel ca sursa de baza pe <l>ac [ %]
durata sezonului de incalzire. q;;r-
<l>~T = ~ - ~ (W] (4.8.3)
- dimensionarea echipamentelor din Adoptarea unui sistem de utilizare a
punctul termic geotermal sl centrala apelor geotermale pentru Incalzire
terrnica de varf (schirnbatoare de cal• si apa calda
dura, pompe, cazane, sistemul de
expansiune etc.);
- dimensionarea instalatiilor interioare
de incalzire si a retelelor termice ex•
Realizeaza ecomomii Solutia
terioare; la costul caldurii? nu se adopta
- dimensionarea degazorului si a
statiei de tratare;
- dimensionarea conductei de trans•
port apa qeoterrnala si alegerea
pompelor statiei de pompare;
- dimensionarea conductei de evacua• Healizeaza o durata
acceptabila de recuperare
re apa qeoterrnala la emisar sau la a investitiilor prin economii
Nu Solutia
lnstalatia de reinjectie, nu se adopta
la costul caldurii?
4.8.8. lndicatorienergetici
'i economici Da
Adoptarea unei solutii de Incalzire

qeoterrnala se poate face atat la un
consumator nou cat si la un consuma• Realizeaza durata cea mai
redusa de recuperare
tor existent. a investitiilor prin economii
Criteriul economic de baza care ho• la costul caldurii?
taraste adoptarea unui sistem de utili•
zare a apelor geotermale pentru Incal• Solutia
zire este costul caldurii. nu se adopta
In cazul in care costul caldur!i livrate
de sursa qeoterrnala (prin intermediul
intreprinderii de distributie) este mai
mare decat costul caldurli livrate de o Efortul de investltie
este suportabil? Solutle
sursa terrnica traditionala (centrala ter• adoptata
mica, termoficare), nu se va adopta so•
lutia qeoterrnala. Nu
Tn cazul in care costul caldudi livrate
de sursa qeoterrnala este mai mic de• Solutia
nu se adopta
cat costul caldurf livrate de 0 alta sur•
sa, se va adopta solutia qeoterrnala in
una din urrnatoarele situatii, enumerate Fig. 4.8.17. Schema logici pentru luarea deciziei de adoptare a instalaiiei
in ordinea de preferinta: de incilzire cu ape geotennale.
- nu sunt necesare investitii
suplimentare • lnvestitla specitlca aterenta economi•
fata de solutia cu sursa traditionala;
- investltitle suplimentare pot ti supor• ei nete de combustibil ic [lei/tee]; in care:
tate si se recupereaza prin econo-mii • durata de recuperare a cheltuielilor v - este durata de vlata a sistemului
la costul caldimi, in timp scurt. de investitle din economiile la costul geotermal.
Ca instrument de apreciere a oportu• caldurii n [ani]. Inmedie, se considera v = 20 ani.
nitatii adoptarii solutiei geotermale pe Economia neta de combustibil Ec se Cu cat ic este mai redus, cu atat solu•
considerente economice se poate folo• calculeaza ca dlferenta dintre consu• tia qeoterrnala este mai eficienta,
si schema logica din fig. 4.8.17. mul de combustibil in solutia traditio• Durata de recuperare a cheltuielilor
lmpunerea,din considerentede politica nala (centrala terrnica) si consumul de de lnvestitie din economiile la costul
econornica la nivel national, a adoptarii combustibil in solutia qeoterrnala: calduni se obtine din:
solutiei geotermale, doar pentru ca acesta din urrna, include energia elec•
reali•
zeaza economii de combustibil, desi trica de pompare si combustibilul cen• n=--- [ani] (4.8.5)
Qan. LlC
cos• tul caldurii nu este competitiv, tralei termice de vart,
necesita subventionerearespectivelor Costul caldurii livrate in solutia geoter• in care:
pierderi ale
agentuluieconomic. rnala C se compune din: cheltuieli cu Qan - este cantitatea anuala de caldura
Eficlenta economica $i energetica a forta de rnunca, reparatii, costul apei, livrata [MWh/an].
unei solutii de Incalzire qeoterrnala se energia electrica, combustibilul sursei LlC = Ger - C [lei/MWh]
deterrnina cu ajutorul urrnatorilor indi• de vart, amortismente, taxe si profit. unde:
catori si indici specifici: lnvestitia specifica aferenta. economiei Cer - este costul caldurii livratein solutia
• cheltuielile de lnvestitie I [lei]; nete de combustibil se deterrninaastfel: traditionala (centrala termica). De
• economia neta de combustibil . I regula, este avantajoasa o solutie
I ---
Ec [tee/an]; c- v·E c [lei/tee] (4.8.4) geotermalala care n < 5.
• costul caldurii livrate C [lei/MWh];
I. lnstalalii de incalzire Capitolul4: Sisteme de incalzire
te In sistem constructiv conventional, caldurii In spatiul locuit, prin mijloace
4.9. incalzirea solara casele solare se disting printr-o arhitec• naturale bazate pe procesele funda•
tura specifica caracterizata de raportul mentale de transfer de caldura si rnasa
4.9.1. Utilizarea energiei solare dintre supratata de captare a radiatlei (conductie, convectie, radiatie, difuzie),
solare A si volumul spatiului incalzit V. fara lnterventia unor echipamente spe•
Energia solara se utilizeaza In sco•
puri qospodaresti, fiind eficienta In pro•
Pentru ba5 o constructie sa fie ciale (pompe, ventilatoare).
,,con• in functie de solutiile tehnologice ela•
cese vizand Incalzirea spatiilor sau/si
prepararea apei calde de consum. 0 structie solars" este necesar sa fie in• borate pana In prezent, se disting trei
deplinita conditia 0,04 s AP5/V s 0, 12. tipuri de sisteme pasive de captare a
analiza energetica si econornica care radiatiei solare utilizate pentru lncalzi•
pune In balanta investitiile tacute In rea spatiilor de locuit:
dotarile speciale pentru captarea 4.9.2. Sisteme de incilzire
energiei solare sl economia de energie a spatiilor utilizind energia - sistem In direct cu circulatia controla•
solari ta a aerului In sera captatoare (exem•
In exploatare se impune de fiecare plu: sistem TROMBE-MICHEL, sistem
data cand se doreste realizarea unui INCERC);
Sistemele de incalzire utilizand ener•
astfel de sistem.
lntrucat cererea de energie terrnica gia solara se pot clasifica In doua prin• - sistem indirect fara circulatia contro•
cipale categorii: sisteme pasive sl sis• lata In sera captatoare (exemplu:
nu coincide cu disponibilul de energie sistem ,,SPATIU SOLAR");
teme active.
solara, sistemele de Incalzire solara au
Primele se caracterizeaza prin faptul - sistem aport direct (exemplu: sistem
o raspandire mai mica. Astfel, In pe• ET - elemente transparente).
rioada rece cand necesarul de caldura ca incalzirea spatiilor se face In mod
natural, fara interventia unui mijloc me• Primele doua tipuri de sisteme pot ti
este mai mare, sl a carui valoare creste
0 data cu scaderea temperaturii exte•
canic care sa produca circulatia unui aplicate la constructia unor case noi de
agent termic. tip unifamilial conducand la reducerea
rioare, aporturile de caldura solara sunt
mai mici :;;i scad o data cu reducerea Sistemele active presupun existenta importanta a consumului energetic
timpului de stralucire a soarelui. unor echipamente mecanice care sa pentru lncalzire. Sistemul apart direct,
Deoarece energia solara disponioila produca circutatia agentului termic eficient In varianta ET, implica rezolvari
este dstazata cu 180° fata de necesa• care transports caldura lntre elemen• arhitecturale speciale precum :;;i inter•
tele de captare si spatiul lncalzit, ventii ale instalatiei de lncalzire auxilia•
rul de caldura pentru Incalzire, rezulta
ca importante rnasurile de prevedere, Ambele sisteme au tacut obiectul re care necesita un lnalt grad de auto•
In cadrul sistemului, a unei componen• unor programe intense de cercetare matizare. lnstalatia auxiliara de lncalzi•
te de acumulare a caldurii, a izolarf su• destasurate In diverse tar]: SUA, Fran• re se poate realiza atat In varianta cla•
plimentare a constructiei si a prevederii ta, Danemarca, Germania etc. in Ro• sica cu agent termic lichid cat :;;i In
unor surse auxiliare. mania s-a desfasurat o sustinuta acti• varianta utilizarii sobelor electrice cu
Folosirea energiei solare ca sursa vitate de cercetare In acest domeniu, acumularea caldurii, In cazul In care se
terrnica impune pe langa masurtle mai In special In INCERC-Bucure:;;ti,ICPET, dispune de tarif diferentiat al energiei
sus rnentionate sl o arhitectura aparte Facultatea de lnstalatii a UTCB, electrice, asociat cu o putere instalata
ICEMENERG, IPCT etc. proprie adoptarii acestui tarif.
a ctadiritor, precum :;;i o orientare a lor Casele solare - sistem pasiv - repre•
In raport cu pozitia soarelui pe bolta Procesul de captare :;;i conversie a
radiattei solare In caldura se bazeaza zinta constructii cu confort sporit care
cereasca, Elementele de captare a
energiei solare vor trebui sa fie orienta• pe utilizarea efectului de sera, specific implica investitii superioare fata de con•
te pe cat posibil spre sud. unor materiale transparente (sticla, po• structiile de locuit clasice. Costurile de
De asemenea, instalatiile solare de licarbonat, plexiglas etc.) si se realizea• exploatare caracteristice acestor case
lncalzire, pentru a putea functiona In za prin sisteme specializate incluse sau solare sunt sensibil reduse fata de cele
nu In structura constructiei solare. specifice constructiilor clasice. Caracte•
bune conditu, sunt asociate cu alte for•
me de energie (eoliana, qeoterrnala) lndiferent daca sistemul de Incalzire rul conservativ energetic al acestor con•
sau folosesc In cornpensatie caldura este pasiv sau activ el contine o uni• structii asociat solutiei de utilizare efi•
recuperata de alte surse (oameni, ilu• tate de stocare a caldurf provenite din cienta a energiei mediului ambiant con•
minat, aparate termice etc.). in ultimul captarea radlatiei solare. Aceasta uni• duce la reduceri importante ale consu•
timp s-au extins sistemele combinate tate este necesara Intrucat sursa mului de caldura pentru lncalzire In ra•
cu pompele de caldura, reusind sa lm• naturals de energie are o durata diurna port cu constructii similare realizate con•
bunatateasca sirntitor eficienta terrnica lirnitata, In timp ce constructia trebuie form tehnologiilor clasice. De asemenea,
si econornica a lnstalatiilor solare. Incalzita permanent. Functia de stocare dotarea caselor solare cu elemente de
Analiza oportunitatii folosirii instalatii• termica este asiqurata fie prin echipa• constructii cu functiuni inteligente, fixe
lor solare de Incalzire se face pe baza mente specializate fie de catre elemen• sau/:;;i mobile, conduce :;;i la eliminarea
tele de constructii, disconfortului din sezonul cald, frecvent
unor factori ca: sarcina de lncalzire,
energia solara de care se dispune, ca• Sistemelepasive de incalzire utilizea• lntalnit In cazul caselor nesolare constru•
pacitatea sursei auxiliare, costul inves• za aerul din incapere ca agent Incalzi• ite In zona de :;;es. Promovarea unor ast• fel
titiei si durata de recuperare a investi• tor, iar sistemele active pot utiliza apa de constructii moderne :;;i ecologice, In
tiilor etc. De aceea se cere, ori de cate sau aerul ca agent termic care transfe• special, In zona de deal, care reclama
ori se pune problema irnplernentar!i ra caldura din zona de captare In cea un sezon de lncalzire prelungit, poate
de utilizare. conduce la reduceri spectaculoase ale
unor astfel de instalatli, sa se alba In
vedere atat partea tehnica (sistemul de Sistemele de lncalzireactiva pot asigu• consumului de combustibil pentru lncal•
ra si producerea apei calde de zire :;;i la promovarea unor noi tehnologii
lncalzire care se poate adopta) cat :;;i In domeniul instalatiilor termice.
partea econornica (cheltuielile de in• consum.
Principalele recomandari de ampla•
vestitii sl exploatare) precum sl econo• sare :;;i conformare a constructiilor ln•
mia de combustibil scontata, 4.9.2.1 Sisteme pasive de Tncllzire
solard calzite In sistem pasiv sunt:
Fata de cladirile conservative realiza-
Sistemele pasive de Incalzire contin - cladirile de locuit dotate cu sisteme
elemente specializate care capteaza
radiatia solara, realizeaza conversia
acesteia In caldura sl asiqura transferul
Capitolul 4: Sisteme de inciilzire I. lastalatii de inciilzire
pasive de Incalzire solara se inca• fanta interioara, se incalzeste in con• polimetilmetacrilat - plexiglas);
dreaza in regimul de Inaltirne parter tact cu suprafata peretelui captator si, - o folie de geam (catre exterior) si una
sau parter $i etaj; lncalzit, intra in spatiul de locuit; transparenta din material plastic
- sistemele pasive de lncalzire solara se - prin convectie si radiatie de la supra• (catre interior).
includ in fatadele verticale ale fata interioara a peretelui captator Sera captatoare se realizeaza sub
cladirilor orientate, preferential, catre spre spatiul de locuit. Acest flux termic torrna de ochiuri (module) fixe si mobi•
sud; este transmis incaperil defazat cu le, respectandu-se conditia ca suprafa•
- se evita pe cat posibil amplasarea cateva ore fata de momentul ta urnbrita datorata ramei de fixare a
bal• coanelor pe fatada sud a incldentei pe suprafata dinspre sera a vitrajului sa nu depaseasca 5 %, din
cladirilor do• tate cu sisteme pasive peretelui. Sistemul poate fi aplicat suprafata de captare.
de Incalzire so• Iara sau retrageri ale numai in Ochiurile mobile sunt necesare pen•
fatadelor cu bal• coane astfel Incat sa zona energetica o a Hornaniei, tru tndepartarea prafului din spatiul se•
nu se produca obstacole in calea rei $i curatirii fetei interioare a geamului
radiatiei solare; 4.9.2.1.2 Sistem pasivtip INCERC dinspre sera.
- se recornanda amplasarea incaperilor Sistemul are urrnatoarea alcatuire La alegerea materialelor din care se
cu functiuni anexe (bucatarii, bai, WC (fig. 4.9.2): realizeaza sera captatoare se tine sea•
etc.) la fatada nord a cladirilor dotate Perete captator format din doua ma de proprietatile termofizice ale
cu sisteme pasive de incalzire solara: straturi: acestora in scopul Inlaturar!i pericolului
- amplasarea cladirilor dotate cu siste• - unul adiacent spatiului de locuit, de deteriorare catorita dilatarilor si
me pasive de Incalzire solara trebuie construit din caramida sau cararnida contractiilor care se produc in timpul
sa respecte conditia de a nu se cu goluri cu grosimea de 0,30 m; functionarii sistemului. Principalele pro•
umbri reciproc si nici sa nu fie afec• - altul adiacent serei captatoare, con• prietati ale unor materiale folosite la
tate de umbre din partea unor obsta• struit din BCA (beton celular autoclavi• realizarea serelor captatoare sunt pre•
cole naturale sau artificiale din zona. zat) tip GBN-35 cu grosimea de 0, 15 zentate in tabelele 4.9.2 si 4.9.3.
- amplasarea cladrilor de locuit dotate m a carui suprafata exterioara este Fante - de forma dreptunghiulara -
cu sisteme pasive de Incalzire solara acoperita cu vopsea absorbanta rnata. pentru circulatia aerului intre spatiu/
nu se face in zone cu deqajar: de Valorile coeficlentilor de absorbtie a de locuit $i sera captatoare prevazu•
praf, furn etc. radiatiei solare de unda scurta ,,a", te cu clapete mobile.
pentru cateva culori, sunt prezentate in Fantele de circulatie a aerului se
4.9.2.1.1Sistem pasiv tabelul 4.9.1. arnplaseaza dupa cum urrneaza:
tip TROMBE-MICHEL Sera captatoare construitB dintr-un - fanta interioara (de admisie a aerului
Sistemul se distinge prin faptul ca vitraj dublu, foarte bine etarl$atih rapat din incapere in spatiul serei) este am•
elementul captator este constituit de cu exteriorul $i amplasat la distanfB de plasata intr-un plan perpendicular pe
un perete masiv contectionat din beton 0, 15 m fafB de peretele captator. suprafata peretelui captator, la cca
cu grosimea de circa 0,4 m, in tata ca• Vitrajul dublu poate fi construit astfel: 0,05 m de planul pardoselii;
ruia se atla, la circa 0, 1 m, un element - doua foi de geam termopan; - fanta superioara (de refulare a aerului
transparent compus din doua straturi - doua foi de geam (sticla): una cu gro- cald in spatiul de locuit) este ampla•
de geam, orientarea elementului capta• simea de 3 mm, catre spatiul serei, $i sata central in planul peretelui capta•
tor fiind spre sud. Suprafata expusa a cealalta cu grosimea de maximum tor, la minimum 0, 15 m si maximum
peretelui captator este vopsita in negru 5 mm, catre exterior, distanta dintre 0,5 m de planul tavanului, distanta
mat pentru a se realiza o captare cat geamuri fiind circa 20 mm; fiind rnasurata de la latura superioara
mai buna a radlatiel solare. in peretele - coua folii transparente din material a fantei la planul tavanului.
captator sunt practicate doua fante, plastic care i$i pastreaza transparen• Dimensiunile recomandate ale fante-
una la partea inferioara iar cealalta la ta nealterata in timp (policarbonat,
L
partea superioara pentru a permite fur•
nizarea caldurii prin convectie catre in• 7 6 Exterior
capere (fig. 4.9.1).
Incalzirea Incaperii se reahzeaza pe
doua cat:
- prin vehicularea aerului intre spatiul
u~
4
serei $i spatiul de locuit. Aerul din spa•
tlul de locuit intra in spatiul serei prin Interior Interior
Fig. 4.9.2. Sistem pasiv de

incilzire solarl tip INCERC:
)
1 - perete captator; 2 - perete
camera; 3 - strat adiacent din BCA Fig. 4.9.3. Sistem pasiv de
(beton celular autoclavizat); incilzire solarl tip SPATIU
4 - orificiu intrare aer; 5 - orificiu SOLAR:
iesire aer; 6 - plafon camera; 1 - sera captatoare; 2 - ochiuri
7 - strat de vopsea absorbanta, mobile si fixe; 3 - ferestre sau usi.
Fig. 4.9.1. Sistem pasiv de

incilzire solarl tip Trombe- Tabelul 4.9.1 - Valorile coeficien~lorde absorbtivitatea radiaiieisolarea
Michel: Culoare bej I gri, rD$U maro I albastru verde negru
1- masivul din zicarie: 2 - perete
vitrat; 3 - orificiu de intrare aer rece; I
4 - orificiu de iesire aer cald. a 0,47 0,67 0,71 0,75 0,77 0,92
I I
I. Instalatii de incalzlre Capitolul 4: Sisteme de incalzire
lor pentru circulatia aerului sunt: 4.9.2.1.3 Sistem in sezonul de Incalzire se asigura in•
- fanta interioara are Inaltirnea de pasiv chiderea cornpleta a vitrajului serei In
0,3 m si latimea de O, 12 m; tip SPATIUSOLAR scopul realizarii efectului de sera In
- fanta superioara are Inaltirnea de 0,2 Sistemul (fig. 4.9.3) se compune din: orele cu soare. in spatiul inchls cuprins
m si latirnea de 0,3 m; Perete captator a/cBtuit dintr-o parte lntre peretele captator $i vitraj se reali•
Solutia tehnica de realizare a fantei opaca $i a1ta transpa-entB (terestre, zeaza, In orice moment, o ternperatura
inferioare este astfel conceputa incat U$1J. a aerului superioara temperaturii exte•
sa asigure pierderi de sarcina minime Partea opaca este caracterizata de rioare. in orele cu soare, daca tempera•
pe traseul de circulatie a aerului. rezistenta terrnica specifica corectata tura aerului din sera este superioara
Peretele captator se realizeaza sub minima R' = 1,2 m2·K/W, care se de• temperaturii aerului din spatiul locuit se
forma rnoouara, supratata maxima a terrnina conform ,,Normativului privind deschid ferestrele sau/si usile care
unui modul fiind de 6 m2. Prin modul se calculul termotehnic al elementelor de corespund cu spatiul serei, asiqurandu•
inte• lege elementulde captare a constructii ale cladirilor." se un flux termic de natura convective
radiatieisola• re care are In componenta Suprafata peretelui captator adiacen• care reduce (sau anuleaza)fluxul termic
sa doua fante de crcuatie a ta spatiului serei este acoperita cu cedat de instaiatia de incalzire clasica,
aerului(fanta interioera,res• pectiv fanta vopsea absorbanta rnata. Pentru asigurarea confortului fiziolo•
superioara), gic, indiferent de valoarea temperaturii
Partea transparenta a peretelui cap•
Peretti captatori sunt de tip opac.
tator este reprezentata de ferestre (usi) aerului din sera se deschid, concomi•
intre doua module succesive se poate tent, ochiurile mobile din cornponenta
duble mobile.
amplasa o tereastra dubla sau tripla Sera captatoare construita dintr-un vitrajului si ferestrele sau/si usile Inca•
avand parapetul executat din material vitraj simplu realizat din sticla cu perilor adiacente spatiului solar.
termoizolant. grosime de 5 mm. in sezonul cald, prin indepartarea
in orele cu soare din sezonul de ln• ochiurilor mobile ale vitrajului serei se
Sera captatoare se realizeaza din
calzire se deschid ambele clapete pu• evita supraincalzirea spatiului locuit.
ochiuri (module) fixe si mobile astfel ln•
nandu-se In legatura spatiul Incalzit cu Functionarea sistemului nu necesita
eat suprafata celor mobile sa repre•
spatiul serei captatoare. Aerul din spa• zinte minimum 60 % din suprafata to• dotarea cu elemente de cornanda auto-
tiul locuit patrunde In spatiul serei cap• tala a vitrajului, sera arnplasanou-se la matizate.
tatoare si capata o rniscare ascensio• o distanta minima de 1 m tata de pere• in scopul facititarii patrunderii aerului
nala, Aerul cald rezultat este refulat In cald din spatiul serei captatoare In spa•
tele captator.
spatiul locuit. Amplasarea fantelor de Solutia tehnoloqica de realizare a tiul de locuit, pe de o parte, sl pentru
absorbtie si refulare a aerului In planuri serei captatoare asiqura etansarea evitarea patrunderii aerului viciat din
perpendiculare reciproc conduce la re• acesteia la preciprtatn (ploaie, zapada bucatarii, bai, WC-uri etc, pe de alta
alizarea unei rniscari turbulente a aeru• etc). De asemenea, solutia tehnoloqica parte, se asiqura evacuarea aerului vi•
lui In sera captatoare. in orele fara soa• tine seama de incarcarea cu zapada ciat din aceste spatii prin sisteme de
re, clapetele cu care sunt prevazute sau/s: de efectele datorate unor preci• ventilare naturala orqanizata sau siste•
fantele de circulatie a aerului se lnchid pitatii abundente (grindina) care sa pe• me de ventilare rnecanica.
pentru a se evita efectul de termosifon ricliteze integritatea serei.
invers, care ar conduce la patrunderea lntroducerea aerului proaspat nece• 4.9.2.1.4 Aspecte comune
unui debit de aer cu temperatura infe• sar realizarii confortului fiziologic se asi• sistemelorpasive INCERC
rioara aerului din spatiul incalzit. gura prin deschiderea ochiurilor mobile. •i SPATIUSOLAR
Prin asigurarea lnchiderii sl deschi• Se recornanda ca, In perioada calda Sera captatoare din structura ambe•
derii automate a fantelor de circulatie a a anului, sa se asigure deschiderea tu• lor sisteme se proiecteaza si executa
aerului se obtine eficlenta energetica turor ochiurilor mobile In scopul venti•
maxima a sistemului. larii spatiului serei.
Conditia de deschidere a fantelor Tabelul 4.9.2. ProlH'ietiiilematerialelor utilizate la realizarea serelor
este data de inegalitatea: captatoare
(}P - (}a 2: 8 -c,
iar conditia de lnchidere a fantelor ~------- Material Stiel"' Polimetil-
este Proprietate-----~~~ a Policarbonat
data de inegalitatea: metacrilat
(}P - (}a 5 5 °C,
Temperatura maxima [0C] 204 110 ... 132 82 ... 88
In care: --------+-----~·~~·-----+---------!
eP - este temperatura suprafetei absor• Coeficient de dilatare [cm/cmK 10-6] 72,4 67,5 73,8
bante a peretelui captator, masu•
rata lntr-un punct situat la lnalti• Grosime [mm] 3,00 3,00 3,00
mea de 0,5 m deasupra laturii su• Masa corespunz-a-to--a-r_e_g_ro_s_i·-m--i-i -->--------+---- ----~---
perioare a fantei inferioare, In zona
centrala a peretelui captator;
[kg/rn-] I 8,00 3,80 i_~~o
, C_o_e_f-ic-ie_n_t_d_e transmisivitate -------+---- I --~-
ea -temperatura lntr-un punct amplasat . id 0,83 ... 0,85 0,82 ... 0,89 0,89
I a mci entay norma ,. a
pe suprafata interioara a peretelui () -
captator, corespunzator punctului
care mascara temperatura (} . Tabelul 4.9.3. Densitatea •i coeficientulde dilatarepentrumaterialele
in perioada calda a anului, ~mbele utilizatela serele captatoare
clapete var ti lnchise etans, indiferent
LemnesemA LemnesemA
de valorile temperaturilor (}p si ea. ~I p
p °'81 Aluminiu
tare moale
Densitate [kg/m '] 7 210 2 740 I 370 ... 1 120 350 ... 740
I
Coeficient de dilatare I
[cm/cm-K: 10-6] 12,1 25,0 iI 2,0 ... 9,6 2,0 ... 9,6
Capitolul 4: Sisteme de Inealzire I. lnstalatii de lncalzire
astfel incat sa se asigure securitatea 4.9.2.1.5 Detenninarea puse In valoare atat de solutia con•
atat a locatarilor cat sl a zonei din ime• perfonna~lor structiva cat si de conditille climatice
diata vecinatate a constructiei dotate sistemelorpasive exterioare proprii zonei geografice In
cu sisteme pasive de incalzire solara, de lhcilziresolanl care se arnplaseaza cladirea, Hezulta
Se recornanda ca la proiectarea eta• Cladirile dotate cu sisteme pasive ca dotarea unor claoiri cu sisteme pa•
dirilor de locuit prevazute cu sisteme de lncalzire solara tac parte din cate• sive de captare a radlatiei solare con•
pasive de lncalzire solara, valorile re• goria constructiilor cu caracteristici duce la reducerea consumului de cal•
zlstentelor termice specifice ale ele• conservative din punct de vedere e• dura pentru incalzire In raport cu o
mentelor de constructf (opace sau nergetic. cladire conservativa sirnilara.
transparente) altele decat cele solare, Acestea sunt caracterizate de consu• Pertorrnanta energetica a sistemelor
sa fie eel putin egale cu cele preva• muri energetice reduse pentru incalzi• pasive de incalzire solara este definita
zute In Normativul C 107/I. rea spatiului locuit, tata de constructii de urrnatoarele rnarimi:
Se recornanda ca elementele mobile similare In varianta conventionala. - eticiente energetica care reflecta redu•
de lnchidere (usi, ferestre) sa fie preva• in general, cla.dirile cu caracteristici cerea pierderilor exergetice anuale ale
zute cu garnituri de etansare. energeticeconservativese disting de cele unei cladiri dotate cu sisteme pasive
in cazul ambelor sisteme se reco• conventionale prin urrnatoarele elemente: de Incalzire solara In raport cu o cladi•
rnanda ca elementele de constructli in• - protectie terrnica superioara: re sirnilara (cu aceeasi conformare :;;i
terioare sa asigure 0 capacitate termi• - control imbunatatrt al ventilarti spa- rezistenta termica a elementelor de ln•
ca specifica minima de 800 kJ/m2·K cu tiului Incalzit; chidere perirnetrala), dar lipsita de
referire la suprafata de captare a radia• - functionarea autornatizata a sursei de dotarl solare;
tiei solare. Asigurarea microclimatului caldura :;;i contorizarea consumului - indice/e specific de economie de com•
interior se realizeaza, In principal, cu de caldura: bustibil care reprezinta economia de
ajutorul sursei clasice de Incalzire, sis• - utilizarea rationala si eficienta a exer• combustibil pentru lncalzire raportata la
temul pasiv contribuind la reducerea giei mediului inconjurator. suprafata de captare a radiatiei solare.
consumului de combustibil necesar ln• Cladirile dotate cu sisteme pasive de Determinarea rnarirnilor rnentionate
calzir!i cladirii, incalzire solara au In cornponenta lor permite proiectantului sa decida daca
in perioadele de introducere a aerului elemente specializate de captare si adoptarea solutiel de casa solara se
proaspat, se lntrerupe alimentarea cu conversie a radiatiei solare In caldura, justifica din punct de vedere econo•
caldura de la sistemul clasic. acestea contribuind la reducerea con• mic. Criteriul de decizie II constituie
De asemenea, In perioadele In care sumului de caldura pentru Incalzire pro• durata de amortizare a investitlei su•
In spatiul de locuit se introduce aer priu cladirilor. plimentare datorata sistemelor pasive
cald datorat sistemelor pasive, cu tem• in functie de solutia constructiva, ele• de Incalzire,
peratura superioara celei a aerului mentele de captare a radiatlei solare Algoritmul de calcul este eel din
interior, elementele de control :;;i regla• reprezinta fie bariere termice, fie surse lucrarea ,,Ghid pentru calculul consu•
re reduc fluxul termic al sursei clasice de flux termic care se adauqa celui mului de caldura al cladirilor dotate cu
de lncalzire. cedat de sursa clasica In scopul realiza• sisteme pasive de fncalzire solers",
rii condltillor de contort termic impus. elaborata de catre INCERC-Bucure:;;ti.
Cele doua functiuni rnentionate sunt
ZONAO
ZONAi
ZONAll
Fig. 4.9.4. Zonarea energeticA a Rominiei.

I. lnstalalii de incalzfre Capitolul 4: Sistemede incalzire
4.9.2. 1.5. 1 Potentialul energiei so/are mativului in vigoare C 107);
Este remarcat prin intermediul zonarii 05 = 86, 4 · G~5 • (1 - E) · V · N12
na - nurnarul mediu de schimburi de
energetice a teritoriului Hornaniei (fig. aer cu exteriorul care asigura con• [kJ/an] (4.9.4)
4.9.4). Datorita influentei radiatiei ditille de contort fiziologic [s-1); unde:
solare asupra elementelor de construe• p - densitatea aerului la temperatura N12 - este nurnarul anual de grade-zile
tii rszulta o reducere a nurnarului de interioara [kq/rn'']: de calcul corespunzator tempe•
grade-zile de calcul. S-a tinut aici sea• c - caldura specifica a aerului la pre• raturii interioare medii a casei so•
ma de factorul de conversie geometri• p siune constants [J/kg·K]. lare, determinat conform ,,Ghid
ca datorat, pe de 0 parte, unghiului de 2. - fn tunctie de solutia de proiect se pentru determinarea necesaru/ui
inaltime a Soarelui deasupra planului propun cateva valori, tehnic posi• de caldura de ca/cul $i al nece•
orizontal sl, pe de alta, parte intervalu• bile, pentru suprafata de captare a sarului de ca/dura al constructii•
lui azimutal de amplasare a elemente• radiatiei solare A (care verifica lor" - Partea a II-a - Nurnarul
lor de captare a radiatiei solare. dubl~ inegalitate di~ § 4.9.1) si se anual de grade-zile.
Pe teritoriul Hornaniei se evidentiaza deterrnina valorile corespunzatoa• 6. - Se deterrnina indicele specific de
trei zone de eficienta energetica, sen• re ale coeficientului adimensional x economie de combustibil .i" cu re•
sibil dlferentiats, in interiorul carora cu relatia: latia:
dispersia indicelui de reducere a nu• A E ·Q
rnarului de grade-zile de calcul este X=5,2·~ i = 4, 78 · 10-s · " 5
nesemnificativa.
v GNS
(4.9.2)
(1- E) · Aps
Astfel zona 0, care coincide practic 3. - Din diagramele din fig. 4.9.5 sau [kqcc/rn--an] (4.9.5)
cu litoralul Marii Negre, beneficiaza atat 4.9.6, corespunzatoare sistemului 7. - Se determina economia anuala de
de un nurnar redus de grade-zile de cal• pasiv ales, se deterrnina in functie combustibil conventionalrealizatade
cul cat si de o intensitate semnificativa de valorile x rezultate, valorile casa solara fata de casa sirnilera lip•
a radiatlel solare, astfel incat indicele de eficientei energetice teoretice Es, sita de dotari solare cu relatia:
reducere a consumului de caldura pen• utitizandu-se curba de calcul ,,C". C = i · A s [kgcc/an] (4.9.6)
tru lncalzlre are valoare maxima. f n fig. 4.9.5 curba ,,C" este caracte• Se poale considera ca, in cazul siste•
Cea de a doua zona, notata pe harta ristica unei supratete absorbante ne• mului pasiv tip INCERC, sunt accepta•
ca zona I, beneficlaza, spre deosebire umbrite, acoperita cu vopsea negru bile valori ale indicelui specific de eco•
de zona 0, de durate mult mai mari ale mat sl a unei suprafete vitrate formate nomie de combustibil valori cuprinse
perioadei de Incalzire, capetele acesto• din doua foi transparente a caror trans• intre 14 si 18 kgcc/m2·an, iar in cazul
ra cuprinzand lunile de primavara $i misivitate este atsctata de depunerile sistemului tip SPATIU SOLAR valori cu•
toarnna caracterizate de intensitati sem• normale de praf sau alte irnpuritati. prinse in intervalul 11 ... 16 kgcc/m2·an.
nificative ale radiatiei solare. Aceasta I n fig. 4.9.6 curba ,,C" este caracte•
zona cuprinde, practic, regiunile subcar• ristica unei suprafete absorbante ne• 4.9.2.2 Sisteme active
patice precum $i zonele montane. umbrite acoperita cu vopsea negru mat de mcllziresolarl
Zona II reprezinta zona de ses, ca• si a unei supratete vitrate forrnata din• Sistemele active de Incalzire solara
racterizata de pertorrnante energetice tr-o foaie de geam a carei transmisivi• irnplica existenta unor sisteme mecani•
care nu difera sever de cele ale zonei tate este atectata de depunerile nor• ce de circulare a unui agent termic
I, dar care se situeaza cu circa 20 % male de praf sau alte irnpuritati. purtator de caldura intre zona de cap•
sub cele caracteristice acesteia. Pentru alte culori decat cea neaqra tare si transformare a energiei solare in
Zonarea energetica prezentata in fig. din aceleasi diagrame, se pot determi• caldura sl zona de utilizare a acesteia.
4.9.4 nu se retera la valorile indicelui na eficientele energetice teoretice co• Dat fiind caracterul aleatoriu al ener•
specific de economie de combustibil, respunzatoare, giei solare este necesar ca aceste sis•
ci la gradul de acoperire energetica pe 4. - Se deterrnina eficlenta energetica teme sa fie prevazute cu sursa auxilia•
care-I pot asigura sistemele pasive de a sistemului Eu, cu relatia: ra, cu reglare automata, in functie de
Incalzire solara, Eu= U · Es (4.9.3) cerintele consumatorului.
in care: Aceste sisteme au o structura destul
4.9.2.1.5.2 Elemente de ca/cul u = 1 pentru sistemul INCERC; de diversa, neconventionala, in functie
Succesiunea calculelor necesare de• u = 0,85 pentrusistemulSPATIU de:
terrninarll economiei anuale de com• SOLAR. - agentul termic utilizat:
bustibil este: 5. - Se deterrnlna pierderea exerqetica • aerul sau
1. - Pe baza solutieitehnice de proiect se a casei solare cu 08:
determinafluxul termic specific volu• 032 Es[-]
0 32 Es[-]
mic disipat catre exterior, al cladirii 0,28
,,C j_ 2. J
-
0,28 0,24
nesolare sirnilera cu cladrea ,C j_ 2. ] I I I
0,24 0,20
solara, L.-/ I I L- Ir
v. 0,20 I
0,16
GNS" 1.-- ;- - 'r1. - ::::; t::-: t: :::
_
I ,;'(
-
0,08
-
/,,/ ;;..--"
~---
v A, _, 0,16
G 0,12 './
~-::;::;
- -~
,. ~V"
0,08
" '5=-·RV
••
(4.9.1)
0,12
..<~
.. -, 0,04
0,0 ........ ,.
x [-]
+n ·p·c ./ ~ ~
--
a P f,:i
0,04 .
P
in care: 0,0 ....... 0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
.... p-
'9
x (-]
V - este volumul spatiului incalzit [rn'']; 0,0 0,1 0,3 0,5 0,7 0,9 1, 1
Ar - suprafata anvelopei cladirii inclu• Fig. 4.9.6. Eficieniaenergetici
siv pardoseala peste subsol sau Fig. 4.9.5. Eflcienta energetici a sistemuluSi PATIU SOLAR
sol [m2]; a sistemuluiINCERC in in
RP - rezistenta terrnica specifica medie funciie funciiede culoareasuprateiei
a elementelor de constructil peri• de absorbante:
metrale [m2·K/W] (conform nor- culoareasuprateieiabsorbante: C - negru mat; 1 - albastru, verde;
C - negru mat; 1 - albastru, verde; 2 - maro; 3 - gri, rosu; 4 - bej mat.
2 - maro; 3 - gri, rosu; 4 - bej mat.
• apa; este realizata din captatoare plane, cu de 10 m3. Circuitul primar allrnenteaza
- sursa auxiliara: absorbtie, amplasate pe fatada sud, si un al doilea circuit secundar pe cir•
• clasica, incllnata la 70 ° tata de orizontala. In cuitul caruia se afla un boiler orizontal
• pornpa de caldura, circuitul captatoarelor se afla schimba• cu volumul de 1500 I pentru furnizare
• caldura reziduala sau toarele de caldura cu placi ,,TRAP" de apa calda de consum. Sursa auxili•
• apa qeoterrnala: produse de Tehnofrig Cluj-Napoca, ara pentru al doilea apartament este
- tipul de stocare a caldurii: amplasate la subsolul cladirii. Prin cir• constituita de rezistente electrice care
• sensibil sau lent; cuitul captatoarelor solare clrcula o so• supllrnenteaza Incalzirea aerului cald
• scurta, medie sau lunga durata: lutie antigel. Corpurile de incalzire din preparat cu ventiloconvectoare.
- sistemul de livrare a caldurii in spatiul incaperlle primului apartament sunt ali• Cu toate ca pertorrnanta energetica a
Incalzit, mentate de agentul secundar pe circu• sistemelor active este superioara celei
Cercetarile efectuate in Romania, in itul caruia sunt intercalate doua rezer• caracteristice sistemelor pasive, cos•
acest domeniu, au implicat $i realizarea voare de acumulare cu volumul total turile ridicate ale instalatlei lirniteaza, in
unor obiective concrete cum ar ti: prezent, aplicarea sistemelor active de
- casa solara de la Neptun realizata de Incalzjre solara la constructlile de tipul
catre ICPET (captatoare solare plane, hotelurilor.
cu golire in orele cu temperaturi ex•
terioare negative);
- casa solara CS-2 - Carnpina fig. 4.9.7
(captatoare solare plane, cu agent
termic apa si antigel) $i casa solara
CS-3 (fig. 4.9.8) din Bucuresti (capta•
toare solare plane dublu servici: pen• Fig. 4.9. 7. Casa solari CS2 Cimpina:
tru Incalzirea casei utilizeaza aer cald, A - supratata de captare;
iar pentru producerea apei calde de SCH - schirnbator de caldura:
consum utilizeaza agent termic apa), Vac - rezervor de acumulare,
realizate de catre INCERC. Slaux - sistem de Incalzire auxiliar; Fig. 4.9.8. Casa solari CS3 -
Casa solara CS2 (P+1E) - Carnpina, SI - sistem de incalzire, Gp - pornpa INCERC Bucure'1:i:
realizata in 1978, este cornpusa din 2 de circulatie agent termic primar; A - supratata de captare;
apartamente de 4 camere, fiecare din Gs - pornpa de circulatie agent VP- ventilator; USR - unitati de stocaj
apartamente cu suprafata de 65 m2• termic secundar; Ginc - pornpa de termic in roci; Pl - pereti interiori cu
Suprafata de captare AP, de 70 m2 circulatie agent termic Incalzire. goluri; PE - pereti exteriori cu goluri.
I. lastalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
termediul schimbatoarelor de caldu• cat mai ridicat al gazelor de ardere,
4.10. lnstalatiide incilzirece ra, denumite ,,recuperatoare"; prin proiectarea corespunzatoare a
utilizeazicildura - la care temperatura sursei este mai recuperatorului;
recuperata mica decat temperatura agentului - stabilirea unor parametri de exploata•
termic obtinut prin recuperare, caz in re a recuperatorului care sa asigure o
4.10.1. Clasificarea sistemelor care transferul termic se realizeaza durata de viata norrnala a acestuia
de recuperare a cildurii cu pompe de caldura, (evitarea pericolului de corosiune da•
Dupa criteriul 3, sistemele de recu• torata condensarii vaporilor din ga•
Un sistem de recuperare a unei sur• perare cele mai Intalnite sunt de tipul: zele de ardere);
se energetice se compune din: - gaze de ardere - apa $i gaze de - neadoptarea de surse auxiliare (cen•
• sursa termcs - locul unde se afla ardere - aer; trala terrnica de vart), valorificarea re•
inrna• - aer - aer si aer - apa: sursei putand acoperi integral sarcina
gazinata,se produce natural sau poate - apa - apa. terrnrca a consumatorului la parame•
fi obtinuta printr-un proces tehnologic,o Consumatorii de caldura care utili• trii uzuali ai agentului termic
torrna de energie sau un purtator de zeaza caldura recuperata sunt instala• (95/75 °C, 115/75 °C, 150/70 °C);
energie(ex: gazele flerbinti provenite de tiile de: - prevederea mai multor unitati de
la proceselede ardere a combustibililor, - lncalzjre a ciadirilor (cu corpuri de recuperare, in paralel, pentru prelua•
aerul cald evacuat din instalatiile de Incalzjre sau cu aer cald); rea varlatiilor sarcinii termice de in•
ventilare,apele tehnologiceprovenitede - Incalzire tehnoloqlca: calzlre a consumatorului;
la racrea utilajelor,solul si apa lncalzite - preparare a apei calde de consum. - prevederea mai multor unitati de re•
de catre Soare etc.); cuperare, in serie, pentru a recupera
• recuperatorul de ca/dura - elementul 4.10.2. Recuperarea cildurii cat mai mult din potentialul termic al
principal al instalatlei cu rol de a cap• din gazele de ardere gazelor.
ta $i folosi rational energia secundara;
• consumatorul de caldura - punctul 4.10.2.1 Recomandlrpi 4.10.2.2
final al instalatiei in care caldura re• rivind recuperarea cl/duriidin Caracteristici/esursei de
cuperata este utilizata pentru acope• gazele deardere clldurl
rirea nevoilor energetice. Pentru utilizarea cat mai eficienta a Sursa de caldura este constituita de:
Sistemele de recuperare a caldurf se caldurii recuperate din gazele de arde• - gazele evacuate din procese tehnolo•
clasifica dupa urmatoarele criterii: re se impune: gice, in principal, de la cuptoare;
1. modul de repartizare a caldurii recu• - cunoasterea parametrilor de exploa• - gazele evacuate de la cazanele de in•
perate intre sursa si utilizatori; tare a resursei (temperatura $i com• calzire.
2. nivelurile relative de temperature ale pozitia gazelor de ardere, debitul dis• Caracteristicile gazelor evacuate de
sursei si ale utilizatorului; ponibil, regimul de furnizare) in sco• la cuptoare, care prezinta interes pen•
3. natura aqentilor termici, de o parte, si, pul utilizarli echipamentului eel mai tru procesul de recuperare a caldurii
de alta, a recuperatorului de caldura, indicat pentru recuperarea caldur!i; sunt: temperatura, debitul, cornpozitia
Oupa criteriul 1, sistemele se cla• - amplasarea recuperatoarelor de cal• si regimul de furnizare.
sifica astfel (fig. 4.10.1): dura in imediata apropiere a utilajelor Domeniile uzuale de variatie ale
- cu recuperare interna, unde caldura care produc gazele de ardere in sco• acestor parametri sunt:
recuperate este folosita in procesul pul folosirii resursei la nivelul maxim • temperatura: 200 ... 600 "C:
tehnologic originar (recirculare), ca, de ternperatura (montare in CO$UI de • debitul: 1 000 ... 20 000 m~/h;
de exernplu.incalzirea aerului de ar• furn, montare pe un canal de by-pass • cornpozitla: gaze cu sau fara sulf; ga•
dere la cuptoare; pe traseul gazelor de ardere); ze cu sau fara funingine sau cenusa
- cu recuperare externa, unde caldura - alegerea tipului de recuperator reco• zburatoare: gaze cu sau fara praf;
recuperata este tolosita in afara pro• mandat in situatia data tinand cont de • regimul de furnizare: continuu sau
cesului, ca de exemplu incalzirea in• avantajelespecifice ale intermitent.
caperilor cu caldura recuperata de la recuperatoarelor acvatubulare
cuptoare; (stabilitate in functionsre,
- mixte, combinate.
Ouoa criteriul 2, sistemele de recu• solute constructiva compacta, intretine• 0 0
perare se impart astfel (fig. 4.10.2): re si curatere usoara a suprafetelor de R
- la care temperatura sursei este mai pe partea de gaze)si ale recuperatoare•
mare decat temperatura agentului lor ignitubulare(consum redus de
termic obtinut prin recuperare, caz in metal, debite de caldura mari);
care transferul termic se face prin in- - racirea cu un ecart de ternperatura
0 0
s a b
Ei Ee
Fig. 4.10.2. Tipuri de recuperare
R s a clldurii in tunciiede nivelurile de
R
Ei temperatunlale sursei 'i
c consumatorului:
Er
a - recuperare cu scnimoetoere de
Er
a b caldura (es > B); b - recuperare cu
pompe de ca/dura (BS < BC);
Fig. 4.10.1. Tipuri de recuperare a clldurii in funciiede modul de es - temperatura sursei; (Jc - tempe•
repartizare a clldurii intra sursi 'i utilizator. ratura agentului termic obtinut prin
a - recuperare interna; b - recuperare externe; recuperare, la consumator;
S - sursa; R - recuperatorul; C - consumatorul extern; E; - energia intrata: E, - energie recuperata:
Ee - energia iesita: Er - energia recuperata, R - recuperator.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatli de Incalzire
4.10.2.3 Recuperatoare de dldura sunt realizate din otelurl obisnuite. ra gazelor, la iesrea din cazanul recu•
Recuperatoarele de caldura din ga• Pentru preintarnpinarea pericolului perator, sa se situeze deasupra tempe•
zele de ardere sunt echipamente si in• de corosiune se impune ca temperatu- raturii punctului de roua al vaporilor de
stalatii complexe, executia lor fiind di•
terentiata in functie de caracteristicile
gazelor de ardere.
Astfel:
- recuperarea de caldura din gazele de
ardere evacuate de la cazanele de
Incalzfre se realizeaza cu cazane cu
condensatie (capitolul 6.2.7);
- recuperarea de caldura din gazele de
ardere evacuate de la cuptoare se
realizeaza, in general, cu lnstalatii
complexe, denumite generic cazane
recuperatoare. a b
Fig. 4.10.3. Cazan recuperatorpentru api caldi:
4.10.2.4 Cazane recuperatoarepentru
a - sectiune transversala;b - sectiune longitudinala;
producere de apl caldl sau fierbinte
1 - intrare gaze de ardere; 2 - evacuare gaze de ardere; 3 - intrare apa;
Cazanele recuperatoare au, in gene•
4 - iesire apa calda: 5 - corpul recuperatorului; 6 - pereti transversali (slcane):
ral, solutiile constructive ale cazanelor
7 - izolatie terrnica.
cu combustibili clasici, avand deosebi•
rea ca, atunci cane gazele de ardere
nu au o ternperatura foarte ridicata
(sub 800 °C), nu se mai utilizeaza in•
cinta de radiatie (focarul din solutia
clasica), intregul cazan fiind format din 2
drumuri convective. 3
Dupa drumul parcurs de cele doua
fluide de lucru: apa care se incalzeste
si gazele de ardere care cedeaza cal• 2
dura, cazanele pot fi ignitubulare sau
acvatubulare.
Cazanele recuperatoare ignitubulare 3
sunt alcatuite dintr-un fascicul de tevi
netede prin care circula gazele de arde•
re. Tevile sunt prinse la capete in placi a b c
tubulare, prin mandrinare sau sudura. Fig. 4.10.4. Racordarea cazanelor recuperatoare ignitubulare pe traseul
Cazanele se executa cu unul sau mai gazelor de ardere:
multe drumuri de gaze, in functie de a - cazan cu un drum de gaze, montare verticels;
ecartul de ternperatura disponibil pe b - cazan cu un drum de gaze, montare onzontets;
partea gazelor de ardere. c. - cazan cu dous drumuri de gaze, montare onzontets;
Un cazan recuperator ignitubular cu - cazan recuperator; 2 - CO$ de furn sau canal de gaze de ardere;
doua drumuri pentru gazele de ardere 3 - clapeta: 4 - intrare gaze de ardere; 5 - lesire gaze de ardere, dupa
$i sicane pe circuitul apei este prezen• recuperator; 6 - intrare apa: 7 - iesire apa,
tat in fig. 4.10.3.
Aceste recuperatoare au volum mare
8
de apa, cu posibititati mari de acumu• 4 8
lare a caldurii si variatii mici ale tempe• t tt tt t
5.-
raturii apei la fluctuatiile de debite sl
temperaturi ale gazelor de ardere. Mo•
dul de racordare a acestor recupera•
toare de caldura pe traseul gazelor de 2
ardere este prezentat in fig. 4.10.4. 2
Cazanele recuperatoare acvatubulare
sunt executate cu serpentine simple,
duble sau sub forrna de panouri convec• 5 5
tive in U, S, M, asezatein linie sau 3
decalat intr-un canal din zidarie sau din ttt
tabla (fig. 7 7 7
4.10.5);prin tevi crcula apa, iar in exterior 7
b c d
gazelede ardere. Distribuitorulla intraresi
a
colectorul la iesire, plasate intotdeauna in
Fig. 4.10.5. Cazane recuperatoare acvatubulare:
afara canaluluide gaze, asigura
a - cazan cu serpentine cu tevi parale/e b - cazan cu serpentine cu tevi
prinderea serpentinelor.
convergente; c - cazan cu serpentine duble; d - cazan cu panouri convective;
Cazanele recuperatoare rornanesti
1 - corpul recuperatorului; 2 - serpentina cu apa: 3 - distribuitor; 4 - colector
(VULCAN Bucuresti, IUC Plolesti, CUG
5 - intrare apa: 6 - ieslre apa: 7 - intrare gaze de ardere; 8 - iesire gaze d
Cluj Napoca etc.) sunt concepute pen•
ardere.
tru recuperarea calduril sensibile si
I. mstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
apa (60 ...70 °C), pentru gazele
provenite din arderea combustibilului
gazos, $i 
deasupra temperaturii punctului de [kW) Jkcal/h]

roua acid (120 ... 150 °C), pentru gazele
x 103
provenite din arderea combustibilului 260
300
lichid cu continut de suit de peste 2 %. 240
..
Caracteristicile tehnice ale unor 220 0 .=61 0 -c
.. . . . .
260
cazane acvatubulare rornanesti pentru

agent termic apa calda 95/75 °C sunt
200
)'
.. .
... .· -,
220 0 .0:6( 0
prezentate In tabelul 4.10.1, iar carac- 180
-c •• t
teristicile tehnice ale cazanelor ignitu- 160
bulare sunt date In tabelul 4.10.2.
180
140
IY.\ v ~ I'-/
o
.. ~
140 0 .=6 0 c ~.
~
.
• \I'
~
Domeniile economice de utilizare a

120
' .
recuperatoarelor de calcura de capaci-
. 'l\'6' -,
..
tate mica sunt indicate In fig. 4.10.6,
104,5100
100
- ..._ v ,_ _ "; \: F~- - "~ ..
...'..9,-,
pentru cazanele acvatubulare $i In fig. 80
~·... I\<"
c: I!-
' I'
...
\?_ ~~- . . . ....
\.o ..
.. •(.
~\ h
\
60 40 \0 .=2 ~o c
-
Pentru cazul gazelor de ardere pro- \ P.
'--
'
venite din combustibil lichid, valorile
\~ ...-"\ ..... --11
debitelor de caldura recuperata sunt
20 20 \tJ_, =<'.:C IV 1_,
' 'ln;- D00 oc \i 9[m~/h]
cu 10... 15 % mai mici decat valorile 0 1 2 3x103
din diagrame, datorita necesttatu adop-
tarii unei temperaturi mai ridicate a ga-
zelor la ieslrea din recuperator, ca ma- Fig. 4.10.6. Domeniul economic de utilizare a cazanelor recuperatoare
sura de protectie la corosiune. acvatubulare de capacitate micA:
-- cazan recuperator Grae 2,5
4.10.2.5 Cazane recuperatoare ----- cazan recuperator Grae 15
pentru producere de abur ............ cazan recuperator Grae 5
Din punct de vedere constructiv, ca- v - debitul gazelor de ardere; <P - debitul de caldura recuperate:
zanele recuperatoare pot ti acvatubulare fJ~ . - lemperatura gazelor de ardere la- intrarea In recuperator; vg - viteza
sau ignitubulare. gazelor de ardere in recuperator.
Producerea de abur supraincalzit irn-
Tabek.114.10.1.Caracteristicil tehnice ale WIOI' cazane ~ acvallmubn ~ pen1ru agent termic ap1 caldi 95 - 75 •c
Nr. Cazanul recuperator Caracteristici
Producator
crt. Schema Tipul Constructive Func~ionale
0 1 2 3 4 5
- 16 tevi pe rand
I 12 I
- 26 randuri de tevi
4
- dimensiuni teava:
vg = 1000.. .4000 m~/h VULCAN
D 20 x 3 mm Bucuresti
I
= 200... 600 °C
r
1 CRac 2,5 - dimensiuni gabarit: R9;
~ 3 L = 580 mm <P = 60... 170 kW CUG
I= 580 mm
11 (pt. flg; =Cluj-Napoca
300 °C)
l x I
H = 1 400 mm
- masa: 1 180 kg
- 18 tevi pe rand
1 - intrare gaze VULCAN
- 20 randuri de tevi
2 - lesire gaze
- dimensiuni teava:
vg = 2000.. .7000 m~/h
3 - intrare apa D 25 x 3 mm Bucuresti
4 - iesire apa CRac 5
I - dimensiuni gabarit: flg; = 200... 600 °C
L = 1 100 mm <P = 80... 300 kW CUG
I= 870 mm H = 1 650 mm
=
°C) Cluj-Napoca
(pt. flg; 300
f -
---- t-----··- ·--·--- -
rnasa: 2 400 ko --~ -----
- 10 tevi pe rand
12
- dimensiuni teava:
\/9 = 1000... 5000 mYh CUG
2
r EB
. -~
.
CRac 15
D 38 x 3 mm
- dimensiuni gabarit: flg; = 200... 600 °C
Cluj-Napoca
~ L = 1 073 mm <P = 50... 150 kW IUC

I
1,'• I
I= 916 mm
[(pt. flg; = 300 °C) Ploiestl
Lx I H = 2 200 mm
- masa: 824 kg
I
Capitolul 4: Sisteme de tncalzlre I. lnstalatii de Incalzire
plica trecerea apei prin tevi, asiquran• nal de furn in ,,by-pass" avand un siber tor pentru realizarea vitezelor economi•
du-se incalzrea si vaporizarea apei, care in pozitia .inchis" obliqa gazele de ce de circulatie a gazelor de ardere.
precum :;;i supraincalzirea vaporilor sa• ardere sa strabata cazanul recuperator,
turati, Pentru Incalzirea apei se foloses• iar in pozitia ,,deschis" scoate cazanul 4.10.2.6 Parametrii funqionali
te schirnbatorul de caldura numit ,,eco• din functiune, gazele de ardere fiind ai cazanelor recuperatoare
nomizor", cu serpentine din otel am• evacuate spre cos, Principalii parametri functionali ai
plasate in zona temperaturilor inalte. Cazanele recuperatoare ignitubulare unui cazan recuperator sunt:
f n fig. 4.10.8 se prezinta schema pentru producerea aburului au suprafa• <P - debitul de caldura recuperata [W];
unui cazan recuperator acvatubular cu ta de schimb de caldura torrnata dintr•
tamburi transversali. Solutia tehnica li'9 - debitul gazelor de ardere [m~/h];
un fascicul de tevl netede amplasate
adoptata pentru vaporizator este ase• intr-un tambur care la partea superioa• Ma - debitul de apa [kg/h];
rnanatoare cu cea a cazanului de abur ra are un spatiu pentru separarea abu• 8g; , 8ge - temperatura gazelor de
tip CR (Vulcan) utilizat pentru debite rului. Sunt cazane cu volum mare de ardere la intrarea in
mari de gaze de ardere, obtinandu-se apa, inertle terrnlca ridicata, posibilitati recuperator, res• pectiv la
viteze economice. de curatare a tevilor, montare usoara la ie:;;ire [0C];
Pentru diverse interventii, reparatii, beneficiar. Au insa un consum mare de v9 - viteza gazelor de ardere in recu•
precum sl pentru posibilitatea curatar!i metal, indeosebi datorita tamburului, :;;i perator [m/s];
tevilor de depuneri s-a prevazut un ca- un consum mare de energie la exhaus- 8ai' (Jae - temperatura apei la intrarea
in recuperator, respectiv, la
Tabelul4.10.2. Caracteristicilteehniceale unorcazanerecuperatoareignitubulareromif18'1ipentru agent tennic api caldi 95 - 75
•c
Nr. Cazanul recuperator Caracteristici
Produ cator
crt. Schema Tipul Constructive Functlonale
0 1 2 3 4 5
r>
vg = 400... 1 600 m~/h
14~
- 54 tevi D 57 x 4 mm
- dimensiuni gabarit: Vulcan
CRac L = 2 000 mm Bucuresti
1 I
'~ 8g; = 200... 600 °C
5 - 8 I= 1 800 mm
~2-
H = 4 400 mm
<P = 20... 100 kW CUG
il-1=1 JI'- 2 (pt. {)gi = 300 °C) Cluj-Napoca
; L x I - masa: 4 992 kg
Lxl
- 100 tevi D 51 x 3 mm jli'g = 1 000... 3 000
r
I<-- -----··-·- - . -~
jl Vulcan
- dimensiuni gabarit: m~/h
Bucuresti
'--V
--+-- !
CRac L= 5 000 mm
2 I \. I-! J 14 - 21 I= 1 600 mm 8g; = 200... 600 °C
CUG
H = 2 100 mm <P = 90... 160 kW
) I
h
l l u)4 Cluj-Napoca
-'"- - masa: 6 240 kg (pt.9; = 300 °C}
8
~~~--- ·-·- ----·---- ----------- ------ ... --- --- -~--------~--~~-~ -~~~-------------- ----·-- -- - ------ ---·- ----------
1 ,,--,.. li'g = 1 500.. .7 500
'4"'
-·
- 283 tevi D 51 x 3 mm
Vulcan
I - dimensiuni gabarit: m~/h
~~ Bucuresti
Ii CRac L = 2 200 mm
3
'3 21 - 45 I= 2 200 mm 8g; = 200... 600 °C
CUG
'1-"'
-1=1 JI'- H = 4 500 mm <P = 120... 580 kW
12 I Cluj-Napoca
Lxl - masa: 9 125 kg (pt. 891 = 300 °C)
--
m]~~~~
I
,,--,..
,'' ~D
; 3 ~
- 506 tevi D 51 x 3 mm
- dimensiuni gabarit:
, ~,"3 000... 14 000
,'1--
CRac L = 2 000 mm IUC
4 J I '- 2 i 8g; = 200... 600 °C I
q "'
Lxl 80 - 110 I= 1 850 mm Ploiesti
H = 7 600 mm I rater de caldura care sa poata asigura
[kW] sarcina terrnica a unui consumator de
600 [kcal/h] tncalzlre <Pi = 139 kW, agentul termic
fiind apa calda 95/75 °G.
500 Rezolvare
x10
I =1 pl a) Varianta alegerii unui cazan recu•
500 n/!,- perator acvatubular: din diagrama din
v
I
"-· -v• uu \. I \ fig. 4.10.6, pentru Ii' = 1900 m~/h,
\
400 rezulta ca domeniul e'bonomic de utili•
I zare a cazanelor este eel al cazanelor
GRac 15 si GRac 5. Se alege cazanul
400 l_I
GRac 5 lntrucat cazanul GRac 15 are
J
debitul de caldura recuperate limitat la
300 104,5 kW (punctul A).
j
I' • Se stabilesc parametrii de functio•
300 f nare ai cazanului, utilizand diagrama
~ rue rt ~ v ::J "'P
din fig. 4.10.9, astfel:
200
r, \ - se ridica doua verticale din 89i =
IfI .. 400 °G (punctul A) si Ii' = 1 900 m~h
--
200
h -- .....
\
IV =-1
A
m'S\
-
..- -" . •L U<
(punctul 8) $i rezulta vit~za gazelor de
ardere v = 5 m/s, astfel incat puncte•
139 H. 610 'lr \ .i--
- ~ le G $i, fespectiv D, de pe aceste ver•
.,
--
\.
100 ,:; ticale sa se gaseasca pe aceeasi
' -
r e-
100 j
~ dreapta orizontala:
I
v I) I
"".. - "ti
_s; - ~
''~
~-
- n~
- se obtin in continuare: debitul de
..... ~ c
~- ,21 0 caldura recuperate <P = 154,5kW (punc•
l.
V= n /s I tul E); temperatura gazelor de ardere la
2 3 4 5 6x103 D9[m~ iesirea din recuperator e = 153 °G
/h] (punctul F); debitul de ap~9care circula
Fig. 4.10.7. Domeniul economicde utilizare prin cazanul recuperator Aita = 7600 kg/h
a cazanelor recuperatoare ignitubularede (punctul G); pierderile de sarcina pe
capacitatemid: circuitul de apa !::.pa = 7800 Pa (punctul
-- cazan recuperator Grae 5 - 8 H) $i pe circuitul gazelor de ardere
----- cazan recuperator Grae 14 - 21 t::.p = 800 Pa (punctul I}.
09fntrucat
-·-·- cazan recuperator Grae 21 - 45 <Pi, prin prevederea
119 - debitul gazelor de ardere; <P - debitul de caldura recuperate: egi - tempe• unui cazan recuperator GRac 5 este
ratura gazelor de ardere la intrarea in recuperator; vg - viteza gazelor de ardere asigurat necesarul de caldura pentru
in recuperator. consumatorul de lncalzire.
b) Varianta alegerii unui cazan recu•
iesire [0C]; 4.10.2.7 Alegerea unui cazan perator ignitubular: din diagrama din
!},.pg - pierderea de sarcina pe circuitul recuperator Ji stabilirea regimului fig. 4.10.7, pentru Ii' = 1.900 mVh, re•
gazelor de ardere [Pa]; de functionare zulta ca domeniul geconomic este al
t::.pa - pierderea de sarcina pe circuitul Pentru alegerea tipului si marirnii cazanelor CRac 14-21 si al cazanelor
apei [Pa]. unui cazan recuperator se au in vedere GRac 21-45. Se alege cazanul GRac
fntre acesti parametri exista o stran• atat parametrii sursei $i caracteristicile 14-21 care are debitul de caldura recu•
sa interdependenta in functionare, pu• sarcinii termice a consumatorului cat sl perata egal cu necesarul de caldura
nandu-se in evldenta, pentru un anumit posibllitatile de a beneficia la maximum pentru lncalzire <Pi = 139 kW (punctul A).
tip de recuperator, urrnatoarele functii: de avantajele folosirii tipului constructiv • Se stabilesc parametrii de functio•
<P = j(e9i, v9); de cazan (acvatubular sau ignitubular), nare a cazanului, utilizand diagrama
in cazul respectiv. din fig. 4.10.10, astfel:
~ge = j(egi' vg);
Datele necesare pentru alegerea unui - se ridica o verticala din Ii' = 1 900
vg = j(egi' vg);
cazan recuperator sunt: m~/h (punctul 8) si se duce o 6rizontala
t::.pg =f(89i' v9);
- debitul gazelor de ardere Ii' ; din <Pi = 139 kW (punctul E), rezultand:
!::.pa = j(Ait).
- temperatura gazelor de ardere la in- viteza gazelor de ardere v9 = 12 mis
Prin transpunerea grafica a acestor trare in recuperator 89de.; (punctele G $i D care sunt pe aceeasi
functu in cadrul unor nomograme se - provenienta gazelor ardere: din dreapta orizontala): din punctul G se
poate defini domeniul de functionare a combustibil gazes sau lichid; coboara o verticata rezultand tempera•
recuperatorului. - agentul termic produs: apa calda, tura gazelor de ardere la intrarea in re•
Caracteristicile functionale ale unui apa fierbinte sau abur; cuperator e . = 325 °C (in loc de 400 °C
cazanrecuperatoracvatubularpentru apa - sarcina terrnica a consumatorului o,.
cat se obti~~ din procesul tehnologic) -
calda 95/75 °G, tip GRac 5, sunt punctul A;
prezentatein fig. 4.10.9, evidentllndu-se Exemplul de calcul 1 - se obtin in continuare: temperatura
d~meniilede variatie a parametrilor. Se considera o instalatle tehnoloqica gazelor de ardere la iesirea din recupe•
In mod similar,in fig. 4.10.10 sunt pre• din care se obtine un debit al gazelor rator ~e = 125 °G (punctul F); debitul
zentate caracteristicile unui cazan re• de ardere Ii' = 1900 m~/h, la o tempe• de apa care circula prin cazanul recu•
cuperator ignitubular,de tip GRac 14-21. ratura e . = ~00 °G, rezultat din arderea perator Ma = 10600 kg/h (punctul G);
unui co~bustibil gazes. pierderile de sarcina pe circuitul de apa
Se cere alegerea unui cazan recupe- !::.pa = 5003 Pa (punctul H) iar pe cir-
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lastalatii de lncalzlre
cuitul gazelor de ardere t:i.pg = 400 Pa ~p
(punctul I). [kW l
[kcal/h] [mmHp] lPa]
• Cazanul CRac 14-21 asigura nece• 600
lso 1(~
~:: '"'/ r
sarul de caldura pentru consumatorul .,"'/ ,n E: \ Bx 02 BCl<1 '2
500
de Incalzire tP; = 139 kW necesitand o I/ ? ;; ,.:,." i-s: 7170 "-&.
-._
ternperatura a gazelor de ardere ~n ,,v 9 ·'1 1.' f so ~ i.a-175 ln!s
400
v I
J 9 \
I/ I/ 1 r.
egi _= 3~5 °C, mai mica decat c~a rezul• ho
vv ,,v
i-
6 I/
! 50 I
'40 ,- "fj,
;._
tata din procesul tehnologic. In ceea 300 ,_.,._
vv
'
I/ Le- 5 I I sot» : 30 I
- ·- - - ....
l>n
200
9F I/ 1_... i.--- 3 ,_ J I I I : 20 I,.. t--
pe circuitul gazelor de ardere cat sl pe
eel al apei, acestea sunt mai mici de• 100
ho rv I/v,. v_ ...... ..sv 1- c::-
! ~a 'C""'"""
7or« 1110 ....
i ...
6 .._ 0 ..._
e- ':.... i.--- '<c c, "'E \) bO
cat la cazanul recuperator acvatubular. A 3";[ C] I n[r r;,,h] B 40IF:t BOHnrH2C h41 h5r MC 12od Pa]
~p
onoc 1201 401 so §x1 0° 6 5 4 3 2 1~ 4 6 B 10 12 14 16 18 20 [
·~
in concluzie, fiecare tip de cazan ~01 1301
20~ \li'L H
recuperator de caldura prezinta avan• l.r c
,. ' j
_, ~
4l~ t-- h.t"• 3 1 n/s _Jl.01 -1 \ c
taje si dezavantaje; la alegerea tipului F•m ~~ '
'p \
r--... C> \ '9 \
de cazan se vor avea in vedere $i as• ,_ .._
BC ~I"- "- :-i \ \'_' rr G \.
pectele economice sl de exploatare (de
exemplu: cazanul acvatubular are un
consum mai redus de metal si nu pre•
01
21
041
c- ......
"'~ r-,
"ll
N
9 I
".:
I\~\
'I
r-
'Y 1:
1<
1F
r-.. v:
x
t(c h.
zinta pericol de rnurdarjre a suprafete• \ ' It' 1F I"'
lor de pe partea gazelor de ardere). ' I. 22 10B
I~ ?r "f".-
4.10.2.B Scheme pentru utilizarea

!l e['C] M,,[kg/h]
~ldurii recuperate
in general, se adopta scheme care Fig. 4.10.9. Caracteristicilefunqionale
prepara un agent termic (apa calda) ale cazanuluirecuperatoracvatubularCrac 5:
care se utilizeaza in instalatiile de incal• tP - debitul de caldura recuperate: Vg - debitul gazelor de ardere·' Ma - debitul
de apa; egi - temperatura gazelor de ardere la intrarea in recuperator;
w
zire; rolul cazanelor de Incalzire dintr-o

centrala terrnlca clasica este preluat, in e9e - te'.11~e!aturagazelor de a:de~e la ieslrea din recuperator; t:i.p9 - pierderea
acest caz, de catre cazanele recupera• ae sarcina m recuperator pe circuitul gazelor de ardere; t:i.p - pierderea de
toare. Astfel se pot incalzi ateliere si sarcina in recuperator pe circuitul apei; v - viteza gazelor de ardere in
9
anexe sociale, aflate in vecinatatea lo• recuperator.
cului in care se gase$te resursa, pre•
cum si cladiri mai indepartate (carnine,
sedii administrative, locuinte etc.). pg
Schema functionala de principiu a unui
[kcal/h]
[kW [mmH20] [Pa)
sistem de recuperare cu cazane de apa 12(
300
calda este prezentata in fig. 4. 1O.11. 24 x
104 1IV .. I\ 1( 11 0
Exista si situatii locale in care Incal•
250 22
/
I/
L!Y
~
~ I\
v. 12, oc 10 0
90190 I'--. .b'> $
zirea spatiilor se poate realiza direct, II)
fara a mai ti necesara prepararea unui

200
20
~ / II
0
BOIBO
.·~"-
agent termic intermediar, in acest caz
1B
16
I/ ,v 9_ - I 9 l
0
70170
folosindu-se recuperatoare de caldura I/ ~y t- I I I 60k50 5' !"-- ~
150, _14
1::1> E ./ I J, 50150 r"-
gaze de ardere - aer. D I/ 6
Modul de Incalzire a unei cladiri in• I , '1 v i--- I~ I 6/ 4040 ii",_ .............. -::. ~
_µ
10
v
dustriale etajata, prin recuperarea cal• ,. ~
r• I"""'
100 v 1: ~v J I P' 3030
durii din gazele de ardere de la cuptoa-
--~
6
v/ k"' _I>
- .! h/S • ~I J I \ 20120 • ~
~~ r-, 6' ,
I/ I v-c
~Gt1'. 3/ 1010 [~
B
50 4
i.---- c 'I 0 1'01, [ Pa)
2 IA B,;[ c If n[ fr,~ !rll 149, 03 119, 5Lll,a 4!1,09 ti.pa
M u l;Jf.JI "O( 50 n E DO, 2._. pOC .4 [mmHpJ
t>OI 60( 2> 10 IB 1 Do
100
r-, I" LT I ~no ~~ 2
r- .
\
110
r-, t-, ~ N'., ~i Ft\ ,,. IJ 4 \
~'\ <, l'i-- ,,..1. ' ? ' L \i \ \ o'- 6 I\. In- IV Pr h/s
120 J-" ~\\

~ ' rt,£ ...
..... t'\: ~ ' 1'.."'
·-
\f'\ I~ B K
r- ~ 'IP" \'Of< '.'
]'...
F' ~cl) - 10
7
Fig. 4.10.8. Cazan recuperator
"
I'\ I" ....._ 9 ~~~ 12 G I"'-,.._
-
130
]'... t-..... l.-: I\/ 14
I" 16
140
!lge[oC] M,,[kg/h)
acvatubular pentru abur
Fig. 4.10.10. Caracteristicilefun~onale ale cazanului
supraincilzit:
recuperator acvatubularCrac 14-21:
- corpul cazanului; 2 - tambur
tP - debitul de caldura recuperata; Vg - debitul gazelor de ardere·' Ma - debitu
superior; 3 - tambur inferior; "'
de apa; egi - temperatura gazelor de la intrarea in recuperator; 8ge - tern
4 - vaporizator; 5 - economizor;
6 - supraincalzitor: 7 - intrare gaze peratura gazelor de ardere la ie$irea ardere
din recuperator; t:i.p - pierderea de sarcin •
de ardere; 8 - exhaustor; 9 - intrare in recuperator pe circuitul gazelor de ardere; t:i.p8 - ~ierderea de sarcina i
apa: 10 - iesire apa: 11 - siber, recuperator pe circuitul apei; v9 - viteza gazelor de ardere in recuperator.
I. hrstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
rele amplasate la nivelul inferior al cla• 4.10.2.9 lndicatorienergetici Aceasta presupune insa realizarea unei
dirii este prezentat in fig. 4.10.12. Ji economici investitii suplimentare care cuprinde
Sursa terrnica o constituie CO$UI de lntroducerea unui sistem de recupe• cheltuielile pentru: cazanele recupera•
furn care strabate cladirea $i care este rare a caldurii din gazele fierbinti condu• toare, moditicerile constructive pe trase•
inglobat in structura acesteia. ce la economii de combustibil si, impli• ul gazelor de ardere, aparatura de ma•
cit, la reducerea costului caldurii livrate. sura, control sl automatizare, pompe de
circulatie, conducte $i armatun etc.
Unul dintre indicatorii cu care se
apreciaza eficienta unei solutii de recu•
-----\~--k--11 perare a caldurii din gazele de ardere
este investitia specifica aterenta eco•
7 8 9 , ''
nomiei nete de combustibil care are
expresia:
. I
le= -E [lei/tee].
v· c
1-------+------<2:
I :---@---:
r----ia.5 in care:
I - este cheltuielile de lnvestitie [lei];
L-+- ~ -~ _:_ - - - - - - - - - - -\\- - - - - v - durata de viata a sistemului de re•
_J
I:~: ------- I ~6 /r cuperare; in medie, se considera

' ,'
I .--
v = 8 ... 10 ani;
JS'
oQ TI~
L - - --+ - ~\- - :::::
Ec - economia neta de combustibil
13 2 conventional [teclan].
Ec se calculeaza ca diferenta dintre
--
D
conducta apa calda Tntoarcere,75
t .j.
-c
------
--
conducta apa calda ducere, 95 °C
conducta apa rece

consumul de combustibil, in solutia
fara recuperare de caldura, si consu•
14 15 ·········conducta apa calda de consum, 60 °C mul de combustibil, in solutia cu recu•
perare de caldura; acesta din urrna va
Fig. 4.10.11. Schema instala~ei de incllzire 'i preparare api caldi include sl consumurile de energie elec•
de consum cu recuperarea clldurii din gazele de ardere: trica aferente pierderilor de sarcina in•
- cazan recuperator ignitubular; 2 - pompe de circulatie cazane troduse suplimentar de catre recupera•
recuperatoare; 3 - butelie de amestec; 4 - pompe de circulatie consumatori de tor pe circuitul gazelor de ardere si pe
lncalzire: 5 - consumator incalzire cu corpuri de Incalzire: 6 - consumator
circuitul de apa,
lncalzire cu aer cald; 7 - pornpa agent primar pentru preparare apa calda de Cu cat ic este mai redus, cu atat so•
consum; 8 - schirnbator de caldura pentru apa calda de consum; 9 - rezervor tutia de recuperare a caldurii tolosita
de acumulare apa calda de consum; 10 - pornpa circulatie apa calda de este mai eficienta,
consum; 11 - consumator apa calda de consum; 12 - de la reteaua de apa Oportunitatea adoptar!i unui sistem
rece; 13 - la sistemul de expansiune; 14 - intrare gaze de ardere; de recuperare a caldurii din gazele de
15 - evacuare gaze de ardere la CO$. ardere se stabileste cu ajutorul duratei
oo(- _,.. 8 5 6
y
3
/
-----.5
5 6
c
4
/,
8 a
b
Fig. 4.10.12. lncllzirea cu aer cald a unei clidiri indusbiale etajate prin recuperarea clldurii de la co,ul de tum:
a - sectiune prin cliidirea inciilzita cu aer cald; b - detaliu, sectiune vertica/ii prin CO$Uf de tum;
c - deta/iu, sectiune orizontalii la nive/ul gurilor de refulare;
- CO$ de furn metalic; 2 - cuptor; 3 - incinta pentru Incarzirea aerului; 4 - ventilator; 5 - guri de introducere a aerului;
6 - aer cald refulat in hala: 7 - aer aspirat din hala: 8 - gaze de ardere.
de recuperare a cheltuielilor de investi• cu temperaturi scazute); • racrea cu un ecart de ternperatura
tie din economiile la costul caldurIi; - gasirea celor mai indicate rnodalitati cat mai ridicat a apei tehnologice
aceasta are expresia: de racordare a statiei de recuperare (realizarea de scheme cu lnserierea
I la sursa de caldura recuperata In fun• pompelor de caldura; utilizarea unor
n = 0 . L1C [ani], ctie de: trepte cu transfer direct de caldura);
an
• presiunea disponibila (In cazul In • durata anuala de functionare cat mai
In care: care parametrii pompelor din gos• mare (alimentarea instalatiilor de in•
Qan - este cantitatea anuala de caldura podaria de recirculare sunt insufici• calzire CU parametrii redusi de tempe•
recuperate [GJ], [Gcal]. enti pentru alimentarea, In paralel, ratera, de exemplu 8/8i = 90. ..70140
11C = Ger - C [lei/GJ], [lei/Gcal], si a statiei de recuperare, se prevac °C; folosirea unor scheme de
In care: lncalzire
pompe Speciale avand debitul si
Ger - este costul caldurii In solutia tra• pentru perioadade varf sl functionarea
presiunea corespunzatoare alimen•
ditionala (centrala terrnica), pompelor de calduraIn regim de
tarii atat a statiei cat si a pompelor
C - este costul caldurii In solutia cu re• baza; satisfacereacu prioritate a
de caldura):
cuperare de caldura. necesitati• lor de apa calda de
• natura apelor (In situatia unor ape
De requla, este oportuna introduce•
conventional curate - fara uleiuri consum).
rea unui sistem de recuperare a caldu•
sau grasimi, neagresive etc. - pom•
rii din gazele fierbinti daca n < 3 ani.
pele de caldura pot extrage direct 4.10.3.2
caldura din acestea; In caz contrar Caracteristicilesursei
4.10.3. Recuperarea cildurii Ji
din apele tehnologice se prevad circuite intermediare de
protectle): componen"tasistemului
• temperatura apelor (din apele cu 0 pondere lnsernnata In recuperarile
4.10.3.1 Recomandlriprivind
temperatura de peste 35 °C caldura de caldura din procesele industriale
recuperarea clldurii din ape/e
se recupereaza, lntr-o prima treap• revine apelor tehnologice recirculate de
tehnologicede rlcire
ta, cu schirnbatoare de caldera, In la racirea utilajelor.
Pentru utilizarea cat mai eficienta a
treapta a 2-a cu pompe de caldura Caracteristicileacestor ape, care pre•
caldurii recuperate din apele tehnologi•
lnseriate); zinta interes pentru procesul de recu•
ce de racire se impune:
- utilizarea In rnasura cat mai mare a perare a caldurii sunt: temperatura, de•
- cunoasterea parametrilor de exploata•
bitul, cornpozina $i regimul de furnizare.
.._)e
energiei disponibile a resursei, prin:
re a resursei (ternperatura, debit dis• Domeniile uzuale de variatie a aces•
ponibil, regim de functlonare, calitatea
r-- _ tor parametri sunt:
apei), In scopul corelarii acestora cu • temperatura: 25.. .40 °C;
necesitatile consumatorului si cu • debitul: 10 ... 300 m3/h;
echipamentul statiei de recuperare;
- stabilirea unui amplasament judicios al
statiei de recuperare, In functie de
------
locul resursei $i pozitia consumatorilor;
de requla, statia de recuperare se am•
plaseaza In vecinatatea qospodariei de , .....
apa recirculata (bazinul de colectare a I
apei calde), Intrucat debitele din retea•
ua de apa recirculata sunt mari, rk------, I
.
aceasta functionand la ecarturi mai re•
duse de temoeratura decat rsteaua
terrnica a consumatorilor;
'r
- prevederea de surse de adaos (pom•
pe de caldura pentru ridicarea poten• 3
tialului termic al apelor tehnologice
I
, ~-+---.'---+-----.'--+--+-'+-----.'~-+--++-9
Fig. 4.10.14. lnstalaiiede incAlzire cu recuperarea cAldurii prin pompe

Fig. 4.10.13. Sistem de alimentare de cAldunl cu compresie; racordare directi a pompei de cAldunl:
cu cAldunl recuperati din apele 1 - rezervor apa tehnoloqica: 2 - pornpa de circulatie apa tehnoloqica:
tehnologicede nlcire: 3 - pornpa de caldura cu compresie; 3a - vaporizator; 3b - condensator;
- utilaje tehnologice racite: 3c - compresor; 4 - schirnbatorul de caldura al sursei auxiliare; 5 - pornpa de
2 - qospodaria apelor tehnologice de circulatie: 6 - consumator de Incalzire: 7 - apa recirculata de la racirea
racire: 3 - retea de apa recirculata utilajelor; 8 - la si de la centrala terrnica de varf: 9 - la qospodaria de apa
de la utilaje; 4 - retea de apa recirculata,
recirculata de la statia pompelor de 1 +- conducta apa tehnoloqica
caldura: 5 - statia pompelor de -- conducta incalzire ducere

caldura: 6 - sursa terrnica auxiliara: -····----·-- conducts incalzire lntoarcere
7 - retea terrnica exterioara pentru ::-:-:-: conducte agent termic de la centrala terrnica
alimentarea consumatorilor de de varf (apa calda sau apa fierbinte)
caldura recuperata; 8 - consumator. - circuitul de agent frigorific al pompei de caldura
I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
• cornpozitia: ape conventional curate;
ape impurificatecu uleiuri si grasimi;
• regimul de furnizare: In general, con•
tinuu.
Nivelul de temperature al sursei fiind
mai coborat decat al utilizatorului, va•
lorificarea resursei se face cu ajutorul
pompelor de caldura (eel mai adesea
sunt folosite pompele de caldura cu
compresie rnecanica, de tip apa-apa:
caracteristicile acestor echipamente
sunt prezentate In capitolul 4.6).
Sursa terrnica este localizata la gos•
I podaria de ape tehnologice de racire
I care cuprinde bazinul de colectare apa
calda, turnurile de racire $i bazinul de
I apa racita.
' ' Consumatorii de caldura sunt cla.diri•
. ! . r 7
-i-a~I -
le de productie sau anexele sociale
j l
(din cadrul incintei industriale, care au
necesitati de Incalzire $i de apa calda
de consurn),
'
L_ '
_L_~
\_ _ _J
Principalele componente ale siste•
mului de alimentare cu caldura recupe•
rata sunt urrnatoarele (fig. 4. 10. 13): uti•
Fig. 4.10.15. lnstalalie de lncllzire cu recuperarea clldurii prin pompe de lajele de la care se preia caldura: gos•
clldunl cu compresie; racordare indirecti a pompei de clldunl; podaria de ape tehnologice de racire:
racordare directi a pompei de clldunl: reteaua de ape recirculate; statia de
1 - 6 - si semnele conventionale de conducte, au sernniflcatia de la fig. 4.10.14; pompe de caldura; sursa terrnica auxi•
7 - schirnbator de caldura intermediar; 8 - pornpa de circulatie agent liara, cuplata cu statia de pompe de
intermediar; 9 - apa recirculata de la racirea utilajelor; 10 - la gospodaria de apa caldura: retelele termice exterioare; in•
recirculata; 11 - la si de la centrala terrnica de varf. stalatlile interioare de Incalzire si de
concucta circuit intermediar (apa) preparare apa calda de consum.
Ca sursa terrnica auxiliara poate fi
adoptat, fie un cazan de apa calda sau
apa fierbinte, fie un schimbator de cal•
dura racordat la reteaua terrnica,
4.10.3.3 Scheme funcfionale

Schemele functionale adoptate pen•
tru recuperarea caldurf din apele teh•
nologice de racire se diferentiaza In
functle de:
- natura consumului: Incalzire, incalzire
si apa calda de consum;
- calitatea apei din care se recuperea•
15
za caldura; se pot realiza lnstalatii cu
racordare directa sau indlrecta a
pompei de caldura:
- tipul sursei auxiliare: schirnbator de
caldura, racordat la reteaua terrnica
din incinta sau cazan de incalzlre.
Fig. 4.10.16. lnstalaiie de lncllzire 'i de preparare a apei calde de consum
0 schema de recuperare a caldurii cu
cu recuperarea clldurii prin pompe de clldunl cu compresie; racordare
pompe de caldura cu compresie pentru
directi a pompei de clldunl:
alimentareaunui consumator de incalzre
- rezervor apa tehnoloqica: 2 - pornpa de circulatie apa tehnoloqica pentru
este prezentata In fig. 4.10.14.
incalzire: 3 - pornpa de caldura cu compresie pentru incalzire:
Circuitul resursei care alirnenteaza
3a - vaporizator; 3b - condensator; 3c - compresor; 4 - pornpa de caldura cu
vaporizatorul pompei de caldura este
compresie pentru apa calda de consum; 4a - vaporizator; 4b - condensator;
urrnatorul: rezervor de colectare apa
4c - compresor; 5 - schirnbator de caldura pentru preincalzire: 6 - pornpa
calda provenita de la racirea utilajelor -
circulatie apa tehnoloqica pentru preparare apa calda de consum;
pornpa de circulatie - vaporizator -
7 - schirnbator de caldura al sursei auxiliare; 8 - pompa circulatie Incalzire:
qospodarie de apa recirculata, Caldura
9 - consumator de Incalzire: 10 - pornpa circulatie apa calda de consum;
preluata de la apa tehnoloqica este
11 - rezervor de acumulare; 12 - consumator de apa calda de consum;
transterata prin intermediul condensa•
13 - de la reteaua de apa rece; 14 - la si de la centrala terrnlca de varf:
torului agentului termic de lntoarcere
15 - apa recirculata de la racirea utilajelor; 16 - la qospodaria de apa
din instalatia de Incalzire. Agentul ter•
recirculata; semnele conventionale au semnificatia de la fig. 4.10.14.
--------- conducta circuit apa calda de consum. mic este reincalzit, daca este necesar,
In schirnbatorul de caldura al sursei
auxiliare pana la nivelul temperaturii de in cazul utilizarii caldurii recuperate a. Cunoasterea datelor initiale de cal-
ducere solicitata de consumator. din apele tehnologice pentru lncalzire cul:
Se asigura astfel, recuperand o parte este necesar sa se puna de acord re• e, - temperatura apei tehnologice [0C];
din caldura apei tehnologice cu ajutorul gimul de furnizare a caldurii recuperate If; - debitul de apa tehnoloqlca [m3/h];
pompelor de caldura, necesarul de cal• cu sarcina terrnlca de lncalzire a con• <P; - sarcina terrnica orara de Incalzire
dura la consumatori pe o perioada cat sumatorului. Solutia consta in prevede• la vart [W);
mai lunga, iar varfurile de consum sunt rea unei surse auxiliare (ex: un schim• ed ' e; - temperatura norninala de du•
acoperite cu ajutorul sursei auxiliare. bater de caldura racordat la reteaua cere, respectiv, de intoarcere a
in cazul in care exista pericol de im• terrnica din incinta), care sa preia var• agentului termic din instalatia
purificare a apei tehnologice de racire, furile de consum. Pentru restul perioa• de lncalzire [0C];
ca rnasura de protectie a pompei de dei de lncalzire, necesarul de caloura ed, 8; - temperaturanorninalade ducere,
caldera, se prevede un circuit interme• este asigurat de tnstalatia cornpusa din respectiv,de intoarcerea agen•
diar compus dintr-un schimbator de rezervorul de apa tehnoloqica, pompa tului termic primar (la schim•
caldura, pornpa de crculatie, conduc• batcrul sursei auxiliare) [°C].
de caldura sl echipamentul necesar
tele sl armaturile aferente (fig. 4.10.15). (diagrama din fig. 4.10.17). b. Alegerea tipului de pornpa de
in situatla in care consumatorul de Din considerente economice $i func• caldura sl stabilirea parametrilor re•
caldura solicita si apa calda de con• tionale, dictate de necesitatea ca pom• gimului de functionare (schema de
sum, se prevede o pompa de caldura pele de caldera sa tunctioneze cu efi• calcul din fig. 4.10.18), $i anume:
pentru prepararea apei calde de con• cienta maxima, se recornanda ca pute• - date de intrare (la vaporizator si
sum (fig. 4.10.16). rea terrnica a pompelor de caldura sa condensator):
Pompa de caldura pentru apa calda asigure 20.. .40 % din sarcina termica eiv = e,, temperatura de intrare in va•
de consum preia caldura din apa teh• porizator [0C];
de Incalzire de vart, In aceste conditii
noloqica la vaporizator, pe un circuit in ~ = ~, debitul de apa la vaporizator
se poate realiza o acoperire, cu caldu•
paralel cu eel al pompei de caldura [m3/h];
ra recuperata, de 50 ... 80 %, a sarcinii
pentru Incalzire, Dupa tesrea din vapo• anuale de Incalzire.
eik = ei' temperatura de intrare in con•
densator [°C];
rizator, apa tehnoloqica este trecuta De asemenea, utilizarea de parametri
printr-un schimbator de caldera (schim• nominali de ternperatura redusi: 95/45 V _ <P; · 103 , debitul de apa la
batorul de preincalzlre a apei reci) unde sau 70/40 °C, la instalatiile de Incalzi• k - c ( ed _ e;) condensator [m3/h].
se raceste suplimentar pe seama apei re, favorizeaza cresterea aportului de - date de iesire (parametri rezulieti
din rsteaua de alimentare. caldura recuperate. din regimul de tunctionere al pom•
Apa calda de consum, care se pre• Etapele necesare pentru dimensiona• pei de caldura):
para intr-o schema clasica cu acumu• rea unei instalatii de recuperare a cal• Bev - temperatura la iesirea din vapori•
lare, toloseste ca surse de caldura durii din apele tehnologice prevazuta zator [ C];
schirnbatorul de preincalzire sl con•
0
cu pornpa de caldura cu acoperire <Pv - debitul de caldura la vaporizator

densatorul pompei de caldura, pe care sunt urrnatoarele: [W];
le parcurge in serie. Cum temperatura
<l>i eek - temperatura la ieslrea din con•
de preparare a apei calde de consum
densator [ C];
se situeaza la un nivel relativ redus
0
<!>~
[%] <Pk - debitul de caldura la condensator
(40... 60 °C), nu mai este necesara 100
[W);
prevederea unei surse auxiliare pentru
N - puterea electrica absorbita de
acest consum. 80 pompa de caldura [kW);
Modul in care pot acoperi pompele
!:iHv, !:iHk - pierderea de sarcina la va•
de caldura (de lncalzire si de apa calda
60 porizator, respectiv, la con-
de consum), necesarul de caldura al 2
unui consumator industrial este ilustrat
in diagrama din fig. 4.10.17.
4.10.3.4 Dimensionarea instala~ilor

de recuperare a clldurli
Pentru dimensionarea instalatiilor
sunt necesare o serie de date referi• 3
4
toare la sursa si la consumator. (!J';I
Datele referitoare la sursa (apa teh• <l>ac [%]
noloqica din care se recupereaza cal• ~ 0;=0;k ~ 0jv
dura) se retera la: temperatura apei; \!,
Fig. 4.10.17. Diagrams curbei clasate Vk Sek <!>k
calitatea apei; debitul nominal $i debi• o,
anuale a necesarului orar de cAldurA 0ev
tul minim; disponibilitatea sursei, ca loc
penbu un consumator industrial:
$i timp (ore/zi, zile/an). 2 1
1 - necesarul anual de caldura pentru
Datele referitoare la consumator se
lncalzire acoperit de sursa auxiliara Fig. 4.10.18. Schema de calcul penbu
retera la: distanta fata de sursa: sarci•
na terrnica orara de Incalzire: sarcina
(centrala terrnica de vart): dimensionarea instalaiiei de
2 - necesarul anual de caldura pentru recuperare a cilduriicu pompi
anuala de lncalzire: sarcinile termice
incalzire acoperit prin recuperare de decllduri:
pentru alte consumuri (preparare apa
caldura (statia de pompe de caldura); - vaporizatorul pompei de caldura;
calda de consum, consumuri tehnolo•
3 - necesarul anual de caldura pentru 2 - condensatorul pompei de caldura:
gice); parametrii nominali de tempera•
apa calda de consum acoperit prin 3 - schirnbatorul de caldura al sursei
tura ai agentului termic din lnstalatia de
recuperare de caldura (statia de auxiliare; 4 - consumatorul de
Incalzire: regimul de functionare a con•
pompe de caldura). incalzire.
sumatorilor.
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
densator [Pa]. sl 40... 50 mm, in zidaria de cararnida.
c. Calculul cotei de participare la varf a 4.11. Conexiunea instalaimor Diblurile sunt piese confectionate din
pompei de caldura: 'i echi~amentelor cu lemn de esenta tare, avand formatul
eek - e. structura de rezisteniA unui trunchi de pjramida cu baza patra•
av =--' [%). ta si se fixeaza in pereti sau in plansee,
pc ed - 8;
Din etapa de proiectare, conexiunile, in goluri executat, in prealabil, cu ajuto•
d. Determinarea nurnaruiui de pompe respectiv, leqaturile sau ancorajele, tre• rul unei paste de ipsos (fig. 4. 11. 1 ).
de caldura necesare: buie sa fie proiectate incat sa nu con• Piesele metalice de sustinere sunt
av · <V stituie puncte slabe sau vulnerabile ale folosite sub forrna de bratari, tiranti
n =-pc ,
pc <Pk ansamblului format din instalatii - echi• etc. pentru:
pamente si structura de rezlstenta, - conducte cu diametre mici cu trasee
e. Stabilirea debitului nominal de
orizontale: se folosesc console sim•
ciildura al sursei auxiliare <Psen $i 4.11.1. Piese •i subansambluri ple (fig. 4.11.2 a) confectionate din
dimen• sionarea schirnbatorului de speciale de susiinere profiluri metalice in forrna de T sau I
caldura: •i prindere fixate in perete cu ajutorul mortarului
<P
SCH
= (1 - 100
a~c ) . <P~ [W).
' Montarea in pozitia de functionare a
de ciment;
- conducte cu diametre mai mari
unor elemente de instalatii, conducte,
aparate etc., necesita sustinerea sau
f. Dimensionarea pompelor de circula• ancorarea lor de elementele structurii
tie pentru agentul termic de incalzire de rezlstenta a cladir!i, prin intermediul
(debitul li'k) si pentru apa recirculata unor piese, elemente sau subansam•
(debitul li'v). bluri speciale, ca de exemplu: bolturi,
g. Dimensionarea celorlalte echipamente
dibluri, console, bratar], tiranti, contra•
din statia de recuperare (sistemul de
vantuiri etc.
expansiune,conducte, errnaturietc). Bolturile se folosesc pentru fixarea
h. Dimensionarea instalatiiior interioare unor elemente de mstalatii cu solicitari
de lncalzire sl a retelelor termice medii sau mari; ele au, in mod obisnuit,
exterioare. diametrele de 4, 6, 8, 10 mm si sunt cu
sau fara filet la capatul liber. Lungimea Fig. 4.11.1. Dibluri din lemn:
4.10.3.5 lndicatorienergetici partii implantate in suport este: pana la 1 - diblu; 2 - pasta din ipsos;
l}ieconomici 15 mm in metal, 20....25 mm, in beton 3 - tencuiala
Recuperarea caldurf din apele teh•
nologice realizeaza economie de com•
4
bustibil sl reduce costul caldurii livrate
comparativ cu alimentarea cu caldura
de la o centrala terrnica. Necesitatea
unor investitii suplimentare impune ca
in aprecierea oportunitatii aplicar!i solu•
tiei sa se utilizeze aceiasi indicatori ca
si in cazul recuperarii caldur!' din gaze•
le de ardere (§ 4.10.2.) si anume: in•
vestitia specifica aferenta economiei
nete de combustibil ic [lei/tee) si durata a
b
de recuperare a cheltuielilor de inves•
title din economiile la costul caldurii
n[ani]. Fig. 4.11.2. Console simple pentru sust:inereaconductelororizontale:
La calculul economiei nete de a - pentru conducte cu diametrul sub 2";
combus• tibil care intra in componenta b - pentru conducte cu diametrul peste 2";
lui ic se acorda o mare atentie 1 - conoucta orizontala: 2 - consola din metal; 3 - contratlse: 4 -
consumurilor de energieelectricii ale zidiirie;
pompelor de ciildura, urmiirindu-seca
acestea sii functlonezein regimuri cu 5 - mortar din ciment
eficienta ridicatii.
5
De requla, este oportuna introduce• 7
rea unui sistem de recuperare a cal•
durii cu pompe de caldura, din apele
tehnologice de racire, daca durata de
recuperare a cheltuielilor de investitie
din economiile la costul caldurii este
n s 6 ani.
6
a b
I
Fig. 4.11.3. Brtilri pentru sust;inereaconductelorverticale'i a celorplasate
la plafon:
a - conducte vertica/e;b - conducte la p/afon;
1 - conducta: 2 - bratara; 3 - consola: 4 - terrnoizolatie: 5 - zidarie; 6 - mortar
din ciment; 7 - planseu,
Capitolul 4: Sisteme de Inealzire I. lastalatii de lnealzire
8 4
12 mm
E
E
6 E
E 0
co
C\J
6
Uf = =,,= 7 =,,= 7
mm11111h?{ti &1111111~ wAm1m11~
a b c 7
2
a b
Fig. 4.11.4. Montarea boilerelor
orizontale: 5 mm
a - console lntarita; b - consots 5 mm
sprijinita pe perdosests; c - console Fig. 4.11.6. Montarea conductelor in canale:
sustinuta de plenseu; a - pe suport tncestret In radier; b - pe tevi sustinute de agrafe;
1 - rezervor;2 - consolii; 3 - suport;
4 - tirant; 5 - perete; 6 - planseu; 1 - conductii; 2 - suport; 3 - teava de sustinere; 4 - agrafe; 5 - sudurii;
7 - pardosealii. 6 - perete; 7 - radier; 8 - capac.
(2".. .4 "): se folosesc console intiirite, 5 3 2 3

2
4
console cu contrafise sau contravan•
tuiri (fig. 4.11.2 b) executate din pro•
file I, solidarizate intre ele prin sudu•
ra, Fixareain perete se realizeazii cu
mortar din ciment;
- conducte montate vertical: se folo•
sesc briitiirile (fig. 4. 11.3
a);
- fixarea conductelor de plansee: se
folosesc briitiiri (fig. 4.11.3 b) carflqe Fig. 4.11.7. Seciiune printr-un canal
de ancorare sau alte tipuri de piese in pardoseali acoperit cu tabli Fig. 4.11.9. $Iii pentru zidirie de
metalice; 1/4C:
striati:
- montarea rezervoarelor: se face in
1 - consola: 2 - cornier 40x40x4; 1 - prefabricat din beton armat;
functle de tipul sl miirimea acestora,
de spatiul disponibil si instalatiileafe• 3 - capac din tabla striata: 2 - i;;lit pe o singurii tata; 3 - otel
rente, cu ajutorul consolelor intiirite 4 - platbandii 20x4; 5 - nivel beton cu <j> 6 mm; 4 - i;;lit vertical
(fig. 4.11.4),console cu desciircare la pardosealii. inglobat.
placa planseuluisau console suspen•
date de placa planseului superior,
prin intermediul unor tiranti metalici.
4.11.2. Canale tehnice

Canalele din interiorul cliidirilor se a
pot executa, in functie de dimensiuni,
material i;;i cerintele functionale, sub
pardosealii sau in pardosealii.
a b
Fig. 4.11.5. Seqiune transversali Fig. 4.11.10. $Iii pentru zidirie de
printr-un canal sub pardoseali: Fig. 4.11.8. Ni'8 pentru instalaiii: 1/2C:
1 - pardosealii; 2 - beton slab armat; a - vedere In plan; a - slit pe o singura fata;
3 - mortar de completare;4 - strat de b - sectiune verticete b - slit pe ambele iete;
1 - perete; 2 - placa planseului: 1 - prefabricat din beton; 2 - slit
pietris: 5 - umpluturii din parnant: orizontal; 3 - slit vertical;
6 - mortar din ciment sclivisit; 3 - buiandrug; 4 - nii;;ii
4 - prefabricat din beton armat pe
7 - talpa canalului;8 - hidroizolatie: 1,25x1,00x125la hp =110; 5 - nivel ambele parti:
9 - placa prefabricatii 80x50x5. pardosealii. 5 - otel beton cu 6 mm.
I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
Canalelesub pardoseli nevizitabileau executa din beton si au muchiile supe•
cota elementelor de acoperire sub cea rioare Irnbracate, protejate cu otel cor•
a pardoseliifinite. Se executa, de regu• nier de care se sudeaza platbande su•
la, cu pereti din caramida plina presata port pentru capacele canalelor. Capa• Nisele permit montarea (corpurilor de
si se acopera cu placi (capace)prefabri• cele se executa, de requla, din tabla Incalzire, conductelor etc.) in grosimea
cate (fig. 4.11.5). Conductele se reaze• striata (fig. 4.11.7). In anumite situatii, peretelui de caramida sau beton armat.
ma pe suporturi din otel beton cu cum sunt subsolurile tehnice, halele in• In cazul peretilor de cararnida dimen•
D 16 mm incastrate in talpa canalului dustriale, spatiile de depozitare etc., se siunile niselor se rnoduleaza dupa di•
(fig. 4. 11.6a) montate la o distanta de 2 pot executa canale in pardoseala cu mensiunile cararnizilor 12,5 cm sau 15
m sau pe suporti din tevi cu D 12 mm, acoperire din placi prefabricate. cm. In cazul peretilor puternic solicitati
montate la 2 m distanta sudate de se evita amplasareaniselor in grosimea
agrafe din otel beton asezate pe peretii
canalului(fig. 4.11.6 b). 2 3 4
Canalele din pardoseli (vizitabile) au
cota elementelor de acoperire la cota 7
pardoselii finite. Peretii canalelor se
4 3
a b
5
Fig. 4.11.12. Stripungerea unui perete de subsolmontat sub
nivelulpAnzei de api freatici:
a - sectiune longitudinalii; b - sectiune transversalii;
a 1 - perete; 2 - strat; 3 - hidrolzolatle: 4 - beton de protectie: 5 - conducta;
6 - tlansa sudata: 7 - flansa rnobila: 8 - bulon de stranqere,
6
~t
E
0
L{)
C')
8
I
0
L{)
b 5
b
Fig. 4.11.11. Stripungereaunui
perete de subsol montatdeasupra
pAnzei freatice:
a - striipungere cu fixare rigidii;
b - striipungere cu fixare elasticii;
1 - perete; 2 - concucta: 3 - strat a
suport; 4 - hidroizolatle;5 - tlansa:
6 - bloc din beton; 7 - zidarie de Fig. 4.11.13. Trecerea conductelorprin pereii:
a - sectiune /ongitudinalii; b - sectiune transversalii;
protectie: 8 - rnanson din otel: 1 - perete; 2 - conducta: 3 - rnanson de protectie: 4 - etansare: 5 - piesa de
9 - material de urnplutura elastic. fixare; 6 - mortar din ciment.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de Ineatzire
acestora. in cazul cano nu este totusi nu var ti aparente (de apa, gaze, elec• trice o hicrotzolatie asezata pe un suport.
posibil, in atara de buiandrugii necesari etc.). Ca $i nisele, sllturile se mo• Prinderea se face cu o flansa sudata ri•
la partea superioara, golul nisei trebuie duleaza dupa dimensionarea cararniz!i, gid de conductor pe care se racordea•
armat pe contur. respectiv, la 1/4 C sau 1/2 C si se za hidroizolatla. Pentru protectie, se fo•
Fig. 4.11.8 prezinta o ni$8. in sectiu• executa odata cu zidaria peretelui. losesc solutia cu un bloc de beton lo•
ne verticata sl in plan. Modul de dispunere a unui prefabri• cal sl zidaria de protectie a hidroizola•
cat cu slit pe o sinqura tata, montat in tiei. Mai sunt necesare un rnanson din
$/iturile zidarie de 1/4 C, este reprezentat in otel, o flansa sudata rigid de rnansonul
Sunt rnodalitati de montare a unor fig. 4.11.9. din otel pe care se racordeaza hidro•
instalatii si echipamente care, ulterior, Varianta prefabricatelor cu slit pentru lzolatia.
zidarie mai groasa $i in doua variante: Strapunqerea unui perete de subsol,
cu slit pe o parte si cu $lit pe ambele sub nivelul apelor freatice ,este repre•
parti este prezentata in fig. 4. 11.10. zentata in fig. 4.11.12. Este necesar, in
acest caz, un zid de protectie realizat
4.11.4. StrApungeriin zidirie din beton, o flansa sudata pe conduc•
ta, o flansa rnobita $i butoane de stra•
Strapunqerile sunt goluri realizate in pungere.
elementele de constructii: fundatii, pe•
reti, plansee, elemente de acoperis 4.11.4.2 Strlpungeri Iii peref:i
etc., in general, pentru trecerea condu• Jiplan,ee
ctelor. Toate aceste rnodalitati consti• Trecerea conductelor prin pereti (fig.
tuie accidente pentru elementele de 4.11.13), plansee (fig. 4.11.14) se face
constructli in care sunt practicate. De cu prinderea unor mansoane de pro•
aceea, pentru fiecare caz in parte este tectie (conducte cu diametrul mai mare
t--De----->( 4 necesar sa se realizeze rnasuri efective decat al conductei instalatiei), piese de
D de protectie si asigurare. fixare si elemente de etansare,
Fig. 4.11.14. Trecerea conductelor
prin plan'": 4.11.4.1 Stripungerin 4.11.4.3 Postamente
fundaiii Sunt elemente de conexiune intre in•
1 - planseu: 2 - conducta;
Principalele tipuri de strapunqeri se stalatii si echipamente sl elemente sau
3 - rnanson de protectie: diferentiaza dupa pozltla acestora in subansambluri de constructii, Ele au ro•
4 - etansare; 5 - pardoseala finita; raport cu nivelul apei freatice. (fig. lul de a sustine utilajele $i aparatele fixe
6 - mortar din ciment. 4. 11.11 ). La trecerea unei conducte, sau in rniscare, producatoare de zgo•
prin peretele din subsol, se realizeaza mot $i vioratii.
Realizarea postamentelor depinde de
4 -r-/-· 6 piesele de prindere a utilajelor. Toate
~I I_ 2 datele acestuia care conduc la stabili•

- - - - J
rea tipului de postament constituie da•
te de terna ca, spre exemplu: gabarite
h (in plan $i sectiuni verticale); pozitia ele•
mentelor de prindere (suruburi, buloane
etc.); adancirnile in masa de beton; re•
gimul static sau dinamic de tunctionare:
regimul termic; produse agresive pentru
beton si armaturi etc. Principalele ma•
Fig. 4.11.15. Schema de principiua unui postament: teriale amortizante folosite la executa•
1 - postament din beton; 2 - placa de baza: 3 - material izolator elastic; rea postamentelor sunt: cauciucul, plu•
ta, resoartele, pasta, plumbul etc.
4 - piesa de prindere; 5 - otel beton; 6 - utilajul lnstalatlei; 7 - element
Schema de principiu a unui posta•
din beton. ment este prezentata in fig. 4. 11.1.5.
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Nivelul de intensitate acusticii, notat unde:
4.12. Proteciia la zgomot cu L1 [dB] sau cu SIL (Sound Intensity
fi vibraiii in instalaiii de Level)[dB], este calculabilchiar prin for• 7a - este intensitatea de referinta (ca•
incalzire mula senzatiei sonore (ecuatia 4.12.1). racteristica propaqarll sunetului in
Dar cum un sunet nu este constant in aer), ce corespunde limitei infe•
lnstalatiile de inciilzire, impreunii cu timp, ci variabil,el nu poate ti caracteri• rioare de auditibilitate, adica unei
celelalteinstalatiide ventilare,sanitare$i zat printr-o valoare instantanee,ci doar puteri acustice de referinta de:
electriceurmiirescasigurareaconfortului printr-o valoare medie, motiv pentru WO = 10-12 W.
la interiorulcliidirilor. Elementelecompo• care in relatie intalnirn valorile medii ale
nenteale acestor instalatiiproduc in tim• intensitatilorsonore. I= 10-'2 ~
m"
pul functioneriizgomote care nu de pu• o
tine ori depasescpragul lirnita al nivelu• L, [dB]= StL[ dB]= 10 /0910 .f: (4.12.1) Nivelul de putere acustica, notat cu
lui de presiune acusticii. Se impune pe I0 Lw [dB], reprezintiienergiasenora totala
de o parte ca produciitorii de echipa• ernisa de sursa in toate drectiile. f n
mente sa realizezeproduse caracteriza•
te de un nivel de zgomot redus, iar pe
de alta parte, utilizatoriiacestor echipa•
mente sa ia toate miisurile ca aparatele
sa fie implementatein cadrul
p /,uPaJ
instalatiilor astfel Incat in timpul
functioneriiraspan• direa zgomotului$i
a vibratiilorsa fie re• ousa la minimum. 100 000 000
Analizindcauzele si modul de produ• Prpgde
cere a zgomotelor de catre echipamen•
tele instatatlilcr de inciilzire, se au in ve• durere
dere rnasurilece se impun pentru redu•
10 000 000
cereazgomotelorsi vioratiilorla locul de
producere a acestora, dar si limitarea
propagiirii lor in spatiile locuite.
Zgomote
4.12.1. Noiiuni referitoare la 1 000 000 periculoase
zgomot
Domeniul de variatie al puterii acus•
tice perceptibile al unei surse sonore Zgomote
100 000_
se intinde de la 10-12 W plna pe la va• ridicate
lori de 10s W. Cateva exemple din
acesta qarna de puteri acustice sunt:
Vorbit in soapta 10-10 W, tipat 10-5 W, Zgomote
decolarea unui avion cu reactie 105 W. 10 000_
Senzetie sonore reprezintii perceptia medii
de catre oameni a unui anumit nivel de
zgomot. Limita inferioarii a acesteia
este denurnita $i nivel de referinta fiind 1 000_
caracterizatii de o senzatie senora
S0=0 sl de o intensitate senora 10. Ast• Zgomot
fel, prin senzatie senora Inteleqern toe•
mai diterenta dintre o anurnita excitatie
lejer
(caracterizatade parametrii S si ~ si a• 100
ceasta excitatie de referinta (caracteri•
zata de parametrii S0 $i 10), sub care
oamenii nu pot percepe sunetul. 20
Gama de trecvente auzibile de catre
urechea urnana este de la 20 Hz pana
la 20000 Hz (fig. 4.12.1). Fig. 4.12.2 Seara nivelului de presiune acustici
Infrasunete Sunete auzibile Ul trasunete
1 100
Elefantii Delfinii
Liliecii
Figura 4.12.1 Gama de frecvenieauzibile.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de lnealzire
relatie intalnim valorile medii ale terinta (caracteristlca propaqarii auditibilitate, este caracteristica unei
puterilor acustice: sunetului in aer): presiuni de:
= 2 20 µPa = 20x 10-6 Pa = 2x 10-s Pa,
iw [dB] = 10 /0910 W (4.12.2)
w 0
10-' w - limita superioara, nurnita si nivelul de
w 0 Nivelul de presiune ecustice variaza durere, este caracteristica unei presi•
lntr-un domeniu de valori de presiune uni de 20 Pa.
unde: corespunzatoare limitelor fiziologice ale Aceste limite ale domeniului de varia•
perceptlei sunetului: tie al nivelului de presiune sunt cores•
Wo - este puterea acustica de re- - limita inferioara, nurnita si nivel de punzatoare unei frecvente de 1000 Hz.
Tabel. 4.12.1. Limiteadmisibileale niveluluide zgomotoentruspatiulinterior
l'
I Limita admisibila a nivelului de
gomot echivalent interior, exprimat In:
\)
Nr_ Tipul de cladire Unitatea functionala Nr. de ordine dB(!
crt. al curbei C,
1 Cladiri de locuit - apartamente 30 35
2 Carnine, hoteluri, - camere de locuit sl apartament 30 35
case de oaspeti - sali de studiu, biblioteci I 30 35
- birouri de administratie 40 45
- sali de restaurant sl alte unitatl I 45 50
de alirnentatie publica I
3 Spitale, policlinici, dispensare - saloane (rezerve) 1-2 paturi 25 30
- saloane peste 3 locuri I 30 35
- saloane de terapie intensiva 30 35
- sali de operatie si anexe ale acestora 30 35
- cabinete de consultatii 30 35
- cabinete de audiologie 25 30
- birouri de adrninistratie 40 45
- amfiteatru, sali de conferinte 35 40
- sa!i de mese 40 45
4 $coli - amfiteatru, sali de clasa, sali de conterinte 35 40
- sali de studii, biblioteci 30 35
- cancelarii 35 40
- birouri de adrninistratie 40 45
- cabinete pentru consultatli medicale 30 35
- laboratoare 35 40
5 Gradinite de copii, crese - dormitoare 30 35
- sali de clasa 35 40
- birouri de adrninistratie 40 I 45
- cabinete pentru consultatii medicale 30 I 35
- sali de mese 45 50
6 Cladiri tehnico-administrative - birouri pentru activitate intelectuala 35 40
sl anexe tehnico-administrative - birouri de lucru cu publicul 40 45
ale halelor de productie - centrale telefonice, birouri de dactilografiere,
sali pentru rnaslni de calculat si perforat,
birouri de dispecerat 50 55
- laboratoare tehnologice (pentru analize
urgente, aferente proouctiei) situate In
imediata apropiere a halelor de productie 50 55
- cabinete de control si cornanda la distanta,
situatie In interiorul halelor de productie 70 75
- sali de conterinte 35 40
7 Centre de calcul - sali pentru calculatoare 50 55
- sali pentru rnasini de perforat 50 55
- birouri si alte spatii administrative 40 45
- sali de curs 35 40
8 Cladiri comerciale si depozite Unitatl de desfacere cu arnanuntul:
(inclusiv spatiile comerciale - spatii pentru activitatea de evidenta
incluse la parterul si nivelele operativa si anexe sociale 40 45
inferioare ale cladirilor de locuit - spatii de vanzare si anexe ale acestora:
cu si fara agregate frigorifice (alimentar general,
came, mezeluri, branzeturl, lactate pline,
tutungerii, mercerii, florarii, cafea-dulciuri etc.) 60 65
spatii de consumatie (restaurante, braserii, Unitati de allrnentatie publica:
cofetarii, patiserii, cu si fara agregate frigorifice) 45 50
Unitati de prestari servicii:
spatii de lucru cu publicul (unitati de curatatorte,
PTT, croitorii, cizrnarii, reparatii TV etc.) 45 50
Nivelul de presiune acustica, notat atunci se impune ca nivelul de zgomot
LP = 120 log10
cu L [dB] sau cu SPL (Sound Pre• sa fie limitat la 30 dBA In sufragerii. In
ssure" Level) [dB] reprezinta nivelul de 10; LP= 12o[da]; cazul cladirilor de Invatarnant, se reco•
zgomot dintr-un anumit punct acustic, rnanda ca un echipament functionand
este calculabil cu formula: In general zgomotele din natura per• cu lntreruperi sa nu genereze un zgomot
ceptibile de om sunt cuprinse intre mai mare de 38 - 40 dBA In biblioteci,
LP [da] = SPL[da] = 1010910 :·1: aceste doua limite 0 - 120 [dB]. In fig. centre de documentare, localuri medi•
0
4.12.2 este prezentata o harta a cale sau un zgomot mai mare de 43-45
diferite• lor actlvitatl si nivelul de dBA pentru alte sali, Zgomotul propagat
L [dB]=20/og P.,
presiune acus• tica ce le In interiorul salilor de rnuzica sau In
P to Po (4.12.3) caracterizeaza. Zgomotele le• jere (sub salile de limbi straine, trebuie sa fie
40 dB) sunt caracteristice na• turii, fara mai mic de 30 dBA.
unde: zgomote provenite din activita• tea Acesta valori, prezentate mai sus,
Pa - este presiunea de referinta (carac• omului. In categoria zgomotelor in• sunt mai scazute decat valorile maxime
teristica propaqarii sunetului In termediare se incaoreaza multe admisibile pentru camerele de destina•
aer), ce corespunde limitei infe• categorii de activitati: de la munca de tli diferite, deoarece nivelul de presiune
rioare de auditibilitate: birou (In jur de 55 dB) la zgomotele acustica rezultat la interiorul camerelor
P; = 20 · 10-6 Pa stradale concer• te de rnuzica (pana la este generat de mai multe surse de
100 dB), iar acti• vitatile ale carer zgomot, nu doar echipamentele insta•
Astfel limita inferioara a nivelului de zgomote depasesc 100 dB sunt latiei de incalzire. In tabelele 4.12.1 $i
presiune este obtinuta pentru Per= Pa· considerate ca atinqand pragul de 4.12.2 sunt prezentate cateva valori
sl anume: durere auditiva, maxime admisibile ale nivelului de zgo•
LP = 20 tco; ~: ; Normele privind nivelurile admisibile mot recomandate In functie de desti•
de zgomot pun In evidenta un nivel ma• natiile spatillor respective.
LP = 20 »o; xim admisibil pentru asigurarea con• In aceste tabele sunt indicate limitele
fortului acustic. Putem pune conditia ca admisibile ale nivelului de zgomot sub
1; LP = 0 [dB]; zgomotul provocat la interiorul ca• forma a doi parametrii:
merelor de locuit de catre centralele ter• - valoarea maxima aomisibila pentru
iar limita superioara a nivelului de
mice sau punctele termice nu este su• fiecare frecventa, sub forma curbelor
presiune este obtinuta pentru
perior la 25 - 30 dBA. Putem de aseme• de zgomot Cz sl
p = 20 Pa, $i anume:
0,
nea pune conditia ca zgomotul provocat - valoarea maxima acrnlsiblla pentru
20Pa zgomotul perceput de catre ocupanti
L = 20 lo910 ; de catre aparatele individuale de Incal•
p 20 · 10-5 Pa zire sa nu depaseasca 25 - 30 dBA In exprimat in dB(A), indicate pentru di•
camerele de locuit sau 40 - 45 dBA In ferite tipuri de cladiri si diferite tipuri
bucatarii. In cazul In care bucatariile nu
sunt despartite prin pereti de sufragerii,
LP = 20 /og10 106;
Tabel. 4.12.2. Limiteadmisibileale niveluludi e zgomotpentruspa1:iilede montajale

centralelorinstalaimor ce asiauri confortulinterior
Valoarea adrnisibila a
nivelului de zgomot
Nr. I Tipul de cladire Unitatea functionala echivalent interior
crt. exprirnat in: ·--
Nr. de ordine dB(!\)
I al curbei Cz
1 Statii de hidrofor 85 90
2 Camera de troliu a ascensorului 85 90
3 Centrale si puncte termice 85 90
4 Posturi de transformare 55 60
5 Spatii pentru primirea rnarfurilor si depozitarea ternporara
ambalajelor din unitatlle de desfacere cu arnanuntul - 75
6 Spatii pentru desfasurarea procesului tehnologic din unitatile
de alirnentatie publica (bucatarii, ateliere de cotetarie etc.) 70 75
7 Centrale termice fara compresoare (stath, frigorifice,
centrale, de ventilare) 80 85
8 Cladiri de locuit Centrale tehnice cu compresoare 85 90
9 social-culturale si comerciale Spatii tehnologice ale unitatllor de curatatorle:
- fara compresoare 75 80
- cu compresoare 85 90
10 Ateliere:
- cu actiune de impact (clzrnarli, reparatii rnobila) ' 85 90
- fara actiune de impact i 70 75
11 Ateliere de productie in scoli 80 85
12 Spatiu cu grup electrogen cu putere < 125 kVA 100 105
13 Camere de sterlizare cu centrifuge de sterlizare 75 80
14 Sali calculatoare 70 75
15 Sall cu rnasini de perforat 70 75
16 Sall cu agregate (ventilatoare, electropompe,
stabilizatoare de curent etc.) 85 90
17 Birouri si alte spatii 50 55
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lastalatii de lncalzire
de destinatii de camere. tot In dB, dar pentru a se sublinia dB(A), litera "A" dintre paranteze su•
Tabelele4.12.1si 4.12.2se faptul ca este vorba de un nivel de bliniand faptul ca se toloseste curba A
folosescIn zgomot deja ponderat se va nota cu de ponderare.
felul urrnator: Se intra In tabel cu tipul
cladirii sl destinatiacamerei si se
citesc
cele doua valorilimitaCurba Cz si nivelul [dB] 15 .....------.,.,----,-, . . ., . . ., . . ,.,. ,. ., ,.,. , ,- -,--,-..,...-,.-,-.,,..,....,..,---,,---,-,... .,,.. ..,,. . ,.,-, -.. ,- , -,----,--, . ,. , . ,. , ., . , rrn,
I I I I I I Ill t I I I I I Ill I 0 I I Ill
• -·.,. L • ' ••
de zgomot ponderatexprimatIn dB(A).
I I I I I I Ill I ' ••• I ••
~~~ .... ~- .. - - ~. - -:- -~ -:- ~ ~~~

Avlnd valorea curbei de zgomot ma• 10 ••••·'-••\.J.J.•.i..L'-1.
I 0 I I I I Ill
•••• J •••
·:···- ~ - ~ ~:w.'- ~~~
I
• ••
t
\..•.
I I
• O I I I I I I I I
I 0 I I I I Ill Ill O 0 I I I I I l•O I I t I I IOI
xima adrnisibila se va citi din diagrama 5 .... ·: .. :. :·: ·:·: ::: - - - . ~. - ·:· -~ ·:· ~~~. "/"·: - - : - :·: ·:·: ::~.~- - - - ~ - - -:- ·: ·:·: :::
I I 0 0 I I Ill I I I 0 000
-~ : : :~·:;:~:j:j:~j~-~::f--~~-··:·-;_-~-~~+----~--~-~<-~:: : : : : ::
de definire a acestor curbe (tabel.
4.12.3) nivelul de zgomot corespunza•
tor pentru fiecare frecventa, -1 0 • • • • ~ • • ; • ~ • ~:~-~~ ~ ·.' • • • I I I I I II I
Nivelul de zgomot ponderat, rnasura• : : 1:,:.:::: : : : : ::::: : : : : ::::: . : : : : :::

bil In dB(A) indica nivelul de zgomot -1 5 : - . :; .:.·· :-:·:: : : - - - : - - ·:· . : ·:· : : : : : : .. : . : . : ·:·:::: : .. ·:· . : ·:· : : ::
perceput de urechea urnana. Datorlta -20 .; ..,~·: ~- ~ .:.~ ~. . ... ~ . . :. .; .; ~ ~~~~ .; .. ~. ~- ~ .:.~ ~~~ ~ . . :. .; .; ~ ~~~
anatomiei acesteia oamenii nu pot per• -25 - ::·:f _ ~ _ j_; _~ : :~~ - - - _ j _ - -~- -~ -~- ~ ~~~j- - - - -~ - - ~ - ~-j-~-~ ~~~ - - - _ j _ -
cepe zgomote cu acuratete decat in•
gama de trecvente 1000 Hz - 4000 Hz, -~- -~ -~- ~ jjj
-30 -curb_A (dB)
In afara acestui interval oamenii percep -35 • • ·Curb_ B (dB)
mai putin decat zgomotul real. Aceasta
diferenta de nivel de zgomot Intre eel -40 --Curb_ C (dB)
real $i eel auzit de catre oameni este -45 . . . . .. . . --------Curb_ D (dB)..
' ' ''
'' ''''
''''
......................................................................................... . ' ,, ,
variabila In functie de frecventa, iar
....... ...''. . ....
'
' . ''' .' ' '' '' '''
. .. .. ',,,
~. - - :' ' - ~. - .'''-·- •.'•'' . - - - - :' - - -:' - - ~ -·- ..'.''.' . .- - - - - ~ - - ': - ~''- . -·'-' •.''• ' • - - - - : - - -:' - - • -·-
''' '''''
modul de variatie este prezentat In fig. ''' ''' '''' ' '' '' ''' '
4.12.4. sub torma grafica. In aceasta -5 5
.',•,,••
figura sunt prezentate patru curbe de ' ' . ' . ' '
ponderare, diferenta dintre ele con• -60 -+-"--~~~~....-~·~~~~-.-~·~·~·~~..-~·~·~~ ...........
stand In faptul ca se folosesc diferit In 10 100 1000 10000 100000
functie de valoarea nivelului de zgomot Frecventa [Hz]
si de destinatia camerei.Valoareanive• Fig. 4.12.4. Definirea curbelorde ponderare de la zgomotulreal
lului de zgomot ponderat se mascara misurat
1n dB la eel auzitde oameni exprimatTn dB(A)
Tabel. 4.12.3. Definirea curbelorde zgomot Cz conformSTAT 6165.

Frecvente medii [Hz]
0
Nr. de 55,4 35,5 22,0 12,0 4,8 0 - 3,5 - 6, 1 - 8,0
ordine5al 58,8
31,5 39,4
63 26,3
125 16,6
250 9,7
500 1000
5 +2000
1,6 -4000
1,0 -8000
2,8
curbei
10C2 62,2 43,4 30,7 21,3 14,0 10 6,6 + 4,2 + 2,3
15 65,6 Nivel de 47,3 35,0 in [dB]
presiune acustica, 25,9 19,4 15 I
11,7 9,3 7,4
20 69,0 51,3 39,4 30,6 24,3 20 16,8 14,4 12,6
25 72,4 55,2 43,7 55,2 29,2 25 21,9 19,5 17,7
30 75,8 59,2 48, 1 39,9 34,0 30 26,9 24,7 22,9
35 79,2 63,1 52,4 44,5 3,89 35 32,0 29,8 28,0
40 82,6 67,1 56,8 49,2 43,8 40 37, 1 34,9 33,2
45 86,0 71,0 61, 1 53,6 48,6 45 42,2 40,0 38,3
50 89,4 75,0 65,2 58,5 53,5 50 47,2 45,2 43,5

55 92,9 78,9 69,8 63,1 58,4 55 52,3 50,2 48,6
60 96,3 82,9 74,2 67,8 63,2 60 57,4 55,4 53,8
65 99,7 86,8 78,5 72,4 68, 1 65 62,5 60,5 58,9
70 103,1 90,8 82,9 77,1 73,0 70 67,5 65,7 64, 1
75 106,5 94,7 87,2 81,7 77,9 75 72,6 70,8 69,2

80 109,9 98,7 91,6 86,4 82,7 80 77,7 75,9 74,4
85 113,3 102,6 95,9 91,0 87,6 85 82,8 81,0 79,5
90 116,7 106,6 100,3 95,7 92,5 90 87,8 86,2 84,7
95 120,1 110,5 104,6 100,3 97,3 95 92,9 91,3 89,8
100 123,5 114,5 109,0 105,0 102,2 100 98,0 96,4 95,0
105 126,9 118,4 113,3 100,6 107,1 105 103,1 101,5 100,1
110 130,3 122,4 117,7 114,3 111,9 110 108,1 106,7 105,3
115 133,7 126,3 122,0 118,9 116,8 115 113,2 111,8 110,4
120 137,1 130,3 126,4 123,6 121,7 120 118,3 116,9 115,6
125 140,5 134,2 130,7 128,2 126,6 125 123,4 122,0 120,7
130 143,9 138,2 135,1 132,9 1331,4 130 128,4 127,2 125,9
I. tnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
la ultimele doua situatii analizate (b $i pentru frecventele joase, in timp ce in
4.12.3. SURSE DE ZGOMOT c) se deterrnina un nivel de zgomot co• cazul arzatoarelor cu ventilator pentru
respunzator functionarii doar a arza• aerul insuflat pentru centrale termice
toarelor, nu sl a pompelor. Valoarea de putere echivalenta, nivelul de zgo•
4.12.3.1. SURSE DE ZGOMOT
obtinuta este de 70, 1 [dBA]. mot este in medie de 80 (dB).
TN Nivelul de zgomot generat de un ar• Oat fiind nurnarul mare de rnasurari
CENTRALA TERMICA zator este produs in duzele acestuia, in efectuate pe acest al doilea tip de ar•
[ntr-o centrala termica principalele curgerea combustibilului in focar sl prin zatoare, se poate determina un com•
componente generatoare de zgomot rnlscarea ventilatorului de aer insuflat, portament mediu al acestora. $i anume
sunt: arzatoarele, pompele, CO$UI de acesta din urma avand o influenta se poate prezice nivelul de zgomot ge•
furn si conductele. Nivelul de zgomot sernnificativa. Astfel, s-au rnasurat ni• nerat de un arzator in functie de pute•
generat de aceste aparate este diferit velele de zgomot pentru cele doua ti• rea terrnlca la care functioneaza aces•
de la caz la caz in functie de starea de puri de arzatoare: ta, prin ecuatia:
tunctlonare a acestora: puterea terrnica - cazane cu arzatoare atmosferice (ar• LP = 9 · log10 {<P) + 70 (4.12.4)
la care tunctioneaza arzatorul si res• zatoare fara ventilator pentru injectia unde:
pectiv punctul de functionare al pom• aerului necesar arderii), si tara exha• L (dB) - este nivelul de zgomot gene-
pelor. Masurarea acestor nivele de ustor (fig. 4.12.6 a); P rat de arzator, iar <P (kW) este
zgomot (nivel de presiune acustica) se - cazane cu arzatoare cu ventilator puterea terrnica la care fun•
realizeaza diferit de la o centrala termi• pentru insuflarea aerului necesar ar• ctioneaza arzatorul,
ca la alta in functie de amplasarea derii (fig. 4.12.6b). Col;IUI de furn este un alt element al
aparatelor in spatiul centralei. Nivelul Hernarcarn faptul ca in cazul arza• unei centrale termice ce prezinta un rol
de zgomot eel mai ridicat in cazul fun• toarelor atmosferice valoarea maxima de amplificator de zgomot. lnfluenta
ctlonarf arzatoarelor este in apropierea a nivelului de zgomot pentru o centrala acestuia se rnanifesta atat in spatiul
acestora, in timp ce nivelul de zgomot de aproximativ 1 MW este de 62 (dB) centralei cat si in apartamentele inveci-
generat de pompe este eel mai ridicat
in apropierea pompelor. Ca lndicatli 80
generale, putem considera ca nivelul
de presiune acustica se masoara eel 70
mai adecvat in «centrul» spatiului cen• 60
tralei termice. 12 dBA
Cu titlul de exemplu se prezinta va• 50
lorile rnasurate Intr-o centrala terrnica, 40
in trei situatii:
a) nu functioneaza nici pompele $i nici 30
ar• 20
zatoarele; inregistrandu-se48 [ dBA],
b) functioneaza doar pompele;inregistran• 10
du-se 60 [dBA], crestere de 12 [dBA],
0
c) tunctioneaza atat pompele cat si ar•
zatoarele la sarcina maxima, inregis•
trandu-se 70,5 [dBA], introducand o
crestere supltrnentara cu 10,5 [dBA] Zgomot de fond Zgomot de fond Zgomot de fond
(fig. 4.12.5). + POMPE + POMPE
lntluenta acustica a unui echipament +ARZATOARE
fiind observata prin comparatia nivelu• Functionarea echipamentelor
lui de zgomot din centrala intre doua
cazuri: cand echipamentul tunctionea• Fig. 4.12.5. lnflueniapompelor'i a arzltoarelorasupra
za 1:,>i cane nu functioneaza. Pornind de nivelului mecliude presiune acustic6din
centralstermic6
. .
--
95 95
• . . . . .... .. . ...
90 90 ~
.
. ... . · ··-- ~ .
85 85
80 80
75 .. '-
~
. . .... --:·
75 ,. ,, . .
. .
"":"
-~ore $
co 70
"1:l <?- ~ ~1· e\C\$\\C\ c lv {<\>~-\- Cl
'-' 11111
0..
.....l
65 I ~"'°9\Uc\0
60 70
55 65
50 60
h 55
45 ' y...
- I
:::.
n "
10
100
f(Hz)
50
~ k">
40 1000
1000 10.000
45 <l> (kW)
40
10.000 10
a. Arzatoare atmosferice <l> = 990 kW b. Arzatoare cu aer insuflat
Fig. 4.12.6. lnflueniaventilatoruludi e aer din
cadrularzitoarelor.
a. Fara ventilator, b. Cu ventilator
100 100 100 100

90 90 90 - Amplificarea adusa de cosul de furn 90
80 80 80 80
-0- Functionarea centralei termice
70 70 70 70
~60 60 ~
CD
60 60
~50 50 :!2- 50 50
o,
_9-40 40 _J 40 40
30 30 30 30
~ simularea functionarii centralei
20 terrnice
20 20 20
10 -0- Functionarea centralei termice 10 10 10
0 0 0 0
31.5 63 125 2505001000200040008000 31.5 63 125 250 500 1 000 2000 4000
8000
f (Hz) f (Hz)
a. La interiorul centralei termice b. La interiorul apartamentelor
Fig. 4.12.7. Efectul diferiteloraparate din
centralatennici
turbulenta de la interior este variabil,
Lp (dBA) crescator cu lungimea conductei, in timp
48 ce pentru lungimi mai mari de 12 m ni•
45 velul de zgomot rarnane cvasi constant.
44
/ cupru
Coturile, la randul lor, sunt generatoare
,
I I I
samblu de patru coturi produce un nivel

I I
40 r
plastic ~~ de turbulenta, deci de zgomot. Un an•
J'
,,,,,~
42 otel plumb sonor
I generatcu 3 - 10 dB superior celui
38
de o conducta dreapta de lungime
36 I /
,,
simila• ra sl de aceeasi viteza medie. De
34 I I~' o ma• niera asemanatoere, si bifurcatiile,
32
II. ~ teurile la impreunare sau separare,
schimbarile
de sectiune genereazao perturbarea lini•
30 zgomot de fond
------ --- -- -- -- - ~ -- --- - - - -1- - - r -1- t -i-i ilor de curent ale apei, ducand la produ•
280,01 cerea unui zgomot.
0,01
Debit[l/s] Un zgomot de $OC, cunoscut sub nu•
Fig. 4.12.8. Vari8'ia nivelului de presiune acustici la mele de lovitura de berbec, se produce
interiorulcamerei datoriti turbulenieidin interiorulconducteide atunci cand o curgere requlata intr-un
alimentare cu apA. sistem de conducte de alimentare cu
nate (in cazul in care CO$UI de furn este de de la 40 [dBA] la 31,5 [dBA] sa de zgomot datorita turbulentelor ce
integrat la interiorul claoirii). Amplifica• pana la 0 [dBA] la 50 [dBA]. apar la interior. Nivelul de zgomot ge•
rea pe care o produce un CO$ de furn Conductele sunt de asemenea o nerat de curgerea turbulenta este va•
este diferita in functie de structura sur- riabil in functle de materialul din care
acestuia, de existenta izolatiei termice este tabricata conducta sl de debitul
si fonice la interior, de nurnarul de Ca• de fluid, viteza, diametrul si lungimea
nale, si dimensiunea acestuia. Astfel conductei. Nivelul de presiune acustica
determinarea amplificarii zgomotului creste de o rnaniera brutala simultan
produsa de CO$UI de furn se realizeaza cu viteza apei, atunci cano se trece de
prin masuran in «centrul» spatiului cen• la o curgere larninara la o curgere tur•
tralei si al camerelor invecinate cu pe• bulenta. Fig. 4. 12.8, prezinta aceasta
retii cosului de furn. Un astfel de crestere a nivelului de presiune acus• tica
exemplu este prezentat in fig. 4.12.7. A din interiorul camerei standardiza• te de
fost sirnulata functionarea unei centrale rnasura in functie de debitul de apa,
termice din punct de vedere al pentru diferite tipuri de conducte. Aceste
zgomotului produs de aceasta, prin rezultate au fost obtinute pen• tru o
reproducerea aceluiasi zgomot aerian conducta in torrna de cadru de
din centrala cu ajutorul difuzoarelor. dimensiune 1,5 m x 1,3 m plasata in
Compararea celor doua situatii pune in centrul camerei fixata printr-un mijloc
evidenta amplificarea nivelului de zgo• de suspensie suplu de cauciuc.
mot datorata cosului de furn in cazul Pentru o aceeasi vlteza a apei, nivelul
functionarii centralei fata de cazul si• sonor al unei conducte scade odata cu
rnularii functionarii acesteia. cresterea diametrului sau interior. Deci,
Astfel se observa ca efectul cosului pentru un acelasi nivel de presiune
de furn asupra nivelului de zgomot este acustica, diametre mai mari ale conductei
limitat, din punct de vedere al dome• permit viteze de crcuiatle a apei mai
niului de trecvente, Amplificarea zgo• ridicate. Nivelul de presiune acusfica
motului produsa de CO$UI de furn sea•
creste cu aproximativ 4 dB la dublarea apa este brusc Intrerupta,
vitezei medii a apei in conducte. intreruperea brusca a curgerii creaza o
Pentru lungimi de conducta mai mici crestere brus• ca a presiunii ce se
de 12 m, nivelul de zgomot generat de propaqa ca o unda de $OC in amonte
de vana,
intr-o retea de alimentare cu
apa, acest fenomen poate survine
atunci cane curgerea apei este brusc
oprita, de exemplu in momentul
inchiderii unui robinet, unei
electrovane sau a unei vane
pneumatice. in cladirile de locuit, in
cadrul instalatiilor de lncalzire acest
fenomen poate aparea in momentul
in• chiderii simultane a robinetilor
termo• statici de pe tatada sud.
4.12.4. Nivelul de zgomot la

interiorul •i exteriorul
centralei tennice exterioare
4.12.4.1 Nivelul de zgomot la

interiorol centralelor termice
Un studiu realizat pe o baza de
date
de 145 de centrale termice
caracteriza• te de putere terrnica sub
16 MW a avut ca scop prezentarea
legaturii dintre ni• velul de zgomot al
centralelor termice si puterea lor
terrnica (fig. 4.12.9).
Helatia de calcul a nivelului de zgo•
mot L (dBA) de la interiorul
centralei termic~ in functie de puterea
terrnica ) + 55 (4.12.5) sirnpla, :;;i anume: se intra in relatie cu
tica generat de un cazan Intr-o anurnita
valoarea puterii termice a centralei incapere, tine cont pe de o parte de vo•
Aceasta relatie poate ti folosita pen• experirnata in (kW) sl se obtine valoarea lumul incintei :;;i pe de alta parte de zgo•
tru prezicerea nivelului de zgomot ge• nivelului de zgomot ponderat, rnasurat motul produs de cazan intr-o camera
nerat de o centrala terrnlca in functie in (dBA). specializata pentru rnasuran acustice de
de starea ei de functionare. 0 alta in• Helatii asernanatoare sunt indicate :;;i caracteristici standardizate, numit :;;i pu•
forrnatie utila ce poate ti prezisa este pentru fiecare dintre cele trei categorii terea acustica a cazanului.
valoarea sub care se va gasi nivelul de de frecvente (joase 125Hz 250Hz, medii Cand se dispune de un raport de
zgomot cu o incredere de 95 %: 500Hz 1000Hz sl inalte 2000Hz 4000Hz) incer• cari acustice ale cazanelor sau
Lp95% = 10 · /0910 ( '1>) + 64 (4.12.6) pe aceeasi baza de date de 145 de ale centralei termice, raport ce prezinta
centrale termice (fig. 4.12.10). va• loarea nivelului de putere acustica
Atat ecuatille 4.12.5 :;;i 4.12.6 ce pre• Eroarea de predictie a nivelului de Lw (dBA) a cazanului,se poate determina
zlnta nivelul de zgomot din centrala ter• zgomot folosind aceasta rnetoda, poate ni• velul de presiune acustica in spatiul
mica cat :;;i relatiile prezentate in fig. ajunge spre 10 dB. 0 alta rnetoda de real
Lp (dBA)
100
80
«
so L~~~~~ __g_ _
IO 20 SO 100 500 1.000 5.000 I0.000 101,._~~~~~~~~~~~~~~~~~~"--'-~~~
<l> (kW) 101 102 103 104
Fig. 4.12.9. ~ dintre nivelulde
putere acusliciljli putereatennici Puterea terrnica a centralei termice [kW]
a centralelor tennice, cu arzitor Fig. 4.12.11. Nivelul de presiune acustici in incintl centralei tennice
abnosferic [dBA], pentru arzltoare cu aer insuflat
-+-~<---+-i -++
.-1L_
IO 20 50 100 500 1.000 5.000 10.000 <l> (kW) 10 20 50 100 500 1.000 5.000 10.000 <l> (kW) 10 20 50 100 500 1.000 5.000 10.000 <l> (kW)
a. Frecvente joase 125Hz, 250Hz b. Frecvente medii 500Hz, 1000Hz c. Frecvsnte inalte 2000Hz, 4000Hz
Fig. 4.12.1 O. Corelatia intrenivelul de presiune acustici 'i puterea tennicaa centralei tennice,firi
ventilatorpentru aerul necesar arderii, pentru frecvenie a. joase, b. medii c. inalte
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstaletll de incalzire
90
mao
"'Cl
°";70
u
-~ 60
u
: 50
c
.240
rn
Q.e30 -(A) Leq=72d8
~20 ------ (8) Leq=73d8
---&--- (C) Le q e B 1 dB
~ 10
z
0
~1QJf111, ··,,,_
10 100 1000 10000
'~ f (Hz)
CT - centralii termicii, 1, 2, 3 - cazane
Leg - Nivelul zgomotului echivalent (mediat in timp)
a. Amplasare urbana b. Valori rnasurate

Fig. 4.12.12. Mlsurlri de zgomot in jurulunei centrale tennice- exemplul de mlsurlri 1.
. N
7
Limita
m
:!:!.
ca
100
90
parcelei u
"iii 80
::I
u
ca 70
GI
c
10 lmJ ::I 60
"iii -+-(A) Leq=95dB
...
G I
Leq=93dB
----- (BJ
50 ----fr--- (Cl Leq=96dB
/
Q.
(DI Leq:9Jd8
GI
"'Cl --?IE--- ( E I Leq=87dB
40
Leq=97dB
Qi ------- (F)
>
-------~~-~~~ *----~~ z 1 0 100 1000 10000
strada 30 f (Hz)
a. Amplasare CT
- cazan cu CGL; 2, 3 - cazane cu carbune b. Valori rnasurate
Fig. 4.12.13. Mlsurlri de zgomot in jurulunei centrale tennice- exemplul de mlsurlri 2.
al centralei termice L (dBA) cu ajutorul $i prezinta o rnarja de eroare de 5 In cazul centralelor de apartament,
formulei: P
(dBA), deci mai scazuta. pentru un timp de reverberatie mediu
LP = ~ + 14 -10 log10 (v) (4.12.7) Nomograma de calcul a nivelului de de 0,5 (s) caracteristic incaperii in care
presiune acustica, fig. 4.12.11, se to• este rnontata centrala, si cunoscand
unde: loseste astfel: pe axa orizontala se nivelul de putere acustica al centralei,
V [ m3] - este volumul incintei centralei putem folosi pentru estimarea nivelului
intro• duce puterea terrnica a centralei,
term ice. pe axa verticala se introduce volumul de presiune acustica ecuatia:
Totusi, rareori beneficiem de lncercari
acustice ale cazanelor.Astfel vom
spatiului centralei, iar la intersectla LP=~+ 11-1010910 (v) (4.12.11)
celor doua drepte se citeste valoarea
estima nivelul de putere acustica a nivelului de presiune acustica, intre Exemplu de calcul 1:
cazanelor in functie de sarcina termica izocurbe.
a acestora <fr. Sa considerarn centrala termica a
Fata de cazul cazanelor cu arzatoare
i; = 16 fOg10 ( </>) + 40 (4.12.8). atmosferice, aceasta formula prezinta unei scoli, spatiu caracterizat de o
o majorare de aproximativ 12 (dBA). suprafata de 35 m2 si inaltime de 4 m.
Astfel in cazul arzatoarelor cu aer Astfel in cazul arzatoarelor atmosferice Puterea a centralei termice este de 400
insuflat, formula de calcul, cu caracter formula de predlctie a zgomotului ge• kW. Care este este nivelul de presiune
de predictie, al zgomotului unei centra• nerat de centralele termice la interiorul acustica L in spatiul centralei termice?
le termice este dat prin ecuatia: P
acestora este dat prin ecuatia:
Rezolvare
LP = 16 toa; ( <1>) - 10 log10 ( V) +54 LP = 1610910 (<1>)-10 »o; (v) + 42 Aplicand formula (4.12.9) se obtine:
(4.12.9) (4.12.10)
I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sistemede incalzire
LP = 1610910 (400)-10 /0910 (35. 4) + 54 opta si pentru o singuira rnasurare re•
Exemplulde masurAri1 (fig. 4.12.12) alizata in «centrul» camerei. lnaltirnea
LP= 74(dBA) la care se realizeaza masurarile poate
Centrala este alcatuita din trei cazane ti inaltimea de lucru, 1,2 m sau 1, 7 m
Aceeasi valoare se obtine folosind a 5 MW fiecare, echipate cu doua ven• in functie de activitatea de la interiorul
nomograma de calcul (fig. 4.12.11). tilatoare de aer. Peretii centralei sunt camerei respective.
construiti pe baza de tabla $i sticla, iar Trebuiesc realizate masurari obliga•
Exemplu de calcul 2: acoperisul din lemn sub torrna de torii in centrala terrnica, pentru a con•
cupola. Masurarile s-au realizat cand stata daca centrala functioneaza in li•
O centrala rnurala este plasata intr-o
toate cele trei cazane tunctioneaza la mitele admisibile ale confortului acus•
bucatarie de B m2 si 2,5 m inaltlme. Ni•
putere maxima. Nivelul de zgomot din tic, adica daca zgomotul din centrala
velul de putere acustica al cazanului punctul C, exterior centralei la apro• terrnica se lncadreaza in limitele im•
este de Lw=50 dB(A). Care este nivelul ximativ 17 m de centrala, este eel mai puse pentru centrale termice (tabel
de presiune acustica din bucatarie ? ridicat. Nivelul de zgomot in punctul B 4.12.2). Daca nu, atunci trebuiesc pre•
este un pie mai ridicat decat in punctul vazute masuri de protectie la zgomot
Rezolvare A, desi este mai departat. Aceasta se inca de la nivelul centralei. Daca nivelul
datoreaza reflexiilor undei sonore pe de zgomot din spatiul centralei nu de•
Aplicand ecuatia (4.12.11) se obtine :
peretele centrului comercial. lnstalarea paseste valorile lirnita admisibile, a•
LP = ~ + 11 - 10 /0910 ( v) unui atenuator de zgomot pe orificiile de tunci rnasurile de protectie trebuie sa
ventilare ale spatiului centralei ar scadea cuprinda si tratarea structurii peretilor
LP= 4B(dBA)
considerabil nivelul de zgomot propagat $i a strapunqerii acestora de catre con•
la exterior. ducte. Aceste masuri de protectie vor
4.12.4.2 Nivelul de zgomot la
ti prezentate in paragrafele urrnatoare.
exteriorul centralelor tennice
Exemplulde masurAri2 (fig. 4.12.13) Pentru identificarea exacta a influen•
Nivelul sonor ridicat la exteriorul cen•
tel centralei termice asupra nivelului de
tralelor termice influenteaza negativ
Aceasta centrala terrnica cuprinde: zgomot de la interiorul apartamentelor
confortul in cladirile de loculnte din
- doua cazane pe carbune (24 MW fie• se recornanda realizarea de rnasurari
imediata apropiere. Aceste niveluri de
care). Fiecare cazan este echipat cu pe timpul noptii, pentru a se lnlatura e•
presiune acustica ridicate se pot dato•
un ventilator pentru aer de 22000 rorile relativ ridicate introduse de trafi•
ra transmisiilor zgomotului de la inte•
m3/h (fiecare ventilator avind coua cul rutier.
riorul centralei prin:
prize de aer), cu doua ventilatoare
- prizele de aer necesare arderii, trata•
secundare de aer aspiranc din cen• Exemplu de masurAri3 la interiorul
bile prin montarea de atenuatoare de
trala $i un exhaustor; unui bloc de loculnte (fig. 4.12.14 si
zgomot;
- un cazan pe CGL (40 MW). Ventila• fig.4.12.15)
- usa centralei, tratabilaprin
montareaunei torul de aer are debitul 5800 m3/h
beneficiind de doua prize de aer in Astfel pentru o cladire existenta, cu•
usi acusticesau prevedereaunui sas;
dreptul cazanului. noscandu-se structura sa constructiva,
- CO$UI de furn;
Nivelul sonor eel mai ridicat este in si regimul de functionare al cladirii, si
- zgomotul radiat de
interiorul centralei termice F, iar eel mai al centralei de lncalzire, se cere sa se
echipamentelemon- tate la exteriorul
scazut este in punctul E, la nivelul determine prin rnasurarl experimentale
centralei (de exemplu cazan montat
strazii. Nivelurile sonore ridicate in nivelul de zgomot din centrala terrnica
pe terasa cladiri).
La exteriorul centralelor termice nive• punctele A, B, C, D se datoreaza zgo• $i din apartamentele invecinate.
lul de zgomot se poate rnasura in ur• motului provenind din prizele de aer
ale centralei. Se recornanda atat muta• Rezolvare
rnatoarele puncte:
rea prizelor de aer la partea superioara
- de jur imprejurul centralei;
Blocul de loculnte analizat dispune
- pe supratetele reflectorizante ale altor a centralei cat sl montarea de atenua•
toare de zgomot. de o centrala terrnica arnplasata la
cladiri:
subsol. Sarcina terrnica totala a centra•
- langa CO$UI de tum;
- langa prizele de aer; 4.12.5. Nivelul de zgomot la lei termice este de 1,6 [MW], fiind
- langa strada de o parte si de alta a
centralele tennice amplasate in montate doua cazane de capacitati 1
strazii:
clidiri si 0,6 [MW] amplasate central in spa•
tiul centralei, cu arzatoare invelite cu
- in parcurile din apropiere;
- in curtile interioare sau de lurnina ale
In cazul rnasurarilor de zgomot la in• capote acustice in vederea dirninuarii
teriorul unei cladiri se recornanda inre• propaqarii zgomotului (fig 4.12.14). Ca•
blocurilor din aproipiere;
gistrarea acestuia in cat mai multe nalul de furn este ingropat, amplasat
- in mai multe puncte «colineare», ce
spatii, in vederea deterrninarf experi• intre apartamente, iar CO$UI de furn se
torrneaza un front;
mentale a prcpaqarii vibratiei produse atla la interiorul cladirii intre aparta•
- in alte spatii de interes in apropierea
de centrala terrnica. Astfel se recoman• mente. Apartamentele invecinate cen•
centralei termice;
tralei termice sunt plasate in lateralul si
- la o inaltlrne de 1 m (in cazul curtilor da realizarea de rnasurari in interiorul
spatiului centralei $i al diferitelor came• deasupra acesteia. Astfel, apartamen•
de gradinita. scoli) sau 1, 7 m in
alte cazuri. re din apartamente. Datorita formelor tul 1 este invecinat cu spatiut centralei
termice, fiind despertit de acesta prin•
Masurarile de zgomot constau in in• geometrice diferite si a coeficientilor de
absorbtie ridicati ai suprafetelor pereti• tr-un perete de 1 1/2 caramizi, tencuit
registrarea cu ajutorul unui sonometru
a nivelului de presiune acustica, Tre• lor, este de presupus ca nivelul de pe ambele parti si prin spatiul hidrofo•
buie inreqistrata nu doar valorea echi• zgomot sa fie diferit la interiorul unei rului. Apartamentele 6, 10, 14 si 18
valenta, ci intreg spectrul sonor. Se vor aceeasl camere. Totusi in cazul came• sunt plasate deasupra acestuia, iar
reprezenta grafic variatiile nivelului de relor de dimensiuni scazute (sub 16 apartamentele 7, 11, 15 si 19 se ga•
presiune acustica in functie de frec• m2, de forme rectangulare) se poate sesc deasupra centralei termice.
venta,
Protocolul de rnasura a constat In ma• acustica echivalent si media ponderata Tn fig. 4.12.15 este reprezentat 30
surarea lntregului spectru al nivelului de ternporara a acestuia. Majoritatea corpul de cladire In care este amplasa•
presiune acustica timp de un minut, aparatelor de rnasurat presiunea acus• ta centrala terrnica, Sunt reprezentate
calculandu-se apoi nivelul de presiune tica realizeaza automat aceste calcule. grafic planurile de arhitectura ale par-
Pasarela
,---------<-~~c~o~taOm)
CAMERA
HIDROFOR
0
0
(0
C')
io
c o
C')
0
SUFRAGERIE
0
0
C')
BUCATARIE
3500-6-5_0_0==~~===2_2_0_0
Fig. 4.12.14. Plan parter. StAnga-apartamente1, 6, 10, 14, 18.

Dreapta - centrala terrnica, apartamente 7, 11, 15, 19
Leq
[dBA]
Etaje 3,4
65
60
Etaj 2
55
50
45
Etaj 1
40
35
Parter
30
25
Fig. 4.12.15. Propagarea zgomotului 1n clidire

I. lnstala!ii de incalzlre Capitolul 4: Sisteme de incalzire
terului si primelor doua etaje. Se ob• re sunt acelea care au perete comun
serva pozitiile centralei termice, a apar• cu centrala terrnica. Camere care au 4.12.6. Zgomotul produs de
tamentelor $i a cosului de furn interior perete comun cu CO$UI de furn sunt centrale tennice de apartament
cladirii. Suprafata pardoselii fiecarei mai putin afectate de zgomotul centra•
camere In care s-a rnasurat nivelul de lei termice. In restul de camere, nea• Puterea acustica a cazanelor murale
zgomot este colorata conform valorii vand pereti comuni nici cu centrala ter• este furnizata de catre fabricant. Valoa•
lnregistrate. mica $i nici cu CO$UI de furn, zgomotul rea acesteia este variabila In functie de:
Se observa ca apartamentul eel mai produs de centrala nu se resimte prac• - fabricantul cazanului;
afectat este apartamentul nurnarul 1, tic deloc, nivelul de presiune acustica - tipul cazanului;
plasat In laterala centralei termice. Din fiind determinat de zgomotul stradal. - puterea terrnica furntzata de cazan;
cadrul acestui apartament holul este Ponderea zgomotului stradal din nivelul - modul de instalare a cazanului.
eel mai afectat, lnreqistrandu-se un de zgomot interior exotica valorile Toti acesti parametri au o influenta
nivel echivalent de zgomot de 44,3 acestuia relativ ridicate din sufrageriile asupra atat a nivelului de putere acus•
[dBA]. In sufrageria apartamentului s• apartamentelor 1 $i 6. In camerele mici tica cat sl a repartltiei spectrale a ener•
au lnregistrat doar 35 [dBA], aceasta ale acelorasi doua apartemente s-au giei acustice radiate.
scadere puternica a nivelului de zgo• lnregistrat valori cu 5,4 [dBA] mai sea• Minicentralele termice cu tiraj fortat
mot datorandu-se probabil holului si zute cecat In sufragerii. Se pune astfel al gazelor de ardere sunt mai silentio•
carnar!l, ce joaca rolul de spatiu tam• In evldenta faptul ca ponderea zgo• ase decat cele cu tiraj natural, la pu•
pon lntre sufragerie si centrala terrnlca. motului stradal este sernnificativa. tere terrnica maxima de functionare,
In camera mica a apartamentului s-au Masurarlle realizate pe timp de Dirnpotriva, pentru o putere terrnica re•
lnregistrat 29,6 [dBA], spatiul hidrofo• noapte pun In evidenta Inca o data im• dusa centralele termice cu tiraj natural
rului jucand de data aceasta rolul spa• portanta rnajora a zgomotului stradal. sunt mai silentioase. In acest ultim caz
tiului tampon. In apartamentul 6 (etaj zgomotul centralelor cu tiraj fortat pro•
De exemplu, s-a rnasurat nivelul de
1), valoarea maxima a fost inreqistrata vine In principal de la exhaustor. De
presiune acustica In camera mica a
In sufragerie 36,4 [dBA], valoare mai ri• exemplu nivelele de putere acustica
apartamentului 1 pe timp de noapte,
dicata decat In cazul sufrageriei apar• observate pentru centrale murale:
mai ridicat In timpul nefunctionani cen•
tamentului 1; aceasta diferenta se da• - cu tiraj tortat: 44 - 48 dB(A)
tralei termice decat In timpul functiona•
toreaza la prima vedere lipsei camarii - cu tiraj natural: 46 - 50 dB(A) sau;
rii acesteia. Acest fenomen se explica
existente In apartamentul 1. In camera
prin zgomotul stradal mai mare In tim• - 39 - 42 dB(A) pentru o functionare
mica a acestui apartament, In ciuda
pul nefunctionarii centralei decat eel redusa.
existentei a doi pereti comuni cu CO$UI
din timpul functicnarii acesteia. De aici Fig. 4.12.16 prezinta evolutia zgomo•
de furn (deci aparent un nivel de zgo•
se observa irnportanta protocolului de tului intr-un ciclu de functionare a unei
mot mai ridicat), nu s-au lnregistrat de• mini centrale termice de apartament.
cat 31 [dBA]. In celelalte doua camere rnasurare:
- Sunt prezentate influentele diferitelor
avand pereti comuni cu CO$UI de furn, organe ale aparatului asupra zgo•
irnportantasirnultaneitatiimasurarilordin
camere ale apartamentului 11 (etaj 2), motului produs de catre centrala,
s-au lnregistrat valori (34,5 [dBA]; 35,2 centrala terrnica $i din apartamente;
- irnportantamasurarilorpe timp de Nivelul de zgomot de fond din apar•
[ dBA]) mai ridicate, decat In tament din spatiul In care a fost mon•
camera mica (31,5 [dBA]), fara perete noap• te, spre ora 02:00 - 03:00, cand
zgomo• tul stradal este constant scazut, tata centrala, variaza In jur de 30 - 35
comun cu CO$UI de furn. dBA, In timp ce nivelul de zgomot din
In concluzie, cele mai afectate came- timpul tunctionarii se lncacreaza Intre
Pornirea arzatorului
50
Trecere catre
turatie scazuta
~
CD 45
'O
············ ········ Op.rfreapoiTW>er·
a.
_J
40
Zgomot de fond
35
30 I I I
0 12 18 24 30 36 42 48 54·· 105·· 1·10· rso f42 154 2·05·· 2·10
mo 112· 124. 136 148 2·00 212. 2·24.
Timpul (s)
Fig. 4.12.16. Variaiianivelului de putereacustict a unei centralemurale pe gaz in timpulunui ciclude funciionare
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstelatii de lncalzire
70 ~--------~
c;'.i
50~----------------------- ~60 +--------'?'"'=-J
;so
45-r-----------::;.------~------~r----- al 40 +-----n.------i
8 30 -r----7<.1~------t
4ot-~~-;?"_.L-~~~~~-=:?.::::::::::::::::::~~----- ~20
10 ---------------<
35+-~~~~~~~~~~~----,~----=#-~~~~ Q)
3 0 -1---.--~~--.--~~---1
30+-::-----.~=----=~~~~'=J ~~~~~~~~~~
~ 70 ~--------~
~ 60 -t---------,;:,---=~
15 ~ 50 ~
10 +----- .1~~~'?,;.··.·;*,;}\);•·:,iiJ,f0'~:~;.,~~~:;:~. 40 g ,,-- _....A;7V
j•zgl;i~~·~~··n,.)'i~;i5$t. · :g 30 -+------------<
5 ----~,~ ttiiili''m6:s'bo Hz •·•··",;'!'? '<'! 'ss ~ 20 -t-----------;
o-1----.--....----.--....---r--...---r--.---.- ,.-- ...... ,-..,.... ,.-....----.--..- g- 10 -----------i
.....
0
0
L()
C\J
0
<O 0
0
0
L()
L() 0
0
0
0
0
C')
<O
0
co
0
0
0
0
L()
0
0
0
0
0
0
0
L()
0
0
0
0 3 0 -r--.-~.---.--.--~-.---i
C\J C\J C') ..,. L() C\J
~ 0
C\J
L()
C\J C')
0
..,.
0
L()
f (Hz)
Procent aer insuflat (%)
Fig. 4.12.17. lnflueniaprocentuludi e aer insuflatasupra nivelului de putere acustici

40 - 45 dBA In functie de starea mini• mai lntai tendinta crescatoare a nive• presiune acustica variaza ,,proportio•
centralei. in timpul functionarii atat a lului de putere acustica cu frecventa nal" cu puterea terrnica ajunqand la 47
arzatorului cat si a pompei nivelul de indiferent de procentajul de aer insu• dBA pentru 23 kW sau 50 dB pentru
presiuneacustica este de 44 dBA. Por• flat lnfluenta procentului de aer insu• 28 kW. in schimb In cazul centralelor
nirea si respectiv oprirea arzatorului flat asupra nivelului de putere acustica cu tiraj tortat nivelul de presiune acus•
sunt caracterizate de niveluri de presi• a centralei se rnanltesta diferit pentru tica rarnanecvasiconstantIn jurul valo•
une acustica mai ridicate 54 dBA si frecventelesub 1000 Hz, fiind mult mai rii de 46 dBA.
respectiv 48 dBA. Oprirea functionarii mare tata de cazul frecventelor peste
arzatorului,duce la 0 scadere a nivelu• 1000 Hz, cand reducerea acestui 4.12.7. Zgomotul produs de
lui de zgomot de 1 dBA, de la 44 dBA procentaj conduce la 0 scadere foarte echipamentele instalaiiei de la
spre 43 dBA. Diminuareaturatlei pom• mica a nivelului de putere acustica. consumatori
pei conduce la un nivel de zgomot si Puterea terrnica a centralei influen•
mai scazut, de aproximativ 42 dBA. teaza nivelul de zgomot generat de in incaperi, una din sursele de zgo•
Zgomotul arderii combustibilului este aceasta. Totusi aceasta influenta este mot o reprezinta turbulenta apei In
un zgomot de frecvente joase care de• diferita In functie de tipul centralei (fig. conducte, coturi, rarnificatii, In robineti
pinde de procentul de aer insuflat ne• 4.12.18). Pentru centralele tara cos de si In radiatoare. O alta sursa importan•
cesar arderii (fig. 4.12.17). Se observa furn sau cele cu tiraj natural, nivelul de ta de zgomot o reprezinta robinetli ter-
5 1
50
49
~~IE
Centrals
"':· ..... "':· .
-
~ 47
48 -+-----+---+-----+---fara cos
~
3: 46
_J
45
44
43
Centrals cu
42 tiraj tortat
10 1 2 1 4 1 6 1 8 20 22 24 26 28
Puterea terrnica [kW]
Fig. 4.12.18. lnflueniaputeriitenniceasupra zgomotuluila
centralemurale
1 - centala terrnica rnurala(fara cos - cu tiraj natural),
2 - centala terrnlca rnurala(cu tiraj fortat),
I. lnstalatii de lncalzlre Capitolul 4: Sistemede incalzire
Corp dimensionarea conductelor$i la echilibra•
Conducta
robinet rea hidraulica sa nu forteze un robinet sa
Coro lncalzire aiba punctul de functionarein zona:
V L..100 [l/h] sl sp» 1 [bar].
fn cazul in care punctul de functlonare
al robinetului termostatic se sltueaza in
aceasta zona, se recomanda adoptarea
unei soutii de diminuare suplimentara a
diametruluiconductelorin vedereacreste•
rii pierderilorde sarcina.
Corpul de incalzire ofera o supratata
mare de emisie $i poate actiona de o ma•
niera asernanatoare unei membrane a
termostatic unui difuzor deci arnpliticand zgomotul
generat in corpul robinetului. Analiza
acestui fenomen nu se poate face decat
luand in considerare cuplul robinet-
Fig. 4.12.19. Comportamentual custical radia• tor. Trebuie luate cateva masuri
robinetilortermostatici pentru a
mostatici, atilt datorita faptului ca sunt componente ale instalatiei de Incalzire, inlatura discomfortul pe care i1 pot
in .contmua" rniscare pentru a regla cat sl corpul robinetului transmit zgo• produ•
debitul de agent termic si a asigura motul spre interior sub torrna de zgo• ce aceste instalatii, Simpla pozitionare a
temperatura dorita la interior, cat sl da• mot aerian. patului din dormitor la distanta de
torita turbulentei apei la interiorul aces• Nivelul de zgomot generat de un robi• radiator ar putea fi suficienta.
tora. Zgomotul produs de robinet de• net termostatic este de obicei inferior30 Fig. 4. 12.21 prezinta de o maniera
pinde de formele de la interiorul aces• - exemplificativa nivelurile de putere
tuia, corpul din tonta si clapeta aces• 35dB, fiind variabil functie de punctul de acustica rnasurata in camera reverbe•
tuia putand provoca mai mult sau mai functionareal robinetului,adica de debitul ranta de incercari pentru diferite tipuri
putin zgomot. Zgomotele generate in de agent termic ce trece prin robinet sl de radiatoare de putere terrnica egala
corpul robinetului termostatic sunt de diferenta de presiunece se pierde in cu 1kW: zgomotul produs de robinet,
transmise componentelor cu care acel robinet (fig. 4.12.20), desi nivelul $i zgomotele produse de cuplul robi•
acesta se afla in contact: conducta de de zgomot generat de robinetul net-radiator. Se observa ca puterea
tur, capul termostatic $i corpul de in• termostatat poate produce un disconfort acustica transrnlsa camerei in cazul ro•
calzjre (fig. 4.12.19). Atat aceste trei acustic in special pe timp de noapte. binetului singur este foarte scazuta, in•
Trebuie sa se aiba in vedere la etapa ferior la 20 dBA. Diferentele de nivel de
de
~p[mCA] ~p[bar] RTD-N 15 2 3 4 5 6 7 N ~p[kPa]

10 100
8 0,8 I/
J
J
I
J
"
A
I
I'-
I
x
J
I
I
I
I
I
I/
I
80
6 0,6
I/ I \ I/ x I I J
5 0,5
J
,J I \ J I \ I I/ J
60
50
I I v I , , I
,, /
4 0,4 40
"
~r
I
I/ I ; I '\IJ I '\,/ I/ 30
3 0,3 30 dB(A)-~
I J I/ I I I I
I I I V I J
I/ I/ II'
v !/ /
-
I
v-:
J
2 0,2 / I/ / /I I I I / 25 dB(A) ~~ 20
/ I/ / I I
!1 v v
4p 4p J J
0,1 10
I I/ I I I I
I I I J I/ I I 8
0,8 0,08 I I I I I I I
I II' J I 6
0,6
0,5
0,06
0,05
I/
I
I
I
I I I
I/ v ,I 5
I/ I I I I 4
0,4 0,04 J I J J I
I/ I I I I/ I I
v 3
JJ
0,3 0,05 J I I
JJ J
I I I I J 'I 2
0,2 0,02
I v v I I
I/
I J J
I I
I
v v I I
v I IJ
I/ I I
0,1 0,01 I/ I/ / J I
2 3 4 5 7 10 20 30 40 50 70 100 200 300 400 500 700 1.000
v [l/h]
~T=l5 K 0,02 0,03 0,05 0,07 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,7 2 3 4 5 7 10 kW
~T=20 K 0,03 0,05 0,07 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,7 2 3 4 5 7 10 20 kW
~T=40 K 0,05 0,07 0, I 0,2 0,3 0,4 0,5 0,7 2 3 4 5 7 10 20 30 40 kW
Fig. 4.12.20 Exemplu pentnlzgomotulprodus de un robinettermostatic(Danfoss).

Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lastalatii de Incalzire
Radiator tuburi OL lamele Al 0 Radiator tuburi de OL

~i lamele Al
[5 CJ c::J c::J 2:)
Radiator OL
)( cu lamele
c 11111 111 ·
• Radiator de tonta
cu coloane
250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000 2500 3150 4000 5000 6300 8000
f (Hz)
Fig. 4.12.21. lnfluen1a radiatorului la amplificarea zgomotului produs de robinet
Al.w {dBA)
24
0 LEGENDA
/
22
0 // 0 Radiator tuburi OL tabla Al
20 ,,/ ~ c:::=J c:::=J c:::=J CJ

18
~/
~
... Radiator fonta de Al
...
. /.
16
·v
~~~~~
......
14
• Radiator OL panou
12 ~ simple
,,/ s au duble
• - -
-
10
/'- • -
8
••. v -= : : : : : : :
Radiator OL lamele
6
4
.>; •
:
Radiator fonta cu coloane

: )
/
2
0
ROOOO
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
2
Alm (dm/kg)
Fig. 4.12.22. Corela1:ie tntre amplificarea unui radiator 'i raportul Alm
zgomot intre cazurile cu sl tara radiator termostatici pot genera si un alt zgomot mai multor unde sonore provenind din
sunt semnificative, diferite in functie de decat eel prezentat mai sus. si anume, surse diferite (zgomot stradal, vecini,
tipul radiatorului. Deci puterea acustica atunci cand mai multi robineti amplasati ascensor) putem chiar recomanda o li•
a cuplului robinet-radiator este mai ri• pe o aceeasi coloana a instalatiel de in• rnita de 25 dBA pentru zgomotul gene•
dicata decat in cazul folosirii robinetu• calzire se inchid simultan pot conduce la rat de robinetil termostatici.
lui singur, nebransat la radiator. o diminuare brusca a debitului pe tur o
Amplificarea adusa de catre radiator crestere a presiunii, deci la un zgomot 4.12.8 Proteciia contra
L1Lw (dBA) este corelata cu raportul similar loviturii de berbec. In astfel de zgomotului
dintre suprafata exterioara a radiatoru• cazuri protectia poate ti asiqurata fie cu
lui A (m2) si masa acestuia fara apa m aparate contra loviturii de berbec (pre• Desi perforrnantele termice si randa•
(kg) (fig. 4.12.22). Corelatia este indica• zentate in capitolul Zgomotul in instalatii mentele echipamentelor dintr-o centra•
ta prin ecuatia: sanitare)fie cu egalizatoare de presiune, la terrnica au crescut, totusi zgomotul
A montate la baza coloanei, facand astfel generat de centralele termice nu a sea•
,1L = 2,5 +--- (4 12 12) legatura intre tur $i retur. zut considerabil. Masurarile actuale ale
• 100·m · ·
Se recornanda ca zgomotul generat nivelului sonor in centrale termice pre•
In concluzie, relativ la corpul de Incal• de robinetele termostatice sa nu depa• zinta o dispersie a acestor valori, dis•
zire, masa acestuia raportata la unitatea seasca 30 dBA. Daca ne gandim la persie datorata:
de suprafata exterioara reprezinta un faptul ca intr-o lncapere nivelul de zgo• - faptului ca arzatoarele cu aer insuflat
criteriu al silentiozitatii acestuia. mot poate ti rezultatul suprapunerilor sunt mai zgomotoase decat arzatoa-
Robinetli
I. lnstala~ii de Incalzire Capitolul 4: Sistema de inealzire
rele atmosferice; 4.12.8.1 Profectia la arzMor rul. Trebuie de asemenea tratata calea
- calitatii materialelor, adica cuplului ar• invelirea cu 0 carcasa a arzatorului de aducere a aerului proaspat la arza•
zator-cazan. Zgomotul eel mai impor• (fig. 4.12.23a) poate reduce zgomotul tor prin montarea unui atenuator de
tant este zgomotul generat de com• la nivelul sursei deoarece aceasta ab• zgomot reducandu-se astfel zgomotul
bustie; soarbe frecventele inalte. in schimb, ce se degaja In spatiul centralei termi•
- volumului spatiului centralei termice. aceasta rnasura este mai putin eficace ce. Ca urmare a rnontarii carcasei, im•
Pentru a reduce zgomotul Inca de la In ceea ce priveste frecventele joase portanta carnpului de reverberatie al
nivelul sursei, este necesar a: care sunt de altfel si cele mai bine frecventelor lnalte scade, dar nu si im•
- alege echipamentul eel mai putin transmise de structura cladirii spre portanta frecventelor joase.
zgomotos posibil la aceeasi putere apartamente (fig. 4.12.23 b). Carcasa Pentru a diminua carnpul reverberant
tsrrnica: poate atenua trecventete joase doar In frecvente joase se recornanda cap•
- avea un spatiu pentru centrala termi• daca peretii ei sunt grei, ceea ce pre• tusirea peretilor centralei termice la in•
ca cat mai mare; zinta dezavantajul de a o face dificil de teriorul centralei cu vata minerala de
mutat, deci dificil de Intretinut arzato- grosime 30 mm i;;i placi de rigips per-
Vatarntner ala 100mm Arzator

100
90
80
Circuiatia Cazan 70
aerului
-
~50
60
perforat o...40 ......0---Arzator fara carcasa

_J 30 fonoabsorbanta Leq=96(dB)
20 ....c:J--Arzator cu carcasa
~~~~~ :1:1:1:1:::1:1:1:1:1:ililil~iililililililililililiiilililililililililililiiiiiiiiililiiiiililil 10
fonoabsorbanta Lp=85( dB)
11111111111~11m111m111mmmmm:•l111111111111111111 1m~mm1mmmm1mmmmmmj r
Su port
, 0
10 100 f (Hz) 1000 10000
Planseu
antivibratie
a. Carcasarea arzatorului cu vata rninerala b. Efectul carcasei asupra zgomotului arzatorului
Fig. 4.12.23. Carcasarea arzltorului
vata rninerala
CO$ de furn nou

tabla perforate cu tonoizolatie
a. atenuator cu absorbtie interioara
cos de furn
canal de furn
~~$ de furn vechi

fara fonoizolotie
cazan
b. atenuator sfert de unda c. intubare CO$ de furn
Fig. 4.12.24. Soluiiide atenuate a zgomotuluin canalul de fum.
a. atenuator cu absorbtie, b. Atenuator sfert de unda ,c lntubarea cosului,
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatll de inealzire
forate. Aceasta este o solutie, desi nu diculare pe canalul de furn. Primul tip vantajul unui cost de executie mai ridi•
foarte scurnpa, totusi dificil de pus in de atenuatoare, sunt ceva mai putin cat dar poate aduce o irnbunatatire
practica datorita pozltiei conductelor pertorrnante in domeniul frecventelor considerabila atat in plan termic cat si
dintr-o centrala terrnica in apropierea joase. Prezinta ca dezavantaj faptul ca acustic. Solutia trebuie Insotita de re•
peretilor, fn cazul centralelor murale, sunt voluminoase $i necesita spatiu in calcularea tirajului necesar al cosului,
de apartament, aceasta sotutie nu poa• centrala terrnica si sunt destul de
te fi adoptata, Centralele murale actua• scumpe. Totusi putem presupune ca 4.12.B.3. Misuri athitecturale Ji
le de o putere terrnica de pana la 23 aduc o atenuare de 10 dB pentru o structurale de proteqie la zgomot
kW, sunt caracterizate de niveluri de trecventa de 63 Hz sl 15 dB la 125 Hz. Prin rnasuri arhitecturale se intelege
putere acustica Lw variind intre 45 - 51 Al doilea tip de atenuator reprezlnta un evitarea arnplasarii spatiilor centralei
dBA. Se recornanda alegerea sistema• dispozitiv de rezonanta sfert de unda, termice in vecinatatea incapertlor de
tica a unei centrale cat mai putin zgo• cu pertorrnante ceva mai ridicate, dar locuit. Altfel spus se recornanda ca
motoase. nu actioneaza decat asupra unui dome• centrala terrnlca sa fie arnplasata intr-o
niu foarte restrans de trecvente joase. alta cladire diferita de cladirea de locu•
4.12.B.2. Protectia la canalul Ji co11ul fn ceea ce priveste CO$UI de furn, inte. fn cazul in care aceasta cerlnta nu
defum zgomotul din interiorul acestuia, prove• poate fi Indeplinita din lipsa de spatiu,
Pentru canalul de furn se poate nind de la cazan, se propaqa prin pe• se recornanda ca centrala terrnica sa
adopta coua solutii de atenuare a zgo• retii cosului spre exteriorul acestuia. I n fie rnontata n subsolul cladirii sau se•
motului (fig. 4.12.24): cu atenuator cu multe cazuri de blocuri de locuinte, co• parata de camerele de locuit prin inter•
absorbtie (fig. 4.12.24a) sau cu atenua• $UI de furn este interior cladirii peretii mediul spatlilor comune, holuri, deba•
tor sfert de unda (fig. 4.12.24b) perpen- sai fiind pereti comuni cu peretii came• rale, spatii de depozitare, ghene, etc
relor de locuit ale locatarilor, ceea ce (fig. 4.12.25).
prezinta doua dezavantaje: fn ceea ce priveste centralele de
- pe de o parte din punct de vedere apartament, se recornanda indepar•
Apartament acustic, zgomotul se propaqa in inte• tarea acestora de camerele de locuit.
riorul apartamentelor, si fn cazul in care bucataria este separate
- pe de alta parte caldura gazelor dear• de salon doar printr-un bar, fiind spatiu
dere ( 150 - 300 °C) este transmisa deschis spre salon, nu se recomanda
ID
spre interiorul Incaperilor ridicand tem• montarea centralei nici in bucatarie,
peratura interioara peste temperatura Prin rnasuri de protectie structurale
recornancata pentru comfort termic. se lnteleq rnasurlle ce privesc structura
Centrala
fn acest caz se recornanda solutia peretilor, tratarea acestora in vederea
intubarii cosului de furn vechi fara izo• stoparii propaqarii vibratiei din zonele
latie terrnica (fig. 4.12.24c) cu un CO$ cu nivel de zgomot ridicat spre came•
Fig. 4.12.25. indepirtarea de furn modern cu izolatie terrnica si rele de locuit.
centralei termice de camerele tonica. Aceasta solutie prezinta deza- In cazul constructiilor deja realizate,
locuite se recornanda placarea peretelui exis•
tent cu un perete fals din rigips (fig.
4.12.26). fntre peretele real si eel fals
se rnonteaza vata de sticla. Prin aceas•
ta rnasura se doreste:
- sa fie captata vibratia undei sonore
prin placa de rigips in loc de perete•
le real;
- evitarea propaqani mai departe a
Rigips acesteia spre perete.
0 alta rnasura structurala priveste
greutatea specifica a peretilor spatiului
centralei termice. Aceasta rnasura de
protective este U$Or de indeplinit in ca•
F"ig. 4.12.26. Placarea unui perete real cu un perete fals cln gips-carton ~ zul cladkilor aflate in stadiu de proiec•
vati deslicli tare, se recornanda de a se prevedea
Inca din acest stadiu o grosime sufi•
Material cienta pentru peretele centralei ter•
absorbant mice, astfel lncat masivitatea acestuia
sa Indeplineasca conditia: masa/supra-
.....
a.>
ca
a
c........a.
. c Centrala
~
a. Atenuator de zgomot b. Camera de detenta
Fig. 4.12.27. Accesulincentrala
Fig. 4.12.28. Tratarea ventila1:iei centralei termici printr-un sas.
termice
I. lastatatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
tata > 500 kg/m2. Prin aceasta rnasura diul unui sas, care are rolul sa perrnlta te cu un dispozitiv de atenuare senora.
se doreste filtrarea mai buna de catre conservarea calitatii acustice a anve• Se recornanda de asemenea reduce•
perete a undei, altfel spus, peretele sa lopei spatiului centralei (fig. 4.12.27). rea nurnarului de ferestre la cladirea
nu reactioneze la vibratie. Usile de la patiul centralei termice centralei termice. Daca totusi din alte
Usa reprezinta o zona a anvelopei trebuie sa fie grele, iar partiile fixe ale considerente se impune prezenta fe•
centralei termice de masivitate redusa usii trebuiesc etansate cu garnituri ca• restrelor, atunci se vor alege ferestre
si care este U$Or traversata de unda uciucate. Nu se recornanda folosirea caracterizate de un indice de atenuate
sonora de la interior. Deci usa este o gurilor de ventilare incastrate in lemnul acustica ridicat astfel incat sa nu se
zona ce nu pastreaza calitatea acusti• usii centralei termice decat pentru ca• degradeze calitatea acustica a anvelo•
ca ndicata a restului peretilor, Astfel, o zuri cu totul exceptlonale pentru cen• pei centralei termice. Hecornandarn in
alta rnasura structurala se retera la ac• trale de putere terrnica redusa, $i nu• acest sens folosirea ferestrelor de tip
cesul in centrala terrnica prin interme- mai daca aceste dispozitive sunt dota- dublu vitraj (de tip termopan) cu propri-
Fig. 4.12.30. Montarea racordurilor

Fig. 4.12.29. Desolidarizarea cazanului flexibile
DETALIU
DE FIXARE
Su port
Antivibratil
Prindere
antivibratila
----
Colier
antivibratie
,,
Fig. 4.12.31. Desolidarizarea centralelormurale
Tabel 4.12.4. Reducerea

zgomotuluipentrumontajulconductelorla
traversareaoere1ilorfati de un montairigidla oerete
Solutia de montaj I
r-------------~-
1... Schema Reducere a zgomotului fata de
un montaj riqld (dBA)
Folosirea de pene de lemn
f---- -~ - ~-- -· -
introduse cu forta pentru
etansare,
I ~- ,,. ,.,.:
-~ ~·R ~
0
lemn
I~
I 6 A
--,, ., , .,, .,•.,,
•,
i--------------~-
Garnitura de spurna
izolanta Spurna -11
Polietilena
\ ~ I
r-------·--~--------+-------------------+----~~----------------~~
Suport elastic. lzolarea de
Banda absorbantii.
=#=
perete printr-o banda -19
absorbanta
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lastalatii de Incalzire
etati acustice sporite. 4.12.8.4. Montarea aparate/or ie tncarcaf de o rnaniera eqala, ceea
Prizele de aer ale centralei reprezinta centralei tennice ce asiqura $i o preluare corespunza•
orificii de transmitere a zgomotului din toare a vibratiei cazanului.
centrala spre exterior. ln scopul dirninua• 4.12.8.4.1. Montarea cazanelor Prin montarea cazanului pe suporti
rii zgomotului aerian transmis spre ex• Cazanele de putere mare, necesare antivibratili se evita transmiterea vibra•
terior trebuie orientate prizele de aer pentru deservirea cu energie terrnica tiei spre structura cladir!i, dar nu se
spre acele locuri eel mai putin ocupate unei colectivitati sunt mari generatoare evita transmiterea vibratlel spre con•
si eventual dotarea acestora cu de vibratii $i zgomot. Acestea trebuie ductele instalatiei, Ca urmare trebuie
atenuatoa• re de zgomot (fig. 4.12.28 montate pe propria lor fundatie, un realizata o desolidarizare a cazanului
a) sau cu camere de detenta (fig. masiv de beton, diferita de fundatia de restul instalatiei prin intermediul de
4.12.28 b) im• bracate la interior cu un centralei, asezata pe suporti antivibra• racorduri flexibile. Aceste racorduri
material absor• bant (lana rninerala de tili, in scopul limitarli propaqarii vibratiei sunt adesea tuburi ondulate elastice
densitate ridicata), cazanului si a fundatiel acestuia spre intre doua bride de racordare, se mon•
restul structurii cladlrii (fig. 4.12.29). teaza pe conductele de tur $i de retur
Acesti suporti pot fi realizati pe baza a agentului termic si pe conducta de
de cauciuc, de elastomeri, resorturi aducere a combustibilului spre cazan.
metalice etc. Suportii antivibratili trebu- in ceea ce priveste montarea racordu•
rilor flexibile (fig. 4.12.30) se recornanda
evitarea ca acestea sa fie strivite, rue:
alungite, nici pe post de coturi si nici
pentru forfecareaconductei.
Centralele murale se rnonteaza de
preterlnta pe pereti portanti, carac•
terizati de rnasa specifica ridicata, limi•
tand astfel propagarea vibratiei, Daca
totusi montarea acestora nu poate fi
reatizata decat pe pereti despartitori
atunci trebuie luate cateva rnasuri de
desolidarizare a centralei de restul
structurii. Centrala trebuie rnontata pe
suporti antivibratili (fig. 4. 12.31 ), iar
conductele trebuie desolidarizate de
Fig. 4.12.32. Desolidarizarea pompelor. bratarile de prindere. Se recornanda
adoptarea acestor rnasuri chiar si in
cazul rnontarii centralelor murale pe
peretii portanti,
in concluzie, trebuie rnentionat ca
decuplarile vibratorii ale centralei mu•
rale sl ale conductelor reprezinta doua
rnasuri asociate.
Reducerea zgomotului aerian gene•
rat de centrala rnurala consta in inveli•
rea centralei cu o carcasa atenuatoare,
Fig. 4.12.33. Colierantivibratil.
sau ascunderea centralei in spatiul
unui dulap tapitat la interior cu material
absorbant (vata rninerala), Aceasta so•
lutie nu este posibila decat pentru cen-
.·:-:.·:-:. -:.
·-·-·•
.
-..-.-
.::-.::-.::- .
. ·:-.·:-:.·:-.
Fig. 4.12.34. Pod
suspendatantivibratil. Fig. 4.12.35. Montarea mansoanelor
la traversarea pereinor.
Fig. 4.12.36. Desolidarizlriale conducteide o structurade lemn, cu man,oanedin vati minerali.

I. Instalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
tralele cu tiraj fortat, care nu necesita 4.12.8.4.2. Montarea pompelor de 1200 rot/min, adica frecventa exci•
aer de la interior pentru a asigura ae• ln ceea ce priveste desolidarizarea tatiel vibratiei este de 1200 rot/60 rot/s
rarea combustibilului. Trebuie totusi li• pompelor, in primul rand trebuie evitata = 20 Hz, atunci sistemul pornpa-rno•
mitata cre$terea temperaturii in dulap. folosirea motoarelor a carer turatle de• tor-suport trebuie sa aiba 0 frecventa
Conceperea unui dulap cu pereti de ri• paseste 1500 rot/min. Pompele si mo• proprie mai mica decat 20/4=5 Hz.
gips sau de lemn cu grosime de eel toarele sunt montate pe un soclu de Se recomanda montarea de racordu•
putin 16 mm (suficlenti de gro$i pentru beton desolidarizate de planseul su• ri flexibile pe conductele amonte si a•
a impiedica transmiterea trecventelor port prin intermediul suportuor antivi• val de pornpa,
joase) pe toata inaltimea nivelului con• bratili sau prin intermediul materialelor
duce la o atenuare sl a zgomotului ge• deformabile a caror rnasa este de cinci 4.12.8.4.3. Montarea conducte/or
nerat de centrala de apartament. ori mai mica decat masa pompei $i a Conductele reprezinta unul din me•
Aceasta rnetoda duce la dirninuari ale motorului (fig. 4.12.32). diile prin care vibratia aparatelor cen•
nivelului de zgomot de 15 dBA. Frecventa proprie sistemului rnasini• tralei termice se transmite spre alte
suport trebuie sa fie lnferioara la un spatii, Astfel trebuiesc avute in vedere
sfert din frecventa excitatiei, De exem• doua aspecte de atenuare a vibratiei :
plu, daca motorul se Invarte cu o viteza - impiedicarea transmiterii vibratiei
aparatelor din centrala terrnica spre
conducte, si
- impedicarea transmiterii vibratiei con•
ductelor mai departe spre structura
cladirii.
Pentru primul aspect, se urrnareste
desolidarizarea conductelor de apara•
tele centralei termice sau chiar de mi•
nicentrala murala prin folosirea tuburi•
lor $i racordurilor flexibile, asernanator
racordarii lavoarelor. Lungimea tubu•
rilor trebuie sa fie de eel putin 50 cm.
Aceste tuburi permit compensarea
unor incertitudini de pozitionare a cen•
tralei, dar in schimb ridica unele pro•
Fig. 4.12.38. Exemplu de irnbnlcarea bleme legate de estetica, Pentru con•
conductelorpentrudiminuarea ducta de alimentare cu gaz, se poate
transmisieizgomotuluide curgere folosi un racord flexibil standardizat, cu
inele de metal. Chiar daca acest prim
Lp[dB]
aspect este realizat corespunzator, de•
ci vibratia aparatelor termice nu se
Fara rnanson suplu _,_
60 ~~ ... - "'J. -- transmite in mod direct conducte, to•
tusi se transmite in mod indirect, adica
!;'.I ...
,, vibratia se transmite apei din conducta
'
"' ... I
• I ~ si apa o retransmite conductei, dupa
I.
50
J traversarea racordurilor frexibile. Astfel
\ ' luarea de rnasuri pentru ce de-al doilea
.. 1
40
I - ""' ,,,. .... ~ de zgomot aspect este necesara chiar daca au
30
I. I Cu rnanson suplu
i\
' Diminuare nivell
fost luate rnasurile prezentate anterior.
Pentru eel de-al doilea aspect, ate•
nuarea transmiterii de la conducte spre
..... I
- structura, se prevede:
'
,. 1 /
20 ~ • evitarea rnontarii conductelor pe
peretii despartitori catre 0 zona silen•
tioasa,
10 • limitarea vitezei apei de alimentare.
Pentru a diminua viteza trebuie dimi•
nuat debitul si marita sectiunea con•
32 63 125 250 500 1k 2k 4k Bk 16k f [Hz] ductei. Viteza nu trebuie sa depa•
seasca 3 m/s.
Fig. 4.12.39. EfectulmanljSonulusiuplu • Prin desolidarizarea conductelor de
Fig. 4.12.37. Example de desolidariziriale conductelor

structura, Se pozitioneaza intre colier diminuare a transmisiei. aeriene. Mansoanele trebuie sa fie
si conoucta materiale absorbante de Desolidarizareatronsoanelor principa• continue In toata grosimea peretelui. in
vibratii, precum inele de cauciuc sau le ale conductelor de alimentare cu apa, fig. 4.12.36 si 4.12.37 sunt prezentate
inele de elastomeri (fig. 4. tronsoane caracterizate de sectiuni diferite tipuri de montaj a conductelor cu
12.33).Aces• te materiale pastreaza ridicate sustinute pe poduri suspendate, rnansoane absorbante la traversare sau
eficacitatea lor daca nu sunt prea se realizeazafolosind poduri suspendate la prindere pe pereti,
comprimate de co• lier sl daca nu sunt antivibratile (fig. 4.12.34). Procedeul de izolare terrnica a con•
vopsite. Prezinta In plus avantajul ca in plus, In cazul fraversarii de struc• ductelor de apa rece $i calda (fig.
permit dilatarea libe• ra a conductelor turi, se izoleaza conductele la traversa• 4.12.38) este utilizabil si In scopul izola•
de apa calda, Aces• te inele practic rea de pereti $i alte supratete ce pot rii acustice. Se poate obtine o diminua•
indispensabile atunci cand presiunea vibra (pereti, plafon, planseu). Tabelul re a nivelului sonor de aproximativ 6 -
depaseste 3 bar. Eficacitatea acestor 4.12.4 prezinta diferite montaje si re• 10 dB datorat izolarii conductelor.
rnansoane suple ductiite sonore corespunzatoare, Ma• terialul utilizat este vata rninerala
este datorata faptului ca impedanta a• Mansonul absorbator de vlbratii se aco• perita cu un strat din aluminiu
custica ce este caracteristica cauciu• rnonteaza pe toata lungimea de traver• sau din mastic. Stratul de vata
cului este diferita de cea a otelului sau sare a peretelui (grosimea peretelui) rninerala are rol de absorbtie a
a cuprului. De exemplu irnpedanta cu• (fig. vibratiilor avand o gro• sime Intre 2,5 -
prului este de 425 de ori mai mare de• 4.12.35). Grosimea acestor rnansoane 5 cm In functie de dia• metrul
cat cea a cauciucului. Astfel trecerea trebuie sa fie lntre 3 - 5 mm, astfel incat conductei. Stratul exterior are rol de
undei de la otel la cauciuc provoaca o sa se limiteze trecerea zgomotelor protectie al izolatlei, fiind el insusi
deformabil $i rezistent la condens.
Studii experimentale au pus In evi•
denta influenta neunitorrna a rnansoa•
nelor (fig. 4.12.39) si anume, pentru
frecvente de pana In 500 Hz mansoa•
nele nu se dovedesc utile, In timp ce
pentru frecvente mai ridicate dirninua•
rile nivelului de presiune acustica pot
depasi chiar 30 dB.
4.12.8.4.5. Montarea regu/atoarelor de

presiune diferef1tja/j
Zgomotul produs de lovitura de ber•
bec qenerata de lnchiderea sirnultana a
mai multor robineti termostatici poate fi
atenuat prin montarea unor dispozitive
de preluare a unui exces de agent ter•
mic asernanatoare cu cele intalnite In
instalatille sanitare. in acest sens se
vor monta la baza coloanelor (fig.
4.12.40) niste regulatoare de presiune,
Fig. 4.12.40. Montarea regulatoarelorde presiune la baza ce tac leqatura din punct de vederea al
coloanei presiunii lntre conducta de tur sl cea
de retur, fara sa treaca agentul termic
de pe tur pe retur.
in aceasta figura se observa monta•
jul a doua arrnaturi diferite pe cele do•
ua conducte de tur si retur. Cele doua
arrnaturi cornunica printr-un tub de im•
puls, prin intermediul caruia se face
transferul surplusului de presiune de
pe conducta de tur pe cea de retur.
Fig. 4.12.41 prezinta un detaliu al ar•
6 maturii de pe retur. Se observa faptul ca
la partea interioara a diafragmei de con•
trol (7) se afla agentul termic de pe re•
tur, In timp ce la partea superioara a
7 acesteia se afla agentul termic de pe tur.
Tub impuls Asigura
Surplusul de presiune duce la coborarea
leqatura cu
conducta de tur
~~----1--a diafragmei si la lntinderea resortului
(setat intial pentru a rnentine disponibilul
9 de sarcina de la baza coloanei).
Resortul va reveni apoi treptat, nu
brusc, la
starea initiala refacanc disponibilul de
Fig. 4.12.41 Detaliu al armiturii de pe retur. sarcina la baza coloanei.
1. Rozetii de incbidere, 2. Ax pentru setarea presiunii diierentiete,
3. Garnitura inelara, 4. Resort de retennts, 5. Racord tub de impuls,
6. Suport diafragma, 7. Diafragma de control, 8. Con echilibrat In presiune,
9. Corp Robinet
I. lnstalatii
'
de incalzire
Capitolul 5
Centrale termice
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de lncalzire
presiuniloraccidentale(la apa calda, cu pana la 3 metri, condltie greu de inde•
5.1. Clasificarea vase de expansiune deschise; cu su• plinit. Daca totusi, conditii locale impun
centralelor termice pape de siguranta si vase de expan• o atare solutie, ea va ti adoptata con•
siuneinchise; cu supape de siguranta sl form indicatillor din capitolul 4, para•
Centrala terrnica reprezinta o sursa vase de expansiune deschise; la abur graful 4.2.3. deoarece la o instalatie cu
de caldura bazata pe conversia unei de presiunejoasa, cu dispozitivehidrau• circulatie naturala, centrala terrnica nu
forme oarecare de energie in energie lice sau cu supape de siquranta); poate ti tratata independent de instala•
terrnica, care transporta un purtator de - natura combustibilului utilizat (com• tia interioara,
caldura - agent termic si asiqura ali• bustibil gazos, lichid sau solid); Modul de asigurare impotriva supra•
mentarea centralizata a unor consuma• - modul de exploatare a centralei (au• presiunilor accidentale se alege in
tori divers]: instalatii de lncalzire, de tomata; cu supraveghere totals sau functie de posibilitatile de indeplinire a
climatizare, de preparare a apei calde partiala: rnanuala), functiunilor de asigurare conform STAS
de consum, instalatii tehnologice etc. 7132, de particuiaritatile constructiei in
in prezent forma primara de energie 5.2. Alegerea tipului care este arnplasata centrala terrnica
cea mai utilizata este de natura chirnica de centrali termici sl, nu in ultimul rand, de considerente
$i se bazeaza pe arderea directa a com• economice.
bustibililor fosili (hidrocarburi si carbuni); lrnplica cunoasterea datelor care sa Normativul 1.13 recornanda asigura•
a unor combustibili derlvati din combus• perrnita incadrareain criteriile de mai sus, rea cu supape de siquranta si vase de
tibilii fosili (gazul orasenesc, gazul de date cuprinsein caietul de sarciniintocmit expansiune inchise.
furnal) si, intr-o rnasura mai redusa, pe conform cerintelor investitorului, cu res• La alegerea tipului de combustibil se
arderea unor combustibili organici de pectarea stricta a legislatiei in vigoare. tine cont de conditiile ecologice ale
origine veqetala (lemnul $i deseurile din Centraleletermice existentetrebuie zonei in care este arnplasata centrala,
lemn $i alte deseuri combustibile). Tot aduse la nivelul exigentelor legislatiei la de posibilitatile de aprovizionare $i de
de natura chirnica sunt si sursele alter• data efectuarii inlocuirii de echipament, costurile de investitie $i de exploatare.
native ce vizeaza arderea biogazului $i repara• tiller sau a refacerii integrale. Se prefers combustibilul gazos, iar in
posibil in viitor a hidrogenului. Puterea instalata a centralei termice lipsa acestuia, combustibilul lichid. Se
in alcatuirea unei centrale termice intr-o prirna faza (anteproiect) se esti• pot prevedea si doi combustibili: gaze
intra cazanele, pompele, elementele de rneaza pe baza de indici dar, in final, naturale $i combustibil lichid pentru
leqatura si de distrlbutle, qospodaria se calculeaza exact conform § 5.3.7. situatii in care, in perioadele de consum
de combustibil, elementele de evacua• Agentii termici se stabilesc tinand de varf, presiunea gazelor in retelele de
re a produselor arderii, instalatlile de seama de natura consumatorilor si de transport este insuficienta, Combustibilul
automatizare etc. economicitatea intregului sistem alca• solid este admis conform normativului
O centrala terrnica poate ti definita tuit din sursa de caldura, retelele de 113 numai pentru centralele termice
dupa mai multe criterii, cele mai impor• transport si instalatli interioare. Se re• amplasate in afara zonelor de locuit
tante fiind: cornanda producerea intr-o centrala tinand seama de efectul de poluare, de
- puterea lnstalata (centrale termice terrnica a eel mult doi aqenti termici, posibilitatile !imitate de automatizare si
foarte mici, pana la 70 kW, cu puteri cu prevederea posibilitatilor de a ti de dificultatile de transport ale
mici, pana la 100 kW, cu puteri adaptati la necesitatile tuturor consu• combustibilului si ale cenusii: tac
medii, intre 100 si 2000 kW $i cu pu• matorilor de caldura alirnentati. exceptie centralele termice cu puteri
teri mari, peste 2000 kW); Se recornanda ca vehicularea agen• pana la 70 kW pentru care conditiile de
- natura agentului termic utilizat (apa tului termic apa calda sa se faca tortat, amplasare sunt cele rnentionate pentru
calda cu temperatura maxima de Circulatia naturala (qravitationala) nu combustibilii qazosi sau lichizi.
115 °C; abur de presiune joasa, sub este proprie noilor tipuri de cazane $i Modul de exploatare a centralelor
0,7 bar suprapresiune;apa fierbinte cu lnstalatluor moderne; chiar si in cazul termice noi este automat, fara suprave•
temperaturapeste 115 °C; abur de pre• puterilor mici, contrar aparentelor, nu ghere perrnanenta, pentru centralele
siune medie, peste 0,7 bar suprapre• este mai econornica, irnplica dificultati termice mici $i mijlocii (cu exceptia
siune; fluide tehnologice speciale etc.); in alegerea traseului conductelor si diti• celor cu combustibil solid) si cu supra•
- modul de vehiculare a agentului ter• cultati de ordin estetic din cauza dia• veghere perrnanenta, pentru cele mari.
mic (cu circulatie naturala: cu circula• metrelor mari ale conductelor, impune
tie tortata); o dlterenta de cota intre consumatorul 5.3. Centrale tennice
- modul de asigurare impotriva supra- eel mai jos plasat si cazan de ordinul 2 cu api caldi
Fig. 5.3.1. Cantrall termici cu un singur cazan, agent termic - api caldi Denumirea este data, exclusiv, de
cu circula1iefo$ti, asigurare cu vas de expansiune deschis: natura agentului termic preparat: apa
CZ - cazan; B - boiler; P - pornpa: calda cu temperatura pana la 115°C.
R3C - robinet de reglare cu trei cai: Categoria cuprinde insa o varietate
TA - tablou de automatizare; mare de centrale, in raport cu celelalte
VED - vas de expansiune deschis; criterii de clasiticare (modul de vehicu•
R3C S - conducta de siquranta: lare a apei, modul de asigurare impo•
CA - conducta de legatura cu triva suprapresiunilor accidentale, na•
ts
c'p rI B
atmosfera; CP - conducta de preaplin;
T - termometru; TM - traductor de
tura combustibilului utilizat etc.).
ternperatura maxima; TR - traductor 5.3.1. Centrale tennice cu puteri

+ de ternperatura de regim; mici, pAni la 70-300 kW
l ,- TB - traductor de ternperatura pentru
boiler; H - hupa de semnalizare
I 1 Centraleletermice cu puteri pana la 70
L _ L_"_ acustica; Ti - traductor de ternperatura kW, respectiv cu puteri intre 70 si 300 kW
interioara. sunt considerateca fiind de putere mica,
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice
diferenta lntre cele doua categorii con• calde de consum. La atingerea valorii ra, Pompa pentru lncalzire este coman•
stand In cornpetenteleacordate de prescrise pentru temperatura de regim, data de un termostat de interior plasat In
ISCIR unor aqenti economici, pentru erzatcrul este oprit, 0 noua pornire fiind camera cea mai reprezentativa,de exem•
executia, acordareaautorlzatieide comandata la coborarea temperaturii cu plu, In camera de zi. Pompa pentru
functioneresi de revizieperiodica. 4.. .5°C. Al doilea traductor TM circu• itul de prepararea apei calde de
Sunt destinate cu precadere Incalzirii blocheaza consum este cornandata de un
centrale a cladirilor mici (locuinte, ate• arzatorulla tendmtade depasre a tempe• termostat imersat In mantaua boilerului.
liere, magazine etc.) Sunt prevazute cu raturii de 95°C evitand astfel preavaria Prioritatea pentru prepararea apei calde
un singur cazan si asiqura, de requla, prin intrarea cazanuluiIn regim de gene• de consum se poate asigura prin
$i necesarul de caldura pentru prepa• rator de abur. RepunereaIn functione a blocarea functioneni pompei de pe
rarea apei calde de consum. Sunt ofe• instalatieinu se poate face decat manual, circuitul de lncalzre la in• trarea In
rite pe piata, sub denumirea de micro• dupa inlaturarea cauzelor blocajului. functiune a pompei pentru ali•
centrale termice, aparate care intr-o Scoaterea din functiune a arzatorului In mentareaboilerului.
carcasa unica cuprind: cazanul, arzato• acest caz poate fi insotita de un semnal Automatizarea poate fi cornpletata
rul, vas de expansiune, supapa de si• acustic. cu un programator zilnic sau saptarna•
guranta, pompe, schirnbatorul de cal• Pompa functioneaza atata timp cat nal prin care se stabileste programul
dura pentru prepararea apei calde de temperatura sesizata de termostatul de de functionare a centralei si regimul de
consum (instantaneu sau cu acumula• camera, Ti, este mai mica decat temperaturi. Schema este U$Or adapta•
re) si sistemul de automatizare, deci valoarea prescrisa.Schemaare limite de bila pentru asigurarea cu vas de ex•
aparate care asiqura toate functiunile aplicare la cladiri mici cu o singura pansiune deschis $i este indicata, de
unei centrale termice si care trebuie incapere repre• zentativa In care se asemenea, pentru cladiri mici din cate•
doar a fi racordate la sursa de combus• plaseaza termostatul de interior. Se goriile indicate mai sus.
tibil, reteaua electrica, la CO$UI de furn observa de asemenea de• pencenta Schema unei centrale termice cu un
si la instalatialnterioaraa consumatorilor. functionarii boilerului iarna, de singur cazan, cu reglare calitativa a de•
Schema unei centrale cu un singur functionarea instalatiei de lncalzire. Vara bitului de caldura pentru lncalzire, prin
cazan de apa calda cu temperatura de se lnchide circuitul de lncalzire, pompa amestec cu ajutorul unui robinet cu trei
pana la 95°C, cu circulatie tortata, cu asigurandnumai preparareaapei calde cal, este prevazuta In fig. 5.3.4.
asigurare prin vas de expansiune des• de consum. Prevazutcu acelasitip de automatizare,
chis, este prezentata In fig. 5.3. 1. Daca centralaterrnica asigura,exclusiv, cazanul functioneaza tot timpul cu o
Pompa este cornuna atat pentru lncalzirea,schema se sirnplifica prin temperatura de ducere variabila,In limite
circui• lipsa robinetului cu trei cai $i a boilerului. stranse,In jurul valorii stabilite
tul de incalzire cat si pentru eel de prepa• Schema din fig. 5.3.2. este echiva• (80...85°C). Temperatura agentului
rare a apei calde de consum. Robinetul lenta cu precedenta, diterenta con• termic pentru lncalzire este automat
cu trei cai, actionat de sonda TB stand doar In faptul ca asigurarea lm• stabilita In functie de temperatura
imersata In mantaua boilerului, potriva suprapresiunilor accidentale se exterioara,conform grafi• cului de reglare
asiqura prin intermediultabloului de face cu vas de expansiune lnchis. (de un regulator specia• lizat) $i se obtine
automatizareTA, limitarea temperaturii Ambele scheme sunt aplicabile pen• prin amestecul apei pre• luate din cazan
apei calde de consum, la valoarea tru cladiri mici ca: locuinte individuale, cu apa din conducta de lntoarcere.
prescrisa, Cazanul este prevazut cu un scoli, dispensare rurale, ateliere, spatli Pentru circuitul boilerului este prevazuta
termometru indicator si cu doua comerciale etc. o pornpa cu functionare inter• mitenta,
traductoare de temperatura, unul pentru In fig. 5.3.3. se prezinta schema unei comandata de termostatul al carui
fixarea temperaturii de regim TR, al centrale termice la care sunt inlaturate traductor este imersat In mantaua
doilea, pentru limitareatemperaturii la o neajunsurile semnalate la schemele boilerului. Automatizarea poate asigura,
valoare maxima TM. Temperaturade anterioare. de asemenea,prioritatepentru prepararea
regim poate fi modificata manual, In Circuitele pentru Incalzire, respectiv apei calde de consum sl poate fi comple•
functe de temperatura exterloara, In in• pentru boiler sunt prevazute cu pompe tata cu un programator zilnic sau
tervalul 95...65°C, ultima valoare fiind separate. Prin termostatul care saptarnanal.
limita necesera pentru prepararea apei controlea• za temperatura de regim a
cazanului se stebileste, manual, o
valoare (lntre 65 si
P R3C 95°C),In functie de temperatura
exterioa-
M
p i I i TB
TM" 11 : B
::::::@::::::::::i::::·....... !
SS M
TM
: : .......?.,Ti:
: TB
B
VEI
CZ
TR :
l
'{IdH
I
I
~-
*
T ·::::.S:::::::::::::::: ...... i
6.. ..1 H 1--

Q l_Ll ~._
H; Ti- au semnificatia din fig. 5.3.1;
Fig. 5.3.2. Centrali tennici cu un VEI - vas de expansiune lnchis; SS VEI TR: .. .,_
singur cazan, agent tennic - api
0
- supapa de siguranta; M -
caldi cu circul~e for1ati, asigurare manometru.
cu supapi de siguraniA 'i vas de
expansiune inchis: - - - - :_~ - - ~ - ~- +
CZ; B; P; TA; R3C; T; TM; TR; TB;
Fig. 5.3.3. Centrali tennici cu un
singur cazan, agent tennic - api 6- . : I
caldi cu pompe de circulaiie I
separate pentru incilzire 'i pentru
boiler:
CZ; B; P; TA; VEI; SS; T; TM; Ti; H; TR
TB; M - au sernniflcatla din fig. 5.3.2. Fig. 5.3.4.
Centralitermici
cu un singur cazan, agent
termic - api caldi cu circulaiie
foriatA, reglare
calitativicentrali:
CZ; B; P; TA; VEI; SS; M; TM;
TR;
T; TB - au semnificatia din fig.
5.3.2; R3C - robinet de amestec
cu trei
cai: Te - traductor de
ternperatura
exterioara.
Capitolul 5: Centrale termice I. lastalatii de lnealzire
Schema este suoerloeracelor Firme specializate in producerea de unitar transferatde la gazele de ardere la
anterioa• re i;;i este cazane au realizat progrese mari in do• agentul termic, trebuie protejate
recomandatii.cladirilor mici din categoria meniu {prin fluidizarea patului combus• impotriva supraincii.lzirisi i a socului
locuintelor individuale, dar mai ales tibil solid). Aparitia pe piata a unor ca• termic prin asi• gurarea unei crculatii de
pentru cladirilemai mari, de exemplu, vile zane cu combustibil solid este necesar eel putin 33 % din debitul nominal de
cu 4... 6 apartamentela care reglarea a fi insotita de scheme tehnologice si agent termic. De asemenea, intrarea
temperaturii interioare nu se poate face de instructiuni de montare sl de ex• cazanelor in regim normal de
printr-un termostat de interior. ploatare corespunzatoare. temperaturatrebuie sii. se faca rapid
in fig. 5.3.5 sunt prezentate doua mini• pentru a scurta perioada de con•
'i
5.3.2. Centrale tennice cu puteri
centrale termice in care, intr-o carcasii. densarea gazelorpe suprafata de schimb
unicii., sunt reunite toate componentele medii, intre 300 2 000 kW de cii.ldura i;;i a reduce astfel fenomenul
care asigura functiunile unei centrale ter• de coroziune.
mice. Cazanul poate fi prezentat atat in Cresterea puterii instalate a centralei 0 data cu cresterea puterii instalate
variantaclasica, cu montare pe pardosea• termice ridicii. probleme noi de care este poate creste nurnarul i;;i diversitatea
la {fig. 5.3.5 a) cat si in varianta de mon• necesar a se tine seama in alcaturea consumatorilor carora este necesar sa
tare pe perete {cazan mural, fig. 5.3.5 b). schemei tehnologice. Astfel: pentru Ii se asigure simultan conditiile optime
in a doua variantii.combustibilul este, ex• mii.ri• rea siguranteiin functionare, de functionare (temperaturi diferite ale
clusiv, gazul natural. Normativul I agentului termic, grafice de reglare ca•
Lipsa unei supravegheri continue, 13 recornanda, pentru centraletermice cu litativa diferite, program de tunctionare
ceracteristica centralelor termice mici, puteri intre 100 i;;i 2 000 kW, prevedereaa diferit).
este suplinita de un sistem de suprave• minimum doua cazane. Acestea pot Schema unei centrale termice clasi•
ghere automata a functionerii. functiona simultan sau pe rand ceea ce ce, cu doua cazane, cu asigurarea prin
in cazul utilizarf combustibililor solizi, implicii.necesitateaizolii.rii hidraulicea fie• vas de expansiune deschis este pre•
posibilitatea supravegherii automate a cii.rui cazan, respectiv, reactivarea lui in zentata in fig. 5.3.6.
procesului de ardere este Insa foarte condltii de asiguraredeplinaimpotriva su• Avantajul simplitatii instalatiei este
lirnitata. in cazul alimentarli intermiten• prapresiuniloraccidentale.Crculatia natu• minor in raport cu dezavantajele func•
te a cazanului cu combustibil, este re• rala este exclusii.in cazul centralelor ter• tionale: dificultati in asigurarea functio•
comandabil a se prevedea acumula• mice de putere medie sau mare. Pe de narii in condltii optime si independente
toare de caldura care sa preia variatille alta parte, cazanele moderne, caracteri• a tuturor consumatorilor, functionarea
mari de caldura produsa, zate prin valori mari ale fluxului termic cu sarcina vanabila a centralei termice
b - montare pe perete (e/emente

componente);
- camera de furn; 2 - sonda de sigu•
ranta pe canalul gazelor de ardere; 3 -
schimbator de caldura din tevi cu ari•
pioare; 4 - camera de combustie cu pro•
tectie ceramica; 5 - arzator de gaz natu•
Fig. 5.3.5. Microcentralatermica: ral silentios: 6 - pornpa de circulatie a
a - montare pe perdoseele (a1 - vedere genera/a; agentului termic; 7 - automat pentru re•
a2 - elemente componente); glarea gazului natural; 8 - schirnbator de
- tablou de automatizare i;;i comanda: 2 - pompa de circulatie pentru cir• caldura cu acumulare; 9 - vas de expan•
cuitul de incalzire: 3 - automatul pentru reglarea gazului combustibil; 4 - pom• siune inchis; 10 - automat pentru accesul
pa de circulatie pentru circuitul boilerului; 5 - conducta de gaz combustibil; apei de consum; 11 - grup robinet de in•
6 - arzator atmosferic din otel inoxidabil; 7 - schirnbator de caldura cu acu• chidere si manometru; 12 - tablou de co•
mulare; 8 - protectie anticoroziva cu anod de magneziu; 9 - izolare terrnica manda si automatizare.
cu spurns poliuretanica;
prin scoaterea din functiune a unui ca•
zan irnplica manevra vanelor cazanelor,
in caz contrar agentul termic circula si
prin cazanul neizolat hidraulic, transfor• _Ql········:. .r···························································:p.
-
CA('l~E~ -~
mat in consumator; nurnarul mare de I ch 1u
conducte de siquranta; la inchiderea
unui cazan, intregul debit circula prin I I
I
I
ccj ~---s--f+---&-·
..
.
cazanul rarnas in functiune rnodifican•
du-se astfel regimul hidraulic al instala• I 'f ~
tiei: diflcultati majore $i limite in auto•
CP. I L -
matizarea lnstalatiei sl altele. Schema I
nu poate ti utilizata pentru o centrala ch
terrnica cu mai mult de doua cazane I
din cauza cresterii prea mari a nurna•
rului conductelor de slquranta. : O·· ·······:::···L ·O ,- -i*- -
I X -XI
Vehiculareaagentului termic se poate
face cu pompe unice pentru toti consu• c======L••====!_L
matorii sau, preferabil,cu pompe de con•
ducta pe fiecare circuit (fig. 5.3.10 b).
Schema tehnoloqica pentru aceeasi Fig. 5.3.6. Centrali tennici de putere media, cu doui cazane, agent tennic
centrala terrnica asiqurata cu supape ~ apa caldi, cu circula1iefo'1ati, asigurare cu vas de expansiune deschis
de siquranta si vas de expansiune in• •i conducte de siguranfi pentru fiecare cazan:
CZ; B; P; VED; S; CA; GP; TA ;T; TM; TR; TB; H - conform fig. 5.3.1;
chis este reprezentata in fig. 5.3.7.
Schema este mai sirnpla, comparativ Te - traductor de ternperatura exterioara,
cu precedenta, iar lipsa conductelor de
siquranta face posibila folosirea ei pen•
tru un nurnar mai mare de cazane.
Exista insa dezavantajul necesitatii
To~·l··········· 1·····································································;P
unor manevre de inchidere-deschidere
a vanelor, pentru izolarea sau reactiva•
rea unor cazane, ca si dezavantajul li• SS
rnitarii posibilitatilor de automatizare.
Neajunsurilesemnalate mai sus pot ti
inlaturateprin utilizareaunei scheme t--......_"--'---t TM j TM t--_. . ._
mo•
derne, cu butelie de egalizare a ::::::::::::::@}:::::::::::::: T
TB
presiu• _ _.. T~R j j TR
nilor, ca in fig. 3.5.8. A se observa ca in VEI
cz ! ····~ ~c_._z .,
aceasta schema, butelia de egalizare a
A G Lo
presiunilor are $i rolul de distribuitor-co•
lector, solute valaoila numai in cazul in - -l><l- - -
care circuitele secundare sunt prevazute I
cu robinete de amestec, cu trei cal, I
in alcatuirea centralei termice intra I
~_c---------------
cazanele cu pompe individuale, butelia
de egalizare a presiunii si pompele
-------~--------------~
pentru alimentarea cu agent termic a Fig. 5.3.7. Centrali tennici de putere media, cu doui cazane, agent tennic ~
circuitelor consumatorilor. api caldi, cu circula1iefo'1ati, asigurare cu supapi de siguranfi
Principala caracteristica a schemei •i vas de expansiune inchis:
consta in existenta a doua categorii de CZ; B; P; TA; SS; M; VEI; TM; TR; TB; H - au sernniflcatla din fig. 5.3.2;
circuite ale agentului termic: Te - traductor de ternperatura exterioara,
Fig. 5.3.8. Centrali tennici cu apa caldi de

putere media sau mare, cu asigurare prin
I vas de expansiune deschis •i supapi de
Te: s· · · · · : i············· 1
siguraniA, cu butelie de egalizare a presiunii:
CZ; P; T; TA; VED; S; CA; CP; R3C; TM; TR - au
sernniticatia din fig. 5.3.1; BEP - butelie de
:;••••••••••••••••••••••··~~············v;.···········r······· egalizare a presiunii; SS - supapa de siguranta;
R.~.: M - manometru; RP - regulator de presiune;
T~i TD - traductor de temperatura pe conducta de
ducere a cazanelor; Td - traductor pe conducta
CP
! p .
1 de plecare de la BEP; TP - traductor de presiune;
I '-'--"~p,4!.~....-3 CC - conducta de circulate: VA - robinet automat
! r - C Y -
I
I
L =_ = = de dezaerisire; 1,2 - la si de la consumator de
incalzire: 3,4 - la si de la preparare apa calca de
consum.
~
_.:~
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de lnealzire
- un circuit primar: butelie-pompe-ca• nurnarulde cazane,fiecare arzator avand Automatizarea instalatiei asiqura
zane-butelie; doua trepte de putere; izolarea rnentinerea temperaturii, In limitele sta•
- mai multe circuite secundare cores• hidraulica a unui cazan scos din bilite, la intrarea In butelia de egalizare
punzatoare grupurilor de consumatori: functiune numai prin simpla oprire a a presiunii, independent de marirnea
butelie-pompe-consumatori-butelie. erzatoruluisi a pom• pei cazanului si, puterii furnizate, prin functionarea ,,In
Schema permite functlonarea absolut invers, reactivarea fara manevrareaunor cascada" a cazanelor sl a celor doua
independenta a celor doua tipuri de cir• vane;reducereatimpului de intrare In trepte ale arzatoarelor. Fiecare grup de
cuite, cu satisfacereadeplina a cerintelor regim de temperatura prin recircularea consumatori are propriul circuit, pro•
tuturor consumatorilor; functionarea cu agentului termic cu ajutorul robinetului pria pornpa de circulatie si propriul sis•
sarcinaterrnica variabila,In trepte date cu trei cai de pe conducta de lntoarcere tem automat de reglare (calitativa, prin
de din amonte de pornpa, amestec prin robinet cu trei cai),
Sistemul de asigurarelmpotriva supra•
presiunilor accidentale prin vas de ex•
pansiune deschis si supape de siquranta
are explicatia In paragraful 5.3.5.2.
0 centrala terrnica de putere medie
poate fi reahzata si prin punerea In
paralel a unui nurnar mare de cazane
mici (module) ca In fig. 5.3.9.
f n acest caz este necesar sa se anali•
zeze fenomenele care pot aparea la
eva•
Fig. 5.3.9. Centralatermicaechipatacu bateriede cazane.
cuarea gazelor de ardere, spre exemplu,
Te
Tl
t--
Fig. 5.3.10. Centralatennicacu apa calda

de putere mare, cu buteliede egalizare
a presiunii:
a - schema instetetiei; b - vedere baterie de
pompe montate pe conducte;
CZ; P; TA; TR; R3C - au semnificatia din fig.
5.3.1 ;Te - traductor de ternperatura exterioa•
ra: TD - traductor de ternperatura pe colec•
torul general al cazanelor; Ti - traductor de
ternperatura de intrare In cazan; P - pompe
de circulatle pe circuitele consumatorilor;
TI - traductor pentru temperaturile de du•
cere ale consumatorilor 1, 2 si 3; SS - supa•
pa de siquranta; RG - robinet de golire, T -
termo-manometru, F - filtru; M - manometru,
TS - traductor de temperatura maxima.
I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 5: Centrale termice
o relntoarcere In centrala terrnica a nelor $i recuperatorului,pe de o parte,
acestora prin focarul cazanului(cazane• 5.3.4. Centrale tennice $i ale consumatorilor,pe de alta parte;
lor) In repaus. De asemenea,se impune echipate cu cazane cu - condensatul rezultat din recuperator
o analiza a functlonarii vaselor de ex• condensaiie trebuie tratat chimic, lnainte de a fi
pansiunelnchise daca acesteasunt, prin sau cu recuperatoare de cilduri evacuat la canalizare, ca rnasura de
constructie,aferentefiecarui cazan. protectie a mediului.
Prin gazele de ardere evacuate prin Ca exemplu,In fig. 5.3.12si 5.3.13sunt
5.3.3. Centrale tennice CO$UI de furn, In atrnostera,se elirnina$i prezentatedoua scheme tehnologicede
cu puteri mari, peste 2000 kW o lrnportanta cantitate de energie sub centrale termice cu recuperatoareinde•
forrna de caldura sensibila $i de pendente.Este de observatca prezenta
intre o centrala terrnica de putere condensare.Prima cornponentaeste recuperatorului cornplica schema si,
medie sl una de putere mare apar di• cu atat mai mare cu cat temperatura implicit, procesul de exploatare.De aici
ferente date de: puterea instalata, nu• ga• zelor de evacuare este mai rezulta preferintapentru cazaneleavand
rnarul de cazane (minimum 3), nurnarul mare, a recuperatoruilntegrat.
si diversitatea consumatorilor, ampla• doua depinde de continutul de hidrogen Centrala terrnica echlpata conform
sarea, de regula, In constructii proprii In molecula de baza a combustibilului. schemei din fig. 5.3.12 are regimuri de
etc. Toate acestea accentueaza nea• Practic, este cazul gazelor naturale. functionare distincte pentru iarna $i
junsurile In exploatare evidentiate la Coborarea temperaturii de evacuare pentru vara, regimuri selectabile, prin
unele scheme tehnologice $i introduc a gazelor de ardere sub punctul de manevra rnanuala,Intr-una din pozltiile
condltii suplimentare In alegerea siste• condensare are ca efect pozitiv recu• lirnita ale robinetului cu trei cai astfel
mului de asigurare lmpotriva suprapre• perarea unei parti importante din ener• incat, atat iarna cat $i vara, recuperato•
siunilor accidentale. gia sus arnintita si reducerea debitului rul sa fie inseriat pe conducta de ln•
Schema tehnoloqica cea mai indica• de gaze evacuate dar si efecte nega• toarcere a agentului termic la cazane.
ta pentru o centrala terrnica de putere tive ca: intensificarea fenomenului de Prin manevrarea vanelor de lnchidere,
mare este data In fig. 5.3.10. Cele trei coroziune asupra cazanului si a CO$U• respectiv, de ocolire fiqurata In sche•
cazane sunt echipate cu cate o pornpa lui, daca acesta este metalic, a umezirii ma, recuperatorul poate fi cuplat sau
care asiqura circulatia In circuitul cosului, daca acesta este din zidarie, a izolat hidraulic din sistern. lzolarea hi•
primar: cazan-butelie de egalizare a reducerii tirajului natural al cosului con• draulica presupune lnsa $i scoaterea
presiunii-cazan. Din butelie, printr-o comitent cu rnarirea pierderilor de sar• recuperatorului din circuitul gazelor de
conducta cu rol de distribuitor general, cina pe circuitul gazelor de ardere etc. ardere deci este indicata In schema cu
sunt alimentate, independent, circuitele Firmele producatoare de cazane au circuit derivat (fig. 5.3.11 b sl c) precum
a trei consumatori, primii doi prevazuti gasit solutii de contracarare a dez• $i anularea traductorului de debit TD,
cu reglare calitativa centrala In functie avantajelor enumerate prin utilizarea montat pe recuperator, care, la debit
de temperatura exterioara, al treilea (de unor materiale cu rezistenta ridicata la nul, blocheaza,prin tabloul de automa•
exemplu, instalatia de preparare a apei coroziune $i prin conceperea fie de tizare, functlonarea arzatoarelor.
calde de consum, agregat de tratare a recuperatoare integrate cazanelor, cu O centrals terrnica echipata la fel cu
aerului pentru climatizare etc.) cu re• racorduri unice de ducere, respectiv, cea din fig. 5.3.12 prevazuta cu butelii
glare cantitativa locala la consumatori. de lntoarcere a agentului termic care, de egalizare a presiunii prin care se
Sistemulpermitearmonizareadebitelor ca si gazele de ardere, parcurge In realizeaza mai U$Or armonizarea debi-
de caldun:lsi de agenttermic din serie cazanul propriu-zis si recuperato•
circuitul cazanelorcu eel din rul, fie de recuperatoare independente,
circuitulconsumato• rilor, In orice cu racorduri separate, gazele de ardere
conditlide temperaturaexte• rioera, prin
trecand, partial sau total, prin recupe• a
intrarea,respectiv, lesrea din rator (fig. 5.3.11 ).
functiunea cazanelor.,In cascada", In Solutia cea mai buna o constituie ca•
fun• zanele cu randament lnalt avand recu•
ctie de abatereade la temperaturade re• peratorullnglobat, iar piata otera
gim stabilita In centrala prin traductorul aseme• nea echipamente,inclusiv
TD. Schemaeste conceputaspre a favo• pentru puteri toarte mici, coborand
riza intrarearapida In regim normal de pana la 10 kW.
temperatura,prin recircularea initiala a Schema tehnoloqica a unei centrale
unui debit de agenttermicIn cazan,astfel termice echlpata cu astfel de cazane b
lncat se scurteazasirntitortimpul de pro• nu ditera cu nimic de cele prezentate
ducerea condensatuluai cid pe pentru cazane obisnuite.
suprafata interioaraa Recuperatoarele independente pre•
acestuia.lzolareahicraulica a unui zinta avantajul ca pot fi utilizate pentru
cazanare loc, automat,prin scoate• rea rnarirea randamentului centralelor ter•
din functiunea arzatoruluisi a pom• pei, mice existente sau pot fi cuplate cu
faraa fi necesaramanevraunor orga• ne cazane fara condensatie.
de lnchidere.La fel, are loc, automat, La utilizarea unor recuperatoare cu
reintrareaIn circuit a oriceruicazan. condensatie, independente, trebuie
Asigurareacentralelmpotrivasuprapre• Fig. 5.3.11. Montarea
avute In vedere urrnatoarete:
siuniloraccidentalese reahzeaza de prin - recuperatoareletrebuie plasatecat recuperatoarelodr e
vase de expansiunelnchise, sau mai cildurA independente, pe
combi• natii ale acestoracu aproapede cazanespre a nu lungi ex• circuitul gazelor de ardere:
rezervoarede des• ci:l.rcare si pompe de cesiv traseulgazelorde ardere; a - In serie; b - In derivafie cu un
adaos (vezi subca• pitolele5.3.5.2si fig. - rnarirea pierderilor de sarcina pe tra• cazan; c - In derivafie cu mai multe
5.3.16.a si b). seul gazelor de ardere poate implica cazane.
introducerea unui exhauster;
- schema tehnoloqica a centralei termi•
ce trebuie sa ofere posibilitatea acor•
dului lntre sarcinile termice ale caza-
telor de caldura si de agent termic, atat sat la o cota care sa asigure umple• la vasului de expansiune sl cazane
in circuitul primar cat si in cele secun• rea intregii instalatii in regim static $i este eel mult eqala cu 15·a in care
dare, este data in fig. 5.3.13. lzolarea dinamic; ,,a" are sernnificatia din fig. 5.3.14;
hidraulica a recuperatorului pe partea - distanta in plan orizontal intre vertica- - conductele de siguranta se rnonteaza
de agent termic se face automat prin
oprirea pompei aferente.
5.3.5. Asigurarea instalaiiilor To~·!······· r················································i·······:~:~ :··:····~1

de incilzire cu api caldi
SS SS
f ntr-o instalatie de lncalzire cu apa
calda pot sa apara suprapresiuni peri•
culoase, pana la explozie, ca urmare a
fenomenului de dilatare $i a depasirii
temperaturii de vaporizare a apei, deci VEI
de intrare a cazanelor in regim de ge•
neratoare de abur.
Masurile de siquranta impotriva su•
prapresiunilor accidentale, pentru in• R3C1M f
stalatiile de Incalzire cu apa calda, sunt 1 : I 2
precizate in STAS 7132, Normativul ~~-tx1 ss1--:-M11..,
1-13, prescriptiile ISCIR $i in ghidul . J
pentru alegerea, intretlnerea si execu•
tarea sistemelor $i echipamentelor de
RC TD: !
siquranta elaborat de INCERC.
SC
Masurile de slquranta au scopul de a
asigura permanent, concomitent si si• Fig. 5.3.12. Cantrall termici cu api caldi de putere media, cu recuperator
gur urrnatoarele functiuni: de cilduri montat independent de cazan pe circuitul gazelor de ardere:
- preluarea variatlilor volumului de apa CZ; P; B; VEI; SS; TA; TM; TR; TB; T; M - au sernnificatia din fig. 5.3.2;
din instalatle determinate de variatlile RC - recuperator de caldura; R3CM - robinet de reglare cu trei cal manual;
normale de ternperatura; R3CS - robinet de reglare cu 3 cai cu servomotor; ; TD - traductor de debit;
- evacuarea excedentului de apa sau a Te - traductor de ternperatura exterioara: SC - separator de condensat;
vaporilor produsi accidental, ca ur• AR - apa rece; ACC - apa calda de consum;
mare a deteriorarii echipamentelor 1 - Incalzire ducere; 2 - tncalzire intoarcere.
care asiqura limitarea temperaturii
agentului termic sau ca urmare a unei
erori sau neqlijente in exploatare;
- asigurarea unei mici rezerve de apa
care sa compenseze pierderile de
apa inevitabile, ale instalatiei:
- rnentinerea nivelului apei, in instala•
tie, la o cota care sa asigure umple•
rea elementelor acesteia atat in regim
static cat si in eel dinamic;
- evacuarea in atrnosfera a aerului la
umplerea cu apa a instalatiei si invers,
patrunderea aeruluiin instalatie la golire;
- asigurarea unei presiuni de regim
asttel meat sa nu se depaseasca pre•
I._r-_-_- -_-_-_-_ - - - -
siunea admisa in instalatia interioara.
Asigurarea impotriva suprapresiunilor
accidentale a lnstalatiilor de incalzire
cu apa se poate realiza cu:
- sisteme care asigura instalatillor lega•
tura directa $i perrnanenta cu atmos•
fera, aplicabile pentru temperaturi ale
agentului termic de maximum 95°C;
- sisteme in care legatura instalatiilor cu
atmosfera nu este Fig. 5.3.13. Centrali termici cu api caldi de putere media sau mare,
asiguratapermanent, aplicabilepentru cu api caldi •i butelie de egalizare a presiunii, cu recuperator de cilduri
temperaturiale agentu• lui termic de montat independent de cazan pe circuitul gazelor de ardere:
maximum 115°C. CZ; P; B; VEI; SS; TA; TM; TR; TB - au sernnificatia din fig. 5.3.2; BEP - butelie
de egalizare a presiunii; RC - recuperator de caldura; R3CM - robinet de reglare
5.3.5.1 Asigurarea instalaf:iilor cu trei cai manual; Te - traductor de ternperatura exterioara: TD - traductor de
cu conducts de siguranfj debit; SC - separator de condensat; VA - robinet de eliminare a aerului;
Ji cu vas de expansiune deschis R3CS - robinet de reglare cu 3 cai cu servomotor; AR - apa rece; ACC - apa
Schema unei astfel de instalatii poa• calda de consum;
te ti abordata in urrnatoarele conditil: 1 - incalzire ducere; 2 - Incalzire intoarcere.
- vasul de expansiune poate fi ampla-
I. lastalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice
cu panta continua ca in fig. 5.3.14. lndeplinita de supapele de slquranta mai lrnportanta este coroziunea.
Exemple de sisteme de siquranta cu montate pe cazane fiira interpunerea Dezavantajul pate ti inlaturat prin a•
vas de expansiune deschis sunt date unui organ de inchidere. Functia de eli• doptarea unei solutii noi, aplicata deja
in fig. 5.3.1 $i 5.3.6. Se observa ca minare a aerului din instalatie la in tara, Solutia consta in inlocuirea re•
legaturile cazanelor cu vasul de expan• umplere, respectiv, de patrundere a zervorului de descarcare deschis, tot
siune si, prin el, cu atmosfera, sunt aerului la go• lire se realizeazaprin vase cu un vas inchis, deci cu rnembrana
permanente, neintrerupte de nici un si robinete de dezaerisire. elastica, dar cu perna de aer in leqatu•
organ de inchidere. Dezavantajulsistemului con• sta in pretul ra cu atmosfera. Adica, ceea ce la VEI
S-a aratat ca Solutia de asigurare din de cost mai ridicat, in com• paratie cu este ventilul de retinere la umplerea cu
fig. 5.3.6 prezinta dificultati in exploa• sistemul cu vas deschis, pret de cost aer, la ROI este un simplu orificiu de
tare, are limite in posioilitatile de au• care creste cu volumul vasului,iar legatura cu atmosfera. in consecinta,
tomatizare $i este neaplicabila pentru volumul acestuia creste, dupa cum se va volumul util al ROI este egal practic, cu
mai mult de doua cazane din cauza nu• vedea, nu numai cu cantitatea de apa volumul total. Evident in acest caz,
rnarului mare de conducte de siguranta. din instalatieci si cu inaltimea cladirfi. contactul intre agentul termic si aer
Pentru un nurnar mai mare de caza• Vasul de expansiuneinchis va ti numai este intrerupt. Schema de aplicare a a•
ne, STAS 7132 indlca sistemul de asi• cu rnernbrana elastica de separare cestei solutii este prezentata in figura
gurare din fig. 5.3.15. lzolarea hidrau• intre perna de aer si apa, echipament 5.3.16 b. La intrarea in functiune a in•
lica a unui cazan se face prin comu• ce nu solicita o supraveghere stalatiei (la pornire sau dupa o intreru•
tarea robinetelor cu trei cal de pe le• perrnanenta. pere a carei durata deterrnina racirea
gatura cu conducta qenerala de duce• in acest caz, vasul inchis se dimen• agentului termic pana la, sau chiar sub
re, respectiv, intoarcere, cu conducta sioneaza numai pentru preluarea varia• temperatura interioara de calcul), rezer•
de evacuare C.E, asiqurand astfel, in tiller de velum corespunzatoare varia• voarele de descarcare, ROI sunt goale,
orice situatie, leqatura cu atmosfera. tiilor de ternperatura ce apar in regim membranele elastice sub forrna de
Pentru reactivarea cazanului trebuie fa• de functionare a centralei termice (in punqa fiind comprimate sub presiunea
cuta operatia inversa. Evident, sunt limita a 10°C), iar marile variatii de ve• aerului atmosferic. in vasul de expan•
manevre greu de automatizat. De ase• lum sunt preluate la punerea in functiu• siune inchis VEI se afla apa la limita re•
menea, schema nu permite recircula• ne a instalatlei prin descarcare in re• zervei de 10 %, membrana sa fiind de
rea apei in cazane pentru o rapida in• zervorul deschis cu ajutorul robinetului asemenea cornorlrnata de perna de
trare in regim de ternperatura. electromagnetic dublat de supapele de aer, de data aceasta la presiunea Pmin.
siquranta, La intreruperea functionarii Prin Incalzire agentul termic se dilata,
5.3.5.2 Aslgurarea instal,qiilor cu lnstalatiel contractarea apei este com• presiunea in instalatie creste, lucru
vas de expansiune Tnchis ,; supape pensata de pompa de adaos. intregul sesizat de automatul APm~fn care, la
de slgura~ proces este supravegheat de tabloul atingerea valorii prescrise pentru presi•
Schemele din fig. 5.3.2; 5.3.3; 5.3.4; de automatizare. unea maxima, cornanda deschiderea
5.3.7 ilustreaza modul de racordare la Reducerea volumului vasului de ex• robinetului electromagnetic REM. Apa
instalatiea vasului de expansiune inchis. pansiune inchis prin asocierea acestuia in exces trece in pungile elastice ale
in acest caz, vasul indeplineste dear cu un rezervor de descarcare si o rezervoarelor ROI, aerul dintre pungi si
functiunile de preluare a variatiilor de ve• pornpa de adaos, prezinta Insa un de• recipiente fiind eliminat in atrnosfera. in
lum ale apei din instalatie $i asiqura o zavantaj major: rezervorul de descar• VEI cresterea presiunii deterrnina de
mica rezerva de apa, Functia de limitare care, cu nivel liber, pune in contact asemenea o acumulare prin comprima-
superioara a presiunii prin descarcarea agentului termic cu aerul. si de arci
conseclnte nedorite printre care cea
$~: ;•· · · · ·
vaporilor de apa in atrnosfera este
CAn I
Te
VED trI
(t·, ;········I . .
I -.. '-fQ-~
-..{....
I
CP I
B
I
cs r
Fig. 5.3.14. Distaniamaximl pe bI
orizontallintre cazane •i verticala
vasului de expansiune deschis,
confonnSTAS 7132:
CZ - cazan; VED - vas de expansiune
deschis; S - conducta de siquranta:
CA - conducta de legatura cu atmos• Fig. 5.3.15. Asigurareacu vas de expansiunedeschis
fera; CP - conducta de preaplin; 'i conductede siguraniAunicepentrutoate cazanele:
a - diterenta de cota intre traseul ori• CZ; P; B; VED; R3C; T; TM; TR; TB; S; CA; CP; TA; H - au sernnificatia din fig.
zontal al conductelor de slquranta si 5.3.8; Te - traductor de ternperatura exterioara: CS - conducts de semnalizare;
Partea superioara a cazanelor; CE - conducta de evacuare; CC - conducta de circulatie:
CC - conducta de circulatie. 1 - Incalzire ducere; 2 - tncalzire intoarcere.
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de incalzire
rea pernei de aer pana la valoarea Pmax. rele de descarcare ADI, in instalatie, umplerea instalatiei in regim static si di•
In cazul unei subdtrnensionari a aerul patrunde liber in recipientele namic fara a asigura insa $i conditirle din
capacitatii ADI, situatie evident nedori• acestora deterrninand comprimarea STAS 7132 privind traseul conductelor
ta, supapele de slquranta SS, reglate la membranelor sub forma de punqa. de siguranta (fig. 5.3.14) si asigurarea
o presiune U$Or superioara presiunii at• Rolul VEI in timpul functionarii insta•perrnanenta a legaturii cazanelor cu at•
mosferice, vor elimina la canalizare ex• latiei, reduce frecventa pornirilor pom• mosfera, o solutie o reprezinta prevede•
cedentul de agent termic, lirnitand pei de adaos, respectiv de deschidere rea pe cazane a supapelor de siquranta,
astfel solicitarea rezervoarelor de des• a robinetului electromagnetic, prin pre• vasului de expansiune deschis rarnanan•
carcare. luarea micilor variatli de volum ale du-i doar functiile de rnentinere in stare
Variatllle mici de volum ale agentului agentului termic. plina a lnstalatiei, de preluare a varlatiilor
termic (In limita a 10°C) in timpul functlo• Sistemul prezinta de asemenea, in de volum ale agentului termic $i de asi•
narii instalatiei sunt preluate de catre VEI. raport cu eel prevazut exclusiv cu VEI gurare a unei rezerve de apa pentru aco•
La reducerea irnportanta a tempera• avantajul ca in regim de functionare, perirea pierderilor normale (fig. 3.5.17).
turii agentului termic, spre exemplu la instalatia nu atinge in mod obligatoriu, Vasul de expansiune este racordat
oprirea instalatiei, dupa epuizarea ca• presiunea maxima adrnisa. In acest la instalatle printr-o sinqura conducta
pacitatii VEI de compensare a deficitu• mod solicitarea instalatiei la presiuni de siquranta care asiqura preluarea
lui de apa, presiunea din instalatie tin• mari este evitata. Pompa de adaos re• si redarea excesului de apa din dila•
de sa scada sub valoarea minima cu zolva si problema umplerii instalatiei cu tare, prin legare la conducta de in•
pericolul intrar!i in depresiune, a pa• apa tratata, aflata intr-un rezervor. toarcere, si o conducta de circulatie
trunderii aerului in instalatie si a golirii leqata la o conducta de ducere, care
partiale a acesteia. Sonda de presiune 5.3.5.3 Asigurarea instalatiilor asiqura o slaba circulatie controlata
a automatului AP%~~. sesizeaza acest cu supape de siguranfj cu un robinet, impotriva Inqhetului.
lucru $i la atingerea presiunii minime Ji vas de expansiune Diametrul conductei ,,S"de legatura
prescrise, cornanda pornirea pompei deschis a instalatiei la vasul de expansiune se
de adaos, PA. Apa trece din rezervoa- Daca este posibil, montarea vasului de va stabili functie de cantitatea de apa
expansiune la o cota care sa asigure rezultata din dilatare sl de timpul de
intrare a instalatiei in regim normal de
functionare,
5.3.5.4 A/egerea sistemului

de asigurare
lndiferent de solutia adoptata orice
sistem trebuie sa lndeplineasca, in mod
obligatoriu si simultan, functule enume•
rate in capitolul 5.3.5. Cu aceasta con•
ditle toate sistemele sunt echivalente.
Nu se admite renunterea la echipamen•
tele necesare realizarf functiilor de
asigurare mentionate, chiar daca in-sta•
latia este prevazuta cu o automatizare
a care face irnprobablla aparitia conditiilor
de intrare in functiune a echipamentului
eliminat, orice dispozitiv de siquranta
fiind susceptibil de defectare.
Alegerea sistemului de asigurare se
face tinand seama de particulantatile
constructiilor si ale instalatiilor de ali•
mentare cu caldura aferente (centrala
terrnica plasata in cladrea alirnentata cu
~ 11---f'-l--'---M-) 1 caldura sau in constructie proprie, posi•
_L ~ - ~
-i
-
bilitatea lncadrarii instalatiei in categoria
celor cu legatura perrnanenta cu atmos•
-M---'----- 2 fera, posibilitatea rnontarii vasului de ex•
{><I- - - - - - ..... pansiune deschis la o cota superioara
celui mai de sus plasat consumator). La
---1
alegerea sistemului de asigurare se tine
seama de avantajele si dezavantajelece
b
le caracterizeaza.
Fig. 5.3.16. Asigurarea instalaimor cu vas de expansiune inchis Astfel sistemul cu vas de expansiune
•i supape de siguranit asociati cu rezervor de descircare: deschis este mai ieftin dar leqatura
a - deschis; b - incbis; perrnanenta cu atmosfera favorizeaza
CZ; VEI; B; P; SS; T; M; TM; TR; TB; TA; H - au sernnificatia din fig. 5.3.15; coroziunea instalatiei, impune o cota
RD - rezervor de descarcare: PA - pornpa de adaos; Te - traductor de tempe de montare care in unele cazuri nu
ratura exterioara: RED - robinet de descarcare cu actionare electrlca: CP - con poate fi asiqurata, irnplica lncarcarea
ducta de preaplin; 8~f~ - automat de presiune; SP - sonda de presiune; REM suplirnentara a constructiei deci rnasuri
- robinet electromagnetic; ADI - rezervor de descarcare inchis; antiseismice, necesita un nurnar relativ
1 - incalzire ducere; 2 - lncalzire intoarcere. mare de conducte de legatura, prezen•
ta robinetelor cu trei cal compllca in-
I. lnstalaiii de Incalzire Capitolul 5: Centrale termice
stalatia si mai ales exploatarea. chis, cu pompa rnontata pe conducta are loc un salt al graficului corespun•
Sistemul de asigurare cu supape de de ducere, este dat in figura 5.3.18. in zator inaltirnf de pompare (4' - 5'). Ur•
siguranta $i vas de expansiune inchis regim static, in orice punct al instala• rneaza pierderea de sarcina pe con•
nu impune conditii speciale privind cota tiei, presiunea este data de planul ori• ducta de ducere pana la ultimul consu•
de montare, fenomenul de coroziune zontal de apa din vasul de expansiune, mator (5' - 6'), pierderea de sarcina in
este redus, racordul vasului din instala• N.S. La pornirea pompei, nivelul din acesta (6' - 7') si pierderea de sarcina
tie se reduce la o sinqura conducts vas rarnane neschimbat, ca si presiu• pe conducta de intoarcere (7' - 1 '), cu
scurta, nu necesita rnasurl de protectie nea deterrrunata de coloana de apa care graficul se inchide.
la inghet, dar este, in schimb, mai cos• corespunzatoare punctului de racord al Se observa ca presiunea in regim
tisitor, fiind un recipient sub presiune conductei de siquranta de intoarcere 1, dinamic, in orice punct al instalatiei, cu
supus normelor ISCIR si care, in plus, denumit punct neutru. Parcurqand in exceptia traseului intre punctele 1 si 4,
are in comparatle cu varianta cu vas continuare traseul pana la cazan (2) este mai mare decat in regim static.
deschis, pentru acelasl volum util, un agentul termic Inreqistreaza o pierdere lnsearnna ca, asiqurand vasului de ex•
volum total cu atat mai mare cu cat de sarcina ( 1' - 2'), apoi o pierdere de pansiune o cota de montare deasupra
inflltimea consfructiei este mai mare, iar, sarcina in cazan (2' - 3') si, in continua• celui mai sus plasat consumator, res•
in regim nominal de tunctlonare, pre• re, pana la pornpa (3' - 4'). in pornpa pectiv deasupra conductelor de
siunea creste pana la limita adrnisa de
elementele componente ale instalatiel. ,"°""'\
~ . ·+~
VED '
Sistemul cu supape de siguranta si CA
vas de expansiune deschis reuneste
avantajele dar sl dezavantajelor celor
doua sisteme prezentate mai sus.
u············.. · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · I
cc I I
'cP
5.3.5.5 Circul8'ia agentului tennic c.h 1
1n concluctele de sigura~
Graficul piezometric al unei instalatii I
arata ca sensul de circulate a apei indi• 'f
ferent de pozitla pompei, pe conducta de I
ducere sau pe conducta de intoarcere
I
(fig. 5.3.18 si 5.3.19),este de la conducta
de intoarcere la conducta de ducere, ..h
prin vasul de expansiune,deoarece I
I
presiunea
hidrostaticain punctul 1 este mai mare ~ - -- -- ~- -- -- ~
decat in punctul 3. - - - - - - - ------------
Ca urmare,intre cele doua conducte
nu pot ti racordati consumatorii ~2l
deoarece: Fig. 5.3.17. Asigurarea cu supape de siguranfi~ vas de
- sensul de circulatie este invers tata expansiune deschis:
CZ - cazan; VED - vas de expansiune deschis; S - conducta de siguranta;
de eel normal si consumatorii ar ti ali•
CC - conducta de circulatie: SS - supapa de siquranta: CA - conducta de le•
rnentati cu agent termic din conducta
gatura cu atmosfera; GP - conducta de preaplin; T - termometru; TM - traductor
de intoarcere;
- presiuneadisponibilaeste mica, echiva• de ternperatura maxima; TR - traductor de ternperatura de regim; TA - tablou
lenta cu pierdereade sercina pe de automatizare; H - hupa de semnalizarea acustica:
1 - la consumatorii cu apa calda: 2 - de la consumatorii cu apa calda,
traseul prin cazan intre punctele 1 si 3;
- circuitul printr-un astfel de consumator
este paralelcu circuitul prin cazan.
La instalatnle cu asigurare prin vas
de expansiune inchis nu are loc o cir• 4'
culatie a agentului termic, legarea va• 2' J.-1--rl'~~~~~~~---'\l~NS
sului tacandu-se printr-o singura con•
3' -,l+)~-------- 6'
CSD , (-) --:
I L--------- 1 7'
ducta sl nici nu este dorita o asemenea I
1CSI I : s:
circulatle pentru ca membrana vasului
sa nu fie supusa unor temperaturi ridi•
CSD 1cs11
4 I I
6
cate. Vasul de expansiune inchis se 6
rnonteaza insa numai in spatii fara pe•
ricol de inghet.
'I- 7
5.3.6. Pozijia pompelor

t 3 ~1
in circuitul agentului tennic CZ 1+
2
2
Pompele se rnonteaza in imediata
apropiere a cazanelor. Practic, este Fig. 5.3.18. Graficul piezomebic Fig. 5.3.19. Graficul piezomebic
posibil ca pompele sa se intercaleze, in cu pompa montati pe cu pompa montati pe conductsde
circuit, pe conducta de ducere sau pe conductsde ducere - asigurare lntoarcere- asigurare cu vas de
conducta de intoarcere, flecareia din cu vas de expansiune deschis: expansiune deschis:
cele doua alternative corespunzandu-i CZ; P; VED - au sernnificatia din fig. CZ; P; VED - au sernniflcatia din fig.
un grafic piezometric specific. 5.3.1; CSD - conducta de siquranta 5.3. 1; CSD - conducts de siguranta
Graficul piezometric al unei instalatii de ducere; CSI - conducta de sigu• de ducere; CSI - conducts de
asigurata cu vas de expansiune des- ranta de intoarcere; NS - nivel static. siquranta intoarcere; NS - nivel static.
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de Incalzire
distributie, la distributia superioara, in• pompare egala cu suma pierderilor de este dat in fig. 5.3.21. Graficul piezo•
stalatia se rnentlne plina cu apa :;ii in sarcina in circuit, cu care se inchide metric se afla sub planul dat de nivelul
regim dinamic. graficul. static N.S, (corespunzator presiunii din
Graficul piezometric al unei instalatii Se observa ca, exceptand tronsonul V.E.1.); de aici, pericolul aparent ca la
asigurate cu un vas de expansiune dintre pornpa si punctul de racord al intrarea in functiune a pompei, cu in•
deschis, cu pompa rnontata pe con• conductei de siquranta de intoarcere1, stalatia rece, o parte a instalatlei inte•
ducta de intoarcere este dat in fig. in toate celelalte, presiunea in regim rioare sa se qoleasca, Pe rnasura ce
5.3.19. Sensul de circulatie a apei in dinamic este mai mica decat in regim instalatia se incalzeste, presiunea in
instalatie se pastreaza identic ca si in static si apare pericolul golirii partiale a vasul inchis creste tinzand catre pre•
cazul rncntarii pe conducta de ducere. instalatiei prin patrunderea aerului prin siunea maxima si, odata cu ea, graficul
Se pastreaza constant nivelul static neetanseitatisau prin vaporizarea apei se translateaza pe verticala depasind
N.S. si punctul neutru 1 '. Pe tronsonul in zonele in care presiunea este mai nivelul necesar pentru ca instalatia sa
1 - 2 se Inreqistreaza pierderea de sar• mica decat cea de echilibru fie rnentinuta in stare plina,
cina 1' - 2', intre punctele 2 si 3, termodinamic. Din cele de mai sus rezulta impor•
pierderea 2' si 3' in cazan apoi, pierde• Apa rezultata din golirea partii de tanta trasarii si analizei graficului piezo•
rea pe conducta de ducere 3' - 6', ur• instalatle atlata in zona in care graficul metric la conceperea unei instalatii
rnata de pierderea in consumatorul eel piezometric este sub nivelul static, NS, pentru a evita unele fenomene care pot
mai departat, 6' - 7', :;ii de pierderea pe trece in vasul de expansiune de unde compromite functionarea acesteia.
conducta de intoarcere, 7'. In pornpa este elirninata prin conducta de prea•
are loc saltul egal cu Inaltirnea de plin. La racirea instalatlei aceasta zona 5.3.7. Dimensionarea
rarnane fara apa si necesita 0 noua echipamentelor
s·r-------,6' umplere si fenomenul se repeta la fie• din centrala tennici
' (+) _ :.7' care ciclu.
Pentru lnlaturarea acestui pericol
1' --i--I-- -- sz NS vasul de expansiune trebuie montat la Nurnarul, rnarirnea si tipul echipa•
1----
·;·---~1-14I o cota care sa depaseasca cota celui
mai sus plasat consumator, respectiv a
mentelor din centrala terrnica sunt de•
terminate de un ansamblu de date sta•
· conductelor distrlbutlei superioare, cu bilite prin calcule prernerqatoare (nece•
o valoare practic eqala cu inaltirnea de sarul de caldura pentru incalzlre <Pi;
.*&6 - - - - - - -
pompare.
CZ; P; VEI; M; SS - au sernnificatia prepararea apei calde de consum
din fig. 5.3.2; NS - nivel static. Evident, intre cele doua variante este
preferabila cea cu pompa rnontata pe
1 p 7
conducta de ducere. Argumentul, ca la
montare pe conducta de intoarcere
temperatura apei este mai mica, este
.1 - - - neesentlal: pompele, inclusiv cele de
conducta, nu au restrictil in acest sens,
3 I
CZ I
fiind construite pentru a vehicula apa
~ VEI cu temperatura peste 100°C.
I
2
Graficul piezometric al unei instalatii
asiqurata cu vas de expansiune inchis,
cu pornpa pe conducta de ducere este
Fig. 5.3.20. Graficul piezometric cu dat in fig. 5.3.20. In acest caz nivelul
pompa montati pe conducta de static, cu instalatia rece, este dat de
ducere - asigurare cu vas de presiunea minima a pernei de aer din
expansiune inchis'i supape de vasul de expansiune inchis, presiune
siguraniA: care trebuie sa corespunda unei coloa•
CZ; P; VEI; M; SS - au sernnificatia ne de apa care sa depaseasca cota
din fig. 5.3.2; NS - nivel static. celui mai sus plasat consumator, res•
pectiv, a dlstributlei superioare.
Modul de trasare a graficului urmea•
2:c·--
3
- f+l'
-----9-------- _J
~6'
za ratlonarnentul aferent fig. 5.3.18. Se
observa ca, la intrarea in functiune a
s,,---~ --- pompei, presiunea, in orice punct al
1 instalatiei, cu exceptia traseului 1 - 2 -
3 - 4, creste fata de presiunea in regim
static. Diterenta esentiala tata de asi•
f 61 -
gurarea cu vas deschis consta in faptul
4~ 5 - - - _, - - ca, pe masura intrarii in regim de tem•
peratura a lnstalatiei, nivelul static
7 creste pana la limita data de presiunea
3 I maxima a pernei de aer.
CZ I In acest caz elementele instalatiei sunt
121 VEI
I supuse, in regim de functionare, presiu•
2
nii maxime a pernei de aer la care se
Fig. 5.3.21. Graficul piezometric adauqa :;ii Inaltirnea de pompare.
al unei instalaiiide incllzire Graficul piezometric al unei instalatli
cu api caldi - cu pompa montati asiqurata cu vas de expansiune inchis,
pe conducta de intoarcere- cu pornpa pe conducta de intoarcere,
asigurare cu vas de expansiune
inchis'i supape de siguraniA:
<PAcc; ventilare - climatizare <Pv;
con• sumatori tehnologici <PT,
pierderile de sarcina ale agentului
termic in reteaua de transport :;ii de
distributie, debitul de agent termic
vehiculat, cantitatea de apa din
lnstalatie etc.).
5.3.7.1 Puterea centralei

termice
Se calculeaza pentru fiecare tip
de agent termic produs, tinand seama
de puterea mstalata a
consumatorilor si de simultaneitatea
in functionare a acestora. In
majoritatea cazurilor o centrala
terrnica asiqura necesarul de caldura
pentru incalzire si pentru pre• pararea
apei calde de consum. Sunt si cazuri
in care, cu acelasi agent termic, se
alirnenteaza sl alti consumatori, ca:
instalatiile de ventilare - climatizare, in•
stalatii tehnologice (bucatarii mari,
spa• latorii etc.) Stabilirea puterii
centralei termice prin simpla insumare
a puteri• lor instalate ale diversilor
consumatori, cu relatia 5.3. 1, nu este
corecta deoa• rece nu tine cont de
simultaneitatea functionarii
consumatorilor.
<PCT= <Pi+ <PACC + <PV + <PT (W]
(5.3.1) Chiar si in cazul centralelor
termice mici, aferente, spre exemplu,
unei cla• diri unifamiliale, caz in care
simultanei• tatea Incalzirii cu
prepararea apei calde de consum este
posibila, nu este obli• gatoriu a stabili
puterea cazanului prin insumarea
necesarului de caldura pen• tru
lncalzire cu eel maxim pentru pre•
pararea apei calde de consum
stiind ca necesarul de caldura pentru
Incalzi• re este determinat, in conditii
nominale de calcul si ca este putin
probabil ca
I. mstalatll de lncalzlre Capitolul 5: Centrale termice
un consum maxim de apa calda sa 2.000 kW si minimum 3 cazane pentru prevazute cu arzatoare cu aer insuflat,
apera In aceste conditii si, chiar daca centrale cu puteri mai mari de 2.000 daca furnizorul nu ofera $i arzatorul,
apare, durata lui este relativ mica. kW; este obligat sa indice tipul de arzator,
in cazul centralelor termice mari, ex• Nurnarul de cazane fiind stabilit, pute• tinand cont de puterea norninala a ca•
ploatate dupa un program riguros, de rea unui cazan rezulta prin lmpflrtirea zanului, de tipul de combustibil si de
catre un personal calificat sau chiar puterii totale <P GT la nurnarul de cazane caracteristicile geometrice ale focarului.
condus automat, este posibila evitarea n; Arzatorul se alege cu o plaja de pu•
suprapunerii totale a consumurilor. Sto• p = <PCT
[W] (5.3.2) tere care depaseste cu 20 - 30 % pu•
CZ lJ, . n
carea de apa calda contribuie, de ase• terea cazanului pentru a nu fi solicitat
menea, la decalarea programului con• In care: la limita superioara tinand cont de fap•
sumatorilor si, astfel, puterea instalata a 11, - este randamentul instalatiei tul ca, In timp, 1$i reduce pertorrnanta
centralei termice poate fi redusa In calculat cu relatia: si pentru a da posibilitatea unei fortari
raport cu suma puterii consumatorilor. 11, = 11cz . l]RT . l]E (5.3.3) temporare a cazanului.
Reprezentarea grafica din fig. 5.3.22 In care: Elementele de detaliu privind arza•
llustreaza aceasta posibilitate, varfurile "c: - este randamentul cazanului; toarele sunt prezentate In capitolul 5.5.
de consum dintre orele 6 si 8, 12 si 16, 'lcz = 90... 95 %;
respectiv, 20 si 24 putand ti reduse lJRT - este randamentul retelei de tran- 5.3.7.4 Alegerea pompelor
prin prepararea cu acumulare a apei sport a agentului termic; de circulafie
calde de consum, In avans, In orele In l]RT = 90 %; intr-o instalatie de Incalzire pompele
care Incalzirea va functiona In regim lJE - este randamentul de exploatare; pot lndeplini diferite functii:
redus. Aceasta rnasu-a conduce si la IJE = 90... 95 %. - vehicularea agentului termic In circui•
reducerea puterii schtrnbatorului de Randamentul lnstalatiei poate varia tul cazan - butelie de egalizare a pre•
caldura pentru prepararea apei calde In limitele 70... 80 %. siunii - cazan;
de consum. De regula,cazanelese prevad de pute• - vehicularea agentului termic pentru
Astfel, In exemplul ilustrat prin grafi• re egala dar, pot ti situatii In care nece• grupuri de consumatori (corpuri sau
cul din fig. 5.3.22, puterea instalata a sarul de caldura lntr-o pertoada din an - aparate de Incalzire);
centralei termice poate ti redusa de la de exemplu vara - este foarte mic In - vehicularea agentului termic pentru
1,7 la 1,35 MW. raport cu eel din perioada de iarna. consumatori individuali irnportanti
in cazul centralelor termice In care in acest caz se impune un cazan de (agregate de tratare a aerului, schim•
se produc doi aqentl termici diferiti putere corespunzatoare. batoare de caldura pentru prepararea
(apa calda si abur) graficul trebuie In• De requla, nu se prevad cazane re• apei calde de consum etc.).
tocmit pentru fiecare agent termic. Pu• zerva dar, In raport cu importanta Functiile pompelor sunt evidentiate
terile termice considerate sunt cele co• obiectului alimentat cu caldura si la ce• In schema tehnoloqlca a instalatlel.
respunzatoare conditiilor de calcul. in rerea beneficiarului, se poate prevedea Alegerea pompelor se face tinand
exploatare, puterea terrnica este insa, un cazan de rezerva, cont de caracteristicile: debit Ii' [m3/h],
In majoritatea timpului, mai mica, de• Daca nu se prevede un cazan de inaltlmea de pompare H [Pa] sau
oarece necesarul de caldura pentru ln• rezerva este indicat a se analiza In ce [mH20], puterea motorului de antrenare
calzire $i ventilare este variabil cu tem• rnasura consumatorii prioritari (spre [kW], turatia [rot/min]. Se indica, de
peratura exterioara, exemplu, Incalzirea) sunt acoperiti, In asemenea, tensiunea de alimentare $i
ipoteza defectar!i unui cazan. frecventa curentului.
5.3.7.2 Alegerea tipului Se pot Intalni si cazuri In care o in•
''a numlrolui de cazane vestitie de mari proportii urrneaza a se <!>[MW]
Nurnarul de cazane se stabileste realiza In etape. Centrala terrnica va ti 2,0
avand In vedere urrnatoarele criterii: astfel conceputa Incat sa poata ti ex• 1,8 <l>max
- centrala terrnica trebuie sa se adapte• tinsa corespunzator acestor etape.
1,6
ze U$Or la sarcina terrnica variabila; La alegerea tipului de cazan trebuie
functionarea cu un nurnar variabil de tinut cont de o multitudine de criterii: 1,4 l-L------lf-+--+-1---+-_.
cazane, fiecare In doua trepte, trebuie randament (cazane cu sau tara conden• 1,2
1,0
sa asigure un randament maxim; un satle): fiabilitate (cazane din otel carbon,
nurnar mare de cazane faciliteaza ln• din otel inoxidabil, din fonta); tipul de 0,8 -l~~ - -·
deplinirea acestor condltli; combustibil indicat; caca este monobloc 0,6 ~--~
- costul de lnvestitie pentru aceeasi putere sau este alcatuit din elemente modulate 0,4
l-'--l+--lf*+-4-*-.j-.><.-4!+---1
instalata creste cu nurnarul de cazane; (nu este totdeauna posibua introducerea 0,2
- rnarimea $i confiquratia spatiutui re• In centrala termica a unui cazan mono•
0
zervat salii cazanelor poate impune bloc); gabaritul cazanului si distantele in• 2 4 6 8 12 16 20 24 z [h]
rnarirnea si, deci, nurnarul de cazane; dicate de furnizor tata de elementele de
- la alegerea tipului de cazan trebuie ti• Fig. 5.3.22. Graficul consumurilor
constructii si fata de celelalte echipa•
nut cont de asemenea de posibilita• de cllduri asigurate de centrals
mente; de pretul de cost, de qarantie,
tea introducerii In centrala terrnica a termicl in timpulunei zile:
de conditiile de plata $i altele. Alegerea
unui cazan monobloc, In caz contrar <P; - consumul de caldura pentru incal•
trebuie facuta pe baza analizei mai
indicandu-se cazane alcatuite din zire; <Pv - consumul de caldura pentru
multor oferte.
elemente demontabile, de requla din ventilare; <PAcc - consumul de caldura
tonta. pentru prepararea apei calde de con•
5.3.7.3 Alegerea arzMoarelor
- normativul I 13 recornanda a se pre• sum; <PT - consumul de caldura pentru
Cazanele mici, specializate pentru
vedea un singur cazan pentru centra• utilizari tehnologice; <Pmax - consumul
combustibil gazos, prevazute cu arza•
lele termice cu puteri pana la 100 kW; maxim rezultat din lnsumarea tuturor
toare atmosferice, se livreaza echipate
minimum 2 cazane pentru centrale consumurilor; <PCT - puterea instalata a
cu arzatoarele respective si cu sistemul
termice de rnarirne medie, pana la centralei termice.
de automatizare complet. Cazanele
Capitolul 5: Centrale termice I. Instalatii de Incalzire
Debitul de agent termic ce trebuie mai rmcr, in mod curent se previi.d agentului termic prin butelie, sa fie ne•
vehiculatlntr-un circuit este dat de pompe de rezerva, pentru a sigura glijabila. Pentru aceasta Missenard re•
relatia: tunctionarea instalatiei In cazul In care cornanda viteze cuprinse Intre 0,04 si
Ii= 3600. <P o pornpa se detecteaza, in aceste si• 0,05 m/s la recircularea totala prin bu•
c P. !iT [m3/h] (5.3.4) tuatii, pe circuitul fiecarei pompe trebu• telie a debitului nominal. in practica, se
ie prevazute clapete sau ventile de re• admit viteze mult mai mari (0, 1 m/s)
In care: tinere pentru a nu se crea circuite pa• pentru a nu se ajunge la diametre ale
<P - este sarcina termicii. a circuitului razitare prin pompele aflate In repaus. buteliei exagerat de mari.
alimentat cu cii.ldurii. [W]; Detaliile privind caracteristicile pom• Diametrul buteliei Db se obtine din
c - cii.ldura masica a agentului termic pelor $i criteriile de alegere sunt date In relatia:
[J/kg·K];
p - densitatea agentului termic la tem•
peratura de regim (kg/m3];
capitolul 6.3.
A=•
Ii sau D )1,28v . Ii
=
[mm]
v b
t:i. T - diterenta dintre temperatura de 5.3.7.5 Alegerea robinetelor (5.3.5)
ducere si cea de lntoarcere, a de reg/are cu doul ,; cu trei In care:
agentului termic [K]. cli A - sectiunea buteliei, In [m]
lnaltirnea de pompare se obtine ca Stabilirea diametrului nominal al unui Ii' - este debitul nominal de fluid In
rezultat al calculului conductelor robinet de reglare se face avand In [m3/s]
circuite• lor aferente pompelor vedere debitul de fluid $i pierderea de v - viteza fluidului In butelie, In [m/s]
respective. Pentru tronsoanele cu debit sarcina, Normele germane introduc ur• Exprirnand debitul de fluid In kW:
variabil (spre exem• plu, In sistemele cu rnatoarele rnarimi caracteristice: Ii = <P [m3/s]
robinet de amestec, cu trei cai) se kv - debitul de apa [m3/h], pentru care c" · t1T · p
considerii.,pe fiecare tron• son, debitul robinetul cu un anumit grad de
maxim. Pompele de circula• tie acopera, deschidere inreqistreaza o pierde• In care:
exclusiv, pierderile de sarci• nii. re de sarcina de 1 bar; <P - debitul de agent termic, In [kW]
distribuite si locale ale circuitelor ali• kvs - are aceeasi serrmificatle dar la des• cP - caldura rnasica a agentului termic,
mentate cu agent termic de catre pom• chidereatotala (nominala) a c = 4, 185 [kJ/kgK]
pa respective. robinetului. AT - diferenta dintre temperatura de
Acest lucru este pus In evidenta de Valorile kvs sunt indicate In prospec• ducere si lntoarcere a agentului
diagrama din fig. 5.3.23 (curba carac• tele de fabricatle. Calculul si instru• termic,
teristica a retelei trece prin origine), In mentele ajutii.toare pentru alegerea ro• t:i.T = 20K.
care sunt redate $i curbele caracteris• binetelor de reglare sunt date In ca• p - densitatea agentului termic la
tice ale unei pompe cu trei trepte de pitolul 13. temperatura de regim,
turatie. p = 965 kg/m3 [la ere = 90 OC)
Alegerea pompelor In raport cu debi• 5.3.7.6 Dimenslonarea buteliei Dupa lnlocuire se obtine:
tul $i Inaltirnea de pompare se face uti• de egalizare a presiunii Ii'= 0, 123 · 10-4<P [m3/s].
llzand curbele caracteristice de func• Eliminarea lnfluentei reciproce a Tinand seama de relatia 5.3.5, se
tlonare sau tabele cu caracteristici teh• pompelor din circuitul primar (cazane• obtine:
nice, puse la dispozitie de fabricantul butelie-cazane), respectiv, secundar
de pompe. (consumatori) impune ca pierderea de
in instalatlile de incalzire nu se utili• sarcina, In eventualitatea circulatiei
D
zeaza montarea pompelor In serie;sunt
Insa cazuri numeroase In care se folo•
seste montarea In paralel, fie pentru a
realiza coua sau mai multe trepte de
debit, fie pentru a realiza un debit mai
mare cu coua sau mai multe pompe
0
C')
Fig. 5.3.24. Variante de racordare
0
C')
a buteliei de egalizare a presiunii:
VA VB Ve V [m3 /hl 0
C')
a - cu un singur circuit secundar;
0
Fig. 5.3.23 Diagrams de func1ionare
C')
0 0
b - cu mai multe circuite secundare;
a unei pompe de circulaJje a
Hl----++-'og~ ~ D - diametrul conductei generale de
C')
0- legatura a cazanelor la butelie;
agentului tennic cu trei trepte de C')
T 1 .•. T4 - racorduri conducte ducere;
turaiie: 0
1,11,111 - curbele caracteristice debit -
C') R1 ... R4 - racorduri conducte
0
Inaltlrne de pompare corespunzii.toare C') lntoarcere.
0
celor trei trepte; IV - curba C')
0
C')
caracteristica a retetel instalatiel: b

A, B, C - puncte de functionare.
5.3.7.8 Dimensionarea e/emente/or 1,2 - este un coeficient de slquranta:
o, = 0,01~0•1~7<1> [m] sistemului de asigurare 8 V - cresterea volumului apei din in•
cu vas de expansiune deschis stalatle datorita dilatarii, calculate
unde pentru v = 0, 1 mis Vasul de expansiune deschis este o cu relatia:
constructie rnetalica, paralelipipedicasau
o, = o,01J1, 57<1> [m] (5.3.6) cilindrica, de regula, cu ax vertical, cu ra• .1V = 11'.nsr . ( vom - 1) [m3] (5.3.8)
corduri demontabilepentru conductele v+10°C
Firma franceza MONTENAY prevede de legatura indicate In fig. 5.3.26. In care:

ca diametrul Db al buteliei trebuie sa fie Volumul vasului de expansiune des• este volumul apei din instalatie
v;nst -
de trei ori mai mare decat diametrul chis V0 se calculeaza In functie de vo• stabilit prin lnsumarea volumelor
D al conductei de racord de la lumul util de apa ale echipamentelor $i con•
cazane (tab. 5.3.1). Vu, ductelor [m3];
Modul de racordare a buteliei la cir• Vu= 1,2 · .1V [m3] (5.3.7)
cuitul primar, respectiv, secundar, In In care:
diverse variante, este dat In fig. 5.3.24.
Alegerea unei variante se face In
functie de pozitia cea mai convenabila
a conductelor de racord.
7
5.3.7.7 Dlmensionarea distribuitorului ~
Ji colectorului I
Pentru centralizarea comenzilor de
lnchidere - deschidere, reglare, golire -
umplere a diferitelor ramuri de distribu•
tie Intr-o instalatie se prevad conducte 3
scurte cu rol de distribuitor, respectiv,
de colector. Acestea trebuie sa rea• :J
t;
lizeze conditii aproximativ egale pentru .2
toate ramurile In privinta pierderilor de E "'
E "
sarcina, Se dirnensioneaza ca o con• 0 :;
ducta la sarcina totata distribuita si la

~ ~ --
T""" ·c
o viteza sub 0,5 mis (fig. 5.3.25). .!!!
(])
Lungimea distribuitorului rezulta In "C
functie de nurnarul si diametrul racor•

durilor sl de distantele lntre ele astfel 5
incat de montare-demontare
operatille ·~-------------------1;.·-------------------~----'
ale echipamentelor si de rnanevra a or• a 'L..+ 9
ganelor de reglare sa poata fi facute
tara dificultati,
fc°i0 VED ~-~

Nmax
sr:
I
Cl)
CP1
cs I
CSD
CSI
Fig. 5.3.28. Detaliu de racordare a

5
conductelorde siguranit la vasul
de expansiune deschis:
VED; CSD; CSI - au semnlficatla din '-- - - - - - - - ~ -g/ - - - - - - - - - - /
fig. 5.3.19; Vu - volumul util al vasului: b
Nmax - nivelul maxim al apei In vas:
Nmin - nivelul minim al apei In vas; Fig. 5.3.25 Detaliu de distribuitor'i de colector:
CA - conducta de legatura cu atmos• a - distribuitor; b - co/ector;
fera; CP - conducta de preaplin; 1 - corpul distribuitorului (colectorului); 2 - capac bombat; 3 - robinet de
CS - conducta de semnalizare; lnchidere; 4 - clapete de reglare; 5 - robinet de golire; 6 - suport;
CC - conducta de circulatie. 7 - termometru;8 - manometru; 9 - jgheab de golire.
v11m volumul masic al apei la tempera•
- peratura minima adrnisa In cladire la - Conducta de leqatura cu atmosfera,
tura medie de regim (medie arit• sfarsitul perioadei de lntrerupere a CA are diametrul conductei de sigu•
metica lntre temperatura de du• functionarf lnstalatiei (de requla, ranta de ducere Dcso·
cere si cea de lntoarcere, In con• + 10°C) [m3fkg]; - Conducta de preaplin are, pe Inalti•
ditli nominale) [m3fkg]; Volumul masic al apei In functie de mea vasului de expansiune, aria inte•
v+to"c - volumul masic al apei la tern- temperature este dat In tabelul 5.3.2. rioara eqala cu suma ariilor conduc•
Volumul total al vasului de expansiu• telor de slquranta de ducere sl de ln•
Tabelul 5.3.2. Volumul masic ne deschis V0 este mai mare decat vo• toarcere. In rest, pana In centrala ter•
al apei 1n funciie de temperaturi lumul util cu o valoare corespunzatoare mica, are diametrul egal cu al con•
v·10-3 rezervei de apa necesara acoperirii ductei de siquranta de ducere.
Temperatura
pierderilor normale si a Inaltirmi cores• - Conducta de circulatie are diametrul
rci [m3/kg] punzatoare diametrului conductei de minim de 1/2" si este prevazuta cu
4 1,0000 preaplin. In general, acest spor nu de• un robinet, rnuta sau teu de reglare.
10 1,0004 paseste 30 % deci: - Conducta de semnalizare are rolul de
V0 = 1,3 · Vu [m3] (5.3.9). a semnaliza atingerea nivelului minim
20 1,0018
Volumul total al vasului de expansiu• In vasul de expansiune la umplerea
30 1,0044 ne deschis poate fi realizat $i din mai instalatiei.
40 1,0079 multe vase legate intre ele In paralel, la Este indicata prevederea, In locul
50 1,0121 baza sl la nivelul preaplinului cu con• conductei si a robinetului de semnali•
60 1,0171 ducte de diametru egal cu conducta zare, a unui sistem electric sau electro•
de siquranta de lntoarcere. nic. In mod curent, nivelul apei din in•
70 1,0228
- Conducta de siquranta de ducere stalatie este urrnarit sl cu ajutorul unui
75 1,0258 CDS are un diametru interior determin• hidrometru montat In centrala terrnica
80 1,0290 at In functie de puterea generatoarelor pe conducta de lntoarcere la cazane.
85 1,0324 de caldura, In ipoteza solicitar!i maxi•
90 1,0259 me, cu relatia: Exemplulde calcul 1
95 1,0296 Deso = 15 + 1, 5 · J'J, <P /1160 Se dirnensioneaza sistemul de asigu•
rare cu vas de expansiune deschis
100 1,0435
[mm] pentru o instalatie de Incalzire cu apa
105 1,0474
(5.3.10) calda avand:
110 1,0515 Puterea instalata:
115 1,0558 In care:
L<P - este puterea generatoarelor de <PCT= 2000 kW.
Temperatura maxima de ducere:
Tabelul 5.3.3. Diametrul conductei caldura racordate la conducte de
siquranta [W].
ed = 95 -c.
de siguranit de ducere In tabelul 5.3.3 sunt date diametrele Temperatura de lntoarce:
Puterea totala Diametrul interior conductelor de siquranta de ducere e, = 75 "C.
Temperaturamedie, minima In
a cazanelor Di calculate cu relatia 5.3.10. Diametrul cladre:
[mm]
[kW] minim admis pentru conducta de sigu• 8
. m
= 10
< 50 25 ranta de ducere este 25 mm.
°C.
51...145 32 -·-- - Conducta de siquranta lntoarcere
lnaltirnea totala a cladirii:
146... 320 40 CSI are un diametru interior calculat,
de asemenea, In functie de puterea h = 35 m.
321... 630 50 generatoarelor racordate L <P. Volumul de apa din instalatle:
631... 1 280 65 vinst = 30 m3.
1 286... 2 175 80 Desi = 15 + ~2, <P/1160 [mm] (5.3.11) Rezolvare
sau se alege din tabelul 5.3.4 - temperatura medie, maxima de
2 176... 3 720 100
regim:
3 721... 6 235 125 Tabelul 5.3.1. Caracteristiciletehniceale buteliei de egalizare a presiunii
6 236... 9 395 150 Debit Debit de Diametrul Racorduri
9 396... 13 195 175 de caldura apa pentru buteliei primare
13 196... 17 640 200 i'!T = 20K Diametrul D; Diametrul Dn Diametrul Dn viteza
interior nominal nominal apei
Tabelul 5.3.4. Diametrul conductei [103 kcal/h] [m3/h]
[kW] [mm] [mm] [mm] [m/s]
de siguranit de tntoarcere 100 116 5 133 139,7 x 4 40 x 2,9 1
Puterea totala Diametrul interior 150 174 7,5 I 163 168,3 x 4.5 60 x 2,9 0,9
a cazanelor Di 200 232 10 188 193,7 x 5.4 70 x 2,9 0,8
[kW] [mm] 300 248 15 230 244,5 x 6.3 76 x 2,9 1,1
< 115 25 450 522 22,5 282 323,9x7,1 102 x 3,6 0,9
116... 335 32 500 580 25 297 323,9x7,1 102 x 3,6 1
336... 725 40 600 696 30 325 355,6 x 8 114 x 3,6 0,9
726... 1240 50 800 928 40 I
375 406 x 8.8 133 x 4 0,9
1241 ... 2900 65 900 1044 45 398 406 x 8.8 133 x 4 1
2 901.. .4 900 80 1000 1160 50 423 457 x 12 159 x 4,5 0,8
4901 ... 8380 100 1200 1392 60 456 470 x 12 159 x 4,5 0,9
8381...14035 125 1500 1740 75 525 559 x 12 194 x 5,4 0,8
(subdimensionare sau obturarea le•
e = 95 + 75 = 85 "C; gaturii vasului cu instalatia); debitul Exemplul de calcul 2
m 2
de apa rezultat din dilatare conside• Se dirnensioneaza supapele de sigu•
_ excesul de volum al apei datorat dilata• rat a fi numeric egal cu excesul re• ranta pentru un cazan de apa calda
rii se calculeazaaplicand relatia 5.3.8. zultat din dilatare a apei din instala• cunoscand:
tie in timp de 0 ora intre temperatu• Puterea terrnica a cazanului:
L1V = '0nst . ( vvom - 1) = ra minima adrnisa la starsltul perioa• <P = 1000 kW.
+10 c dei de oprire a instalatiei si tempe• Presiunea maxima din instalatie:
ratura medie de regim [l/h]. Pmax=6bar.
= 30. (1, 0324 - 1) = 0, 96 tn"; c) nefunctionerea corecta a presostatului Temperatura agentului termic:
1, 0004
pompei de adaus, debitul de apa ce !lmax = ss-c.
trebuie evacuat este egal cu debitul In ipoteza ca, accidental, arzatorul
- volumul util al vasului de expansiune, pompei de adaus la presiuneamaxima cazanului intra in functiune cu vanele
cu relatia 5.3.7 admisa in instalatie [l/h]; inchise, intreaga putere este folosita
V = 1,2·L1V = 1,2·0,96 = 1, 152 m3 Pentrufiecare din cauzelede crestere pentru producerea aburului.
uiar volumul total, conform relatiei a Rezolvare
5.3.9, devine: presiunii se prevad supape de siguranta Debitul de abur produs:
V
0
= 1,3·V = 1,3· 1, 152 = 1,5 m3.
Rezulta separate. Daca insa pentru doua cauze
~a fiind necesar un vas de de erestere acoincide,
supapelor presiuniilocul
se alegde montare
supapeleal M = '!!_ = 1ooo·3 600 = 1697 [kg/h]
cu r 2121
expansiune conform ,,Detalii tip IPCT", capacitatea de descarcere cea mai
cu o capacitate norninala de 1 500 I. in care:
mare. Este cazul supapelor montate
- diametrul conductei de siguranta de pe caza•
r - este calduralatenta de
ducere se calculeaza cu relatia 5.3.10 vaporizare[Jlkg]. Capacitatea de
ne care preiau evacuerile determinate de
evacuare a supapei
Deso= 15+1,5 · ~2, <P/1160 = 77,3 mm. cauzele a $i c, debitul rezultat din pentru abur (relatia 5.3.13)
dilatare (cauza b) fiind inferior celorlalte M= 1.000 · 3.60012121 = 1697 kg/h,
Diametrul de teava eel mai apropiat doua.
este 89 x 3.5. Acelasi diametru rezulta iar capacitatea de evacuare a supa•
In functie de natura fluidului evacuat, pei, in ipoteza ca aburul produs este
$i din tabelul 5.3.3. capacitatea de evacuare a supapelor
- diametrul conductei de siquranta de cauza prlncipala a creerii presiunii, tre•
de siguranta se calculeaza conform buie sa fie, conform relatiei 5.3.13:
intoarcere se calculeaza cu relatia
5.3.11
Prescriptiilor tehnice ISCIR: M= 0,525 · a · A · P =
1697 =
- pentru evacuare de abur saturat: = 0,525 · 0,4 · A · (1, 1 · 6 + 1),
Desi= 15 + ~2, <P/1160 = 56,52 mm. M = o 525 ·a· A. p [kg/h] (5.3.13); de unde:
- pentru evacuare de lichide cu vis• A = 169710,76 = 2233 rnrn",
Din tabelul 5.3.4 rezulta o conducta cozitate < 5cSt: Diametrul supapei:
on 65 mm.
Conducta de legatura cu atmosfera, M = 1,61 ·a· A· ~p · L1P [kg/h] (5.3.14)
D = )4 · ~233 = 53,22 mm,
CA, va avea diametrul conductei de in care:
siquranta ducere, deci: a - este coeficientul de evacuare ca• rezulta ca se vor prevedea doua su•
DcA = 89 x 3,5 mm. racteristic tipului de supapa, indi• pape de 2", din care una de rezerva,
Conducta de preaplin are pe inalti• cat pe baza de rnasuratori, de ca• In ipoteza ca, accidental, sistemul de
mea vasului de expansiune diametrul tre producatorul de supape; preluare a excesului de apa din dilatare
corespunzator sumei ariilor CSD, CSI. A - este aria de trecere a fluidului eva• (vase de expansiune) este defect $i
cuat, prin supapa, in [mm2]; acest exces trebuie evacuat prin supa•
5.3.7.9 Dimensionarea e/emente/or P - presiunea de reglare rnarcata pe
sistemulul de asigurare cu supape de pa de siguranta, diametrul supapei se
supapa (presiunea la care supapa determina luand in consioeratie:
sigurafl1tl 11i vas de expansiune Tnchis se deschide) [bar];
5.3.7.9.1. Dimensionarea supapelor de - cantitatea de apa din lnstalatie
De requla se considera a fi: Vinst = 60 000 I;
sigurantfl. P = 1, 1 · P, + 1 [bar]; - temperatura medie de regim
Supapele de siquranta au rolul de a unde:
proteja instalatia impotriva cresteru em= 85°C;
P, - este presiunea de reglare [bar]; - timpul de intrare in regim a lnstalatiei
presiunii peste valorile maxime admise. /J.P - este caderea de presiune in su• 30 min; (1/2 h)
Principalele cauze de crestere a pre• papa de slquranta in timpul des• - a= 0,45;
siunii $i debitele de fluid ce trebuie eva• carcarii; - densitatea apei evacuate
cuate pentru evitarea De requla se considers: p = 0,969 kg/litru;
suprapresiuniisunt: a) L1P = 1, t», - pc2 [bar] (5.3.15) - caderea de presiune in supapa de si•
crestereatemperaturiipeste valoareali• Pc2 - este contrapresiunea de descar• quranta:
mita de formare a aburului saturat ca care [bar]; L1P = 1, t-p, - pc2 = 1, 1·6 - 0,01 =
urmare a fenomenului de fierbere; de• P, - este presiunea de reglare [bar]; = 6,59;
bitul de abur M produs este: Fiecare cazan trebuie sa fie prevazut - contrapresiunea la lesirea din supapa
. <P cu eel putin doua supape de siquranta; Pc2 = 0,01 bar.
M = -[kg/s] se excepteaza cazanele cu puteri mai
r Volumul de apa in exces, conform
(5.3.12) mici de 60 kW pentru care se prevede relatlei 5.3.14 este:
in care:
o sinqura supapa,
<P - este putereaterrnicamaximaa caza• 032. 3
Sectiunea de curgere a fiecarei supa• L1V = 60.000 (1• - 1) = 1913 litri;
nului [W]; 1,0004
pe trebuie sa fie de minimum 400 rnrn-,
r - caldura latenta de vaporizare[kJ/kg]. b)
Capacitatea de evacuare insurnata Debitul de apa rezultat din dilatare:
nepreluarea excesului de apa din in•
stalatie produs ca urmare a dtlatarii,
LM a tuturor supapelor de siquranta
trebuie sa fie eel putin eqala cu debitul
de catre vasul de expansiune Inchis de fluid M1 ce trebuie evacuat:
°"i.M ~ M1 [kg/h] (5.3.16).
.1V In care:
M=-- 1913
V = 1, 1 · .1V · --- p in - presiunea minima In instalatie [Pa];
- 0,5·v85 0,5·1,0323 1 _ Pm;n 'tfR·l+Z) - suma pierderilorde sarcinape
= 3706 kg/h. «: traseul circuituluide adaus[Pa];
Capacitatea de evacuare a supapei - 1 H - Inaltirnea qeodezica corespunza-
conform relatiei 5.3.14: = 1, 1 · 0, 96 · = 3, 168 m3 9toare diferentei de cota lntre nive•
1-~~ lul minim al apei din vasul de ex•
M=1,61·0,45 ·A· J-(1.-1-. 6---0,-01_)_· 0-,9-7 = 5+1
pansiune Inchis sl rezervorul de
Volumul vasului de expansiune Inchis descarcare [Pa];
= 1.803 kg/h; este, In raport cu volumul vasului des• Hs - Inaltirnea de siquranta [Pa].
chis, cu atat mai mare cu cat presiu•
5.3.7.9.2. Dimensionarea vasului nea minima este mai mare (cladirea 5.3. 7.11 Alegerea staf;iei
de expansiune inchis mai Inalta) $i presiunea maxima este de tratare a apei
Vasul de expansiune inchis are un mai mica (componentele instalatiei re• Sarurile solubile de calciu sl magne•
volum V, din care numai o cota parte zista la o presiune mica) ziu existente In apa naturals folosita
echivalenta cu excesul de apa din drept agent termic pot compromite
dilatare, .1 V (calculat cu relatia 5.3.8) 5.3.7.10 Dimensionarea elementelor functionarea generatoarelor de caldura
plus o rezerva de 10%. sistemului de asigurare cu vas prin depunerile de crusta ce capata, In
de expansiune Tnchis Ji rezervor timp, grosimi apreciabile, pe supratata
V = 1, 1 · .1V--1- (5.3.17) de desclrcare de schimb de caldura.
1- fJm;n Daca volumul vasului de expansiune Prezenta In apa a sarurilor solubile
lnchis este mai mare de 5 000 I, se reco• este rnasurata In grade de duritate.
rnanda schema de asigurare cu rezervor Sunt cunoscute doua scari:
In care: de descarcare si pompe de adaus. qerrnana, In °d $i
Pm;n - este presiunea, minima din insta• Vasul de expansiune lnchis preia nu• franceza, In °f,
latie, numeric egala cu presiune mai excesul de apa rezultat din dilatare Intre care exista relatia:
statica absoluta, necesara asi• In limita a 10 °C sau 0,2... 0,3 ~ V. 1 Of = 0,56 °d, respectiv,
gurarii unei coloane de apa care restul revenind rezervorului de 1 °d = 1,78 °f = 10 mg CaCQ3/I.
sa depaseasca cota celui mai sus descarcare. Duritatea apei se stabileste prin ana-
plasat consumator, [bar]; Pompa de adaus are rolul de a men• liza In laboratoare autorizate care emit
Pmax - este presiunea maxima absoluta, tine In sistem presiunea minima nece• buletine oficiale de analiza,
adrnisa In instalatie, cu cea mai sara, caracteristicile hidraulice stabilin• Conform Normativului I 13, pentru
mica rezistenta la presiune [bar]; du-se astfel: centralele termice cu o capacitate
Nota: la punerea In functiene a - debitul pompei de adaus la presiu• peste 2 MW, amplasate In zone In care
centralei termice, nea minima este data de relatia: duritatea apei depaseste 10°d, se pre•
presiuneagazuluidin vasul . 
de expansiunetrebuie sa fie egala V =-5-·1000 [l/h] (5.3.18) vad statii de dedurizare pentru reduce•
cu suprapresiuneacoresounzatoa• 2 000 rea duritatii apei de alimentare sub 5°d.
re coloanei de apa care sa asigure In care: Se recornanda aceeasi solutie si
umplerea instalatiei pana la o cota <Ps .- este putereamaximaa instalatiei [W]. pentru centralele termice cu capacitate
superioera celui mai sus plasat lnaltirnea de pompare se stabileste sub 2 MW.
consumator. cu relatia: Dedurizareaapei destinata umplerii in•
H = p . + L(R·I + Z) + H9 + H [Pa] stalatillor de incalzire precum $i com•
P mm s(5.3.19) penseru pierderilor din timpul exploatarf
Exemplulde calcul 3
Se calculeaza volumul vasului de ex•
pansiune Inchis pentru o instalatie de
incalzire cu apa calda cunoscand:
Puterea terrnica instalata:
= 2000 kW.
Parametrii agentului termic:
95175 °C.
Presiuneamaxima admisa In instalatie:
Pmax = 5 bar.
Volumul de apa existent In elemente•
le instalatiei:
V.nst = 30 m3.
Consumatorul eel mai sus plasat fata
de baza VEI este la 30 m.
Rezolvare
Excesul de apa rezultat din dilatare
.1V = lt'.nst . [ vvom - 1) =

+10 c
= 30. (1,1,0004
0324 - 1) = 0, 96 m3
Volumul vasului de expansiune lnchis

Fig. 5.3.27. Exemplu de amplasare a cazanelorintr-o centrala termicacu
apa calda, funciionandcu combustibilgaze naturale.
are loc In echipamente speciale. 5.3.7.12Alegerea filtrelorde un echipament unitar care Indeplineste
ln Romania se folosesc, cu bune impuritl~ toate functiunile unei centrale termice,
re-zultate, echipamentele de dedurizare Pe conductele de lntoarcere la caza• inclusiv asigurarea lmpotriva suprapre•
tip NOBEL (fig. 5.3.28 b). Alegerea co• ne se prevad arrnaturi pentru retinerea siunilor accidentale (micro sau mini
recta a unei statii de dedurizare SDD se irnpuritatilor din apa, abur si alte fluide centrale termice). Acestea, folosind, de
face In conformitate cu doi parametri: asernanatoare, cu actiune coroziva sla• regula, combustibil gazos, pot fi lnglo•
- debitul maxim, cu valori de pana la ba (fig. 5.3.28 c). Elementul filtrant In bate In mobilierul de bucatarie, pe par•
48 m3/h; executie curenta este din tesatura de doseala sau pe perete sau pot fi am•
- capacitatea ciclica care permite de• alarna cu diametrul sarmei de 0,25 mm. plasate In incaperi speciale.
terminarea volumului de apa de o Parametrii de lucru: Centralele termice mici, pana la 70
anurnita duritate pe care II poate trata Diametrul nominal: kW, destinate aiimentarii cu caldura a
SDD pana la epuizarea capacitatii on= 15 .... .400 mm. cladirilor de locuit atelierelor, magazi•
masei (pana la regenerare). Presiunea norninala: nelor mici etc. sunt amplasate In cladi•
Toate echipamentele de dedurizare a Pn = 25 .. .40 bar. rea In cauza cu respectarea prevederi•
apei trebuie sa tndepllneasca unele Temperatura maxima de lucru: lor din normele sus rnentionate.
conditii tehnice la locul de montare: 8 :S 450 °C. Centralele termice de putere medie
- apa bruta sa fie curata, fara suspen• Alegerea filtrului se face astfel incat destinate alimentarii cu caldura a unei
sii sau impuritati mecanice si chimi• diametrul conductei sa corespunda cu cladiri sau a unui grup restrans de cla•
ce, iar temperatura ei sa nu depa• diametrul nominal al filtrului. diri pot fi amplasate In spatii special
ssasca 40 °C; amenajate, In subsolul uneia din cladiri,
- debitul de apa consurnata din statie 5.3.8. Amplasarea de preterinta cea mai inalta.
sa nu depaseasca debitul maxim centralei tennice Amplasarea centralei termice se poate
prescris pentru respectiva statie, In face si pe terasa cladirii. Solutia prezinta
caz contrar apare duritatea reziduala; Locul de amplasarea centralelortermi• avantajul reducerii cheltuielilor pentru
- regeneratorul folosit (solutie de NaCl) ce depinde de puterea instalata,de cosul de furn si, In general,pentru spatiul
sa fie curat, fara irnpuritati mecanice natura combustibiluluiutilizat si de unele centralei, simplifica sistemul de
sau chimice :;;i sa alba concentratia restrictii date de Normativul 1-13, asigurare lmpotriva suprapresiunilor
indicata; Prescrlptite Tehnice ANRGN, de accidentale dar incarca, suplimentar,
- instalatia sa fie prevazuta cu 0 prescripnileISCIR si de reglementarilede structura de
clapeta siguranta la foe. rezlstenta, ln calculul conductelor trebuie
de retinere pe conducta de refulare Astfel, incalzirea si prepararea apei tinut seama de efectul de gravitatie care
sau cu o refulare libera In vas tampon. calde de consum pentru o locuinta uni• opereaza invers In acest
PAC farniliala (apartament) se pot asigura cu caz.
RC
BEP
A VEI
PA
RD
SACC
a
TE
Fig. 5.3.28. Exemplu de amplasare a echipamentelor intr-o centrala termica

de putere mare:
a - amplasamentul echipamentelor; b - dedurizator pentru tratarea apei tip NOBEL;
c - filtru de impuntet!
CZ - cazan; BEP - butelie de egalizare a

presiunii; VEI - vas de expansiune lnchis;
PA - pornpa de adaus; RD - rezervor de
descarcars: SACC - schimbator de caldura
pentru prepararea apei calde de consum;
P - pompe; RC - rezervor de combustibil;
TE - tablou electric; R - recipient de ape uzate;
C - CO$ de furn metalic; PAC - priza de aer
pentru combustie; SDD - statie de dedurizare a
apei; Fl-filtru de impuritati; A - atelier;
GS - grup sanitar
1 - corpul filtrului; 2 - element filtrant;
3 - garnitura; 4 - capac.
Amplasarea, In constructie proprie, - sub sau langa Incaperea cu pericol Centralele termice de putere medie
eventual adosata unei cladiri, este so• de incendiu din categoria A sau B; si mare trebuie sa fie prevazute cu gru•
lutia aproape qenerala pentru centrale• - sub sal: aglomerate sl sub caile de puri sanitare (lavoar, dus, WC), vestiar
le termice mari. in acest caz se urrna• evacuare a acestora si sub scene; si un mic atelier dotat pentru reparatii
reste reducerea efectelor poluarii ti• - sub incaperile destinate colectivitati• curente.
nand seama de directia vanturilor do• lor de copii de varsta prescolara: Marimea spatiului centralei termice
minante, pozitia sl inaltirnea cosurilor - sub saf de clasa, laboratoare sau saf se stabileste In functie de nurnarul si
fata de cladirile din zona, confiquratia de qirnnastlca: gabaritul echipamentelor, de spatiile
terenului, posibilitatea extinderilor etc. - sub saloane de bolnavi sau sub saf necesare montajului, Intretinerii, repa•
Pentru simplificarea alirnentar!i cu de operatn: rarii $i lnlocuirii acestora, de prescriptii•
energie electrica si cu apa, ca si pentru - In spatii cu lnaltirnea mai mare de 28 le ISCIR, P118 si, nu In ultimul rand, de
simplificarea exploatarii, se recornanda m. Categoria de pericol de incendiu indicatiile furnizorului de echipamente.
gruparea centralelor termice cu alte A sau B se stabileste In conformitate Amplasarea echipamentelor lncepe
utilitati ca, de exemplu, statii de pom• cu cu cazanele, a carer pozitie depinde de
pare a apei, posturi trafo, statii de aer ,,Normele tehnice de proiectare si rea• pozitia cosului de furn. Frontul cazane•
comprimat etc. lizare a constructlilor privind protectia lor trebuie sa fie aliniat si orientat catre
in amplasareacentralelor termice se si la actiunea focului", P 118, capitolul 3, un perete vitrat. in tata trebuie rezervat
are In vedere protectia la zgomot a spa• elaborate de INCERC - IPCT, In functie spatiul necesar arnplasarii arzatoarelor
tiilor In care se destasoara activitati de prezenta In incaperi a substantelor si efectuarii operatiilor de control si
sensi• bile la zgomot si a spatiilor de cu pericol de incendiu sau de explozie. Intretinere, Distanta lntre cazane este
locuit. de minimum 0,8 m, daca instructiunile
Centralele termice lnglobate In cladiri 5.3.9. Organizarea furnizorului nu impun alta valoare.
nu se arnplaseaza: centralei termice in jurul rezervoarelor de orice tel se
prevad spatii de acces de minimum
B in raport cu rnarimea centralei, cu 500 mm. Aceste spatn pot ti reduse pe
nurnarul de aqenti termici preparati $i doua laturi, la 100 mm, daca rezervorul
cu combustibilul utilizat, o centrala ter• poate fi deplasat pentru revizii si
mica poate ti orqanizata Intr-una sau reparatii. Tablourile electrice, de regu•
mai multe Incaperi, la, sub forma unor dulapuri metalice,
Centralele termice mici au nevoie de o se rnonteza la pereti In locuri protejate
singura lncapere In care se rnonteaza de lovituri si scurgeri de apa, cu acces
toate echipamentelecu exceptla celor cu U$Or si fara pericol de electrocutare.
combustibil solid la care se prevede o Pentru amplasarea elementelor gos•
lncapere adiacenta pentru depozitarea podariei de combustibil, a se vedea
c• ombustibilului la nivelul consumului capitolul 5.5.
zilnic. in general, echipamentelecentralei ter•
Centralele termice de putere medie mice se amplaseazaastfel incat sa rezulte
si mare se pot, organiza intr-o singura
i.
lntre ele legaturicat mai scurte, sa fie evi•
tncapere sau In mai multe Incaperi cu tate numeroaselelncruci$8ride conducte,
comunicare directa lntre ele. cu atentia cuvenita esteticii finale.
Organizarea irnr-o singura Incapere Pentru gasirea celei mai favorabile
prezinta avantajul unei supravegheri arnplasari a echipamentelor se
™""™l....Lrm.. _ . , . . _ . . . '...J.. . usoare, personalul de exploatare avand
In perrnanenta sub priviri lntregul echi•
recornanda folosirea unor machete cu
dimensiuni In plan, la scara, ale
pament, dar poate prezenta si dezavan• acestora, machete care pot ti usor
Fig. 5.3.29. Exemplu de postament taje majore legate de natura combustibi• deplasate $i pozitionate In diverse
pentru cazan din fontA: lului utilizat. variante(fig. 5.3.28 a)
L - lungimea; B - latimea; Astfel, In cazul combustibilului ga• Inaltirnea centralei depinde de pute•
1 - postamentul din beton; 2 - cadru zos, amplasarea lntregului echipament rea instalata, gabaritul echipamentelor
din otel (tier U sau platbanda) lntr-o singura incapere conduce la vo• si de tipul de agent termic preparat.
lnglobat In postament. lume mari ale acesteia si, In consecin• Pardoseala se executa cu panta Un
ta, conform Normelor Tehnice NT - ape) catre unul sau mai multe recipiente
3 4 DPE - 01/2004 la suprafete vitrate, de de colectare a apelor scapate cu ocazia
decompresie, de dimensiuni care, In lnterventillor la instalatte. La aceste re•
2 foarte multe situatii, nu pot fi realizate cipiente se racordeaza si palniile sau
cu usurinta. Pe de alta parte, amplasa• jgheaburile de colectare a apelor eva•
rea echipamentelor In mai multe inca• cuate prin robinetele de golire sau de
peri care cornunica direct cu sala ca• dezaerisire. Pompele cu presetupa sunt,
zanelor nu diminueaza volumul de cal• de a semenea, prevazute cu conducte
cul al supratetei de decompresie. de evacuare a scaparllor de apa norma•
in cazul utilizarii combustibilului so• le. Cele fara presetupa si cele cu etan•
lid, In speta carbunele, echipamentele sare mecanica nu au scapari,
sensibile la praf cum sunt tablourile Lucrarile de finisaj, tencuieli, placari,
electrice si de automatizare, pompele vopsitorii, urrnaresc realizarea unui nivel
Fig. 5.3.30. Pregitirea etc. trebuie montate In tncaperl sepa• estetic ridicat, Insa cu cheltuieli minime.
elementelor de cazan, din fontA, rate de sala cazanelor. Salile de cazane ale centralelor ter•
asamblare: Modul de amplasare a cazanelor fun• mice se separa obligatoriu de cladiri
1 - element de fund; 2 - element ctionand cu combustibil gazos, lntr-o (spatii cu alta destinatie) prin pereti sl
intermediar; 3 - niplu; 4 - chit pentru centrala terrnica de putere mare, este plansee din materiale cu limita de re-
etansare, aratat In fig. 5.3.28.
I. lnstala~ii de lncalzire Capitolul 5: Centrale termice
zistenta la foe de minimum 1 1/2 h plasarea in canalele semicirculare tasate fiecare element (fig. 5.3.32)
pentru pereti si 1 h pentru plansee, din turnare a unui chit de etansare a Se adauqa, succesiv, element cu
Usile de acces ale centralelor termice circuitului gazelor de ardere (fig. 5.3.30). element, centrand niplurile in anexele
se amplaseaza astfel incat sa conduca Stranqerea prin presare a pachetului elementelor $i repetand operatia de
direct in spatiul principal de suprave• de elemente se face cu un set de scule stranqere,
ghere a utilajelor $i sa aiba deschidere indicat in fig. 5.3.31. Sunt supuse Dupa asamblarea tuturor elementelor
in stranqerll, initial, eel mult trei elemente se dernonteaza sistemul de presare si se
afara, direct spre exterior sau intr-un (elementul de fund sl doua intermedia• asigura stranqerea permanentacu ajutorul
spatiu, in directa legatura cu exteriorul re) dupa preqatirea prealabila si aseza• a patru tiranti exteriori (fig. 5.3.33)
care nu poate fi blocat. rea lor pe postament in pozitia indicata Urrneaza proba de etanseitate in
de saqetile rezultate din turnare, pe vederea careia se inchid, cu dopuri sau
5.3.10. Montarea echipamentelor flanse, toate racordurile cazanului $i du•
•i a conductelor pa umplerea cu apa se ridica presiunea
in cenb'ala termici indicata de furnizor si de proiectant.
Urrneaza montarea mantalei livrata
Echipamentele, aparatele sl materia• sub torrna de panouri din tabla, captu•
lele utilizate la executarea instalatillor
site cu plasa rninerala (fig. 5.3.34). Este
din centrala termica, sa corespunda posibila si livrarea separate a izolatiei
conditillor tehnice prevazute in proiec•
Fig. 5.3.31. Set de scule pentru si a panourilor din tabla.
tul de sxecutie si sa fie insotite de: cer•
strAngere prin presare a elementelor
tificatul de calitate al furnizorului; fise
cazanului din fontl: 5.3.10.2 Montarea pompelor
tehnice contlnand caracteristicile pro•
1 - stanqa filetata cu piulita de de circulafie
dusului; instructiuni de montare, pro• Se face, in raport cu rnarirnea $i tipul
stranqere: 2 - cheie de stranqere, cu
bare, intretinere $i exploatare a produ• clichet; 3 - bolturi: 4 - flanse. constructiv, pe conducte sau pe pos•
sului; certificatul de qarantie: certificate tamente.
de atestare a performantelor emise de 3
Tn amplasareasi montareapompelor se
catre institute abilitate in acest scop. vor respecta instructiunilefurnizorului. Tn
Elementele de instalatii care tac
general pompele fara presetepa, cu dia•
obiectul instructiunilor tehnice ISCIR
metrul rotorului pana la 150 mm, se mon•
(cazane, recipiente sub presiune, supa•
teaza pe conducte cu sau fara sprijinire
pe de slquranta etc.) trebuie sa cores•
suplimentarape elementelede constructii,
punda $i prevederilor acestora iar cele
care sunt supuse condltiilor de omo•
logare ale Biroului de Metrologie Lega•
la (BRML), sa fie Insotite de certificatul
de omologare.
5.3.10.1 Montarea cazane/or Fig. 5.3.32. Asamblarea primelor

Se face pe postamente din beton doui elemente de fund 'i un
avand confiquratla, dimensiunile si dis• element intermediar:
tantele tata de alte elemente de con• a - vedere din fata;
structii sau lnstalatii indicate in instruc• b - vedere din spate
tiunlle de montare date de furnizor. Se - element de fund; 2 - element
folosesc numai sculele, dispozitivele intermediar; 3 - dispozitive de
auxiliare si materialele indicate in in• stranqere: s - saqeata mdicand
structiuni. De requla, cazanele din otel ozitia de montare. Fig.5.3.34. Elementele componente
se livreaza monobloc, operatiile de ale mantalei unui cazan:
montare reducandu-se la fixarea pe 1 - perete frontal; 2 - perete lateral;
postamente, montarea arzatoarelor, 3 - perete posterior; 4 - traversa:
echiparea supllmentara cu organe de 5 - placa de acoperire;
inchidere si reglare si racordarea la
instalatle, Cazanele din tonta se livrea•
za sub forrna de elemente componente
ce se asarnbfeaza la locul de montare
pe postamentele turnate in prealabil
(fig. 5.3.29). Exceptie tac unitatile mici,
cu puteri pana la 50 kW, care se
tivreaza monobloc.
Elementeledin tonta, din care se con•
a b
stituie cazanul propriu-zis, se asam•
bleaza prin nipluri nefiletate de torrna Fig. 5.3.35. Exemplu de realizare
cilindrica, contectionate din otelurl moi, a fund~ilor 'i a postamentelor
austenitice care, unse cu o pelicula din Fig. 5.3.33. Cazanul din fonti pentru pompe:
miniu de plumb, prin presare, intra in pregitit pentru probe: a - cu montaje in sapatura;
mufele U$Or tronconice ale elementelor 1 - placa frontala: 2 - placa b - cu montaje in cuve;
cazanului. Elementele din fonta sunt arzatorului: 3 - balamalele placii - fundatie: 2 - strat elastic;
pregatite in ordinea de montare frontale; 4 - surub de stranqere a 3 - postament;
(element de fund, elemente placii frontale; 5 - tiranti, 4 - bulon de prindere a pompei.
intermediare, element frontal), prin
curatire de irnpuritati sl prin
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de Inealzire
Pompele cu diametru mai mare au etan• pe console incastrate in elementele de jate anticoroziv, prin straturi de email
sare rnecanica si se rnonteaza pe posta• constructil. La diametre peste 200 mm sau pelicule rezistente la apa la tempe•
mente din beton, individuale sau comune, se rnonteaza pe picioare incastrate in raturile de lucru. Suplimentar, pot avea
aliniate si la distante care sa faca posioila pardoseala, protectie ancdica.
montarea si intretinerea, eventual inlocui• Echipamentele care nu sunt livrate
rea, fara dificultati. 5.3.10.6 Conductele de legltum cu izolatie termica se izoleaza dupa
Pompele de conducta se intercalea• Conductele din centrala terrnica vor montare, recomandabil, cu saltele din
za pe circuit conform proiectului, de avea traseul, cotele de montare si pan• pasta, din vata de sticla cu folie din
requla, fara sprijiniri suplimentare pe tele stabilite prin proiect. material plastic aluminizat, in exterior.
elemente de constructii. Montarea imbinarea conductelor se face, de Fixarea izolatiei se face cu benzi ade•
pompelor se face astfel tncat corpul requla, prin sudura electrica sau autoge• zive sau prin coliere.
pompelor sa nu fie supus unor eforturi na. Conductele cu diametre sub 1 " se pot Conductele, dupa probele de presiu•
mecanice rezultate din greutatea con• imbina $i prin filet si fitinguri. La fixarea ne, se grunduiesc sl se izoleaza termic,
ductelor, impingeri din dilatare, eforturi suporturilor de conducta pe elementele de asemenea, cu saltele din material
datorate neaxialitatii conductelor etc. de constructii se va obtine avizul izolant protejat cu folie alurninizata,
Se vor respecta instructiunile de mon• constructorului $i nu se vor executa lucrari Pot ti utilizate $i alte tehnologii de
tare ale furnizorului. care sa afecteze structura de rezistenta, izolare ca, de exemplu, izolarea cu sal•
Pompele cu etanssre mecanica si cele Se recornanda folosirea tehnologiilor tele din vata de sticla sau vata minera•
cu presetupa se rnonteaza pe pos• moderne bazate pe dibluri metalice sau lizata protejate cu tabla din aluminiu.
tamentul din beton turnat pe fundatii, din material plastic, introduse in gauri Criteriile economice si estetice vor sta•
lntre fundatii si postamente se inter• realizate cu masini rotopercutante. bili solutia.
caleaza straturi din cauciuc sau pluta Proiectantul si executantul lucrarilor
expandata, cu rolul de a reduce propa• de instalatii, in centrala terrnica, trebuie 5.4. Centrale termice
garea vibratiilor pompelor in elementele sa tina cont de cerinta de rezistenta sl cu abur de presiune joasi
de constructii ale cladirii (fig. 5.3.35). stabilitate la sarcini statice $i dinamice
Oaca vibratiile pompelor sunt intense exercitate asupra echipamentelor $i Utilizarea aburului ca agent termic
se recornanda ca si racordarea la insta• conductelor sl sa asigure siquranta in pentru Incalzire este o solutie tehnica
latie (aspiratie-refulare) sa se taca prin exploatare (cap. 9). justificata de nevoile energetice mari
piese elastice. ale unor consumatori industriali sau
Fixarea pe postament se face prin 5.3.10.7 Protecfia anticorosivj agrozootehnici, consumatori din secto•
buloane incastrate in masivul posta• !Ii izolarea tennid a echipamentelor rul tertiar (spitale, policlinici, hoteluri,
mentului, la turnare, cu ajutorul unor !Ii a conductelor. restaurante, cantine, spalatorii etc.) sau
sabloane de pozitionare, De requla, cazanele si unele schim• orqanizari de santier,
Pe aspiratia si pe refularea pom• batoare de caldura sunt livrate cu in cazul utilizarii aburului produs in
pelor se prevad organe de inchidere si mantale de protectie si straturi de izo• aceeasi centrals terrnica pentru all•
racorduri demontabile. De asemenea, lare terrnica. Schlrnbatoarete de caldu• mentarea mai multor categorii de con•
se prevad si ventile sau clape de sens ra moderne sunt, de asemenea, prote- sumatori, dlferlti prin presiunea norni-
care sa impiedice recircularea prin ce•
lelalte pompe montate in paralel.
:···········~9
5.3.10.3 Montarea 7
schimbMoarelor dedldum R
Se face pe parooseala din beton sau - - - - - - - - ,-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_ -_-_-_-_-_- -----------------.a 10
pe fundatii, in functie de greutatea echi• '
pamentului si solutia prevazuta de con• ----
structor. Schlmbatoarele pot ti de tip ''
8
monobloc sau alcatuite din elemente : .AL' , 1
, , , ..... ,
I
demontabile. Prin ajustari cu placi -~- 0 2
c::::::J 5
metalice introduse in suporturi, se reali• 5
zeaza orizontalitatea schirnbatorului. I :
Racordarea la instalatie prin cele patru
racorduri este de tip demontabil astfel
incat, la operatille de Intretinere, reparare, Fig. 5.4.1. Cantrall tennici cu un rezervor
sa nu fie necesara taierea conductelor. de condensat 'i pompare directin cazan:
5.3.10.4 Montarea buteliei 1 - cazan de abur; 2 - distribuitor de abur; 3 - rezervor de condensat;

de egalizare a presiunii 4 - pornpa de condensat; 5 - clapeta de sens; 6 - oala de evacuare
Se face in pozitie verticala, sprijinita pe condensat; 7 - boiler; 8 - dispozitiv hidraulic de siquranta; 9 - apa calda:
pardoseala sl ancorata pe inaltime de 10 - apa rece; 11 - condensat de la consumator; NA - nivelul apei in cazan;
elemente de constructii. Racordarea la Np - nivel de presiune, Hcz - presiunea aburului in tambur; CA - conducta de
instalatie se realizeaza prin flanse, evacuare aer; h9 - inaltlme qeodezlca: R - releu electromagnetic; Nmax, Nmin -
nivelul condensatului in rezervor; x - cota de amplasare pornpa,
5.3.10.5 Montarea distribuitoarelor
Ji colectoarelor Tabelul 5.4.1. Difereniele de nivel x intra rezervorul de condensat
Sunt, de regula, elemente prefabricate
fiind livrate cu toate racordurile, conform
'i axul pompei, in funciie de temperaturi.
detaliului din proiect. Se rnonteaza, de Temperatura condensatului [ C] I 70 i 75 I 80
0 85 I 90 I 95 I 100
regula, la perete, la 10 - 15 cm distanta, ~Diferenta de nivel x [m] I 0,5 I 1,0 I 1,5 I 2,0 I 2,5 I 3,0 I 4,0
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 5: Centrale termice
nala necesara, se recornanda doua so• in ceea ce priveste prima categorie, in functie de amplasarea consumato•
lutii tehnice: aceasta corespunde consumatorilor cu rilor de abur tata de centrala termica si
- centrala terrnica echlpata cu un sin• aceeasl presiune norninala necesara, de regimul de functionare se folosesc
gur tip de cazane furnizoare de abur de capacitati mici (sub 0, 1 MW) si am• solutii practice pentru readucerea con•
la presiunea cea mai mare solicitata plasati in apropierea centralei termice densatului la cazane:
de consumatori, urrnand ca fiecare astfel tncat pozitia lor sa perrnlta - colectare centralizata a condensa•
consumator sa fie alimentat cu abur racordarea directa, cu panta continua tului prin cadere libera intr-un rezer•
la presiunea necesara utillzand echi• a conductei de colectare a condensa• vor de condensat si alimentarea ca•
pamente de reducere a presiunii; tului de la consumatori la cazane. zanelor prin pompare directa sau cu
- oentrala termica echipata cu cazane di• Pentru lnstalatille de capacitati medii rezervor intermediar;
ferite care asigura nivelurilede (intre 0, 1 si 2 MW) $i mari (peste - colectarea in rezervoare de conden•
presiune solicitate,pe grupe de 2 MW), alirnentand ansambluri de cladiri sat, pe grupe de consumatori, si ali•
consumatori. $i consumatori departatl de centrala ter• mentarea cazanelor prin pompare;
Din punct de vedere al recuperanl con• mica, unii dintre acestia fiind arnplasati - alimentarea cazanelor de abur cu
densatului,centraleletermice de abur de sub nivelul de presiune (NP),intoarcerea condensat prin pompare in doua
presiune joasa se clasifica in doua condensatului la cazane nu se mai trepte.
categorii: poate face direct, prin cadere libera, Se
- cu intoarcerea condensatului prin ca• aleg solutii corespunzatoare pentru 5.4.1. Centrale tennice cu un
dere llbera: colectarea, depozitarea si intoarcerea singur rezervor de condensat
- cu intoarcerea condensatului prin prin pompare a condensatului la cazane.
pompare. Solutia se adopta pentru instalatii de
capacitate mica $i medie. Asa cum
indica fig. 5.4. 1, condensatul este pre•
9
luat din rezervorul de condensat cu
ajutorul pompelor sl este introdus in
cazan. Fiecare cazan are montat pe
conducta de alimentare cu condensat,
o clapeta de retinere care impiedica
golirea acestuia in perioada cane pom•
pa nu functioneaza.
Dezavantajul acestei instalatii consta
in pornirea $i oprirea repetata a pom•
pelor de condensat, datorita continutu•
lui redus de apa transforrnata in abur
in tamburul cazanelor. lntrarea in func•
tiune a pompelor de condensat este
cornandata de scaderea nivelului apei
in tambur pana la nivelul minim iar
oprirea acestora, de cresterea nivelului
Fig. 5.4.2. Centrali tennici cu rezeivor intennediar sub presiune: apei pana la nivelul maxim. De aseme•
1 - cazan de abur; 2 - rezervor de condensat deschis; 3 - rezervor intermediar nea, pornirea $i oprirea pompelor de
de condensat sub presiune; 4 - pornpa de condensat; 5 - conducta de abur; condesat poate fi cornandata de
6 - clapeta de sens; 7 - dispozitiv de siquranta hidraulic; 8 - de la consumatori; nivostatele NA montate pe cazane care
9 - la consumatori; Hr - presiunea aburului in rezervorul de condensat; x - cota asigura nivelul minim si maxim al apei
de montare a pompelor de condensat; h9 - inaltlmea qeodezica. din tamburul cazanelor.
Datorita temperaturii ridicate a con•
densatului, pompele de condensat se
9 rnonteaza "inecat" fata de rezervorul
3~1
de condensat, pentru a evita fenome•
- 'Y_N_e. - f I nul de cavitatie. Cota de montare ,,x" a
5 I I
I pompelor este in functie de ternperatu•
hg
I ra lichidului (tab. 5.4.1).
-W- _I I
I ~ Utilizarea unor sisteme de recupe•
7 1 I RN X I rare a energiei termice din depozitele
de condensat reduce sirntitor diferenta
~~7L\~-.J
de cota ,,x", intre aspiratia pompei si
I nivelul minim al lichidului din rezervorul
de condensat.
' 4
5.4.2. Centrale tennice
cu rezervoare de condensat
intennediare
Fig. 5.4.3. Centrali tennici cu rezeivor de condensat
intennediar deschis 'i regulator de nivel: Pentru instalatllle de incalzire cu abur
1 - cazan de abur; 2 - rezervor de condensat deschis; 3 - rezervor intermediar de presiune joasa, de capacitati mari, se
deschis; 4 - pornpa de condensat; 5 - conducta de abur; 6 - conducta de con• poate adopta, in centrala terrnica, o
densat; 7 - clapeta de sens; 8 - condensat de la consumatori; 9 - la consuma• schema tehnologica mai cornplexa utili•
tori; RN - regulator de nivel; h9 - lnaltirnea de montare a rezervorului intermediar zand rezervoare de condensat inter•
deschis. mediare. Solutia se recornanda in situa-
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstala~ii de Incalzire
tla In care volumul de apa din tamburul abur de presiune joasa se face avand
cazanelor este relativ mic i;;i nu permite 5.4.3. Centrale tennice cu In vedere urrnatoarele criterii:
o acumulare a condensatului In rezervor alimentarea cazanelor prin - necesarul energetic care trebuie asi•
intr-un interval de timp convenabil, pompare in doui trepte gurat de cazane;
astfel incat pompele de condesat sa - performantele energetice nominale ale
aiba un regim optim de functionare. Solutia (fig. 5.4.4.) se aplica In cazul cazanelor (puterea terrnica nornlnaia,
Aceste centrale termice pot fi proiectate In care unul sau mai multi consumatori debitul de abur, randamentul);
In doua variante, dupa cum rezervorul sunt amplasati sub cota rezervorului de - tipul de combustibil utilizat (lichid,
interme• diar este inchis sau deschis. colectare a condensatului din centrala gazos, solid);
Centrala terrnica din fig. 5.4.2 are In terrnica sau la distante mai mari de - posibilitatile locale de amplasare a
cornponenta un rezervor intermediar 200 m de acesta. cazanelor;
sub presiune, montat la nivelul tambu• Recuperarea condensatului se face - nurnarulde cazane; se recornanda ca:
relor cazanelor astfel incat variatia de In prima treapta, local, prin cadere libe• • pana la puteri nominale O, 10 MW
nivel a apei din rezervor sa fie aceeasi ra lntr-un rezervor de colectare a con• sa se prevada un singur cazan;
cu nivelul apei din tamburele cazane• densatului, In zona consumatorilor, fi• • pentru puteri termice nominale
lor. Rezervorul intermediar este racor• ind apoi pompat In rezervorul de depo• intre 0, 10 sl 2,0 MW sa se prevada
dat la instalatia de abur pentru a fi zit centralizat al centralei termice de doua cazane, fiecare pentru jurna•
rnentinut In acelasi regim de presiune. unde sunt alimentate cazanele prin tate din sarcina terrnica nominata:
in aceastavarianta,pompele de conde• pompare, In tunctle de necesitati. Nu• • pentru puteri termice nominale de
sat aspra din rezervorul de depozitare rnarul, rnarirnea i;;i amplasarea rezer• peste 2,0 MW, precum si In cladiri
a voarelor de condensat din prima treap• cu destinatii speciale (spitale, crese,
condensatului si refuleaza In rezervorul ta depinde de cantitatea de condensat hoteluri etc.) sa se prevada mini•
sub presiune, de unde cazanele sunt sl de posibilitatile de colectare gravita• mum trei cazane, fiecare pentru o
alimentate continuu prin cadere libera. tionala a acestuia. treime din sarcina terrnica norninala:
Volumul rezervorului intermediar se - costul sl condltlile de qarantie asigu•
drnensioneaza astfel incat sa permita un 5.4.4. Alegerea cazanelor rate de fiecare furnizor.
nornarcat mai redus de porniri si opriri Nurnarul de cazane, ncz' se stabileste
ale Nurnarul de cazane dintr-o centrals In functie de tipul cazanului ales si pu•
pompelor de condensat. Se pot monta terrnica depinde de sarcina terrnica ne• terea norninala a acestuia sau debitul
unul sau mai multe rezervoare de acest de abur:
cesara, de tipul si de puterea terrnica a
tip, In functie de marirnea lnstalatiei,
Centrala terrnica cu rezervor interme•
cazanului ales i;;i de posibilitatilor locale 3600 <l>a
diar deschis se caracterizeaza prin am• -
plasarea unui rezervor In leqatura cu de amplasare. Noile tipuri de cazane
n =
</>CT
sau n r (5.4.1)
at•
mosfera, deasupra nivelului de presiune cu abur de presiune joasa, propuse de CZ <PCZ CZ
a instalatlel, Alimentarea cu condensat furnizori diferiti, au pertorrnante ener•

a cazanelor este asigurata continuu, getice superioare, asiqurand debite de unde:
prin cadere libera din rezervorul abur mari la dimensiuni relativ reduse. <Pcr - este necesarul energetic care
intermediar sau moderat In timp cu Pentru cazanele moderne, furnizorii trebuie asigurat de cazanele de
ajutorul unui re• gulator de nivel RN (fig. indica, de requla, puterea terrnica no• abur cu presiune joasa (incalzire,
5.4.3), In functie de nivelul minim si rninala (kW] sl debitul de abur generat preparare apa calda de consum,
maxim al apei din tamburul cazanelor. [kg/h] (cap. 6.2). Alegerea cazanelor de tehnologic) [kW];
<Pcz - sarcina terrnica norninala a caza•
nului ales [kW];
7+---~ r - caldura tatenta de vaporizare la
II presiunea de regim (kJ/kg];
M cz - debitul de abur furnizat de ca•
II zan [kg/h].
I,I
,
II
CA : - -11 - - -
4,'
hr-:-:-----Y ..-.-.I
,,
I 3
t
l1:;::,=:i::=:::::j::::::::::::::::==
I,I, ~~a~ _Y-NA
-
I
conden• sat II; hz - diterentade
II
•
I
rnaltimeintre rezervorulde con•
Fig. 5.4.4. Centrali tennici alimentati cu II densat II si apa din tamburul
condensat prin pompare in douA trepte: cazanelor.
- cazan; 2 - rezervor de condensat deschis
3 - pompa de condensattreapta I; 4 - rezervorde
con•
densat deschis II; 5 - pornpa de condensat treapta
II;
6 - condensatde la consumatori;7 - abur la consuma•
tori; h1 - diferenta de rnaltimelntre rezervorulde con•
densat deschis I si alimentarearezervoruluide
..--------.- - - - -4-LS.iTiin
... - _.-.;;;
Fig. 5.4.5. Montarea dispozitivelor de siguraniA

hidraulice la cazanele
de abur cu presiune joasA:
1 - cazan; 2 - dispozitiv de siquranta cu un brat; 3 -
conducta de abur;
4 - conducta de condensat.
I. Instalatii de lncalzire Capitolul 5: Centrale termice
conform STAS 3614, in trei rnanrru, Temperatura apei depozitate in re•
5.4.5. Asigurarea instal&iiilor pentru urrnatoarele debite de abur; zervoarele de condensat este in jur de
de incilzirecu abur - I - pana la 500 kg abur/h; 100°C. Acest fapt impune izolarea ter•
de presiune joasi - II - 500 ... 1 000 kg abur/h; mica a rezervoarelor de condensat. In
- III - peste 1 000 kg abur/h; 01
Cazanele si generatoarele de abur Caracteristicile constructive ale
moderne sunt prevazute cu echipa• dispozitivelor hidraulice sunt date in 8 7
mente de slquranta si control astfel tabelul 5.4.2.
lncat limitarea presiunii aburului si pro• Nu este recornandabila utilizarea, in ....J
tectia cazanelor sunt asigurate cu aju• scopul asiqurarii instalatiilor de Incalzi• 3
torul acestor dispozitive. De cele mai re cu abur de presiune joasa, a dispo•
multe ori aceste echipamente asiqura zitivelor nestandardizate, cum ar ti dis•
$i protectia instalatiei in intregime. pozitivele de siquranta hidraulice cu 2
Exista, in exploatare, situatii in care re• mai multe orate.
gimul de presiune al instalatlel poate ti
diferit de eel al generatorului de abur 5.4.5.2 Ventile de sigurantl
de presiune joasa. In acest caz se uti• Aceste dispozitive au numai rol de I
hzeaza sisteme de asigurare pentru protectie a echipamentelor impotriva
protectia instalatiel sl a consumatorilor. suprapresiunilor. Ele se rnonteaza la
Asigurarea instalatiilor de incalzire cu cazan pe conducta de abur care iese
abur de presiunejoasa se face cu dispo• din tamburul cazanului, inainte de orice
zitive speciale de tipul dispozitivului de arrnatura de reglare sau inchidere, si
siguranta hidraulic (DSH) $i al sunt in nurnar de eel putin doua, De
supapelor de sigurantfl.. Acesteaau rolul asemenea, ventilele de siquranta se
de a proteja atat cazanele cat si rnonteaza pe toate echipamentele in•
instalatia impotriva unor chise (distribuitoare de abur, schirnba•
suprapresiuni,prin deschiderea unei toare de caldura, recipiente sub presiu•
cai de legaturacu atmosfera. ne etc.), care nu apartin unor instalatli
protejate prin DSH. 6
5.4.5.1 Dispozitive hidraullce Supapele de siquranta, din punct de
de sigurantl vedere constructiv, sunt cu arc sau cu Fig. 5.4.6. Dispozitiv de siguramA
Nivelul presiunii aburului care pleaca contragreutate. hidrauliccu un brai:
de la cazan este limitat cu ajutorul dis• Fiecaretip de supapa se poate regla 1 - conducta principala: 2 - conduct·
pozitivului de siguranta hidraulic DSH. pe domenii diferite de presiuni (cap. de realimentare; 3 - rezervor cilindri
Acesta are in acelasi timp rolul de pro• 6.6). de descarcare: 4 - robinet cu ca
tectie a cazanului impotriva unor pre• drept; 5 - palnle: 6 - rnufa cu dop;
siuni peste limita adrnisa. Dispozitivele 5.4.6. Rezervoarele de condensat 7 - conducta de aerisire; 8 - peret
de siquranta hidraulice standardizate despartitor: H - rnarirnea bratului lung
prin STAS 3614 sunt construite cu un Sunt depozite cu nivel liber in lega• h - rnarimea bratului scurt;
singur brat. tura cu atmosfera, ca in figura 5.4. 1, D - diametrul conductei principale;
Montarea dispozitivelor hidraulice se prevazute cu capac de vizitare, con• d - diametrul conductei de realimenta
face pe fiecare cazan, de regula, ducta de aerisire, posibilitati de golire re; L - inaltirnea rezervorului de esapa
imediat la iesrea din cazan, pe conducta si racorduri pentru conductele de co• re; D1 - diametrul rezervorului de esa
de abur, ca in fig. 5.4.5, sau chiar pe lectare a condensatului de la consu• pare, a - inaltirnea conductei principa
tamburul cazanului,deasupra nivelului matori. In lnstalatllle mari, rezervoarele le in rezervorul deesapare,
de apa, de colectare a condensatului sunt
Dispozitivele de siquranta hidraulice compartimentate.
cu un brat (fig. 5.4.6) se construiesc
Tabelul 5.4.2. Caracteristicileconstructiveale dispozitivelorde siguranti hidraulicecu un

brat.
Presiunea_9e luci:!JJbar]
Marimea
1, 10 1, 15 1,20 1,30 1,40 1,50 1,60 1,70
H 1200 1700 2200 3300 4400 5500 6600 7700
h 650 920 1190 1790 2380 2980 3570 4170
I (500 kg/h abur)

D1
L
220
300
I
!
240
350
260
380
300 330
400 ---450"-, - 470
360 390
500--r- 410
500
D -·----
70 x 3,5 -~---·
d H 1200 33,5 t--J_?_QQ
x 2,8 2200 3300 4400 ! 5500 6600
h 650
D1 260
i 920
290
1200
320
1800
360
2390
400
2990
430
3590
470
i
- -4190
-- - --
77 0 0
500
11 (500... 1 000 kg/h abur)
D
L 350 400 420 470
89 x 3,5
500 550
-----·
550 I
+ . 550
d 42,25 x 3
H 1200 1700 2200 3300 4400 5500 6600 7700 --
h 650 910 1180 1770 2360 2950 3540 4140

D1 300 330 360 410 470 500 500 540
111 (1 000... 1600 kg/h abur) L 400 450 470 520 550 600 I 700 700
D 108 x 4
d 48,25 x 3
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de lncalzlre
acelasi timp depozitul de condensat alba un volum util suficient de mare Rezervoarele de condensat sunt de
este o sursa de energie terrnica recu• pentru a asigura o rezerva de apa sl a torrna paralelipipedica avand caracte•
perabila. De aceea, se recornanda, de evita pericolul rarnaneru fara apa a ca• ristici geometrice diferite In functie de
cate ori este posibil, utilizarea conden• zanelor. Volumul rezervorului de colec• furnizor. Forma acestora se va alege In
satului ca agent termic In sisteme de tare a condensatului depinde de canti• functie de posibihtatile de amplasare.
preincalzfre sau In sisteme de recupe• tatea de condensat rezultata de la con•
rare a caldu-ii reziduale. sumatori si de timpul de depozitare. in• 5.4.7. Dispozitive
Rezervorul de condensat trebuie sa trucat necesitatile energetice ale con• pentru separarea condensatului
sumatorilor sunt variabile In timp, de•
bitul de condensat este si el variabil. in timpul tunctionarii instalatiilor ali•
Pentru a raspunde necesitatllor maxi• mentate cu abur de presiune joasa,
me In functlonarea cazanelor, volumul datorita regimului variabil al consumu•
rezervoarelor de condensat se calcu• lui de energie terrnica, o anurnita can•
leaza In functie de debitul maxim de titate de abur nu se poate transforma
c; condensat rezultat In lnstalatie. Pentru integral In condensat la nivelul echipa•
instalatiile de abur cu pomparea con• mentelor sau al corpurilor de Incalzjre,
~~~~~~~~~~o
densatului direct In cazane, care repre• Pentru a lmpiedica patrunderea abu•
zinta sistemele eel mai des utilizate, rului In conductele de colectare a con•
volumul rezervorului de condensat se densatului, se rnonteaza dispozitive
L' calculeaza cu relatia: speciale, pe conductele de evacuare a
condensatului de la consumatori.
Fig. 5.4.7. Separator tennodinamic V = 3600 <PCT Z [m3] (5.4.2) Aceste aparate se tabrica In doua va•
RC p : r
pentru evacuare condensat, riante constructive diferite:
IAMC Otopeni: unde: - separator termodinamic de eliminare
1 - dop; 2 - element filtrant; <Per - este sarcina terrnica norninala a condensat;
3, 5, 7 - garnituri; 4 - corp separa• cazanelor de abur de presiune - oala de evacuarecondensat cu plutitor.
tor; 6 - scaun ventil; 8 - ventil; joasa din - centrala terrnica [kW];
9 - ca ac. p - densitatea condensatului la tempe• 5.4.7.1 Separator tennodinamic
ratura de depozitare [kg/m3]; de eliminat condensat
r - caldura latenta de vaporizare la Acesta se utilizeaza pentru evacua•
14000 presiunea de regim [kJ/kg]; rea condensatului din aparate, echipa•
10000
~ 9000
.... Z - timpul de depozitare a condensatu•
~ mente sl corpuri de Incalzire alimentate
~ 7000
~ lui [h]; cu abur de presiune medie $i joasa.
1?2 5000 Q0-~ Z = 0,5... 1 h, pentru lnstalatii mari $i Alegerea acestor dispozitive se face In
4000
. ~ 3000 Z = 2 h, pentru lnstalatii mici. functie de diferentade presiunea
...
(ij
en 2000 ~
cQ)
""C
- - !2.'-'
TabelulSA.a Caracteristicile tehnice
aburului iesrea din
echipament !),.p si a debitului de conden•
c
0 1000 '2-()
~ ale separatorului de condensat, sat evacuat Ge. in Romania se taonca
o doua tipuri de astfel de aparate la IAMC
700 IAMC Otoneni.
"
Q)
" "C
~ ,,. ,,. ,
\() ~ Dn L H D Masa neta Otopeni (fig. 5.4.7) avand caracteristicile
600 [mm] [mm] I [mm] [mm] [kq] constructive precizate In tabelul 5.4.3 $i
-
:0
Q) 400
0 300 ... 10
120 ! 64 90 3,6
nomograma pentru alegereadispozitivului
In fig. 5.4.8, sl la IAFO Zalau (fig. 5.4.9)
2 00 ~ avand caracteristiciletehnice date In
15 130 64 95 3,6
20 150 64 105 4,0 tabe• lul 5.4.4 si nomograma de alegere
100 25 ,_1®_ _ _l§! 115 5,8 --- In fig.
80
60 32 _ 180 93 140 8,3 5.4.10.
501 2 3 456 8910 20 40 40 200 100 150 10,2
Diferenta de presiune t.p [bar] 50 230 100 165 ! 11,4 5.4.7.2 Osle de evacuat condensat
cuplutitor
Fig. 5.4.8. Nomogrami pentru Dispozitivele au acetasi rol privind
alegerea separatoruluitennoclinamic Tabelul5.4.4. Caracteristicile tehnice
evacuarea condensatului ca $i separa•
pentru evacuare condensat, ale separatorului de condensat,
torul termodinamic $i se utilizeaza atat
IAMC Otopeni: IAFOZaliu.
In instalatii cu abur de presiune joasa
Dn - diametrul nominal. Dn L I H H1 D
145 ! 87 cat sl la presiune medie.
10 48 15
145 -I 90
·~
Datorita principiului constructiv,
12 52 17
aceste aparate au avantajul ca pot
15 178T1o7 53 20,5
functiona In instalatii de abur cu supra•
20 220 i 125 62 26
presiuni mici, fiind In mod special utili•
25 250 I 140 70 31
zate In lnstalatide cu abur de presiune
0
I
Tabelul 5.4.5. Caracteristicileconstructive
ale oalei de evacuare condensat cu plutitor.
Dn a b D2 nx M D; h e c Masa neti!
L [mm] [mm] [mm] [mm] fmmf -[mm] [mm] [mm] [kg]
~ 135 gjL 125 i_~M~ JQ ~.
360 i 348 37,000
Fig. 5.4.9. Separator tennodinamic 65 142 215 145 4 x M16 12 25 360 348 40,200
pentru evacuare condensat, 80 151 215 160 8 x M16 16 ' 30 375 368 f--'.'!_5_JQQ
IAFOZaliu. 100 165 245 18ot8 x M16 181 ~- -416 - 385 47,200
joasa, Ele se rnonteaza pe cat posibil re si nurnarul de porrun - oprm orar
~3000 intr-un by-pass, ca in fig. 5.4. 1. (NP10) sa nu fie mai mare de 12.
""2000
=00 '2.5 in Romaniase fabrica oale de
..;] 1000 N = _1_ = 3 600. <PcT(rMP - <PcT)
z evacuare condensat la IAFO Zalau (fig. t f + ts pVRC Mp r2
of 700 5.4.11).
P/o
t'.? 400 \'<:>

Caracteristicile constructive ale s cicluri
Q)
\'l, 12
acestor aparate sunt date in tabelul ( 5.4.4.)
"s 200 \0
5.4.5, iar nomograma de alegare este h
O cea din fig. 5.4.12. Alegerea oalelor de
0
.ig 100
.... evacuare a condensatului se face in unde rnerirnlle au semnificatiile definite
50 aceleasi condltil ca sl pentru separa• anterior si se exprirna in unitati SI. Debi•
~ 0,5 1 2 3 5 7 10 20 40 70
Diferenta de presiune.Ap [ bar[ toarele termodinamice, adica in functie tul pompei M este dat in kg/s. Acest
de debitul de condensat evacuat Ge si calcul este teci'retic acoperitor, avand in
Fig. 5.4.10. Nomogrami pentru de diferenta de presiune Sp intre intra• vedere conditiile de solicitare continua, la
a1egerea separatorului tennodinamic rea aburului in dispozitiv si evacuarea parametrii normali ai instalatiei alimentate
pentru evacuare condensat, condensatului. cu abur de presiune joasa. in practica,
IAFOZaliu: consumurile energetice fiind variabile,
Dn - diametrul nominal. 5.4.8. Alegerea pompelor pornirea sl oprirea pompelor de conden•
de condensat sat se face automat, in functie de nivelul
e apei din cazanele de abur. Pentru a cal•
a in statille care utilizeaza aburul de cula inaltimea de pompare a pompelor
On presiune joasa, cu intoarcerea conden• de condensat trebuie avut in vedere
satului prin pompare, pompele de con• faptul ca acestea functioneaza intr-un
densat se aleg in functle de parametrii circuit deschis, limitat de doua presiuni
si regimul de functionare al instalatiei. dife-rite, presiunea atrnosferica si presiu•
Astfel, debitul pompei de condensat, nea din cazane. Pompa aspira din rezer•
Gp, se calculeaza in functie de debitul vorul de condensat aflat la presiunea at•
de condensat format in instalatie si de• rnosferica si refuleaza in cazanele de
pozitat in rezervorul de condensat; se abur aflate in suprapresiune(fig. 5.4.1).in
verifica in raport cu nurnarut maxim de acest caz, inaltimea de pompare H se
cicluri porniri-opriri al pompei. in cazul calculeaza cu relatia: P
pornpanl condensatului direct in cazan, HP= h9 + [Hcz + ~(R·I + Z)]+ h5 [Pa]
se recornanda ca debitul pompei sa fie (5.4.5)
de doua ori mai mare decat debitul de unde:
Fig. 5.4.11. Oali cu plutitorpentru
condensat format in lnstalatie. h 9 - este lnaltlrnea qeodezica rnasurata
evacuare condensat: ca diferenta de cota intre nivelul
1 - capac; 2 - corp; 3 - plutitor; Ii = 2 . 3 600 . (/JCT
P P. r [m3/h] (5.4.3) minim al apei din rezervorul de
4 - corp ventil.
condensat si nivelul maxim al apei
unde rnarirnile au aceleasi semniflcatii din cazanul de abur, [Pa];
60000 ca in relatia 5.4.2. Hcz - presiunea din cazan [Pa];
50000 Deoarece pompele de alimentare a °L(R·I + Z) - suma pierderilor de sarci•
40000
na pe conducta de tran•
30000 "'bLJ, cazanelor tunctioneaza cu interrnitenta, sport a condensatului de
·'/~ pentru protectia motorului pompei de
20000 o'.( J;I la rezervorul de conden•
~!0w' condensat, in general, se accepta con• sat la cazan [Pa];

ditia ca timpul t, de functionare a pom• h5 - inaltimeasuplimentara, pentrusiguranta
10000
~
~ " ro'0 ~
pei sa fie egal cu timpul ts de stationa- alimentarii cu aoa a cazanelor [Pa].
fb<::)'
~ 5000 II
~ 4000 11111 "<::) -;~

"ti 3000 ~~<::):Al 1"1111
·~
co .., ~~ ~
(/)
c
2000 ;ri; ~llu.i'
.!"fl l.Y [YI):

'0'~'
Q)
']~; ~ <o
"c
0
0
1000 ~ c:i-
Q) "<::)'
"ii.... 500
400
'
a
Q)
300 ~
~~
200 ~ Fig. 5.4.13. Stabilirea punctului de Fig. 5.4.14. Distribuitorde abur:
functionarea pompei de condensat - corpul distribuitorului; 2 - puncte
in varianta pompirii directin de sprijin; 3 - ventile; 4 - oala de
100
cazan: P - curba caracteristica a condensat; 5 - manometru; 6 - racord;
0, 1 0,2 0,5 1 2 3 5 10 20
pompei; 7 - la rezervorul de condensat
R - curba caracteristica a retelei
Diferenta de presiunet;p[ bar J Dn - diametrul nominal. conductelor de condensat;
Fig. 5.4.12. Nomogrami FR - punctul de functionare a pompei de
pentru alegerea oalei de condensat, Fr - punctul teoretic
evacuare condensat cu caracteristic al retelei; G - debitul de
plutitor:
condensat; H - inaltimea de Lo - lungimea
pompare. distribuitorului, Do -
diametrul distribuitorului;
DRi - diametrul rotilor de rnanevra
ale ventilelor de inchidere;
H - 1500 mm de la nivelul de lucru.
Punctul de functionare a pompei de densat - pornpa - cazane si curba ca• trebuie sa asigure coordonatele G r i;;i
condensat FR rezulta din intersectia racteristica a pompei alese P (fig. H t ale punctului caracteristic Fr d~ pe
curbelor caracteristice ale retelei de 5.4.13).Teoretic, pompa de condensat c~rba caracteristlca R, astfel incat sa
conducte R, dintre rezervorul de con- fie acoperite pierderile de sarcina de
pe traseul de conductei;;i debitulde con-
2x1os
C') co co I c.o
CO C.O LO C.O
1x105 OLOO>CO
E r-.. co co Ol
5x104
caa..1(')"· -+----+--+--.....,
LO
~ 2x104
~I~~~~
Nir-.. ...- C') Ol
Cl
-"' II !----+--+---+- ,
E
-~ co a: co
co
..o s, I LO
Q. 5000 I
(1l
Q)
-0 ..,,.
:a
ii
2000 , IN'
Q) I :
0 1000
500
I~ I '
200
100
50
20
..
: ca
C'CI
U I
c
>
Cll 0
"' O
c
10 8 >----+--+--_, t----+--1----+- , 0
0
0,005 0,02 0,05 0, 1 0,2 0,5 2 5 10 20 30 co co 0
Cll . C') C')
~ ~ ~1:
"'O I CO C.O LO C') 0
Pierderea liniara de sarcina Rx 100 [Palm] lo
i r-..
t----+--1----+- , c.o
i~
IO"<:j"~NO)
~ 0 gll~
l- . . . NI II
Fig. 5.4.15. Nomogrami pentru calcululpierderilorde sarcini
co
LO LO 0
ol~
N,
0) 55 ~ C')la:
liniare la conductelede condensat cu circula~e prin (\J ! ,....!
pompare.
cf>1 cf>2 cf>3 (L"O)~ ,. 0,....~I"<N:j" :!

L1 L2 L3
G5
. QI
cf>4
LO :
L4 L5 ~ g c.o i
Ol I
CO N
1· ~
""'"
oi
0'
C') I
0
=
Fig. 5.4.16. Schema centralei termice cu abur
de presiunejoasi (exemplul de calcul 4).
Tabelul 5.4.6. Calculul de dimensionare al conductelorde

abur din exemplul de calcul 4.
Nr. crt. Calculul oreliminar - . Calculul definitiv
<P v D I R ' RI Ls
z Rl+Z I L(Rl+Z)
ml i [Pal [kW]
- [Pal
lrn/sl [Pal
[mmlI [Pal
[ml [Pa/ LO IN
I
240 1 2,6 800 749 30989 159

I x989
5 6 40 I
2 1600 27,5 273 x 8 4 16 64 1,5 351 415 I 1404 )ca 5' :::J I
3 2400 35 273 x 8 4 22 88 1,5 588 676 i 2080 E ~ ::; c 'LO c.o r-..icol
280 3,4 1740 2020 I 4100
z:::J .:.:.:. 0(/)
4 2400 45 245 x 7,5 7 40 J
! I I I
.
I. lnstalalii de Incalzire Capitolul 5: Centrale termice
densat calculat. Pentru siqoranta In instalatiile de incalzire cu apa calda, - racordarea corespunzatoare a dispo•
functio• narii, In instalatille de capacitati considerand debitul masic transportat zitivelor de siquranta hidraulica (DSH),
medii si marl, se rnonteaza doua pompe intre rezervorul de condensat $i cazane la cazane si In centrala terrnica, astfel
de con• densat, In paralel, una In ca fiind egal cu debitul pompei de con• incat acestea, In functionare, sa nu
functiune si una de rezerva, densat, iar viteza ve s 1,5 mis. afecteze siquranta personalului de in•
Pentru determinarea pierderilor de tretinere, I n mod obligatoriu, conducta
5.4.9. Distribuitorul de sbur sarcina liniare unitare R se poate utili• de aerisire a DSH va avea evacuarea
za nomograma din fig. 5.4.15. In exteriorul centralei termice, de regu•
Permite repartizarea debitelor la, peste acoperisul acesteia, pentru
necesa• re de agent termic spre 5.4.11. Tratares spei de adaos ca aburul eliminat In caz de suprapre•
consumatori, diteriti ca amplasament si siune sa nu intre In zona de lucru sau
necesar ener• getic. Distribuitorul de Avand In vedere temperaturile de re• de trecere;
abur este echipat cu stuturi de gim ridicate (peste 100 °C), la care de• - dispozitivele de siguranta hicraulica se
racordare prevazute cu arrnaturi de punerile de carbonati de calciu si mag• pot monta langa fiecare cazan de
lnchidere, pentru montarea aparatelor neziu din apa sunt importante, punerea abur sau pot fi grupate In apropierea
de rnasura $i control pentru racordarea In functiune a unei instalatii alimentate aces• tora, pe
dispozitivelor de separare si evacuare a cu abur se face prin umplerea cazane• peretelecentraleitermice;
condensatului (fig. 5.4.14). El se lor cu apa tratata, Pe parcursul functio• - amplasareaconductelor,In mod special
izoleaza termic cu vata de sticla, vata narii instalatiei se produc pierderi de cele de colectare a condensatului, nu
rninerala sau cochilii din polistiren In abur $i de condensat care trebuie trebuie sa lmpiedice circulana libera In
grosime de 40 ... 50 mm compensate printr-o cantitate de apa interiorulcentraleitermice;
Diametrul distribuitorului de abur D0 echivalenta introdusa In sistem, de re• - montarea arrnaturilor de lnchidere si
se calculeaza In functie de debitul de gula, prin rezervorul de condensat. Din reglare la o cota corespunzatoare ac•
abur care intra In distribuitor si o viteza acest motiv instalatiile care functionea• cesului si utilizani acestora sl ampla•
econornica, cu relatia: za cu abur trebuie racordate la un sis• sarea echipamentelor de rnasura si
tem de tratare si alimentare cu apa de control la cote care permit citirea sl
Do = 2~ lf. p~c;. Vec [m] (5.4.6) adaos (cap. 5.3). Acesta poate apartine preluarea datelor.
centralei termice de abur sau poate fi Distantele lntre echipamente $i apa•
asociat statillor de dedurizare sl tratare rate trebuie sa respecte indicatiile fur•
unde: a apei, de capacitatl mari care alimen• nizorilor, sa tina cont de gabaritul
<Per - este sarcina terrnica transportata teaza mai multi beneficiari, centrale ter• acestora si de spatiul necesar montarii,
de abur In distribuitor [kW]; mice de apa calda sau abur. exploatarii sl Intretinerii acestora. Este
r - caldera latenta de vaporizare la recomandabil ca echipamentele care
presiunea de regim [kJ/kg]; 5.4.12. Orgsnizares spsiiului apartin aceluiasi sistem sa fie grupate
p - densitatea aburului la presiunea si in centrals termici In aceeasi zona a centralei termice
temperatura de regim [kg/m3]; pentru ca traseul conductelor sa fie cat
vec - viteza econornica In distribuitor, cu Amplasarea echipamentelor pentru mai scurt, pierderile energetice cat mai
valori indicate lntre 6 si 10 mis. prepararea si distribuirea aburului de mici sl posibilitatile de supraveghere sl
Lungimea distribuitorului L0 se cal• presiune joasa se poate face Intr-un Intretinere cat mai eficiente.
culeaza In functie de diametrele DR ale spatiu special preqatit, intr-o centrals
rotilor de mane~ra a robinetelor mohta• terrnica care prepara apa calda ca Exemplul de calcul 4
te pe stuturile racordate la distribuitor, agent termic primar sau lntr-o centrals Se considera schema unei centrale
de distanta dintre acestea si numarul terrnica cu parametrii ridicati (apa termice de preparare a aburului de
racordurilor n, (fig. 5.4.14), fierbinte sau abur de presiune medie). presiune joasa, cu lntoarcerea conden•
n
L0=}:DRi+100 · (n -1) [mm] (5.4.7).
fn organizareageneralaa spatiului satului prin pompare directa In cazane,
j-1 inte• ca In fig. 5.4. 16. Se cunosc:
rior se tine seama de - debitul de caldura furnizat de fiecare
criteriileeconomice, functionale si cazan: <Pcz = 0,8 MW;
5.4.10. Dimensionsres estetice respectand condi• tiile impuse - lungimile tronsoanelor conductelor
conductelor de sbur de furnizorii de echipamente si de de abur $i condensat: L1 = 6,0 m; L2
fi condensat din centrals Normele de Protectie a Muncii si Paza = L3 = L6 = L7 = 4,0 m; L4 = 1,0 m;
termici L5 = 16,5 m; L8 = 3,2 m;
contra lncendiilor(cap. 5.3).
I n mod special, la amplasarea echipa• - suprapresiunea de regim a aburului la
Stabilirea diametrelor conductelor de cazane: Hcz = 0,4 bar;
mentelor centralelor termice de abur de
abur din centrala terrnica se face ca sl - se considera ca disponibilul de pre•
presiune joasa trebuie acordata o aten•
pentru lnstalatille interioare, In functie siune pentru acoperirea pierderilor de
tie deosebita urrnatoarelor elemente:
de sarcinile termice transportate de sarcina pe conductele de condensat
- asigurarea pantelor de montare a
abur pe tronsoane si de limita maxima este de He = 10 .000 Pa.
conductelor de transport abur;
a vitezelor, indicata In tabelul 4.3.4, Se cere dimensionarea echipamente•
- asigurarea pantelor conductelor de
utilizand tabelele generale ale pierderi• lor si a conductelor de abur $i conden•
colectare gravitationalaa
lor de sarcina liniare pentru conducte• sat din centrala terrnica.
condensatului;
le de abur (tab. 4.3.2). Rezolvare
- cota de amplasare a rezervoarelor de
Dimensionarea conductelor de con• • diametrul distribuitorului de abur:
condensat In raport cu eel mai jos
densat In instalatiile cu lntoarcerea
plasat consumator;
condensatului prin pompare se face D=2~=
- amplasarea distribuitorului de abur In
avano In vedere ca aceste conducte D ~~
apropierea rezervorului de condensat
transporta apa calda la sectiune plina,
pentru a asigura evacuarea conden•
Metodologia de calcul este aceeasi cu =2 2,4·103 =0,45m
satului format prin racire; 3, 14 . 0, 83 . 2 230 . 8
cea privind dimensionarea conductelor
- cota de montare a pompelor de con•
densat In raport cu rezervorul de de•
pozitare a condensatului;
in care: disponibilii He = 10000 Pa, diametrele au extras hidrocarburile de tip propan
- densitatea aburului: preliminare se stabilesc in functie de si butan).
Pab = 0,83 kg/m3; debit sl pierderea de sarcina liniara Pentru calculul parametrilor ventila•
- ciildura latentii de vaporizare: unitara medie, calculata cu relatia: torului de insuflare a aerului in arzator
r = 2 230 kJ/kg; Rm = (1 - a). He = si pentru calculul conductelor de aer
- viteza aburului in distribuitor: 8 este necesar sa se determine debitul
Vee = 8,0 mis; 2, I de aer necesar,
5
• volumul rezervorului de condensat V8 = V · B [m~/s] (5.5.1)
= (1- 0,33) · 10 000 = Pa
242 unde:
VRC = 3 600 --
p:r
z=
<f)C
27,7 m V - este volumul unitar de aer necesar
in care: arderii [m~/m~ combustibil];
2• 4 103 - lungimea conductelor de condensat
*=
= 3 600 · · !!_ = 3, 0 m3 B - debitul de combustibil gazos [m~/s].
958. 2 230 4 27,7 m; In cazul general, combustibilul gazos
- cota parte a pierderilorde sarcina locale: poate avea in compozitie: componente
in care: a= 0,33. combustibile (CH4, C2H6, Cat+s, C4H10,
- timpul de depozitare a condensatului: Se face calculul de verificare (tab. H, H2S, CO), componente inerte (C02,
Z = 45 min = 314 h; 5.4.7), stabilind pierderile de sarcina pe N) sl comburant 02.
- densitatea condensatului: fiecare troson, utilizand nomograma Volumul unitar de aer necesar arderii
Pc = 958 kg/m3; 5.4.15 sl tabelul 4.2.3, de la dimensio• stoichiometrice V0 este dat de relatia:
• debitul pompei de condensat: narea conductelor de apa calda, astfel V0 = 0,00476·(0,5·CO + 0,5·H2 +
Ii = 2. 3 600 <PCT =
incat "L(R/ + Z)5 6 7 8 s ooo Pa. + 1,5·H2S + 2·CH4 + 3,5·C2H6+
P P. r 10 + 5·CaHs+ 6,5·C4H10-02)
2• 4 103
5.5. Gospodiria [m~/m~] (5.5.2)
= 2 · 3 600 · . = 8, o m3 I ti; de combustibil unde simbolurile chimice reprezintii
958. 2 230
participatii volumetrice procentuale ale
• lnaltimea de pompare Este parte integranta din centrala componentelor respective in combusti•
Hp= h9 + [Hcz + 2,(RI + Z)j+ h, = termicii avand rolul de a prelua com• bil (la componentele care lipsesc in
l
= 65 000 + [40 000 + 10 000 + 20 000
bustibilul, cu sau fara stocare, si de
a-I arde in focarul cazanelor cu ajutorul
cornpozitle se introduce valoarea 0) iar
unitatea m~ are sernniticatia de metru
= arzatoarelor. La majoritatea centralelor cub normal de combustibil.
termice moderne se utilizeaza combus• Arderea reala se face cu un coefi•
= 135 000 Pa .. 135 kPa tibilii qazos! si lichizi, mai putin, cei cient de exces de aer a definit ca ra•
in care: solizi deoarece acestia din urrna se portul dintre aerul real introdus in pro•
= 65000 Pa;
h 9presiunea gasesc sub torrna de lignit, lemn sau cesul de ardere V [m~/m~] $i aerul
- aburului in cazan: brichete de carbuni. stocichiometric necesar Vo [m~/m~].
Hcz = 40000 Pa; Coeficientul de exces de aer este o
- pierderea de sarcina pe traseul 5.5.1. Proprieti~lefizicochimice irnportanta caracteristica econornica a
conductelor de condensat: ale combustibililor arderii deoarece la excese mari de aer
°L(RI + Z) = 10000 Pa; se rnaresc pierderile de caldura prin e•
- Inaltirnea suplimentarii de stquranta: La prepararea aqentilor termici pen• vacuarea gazelor din cazan iar la exce•
h5 = 20 000 Pa. tru nevoi qospodaresti precum si pen• se prea mici de aer, omogenizarea im•
Se alege o pornpa avand debitul de tru nevoi tehnologice, in cazan, se ard perfecta dintre combustibil si aer duce
8 m3/h $i o Inaltirne de pompare de combustibilii gazo$i, lichizi $i solizi. la aparitia unei arderi incomplete, mani•
135 kPa. f n instalatie se previid doua festata prin prezenta neeconornica de
pompe avand aceleasi caracteristici, 5.5.1.1 CO in gazele de evacuare.
una fiind de rezervii; Combustibiligaz°'i Coeficientii uzuali ai excesului de aer
• dimensionarea conductelor de abur Sunt definiti de STAS 3371 (tab. sunt:
din centrala termicii se face utillzand 5.5.1); ei sunt combustibili naturali de - pentru arzatoare cu aer insuflat
metodologia de calcul prezentatii in ca• zacarnant, practic, metan curat ames• a = 1, 1 - 1,2,
pitolul 4.3. I n functie de debitele de cal• tecat intr-o proportie mica cu gaze de - pentru arzatoare cu aer autoaspirat
durii transportate pe tronsoanele 1, 2, 3 sonda si gaze de rafinarie (din care s-
si 4 $i vitezele economice !imitate cu va•
lorile indicate in tabelul 4.3.4, se stabi• Tabelul 5.5.1. Caracteristicifizicochimiceale combustibililogr azo,i.
lesc diametrele conductelor de abur si
Nr. Marimea fizica Gaz metan I Gaz natural Gaz petrolier
se calculeazii pierderile de sarcinii utili•
zand tabelele 4.3.2 sl 4.3.3. Calculele crt. sl unitatea de rnasura lichefiat
sunt centralizate in tabelul 5.4.6;
• dimensionarea conductelor de con•
densat se face stabilind debitele de
con•
1
2
Temperatura minima de aprin-
dere in amestec cu aerul [0C]
Limita de amestec cu aerul
LI
I
650-760
I
I - -
la 20°C pentru aprindere [%] I

densat pe tronsoanele5, 6, 7 si 8, tinand
1
seama de debitul pompei, de sarcina - minima I 5 - -
I I
termicii a fieciirui cazan si considerandca - maxima 15
I - -
cele trei cazane lucreazii simultan.
Astfel, se obtine V5 = 8,0 m3/h, 3 Temperatura teoretica
I
v6 = 5,4 m3/h, v, = VB = 2,7 m3/h. de ardere [0C] 2050 - I -
Se recomandii realizarea unei con• 4 Puterea calorica inferioara I
ducte - colector pentru cele trei caza•
- H; [kJ/kg] 49900 - 45150
ne, adica tronsoanele 6 si 7 sii alba i
acelasi diametru. Alegand presiunea - H; [kJ/m~] 35800 I 35800 i 115000
I. mstalatii de Incalzire Capitolul 5: Centrale termice
a = 1,2 - 1,4; Pentru calculul parametrilor ventila• Va = V · B [m~/s] (5.5.11)
Pentru calculul parametrilor cosului torului de insuflare a aerului in arzator unde:
de evacuare a gazelor de ardere, even• $i pentru calculul conductelor de aer V - este volumul unitar [m~/kg com•
tual al exhaustorului ca si pentru calcu• este necesar sa se determine debitul bustibil] de aer necesar arderii,
lul canalelor de gaze de ardere este de aer necesar arderii: B - debitul de combustibil lichid [kg/s].
necesar sa se determine debitul de ga•
ze de ardere produs de arzator: Tabelul 5.5.2. Caracteristici fizicochimiceale combustibiluluilichid usor
=V ·B
V9undl [m~/s] (5.5.3) (CLU).
Tip 1 2 3 4
~~I ~:~
Densitate la 20 °C (max) [kg/m3] +900 930 935 940
V - este volumul unitar m~m~ com- Vascozttate la 20 °C (max) [0E] 3,0 4,5 -
9 bustibil gazos] de gaze rezultate din
arderea combustibilului gazos. la 50 °C (max) [0E] 2,0 3 6,0
In arderea corecta gazele de ardere r-----·~
la 80 °C (max) (0E] - - 3,0
au in cornpozitie C02, S02, H20, N2 si Punct de congelare [0C] (max)
aerul in exces (a - 1 )· V0• iarna -15 -15 -10 0
Volumul de CO este nesemnificativ la vara +5 +5 +5 I +5
!
concentratii maxime uzuale de 100
ppm in gazele de ardere. Punct de inflamabilitate [°C] (min) 50 55 60 65
Apa [%] (max) 01 _0,5 0,5 -- --··
Volumul gazelor de ardere, pe com• -------i----I - 0,5 ---
'
ponente, este: Cenusa [%] (max) ! 0,05 - 0,1 0, 1 0,2
----+----I
Vco2 = 0,01·(C02 + CO+ CH4 + ~_Sult [%] (max) 0,5 1,0 2,0 2,0
+ 2· C2H6 + 3·C3Ha + 4·C4H10) Cifra de cocs [%] (max) 1 4 5 8
[m~/m~] (5.5.4); Putere calorlca interioara [kJ/kg] (min) 41800 40550 40350 39100
Vso2 = 0,01·(H2S) [m~/m~ c] (5.5.5);
VN2 = 0,79·Vo + 0,01·N2 Tabelul 5.5.3. Caracteristicifizico-chimiceale
[m~/m~ c] (5.5.6); lemnelor.
VH,20 = 0,01·H2 + H2S + 2·CH4 +
+ 3·C2H6 + 4·CJHB + 5·C4H10 +
Cornpozitia [%] c H 0 N A w
+ 0,016·Vo [m~/m~ c] (5.5.7); ~asa orqanica 50 6 43 1 ·-
Rezultavolumul de gaze cenusa la masa uscata 2
stoichiometric: umiditatea la masa bruta
V9o = Vco2 + Vso2 + VN2 + VH20
~-
- lemn verde
--r-~--
~
30... 50
[m~/m~ c] (5.5.8);
- lemn uscat 15 ... 30
si volumul real al gazelor de ardere pe
unitatea de combustibil: - uscat artificial 5 ... 10
V = V + (a - 1)· V [m~lm~ c] (5.5.9); umiditatea W [%] I 0 I 10 20 I 30 I 40 I 50
9Demfr0ece
compo~tia combustibilului puterea calorica inferioara [kJ/kg] [ 18800 [ 16600 14500112300110300 I 0120
gazos se abate uneori de la prevederile
standardizate este bine sa se recalcu• Tabelul 5.5.4. CArbuni - compozijie•i caracteristicide
leze puterea calorica inferioara Hi In ardere.
functie de cornpozitia efectiva determi•
nata in laborator.
Bazin
Motru W[%]
41,0 A[%]
42,5 s [%]
1,4... 1,5 6490 ... 6910 «: [OC] eC( [OC]
Hi [kJ/kg] (}CC [OC]
-
Hi = 126,4·CO + 107,9·H2 + 229·H2S + Rovinari 41,0 40,5 1,2... 1,5 6590 ... 7120 960 1195 1295
--
+ 358·CH4 + 673,3·C2H6+ 912,4·CJHB Anina 9,0 54,0 1,7 13400 I
+ 1184·C4H10 [kJ/m~ c] (5.5.10). Cozia 10,2 54,8 1,6 12560 1051 1090 1141
Carnpulunq 31,0 . 36,2 1,0 10460 I
5.5.1.2 Combustibili lichizi
Filipe$ti 28,5 41,0 - 2,5 8372 1027 1110 1160
Sunt utilizati la arzatoarele de putere
mica $i medie si se impart in mai multe Sotinga 36, 1 40,0 2,5 8580
categorii, dupa caracteristicile fizico• Cornanesti 11,5 46,5 I 2,3 13000 948 1118 : 1181
chimice.
Astfel, din aceasta categorie face W - continutul de apa: A - continutul de cenu$e
parte combustibilul lichid U$Or (CLU)
STAS 54 (tab. 5.5.2) obtinut din reziduri Tabelul 5.5.5. Brichete- compozijie•i caracteristicide
Mina de provenienta Aninoasa
ardere. I
provenite de la distilarea titeiului $i din
a carbunelui
U.M.
Petrila I Comanesti I Codiea
amestecarea acestora cu fractiuni de
distilare. Are o viscozitate mare si nu Forma brichetelor ovoidala ovoidala ovoidala
poate ti pulverizat decat dupa o prein• Dimensiuni - lungime [mm] 54... 59 49... 54 56... 60
calzire la 50... 90°C, dupa calitatea lui. - latirne [mm] 45 ... 48 44.. .48 43 .. .
I
Dupa STAS 54, CLU se poate livra in - grosime [mm] 34 ... 36
I
48
30... 34 I 32 .. .40
--
4 catitatl cu caracteristicile prezentate Masa [g/buc] 47 ... 60 40 ... 50 45 . 65
I
in tabelul 5.5.2.
Combustibilul lichid M, STAS 177, Liant bituminos [%] 6,5 ... 7 10,5... 11,5 -
este o rnotorina cu fractie larga de dis• Cornpozitie - volatile [%] 35 ... 38 23... 25 30 ... 32
I
tilare. Are toate caracteristicile motorinei pentru motoarele Diesel, in particular, aceea ca, avand viscozitate redusa,
poate ti pulverizata fin la temperatura arnoianta obisnuita din centrala terrnica.
- umiditate [%] 3 ..
.4 3 .. .4
6 ... 7
- cenusa [%] 14 ...
17,3 17,5... 21 36
... 38,5
- suit [%] 3
3,7 1,5
Putere calorica [kJ/kg] 24
700... 26700 23 600... 25 500 17200 ...
17600
In cazul general, combustibilul poate compozitle se introduce valoarea 0. Vso2 = 0,006998 · N [m~/kg] (5.5.15);
avea In cornpozltle urrnatoarele ele• Arderea reala se face luandu-se In VN2 = 0,79·Vo + 0,008·N [mYkg](5.5.16);
mente In care simbolurile reprezinta considerare coeflcientii de exces de VH20 = (9·H+W)/80,4 +
participatii gravimetrice, In unitataea de aer a cu valori cuprinse lntre 1, 1 si 1,2. + 0,016·Vo [m~/kg] (5.5.17);
combustibil [kg]: componente combus• Debitul de gaze de ardere produs de Rezultii volumul de gaze stoichiometric:
tibile (C, H, S), componente inerte (N, arzator: Vgo = Vco2 + Vso2 +
W, A) si comburant 0. Conventional, li'9 = V9 · B [m~/s] (5.5.13); + VN2 + VH20 [m~/kg] (5.5.18);
se noteaza cu W continutul de H20 si unde: si volumul real de gaze de ardere pe
cu A continutul de cenusa, V - este volumul unitar [miVkg com• unitatea de combustibil:
Volumul de aer unitar necesar arderii g bustibil lichid] de gaze rezultate = V + (a - 1)· V [m~/kg] (5.5.19);
V9Deolr~ce
stoichiometrice V0 este dat de relatla: din arderea combustibilului lichid. compo;itia combustibilului
V0 = 0,0889·C + 0,0333·$ + 0,265·H - Volumele de gaze de ardere pe com• lichid se abate uneori de la prevederile
- 0,0333-0) [m~/kg] (5.5.12); ponente sunt: standardizate este bine sa se recalcule•
La componentele care lipsesc In Vco2 = 0,01866 · C [m~/kg] (5.5.14); ze puterea calorica inferioarii Hi In func•
tie de cornpozitia efectiva cu relatia:
Hi= 339·C + 1200·(H-0!8) + 104,7-S -
- 25, 1·(W-1, 125·0) [kJ/kg] (5.5.20).
5.5.1.3 Combustibili solizi

Din punct de vedere al utiliziirii, la
I cazane, se iau In considerare doua cla•

se de combustibili solizi: naturali $i
prelucrati, Din prima categorie tac par•
I
te lemnele $i ciirbunii iar, din a doua
categorie, ciirbunii brichetati,
In cazul general, combustibilul poa•
te avea In cornpozitie urmiitoarele ele•
mente, In care simbolurile reprezinta
partlcipatii gravimetrice In unitatea de
combustibil [kg]: componente com•
bustibile (C, H, S), componente inerte
Fig. 5.5.1. Alimentareaarzitorului cu (N, W, A) sl comburant 0. Conventio•
combustibilichid: nal, se noteaza cu W continutul de
1 - rezervor; 2 - tija de control; 3 - aerisire; 4 - semnal de preaplin; 5 - teava H20 st, cu A, continutul de cenusa, Se
de consum combustibil; 6 - sorb; 7 - robinet de lnchidere; 8 - semnalizare rernarca aceeasi structurii de compo•
nivel; 9 - capac; 10 - protectle teava combustibil; 11 - robinet de reglare la zitie cu cea a combustibilului lichid,
arzator: 12 - cuva din beton. deci calculul debitului de aer necesar
pentru ardere sl al debitului de gaze
de ardere rezultat se face cu acereasi
~3c relatii ca sl pentru combustibilul lichid.
3
3b
5.5.1.3.1 Combustibilisolizi naturali
LEMNELE - Se utilizeazii drept com•
bustibil la sobe si la centralele termice
din zonele de piidure, unde posibilita•
tea de aprovizionare locala $i costul re•
lativ scazut tac economicii utilizarea
lor. Prin calitatile sale de ardere: aprin•
dere usoara, datorita continutului mare
de volatile, lipsa sulfului care asiqura o
ardere nepoluantii sl faptul ca resturile
de ardere (cenusa) sunt foarte putine,
lemnele sunt un combustibil de buna
calitate pentru cazanele mici.
Principalele caracteristici ale lemne•
a b c
lor pentru combustibil sunt date In ta•
Fig. 5.5.2. Schema tehnologici a instalatieide alimentare, belul 5.5.3.
depozitare, distribuiiecu rezervorintermec:liar'i ardere a CARBUNll - Ciirbunele disponibil In
combustibiluluui sor cu tara noastrii, pentru ardere, este ligni•
arzitor monobloc: tul. Costul ridicat raportat la eficienta
a - schema tehnologica a instalafiei de combustibif; lui termicii face ca utilizarea acestuia In
b - schema tehnologica a arzatorului monobloc "tot-nimic"; c - focar; centralele de lncalzire sau industriale,
1 - rezervor de depozitare; 1a - racord de aerisire cu opritor de flaciirii; sii nu fie economicii. In atarii de aces•
1b - racord de alimentare; 1c - racord conducta de alimentare cu combustibil; tea, datoritii urntditatf initiale mari, lig•
2 - pornpa de transvazare; 3 - rezervor de combustibil; 3a - racord conducts nitul are o aprindere dificilii, necesitand
de combustibil; 3b - conductii de preaplin; 3c - racord de aerisire cu opritor un aport mare de caldura la lnceputul
de flaciirii; 4 - prelncalzitor de combustibil; 5 - filtre; 6 - pornpa de procesului de ardere. Cenusa, care se
combustibil; 7 - ventil electromagnetic; 8 - injector; 9 - electrod de aprindere; topeste la temperaturi joase ( 1 100-
10 - focar; 11 - detector de flacara; 12 - ventilator; 13 - dispozitiv de ajustare
aer; 14 - motor electric.
I. lnstalalii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice
1 200 °C), face ca, In ultima faza, sa se in functie de capacitatea centralei prezentata in fig. 5.5.2.
produca zgurificarea patului de ardere, termice precum si de nurnarul cazane• Combustibilul din unul sau mai multe
aparitia unor mari cantitati de parti lor, alimentarea cu combustibil a arza• rezervoare este pompat cu ajutorul
nearse, cu pierderi energetice ce ajung toarelor se poate face direct din rezer• pompelor in rezervorul de consum zilnic
la 10-15 %. vorul de depozitare sau prin interme• de unde, prin cadere libera, este trimis
Principalele caracteristici de compo• diul unui rezervor intermediar. la cazane printr-o retea de conducte.
zitie si de ardere ale lignitului sunt pre• La instalatille de alimentare cu com• Pentru a asigura o buna alimentare a
zentate In tabelul 5.5.4. bustibil lichid a cazanelor fara suprave• arzatoarelor, se recomanda ca Inaltirnea
Temperaturile caracteristice ale ce• ghere perrnanenta se prevad dispozitl• h de amplasare a rezervorului inter•
nusf $i zgurii sunt urrnatoarele: ve de blocare a admisiei combustibilu• mediar tata de arzatoare sa fie cuprinsa
e - temperatura de lnmuiere a cenusii: lui In caz de lntrerupere a curentului lntre 1 si 5 m CTn general h = 2 m).
{ - temperatura de topire a cenusii: electric sau de defectare a componen• La instalatiile de alimentare a caza•
etc - temperatura de curgere a zgurii. nelor cu combustibil lichid si rezervor
CZ telor utilajelor care servesc arderea.
de tnaltirne, fara supraveghere drecta,
5.5.1.3.2Combustibilisolizi perrnanenta, se prevad dispozitive de
5.5.2.1 lnstalatii de alimentsre
brichetaii blocare a admisiei combustibilului in
cu pompare direct.I
BRICHETELE - Prin presarea carou•
Se utilizeaza pentru centralele termi• caz de intrerupere a curentului electric
nilor rnarunti sau praf se obtin brichete
ce cu putere mica (circa 2 cazane) sau de defectare a componentelor uti•
de carbune. lajelor care servesc arderea.
(fig. 5.5.1).
O parte din sterilul continut din car•
Alimentarea cu combustibil a arzato•
bune, rezultat din exploatare, poate fi
rului se face din rezervorul de depozi• 5.5.3. lnstala1:iide ardere
lnlaturat prin flotare In lichide grele si
prin aceasta se ridica puterea calorica tare cu ajutorul unor pompe volumetri• a combustibililor gazo'i
ce cu filtre Incorporate In ansamblul
a brichetelor pana la valori de 17 000-
arzatorului, Optional, arzatorul poate fi Sunt mai pretentioase, pe de o par•
27 000 kJ/kg.
Brichetarea se poate face cu liant dotat si cu prelncalzitor de combustibil te, datorita caracterului exploziv iar, pe
In sistem incorporat: terrnorezistenta de alta parte, datorita variatiilor mari de
sau tara liant. Unii carbonl bruni, din
clasa carbunilor bruni parnantosl, se electrica pe conducta de alimentare a presiune in regim de exploatare pe
duzei de pulverizare si/sau termorezis• care le prezinta gazele naturale. De
brlcheteaza prin presare la presiune
ridicata. Restul carbunilor necesita pen• tenta imersata In combustibil Intr-un aceea racordurile la arzatoare se tac
recipient termostatat, intercalat pe tinandu-se seama de tipul arzatorutui $i
tru brichetare un liant de tip bituminos.
conducta de refulare a pompei. de variatiile de presiune ale gazului,
in tabelul 5.5.5 se prezinta unele ca•
mai precis, de presiunea minima la
racteristici ale brichetelor de carbune,
5.5.2.2 lnstalatia de care poate lucra arzatorul,
alimentare cu rezervor in fig. 5.5.3 se prezinta schema de
5.5.2. lnstalaiii de ardere principiu de racordare a arzatorului la
a combustibililor lichizi intermediar
La centralele termice prevazute cu reteaua de gaze.
mai mutte cazane se recornanda ali• Arzatorul este racordat la rampa de
Cuprind rezervoarele de depozit, re•
zervorul de consum zilnic (daca este mentarea cu combustibil a arzatoare• gaz care cuprinde, succesiv, urrnatoare•
cazul), arzatoarele, pompele pentru cir• lor, prin cadere libera dintr-un rezervor le componente obligatorii: priza de pre•
culatia combustibilului (daca este ca• intermediar amplasat fie in sala caza• siune, necesara pentru determinarea
zul) precum si conductele de transport nelor, fie intr-o tncapere adiacenta presiunii statice si dinamice la intrare In
acesteia, in functie de capacitatea lui. rarnpa: electrovalva de siguranta, cu
cu arrnatunle respective.
Schema unei astfel de instalatii este functionare in regim tot-nimic si cu
presiunea de lucru qarantata de
1,5 - 2 ori mai mare decat presiunea
maxima de lucru a rampei de gaz; elec•
trovalva de lucru, cu deschidere brusca
la arzatoarele cu aer autoaspirat sl, la
5 arzatoarele mici, cu aer insuflat, iar la
Fig. 5.5.3. Schema de racordarea arzMoruluila reieaua de gaze:
1 - arzator; 2 - priza de presiune; 3 - electrovalva de slquranta:
4 - electrovalva de lucru; 5 - presostat de minimum; 6 - regulator de presiune;
7 - filtru de praf; 8 - legatura elastica: 9 - robinet de lnchidere.
3
2
5
Fig. 5.5.5. Focar pentru arderea

lemnelor:
- bare de gratar; 2 - zidaria
refractara a focarului; 3 - usa de
lncarcare: 4 - usa de reglare a
Fig. 5.5.4. lnstalaiiide ardere a combustibiluluGi PL: aerului; 5 - cenusar;
1 - rezervor GPL de 2700 I; 2 - conducta gaze petroliere; 3 - reductor de hs - Inaltirne de strat; h, - Inaltirne de
presiune; 4 - statie de reglare gaze; 5 - arzator: 6 - filtru de irnpuritati: ardere a volatilelor; ht - inaltirne
7 - legare la parnant, focar.
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de incalzlre
arzatoarele mijlocii si mari cu aer cina pe reteaua interioara si la presiu• petroliere lichefiate: propan si butan).
insuflat are deschiderea lenta si poate nea minima de lucru a arzatorului, de• SC. SPRINTS.R.L. Bucuresti a reali•
avea ooua trepte de debit prereglat; terrninandu-se astfel diterenta dintre zat o instalatiede incalzirein care cen•
presostat de minimum, care da co• presiuneastatica sl cea dinarnica la in• trala terrnica este prevazuta cu un ca•
manda de oprire a arzatorului in mo• trare in arzator, la sarcina minima. Re• zan de apa calda de 46,5 kW, utilizand
mentulin care presiuneadin rarnpa co• glarea presostatului de minimum se drept combustibil GPL (fig. 5.5.4).
boara sub presiunea minima de lucru face astfel incat acesta sa Intrerupa lnstalatiade ardere GPL se compune
stabilita pentru arzator, de exemplu 50 functionarea arzatorului la atingerea dintr-un rezervor metalic de torrna
mbar, la majoritateaarzatoarelorcu aer presiunii minime (dinamice) $i sa nu cilincrica avand capacitatea de 2 700 I.
insuflat, si 25 mbar, la cele autoaspi• perrnita pornirea acestuia in momentul Gazulevaporat este transportat la cen•
rante; regulator de presiune, pentru imediat urrnator cand apare saltul de trala terrnica printr-o conducts subte•
rnentlnereafoarte stabila a presiunii la presiune de la presiunea dinarnica la rana a carei tehnologie de montare
arzator: filtru de praf, cu rolul de a cea statica, ci doar la o crestere mai este asemanatoarecu cea pentru ga•
proteja organele de inchidere din aval; mare a acesteia.In felul acesta se evita zul metan. Pentru reducerea presiunii
legatura elastica, utila atunci cand se fenomenul de pendulare (porniri $i gazului de la circa 12-14 bar la 0,02
tac interventii la arzator sau cazan; opriri repetate) care, daca dureaza bar s-a prevazut o statie de reducere a
robinet de separare. mult, pot duce la avariereaarzatorulul. presiuniiintr-o sinquratreapta, compu•
In general, arzatoarele se livreaza sa din 3 regulatoaremontatein paralel,
echipate cu componentele (1) - (6) din 5.5.4. lnstalalii de ardere de tip RGL SEPA S.A. Barlad,
fig. 5.5.3 care tin direct de functiona• a gazelor petroliere lichefiate
rea arzatorului, Componentele (7) - (9) 5.5.5. lnstalalii de ardere
se prevad in proiectul de instalare. La centralele termice cu capacitati a combustibililor solizi
Unele tipuri de arzatoare cu rampe mici se pot utiliza, drept combustibil,
compacte pot ingloba intr-un corp co• gazele petroliere lichefiate (GPL). Dis• 5.5.5.1 Arderea lemnelor
mun componentele(2) - (5) $i (7). ponibilitatile de GPL ale industriei pe• Lemnele se ard in cazane speciale,
In cazul cand apar trecvente caderi troliere a constituit rnotivatia luarii in pe gratare plane, cu aer aspirat de sub
de presiune in reteaua de gaze este studiu a posibilitatii realizariide instala• gratar din camera denurnita cenusar.
bine sa se determine pierderile de sar- tii de ardere care sa toloseasca un ast• Din analiza procesului de ardere re•
fel de combustibil (utilizarea gazelor zulta ca necesarul de aer este variabil
produse prin vaporizarea produselor in timp sl pentru a nu exista o ardere
incornpletain fazele care cer un maxi•
Tabelul5.5.6. Debit orar de 802 emis mum de debit de aer, se foloseste un
exces mare de aer chiar si in fazele
de o centrali termici de 10 MW
care necesita aer putin. Arderea in
funciionAnd cu lignit. aceste condltii este mai putin economi•
Tip Debit Debit Debit ca, randamentul cazanelor cu lemne
lignit comb suit S02 fiind de ordinul 70... 80%.
-··-- ---~ --------
[kg/h] [kg/h] [kg/h] In fig 5.5.5 se prezmta un exemplu

Motru 8929 129,5 259,0 de focar cu bare de gratar folosite la
arderea lemnelor.
Rovinari 8595 116,0 232,0
75,9 151,8
~Anina 4464
Cozia -~
4 762 _2~L ---~152,4
~-~
G~----00
~Q_~mpulllrl_!;L 5714 ~-5?_._!~ ~_!_4!2
---------
Filipesti 7143 178,6 357,2 --
Sotinga 174,2 ~348,4_ 2

Fig. 5.5.9. Arzitor cu rampe 6969 3
multiple. Cornanesti 4608 106,0 212,0 Fig. 5.5.7. Arzitor autoaspirant:
- duza de gaz; 2 - camera de
amestec; 3 - cap de ardere.
2
5
1
4
t=.:~==:Jl:-~f------2
/ut-~-11-T----...---1~-3
3
Fig. 5.5.8. Ruperea de presiune
la cazane cu arzAtoare
autoaspirante:
Fig. 5.5.6. Cazan cu gritar METALICA (pentru arderea lignitului): - arzator: 2 - electrod de aprindere;
- bare de gratar; 2 - sarnotarein focar; 3 - elemente de cazan; 4 - usa 3 - vana de gaz; 4 - electrod de
focar; 5 - usa cenusar; 6 - strat de combustibil; 7 - volum de ardere a detectie flacara; 5. hota cu rupere de
volatilelor; 8 - cenusar. presiune.
5.5.5.2 Arderea ARZATOR CU AER ASP/RAT ca, la varlatii de presiune a gazului se
drbunilor avantaje: moditica debitul arzatorului$i proportia
Lignitul brut are un continut mare de • simplitate constructiva prin lipsa ven• de aer primar introdus prin ejectie,
fractle fina, sub 10 mm, care cade sub tilatorului; Stabilizarea frontului de tlacara se
gratar $i este pierdut, energetic, fiind • autoreglarea aspiratiei de aer la va• face la ieslrea din canalele de admisie
evacuat cu cenusa. De asemenea, riatii de presiune a gazului; a amestecului primar si este, relativ,
cantitatea de cenusa este mare, de or• ARZA TOR CU AER INSUFLAT redusa, De aceea, arzatoarele moderne
dinul 40% din masa combustibilului avantaje: folosesc canale de admisie de tip fante
initial, si trebuie gandita de la inceput • reglare riquroasa a proportiei com• lnguste racordate la mai multe rampe
sototia de depozitare sau de evacuare bustibil/aer care se rnentine constan• de gaze astfel ca se realizeaza, practic,
a cenusii din centrala terrnica. ta In timp; o supratata plana de ardere, asa cum
Solutia tipica de cazan de incalzire • posibilitate de: se arata In fig. 5.5.9.
folosind lignit este cazanul METALICA. - automatizare la sarcini variabile;
In fig. 5.5.6 se prezinta o sectiune - realizaretehnica pentru orice debite; 5.5.6.2 Arzltoare cu aer insuflat
prin cazanul METALICA cu gratar. - introducereIn trepte a aeruluide Atunci cand condltille economice nu
Valoarea excesului de aer mediu In ardere sau de recircularea impun alegerea unui arzator cu aer aspi•
nmotlonarea gratarului este de 2,5... 3 gazelorIn focar pentru a reduce rat se foloseste un arzator cu aer
si durata unui ciclu de functionare este emisiile de NOx; insuflat.
de - realizarea focarelor In Solutflie de arzatoare nu sunt mult
4-6 h dupa care gratarul trebuie des• suprapresiune. Cornparatia duce la diferite constructiv intra ele, diterenta
carcat sl curatit deoarece este blocat cu concluzia ca uti• rnajora fiind In sistemul de reglare a
zqura. Urrneaza din nou o aprindere. lizarea arzatoarelor autoaspirante este
Se rernarca In cazul lignitului un con• indicate numai pentru debite foarte
tinut mare de suit (1,2... 2,5%) ceea ce mici de combustibil unde economia de
face ca gazele de ardere sa alba un investitle este preponderenta tata de
continut ridicat de S02 $i sa fie puter• economia de combustibil si fata de po•
nic poluante. sibilitatea de reglare corecta a proce•
In tabelul 5.5.6 se prezinta debitul sului de ardere.
orar de S02 ce se emite de catre o
centrala termica cu puterea de 10 MW 5.5.6.1 Arzltoare cu aer
(echivalent de Incalzjre pentru 1 000 aspirat
apartamente). La asemenea grade mari Schema clasica a unui arzator auto•
de poluare $i la indicii economici foarte aspirant este prezentata In fig. 5.5.7.
defavorabili alegerea solutiei de ardere Deoarece impulsul jetului de combus•
a lignitului In centrale mici trebuie foar• tibil gazos nu poate antrena mai mult de
te bine justificata, 0,4... 0,6 din debitul necesar de aer
(coeficient de ejectie maxim 4... 6), este
5.5.5.3 Arderea necesar ca focarul sa fie In depresiune
brichetelor si completarea aerului necesar arderii sa
Procesul de ardere a brichetelor de se taca prin reglarea admisiei de aer
carbune este mult mai bun decat eel al secundar. Aerul secundar se reqleaza
arderii lignitului brut, tara probleme de pentru situatia cea mai dezavantajoasaa
aprindere si de zgurificare. Trebuie, to• tirajului, respectiv, a depresiunii In focar,
tusi, remarcat faptul ca, la continutul ceea ce face ca, la existenta unui tiraj
mare de suit din combustibilul tip bri• Fig. 5.5.10. Arzltoar de debite mici
mai bun, excesul de aer sa fie mai mare
chete, emisiile poluante In gazele de ~i mijlocii:
decat eel economic. La cazanele moder•
ardere pot deveni inacceptabile. a - solutie de erzeto: (CHAPPEE);
ne, pentru ca tirajul cosului sa nu influ•
lnstalatille de ardere sunt tot pe gra• 1 - ventil de admisie gaz; 2 - presostat
enteze introducerea aerului secundar, se
tar plan fix. de gaz; 3 - conector pentru rampa de
prevede o rupere de presiune la evacua•
Dezavantajul arderii brichetelor este gaz, reglare $i alimentare;
rea gazelor din cazan, asa cum se arata 4 - transformator de aprindere;
costul lor ridicat.
In fig. 5.5.8. 5 - presostat de aer; 6 - motor
ln orice caz reglarea clapetei de admi• electric-ventilator; 7 - automatizare.
5.5.6. Arzitoare sie a aerului secundar trebuie facuta cu
de combustibil gazos rnulta atentie la punereaIn functiune a
ar•
Tipurile de arzatoare se clasifica, In
zatorului si trebuie avut In vedere faptul
primul rand, dupa modul de introdu• Tabelul 5.5.7. Caracteristicile arzitoarelor
cere a aerului necesar arderii. Oaca ae• de combustibil gazos tip CHAPPEE ~i SICMA cu puteri 10-600 kW.
rul este admis prin efectul de ejectie al Tip arzator Putere termica Putere Diametrul I Masa
---------- --·---------
combustibilului combinat cu introduce• maxima minima motor capului de neta
rea unui aer secundar prin depresiunea
[kW] [kW] [W] ardere [mm] [kg)
realizata In focar, arzatorul este cu aer
1
aspirat (autoaspirant). In cazul cand CHAPPEE CG 4-1A 47 13 150 80 11

exista un ventilator care insutla aerul CG 7-1A 77 42 200 98 13
necesar arderii, arzatorul este cu aer
insuflat (presurizat).
CG12-1A 144
I
'
72
i
200 127 I I
17
CG18-1A 250 70 250 128 II 28
Trebuie delimitate particularitatile fie• I
30
carei categorii de arzatoare pentru a CG28-1A 350 180 250 135
utiliza corect tipul adecvat. Avantajele SIGMA GS31-1A 420 160 370 178 36
si dezavantajele, sunt prezentate In GS40-1A 480 215 370 178 36
continuare. GS51-1A 600 215 I 370 178 ! 37
puterii. Sunt realizate astfel arzatoare neral, cu reglare tot-nimic. 0 solutie jeturi lnconjurate de jeturi multiple de
In gama de puteri termice de la 5 la constructive tipica este prezentata In aer, astfel ca omogenizarea combusti•
5 000 kW care vor ti ilustrate prin fig. 5.5.10 a (arzator CHAPPEE CG). in bil-aer sa fie foarte buna,
exemple constructive. fig. 5.5. 10 b $i c se prezinta sistemul in tabelul 5.5.7 se dau principaleleca•
in gama puterilor mici si mijlocii, pa• de alimentare cu gaz al capului de racteristiciale unor game de arzatoere de
na la 600 kW, arzatoarele sunt, In ge- ardere: se divide curentul de gaz In 8 combustibil gazos tip CHAPPEE $i
SIGMAIn gama de puteri 10-600 kW.
1 - vana de gaz cu deschidere Diferitele solutli constructive de arza•
proqresiva; 2 - presostat de aer toare au sisteme de omogenizare gaz•
treapta I; 3 - presostat de aer treapta aer specifice. Combustibilul gazos
II; 4 - presostat de gaz treapta I; poate ti admis In camera de amestec
5 - presostat de gaz trapta II; prin orificii dispuse central sau periferic
6 - servomotor de cornanda a clapetei In jetul de aer.
de aer; 7 - ventilator de aer; 8 - cap Amestecul cu jetul de aer se face In
de ardere; 9 - automatizare + motor capul de ardere introducand gazul
electric. intr-un jet turbionar de aer pentru a
scurta tlacara $i pentru a lmbunatati
stabilitatea. Reglarea pozitiei capului
1 MGS 40-1A 4 MGS 60-2A 7 MGS 151/191-2A de ardere permite, In limite destul de
L'i.P focar 2 MGS 60-1A 5 MGS 80-2A 8 MGS 240-2A
[daPa] 3 MGS 40-2A 6 MGS 130-2A 9 MGS 245/350/380-2A largi, modificarea stabilitatii flacarii $i a
lungimii ei.
......
Sistemul de automatizare asiqura ur•
--'""'
120
rnatoarele secvente de functionare:
r-; - preventilarea focarului (timpul minim
80 <. r--.....r: r-...... -......

~
<,
r-.... <,
fiind prevazut In norme);
- punerea In functiune a sistemului de
r-, \' I'(
""'
'~ ..... 7
aprindere cu scantele:
"
40 '-\ \5 ~
<,
I'......... \ fl.
-, - controlul existentel flacarii printr-o
sonda de ionizare sau o totocelula;
2 \3\ \ I\ \ - comanda de lntrerupere a alirnentarii
0
1
400
\
\ \
800 1200
\
1600 2000
\
2400
""
2800
'\
\.
P [kW]
cu combustibil la comanda unui
termostat de reglare.
Sistemul de automatizare are sl rol
b de protectie oprind functionarea arza•
Fig. 5.5.11. Arzltoare de putere medie cu 2 trepte de sarcini: torului In urrnatoarele cazuri:
a - soiutie constructive (erzetosre SIGMA GS); - nerealizarea aprinderii;
b - diagrame de putere In tunctie de suprapresiunea din focar. - presiune de gaz In afara limitelor pre-
vazute:
Tabelul 5.5.8 Caracteristicile unor game de arzitoare - upsa de presiune a aerului;
de combustibilgazos tip SICMA cu puteri 300... 3 000

kW.
Putere terrnica maxima Putere motor Diametrul capului Masa
Tip arzator minima de neta
[kW) [kW] [W] ardere [mm) [kg]
SIGMA GS40-2A 480 280 370 178 36
GS51-2A 600 280 370 178 37
GS60-2A 700 300 600 178 38
GS70-2A 820 300 1 100 166 45
GS80-2A 940 300 1 100 172 57
GS130-2A 1 550 720 1 800 188 60
GS151-2A 2 000 1 000 2 200 211 67
GS191-2A 2 500 1 200 3 000 224 77
GS240-2A 2 880 1 400 4 000 226 110
Tabelul 5.5.9. Caracteristicile unor game de arzitoare de combustibilgazos

tip SICMA - RAG cu puteri 500-3 000 kW.
Putere terrnica Putere Diametrul Masa
Tip arzator maxima minima motor capului de neta Fig. 5.5.12. Schema de principiu
a regulatorului RAG raportaer-gaz
[kW] [kW] [W) ardere [mm) [kg)
SIGMA GS80-RAG 940 400 1100 172 57 1 - vana de gaz;controlat:
2 - rnembrana de
GS130-RAG 1 550 720 1 800 188 60 aer; 3 - sistem de parqhii: 4 - tija cu
GS151-RAG 2 000 1 000 2 200 211 67 bila; 5 - piston servomor;
GS191-RAG 2 500 1 200 3 000 224 77 6 - membrana de gaz; 7 - pornpa de
GS240-RAG 2 880 1 400 4 000 226 110 ulei; 8 - registru de aer.
I. lnstalaiii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice
- stingerea flacarii; kW, arzatoarele pot ti cu un regim tului P az IP8er) tija cu bila deschide by•
- sesizarea prezentei flacari in focar continuu de reglare a puterii, avand in pass-ul $i volumul de ulei care trece prin
inainte de aprindere; permanents controlul proportiei corec• by-pass este acelasi cu debitul pompei.
- depa$irea temperaturii maxime admi• te intre combustibil si aer. Un exemplu Pistonul servomotorului si vana de gaz
se pentru agentul termic prin coman• de astfel de qarna este eel al arzatoa• se lmobuizeaza in aceasta pozitie, Cand
da termostatului de siquranta, relor SIGMA RAG (Raport Aer-Gaz necesarul de caldura creste, registrul de
in gama puterilor medii, 200 ... 3 000 controlat) $i al arzatoarelor LAMBOR• aer se deschide mai mult si presiunea
kW, arzatoarele sunt realizate pe ace• GHINI PM. pe rnernbrana creste si ea. Regulatorul
tasi principiu functional dar se lrnbuna• in tabelul 5.5.9 se dau principalele inchide prin tija cu bila by-pass-ul servo•
tateste posibilitatea de acoperire a sar• caracteristici ale unei game de erzatoare motorului sl vana de gaz se deschide
cinii, prin functlonare in regim tot-sar• de combustibil gazos tip SIGMA - RAG in pana la o noua pozitle care reechilibrea•
cina medie-nimic (arzatoare cu 2 aluri). gama de puteri 500 ... 3.000 kW iar za raportul pgaz /Paer si, astfel, raportul
De asemenea, la astfel de arzatoare in tabelul 5.5.10 se dau de volum gai/aer rarnane constant pe
este necesar ca pornirea sa se faca cu caracteristicile arzatoerelor LAMBORGHINI toata plaja de reglare.
o crestere lenta a debitului, de la 0 la PM. Avand aceeasi solutie constructiva
eel reglat, pentru a nu produce unde in fig. 5.5.12 se prezinta schema de cu arzatoarele de gaz natural, arza•
de presiune in focar la aprinderea principiu a regulatorului proportional toarele pentru combustibil provenind
brusca a unui debit mare. continuu. din gaze lichefiate (GPL) au unele mo•
Un exemplu de qarna de astfel de Cand vana de gaz este lnchisa, in dificari la rampa de combustibil pentru
arzatoare sunt arzatoarele SIGMA timpul de preventilare, numai presiunea a se adapta la presiunile de lucru, in
prezentate in fig. 5.5. 11 a. Se rernarca aerului actioneaza asupra regulatorului. general, mai mari la GPL si la raportul
seturile de ventile electromagnetice, de Aceasta presiune se exercita pe partea diferit combustibil-aer tata de raportul
lucru $i de protectle, separate pentru stanga a membranei pe care o depla• stabilit la gaz natural.
fiecare alura, seaza spre dreapta. Prin sistemul de
in fig. 5.5.11 b se prezinta diagrame• parghii, tija cu bila inchide by-pass-ul 5.5. 7. Arzitoare
le de functionare ale arzatoarelor in servomotorului care se deplaseaza in de combustibil lichid
tunctie de suprapresiunea din focar. sus si poate deci sa deschida vana de
in tabelul 5.5.8 se dau principalele gaz. Presiunea gazului in aval de vana Sunt specifice pentru diferite caracte•
caracteristici ale unor game de arza• creste rapid si se exercita asupra mem• ristici ale combustibilului lichid: motorina
toare de combustibil gazos tip SIGMA branei de gaz a regulatorului. in mo• (M) sau combustibil lichid usor (GLU).
in gama de puteri 300 ... 3 000 kW. mentul in care fortele exercitate pe Arzatoarele pentru combustibil M
in gama puterilor mari, 1 000 ... 5 000 membrane $i transmise prin parghii sunt sunt de puteri mici, de requla, pana la
in echilibru (in functie de reglarea rapor-
Tabelul 5.5.10. Caracteristicile arzitoarelor de combustibilgazos tip LAMBORGHINI

PM.
Gonsum Puterea terrnica Motor
Tip arzator [m3/h] [kcal/h] [kW] [kW]
min* min. max. min.* min. max. min.* min. max.
55PM/2-1 55PM/2-U 55PM/M-U 15 27 60 128 250 230 850 513 000 149 268 597 0,74
70PM/2-1 70PM/2-U 70PM/M-U 22 45 85 180 100 384 750 726 750 219 447 845 0,74
140PM/2-1 140PM/2-U 140PM/M-U 29 60 135 247 950 513 000 1 154 250 288 596 1 342 1,80
210PM/2-1 210PM/2-U 210PM/M-U 42 95 201 359 100 812 250 1 718 550 418 944 1 998 2,20
310PM/2-U 310PM/M-U 60 140 310 513 000 1 197 000 2 650 500 597 1 392 3 082 5,50
430PM/2-U 430PM/M-U 80 210 430 684 000 1 795 500 3 676 500 795 2 088 4 275 9,20
• Valoarea minima obtinuta in faza de modulare
PM/2-1; PM/2-U erzstor monob/oc .iot-putin"
PM!M-U erzetor monob/oc cu reg/are continua
Tabelul 5.5.11. Debitul [kglh] 'i puterea termici [kW, Mcal/h]

pentru duze in funciiede tipul unei duze Gph 'i presiune [bar]. MGH*=[Mcal/h]
[bar] 10 11 12 13 14 15
--G--p~h~[k-g/-hJ_[_k_w·-1- -;;xci:r [kg/h][kw11 McH*[kg/hJ [kWJ McH· [kg/hJ-[kwi McH· [kg/hJ [kWJ -- -1---··---·----··
MCH' [kg/h]
--
[kW] MCH*
1,50 5,58 66 57 5,85 69 60 6, 11 72 62 6,36 75 65 6,60 78 67 6,83 81 70
1,65 6, 14 73 63 6,44 76 I 66 6,73 80 69 7,00 83 71 7,27 86 74 7,52 89 77 --
1,75 6,51 77 66 6,83 81 70 7, 14 85 73 7,42 88 76 7,71 91 79 8,24 98 84
t--'2, 00--+ 7~,4..:..:5:....+..:..:8.:....:8--l-: :7~6-+7~,::...8~1+-9.:_:3'-l-: :8:..::0 ~ 8 ,1
9 7-+- 8 3-+- 8 ,49-+- 1 00- 8 , 81-+_1_0 4--+- 9 0_,_9 , 12-+- 108_, . 9 3 ,
8_~
2,25 8,38 : 99 85 8,78 104 90 9, 18 +_87__,
109 94 9,55 113 97 9,91 118 101 10,26 122 105
2,50 9,31 110 95 9,76 116 100 10,19 121 104 10,61 126 108 1_~31 112 11,39 135 116
2,15 10,24 121 104 10,13 121 109 11,21 133 114 11,61 I 138 119 12,11 144 123 12,53 149 12~
--'3, 00--+ 11'-'...,..:..:16:....+..:..:13::..::2:_+..1.:....:1: :4-+-1-.:.!.1,~7~1..+-.:-13=-:9:_ 119 ~12,23 145 125 12,73 151 130 13,21 157 I 135 13,67 162 139
t
--'3, 50--+..:..:13'-'...,0.:....:3:....+..:..:15::..::5:_+..1.:..:3:..::3 j."1_3=..''::...66=-i...:..:16::.::2::.....+-1.:..:3:..::9---1--1.:....:4~,2:..:.7_j..._.:_16::.-9::.....+-_1:_4.:..:6:... i._:14,85 176 151 15,42 183 ! 157 15,95 189 163
t 4,00 14,89 177 152 15,62 185 159 16,31 193 166 16,97 201 173 17,62 209 180 18,23 216 186
4,50 16,75 199 171 17,57 208 179 18,35 218 187 19, 10 227 195 19,82 235 202 20,51 243 209
5,00 28,62 221 190 19,52 232 199 20,39
i=-~-t---=---+----+--+-'---+---+--+--'-- 242 208 21,22 i 252 216 22,03 261 225 22,79 270 232
600 kW; sunt arzatoare la care avanta• Intr-o duza de pulverizare. Pulverizarea stabilizarea flacarli au aceeasi solutie
jul unei solutii constructive mai simple combustibilului este foarte fina $i pica• constructiva, De asemenea, sistemele
cornpenseaza costul mai ridicat al turile au ordinul de rnarirne 30... 50 µm. de reglare si protectie sunt similare.
combustibilului. Aerul de ardere este insuflat de un In tabelul 5.5. 11 este data lista de
Sistemul se compune dintr-o pornpa ventilator, la tel ca la arzatoarele de dimensiuni ale duzei de injectie, In
de combustibil care injecteaza la pre• combustibil gazos. Chiar si capul de functie de debitul de combustibil nece•
siunea de 10... 15 bar combustibilul ardere cu piesa de turbionare pentru sar pentru un combustibil de tip M cu
vascozitatea de 3 °E la temperatura de
CF 18/28 1 CF 18/28 2 20 °C. In cazul cane combustibilul li•
chid M are o vascozitate mai mare este
uneori nevoie sa se prevada duza cu o
5 6 treapta de valoare superioara.
7 Tot pentru cazul combustibililor cu
6 2
vascozitate mai ridicata, fie din cauza
calitatii, fie din cauza temperaturii mai
7 8 scazute, unele arzatoare sunt prevazu•
3 8 9 te cu un sistem de prelncalzire a com•
4 bustibilului tip M la temperatura de pa•
na la 50 °C. Pentru arzatoarele folosind
5 combustibil CLU care are o vascozitate
mai ridicata la ternperatura arnbianta,
preincalzirea combustibilului la o tem•
peratura de 70... 90 °C, lnaintea pulve•
Fig. 5.5.13. Arzitor pentru combustibilichid(soluiie CHAPPEE CF): rizarii,
de puteriestemedii
obligatorie. La arzatoarele
se prevad, In general,
a. cu o treepts de tunctionere; doua trepte de functionare: cu debit
1 - celula totoelectrica de detectare a flacarii; 2 - reglare rnanuala a clapetei redus si cu debit maxim. In acest caz
de aer; 3 - reglare combustibil; 4 - pornpa de combustibil; 5 - reglare de arzatoarele au doua duze de pulveriza•
pozitie a capului de ardere; 6 - transformator de aprindere; 7 - bloc de re iar circuitul de combustibil care
automatizare; 8 - buton de rearmare a blocului dupa avarie pleaca de la pornpa are doua ramuri,
b. cu doua trepte de tunctionere; fiecare cu comanda proprie de pornire.
1 - celula totoelectnca de detectare a flacarii; 2 - motor electric cu reglare de In fig. 5.5.13 se prezinta ca exemplu
aer treapta I $i II; 3 - ventil combustibil cu doua trepte; 4 - reglare combustibil doua arzatoare CHAPPEE CF: 5.5.13 a
5 - pornpa de combustibil; 6 - transformator de aprindere; 7 - reglare de - arzator cu 0 singura treapta: 5.5.13 b
pozitie a capului de ardere; 8 - bloc de automatizare; 9 - buton de rearmare a - arzator cu doua trepte.
blocului dupa avarie. In tabelul 5.5.12 se dau principalele
caracteristici ale unor game de arzatoa•
Tabelul 5.5.12. Caracteristicile arzltoarelorde re de combustibil lichid tip CHAPPEE
combustibillichidtip CF In gama de puteri 15... 350 kW
CHAPPEE cu puteri15... 350 kW funciionlnd cu motorini functionand cu rnotorina,
La arzatoarele de putere mare
Putere terrnica I Putere I Diametrul Masa mlriTma motor
Tip arzator ~maxima - -1 capului de neta reglarea debitului arzatorutui este conti•
CH
t--------·-------~----- [kW] ------ [kW] [W]
-·-------- ardere [mm]
-----------t-·------j [kg] nua de la o sarcina minima la sarcina
APPEE CF4R-1A 48 17 290 80 10 tie, reglarea
norninala. pompei de
Constructia combustibil
duzelor de injec•si
solutia capului de ardere permit realiza•
rea unei pulverlzarl fine sl a unei arderi
de buna calitate In tot domeniul de
functionare,
Tabelul 5.5.13. Caracteristicilearzltoarelor mixte (combustibil

gazos•
~
combustibilichidCLU) tip SICMA MGS cu puteri 300... 3000 kW
Putere terrnica I Putere I Diametrul i Masa Fig. 5.5.14. Arzitor mixtcu
Tip arzator -maxima·--minima-' motor capului de neta introducerein zona centrali a
[kW] [kW] [W] ardere [mm] [kg] combustibilulugiazos:

SIGMA MGS 80 940 300 1 100 172 66 1 - duza de combustibil lichid;
2 - orificiu de admisie combustibil
MGS130 1 550 720 1 800
gazos; 3 - electrod de aprindere;
4 - cap de ardere - stabilizator;
5 - surub de reglare a capului de
MGS240 2 880 1 400 ardere; 6 - gaz; 7. lichid M.
I. lnstalalii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice
tibil gazos, prin orificii dispuse lmpreju• partial fantele de admisie (fig. 5.5.15 c)
5.5.8. ArzAtoare mixte gaze-lichid rul duzei centrale. in tabelul 5.5.13 se dau principalele
in fig. 5.5.15 se prezinta o distributie caracteristici ale unei game de arzatoa•
Deoarece solutia constructive a insu• periterlca a combustibilului gazos prin re mixte (gaze + CLU) tip SICMA MGS
flarii de aer si a capului de ardere nu 6 canale de insuflare, la arzatoare de In gama de puteri 300... 3 000 kW.
este diferita la un arzator de combusti• debite mari, In centrul arzatorului
bil gazos fata de unul de combustibil li• rarnananc injectia de cornbustibil lichid 5.5.9. Reducerea emisiilor
chid, alimentarea cu cei doi cornbusti• cu doua duze pentru cele doua trepte poluante
bili se face pe aceeasi structura de de functionare (fig. 5.5.15 a si b).
arzator. Functionarea este alternativa, Reglarea fina a debitului de gaz se 0 problems esentiala a arzatoarelor
cu un combustibil sau cu celalalt. face cu inele de reglare care astupa moderne este emisia redusa de noxe.
Sunt prevazute urrnatoarele solutii
constructive:
- la functionarea cu combustibil gazos,
pompa de injectie a combustibilului 4
4
lichid se decupleaza pentru a nu
nmctiona In gol;
- la trecerea de la combustibil gazos la
combustibil lichid se opreste arza•
5
~Jln
torul si trebuie repornit printr-o co• 1~
rnanda rnanuala: la trecerea inversa, 0 c3 2
arzatorul nu se opreste; b
- reglarea aerului tacuta pentru func•
tlonarea cu unul din combustibili tre•
buie sa corespunda la un anumit debit Fig. 5.5.15. Arzltor mixt cu introducerein zona perifericA
al celuilalt combustibil, deoarece la a
trecerea de la un combustibil la altul combustibilulugiazos:
nu se face nici o reglare de aer; a. sectiune tonaitudtnel«;
rezulta ca puterea arzatorului va fi 1- cilindrul capului de ardere; 2- canale de insuflare gaz; 3 - electrozi de
putin diferita pe cei doi combustibili: aprindere; 4 - duze de combustibil lichid; 5 - cap de ardere-stabilizator;
de exemplu, la acelasi exces de aer, 6 - scala gradata de pozitle a capului; 7 - surub de fixare pozitie cap;
raportul puterilor combustibil ga• b. vedere fronta/a;
zos/combustibil lichid are valoarea 1, 1. 1 - duza combustibil lichid treapta I; 2 - duza combustibil lichid treapta II;
in fig. 5.5.14 se prezinta principiul 3 - electrozi de aprindere; 4 - canal de insuflare gaz; 5 - prindere :;;i
alirnentarii mixte a arzatorului cu com• concentrare a capului; c. inel de reg/are fina a debitului de gaz;
bustibil lichid, prin duza, :;;i cu combus- 1 - capul canalului de insuflare; 2 - orificii de iesire a gazului; 3 - inel de
reglare.
Cantitatea de NOx rodusaIn functie de tern eratura de arderea combustibilului az natural 5 4

emperatura
gazelor de 1400 1450 1500 1550 1600 1650 1700 1750 1800 1850 1900 1950 2000
ardere [C0]
Cantitatea de
NOx produsa 34,98 51,46 77,94 118,4 194,6 294,6 414,1 550,6 702,3 868,0 1046,61237,51439,
-----
------ ....
.,.
[mg N0x/m3]
NOx produs
1500 [mg NOx/m3]
1500
------a-------="
1400 5
1300
1200
1000
900
800
700
Fig. 5.5.17. Recirculare extemi de
600
gaze pentru reducere NOx:
500 a - cu espiretie prin ventilator de aer
_LQ_
400 1 - arzator: 2 - clapeta de reglare a
300 gazelor de ardere; 3 - tubulatura de
recirculare izolata.d - ieslre de gaze
200
de ardere; 5 - cazan
100 b. cu ventilator de gaze;
1 - tubulatura de recirculare gaze de
1400 1450 1500 1550 1600 1650 1700 1750 1800 1850 1900 1950
2000 ardere; 2 - izolatie; 3 - ventilator de
gaze cu debit reglabil; 4 - cos:
Fig. 5.5.16. Dependenia emisiilorde NOx de temperatura de ardere: 5 - cazan; 6 - racord de gaze
a - nivel admisibil de emisii la instalatii mici; recirculate; 7 - arzator.
b - nivel admisibil de emisii la instalatii mari.
5.5.9.1 Emisii de CO ,; COV care da influenta temperaturii flacarii b. Racirea flacarii cu corpuri
Normele de emisii prevad un maxi• asupra forrnarii de NOx. de radiafie
mum de 100 ppm de CO emis la un Alura exponentiala a curbei explica 0 prlrna solutie este de a introduce
continut de 02 In gazele de ardere de de ce o reducere mica de ternperatura In flacara corpuri ceramice care se ln•
3% (exces de aer a = 1, 1). Toate arza• a flacarii duce la reduceri mari de calzesc puternic si radiaza caldura ra•
toarele moderne realizeazaniveluri ad• emisii de NOx. cind ftacara. in fig. 5.5.20 se arata
misibile de emisii de CO In conditiile Metodele de racire a flacarii se pot comparativ spectrele de formare de
unui focar adecvat sl ale unei reglari clasifica In cateva solutii. NOx la ftacara neraclta si la cea racita
corecte la instalare. Este de mare im• a. Racirea flacarii prin recirculare cu corpuri de radiatie,
portanta, In primul rand, ca focarul sa de gaze O alta solutie este cuprindereaflaca•
alba dimensiuni suficiente pentru dez• Recircularea de gaze se poate face rii Intr-o incinta puternic radianta reali•
voltareaflacarii, deoarece toate focare• prelevand de la iesirea din cazan, cu zata sub forma unui corp central In for•
le sunt cu pereti reci sl, daca ttacara aspirare directa prin ventilatorul de aer ma de stea introdus In focar.
atinge peretii, se produce o blocare a (fig. 5.5.17 a) sau cu un ventilator de c. Arderea In doue etape
reactiilor de ardere si aparltia rnasiva gaze (fig. 5.5.17 b), o parte din gazele Solutia are ca principiu arderea com•
de CO. in al doilea rand, este necesar de ardere care se relnjecteazaIn aerul bustibilului intr-o prirna treapta cu un
ca la instalareaarzatorulul reglarea ca• de ardere In arzator, aer primar reprezentand 70... 90 % din
pului de ardere si a dozajului combus• Sistemul permite o reglare foarte aerul necesar arderii. Avano aer insufi•
tibil-aer sa se taca rnasurand, cu un buna a temperaturii flacarii, dar solutia cient, temperatura flacarii este mai
analizorde gaze, calitatea arderii deoa• tehnica cornplicata face ca aceasta scazuta. in acelasi timp flacara se ra•
rece, la excesele mici de aer cu care rnetoda sa fie utilizata numai la cazane ceste prin transferul de caldura spre
functioneaza arzatoarele, reqlarile tre• mari, peste 200 kW. peretii focarului. in etapa a doua dear•
buie tacute foarte fin. Un alt sistem de recircularea gazelor dere se introduce aerul secundar cu
in general, la arzatoarele mici $i este recirculareainterna In arzator, asa debitul necesar arderii complete, dar
mijlocii nu sunt probleme de aparltie a cum se prezintaIn fig. 5.5.18, o solutie temperatura rarnanemai scazuta dato•
GOV (cornpusi organici volatili), astfel adoptata la arzatoareleACV. rita radlatiel spre focar.
de probleme apar la arzatoarele mari Dupa cum se vede din scheme, re• d. Arderea cu supretets mare
cu combustibili grei. circularea se produce prin ejectia peri• a flacarii
terica produsa de jetul de aer (fig. O flacara cu suprafata mare este
5.5.9.2 Emisii de NOx 5.5.18 a $i b) sau prin recirculare diri• puternic racita prin radiatia spre peretii
Calitatea arzatoarelor din ultimii ani jata de corpuri de ejector (fig. 5.5.18 c). reci utilizatori.Arzatoarelsmici de com-
este data de nivelul redus al emisiilor La focarele cu corpuri de lntoarcere
de NOx. Deoarece emisia maxima de a flacarii se produce o antrenare a ga•
NOx este cea care are loc la tempera• zelor de lntoarcere, dupa ce s-au raclt
turi ridicate, solutiile arzatoarelorecolo• In focar, de catre jetul care iese din
gice sunt cu ftacara de ternperaturamai arzator, asa cum se prezlnta In figura
scazuta, de ordinul 1 500... 1 600 °C. 5.5.19 un exemplu de solutie adoptata
in fig. 5.5.16 se prezinta o diaqrarna la arzatoareleACV.
Fig. 5.5.19. Recirculare a gazelor
de ardere de la sfil!'fitulfocarului
(arzitor ACY):
1 - arzator: 2 - colector de gaze
recirculate; 3 - voleti de dirijare a
gazelor recirculate; 4 - focar racit;
5 - CO$; 6 - cazan; 7 - tubulatura de
recirculare; 8 - ventilator de gaze cu
debit reglabil.
4 a Nox in%
Nox in% 58
·;::
Fig. 5.5.18. Recirculare intemi >CO
o
de gaze pentru reducere NOx: >CO
;;::::
ca
a - cu recirculare naturala; E
Q)
- gaze de ardere recirculate; 2. - Ci

c
jet de combustibil lichid; 3 - gaze de .2 50
ardere recirculate; 4 - duza de
44
combustibil;
b - detaliu - antrenareagaze/or 33
cu jetul de aer;
- aer; 2 - gaze recirculate Corp de
radiatie
+-0- +-0-
c - cu corpuri de ejector pentru recirculare; ftacara neracita flacara racita
- corpul arzatorului: 2 - duza de combustibil lichid; 3 - stabilizator cu Fig. 5.5.20. Ricirea fticirii
turbionator; 4 - ajutaj de absorbtie a gazelor recirculate; 5 - ajutaj de aer; cu corpuri radiante:
6 - orificii de intrare a gazelor recirculate; 7 - intrarea gazelor recirculate In
Modificarea spectrului de emisie
ejector; 8 - jet de combustibil lichid. a NOx.
bustibil gazos utilizeaza fie arderea pe loarea estimata. a obiectivului de investitie, 17 - randamentul instalatiei, ca produs al
un corp ceramic poros, fie o sita cilin• memoriul explicativ, breviar de calcul randamentelor cazanelor ricz' retelei
drica pe suprafata careia se stabilizea• pentru determinarea necesarului de com• de transport n, si exploatarii rie' adica:
za arderea. bustibil etc. T/ = T/cz · 11t · rie;
Flacarile pe supratete mari au $i emisii Breviarul de calcul pentru determinarea
foarte reduse de produse de ardere in• necesarului orar de energie si de combus• K [-]
eornpleta deoarece calitatea amestecului tibil se face in concordanta cu standarde• 1,8 I
combustibil-aer este deosebit de buna, le si normativele in vigoare: STAS 4839; 1,7
~~ ¥
STAS 1478; STAS 1907; Normativ 113. 1.6
5.5.1 o. Dimensionarea instalaiiei 1,5 .,o "'~
de gospodirire a combustibilului 5.5.10.1 Consumuri de combustibil
1,4 ss
Pentru dimensionarea instalatiei de / / 0 q
Problemele care se pun in cazul in• depozitare, transport si ardere precum si 1,3
stalatiei de qospooarlre a combustibi• a instalatiei de evacuare a gazelor de 1,2
I I "rf'
I ;/j
I ; zoc1
lului sunt, pe de o parte, legate de sta• ardere, calculul necesarului de combus• 1, 1
I
bilirea necesarului de combustibil iar, tibil se face raportat la o ora, zi, luna de I
pe de alta parte, de determinarea ca• varf, perioada de lncalzire si an, in
1,0
/ / / /~ov-
0,9
racteristicilor tehnice si constructive functie de consumul de caldura pe tipuri / / / /
/ / / /"-b<ov
ale echipamentului din dotarea acestei 0,8
/ /
,...>~~G-
de consumatori $i tinand seama de
tnstalatii (arzatoare, rezervoare, pompe,
conducte etc.).
regimul de functionare al acestora. 0,7
0,6
0 -: / ~ //
/
/ /
De asemenea, la stabilirea consumu• 5.5.10.1.1 Consumul 'I/ -: »:~ :.--:: ~ /

---- ::-::: -:/
0,5
lui de combustibil se tine seama de de combustibilorar ~ ~ -::::::
normele in vigoare care prevad instruc• fn functie de debitul de caldura fur•
0,4
~ '.:;2:
tiuni metodologice privind intocmirea nizat de cazanele din centrala termica, 0,3 fl
docurnentatiilor tehnico-justificative, necesarul teoretic de combustibil orar 0,2
necesare emiterii acordului energetic. Bh se caiculeaza cu relatia:
0, 1
Astfel se pot rnentiona cateva din pre• 3600 ( )
cizarile privind elaborarea documentatiei e, = -H
ri . i
. <Pi + </>v + <Pace + <Pih 0,0
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
tehnico-economice justificative legate de 8a[0C]
obtinerea acordurilor energetice si, in spe• [m~/h)[kg/h] (5.5.21) Fig. 5.5.22. Variaiia coeficientuludi
cial, a documentatiei tehnice justificative in care: e corelare climatici K 1n funciie
de
care cuprinde: date generale despre H; - este puterea calorica inferioara a temperatura medie anuall ea.
obiectivul de investitie, amplasament, va- combustibilului [kJ/kg] sau [kJ/m~];
21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°
45°
Legend8. Hao
E3 . everin
11,3 °C
10,8 °C
10,3 °C
~ 9,8 °C ~ alafat
~ 9,3 °C
22° 23° 24° 25° 26° 27° 28°
Fig. 5.5.21. Harta zonelorde temperaturimedii anuale, redusl la nivelul mlrii.

Capitolul 5: Centrale termice I. lnstaletii de incalzire
<Pi' <Pv' <Pace si <Pth sunt debitele de cal•
dura pentru Incalzire, ventilare, apa
4600 calda de consum sl nevoi tehnologice.
4200 '
I\\ l\,
,,
4000 4400 \\
\l\\l\ \ 4200
'~ .
3800 ' 1\IJ\ \ 5.5.10.1.2. Consumul
3600 !\\I\' 4000 de combustibil zilnic
\ ,\
3400
3200
,\ \. l\:
·' '
I\' 3800 \ Calculul se face In functie de nurna•
3000 ; I\\I\ ,\ :\.'\ I"- 3600 \ ,\ I\,\
2800 I\\ I\ I\ l'\ rul de ore de functionare zilnica a fie•
2600
'18 7'.~\. 5
v l'A "' r-,rz !--- h 3400
3200
3000
\ \ I\,,
,b~ \.
'\I".
\' c-"
carui consumator:
'~ 2800 7 6 "; "- B =3600.
24000 3 0,5 0,7 0,9 1, 1 1,3 1,5 2600 14 I" ''t--. ,, 1J. H;
1,7 2400 " ~r-....
I
K
a 2200 K · (n. · <P. + nvv · <P + ace
n · ace
<P n · <P
+thth
0,3 0,5 0,7 0,9 1,1 1,3 1,5 1,7 11
b )
[m~/zi] [kg/zi] (5.5.22).

-~
6200
6000
5800 ~ 5.5.10.1.3 Consumul de combustibil
I\'"
5600 Fig. 5.5.24. Valoarea N9~ pentru ln luni de virf
5400
5200 I\. diferite zone •i altitudini: Dintre cele patru categorii de consu•
5000 a - zona I; matori, cei pentru incalzire <Pi si pentru
4800
\
\ ~
I " b - zona II si altitudinea < 650 m; ventilare <Pv depind de evolutia tempe•
raturii exterioare, rezultand:
4600 m
4400 I I
\ .\ \ ' \I"\ \. c - zona II si a/titudinea ?: 650
1 -8°C; 2 -9°C; 3 -10°C;
B = 3600 .30.
H;
-' \ I\\\
LV I}.
4200 9 R I\ 4 -11°C; 5 -12°C; 6 -13°C;
-, " ' '\ 7 -14°C; 8 -15°C; 9 -16°C.
l
3800 \
r,, r- I\.
3600
·- ;: !'::--. . (TJ . t/J. + IJ , (/) ) , (J . - (J'
+ IJ . (/) +
I\
3400 m, e 11 • (/)
't- [ • , ' v ~ ace ace 'llh 1h
3200 m, e
3000
0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 [kg/luna] [mMuna] (5.5.23);
c K
In care:
Fig. 5.5.23. Harta zonelor de corela1ie (K, N=:,).
8 - este temperatura conventionala a calculeaza cu relatia:
e aerului exterior (tab. 3. 1.2); Ng;= N1i (20 - 8m) · 00 [grade-zile]
n·<P -
e . - temperatura medie a aerului din Q=-'-'
8. - 8
[kJ/K, zi] (5.5.26); eo eo (5.5.27);
mi tncaperile Incalzite. care se calcu• ' e unde:
ieaza conform STAS 4839 ca Ng; - nurnarul de grade-zile care se Bi - este temperatura interioara conven•
medie ponderata cu volumul stabileste cu relatla: tionala de calcul (Anexa 3.3);
tncapenlor V,
n
'\"8
L.J I]
·VJ Debitul [l/h] Pierderea de sarcina lineara unitara R [Palm]
i-1
8rm [OC] (5.5.24); 600 1500 X103 60X103 0,01
n
LV,
j-1
8' - temperatura medie exterioera con•

e vsntionalaa lunii de vfuf [0C], ale ca•
rei valori se gasesc In Anexa 5.
1.
5.5.10.1.4.Consumulde combustibil
in perioada de incilzire
Perioada de lncalzire (Z zile) repre•
zinta nurnarul mediu de zile In care
este necesar sa se consume combus•
tibil pentru Incalzlre. Aceasta perioada
lncepe atunci cand trei zile consecutiv
temperatura medie zilnica 8eo este mai
mica de + 10 °C, cu exceptia urrnatoa•
relor tipuri de cladiri:
- spitale, crese, gradinite de copii, ln•
calzite cu sobe sau cu instatatli
proprii de Incalzjre centrala, pentru
-H
care 8eo = + 14 °C.
- lncapen industriale cu centrale pro• 100° I
prii, pentru care 8eo = +8 °C 90 - b 0 ?.-o.~~·
Calculul de evaluare a necesarului 80
.., 'c
"' &i;,. 0
de ~ ~6'·~h'
70
•
combustibilse face (STAS 4839)cu "' :?6
relatia: ~- ",-'_, v.s-~O, 1 0,5 2 4610 20 50100
=--
'0_.,...O. '
·B3600[ qN "· + ( n ·& ~ 3~ Rl[Pa]
-~8+-8 '~ ""'<--
Pl
1J
• H c v ' 8 -8
~ 50 ... ............. c ~ - ~ '
i
e
::::i ~
I
Oi 40 """- 'l".l'..~i) "I ~ 11'
a:; -....?o,.,. ""'" '°/~ -,
~<1 ~~",.. <5' il'l..U'o
~30
+ nacc . <Pace + n,h . <P,h). z ][kg; m¥J](5.5.25); "".l>J". " '~
I- 20 ~<5' ~ ~ <5"6'. <2~. .r.1
In care: ~~ < ; /: 1;)_ It.,
,...,.rs '.. ...- :
i>
q - este un indice al necesarului de 10 .... • c
caldura pentru Incalzire care se 00 ~
~
""' .... ~·
r,:-.;:.. {()
Dee0 [zile]
-10
1,2 1,3 1,41,51,6 2,0 500[E] 3
I" ...
4 5 10
,,.
,.., .to""--</,
2030 50100
340 1 11 ,111 111 ,' l[cSt]
,' ,', 1,11,1111 111,,11,•,1,1•1,1111111111111 111111 ',',',','•", , ,"
330 I 3 4 5 6 7 8 910 15 20 30 50 100 200 400 2000
320 Viscozitatea clnernatica u
310
300
290 Fig. 5.5.26. Nomograma pentru stabilireaviscozitiiii cinematice
280 'i calcululpierderilorde sarcini liniare.
270 \
260
250
240
230
220 '~
210 I I
~ ,, <j"
200 I _! I 41 A .r:
190 A
180
170
160
·' . <e-
~ I
\
CZ
CZ
150 r-.~~ -------+-...L.,........,- - - - \ ~ _I I
140 r-- L----
3
1~ K
0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8
Fig. 5.5.25. Durata conveniionali
Fig. 5.5.27. Schema de calcul
a perioadei de incilzire D0 in
RD a conductelorde combustibil:
funqie de coeficientulde 1 - Dobrogea sl Delta Dunarii;
cof'elare 2 - celelalte regiuni.
climatici K:
- conducta de alimentare cu
combustibil; 2 - conducta de
preaplin;
- conducta de alimentare cu
combustibil a injectoarelor; 4 -
conducta de etur; RD - rezervor de
depozitare; R - rezervor de zi; A -
injector; CZ - cazan.
N - este un coeficient de corelare zilnica, ea, pe durata unui an pentru
Heo
climatica care se obtine astfel: localitatea respectiva, cu relatia: unde:
• se deterrnina temperatura medie ()a = (Jae - 0,005 · h [°C] (5.5.28); eao - este temperatura exterioara medie
zilnica pe durata de un an, redusa
la nivelul rnaril, pentru localitatea
respecttva, conform fig. 5.5.21.
h - altitudinea localitatii [m] (Anexa 5.1);
Viteza fluidului [m/s] • se deterrnina coeficientul de corela•
0,01 0,020,030 04 0,05 0,1 0,2 0,4 0,6 w 2 re cllrnatica K, In functie de ()a si ()eo
\ '\. ' ' '\. I'\.'\. '\
\ '\.. I'\. "- ' '
' I'\. conform diagramei 5.5.22;
' ' ' ' • se incacreaza localitatea intr-una din
cele doua zone corelate (K, N:0) In
\~ ~ \\ \~ \ \ \ I\ harta din fig. 5.5.23. eo
\I\\. I\. ' \\. ' I\\. \

~ '~ \\ 1\1\ \ \'i\ I\: N Valoareanumaruluide grad-zileteoretic
0 se ia dintr-una din diagramele din
figura 5.5.24In functie de coeficientul K si
\' \ \ \ '~I\ \ 'I\\ \( ()eo; D8 este durata conventionalaa pe•
I'\. 11. I\. I\. 11. \. \. I\. ·'
rioadei"Cle lncalzire :;;i se ia din diagrama
\ ' I'\.'\. I"\. ,, ' din fig. 5.5.25 In functie de coeficientul K
1'- '' ' ' ..
:;;i zona geografica.
in Anexa 5.2 se indica nurnarul anual
de grade-zile de calcul pentru o serie
co
2 Q_ de localitati, calculate pentru tempera•
v >CO
3 c
tura medie interioara de 20 °C si
v v vv "()
pentru ()eo = +12 °C.
V/
4 ti;
'V
5 VJ
Q)
6 "O 5.5.10.1.5 Consumul anual
7 >CO
(ij
o
de combustibil
t- _.Q Se calculeaza curnuland consumul
v de Incalzire cu eel din perioada calda
v
2 In care functioneaza numai consu•
matorii tehnologici sl cei pentru prepa•
rarea apei calde de consum. in unele
'I\. " I\. '\. cazuri se ia In considerare sl consumul
'\. \. ' de ventilare, cu o pondere mai mica
(este cazul cladirtlor industriale unde
procesele tehnologice necesita o ven•
tilare rnecanica cu o Incalzire a aerului,
precum si cazul cladirilor civile care
0,910 v
soliclta climatizarea unor spatii).
: ~ 3
v v 4
VI/, 5 5.5.10.2 Dimensionarea principalelor
\ '\. '\. '\. '\. 6 I/ e/emente ale lnstalatiilor de arc/ere a
'';':'t::~'X''~l2tl:::1 7 combustibililor
"' ' 10-2 Elementele principale ale instalatiilor
10,80,6
Densitatea de ardere depind de natura combustibi•
relativa lului :;;i ele sunt In general: arzatoarete,
Fig. 5.5.28. Nomogrami pentru calculul pierderilor de
sarcinA locale la conducte de transport combustibil lichid. rezervoarele de zi :;;i de depozitare,
pompele de combustibil si conductele.
2
3 5.5.10.2.1 Puterea tennici
7 6 8
a arzitoarelor
Caracteristicile tehnice si constructive
ale unui arzator se stabilesc In functie
de
,---• ---~
puterea terrnica a cazanului <Pcz· Puterea
terrnica Ba a arzatorului poate sa
/ depaseasca cu 10... 20 % puterea ter•
I mica a cazanului, considerand pe de o
\ parte ca, In timpul exploatarii, cazanul
\ poate ti suprasolicitat pentru o perioada
9 scurta de timp iar, pe de alta parte, la
arzatoarele de gaz, presiunea com•
bustibiluluipoate scadea sl astfel arzatorul
4 2
sa nu asigure debitul necesar.
Fig. 5.5.29. Amplasare subteranA a rezervorului de depozitare:
- cuva din beton; 2 - chepeng de acces; 3 - pereti din beton armat; 5.5.10.2.2 Rezervorul de consum zilnic
4 - basa de golire; 5 - hidroizolatie; 6 - strat de parnant: 7 - strat de nisip; al combustibilului lichid.
8 - strat de pletris: 9 - strat de argila; 10 - rezervor de combustibil. Volumul acestui rezervor se deterrnina
I. lnstalalii de lncalzire Capitolul 5: Centraletermice
h - Inaltirnea qeodezica dintre nivelul
Tabelul 5.5.14. Vrtezele
maxim al combustibilului din rezer•
recomandatepentrutransportulcomb vorul de zi (Rz;) $i nivelul maxim al
ustibililor lichizi combustibilului din rezervorul de
Viscozitatea Viteza [m/s] Viscozitatea I Viteza [m/s] depozitare (R0) [Pa];
[oE] Aspiratie Refulare [oE] lAspiratie Refulare • conducta de alimentare 3 a arzato•
rului se dirnensioneaza pentru a
1 ... 2 1,50 2,50 10 ... 20 I 1, 10 1,20
asigura debitele cazanelor;
2 .. .4 1,30 2,00 20... 60 ! 1,00 1, 10 B3 = 'I.Bez [kg/h]; (5.5.34);
4 ... 10 1,20 1,50 60 ... 120 I 0,80 1,00
in functie de consumul zilnic maxim de 5.5.27, la care trebuie dimensionate in ipoteza curgerii naturale, luand in
combustibil, cu respectarea capaotatilor conductele 1, 2, 3 $i 4. considerare conditia:
maxime admise in spatiul centralei Debitul de combustibil se stabileste °L(R·I + Z)R,; -Acz s h4Pc-g [Pa] (5.5.35),
termi• ce de cafre normativul 113. pentru fiecare conducta luandu-se in pc - este densitatea combustibilului la
Astfel: considerare necesarul de combustibil temperatura de transport;
B. si timpul de incarcare sau descarcare • conducta de intoarcere 4 transpor•
V,; = n "P [m3] (5.5.29); a rezervoarelor. ta un debit variabil, in functie de regi•
· unde: Astfel: mul de reglare a sarcinii cazanului (ar•
n - este numarul de umpleri zilnice a • conducta 1 se dirnensioneaza la zatorulul):
re• zervorului;in cazul debitul de combustibil · in cazul reglarii : ,,tot-nimic" debitul se
depa$iriicapacitatii maxime admise B1 = BzJn [kg/h] (5.5.31);
de 2 sau 10 m3, va• loarea lui n se in care:
adopta ccrespunzator. n - este nurnarul orelor de alimentare
Alegerea solutiei constructive de re• stabilit din condltia
zervor se face pe baza datelor din n s Bzi I LBcz [h] (5.5.32);
(Anexa 5.3) unde sunt indicate caracte• unde:
risticile generale si dimensiunile rezer• 'I.Bez - este debitul de combustibil uti•
voarelor tipizate de catre IPCT. lizat de cazane [kg/h].
• conducta de preaplin 2 se dimen•
5.5.10.2.3 Depozitarea sioneaza pentru debitul de combustibil
combustibilului Volumul depozitului de B1, in conditlile curgerii naturale.
combustibil se deterrnina in functie de Calculul se face prin lncercari pana se
Fig. 5.5.30. Rezervor metalic
consumul lunii de varf BLV sau a realizeaza conditia de echilibru hidraulic.
cu pereii dubli:
perioadei de incalzire BP,. de 'L(R·I + Z)R,; - Ro s h · Pc · g [Pa] 1 - rezervor interior captusit;
posjbilitatile de aprovizionare cu (5.5.33);
2 - perete exterior; 3 - legatura cu
combustibil, distanta si irnportanta cla• in care:
camera de control; 4 - gura de
dirilor, posibilitatea de amplasare a re• 'L(R·I + Z)R,; - Ro sunt pierderile de vizitare.
zervoarelor de depozitare etc. sarcina pe traseul 1 [Pa];
Astfel daca aprovizionarea se face
pentru o perioada N (mai mare sau mai
mica de 30 de zile), volumul depozitului 5
de combustibil este dat de relatia: 5
v = BLV. N
(5.5.30);
0
0
RD JQ·p
La stabilirea nurnarului de rezervoare
de depozitare se recornanda a se tine
seama atat de factorii mentionatl mai
sus cat $i de asigurarea unei rezerve
necesare in cazul lipsei accidentale de
aprovizionare cu combustibil.
0 4 2
0
5.5.10.2.4Dimensionareaconductelor
Stabilirea diametrelor conductelor $i
a pierderilor de sarcina se face aserna• 100 D 100 D 100 100 D 100 D 100
nator conductelor ce transporta alte 0 ... 30
fluide. Pentru conductele de transport
0
gaze naturale, calculul se face conform L{)
celor aratate in volumul S.

Pentru conductele de transport com•
bustibil lichid se iau in calcul vitezele
de transport recomandate in tabelul
5.5.14 in functie de vascozitate,
Dependenta viscozitatii, de tempera•
tura, se stablleste cu ajutorul nomogra•
mei din fig. 5.5.26.
Exemplulde calcul 1: Fig. 5.5.31. Depozitde GPL cu recipientefixe:
Combustibilul lichid greu STAS 51, 1 - recipient fix de depozitare GPL; 2 - plattorrna betonata: 3 - suport
de tip 25/10, care la o ternperatura de recipient; 4 - zid despartitor: 5 - gard din plasa de sarrna: 6 - fundatie gard;
65°C are o vascozitate de 95 cSt 7 - bordura de protectie.
(13°E), este folosit la instalatia din fig.
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstala~iide inealzire
va considera egal cu eel al conductei 15 m de orice constructie. Distanta se
de alimentare 3, presupunand ca 5.5.11. Amplasarea •i montarea reduce cu 25 % pentru depozite semiln•
pierderile de ssrcina sunt acoperite de rezervoarelor de combustibil gropate si cu 50 % pentru cele lngro•
pompa de combustibil inclusa In pate. Pentru depozitele semITngropate si
blocul de alimentare a arzatorului; 5.5.11.1 Amplasarea Ji montarea lngropate se prevede 0 cuva pentru
· In celelalte cazuri de reglare ,,tot• rezervorului de consum zilnic montarea rezervoarelor. Pentru un grup
putin-nimic" sl ,,continuu" debitul in interiorul salilor independente de de rezervoare se prevede o sinqura ca•
se ia 84 :::: 8/2 iar pierderile de cazane, alipite cladirilor sau lnglobate mera de cornanda In care sunt montate
sarcma 'I,(R·I + Z) se stabilesc In In acestea, se admite amplasarea unui arrnaturile de lnchidere pe conductele
limitele vitezelor recomandate, co• rezervor de consum zilnic cu capacita• instalatiei de combustibil si instalatiei co•
respunzatoare viscozitatii fluidului te de maximum 2 m3. El nu se va mon• respunzatoare de semnalizare si stingere
la temperatura de transport. ta deasupra cazanelor, ci lateral, la o a incendiilor, iar camera va avea o gura
Pentru calculul pierderilor de sarcina distanta de eel putin 2,5 m de arzatoa• de acces.
se pot utiliza nomogramele din fig. re si nu pe directia eventualelor rateuri in fig. 5.5.29 este reprezentat modul
5.5.26 si 5.5.28. de gaze sau pe directia de evacuare a de amplasare subterana a rezervorului
gazelor de ardere la deschiderea cla• de depozitare:
5.5.10.2.5 Alegerea pompelor petelor de serviciu. Un rezervor de con• - montarea se poate face intr-o cuva
de combustibil sum cu o capacitate de pana la 10 m3 cu peretii din zidarie (de cararnida
Alimentarea rezervorului de consum se poate monta In interiorul centralei sau din beton), fiind prevazuta cu
zilnic (varianta cu rezervor intermediar) termice intr-o incapere adiacenta salii toate accesoriile (sorb, conducta de
se face cu pompe de combustibil ale cazanelor cu camera tampon tata de alimentare cu combustibil, conducta
carer caracteristici tehnice sunt date aceasta si cu deschidere spre exterior. de golire, protectie antifoc);
In capitolul 6.3. Pentru instalatii cu Planseele si peretii care separa rezer• - montarea se poate face direct In
capacitatea terrnica norninala de peste voarele de restul cladirii nu vor avea parnant, In cazul In care rezervoarele
100 kW se rnonteaza si o pornpa de goluri si se vor construi pentru o lirnita sunt prevazute cu pereti dubli (rezer•
rezerva, iar pentru cele cu putere ter• de rezlstenta la foe de 3 ore pentru pe• voare captusite) (fig. 5.5.30);
mica pana la 100 kW se poate utiliza, reti si 2 ore pentru plansee, in cazul rnontarii mai multor rezer•
ca rezerva, o pornpa manuala, voare de depozitare, pozitionarea lor
Debitul pompei se stabileste cores• 5.5.11.2 Amplasarea Ji montarea se face tinand seama, pe de o parte,
punzator traseului 1 din fig. 5.5.27: rezervoarelor de depozitare de capacitatea de combustibil depozi•
Mo; = 81 = 8 ZIIn [kg/h] (5.5.36). tata iar, pe de alta parte, de suprafata
lnaltirnea de pompare se stabileste 5.5.11.2.1 Rezervoare disponibila de montare, nurnarul sl ga•
In functie de lungimea traseului 1 si de pentru combustibil lichid baritul rezervoarelor sl distantele impu•
pozitia acestuia In raport cu cele doua Depozitarea In exterior a combustibi• se lntre rezervoare.
rezervoare (fig. 5.5.27). lului lichid se face atunci cand aceasta Aceste rezervoare au un lnvelis me•
HP= 'I,(R·I + Z)Ro-R,; + (h 1 + h2 + este poslbja Si cano solutia se dove• talic exterior care deterrnina irnpreuna
h5)·Pc·g deste mai econornica. Depozitele pot ti cu peretele rezervorului propriu-zis o
[Pa] (5.5.37), supraterane, semilngropate sau lngro• camera de control. Distanta dintre cei
In care: pate. Depozitele lngropate, avand ca• doi pereti ai rezervorului este de 3... 5
'I.(R·I + Z)Ro-R,, - sunt pierderile de pacitatea de eel mult 30 m3 se pot am• m. Camera de control este prevazuta
sarcina pe traseul 1 [Pa]; plasa fara restrictii de distanta fata de cu stuturi de cuplare a unui aparat de
ti, si h2 - Inaltimile geodezice pe aspi• constructii, Depozitele supraterane detectare a scurgerilor, care trebuie sa
ratle si pe refulare [m]; avand o capacitate de eel mult 200 fie compatibil cu lichidul inflamabil sto•
h5 - Inaltirnea de siquranta [m]. m3 se amolaseaza la o distanta de cat In rezervor. Aceste rezervoare sunt
minimum executate de TMUCB S.A. cu unul sau
mai multe compartimente, cu capacita•
tea de la 1 la 100 m3 si se rnonteaza
t tit In parnant pe un strat de beton usor

armat.
I I
' 5.5.11.2.2 Rezervoare pentru GPL
I I Montarea rezervorului pentru GPL
' '
este de preferat a se face subteran in•
I I trucat gazele petroliere lichefiate fiind
'
I mai grele decat aerul se pot concentra
' In zonele aflate sub nivelul terenului cu
I pericol de explozie.
Proiectarea si executarea sistemelor de
alimentare cu GPL si a depozitelor pentru
recipiente fixe de GPL se face conform
prevederilor ,,Normativului proiectare si
executare a sistemelor de alimentare cu
b
gaze petroliere lichefiate - 1.31."
in fig. 5.5.31 este prezentat un depo•
zit GPL, cu 4 recipiente fixe, amplasate
Fig. 5.6.1. Variante constructive de co,uri din: suprateran. Recipientele de GPL se pot
a - tabla; b - tabla izolata; c - caramida; d - beton. monta si subteran, In cuve din beton
armat, umplute cu nisip, Intr-o incinta
I. lnstalalii de lncalzire Capitolul 5: Centrale termice
lmprejmuita cu gard din plasa de
sarrna.
5.6. Evacuarea gazelor OIO

de ardere
a
Gazele de ardere rezultate din proce•
sul de ardere a combustibililor sunt
evacuate In atrnosfera pe traseul focar•
II
canal de turn-cos,
Evacuarea In atrnostera se face cu
y
conditia obligatorie de a lua rnasurile
necesare ca noxele continute de gaze•
le de ardere, dupa patrunderea In at•
rnosfera si dispersia lor, sa se lncadre•
ze In limitele admise pentru concen•
tratiile din aer si de la sol.
5.6.1. SolU1:iiconstructive
5.6.1.1 C:O,ul de
fum
Cosul este o instalatie pentru eva•
cuarea gazelor de ardere sl dispersia
lor In atrnostera, Uneori are si rolul de
a realiza un tiraj necesar acoperirii pier•
derilor de sarcina ale cazanului si aspi•
rarea, totala sau partiala, a aerului de Fig. 5.6.2. co,uri autoportante cu tuburiindividuale 'i suportcomun:
ardere. a - sectiune; b - elevatie.
Cosul poate ti cu tiraj natural, In care fn unele cazuri constructive cosul are o a aeruluide ardere dintr-o zona
caz tirajul este asigurat numai de efectul carnasa exterioera prin care crcula exterioera
ascensionalal gazelor calde de aerul de ardere, realizandu-se astfel, pe lncaperii cazanului.
evacuare, sau cu tiraj fortat, In care caz de o parte, o prelncalzre a aerului prin Cand amplasarea cazanului In raport
tirajul este amplificatde un sistem recupe• rarea partiala a caldurii din cu constructia o permite, cosul se rea•
mecanic de exha• ustare. gazele de ar• dere evacuate,pe de alta lizeaza vertical dintr-o conducta de
parte, o admisie torrna circulara sau patrata, I n figura
5.6. 1 se prezinta variantele cele mai
uzuale de cosuri din: tabla neizolata,
tabla izolata termic, caramida, tuburi
prefabricate din material ceramic rezis•
tent la coroziune acida sau din beton.
f n cazul existentet mai multor cosuri
cu sectiuni circulare executate din ta•
bla exista posibilitatea ca ele sa fie cu•
plate doua sau mai multe, realizand un
ansamblu de cosuri autoportante, cu
tuburi individuale sl un suport comun,
(fig. 5.6.2).
Solutia apartine firmei DINAK, pre•
zentand simplitate la montare cat i,>i o
instalare rapida si econornlca.
Cosul pentru centrale termice mijlocii
i,>i mari este o teava din otel cu grosi•
mea peretelui de 4 ... 7 mm. Se pot
a
Fig. 5.6.4. Seciiuni prin co,uri din
zidirie:
a a - masiv pentru un CO$;
b b - masiv pentru oous cosun;
Fig. 5.6.3. co, din oiel inoxidabil cu piese prefabricate (construciie 1- golul cosului: 2 - cararnida
CARBOFUEL): retractara: 3 - gol de dilatare;
a - CO$ exterior; b - CO$ interior. 4 - element de rezistenta,
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de inciilzire
folosi tevi trase sau lncheiate prin su• CO$UI se aseaza pe o tundatie din incat una din laturile lor sa nu fie inclu•
dura. Tronsoanele care alcatuiesc CO$UI beton calculata pentru a suporta sa In vreun perete exterior al cladiri],
au, In general, 3...6 m lungime. greutatea lui. Prinderea de fundatie se Cosurile se executa si se izoleaza
face prin suruburl cu flanse. La cosunle termic fata de elementele constructiei
12 mai lnalte, amplasate separat de conform prevederilor STAS 6793 $i ale
cladire, se ia In considerare In calculele celorlalte prescrlptii tehnice care regle•
de rezistenta $i forta de lncovoiere rnenteaza acest domeniu. La cele din
data de vant. Oaca este necesar, CO$UI zidarie, captusirea interioara a CO$U1Ui
se poate ancora si cu trei cabluri, cu zidarie refractara este necesara
lnclinate la un unghi de circa 30°, pentru temperaturi ale gazelor de arde•
prinse In fundatii adecvate. re care depasesc 100 °C. Pentru tern•
Pentru instalatii mici, moderne, CO$U• peraturi pana la 200 °C, captusirea
rile pot fi executate din tabla din otel poate fi facuta numai pe 1/3 din Inalti•
inoxidabil sau tabla qofrata din alumi• mea cosului, iar pentru temperaturi pa•
niu. Aceste tipuri de CO$Uri se instalea• na la 300 °C pe 1/2 din Inaltirne, Jntre
za U$Or, CU piese de legatura si piese zidarla refractera $i cea de rezistenta
de trecere prefabricate. in fig. 5.6.3 se se lasa un gol de dilatare de 50 mm,
dau doua exemple de instalare a unor asa cum se arata In figura 5.6.4. Daca
a b CO$Uri usoare, temperatura gazelor de ardere depa•
Fig. 5.6.5. co, din o'81 cu Pentru evitarea racirii puternice a ga• seste 300 °C captusirea se face pe ln•
clmafi exterioarl de zelor de ardere In circulatia lor prin CO$ treaga lnaltirne a cosului iar golul de
aer: si, mai ales, pentru evitarea unei tem• dilatare, cu grosimea de 60... 100 mm,
a - CO$ interior; b - CO$ exterior; peraturi scazute a peretelui CO$U1Ui se umple cu diatomit, zqura sau nisip.
- aer; 2 - gaze de ardere.
care ar putea determina condensarea La cosurile din zidarie cu tiraj natural
vaporilor de apa pe peretele interior, se admite racordarea mai multor caza•
CO$UI de tabla se poate izola termic, In ne la acelasi CO$, necompartimentat,
exterior, cu un strat de vata rninerala cu conditia ca sectiunea utila sa nu de•
sau rnasa cornpacta de fibra rninerala, paseasca 2 m2. Jn caz contrar se re•
cu grosime de 50... 100 mm. curge la compartimentarea lui (fig.
9
10
CO$UI din caramida se realizeaza 5.6.4 b), de requla, pe toata lnaltimea
11
pentru instalatiile mici de pana la 5 MW lui prevazandu-se canale de furn ori•
putere instalata, cu sectiune patrata zontale, separate pentru fiecare com•
12 sau dreptunghiulara, fiind mai U$Or de partiment al cosului, Numai In cazul
13 executat. Pentru puteri mai mari sec• irnposibilitatf realizarii unui CO$ cu do•
tiunea este crculara, prezentand avan• ua compartimente se admite prevede•
Fig. 5.6.6. co, ventuzl tajul unei economii de material si a rea a doua CO$Uri din zidarie separate.
(solui;iecazan BERETTA): unei rezlstente mai mici la curgere. Jn Cosuri din tuburi prefabricate de ma•
- conducta de aer; 2 - conducta cazul In care sectiunea este dreptun• terial ceramic sunt prevazute, In gene•
de evacuare; 3 - presostat qhiulara se impune ca raportul laturilor ral, pentru cazul cand gazele de ardere
diferential; 4 - tubulatura de gaze; alb "' 0,7. Cosurile lnglobate In con• au o ternperatura ridicata a punctului
5 - ventilator; 6 - schirnbator de structii nu trebuie sa aiba pereti co• de roua (combustibil cu continut de
caldura: 7 - electrod de aprindere; muni cu incaperlle principale, cu carna• sulf) si exista pericolul unor condensari
8 - vana de gaz; 9 - tubulatura rile sau cu camerele frigorifice. De ase• acide pe peretele interior al cosului.
concentrica: 10 - aer proaspat: menea, cosurile din zldarle, din inte• Tuburile se pot monta autoportant sau
11 - vas de expansiune; 12 - riorul cladirilor. se arnplaseaza astfel constituie captuseala interioara a unui
electrod de detectie: 13 - arzator. CO$ din caramida Sau tabla.
Jn toate cazurile, cand este amplasat
7 dezaxat tata de gura de evacuare a ga•
zelor de ardere din cazan, portiunile de
5
t!t - 1
4
3
iii 2 I I 6
2
I
I
- 5 ..............
3 Fig. 5.6.8.
a c
Sec1:iuneprintr~un canal
Fig. 5.6.7. co, cu exhaustor: de fum din zidlrie:
a. exhaustor montat la baza cosuiui; b. exhaustor in derivetie; c. CO$ cu ejecta - golul canalului; 2 - caramida
1- CO$; 2 - exhaustor; 3 - canal de furn; 4 - absorbtie aer; 5 - gaze de ardere; refractara: 3 - gol de dilatare;
6 - ventilator; 7 - ejector. 4 - element de rezistenta: 5 - placa
acoperire.
deviere laterala (canalul de furn) nu se partial recuperata luarea probelor pentru analiza gazelor
executa orizontal ci cu o lnclinare de - conditiile particulare impun cosuri cu de ardere, precum si pentru rnasurarea
minimum 10 °, cu panta spre cazan, o Inaltirne mai mica decat cea pentru tirajului se prevad stuturi din teava cu
astfel ca eventualul condensat produs tunctionarea cu tiraj natural; D 1112" pe racordul de furn al fiecarui
In cos sa se scurga spre cazan. - Inaltirnea cosului cu tiraj natural nu cazan, precum $i la baza fiecarel sec•
Co$UI metalic cu carnasa exterioara este suficienta pentru asigurarea dis• tiuni a cosului care aslqura tirajul unui
de aer este una din solutille moderne persiei noxelor In atrnostera (necesa• grup de cazane.
care asiqura prelevarea din exteriorul ra Incadrarii In limitele admise ale Canalele din zidarie se executa, de
tncaperu cazanului a aerului de ardere ccncentratlei de noxe In atrnostera), requla, cu sectiune constants pe ln•
si, prin aceasta, presiunea de admisie Cosurile cu tiraj tortat se bazeaza treaga lungime, avand torrna patrata
a aerului nu este intluentata de atat pe efectul de tiraj natural al CO$U• sau dreptunghiulara. Canalele de furn
variatlile de presiune din incaperea ca• lui cat si sistemul de exhaustare me• din metal au, de requla, forma circulara
zanului. Un al doilea avantaj al solutiei canica care se suprapune tirajului na• $i se executa cu sectiune constanta
este acela ca aerul se preincalzeste In tural. Exhaustorul poate fi de tip ven• sau variablla (telescopica),
contact cu peretele cald al cosului rea• tilator sau de tip ejector.
lizand o recuperare de caldura si o lrn• Ventilatorul care are rol de exhaustor 5.6.2. Calculul co,ului de furn
bunatatre a procesului de ardere. Un se rnonteaza la baza cosului utilizand
alt avantaj este acela ca elementele de una din solutiile prezentate In fig. 5.6.7. La un CO$ trebuie deterrninata Inalti•
constructii nu sunt In contact cu supra• Exhaustorul, din punct de vedere con• mea h $i sectiunea A. in practica cu•
tete de temperatura ndicata a cosului. structiv, este un ventilator centrifugal renta, In functie de tipul $i rnarlrnea
in fig. 5.6.5 se prezinta unele solutii obisnuit dar cu laqare racite sau cu pie• centralei termice, respectiv, tipul si nu•
mai des utilizate. se de izolare termica lntre axul de tem• rnarul cazanelor, natura combustibilului
CO$UI va depasi coama acoperisului peratura ridicata al rotorului $i axul mo• si locul de amplasare, se pot determi•
cu minimum 0,5 m, iar In cazul lnvelito• torului care nu trebuie sa depaseasca na supratata Ac sl Inaltirnea he a CO$U•
rilor combustibile cu minimum 1 m, un nivel de temperatura de 60... 70 °C. lui luand In considerare:
luandu-se $i rnasurile de protectie fata lntensificarea tirajului poate ti facuta - tirajul cosului care poate acoperi pier•
de elementele combustibile ale acoperi• si cu un ejector montat la partea supe• derile de sarcina pe traseul: cazan -
sului, La terase, CO$UI va depasl cu mi• rioara a cosului asa cum se prezinta In canal de furn - CO$ (cazul cazanelor
nimum 0,5 m elementele de supra• fig. 5.6.7 c. prevazute cu arzatoare atmosferice);
inaltere ale terasei (atic, zid antifoc) Aerul care realizeaza ejectia este fur• - tirajul fortat care poate acoperi pier•
daca distanta tata de elemente este sub nizat de un ventilator amplasat la o co• derile de sarcina numai pe traseul:
3 m si cu minimum 1 m daca distanta ta joasa si care trimite, printr-o con• canal de furn - CO$ (cazul cazanelor
fata de acestea este de peste 3 m. ducta, aerul spre ejector. Solutia se prevazute cu arzatoare presurizate);
Un tip de instalatie de evacuare a utilizeaza la irnbunatatirea evacuaru ga• - tirajul artificial asigurat de un ventila•
gazelor de ardere de la cazanele de zelor de ardere la instalatii existente la tor (exhaustor);
apartament este CO$UI .ventuza" care care montarea unui exhaustor ar nece• - normele de protectie a mediului care
se ataseaza la cazanele mici amplasate sita modificari costisitoare. impun limitarea emisiilor de poluanti
langa un perete exterior, asa cum este rezultati din procesul de ardere a
ilustrat In fig. 5.6.6. 5.6.1.2 Canalul de combustibililor In focarele cazanelor;
lesrea gazelor de ardere din cazan fum - optimizarea cosurilor pentru cazurile
este dirijata direct spre exteriorul cladirii t.eqatura dintre cazan si CO$ se face In care Inaltirnea lor este lrnpusa
printr-un tub care strapunqe peretele. prin canalul de furn. Acesta se poate (conditii de poluare, amplasare Intr•
Tubul gazelor de ardere are si o carna• executa din zidarie, cum este prezentat un spatiu arhitectonic etc.);
$a exterioara prin care se admite aerul In fig. 5.6.8 sau din metal. - optimizarea cosurilor In functie de un
necesar arderii la cazan. in exteriorul Canalele de furn realizate din diferite tiraj existent la baza lui.
cladirii se rnonteaza un grilaj de pro• materiale se sarnoteaza si se Hezulta ca, la dimensionarea cosului
tectie pentru evitarea obturarf acciden• protejeaza la interior pe toata lungimea de evacuare a gazelor de ardere, pen•
tale si pentru a Irnbunatati aspectul pe• lor, In func• tie de temperatura si de tru realizarea unui tiraj si pentru protec•
retelui. Cazanele cu astfel de sistem de caracterul agre• siv al gazelor de tia atmosferei, se impune utilizarea unor
evacuare trebuie sa alba un arzator cu ardere. Canalele de furn se prevad cu metode de calcul care, pe de o parte,
aer insuflat, ventilatorul avand In acelasi guri de vizitare $i con• trol care se
timp rol de aspirare a aerului $i de eva• lnchid etans, prin usi meta• lice ~ge
cuare sub presiune a gazelor de ardere. termoizolate, amplasate la lnceputul
canalului de furn, la schirnbarile de
Trebuie rnentionat, totusi, ca, In ulti• directie
cosului, ale acestuia,
deasupra precum sicanalului
patrunderii la baza
4
mul timp, reqlernentarile din diferite tari de furn. Canalele de furn se prevad, de ~Pco
interzic folosirea unor astfel de CO$Uri requla, cu clapete de explozie astfel .r:
deoarece, pe de o parte, strica aspec• proiectate incat sa se deschida In caz
tul estetic al cladirii, pe de alta, parte de explozie lnainte de a se depasi limita 5 ~Pea
gazele de ardere nu sunt evacuate la o de rezlstenta a zidariei. Clapeta de ex•
Inaltirne suflcienta pentru a evita polua• 2
plozie trebuie sa asigure 0 lnchidere
rea zonelor de acces a oamenilor. etansa $i se arnplaseaza astfel tncat sa
Evacuarea gazelor de ardere se face, nu produca accidente la deschidere.
cane este posibil, prin tiraj natural in cazul folosirii unui singur CO$ pen•
Fig. 5.6.9. Schema de calcul
tinand seama si de tipul cazanului tru mai multe cazane cu tiraj tortat, fie• pentru co,ul cazanelor
folosit. care ventilator de gaze de ardere se
Tirajul fortat se prevede In cazurile In cu arzltoare atmosferice:
prevede cu canal independent de furn 1- cazan; 2 - arzator; 3- canal de
care: pana la cos.
- tipul cazanuluiimpune aceasta furn; 4 - CO$; 5 - priza de aer.
Pentru rnasurarea temperaturii, pre-
solutie
- caldura gazelor de ardere a fost
Capitolul 5: Centrale termice I. mstalatll de incalzire
sa tina seama de ansamblul proceselor relatia 5.6.2 devine: combustibilului si excesul de aer
termice $i gazodinamice ce definesc
functionarea cosului, iar, pe de alta par•
te, sa perrnita optimizarea celorlalte di•
HTC= [Pa. h+ e;
273
!lT,
ln(1-h·~)]·g89, + 273
(cap. 5.5);
- constanta c depinde de tipul cosului:
• pentru CO$Uri metalice neizolate:
mensiuni: diametrul sl Inaltimea. c = 5,6;
Nurnarul mare de parametri care tre• [Pa] (5.6.3)
• pentru CO$Uri metalice izolate:
buie luati In considerare face ca meto•
In care: c = 1,0",
dologia de dimensionare a CO$U1Ui Sa • pentru CO$Uri din materiale de con•
se bazeze pe un calcul iterativ a carui !iT = C · f)
_g_;
- f)a · 1~g•
f) + 273
_ [Kim] structii cu grosime de 120 mm:
rezolvare rapida necesita un calcul ' 100 Ggn · v g (5.6.4) c = 1, 1;
automat. • pentru CO$Uri din materiale de con•
unde: structii cu grosime de 240 mm:
5.6.2.1 CoJul pentru cazane folosind fJgi - este temperatura gazelor de arde• c = 0,5.
arzMoare cu aer aspirat (atmosferice) re la baza cosului;
CO$UI trebuie sa asigure, pe de 0 ~n - debitul normal de gaze de ardere 5.6.2.1.2 Calculul preliminar
parte, patrunderea aerului necesar [m~/h]; al dimensiunilor co,ului
combustiei In centrala terrnica, respec• V - viteza gazelor de ardere In CO$ [mis]; Cele doua dimensiuni ale cosului sunt:
tiv, In cazan, iar, pe de alta parte, sa fJ9a. - temperatura aerului exterior. - Inaltirnea cosului h aproxirnata la
evacueze gazele de ardere pe traseul In calcule se determina succesiv: § 5.6.2.1.1;
cazan - canal de furn - CO$ - exterior - densitatea norrnala a gazelor de ardere: - diametrul interior al CO$Ului
(fig. 5.6.9).
Tirajul cosului trebuie sa asigure ln•
• pentru combustibilii qazosi:
0,717+1,293 ·a· V0 0;=1,14·10-3•
vgn . (273 + egm ) [m]
vingerea urrnatoarelor rezlstente: Pgn = [kg/m~] vgm (5.6.9).
Vg0+(a-1}·V0
Hco = l'lpa + l'lpcz + l'lpca + l'lpco + l'lpfe (5.6.5);
[Pa] (5.6. ) • pentru combustibilii lichizi sau solizi: 5.6.2.1.3 Calculul de verificare
In care: 1+1, 293 ·a· V a~ului
l'lpa - pierderi de sarcina locala In e; = V +(a_ 1). Vo [kg/m~) (5.6.6) Calculul consta In verificarea dimensiu•
=; - priza de aer; nilor (diametrul D; sau sectiunea axb si

go 0
pierderi de sarcina In cazan;

0unde:
- lnaltimea h) astfel lncat fie indeplinita sa
l'lPca - pierderi de sarcina In canal; V
aer este volumul stoichiometric de condfia de echilibru hidraulic (5.6.1).
Sp co - pierderi de sarcina In CO$; necesar arderii [m~/m~] sau [m~/kg); Etapele de calcul sunt urrnatoarele:
=; - pierderi de sarcina la iesirea V - volumul stoichiometric de gaze - pierderile de sercina In lungul coselui
gazelor din CO$ [Pa]. go rezultate din ardere [m~/m~] sau
[m~/kg]; t1P = h · ~ ·
co D
v:m.2Pgm = R · h [Pa]
5.6.2.1.1 Tirajul co,ului a - coeficientul excesului de aer la CO$; ; (5.6.10)
Helatia cea mai sirnpla de calcul a - temperatura medie a gazelor de ar• In care:
tirajului este dere In CO$, A - este coeficientul de rezistenta hi•
HTC= h·(Pa - P9m)·g (Pa] (5.6.2) draulica liniara,
t1T
In care: f)gm = f)g; - h •--: [ C]
0 (5.6.7) Pentru calcule practice, la cosuri exe-
h - lnaltimea cosului (m]; cutate din zidarie cu:
Pa - densitatea aerului ambiant [kg/m3]; In care: - rugozitatea k 2,5 ... 9 mm,=
p gm - densitatea medie a gazelor de ar- h - este lnaltimea a cosului sl se aproxi• - diametrul 300 ... 1000 mm $i
dere In CO$ (kglm3]; rneaza In functie de rnarirnea centralei - Re = 104 ... 106, se pot lua valori
g = 9,81 mls2• termice, respectiv, nurnerul si caracte• pentru A = 0,035 ... 0,040; pentru cosuri
Daca In locul oensitatii medii a gaze• executate din tabla cu:
risticile hidraulice ale cazanelor sl ca•
lor de ardere se toloseste o relatie de - rugozitatea k = 1,5 ... 3 mm,
racteristicile constructive ale cosolui $i
calcul In care intra densitatea norrnala canalului de furn; - diametrul 300 ... 1000 mm si
a gazelor sl 0 cadere de ternperatura - densitatea reala a gazelor de ardere - Re = 104 ••• 106, se pot lua valori
l'lT pe unitatea de lungime a cosului, la temperatura fJom'
pentru A =
0,020 ... 0,025);
- pierderile de sarcina In lungul canalului
273
Pgm = P gn · + f)
(kg/m3) (5.6.8); ). v2·p v2
gm 273 t1Pca = Ic · - · ...J1!.... 2'_ ~ ~·ca -2'... · p9' [Pa]
+ L,
0 ca 2 2
- temperatura aerului fJa se alege In func•
tie de regimul de functionare a cazane• (5.6.11)
lor: In care:
• numai In perioada rece A - este coeficientul de rezistenta hi•
f)a = + 10 "C: draulica care are, In general, acele•
• In perioada rece si calda asl valori indicate la CO$UI de furn;
f)a= + 25 °C; I - lungimea canalului [m];
8p1
Bpe
- viteza gazelor de ardere se aproxi• f ;ca - sum a coeficientilor de rezisten•
rneaza In functie de Inaltirnea cosuiui, ta locala pe traseul canalului.
-ro
"fi'll astfel In STAS 3417 se recornanda Pentru calcule practice se poate
"OJ urrnatoarele viteze pe domenii de considera:
Bl
t
Wg lnaltime de cos: • la canale cu sectiune constanta,
h = 15 30 m; V = 1+0,0667·h [m/s);
UI
pierderile de sarcina locale ca fiind
-~-----
F"ig. 5.6.10. Schema de calcul penlru h = 30 80 m; ~: 0, t-h [m/s]; = 1,05 ... 1, 10 din pierderile de sarci•
- debitul normal al gazelor de ardere na uniform distribuite;
COliS functionAndcu condensare. se deterrnina In functie de natura • la canale cu sectiune variabila,
I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 5: Centraletermice
pierderile de sarcina locale ca fiind Conditia ca in CO$ sa nu apara con• • in varianta cu suit S < 1 %
1, 15... 1,20 din pierderile de sarcina densat este ca temperatura peretelui er = [92 + 45,21·(a - 1,05)?- 1847-S +
uniform distribuite; interior al cosului e . sa fie mai mare + (-82,24 + 181,8.P/?r/6227)-(1-S)
- pierderile de sarcina locale la ie$i• decat temperatura p~nctului de roua a [0C] (5.6.17);
rea gazelor de ardere din CO$, gazelor de ardere er. • pentru gazele de ardere provenite
v2 Aparitia condensatului pe peretele din arderea combustibilului solid (car•
L1Pge=sg.· ;·pg• [Pa] (5.6.12) interior al cosului prezinta marele deza• bune) cu continut de suit S > 1 %
vantaj ca duce rapid la deteriorarea er= 101 + 4,383·(S-1P,616 + (51, 15 +
in care: cosului (mai ales la cosurile din metal + 5,481·S)·(a - 1, 15f.7523+0,02s1s
s - este coeficientul de rezistenta care se corodeaza foarte repede). De [0C] (5.6.18);
ge hidraulica la iesirea gazelor de ar• aceea este necesara o verificare si, • in variantacu connnut de suit S < 1 %
dere din CO$, sge ::::: 1; eventual, o corectare a dimensiunilor er= {101 - 58,3·(a - 1, 15)/J.791.S +
vge - viteza gazelor de ardere la iesirea cosului privind fenomenul de conden• + (-82,24 + 181,8.P/?r/6227)·(1-S)
din CO$ [m/s]; sare urrnarind, pe de o parte, procese• C] (5.6.19); [0
p - densitatea gazelor de ardere la le termice si hidrodinamice care au loc Se observa ca, la toti combustibilii cu
ge iesirea din CO$ [kg/m3]; in cele doua situatit iar, pe de alta par• continut de sulf in cornpozitie tempera•
- pierderile de sarcina locale in priza te, posibilitatile de reducere sau chiar tura punctului de roua acida, creste
de aer, de eliminare a condensarf vaporilor de cane continutul de sulf este mai ridicat,
v2 apa in interiorul cosului, cane creste excesul de aer a $i cane
L1Pa = s·
a 2
_E._ • pa [Pa] (5.6.13) creste continutul de vapori de apa in ga•
5.6.3.1 Coful zele de ardere, exprimat prin presiunea
in care: funcfionlnd partiala a vaporilor in gazele de ardere.
sa - este coeficientul de rezlstenta hi• cu condensare - se deterrnina temperatura gazelor
draulica la priza de aer, sa
= 0,5 ... 1; Aparitla condensatului se produce de ardere la ieslrea din CO$:
va - viteza aerului in priza [m/s]; cand temperatura punctului de roua er
Pa - densitatea aerului [kg/m3]; a gazelor de ardere este inferioara e = e + (e - e ) . e Ggn cpg 101 [oCJ
- pierderile de sarcina in cazan pe
circuitul gazelor de ardere sunt =: tempera~urii ep; a peretelui interior al
cosului, In acest caz apare un flux de
ge
in care:
a 91 a (5.6.20)
date de firma constructoare. caldura suplimentar pe peretele interior U - este coeficientul global de transmisie
Conditia de echilibru hidraulic, res•
al cosului care reprezinta caldura a caldurii prin pereteleCO$U1Ui,
pectiv, de evacuare norrnala a gazelor
transrnisa in procesul de condensare. U=~------1-----~
de ardere in exterior este ca pierderile
De asemenea, pe toata lnaltimea CO$U• d1 D, d2 D, D,
de sarcina t:i.pr pe intregul circuit, priza +2 +2·. ·+
de aer - cazan - canal de furn - CO$ -
lui are loc o variatie a temperaturilor h9 A, D, + D, h2 o. + D, h9 D,
gazelor de ardere $i a peretelui cosului.
exterior sa fie mai mica cu 5 ... 10 % [W/m2·K] (5.6.21)
Toate acestea due la modificarea regi•
decat tirajul cosului calculat pentru dla• in care:
mului termohidraulic al cosului,
metrul D; si inaltirnea h, aproximate in h9 - este coeficientul de schimb de
Problema, in acest caz, se rezurna in
calculul preliminar. caldura de la gazele de ardere la
a recalcula tirajul cosului si a vedea
Calculul este iterativ, fapt pentru perete, campus din coeficientul de
daca el satisface sau nu conditille de
care se apeleaza la calculul automat. schimb de caldura prin convectie
echilibru hidraulic, de evacuare norma•
la a gazeI or de ardere in exterior. h , coeficientul de schimb de cal•
5.6.2.2 (;aful pentru cazane dD~a prin radiatie h r si coeficientul
Schema de calcul este prezentata in
folosind arzltoarecu aer insuflat de schimb de c~ldura datorita
fig. 5.6.10 iar etapele sunt:
(presurizats, cu presiune Ola baU) condensar!l,
- se considera ca dimensiunile cosului
in acest caz tirajul cosului Hco aco• h = h + h + h [W/m2·K] (5.6.22);
(diametrul D; $i inaltirnea h) au fost
pera numai pierderile de sarcina t:i.pco h~ - esl~ coJficient~I de schimb de cal•
stabilite intr-una din variantele pre•
sl t:i.p , tntrucat celelalte pierderi de
• Q,e .
sarcma t:i.pa, t:i.pcz $1 =: .
sunt acoperite
zentate la § 5.6.2. 1 sau § 5.6.2.2;
- se deterrnina temperatura punctului
dura de la peretele exterior al
CO$U• lui spre aerul exterior, ha : : : 23
de presiunea arzatorului: de roua er a gazelor de ardere unde: W/m2·K;
Hco = t:i.pco + t:i.pge [Pa]. • pentru gazele de ardere provenite a, $i d2 - sunt grosimile straturilor care
Algoritmul de calcul este eel indicat alcatulesc CO$UI [m];
din arderea combustibilului gazos
la § 5.6.2. 1 cu urrnatoarele precizari:
sau a unui combustibil lichid fara
- se alegeo inaltime h de CO$ mai
mare; sulf in cornpozitie,
er= 40 + 61,9·(PH20 - 0,0738f-504B
- se considera o viteza v a gazelor [0C] (5.6.14);
'
de ardere in CO$ mai ridica1~.
Cele coua preclzari sunt indreptatite
in care presiunea vaporilor de apa
din gazele de ardere se calculeaza cu
o,J
intrucat tirajul cosului are de acoperit relatia;
numai pierderile de sarcina liniare din
p
vH,0
CO$ $i locale la evacuarea gazelor de H,O
=
V +(a_ 1). V [bar] (5.6.15);
ardere in exterior. go o
$i in care VH 0 este volumul unitar de Q)
5.6.3. co,ul •i influenia vaporilor apa in gazele2de ardere [m~/m~·comb] N

ell
C)
de api din gazele de ardere sau [m~/kg·comb]; '
• pentru gazele de ardere provenind
din arderea combustibilului lichid cu
Este cunoscut faptul ca in gazele de sulf S > 1 % in cornpozitie:
2~-
>"'
ardere se gasesc vapori de apa care, er = 92 - 4,56·(S - 1ps8B +
+ 53, 13·(a _ 1,05)D-297-0,0143·S [oCJ Fig. 5.6.11. Schema de calcul penlru
in contact cu suprafetele interioare ale
cosuiui, pot condensa. (5.6.16);
COf cu clma'6 exterioari de aer.
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de Inealzire
J... 1 $i J...2
coeficientn de conductivitate
- terrnica d;z; h - este excesul de aer;
a materialelor din care este - din relatia 5.6.24 se deterrnina valoa• V0 - volumul stoichiometric de aer nece•
executat CO$UI [W/m·K]; rea coeficientului global de transmi• sar arderii [m~/m~] sau [m~/kg];
Di, D1, De - diametrele interior, inter• sie a caldurii B - consumul de combustibil [m~/s]
mediar sl exterior ale co• (} - () sau [kg/s];
sului [m]; U = hg · ()gm _ ;, [W/m2·K] (5.6.26); - calculul de verificare in care se veri•
- se determina caderea de tempera• gm a fica parametrii initiali, inclusiv tirajul $i
tura ~ T1 pe metru liniar de CO$, unde explicitand coeficientul global de dimensiunile preliminare ale cosului,
(} - (} transmisie a caldurf U, utilizand relatia sl anume:
t1T = ~ [K/m] (5.6.23); 5.6.21 se poate determina varianta de • temperatura gazelor de evacuare
7 h
crestere a rezlstentei termice; in exterior,
- se deterrnina temperatura suprafe• - se continua calculul dupa metodo• :rr·D ·h
tei peretelui interior al cosului: logia mdicata la § 5.6.3.2 avandu-se (l ge = (Jg; - hg . (()gm - () p1) . V . 1~
in vedere ca fenomenul de conden• gn pg
(lp; = (lgm - hu • ( {)gm - [ C] (5.6.24); sare este inlaturat, ceea ce atrage [°C](5.6.29);
e. )
0
dupa sine si unele rnoditicari in rela• • temperatura aerului la starsitul zo•

g
- se deterrnina temperatura suprafe• tiile de calcul se calculeaza succesiv nei de preincalzire (la baza cosului),
tel peretelui exterior al cosulul: () e' ~Tl' () i' () e' HTC' unde pentru
=Ii + irh[h,.(lip, -li,)D,. + h2,(l:lp2 -1:1=)02,]
cbeficientulpde ~chimb de caldura hg 8
V ·C
() pe = (}a - ~ • (()gm - (}a) [0C] (5.6.25); de la gazele de ardere la perete se va
ae a1
'" pa
a aplica relatia 5.6.22 fara termenul he. [0C] (5.6.30);
- se recalculeaza tirajul cosulu! HTc Calculul este, de asemenea, iterativ si • temperatura peretelui interior,
in noile conditii cu una din relatiile necesita un program de calcul automat. h g ·() gm
+h 1a
·() am
+h r ,,2
·() 2
5.6.2 sau 5.6.3; ()
pl
=
- se continua calculul cu metodolo• 5.6.4. Calculul co,ului h +h + hr
g 1a 1.2
gia indicata la § 5.6.2. 1.3 pentru cu cima~ exterioari de aer
noile conditii, respectiv, pentru noile [°C] (5.6.31);
valori
()9.,, (lgm' hg etc. Cosurlle cu carnasa exterioara de aer • temperatura peretelui exterior,
lntrucat algoritmul de calcul este ite• se calculeaza similar cu cele oblsnuite, h ·(l +h ·() +h ·()
fj =
rativ, este necesar sa se apeleze la cal• cu diterenta ca la exteriorul canalului
ae a 2a am r 1,2 p1
culul automat. se h+h+h

gazelor de ardere este o circulatie for• ae 2a r 1.2
tata de aer absorbita de arzator, denu•

5.B.3.2 CDJul func;tion§nd mita in continuare ,.aer de ardere". in [°C] (5.6.32);
flrl condensare plus, canalul exterior de aer schirnba - se continua calculul cu verificarea ti•
Se asigura pe suprafata interioara a caldera cu mediul ambiant in mod si• rajului cosuiui in varianta cu presiune
peretelui cosutui o ternperatura ()pi mai milar cu cosul clasic. zero la baza, cu sau fara condensa•
mare decat temperatura punctului de Astfel de cosuri se folosesc, in gene• rea vaporilor, dupa metodologia indi•
roua a gazelor de ardere. ral, la cazanele care sunt prevazute cu cata la paragrafele respective.
Se considera, de asemenea,ca dimen• arzatoare presurizate, de aceea calcu• Calculul este laborios deoarece ecua-
siunile cosului (Di sl h) au fost determinate lul de dimensionare a lor va avea me• tiile sunt implicite $i neliniare si pentru
intr-una din variantele prezentate la § todologia tndicata la § 5.6.2.2 comple• obtlnerea valorilor parametrilor inltiali in
5.6.2.1 sau § 5.6.2.2, dupa care tata.dupa caz, daca cosul functloneaza limitele de eroare acceptabila este ne•
folosind metodologia indicata la § cu condensare, cu § 5.6.3. 1 sau cesar un nurnar mare de iteratii. De ace•
5.6.3. 1 se fara condensare, cu § 5.6.3.2. Schema ea se recornanda folosirea unui pro•
calculeaza temperaturile e . sl fJ . de calcul este prezentata in fig. 5.6. gram de calculator.
in cazul in care este i~deplinita con•
11.
ditia (l . > (} inseamna ca functionarea 5.6.5. Optimizarea co,ului
Algoritmul de calcul se imparte, ca $i
CO$Ulul1est~fara condensarea vaporilor
la cosurile clasice, in doua part!:
de apa: materialele si grosimile stratu• Optimizarea cosurilor de evacuare a
- calculul preliminar in care se stabi•
rilor sunt cele necesare sl asupra CO$U• gazelor de ardere poate fi abordata in
lesc, pe baza unor parametrii initiali,
lui nu se face nici o modificare. doua moduri:
dimensiunile cosului (Di Si h). Tot aici
in cazul in care conoitia nu este inde• - cu conditii impuse la intrarea gazelor
calculul se cornoleteaza sl cu
plinita, este necesar sa se ia rnaser: de in CO$;
stabilirea diametrului tubului exterior
izolareterrnica a cosului (fie prin prevede• - cu inaltime impusa (de normele de pro•
al cosului:
rea unui strat de izolare terrnica, fie prin tectie a mediului)$i cu conditii impuse
• se alege o viteza a aerului va in
rnarrea grosimii stratului existent). la intrareagazelor de ardere in CO$.
spatiul dintre cele ooua conducte,
Etapele calculului, in varianta a doua, astfel incat pierderile de sarcina sa
sunt urrnatoarele: 5.6.5.1 Optimizarea CO{lului
nu suprasolicite ventilatorul arza•
- se determina temperatura punctului
de roua e, utilizand una din relatule torului (va = 4 ... 6 m/s); cu tiraj impus
• se calculeaza diametrul interior D2i Pentru cazul in care inaltimea CO$Ului
de la § 5.6.3. 1;
al tubului exterior nu este impusa, ci numai un tiraj al co•
- se stabileste temperatura ()pi a peretelui
interior al cosului punand condltia 1,274 + van
[m] (5.6.27)
$Ului, calculul de optimizare tine de
realizarea unui consum cat mai redus
epi ~ e, sau epi = e, + 1 ... 1,5 [0C]; va de material G pentru CO$, ceea ce re•
- se alege una din solutiile de erestere a
in care: vine la obtinerea unui minimum al crite•
rezistentei termice a peretelui cosulul:
• modificarea grosimii unui strat al
van - este debitul real de aer calculat riului (Di·h).
cu relatia
cosului a, sau d2; Van= h·V0-8. [m~/s] (5.6.28) Calculul exact se face printr-un cal•
• prevederea unui strat de izolare unde: cul programat pentru CO$UI respectiv.
I. Instalatii de lncalzire Capitolul 5: Centrale termice
Pentru o evaluare rapida a rezultate• Din diagrama din fig. 5.6. 12 b pentru unde Dil2! = 1,56 m, rezultand o noua
lor se prezlnta diagramele din fig. B = 1500 m~lh rezulta o viteza optima valoare pentru fi2! = 16,03 m. Se obtine
5.6.12, privind calculele de optimizare a a gazelor de ardere in CO$ v 5 mis, = succesiv: e= 171,2 °C; 0,13) = 1,56 m;
vitezei pentru un CO$ la o lnstalatie cu careia ii corespunde o valoa~e minima fi3! = 52 rfi~
lnnucat ultimele valori ale
un debit de combustibil gazos de a criteriului Di·h 25 m2. = diametrului cosului se incaoreaza in limi•
B = 100 - 2000 m~lh, temperatura ga• Diametrul cosului se calculeaza cu tele erorilor admisibile, rezulta ca dimen•
zelor la intrarea in CO$ 89i = 180 °C si un relatia 5.6.9, siuni optime Di = 1,56 m $i h = 16 m.
tiraj net necesar cazanului H = 50 Pa. Ii ·{273+8 )
Diagramele s-au obtinut pentru diverse 0 = 1 14 · 10-3 gn gm 5.6.5.2 Optimizarea COJU/ui cu fnj#jme
diametre Di ale cosului si diverse valori ' ' vgm impusj (tiraj zero la bazj)
ale vitezei gazelor de ardere, deterrninan• La cazanele moderne prevazute cu
du-se inaltimea h necesara pentru reali• in care: debitul de gaze de ardere arzatoare presurizate se asiqura pre•
zarea tirajului dat. Luand in considerare, Ii' =[V +{a-1)-Vj-B= siunea necesara invingerii rezistentelor
de asemenea, temperatura aerului exte• gn = [10~5 + {1,4-1)·9,5}-1500 = pe traseul cazan-canal de furn, tirajul
rior ee = 25°C, coeficientul excesului de = 21450 m~lh, cosului avand rolul numai de a invinge
aer a = 1,4 s-au obtinut curbele care re• temperatura medie a gazelor de ardere rezistetele pe care le intamplna gazele
prezinta variatia criteriului (Di · h) in fun• se calculeaza cu relatia 5.6.7: de ardere in CO$.
ctie de viteza v9 a gazelor de ardere in Varlatia destul de lrnportanta a den•
CO$.
fJ
gm
= eg• - h · '1~
2 sitatii gazelor de ardere pe inaltimea
Analizand rezultatele calculului de cosului, precum sl aparitla condensarii
optimizare se observa: unde pentru calculul lui !'l.T1 se aplica vaporilor de apa pe peretele cosului
- viteza optima se situeaza in domeniul relatia 5.6.4, cand temperatura peretelui acestuia
3, 7 - 4,5 mis; (J - (J (J. + 273 este mai scazuta decat temperatura de
- cu cat tirajul cosului este mai mare, cu L1T = c-g_, a g'. = 1, 1 K/m roua a gazelor de ardere, duce la un
atat viteza optima se deplaseaza spre 1 Vgn ·v g
valori mai ridicate (fig. 5.6.13). 100
D; h [m2]
Diagrama a fost construita pentru: unde c = 1, cazul unui CO$ metalic izolat. 145,o~----------
H = 250 Pa, Calculul se continua cu determinarea
B = 500... 1500 m~lh, temperaturii medii a gazelor de ardere,
a= 1,4. pentru care se face o prlrna aproxima•
Se observa ca viteza optima este re a Inaltirnii cosului ht'! = 30 m,
cuprinsa intre v9 = 5,2.. .7 mis. (J = 180 - 30·(1,112) = 163,5 °C;
r~~ulta intr-o prlrna aproxirnatie si dia•
Exemplul de calcul 1 metrul Di din produsul D;"h:
Se calculeaza dimensiunile unui CO$ D I ·h = 25 m2 sau I = 25130 = 0,833 m; om
cunoscand; se verifica diametrul cu relatia 5.6.9,
- debitul de combustibil gazos utilizat de
012) = 114 -10-3 21450. (273+163,5)
cazan B = 1500 m~lh;
i '
- tirajul net necesar cazanului H = 50 Pa; 5
- coeficientul de exces de aer a = 1,4; = 1,56 m.
- temperatura aerului exterior (Ja = +25 °C; 65,o----~~--~~--r----r
Condina nefiind indeplinita se alege o 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0
- temperatura de intrare a gazelor in CO$ alta lnaltirne de CO$, valoare care se poa• v9 [m/s]
(Jgi = 180 °C. te determina din criteriul Di·h 25 m2, =
Fig. 5.6.13. V'iteza economicA v9
a gazelor de ardere:
Di· h r-[m_2~]---------~ D; h [m2] B = 500 ... 1 500 m~lh; H = 250 Pa;
30,0t---------------i---l ~---------~
50,0-------------< (Ja = 25 °C; a= 1,4.
10,0+-~---~--"'-.-~--.'
5,0-~------~~"------,--J 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 3+-++-JHJ--'k---+>..--P..-+'~·
1,02,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0 2+-~-4-~--+---+-~~+-~
a v 9[m/s] b v9 [m/s] 300 500 700800 1000D; [mm]
Fig. 5.6.12. Viteza economicA v9 a gazelor de ardere pentru: Fig. 5.6.14. V'iteza economicA v9 a
a. B = 100 500 m~lh; H = 50 Pa; 8a = 25 °C; a = 1,4 gazelor de ardere la co,uri cu tiraj
b. B = 750 2 000 m~lh; H = 50 Pa; 8a = 25 °C; a= 1,4. zero la bazi.
efect de tiraj variabil pe inaltirnea CO$U• Datele de calcul au fast urrnatoarele: Exemplulde calcul
lui $i deci la necesitatea aplicarii calcu• - patru variante de debite de gaze de 2
lului exact (calculul programat). ardere rezultate din procesul de com• Se deterrnina diametrul Di al unui
Metodica de calcul pentru optimiza• bustie din cazan: Ii' = 2 000; 3 000; CO$ cu tiraj zero la baza, cunoscand:
rea cosului tinand seama de toti facto• 4 ooo $i 5 ooo m~1ii; - Inaltirnea cosului h = 20 m,
rii este inclusa in programul de calcul - o Inaltirne de CO$ h = 20 m. - debitul de gaze de ardere,
COS-OPT elaborat de colectivul de Din aplicarea programului de calcul Ii' = 5.000 m~lh.
Aparate termice de la Facultatea de automat s-au putut obtine succesiv: Gtilizand diagrama din fig. 5.6.14,
lnstalatii - Bucuresti, - fasciculul de curbe reprezentand pentru tiraj zero la baza cosului se
Pentru exemplificarea rezultatelor ce diametrele D; de CO$ In functie de viteza, obtin:
se obtin cu programul de calcul se Micsorereadiametruluiodata cu cresterea - pentru viteza v = 2,33 mis, reco•
prezinta un caz particular in diagrama vitezei nu este numai o consecinta a rnandata de STAS ~i un debit de gaze
din fig. 5.6.14. de ardere Ii' = 5.000 m~lh se obtine un
modflcarii vitezei ci si a modficerii tuturor
diametru d~ CO$ D; = 1.080 m~ sl un
parametrilorschimbului de caldura;
tiraj net Hnet = 103 Pa.
- curbele de tiraj net (Hnet) pentru
• debitele de gaze de ardere - pentru conditia de tiraj zero, la
/
Ii' = 2 000 ... 5 000 m~lh si pentru acelasi debit de gaze de ardere
1/ s:"' Ii'9o= 5.000 m~lh, se obtine:
- viteza v = 9, 1 mis,
cfumeniul de varlatle a diametrului - un diametr~0al cosului Di = 545 mm si
cosului Di = 300 ... 1. 100 mm; - un tiraj al cosului Hnet = 42 Pa;
I - curba de viteza v a gazelor de ar•
a~
Analizand cele doua rezultate este
' ' s: dere pentru situatia tiraj zero. Pen• evidenta economia realizata prin redu•
'' '
: : E tru cele 4 debite de gaze de ardere cerea la jurnatate a diametrului cosului.
2 ....
'' ''
analizate punctele de functionare (ca
'' ''
diametru sl viteza) pentru tiraj zero sunt 5.6.6. Calculul co,urilor
unite cu o linie groasa pe diagrarna. pe baza normelor de mediu
7 Din analiza diagramei se observa ca:
Fig. 5.6.15. Centrale tennice - toate cosurile cu tiraj zero la baza Actualele norme $i normative pentru
incorporate•i izolate: au diametrul D; aproximativ jumatate din limitareaemisiilor de la centraleletermice
1 - CO$; 2 - imobil. eel calculat cu vitezeleconform STAS; impun restrictii severein ceea ce
- vitezele de circulatie a gazelor priveste controlul poluarf si
de ardere In CO$ sunt de ordinul nivelulacesteia.
25 v9 = 8 ... 9 mis.
20+------+---+-----t-1~-+2 "E 1200

1000
0
~:::: v
ktJ-J
100 1,....v
~E 15 +----+-----11--+--+-~""""-+1,5 90 I/ ,3 u-
/ V'v .)~~ u-
O> 80 17~ 800
/
> 70 ,....I<'.'. E v/ v
// vvv /I,//
'E60
-----
:c 50
// v v~.-,-.
......... .....
_,...
J , /
.....
40
2 30 I/ 400 ,v
l
~~
200 4_ 2 ~~~
0 0 20 ~
/t::'. i:::;i...-
103 5X103 104 5X104 105 6
10 0
<l>cT [kW] 1000 7000 40000 100000
0
Fig. 5.6.16. V'lteza v9 a gazelor 0
0
0
0
0
0
0
0
000
000
0
0
0
0
0
0
0
0
•i diametrul d1 al co,ului dupi ~ C'J LO I'- OlOO
~C\J
0
'<!"
0
co 0
co 0
0 Fig. 5.6.19. Zona de influeniA a
nonnele de dispersie <l>cT (kW] co,ului asupra clidirilor vecine:
1 - v9 = f{<Pcr); 2 - Di= f{<Pcr). 2. S02 = 0,07 mglm~ - Lmin;

co,ului h func1;iede puterea
centralei Cl>CT •i de starea de poluare 3. S02 = 0,04 mglm~ - Lmax;
a atmosferei dupi nonnele de 4. S02 = 0,04 mglm~ - Lm;n;
dispersie a poluaniilor(S02): 5. S02 = 0,01 mglm~ - Lmax;
1. S02 = 0,07 mg/m~'. 6. S02 = 0,01 mglm~ - Lm;n;
2. S02 = 0,04 mglm~, Lmin = distanta maxima;
3. S02 = 0,01 mglmN· Lma• = distanta minima.
2 Tabelul 5.6.1. Concentraime Co medii anuale misurate

in zona centralei tennice.
Zona SOx NOx praf
Fig. 5.6.17. Centrale tennice [mglm~] [mglm~] [mglm~]
incorporate•i inconjuratede putin poluata 0,01 0,01 0,01 ·--
>-·
alte imobile: mediu urbanizat/mediu industrializat 0,04 0,05 0,04
1 - co$; 2 - imobil. foarte urbanizat/foarte industrializat 0,07 0,10 0,08
f n aceste norme, pe langa prevede• 5.6.6.2 Calculul fnjlf;imii minime a de al doilea termen efectul termic !'.hr
rea nivelului emisiilor sl a modului de COfU/ui unei centrale amp/asafj fn La cosurile mari, respectiv, cu dia•
masurare a lor la fiecare centrala termi• subso/ul c/jdiriisau a/Murafj acesteia, metre mari, pentru a nu se produce o
ca, este data $i metoda ad~cvata de fnconjurafj de alte imobile. deviere in jos a jetului de gaze la Iesire,
calcul a Inaltimii cosurilor. In aceste Schema unui astfel de amplasament de catre vant in umbra aerodinarnica a
conditii la determinarea Inaltimii cosului este prezentata in fig. 5.6.17. cosului, se recurge la rnicsorarea sec•
trebuie sa se tina seama de: nivelul no• Calcululde stabilirea inaltimii cosului se tiunii cosului la ieslrea gazelor, sub for•
xelor emise, suprapunerea peste alte face utilizand aceeasi relatie 5.6.33 de la ma de ajutaj.
emisii din zona $i obstacolele la disper• § 5.6.6.1 cu urmatoarele corectii: Hezulta ca la stabilirea caracteristici•
sie, vecine centralei termice. • daca distanta D s 2·h + 10 lor constructive ale cosurilor (01 si h)
h = h1 + 5 [m] (5.6.34); principalii factori sunt puterea terrnica
5.6.6.1 Calculul fnjlf:imii minime • daca distanta d este cuprinsa in <PCT si starea de poluare a atmosferei.
l
a COfUluipentru centrale termice limitele 2·h + 10 < 0 s 10·h + 50 S-au construit diagrame care pun in
;nclependente sau evldenta leqatura dintre puterea termi•
a/Murate unul lmobil izolat h=~·(h +5)·[1- d ca <!>CT' starea de poluare a atmosferei
4 , 10·(h+5)
si inatirnea minima h a cosului de furn.
este prezentata in fig. 5.6.15. [m] (5.6.35) Spre exemplificare, pentru o centrals
Relatia de calcul pentru inaltirnea h a in care: terrnica cu o putere <PcT = 1 ... 5 MW,
cosului este: h, - este inaltimea obstacolului eel mai tuand in considerare ca poluant SOx
ridicat, avand o inaltime mai mare de (cu limita minima de 0,01 mg/m~ si
h = a~ M. ~ M ~ t.T [m) (5.6.33) 2 m si situat la o distanta orizontala limita maxima de 0,07 mg/m~) lnal•
m g de CO$ inferioaravalorii 10·(h + 5) m. tirnea minima h a cosului este cuprinsa
intre 18 sl 35 m.
in care: 5.6.7. Suprainiliarea co,ului
M - este debitul instantaneu de po• Exemplul de calcul 3
luant [kg/h) care se stabileste in In calculele prezentate nu s-a verifi• Se determina Inaltirnea minima h a
functie de debitul normal de gaze cat si intluenta emisiilor produse de unui CO$ cunoscand: puterea centralei
de ardere Mn' participatia gravi• CO$ asupra zonei adiacente. <PcT = 4 000 kW; combustibil pacura cu
rnetrica de 801uant SOx, NOx si Pentru a integra CO$Ul in ansamblul un continut de suit S = 2,5 %, emisie
. cenusa volanta Cpraf [mg/m~): zonei este necesar sa se ia in conside• de SOx = 918 mg/m~. temperatura ga•
M = M -Cso; 10-6; rare o serie de parametrii care influen• zelor la CO$ fJ e = 150°C; concentratia
M = M.·sn CNox · 10-6· ' teaza functionarea cosului. Se pot de poluant exi§tenta in zona cm= 0,07
M= Mgn ·Cpraf · 10-6. rnentiona: suprainaltarea jetului de ga• (mediu urbanizat).
Cm - concentratia maxima adrnisa de ze de ardere la iesirea din CO$, viteza Utilizand diagrama din fig. 5.6.18 se
poluant [mg/m~]; vantului, gradientul de ternperatura a obtine Inaltirnea minima a cosului
cm= c, - co mediului pe Inaltirne. Cosul, pe langa h = 32 m.
unde: rolul pe care-I are de a evacua gazele In diagrama din fig. 5.6.19 se prezin•
C, - este valoarea de reterlnta: de ardere in atrnostera, trebuie sa ta zona de influenta Lmax a cosului asu•
C, = 0, 15 pentru SOx; protejeze mediul de poluare, fapt pen• pra cladirilor invecinate, in functie de
C, = 0, 14 pentru NOx $i tru care, in unele cazuri, tnaltlmea lui puterea terrnica a centralei, conside•
C, = 0, 15 pentru praf; trebuie sa fie mai mare decat cea care rand ca poluant SOx. Se poate remar•
C0 - este media anuala a concentratii• asiqura tirajul necesar. ca in diaqrarna ca pentru centrale ter•
lor rnasurate in zona centralei ter• Suprainaltarea cosului t.h este feno• mice de pana la 5 MW zona de influen•
mice (tab. 5.6.1); menul de continuare a deplasarii pe ta este pana la 400 m, pentru o con•
/',. T - diferenta dintre temperatura de ie$i• verticala a jetului de gaze la iesirea din centratie medie anuala in zona centra•
re T a gazelor din CO$ si CO$ datorita impulsului pe care-I are lei SOx de 0,07 mg/m~.
tempera• (debitul masic x viteza gazelor la iesire) Fata de cele aratate cu privire la di•
tura%edie Tam aouala a cosului ex- si datorita efectului ascensional al ga• mensionarea cosului si, in special, de
. terior [K]; zelor de ardere calde. Astfel, in calculul stabilirea inaltimii h aceasta trebuie sa
M9 - debitul de gaze de ardere deter• de dispersie, nu se mai ia Inaltirnea se faca in doua ipoteze:
minat pentru o functlonare in pli• constructive a cosutui, ci lnaltimea • h = f (tiraj) - denumita $i inaltimea
na sarcina a cazanelor, calculat la constructive + suprainaltarea: geometrica stabilita pe considerente
temperatura efectiva de evacuare he = h + M [m) (5.6.36). economice;
a gazelor din CO$ [m3/h); Helatia Jui H. Stumke pentru calculul
• h = f (factori meteorologici)- denumita
a - coeficient care tine seama de natu-
l (} -
ra poluantului: suprainaltarii cosului este 1
$i inaltime de mediu, stabilita pe con•
a = 340 pentru SOx si NOx; ge siderente de protectie a mediului.
a = 680 pentru particule solide. = _ g_e ,
v . 0
(} )
'1h 1, 5 +
-6053/2
a
4
Pentrucalcule practice, la centralelefo- Se ia in considerare situatia cea mai
losind pacura, pentru vv vv , (}ge + 273
defavorabila. f n cazul mai multor cen•
determinareavitezei gazelorin CO$ si a [m] (5.6.37) trale termice raspandite pe o arie mai
diametrului cosclui se poate utiliza in care vv este viteza vantului la cota de mult sau mai putin intinsa, la stabilirea
diagrama din fig. 5.6.16
iesre din CO$ [mis) (restulfactorilor au fost caracteristicilor constructive ale co•
Se observa ca pentru centralele ter• rnentionatiin cadrul acestui capitol). $Urilor, se va avea in vedere realizarea,
m!c: cu <!>CT = 1 ... 5 MW viteza econo• Analizand relatia 5.6.37 se observa in prealabil, a unui bilant de mediu,
rmca a gazelor de ardere in CO$ trebuie
ca primul termen reprezinta partea stabilind emisiile de poluanti in aer $i
sa fie cuprinsa intre 5 ... 10 mis. dinarnica t.h0, efectul impulsului, iar eel protectia calitatii aerului.
Capitolul 5: Centrale termice I. lastalatii de Incalzire
5. 7. Proteciia atmosferei
te, regimul de inaltime al cladirilor $i
solului din vecinatate:
=; - pierderea de sarcina In cazan,
masurata la ieslrea gazelor din
d. caracteristicile altor surse din zona. cazan, dupa clapeta de lnchide•
Sursele de aqenti termici sunt supuse Pentru a asigura necesitatile functio• re, indicate In cartea tehnica a
unor analize ecologice menite sa asigu• nale a cazanelor, Inaltirnea cosului de cazanului sau documentul de
re protectia zonelor protejate de actiu• furn se deduce lntr-o prima taza din agrementare;
nea poluarii chimice si fonice. Prin zona condltia de asigurare a tirajului natural, h v2
protejata inteleqand zona In care 1$i pentru care vor ti utilizate prevederile !J.p"" =;.., .E_ • .s. · P9 [N/m2] (5.7.3.]
desfasoara activitatea oamenii. STAS 3417, care recornanda relatia de 00 2
Pe de alta parte, o investitie care se mai jos: In care:
retera la aceste surse, se confrunta cu H ;.., - coeficient de frecare al gazelor de
analize ecologice In doua faze: hc =------- B [m] (5.7.1.] ardere, a carui valoare se ia din fig.
a. analiza ecoloqica a proiectului, ela• g . (pa - pg } . l60 5.7.8, In functie de nurnarul Re, si
borand o docurnentatie tehnica nu• valoarea medie a ruqozitatii absolu•
rnita ,,Studiu de impact", care poate In care: te E indicata In tabelul 82 din STAS
conduce la obtinerea unui ,,Acord de H - tirajul total al cosului, calculat cu 1417 sau valorile cuprinse In inter•
mediu", acesta fiind necesar Autori• relatia: valul 0,035+0,04 conform recoman•
zatiei de construire; H = 1, 2 · [ !J.pcz + !J.p/;n + !J.ploc ± !J.pgeom] danlor de la paragraful 5.6.;
b. analiza ecoloqica a instalatiei In fun• he - lungimea portiunilor drepte de cur•
ctiune, pentru care se lntocme$te o [N/m2] (5.7.2.) gere a gazelor de ardere pentru
docurnentatie nurnita .Bllant de me• g - acceleratia gravitationala, In m/s2, care se calculeaza pierderea de
diu" cu scopul obtiner!l .Autorizatiei Pa = 1,243 kg/m3, densitatea aerului sarcina, In [m];
de mediu", piesa cornponenta a do• exterior considerata la temperatu• D0 - diametrul mediu al sectiunii de cur•
sarului ce se lntocrneste pentru ob• ra de + 10 °C daca centrala termi• gere a gazelor,sau
tinerea .Autorizatiei de functionare", ca functioneaza numai iarna si diametrulhidrau•
In ambele cazuri trebuie sa se verifi- Pa = 1, 18 kg/m3 la temperatura de lic echivalent, pentru portiunea de
ce daca categoriile de instalatii In dis• +25 °C daca functioneaza si vara; canal sau CO$ considerata,In [m];
cutie, atecteaza sau nu factorii de me• p 9 - densitatea gazelor rezultate dupa v0 - viteza medie recornandata In
diu, aer,a pa, sol. Zonele de intersectie arderea combustibilului, se va portiunea de calcul, aleasa din fig.
cu calitatea factorului de mediu aer, o considera la temperatura medie a 5. 7 .1. luand In consideratie o lnal•
constituie efluentii qazosi evacuati In gazelor evacuate; (v.tab.5.7.1). time provizorie a cotului mai mare
atrnostera, zgomotele $i vibratiile gene• B - presiunea barometrica locala, care decat Inaltirnea cladlr!i cu 0,5 m
rate de unele componente ale acestor In ambele cazuri se va considera fata de coama acoperlsulul, res•
instalatii. eqala cu 760 mmHg; pectanc astfel recomandarea din
Pentru factorul de mediu apa vor ti 1,2 - coeficient de spor care tine sea• normativul 113.
analizate emisiile poluante ce rezulta la ma de suprasolicitarea focarului v2
de depunerile de praf, funingine, ap foe =II;· - !!._· pg [N/m2] [5.7.4.],
cazanele cu conoensatie si de catre 2
statiile de dedurizare a apei de alimen• In canalul de furn $i In CO$;
In care:
tare daca acestea sunt dotate cu filtre
Tabel 5.7.1. Mirimi fizice pentru calcululpreliminaral lniliimii co,ului
regenerabile.
de furn.
Pentru factorul de mediu sol se vor
lua rnasorile impuse de gestionarea
com• bustibililor lichizi si solizi In unele [ml [°C] [K] I (kg/m3] 11
cazuri. [kg/m3] [kg/m3}_
10 230 503, 15 I o,73 . 1,24 o,51
5.7.1. lnitt:imeafi sec1:iunea
cofului pentru evacuarea
--+}------~~~---------%~~.·~;-- -~-·.~~---~-~-·.~-:----11'
r: 0~,4_6
0,42 -
_
gazelor de ardere. ~ gQ J70 443, 15 I o,84 1,24 0,40
25 160 433, 15 I 0,86 - 1,24 I 0,38
>---~--- 150 423, 15 I o,87 -+--1~.-2·4---+--o-~.3-7~
CO$UI pentru evacuarea gazelor de
ardere, trebuie sa indeplineasca doua Tabel 5.7.2. Volume teoreticesoecificede gaze de ardere si aer
conditii: prima sa asigure prin tiraj na• Combustibil Vat V1 a H
tural sau tortat evacuarea gazelor de (Nm3Jkg],[Nm3JNm3] [Nm3Jkg],1Nm3/Nm3] (kJJkg]
ardere In atrnosfera sl a doua sa asigu•
re dispersia poluantilor In atrnosfera Solid, 1,4-2,0 8700
1,01 H.+0,5 0•89H.+1,65
pana la limita de protectie ceruta de le• In (kg) 4180 , 13000
4180 ,
qislatia pentru protectia mediului.
Tn conformitate cu prevederile Lichid, CLU 1,15-1,25 40350
art.9.70
din normativul 113, lnaltimea cosolul ce In (kg)
0,85 H. + 2 _!_J_J_ H 41800
asigura evacuarea gazelor de ardere In 4180 , 4180 ,
atrnostera se determina printr-un calcul
specific gazodinamic sl de dispersie a Gaze naturale, 1,05-1,20 49900
In (Nm3) 0,875 H 0,725 H. + 1, 14 35800*
poluantilor continuti In gazele de ardere 4180 ,
4180 ;
avandu-seIn vedere urrnatoerele:
a. necesitanlefunctionaleale
cazanelor; GPL, H. 1,05-1,20 45150
l,09 H - 0,25 -'-+0,25
b. continutol de poluanti al gazelor In (Nm3) 4180 , 4180 115000*
dear•
dere;
c. parametrii meteorologici locali -
viteza $i dlrectia vanturilor dominan- *) - valori exprimateIn kJ/Nm3.
~ - coeficient de rezistenta locala, care traiectorii ascendente semnul v0 - viteza de evacuare a gazelor de ar•
pentru curbe la 90° are valori cu• minus. dere in CO$, in [ m/s]. Valorile se
prinse intre 0,5 si 0, 15 functie de B - presiunea atrnosferica, [mmHg]; pot lua din fig. 5.7.1., in functie de
raportul raza de curbura /diametru Aria sectiunii cosului se obtine cu inaltirnea cotului de furn
si 3, 1 pentru dispozitive de refulare relatia: Bh - consumul orar de combustibil, in
cu jet vertical. Pentru alte valori se v [kg/s ]; [Nm3/s]
var consulta tabelele specifice pre• Ao = vgr [m2] [5.7.6.] vgt' vat - volume teoretice specifice de
zentate in volumul V. 0 gaze si respectiv de aer ne•
Autotirajul pe canalele de furn Ap cesar arderii, exprimate in
[v (a -
geom
se calculeaza cu relatia: Vgr = gt + 1) · Vat ] · Bh [Nm3/s] Nm3/kg sau Nm3/Nm3, dedu•
[5.7.8.] se cu relatiile lui Rosin $i
L1Pgeom = hgeom. o (Pa - Pg). ?:O sau pentru conditli de functionare: Fehling (tabel 5.7.2.).
T V rt - reprezinta volumul de gaze de ar-
[N/m2] [5.7.5.] Vgrf =V ·- [m3/s] [5.7.9.] g dere in conditii de functionare
gr T
in care: N luand in considerare corectia da•
hgeom - reprezinta Inaltirnea canalului in care: torata raportului dintre tempera•
·
de furn intre cota sectiunii de a - coeficient de exces de aer, cu tura medie T a gazelor de ardere
intrare a gazelor $i cea de ie$i• valori functie de combustibilul utili• si cea in conditii fizice normale,
re. Pe traiectorii descendente zat date in tabelul 5.7.2. TN exprimate in K.
tirajul are semnul plus, iar pe Pentru calcule rapide pot fi utilizate
Tabel 5.7.3 Factori de emisie, ex, dupi AP42, pentru centraletennice. diagramele de la paragraful 5.6. sau
diagramele date de catre unele socie•
Poluant Combustibil lichid, [kq/m''] GN GPL, kq/m31
Motorina Pacura rkq/106m3N Butan" Prooan' tati specializate in productia de CO$Uri
U$Or pentru evacuarea gazelor de ardere.
802 17 s 17 s 19 s 9,6 0,005 s 0,005 s
co 0,025 s 0,60 0,05 320 0,096 0,081 5.7.2. Evaluarea eflueniilor
N02 4,8.;.9,6 1,50 12,60 1600 0, 12 0, 11 gazo'ideemi'i 'i a concentn11:iilor
poluanii la emisie.
Obs. S - reprezinta continutul de suit
• - factorul de emisie se inrnulteste cu raportul densitatilor in stare qazoasa,
respectiv in stare lichida: Urmare a arderii combustibililor fosili
ag /o, = 2,5510,525 = 4,857. in focarele cazanelor din centralele ter•
mice, sunt evacuate in atrnostera o se•
Tabel 5.7.4.- Concentratiiadmisibilela emisie •i imisie, fmg/Nm3] rie de gaze, a caror incarcare poluanta
Combustibil Nivel de Pulberi co SOx NOx este irnportanta.
Evaluarea concentratiilor de poluanti
protectie
Lichid Alerta 35 119 1190 315 continuti in gazele de ardere, se face
EMISIE lnterventie 50 170 1700 450 diferit in functie de faza de evaluare a
Ord.462 Gazos Alerta 3,5 70 24,5 245 impactului asupra mediului.
Pentru faza de acord de mediu, eva•
lnterventie 5 100 35 350
luarea se face pe cale teoretica avanc
IMISIE INTERVENTIE 0,50 6 0,75 0,30
STAS 12574 ALERTA (24h) la baza date experimentale referitoare
0,35 4,20 0,525 0,21
la factorii de emisie. In acest scop pot
ti utilizate rezultatele agrementelor teh•
nice sau norme elaborate de alte co•
munitati.cum este norma SUA codifica•
ta AP42, acceptata de catre autoritatea
90
de mediu din Romania.
Pentru faza de autorizatie de mediu,
80 evaluarea se face pe baza rnasurarilor
efectuate la centrala terrnica $i in zone•
70 le adiacente, deterrninand concentratii•
le la emisie (la cos), urrnand ca pe cale
60 analitica sau prin rnasurart sa se stabi•
leasca concentratille la imisie (in zonele
50 adiacente denumite zone protejate).
Analiza ecoloqica pentru ambele fa•
40 ze, impune determinarea concentratiilor
la emisie si imisie, urrnand ca acestea
30 viteza sa fie comparate cu pragurile de alerta
recornandata v0 deduse din normele in vigoare. In con•
20 formitate cu legislatia de mediu in vi•
goare sunt definite doua limite pentru
10 concentratiile de poluanti la emisie si
imisie: prag de interventie si prag de
alerta, Primul este normat si eel de al
doilea reprezinta 70% din pragul de
2 3 4 5 6 7 8 v0[m/s]
interventie. Pragul de alerta este limita
Fig. 5.7.1. Vll:eza de evacuare a pana la care emisiile $i imisiile in
gazelor
atmosfera pot fi acceptate de catre lui lichid U$Or este cuprlnsa in• au la baza: vantul, gradientul vertical de
autoritatea de mediu. tre 900 si 935 kg/m3. temperatura, turbulenta atmosferica,
In acest context, prin proiectarea date suplimentare pot fi qastte la pa• umiditatea, preclpitatille, norii $i feno•
ecoloqica se impun solutii tehnice care ragraful 5.5.1.2. menele macrometeorologice.
sa raspunda urrnatoarelor exigente: • concentratil la emisie: Efluentii qazosi evacuati prin cosurtls
a. cazanele utilizate sa dispuna de centralelor termice sunt dispersati pe
aprernentari tehnice Insotite de bule• c toa Mx
v
=
[mg/m~] [5.7.13.] supratete mai mari sau mai mici, func•
tinele de anatiza, care sa contina: x
gr tie de factori geometrici, dinamici $i ter•
• concentratiile la emisie pentru CO, Valorile obtinute cu relatia 5.7.13. vor mici, concentratlile locale ale poluanti•
C02, NOx, SOx $i pulberi; si care sa fi comparate cu valorile corespunzatoa• lor fiind diferite daca sursa este joasa
se situeze sub pragul de aterta de• re ale pragului de alerta din tabelul sau Inalta.
dus din Ord. 462/93 al MAPPM; 5. 7.4. care sunt conforme cu Inaltirnea CO$U1Ui de furn trebuie Sa
• randamentul termic, temperatura prevede• satisfaca condltia: concentratiile po•
gazelor de ardere $i pierderile de rile Ord.462 $i Ord.756 ale MMDD., luante la imisie sa se situeze sub limita
sarcina pe circuitul gazelor de ar• existand obliqatia situarii sub acest pragului de alerta, contrar se rnajoreaza
dere in cazan; prag a concentratiilor tuturor poluanti• inaltirnea pana ce aceasta conditie este
b. cosurile de furn vor trebui sa satisfa• lor. Contrar se schirnba combustibilul, Indeplinita,
ca cerintele urrnatoare: cazanul sau se va introduce un sistem Data fiind complexitatea corelarii fac•
• Inaltirnea $i sectiunea cosului sa fie de depoluare. torilor geometrici cu cei meteorologici,
stabilite pentru a satisface conditil• modelele de calcul cunoscute, utilizea•
le de tiraj, suprainaltare minima a 5.7.3. Evaluarea concentraliilor za notiunea de clase de stabilitate, ob•
jetului sl dispersie corespunzatoare de poluanli la imisie. tinute prin compararea gradientului de
obtinerii unor concentratil poluante temperatura etalon (gradient adiabatic
la sol, aflate sub pragul de alerta Dispersia efluentilor qazosi in atmos• cu valori cuprinse intre 0,6-1 °C/100 m
dedus din STAS 12574/83, prin re• fera are drept scop diminuarea concen• altitudine. Pentru detalii privind modele•
ducerea valorii indicate in standard tratiilor la imisie pana la limita pragului le de calcul se va consulta cursul ,,ln•
cu 30%; de alerta dedus din STAS 12574 - vezi stalatli de ventilare industriala", Cap.
• prevederea punctelor de prelevare tabelul 5.7.4. In aceste conditii se apre• IV., Ed. U.T.C.B. 2000.
a probelor pentru analiza compo• ciaza ca zonele protejate nu sunt afec• Estimarea concentratiilor de substan•
nentelor poluante; tate de poluantii ernisi de catre centra• te poluante din atmosfera libera prove•
• prevederea de dispozitive de eva• lele termice. nite de la sursele joase se etectueaza
cuare cu jet vertical, solutie care Pana in prezent, rolul factorilor mete• luand in considerare urrnatoarele ipote•
faciliteaza suprainaltarea si disper• orologici in reducerea poluarii atmosfe• ze simplificatoare:
sia jetului de efluent gazos. Orice rei, rarnane important, ei intervenind • ctadirile sunt paralelipipedice sl orien•
alta solutie fiind in dezacord cu ce• decisiv in procesul de autopurificare tate cu latura mare perpendicular pe
rintele de dispersie a poluantilor . prin dispersia si dilutia poluantilor, ce
• prevederea posibilitatii de curatire
si colectare a depunerilor de pul•
beri pe supratetele interioare, pre• cimisie
cum si colectarea sl golirea con•
-r-
vh
- ,
r----T - --=:>---'---i~-r;-"--- -
-
IM
I'
densului, care in multe cazuri poate ..CI'
<]
fi acid, trebuind sa fie neutralizat -,
v0 r--Cemisi~
inainte de a fi evacuat la canalizare.
-,
• consum orar de combustibil: I
I'
-:-
E
B = <PCT </Jez s:
Q)
..cc s:
o Bloc :1 LO
h sau /:f(kg/s] sau [m~/s] 0
17H; 11 ; [5.7.10.] Bloc 2
in care:
<Per (<Pczl - sarcina termica a centralei -, -,
x
I
termice sau a cazanului,
I
exprirnata in kW;
17 - randamentul global al instalatiei: ~y
H; - puterea calorica lntertoara a com•
bustibilului, exprirnata in kJ/kg sau Blocl1
kJ/Nm3; I
• debitul masic de poluant emis: I Bloc 2
I x
- cazul combustibilului lichid:
_J
- - ,_
Mx =e x B I
._h_
[kg/s] [5.7.11.] I
Pcomb I/ bs v
- cazul combustibilului gazos: /i /
Mx =e x ·B h [kg/s] [5.7.12.] I
I
in care:
ex - factorul de errusie dependent de /
d /
combustibilul utilizat conform ta• / / /
belului 5.7.3;
p comb - masa speciflca a combustibilu- Fig. 5.7.2. Schema de calculpentrusurse joase.
I. Instaletii de Inealzire Capitolul 5: Centrale termice
directia vantului; he - Inaltirnea cosului pentru evacuarea punzatoare pozitiei punctului de
• intensitatea efluentllor gazo$i este gazelor de ardere, calculate cu calcul.
considerata constanta in timp; relatia [5. 7 .1 ]; 30
jetului de efluent A ·M ·m·k
• influenta rniscarii perturbatoare a ae• t1h - supralnaltarea c = 2 x .
;')
x,
[mg/m3]
rului de la capetele cladirlor se negli• gazos care se calculeaza cu re• [-
jeaza;
• acopertsul cladirilor se considera plat; bs -
latia [5.7.25];
este cistanta de la sursa la latura
e
P v" · x: [5.7.23.]
unde:
• in dispersia substantslor evacuate de adapostita de vant a cladirii,in [m]; Mx - debitul de poluant evacuat de
surse se iau in considerare doar influ• he1 Inalttrnea cladirii, in [m];
- sursa in mg/s;
anta vantului si a temperaturii; d - distanta rnasurata pe directla vantu• m - coeficient ce depinde de pozitia
Cazurile intalnite in practica de pro- lui intre 2 cladiri, in [m], functie de sursei in raport cu cladirea (v. fig.
iectare se refera la surse joase sau la care se obtine clasificarea cladirilor: 5.7.3.)
surse inalte, diferentierea celor doua ti• - cladiri izolate: k - coeficient de corectie ce depinde
puri de surse, se poate face functie de d > 10·he1 - cladiri inguste, [5.7.16.] de Inaltirnea sursei in raport cu zo•
inaltimea efectiva a sursei "he/ utilizand d > B·hc1 - cladiri late. na de clrculatie $i se deterrnina din
relatiile urrnatoare: - cladiri paralele: fig. 5.7.4., in care:
Pentru stabilirea modelului de calcul d s: 10·hc1 - cladiri inguste, h -h
tunctte de tipul sursei se utilizeaza rela• d s: B·hc1 - cladiri late. H, c cl
tiile de mai jos: H.lim -h cf
~ sursa joasa - het ~ H1;m [m] [5.7.14.] 5.7.3.1. Evaluarea concenfn1'iilor vh - viteza vantului la inaltimea etectiva
- sursa lnalta - hef = he + t1h [m]. la imisie pentnl surse joase a sursei calculata cu relatia 5.7.20.
in care H1;m reprezinta inaltimea lirnita Inaltlrnea etectiva a sursei se va cal• L - lungimea cladirii rnasurata pe direc•
functie de care sursa de poluare poate cula cu relatia: tia perpendiculara pe directia van•
fi joasa sau lnalta, aceasta putanc fi tului (v. fig. 5.7.1).
h., =he + t1h [m] [5.7.18.]
calculata cu relatiile: Pentru constante se iau valorile:
- cladire izolata: unde: A1= 2,6, A2= 55,
Hlim =0 ' 36·b +17·h [5.7.15.] sn - reprezinta supralnattarea jetului x1 = 1,4·L + x si x2 = 1,4·L + x,
s ' cl
evacuat de sursa dedusa cu rela• in care x, y - reprezinta abscisa, res•
- cladire izolata ingusta: tia 5.7.19.: pectiv ordonata punctului de calcul.
0.25
Hlim = 0, 36 · b5 + 2, 5 ·he/;
5.7.3.2. Evaluarea concemnqiilor la
t1h = 1, 8 · 00 · Vo · To [m] [5.7.19.]
- cladin paralele: vh (
T.
) imisie pentnl surse joase sau tnalte
Concemratia de substante evacuate
Hlim = 0, 36 · ( b5 + d) + he/
; in care: de sursele punctiforme inalte, la orice
in care: D0 -diametrul interior al sursei de eva• nivel al solului se poate calcula in ur•
cuare sau diametrul echivalent ge• rnatoarete ipoteze:
m ometric, in [m]; - estimarea concentratlel se face in re•
1,0 v0 - viteza de evacuare in mis; (con• gim stationar:
\ form fig. 5.7.1.); - sistemul de coordonate x,y,z are ori•
-,
0,8
-~ Te - temperatura exterioara stabilita ginea in planul de la nivelul solului in
0,6 conform STAS 6648/2 pentru luna dreptul sursei.
0,4 ' <, ......... ..........._

cea mai calda a anului in K;
T0 - temperatura de evacuare in K .
Calculul concentratiei Intr-un punct
oarecare de coordonate (x,y,z) se face
0,2 Viteza vantului v h , calculata cu rela• cu relatia:
tia de mai jos:
1-~r~r1 ·
2 6 10
Fig. 5.7.3. Coeficientul m pentru

14 --
b
hcl vh = v10 . ( ;; r [m/s] [5.7.20]
C
(x.y.z)
. =
2n ·a
M
y
'
·a z
· V
h
· e
surse punctHonne joase. corespunzator Inaltirmi constructive a

sursei de poluare he' cu a= 0,21+0,41
pentru zone urbane si platforme
K industriale.
Calculul concentratiel de substante [5.7.24.]
evacuate de o sursa de poluare puncti• in care:
torrna joasa, cladiri paralele, prima lata, Mx - debitul de substante nocive eva•
lntr-un punct de coordonate (x,y), se cuate de sursa de poluare in mg/s;
face cu relatia: vh - viteza vantului la Inaltimea efectiva
C(x,y) = Cm + Cp [ mg/m3] [5.7.21.] a sursei calculata cu relatla 5.7.20.
hef - Inaltirnea etectiva a sursei deter•
unde: rnlnata cu relatia 5.7.18. unde t1h
Cm - reprezinta concentratia medie ca• se calculeaza cu relatia:
racteristica tuturor punctelor din
avalul cladirii.
0,2 0,4 0,6 0,8
(H, H1) A ·M ·m·k
cm v . ~. h [mg/m3] [5.7.22.]
Fig. 5.7.4. Valoarea coeficientului k. = h cl
GP - concentratia suplirnentara cores- [m] [5.7.25.]

Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatil de Incalzire
in care: 5.7.4. Exemplu de cs/cul pentru
A - coeficient functie de starea atmos- V 0, 875 . H. =
=
surse punctifonne joase Ji lnalte at 4180 '
ferei care are valoarea: a. Surse punctiforme joase
1 - pentru atrnostera neutra, 875
Se considera o centrala terrnica cu o = O, · 35800 = 7, 49 m~lm~,
1, 1 1,2 - conditii de instabilitate, putere terrnica <Per = 1500 kW, utili• 4180
0,8 0,9 - pentru conditii de stabilitate. zand combustibil gazos, H; = 35800 var = a. vat = 1, 1. 7, 49 =
00 - diametrulsectiunii cotului determinat kJINm3, amplasata Intr-o cladire cu
prin calculconformSTAS3417; Inaltirnea he1 = 20m, cu latirnea bet= 15 = 8,24 m~lm~,
v0 - viteza gazelor de ardere in sectiu• m, pentru care se calculeaza Inaltirnea • Debitul total de gaze de ardere
nea cosului de furn (v. fig. 5.7.1.); sl sectiunea cosului sl sa se verifice in• evacuat in atrnostera:
80, ee - temperatura gazelor $i respec•
tiv a aerului exprimate in °C;
cadrareain normele de emisie $i imisie.
1. Consumul de combustibil Vf = gt + [v (a - v
1) at J · Bh · I:
TN =
z - Inaltirnea fata de nivelul terenului la
care este amplasat punctul in care B = <PCT = = [7,349+(1,1-1). 7,49].
se calculeaza concentratia - in [m]. h 11. H;
a , a - coeficienti de difuziune pe 150 273
1500 ·O, 044 · + = 0,552 m~ls.
Y z directlile y sl z - in [m]. = O 044m3Is. 273
0, 95 · 35800 ' N
3. Evaluarea sectiunii sl inaltimii co•
a
Y
= [a Y1000
. (-x )b' + c ] · 1000 [
Y
m] 2. Debitul de gaze de ardere l?i aerul
necesar arderii (vezi tabel 5.7.3.)
li\Ului de tum
• Aria secttunii cosului
• Debitul de gaze de ardere 0•552
vgr
=[a ·(-x
a +c ]·1000 [m] A = = = 0,2208 m2
V9t = 0,725 · H. + 1, 14 = cos Vo 2,5
z z 1000
)b, z 4180 ,
v0 = 2,5 mis - viteza gazelor la iesirea
0 725
[5.7.26.] = -'-- · 35800+1, 14 = 7,349 m~lm~. din CO$, conform fig. 5. 7. 1. pentru:
Constantele a, b sl c var fi alese din 4180
h =n;: 0,5m = 20,5m
tabelul 5.7.5. • Debitul de aer necesar arderii
Z [m] D E
.c
Vo <1
.cQi
Fig. 5.7.5. Clase de stabilitatepentrusurse inalte.
Tabel 5.7.5. Constante necesare calcululuicoeficieniilorde difuzieav, az.

Clasa de stabilitate a x<1 OOOm x» 1 OOOm
--~----~-------1
atmosferei a b c a b c
H~-
lnstabilitate foarte mare A ay 0,215 0,858 0 0,215 _~ 0~,8_5_8_-+- 0 ,
az 0,467 1,89 0,01 0,467 1,89 0
. ln-s-ta_b_i_lit-a-te_B uy--· . -----~155 ---1 0,889 0 0, 155 0,889 0
az 0, 103 I 1, 11 0 1,_1_1 ---+---0-·----
lnstabilitate redusa C a 0, 105 0,903 0 05 0,903 0
d ~·
>----·---------·-·-~---
Stabilitate neutra D aY
- ·--------Q,068
- - -+
- -- -+--
0 , 0 6 6
I -----
9.. ~.Q§._
0,915
o
0
._QLQ68_. _0190~---
066
-+-·----+--------
0,915
Q _
0
Stabilitate E az_
(Jy ~.
0,0315
0_,_05_0_-+-
I 0,822 ~--
0_,9_1_4_+--_0 -+-
0,0315 0,822
0_,_05_0_+--_0_,9_1_4_+ 0
0 ,
az ~ 0,0232 0,745 0 0,148 0,15 -0,126
Stabilitate foarte mare F ay ~--~0~,0~3_4_-+-_0~,~90_8~-+---o----+---~0~,0~3_4_+--_0~,~9~08_-+---0----1
az I 0,0144 0,727 I 0 0,0312 0,306 -0,017
= 39,37 mg/N·m3 cco = 0 ' 037 . 10-4 • 28 r 16 =
D = 2JACOS = 2J0,2208 = xyz
0 :rr :rr CNo = 106. MNo, = 106. 140,8·10-6 = 1,07· 10-4 mg/Nm3,
= 0,531s0,6m e v9' o,11s2 CNO,
0 037 . 10-4 • 140 8 = =
• Tirajul natural al cosului ' ' ~
196,86 rnq/Nrn? . = 5,20·10-4 rnq/Nrn>,
so = 50 N/m2
Hezulta ca sl in acest caz concentra•
CZ
Compararea acestora cu valori nor•
h v2 p mate, indicate in tabelul 5.7.4. arata o tiile la imisie se incadreaza in normele
.:1p = ;.,, _£_ • - =
buna incadrare a rezultatelor. de poluare la imisia poluantilor.
/in Do 2 g
5. Evaluarea concetratillor la imisie Pentru apllcatii mai riguroase se im•
= 040. 20,5. 2,52 . 0,84 = pentru X> 1000 m sl clasa de pune utilizarea de coduri de calcul ca•
O, 2·0,6 stabilitate D cu atmosfera neutra pabile sa modeleze corect parametrii
(x=1200 m). climatici si geometrici si sa ia in consi•
= 3,59 N/m2 Coeficintii de difuzie pe directiile y si derare toate starile climatice date de
clasele de stabilitate.
.:1p iocL-= "~·-p v«<>
2
=3
2 52
5·-'-·0 84
z se calculeaza cu relatille 5.7.26., in
Valorile obtinute trebuie sa se situeze
2' care constantele a , b si c se iau din
tabelul 5.7.5 pentfu x~1000m :;;i clasa sub pragul de alerta indicat in tabelul
= 9, 188 N/m2. 5.7.4. Cornparand cele doua categorii de
de stabilitate D.
·(Pa - PJ valori se constata o buna incadrare in
.:1pgeom = hgeom · g
= 2,0. 9,81 · (1,24-0,84) =

?:O =
ay = [a (_! )b'
y 1000
+c
y
] · 1000 = prevederileOrd. 462 al MAPPM (MMDD).
5.1. Surse joase
• Se deterrnina inaltimea limita Hlim
= 7,85 N/m2•
functie de care sursa de poluare poate
In care hgeom se admite a fi cu 2 m =[0,06B(1200)o.90B +O ·1000=
fi joasa sau inalta. Pentru cladirea luata
pe fraiectorie descendenta: 1000
in calcul (v fig. 5.7.2.) avem:
H = 1,2 ·[so+ 3,59+9,1ss + 1,ss] =
= 80,24 m. n; = 0,36 · {b5 + d} +he/=
= 84,75 N/m2.
• Inaltirnea cosului a =
z
[a (_! )b,
z 1000
+ c]·
z
1000 =
= 0, 36 · (7, 5 + 20) + 20
• Se deterrnina suprainaltarea jetului
= 29, 9 m.
sn cu relatia 5.7.19, care pentru surse

h H 84,75
+031s(::)""' o]
=
joase va avea valoarea:
g. (Pa -p l~O 9).
9,81·0,4
+ 1000. .:1h = 1 80 vo (To )0.2
, o T
= 21,6 m. vh c
Valoarea respecta conditia ca = 36,59 m.
2'5
aceasta sa dopaseasca cu 0,5 m Concentratia de noxe in punctul de =18·05· ·(423)0.2 =125 m
' ' 2,31 302 '
Inaltimea cladirii, coordonate (xyz) se calculeaza cu rela•
4. Evaluareaconcentratlllor la emisie tia 5.7.24.: 0.2
$i incadrareain normelede emisie v, = v,o. ;~
. exp _.!_(_r_)2 .
( )
• Evaluarea debitelor masice de po• C Mx
luanti continuti in gazele de ardere xyz 2na . (J . v 2 (J
y z n y
20;:0f2
Evaluarea debitelor masice "M/ se = 2 .( = 2, 31 mis.
va face cu expresia 5.7.12. luand in ·exp - 1
(z _
2
z-h
considerare factorii de emisie din tabe•
lul 5.7.3.
2 ( ~ ) · exp - 21 - -- -h2;;:)
• Se deterrnina inaltimea efectiva a
M =e ·Bh =9•6·0044= sursei "he/' cu relatia:
so, so, 106 ' Mx
2:rr. 80,24. 36,59. 2,68 hef =r.: .:1h = 20,5+1,25 = 21,75 m
= 0,4224· 10-6 kg/s,
Deoarece hef < H1;m sursa punctifor•
M
co
=e
co
·B =320·0044=
h 106 ' . exp [- .!_ (-0)2]
2 80,24
. ma este joasa, concentratia poluantului
la imisie se face cu expresia:
= 14,08· 10-6 kg/s,
. ex _ l.(10 - 50, 407)2] ·
Cxy=Cm+Cp,
1600 p 2 36,59 valorile constantelor sunt cele din
-1-w3~.~~ n-
MN02 = eN02 · Bh = · o ' 044 =
106 expresiile 5.7.22. sl 5.7.23.
= 70,4· 10-6 kg/s.
c =A,·m·k·M =
• Evaluarea concentratiilor la emisie 2 mx vh . L. hd x
se va face cu relatia 5.7.13.
M = 2,6·1·0,38 ·M' =
-~x- · 1 · 1 83 · 0 1 2,31·100·20 x
C =
106 . Mso2 =
106 . 0, 8448 · 10-6
=
4,94 · 104 4M'
so, v!T o, 11s2 ' '
= 551·10-
' x
= o ' 031 · 10-4 • Mx
1, 18 mg/N·m3 Pentru cei 3 poluanti se obtln valorile m = f (_!!._) = 30 = 1, 5 ->fig. 5.7.3 ->
de mai jos: he/ 20
C = 106 . Meo = 106 . 28, 16 · 10-6
co v 0 7152 c'": = 0
xyz '
037. 10-4 • 0 8448 =
'
!T ' -> m = 1
= 0,0314· 10-4 mg/Nm3,
H- her - hc1 21,75 - 20 var = a . vat = 1, 1 . 7, 49 =

h = H
Hlim - he! 29,9- 20 = 8,24 m~lm~.
=
1
• Debitul total de gaze de ardere
g . (pa - pg ) . 7~o
1.75
= = 0, 176 ~ k = 0, 9 evacuat in atrnosfera
9,9 104, 86 = m
35,78
9,81·0,40
(vezi fig. 5.7.4.)
v g.- =[v +(a-1)v ]·a!_=
Se adopta o inaltirne mai mare decat
A · M·m·k r--1;,~1 = gt at hTN
x:
C = 2 ·e 2
cea necesara acoperirii tirajului,
p vh · = [1,379+(1.1-1). 7,49].
he = he! + 0, 5 =
·O 088. 150 + 273
e r-3E(]
55·M' ·1·0 9 =
43, 2 + 0, 5 = 43, 7 m.
x:
=
= x , • x2 = ' 273
23, 1 · 4. Evaluarea concentratillor la emisie
= 1, 104 m~/s. sl incadrarea in normele de emisie
55. 1·0,9 . I- I30y2

3. Evaluarea sectlunil :;ii inAltimii Suprainaltarea jetului ,.!'.h"
x:
)(2 cosulul de tum
23, 1 · x • Caracteristicile geometrice ale 1 5 ·D ·Vo +
' 0
= ·M ·e 2
=
cosului de furn vh
1' 104 !'.h = A +O, 997 · 10-2 ·
A = Vil' = = 0 1788 m2
2,286. M .1 cos Vo 5 , ,
(e - 8 )
x: , -02 . vo .
=
0 V O e
2 h
D = 2)Aeos =
5.2. Surse inalte cos Jr
Se considera o cladire cu regim de 1,5. 0,55. 2,68 +

Inaltirne P+15: 2)0•2:08 = 0,531 = 0,6 m.
=A +0,997 -10-2 · 0,552 ·
he/= 16 X 2,70 = 43,2 m,
avanc dimensiunile: • Tirajul natural al cosului
. _5_. (150 - 32)
L = 50 m, bef = 20 rn,
centrala terrnica avand o putere
=: = 50 N/m2 2,686
terrnica de 3000 kW, restul parametrilor !'. . - Ji. he . v2

P,," - d Pg = A(1,538 + 0,664) = 2,202A
climatici $i termici rarnan aceeasi ca la 2
pct. 5.1. 43• 52 0.2
1. Consumul de combustibil = 0, 040 · l. · 0, 87 = 34,56 N/m2. v - v . he
r
B = <!>CT = 3000
2·0,5 h - IO 10 )
h "Y/ · H, 0, 95 · 35800 (
Ji.= 0,035 -i- 0,040

= 0,088 m~/s. he = he/ + 0,5 m = 4~:0 2
2. Debitul de gaze de ardere sl aerul = 2. (
= 43,2 + 0,5 = 43,7 m.
v2 52
Ap p 3 5 . - . 0 87
loe--
necesar arderii = =
'
2' - pentru atrnostera neutra:
• debitul de gaze de ardere '\ ' 1 : . !'.h = 2,202 (A = 1)
L '=' 2 g
- pentru conditii de instabilitate:
V = 0,725 · H. + 1 14 = = 38,06 N/m2. ah = (1, 1+ 1,2)·2,202 (A = 1,2)
gt 4180 , ' B
!'.pgeom = hgeom. g. ( Pa - Pg ) . = - pentru conditii de stabilitate:
760
= O,
725
. 35800 + 1, 14 = !'.h = (0,8+0,9)-2,202 (A = 0,9)
= 2,0. 9,81 · (1,24 - 0,87) =
4180 Considerand her= he + !'.h [m]
= 7,35 m~lm~; = 7,26 N/m2. se calculeaza her:
• Debitul de aer necesar arderii H = 50 + 34,56 + 38,06 + 7,26 = - pentru atrnostera neutra:
= 129,88 N/m2 hef = 43,7 + 2,202 = 45,9 m.
V = 0, 875 . H. = 0, 875 . 35800 =
• Inaltirnea necesara a cosului de
at 4180 ' 4180
furn pentru satisfacerea tirajului - pentru conditii de instabilitate:
= 7,49 m~/m~;
Fig. 5.7.6. Experiment privinddifuzia cu he=100 mm. Fig. 5.7.7. Experiment privind difuzia cu he=50 mm.
5. Evaluarea concentratiilor la imisie CNO, = 0 188 . 10-• . 140 8 =
hef ={1,1+1,2}·2,202+hc
pentru x > 1000 m sl clasa de sta•
= )(YZ
1 1
= 43,7 + (o,9 · 2,202) = 46,34 m bilitate D cu atmosfera neutra = 26,47· 1(F4 mg/N·m3.
(x = 1200 m). Hezulta ca $i in acest caz concentra•
(~)b'
- pentru conditii de stabilitate: tlile la imisie se lncadreaza in normele
hef = {0,8 + 0,9} · 2,202 +he= a
y
= [a y 1000
+ cy ] · 1000 = de poluare la imisia poluantilor.
Pentru aphcatf mai riguroase se im•
= 43,7 + (o,9 · 2,202) = 45,68 m.
Deci pentru toate clasele de stabilita•

te este indeplinita conditia het < Hlim,
-[0.068r::r. oJ 1000 _
pune utilizarea de coduri de calcul ca•
pabile sa modeleze corect parametrii
climatici si geometrici $i sa ia in consi•
derare toate starite climatice date de
ceea ce permite utilizarea modelului de = 80,24 m, clasele de stabilitate.
[a (-x c] ·
calcul cu relatia 5.7.24. Pot fi efectuate studii experimentalefo•
• Evaluarea debitelor masice de po• a
z
=
z 1000 )b' +
z
1000 losind
luanti continuti in gazele de ardere lu• modelareahidraulicacornpatibllacu
cercetarilein tunele aerodinamice.
=
[o.031s(::r. oj
and in considerare factorii de emisie in• Un studiu experimental de difuziune
cadrati in tabelul 5.7.2. a poluantilor proveniti de la o centrala
1000. terrnica arnplasata in localitatea Greno•
9•6
M.so, -- eso, · B
h
=
106
· 0,088 = ble, care a urrnarit determinarea inalti•
= 36,59 m, mii optime a cosului pentru satisface•
= 0,8448· t(F6 kg/s, rea conditiilor de dispersie in condltiile
M
.
co
= e
co
·B
h
= -
320
106 · 0, 088 = c xyz
M, . J~(~r] atmosferei adiabatice pe o rnacheta la
scara 1:1000 in conditille urmatoare:
2:rra y ·a ·v h
z • inaltimea cosului a avut 4 valori:
= 28, 16· 10·6 kg/s, 30, 50, 75, 100 m in natura:
• debitul efluentului gazos: valori
· /Jw:.:·n J•i'.:·nj.
1600 · 0,088
M. NO, = eNo, .
Bh = 106
=
rnentinute constant pentru toate
experimentele (in natura 117m/s, in
= 140,8· t(F6 kg/s. model 2,5 cm/s);
• Evaluarea concentratiilor la emisie • viteza vantului utilizat in tunelul ae•
se va face cu relatia 5.7.13. rodinamic a tost de 5 cm/s pana la
M M
• ·e
1-~(sa.£12J] . 25 cm/s;
l
Cso, = 106 . ;o, =
2:rr. 80, 24. 36,59. 2,68 • viteza de injectie in CO$UI de furn a
gr fost de 5 cm/s;
Fotografiile efectuate pentru o inalti•
= 106 . 0, 8448. 10-6 = 0 765 mg/N·m3
me de CO$ de 50 mm sl o viteza de
[ -~ rl0-5 0 ." E !l'] [-~ rf!
1, 104 ' '
2 3 6 , 59 2 evacuare de 5 cm/s, un raport:
cco 6 M J: :. . • 3 . 2l']
3 6 . 59
v
.s: 1, 1 si h = 100 mm,
= 10 . .
v .......fQ. =
· e
(
·e =
v
=
gr 0
28 16. 10-5 M si raport:

= 106 · ' = 25 5 mg/N·m3 -~·- · 1·(0,0618+0,311) =
1, 104 ' ' 4,94 ·to• vh = 1 14
= o r 188 · 10-• · Mx v ' '
10 M 0
cN02 = 6 .~
vgr = sunt prezentate in fig. 5.7.6. $i 5.7.7.
Pentru cei 3 poluanti se obtin valorile
1408·10-6 de mai jos:
= 106 · ' = 127 54 mg/N·m3.
1, 104 r cso, = 0 188 . 10-• . 0 8448 =
xyz ' '
Compararea acestora cu valorile = 0, 1588· 1(F4 mg/N·m3,

normate, indicate in tabelul 5.7.4. arata Ceo = 0 188 · 10-• · 28 16 =
o buna incadrare a rezultatelor. xyz ' '
= 5,29· 1(F4 rnq/Nrn",

tativa pentru restul incaperllor) se face termostat (valoare reqlata) $i tempera•
5.8 Sisteme de reglare prin actiunea termostatului de ambianta tura aerului prescrisa de utilizator pe
automati pentru centrale asupra arzatorului (prin comenzi pornit• termostat (fig. 5.8.2).
tennice. oprit) in functie de valoarea diferentei • Functionarea unui preparator de
intre temperatura aerului sesizata de apa calda de consum cu acumulare, cu
5.8.1 Elemente generale: rol, i r---- S.R-.A------

principii,funct:ii, metode de u
reglare automati. I) EE +-m...,.E>--+I SR (PR)+-1 ~-+YI)_,.
~ORA
Rolul reglarii automate este rnentine• ~~
rea automata (fara interventla omului) la
o valoare prescnse (fixa sau variabila Fig. 5.8.1 Reglarea automatA a unui sistem: schema de principiu.
dupa program) a unei rnarirni fizice (ma• SRA - sistem de reglare automata; DRA - dispozitiv de reglare automata; EE -
rime reglatii), indiferent de variatia el• element de executle: SR (PR) - sistem reglat (proces reglat); i - rnarirne de intrare
ementelor perturbatoare (perturbati1). (rnarirne prescrisa): u - rnarirne de cornanda: m - rnarlrne de executie (marirne
In cele mai multe cazuri, sistemele de reqlanta); y - rnarirne de iesire (rnarirne reqlata): r - cale de reactie (rnasurare).
reglare automata (SRA) realizeaza:
• rnasurarea valorii marirnii reglate,
I -PS
• compararea acesteia cu valoarea
prescrisa $i Semnal de ~ -· ~ ... - ----- -- - - · --1
• ectiunee asupra unei rnarirni reglante comandii -, L!iJ r.."
,Semnal de
rnasura
(prin intermediul unui organ de re•
n==============;ij
glare) pentru a elimina diferenta con•
statata (fig. 5.8.1).
Rolul de reglare al unui SRA asupra
CZ
C&l· ···-j
'1
unui sistem de Incalzire (Si) nu poate fi ®
indeplinit decat in conditllle in care SRA
este adecvat caracteristicilor Si, daca Si m=ct.
este corect dimensionat $i realizat (de
exemplu echilibrat hidraulic) si daca
functioneaza in limitele prescrise. Fig. 5.8.2 Reglarea automatA in circuitinchis:reglarea
Principalele functii ale SRA utilizate temperaturiiaerului interiorprin aetiune (pomit-oprit)asupra arzitorului
pentru Si sunt: unui cazan de preparare a agentului tennic de incilzire.
• regla'ea (mentinereaautomata a miirimii R - regulator; Si - detector de temperature aer interior; Cl - corp de incalzire:
reg/ate la o va/oareprestabilitii); CZ - cazan; Az - arzator (element de executie): e; - temperatura aerului interior
• programarea (modificarea automata (rnarirne reqlata); FCI - flux termic emis de corpul de incalzire (rnarirne de re•
in tunctie de timp a valorii prescrise glare); P - pierderi de caldura catre exterior (perturbatie): A0 - aporturi de caldura
du• pa un program prestabili~; din exterior (perturbatie): A; - aporturi de caldura de la surse interioare (pertur•
• optimizarea (stabi/irea automata a co• batie), ed: temperatura agentului termic la intrarea in Cl (rnarirne de cornanda);
menzilor ce permit optimizarea unei m - debit de agent termic primar; PS - valoarea presetata a rnarirnii reglate.
merim! - de exemplu consumul ener•
getic, costul energiei consumate, etc.); ACC
• protecna (b/ocarea sau oprirea auto• -;;,eACC
mata a instalatiei sau a unei parti a
acesteia, in caz de perico~; ··-PS
PACC
• semnalizarea (avertizarea automata y

la depasirea limitelor impuse). CoMondo § ·· ·1. p
Metodele de reglare automata utiliza• (0-1) "-:::::
te in Si sunt:
1. Reglarea in circuit inchis (sisteme
cu reectie inverse sau ,,feed back Mp
loop''· SRA mascara variabila controla• Mp-:-
ta, o cornpara cu valoarea prescrisa $i

cornanda actiunea de corectle asupra
rnarirnii reglante in functie de diferenta
constatata, Sistemele in circuit inchis
sunt precise (deoarece tin cont de influ•
Fig. 5.8.3 Reglarea automatA in circuitinchis:reglarea temperaturiiapei
enta perturbatlllor) dar lente (reactionea•
calde preparate intr-un schimbltor cu acumulare, prin aciiune(pomit-oprit)
za doar dupa ce perturbatia $i-a tacut
asupra pompei de circula~e a agentului tennic primar.
efectul asupra marirnii reglate), putand
R - regulator; Sxcc - detector de ternperatura apa calda (imersat); PC - pornpa
conduce la o functionare instabila,
de circulatle agent termic primar (element de executie): Pxcc - preparator apa
Exemple de sisteme de reglare auto•
calda de consum cu acumulare; <l>s - flux termic emis de elementul Incalzltor
mata in circuit inchis:
(rnarirne de reglare); ACC - apa calda de consum; Ar - apa rece; 8Acc -
• functionarea unei microcentrale de
temperatura ACC (marlmea reqlata): SAR - temperatura AR; Sci - temperatura
apartament cu termostat de arnbianta:
agentului termic Incalzitor: P - pierderi de caldura: ms - debit de ACC; mp -
reglarea temperaturii aerului interior
debit agent termic Incalzitor: PS - valoarea presetata a marimii reglate
(dintr-o incapere considerate reprezen-
termostat imersat (fig. 5.8.3): reglarea intrare fiind bine cunoscuta (descrisa este cunoscut. SRA In circuit deschis
temperaturii apei calde de consum din prin corelatii prestabilite), SRA mascara au avantajulrapiditatii (reactioneaza odata
acumulator se realizeaza prin actiunea rnarirnea de intrare In proces pentru a cu aperitia perturbatiei) si al stebilitatii,
termostatului de imersie care cornpara stabili (pozitiona) rnarirnea de iesire dar sunt insensibilela alte perturbatii.
temperatura sesizata a apei menajere (ma• rimea de reglare), pe baza Exemple de sisteme de reg/are auto•
cu temperatura prescrisa de utilizator $i corelatiei predeterminate dintre mata In circuit deschis:
comanda pornirea-oprirea pompei de rnarirnea de intra• re $i marimea de • functionarea unui sistem de incalzire
agent termic primar (la aparatele cu ser• iesire, fara a se tine cont de rnarirnea cu centrala terrnica de cladire si radia•
pentina) sau a arzatorului preparatorului reqlata (sistemul nu este sensibil la toare, cu regulator functie de tempera•
(la aparatele cu lncalzire drecta), eroarea sa). Acest pro• cedeu se tura aerului exterior (fig. 5.8.4): reglarea
2. Reglareain bazeaza pe posibilitatea pres• tabilirii temperaturii aerului interior se face prin:
circuitdeschis(sisteme unor legi fizice care coreleaza rnasurarea temperaturii aerului exterior
cu resctie tneinte sau ,,feed forward rnarirnea perturbatoare cu rnarirnea de (considerata ca rnarlrne de intrare, care
loop"): este un caz particular al reqlarii reglare si se aplica atunci cand pertur• reftecta rnarirnea pierderilor de caldura
In circuit lnchis, la care leqatura inversa batiile sunt masurabile, au efecte pre• $i deci sarcina terrnica a sistemului de
(calea de reactie) a fost suprirnata: ponderente asupra rnanrnii reglate, iar Incalzire), determinarea temperaturii ne•
reac• tia sistemul reglat la variatia efectul acestora asupra rnarimii reglate cesare a agentului termic de Incalzire
rnartrrui de (dupa o lege de reglare prestabilita- gra•
fic de reglaj) si actiunea asupra organu•
lui de cornanda (termostat de cazan sau
vana de amestec) pentru obtinerea tem•
peraturii dorite pentru agentul termic li•
vrat corpurilor de Incalzire, Variatia tem•
peraturii agentului termic conduce la
p
modificarea puterii emise de corpurile
de Incalzire, In corelare cu variatia pier•
@ derilor de caldura spre exterior (induse
de variatia temperaturii aerului exterior).
<Dc1
• Functionarea unui sistem de Incalzi•
re cu abur de joasa presiune: controlul
Fig. 5.8.4 Reglarea automati in circuitdeschis: reglarea indirectl a caldurii livrate aerului interior prin rnasu•
temperaturiiaerului interior,prin compensarea pierderilorde cildura rarea temperaturii aerului exterior
variabile, in funciie de valoarea 0e, prin aciiuneasupra arzitorului (considerata marirne de intrare), deter•
unui cazan de preparare a agentului termic de incAlzire. minarea timpului de functionare al arza•
R - regulator; Se - detector de ternperatura aer exterior; Cl - corp de lncalzire: torului generatorului de abur, pentru
CZ - cazan; Az - arzator (element de executle): 8e - temperatura aerului exterior rnentinerea presiunii (rnanrnea reqlanta)
(marirne de intrare); 8; - temperatura aerului interior (rnarirne reqlata): <l>c1 - flux la valoarea necesara (fig. 5.8.5).
termic emis de corpul de Incalzire (rnarime de reglare); P - pierderi de caldura 3. Reglarea combinata: este repre•
catre exterior (perturbatie); Ae - aporturi de caldura din exterior (perturbatie): zentata prin sistemele de reglare auto•
Ai - aporturi de caldura de la surse interioare (perturbatie): 8d - temperatura mata care cornblna metoda de reg/are
agentului termic la intrarea In Cl (rnarlme de cornanda); m - debit de agent In circuit deschis (eventual integrand $i
termic lncalzitor: f - functie de reglare; Sd - detector de ternperatura agent alte corelatii - legi de reglare - pentru
termic; R - regulator; Po - pornpa de circulatie. mai multe rnarirni de intrare, de exemplu
efectul vantului si al radiatiei solare, ala•
turi de influenta temperaturii aerului ex•
ab. ed. terior), cu reg/area In circuit inchis: ast•
fel, regulatorul sistemului include si legi
fizice care exprirna influenta rnarirnii de
intrare asupra marirnii reglate: regulato•
p=f(9e)
rul prirneste deci In acest caz si infor•
l :---
0~-
rnatia asupra valorii rnanrnii reglate,
care este introdusa In calculul de deter•
Semnal de minare a marirrui de reglare. Se obtin
astfel rezultate bune pentru cazurile In
cornanda Tf '·,· .., care sistemul reglat este supus la per•
<, v 1
turbatii importante datorate mai multor
···1
marirni de intrare (cu actiune cunoscu•
. ~· 0 ta), $i pentru care timpii de intarziere
Az~~~ sunt mari. Un exemplu de sistem de re•
glare automata combinat II reprezinta
Fig. 5.8.5 Reglarea automati in circuitdeschis: reglarea indirecti functionarea unui sistem de Incalzire cu
a
centrala terrnica de cladire cu regulator
temperaturiiaerului interior,prin meniinerea presiunii aburului produs de
functie de exterior si cu corectie pentru
cazan la valoarea necesara, funciie de 0e, prin aciiuneasupra arzitorului
temperatura aerului interior (fig. 5.8.6):
cazanului.
reglarea temperaturii aerului interior se
CZ - cazan abur; Az - arzator (element de executle): R - regulator; Se - detector
face prin masurarea temperaturii aerului
de ternperatura aer exterior; Cl - corp de incalzire: Ps - detector presiune abur;
exterior (considerata ca rnarirne de in•
ab - conducta abur; Cd - conducta colectoare condens; mab - debit de abur;
trare) si a temperaturii aerului interior
Tl - timp functionare arzator: p - functie de reglare.
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstala~ii de Incalzire
(marlrne de corectie), determinarea gulatoare mai complexe $i invers (vezi 5.8.2.2 Organele de detecfie (traduc•
temperaturii necesare a agentului termic tab. 5.8.1). Alegerea diferitelor regula• toarele) sunt elementele prin care se re•
de Incalzire (dupa o lege de reglare toare progresive depinde de gradul de alizeaza achizitia de informatii (rnarlrn: fi•
prestabilita) si ectiunee asupra organului dificultate al circuitului de reglare. zice rnasurate cu ajutorul detectoarelor
de cornanda (termostat cazan sau vana
de amestec) care actioneaza asupra PS
rnarirnii de reglare (temperatura agentu•
Se~ 8e v Functie dee f(S e)
lui termic la intrarea In corpurile de ln•
calzire), pentru obtinerea temperaturii ~""~ ~o~' ;
prescrise a aerului interior. In multe ca•
zuri regulatorul are inclus si un algoritm , I rr=========o ~
de autoadaptare, prin care, dupa cateva CZ
y ;, P Si I
zile de functionare, stabilsste cea mai
j Ae 0- J
potrivita curba de reglare pentru rnenti•
nerea rnarimii reglate la valoarea pres• ®
crisa (regulator autoadaptativ). Wcr
Un alt exemplu (fig. 5.8.7) se refera tot
la funcnonarea unui sistem de lncalzre
cu centrala terrnica de cladire cu regula•
tor functie de exterior (si care deterrnina Fig. 5.8.6 Reglarea automati combinati: reglarea temperaturii aerului
valoarea necesara a temperaturii agen• interior, prin compensarea pierderilorde cilduri (P) variabile, in funciie
tului termic la intrarea In corpurile de de valoarea Se, prin actiune asupra arzitorului unui cazan de preparare a
incalzre), peste care este ,,suprapus" un agentului termicde incilzire, cu compensare de rezultat prin sonda de
alt sistem de reglare (In circuit lnchis) cu temperaturi a aerului interior.
actiune locala, reprezentat de robinetele CZ - cazan; Az - arzator (element de executie): Cl - corp de lncalzire: R - regu•
de reglare termostatice amplasate pe lator; Se - detector de ternperatura aer exterior; Si - detector de temperatura
fiecare corp de incalzire: aceste regula• aer interior; Sd - detector de temperatura agent termic; 8e - temperatura aerului
toare locale au rolul de a recupera apor• exterior (rnarirne de intrare); ei - temperatura aerului interior (rnarirne reqlata): 8d
turile gratuite de caldura (din lnsorire sau - temperatura agentului termic la intrarea In Cl (rnarlrne de cornanda): <1>c1 - flux
din aporturi de la surse interne) si de termic emis de corpul de incalzire (rnarirne de reglare); P - pierderi de caldura
asemenea de a realiza o reglare dife• catre exterior (perturbatle): Ae - aporturi de caldura din exterior (perturbatie): Ai
rentiata lntre incaperi. - aporturi de caldura de la surse interioare (perturbatie): m - debit de agent
termic incalzltor: f - functie de reglare; Po - pornpa de circulatie.
5.8.2 Elemente componente ale
unui SRA: regulatoare, :
traductoare1 organe de Se ~ 8 Functie de
reglare (vane, servomotoare1 I ~ - e_ I i reglare - 8d=f( 8e)
Lf; v v
robinete termostatice).
[R),
T~ I
Principalele echipamente care com•
pun un SRA sunt: regulatoarele, organe• ~ czj' l ~
~~£'
le de detectie, organele de actionare
(reglare). 9sd
5.8.2. 1 Regulatoarele (controllerele) sunt
echipamentele care pre/ucreazflinformatia I ~ 8d=var.
m=ct.
primita de la detectoare, compara valorile
rnasurate cu valorile presetate, calculeazfl,
amplifica si emit semnalul de comende
cafre organul de reglare. Fig. 5.8.7 Reglarea automati centrali in circuitdeschis, combinati cu
Regulatoarele pot fi clasificate: reglarea locali in circuitinchis:reglarea temperaturii aerului interior, prin
• dupa natura marimii reglate (tempera• compensarea pierderilorde cilduri (P) variabile, in func1:iede valoarea
tura, presiune, umiditate, etc.), Se, prin ac1:iuneasupra arzitorului unui cazan de preparare a agentului
• oupa natura ordinului de comanda termic de incilzire.
(regu/atoare cu ectiune discontinue - CZ - cazan; Az - arzator (element de executie): Cl - corp de incalzire; R - regulator
bipozitionale, rnultlpozitionale, crono• cazan; Rt - regulator termostatic; Si - detector de temperatura aer interior; Se - de•
proportionate, regulatoare cu ectiune tector de temperature aer exterior; Sd - detector de ternperatura agent termic du•
continua - progresive, proportionale, cere; 8e - temperatura aerului exterior (marime de intrare); 8i - temperatura aerului
integrale, proportional-lnteqrale, pro• interior (marirne reqlata); 8d - temperatura agentului termic la intrarea In Cl (rnarirne
portional-integral-derivative) sau de cornanda); <1>c1 - flux termic emis de corpul de lncalzire (rnarlrne de reglare); P
• dupa natura energiei utilizate (regula• - pierderi de caldura catre exterior (perturbatie); Ae - aporturi de caldura din exterior
toare cu energie auxiliara, regulatoare (perturbatle); Ai - aporturi de caldura de la surse interioare (oerturbatle): m - debit
fara energie auxiliar;i). de agent termic lncalzltor: f - functie de reglare; Po - pornpa de circulatie,
Fiecare tip de regulator (respectiv
Tabelul 5.8. 1 Alegerea modului de reglare in functie de reglabilitatea sistemului.
mod de reglare) are avantaje si dezav•
Realabilitatea sistemului I Buna I Satistacatoare I Slaba
antaje, utilizarea unuia dintre acestea Gradul de dificultate I A.:s 0.2 I A.~ 0.20-0.3 I A.>0.3
depinzand de caracteristicile proceselor Moduri de reqlare I 2Tr. P. PIO I Pl. PIO I PID. P+PI
(sistemelor) reglate. In general, siste• 2TR - regulator bipozi\ional; P - regulator cu actiune proportionala: Pl - regulator de actiune
mele cu reglabilitate slaba necesita re- proportional-inteqrala; PIO - regulator de actiune proportionala-inteqrala-derivativa
I. lnstala,ii de lnealzire Capitolul 5: Centrale termice
sau parametri mtrodusi de utilizator) $i • Vanele (robinetele) de reg/are sunt - reglarea rnixta (cornbinatie lntre cele
transmisia acestora catre regulatoare. elemente de actionare asupra marimii doua metode).
Traductoarele sunt dispozitive care au de reglare (debitul sau temperatura flui• Pentru alegerea vanei de reglare tre•
rolul de a stabili o corespondenta intre dului) (fig. 5.8.8). buie sa se tina cont de caracteristicile
rnarirnea de masurat $i 0 marirne ex• Vane cu ventil $i scaun (vane cu su• de rezistenta la presiunea din sistem, de
ploatabila de catre echipamentele de papa): pot ti vane cu scaun simplu sau temperatura de lucru, de compatibili•
achizitie si de prelucrare de date. Tra• dublu. Vanele cu scaun dublu sunt mai tatea cu fluidul de lucru, de tipul de cu•
ductoarele sunt alcatuite in general din• U$Or de actionat decat cele cu simplu plare la sistem (prin filetare, sudare sau
tr-un element sensibil (detector) - care scaun, insa etanseitatea acestora este cu flanse), de tipul de servomotor ce
transforma rnarirnea de masurat intr-o mai greu de realizat. Dupa forma ven• poate ti utilizat, de debitul maxim de
rnarime interrnediara - si convertorul de tilului putem lntalni: vane cu ventil fusta fluid, de pierderea de sarcina la debit
ieslre (adaptor) care transtorrna rnari• (cu rolul de a ghida ventilul in scaun pe maxim si de autoritatea vanei in circuit,
mea interrnediara intr-o rnarirne de ie• toata cursa, si de asemenea de a con• de presiunea diterentiala maxima de lu•
sire U$Or exploatabila de catre restul duce debitul prin orificiile fustei: prin cru - sau ,,la lnchidere"- (presiunea
sistemului de reglare automata. profilarea speciala a acestor orificii se pana la care se asiqura etanseltatea sau
Traductoarele sunt elementele sensi• pot obtine diferite forme ale caracteris• presiunea maxima pana la care servo•
bile incorporate in sonde. Detectoarele ticii hidraulice a vanelor); vane cu ventil motorul poate actiona), respectiv de ca•
convertesc rnanrnlle fizice masurate in profilat (plin): caracteristica hidraulica a racteristica ,,debit - pozitle a organului
rnarirni analogice, exploatabile de catre vanei este definite de forma ventilului. de reglare" a vanei (caracteristica linia•
aparatele de achizitie. Vane fluture: elementul mobil de in• ra, exponentiala, loqaritrnica, etc).
Principalele tipuri de detectoare utili• chidere este un disc care se roteste 80- 0 buna reglare a sistemului este ob•
zate in tehnica lncalzirii sunt cele pentru 850, rnodificand sectiunea de trecere a tinuta numai daca dimensionarea termi•
temperatura, umiditate, presiune, starea vanei. Sunt vane cu doua cai, utilizate ca a aparatelor terminale este corecta si
mediului exterior sau interior $i detec• ca vane de izolare (inchis, deschis) da• daca echilibrarea hidraulica a retelei de
toarele de prezenta. torita caracteristicii hidraulice nepotrivite distributie este bine realizata, atat in re•
5.8.2.3 Organele de reglare (executie) pentru reglare. gim nominal de functionare cat $i In re•
reprezinta elementele prin care se Vane cu ventil tip sector au ca ele• gim variabil (retelele de distributie cu ro•
actio• ment mobil o piesa cilincrlca cu canale binete cu termostat sunt retele hidraulic
neaza asupra rnarirnf de reglare. profilate, cu trei cai, Sunt utilizate pentru ,,active"). Un alt aspect al regimului hi•
• MotoErele (servomotoare/e) pot ti cla• montajul ,,In amestec", ca vane ameste• draulic variabil se reflecta asupra valo•
sificate dupa energia de ectiorere (fara catoare pentru instalatiile de incalzire, rilor presiunii diterentiale la robinetele de
energie suplimentara de actionare, res• sau pentru montajul ,,in repartitie", ca reglare (valorile acesteia nu trebuie sa
pectiv cu energie exterloara de vane de deviere. depaseasca valorile maxime indicate de
actionsre Rolul vane/or de reg/are in tnetsistie: producator; solutia consta in modifica•
- elecfrica, pneumatica sau hidraulica). reglarea puterii termice livrate de un rea punctului de functionare al retelei
Caracteristicileprincipale ale schirnbator de caldura se poate realiza prin montarea de regulatoare de presiu•
servomot• prin intermediul vanelor de reglare prin ne diterentiala pe zone sau prin utiliza•
oarelor sunt: cursa (deplasarea sau un• trei metode: rea pompelor cu turatle vartablla).
ghiul de rotatie realizat), timpul de inchi• - reglarea prin verietie debitului de In cazul sistemelor de Incalzire indivi•
dere/ deschidere (timpul necesar pentru agent duale (cu centrala proprie) in care regla•
efectuareacursei de reglare),cuplul (torta termic primar ce strabate schirnbatorul rea centralizata se face In functie de
disponioilala arborele motoru-lui), tipul de (in conditlile unei temperaturi temperatura aerului interior sesizata
asigurare la intreruperea accicentala a constante la intrare), denurnita in printr-o sonda de ternperatura, monta•
energieide actlonare (aferentvanelor continuare reg/are cantitativa; rea robinetelor cu termostat in incape•
nor• mal deschise, respectiv normal - reglarea prin verietie temperaturii rea unde se afla $i detectorul de tempe•
inchise). Servomotoarele pot fi agentului termic primar ce intra in ratura poate conduce la compromiterea
echipate supli• mentar cu contacte schirnbator, prin amestecul realizat In actiunii de reglare prin interactiunea
auxiliare (contacte inversoare sau vana de reglare (In conditiile unui debit intre cele doua sisteme care reqleaza
comutatoare utilizate pentru constant), denurnita In continuare re• acelasi parametru. Solutia recornandata
semnalizaresau pentru comanda altar g/are calitativa, este fie de a prevedea robinete cu reglaj
echipamente), limitatoare de cuplu, manual pentru aceasta lncapere, fie de
indicatoare de pozitie, dispozitive pentru a regla pe pozitia maxima robinetele au•
cornanda rnanuala,etc. tomate din incaperea respectiva.
-
5.8.3 Sistema de reglare
automati pentru centrale
tennice cu api caldi.
a b c
5.8.3.1 Reg/area automafja

centralelor tennice cu un cazan.
In centralele termice cu un singur ca•
zan exista mai multe niveluri de reglare
posibile:
d e
• reglarea la nivelul cazanului (asigu•
Fig. 5.8.8 Tipuriconstructivede rata din furnitura cazanului, respectiv a
vane arzatorulul): aceasta se retera la regla•
a - vana cu sertar; b - vana fluture, c - vana cu sector, d - vana cu ventil rea temperaturii apei produse de cazan,
si scaun, e - vana cu ventil dublu, f - vana rotative.
Capitolul 5: Centrale term ice I. lnstalatii de lncalzire
respectiv la protectia interna a cazanului ACC, respectiv temperatura agentului In sistemul de lncalzire, rnarirnea
(la depasirea temperaturii limita supe• termic de Incalzire) In functie de regimul reglan• ta devine puterea livrata de
rioare, la aparttia deficientelor In eva• de functionare cerut (preparare ACC arzator (pentru cazanele cu ternperatura
cuarea gazelor arse, la lipsa de com• sau incatzjre), acordand prioritate pre• varia• bila) sau debitul de agent termic
bustibil, la lipsa presiunii apei, etc.). pararii de ACC. De fiecare data cane primar preluat din cazan de vana
• protectia cazanului fata de influen• exlsta cerinta pentru ACC. SRA cornuta arnestecatoa• re cu trei cai (pentru
tele sistemului de lncalzire (protectie la lntreg sistemul In mod ,,preparareACC": cazanele standard).
temperatura de retur prea mica, pro• rnarimea de reglare devine temperatura Acest sistem de conducere a proce•
tectie la debit de irigare prea mic). apei calde produsa de sistem, marirnea selor poate fi utilizat daca perioadele de
• reglarea la nivelul parametrilor reqlanta devine debitul de agent termic functionare In mod preparare ACC sunt
agen• primar ce trece prin preparatorul de suficient de mici astfel meat conditlile
tului termic trimis spre consumatori ACC (In cazul preparatoarelor cu acu• de ternperatura din Incaperi sa nu fie
(reali• zata prin regulatoare speciale mulare, In conditiile In care temperatura inadmisibil degradate (de exemplu la
care co• rnanca asupra organelor de agentului termic produs de cazan este aplicatii In care perioadele de preparare
executie- va• ne, pompe sau direct la valoarea maxima, pentru rnicsorarea a ACC sunt mici, iar viteza de racre a
asupra cazanului). Reglarea automata timpului de Incarcare), respectiv tempe• Incaperilor la lntreruperea alirnentarf cu
a temperaturii apei preparate de cazan ratura agentului termic produs de cazan caldura este mica). Puterea terrnica ne•
poate fi facuta prin actiunea ce trece prin preparatorul de ACC (In cesara a cazanului este mai mica (eqala
regulatorului de cazan (re• gulator cu cazul schirnbatoarelor de caldura fara cu maximul dintre puterea norninala de
presetare rnanuala sau auto• acumulare, In conditiile In care debitul lncalzire $i puterea norninala pentru pre•
mata a temperaturii apei). de agent termic primar este constant). pararea de ACC).
Reglarea parametrilor agentului termic Atunci cand nu exista cerere de ACC. $i in modul de lucru ,,/ivrare fara prio•
trimis spre consumatori se poate realiza daca exista cerere de agent termic pen• ritate", cazanul va produce agent termic
direct din cazan (daca acesta permite tru Incalzire, SRA cornuta sistemul In la temperatura cea mai mare dintre cele
obtinerea parametrilor necesari),sau prin mod .Jncalzire'': rnarirnea de reglare de• cerute de consumatorii aflati In functio•
intermediul organelor de reglare (vane vine temperatura agentului termic trimis nare. Reglarea temperaturii de livrare
arnestecatoare, vane deviatoare, pompe) pentru restul consumatorilor (cu cerinte
comandate de controllere separate. c1
Cazanele cu presetare rnanuala a c3
temperaturii apei preparate sunt cazane PS3
de puteri mici, sensibile la retururi reci,
cu arzatoare Intr-o treapta (cornanda
tot-nimic). Cazanele sunt utilizate pentru
a prepara agent termic cu temperaturi
apropiate de regimul nominal, reglarea
parametrilor necesari la consumatori re•
alizandu-se prin regulatoare separate,
prin amestec In vane cu trei sau patru
r - PSc
cai (fig. 5.8.9).
Cazanele cu selectare automata a
temperaturii necesare a agentului
_RT
termic
sunt cazane care rezista la retururi reci - -,- l
I ~[T.§i
si au o automatizare complexa, care in•
teqreaza regulatoare pentru pilotarea
ar• zatorului In temperature variabila
e~,· Pr
(fig.
5.8.10). Automatizarea acestora include
0/1
si regulatoare climatice pentru stabilirea Q TQyD

temperaturii necesare a agentului termic Az 1--~~~~~~~~~~~~~~~~~
produs de cazan (In functie de exterior), Fig. 5.8.9 Reglarea automati a centralelor termice cu un cazan. Cazul
precum si regulatoare pentru comanda cazanelor cu presetare manuali a temperaturii de ducere, cu reglare
automata a unor circuite hidraulice ra• calitativcentralizati pe circuitele de incilzire •i reglare cantitativ
cordate la cazan (circuite de incalzlre - centralizati pentru prepararea ACC, cu proteqie la temperatura •i
prin actiune asupra vanelor amesteca• debitul de irigare.
toare; circuite de preparare ACC $i de Cz - cazan apa calda: Az - arzator: TL - detector de ternperatura cazan; TS -
recirculare ACC prin actiune asupra detector de ternperatura maxima cazan; c1 - consumator Incalzire 1; c2 - con•
pompelor respective etc.). Cazanele
sumator Incalzire 2; Pc1 - pompa circulatie pentru c t: Pc2 - pompa cjrculatie
sunt de tip joasa temperature sau cu re•
pentru c2; Pr - pompa de recirculare cazan; T - termostat retur cazan; D - de•
cuperator-condensator. Protectia la de•
bistat (flusostat); Re - regulator cazan; Re1 - regulator c 1; Rc2 - regulator c2;
bite de irigare prea mici este realizata fie V3C - vana arnestecatoare cu trei cal rnotorizata: Se - detector de ternperatura
direct din automatizarea cazanului, fie aer exterior; Sd 1 - detector de ternperatura agent termic ducere pentru c 1;
prin bucle de reglare separate. Sd2
Modul de lucru este determinat de - detector de ternperatura ducere agent termic pentru c2; 83 - detector de tem•
tipul de conducere utilizat: peratura circuit 3 (de ex temperatura ACC din boiler); 8e - temperatura aerului
- functionare cu prioritate pentru prepa• exterior; 8N - temperatura norninala a cazanului; 8dc - temperatura apei la pie•
rarea de apa calda de consum sau care din cazan; 8d1 - temperatura de ducere a agentului termic pentru c 1; 8d2 -
- functionare fara prioritate (cu livrare temperatura de ducere a agentului termic pentru c2; 8ct3 - temperatura de ducere
concomitenta). a agentului termic pentru c3; 8r1 - temperatura de lntoarcere a agentului termic
in modul de /ucru cu prioritate, din c 1; 8r2 - temperatura de lntoarcere a agentului termic din c2; 8,3 - tempe•
sistemul de reglare automata cornuta
ratura de lntoarcere a agentului termic din c3; PSc - valoarea presetata de
lntre coua rnarirni reglate (temperatura
utilizator pentru 8ctc; PS3 - valoarea
presetata pentru c3; f - functie de
reglare.
I. mstalatii de incalzlre Capitolul 5: Centrale termice
c1 c2 dimensiuni, practic fara diterente de re•
c3
gim termic intre incaperi, se poate con•
- -,
c
P S2 ~ sidera o singura zona de reglare (toate
I i. incaperile au acelasi regim termic). Sis•
Q 8i1 I -s "
t
CD
temul este alcatuit dintr-o sursa terrnica
Si2~
Rc2
' primara, o retea de distributie cornuna
Jt•
$i consumatori (aparatele terminale).
~ Cele mai utilizate sisteme de reglare
pentru aceste cazuri sunt cele in care
N
u
ll. un termostat de ambianta (cu valoare
prescrisa fixa sau veriabila dupa pro•
8oc=var
gram), amplasat intr-o incapere repre•
zentativa pentru totalitatea apartamen•
tului (de obicei o incapere utilizata un
var
timp indelungat, cu pierderile de caldura
cele mai mari sau care se raceste eel
0 mai rapid, tara aporturi semnificative de
Az caldura de la soare, sernmee, etc.), ac•
Fig. 5.8.10 Reglarea automati a centralelor termice cu un cazan. tioneaza prin comenzi pornit- oprit asu•
Cazul pra arzatorului cazanului sau asupra
cazanelor cu presetare automati a temperaturii de ducere, cu reglare pompei de circulatle pentru rnentinerea
cantitativcentralizatApentru fiecare circuitde incallzirefi de preparare a temperaturii aerului la valoarea preseta•
ACC. Cz - cazan apa caloa: Az - arzator: TL - detector de ternperatura cazan; ta de utilizator; valoarea temperaturii
TS -
apei produsa de cazan este prestabilita
detector de temperatura maxima cazan; c 1 - circuit incalzire 1, c2 - circuit in•
de utilizator, prin intermediul termosta•
calzire 2; c3 - circuit preparare ACC; Pc1 - pompa circulatie pentru c1; Pc2 -
tului de cazan. Se stabilesc astfel cicluri
pompa circulatie pentru c2; Pc3 - pompa circulatie pentru c3; R - regulator cli•
de functionare ale arzatorului (functie de
matic; Re - regulator cazan; Rc1 -regulator c1; Rc2 - regulator c2; Rc3 - regulator
semnul diferentei intre temperatura ae•
c3; Se - detector de ternperatura aer exterior, Si 1 - detector de ternperatura aer
rului rnasurata de detectorul termostatu•
interior pentru c1; Si2 - detector de ternperatura aer interior pentru c2; S3 -
lui de amoianta si valoarea prescrisa in•
detector de ternperatura pentru c3 (de ex a ACC din boiler); Be - temperatura
trodusa de utilizator), prin care se ajus•
aerului exterior; Bcic - temperatura apei la plecarea din cazan; Bci1 - temperatura
teaza debitele de caldura introduse in
de ducere a agentului termic pentru c1; Bci2 - temperatura de ducere a agentului
Incaperi, pentru compensarea pierderi•
termic pentru c2; Bci3 - temperatura de ducere a agentului termic pentru c3; Br1 -
lor catre exterior. Actiunea reglarii cen•
temperatura de intoarcere a agentului termic pentru c 1; 8r2 - temperatura de in•
tralizate a regulatoarelor blpozltionale
toarcere a agentului termic pentru c2; Br3 - temperatura de intoarcere a agentului
poate fi dublata de actiunea robinetelor
termic pentru c3; PS3 - valoarea presetata pentru c3; f - functie de reglare.
mai mici) se face prin amestec in vane care conduc la rezultate bune atat la ni• termostatice montate pe aparatele
de reglare cu trei cai sau vane cu trei velul conditiilor obtinute cat si la nivel terminale. Economia energetica realiza•
cai $i by-pass (pentru sistemele radiati• de consumuri. ta fata de sistemele cu reglare rnanuala
ve de ternperatura joasa). Puterea ter• Pentru apartamente sau case de mici este de aproximativ 10%.;.15%.
mica a cazanului trebuie sa acopere ce•
rintele simultane ale consumatorilor.
Tn zona de preparare sl de distribu1ie,
reglarea parametrilor agentului termic se
face ca reg/are ca/itativa centreie (tem•
peratura agentului termic trimis la con•
sumatori este o functie de soliciterile
mediului exterior, dupa legi de reglare
functie de tipul de consumatori si de
caracteristicile zonelor alimentate).
Aceasta reglare calitativa centrala este
realizata la un nivel superior (cu pana la
5°C) fata de valoarea deterrninata prin
graficul de reglare (corelatia temperatu•
ra exterioara- ternperatura a agentului
termic ce pleaca spre reteaua de con•
sumatori) astfel incat sa se poata satis•
face majoritatea exigentelor, urrnand ca
in zona de distributle, respectiv in zone• Fig. 5.8.11 Reglarea automati a sistemelorde incallzirecu mai
le de consum, sa se realizeze reglarea multezone
finala a parametrilor, fie prin dispozitive de reglare: cazul cazanelorcu presetare automati a temperaturiide
de amestec (reglare calitativa locala sau ducere, cu reglare calitativi centrali •i robinetecu reglaj
zonala),fie prin vane automate cu 2 sau termostatic.
3 cai - in repartitie (reglare cantitativa Cz - cazan apa calda: Az - arzator: TL - detector de ternperatura cazan; TS -
locala). detector de ternperatura maxima cazan; Pc - pompa circulatie incalzire: Cl -
in sistemele mici de lncalzire pot fi corp de Incalzire; R - regulator climatic; Re - regulator cazan; Rt - regulator
utilizate sisteme de reglare simple (de termostatic; Rr - robinet reglare debit; Se - detector de ternperatura aer exterior,
exemplu cu regulatoare bipozitionale) Si - detector de temperatura aer interior; re: Be -temperatura aerului exterior; B;
- temperatura aerului interior; Bcic - temperatura de ducere a apei din cazan; PS
- valoarea presetata pentru temperatura aerului interior; f - functie de reglare.
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de inciilzire
Pentru cladiri de dimensiuni mai mari, interior dintr-o incapere reprezentativa a pompei de circulatie de zona, realizata
pentru care sistemul de incalzire centra• zonei respective): aceasta irnplica cate printr-un termostat de arnbianta plasat
la este de tip colectiv (sursa prirnara si un regulator distinct, cu actiune asupra Intr-o Incapere reprezentativa din zona
reteaua de distrioutie sunt comune), se cate unei vane cu trei cal arnestecatoare, respectiva) (fig. 5.8.10), asociata cu re•
utilizeaza regulatoare cu actiune progre• pentru fiecare zona (fig. 5.8.12). glare cantitativa locala prin robinete ter•
slva, In functie de exterior, care actio• Marimea de intrare pentru aceste mostatice. Fata de sistemul precedent,
neaza prin modificarea temperaturii regulatoare poate fi: variatiile de ternperatura ale aerului inte•
agentului termic trimis la corpurile de in• • temperatura aerului exterior, rior sunt mai mari, Insa costurile de in•
calzire. Acest mod de reglare calitativ• • temperatura aerului exterior cu vestitie sunt mai mici.
centralizat conduce la oscilatii mici ale compensare functie de temperatura Aceste sisteme cu complexitate mai
rnarimii reglate (temperatura aerului in• aerului interior, mare pot realiza economii energetice
terior), economia energetica estirnata • temperatura aerului interior (dintr-o mari In conditiile In care diferitele zone
tata de un sistem cu actiune tot-nimic incapere reprezentativa), respectiv ale cladirii sunt utilizate diferit, datorita
asupra arzatorului fiind de aproximativ • temperatura aerului interior cu com• destinatiei zonelor respective.
7%. Pentru diferentierea lntre zone, pensare functie de temperatura ae•
respectiv pentru recuperarea aporturilor rului exterior. 5.8.3.2 Reg/area
gratuite, se utilizeaza In plus echipa• in cazul zonelor pentru care influenta automatl
mente locale de reglare cantitativa mon• radiatiei solare este semnificativa, se a centra/e/ortennice
tate la aparatele terminale (robinete cu prevad si sonde pentru lnsorire, al caror cu mai multe cazane.
reglaj termostatic) (fig. 5.8.11). efect intervine In calculul realizat de re• Sistemele de incalzire mari (pentru
in sistemele de lncalzire pentru cladiri gulatorul climatic. Sistemul prezentat cladiri mari sau ansambluri de cladiri)
mari, cu zone care au programe de utili• otera avantajul unei reglari foarte bune, sunt compuse din trei zone principale:
zare diferite (programul de ocupare, va• cu variatii mici ale temperaturii controla• zona de producere, zona de preparare
loarea temperaturilor setate, etc.), res• te datorita irigarii permanente a corpuri• si distrlbutie centra/izatii si zona de con•
pectiv sarcini cu evolutie foarte diferita lor de Incalzire. sum. Asociat acestor zone apar diferite
(expunere diferita la radiatia solara, iner• Acest sistem de reglare poate fi inso• nivele de control:
tie terrnica foarte diferita), modul de re• tit si de 0 reglare locala prin termostate • controlul asupra functionarii genera•
glare utilizat depinde de modul In care cu actiune asupra aparatelor terminale toarelor de caldura:
sistemul hidraulic a fost conceput: astfel, (ca In fig. 5.8.11), pentru recuperarea - controlul sigurantei In tunciionere
daca fiecare zona a sistemului de incal• aporturilor gratuite si realizarea diferen• (instalat direct de fabricant): controlul
zire (definita de parametri asernanatori) tierii lntre lncaperile din aceeasi zona. temperaturii maxime admisibile din ca•
este alimentata de o retea de dismoutie 0 alta vananta de reglare In cazul zo• zan, respectiv din recuperator-conden•
distincta, atunci se poate utiliza reglarea narii sistemului de Incalzire este repre• sator, asigurat prin termostate de ma•
calitativ - centralizata pentru fiecare zona zentata de reglarea calitativ-centralizata xim cu actiune directa asupra sursei de
(reglarea temperaturii de plecare a realizata pentru tot sistemul de Incalzire lncalzire: controlul temperaturii apei pro•
agentului termic pentru fiecare zona este (direct din cazan sau printr-o vana de duse, asigurat prin termostatul de lucru;
calculata In functie de valoarea tem• reglare arnestecatoare), diferentierea pe - controlul asupra conditiltcr In care
peraturii aerului exterior si eventual cu o zone realizandu-se prin reglare cantita• echipamentul tunctioneaza (instalat se•
corectie de ternperatera pentru aerul tiva centrala (reglare ,,tot - nimic" aspra parat, odata cu restul sistemului de pro•
ducere): temperatura si debitul de iriga•
re al cazanului, respectiv al recuperato•
rului condensator, presiunea minima a
apei din cazan, nivelul apei din doma u•
nui cazan de abur, etc.);
Oa6';,
\. ..
• controlul asupra parametrilor fluide•
lor preparate la nivel de centrala
terrnlca,
• controlul asupra parametrilor fluide•
lor preparate la nivel zonal si local.
Zona de producere include genera•
toarele de caldura si echipamentele co•
nexe (pompe, vane, recuperatoare de
caldura, schirnbatoare de caldura, etc.):
modul de conducere a proceselor tre•
buie sa corespunda atat cerintelor con•
sumatorilor, cat si conditiilor impuse de
functionarea corecta a echipamentelor
componente (ternperatura si debit de iri•
Fig. 5.8.12 Reglarea automatA a sistemelorde incilzire cu mai multe
zone gare, calitatea agentului termic etc), de
micsorare a pierderilor energetice, de
de reglare: cazul cazanelor cu presetare manuali a temperaturii de ducere,
functionare cu randamente globale mari
cu reglare calitativi centrali pentru fiecare circuit.
si de srquranta In functionare,
Cz - cazan apa calda; Az - arzator: TL - detector de ternperatura cazan; TS -
detector de ternperatura maxima cazan; Pc1 - pompa cjrculatie pentru circuitul Tn centrale/e termice cu mai multe
1; Pc2 - pompa circulatie pentru circuitul 2; V3C - vana arnestecatoare cu trei cazane, racordarea cazanelor se face In
cai rnotorizata; Cl - corp de Incalzire: Re - regulator cazan; Rc1 - regulator paralel, In ,,baterii de cazane". Cuplarea
circuit 1; Rc2 - regulator circuit 2; Se - detector de ternperatura aer exterior; mai multor cazane In paralel se face
pentru obtinerea unei functlonan cu ran•
8e - temperatura aerului exterior; 8ci1 - temperatura de ducere a apei pe circuitul
1; 8d2 - temperatura de ducere a apei pe circuitul 2; f - functie de reglare; 8a1 damente anuale cat mai bune (In condi•
tiile satisfacerii cerintelor de putere si de
... Sas - temperaturi ale aerului din interior.
I. mstalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice
temperatura a agentului termic la con• zat cu preponderenta, pentru preluarea gurata (detectata de un traductor de
sumatori) si de asemenea pentru rezer• tuturor sarcinilor variabile, in timp ce ca• prezenta debit);
va de putere in caz de avarie. zanele standard intra in functionare nu• - uniformizarea duratelor de functio•
Pentru realizarea primei conditii, con• mai la sarcina lor maxima. nare ale cazanelor de acelasi tip prin
ducerea bateriei de cazane se face Pentru cresterea eficientei energetice permutarea ciclica a ordinii de intrare in
dupa algoritmi diferiti: pentru o baterie a bateriei de cazane trebuiesc respecta• functionare a acestora.
de ca• zane standard (cazane cu te anumite conditii: Sistemul de conducere in .cascada"
randamente bune doar in zona de - rnicsorarea pierderilor prin intrerupe• a bateriei de cazane trebuie sa se reali•
puteri apropiate de puterea nornlnala) rea circulatiei agentului termic la caza• zeze in functie de sarcina ceruta de
se urrnareste aco• perirea cerintelor nele care nu functioneaza (cu ajutorul consumatori. Exprimarea acestei marirni
(variabile) cu cat mai putine cazane, vanelor de izolare cu doua sau trei cai nu poate ti reallzata direct. in cele mai
functionand pe perioade cat mai lungi, motorizate, respectiv a pompelor de ca• multe cazuri se utilizeaza controlul asu•
la puteri cat mai apropiate de puterea zan sl a supapelor de sens asociate, pra temperaturii apei produse de bateria
nornlnala, Pentru o baterie de cazane dupa caz); de cazane (temperatura pe ducere),
de joasa ternperatura dotate cu - temporizarea intreruperii circulatiei controlul asupra temperaturii apei la in•
arzatoarein mai multe trepte sau mo• agentului termic la tesirea din functiona• trarea in bateria de cazane (temperatura
dulante, modul de conducere urrnareste re a cazanului (dupa oprirea arzatorului pe intoarcere) sau prin controlul ambe•
functionarea cu eficienta cea mai mare: se mai rnentine crculatia agentului ter• lor valori (ducere $i intoarcere). Condu•
de exemplu, in cazul a doua cazane cu mic pentru cateva minute, pentru recu• cerea pe baza temperaturii pe ducere
arzatoare cu doua trepte (randamentul perarea caldurii din focar si evitarea este modul eel mai frecvent utilizat.
de functionare in treapta lntai este cu cresterii temperaturii agentului termic Acesta are avantajul controlului asupra
cateva procente mai bun tata de eel din din cazan peste limitele maxime, datori• temperaturii apei produse de bateria de
treapta a doua), ordinea de intrare in ta caldurii acumulate in focar); cazane, insa inconvenientul este ca se
tunctionare poate ti: - temporizarea intrarii in functionare a pot produce dereglari in conducerea
- cazanul 1 - treapta 1, cazanelor (pentru evitarea pornirilor inu• automata a sistemului (de exemplu
- cazanul 2 - treapta 1, tile de scurta durata). cand un cazan este pus in functiune, la
- cazanul 1 - treapta 2, Alte conditii se refera la factori func• restabilirea irigarii acestuia, temperatura
- cazanul 2 - treapta 2, tionali: apei produse de bateria de cazane sea•
iar la rnicsorarea sarcinii, lesrea din - punerea in regim termic a unui ca• de, datorita amestecului intre apa pro•
functionare in ordinea: zan (care trebuie pornit), prin irigarea cu dusa de cazanele in functiune $i apa
- cazanul 2 - treapta 2, agent termic din returul comun (prin mai rece ce provine din cazanul abia
- cazanul 1 - treapta 2, deschiderea ternporizata a vanei cu do• pornit, desi nurnarul de cazane in fun•
- cazanul 2 - treapta 1, ua cai motorizate $i punerea in functiu• ctionare este mai mare: fara o tempori•
- cazanul 1 - treapta 1. ne a pompei de cazan, inainte de por• zare a actiunilor regulatorului de casca•
Pentru o baterie rruxta de cazane nirea arzatorului) sau prin recirculare pe da, acesta ar putea comanda pornirea -
(cornpusa de exemplu dintr-un cazan cazan (In cazul racordarii cu pompa de inutila si risipitoare de energie - a Inca
cu recuperator de caldura de conden• cazan si vana cu trei cai motorizata); unui cazan... ). De asemenea, conduce•
satie $i din cazane standard), cazanul - intrarea in functionare a arzatorului rea cazanelor pentru rnentinerea tempe•
cu randament foarte bun la sarcini par• numai daca irigarea cazanului este asi- raturii de ducere (valoare ridicata) duce
tiale (cazanul in condensatie) este utili-
6dc=l(0e)
x
Se~_!)"._ {~--- _0~---. _ __ _ ------:
1- - - - - - - - T - - - _I _~_- -~ ~ -- -- - - - - -!- - - ~ ~ - - -- ! !
'
I
'
I
Sd I ! Pinc
Consumator
lncalzire
I
~-r-----,--, I
I I
I I
I I Vac
I I
I l
~ar
PRacc
L - - --
Fig. 5.8.13 Cantrall termicl cu mai multe cazane de acelafi tip, cu funct:ionarein cascadl, cu vane de
izolare motorizate cu doui cli, cu racordare directl (cuplatl), pentru incilzire fi preparare api caldi de
consum.
Cz - cazan apa calda: Az - arzator: TL - detector de ternperatura cazan; TS - detector de ternperatura maxima cazan;
Pinc - pompa circulatie Incalzjre: Pace - pompa circulatie agent termic primar; PRacc - pompa circulatie ACC;
Rcz - regulator cazan; RC - regulator centrala terrnica; Se - detector de temperatura aer exterior; Sd - detector de
temperatura agent termic; Sacc - detector de ternperatura ACC; Se - temperatura aerului exterior; Sci - temperatura de
ducere a apei; f - functie de reglare; ar - apa rece; ace - apa calda de consum; Sc - schirnbator de caldura; V2C -
rezervor de acumulare ACC.
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatll de incalzire
la pierderi energetice mai mari, atat in
functionare, cat si la oprire (temperatura
medie a cazanului fiind mai mare).in ca•
zul conducerii bateriei de cazane functie
de valoarea temperaturii de retur se tine
cont de consumurile reale de caldura la
consumatori. in acelasi timp, pierderile
energetice sunt mai mici, datorita
temperaturii medii mai sczaute a corpu•
lui cazanelor.
Pozitia detectoarelor in sistem este de u
:;:
asemenea importanta: plasarea aces• a:
a..
tora pe conducte fara irigare suficienta,
cu contact imperfect, sau la distante
mari, poate conduce la dereglarea sis•
temului prin erorile introduse, respectiv
prin timpii de Intarziere sau timpii rnorti
irnplicati.
5.8.3.2.1 Centra/e tennice cu mai J_

multe cazane de acelaJi tip, cu -----------.f-'5L J
,--------tM
functionare 1i1 cascadl, cu vane
de izo/are motorizate cu doul cli,
cu racordare directl (cuplatl},
pentru
1i1cllzire Ji preparare apl ca/di
de consum.
Din punct de vedere hidraulic schema
din fig. 5.8.13 este de tip cuplat, cu doi
consumatori (de Incalzire $i de prepa• ~~-O<:J-------.--..,D<J----+_.,r-~
u
c
rare ACC) racordati in paralel. Cazanele
functioneaza pentru rnentlnerea tem• 0 ------{><J-,--IH• )--C:l,,....-i><}-,
peraturii necesare pentru consumatorul
de incalzire (conform graficului de regla•
re prestabilit, in functie de temperatura
exterloara), dar cu limitare inferioara a a.. ,---L---'---'----'--_. ._~
w
valorii acesteia (la 65°C-70°C), pentru m ~..-----
~---../
posibilitatea prepararii ACC.
SRA reslizeazaurmatoareleoperatiuni:
- comanda automata a pompelor de
circulatie a agentului termic de Incalzire, ..,
U)
in functie de temperatura sesizata de r---------
1
senzorul de ternperatura exterioara, in
functie de rnarirnea sesizata, regulatorul
climatic actioneaza asupra elementelor I
I
I
de executie (pompele de circulatie i. I
I
agent termic de Incalzire), I

I
I
I
- reglarea temperaturii agentului ter• I
i :
mic produs de cazane pentru consuma•
torii de incalzire: aceasta se realizeaza 1 •I r--
in tunctie de diferenta intre temperatura I : I
L--0~
I I
necesara a agentului termic livrat con•
sumatorilor de Incalzire (calculate de re•
gulatorul climatic pe baza graficului de I
reglare prestabilit) si temperatura sesi•
zata de senzorul de ternperatura agent
termic produs de bateria de cazane. in
functie de valoarea acestei diferente, re•
gulatorul electronic cornanda elemen•
tele de executie (in acest caz, arzatoa•
rele cazanelor). Sonda de ternperatura
ducere trebuie arnplasata aproape de
racordul de ducere al cazanului 3 (astfel
incat timpul mort indus de timpul de
transport sa fie cat mai mic), dar sufi•
cient de departe pentru ca amestecul
sa fie omogen: se recornanda o distanta
intre 0,5 m si 1 m.
- reglarea temperaturii ACC produse:
I. tnstalatli de incalzire Capitolul 5: Centrale termice
pentru schema cu acumulare prezen• consumatorii de agent termic pentru ln• acelasi tip prin permutareaciclica a or•
tata (compusa din schirnbator de caldu• calzire, reglare calitativa centrala, reali• dinii de intrareIn functionerea acestora.
ra, vas de acumulare si pornpa de cir• zata prin amestec In vane de reglare - comanda automata a pompelor caza•
culatie apa calda de consum), bucla de motorizate cu trei cal, iar pentru prepa• nelor: pompele sunt pornite lnainte de
reglare este de tip ,,lnchis", cu actiune ratorul de ACC, reglare cantitativa prin pornirea arzatoarelor, pentru uniformi•
tot/nimic asupra pompei de circutatie actiune asupra pompelor de ACC). Fie• zarea temperaturilor din cazan si
agent termic primar si asupra pompei care tip de sistem de distributie este stabilirea debitului necesar de irigare;
de circulatie apa calda de consum. Re• comandat de regulatoare separate, care pompele sunt oprite - cu o tempo•
gulatorul electronic aferent este conec• pot fi interconectate cu regulatorul de rizare de cateva minute - dupa oprirea
tat la traductorul de ternperatura ampla• conducere a cascadei RC. arzatorului si lnchiderea cornpleta a
sat pe vasul de acumulare: In cazul In Cazanele sunt protejate lmpotriva re• vanei motorizate cu trei cai,
care temperatura sesizata de traductor tururilor reci prin actiunea vanelor - izolarea hidraulica a cazanului la opri•
este mai mica decat temperatura prese• arnestecatoare cu trei cai motorizate re fata de circuitul bateriei de cazane
tata de pornire (de exemplu 40°C), re• amplasate la intrarea In fiecare cazan; (aceasta se reahzeaza prin lnchiderea
gulatorul cornanda intrarea In functio• atunci cane detectorul Sr sesizeaza o ternporizata a vanei cu trei cai afe•
nare a elementelor de executie (pom• temperatura de irigare prea mica, SRA rente, dupa oprirea arzatorului).
pele de circulatie a apei calde de con• cornanda pozitionarea V3C pentru a re• - protectia cazanelor la lipsa circulatiei
sum si pompele de circulatle a agentului aliza amestecul unei parti din debitul de apei se asiqura prin oprirea functiona•
termic primar pentru prepararea ACC). apa produs de cazan cu debitul de apa rii arzatoarelor atunci cand debitul de
La atingerea temperaturii presetate de provenit din sistemul de lncalzire, astfel apa prin cazan este insuficient (stare
oprire (de exemplu 55°C-60°C) se co• incat temperatura de irigare sa nu co• sesizata prin senzorul de debit).
rnanda oprirea pompelor. boare sub valoarea minima lrnpusa. - reglarea temperaturii agentului termic
- pornirea/ oprirea secventiala a pom• SRA de conducere a bateriei de cazane de incatzire se realizeaza cu regula•
pelor de circulatie, arzatoarelor, robi• actioneaza de asemenea asupra V3C sl toare climatice diferite pentru fiecare
netelorde sectorizare automate. pentru intrarea I iesirea hidraulica din circuit de Incalzire: acestea deterrnina,
Secven• functionars a cazanelor. Pompa de ca• In functie de diferenta intra tempe•
ta de intrare In functionare a unui cazan zan poate fi oprita pe contact de sfarsit ratura necesara a agentului termic
impllca urrnatoarele faze: deschiderea
de cursa a V3C. Pentru cazanele cu ca• livrat consumatorilor de Incalzire (cal•
temporizata a vanei V2C (cu o tempori•
pacitate terrnica mare - volum mare de culata de regulatorul climatic) si tem•
zare de 3-5 minute pentru uniformizarea
apa, la solicitarea pentru intrarea In fun• peratura sesizata de senzorul de
temperaturii cazanului, prin irigarea cu
ctionare a cazanului, aducerea acestuia ternperatura agent termic produs prin
apa de retur din instalatie), pornirea
la parametri de ternperatura ceruti de amestec, pozitia vanei de reglare cu
erzatorului(cu secventsle proprii de pre•
restul bateriei de cazane se poate face trei cal motorizate.
ventilare a focarului, acces combustibil,
cu V3C In pozitle de recirculare, cu ar• - reglarea temperaturii agentului termic
mitializsrea flacarii, controlul existentei
zatorul si pompa In functionare: aceasta de Incalzire livrat consumatorilor, res•
flacarii, adaptarea puterii flacarii la sar•
permite evitareadereglarilorrnentionateIn pectiv reglarea temperaturii ACC pro•
cina ceruta, etc), controlul temperaturii
cazul sondei plasate pe ducere. duse se realizeazaca si In schema din
apei produse. lesirea din functionare im•
SRA realizeazaurrnatoareleoperatiuni: fig. 5.8.13.
plica In primul rand oprirea functionarii
- limitarea interioara a temperaturii apei
erzatoruluisi apoi lnchiderea ternoorlzata 5.8.3.2.3 Centrale tennice cu mai
la intrarea In cazane, prin pozltionarea
a vanei V2C (In scopul evacuarii caldurii multe cazane de acela{li tip, cu
vanelor amestecatoare cu trei cai In
In exces din focar catre apa care iriga func;tionare 1n cascadj, cu pompl
functie de valoarea diferentei intre
cazanul).In cazul opririi ambelor cazane, {Ii
temperatura minima adrnisibila a apei
pe contact de starsit de cursa a vanelor van• de izolare cu dou• cli pe fiecare
la intrarea In cazane (de exemplu
motorizate, se opreste functionarea
50°C, In functie de tipul cazanului si cazan, cu racordare decuplatA prin
pompelor de circulate.
de natura combustibilului) si tempe• butelie de egalizare a presiunilor {Ii
Schema prezentata nu prezmta con• reg/are independenM pentru fiecare
ratura efectiv indicate de senzorii
ditii restrictive asupra temperaturii de iri• consumator.
arnplasati la intrarea In fiecare cazan.
gare a cazanelor, lnsa protectia - reglarea temperaturii apei preparate Schema din fig. 5.8.15 este caracteri•
cazane• lor la lipsa circulatiei apei prin de zata prin decuplarea hidraulica a zonei
acestea trebuie asiqurata prin bateria de cazane: regulatorul de cas• de producere (cazanele)de zona de dis•
interzicerea func• tionarii arzatoarelor cada calculeazatemperaturanecesaraa tributie si de preparare; centrala alimen•
atunci cane debitul de apa prin cazan apei preparate (valoarea maxima a teaza trei tipuri de consumatori, cu re•
este insuficient (stare sesizata de temperaturiicerute la un moment dat de glare independenta (pentru consumato•
senzorul de debit Sc). consumatorii In functiune), o cornpera rii de agent termic pentru lncalzire, reg•
cu temperaturaetectiva a apei prepara• lare calitativa centrala, realizata prin
5.B.3.2.2 Centrale tennice cu mai te (prin senzorulplasat pe conducta co• amestec In vane de reglare motorizate
multe cazane de acela{li tip, cu rnuna de ducere) si actioneaza asupra cu trei cai, iar pentru preparatorul de
func;tionare 1n cascadlJ, cu pompl elementelorde executie (arzatoereleca• ACC, reglare calitativa prin amestec
{Ii vatd de izolare cu trei cli pe realizata In vana de reglare motorizata
zanelor) pentru obtmerea temperaturii
fiecare cazan, cu racordare necesare. Actiunea asupra arzatoerelor cu trei cai).
decuplatA prin SRA de conducere a bateriei de ca•
se concretizeazaprin stabilirea treptelor
butelie de egalizare a presiunilor {Ii zane actioneaza asupra vanei motoriza•
reg/are independenM pentru de functionare necesare, respectiv prin
oprirea acestora. Actlunea asupra te de izolare cu doua cai (V2C) pentru
fiecare consumator.
arza• toarelor este lntotdeaunalnsotita intrarea I iesirea hidraulica din functio•
Schema din fig. 5.8.14 reprezinta un nare a cazanelor. Pompa de cazan se
sistem de producere decuplat hidraulic, de ac• tiuni sl asupra altor elemente din
sistem (pompe, vane, etc.). Actiunea opreste pe contact de starsit de cursa a
cu trei consumatori (circuit incalzire V2C. Cazanele sunt protejate lmpotriva
Zona 1, circuit incalzire zona 2 si circuit SRA ur• rnarestede
asemeneauniformizareadu• ratelor de retururilor reci (sesizate de detectorul Sr
P!eparareACC), cu reglare independen•
ta pentru fiecare consumator (pentru functionere ale cazanelor de
I. lnstalatii de Incalzire
amplasat la intrarea in cazan, care de•
clanseaza pornirea pompei de recircula•
re Pr arnplasata pe by-pass, pana la in•
cadrarea temperaturii de retur in limitele
acceptate), respectiv impotriva debitelor
de irigare prea mici (sesizate prin detec•
torul de debit Sc care declanseaza por•
nirea pompei de recirculare Pr, respec•
tiv interzice pornirea arzatorului daca
debitul de irigare este insuficient).
SRA realizeaza urrnatoarele operatiuni;
- reglarea temperaturii apei produse
de bateria de cazane: regulatorul de
cascada calculeaza temperatura nece•
sara a apei produse (valoarea maxima a
temperaturii cerute la un moment dat de
consumatorii in functiune), o cornpara
cu temperatura etectiva a apei produse
(prin senzorul plasat pe conducta co•
rnuna de ducere) sl actioneaza asupra
elementelor de execute (arzatoarele ca•
zanelor) pentru realizarea temperaturii
necesare. Actiunea asupra arzatoarelor
se concretizeaza prin stabilirea treptelor
de functionare necesare, respectiv prin
oprirea acestora. Actiunea SRA urrna•
reste sl uniformizarea duratelor de func•
tionare ale cazanelor de acelasi tip prin
permutarea ciclica a ordinii de intrare in
functionare,
~u .--l><:J-------r--C><1--~--ll--~
- comanda automata a pompelor ca• I:
zanelor: pompele sunt pornite inainte de c3 --- --{><:J--,-fl• }-~W---1:><::1-.

pornirea arzatoarelor, pentru uniformiza•
rea temperaturilor din cazan $i stabilirea
debitului necesar de irigare; dupa opri•
rea arzatorului $i inchiderea ternporizata a. ~_...._..._.... ... ..... ,_~
a vanei motorizate cu doua cai, pompe•
le de cazan sunt oprite (pe contact de
m-~---~----'
starsit de cursa a vanelor).
- scoaterea cazanului din circuitul hi•
draulic al bateriei de cazane la oprire
.,,
(realizata prin inchiderea ternporlzata a
vanei cu doua cai aferente).
- limitarea lnferioara a temperaturii
apei la intrarea in cazane, prin pornirea
pompei de recirculare de pe by-pass pe I
perioada in care temperatura apei pro• '1
venite din sistem este sub temperatura
minima admisibila,
,--
1 I
- protectia cazanelor la lipsa circulati• L - Juli
ei apei se asiqura prin interzicerea ~I
func•
tionarii arzatoarelor atunci cand debitul I
de apa prin cazan este insuficient (stare
sesizata prin senzorul de debit Sc).
- reglarea temperaturii ACC produse:
schema cu acumulare (cornpusa din
schirnbator de caldura, vas de acumu• I_ - -
lare, pornpa de apa calda de consum $i I
I
vana de reglare cu trei cai arnestecatoa•
re) este cornandata printr-o bucla de re•
glare de tip ,,inchis", cu actiune progre•
siva asupra temperaturii agentului ter•
mic primar ce iriga schirnbatorui, Debi•
tul de agent termic primar este con•
stant, temperatura acestuia fiind variata
in functie de diferenta intre temperatura
presetata (necesara) a ACC si tempera•
tura ACC produsa in schirnbator. Regu-
I. lastalatii de Incalzire Capitolul 5: Centrale termice
latorul electronic aferent este conectat tioneaza vana cu trei cai asttel incat sa ACC similar celor prezentate In fig.
si cu traductorul de temperature ampla• minimizeze diterenta constatata. 5.8.14 sau 5.8.15.
sat pe vasul de acumulare: In cazul In Schema hidraulica prezentata poate fi SRA de conducere a bateriei de ca•
care temperatura sesizata de traductor utilizata si fara prezenta pompelor de re• zane actioneaza (cu temporizare) asu•
este mai mica decat temperatura prese• circulare de by-pass, atunci cand peri• pra vanei motorizate de izolare cu doua
tata de pornire (de exemplu 40°C), re• oadele cu retururi reci sunt !imitate: pro• cai (V2C) pentru intrarea I iesirea hidra•
gulatorul cornanda intrarea In functiona• tectia la temperatura de irigare prea mica ulica din functionare a cazanelor. Pom•
re a pompelor de circulatie a ACC si a se realizeazaIn acest caz prin limitarea pa de cazan se opreste pe contact de
pompelor de circulatie a agentului ter• ternporara a debitelor de agent termic starsit de cursa a V2C. Cazanele sunt
mic primar pentru prepararea ACC, res• prelevate de consumatori (realizata prin rezistente la retururi reci lnsa, In timpul
pectiv pozitionarea vanei de reglare lnchidereatotala sau pertiala a vanelor cu secventel de intrare In functionare a ca•
arnestecatoare pentru realizarea tempe• trei cal din distributie).Asttel se zanului, se impune ca regulatorul de
raturii necesare a ACC. La atingerea realizeaza rnsrrea debitului de agent cascada sa alba temporizare la anclan•
temperaturii presetate de oprire In vasul termic care se recircula prin butelia sarea urmatorului cazan, In cazul reglarii
de acumulare (de exemplu 55°C-60°C) de decuplare hicraulica, pana la In functie de temperatura de ducere,
se cornanda oprirea pompelor. atingerea temperaturii de regim In zona pentru a nu se produce porniri inutile
In varianta prepararii ACC fara acu• de producere. ale cazanelor. Schema poate fi conce•
mulare (fara vasul de acumulare ACC), puta $i cu clapete unisens In loc de va•
se utilizeaza tot o schema de reglare In 5.8.3.2.4 Centra/e tennice cu mai nele motorizate cu doua cal, In acest
bucla Inchisa, comandata In acest caz mu/te cazane de ace/BJ/ tip, cu caz actiunea RC pentru intrarea I tesirea
doar de temperatura apei calde la ie$i• funq/onare 1iJ cascadj, cu pompj de din circuitul hidraulic a cazanelor se fa•
rea din preparatorul de ACC. Regulato• cazan Ji van• de izolare cu dou• cj/ ce asupra pompelor de cazan. Restul
rul aferent prepararii de ACC comanda pe cazane, cu racordare decup/Btj operatiunllor realizate de SRA sunt iden•
intrarea In functionare a elementelor de prin butelie de ega/izare a presiunilor tice cu cele descrise pentru schemele
executie (vana arnestecatoare de regla• Ji reg/are independenM pentru fiecare prezentate In subcapitolele 5.8.3.2.2. si
re cu trei cal, pompele de circulatie a consumator. 5.8.3.2.3.
apei calde de consum sl pompele de Schema centralei termice prezentate
circulatie a agentului termic primar In fig. 5.8.16 este echipata cu cazane
pentru prepararea ACC). Regulatorul de acelasi tip racordate In paralel, fara
cornpara valoarea presetata pentru conditionari asupra temperaturii de iri•
temperatura necesara a ACC (de gare, cu pompe de cazan $i vane mo•
exemplu 55°C-60°C) cu temperatura torizate de izolare cu doua cal; distribu•
ACC preparata de schirnbator sl pozitia fluidelor preparate se face pentru
consumatori de incalzire si de preparare
,----------------
~---------: I
- - - - - - - -1 - - - - - - - - ' - J
I ' I
I I
I Sd'
~;~_:-~--1
I
I -_:-_:-_:-"--~i
---, I I
~;~_:-~--:
I I I 1•
1 11 ' • I I 11 ;, I I II , •
I 111 r-T.j.......-1.-, I I II r-T+-1--, I I 11 r-T+--1--i BEP
I I It I I It I I It
-
I I TI I I rI I IrI
1 I 1 I 1 I
1 I 0 1 I 0 1 I 0
Cinc1
----
1 I 1...-.........1...... -, I I .... ._, I I .... ._, Cinc2
1 I i I 1 I Cacc
Cinc1
C1nc2
IL---·-- pc;z, I L - - - -e-. - Pez2 I L - - - ~ - PczJ
L -+_ L _.._
V2C·1 V2C-2 V2C-J
Cacc
Fig. 5.8.16 Centrali tennici cu mai multe cazane de acela,i tip, cu func1:ionarein cascadi, cu pompe de cazan 'i
vane de izolare cu doui cii pe fiecare cazan, cu racordare decuplati cu butelie de egalizarea presiunilor, cu
reglare independentipentru fiecare consumator (consumatori de incilzire 'i de preparare api caldi de consum).
Cz - cazan apa calda: Az - arzator: BEP: butelie de egalizarea presiunilor; TL - detector de ternperatura cazan; TS -
detector de temperatura maxima cazan; V3C - vana cu trei cai rnotorizata: Sc - senzor de debit apa: Sr - senzor de
ternperatura apa retur cazan; SC - schimbator de caldura pentru prepararea ace; Vac - vas acumulare ace; Pcz - pompa
cazan; Rcz - regulator cazan; RC - regulator centrala terrnica: Sd - detector de ternperatura agent termic.
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de
Incalzire
5.8.3.2.5 Centralltennid mbctj, cu
un cazan cu recuperatoJr i cazane
standard, cu funct;ionare1n cascadl,
cu pompl Ji vanl de izo/are cu doul
di pe fiecare cazan, cu racordare
decuplatlprinbutelie de ega/izare
a presiuniloJri reg/are
independentl pentru fiecare
consumator.
Schema din in fig. 5.8.17 prezinta o
centrala termica alcatuita din cazane de
clase diferite: un cazan cu pertorrnante
ridicate (atat la sarcini nominalecat si la
sarcini partiale - cazanul cu recupera•
tor-condensator)si doua cazane ,,stan•
dard" (pertorrnante bune la sarcini apro•
piate de sarcinile nominale}.Conduce•
rea baterieide cazanese face acordand
prioritate functionarii cazanului de inalt
randament(care acopera toate sarcinile N
u
variabile,tranzitorii),in timp ce cazanele c
standard sunt utilizate preponderent la

cu
c3 o
sarcina norninala,
Regulatorulcazanului cu recuperator
asiqura si functionarea recuperatorului, :t;,.-------~~~
m-~~-~-~---
prin comanda asupra pompei de circu• "'
latie recuperator sl prin protectia aces•
tuia la supratemperaturisi la debite de
irigareprea mici. Protectia se realizeaza
prin oprirea arzatorului cazanuluiin ca•
zul depasirii limitelor prescrise.
-
SRArealizeazaurrnatoereleoperatiuni: J!_ N:
- reglarea temperaturii apei preparate -•~u

de bateria de cazane: regulatorul de
cascada determina temperatura ne•
cesara a apei preparate (valoarea
maxima a temperaturii cerute la un ~,.--~-~---~~--..
~~-r-------,----~
moment dat de consumatorii in func•
tiune), o cornpara cu temperatura
efectiva a apei (prin senzorul plasat "'"
pe conducta cornuna de ducere) si
actioneaza asupra elementelor de
executie (arzatoarelecazanelor) pen•
tru realizarea temperaturii necesare,
acordand prioritate in functionare ca•
zanului de inalt randament. Actiunea
asupra arzatoarelor se concretizeaza
prin stabilirea treptelor de functionare o
0:
necesare, respectiv prin oprirea
arzatoarelor, Arzatorul cazanului cu
recuperator este actionat cu prio• ~
ritate. Actiunea SRA urrnareste si
uniformizarea duratelor de functio• ;;L
nare pentru cazanele ,,standard" prin
permutareaciclica a ordinii de intrare
j~
l
in functionare a acestora.
- comanda automata a pompelor caza• £
nelor si a recuperatorului: acestea ·~
sunt actionate inainte de pornirea f~_
~
1-~·
arzatoarelor, pentru uniformizarea
temperaturilor din cazan Si stabilirea
debitului necesar de irigare; dupa 'ii0:
oprirea arzatorului si inchiderea
ternporlzata a vanelor motorizate cu
doua cal, pompele de cazan sunt
oprite (pe contact de sfarsit de cursa
a vanei). Pompa recuperatorului este
oprita odata cu pompa cazanului
aferent.
I. lnstalatii de inealzire Capitolul 5: Centrale termice
cazan sl valoarea presiunii impuse de
\-:-~l regulatorul central (valoarea presetata
a presiunii).
~--
- rnentinerea nivelului necesar al apei

din cazan, realizata prin actiune
asupra vanei de alimentare motorizate
Va $i asupra pompei de alimentare
Ped (regulatorul cornanda alimentarea
-~....:-aa
j Vad cu apa a cazanului, prin actiune
asupra vanei cu doua cai motorizate
Va si prin pornirea pompei de
alimentare Ped la atingerea nivelului
minim de lucru sesizat de detectorul
de nivel apa din cazan (NL); la atin•
gerea nivelului maxim de lucru, porn•
pa este oprita si vana inchisa).
Vp1
- controlul debitului de abur produs de
cazan (limitarea superioara a debitului
de abur produs prin actiune asupra
vanei Vrd, in functie de debitul
Ped detectat prin sesizorul Sda).
- asigurarea cazanului impotriva presiu•
Fig. 5.8.18 Centrali tennica de abur de joasa presiune cu alimentare nilor prea mari (regulatorul cazanului
prin intrerupe alimentarea cu combustibil a
pompare. arzatorului la depasirea presiunii de si•
Cz: cazan; Az.: arzator: Rcz: regulator cazan; RC: regulator baterie de cazane; quranta prescrise).
Spa: detector de presiune abur; Sda: detector debit abur; Ss: detector de - asigurarea cazanului impotriva functio•
salinitate; PL: detector de presiune de lucru; PS: detector de presiune de narii cu nivel de apa prea scazut (la
siquranta; NL: detector de nivel apa (de lucru); NS: detector de nivel apa (de atingerea nivelului minim de siguranta,
siquranta); Vrd: vana de reglare debit abur; Va: vana de alimentare cazan; Vp: sesizat de detectorul de nivel NS,
vana de purjare; Ped: pornpa de alimentare cu condensat; Red: rezervor regulatorul cazanului cornanda por•
condensat; Ta: grup de tratare a apei de alimentare; Vad: vana de adaos apa nirea pompei Ped, deschiderea vanei
alimentare; RN: Regulator de nivel apa in Red; AS: avertizor sonor; ab: abur de alimentare Va si sernnalizeaza
joasa presiune; cd: condens returnat din sistem; aa: apa de alimentare. atingerea acestui nivel. Daca nivelul
de pericol este atins, regulatorul
- izolarea hidraufica a cazanului oprit peratura necesara a agentului termic cazanului intrerupe alimentarea cu
din circuitul bateriei de cazane livrat consumatorilor de Incalzire combustibil a cazanului - rearmare
(realizataprin inchiderea ternporizata a (calculate conform graficului de reglaj rnanuala-, si semnalizeaza atingerea
vanei cu doua cai aferente). prestabilit propriu consumatorului acestui nivel).
- protectia cazanelor la lipsa circulatiei respectiv) si temperatura sesizata de - purjarea automata a cazanului (la atin•
apei prin acestea se asiqura prin inter• senzorul de ternperatura agent termic gerea concentratiei limita a sarurilor
zicerea functionarii arzatoarelor atunci produs prin amestec, pozitia vanei de minerale din apa din cazan- detectata
cand debitul de apa este insuficient reglare cu trei cai rnotori-zata. prin senzorul Ss- regulatorul cornanda
(stare sesizata prin senzorul de debit evacuarea unei cantitati prestabilite de
al cazanului). 5.8.3.2.6Centrali tennid pentru apa din cazan).
- protectia recuperatorului-condensator producerea aburului de joasl Regulatorul Re are rolul de a rnentine
la lipsa circulatiei apei se asiqura prin temperaturic,u doul cazanecu presiunea ceruta de sistem, actionanc
interzicerea functionarii arzatoarelor functionare 1iJ cascadl, cu alimentare (prin intermediul regulatoarelor Rcz)
atunci cand debitul de irigare este in• cu condensatprin pompare. asupra cazanelor (prin stabilirea trepte•
suficient (sesizat prin senzorul de Schema din fig. 5.8.18 prezinta o lor de functlonare necesare, respectiv
debit aferent). centrala terrnica care produce abur de prin oprirea acestora), in functie de dife•
- protectia recuperatorului-condensator joasa presiune. Cazanele sunt racordate renta intre presiunea necesara a aburu•
la depasfrea valorii maxime a tempe• in paralel, conducerea bateriei de caza• lui si presiunea realizata de bateria de
raturii apei de irigare se asiqura prin ne se face in cascada, Regulatoarele cazane (sesizata de detectorul de pre•
oprirea arzatorului cazanului de inalt cazanelor indeplinesc mai multe functii: siune Spa).
randament. - rnentinerea presiunii necesare a abu- Alimentarea cu apa de adaos se rea•
- reglarea temperaturii agentului termic rului produs de cazan, reallzata prin lizea direct in rezervorul de condensat,
de Incalzire livrat consumatorilor: actiune asupra arzatorului cazanului prin actiunea nivostatului RN asupra va•
aceasta se obtine prin regulatoare ell• (regulatorul stabileste treapta de fun• nei de adaos Vad, in functie de nivelul
matice separate pentru fiecare circuit ctionare a arzatorului sau oprirea apei din rezervor.
de Incalzire. Fiecare regulator deter• acestuia), in functie de rnarirnea dife•
mina, in functie de diferenta intre tern- rentei intre presiunea aburului din
Anexa 5.1
Temperaturile medii lunare, £Jm1 [°C] 'i anuale, 88 [°CJ ale aerului exteriorpentru principalele localitiii din Rominia
(dupi STAS- SR 4839)
Altitu-
Nr. Luna
dinea
crt. Localitatea [m] I II Ill IV v VI VII VIII IX x XI XII
(}a
[OC]
Temperaturi medii lunare, 8mt °Cl
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Adamclisi 158 -1,2 0,5 4,4 10,3 15,8 19,7 21,6 21,0 17,2 11,5 6,7 1,5 10,8
2 Alba lulia 281 -3,3 0,3 4,7 10,5 15,5 18,6 20,5 19,7 15,5 9,9 4,0 -0,5 9,6
3 Alexandria 75 -2,7 -1,8 5,0 11,5 16,9 20,5 22,5 21,9 17,9 11,5 5,2 -0, 1 10,7
4 Arad 117 -1,8 0,8 5,4 10,9 16,0 19,0 20,8 20,2 16,3 10,7 5,3 0,6 10,4
5 Bacau 184 -3,8 -1,9 2,7 9,6 15,2 18,6 20,0 19,4 15,2 9,4 4,0 -0,9 9,0
6 Baia Mare 216 -2,7 0,0 4,7 10,5 15,4 18,2 19,7 19,0 15, 1 10,0 4,8 -0,2 9,5
7 Barlad 172 -3,3 -1,5 3,2 10,2 15,9 19,2 20,7 20, 1 16,2 10,3 4,5 -0,5 9,6
8 Bistrita 366 -5,0 -2, 1 3, 1 9, 1 14,3 17,0 18,3 17,6 13,5 8,0 3,2 -1,8 7,9
9 Blai 334 -4,0 -0,7 4,4 9,9 14,7 17,6 19, 1 18,7 15, 1 9,3 3,8 -1, 1 8,9
10 Botosani 161 -3,8 -2,0 2,7 9,7 15,4 18,6 19,9 19,2 15,2 9,6 4,0 -0,8 9,0
11 Brasov 534 -4,9 -2,5 2,6 8,5 13,3 16, 1 17,5 17,0 13,4 7,9 2,8 -1,9 7,5
12 Braila 15 -1,4 -0,5 4,8 10,9 16,9 20,4 21,9 21, 1 17, 1 11,0 4,7 -0,7 10,5
13 Bucuresti-Baneasa 92 -2,4 -0, 1 4,8 11,3 16,7 20,2 22,0 21,2 16,9 10,8 5,2 0,2 10.6
14 Buzau 96 -2,0 0, 1 4,5 11, 1 16,7 20,3 22,0 21,4 17,5 11,3 5,4 0,6 10,7
15 Calafat 66 -1,8 0,9 5,7 12, 1 17,4 20,8 22,8 22,1 18, 1 11,7 5,8 1,1 11,4
16 Caracal 112 -2,3 0, 1 5,2 11,7 17, 1 20,5 22,5 21,8 17,8 11,4 5,3 0,2 10,9
17 Caransebes 292 -1,3 1,0 5,2 10,5 15,4 18,2 19,8 19,4 15,9 10,9 5,7 0,9 10, 1
18 Calarasi 19 -1,4 0,7 5,3 11,8 17,0 20,8 22,5 21,7 17,5 11,6 6,2 1,3 11,2
19 Carnpina 461 -2, 1 -0,7 3,2 9,2 14,2 17,5 19,0 18,3 14,5 9,0 4,4 0, 1 8,9
20 Carnputunq
Moldovenesc 659 -4,7 -2,9 0,8 6,5 11,9 15,0 16,4 15,6 12, 1 7,0 2, 1 -2,2 6,5
21 Carnouluno Muscel 680 -2,6 -1,2 2,5 8, 1 12,8 15,9 17,6 17,0 13,4 8,4 3,7 -0,6 7,9
22 Clui-Napoca 410 -3,6 -1,2 4,0 9, 1 14,2 16,7 18,3 17,7 14, 1 8,5 2,9 -1,2 8,3
23 Constanta 13 0,5 1,6 4,6 9,9 15,5 20,0 22,0 21,8 18,3 13, 1 8,0 3,2 11,5
24 Craiova 195 -2,3 -0, 1 4,7 11, 1 16,6 19,8 21,9 21,3 17,4 11, 1 5,0 0, 1 10,6
25 Curtea de Araes 448 -2,6 -0,8 3,5 9,4 14,4 17,5 19,2 18,4 14,5 8,7 4,0 -0,4 8,8
26 Dei 232 -2,5 0,8 4,4 10,2 15,7 18,4 19,7 18,5 15,0 8,9 4,5 -0,5 9,4
27 Deva 230 -2,8 0,3 5,2 10,4 15, 1 18,0 19,7 19,2 15,5 9,8 4,5 -0, 1 9,6
28 Dorohoi 240 -4,3 -2,6 1,9 9,0 15,0 18,0 19,4 18,7 14,9 9,2 3,5 -1,4 8,4
29 Draqasanl 280 -1,5 0,3 5,0 11,3 16,3 19,5 21,6 21, 1 17,5 11,6 5,6 0,7 10,8
30 Faaaras 428 -5,0 -2,3 3,0 8,7 13,8 16,6 18, 1 17,4 13,6 7,9 2,7 -2,0 7,7
31 Focsani 60 -3,8 -1,8 3,5 10,0 15,7 19,2 21,6 20,9 16,7 10,5 4, 1 -1, 1 9,6
32 Galati 71 -2,5 -0,6 4,0 10,8 16,6 20,2 22,0 21,4 17,2 11, 1 5,3 0,3 10,5
33 Giurgiu 24 -2,3 0, 1 5,4 12, 1 17,5 20,9 22,7 21,9 17,6 11,5 5,6 0,5 11, 1
34 Grivita(jud. lalomita) 51 -2,6 -0,5 4,3 11,0 16,8 20,3 21,9 21, 1 16,9 10,9 5, 1 0,2 10,5
35 Gura Hont (jud. Arad) 177 -2,0 0,9 5,4 10,3 15,4 18,2 19,8 18,8 15,4 10,2 4,9 0,6 9,8
36 Husi 97 -3,2 -1,5 3, 1 10,4 16,4 19,7 21,2 20,6 16, 1 10,0 4,4 -0,3 9,7
37 lasi 102 -3.7 -1,8 3,0 10,3 16, 1 19,2 20,5 19,9 15,9 10,0 4,3 -0,6 9,4
38 Joseni 750 -8,4 -5,7 -0,6 6,0 11,3 14,3 15,7 14,9 11,2 5,4 0,2 -5,0 4,9
39 Lugoj 123 -1,4 1,3 5,6 10,9 15,8 18,7 20,4 19,8 15,9 10,8 5,8 1,0 10,4
40 Manaalia 6 0,9 1,8 4,5 9,5 14,9 19,4 21,5 21,4 18,0 13,0 8,2 3,6 11,4
41 Medaidia 50 0,2 2,0 4,5 10,8 17,0 20,7 22,1 21,5 18,0 11,5 8,7 1,9 11,6
42 Miercurea Ciuc 707 -6, 1 -2,0 -1,2 7,2 12,5 15,2 16,5 15,5 11,9 6,2 1,5 -3,8 6, 1
43 OdorheiulSecuiesc 525 -4, 1 -1,6 -2,9 8,6 13,6 15,8 17,7 16,6 12,9 7,9 3, 1 -1,6 7,7
44 Oradea 137 -2,0 0,6 5,2 10,8 15,8 18,7 20,5 19,9 16, 1 10,6 5,2 0,4 10,2
45 Oravita 20 -0,3 1,8 6,0 11, 1 15,9 18,7 20,4 20,3 17,0 12,0 6,6 1,8 10,9
46 Paltinis-Sibiu 1454 -4,4 -3,9 -1,0 3,4 8,3 11, 1 12,8 12,8 9,8 5,9 1,4 -2,4 4,5
47 Petrosani 607 -3,0 -0,8 2,8 7,8 12,6 15,4 17,0 16,4 12,9 8, 1 3,4 -0,9 7,6
48 Piatra Neamt 314 -3,4 -1,8 2,4 9, 1 14,6 17,8 19,2 18,7 15,0 9,5 4,0 -0,7 8,7
49 Pitesti 306 -1,9 -0,3 4, 1 10, 1 15,2 18,6 20,3 19,6 15,9 10, 1 4,9 0,3 9,7
50 Plolesti 177 -2,5 -0,5 4,2 10,6 16,0 19,4 21, 1 20,6 16,6 10,5 4,9 0,0 10, 1
51 Poiana Stampei 820 -7,4 -5,2 -1,3 4,3 9,7 12,6 14,0 13,5 9,8 4,7 -1,4 -4,9 4,0
52 Predeal 1090 -5,2 -4, 1 -0,8 4,5 9,6 12,7 14,2 13,6 10,2 5,4 1,1 -3, 1 4,8
53 Ramnicu Sarat 152 -1,8 -0, 1 4,3 11,0 16,6 20, 1 21,7 21, 1 17,0 11,0 5,6 0,8 10,6
54 Ramnicu Valcea 243 -1,7 0,5 5, 1 11,0 15,8 19, 1 20,9 20, 1 16,3 10,5 5,3 0,5 10,3
55 Resita 226 -1,1 0,6 5,2 11,4 15,8 19,3 21,5 21,2 17,6 12, 1 7,0 1,9 10
56 Satu Mare 123 -3,2 -0,5 4,5 10,2 15,4 18,4 19,9 19, 1 15, 1 9,5 4,3 -0,3 9,4
57 Sebes 253 -3,6 -0,5 4,5 10,0 14,9 17,9 19,5 18,9 15, 1 8,9 3,8 -0,8 9, 1
I. mstaletii de inciilzire Capitolul 5: Centrale termice
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
58 Sf. Gh. Delta 3 1,2 2,2 4,3 10,6 16,3 20,6 22,2 21,6 18,0 11,7 5,4 2,9 11,4
59 Sibiu 443 -4,0 -1, 1 3,8 9,4 14,2 17, 1 18,7 18, 1 14,4 8,9 3,7 -1, 1 8,5
60 Siqhisoara 352 -4,3 -1,5 4,5 9, 1 14, 1 17, 1 18,7 17,6 13,8 8,7 2,9 -1,3 8,3
61 Sinaia 1500 1500 -5,4 -5,2 -2,2 2,7 7,6 10,6 12,3 12, 1 9,2 4,8 0,5 -3,3 3,6
62 Slatina 165 -2,7 -0,5 4,8 10,9 16, 1 19,8 22, 1 21,7 17,7 11,7 5, 1 0,0 10,6
63 Slobozia 27 -2,7 -0,9 4,7 10,6 16,3 19,9 22,5 21,8 17,7 11,8 5,5 0,2 10,6
64 Suceava 350 -4,7 -3, 1 1,2 8,0 13,7 16,7 18, 1 17,5 13,8 8,3 2,9 -2,0 7,5
65 Sulina 2 -0,4 0,5 3,6 9,8 15,8 20,4 22,7 22,3 18,6 12,7 14 3,0 13,4
66 Tlrnisoara 86' -1,6 1,2 5,8 11,2 16,3 19,4 21, 1 20,4 16,5 11,0 5,6 0,8 10,6
67 Taruoviste 296 -2, 1 -0,3 4,0 10,2 15,4 18,8 20,6 19,8 15,9 13,5 4,8 0,8 10, 1
68 Tarou Jiu 203 -2,3 0,2 5,0 11,0 16,0 19, 1 21,0 20,2 16, 1 10, 1 4,7 -0,2 10, 1
69 Tarou Mures 308 -4,4 -1,4 4,2 10,0 15,0 17,9 19,3 18,7 14,8 9,0 3,8 -1,2 8,8
70 Targu Neamt 384 -3,2 -1, 1 2,5 9,4 15,0 18,0 19,4 18, 1 14,2 9,0 3,5 -0,6 8,7
71 Tarqu Ocna 243 -2,7 -1,0 3,3 9,8 15, 1 18,3 19,8 19,2 15,4 9,8 4,6 -0, 1 9,3
72 Tarcu Secuiesc 569 -5,8 -3,5 1,4 7,6 12,8 15,7 17, 1 16,6 12,9 7,3 2, 1 -2,9 6,8
73 Tecuci 57 -3, 1 -1, 1 3,6 10,5 16,2 19,7 21,2 20,4 16,2 10,2 4,6 -0,3 9,8
74 Tulcea 41 -0,9 0,6 4,4 10,8 16,6 20,6 22,2 21,4 17,Q_ 11,3 6,4 1,7 11,0
75 Turda 424 -4, 1 -1, 1 3,9 9,5 14,7 17,4 19,0 18,6 15,0 9,4 3,4 -1,5 8,7
76 Turnu Magurele 31 -2,2 0,3 5,5 12,3 17,6 21,0 22,9 22,0 17,8 11,4 5,4 0,5 11,2
77 Turnu Severin 70 -0,9 1,3 5,9 12,0 17,2 20,6 22,6 22,2 18,2 12,0 6,2 1,5 11,6
78 Urziceni 55 -2,4 -0,4 4,5 11,2 16,9 20,4 22, 1 21,3 17,2 10,9 5, 1 0,2 10,6
79 Vaslui 120 -2 0,4 3 11, 1 17,4 19,9 20,8 19,7 16,7 9,5 5,5 0,7 10,2
80 Vatra Dornei 802 -5,7 -4,0 0,4 5,2 10,5 13,9 15,3 14,4 10,9 6, 1 1,2 -4,0 5,4
81 Zalau 295 -2,4 -0,2 4,8 10,2 15, 1 17,9 19,6 19,0 15,3 10,2 4,8 -0, 1 9,5
Anexa 5.2
Durata, temperaturamec:lieexterioanl•i limiteleperioadei de
incilzire.
Valoarea gradelor-zile pentru 8; = 20 °C
Nr. Alti- Durata Limitele Tempe- Grade-zile
crt. tudinea perioadei perioadei de ratura pentru
Localitatea de tncalzire medie temperatura
incalzire lncepe Sfar$e$te exterioara tnterloara
fml fzilel la la rci de 20 °C
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Alba lulia 281 190 08.10 16.04 1,6 3 460
2 Alexandria 75 160 26.10 04.04 2,4 3 150
3 Arad 117 166 22.10 06.04 2,8 3 020
4 Bacau 184 190 09.10 06.04 1,0 3 630
5 Baia Mare 216 176 16.10 10.04 2,5 3 350
6 Barlad 172 180 16.10 14.04 1,8 3 460
7 Bistrita 366 186 10.10 14.04 2,0 3 850
8 Blai 334 178 18.10 14.04 1,8 3 530
9 Botosani 161 186 10.10 14.04 1,0 3 630
10 Bra$OV 534 196 06.10 20.04 1,4 4 030
11 Braila 15 166 24.10 08.04 2,2 3 170
12 Bucuresti 92 174 18.10 10.04 2,3 3 170
13 Buzau 96 168 20.10 06.04 2,4 3 150
14 Calafat 66 162 22.10 02.04 2,6 2 980
15 Caracal 112 160 26.10 04.04 2,4 3 100
16 Caransebes 292 170 18.10 06.04 2,8 3 180
17 Calarasi 19 164 26.10 08.04 2,7 3 010
18 Carnpina 461 170 22.10 10.04 2,4 3 530
19 Camoulunq-Moldovenesc 659 232 24.09 14.05 0,4 4 270
20 Carnoulunq-Muscel 680 196 06.10 20.04 1,4 3 820
21 Clui-Naooca 410 186 10.10 14.04 2,0 3 730
22 Constanta 13 167 01.11 16.04 3,5 2 840
23 Craiova 195 166 20.10 04.04 2,0 3 170
24 Curtea de Arqes 448 196 06.10 20.04 1,4 3 540
25 Deva 230 176 14.10 08.04 2,7 3 300
26 Dorohoi 240 186 10.10 14.04 1,0 3 850
27 Fagara$ 428 190 08.10 16.04 1,5 3 930
28 Focsani 60 176 16.10 10.04 1,7 3 350
29 Galati 71 171 20.10 10.04 1,9 3 190
30 Giuraiu 24 160 26.10 04.04 2,4 3 030
31 Husi 97 190 09.10 06.04 1,0 3 420
32 lasi 102 182 12.10 12.04 1,5 3 510
33 Lugoj 123 160 22.10 06.04 3,5 3 100
34 Manaalia 6 167 01.11 16.04 3,5 2 880
35 Medaidia 50 167 01.11 16.04 3,5 2 960
36 Miercurea Ciuc 707 222 26.09 06.05 0,3 4 250
37 Oradea 137 166 22.10 06.04 2,8 3 150
38 Paltinis-Sibiu 1454 232 20.09 10.05 0,4 5 170
39 Petrosani 607 204 02.10 24.04 1,9 3 960
40 Piatra-Neamt 314 210 01.10 28.04 2, 1 3 560
41 Pitesti 306 182 12.10 12.04 2,2 3 420
42 Plolesti 177 170 22.10 10.04 2,4 3 390
43 Predeal 1090 232 20.09 10.05 0,4 5 090
45 Hamnicu-Sarat 152 168 20.10 06.04 2,4 3 170
46 Ramnicu Valcea 243 178 18.10 14.04 2,7 3 120
44 Hesita 226 170 18.10 06.04 2,8 2 920
47 Roman 193 190 09.10 06.04 1,0 3 700
48 Satu Mare 123 176 16.10 10.04 2,5 3 370
49 Sf. Gheorghe Delta 3 172 26.10 16.04 3,2 3 180
50 Sibiu 443 184 12.10 14.04 2, 1 3 660
51 Siohisoara 352 190 08.10 16.04 1,3 3 640
52 Sinaia 1500 1500 224 24.09 06.05 1,3 5 650
53 Slatina 165 166 20.10 04.04 2,0 3 200
54 Slobozia 27 164 24.10 06.04 2,0 3 150
55 Suceava 350 186 10.10 14.04 1,0 4 080
56 Sulina 2 172 26.10 16.04 3,2 3 000
58 Tarqoviste 296 182 12.10 12.04 2,2 3 390
0 1 2 3 4 5 6 7
57 Timisoara 86 170 20.10 08.04 I
32 3 180
I
59 Tarqu Jiu 203 i 174 16.10 08.04 23 3 390
60 Taruu Mures 308 190 08.10 16.04 I 1,6 3 540
61 Tarqu Ocna 243 184 13.10 14.04 1 6 3 410
62 Tulcea 41 172 20.10 10.04 26 3 070
63 Turda 424 186 10.10 14.04 20 3 560
64 Turnu Maaurele 31 164 26.10 08.04 27 3 010
65 Turnu Severin 70 158 20.10 I
02.04 28 2 810
66 Urziceni 55 174 18.10 10.04 23 3 170
67 Vaslui 120 190 9.10 06.04 1 0 3 570
68 Vatra Dornei 802 232 24.09 14.05 0,4 4 580
69 Zalau 295 186 10.10 I
14.04 I
2,0 3 300
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de lnealzire
ANEXA 5.3. Rezeivoare metalice tipizatede IPCT ~ caracteristicigenerale.

Nr. Capacitatea Domeniul Nr.
crt. Denumirea Tip Schita Observatii
norrmala rn de utilizare plansa'
67/101-03
TIP A Rezervor pentru 67/101-4
r
orizontal depozitarea lichidelor Gama de tipodimen- 67/101-5
1 Rezervoare metalice avano y:s 1000 daN/m3 siuni a fast stabnita 1n
paralelipipedice la presiunea atrnosterica. conformitate cu 67/101-03
TIP B
160 STAS 8491. 67/101-4
vertical
250 Poate ti folosit ca: 67/101-5
I
400 - rezervor de apa: Solutiile constructive
0
630 - rezervor pentru sunt realizate din 67/111-01
TIP C tabla
800 produse petroliere; subtre si cu 1ntaritura 67/111-2
orizontal
1 000 - vas de expansiune din banda din otel, 67/111-4
Rezervoare metalice~--·- ~
2 1 600 deschis; cornier si profil ,,U" tip
w
cilindrice
2 000 - rezervor de condensat lasi. 67/111-01
TIP D
2 500 sau alte utiliziiri. 67/111-3
vertical
3 100 67/111-4
4 000
-f-- -- -
5 000 67/301-1
Rezervoare metalice TIP A H t~ 6 300
Rezervor de zi pentru Pozita mufelor este
67/301-2
si accesorii pentru 67/301-3
f~ -
3 utilizare ca rezervor
de zi pentru
combustibil lichid TIP C
-{--*-=-11--f-f\ 67/311-1
depozitarea produselor intorrnativa 1n proiectul

petroliere fluide de adaptare putandu-
STAS 54 si STAS 240. se da si alte pozitii,
CB
5 000
10 000
Rezervoare depozit 16 000 Rezervor depozit pentru Rezervorul este
pentru combustibil - 20 000
combustibil lichid fluid prevazut cu tiltru 67/350-01
4 25 000
67/355-3
lichid 31 500 STAS 54 si STAS 240. propriu de alimentare.
40 000
50 000
1:-- - ~er
TIP A,B Rezervor deschis (la pre-
TT" ff f siunea atrnosterica) pen- 67/370-1
tru colectarea conden- 67/370-2
Rezervoare metalice orizontal
satului; folosind indica-
si accesorii pentru
5 torul de nivel cu plutitor
utilizare ca rezervor
irW
f------~k+-
~ Pentru alte sisteme pri-
de condensat TIP C
160 vind indicarea nivelului, 67/371-1
orizontal --<
rezervorul se va adapta
I 250
corespunzator.
400
TJ: ff f 630
TIP A
orizontal 1:------j 1
800
000
Pozitia racordurilor
este indicativa. Ea
m
-· 1 600 poate ti schirnbata cu 67/300-1
2 000 respectarea condifhlor
TIP B 2 500 din plansele de detalii.
Rezervoare metalice vertical 3 150 Rezervor pentru
si accesorii pentru 4 000 preluarea dilatiirii apei 1n
6
utilizare ca vas de - 5 000 instalatiile cu apa calda
1:------j
TJ ~
expansiune deschisa TIP C 6 300 pana la 95 "C.
67/381-1
orizontal
m
-----
TIP D
67/381-2
vertical
* Nr. conform catalog rezervoare tipizate IPCT
I. lnstalatii
'
de incalzire
Capitolul 6
Echipamente si materiale
'
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatli de incalzire
zistenta la socuri sl lovituri, compatibi• Dupa caz, corpul de incalzlre va tre•
6.1. Corpuri de incilzire litatea metalului corpului de Incalzire cu bui sa Intruneasca urrnatoarele calitati:
alte metale din instalatie, posibilitatile - rezistenta rnecanica la lovituri;
6.1.1. Criterii privind utilizarea de igienizare, usurinta rnontaru, canti• - rezistenta la actiunea corosiva a
corpurilor de incilzire tatea de rnanopera pe santier etc. mediului;
La alegerea corpului de Incalzire - posibllltatl de curatire usoara in medii
Corpurile de incalzire sunt schirnba• pentru lncaperi de productie, se urrna• incarcate cu pulberi, praf, scame etc.
toare de caldura alimentate cu agent reste sl adecvarea corpului de incalzjre (se evita corpurile de Incalzire cu
termic apa sau abur, care emit caldura la specificul activitatii si la particularita• convectie puternica, respectiv corpu•
prin radlatie $i convectie si servesc la tile de mediu ale lncaperil. rile cu aripioare);
lncalzirea incaperilor. Senzatia de con•
tort a ocupantilor lncaperii este mai bu•
b
na in cazul corpurilor de incalzire ce
50 b
pre• zinta o cota de radiatie mai mare.
Utilizarea unuia sau altuia dintre tipu•
rile de corpuri de tncalzre ce se ga•
sesc pe piata este decisa de beneficia•
rul instalatiei de Incalzire, in tunctie de
destinatia cladirii si de o serie de crite•
rii relative la corpul de Incalzire. Pentru
clil.dirile civile (de locuit, sociale, cultu•
rale administrative etc) corpurile de in• I ..c
calzire se judeca in raport cu urrnatoa• I s:
rele criterii specifice: estetica, perfor•
manta terrnica, pretul, durabilitatea, re-
Tabelul 6.1.1. Parametrii maximi de A A
lucru ai agentului incllzitor ~i
presiunea de incercare pentru
radiatoarele din fonta rornanestl
Agen- Tempe- Presi-
Radiator tul ratura unea Presiunea
de incercare +-
din fonta incal- maxima maxima
(cont. STAS) Sectiunea A-A
zitor de lucru de lucru
Sectiunea A-A
- [OC] [bar) [bar)
STAS
7363
apa 140 6 II
~ -<$,$:>- ~~ () () (~ ~) () ()col
a bur 151 4
STAS apa 115 5 8 Fig. 6.1.1. Elemente de radiator Fig. 6.1.2. Elemente de radiator
7364 abur 133 2 din fonti STAS 7363. din fonti STAS 7364.
Tabelul 6.1.2. Caracteristicile constructive ~i termice ale radiatoarelor din fonta rornanestl
1) Conform STAS 11984, 1 m2 de suorafata echivalenta termic cedeaza 504 Win conditiile:
agent Incalzitor 95/75 °C, temperatura lnterioara a incaperll 8; = 20 °C;
2) Valabil pentru radiatoarele fabricate dupa anul 1987.
Inaltlrnea t.atirnea Lungi- Racor- Nr. Volu- Masa Supra- Suprafata Puterea termica norninala
mea durile coloa- mul fata de echiv. (conform STAS 1797/2)
Tipul elem. nelor inte- Incal- termic
rior zire apli caldA abur
h H b a D (vopsita) Aechiv AT= 60 K AT= 80 K
[mmJ [mm] [mm] [mm] [in] - [I/elem] [kg/elem] lm2ieleml (m2/eleml [W/elem) [W/elem]
radiatoare cu coloane eliptice unite (STAS 7363)
30013-60 300 388 250 60 3 1,1 6,7 0.21 0.248 112 164
500/2-60 500 591 150 60 2 0,9 5,8 0.19 0,225 106 156
600/2-60 600 691 150 60 I 114 2 1,05 6,9 0.225 0,265 12S 183
60013-60 600 678 200 60 3 1,6 9,3 0 0,33S IS2 223
600/3-75 600 684 200 7S 3 - 10,S 0,31S 0,371 168 247
radiatoare cu coloane circulare libere (ST AS 7364)
218/9 218 300 3SO 50 9 0,9 8 0,25 0,276 124 182
472/4 472 541,5 142 so 4 0,7 S,7 0,19 0,223 IOI 148
472/6 472 541,5 218 so 6 1,1 8,1 0,28 0,314 142 208
624/4 624 693,5 142 so I 114 4 0,8 6,6 0,24 0,282 128 188
624/6 624 693,5 218 so 6 1,3 10,2 0,36 0,390 177 200
777/4 777 846 142 so 4 1,5 8,S 0,29 0,328 148 217
777/6 777 846 218 so 6 I 12 0,44 0,476 216 317
I. Iastalatii de inciilzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale
- ternperatura superficiala sub lirnita de tionarea acestor radiatoare sunt dati In
asigurare precizata prin reglernen• 6.1.3. Radiatoare din elemente tabelul 6.1.1., iar caracteristicile con•
tarile in vigoare {l.13 etc.), in cazul structive $i termice, in tabelul 6. 1.2.
incaperilor cu pericol de explozie Se realizeaza prin asamblarea de• Exponentulcaracteristiciitermice {ex•
rnontabila {cu nipluri) sau nedemonta• ponentul de reglare)este, dupa ultimele
6.1.2. Clasificarea corpurilor bila {prin sudura) a unor elemente de cercetari, n = 1,3 {valoare recoman•
de tncilzire radiator identice, contectionate - dupa data), fata de n = 4/3 {valoare traditlo•
caz - din tonta, tabla din otel, aluminiu, nala, conform STAS 1797/2), {expo•
Dupa rnaterialul din care sunt con• aliaj de aluminiu etc. nentul n caracterizeazavariatia fluxului
fectionate, corpurile de incalzire pot fi Agentul Incalzitor clrcula prin coloa• unitar q de caldura al corpului de Incal•
din: tonta, alurniniu, otel, cupru etc. dupa nele elementului, care pot fi in nurnar zire in functie de modificarea diferentei
proportia convectie-radiatle din totalul de 2, 3, 4, 6 sau 9. medii de ternoeratura L1 T intre agentul
emisie terrnica, se disting cor• puri ce Sunt aplicate, in mod curent, in eta• termic si aerul incalzit, acica:
emit caldura: dirile civile, dar si in anexele cladirilor <P = qn {Li T /,1 Tn)n,
- prin radiatie si prin convectie, cum industriale. in care:
sunt radiatoarele de orice fel si tevile qn - este fluxul termic unitar de caldura
cu aripioare; 6.1.3.1 Radiatoare din fontll L1 Tn - este dlferenta medie de tempera•
- aproape exclusiv prin convectie, din Elementelede radiator din tonta pro• tura pentru conditf nominale:
care tac parte convectoarele. duse in Romania sunt de 2 feluri: (}d = 90 °C; a,= 70 °C; (Ji = 20 °C).
Dupa modul de realizare, corpurile - cu coloane unite, de sectiune eliptica,
de incalzire pot fi: din elemente, din STAS 7363, {fig. 6. 1.1 ); ele pot avea 2 6.1.3.2. Radlatoare din alumin/u
panouri de tabla, simple sau multiple, sau 3 coloane; Elementele de radiator din aluminiu
cu sau fara aripioare, din tevi netede - cu coloane libere, de sectione crculara, sau din aliaj de aluminiu se obtm prin
{tubulare); din tevi $i tabla. STAS 7364, (fig. 6.1.2); pot avea 4, 6 turnare sub presiune sau prin extrudare.
sau 9 coloane. Ele pot avea 1,2 sau mai multe coloane
Parametrii maximi de lucru in func- prin care circula agentul incalzitor: pe
Tabelul 6.1.3. Caracteristicile constructive sl termice ale radiatoarelor BIMETAL
1ntre terrnica echiv.

Tipul total a gime - nut de norninala termic
axe duri apa (STAS 11984)
A
B c L D v M (AT=60
<t>n K) Aechiv
[mm] [mm] [mm] [mm] [in) [I/elem] [kg/elem) [W/elem) [m2/elem]

c soo S80 soo I
0,2!0 1,9 IS4,2 0,340
110 7S
c 600 680 600 0,227 2,1 170,3 0,376
CF 300 380 300 0,193 1,2 106,6 0,23S
CF SOO S80 soo 0,2!0 1,9 IS6,0 0,344
CF600 680 600 110 7S I 0,227 2,1 177,2 0,391
Fig. 6.1.3. Seciiunitransversale prin
elemente de radiatordin aluminiu CF700 780 700 0,24S 2,3 200,0 0,442
I
avAnd 1 'i respectiv2 CF 800 880 800 0,280 2,S 220,1 0,486
coloane. s 360 360 300 140 0.223 2,0S 108,3 0,239
s S80 S70 soo 128 7S I 114 ! 0,304 2,2S 148,0 0,327
s 680 670 610 128 0,319 2,7 170,I 0,376
Tabelul 6.1.4. Caracteristicile constructive $i termice

ale radiatoarelor din otet DIN (dupA DIN 4703/1)
Inaltirnea La time Masa Supra- Puterea terrnica
I norninala
totala I intre tata de
I
axe racord I Incalzire '1T = 60 K
h1 h2 b +25/-8% A <l>n
[mm] [mm] [mm] [kg/elem] [m2/elem] [W/elem]

A B
160 1,02 0,105 so
300 200
250 1,54 0,16 77
110 1,05 O,IOS SS
400 350 160 1,46 O,ISS 74
220 1,99 0,21 99
110 1,37 0,14 73
600 500 160 1,96 0,205 99
E
220 2,68 0,28S 128
110 2,32 0,24 122
1000 900 160 3,3 0.345 IS7
Fig. 6.1.4. Radiatoare BIMETAL 220 4,S3 0,48 204
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de incalzire
supratata externii. sunt mai multe nipluri din otel sau tonta, cu filet stan• de reglare are valori indicate de produ•
aripioare de diverse forme $i dimensiuni ga-dreapta si se etanseaza cu garnituri cator (de requla, n = 4/3 sau 1,30).
care conferii. fiecii.rui model constructiv din clingherit, elastomeri etc. Dopurile Un exemplu ii constituie radiatoarele 81-
individualitatea sa (fig. 6.1.3). $i reductiile folosite la aceste radiatoa• METAL, produse de SIRAL SA - Buciresti
Sunt vopsite din fabricii. in alb (RAL re sunt din otel sau fonta, si SIRA SAL - Italia (fig. 6. 1.4 $i tab. 6. 1.3).
9010) sau in alte culori, specificate de Agentul Incalzitor este, de requla, apa Elementul de radiator are doua coloane
producii.tor. calda cu temperatura maxima 110 °C $i subtrl, la interiorul carora exista 0 insertie
Elementele se irnbina intre ele prin presiunea maxima de 6 bar. Exponentul de teava din otel D 13 x 1,3 mm, prin care
crcula apa. Dupa forma aripioarelor,
10 11 K 21 K-S 22 K 33 K
exista trei tipuri de elemente: C, CF si S.
Pentru evacuarea aerului si a gazelor
degajate din apa, necesita un robinet
de dezaerisire montat pe radiator.
Radiatoarele din aluminiu prezinta ca
avantaje: aspect estetic modern; puteri
termice mari pe unitate de lungime; spatio
redus ocupat in incapere; rnasa mica (de
59 1q_s ... cca 4 ori mai redusa decat a radiatoarelor
166
din fonta); rnanopera recusa pe santier $i
montare usoera; se livreazii. vopsite din
£
I~ ~
"O
tabrica in culori plaeute.
Dezavantajele radiatoarelor din alu•
miniu constau din: durata de viata mai
u
c_ mica decat a radiatoarelor din fonta:
u
, pret de achizltie mare [lei/kW]; nu re•
~ zista la socuri sl lovituri; pot prezenta
~ zgomote in functionare, provocate de
~
~c_ aerul si gazele degajate in apa si
neevacuate corect; necesita uneori un
, ,,,, 23
-- -~7- sg_
_._s9_
tratament al apei cu inhibitori speciali,
contra deqajarilor de hidrogen; incom•
Fig. 6.1.6. Radiatoare - panou VOGEL&NOOT. patibilitate cu unele metale (impreuna
cu corpul forrneaza pile electrice).
Tabelul 6.1.5. Caracteristicile constructive ti termice Se utilizeaza in lnstalatllle de Incalzi•
ale radiatoarelor- anou VOGEL&NOOT. re cu agent termic apa calda cu tem•
peratura maxima de 95 °C (sau 110 °C,
. lnaltime • Continut Masa Racorduri
1
Suprafata de : Putere Constanta
la unele tipuri) $i presiunea maxima de
totala 1 de apa i
1
incalzire terrnica radiatorului

(vopsita) i norninala
Tip A ' la
I :1H=60K I
ct>n
;~.;Ji~:~~
[mm] [Vm] l[kg/m] ,Nr. buc. x D [m2/m] , I [n]
H~ 4x1/2" J1:.-~1-~9-- ~o~~··· !~6-{7~~8~L P1~--.;2~9-~2-~~
11
i l~}1 t
10 ~ ~§§----
~F;gg , ;:6 ~:f~ , ~ ~~
l-~-()9---r
j
2,6 -- _ 1_3,~~j
~~~-
I 1,771 904
1
1,342
rnr j~·tJ1~i ~ Fig. 6.1.7. Registre orizontale
(STAS 8744).
t- 50Q . -= ~
!
11-.,33-6§4_6.
11K + 3_,3
60_Q_ -+- :3_,_?
I 17,31 ~
120,!l-1
4x1/2" I
r·-
_22 4f49.7• 3• _ _11027486r
-~-- --~----
0
l
900 : _3_,3_7'1 1]08_ _ _1_2.§~
I
1 5, 1 31,42 I ~\ L{) I l T' 1
- r 300 -:-15~90 ~3.9-- 2. 136 1067 1,327 \ '7 ~ I I). I). 'J
! I
~ 400
g,~~ _ 1335 ~ J_,_334 5,0 _
21,40 20
21K-s1 5oo_T_6,1-'26,70-'
l{)Q_cJ-- r- 1:1_~
r 32,2()
3,822
:
4x112"
1822 I
1
~.~g?
1,349
1505 1_
1,34_g i ~ i.---
: 900 I 10.2 48,46 [. =--~.~_§_1--~ 2~§8-~-1.3rr
t-i~~ ---t-- ~~~---J~:b~-~----- I J~~-~J L H~~ -l-{}~; "'

s : .r:
.
_
22K I ~~o()_ ~t- §_j~-~ + 3~~g_ i 4x 1/2" ~ - 4,665 r 2056 I 1,3_7'7
I 600 L 7 1 39,87 ~- 5,446 ~ , 23§? f--J.~Q_Q
-l 1
-10,2
r - 900 -
[6o,72-_-+1..
· 7 385 3151 + 1 423 :::;: ,, I
IY )
0 '/
~Q I~ 20,59_! ~ r-4As3-~~~~ 1990 -t--_j~f s::
r---4_00 r _L§_~L3_9,0Q l_ §_,729_ , 24_Z~ L 1,:357 _
L{)
I
~ I -~J13 _;3~5_() - I lA 1O -
33K r-_-900_ L 9 d 49 27J 4x1/2" 10,914
~ ~6,97§ 4406
2930 II 1,422
1,383 b
Fig. 6.1.5. Radiatoare----->
din oiel DIN.
501+--
f-- 600 - . 1 Q,_EI
1
- .9JL6.a '
900 15,6 90,91
I. mstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale
6 bar. Exponentul lor de reglare este,
de requla, n = 4/3. 6.1.3.3 Radiatoare din otel tioneaza din tabla arnbutisata, sudata
Sunt radiatoare asernanatoare cu pe contur si prin puncte intre coloane.
cele din tonta. Elementele se confec- Se imbina intre ele prin sudura si cu
nipluri. in functie de presiunea si de
Tabelul 6.1.6. Caracteristicile constructive ale registrelor orizontale
STAS 8744 temperatura maxime de utilizare, se
fabrica tipuri de constructie norrnala sl
Numlrul de tevl ortzontale
respectiv speciala,
2 3 4 5 6 7 8 Un astfel de tip de corp de Incalzire
Lunglmea
reglstrulul lniiitmea de gabarlt H [mm] ii constituie radiatorul din tabla DIN ale
L(mm] 206 338 468 598 726 856 986 carui caracteristici termice si construc•
Lunglmea totall de teavl [m]
tive sunt prezentate in figura 6. 1.5 si
576 1,260 1,944 2,628 3,312 3,996 4,680 5,364
Parametrii maximi ai agentului Incalzi•
826 1,760 2,694 3,628 4,562 5,496 6,430 7,364 tor (apa ca'da sau fierbinte) sunt urrna•
I 076 2,260 3,444 4,628 5,812 6.996 8,180 9,364 torii in functie de tipul de constructie:
I 326 2,760 4,194 5,628 7,062 8,496 9,930 11,364 - norrnala: (}max = 110 °C si Pmax = 4 bar;
- speciala: (}max= 140 °C $i pmax= 6 bar.
1576 3,260 4,944 6,628 8,312 ' 9,996 11,680 13,364
Radiatoarele din otel au ca principale
2076 4,260 6,444 8,628 10,812 12,996 15,180 17.364 avantaje: aspect placut; finisaje de ca•
2576 5,260 7,944 10,628 13,312 15,996 18,680 21,364 litate a supratetelor prin vopsirea in fa•
3076 6,260 9,444 12,628 15,812 18,996 22,180 25,364 brica in culori placute: rnasa moderata
3 576 7,260 10,944 14,628 18,312 21,996 25,680 29,364 (de cca 3 ori mai mica decat a celor
8,260 12,444 16,628 20,812 24,996 29,180 33,364
din fonta); rezlstenta la socuri $i lovi•
4076
·- ~--- turi; se rnonteaza U$Or; rnanopera re•
4576 9,260 13,944 18,628 23,312 27,996 32,680 37,364
dusa pe santier: se pot curata de praf,
5076 10,260 15,444 20,628 25,812 30,996 36,180 41,364 pret de achlzitie mic [lei/kW].
Suprafa1a de lncilzlre A [m2) Ca dezavantaje ale radiatoarelor din
576 0,30 0,46 0,63 0,79 0,95 1,12 1,28 otel, se pot enumera: puteri termice pe
826 0.42 0,64 0,87 1,09 1,31 1,53 1,76 unitate de lungime mici sau moderate
I 076 0,54 0,82 la unele tipuri constructive; spatiu mai
I 1,10 1,39 1,67 1,95 2,23
mare necesar rnontar!i in incapere:
I 326 0,66 1,00 ' 1,34 1,69 2,03 2,37 2,71
durata de viata scazuta sau medie, din
1576 0,78 1,18 1,58 1,98 2,39 2,79 3,19 cauza coroziunii (pentru rnarirea dura•
2076 1,02 1,54 2.06 2,58 3,10 3,62 4,14 tei de viata, condltlile de exploatare
2576 1,26 1,90 2,54 3,18 3,82 4,46 5,10 trebuie sa fie foarte strict supraveghea•
3076 1,49 2,25 3,01 3,77 4,52 5,29 6,05 te $i sa se trateze apa cu inhibitori de
coroziune); pret specific mare !lei/kW
3576 1,73 2,61 3,49 4,37 5,25 6,13 7,01
an de functionerel; cheltuieli mai mari
4076 1,97 2,97 3,97 4,97 5.97 6,96 7,96 in exploatare (pentru inhibitori sl pentru
4576 2,21 3,33 4,45 5,56 6.68 7.80 8,92 inlocuirea radiatoarelor corodate).
5076 2,45 3,69 4,92 6,16 7,40 8,63 9,87 Se utilizeaza in aceleast categorii de
Masa (kg]
cladiri ca sl radiatoarele din tonta.
576 6,8 10,5 14,2 17,9 21,6 25,3 29,0
6.1.4. Radiatoare-panou
826 9,5 14,6 19.6 24,6 29,7 34,7 39,8
I 076 12,2 18,6 25,0 31,4 37,8 44,2 50,6 Sunt corpuri de Incalzire plate, con•
1326 14,9 22,6 30,4 38,I 45,9 52,6 61,3 fectionats din tabla din otel de foarte
1576 17,6 26,7 35.8 44,9 54,0 63,I 72,I buna calitate, cu grosimea de 1,25
(1,30) mm. Prin ambutisare $i prin su•
2076 23,0 34,8 46,6 58,4 70,2 81,9 93,7
darea tablei pe contur sl in camp, rezul•
2576 28,4 42,9 57,4 71,9 86,3 100,8 115,3 ta un panou plat cu 2 colectoare $i mai
3076 33,8 51.0 68,2 85,4 102,5 119,7 136,9 multe canale de circulatie a apei. Pa•
3576 39,2 59,1 79.0 98,9 118,7 138,6 158,5 noul poate ti sau nu prevazut la spate
4076 44,6 67,2 89.8 112,3 134,9 157,5 180.I cu aripioare ondulate de tabla din otel
~-- subtire (cca 0,4 mm), prinse prin sudu•
4576 50,0 75,3 100,6 125,8 151,I 176,4 201,7
'I ra. Cupland in paralel 2 sau 3 panouri
5076 55,4 83,4 I 111,4 139,3 167,3 195,3 223,3 asezate unul in spatele celuilalt se rea•
lizeaza mai multe tipuri constructive.
Tabelul 6.1.7. Puterea termica nominals cl>n [W/m] de teava, Majoritatea tipurilor constructive de
a registrelor sl serpentinelor radiatoare-panou au sl un capac supe•
rior perforat $i doua rame laterale.
I Puterea termica norninala pentru: Pe spatele radiatorului se afla sudate
Corpul de lncalzire
apa (t>T = 60 K) abur (ti.T = 80 K) 4 sau 6 urechi de prindere necesare la
- (W/m] (W/m] montare; la unele radiatoare, aceste
Registre verticale din teava D 76 mm 139,4 199,7 urechi de prindere pot lipsi, rolul lor la
montare fiind asigurat de decupaje
Registre orizontale din teava D 76 mm 153,9 220,5
speciale practicate in ramele laterale
Serpentine din teava D 42,5 mm 96,8 138,7 ale radiatorului.
Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstalatii de lncalzire
Prin diverseprocedee de tratare a
tablei din otel, radiatorului i se poate
77 ~ 99 mm
conferi o reztstenta sporita la coroziune.
42~64mm Gama inaltimilor de fabricatie poate fi
foarte variata:de la 300 la 900 mm si
- I - une• ori si peste aceasta valoare, iar
lungimile pot varia de la 300 la 3000
mm, in trepte normalizatesi precizate de
I I
i I fiecare produ• cator in prospectul
produsului.
Radiatoarele-panou sunt livrate la
lungimile solicitate de beneficiar, din
gama norrnata, gata vopsite - de regu•
I i
i I la - cu vopsea RAL 9010 (alb) si lnsoti•
te de diverse accesorii pentru montare.
Parametrii maximi ai agentului termic
utilizat (apa calda) sunt in mod curent
110 °C $i respectiv 6 bar. Exista $i radia•
JLJ
toare ce admit presiuni pana la 10 bar.
I !
I Presiuneade incercare este precizata de
furnizor in prospectul produsului.
Un exemplu de radiatoare-panou ii
- -
--
.:,, / ,.: , / ,, ,," , / ,, ,," ,/ ,, ,," , / ,,

/
:1
-,,~/'7--,,-/~,-,-/~,-,~/
, ,, , ,, ,, ,, ,, "
constituie radiatoarele prduse de firma
ausmaca VOGEL&NOOT, prezentate in
fig. 6.1.6. $i caracteristicile tehnice si
.:
constructive in tabelul 6.1.5.
Gama de fabricatie cuprinde 5 lnaltirni
constructive (300, 400, 500, 600 si 900
mm) $i 19 lungimi constructive (400,
Fig. 6.1.8. Radiatoare nportprosopV" OGEL&NOOT - 520, 600, 720, 800, 920, 1000, 1120,
AUSTRIA. 1200, 1320, 1400, 1600, 1800, 2000,
2200, 2400, 2600, 2800 $i 3000 mm).
Tabelul 6.1.8. Caracteristicile constructive ti termice Parametrii maximi ai agentului termic
ale radiatoarelor "oortoroson" DELLA NOGEL&NOOT-AUSlRIA) utilizat sunt: presiune de lucru maxima
•naltime I Lungime Distanta Putere I Continut Masa 1 pmax = 10 bar, temperatura de regim
Racorduri intre termica de apa
Nr. buc. x D
axe norninala maxima (}max = 110 °C. Exponentul de
Model la reglare este n = 1,30.
1H=60K Avantajele sl dezavantajeleradiatoare•
[mm] [l/m] [mm] I
~ [I] [kg] i lor-panou sunt aceleasi cu cele prezen•
1 tate de radiatoarele din otel (§ 6.1.3.3).
I 400 ! 360 ----- 359~ ~---.?L I 5,2 I Radiatoarele-panou se utilizeaza de
regula in cladirile civile.
40
750 I ! 710 I 612 3,7 i 8,0 I
1
!
j 900 ' 860 ' 722 I 43 I 92

I : 400 i 360 542 I 3,7 i 7,8 !
I 500 460 640 41 i 92 I
DELLA i 1100 . 600 560 75:3 +- _ 4Jl UQ,_!i_J 4x I I I I I
1/2"
· I 900
1074 i 860
6,7 ~-J-~.3 I
1~1-4o0-350--- 813 I ~ I 12,2 I
I L §_QQ_ 460 ~ - _filL_L §,_§_----t--H,_6 '
I 1800 I 600 560 1146 ' 75 I 16,71
I 750 I 710 1397 I 89 19,7
I i 900 I 860 1641 i 10,4 22,8 I
Element MAIOR 90 100 120 140 160 180 200 B A
Tabelul
A - Distanta 6.1.9. Dimensiunile
intre axe [mm]sl caracteristicile
900 I 000 1200 radiatorului
1400 1600 MAIOR
I 800 2000
B - inaI1imetotala [mm] 966 1066 1266 1466 I 666 I 866 2066
C - Latimea [mm] 90 90 90 90 90 90 90
D- Lungimea [mm] 80 80 80 80 80 80 80
Racord [in] GI GI GI GI GI GI GI
Masa [kg] I ,86 2,02 2,32 2,62 2,92 3,22 3,52 -~--H(O)
Continut de apa [I] 0,43 0,47 0,55 0,62 0,70 0,78 0,86
-----'--*- •
'120
253 290 327 364 400 437
(dupa
Putere prospect)
terrnica nominals [W] Fig. 6.1.9. R
235 adiatoare MAIOR.
I. lastalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale
sunt robuste $i se pot igieniza (curati) cu din otel neteda, avand diametrul uzual
6.1.5. Corpuri de incilzire U$Urintfl. in schimb, prezinta puteri termi• lntre 40 sl 80 mm. Presiunea maxima
tubulare ce mici sau medii pe unitate de lungime de utilizare este de 16 bar iar tempera•
de corp si sunt mai putin spectaculoase tura maxima de 150 °C (uneori 200 °C).
Sunt realizate,de regula,cu tevi decat alte corpuri de lncalzire. Aqentil termici pot fi apa calda sl apa
netede din otel, In constructle sudata, fierbinte; exponentul de reglare pentru
Dupa for• ma constructiva, exista 6.1.5.1 Serpentine serpentine este n = 5/4 (conform STAS
registre sl ser• pentine;ele se prevad cu Sunt corpuri de lncalzire cu teava 1797/3).
mufe sau flanse, Ele sunt utilizate curent la incalzirea
L 30
cladinlor industriale, a atelierelor, gara•
li
1· 100 ·1 jelor, depozitelor, serelor etc.
I I
~ + ~H 6.1.5.2 Registre clasice
Sunt corpuri cu tevi netede din otel
0
'" '" I I ! I cu diametrul uzual lntre 50 sl 80 mm.
I' I
C')
s+: ''
''II' ,,, :1:
'' I Presiunea maxima de utilizare este de
I I 16 bar iar temperatura maxima de
'' ' ''''I'
I
I 150°C. Agentii termici pot fi apa calda,
'" '" s:
I I I I
'I'' '' '
I apa fierbinte sau aburul. Exponentul de
I
',•', ,',', II I reglare pentru registre este n = 5/4
'I'' 'I'' (conform STAS 1797/3).
I
'' ''
I I t I -F
Dupa modul de asezare a tevilor, re•
~ I gistrele pot fi orizontale sl verticale.
L'=60(N-1)
130 Registrele verticale pot fi cu unul (I)
Muta 3/8" sau cu doua (II) randuri de tevi.
a b
Caracteristicile constructive si termi•
Fig. 6.1.10. Convectoradiato-r panou ce ale registrelor orizontale STAS 8744
CRP: sunt prezentate In fig. 6. 1. 7. sl In tabe•
a - simplu; b - dub/u. lele 6.1.6. $i 6.1.7.
Tabelul 6.1.10. Valorile coeficientului de corectle Ct pentru diverse valori aT S.1.5.3 {;OfPurl de lncllzlrespeciale
(exponent de reglare n = 4/3) pentru gropurl sanltare
Nota: Valorile din coloanele O - 9 se adauqa la cele din coloana aT Denumite curent ,,radiatoare port-pro•
Ex. Pentru 47 K se citeste pe randul 40, In coloana 7: Ct = 0,723 sop", ele se realizeaza din tevi rotunde
sau aplatizate, de mici dimensiuni.
t.T [K] 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Materialul tevilor poate fi: otel, otel ino•
30 0,398 0,415 0,433 0.452 0,470 0,488 0,507 0,526 0,545 0,564
xidabil, aluminiu si altele. Presiunea ma•
40 0,583 0,603 0.622 0,642 0,662 0,682 0,702 0,723 0,743 0,764 xima de utilizare este, de requla, de
50 0,785 0,806 0,827 0,848 0,869 0,891 0,912 0,934 0,956 0,978 6 bar $i temperatura maxima de 110 "C,
60 1,000 1,022 1,045 1,067 1,090 1,112 1,135 1,158 1,180 1,204 Exponentul de reglare al acestor radia•
toare este n = 1,30.
70 1,228 1,251 1,274 1,298 1,322 1,346 1,369 1,393 1,418 1,442
Se utilizeaza curent In bai si grupuri
80 1,466 1,491 1,515 1,540 1,564 1,589 1,614 1,639 1,664 1,689 sanitare la cladiri de locuit, hoteluri,
90 1,715 1,740 1,766 1,791 1,817 1,843 1,868 1,894 1,920 1,946 piscine etc.
100 1,973 1,999 2,025 2,052 2,078 2,105 2,132 2,158 2,185 2,212 in fig. 6.1.8. $i respectiv In tabelul
2,321 2,376 2,403 2,431 2,458 2,486
6. 1.8. sunt prezentate caracteristicile
110 2,239 2,266 2,294 2,348
constructive si termice ale unui model
10l+56 f 10
produs de firma VOGEL&NOOTdin Aus•
tria. 0 caracteristica a acestor radiatoare
:-_~ --_ ..~---_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ t": -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ ~-_ -_ -_ este ca pot fi dotate si cu un element ter•
-_: 8
8 moelectric, astfel ca ele pot fi utilizate si
7 In perioada fara agent termic.
,.. ----- --- -- - ---- - --- --- ------- --- -'
' -~-~-~-~-~- -~· '
Gama de fabricatie cuprinde 3 lnaltirni
constructive (400, 1100 si 1800 mm) sl
6
L I
5 5 lungimi constructive (400, 500, 600,
750 si 900 mm).
4
-~~ ---r--- ---- - -- - -- - -
2
Parametrii maximi ai agentului termic
utilizat sunt: presiune de lucru maxima
P max= 10 bar, temperatura de regim ma•
xima (}max = 110 °C. Exponentul de
4 regla• re este n = 1,30.
3 _ y~:~ ~:- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
3 Pentru a rezolva problema lncalzirii
grupurilor sanitare (care dispun de
7//777777777777777 spatii reduse), se pot folosi si radiatoa•
rele MAIOR contectlonate din aluminiu,
Fig. 6.1.11. Convector: care au forma unor registre cu latirnl
1 - tevi Incalzitoare: 2 - aripioare; 3 - distribuitor (colector); 4 - racord de intrare de pana la 100 mm. Ele sunt executate
(iesire); 5 - rnasca: 6 - clapeta de reglare; 7 - buton de actionare a clapetei; 8 de firma NOVA FLORIDA $i se livreaza
- jaluzele; 9 - dibluri; 10 - glaf;
a sl b <? 100 mm. cotele A, B, C, D, H sl L depind de tipul convectorului.
Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstalatii de incalzire
Tabelul 6.1.11. Caracteristicile constructive sl termice ale convectoradiatoarelor-panou CAP

intre Volu- Masa Suprafata
de Pasul duri mul informa- Suprafata echiv.
axele
to- t.atlrnea tevi tevilor apa abur
Tipul tala ver- verti- interior tiva de termica caIda
ra- Incatzire (STAS
cord ticale D 1ff = 60 K t1T = 80 K
H 11984)
h cale
[mm] [mm] [mm] [buc] [mm] [in] [I/elem] [kg/elem] [m2/elem) [m2/elem) [W/elem] [W/elem)
CRP-1-472 472 502 0,125 1,00 0,137 0,124 57 91
CRP-1-624 624 654 30 4- 28 60 3/8 0,145 1,18 0,179 0,16 73,3 117
CRP-1-777 777 807 0,16 1,38 0,221 0,193 88,4 141
CRP-11-472 472 502 0,25 2,00 0,274 0,224 101,6 164
CRP-11-624 654 654 100 4 - 28 60 1/2 0,29 2,37 0,288 0,288 130,4 210
CRP-11-777 777 807 0,32 2,76 0,346 0.346 156,9 253
a b c d e g
Fig. 6.1.12. Posibiliti1:ide amplasare a convectoarelor:
a - sub glaful ferestrei; b - In fata peretelui; c - In ni$8; d.e.t - In pardoseala, g - la plinta
1 - element Incalzitor: 2 - rnasca: 3 - orificii in pardoseala: 4 - rnasca cu orificii.
180 260, 290 340 420
260 340 420
180 180 290 290
Aquila FMK Aquila FMT ~i FPT
Fig. 6.1.13. Convectoare de pardoseali tip PURMO.

I. mstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale
in blocuri de 3, 4, 5 $i 6 elemente.
Dimensiunile, caracteristicile termice
e, = 70 °C $i ei = 20 °C) sl modul de Pentru altl parametri decat cei stan•
montare sunt prezentate in figura 6. 1.9 dard, pentru calculul puterii termice
pentru conditiile standard (ed = 90 °C,
sl tabelul 6.1.9. reale cedate de un radiator se are in
vedere si tabelul 6.1.10, in care sunt
prezentati coeficientii de corectie Cr
(§ 6.1.9.2).
6.1.6. Radiatoare din ieavi

'i tabli
Cunoscute adesea sub denumirea
de ,,convectoradiatoare", ele includ o
qarna larga de modele constructive
realizate din elemente contectionate
din teava $i tabla asamblate nedemon•
tabil (prin sudare), fiind prevazute cu
racorduri, mute sau flanse,
Prezinta avantajul unor puteri termice
medii sau mari pe unitate de lungime de
corp. Ca dezavantaje:igienizareaeste di•
ficila $i se pot deteriora usor prin lovire.
Un astfel de corp este convectora•
diatorul-panou CRP (STAS 12908),
(fig. 6.1.10 $i tab. 6.1.11).
Se compune dintr-un registru de tevi
din otel peste care sunt sudate doua
4
foi de tabla subtire (panouri), prevazute
Fig. 6.1.13.A. ConvectorAquiloFMK flri ventilator. cu numeroase fante inclinate ce acti•
- Tabla de convectie pentru cresterea puterii de incalzire si a siqurantei de veaza convectia, Se racordeaza la in•
utilizare; 2 - Schirnbator de caldura ce contine conducte de cupru, lamele din stalatie prin mute sau flanse, Poate
aluminiu, totul acoperit cu lac negru; 3 - Ancore pentru beton; 4 - Caseta con• avea de la 4 la 28 de elemente, un ele•
vectorului, (zincata pe ambele parti, tabla lacurta); 5 - Rozete din cauciuc pentru ment avand lungimea de 60 mm.
protectia leqaturilor instalatiei electrice; 6 - Zona racord pentru bransarea con• Agentul lncalzitor poate ti apa cu tem•
vectorului la instalatia de Incalzire centrala (orificii perforate); 7 - Dezaerator; peratura de maximum 150 °C sl pre•
8 - Tabla de mascare a bransamentului la instalatia de Incalzire centrala; siunea de maximum 16 bar, sau abur
9 - Grila transversala rulou (fag sau stejarbaltutt, neprelucrat sau lacuit, cu temperatura pana la 151 °C (4 bar).
duraluminiu, otel inoxidabil) sau grila lonqitudinala (duraluminiu). Exponentul de reglare al acestor cor•
puri este n = 1,28 (CRPsimple) $in= 4/3
(CRP duble). Dupa cercetari mai
10 recente, se recornanda o valoare unica
n = 1,30.
6.1.7. Convectoare
Acestea (fig. 6.1.11) se compun, in
general, din:
- elementul Incalzitor constituit din
una sau mai multe tevi, prevazute cu
aripioare longitudinale sau transversale;
- masca, ce aslqura circulatia aerului
din incapere peste elementul Incalzitor
si lesirea aerului cald pe la partea su•
perioara, prin orificii special prevazute,
Masca poate avea o clapeta rnobila
ce permite reglarea rnanuala sau auto•
mata a debitului de aer cald. in general,
elementul incalzitor $i masca sunt doua
piese independente.
Tipul de convector ce prezinta inaltimi
Fig. 6.1.13.B. ConvectorAquiloFMT cu ventilator.
reduse poarta denumirea de ,,convector
- Capacul ventilatorului; 2 - Ventilator; 3 - Ancore pentru beton; 4 - Caseta
de plinta" (fig. 6.1.12 g).
convectorului (zincata pe ambele parti, tabla lacuita); 5 - Motorul ventilatorului; lar in cazul in care este montat in
6 - Rozete din cauciuc pentru protectia legaturilor lnstalatiei electrice; 7 - Zona
perdoseala poerta denumirea de ,,con•
racord pentru bransarea convectiorului la lnstalatia de lncalzire centrala (orificii
vector de parcoseala" (fig. 6. 1.12 d, e,
perforate); 8 - Dezaerator; 9 - Tabla de mascare a bransarnentului la instalatia
f). Convectoarele de pardoseala sunt
de lncalzire centrala; 10 - Grila transversala rulou (fag sau stejarbaltuit,
indicate in locurile in care nu este po•
neprelucrat sau lacuit, duraluminiu, otel inoxidabil) sau grila lonqituoinala
sibila montarea convectoarelor inalte,
(duraluminiu).
de exemplu sub geamuri, intrarile in
hale, ieslri etc, atat in locurile publice
Capitolul 6: Echipamente si materiale I. lnstalalii de Incalzire
abelul 6. 1. 12 Coeficientul de
corectle naH CU numArul de elemente vectoarelede pardoseala tip Aquilo FMK urrnatoarele dimensiuni: I = 18, 26, 29,
(numai pentru radiatoarele din fonta) (fara ventilator). 34, 42 mm ; H = 9, 11, 14 mm; L=
Sunt compuse dintr-un schirnbator 1000 - 3500 mm (Catalog tehnic la
N 1 ... 10 11 ... 13 14... 17 18... 24 25.. .40 41
...50 de caldura din cupru si aluminiu, vopsit www.purmo.ro).
a 1m o~ o~ o~ o~ o~ standard in culoarea neaqra, montat ln fig. 6.1.13.B. sunt prezentate con•
intr-o caseta zincata pe ambele parti sl vectoarelede perdoseala tip Aquilo FMT
vopsita standard tot in culoarea (cu ventilator).
(saloane auto, galerii) cat si vile. neaqra, f n partea superioara, convec• Convectori cu montaj in pardoseala
Pentru activarea fluxului de caldura torul este asigurat cu o grila de mas• Aquilo FMT sunt destinati incaperilor
cedat de convectoarele de pardoseala, care transversala sau lonqitudinala, incalzite,
acestea sunt echipate cu ventilator reahzata din metal sau lemn. Bransarea Sunt compuse dintr-un schimbator
tangential. Viteza de rotatie a ventilato• convectorului la instalatie se face prin de caldura din cupru sl aluminiu, vopsit
rului se poate regla continuu in functie doua orificii cu filet interior G 1/2". standard in culoarea neaqra, montat
de temperatura solicitata in incaperea Acestea permit bransarea convectorilor Intr-o caseta zincata pe ambele parti si
unde sunt montate. atat din partea dreapta, cat si din vopsite standard tot in culoarea
ln fig. 6.1.13 sunt prezentate con• partea stanga. Convectoarele FMK au neaqra,
vectoarelede perdoseala tip Purmo. puteri termice intre 155 - 1884 W $i Convectoarele Aquilo FMT sunt do•
ln fig. 6.1.13.A. sunt prezentate con- tate cu ventilatoare interioare Intr-un
Tabelul 6.1.13. Coeficientul de corectle Ct cu diferenta media de temperaturA nurnar care depinde de lungimea
Temperatura Temperatura interioariia inciiperiiSi, [°C] schirnbatorulul, aslqurand un randa•
agentului ment termic sporit comparativ cu
e
termic d I ()1 [ C] 0 5 10 12 15 16 18 20 22 25 Aquilo FMK, fiind alimentate cu
La corpuri de incalzire cu exponentul n = 4/3 tensiune de 12 V $i montate in caseta,
90170 1,35 1,23 1,18 1,11 1,09 1,04 1,00 0,96 0.89 langa schirnbator.
95175 1,47 1,35 1,3 1,23 1.2 1,16 I ,II 1,07 1,00
Convectoarele FMK au puteri ter•
mice intre 361 - 6115 w si urrnatoarele
85/65 1,23 1,11 1,07 1,00 0,98 0,93 0.89 0,85 0,78 dimensiuni: I = 26, 34, 42 mm; H = 9,
70155 0,94 0,84 0,80 0,73 0,71 0,67 0,63 0,59 0,54 11, 14 mm; L= 1000 - 3500 mm (Cata•
55/45 0,68 0,58 0,54 0,49 0,47 0,43 0,4 0,36 0,31 log tehnic la www.purmo.ro).
La corpuri de incalzire cu exponentul n = 1,3 f n partea superioara, convectorul
este asigurat cu o grila de mascare
90170 1,34 1,22 1.18 1,11 1,09 1,04 1,00 0,96 0,89 transversala sau lonqitudinala, realizata
95175 ] ,45 1,34 1,29 ! 1,22 1,20 1,15 1,11 1,07 1,00 din lemn sau metal.
85/65 1,22 I ,II 1,07 1,00 0.98 0,94 0,89 0,85 0,79 Date tehnice pentru convectoare
~~
70155 0,95 0,84 0,8 0,74 0,72 0,68 0.64 0,60 0,54 Aquilo:
55/45 0,69 0,59 0,55 0,50 0,48 0,44 0,41 0,37 0,32 • Materialul schirnbatorului: conducte
din cupru cu lamele din aluminiu.
• Materialul casetei: tabla din otel
Tabelul 6.1.15. Coeficientul de corectle Cm cu montarea zincat pe ambele parti, in interior la•
cuita prin prafuire in culoarea neaqra
.•.,.]0
. " _,'
•i:=-...=:::. .. ..,
Conditii h, RAL 9005.
de ;;:
....., ~J
"'· • Materialul grilei: fag $i stejar, baiturt
montare sau lacuit, duraluminiu in diverse cu•
"•
! lori: natural, auriu, bronz deschis,
bronz inchis sau negru, otel inoxidabil.
cm 1,00 0,97 0,95 vezi Fig. 6.1.16
• Legaturi de apa : 2 x G 1/2" - filet
Conditii , ~ ·-=~' -·--~ .... P.1
. interior.
r 0
. .......
0
" '
.
• Presiunea de lucru: 10 bar.
de
montare I •
• Temperatura maxima: 110 °C.
• Presiunea de proba: 13 bar.
• Elementele convectorului: dezaerator
manual, robinet de evacuare, 2
cm 0,97 0,91 0,91 0,91 carcase laterale ale schirnbatorulul,
Tabelul 6.1.14. Coeficientul de corectle Cr cu racordarea

*) Mod de racordare permis la corpurile a csror lungime nu depaseste 1,2 m.
**) Valabil numai pentru apa avand Sci < 100 °C.
1~c=J J l=c=J ll~c=r~I !"L]

Modul de racordare
Corpul de incalzire
CY- I
~j.;
I .. I .. I ~
Radiatoare I coloane eliptice 1,0 1,0' 0,88 0,75 0,75
din fonta 1,0 1,0'
I coloane circulare 0,88
I
0,65 0,65
Convectoradiatoare-panouCRP 1,0 1,0' 0,95 0.62 0,62
I
--+ I -- -
Registre 1,0 - -
! 0.8"
~
Serpentine 1,0 1.0 - i 0,95 0,95
I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 6: Echipamente 'i materiale
set de conexiuni flexibile din otet evitandu-se stanlenirea arnplasar!l Se respecta indicatlile de montare ale
inoxidabil, de lungime 10 cm cu filet mobilierului, a utilajelor, a circulatiei producatorului In ceea ce prtveste
GW I GZ 1/2". persoanelor, a celorlalte instalatll, nurnarul accesoriilor utilizate, distantele
• La convectorul Aquila FMT mai apar precum si accesul la hicrantii de in• relative dintre acestea si fata de ele•
In plus ventilatoarele care func- cendiu; mentele de constructii etc. cat $i preve•
tioneaza la 12 V. - montarea la parapetul ferestrelor, pa• derile cu caracter general cuprinse In
Parametrii maximi ai aqentilor termici ralel cu peretii finisati sau In imediata normativul I 13. in general, la un corp
(apa, abur) utilizati In convectoare cat lor apropiere; de Incalzire se rnonteaza minimum do•
$i exponentul de reglare sunt cei indi• - la casa scaru, amplasarea, de requla, ua console $i un sustinator: cateva
cati de producatori, pentru fiecare tip la parter; daca necesarul de caldura exemple de montare sunt indicate In fig.
constructiv. nu poate ti acoperit de corpurile de 6.1.14, pentru radiatoarele De Longhi.
Convectoarele au avanatajul unor pu• lncalzire amplasate la parter, se pot
teri termice mari pe unitate de lungime, amplasa corpuri de incalzjre si la ni• 6.1.a3 Racordarea
dar sunt foarte sensibile la praf, la pa• velurile imediat superioare; Racordarea corpurilor de Incalzire la
rametrii ridicati ai agentului Incalzitor, - respectareaprevederilorart. 5.10 coloanele unei instalatii de incalzire se
in exploatare, convectoarele necesi• (relativ la nise pentru corpurile de poate face In cele cinci feluri indicate
ta grafice speciale de reglare calltatrva lncalzire) si In fig. 6.1.15.
pentru temperatura agentului termic 5.12 (relativ la caile de evacuare In Variantele de racordare influenteaza
(respectiv temperaturi de intrare mai ri• caz emisia termlca a corpurilor de lncalzire.De
dicate cu pana la 3 °C tata de cele de incendiu),din Normativul I 13. regula, se folosesc racorcarile cu circula•
uzuale la radiatoarele din tonta), - mascarea corpurilor de Incalzire In tla agentului termic sus-jos, care conduc
situatiile prevazute de Normativul I 13 la cea mai mare putere terrnica si respec•
6.1.8. Amplasarea, montarea •i si anume: In lncaperi destinate co• tiv la cele mai reduse dimensiuniale cor•
racordarea corpurilor de piilor prescolari (crese, carnine, gradi• pului de lncalzire.in general,corpurile de
incalzire nite) cat si In alte incaperl cu rise de lncalzire cu lungime sub 1,2 m se racor•
arsuri prin atingere, daca aqentii deaza pe aceeasi parte (daca acest lucru
6.1.a 1 termici utilizati au parametrii ridicati: este posibil prin constructia corpului), iar
Amplasarea In lncaperi cu cerinte estetice specia• corpurile mai lungi de 1,2 m se racordea•
La amplasarea corpurilor de lncalzi•
re, se urrnareste:
le; In alte situatii, la cererea benefi• za In diagonala.
ciarilor. Pentru legarea corpurilor de Incalzire
- functionarea lor cu eficienta maxima la coloane, se recornanda respectarea
prin montarea lor la partea inferioara 6.1.a2 Montarea distantelor minime lntre corp si coloa•
a Incaperilor. In vecinatatea suprafe• Montarea corpurilor de lncalzire se na, prescrise de normativul I 13. Cand
telor reci; rea• nu se pot respecta aceste distante, ra-
- corelarea cu elemente de constructii, lizeaza utilizandaccesoriilede prindere in•
dicate de furnizorul corpurilor de
lncalzire (console, suporturi, sustinatoare),
0,80
Cm \ \
0
@ 0,82
@ \ \
0,84
I\
'I\ '
0,86 \ '8
\ \
0,88 \ 7
I\ \ \
0,90 \ \ I\
\ I\. \
r-.. '\. \ \.
0,92 '\. ' "6 I\.
-,
0,94 " "
<, ",._ I' 5'-
-,
' ''
@ <, 3 '4 " r-,
@ 0,96 ', ..... ..... ........
, ....."....
~-'
0,98 2 ..... <, <,
--
1 r--. ,....... : :- !'-
1,00 r--.
Tip 10 Tip 21, 22, 23 0 20 40 60 80 100 120 140
---+ h~(mm]
Fig. 6.1.14. Example de montare Fig. 6.1.16. Valorile

coeficientuluide coree1ieCm, in
la radiatoare-panou.
funciiede tipul corpului de
Tip 21, 22, 23
incilzire 'i de distani&
liberi de deasupra lui h~, in cazul
montiriiin ni~ (dupi DIN 4703/3):
TI~TI IT IT
1 - radiator din elemente
Fig. 6.1.15. Moduri tubulare;
de racordare
a corpurilorde incilzire la
instalatie:
a - sus-jos in
a b c d e
IT
diagonala; b -
sus-jos pe
eceeesi parte;
c - jos-jos; d - jos-sus in diagonala; e - jos-sus pe eceeesi parte.
2 - radiator cu elemente din fonta
sau din tabla de otel:
3 - radiator-panou tip 10;
8 - radiator-panou tip 33.
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de inealzire
cordarea se face In diaqonala. "' jos, din tabelul 6.1.14;
In cazul altor scheme (exemplu: N = --------- [buc] cm= 1,0 pentru montare libera, pe pe•
distributia individuala monotub orizon• n ·a·c ·c r ·c m ·c h
t (6.1.1) rete exterior sub fereastra,
tala In pardoseala), legarea corpurilor ·c v
din tabelul 6. 1. 15;
In care:
de incalzire se face conform cu in• - este puterea terrnica norninala pe
 n ch =
0,97 pentru altitudinea h = 500 m,
structiunile tehnice ale furnizorului ele• element, [W/elem] se ia din nor• din tabelul 6.1.16;
mentelor de racordare folosite. me, instructiuni, agremente, pros• cv = 1,0 pentru vopsire norrnala a corpu•
pecte In functie de tipul corpului lui de incalzire, din tabelul
6.1.9. Alegerea •i dimensionarea de Incalzjre: 6.1.17.
corpurilor de incilzire a - coeficient de corectie adimensio• Se obtine:
nal, aplicabil numai la radiatoarele N' = 1525
6.1.9.1 A/egerea tipului de din tonta, deplnzand de nurnarul N 128. 1, 11 · 1. 1. 0, 97. 1
corp al elementelor care alcatuiesc radi•
de 1ncllzire = 11, 06 elemente
atorul, ale carui valori sunt date de
Alegerea unui corp de lncalzire se tabelul 6. 1. 12; Din tabelul 6.1.12 se ia valoarea coe•
face tinand seama pe de o parte de ct - coeficient de ccrectie pentru diferite ficientului de corectie a = 0,99 cores•
gustul sl preferintele beneficiarului, iar medii de temperatura altele decat punzator celor 11 elemente ale corpului
pe de alta parte de: parametrii maximi cea norninala, adimensional,ale de lncalzire, calculandu-se nurnarul de
de ternperatura si presiune ai agentului carui valori sunt date In tabelul elemente final al corpului de lncalzire:
termic la care rezista corpul ales; ma• 6.1.13; 11•06=11,
rimea spatillor de montare existente In c, - coeficient de corectie care tine
Incapere sl posibilitatea acestuia de a seama de modul de racordare a N = N' = 18 elem.
a 0,99
satisface eventualele conditii speciale corpului de incalzire, ale carui va•
impuse de specificul incaperii sau de lori sunt date In tabelul 6.1.14; care se rotunjeste la 11 elem.
activitatile ce se destasoara In ea; de cm - coeficient de corectle care tine Radiatorul de tipul 624/4 va avea 11
asemenea, se tine seama de avantajele seama de locul de montare a cor• elemente $i o putere terrnica instalata:
si dezavantajele fiecarei categorii de pului de Incalzire, ale carui valori
corpuri de lncalzire, se pot lua din tabelul 6.1.15 sau .
mst
= -1-1- = 1500
11, 18
w
1ntr-o aceeasi instalatle de Incalzire din graficul din figura 6.1.16;
centrala, se recornanda utilizarea unor ch - coeficient de corectle care tine sea• Exemplul de calcul 2
corpuri de Incalzire cu valori ale expo• ma de altitudinea (h) deasupra nive• Se calculeaza rnarirnea radiatorului
nentului de reglare cat mai apropiate. lului rnarii, ale carui valori sunt date din aluminiu BIMETAL C 500 necesar
In tabelul 6. 1. 16 (valorile din tabel pentru situatla descrisa la exemplul 1,
6.1.9.2 Dimensionarea corpurilor nu se epllca convectoarelor); cu singura deosebire ca radiatorul se
de 1ncllzire. cv - coeficient de corectie care tine sea• rnonteaza pe un perete exterior fara
Calculul de dimensionare se face In ma de culoarea vopselei suprafetel fereastra.
conformitate cu prevederile generale exterioare a corpului de Incalzire,
din STAS 1797/1, corelate cu preve• diferita de cea norrnala (conslderata Rezolvare
derile particulare ale: normelor de fa• a ti vopseaua de culori deschise, Se deterrnina nurnarut de elemente
bricatie, instructiunilor de utilizare, fara piprnenti metalici): aplicandu-se relatia 6. 1. 1, In care:
prospectelor sl agrementelor corpurilor • pentru corpurile de lncalzire livrate • puterea terrnica norninala pe
de Incalzire. gata vopsite de producator, cv = 1,0 element <Pn = 154,2 W/elem din tabelul
Marimea si nurnarul corpurilor de ln• • pentru corpurile de incalzire vopsi• 6. 1.3 pentru radiatorul C500; coefici•
calzire montate Intr-o incapere se de• te pe santier se aplica valorile entii de corectie au valorile:
terrnina prin calcul astfel tncat puterea cv din tabelul 6. 1. 17. ct = 1, 11, se ia din tabelul 6.1.13 In
terrnlca <Pc a acestora sa fie eqala cu func• tie de exponentul n =
necesarul de caldura <P al incaper!l, Exemplul de calcul 1 1,33 si parametrii agentului
conform STAS 1907/1. termic ed I B; = 95 I 75 °C;
Corpul de Incalzire ales trebuie sa Se calculeaza rnarirnea radiatorului cm = 0,95 pentru montare llbera, pe
alba dimensiunile de gabarit corelate din fonta tip 624/4 necesar intr-o In• peretele exterior fara fereas•
cu cele ale spatiului de montare exis• capere cu temperatura interioara tra, din tabelul 6. 1.15;
tent In tncapere, e; = 20 °C, al carei necesar de caldura ch = 0,97 pentru altitudini h = 500 m;
este = 1525 W. Agentul termic este cv = 1,0 pentru vopsire norrnala.
6.1.9.2.1 Variants cunoa,ierii puterii apa calda cu parametrii (}d I B; = Se obtlne:
tennice nominals pe element 95/75°C. Altitudinea localitatii H = 500 N' = 15_2_5 _
Nurnarul de elemente al corpului de m deasupra nivelului rnarii. Radiatorul 154 . 1, 11 . 1 . 0, 95 . 0, 97 . 1
tncalzire se calculeaza cu relatia: se racordeaza normal la instalatie si
se rnonteaza liber pe peretele exterior, = 9,67 elem.
Tabelul 6.1.16. Coeficientul sub fereastra, care se rotunjeste la 10 elemente; re•
de corectie Ch cu altitudinea Se deterrnina nurnarul preliminar de zulta radiatorul BIMETAL C 500-10 ele•
elemente aplicand relatia 6.1.1, In care: mente, care are puterea instalata:
Altitudinea h, [ m] I o I soo I 10 0 I 1 soo I 2000
• puterea terrnica norninala pe ele•
ch 11.00 I o,91 I o,9s I o,93 I o.91 ment <Pn = 128 W/elem (tab. 6.1.2); = !!! = 1577 w
inst 9, 67
• coeficientii de corectie:
Tabelul 6.1.17. Coeficientul ct - se extrage din tabelul 6.1.13 In
de corectie cv relativ la vopsea functie de exponentul n = 4/3 si
Felul Fara pigmenti Cu pigmenti parametrii agentului termic;
vopselei metalici metalici (}d I B; = 95/75 °C, obtmando-se ct = 1,
c, 1,00 0,90 11;
c, = 1,0 pentru racordare norrnala sus-
I. lnstala~ii de Incalzire Capitolul 6: Echipamentesi materiale
6.1.9.2.2 Variants cunoa,terii puterii parametrii ed I H; = 95175 °C; 6.1.9.2.4 Variants cunoa,terii puterii
tennlce nominals pe unitate de lungime c,= 1,0 pentru racordare normalii; tennice (l> [W/corp] a fieclrei
Lungimea L a corpului de lnciilzire se cm = 0,98 pentru montare In nisa cu tipodimensiuni de corp de
calculeazii cu relatia: h1.1 = 80 mm, din tabelul Tncllzire
<P 6.1.15 si fig. 6.1.14; Oand In docurnentatia tehnicii a
produsului se giise$te In tabelatii Insasi
L=------- [m](6.1.2) ch = 0,97 pentru altitudinea h = 500 m, puterea termicii a fieciirei tipodimen•
<P" . c, . c, . cm . ch . c,
din tabelul 6.1.16; siuni <Pc In W/corp,ln condltiile de tem•
In care: cv = 1,0 pentru radiator gata vopsit. peraturi ale agentului termic 8/8; $i
<P - este puterea termicii nominalii pe Se obtine: temperaturii interioare (); din proiect,
n unitate de lungime [W/m], care se <P atunci se ia acea tipodimensiune care
ia din norme, instructiuni, agre• L=------- satisface relatia:
<P·c·c·c ·c·c v
mente, prospecte. n t r m
<P
ct, c., cm' ch' cv - coeficientii de co• 152 c .c .c .c [W/corp] (6. 1.4.)
---------
5
= 1,784 m
r m h v
rectie alesi din ta• 810· 1, 11·1·0,98. 0,97· 1
bele conform indi• In care coeficientii de corectte res•
catillor de la § Gel mai apropiat radiator din gama de pectivi se stabilesc conform indicatiilor
6.1.9.2.1. fabricatie are lungimea L = 1680 mm. anterioare.
Obs. Din diagrama de fabricatie a Se alege radiatorul Plattella 600, tip
corpului de lncalzire se alege corpul 10 cu L = 1680 mm, cu o putere 6.1.9.2.5 Variants Tnlocuiriiunor
care are lungimea cea mai apropiatii instalata: corpuri de Tncllzire existente
de cea rezultata prin calcul. 1680 Cand se opereazii lnlocuirea unor
<P. = 1525 = 1436 corpuri de lnciilzire In instalatii existen•
Exemplul de calcul 3 wrnst 1784 te, fiirii ca necesarul de ciildurii al ln•
Se calculeazii miirimea radiatorului ciiperilor <P sa se fi modificat, se poate
Plattella 600, tip 10 necesar pentru 6.1.9.2.3 Variants cunoa,terii puterii utiliza una din formulele de echivalare
situatia descrisii la exemplul 1, cu tennice nominale (J>n [W/corp] termicii urmiitoare:
singura deosebire ca radiatorul se va a fieclrei tipodimensiuni - fie suprafata echivalentii termic
monta In nisa, deasupra lui lasandu-se de corp de Aechiv (daca se cunoaste):
distanta liberii h11 = 80 mm. Tncllzire N, = NE (Aechiv E / Aechiv ,) (6.1.5.)
Se determinii lungimea radiatorului in acest caz, se alege din documen• - fie puterea termicii nominalii <Pn:
cu relatia 6.1.2., In care: tatia tehnicii a produsului acea tipodi• N1 =NE (<PnE I <Pn1) (6.1.6.)
• puterea termicii nominalii pe metru mensiune de corp de Incalzire care sa• In care:
tisface relatia:
<Pn -- <P [W/corp] (6.1.3.)
<Pn = 810 Wlm, pentru radiatorul c·c·c ·c·c I - este indice reprezentand corpul de
Plattella 600, tip 10 se ia din t r m h v
Incalzire lnlocuitor
tabelul 6.1.5. In care coeficientii de corectie res• E - indice reprezentand corpul de ln•
• coeficientii de corectie au valorile: pectivi se stabilesc conform indicatiilor ciilzire existent.
ct = 1, 11 din tabelul 6.1. 13, In functie anterioare.
de exponentul n = 1,30 si
Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstalatll de incalzire
rala, din tevi cu anpioare, sectionals, ploata $i verifica instalatiile care lucreaza
6.2. CAZANE cu suprafete speciale, asezate orizon• sub presiune cat $i responsabilitatile ce
tal sau vertical. etc. revin celor care executa astfel de lucrari,
Natura consumatorilor, In: cazane fiind In acelasi timp obligatorii.
6.2.1.Clasificarea Cazanelor pentru scopuri qospodaresti (incalzire, Din varietatea mare de tipuri con•
apa calda de consum, ventilare, etc.) $i structive, la alegerea tipului optim de
Cazanele utilizeaza caldera obtinuta cazane pentru scopuri tehnologice cazan, pe langa calculele tehnico-eco•
prin arderea combustibilului In focare (spalare, uscare, umidificare, etc.). nomice necesare trebuie avute In ve•
proprii, calcura recuperata din gazele dere sl urrnatoarele criterii:
fierbinti rezultate dintr-un proces teh• 6.2.2.Criterii privind execut:ia liSi a. Materialul de baza din care este
nologic sau folosesc energia electrica alegerea cazanelor executat cazanul: tonta sau otel. Cele
pentru producerea de apa calda, apa din fonta au un consum mare de metal
fierbinte sau abur. Riscurile si gravitatea accidentelor (pereti qrosi obtinuti prin turnare), sunt
Cazanele cu focar propriu reprezinta produse la lnstalatiile de cazane si la re• mai grele, dar rezlsta la coroziuni si
un ansamblu de suprafete de transfer cipientele care lucreaza sub presiune au variatii de ternperatura: au supratete
de caldura lntre gazele de ardere ca impus aparitla unor reglementari cu ca• mari de transfer de caldura (suprafete
agent termic primar si apa, aerul sau racter legal, a unor reguli tehnice obli• nervurate) raportate la un volum ocupat
aburul, ca agent termic secundar. Sunt gatorii, privind conceptia, executia, in• si, mai ales, au o durata mare de fun•
insotite de instalatia de ardere a stalarea si exploatarea cazanelor. Aces• ctionare (dubla sau tripla, fata de cele
combustibilului (arzator sau gratar) si de tea sunt legi si decrete specifice in• din otel), Cazanele din otel sunt mai
diverse aparate anexe, inclusiv cele stalatiilor care lucreaza sub presiune ieftine, fiind mai U$Or de realizat, din tevi
de comanda, re• glare, protectle si precum si instructiuni tehnice de profil simple, ptaci, tevi cu aripioare, etc.
automatizare. cuprinse In "Prescriptille tehnice, colec• Otelul permite realizarea, de aseme•
Clasificarea cazanelor se poate face tia ISCIR", In docurnentatia europeana nea, si a cazanelor cu condensatie la
oupa: adoptata In cadrul tarii noastre de catre care, prin intermediul unor supratete
Natu"a fluidului produs, respectiv pre• Asociatia de standardizare din Romania specifice de caldura (plac! profilate,
siunea$i temperaturade regim, In (ASRO) sub denumirea de SR-EN (stas tevi cu aripioare etc.), se asiqura con•
cazane de: apa calda, aoa fierbinte sau romanesc national si european). densarea partiala sau totala a vaporilor
abur. Aceste legi, standarde $i prescriptii de apa din gazele de ardere. De ase•
Prin "cazan de apa calda" se lntele• stabilesc atat conditiile generale In care menea, otelut permite realizarea tran•
ge instalatia care produce apa calda la se pot construi, executa, instala, ex- sferului termic prin tevi subtiri, netede,
o ternperatura de eel mult 115°C si
este utilizata In afara instalatiei, In cir•
cuit Inchis. Frecvent se utilizeaza apa 17
calda 90/70°C cu 70°C la intrare si 1
90°C la iesirea din cazan si presiuni
lntre 2 $i 10 bar. 16
Prin "cazan de apa fierbinte" se inte•
2
lege instalatia care produce apa fier• 3
binte la o presiune mai mare decat cea 15
atmostenca, temperatura de peste 14
115°C si este utilizata In afara acestei 4 -+---l--fl-+++-- .;,
instalatii. Frecvent se utilizeaza apa 5
fierbinte de 150/70°C $i presiune lntre
6 si 15 bar.
Prin "cazan de abur" se lntelege in•
stalatia care produce abur la o presiu•
ne mai mare decat cea atrnosterica sl 13
este utilizata In afara acestei instalatii.
Natura combustibilului utilizat, In: ca•
6
zane alimentate cu combustibil gazos, 7 12
lichid, solid sau mixte (alimentate al•
ternativ cu doi combustibili).
Natura materialului din care sunt
8 1--I~==tt=====l ~=11=~µr1- 11
executate suprafetele de transfer de
caldura pot fi cazane din: otel, tonta, iJ;9~r-+- 1o
cupru, etc. 9
Spatiul prin care circula gazele de
ardere sl apa (aburul), In cazane ignitu• Fig 6.2.1 Schema hidraulica a centralei termice murale cu tiraj fortat C11 SPV
bulare (cu tevi de furn), unde gazele de
ardere circula prin tevi $i apa In exte•
24 MEF:
A - Tur fncalzire; B - lesire apa calda; C - lntrare gaz;
rior, $i cazane acvatubulare (cu tevi de D - lntrare apa rece; E - Retur tncetzire;
apa) unde apa circula prin interiorul su• - Ventilator; 2 - Schirnbator de caldura bitermic; 3 - Sonda de ternperatura
pratetei de transfer de caldura si gaze• ptr. apa calda: 4 - Electrod de aprindere; 5 - Arzator; 6 - Modulator gaz;
le de ardere circula la exterior; 7 - Supapa de slquranta; 8 - Presostat de presiune minima; 9 - Robinet de
Modul de constructie, In cazane cu umplere; 10 - Fluxostat pentru circuitul sanitar; 11 - Bypass automat;
focar tubular sau focar camera.cu unul 12 - Manometru; 13 - Pompa electrica cu dezaerator; 14 - Termostat de
sau mai multe tambure, cazane cu su• supraternperatura; 15 - Sonda de ternperatura pentru Incalzire: 16 - Vas de
pratete de transfer de caldura din tevi expansiune; 17 - Presostat de aer.
netede, cu suprafete nervurate, In spi-
I. lnstalatii de incalzlre Capitolul 6: Echipamente ~i materiale
prevazute cu "turbulizatoare" detasa $i asigura atat Incalzirea cat si pre• 24 MEF;
bile si, totodata, o curatire mai usoara parea apei calde de consum, pentru o - MOTAN MAX OPTIMUS tip C17 SPV
de funingine. locuinta. Functioneaza cu gaze natura• 24 MEF.
b. Combustibilul utilizat, gazos, lichid le sau G.P.L. De obicei sunt dotate cu Sirnbolizari:
sau solid este un factor de baza In supratete de transfer de caldura, din C 17 - tipul centralei;
alegerea unui anumit tip de cazan. tevi cu aripioare si arzatoare atmosfe• S - producerea apei calde menajere In
Toate tipurile de cazane pot utiliza, rice (autoaspirante). Pot functiona cu regim "instantaneu";
cu bune rezultate gazele naturale tiraj natural sau cu tiraj fortat. P - are pornpa de circulatie;
(STAS 3317) sl GPL (STAS 66) Datorita echipamentului pe care-I con• V - vas de expansiune lnchis;
datorita avantajelor pe care le prezinta tin (pornpa de circulatie, vas de ex• 31 - putere terrnica utila maxima;
aceste tipuri de combustibil: ardere pansiune lnchis, circuite separate pentru M - vana de gaz cu modulare;
cornpleta: In mod normal nu produc lncalzire si pentru apa calda de con• E - aprinderea si controlul existentei
funingine iar produsele nocive din sum), aceste cazane pot fi considerate tlacarf se face electronic;
gazele de ardere (CO $i NO) sunt minicentrale termice ce deservesc, In F - evacuarea tortata a gazelor;
neglijabile. special, lncalzirea locuintei individuale. Caracteristicile tehnice ale centrale•
Combustibilul lichid utilizat In focarele In fig. 6.2.1 este prezentata schema lor termice MOTAN sunt centralizate In
cazanelor este eel de tip M, pentru sco• hidraulica a cazanului "de perete" tabelul 6.2. 1.
puri neindustriale, STAS 177, combus• MOTAN cu tiraj tortat produs de S.C Aceste centrale sunt dotate cu arza•
tibil lichid usor (CLU), STAS 54, si com• Kober S.R.L. toare atmosferice, si au o functionare
bustibil lichid greu - pacura ( STAS 51). ln fig. 6.2.2 este prezentatacelasi "fara supraveghere" permanenta, fiind
La cazanele mici de apa calda (pana cazan cu tiraj natural. Sunt protejate si controlate permanent prin
la 70 kW) este indicata utilizarea com• concepute sub dispozitive electronice: aprinderea
bustibilului lichid de tip M, care nu pro• denumirea de "centraletermice amestecului gaz-aer se face prin initie•
duce cocsificari si are un continut re• murale". rea flacarii de catre un electrod de a•
dus de funingine In gazele de ardere . - MOTAN START BT bitermic tip C11 prindere, cu ajutorul unui transformator
Utilizarea combustibilului lichid nu SPV 24 ME (tiraj natural) respectiv cu de lnalta tensiune. In timpul arderii se•
necesita curatirea periodlca de depu• indicele MEF (tiraj tortat): sizarea tlacarii se realizeaza prin inter•
neri a arzatoarelor. - MOTAN START BT - cu doua schim• mediul unui electrod de ionizare. Flaca•
Cazanele mari (peste 5000 kW) utili• batoare tip C 12 SPV 24 ME $i ra conduce curentul electric pe cane
zeaza sl pacura, cu conditia asiqurarf res• pectiv MEF;
unor instalatii suplimentare de preln• - MOTAN OPTIMUS MT tip C15 SPV
calzire, pentru transportul si pulveriza•
rea ei, In procesul de ardere.
Utlizarea combustibilului solid sub 1
forma de lemne, deseuri vegetale, car•
bune superior (huila, antracit, etc.) se 18
face In cazane mici iar lignit (carbune
inferior existent In proportie mare la 2
noi) numai In cazanele energetice mari.
c. Randamentul termic In exploatare
trebuie sa fie cat mai ridicat, peste 90
%,
pentru combustibilul lichid si gazos, cu
temperaturi ale gazelor de ardere la 3
CO$, reduse, de pana la 150-180°C.
In ultimii ani s-au dezvoltat intens 14
cazanele cu condensatie care au ran•
damente de 95-105 % (raportate la pu• 7
terea calorica inferioara), 13
d. Aparatele anexe - de reglare, pro•
tectie $i automatizare (care asigura 16
functionarea automata a cazanului, 12 11
fara supraveghere perrnanenta); pom•
pele, vasele de expansiune lnchise, in• 8
19
stalatule de tiraj, arzatoare etc. sunt, de 9
asemenea, elementele de baza care se 15
au In vedere la alegerea cazanelor.
6.2.3. Cazane de apA caldA Fig 6.2.2 Schema hidraulicia centralei tennicemurale cu tiraj natural
C12
Aceste cazane sunt numite obisnuit SPV24ME
"cazane de Incalzire" $i sunt utilizate A - Tur incii/zire; B - le$ire apii caldii; C - lntrare gaz;
pentru Incalzirea, prepararea apei cal• D - lntrare apii rece; E - Retur inciilzire;
de de consum necesare cladirilor civi• 1 - Hora de evacuare gaze de ardere; 2 - Schirnbator de caldura din tevi cu
le, industriale si agro-zootehnice. anpioere, 3 - Schirrjbator de caldura din placi: 4 - Electrod de aprindere;
5 - Electrod de ionizare;6 - Arzator; 7 - Modulator gaz; 8 - Supapa de
6.2.3.1.Cazane mura/e siguranta;9
- Robinet de umplere; 10 - Fluxostat pentru circuitul sanitar; 11 - By pass
Sunt cazane mici, usoare. cu sarciru
automat;
termice reduse (de obicei de 10-30 kW) 12 - vana cu 3 cai; 13 - Manometru; 14 - Pompa electrica cu dezaerator; 15
care pot fi montate pe peretii Incaperii -
Termostat de supraternoeratura,16 -
Sonda de temp. pentru lncalzire: 17 -
Vas de expansiune; 18 - Senzor furn;
19 - Presostat de presiune minima
apa: 20 - Sonda de temperatura pt.
apa calda.
Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstalatii de Incalzire
gazul neaprins nu (deoarece opune o electrodul de ionizare nu sesizeaza nici
rezistenta infinit de mare curentului). o flacara, atunci sistemul electronic
Daca amestecul gaz-aer care iese din lnchide admisia gazului In 1-3 secunde.
arzator se aprinde, se torrneaza o Caldura rezuitata din arderea com• 10
tlacara, Curentul altenativ initial se
transtorrna In curent continuu pulsator.
bustibilului este preluata de schirnbato•
rul bitermic din tevi cu aripioare sl tran•
r ~~~~12
~ 11
Curentul este transmis de electrodul de sferata apei care este transportata prin 9 =---13
supraveghere prin flacara la arzator,
sistemul electronic lnreqistreaza acest
instalatia de lncalzire de catre pompa
de circulate. In cazul circuitului de apa 8
n -----14
proces ca functionare corecta, Daca calda rnenajera, lncalzirea este In- ----15
7
tt--iiiiii~--16
>l--4---~~!!------17
6
Tabel 6.2.1 Caracteristicile tehnice ale cazanelor MOTAN
......:=::----18
~an 4
U.M. Tiraj natural Tiraj natural 3 ,...H::::!!l~~+.I 19
2
Putere terrnica norninala [kW] 10 - 24 10 - 24 10, 1 - 23,7 13 - 31 1
Randament termic [%] 93 93 93 93 20
Sarcina norninala arzator [kW] 11,8 - 25,3 11,8 - 25,3 10,9 - 25,5 14,8 - 33,2 £TAT£
Consum nominal maxim 2f 22 23
-gaz natural [m~/h] 2,62 2,69 2,64 3,24
Fig.6.2.3. Cazane de apj caldi
-GPL [kg/h] 1,95 1,97 1,07 1,38
Dimensiuni
BERETA (Italia)
1 - robinet umplere;2 - vana cu trei cai,
-Inaltirne [mm] 684 684 670 730
3 - supapa de siguranta; 4 - pornpa,
-latlrne [mm] 416 416 398 435
5 - ventil de dezaerisire; 6 - arzator,
-adancirne [mm] 325 325 255 325 7 - electrod oetentie, 8 - vas de expan•
Vas de expansiune [I] 7 7 7 8 siune;9 - tubulaturaconcentrica, 10 - in•
Presiunea gazului trare aer; 11 - evacuaregaze de ardere;
-gaz natural [mbar] 20 20 20 20 12 - presostat diferential;13 - tub depre•
(dupa reductor) siune; 14 - ventilator; 15 - tevi cu
-GPL [mbar] 30 - 37 30 - 37 30 - 37 30 - 37 aripioa•
re; 16 - electrod de aprindere; 17 -
Debit de apa calda vana
de gaz; 18 - presostat de cornanda
rnenajera la 60 °C, [I/min] 9,8 9,8 9,7 12,7 pen•circuitul de aoa calca de consum;
tru
cu t.T = 35 K 19 - schlmbator de placi; 20 - by pass
Temperatura gazelor de automat; 21 - lncalzire; 22 - gaz;
ardere (oCJ 130 - 150 130 - 150 150 140 23 - apa calda de consum.
Puterea electrica [W] 90 90 160 160
130 130
Racord gaze de ardere [mm] D125 D125 D100/D60 D100/D60
(admisie/evacuare ) D100/D60 D100/D60
Greutate [kg] 37 37 30 45
39 39
Presiune minima sl
maxima pe circuitul apei [bar] o.s si 3 o.s si 3 0,5 si 3 o.s si 3
Temperatura apei calde
pe circuitul de lncalzire (oCJ 30 - 80 30 - 80 40 - 80 30 - 80
Tabel 6.2.2 Caracteristicile tehnice ale cazanelor GOLD STAR ADIGAS SS 18 sl 24

GOLD STAR GOLD STAR
U.M. ADIGAS SS ADIGAS SS
e 18 24
Puterea terrnica norninala [kW] 16,6 22,2
Sarcina norninala arzator [kW] 18 24 4
Randament termic [%] 92 92,7
Dimensiuni de gabarit
- lnaltirne
- latlrne
- adancirne
[mm]
[mm]
[mm]
850
450
350
850
450
350
r·,c·.
Temperatura apei calde pe
circuitul de incalzire (oCJ 40 -85 40 -85
Consum de combustibil Fig 6.2.5. Cazan VITOPEND cu tiraj
- gaz natural (G 20) [m~/h] 1,82 2,4 fo11at
- GPL [kg/h] 1,4 1,87 1 - Suflanta pentru gaze de ardere;
Vas de expansiune inchis I] 8 8 2 - Vas de expansiune;3 - Arzator at•
Debit de apa calda de consum mosferic; 4 - Schimbator de caldura cu
• la t.T = 25 K [I/min] 9,5 12,7 placl; 5 - Automatizare comandata de
• la t.T = 35 K [I/min] 6,8 9 temperatura de arnoianta cu sistem
Temperatura gazelor de ardere la cos [oCJ 150 155 de
diagnosticare.
I. lnstala~iide Incslzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale
trerupta (pompa de circulatie nu functio• la, asiqurata de manometru; ranta, la suprapresiune, prin supapa
neaza) $i transferul caldurii se face prin - semnalizarea temperaturii pe circuitul de de siquranta $i la pierderea apei din
schimbatorul bitermic la acest circuit. incalzire $i de apa calda rnenajera: circuit prin presostatul de nivel minim;
ln varianta a doua, cu doua schirnba• - reglarea circuitului de incalzlre dupa - protectie la lipsa tirajului prin infunda•
toare de caldura- unul pentru incalzire indicatiile termostatului de control rea tubulaturii sau dereglarea ventilato•
din tevi cu aripioare $i unul cu placl, ternperatura: rului asigurata de presostatul de aer;
pentru prepararea apei calde de con• - siqoranta cazanului la supratempera• - sesizarea cerintei de apa calda me•
sum, caldera rezultata din arderea com• tura, asigurata de termostatul de sigu- najera (fluxostat) si acordarea de in-
bustibilului este cedata apei din circuitul
de incalzire. In cazul in care pe circuitul
de apa menajera se sesizeaza cerinta
unui debit de apa de catre fluxostat,
este actionata vana cu trei cai care face
trecerea de pe circuitul de termoficare
pe circuitul scurt prin schirnbatorul de
caldura cu placi (circuitul primar) iar
transferul caldurli se face prin inter•
mediul acestuia spre circuitul de apa
calda de consum (circuitul secundar).
Gazele de ardere sunt evacuate cu
ajutorul ventilatorului in cazul centralei
cu tiraj fortat $i prin depresiune la CO$,
in cazul centralei cu tiraj natural. Ventilul
de evacuare al gazelor de ardere $i de
alimentare cu aer (pentru centralele cu
tiraj fortat) este alcatuit din doua tuburi
concentrice conectate la exteriorul in•
caperii in care este arnplasata centrala.
Elementele de reglaj, cornanaa, pro• a b
tectie si automatizare realizeaza :
Fig. 6.2.6. Neutralizatorpentru condensat:
- aprinderea sl protectia la stingere a
flacarii, aslqurata de aprinderea elec• a - sectiune prin neutralizator; b - evacuare gaze de ardere;
tronica si de electrodul de ionizare; 1 - corpul neutralizatorului; 2 - tub de condensat; 3 - clopot imersat;
- protectia la intreruperea gazului, 4 - condensat neutralizat in apa uzata: 5 - filtru de carbune activ;
6 - granule neutralizatoare; 7 - deschidere pentru curatire: 8 - racord la
aslqurata de catre electrovalva;
cazan; 9 - imbinare cu inel de legatura; 10 - evacuare gaze de ardere.
- semnalizarea presiunii apei in centra-
DOMINA OASI PLUS
16 29-187'-F~~~I 36
15~-~·
-56 ~g 97
81 - 97
82
~
~~H~~~Hm.i
""'1r
97
20 179
44 44 ,-:=-130
179 97
11 32 32
14 R3
136 151
74 I ~ t I tI t t ~ t 1 i
-
.[~ I
[
I [ I.
!':>,
b
c:t. [ I I
I i
10 8 7
.-
9
I
11
a
11 7 10 192 9 8
Fig. 6.2.4. Schemele functjonale ale cazanelor DOMINA PLUS (a) ~ DOMINA OASI PLUS (b) cu tiraj for1at (FERROU}
5 - Camera etansa: 7 - Racord gaz; 8 - lesire a.c.c.; 9 - lntrare apa rece; 10 - Tur lnstalatie; 11 - Retur instalatie: 14 - Supapa
de siguranta.; 16 - Ventilator; 20 - Grup arzatoare: 27 - Schimbator de caldura bitermic; 29 - Colector iesre gaze de ardere;
32 - Pompa crculatie incalzire; 34 - Senzor temperatura incalzire; 36 - Dezaerisitor automat; 42 - Senzor temperatura a.c.c;
43 - Presostat aer; 44 - vana de gaz; 49 - Termostat de siguranta.; 50 - Termostat de limita incalzire; 56 - Vas de expansiune;
74 - Robinet umplere instalatie: 81 - Electrod de aprindere; 82 - Electrod de detectle; 97 - Aprod de magneziu; 114 - Presostat
apa; 130 - Pompa circulatie boiler; 136 - Fluxometru; 151 - Robinet golire boiler; 155 - Sonda temperatura boiler; 179 - Clapeta
de sens unic; 187 - Diafragma gaze de ardere; 192 - Racord recirculare; 222 - Schirnoator de caldura; R1 - R2 - R3 - R4
Hezistenta antiinghet a.c.c.
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lastalatii de lncalzire
taietate acestui circuit. gaze naturale $i cu GPL au camera re electronica $i supravegherea flacarii,
Pe acelasi principiu functioneazasi etansa, tiraj tortat si produc si apa calda cu electrod de ionizare. Ca elemente
ca• zanele murale BERETA(fig. 6.2.3) pentru consum. Caracteristicile lor ter• de siquranta aceste cazane au In do•
din Ita• lia. Au sarcini termice de la mice sunt centralizate In tabelul 6.2.2. tare: vas de expansiune lnchis, supapa
11,2 kW la Sunt cazane de tip ignitubular, ver• de siquranta, sonde de ternperatura pe
28,7 kW $i pot produce lntre 13,8 si ticale, cu placi tubulare $i tevi de furn circuitul de lncalzire sl pe eel de apa
16,5 din cupru, manta exterioara din otel $i calda de consum, termostat de sigu•
Vmin apa calda de consum cu L1 T = 25 turbulizatori din inox In tevile de furn. ranta la supraternperatura $i presostat
K. Apa caida este preparata lntr-o serpen• de supraveghere a evacuarii gazelor de
Evacuarea gazelor de ardere se face tina din cupru irnersataIn apa din cazan. ardere si aspiratlel aerului de ardere.
fortat, prin tuburi concentrice, prin tu• Sunt dotate cu arzatoare atmosferi• Cazanele murale FERROLI -DOMINA
bul interior clrculand gazele de ardere ce, din rampe lineare, cu electrovalva PLUS $i DOMINA OASI PLUS sunt
iar In contracurent, printre tuburi, aerul de gaz cu modulare a flacarii, aprinde- compuse din cate patru module, toate
necesar arderii combustibilului.
Cazanele murale GOLD STAR ADI•
GAS SS18 $i 24 kW, tunctioneaza cu
Tabel 6.2.3 Caracteristicile tehnice ale cazanelor DOMINA PLUS ~i DOMINA OASI PLUS (FERROLI)
OASI OASI OASI OASI
U.M. PLUS PLUS PLUS PLUS PLUS PLUS PLUS PLUS
~ e C 24 E F 24 E C 30 E F 30 E C 24 E F 24 E C 30 E F 30 E
Putere termica
focar •max [kW] 25,B 25,B 33, 1 33, 1 25,B 25,B 33,1 33, 1
= min [kW] 11,5 11,5 14,5 14,5 11,5 11,5 14,5 14,5
Putere terrnica
norninala • max [kW] 23,3 23,B 30,0 30,0 23,3 23,B 30,0 30,0
•min [kW] 9,7 9,7 12,7 12,7 9,7 9,7 12,7 12,7
Randament
putere norninala [%] 90,3 92,2 90,5 90,5 90,3 91 90,5 90,5
Vas expansiune
incalzire [I] 7 7 10 10 B B 10 10
Vas expansiune
a.c.c [I] 1 - - - - 2 2 2
Debit maxim
a.c.c.: ilT 25 K [I/min] 13,3 13,6 17,2 17,2 - - - -
zr 30 K [I/min] 11,1 11,3 14,3 14,3 - - - -
1H 30 K [1/10min] - - - - 150 150 190 190
sr 30 K [l/h] - - - - 700 700 900 900
Debit minim
a.c.c [I/min] 2 2 2 2 - - - -
Dimensiuni
- lnaltirne [mm] 720 720 720 720 BOO BOO BOO BOO
- latirne [mm] 460 460 460 460 600 600 600 600
- adanclrne [mm] 270 270 360 360 370 370 450 450
Masa neta [kg] 3B 39 4B 4B 50 53 57 60
Tabel 6.2.4 Caracteristicile tehnice ale cazanelor murale VITOPEND 100 ~i 200 (VIESSMANN)
De Tiraj tortat Tiraj natural Tiraj tortat Tiraj natural
~zan nornmala
Putere VITOPEND 100 VITOPEND 200
U.M.
minima - maxima [kW] 10,5 - 24 10,5 - 24 10,5 - 29,3 10,5 - 2B,3
Sarcina norninala in focar [kW] 12,1-26,7 12,1-26,7 12, 1 - 31,2 12,1 - 31,2
Presiumea de alimentare cu gaz
- gaz metan [mbar] 20 20 20 20
- gaz lichefiat [mbar] 50 50 50 50
Dimensiunu I x h x ad [mm] 450xB50x360 450xB50x360 450xB50x3BO 450xB50x3BO
Consumul de combustibil
- gaz metan [m~/h] 2,B2 2,B2 3,31 3,31
- gaz lichefiat [kg/h] 2,07 2,07 2,47 2,47
Temperatura gazelor arse [oCJ 123 - 145 123 - 145 130 - 160 130 - 160
Depresiunea necesara la cos [Pa] - 1, 15 - 1, 15
[mbar] - 0,015 - 0,015
Stut evacuare gaze arse
 exterior [mm] - 130 - -
 interior [mm] coaxial 60 I BO - coaxial 60 I BO coaxial 60 I BO
Stut admisie aer exterior [mm] coaxial 100 I BO - coaxial 100 I BO coaxial 100 I BO
Greutate [kg] 44 37 51 51
Putere electrica maxima absorbita [W] 165 120 130 110
Vas de expansiune cu rnernbrana [I] B B 10 10
Debit de apa calda rnenajera
(de la 10 la 35 °C) [I/min] 13,B 13,B 16, 1 16, 1
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente si materiale
cu aprindere automata electronlca sl arzator atmosferic; modulant, pentru noxe. Prin forma lor constructiva, a•
control al flacarii cu ionizare: doua cu gaz metan si gaz lichefiat, conform ceste cazane realizeaza o racire puter•
camera de ardere deschisa sl tiraj na• normativelor internattonale, cu suflanta nica a gazelor de ardere, sub tempera•
tural C 24E si C 30E $i doua cu came• pentru gaze de ardere, in varianta cu tura punctului de roua, punct unde are
ra de ardere etansa si tiraj tortat F 24E tiraj fortat, cu legatura la CO$, in varian•
si F 30E. ta cu tiraj natural.
In fig. 6.2.4 sunt prezentate schemele In aparate sunt incorporate: automa•
functionale pentru modelele cu tiraj tizarea pentru functionarea cu tempe•
fortat iar in tabelul 6.2.3 sunt ratura constanta, placa de racorduri hi•
redate ca• racteristicile tehnice ale draulice cu sistem modular de racorda•
acestor cazane. Cazanele DOMINA re,vasul de expansiune cu mernbrana,
PLUS sunt dotate pornpa cu doua turatii pentru circuitul
lr-+---2
cu schirnbatoare de caldura bitermice de incalzire si ventilul de comutare cu I+-+--- 3

iar cazanele DOMINA OASI PLUS sunt motor pas cu pas.
dotate cu boilere pentru prepararea In fig. 6.2.5 este reprezentat in sectiu•
apei calde de consum si cu vas de ex• ne un cazan VITOPENDcu tiraj fortat
pansiune de 2 litri pe acest circuit. iar in tabelul 6.2.4 sunt centralizate ca• 5
Toate modelele sunt caracterizate de racteristicile tehnice ale acestor cazane.
modularea de tip PIO a flacarii (Propor•
tionala, lnteqrala, Derivativa). Modula• 6.2.3.2 Cazane cu condensatie
rea proportionala continua este un sis• Cazanele cu condensatie otera eel
tem de autoreglare a nacarf si deci a mai inalt grad posibil de utilizare a
puterii termice in functie de necesarul combustibililor. Este cea mai avansata
efectiv. tehnologie in producerea de echipa•
Pe acelasi principiu functioneaza si mente de incalzire de inalt randament
cazanele murale VITOPEND 100 si 200 care, pe langa consumul redus de Fig.6.2.8 Sect:iune prin cazanul
produse de VIESSMANN. Sunt cazane combustibil, asigura sl o buna protec• VITODENS 200
pentru incalzire si preparare instanta• tie a mediului prin emisiile reduse de (VIESSMANN - Gennania)
nee de apa calda rnenajera, pe gaz, cu 1 - evacuare gaze de ardere; 2 - izo•
lnftreHr latie terrnica si protectie exterioara;
'
Evacuarw gaze
3 - arzator cilindric cu rnodulatie

19 pentru gaz; 4 - supratata de schimb
de caldura a cazanului; 5 - racorduri
pentru gaz, apa si condens; 6 - au•
tomatizare diqitala a circuitului caza•
nului.
~--+~..-11
s ~--i-::-..~::;~;.~.'MiJ~l••·~•;;~~~~L~~-------..-16
6
4 ---t-1-if.hlt
5 ---H9'-,i~
6 --4--·
13
7
Fig. 6.2.9 Sect:iune prin cazanul
8
VITOCROSAL 300 (VIESSMANN -
• 9 10 • II T 12 Gennania)
Ducerw CondeM 1 - automatizaredigitalaa circuituluica•
zanului; 2 - camera de ardere racita
Fig. 6.2. 7. Schema functionals a cazanului KESTON - CELSIUS cu aer, din otel inoxidabil;3 - arziitor
- transformator electric; 2 - valva de gaze; 3 - tub Venituri; 4 - suflanta: 5 - mo•
arzator: 6 - schirnbator de caldura: 7 - panou de cornanda; 8 - manometru; 9 dulant pe gaz Matrix - compact; 4 -
- termostat retur; 10 - pornpa de circulatie: 11 - termostat retur; 12 - vas su•
condens; 13 - presostat apa: 14 - termostat supraternperatura tur; 15 - prafata de schimb de caldura lnox -
termostat supraternperatura gaze; 16 - aerisitor automat; 17 - bujie; 18 - teava Crossal, din otel inoxidabil; 5 - termo•
evacuare gaze; 19 - punct de testare ardere. izolatie:6 - colector de gaze de
ardere, din otel inoxidabil cu
evacuarea con• densului.
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstatatii de Incalzire
Joe condensarea vaporilor de apa re- bustibilului. Procesul de condensare men adauqa un apart energetic supli•
zultati din procesul de ardere al com- fiind un proces exoterm, acest feno- mentar, apart care este preluat in inte•
Tabel 6.2.5 Caracteristicile tehnice ale cazanelor cu condensatle KESTON - CELSIUS riorul sistemului. Randamentul termic
al cazanului, calculat in functie de pu-
~n U.M. C25 C40 C55 2MC55 3MC55 4MC55
e
Puterea terrnlca:
-la 80/60 °C [kW] 23 39 50 100 149 199 13
Puterea terrnica:
-la 60/40 °C [kW] 25,2 43 55 110 165 220
Randament termic:
- la 80/60 °C [%] 97,6
- la 60/40 °C [%] 108
7 8 9 10
Dimensiuni:
Fig. 6.2.10. Cazan ignitubular
- lungime [mm] 471 520 520 1180 1710 1290
- latirne [mm] 249 320 320 360 360 720 orizontal cu doui drumuri:
- inaltlrne [mm] 621 720 720 1595 1595 1595 1 - usa frontala; 2 - tevile sistemului
Continutul de apa [I] 5 8,7 8,7 24,2 36, 1 52,9 convectiv; 3 - turbulizator; 4 - vizor; :
Masa (kg] 38 56 56 155 230 325
5 - arzator: 6 - izolatia terrnica a usii
Tabel 6.2.6 Caacteristicile tehnice ale cazanelor de apa caldii COMPACT (A.CV - Belgia) terrnica
7 - manta;a cazanului;10
8 - focar; 9 -- golire;
izolatia
CA CA CA CA CA CA CA CA
11 - racord apa intoarcere;
CA
~n 12 - circuitul apei; 13 - cutia de furn;
e U.M. 100 150 200 250 300 400 500 600 800
14 - racord apa ducere; 15 - tablou
Puterea terrnica [kW] 74 115 185 291 349 465 582 698 930 de cornanda: 16 - racorduri auxiliare
norninala 100 140 235 314 384 512 640 756 1012 de apa calda,
Continutul de
apa [I] 102 122 150 350 400 630 650 800 920
Combustibilul
lichid tip M, STAS 177 sau gaze naturale STAS 3317
utilizat
Dimensiuni:
- lungime [mm] 1295 1495 1795 1730 1880 2190 2270 2290 2370
- latirne [mm] 796 796 796 890 890 1100 1100 1200 1300
- lnaltirne [mm] 1000 1000 1000 1160 1160 1365 1365 1520 1620
Masa (kg] 360 425 515 710 770 1075 1185 1465 1570
label 6.2.7 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de apa calda TUBAL

(S.C. TUBAL S.A - Bucure$ti)
~n U.M. T 20 T 30 T 40 T 60 T 1000 T 150 T 200

e
Puterea terrnica Fig. 6.2.11. Cazan de api caldi
norninala rkWl 23,3 34,9 47,5 69,8 116,3 174,5 233 SE 615 (BUDERUS-Germania):
Combustibil utilizat gaze naturale sau combustibil lichid tip M 1 - tablou de comanda: 2 - manta;
Dimensiuni: 3 - izolatia terrnlca a cazanului;
- lungime [mm] 650 770 780 955 1360 1780 2200 4 - tevi de furn; 5 - focar; 6 - suport;
- latirne [mm] 570 530 580 715 830 940 1420 7 - turbulizator; 8 - cutia de furn;
9 - racorduri de apa calda,
- inaltirne lrnrnl 760 670 700 925 920 1020 1230
Presiunea de lucru rbarl 3 3 3 3 4 4 4
Continutul de apa 2 3 4
(aproximativ) rn 20 24 38 58 94 142 208
Temperatura gazelor [OC] 170 150 160 165 170 165 175
la cos 180 165 165 175 180 170 180
Randamentul termic
qarantat [%] 91 92 92 92 91 92 91
Masa (aproximativ) [kg] 96 110 140 212 338 493 786
Tabel 6.2.8 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de apA caldA ET l;li ETS (ACV - Belgia)
~n U.M. ET 09 ET 15 ET 24 ETS 09 ETS 15 ETS 24

e
Puterea terrnica 5 6 7 8
norninala [kW] 5,6 - 8,4 7,2 - 14,4 16,8 - 24 5,6 - 8,4 7,2 - 14,4 16,8 - 24
Functionare
Fig. 6.2.12. Cazan de api caldi
automata COMPACT (ACV-Belgia):
• Etaj 1 rkWl 4,2 4,8 - 7,2 7,2 - 9,6 4,2 4,8 - 7,2 7,2 - 9,6 1 - usa focar; 2 - tablou de
• Etai 2 rkWl 5,6 - 8,4 7,2 - 14 12 - 17 5,6 - 8,4 7,2 - 14 12 - 17 cornanda: 3-racord apa intoarcere;
• Etaj 3 [kW] - - 17 - 24 - - 17 - 24 4 - racord apa ducere; 5 - fibril
Nu mar ceramics: 6 - focar; 7 - izolatia
termoolonioare buc 3 3 5 3 3 5 terrnica a cazanului; 8 - tevi de furn
Masa [kg] 28 28 28 36 36 36 cu turbulizatoare in spirala,
I. histalatii de Inealzire Capitolul 6: Echipamente si materiale
terea calorica inferioara a combustibi• toate cazanele, sau de introducerea Legatura cazanului la CO$ se face cu
lului, asa cum este definit obisnuit, notiunii de "eficlenta terrnica" a caza• tuburi din material rezistent la coroziune
poate ajunge la valori "anormale" de nului cu condensatie. deoarece condensul este acid. Se utili•
105-110 % (deoarece a fost pusa In Aceste cazane functioneaza eficient zeaza conducte din inox sau din ma•
evidenta puterea calorica superioara). la parametri redusi 60/40°C, deoarece terial plastic amplasate lntr-un CO$ obis•
De aceea, din ce In ce mai des In lite• punctul de roua al vaporilor de apa, In nuit de cararnida. La baza conductei de
ratura de specialitate se vorbeste de mod normal pentru gaze naturale, este evacuare a gazelor de ardere se ampla•
calcularea randamentului termic In fun• de 52... 58°C iar pentru combustibilul seaza un "neutralizator" (fig. 6.2.6).
ctle de puterea calorica superioara, la lichid la 45 ... 50°C. Cazanele de condensatie KESTON,
produse de firma CELSIUS 2000 S.R.L
Tabel 6.2.9 Caracteristiciletehniceale cazanelorde apa fierbintetip din Bucuresti sunt cazane acvatubulare
ECAF
ECAF ECAF ECAF ECAF ECAF cu functionare modulata, complet auto•
~n U.M.
De 1000 2000 3000 4000 5000 matizate, cu emisii minime de NOx sau
Puterea terrnica norninala [kcal/h] 106 2 x 106 3 x 106 4 x106 5 x 106 CO; formarea amestecului aer-gaz este
[kW] 1162,8 2325,6 3488,4 4651,2 5814 controlata printr-o suflanta si un mixer.
Dimensiuni de gabarit: Schema functionala a acestor caza•
- diametru [mm] 2100 2200 2400 2500 2550 ne trnpreuna cu elementele componen•
- lungime [mm] 5800 6600 7200 7900 8500 te este prezentata In fig. 6.2.7 iar ca•
- lnaltirne [mm] 2750 2900 3150 3300 3500 racteristicile lor tehnice sunt centraliza•
Masa [kg] 7200 11600 16800 19600 22300 te In tabelul 6.2.5.
Ca si alte cazane cu condensatie, u•
7 8 na din partlcularitattle functlonale a a•
5 6
cestui cazan consta In asa -zisa "arde•
re superioara".
Amestecul aer-combustibil, usor
comprimat de sutlanta, este introdus
intr-un arzator special cu reglare conti•
nua (modulare). Temperatura agentului
7 termic poate fi controlata, iar cazanul
poate livra In fiecare moment numai
5 cantitatea de energie terrnica necesara
confortului.
6
Fig. 6.2.14. Cazan de apl caldl

2 3 4
VITOLA-BIFERRAL
(VIESSMANN-Gennania): Fig. 6.2.13. Seqiune prin cazanul
1 - corp cazan; 2 - focar; VITOPLEX.300
3 - suprafata nervurata In cazan; (VIESSMANN - Gennania)
4 - manta; 5 - teava cu pereti dubli; - focar; 2 - izolatie termica: 3 - tevi
6 - supratata de Incalzire nervurata: sistem convector; 4 - camere de apa:
7 - recircularea gazelor de ardere In 5 - camera de ardere; 6 - arzator:
focar; 8 - capul de ardere al erzatorului, 7 - tevi; 8 - tablou de cornanda,
6 7 8 9 10 11 12 13
-~.
Fig. 6.2.16. Cazan de api caldi

b
HEAT-MASTER (ACV-Belgia):
Fig. 6.2.15. Cazan de api caldi TUBAL-Bucure~i: - boiler; 2 - circuit de Incalzjre
a - seciiune longitudina/a; b - sectiune trensversele; 3 - tevi de furn cu turbulizatoare In zig
1 - corp cazan; 2 - focar; 3 - arzator: 4 - vizor; 5 - izolatie terrnica usa zag; 4 - lzolatia terrnica a cazanului
frontala: 6 - izolatia terrnica a cazanului; 7 - tevi de furn; 8 - turbulizator; 5 - pornpa circulatie: 6 - focar tubular
9 - apa In cazan; 10 - racord pentru evacuare gaze de ardere; 7 - arzator de gaz $i combustibil lichid
11 - cutie lntoarcere gaze de ardere In focar; 12 - racord apa ducere; 8 - tablou de comanda: 9 - racordur
13 - manta; 14 - racord apa lntoarcere; 15 - pornpa circulatie. pentru lncalzire.
Tabel 6.2.10 Caracteristicile tehnice ale cazanelor CAF produse de VULCAN Prin preamestecul aer-combustibil $i
forma constructive a arzatorului, flaca•
~an U.M. CAF 7 CAF 6 CAF 5 CAF 4 ra este Irnpartita lntr-o multitudine de
Denurnire
Puterea termica norninala [Gcal/h] 10 25 50 110
flacari mici, cu suprafata de radlatie
foarte mare. Astfel creste transferul de
[MW] 12 29 58 116
caldura prin radlatie sl scade tempera•
Debitul nominal de apa [t/h] 124 310 620 1240
[oC]
tura flacarii si a gazelor de ardere la
Temperatura apei la intrare 70 70 70 70
[oC]
1100 - 1300°C.$i azotul din aer actio•
Temperatura apei la iesire 150 150 150 150
neaza nemijlocit, In zona de reactie, ca
Presiunea de lucru (minima) [bar] 10 10 10 10
absorbant de caldura $i va contribui la
racirea flacarii. in aceste conditii,
Tabel 6.2.11 Caracteristicile tehnice ale cazanelor GD 505 (BUDERUS) noxele din gazele de ardere au valori
~n
mici :NOx < 10ppm, CO< 80ppm.
D U.M. 275 305 335 365 390 415 435 465 Gazele de ardere din focar strabat
Nurnar de elemente buc 8 9 10 11 12 13 14 15 tevile gofrate ale schirnbatorului de cal•
Puterea terrnica norninala [kW] 275 305 335 365 390 415 435 465 dura, astfel dimensionat incat sa asigu•
Volum apa [I] 770 800 830 860 990 1020 1050 1080 re racirea puternica a acestora $i con•
Dimensiuni: densarea vaporilor de apa.
- lungime [mm] 2375 2515 2655 2795 2935 3075 3215 3355 Apa circula In contracurent cu gazele
- latirne [mm] 1260 1260 de ardere, iar condensul rezultat, foar•
- lnaltirne [mm] 2515 2540 te putin acid, se scurge catre partea de
Masa [kg] 1757 1906 2053 2198 2392 2537 2682 2827
5 3 4 1 2
Tabel 6.2.12 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de abur 45.1 D (BUDERUS)
~n U.M 489 570 651 733 814 896 977

D
Nurnar de elemente buc 8 9 10 11 12 13 14
Puterea terrnica
norninala [kW] 410-489 489-570 570-651 651-733 733-814 814-896 896-977
Volum de apa [I] 952 1004 1050 1328 1380 1432 1484
Dimensiuni:
- lungime [mm] 2115 2295 2475 2655 2835 3015 3195
- latirne [mm] 1380 1380
- inaltlrne [mm] 2692 2717
Masa [kg] 2451 2656 2882 3084 3430 3658 3863
Tabel 6.2.13 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de abur VITOPLEX

100 LS (VIESSMANN)
Cantitatea de abur [kg/h] 235 395 638 800 1250 2000
Fig. 6.2.18. Cazan de api caldi XR4
Putere norninala [kW] 170 285 460 580 900 1450
Sarcina norninala In focar [kW] 188 315 508 640 995 1600 (CHAPPEE-Franta):
1-corpul cazanului;2-izolatie terrnica:
Dimensiuni:
3 - guri de vizitare; 4 - manta de•
- lungime totala [mm] 1645 1815 2080 2339 2594 3138 rnontabila: 5 - tablou de cornanda:
- latirne totala [mm] 869 950 1026 1377 1447 1581 6 - vizor; 7 - placa frontala In care se
- Inaltirne totala [mm] 1665 805 1970 1954 2271 2487 fixeaza arzatorul,
Diametrul camerei de ardere [mm] 480 552 586 684 780 838
Lungimea camerei de ardere [mm] 1151 1293 1525 1834 1990 2480
Greutatea totala
(cu terrnoizolatie si accesorii) [kg] 712 945 1399 1586 2483 3752
Capacitate
Apa din cazan
- la functionare cu abur [I] 345 460 668 1316 1709 2377
- la functionare cu apa calda [I] 552 735 1032 1730 2261 3240
Hezistenta la traiectul de gaze arse [Pa] 90 180 250 300 360 470
[mbar] 0,9 1,8 2,5 3,0 3,6 4,7
Parametrii gaze arse (la temp apei
din cazan de 105 °C)
- la putere nominala [oC] 200 200 200 200 200 200
- la sarcina partiala [oC] 130 130 130 130 130 130
Debit masic (la combustibil lichid Fig. 6.2.19. Cazan de api caldi
tip M si gaz metan)
VITOROND 200
- la putere nominala [kg/h] 290 485 780 980 1525 2445
(VIESSMANN - Gennania)
- la sarcina partiala [kg/h] 145 240 390 490 760 1220 1 - arzator pentru combustibil lichid
Depresiunea necesara la cos [Pa/mbar] 0 0 0 0 0 0 sau gazos (vitoflame);2 - camera de
Slut de evacuare a gazelor arse ardere; 4 - terrnoizolatie: 5 - tablou
ct> exterior [mm] 200 200 250 250 300 400 de bord.
I. lnstaletii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale
jos a cazanului $i este dirijat printr-o xidabil, pentru functionarea cu si tarii. de temperatura interioara sau exterioa•
conductii. de plastic sl apoi evacuat la racord la CO$ si cu vas de expansiune ra a aerului si poate fi dotata cu pro•
canalizare. incorporat functioneaza cu gaz metan gramator digital pentru programul de
Montajele multiple de astfel de caza• si gaz lichefiat. functionare pentru zi si saptamana.
ne - necesare spatiilor comerciale, in• Au suprafete de schimb de caldera VIESSMANNproduce sl cazane mari
dustriale sau blocurilor de locuinte - din otel inoxidabil, deosebit de eficient, cu condensatie, amplasate pe pardo•
sunt dotate cu unitati de comandii.care datorita transferului de caldura pe baza seala: VITOCROSSAL300 cu sarcini
asigurii. functionarea modulatii. a an• formei lamelare. Se obtine o eficlenta termice de la 27 pana la 635 kW (fig.
samblului, contorizarea orelor de fun• energeticii. de 107 - 109 % in cazul 6.2.9) functionanc cu gaz metan. Su•
ctionare a fiecarei unitati, comanda functionarii la temperaturi de 50/30°C. pratata de schimb de caldura inox -
pompelor de sistem corespunzator re• Fig. 6.2.8 reprezintii. in sectiune Crossel este dispusa vertical astfel in•
gimurilor de lucru, precum si afisarea cazanul VITODENS 200. Arzii.toarele cat condensul format se poate scurge
unui cod de diagnosticare pentru iden• asigurii. o rnodulatie de 1: 3 respectiv
tificarea regimului de functionare, 1: 4 si emisii de substante poluante ex•
Cazanele de condensatie VIESS• trem de reduse, care se incadreaza in
MANN VITODENS200 $i 300 pe com• limitele prevazute de certificatul "inge•
bustibil gazos, ca aparate murale cu rul albastru". Automatizarea digitala a
arzator cilindric, modulant, din otel ino- circuitului cazanelor este cornandata
Fig. 6.2.20. Cazan de api caldi Fl

S.C. TERMOFARC Sicele:
1 - element de inchidere spate
2 - element de mijloc; 3 - distribuitor
4 - element de inchidere tata: 5 - usa
6-arzii.tor;7 - cenusar.
Racorduri: R1 - intrare apa intoarcere
R2 - iesire apii. ducere; A3 - la CO$
A4 - combustibil; A5 - golire; A6 - sigu
ranta intoarcere; A? siguranf
b ducere.
Fig. 6.2.17.CircuibJIgazelor de ardere la cazanulXR4 (CHAPPEE-

Franfa):
a - clrcueiie gaze/or de ardere prin focar; b - element de cazan;
- element intoarcere tata: 2 - element de mijloc;
3 - element de intoarcere spate; 4 - sisteme convective; 5 - focar.
4-+
5-+ 6
Fig. 6.2.21. Cazan api caldi (ARCOM-IAECA - Bucure~i):
1 - tevi exterioare; 2 - teava despartltoare; 3 - focar; 4 - sistem convectiv; Fig. 6.2.23. Cazan de api caldi
5 - platbandii.de legaturii.;6 - sustinere cazan; 7 - colector; 8 - distribuitor;
functionandcu biomasa
9 - piesa intoarcere gaze; 10 - distantier: 11 - turbulizator in focar; 1 - alimentare combustibil2; -
12 - turbulizator in sistemul convectiv; 13 - element inchidere spate; 14 - usa ventilator
frontala: 15 - izolatie din fibra cerarnlca: 16 - vizor; 17 - arzator; 18 - colector cu doua turatii; 3 - camera gaze de
de gaze; 19 - racord la CO$; 20 - izolatie terrnica; 21 - manta. ardere; 4 - vizor; 5 - regulatoraer;
6 - focar.
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala~iide tncalzire
direct prin gravitatie catre partea infe• murile convective. cazanului, $i evacuate In exterior prin
rioara a cazanului. in fig. 6.2.10 se reprezinta schema CO$. in interiorul fascicolului convectiv
Sunt dotate cu arzatoare modulante unui cazan ignitubular orizontal cu do• se afla "turbulizatoare" In spirala sau In
Matrix - Compact care asigura un nivel ua drumuri pentru gazele de ardere zig - zag care intensifica transferul de
scazut de emisii de substante poluante (din care unul este In tevile convective). caldura lntre gazele de ardere si tevi.
care se Incadreaza In limitele prevazute Cazanul este dotat cu un arzator cu Apa intra pe la partea inferioara (sau
de certificatul "ingerul albastru". aer insuflat, pentru combustibil lichid superioara), se lncalzeste si este trimi•
sau gazos, cu tub de flacara lung (de sa la consumatori.
6.2.3.3 Cazane de apj ca/di obicei reglabil) care asiqura dezvolta• Din aceasta categorie tac parte : ca•
ignitubulare orizontale rea flacarii In tot focarul $i arderea In zanele SE 615 BUDERUS (fig. 6.2.11),
Cazanele de apa calda ignitubulare suprapresiune. Gazele de ardere for• sarcini termice de la 200 la 600 kW,
(cu tevi de furn), la care gazele de ar• mate In focar se intorc pe langa peretii cazanele C.M.I. SIETA - Cluj Napoca
dere circula prin tevi si apa, In exterior, focarului, ajunqand la partea din fata cu sarcini termice de la 18,6 la 140
sunt executate, de obicei din otel. Au unde usa de lnchidere le obliga Sa intre kW; cazanele COMPACT (fig. 6.2.12 si
un focar tubular si unul sau mai multe In tevile fascicolului convectiv, fiind tabelul 6.2.6) produse de firma ACV -
fascicole de tevl care reprezinta dru- apoi colectate, la partea din spate a Belgia.
Tabel 6.2.14 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de abur VITOMAX Cazanele ignitubulare orizontale, cu
200 HS (VIESSMANN - Germania)
focar tubular neted cu trei drumuri
pentru gazele de ardere, produse de
Debit de abur (la temperatura apei VULCAN Bucuresti sub denumirea de
de alimentare 102 QC ) [t/h] 0,575 0,75 1,0 1,2 1,5 2,0 2,4 3,2 cazane SIGMA utilizeaza drept com•
Sarcina nominala in focar bustibil: motorina, combustibil lichid tip
pentru suprapresiune 6 bar [kW] 415 545 725 870 1085 1450 1735 2310 M, CLU si gaze naturale.
de lucru adrnisa 16 bar [kW] 425 555 745 890 1110 1485 1775 2365 Tot un cazan orizontal, cu trei dru•
Rezistentape traiectul de gaze arse [Pa] 350 470 550 600 650 680 550 690 muri pentru gazele de ardere este tipul
mbar 3,5 4,7 5,5 6,0 6,5 6,8 5,5 6,9 VIESSMANN VITOPLEX (fig. 6.2.13)
Dimensiuni totale: unde tevlle profilate, cu pereti dubli,
- lungime totala [mm] 2510 2690 2970 3020 3240 3490 3830 irnpiedica condensarea vaporilor de
4160 apa din gazele de ardere, pe peretii in-
- latirne totala [mm] 1590 1640 1700 1800 1870 2030 2090
2280
- Inaltime totala [mm] 1830 1880 1950 2050 2130 2300 2380
2550
Diametrul camerei de ardere [mm] 580 605 630 670 730 800 840 910
Lungimea camerei de ardere [mm] 1760 1940 2200 2250 2450 2700 3050
3400
Greutatea totala:
Cazan cu terrnoizolatle pentru
suprapresiune de lucru 6 bar [kg] 2100 2300 2600 3000 3500 4300 5300
6900
Adrnisa 16 bar [kg] 2700 2800 3500 4100 4900 5000
Gaze arse Maxim 60 K peste temperatura aburului
- temperatura saturat la suprapresiunea de lucru
- la putere norninala [QC] respsctiva (presiunea din instalatie),
- la putere minima [QC] Maxim 30 K peste temperatura aburului
saturat la suprapresiunea de lucru
respectiva (presiunea din instalatie),
- Debit masic - inaltime [mm] 4360
- la putere norninala pentru 4360 4100 4800
suprapresiune de lucru adrnisa 12600
6 bar [kg/h] 630 825 1100 1320 1650 2200 2635 Masa [kg] 24805
3510 28100 35745 93800 180000
16 bar [kg/h] 645 845 1130 1350 1685 2255 2695 • produc abur supraincalzit
3590
- la putere minima pentru
suprapresiunea de lucru admisa
6 bar [kg/h] 315 412 550 660 825 1100 1320 1755
16 bar [kg/h] 323 423 565 675 840 1130 1350 1795
Stut de evacuare a gazelor arse
• <t> exterior [mm] 248 248 298 298 348 348 448 448
Tabel 6.2.15 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de abur CR (Vulcan - Bucurettl)
~n U.M. CR 10 CR 9 CR 16* CR 5* CR 12*

e
Debit de abur [t/h] 6,5 10 10 20 50
Presiunea norninala [bar] 8 : 16 8: 15 15 36 36
Volumul de apa [m3] 6,65 8,5 1/2 1/2 1/2
Dimensiuni:
- lungime [mm] 5290 6240 5772 1100 14300
- latirne [mm] 3350 3350 4013 8700 5830
Fig. 6.2.24. Cazan de api caldi electricETS (ACV-Belgia):
- termostat de cornanda: 2 - lntreru•
pator general sl de alegere a puterii;
3 - manometru; 4 - dezaerisire; 5 - ra•
cord ducere Incalzire: 6 - racord ducere apa calda de consum; 7 - racord intoar•
cere apa calda de consum; 8 - racord lntoarcere Incalzire: 9 - corp cazan;
10 - pornpa de circulatie: 11 - tablou circuit cornanda: 12 - tablou circuit pu•
tere; 13 - temporizator cascada, doua etaje de putere; 13a - temporizator cas•
cada, trei etaje de putere; 14 - vas ex• pansiune inchls; 15 - releu de putere;
16 - termostat de siquranta (rearmare
rnanuala); 17 - supapa de siquranta:
18 - releu de apa calca de consum;
19 - presostat.
I. lnstalatii de incalzlre Capitolul 6: Echipamente~i materiale
teriori ai suprafetelor de transmisie a prevederea unei decupari, intre capul 6.2.3.4 Cazanele de apl ca/di
caldurii. de ardere si focar, are loc recircularea ignitubulare verlicale
Tipurile mai moderne de cazane ori• unei parti din gazele de ardere care Au un focar tubular sau tip camera
zontale ignitubulare au o supratata de face ca procesul de ardere sa se racit cu apa, sl un singur drum convec•
transmisie a caldur!', arnplasata in foc• produca la temperaturi mai reduse, cu tiv executat cu tevi din otel sau cupru,
ar, prin care se introduc gazele de ar• procente de Nox substantial reduse. verticale. De obicei, sunt dotate cu ar•
dere catre partea din fata sl apoi intra Cazane ignitubulare orizontale moder• zatoars autoaspirante (atmosferice)
prin tevile sistemului convectiv. ne, cu piesa de intoarcere a gazelor, in pentru gaze naturale. Pot avea, de
Pe acest principiu functloneaza caza• focar, a construit S.C. TUBAL S.A. (fig. asemenea, o serpentina care infasoara
nele VITOLA - BIFERAL (fig. 6.2.14), 6.2.15 si tab. 6.2.7). Sistemul convectiv tevile de furn si in care se produce apa
produse de firma VIESSMANN, care au este alcatuit din tevi simple, prevazute calda de consum sau Ii se poate atasa
suprafete nervurate atilt in focar cat si in cu turbulizatori in zig - zag sl posibilitati un boiler. Pe acest principiu functio•
tevile sistemului convectiv. Toate supra• de curatre periodica, Usa frontala este neaza cazanele produse de FERROLI
fstele de transmisie a caldurii, ale ca• izolata termic cu placi din fibre ceramice din Italia sau cazanele PROMETEU
zanului, inclusiv peretele de intoarcere al care asiqura temperaturi sub 50°C pe produse de CTMC lasi.
camerei de ardere, sunt realizate cu peretii exteriori. Cazanele cu tevi de furn verticale, do•
invelis dublu care impiedica conden• Cazanele functioneaza cu combusti• tate cu arzatoare cu aer insuflat, pentru
sarea vaporilor de apa, din gazele de bili gazosi sau lichizi si sunt dotate cu combustibil lichid sau gaze naturale, pot
ardere, pe suprafetele racite cu apa. arzatoare din import. fi astfel concepute incat sa poata
Prin prepara atilt apa calda pentru Incalzit
cat si apa calda de consum. Un exem•
plu i1 constituie cazanul HEAT MASTER
2 (fig. 6.2.16) produs de firma ACV -
Belgia, in care boilerul este incorporat in
cazan in jurul tevilor de furn.
3
0 Supratata sa ondulata, din inox, are
rolul sa impiedice aderarea calcarului
la peretii sai, Transmisia caldurii de la
gazele de ardere catre apa din boiler
se face prin intermediul unui fluid neu•
tru (circuitul de incalzire) asa ca mate-
5 4 3 2
17
18
b
a
Fig. 6.2.22. Cazan de apa calda SF 211UBG (BUDERUS):
a - vedere; b - sectlune;
- tablou de cornanda: 2 - schirnbator de siquranta: 3 - usa interioara;
4 - usa de acces combustibil; 5 - reglare aer; 6 - canal de aer; 7 - ventilator; 6
8 - usa cenusarulul; 9 - capac de curatire: 10 - turbulizator; 11 - evacuare
gaze de ardere; 12 - clapeta de explozie; 13-camera de ardere; 14 - izolatie Fig. 6.2.26 Cazan de apa fierbinte
terrnica: 15 - suprafete de Incalzire verticale; 16 - aer primar; 17 - cenusar: VITOMAX 200 HW
18 - suprafete de lncalzire orizontale.
( VIESSMANN - Germania)
12 10
1 - amplasare arzator: 2 - al doilea
9 11
drum al gazelor de ardere; 3 - al
treilea drum al gazelor de ardere; 4 -
protec• tie exterioara:5 - terrnoizolatie.
Fig. 6.2.25. Cazan apa fierbinteECAF

Fig. 6.2.28. Cazan de apa fierbinte
SIMAR (Bucure~1- OERTLI (Elveiia):
1 - arzator: 2 - focar; 3 - primul drum convectiv; 4 - al doilea drum convectiv; POTTERTRON (Anglia):
5 - camera intoarcere tata: 6 - camera intoarcere spate; 7 - racord gaze; 1 - element tip al cazanului; 2 - focar;
8 - gura de vizitare; 9 - racord lesire apa: 10 - racord intrare apa: 3 - arzator: 4 - drum convectiv;
11 - racord manometru; 12 - supapa siquranta,
5 - racord evacuare gaze.
Capitolul 6: Echipamente si materiale I. lnstalatii de incalzire
rialul nu se mai incalzeste iar crusta

6 de piatra se reduce la minimum, ceea
5 ce asigura longevitate, fiabilitate si per•
forrnanta in functionare.
6.2.3.5 Cazsne de apl ca/dj
4 acvatubulare din fontj
Cazanele de apa calda acvatubulare,
unde apa circula prin interiorul supra•
fetei de schimb de caldura iar gazele
de ardere prin exterior, se obtin prin a•
3 samblarea unor elemente identice care
reprezinta o sectiune transversala prin
cazan, de unde si denumirea de "caza•
ne sectionate",
Au la capete elemente de inchidere
"tata si spate" si "elemente de intoar•
cere" pentru gazele de ardere de pe un
drum pe altul.
Fig. 6.2.29. Cazan de abur GD505 Cazanele acvatubulare din tonta se
Fig. 6.2.30 Cazan de abur de obtin prin turnare si au supratata de
(BUDERUS Gennania):
joasa presiune VITOPLEX 100 LS transmisie a caldurii rnarita la exterior,
1 - usa fixare arzator; 2 - cazan; pe partea gazelor de ardere, prin exis•
(VIESSMANN - Gennania) 3 - tambur; 4 - sticla de nivel;
- usa cazanului; 2 - camera de tenta unor "proeminente" sub forrna de
ardere ( primul drum); 3 - al doilea 5 - legatura de slquranta: ace, conuri, cilindri, trunchiuri de con,
drum al gazelor de ardere; 4 - 6 - racord abur; 7 - racord prisme, etc. Prin turnare se pot obtine
tambur; elemente sectionale cu 3... 5 drumuri
slquranta.
5 - al treilea drum al gazelorde pentru gazele de ardere.
ardere. in fig. 6.2.17 se prezinta elementele
sectionale ale cazanelor XR4 produse
28300
sz
='===.:!===[ de firma CHAPPEE Franta iar in fig.
01100 6.2.18 este redat cazanul XR4). Ca•
zanele CHAPPEE tunctioneaza cu
combustibil lichid sau gazos sl au cinci
drumuri pentru gazele de ardere.
11680 Cazanele din tonta de temperatura
joasa pe combustibil lichid/gazos de la
40 pana la 270 kW produse de firma
10750 VIESSMANN Germania sub denumirea
VITOROND 200 (fig. 6.2.19): este un
cazan cu trei drumuri pentru gazele de
ardere, un randament de 94 % sl cu
emisii reduse de substante poluante.
8100
6.2.3.6 Cazsne de apl
ca/dj
acvatubulare din o'el
6300 Sunt executate din tevi netede suda•
6000 te intre ele sub torrna de cadre identi•
ce. Prin intermediul unor platbande
0 0
metalice sudate pe elemente se obtin
5300 3626
lf+-~~~~~~-/+/~~l~HI
cazane monobloc, cu focare tip came•
ra, cu unul sau mai multe drumuri con•
/
/
/
/
vective. Fiecare element este legat de
/ /
colectorul :;;i distribuitorul cazanului
3800 I /
/ /
prin stuturi,
- - -
--
/
I - - _,
~-J=::::::::~~~.j~
/ /
~so_ci_
2400 Fig. 6.2.27. Cazan de api fierbinteCAF
de 10 GcaVh-Vulcan.
2100
in fig. combustibil solid puterea terrnica nominala se reduce cu 30-
6.2.2 35 %.
0 se
prezint
a
cazan
ul Fl
produs
de
TERM
OFAR
C
Sacele
, cu
patru
drumur
i
pentru
gazele
de
ardere.
Functio
neaza
cu
gaze
natural
e sau
combu
stibil
lichid
de tip
M, dar
poate
tunctio
na :;;i
cu
lemne,
brichet
e sau
carbun
i
superi
ori. in
acest
caz, in
locul
arzator
ului,
se
rnontea
za o
usa,
Tevile
interio
are ale
eleme
ntelor
reprezi
nta
grataru
l plan
al
cazan
ului iar
la
partea
interloa
ra se
afla
cenusar
ul,
Pent
ru
2 3 4 5 6
Fig. 6.2.32 Cazan de abur ignitubular

orizontal STEAM MATIC-
seria SM (BONO - Italia)
1 - arzator; 2 - focar; 3 - tevi de furn;
4 - camera lntoarcere; 5 - evacuare
gaze de ardere.
Fig. 6.2.31 Cazan de aburde in alti presiune VITOMAX 200 HS 4

( VIESSMANN - Gennania)
1 - al treilea drum al gazelor de ardere; 2 - termoizolatie ; 3 - al doilea drum
al gazelor de ardere; 4 - piedestalul cazanului; 5 - perete frontal racit cu apa:
6 - camera de ardere.
Fig. 6.2.34. Cazan de abur

4 5
supraincilzitCLAJTUB (BONO
Italia):
1 - ecrane de radiatle: 2 - colectoare;
3 - tambur superior; 4 - sistem con•
vectiv (tevi verticale netede); 5 - tam•
bur inferior.
Fig. 6.2.35. Cazane de abur

5110 UNl-MATIC (BONO-Italia):
1 - evacuare gaze; 2 - corp cazan;
Fig. 6.2.33. Cazan de abur CR10 -WLCAN: 3 - serpentine concentrice; 4 - focar;
1 - fundatie: 2 - focar; 3 - preincalzitor de aer; 4 - sistem convectiv; 5 - tambur. 5 - tablou de cornanda: 6 - pompe;
7 - arzator: 8 - aspiratie aer.
Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstalati! de lncalzire
0 gama de cazane acvatubulare din In cazanele mici. Astfel de cazane se sa de un litru de motorina, deci de cca
otel, moderne, de lnalt randament, pro• folosesc pentru lncalzirea unor cladiri 2,5-3 ori mai putin.
duce si S.C. ARCOM - IAECA Bucu• mici (locuinte individuale). Cazanele cu puteri termice utile ma•
resti (fig. 6.2.21) Cazanul are focar ca• In fig. 6.2.22 este prezentat cazanul xime de 25, 40 si 55 kW sunt prevazu•
mera $i un singur drum convectiv. Pie• SF 211 UBG Buderus Germania pre• te cu un mecanism de alimentare: un
sa pentru lntoarcerea gazelor de arde• vazut cu ventilator de aer insuflat $i cu gratar special, un sistem de reglare dar
re din focar sl turbulizatori In zig-zag posibilitatea de reglare. Puterea termi• si un ventilator de evacuare a gazelor
rnontati pe drumul convectiv tac ca flu• ca variaza lntre 18 si 26 kW. de ardere cu doua turatu. Ventilatorul
xul termic unitar transmis catre apa sa In fig. 6.2.23 sunt prezentate cazane• aspira gazele de ardere din partea de
fie foarte mare, de 50... 55 le GRANOLA- ARCA Italia, care fun• sus a cazanului $i permite astfel intra•
kW/m2. Functioneaza cu gaze naturale ctioneaza pe biornasa: boabe de po• rea aerului In orificiile regulatorului de
sau cu combustibil lichid tip M, cu rumb, peleti de lemn, peleti din rume• aer. Gazele de ardere formate In focar
temperaturi la CO$ reduse, de 150... qus, peleti din tarate, dar si cu sarnburi vor parcurge cele trei drumuri materia•
160°C si ran• damente term ice de cca de piersici, rnasline etc, coji de nuci, lizate de placi de furn cu rol de catali•
92 % . de floarea soarelui etc. zator, vor trece prin tuburile de furn
Cu cca 2,5 kg de porumb (14 % prevazute cu turbulizatori, dupa care
6.2.3.7 Cazane de apl ca/di umiditate, 5300 kcal/kg putere calorifi• sunt evacuate pe cos. Randamentul ca•
funcfionand cu combustibil solid ca mterloara) se poate obtine puterea zanului este de minim 90 %, iar emisiile
Cazanele mici de apa calda (sub 30 caloriflca echvalenta unui litru de mo• de C02 sunt cuprinse intre 9-10 % si de
kW) pot functiona si cu lemne, rume• torina, Economic vorbind, la un pret de C02 intre 50 si 200 ppm.
qus, biomasa granulara, brichete sau 11-15 Euro/100 kg boabe porumb este Cazanele GRANOLA functioneaza la
carbuni superiori (cu putere calorica nevoie de aproximativ 0,27-0,35 Euro doua nivele de putere reglabila: 100 %
inferioara, peste 12000 kJ/kg). Nu este pentru a obtine energia terrnica produsi
indicat a utiliza carbune inferior (lignit) 20 %. Temperatura prescrisa de 70°C,
odata atlnsa, obliga sistemul automat
de reglaj si protectie sa comande o tu•
ratle mica a ventilatorului. Daca tempe•
ratura agentului termic In cazan de•
B
1f
paseste valoarea de 85°C intra In fun•
4 ctiune un schirnbator de siquranta care
preia din sarcina terrnica a cazanului.
6.2.3.8 Cazane de apl ca/di e/ectrice

Sunt cazane folosite pentru Incalzire
producand agent termic la temperaturi
ce pot ti setate intre 30 - 100°c. Ele
c sunt alimentate electric la 230 V (caza•
AP
nele cu putere cuprinse Intre 6 si 30
kW) sau la 400 V (cazanele cu puteri
cuprinse Intra 6 si 1200 kW).
J Avantajele cazanului electric sunt
certe: nu necesita conducte de tran•
a b
sport pentru combustibil, nu necesita
arzator (cu piese In rnlscare), CO$ de
furn rnentenanta periodica, are randa•
ment maxim, toata energia electrica
fiind transtorrnata In energie terrnica.
De asemenea caldera este produsa
>R Intr-un mod nepoluant si poate ocupa
spatii tehnice care nu necesita ferestre
ca supratata de explozie, aerisiri natu•
rale sau alte amenajari.
Fata de trecut, cand costul de ex•
c ploatare era dezavantajos alinierea
preturilor de combustibil la piata euro•
peana face ca energia produsa cu ca•
zanul electric sa fie cu 5% mai lettina
c d decat ar ti produsa tolosind rnotorina si
cu cca 10% mai ieftin decat daca ar ti
Fig. 6.2.38. Combinaiia cazan-recuperatorde produsa folosind gaz lichefiat (GPL).
cildurt:
a - cazan cu recuperatorul inglobat in focar; b - cazan cu recuperatorul Producatorul Varmeteknikk Norvegia
montat in aval de focarul cazanului; c - cazan cu recuperator independent; are cea mai mare paleta de cazane
d - cazan cu recuperator tip urned; electrice (tabel 6.2.15) cu puteri
R - recuperator de caldura: AP - agent termic primar; AS - agent termic se• cuprinse lntre 6 si 1200 kW.
cundar;A - gaze de ardere calde; B - gaze de ardere racite: C - partea clasica Ca $i In cazul celorlalte cazane insta•
a cazanului; latia hidraulica de lncalzire este
1 - recuperator de caldura: 2 - focar; 3 - arzator: 4 - orificiu de evacuare identica si necesita:
gaze racite: 5 - conducta evacuare condensat; 6 - registru de tevi: 7 - duze; - pompa, vas de expansiune, supape
8 - bazin cu apa: 9 - pornpa de circulatie: 10 - schirnbator de caldura, de siquranta conducte, corpuri de
I. lnstalalii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente si materiale
f 6.2.4 Cazane de api fierbinte

~ 4 7 • 0 ( 8~3 J l:l c
~~~~·· f.'."ikli. Acestea sunt utilizate In centralele
I
[!]EJGIIJ termice mari pentru lncalzirea apei la
J~ •• GJ, temperaturi ridicate (peste 115°C), de

regula, la 150°C.
l,.--eoo y Fig. 6.2.36.B. Display automatizare

cazan electric.
Ca sl cele de apa calda ele se exe•
cuta cu elemente din fonta sau tevi din
otel, tip ignitubulare sau acvatubulare,
cu puteri termice mari.
proportionata In 30 trepte sl pentru o Apa fierbinte preparata In cazane
gama de temperaturi lntre 30° - 100°c. este, In general, utilizata In retelele de
Un display (fig. 6.2.36.B) indica tem• termoficare sau In retelele de distributie
peratura agentului termic la iesirea din din cadrul lntreprinderilor industriale.
cazan, treptele de putere, puterea ab•
sorbita, etc. 6.2.4.1 Cazane de apl fietbinte
Bazat pe un control intern sau ex• ignltubulare
tern, automatizarea ne ofera un nurnar Cazanele ignitubulare din otel sunt
mare de functiuni. executate cu focar tub de ftacara, ca•
Functii suplimentare: mera de lntoarcere a gazelor de ardere
Acestea sunt cateva dintre avantaje• sl drumuri convective prin tevile de
Fig. 6.2.36.A. Cazan electric
le echipamentului suplimentar adecvat furn. Un cazan de apa fierbinte ignitu•
1. Automatizare, 2. Limitator de tem•
pentru regulatorul cazanului: bular tip ECAF produs de SIMAR Bu•
peratura, 3. Comutator lnchis/des•
• reglarea temperaturii pe tur a curesti In colaborare cu OERTLI
chis, 4. Constactori, 5. Siqurante,
cazanului In functie de temperatura (Elvetia) este prezentat In fig. 6.2.25.
6. Cutie conexiune cabluri, 7. Golire,
exterioara: Cazanul ECAF are doua drumuri
8. Conducta retur PN 16, 9. Conducta
• reglarea In conformitate cu energia convective sl este echipat cu arzatoare
tur PN 16, 10. Conexiune pentru va•
electrica disponibila; pentru orice combustibil gazos (gaze
sul de expansiune si supape de sigu•
• exploatarea bivalenta a cazanului naturale, butan) sau pentru combustibil
ranta,
electric lmpreuna cu cazanele ce lichid (pacura, CLU). Arzatoarele tip 18,
utilizeaza alte surse de energie; care deservesc aceste cazane, sunt
incalzire, etc (fig. 6.2.36.A). • reglare automata a setarilor de produse In Romania sub marca
Automatizarea cazanului: ternperatura; OERTLI, complet automatizate, cu toa•
Cazanele electrice sunt echipate cu
ta aparatura de rnasurare, reglare si
o unitate de reglare electronica a
protectie necesara conform normelor
temperaturii pentru o reglare de putere
ISCIR.
Tabel 6.2.15 Gama de cazane electrice Varmeteknikk Norvegia, 380-400 V; 50-60 Hz.
Tip Putere Sigurante Trepte de Greutate Continut Dimensiune

Cazan Putere Apa Racord Golire/
Tur/Retur Expansiune
[kW] (nr. x A) [kW] [kg] [I] [in]; [mm] [in]
VB 4006 6 3x16 2+2+2 33 15 1 1/2 1
VB 4009 9 3x20 3+3+3 33 15 1 1/2 1
VB 4012 12 3x25 4+4+4 33 15 1 1/2 1
VB 4015 15 3x35 5+5+5 33 15 1 1/2 1
VB 4018 18 3x35 6+6+6 33 15 1 1/2 1
VB 4020 20 3x50 5+5+5+5 35 15 1 1/2 1
VB 4024 24 3x50 6+6+6+6 35 15 1 1/2 1
VB 4030 30 3x63 7,5+7,5+7,5+7,5 35 15 1 1/2 1
MB4030 30 3x63 4,9, 13, 17,21,26,30 65 75 ON 65 PN 16 1
MB4045 45 3x80 6, 12, 18,27,33,39,45 65 75 ON 65 PN 16 1
MB4060 60 3x100 9, 16,25,35,44,51,60 65 75 ON 65 PN 16 1
r MB4075 75 3x125 9,22,31,44,53,66,75 135 75 ON 65 PN 16 1
-
MB4090 90 3x160 15,25,40,50,65,75,90 135 75 ON 65 PN 16 1
MB4105 105 3x200 15,30,45,60,75,90,105 175 75 ON 65 PN 16 1
MB4120 120 3x225 15,35,50,70,85,105,120 175 75 ON 65 PN 16 1
MB4135 135 3x225 15,40,55,80,95,120,135 175 75 ON 65 PN 16 1
MB4150 150 3x225 20,40,60,90, 110, 130,150 175 75 ON 65 PN 16 1
SB 4180 180 3x400 12 290 240 ON 100/16 1 1/2
SB 4225 225 3x400 15 300 240 ON 100/16 1 1/2
SB 4300 300 3x400 20 310 240 ON 100/16 1 1/2
SB 4375 375 3x630 20 450 310 ON 125 2
SB 4450 450 3x800 28 450 310 ON 125 2
SB 4600 600 3x100 46 450 310 ON 125 2
SB 4750 750 2x3x630 70 1050 620 ON 125 2
SB 41200 1200 2x3x1000 220 1050 620 ON 125 2
Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstalatii de lncalzire
Cazanele ECAF, ale carer carac• ratura minima de intrare a apei in cazan cu apa, instalatla de automatizare, ca•
teristici tehnice sunt prezentate in ta• este de 55°C. Puterea terrnica norninala nale de evacuare gaze de ardere si CO$
belul 6.2.9, produc apa fierbinte cu variaza intre 264 si 1172 kW. de furn.
temperatura maxima de 150°C, la ran• Cazane ignitubulare cu debite de aburi
damente termice de peste 90 %. 6.2.5 Cazane de abur sub 2000Kg/h $i presiuni cuprinse intre 4
Un alt cazan de apa fierbinte ignitubu• si 8 bar se produc de catre S.C. SIETA
lar, cu tub de flacara si trei drumuri de Produc abur saturat sau supraincal• S.A. tip VAP cu tub de flaciira tip sac
gaze de ardere este fabricat de intre• zit in scopuri energetice, tehnologice sl (flacaraintoarsa) si un drum de gaze prin
prinderea VULCAN S.A. Are o putere de incalzire. tevile de furn. Cazanele sunt dotate cu
terrnlca de 7 MW si functioneaza cu un Cazanele de abur pot ti de presiune arzatoareautomatizate pentru gazele na•
singur arzator pentru rnotorina, CLU joasa, cand presiuneaabsoluta a turale si lichid U$Or.
sau gaze naturale. Gabaritul cazanului aburului saturat produs nu depaseste 1, Cazane ignitubulare de abur saturat
este de 6500 x 2600 x 2850 mm; 7 bar sau de presiune medie $i inalta, si eficienta ridicata, cu presiuni cuprin•
volumul de pentru presi• uni ale aburului peste 1,7 se intre 6 $i 14,5 bar sunt cazanele
apa din cazan V = 14, 15 m3 iar masa bar. VAPOREX HP produse de firma
neta (fiira apa) este de 17500 Se executa cazane cu volum mare FEROLLI - Italia.
kg. de apa care sunt, de obicei, ignitubu• Cazanele VITOMAX 200 HS produse
Cazaneignitubularecu randamenteridi•
lare cu focar tubular si unul sau mai de VIESSMAN (fig. 6.2.31 $i tabelul
cate executatecu focare tubulare presuri• multe drumuri convective din tevi de 6.2.14) sunt cazane cu debit mare de
zate, cu un drum convectiv, utilizand
furn netede si cazane cu volum mic de abur, de tip ignitubular care functio•
combustibili gazo$i sau lichizi, cu puteri apa, de tip acvatubular, cu focar ca• neaza cu combustibil lichid sau gazos.
termice pana la 4 MW, preperand apa
mera, puternic ecranat si tevi de apa Cazanul are trei drumuri pentru gazele
fierbinte de maximum 145°C la cu diametrul mic atat in focar cat si pe de ardere si asigura o ardere cu emisii
presiunea de 5 bar sunt fabricate de
drumurile convective. reduse de substante poluante si de
firma FERROLI (cazanePREX- ASL).
oxid de azot.
Cazane de apa fierbinte cu sarcini 6.2.5.1 Cazane de abur de Cazanele STEAM - MATIC - seria
termice mari produce VISSMANN (Ger• joad presiune SM produse de firma BONO - Italia
mania) sub denumirea de VITOMAX Se pot executa cu elemente din (fig. 6.2.32) produc abur saturat si
200 HW (fig. 6.2.26) tonta sau cu tevi din otel, Cele mai efi• consurna combustibil lichid sau gazos.
Sunt cazane ignitubulare sub presiu• ciente sl cu fiabilitatea mare sunt cele Produc 1 - 6 t/h la presiuni maxime de
ne inalta, pe combustibil lichid sau ga• executate din tonta, I n fig. 6.2.29 este 20 - 25 bar. Cazanele sunt dotate cu
zos cu trei drumuri pentru gazele de prezentat cazanul din fonta GD 505 arzatoare compacte $i echipamente de
ardere, sl randamente termice de 90 - produs de firma BUDERUS, care fun• control cu programare automata.
92 %. Tabloul de comanda Vitocontrol ctioneaza cu gaze naturale sau com• Din categoria cazanelor acvatubulare,
otera posibilitatea comenzii tuturor dis• bustibil lichid, cu suprapresiune in fo• cu debite mari de abur se pot rnentiona:
pozitivelor de reglaj si cornanda si car (independent de tirajul cosului), La • cazane de abur tip CR (fig. 6.2.33 si
functlonarea complet autornatizata cu montare necesita dispozitiv hidraulic tabelul 6.2.15) executate de VULCAN
control periodic la 24 sau 72 ore. de siquranta, Aceeasi firma produce si S.A. cu pereti "rnernbrana"in focar, tevi
cazanele tip 4510 care sunt asernana• cu inclinaremare intre tamburi $i circu•
6.2.4.2 Cazane de apl tierbinte toare cu primele, dar cu debite de cal• latie orizontala a gazelor de ardere, ce
acvafubulare dura mai mari. Caracteristicile tehnice necesitii tiraj fortat;
Sunt cazane de radiatie cu puteri ter•
ale celor doua tipuri de cazane sunt • cazane de abur tip CLAJIUB Italia
mice mari si utilizeaza combustibili ga•
prezentate in tabelele 6.2.11 $i 6.2.12. (fig. 6.2.34 ) prevazute cu doi tambu•
ZO$i. Un astfel de cazan tip GAF (fig. f n fig. 6.2.30 este prezentat cazanul ri suprapusi leqati prin tevi verticale
6.2.27 $i tab. 6.2.10) este executat de de abur de joasa presiune VITOPLEX si focar tip camera realizat din pereti
VULCAN S.A. cu focarul realizat din 100 LS produs de firma VIESSMANN. rnernbrana. Pulverizarea combustibi•
pereti membrana sub forma de cheson Este un cazan ignitubular cu trei drumuri lului lichid se face cu abur la presiu•
si alimentat prin arzatoare pe doi peretl pentru gazele de ardere $i cu camera de ne ridicata sau cu aer comprimat.
opusi, lucrand in suprapresiune. Circu• separare a aburului (tamburul) integrata
latia gazelor de ardere este ascenden• in captuseala cazanului.Functioneazacu 6.2.6 Cazane cu fluid diatermic
ta, cu un singur drum, astfel ca racirea combustibil lichid sau gazos, la
lor se face pana la partea superioara. randamente de 91 % si cu emisii reduse Pentru procese tehnologice care ne•
Solutia cu pereti rnembrana care elimi• de suostante poluante. Caracteristicile cesita temperaturi inalte, de ordinul
na solutlile scumpe $i grele de inzidire, tehnice principale sunt centralizate in 200 - 300°C, utilizarea aburului ar ne•
supratata mica de asezare a cazanului tabelul 6.2.13. cesita presiuni foarte mari de lucru
si dezvoltarea lor pe verticala tac ca
(20... 90 bar). Fluidele diatermice raman
aceste cazane sa aiba indici economici 6.2.5.2 Cazane de abur in stare lichida $i nu-si altereaza com•
foarte buni. de presiune medie •i pozitia la temperaturi inalte. Pana la
f n afara cazanelor acvatubulare exe• inalti 300°C se utilizeaza uleiuri minerale, iar
cutate cu tevl din otel se mai constru•
peste 300°C se utilizeaza fluide organi•
iesc cazane din tonta. Un astfel de ca•
Se exscuta cu tevi din otel pentru ce sintetice.
zan (fig. 6.2.28) este executat de firma
debite de abur cuprinse intre 0, 1 si 50 0 instalatie cu fluid diatermic este un
POTIERTON. Acesta este executat cu
t/h si presiuni intre 1,7 si 36 bar. circuit inchis format dintr-un cazan de
elemente tip, din tonta, care torrneaza Cazane cu debite mici de abur pro• lncalzire a fluidului diatermic, prevazut
prin ansamblare un focar tubular in
duce S.C. VULCAN S.A. de tip SIGMA cu arzator clasic de combustibil gazos
care are loc intoarcerea gazelor de ar•
- AB $i de tip SIGMA - IAB, ignitubu• sau lichid, pornpa de circulatie, vas de
dere sl un singur drum convectiv. Ca• lare dotate cu arzatoars din import expansiune $i rezervor de depozitare
zanul functioneaza cu combustibil lichid
pentru gazele naturale, CLU sau moto• cu pornoa de transfer.
sau gazos si prepara apa fierbinte la rina. Cazanele bloc abur cuprind: caza•
temperaturi de maximum 140°C.Tempe-
nul propriu-zis, pompe de alimentare
I. lnstalalii de Inealzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale
Cazanele OIL - MATIC OMV produse cazane cu recuperatoare In 3 variante:
de firma BONO - Italia (fig. 6.2.35) sunt 23,35 si 64 kW cu randamentul ridicat
de constructie cilindrica, verticala, rnul• (ri = 97 %) care prepara apa calda
titubulare, cu peretl cu apa de racire la 90/70°C.
partea superioara a camerei de ardere. AS
Cazanele contin grupuri de tevi con• AP 6.2.8. Recuperatoare de calduri
vective concentrice la camera de ar• cu condensatie
dere realizand mai multe intoarceri pe
circuitul gazelor de ardere, in contra• in afara cazanelor cu recuperatoare
curent tata de curgerea fluidului Incal• de caldura inglobate se executa recu•
zit. Sunt prevazute cu o camera inelara peratoare independente care se pot
de prelncalzire a aerului de ardere, atasa cazanelor.
a
realizata intre placa exterioara $i Recuperatoarele de caldura cu con•
manta. densatie se executa din materiale anti•
tnstalatia de ardere de tip CICLONIC
corosive si sunt destinate sa creases
este integrata in structura cazanului si 6 perforrnantele cazanelor echipate cu
dezvolta o tlacara verticala adecvata arzator cu gaze insuflate. Recuperarea
formei constructive. Reglarea arderii globala a caldurn latente si sensibile
este de tip electronic cu microproce• din gazele de ardere reprezlnta pana la
sor, realizand adaptarea debitului de 20 % din puterea terrnica a cazanului
combustibil si a aerului de ardere func• 5 -- ------ asociat.
tie de sarcina terrnica a cazanului. ~ Firma DE DITRICH executa recupe•
8=30 °C
Au puterea terrnica de 0,2 - 3,5 MW ratoare cu condensatie tip RC 35 des•
b
si pot produce abur saturat sau apa tinate pentru cresterea pertormantetor
fierbinte in schirnbatoare de caldura de Fig. 6.2.37. Cazane cazanelor cu puteri termice cuprinse
constructie relativ sirnpla. cu recuperatoare: intre 100 si 600 kW, echipate cu arza•
a - cazan tip Seagold; toare cu gaze naturale cu aer insuflat.
6.2.7. Cazane recuperatoare b - cazan tip Equator; Evacuarea gazelor de ardere se face
- element din tonta: direct (RC 35) sau cu ajutorul unui ven•
Temperatura ridicata a gazelor dear• 2 - recuperator; 3 - canal de furn;
4 - ventilator; 5 - concucta evacuare tilator (RC 35V).
dere la iesirea din cazane (89> 150°C) Corpul recuperatorului cu condensa•
sau din lnstalatllle tehnologice condensat; 6 - focar;
AP - agent termic primar; AS - agent tie este realizat cu elemente din tonta
(89 > 300° C) impune recuperarea de prevazute cu aripioare special amena•
termic secundar.
caldura pentru reducerea pierderilor jate pentru a permite functionarea in
prin evacuarea gazelor de ardere in ex• ardere. condensatie. Gazele de ardere traver•
terior, asiqurand totodata o crestere a Cateva combinatii cazan-recuperator seaza recuperatorul de sus In jos.
randamentului global al cazanului pre• sunt prezentate in fig. 6.2.36. Bacul de recuperare a condensatului
cum sl reducerea consumului de com• in fig. 6.2.37 sunt prezentate sche• este din inox sl se gase$te la partea in•
bustibil. Constructia acestor cazane re• matic doua cazane cu recuperatoare ferioara, Gabaritul acestor recuperato•
cuperatoare este diferentiata, depin• executate in Anglia si Franta. Cazanul are este de 660 x 1 000 x 1500 mm.
zand in principal de agentul secundar SEAGOLD este executat dintr-un bloc Firma GUILLOT din Franta produce,
pe care-I prepara. Ele se rnonteaza cu elemente din tonta la care s-a de asemenea, recuperatoare de caldu•
intotdeauna pe un circuit secundar (de atasat recuperatorul de caldura, exe• ra cu condensatie tip TOTALECO exe•
ocolire) pentru a permite evacuarea cutat cu tevi din aluminiu. Cazanul cutate din tevi de inox care se pot ata•
gazelor de ardere direct la CO$ atunci EQUATOR are recuperatorul de caldu• sa cazanelor cu o putere terrnica cu•
cand recuperatorul nu poate ti utilizat. ra integrat In focar. Schimbul de caldu• prinsa intre 95 si 1430 kW.
Cazanele recuperatoare sunt astfel ra intre gazele de ardere $i apa care De asemenea, recuperatoare de cal•
concepute incat pot face corp comun circula In cazan este realizat in contra• dura cu condensatie mai produc $i fir•
cu recuperatorul de caldura sau sunt curent. Randamentul cazanului poate mele franceza CHAPPEE si qerrnana
separate de recuperator, acesta fiind atinge valori de 97 %. VIESSMANN.
atasat cazanului pe traseul gazelor de in Romania firma SIETA S.A. fabrica
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalalii de Incalzire
lntreprinderile constructoare de pompe, lor se utilizeaza mai rar $i anume, la in•
6.3. Pompe prin cataloagele de produse, prezinta stalatiile mari cu debite de caldura mari,
curbele caracteristice obtinute prin tes• atunci cane pompele individuale nu pot
Pompa este un generator hidraulic tari in laboratoare. asigura debitele solicitate.
care transforrna energia rnecanica in La montarea pompelor in paralel
energie hidraulica. Dupa modul de 6.3.1.2 Funcfionarea pompelor este necesar sa se alba in vedere ur•
functionare, pompa este un turbogene• 1i1 instalatii rnatoarele:
rator la care energia se transmite flui• - sa se aleaqa, pe cat posibil, pompe
dului prin intermediul unui rotor aflat in 6.3.1.2.1 Punct de funciionare identice prevazute fiecare cu clapete
rniscare de rotatie (pompe centrifuge, Vehicularea printr-o instalatie a unui de sens, pentru a putea functiona in•
pompe axiale etc.). debit de fluid Ii' se face cu ajutorul ener• dividual sau in grup;
In instalatiile de tncalzire se Intalnesc giei specifice date de relatia 6.3.2. Pentru - in cazul rnontarii de pompe cu carac•
pompe pentru: a stabili debitul transportat este necesara teristici diferite, se recornanda ca ele
- circulatia agentului termic (apa calda rezolvareasistemuluide ecuatii format de sa aiba sarcini apropiate.
sau fierbinte) intre sursa terrnica si caracteristica pompei si caracteristica in• La montarea pompelor in serie este,
consumatorul de caldura; stalatiei, ceea ce, grafic, msearma de asemenea, necesar:
- pomparea condensatului in genera• gasirea punctului lor de intersectie care - folosirea, daca este posibil, a unei
toarele de abur (cazane); are coor• donatele H si Ii'. Pentru o pompe rnultietajata:
- completarea apei din instalatia de in• functionere a pompei, in - pompele sa alba aceleasi caracteris•
calzire (pompe de adaos); limiteleeconomice, este nece• sar ca tici hidraulice;
- pomparea combustibilului lichid. re)
punctului de intersectie
sa-i corespunda un randament:
(functiona• - in cazul cuplarii de pompe cu carac•
17 = 0,9 ... 1,0. teristici hidraulice diferite, debitele lor
6.3.1. Caracteristicile hidraulice La alegerea pompelor ce urrneaza a la sarcina nula sa fie apropiate.
'i tehnice ale pompelor se implementa in instalatie este nece•
sar a se avea in vedere urrnatoarele: 6.3.1.2.3 Cavttaiia pompelor
6.3.1.1 Curbele caracteristice - in instalatiile la care variaza mult con• Se caracterizeaza prin aparitia, ur•
Pompele din instalatil, in general, si dltllle de intrare si iesre (rnoditlcart im• rnata de disparitia, unor bule de gaz si
din instalatiile de Incalzlre, in special, portante ale nivelului din rezervorul de vapori ca urmare a coborar!i presiunii
sunt caracterizate prin: aspiratie, al presiunii la iesire - cazul lichidului din instalatie, sub valoarea
• debitul de fluid Ii' [m3/s) sau [m3/h], pompelor de condensat) se recoman• presiunii de vaporizare.
• presiunea sau caracteristica de sar- da utilizarea pompelor in care curba Cavitatia este extrem de periculoasa
cina H [kPa) sau [mH20J, caractenstica a pompei H = f(I/) are o pentru pompe, avand ca efecte negative:
• puterea P [kW); forrna mai abrupta (fig. 6.3.2, a);
• randamentul ri si - in instalatiile unde, la variatii mari de H,P,T\
• inaltirnea neta absoluta la aspiratia debite, presiunile rarnan aproape
pompei NPSH [kPa] sau [mH20). constante (instalatll de incalzire cu
Pentru fiecare pornpa sau grupe de apa calda) se recornanda utilizarea
pompe sunt trasate curbe caracteristi- pompelor in care curba caracteristica
ce care reprezlnta graficele tunctiilor: a pompei H = f(li') are o torrna mai
H = f1 (II); aplatisata (fig. 6.3.2, b).
p = f2 (Ii'); 0 instalatie, ca urmare a inchiderii sau
rJ = f3 (Ii'); deschiderii unui consumator, poate avea
NPSH = f4 (Ii'). (6.3.1) o functionare stabila sau instaoila. Pertur•
la turatie constanta. batiile produse de retea deplaseaza
Helatia H = t, (Ii') poarta si denumi• punctul de functionarede pe curba
rea de caracteristica pompei. carac• teristica a pompei. Daca aceste
In afara celor 4 curbe caracteristice perttrbatii sunt mici, odata cu Vn 'if
pompelor este necesar sa se cunoasca
eliminarealor, punctul de functionere Fig. 6.3.1. Curbelecaracteristice
$i curba caracteristlca a instalatiel,
revine la pozitia initiala si pompa intra ale unei pompecentrifuge.
Hinst = f (Ii'). lntr-un sistem de coordo•
in regim normal de lucru (tunctionere
nate (H, Ii') ea reprezinta o parabola de
stabila), H
gradul doi cu ordonata in originea
eqala cu presiunea statica Hs. La o
In general se poate rnentiona ca atat H=f(V)
timp cat punctul de functionare se afla (a)
instalatie cu circuit inchis (lnstalatie de
pe ramura descendenta a caracteristi•
incalzire) Hs = 0, intreaga Inaltirne de cii pompei (debitul pompei este mai
pompare fiind tolosita numai pentru
mare decat eel minim Ii'min - fig. 6.3.2) I
<j
invingerea pierderilor de sarcina:
functionarea este stabila, I
Hinst = M(\i'}2 (6.3.2) <j
in care:
M - este modulul de rezistentaal retelei. 6.3.1.2.2 Cuplarea
pompelor
Curbele caracteristice ale unei pompe In functie de necesitati se pot intalni
centrifuge sunt prezentate in fig. 6.3. 1, situatii in care se impune folosirea si•
pentru o turatie data. Daca turatia este rnultana a mai multor pompe functio•
cea norrnala n, debitul Ii', lnaltimea de nand in paralel sau in serie. Vmin
pompare H si puterea P corespunzatoa• Cuplarea in paralel se reahzeaza cane
re randamentului maxim ri se numesc debitele de fluid sunt superioare celor Fig. 6.3.2. Caracteristicilepompei:
nominale si sunt datele care se inscriu ce pot fi vehiculate prin functionarea a - forma ebrupte;
pe placuta indicatoare a pompei. individuala a pompelor, iar cuplarea in b - forma ap/atizata.
serie, la rnarirea sarcinii de pompare. ln
instalatiile de incalzire cuplarea pompe-
I. lnstalatii de inciilzire Capitolul 6: Echipamente si materiale
- produce o uzura rapida prin eroziu•
nea mecanica si corosiunea chlrnica
a materialului din care este executata
2
--------r-- L=25
pompa; _ _J_
- produce zgomote si vibratii datorita r=5
-1--
--- :- t
spargerii bulelor de gaz in masa lichi•
da;
- reduce randamentul pompei. ~5 SZ . ~_.;oi"='"+• , r= 20
. :i ...-
NP=1 0 0
Cavitatia poate ti provocata de:
-r-=-r1-0---
- cresterea Inaltimii geodezice de aspi•
ratie (diferenta de nivel intre axul
pompei si bazinul de aspiratie):
-~L=t1-5 ---r---.- I
'
iz
. I I
- cresterea pierderilor de sarcina pe :P i I
aspiratie datorita cresterii debitului;

- functionarea pompei In zona debite•
I
_ J_ _ - - -+--r----++----<9'!---------.
P
i l
2
lor mari cu inaltirni de pompare redu• 4
se (pompe de clrcutatie); I
- cresterea temperaturii lichidului
(pompe de condesat); Aproxirnand pierderile de sarcina, s-a trasat linia piezometrica pe
- continutul mare de gaze dizolvate In lntregul
lichid.
Orientativ, pentru pompele care vehi•
culeaza apa calda, presiunea minima
pe aspiratie, pentru a evita cavitatia,
este:
(J = 75 °C H;in = 55 kPa
(J = 90 °C
(J = 120 °C
-e:
w;m
= 90 kPa
= 215 kPa
Exemplude calcul
Se considera o instalatie care functio•
neaza cu apa calda cu parametrii90/70°C
cornpusa dintr-un cazan, consumator,
pompa de circulatle, vas de expansiune
lnchis, reteaua de conducte.
Presiuneadin instalatie, HNP = 100 kPa
este asiguratade vasul de
expansiuneIn•
chis. lnaltimea de pompare: H = BO
kPa. Se cere sa se analizeze
Pmodul de
functionare a pompei in functie de po•
zitia ei In circuitul lnstalatiel (fig. 6.3.3).
a) Varianta rnontarii pompei de circu•
latie P pe conducta de ducere si a va•
sului de expansiune VEI pe conducta
de lntoarcere (fig. 6.3.3a). Aproxirnand
pierderile de sarcina liniare $i locale s•
a trasat linia piezornetrica pe intregul
circuit al lnstalatiei, rezultand In final pe
aspiratia pompei.
Ha=HNP-f(Rt+Z)=HNP-f(Rt+z)
VE/ VE/ 0,3,4,1
= 100-30= 70 kPa
unde:
p
2: ( Rl + z) sunt pierderile de
sarcina
VE/
pe retea de la vasul de expansiune la

pornpa.
Intrucat presiunea rninirnala pe
aspiratia pompei la temperatura apei
de 90 °C este de H1;:11n = 90 kPa exista
pericolul aparitlei fenomenului de
cavitatle a pompei.
b) Varianta rnontarii pompei de circu•
latie P si a vasului de expansiune pe
conducta de intoarcere (fig. 6.3.3, b).
~3z $('
0
VEI
,
'----'~
: -·--
,_ ---- -------------
------0 --- -- - :
'
. ----------------- -·- -
- - - - - - - - - - - - - - - _,c'
Fig. 6.3.3. Scheme pentrupunerea in
evideniA a fenomenuludi e
cavttaiie la pompelede circulaiie;
a - varianta cu pompa de clrcoletie P
montets pe conducte de ducere si VE/
pe conducta de intoarcere; b -
varianta cu pompa de clrculetie P si
VE/ montate pe conducta de
intoarcere; c - varianta cu pompa de
circutetie P si VE/ montate pe
conducta de ducere.
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de Incalzire
circuit al instalatiei rezultand, In final, tie In mai multe categorii de pompe
pe aspiratia pompei. 6.3.2. Pompe de circulaiie domestice:
Ha =HNP- f(Rt+Z)=HNP- f Pompele de circulatie a apei calde In
- pentru cladiri individuale, din care fac
parte: pompele simple, pompele cu
instalatie sunt, In general, centrifugale debite sl Inaltirni de pompare mici;
(Rt+z) monoetajate care au ca element - pentru colective mici, din care fac
VE/ VE/ 0,3,4,5,6,1
= 100 - 75 = 25 kPa principal In transformarea enerqetica parte: pompele simple si duble, pom•
(energia rnecanica In energie hidrau• pele cu flanse telescopice, pompe
Intrucat presiunea norrnala prin lica) interactiunea dintre palele unui monobloc ,,In linie".
aspiratia pompei la temperatura apei
rotor sl fluidul vehiculat. Cresterea in tabelele 6.3.2, 6.3.3 $i 6.3.4 sunt
de 70 °C este de H';'m= 55 kPa, exlsta,
energiei lichidului si, deci, pomparea se date principalele caracteristici si
de asemenea, pericolul aparitiei feno•
datoreaza fenomenului de centrifugare domeni• ile de aplicabilitate ale
menului de cavitatie a pompei.
realizat de rniscarea palelor rotorului ce pompelor de cir• culatie de presiune
c) Varianta rnontani pompei de circu•
proiecteaza radial lichidul de lucru. joasa produse de fir• mele
latte P si a vasului de expansiune pe
Pompele centrifugale monoetajate GRUNDFOS,SALMSON si WILO.
conducta de ducere (fig. 6.3.3, c). sunt utilizate curent In instalatllle de ln•
Trasand linia piezornetrica pe Intre•
calzire si se caracterizeaza prin debite 6.3.3. Pompe de presiune
gul circuit al instalatlei rezulta In final Intre 0,5 si 125 l/s $i inaltimi de pompa• ridicati
pe aspiratla pompei, re de pana la 600 kPa (60 m H20) fiind
p p
considerate pompe de presiune joasa. Din aceasta categorie fac parte pom•
Ha =HNP - 2,(Rt+Z)=HNP- 2,(Rt+z) Din aceasta categorie fac parte pom• pele industriale, folosite atat pentru cir•
VE/ VE/ 0,1
pele de uz casnic (nevoi qospodaresti, culatia apei calde sau fierbinti cat si
=100-5=95 kPa
Incalzire, apa calda de consum, termo• pentru alimentarea cu apa, condensat
ficare etc). Tipurile $i caracteristicile sau combustibili lichizi.
Fenomenul de cavitatie a pompei Aceste pompe se caracterizsaza prin
tehnice ale pompelor au evoluat atat In
este eliminat lntrucat presiunea mi• debite sl Inaltirni de pompare ridicate
functle de puterea terrnica si importan•
nima pe asplratia pompei este de cat si rezistenta mare la temperaturi
H':'in = 90 kPa, iar In instalatie se rea• ta consumatorilor cat si de sistemele
de Incalzire adoptate. ridicate. Ca tipuri de pompe de presiu•
lizeaza 95 kPa.
ne ridicata se pot rnentiona cele:
in concluzie, se poate sublinia ca, pen• Pompele de circulatie se pot clasifica
tru eliminareaaperitlei cavitatiel la pompe, din punct de vedere al solutiei con• - centrifuge de presiune ridicata:
este necesara cresterea presiuniiIn insta• structive dupa urrnatoarele criterii: - ,,In linie";
latie, respectiv,In vasul de expansiune~n - tipul motorului electric: cu rotor uscat - monobloc .Jn linie" simple si duble;
variantaa cu minimum 20 kPa; In sl rotor urned; - monobloc orizontale normalizate;
varianta b, cu minimum 30 kPa). - viteza de rotatle: constanta, reqlabila - verticale ,,In linie" simple si duble;
In trepte, reqlabila In mod continuu; - orizontale standard pe postament.
6.3.1.2.4 lnfluema - tipul constructiv al dispozitivului de
caracteristicilor fluidelor reglare a vitezei de rotatie: cu varia• 6.3.4. Pompe de combustibil
in instalatiile de lncalzire, majoritatea tor de viteza de rotatie incorporat
pompelor vehiculeaza lichide si, In spe• (pana la 5,5 kW); cu variator de vlteza Sunt folosite pentru pomparea com•
cial, apa calda. Pe langa acestea, sunt de rotatie montat In exterior (pana la bustibililor lichizi cu viscozitate cu•
si cele care pornpeaza produse com• 55 kW). prinsa lntre 14 si 350 est (3... 50 °E)
bustibile (pacura, rnotorina etc), care Cele mai mari economii de energie le la o ternperatura de 80 °C, care nu
au un coeficient de vascozitate mai ri• realizeaza pompele cu rotor urned sl contin particule In suspensie sau
dicat ceea ce duce la modificarea pa• cu dispozitivele lnglobate pentru regla• irnpuritati. in fig. 6.3.5 sunt prezentate
rametrilor de functionare. Pompa 1$i re• rea vitezei de rotatie, doua tipuri de pompe pentru
duce Inaltirnea de pompare H, debitul Majoritatea firmelor producatoare de pomparea pacurei:
G sl, mai ales, randamentul 1), In timp pompe au impartit pompele de circula- - ALLWEILER ZAS cu baie de ulei in•
ce puterea absorbita P creste. Datele dependenta $i ALLWEILER ZASV cu
caracteristice prezentate de firmele baie de ulei fixa anexata, Sunt pompe
producatoare sunt obtinute numai pe
cale experirnentala. in tabelul 6.3. 1
sunt date cateva indicatii cu privire la
modificarile produse de influenta ca•
racteristicilor fluidelor.
a b c
Fig. 6.3.4. Pompe de combustibil:
a - Allweiler ZAS; b - Allweiler ZASV; c - CLU3 - CALOR
Tab. 6.3.5. Caracteristicile tehnice ale pompei CLU3 - CALOR

Echipament Denumire Presiune (bar) Debit (1/h) Cod
Pompii CLU3 Pompii S3L 13-N2 cu motor SIMEL 2-10 165-175 DELS3L13 N2 MOT
Pompii S5L 13-N2 cu motor SIMEL 2-10 250-270 DELS5L13 N2 MOT
Pompii S6L 13-N2 cu motor SIMEL 2-10 315-325 DELS6L13 N2 MOT
I. lastalatii de lncalzlre Capitolul 6: Echipamente~i materiale
cu ax filetat, compuse din doua agre• de exploatare; eel mai mult functionand pompei $i raportul debitelor Ii'! \i'max $i
gate prevazute cu sau fara filtru. Se cu un debit de 70 % din debitul normal, durata de functionsre anuala a pompei.
executa cu debite de combustibil cu• aceasta reprezentand circa 23 % din Astfel, pentru o putere instalata de 15
prinse intre 166 si 6492 l/h si o visco• perioada de functlonare. kW, cu o functionare a pompei la un
zitate de pana la 380 est (50°E). In functie de modurile de reglare, debit mediu de 70 % din debitul
- CLU3 - CALOR de transvazare (fig. adoptate in exploatare, consumurile nominal, pe o durata de 60 % din to•
6.3.4 c) utilizate pentru transportul energetice sunt diferite (fig. 6.3.6). For• talul orelor dintr-un an (5 300 ore) se
combustibilului lichid U$Or din rezervo• ma unei curbe de consum energetic realizeaza o economie de aproximativ
rul exterior in rezervorul de zi al centra• depinde de randamentul in ansamblu 43 000 kWh. La pretul de 0,42 lei/kWh
lei termice. Caracteristicile tehnice sunt al lnstalatlei, conflquratia retelei de (la nivelul anului 2007), economia este
date in tabelul 6.3.4. conducte, punctul de functionare $i na• de 18 000 lei.
tura echipamentului de reglare sl co•
6.3.5. Reglarea pompelor rnanda. Din analiza celor doua curbe 6.3.5.2 PosibilitJJti de
se observa ca utilizarea pompelor cu reg/are
6.3.5.1 Necesitatea regllriipompelor turatie vanabila (curba 2) duce la con• Posibilitatile de reglare a pompelor
Reglarea constituie un procedeu prin sumuri de energie mult reduse in ra• depind de destinatia cladirii, regimul de
care se urrnareste modificarea port cu utilizarea pompelor cu turatie functionare a instalatiel, nurnarul sl ca•
permanenta sau ternporara a inaltimii fixa (curba 1). racteristicile tehnice ale pompelor etc.
de pompare H si a debitului de fluid Ii' Dupa modul de comportare in func• Reglarea regimului porniVoprit este
astfel tncat pompa sa asigure parame• tionare a pompelor se pot trage urrna• cea mai sirnpla, Pornirea sl oprirea se
trii solicitati, toarele concluzii: tac automat in functie de parametrii
In instalatlile de Incalzire cu apa - variatia debitului folosind pompa cu tu• agentului termic sau de conditllle de la
calda sau fierbinte, ca urmare a varia• ratie fixa duce la diminuarearandamen• consumator (termostat de camera). Sis•
tlei condltiilor exterioare pentru asigu• tului hidraulic,la supralncalzirea motoru• temul de reglare permite economisirea
rarea microclimatului in Incaperi, se lui si la deteriorarealui, ca urmarea apa• de energie etectrlca la nivelul pompei.
poate realiza o reglare calitativa sau rftiei fenomenuluide cavltatie: Reg/area in regim redus de ca/dura
oantitativa, reglare obtinuta si cu aju• - variatia debitului folosind pompe cu apare ca o necesitate la cladirile care
torul pompelor. turatle variabila, asiqura rnentinerea nu sunt locuite dupa amiaza si noap•
Necesitatea reglarii pompelor este unui randament hidraulic ridicat, eli• tea. De asemenea, aceasta solutie
strans leqata $i de asigurarea unei bu• rnina fenomenul de supralncalzire a apare ca necesara si la reducerea regi•
ne functlonari a instalatlel de Incalzire motorului, reduce substantial consu• mului de functionare in timpul noptii, la
ca urmare a variatiei debitelor de fluid mul de energie $i nu qenereaza feno• majoritatea cladirilor locuite.
din instalatie cauzate de: menul de cavitatie. Reglarea se poate realiza prin scade•
- obtlnerea unor reduceri ale debitelor Hezulta ca pompele cu turatie varia• rea temperaturii parametrilor agentului
de caldura la consumatori, in tunctle bila se impun a fi montate in instalatii termic (apa calda), pompa de circulatie
de necesarul de caldura solicitat; acolo unde au loc variatii importante de functionand la caracteristicile hidrau•
- inchiderea partiala sau totala a vane• debite in timpul functionarii. lice normale (debitul Ii' si inatlmea de
lor automate pe diverse circuite sau Costurile de investitii cu instalatlile pompare H). Toate robinetele termo•
a robinetelor termostatice la corpuri• auxiliare de rnentinere a siqurantei statice de la corpurile de Incalzire sunt
le de Incalzire. pompelor cu turatie variabila reprezinta deschise. Solutia prezinta avantajul ca
Prin reglarea pompelor se urrnareste circa 10 % din totalul cheltuielilor de econorniseste caldera, prin reducerea
o scadere a debitelor de fluid si, impli• exploatare. Hezulta ca economia de temperaturii agentului termic, dar si de•
cit, a Inaltirmi de pompare, in concor• energie realizata, duce la amortizarea zavantajulconsumului de energie
danta cu soficitarile consumatorilor, investitillor intr-un timp foarte scurt. maxim, pompa lucrand cu debit maxim
realizandu-se in felul acesta economii Diagrama din fig. 6.3.7 permite calcu• Ii'.
importante de energie. Reg/area prin by-pass. Din construe•
lul economiei de energie electrica , in
Practica a demonstrat ca perioada cazul utilizarii pompelor cu turatie va• tie, unele pompe au un canal de lega•
de asigurare a agentului termic, la pa• riabila, in functie de puterea motorului tura intre aspiratie sl refulare. La trece•
rametrii maximi (de regim), este destul rea fluidului prin pornpa, o parte din
de scurta, ea reducandu-se la un nu• debitul pompei, la Inaltirnea de pompa•
mar destul de mic de zile. Ciclul de
functionars al unei pompe, in perioada
100
,...... ~
,.......
r. re respectiva, este dirijat spre instala•
tie, iar cealalta parte a debitului va
~BO
....< I
de Incalzire este prezentat in fig. 6.3.5.
Se observa ca, la debitul maxim, pompa
Q)
'Ci)
functioneazacca. 3 % din durata totala ~ 60
I \\II
II I/ 80·~~
§.E
f
Q) J a.g
~ 25 2 ?
Q)
Ir ~2 I\ I/
IJ
I/ ct1 ct1
>CO :,+::i.
(/) ct1
~ 21 ~=+----
21
~2Qt--+--+----+----+-+--l-ITT~ 'O
I -62
-
<~ :; 40 \ \\ Q)
E
:J ... -
(/)
Y
~1Qt--+-+--+--+-~,,,_._,._,..~.......+7-~ ~~
~15t--+-+--+--+----h-1T5H*H~Hcf+-+----j
8
c
,.......
co II
20
:
~ ~
.;:
;.g
~ 1003x 10060 200 5 15 25 35 4555 ~
.gj 5 t--+--+----+4 1\\ ~; ~;:, 3
Qf;;1
l:bJ ~ !,;; b: f: :, GI 0 20 40 60 80 100 o Economie anuala Puterea motorului
0
~ 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 110
o5 Debitul pompei Debitul pompei [%] de energie [kWh] pompei [kW]
[%] Fig. 6.3.6. Consum de energie
funciiede tipulpompei: Fig. 6.3.7. Economia de energie
Fig.6.3.5. Ciclul de funciionareintr- 1 - pornpa cu turatie fixa: 2 - pompa cu anuali in variantspompelorcu
o instalaiiede incilzire. turatle variabila, tur&iievariabill.
Capitolul 6: Echipamente si materiale I. lnstalapi de incalzire
circula in corpul pompei. Aceasta re• din inchiderea sau deschiderea robine• nare din E in E1.
glare este rnanuala $i se face o singura telor de reglare (robinete termostatice) in cazul in care la consumator se soli•
data, la punerea in functiune a insta• de la corpurile de Incalzire in functie de cita caldura, deci robinetele de la corpu•
latlei. Solutia nu este aqreata, pe de o necesarul de caldura solicitat. rile de Incalzre se deschid, punctul E1 se
parte, deoarece este putin probabil ca inchiderea robinetelor de alimentare va deplasa spre F1; se constata ca de•
in timpul unei varlatii de debite, in in• cu agent termic a consumatorilor (cor• bitul de agent termic este redus, nece•
stalatie, pompa sa realizeze reglarea purile de incalzlre) due la modificarea sitatile nu sunt asigurate, ceea ce impu•
prin by-pass iar, pe de alta parte, nu curbei caracteristice retelei avand loc o ne o noua modificare a turatiei pompei:
realizeaza nici o economisire de ener• crestere a Inaltirnf de pompare H $i o - manometrul diferential citeste dife-
gie electrica. scadere a debitului Ii' (fig. 6.3.8). Pre• renta de presiune t1H2 (dintre presiu•
Reg/area prin variafia turafiei siunea (lnaltirnea de pompare) pompei nea pompei in regim de functionare
rotorului pompei. Modificarea turatiei creste din ce in ce mai mult pe rnasura norrnala a instalatiel-punctul F $i pre•
(vitezei) ro• torului pompei este ce se inchid robinetele de alimentare siunea pompei din F1 de functionare);
procedeul eel mai economic de reglare cu apa (agent termic) a consumatorilor, - se actioneaza prin intermediul inver•
a parametrilor de functionare. De iar punctul de functionare F se va de• sorului de contact, asupra motorului
aceea, pompele de cir• culatie sunt plasa spre stanqa F', F") pe caracteris• pompei, revenind de la turatia n2 la
prevazute cu mai multe viteze de rotatie, tica pompei. Exista pericolul aparitiei turatia n 1 si, implicit, la punctul de
Reglarea varlatiei tura• tiel rotorului unei zgomotului produs de robinetele de in• functionare F.
pompe se poate face: chidere in cazul in care punctul de in concluzie, reglarea turatiei pompei
- continuu prin teieree de faza (regla• functionare F" se va gasi in apropierea se poate face cu ajutorul unui mano•
re cu ajutorul tiristorilor); zonei de zgomot. Pentru eliminarea metru diferential (fig. 6.3.9 b) reglat
Avantajele solutiei sunt: solutie ieftina, acestui pericol este necesara modi• pentru doua presiuni diferentiale l'.H 1 sl
cu amortizarea instalatlilor intr-un timp ficarea turatiei pompei, operatic care t1H2, presiuni care corespund parame•
scurt; necesita putine componente se realizeaza astfel (fig. 6.3.9 a): trilor de functlonare a instalatiel.
electri• ce si electronice pentru - un manometru diferential (fig. 6.3.9 b) Metoda de reglare este usoara, sigu•
construirearegu• latorului;tensiunea de citeste diferenta de presiune t1H1 (din• ra si eficienta,
alimentare poate fi de 1 x 220 V sau 3 x tre presiunea pompei in regim de fun•
380 V; ctionare in zona de zgomot - punctul 6.3.5.4 Reg/area turatiei pompei
Dezavantajele solutiei: este lirnitata la E si presiunea pompei in regim de la presiune constantj
pompele de circulatie la care intensita• functlonare norrnala - punctul F); Solutia consta in rnentlnerea in insta•
tea curentului de alimentare nu depa• - se actioneaza asupra inversorului de latie a unei presiuni constante HF
seste 3 A (la un motor standard acesta contact schimband turatla pompei atunci cand are loc reglarea calitativa,
corespunde la o putere de 3 . . . 4 din n 1 in n2, iar punctul de functio- respectiv, inchiderea sau deschiderea
kW); randamentul scazut al motorului
electric;
- prin variafia frecvenfei de schimba•
re a tensiunii pentru rnentinerea
campului de rotatie constant. Tabelul 6.3.1 lnfluenta viscozltatll asupra parametrilor de functionare
Avantajele solutlei constau din: ran• Viscozitatea Modificarea parametrilor functionali
damentul motorului destul de ridicat;
tensiunea de alimentare poate fi mono• Scaderea Scaderea Cresterea
E est
fazata sau tritazata etc. debitului [%) sarcinii [%) puterii [%)
Dezavantajele ce se pot rnentiona: 4 30 0 ... 5 0 5
-----------·- .
necesita multe componente electrice sl 5 ... JO
~--~----~-- !'-------------
37,5 ... 75 5 ... 25 5 ... 20 5 ... 30
electronice; riscul defectarii este mare; 11 ... 120 82,5 ... 900 25 ... 45 20 ... 40 30 ... 60
solutia este scurnpa etc.
6.3.5.3 Reg/area turatiei pompei m

func;tie de presiunea diferentiall
Solutia consta in schimbarea turatiei
rotorului pompei atunci cane se recur•
ge la o reglare cantitativa care consta
b
Fig. 6.3.9. Schema de reglarea turatieipompeila presiunediferentialA:
a - diagrama de reg/are; b - manometrul diferenfial;
1h·· 'h· 'h v c, $i C2 - curbele caracteristice ale retelei: n1 si n2 - curbele caracteristice
ale pompei;
Fig 6.3.8. Variaiiilepresiunilor
1 - manometru;2 - racord de aspiratie: 3 - racord de refulare;4 - domeniu de
in instalaiiein funciie de
lucru; 5 - presiune dferentiala reala: 6 - initializerela zero; 7 - surub de reglare
inchiderea robinetelorde reglare:
C1, C2, C3 - curbele caracteristice pentru cresterea presiunii;8 - surub de reglare pentru scaderea presiunii;9 -
ale retetei; z - zona de zgomot. relee;
10 - cablu de racordare; 11 - alimentare;z - zona de zgomot.
I. tnstalatll de incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale
robinetelor termostatice de la corpurile in F"' avand loc o noua crestere a 6.3.5.5 Reg/area turatlei pompei m
de incalzire. Presiunea este rnentinuta presiunii in instalatie. Captatorul pre• funqie de ecartul de temperaturlt!,.8
constanta cu ajutorul unui variator de siunii diferentiale seslzeaza cresterea Solutia consta in schimbarea turatiei
viteza actionat automat de la un cap• presiunii .1H" $i o transmite variatoru• rotorului pompei in functie de ecartul
tator diferential care citeste presiunea lui de viteza care schlrnba din nou tu• de temperatura .1 T = 8d - 81
din mstalatie. ratia pompei din pozitia n2 in pozitla Operatiunea de reglare are loc astfel
Operatiunea de reglare se realizeaza n3 si, odata cu aceasta, punctul de (fig. 6.3.11.):
astfel (fig. 6.3.10): f_unctionaredevine f1v pe curba n3. - cu ajutorul a doua sonde se masca•
- la alimentarea norrnala cu agent ter• In felul acesta in instalatie este asi- ra temperatura apei din conductele
rnic, punctul de functionare a instala• qurata, pe cat posibil, 0 presiune Con• de ducere 8d si de intoarcere 81 rezul•
tiei este F (HF, VF), situat pe curba 1 stanta HF. tand diferenta .1 T;
a pompei de circulatie: Procesul de reglare poate avea loc $i - la functionarea instalatiei la parame•
_ pe rnasura ce consumul de caldura invers, adica de revenire la turatiile n2 trii .1 T = 20 K, toate robinetele termo•
scade iar robinetele termostatice se si statice de la corpurile de incalzjre
in• chid, punctul de functionare F se n 1 in functie de solicitarile de caldura sunt deschise si pompa circula, in in•
de• ptaseaza spre stanqa, odata cu la corpurile de incalzire, respectiv, de stalatie, debitul normal de apa:
schim• barea curbei caracteristice a gra• - o data cu scaderea consumului de
retelei, $i devine F'. Captatorul dul de deschidere a robinetelor ter• caldura, robinetele termostatice se
presiunii diferen• tiale sesizeaza mostatice. Presiunea de regim HF din inchid, presiunea din lnstalatie incepe
cresterea de presiune J.H $i o instalatie poate ti reqlata cu ajutorul unui sa creasca, iar debitele de agent ter•
transmite variatorului de viteza, care buton fixat pe regulator sau pe variatorul mic sa scada.
schirnba din nou turatia pompei din de viteza, Aceasta presiune se gase$te
pozitia n1 in pozitia "e $i odata cu totdeuna sub limita de zgomot.
aceasta punctul de functionare devine
F", pe curba n2;
- daca robinetele continua sa se
inchida, punctul de tunctionare F" de
pe curba de turatle n2 se va deplasa
A - sarcina instalatiei de Incalzire:

'h'VVF" VF v B - solicitarea de caldura:
Fig. 6.3.10. Schema de reglare a C1 ... C3 - curbele caracteristice ale
turatieipompei de presiune etelei: D - curba caracteristica a puterii
constanti: absorbite.
C1, C2 $i C3 - curbele caracteristiceale
retelel; n1, n2 si n3 - curbelecaracteristice
ale pompei.
[I§]..
- 1 , I
: i Sr : :
·----f--~--- --- - --- --'
Fig 6.3.11. Schema de reglare a
turaileipompei 1n funciie de !!,. T:
C, - cazan; P - pornpade turatie cu trei trepte de reglare a turatiei:
Variabila; V3C - ventil cu 3 cal; sd si Sr - A - sarcina instalatiei de lncalzire:
PikW]
2~~~~~~~~~
y y y
sonde de temperaturape 1,5

B - solicitarea de caldura: C - curba a.a <, 1
0,7 - -
conductelede ducere si intoarcere;RT caracteristica a retelei: D1 ... 03 - 0,6----li - - - ' - J. -D,d(n,)
o}·~ :·_ - - I
- robinet termostatatC; l - corp de curbele caracteristice ale puterii <, D"=ffn,)
lncalzire; TC - tablou de cornanca. absorbite.

Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lastalatii de Incalzire
Temperatura apei de ducere ed 1. pompe sau grup de pompe cu rotor HF' H~. HllF' HI/IF' HIVF.
rarnanand Constanta, pe conducta de urned cu dispozitiv de reglare a Valorile au fost centralizate in tabelul
intoarcere, temperatura e; creste si, turatiei pompei, incorporat; 6.3.6.
odata cu aceasta, scade sl ecartul de 2. pompe sau grup de pompe cu rotor b. Varianta cu pornpa de circulatie cu
ternperatura L1 T; urned cu dispozitiv de reglare in turatie variaoila, cu reglarea in trepte, cu
- pe rnasura ce ecartul de temperatura trepte a turatiei pompei; o sinqura curba caracteristica a retelei,
scade, se actioneaza asupra turatiel 3. pompe sau grup de pompe cu rotor in care punctul de functionare F este
pompei astfel lncat, in instalatle, pre• uscat (pompe simple sau duble) cu definit de HF = 72 kPa sl \i'F = 32 m3/h,
siunea sa scada iar pompa sa vehi• dispozitiv, exterior sau inglobat, de este trasata sub curba de solicitare de
culeze un debit mai mic de apa. reglare a turatiei pompei. caldura (fig. 6.3.13). Rolul robinetelor
Schema de reglare este mai eficienta termostatice, in acest caz, este de a
in cazul lnstalatiiior de lncalzire cu va• Exemplulde calcul corecta punctul de functionare.
ne cu trei cai, 2 Centano pe corectarea punctului de
Se considera o instalatie de Incalzire functionare de catre robinetele termo•
6.3.5.6 Reg/area cu apa calda, bitubulara, cu circulatie statice s-a cautat reducerea sarcinii
turatieipompei tortata care are punctul de functionare termice cu 5%. in acest caz caracteris•
Iii functie de ecartul de temperaturl F definit prin parametrii hidraulici: ticile hidraulice al punctului de functio•
.1 T Ji ~ = 230 m3/h sl HF = 120 kPa (12 m H20). nare F (fig. 6. 3. 10) sunt:
temperatura exterioarl8e· Solicitarea de caldura, exprirnata in \i'F = 38 X 0,8 :::: 32 m3/h,
Spre deosebire de schema de regla• procente, pe durata perioadei de incalzi• HF= 12 x 0,6 == 72 kPa.
re descrisa la § 6.3.5.5, in cazul de re, exprimata in ore, precum $i sarcina S-a ales din catalogul de pompe
tata, diterenta de ternperatura L1 T de• terrnica transportata de debitul de apa la Grundfos pompa de circulatie tip UPC
pinde de temperatura exterioara ee. ln• un ecart de temperatera L1 T = 20 K sunt 65 - 120 FO 6/seria 200 cu trei trepte
stalatia este prevazuta, in plus, cu un prezentate grafic in fig. de reglare a turatiei.
microprocesor cu trei sonde de tempe• 6.3.12. Tinand seama de variatia sarcinii in•
ratura (o sonda pe conducta de intoar• stalatiei in perioada de incalzlre, nece•
cere, una pe conducta de intrare si alta Rezolvare sarul de caldura solicitat si caracteris•
la exterior). S-au luat in studiu pompele tip Grund• ticile pompei, in functie de turatie, in
Ditenta de ternperatura L1 T se progra• fos, analizandu-seurmatoerelesituatii: fig. 6.3.13. este prevazuta diagrama
rneaza in functie de temperatura exte• functionala a pompei de circulatie un•
a. Varianta cu pornpa de circulatie
rioara ee' considerand constanta tempe• de reglarea se realizeaza prin modifica•
cu turatle constanta si curbe caracte•
ratura de ducere ed. Curba rezultanta
rea treptelor de turatie,
L1 T va ti urrnarita de microprocesor re• ristice ale retelei diferite in functie de
deschiderea robinetelor termostatice. Punctul de functionare F (care cores•
gland continuu turatia pompei.
S-a ales din catalogul de pompe punde situatiei de asigurare a 95% din
Solutia poate ti adoptata si in varian•
Grundfos, pompa de circulatie tip CM necesarul de caldura) odata cu scads•
ta reglarii turatiei pompei, functie de
50 - 250/215 cu o turatie constanta, rea necesarului de caldura se depla•
ecartul de ternperatura L1 T si tempera•
Din combinarea curbelor prezentate seaza succesiv:
tura interioara ei.
in fig. 6.3. 12 cu curba caracteristlca - pe curba de turatie n1 - din Fin F' cu
a comanda de trecere pe curba de
6.3.6 Alegerea pompelor turatie n2;
de circulaJie pompei alese, pe care s-au trasat cur•
bele caracteristice ale retelei in functie - pe curba n2 - din F11 in Fiii cu coman•
da de trecere pe curba de turatie n~)
Avand in vedere gama foarte diferita de deschiderea robinetelor termostati• - pe curba de turatie n3 - din F1v in F .
de tipuri de pompe de circulatie si ti• ce, se pot citi caracteristicile hidraulice O data cu cresterea solicitarii nece-
nand seama de particularitatile pe care ale punctelor de functionare:
le prezinta se recornanda ca alegerea F, F1, F11, Fiii, F'v,
lor sa se taca in urrnatoarea ordine: respectiv debitele de apa:
\i'F, \i'J, \i'#, \i'~I,
\i';;'
precum $i presiunile:
100
95
~90
;;so
~70 t------------ -_-_-_- _- _-_- _-_-_-_- -_-_-_- -_-_-_- - ,~~ - - ,._ - -/ ,!l :'
~60
~50 50 - - .. - ,,./-+-~-n-,, .,.' _,.,. . -+---1
~40 1--------------"""'-<::~-----~4nu---+-+/+ '- -+-~-+- ~_,_.._/~; ,,--+--1 a
~30 l--------------=-.=--~--~3n y T;
I : ,
;g0 20 2nll!-tt-+--r,~: -+--+-~+-r--1
Vf
U) 10 t---------------~-.-_,1~11+/-+---*'/o--r~-+--+-~+--r--1
v
0~-5-0_0_10_0_0_1_5_00-2~00_0_2_5_0_0 _3_00_0_3_50_0_4_0_0_0 -50~00o 1 o 20 30 40 so 60 70 so 90 1001 % I
Perioadade functionare-.. [hi 100~H~Jk_Pa~J~-~~~-~
Fig. 6.3.14. Diagrama fun~onali a 72 801-_-+--+-+--+-->--'-+----+~
unei pompe de circula~e tip 62 60~-,_,_..~~~~b-'!"'l-"<-io+--1
Grundfos in care reglarea se face 40 -
30 20 -
cu o VJm3ihJ
c
variatorul de tu~e 910 16 20 28 32 40 Fig. 6.3.15. Montarea pompelor
A - sarcina lnstalatiel de Incalzire: pe postamente
B - solicitarea de caldura: a - fixarea rigida prin suruour';
C - curba caracteristica a retelel: D - b - fixarea rigida pe iundetie comuns
curba caracteristica a puterii cu radierul clealrii; c - fixarea rigida
absorbite; E - curba caracterlstlca de pe tundetie cu rezemare e/astica
reglare
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente si materiale
sarului de caldura, procesul de reglare Tabelul 6.3.7. Centralizarea datelor rezultate din funotionarea pompei
a pompei are loc invers; comenzile pe
UPC 65-120 FO 6 Seria 200
care le prirneste motorul pompei sunt
de trecere succesiva de la turatia n3 la Energia
Curba Debit Presiunea Timpul de Puterea electrics Puterea
n2Valorile
si de la turatia n2 la n1. de turatle de pompare functionare" consurnata
consurnata instalata
caracteristicilor hidraulice ale - [m3/h] [kPa; mH20] [h] [kW] [kWh] [kW]
pompei precum $i consumurile de ener•
n1 32 72 [7.2] 550 0,7 385 1,36
gie electrica In perioada de functionare
au tost centralizate In tabelul 6.3.7. n1 28 81 [8.I] 485 0,8 I 388 1,36
- ' ----·-
16 0,6 1---75{;-- 1,36
c. Varianta cu pornpa de circulatie n2 I 62[6,2] 1260
·--
cu variator de turatie lnglobat, cu o n3 ! 9 I 30[3,0] 2250 0.4 900 1.36
singura curba caracteristica a retelei, TOTAL 4545 2429
trasata sub curba de solicitare de cal•
*S-a considerat acelasi numar de ore de functionare ca si la pompa de circulatie cu turatie constanta.
dura. Ca $i In varianta b, se conteaza
pe corectarea punctului de functionare Tabelul 6.3.8. Centralizarea datelor rezultate din functlonarea pompei
de catre robinetele termostatice, redu•
UPE 65-120 FO 6 Seria 2000
candu-se astfel sarcina terrnica cu 5%,
Energia
obtinandu-se aceleasi caracteristici Curba
Debit
Presiunea Timpul de Puterea Puterea
electrica
hid raulice ~ = 32 m3/h $i HF = 72 kPa.
0 de turatie de pompare functionare" consurnata consurnata instalata
S-a ales din catalogul de pompe [kPa; mH20]
- [ml/h] [h] [kW] [kWh] [kW]
Grundfos pompa de circulatie tip UPE
F 32 72[7 ,2] 550 0.8 440 1,36
65-120 FO 6 seria 2000.
Tinand seama de variatia sarcinii in• F' 28 62[6,2] 485 0,46 223 1,36
-~ -----
stalatiei In perioada de incalzire, nece• F" 16 40 [4,0] 1260 0,25 315 1,36
sarul de caldura, caracteristica retelei $i F"' 9 30[3,0] 2250 0,10 225 1,36
pei de circulatie,
caracteristica undeInreglarea
pompei, se face
fig. 6.3.14. este *S-a considerat acelasi nurnar de ore de functionare ca si la pompele de circulatie cu turatie
TOTAL 4545 1 203
cu
prezentata diagrama
variatorul de turatiefunctionala a pom•
actionat automat constanta sau cu turatie cu reglare In trepte
de un captator diferential (care citeste
presiunea din instalatie), cu ajutorul robinetelor termostatice. atunci cand radierul cladirii nu poate su•
Valorile caracteristicilor hidraulice ale Hezulta ca solutie de adoptat una porta solicitanle agregatului de pompare.
pompei precum si consumurile de e• din variantele b sau c, avandu-se In Caracteristicile constructive ale funda•
nergie electrica In perioada de functio• vedere $i costul de investltie. tiei depind de sarcinile permanente
nare sunt centralizate In tabelul 6.3.7. (con• stante In timp) si dinamice (forte
Analizand cele trei variante de pom• 6.3.7. Montarea pompelor produse de variatia pompei, forte
pe de circulatie alese pentru a asigura seismice etc) ca si de rezistenta
conditiile cerute prin terna se poate Se face diterentiat, direct pe conduc• terenului de fundatie, Pentru pompe cu
concluziona: ta, pe fundatii elastice sau In fundatll turatii cuprinse lntre
- pompa cu turatie fixa are puterea in• masive, In functie de tipodimensiuni. 300 si 1000 roVmin se recornanda folo•
stalata cea mai mare (2,2 kW) precum Fixarea pompelor pe fundatii se face sirea de fundatii cu rezemare elastica,
sl consumul de energie eel mai ridicat prin intermediul unui postament (batiu) iar pentru pompe cu turatil mai mari
E =
care poate ti $i suport pentru motorul de
5294 kWh (cu 217 % fata de pompe
de actionare. 1000 rot/min, se recornanda postamente
cu CM 50-250/215 $i cu 440 % fata In fig. 6.3.15. sunt prezentate cateva de fixare rigida, cu o fundatie care sa
de pompa UPE 65-120 FO 6 seria tipuri de fundatii masive, utilizate la aiba o greutate de 10 pana la 20 de ori
2000); montarea pompelor monobloc (pornpa sarcinile permanente verticale. Pompele
- pompele cu turatie variabila, desi asi• +motor): pot ti montate $i In alte conditii daca fur•
gura numai 95 % din necesarul de - fixare rigida prin suruburi de ancora• nizorul rnentioneaza In mod deosebit
caldura, realizeaza economii insern• re a batiului de fundatia rnasiva inde• acest lucru.
nate de energie electrica functlonand pendenta (fig. 6.3.15, a); De asemenea, In capitolele In care se
In perioada de Incalzire In acelasi
- fixare rigida pe fundatie cu rezemare fac referiri la utilizarea pompelor (§ 4.2,
timp (4 595 h); elastica (fig. 6.3.15, c). 4.3, 4.4, 5.3, 5.4, 5.5 etc) sunt date si
- diferente de 5 % din necesarul de Fundatia independenta se executa alte indicaff de montare, pe langa cele
caldura poate ti acoperit prin reglarea
pri• vind calculele $i alegerea lor.
realizata local la corpurile de lncalzire
Tabelul 6.3.6. Centralizarea datelor rezultate din functlonarea pompei CM 50-250 I 215
Curba Presiunea Timpul de Puterea Energia Puterea Randament
Debit electrica NPSH
de turatie de pompare functionare ceruta instalata porn pa
consurnata
[m3/h] [kPa] [h] [kW] [kWh] [kW] [%] [kPa]
C1 38 120 225 2,2 495 2,2 58 I 40
C2 30 145 325 1,8 585 2,2 70 I 40
C3 24 155 485 1,6 776 2,2 7_5 1 40
r---c=-4-----1--,4--1-----, 6-5---+---, 2-6-o--+---1-.3----1----, 6-3-8--+--2-.2----+----- 8_0 _,_1---4-0 · - -
I
Cs 8 470 2 250 0,8 i I 800 2,2 80 40

i
TOTAL 4 545 5 294
Capitolul 6: Echipamente si materiale I. lnstalatii de Incalzire
Gama da pompaWllo
Tabelul 6.3.2.1. Pom ntruincilzire, climatizare, ricire.
Nr. Tipul Prezentarea Caracteristici Descriere Utilizare
crt. om ei om ei
0 2 3 4 5
• Pompe de circulatie cu rotor lnstalatii de incalzire cu
electric imersat, cu racorduri apa calda, de toate tipurile,
filetate sau cu tlanse, motor instalatii de climatizare,
EC $i convertizor de frecventa. circuite inchise de racire,
• Pompe cu un rotor sau cu doua instalatii industriale de
V < 105 m3/h H
rotoare. recirculare.
Pompa de inaltA < 13 m Temp. • Clasa de eficienta enerqetica A
eficientA energetica max. fluid = + • Pana la 80% economie de
110°C PN 6, energie electrica fata de pom•
PN 10, PN 16 pele de circulatie standard.
• Tehnologie ECM (motor in co•
rnutatie electronlca),
Wilo-Stratos ECO
Wilo-Stratos • Transmisiedate/comenzi la
Wilo-Stratos-D dis• tanta prin interfata in
infrarosu (Stratos, Stratos-D).
• Pompe de circulatie cu rotor lnstalatii de incalzlre cu

electric imersat,cu apa calca, de toate tipurile,
racordurifile• tate sau cu instalatli industriale de re•
V < 93 m3/h H flanse, cu conver• tizor de circulare.
< 11 m Temp. frecventa.
• Pompe cu un rotor sau cu
2 max. fluid = + doua rotoare.
Pompa economice 110°C PN 6, • Pana la 50% economie de
PN 10, PN 16 energie electrica tata de pom•
pele standard.
Wilo-Star-E • Transmisie date/comenzi la
Wilo-TOP-E distanta prin interfata in in•
Wilo-TOP-ED frarosu (TOP-E, TOP-ED).
lnstalatii de incalzlre de
• Pompe de circulatie cu rotor
electric imersat, cu racorduri toate tipurile, instalatil
V < 3 m3/h filetate si reglaj automat. industriale de recirculare.
H<5m • Pompe cu un rotor.
Temp. max. • Operare sirnpla,
3 fluid= +95°C • Reglareaautomata elirnina zgo•
Pompa automatizate motele de curgere din lnstalatia
PN 10
de incalzire $i reduce
consumul de energie electrica.
• Filtru special din bronz care
Wilo-Smart impiedica intrareaparticulelorin
compartimentul motorului.
• Pompe de recirculare cu rotor lnstalatii de Incalzire cu
electric imersat, cu racorduri apa calda, de toate
filetate sau cu ftanse.
• Pompe cu un rotor sau cu tipurile, instalatii indus•
doua triale de recirculare, in•
rotoare. stalani de climatizaresi cir•
• Reglajul turatiei este in trepte. cuite inchise de racire.
• Montaj simplu $i sigur.
4 • Pompe cu lungime de montaj
V < 120 m3/h $i de 130 mm.
• Carcasa pompei este cu strat
H < 18,7 m de acoperire prin cataforeza
Temp. max. pentru evitarea coroziunii la
fluid= +130°C formarea condensului (Wilo•
Pompa standard (pt. unele modele) AXL, Wilo-TOP-RL, Wilo-SE,
PN 6, PN 10, Wilo-TOP-S, Wilo-TOP-D,
PN 16 Wilo-TOP-SD, Wilo-SE-TW).
Wilo-Star-RS/RSL
Wilo-AXL
Wilo-TOP-RL ·
Wilo-SE
Wilo-TOP-S
Wilo-TOP-D
Wilo-Star-RSD
Wilo-TOP-SD
Wilo-SE-TW
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente si materiale
Tabelul 6.3.2.2. Pom ntru recircularea a i calde mena·ere.
crt. om ei om ei
0 2 3 4 5
• Pompe de circulatle cu rotor lnstalatji pentru recircularea
electric imersat, cu racorduri apei calde menajere si
filetate sau cu ftanse, sisteme similare pentru
• Pompe cu convertizor de aplicatii 1n industrie si 1n
V < 40 m3/h H
frecventa. constructii.
< 12 m Temp. • Tehnologie ECM (motor 1n co• lnstalatil de incalzire cu
max. fluid = +
Pompe de inalt! rnutatie electronica) la Stratos• apa calda, de toate
110°C
eficienta energeticA Z sl Stratos-ZD. tipurile, instalatii de climati•
(pt. unele modele)
• Carcasa pompei este rezisten• zare, circuite 1nchise de ra•
PN 6
ta la coroziune (din bronz sau cire, instalatii industriale de
PN 10, PN 16
tonta cenusie). recirculare.
Wilo-Stratos ECO-Z • Transmisie date/comenzi la dis•
Wilo-Stratos-Z tanta prin intertata 1n infrarosu
Wilo-Stratos-ZD
(Stratos-Z, Stratos-ZD).
• Pompe de circulatie cu rotor Star-Z $i TOP-Z: lnstalatii

electric imersat (Star-Z, TOP-Z), pentru recircularea apei
sau cu etansare rnecanica calde menajere, sisteme
(Veroline-lP-Z), cu racorduri
V < 65 m3/h similare pentru aplicatli
filetate sau cu flanse.
H < 9,5 m 1n industrie $i 1n con•
• Pompe cu una, doua sau trei
Temp. max. sfructii (ex. circulatia apei
trepte de turatie.
2 Pompe standard
fluid =+ 110°C • Cu clapeta de retmere, robi• de racire).
(pentru unele net de 1nchidere cu obturator Veroline-lP-Z: Pentru
modele) sferic sl programator integral pomparea apei calde
PN 6 (Star-Z 15 TT). menajere, apei calde si
PN 10, PN 16 • Carcasa pompei din otel inoxida• apei reci fara substante
Wilo-Star-Z bil (IP-Z). abrazive, 1n instalatitle de
Wilo-TOP-Z incalzire, in instalatiile cu
Wilo-Veroline-lP-Z apa de racire si apa rece.
Tabelul 6.3.2.3. Pom

Nr. Tipul Prezentarea Utilizare
crt. om ei om ei
0 2 3 4 5
• Pompe de circulatie cu rotor • Recirculare 1n instalatii
electric imersat, cu racorduri termice solare.
filetate, motor EC si convertizor
de frecventa,
• Clasa de eflcienta energetica A.
V< 2,5 m3/h
• Pana la 80% economie de
H<5m
Pompe de inalt! energie electrica tata de pom•
Temp. max.
eficienta energeticA pele de circulatie standard.
fluid = + 110°c • Tehnologie ECM (motor in co•
PN 10 rnutatie electronica)
• Carcasa pompei este cu strat
de acoperire prin cataforeza
Wilo-Stratos ECO-ST pentru evitarea coroziunii la
formarea condensului.
• Pompe de circulatie cu rotor • lnstalatil termice solare
electric imersat, cu racorduri (Star-ST), instalatii geoter•
filetate. male si sisteme de incal•
• Reglajul turatiei este 1n trepte. zire (Star-RSG).
• Carcasa pompei este cu strat de
V < 5,5 m3/h H acoperire prin catatoreza pen-
< 11 m Temp. tru evitarea coroziunii la for-
2 max. fluid = + marea condensului.
Pompe standard
110°C • Hidraulica speciala pentru utili•
PN 10 zarea 1n instalatii termice solare
(Star-ST) sau 1n instalatii geoter•
male (Star-RSG).
Wilo-Star-ST
Wilo-Star-RSG
Tabelul 6.3.2.4. Pom Wilo economice.

crt. om ei om ei
0 3 4 5
• Pompe cu un rotor, cu etansare • Pentru pomparea apei
rnecanica, cu convertizor de reci sl calde, fara sub•
frecventa, in constructie in lin• stante abrazive in in•
ie, cu racorduri cu flanse. stalatii de incalzire, apa
V < 600 m3/h • Economie de energie electrica de racire si apa rece.
H <70 m datorita reglajului electronic in•
Temp. max. tegrat.
Pompe cu un rotor • Protectie anticoroziva eficienta
fluid = +140°C
(IL-E) datoriti'I acoperirii prin cataforeza.
PN 10, PN 16 • lnstalare :;;i utilizare sirnpla.
Wilo-Veroline-lP-E • Protectie inteqrata a motorului
Wilo-Cronoline-lL-E electric prin termistori PTC.
Wilo-Cronoline-lL-E ... BF
• Pompe cu doua rotoare, cu • Pentru pomparea apei

etansare rnecanica, cu converti• reci :;;i calde, fara sub•
zor de frecventa, in constructie stante abrazive in in•
in linie, cu racorduri cu tlanse.
stalatii de Incalzjre, apa
• Economie de energie electrica
V < 350 m3/h datorita reglajului electronic de racire si apa rece.
H <67 m integrat.
Temp. max. • Protectie anticorozlva eficienta
Pompe cu
2 doua rotoare fluid = + 140°C datoriti'I acoperrii prin cataforeza.
(DL-E) • lnstalare si utilizare sirnpla.
PN 10, PN 16 • Protec\ie integrata a motorului
Wilo-VeroTwin-DP-E electric.
Wilo-CronoTwin-DL-E
Wilo-CronoTwin-DL-E...
BF
Tabelul 6.3.2.5. Pom Wilo standard.

crt. om ei om ei
0 3 4 5
• Pompe cu un rotor, avand etan- Pentru pomparea apei
sere mecanica, in consfructie in reci :;;i calde, fara sub•
linie, cu racorduri filetate sau cu stante abrazive in lnstalatii
tlanse, de incalzire, apa de racire
V < 900 m3/h • Protectie anticoroziva eficienta sl apa rece.
H < 107 m datoriti'I acoperirii prin cataforeza.
Temp. max. • Durata de viata ridicata a moto•
Pompe cu un rotor
fluid = + 140°C (IL) rului prin dotarea de serie cu ori•
PN 10, PN 16, ficii de evacuare a condensului
PN 25 in carcasa motorului.
• lnstalare simpla.
Wilo-Veroline-lPL
Wilo-Cronoline-lL
• Pompe cu doua rotoare, cu Pentru pomparea apei
etansare rnecanlca, in construe• reci :;;i calde, fara sub•
tie in linie, cu racorduri cu flan• stante abrazive in instalatii
se. de incalzre, apa de racre
• Protectie antlcoroziva eficienta
V < 1100 m3/h datorita vopsirii prin cataforeza. sl aoa rece.
H <69 m • Reducerea spatiului de montaj
Pompe cu Temp. max. necesar si a costurilor de mon•
2
doua rotoare fluid =+ 140°C taj datorita conceptiel pompei cu
(DL) PN 10, PN doua rotoare.
16, PN 25 • lnstalare sirnpla.
Wilo-VeroTwin-DPL
Wilo-CronoTwin-DL
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente si materiale
Tabelul 6.3.2.6. Pom

crt. om ei om ei
0 2 3 4 5
• Pompe cu un rotor, avand Pentru pomparea apei
etansare mecaruca, in con• reci si calde, fara materi•
V < 22 m3/h structie in linie, cu racorduri ale abrazive,in instalatii de
H <4 m filetate sau cu flanse. lncatzire, apa de racire
Pompe cu un Temp. max. si apa rece.
rotor fluid = + 140°C
PN 6, PN 10
Wilo-Veroline-lPS
• Pompe cu un rotor, avand Pentru pomparea apei

etansare rnecanica, in con• calde, fara materiale
V < 75 m3/h H structie in linie, cu racorduri abrazive, in sisteme in•
cu tlanse,
<38 m Temp. dustriale de circulatie, in•
2 Pompe cu un max. fluid = stalatii de termoficare, in•
rotor +210°C PN 23 stalatii de lncalzire in cir•
cuit inchis.
Wilo-Veroline-lPH-W
• Pompe cu un rotor, avand Pentru pomparea uleiului

etansare rnecanlca, in con- termic in sisteme de cir•
V < 75 m3/h H structie in linie, cu racorduri culatie industrialeinchise.
<38 m Temp. cu flanse.
3 max. fluid =
Pompe cu un rotor
+350°C PN 9
Wilo-Veroline-lPH-0
Tabelul 6.3.2.7. Pom Wilo monobloc.

crt. om ei om ei
0 2 3 4 5
• Pompe in constructie Pentru pomparea ames•
monobloc cu un rotor, avand tecurilor de apa/glicol in
V < 80 m3/h etansere rnecanica, cu racor- raport de 20 - 40 % vol.
H <25 m duri filetate sau racorduri de glicol.
Pompe cu un Temp. fluid =-15°C Victaulic.
rotor pana la +60°C • Carcasa pompei si rotorul
PN 6 sunt rezistente la coroziune.
Wilo-BAC
• Pornpe in cxns1ntje monobkx:, Pentru pomparea apei
cu etansare rnecanlca, cu reci si calde, fara sub•
racorduri cu flanse,
stante abrazive, in insta•
2 V < 350 m3/h • Durata de viata mare a mo•
torului datorita orificiilor latii de Incalzire, apa de
H < 105 m racire si apa rece.
pen• tru scurgerea
Pompe cu un Temp. fluid = -20°c condensului la carcasa
rotor pana la + 140° c motorului.
PN 16 • Protectie antiocorozivacres•
cuta datorita stratului de
Wilo-CronoBloc-BL acoperire prin cataforeza a
elementelor din fonta,
Tabelul 6.3.2.8. Pom Wilo standard.

crt. om ei om ei
0 2 3 4 5
• Pompe centrifuge mono• Pomparea apei curate
etajate, de joasa presiune, cu sau cu cantitate reousa de
placa de baza, cu aspiratie lrnpuritatl (max. 20 ppm),
axiala si refulare radiala. fara substante solide,
V
< 600 m3/h • Etan$are mecanica Burgmann pentru circulatie, trans•
H < 145 m, cu camera de etansare co• fer si ridicare presiune.
Temp. fluid = -20°C nica. Pomparea agentului ter•
P
ompe cu un rotor pana la + 120°c • Cu sau fara cuplaj demon• mic, amestecurilor apa/gli•
Turatie = 950; tabil. col, apei de racire, apei
1450; 2900 rot/min. reci sl apei in instalatii
Wilo-CronoNorm-NL PN 10, PN 16 industriale.
Utilizarea in instalani de ali•
mentare cu apa, irigatji, in•
stalatii pentru constructii,
industrie.
• Pompe centrifuge mono• Pomparea apei curate

etajate, de joasa presiune, cu sau cu cantitate redusa de
amorsare norrnala, cu placa irnpcrltatl (max. 20 ppm),
V < 2800 m3/h de baza, cu aspiratie axiala tara substante solide,
H < 140 m sl refulare radiala. pentru circulatie, transfer
Temp. max. • Legatura intre pornpa $i mo•
sl ridicare presiune.
fluid = + 140°C tor cu ajutorul unui cuplaj fle•
xibil cu distantier, Pomparea agentului ter•
2 Pompa cu un rotor (pentru unele mo•
mic, amestecurilor apa/gli•
• Rotorul pompei poate fi de•
dele)
montat,fara demontarea mo• col, apei de racire, apei
Turatie = 960;
torului (la cerere, disponibil reci si apei in instalatii in•
1450; 2900 rot/min. si fara distantier), dustriale. Utilizarea in in•
PN::: 16 stalatli de alimentare cu
apa, irigatii, instalatii pen•
Wilo-VeroNorm-NPG tru constructii, industrie.
Tabelul 6.3.2.9. Pom Wilo cu carcasa divizatl axial.

crt. om ei om ei
0 2 3 4 5
• Pompe centrifuge de joasa Pomparea agentului ter•
presiune, montate pe o placa mic, a arnestecului apa/gli•
de baza. col, apei de racire, apei
• lntretinere sirnpla (fara de- reci.
V < 3000 m3/h montarea conductelor de Utilizarea in instalatii de al-
H < 200 m refulare sau de aspiratie), imentare cu apa, iriqatii,
Pompe cu un rotor
Temp. fluid =
-20°C • Valoare NPSH redusa (da• instalatii pentru consfructii,
pana la + 120°c torita rotorului dublu flux). statii de pompare, indus•
Turatie = 980; • Durata de viata indelunqata trie.
1480; 2980 rot/min. • Posibilitatea ambelor sen•
suri de rotatie (orar sau an•
Wilo-SCP tiorar).
• Motoare speciale (6000 V,
10000 V, etc.)
I. lnstala~iide tncalzire Capitolul 6: Echipamente'i materiale
Tabelul 6.3.2.10. Accesorii.

Nr. Tip Prezentarea Caracteristici Descriere Utilizare
crt. oanoului
0 1 2 3 4 5
• Programatoare, panouri de lnstalatiide incalzire,ven-
•I I protectie si automatizare,
telecornanda-rnonitor de co-
tilare, racire sl aer con-
dltlonat in spitale, scoli,
municare in infrarosu, mod- hoteluri, centre comer-
ule cu interfata pentru ciale si rezldentiale, cladiri
~ conectarea la BMS (LON, publice, instalatii industriale
1
Panouri de protectle
$i automatizare,
•
•I
CAN BUS), convertoare in- si in domeniul casnic .
tertata pentru BMS (LON,
CAN BUS, MOD BUS, altele
sisteme de reglaj la cerere).
Wilo-S2R 30 -
Wilo-SD
Wilo-SK
Module Wilo-lF
Module Wile-Protect C
Telecornanda Wilo-lR-
Monitor
Wile-Control AnaCon
Wile-Control DigiCon
Wile-Control DigiCon-A
Wilo-VR-HVAC
Wilo-CC-HVAC
Wilo-CRn
Wilo-CR
Tabelul 6.3.2.11. Module Wilo de se ntruinstalatiide incalzire ardoseala.

Nr. Tip Prezentarea Caracteristici Descriere Utilizare
crt. modulului
0 2 3 4 5
• Sistem complet/ unitate de Toate tipurile de incalzire
baza pentru separarea prin pardoseala cu agent
hidraulica a lnstalatitlor de termic.
Module de separare Temp.fluid= +20°C
lncalzjre prin pardoseala,
pentru lnstalatil de pana la +90°C.
• Sistem complet, gata asam•
inc:Alzireprin Presiune maxima
blat sl testat.
pardodealA de functionare
6 bar.
Wilo-Safe
I. lnstalalii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente si materiale
Tabelul 6.3.3.1. Pompa de crculatle tip GRUNDFOS (continuare).

Nr. 2 3 4 5
crt.
Prezentarea
0 Tip pomps Caracteristici Descriere Utilizare
pompei
V = 0 ... 80 m3/h • Pompe de crcuiatie reglabile cu Se utilizeazii pentru
H = 0 ... 12 m motor cu magne\i permanen\i si toate instalatiile de
Temp. fluid = +2 ... +95 °C rotor din inox. inciilzire
(110 °C) • Au integrat in motor un convertizor
PN 6; PN 10; PN 16 static de frecventa,
Putere: 25 W ... 2200 W • Reglaj in presiune constants si pro-
turatie: (3) trei trepte portionala,
Motor: 220V, 380V, • Mod de lucru manual si automat.
4 PompA de clrculatle IP 42, • Comunicatie BUS prin RS-485
Pompe simple - Clasa de izolatie F/H cu GENlbus sau LONbus si co-
UPE sau nectare la o unitate Pump Mana-
pompe duble - gement 2000 pentru gestionarea
UPED. tuturor date I or.
• Actionare cu telecomandii prin
infrarosii Grundfos R100.
V = 0 ... 80 m3!h • Pompe de circula\ie reglabile cu Se utilizeaza pentru H = 0 ... 18 m

3 turatii, cu motor obturator toate instalatiile de Temp. fluid = +25 °C ... intrefier cu rotor
din inox. incalzire si pentru
+ 120 °C • Pompe previizute cu un sistem instalatiile de
PompA de circulatie in
PN 6; PN 10; PN 16 automat de eliminare a aerului preparare apa calda
5 linie reglabilA tip
Putere: 25 W ... 2200 W UPS Airelectric. Lagiire unse de rnenajera,
UPS Series 200
turatie: (3) trei trepte apa,
Pompe simple - Motor: 220V, 380V, • Module de alarrna sl protectie
UPS sau pompe IP 44, motor.
duble - UPSD. Clasa de izolatie F/H. • Comunicare retele de
monitorizare: GENlbus, LONbus.
Tabelul 6.3.3.2. Pompa de presiune ridicata tip GRUNDFOS

Nr.
crt. 2 3 4 5
Prezentarea
0 Tip pomps Date tehnice Descriere Utilizare
pompei
V= 0 ... 840 m3/h • Pompe de circulatie cu toate Se utilizeazii
pentru H = 0 ... 62 m piesele in contact cu lichidul, din toate
instalatiile de Temp. fluid = +25 °C ... otel, inox, crom, nichel.
incalzire si pentru
+ 180 °C • Convertizor de frecventa instalatiile de prepara-
PN 10; PN 16; PN 20 integrat. Senzori de presiune sl re apa calda me-
Pompa inteligente de Putere: 1, 1 kW ... 22 kW temperaturii rnontati pe pornpa. najerii.
circula~e in linie Turatie: 0 ... 2900 rot/min • Comunicare retele de
tip TPE/TPED. Motor: 220V, 380V, IP 54, monitorizare: GENlbus, LONbus.
Clasa de izola\ie F
Motorul are integrat un micro-
Pompe simple convertizor static de frecventa
TPE sau pompe 0 ... 22kW.
duble TPDE
V= 0 ... 2000 m3/h • Pompe de circula\ie monobloc - Se utilizeaza pentru

H = 0 ... 150 m NB/DNM/ DNP. Pompele pot fi toate instalatiile de in-
Temp. fluid = + 10°C... echipate cu convertizoare statice calzjre si pentru ins-
+ 180 °C de frecventa in motor pana la 22 tala\iile de preparare
PN 16, PN 25 kW NBE/NKE. Pentru puteri > apa calda rnenajera.
Putere: 0,37 kW .. .400 kW 22 kW se folosesc pompe actio-
PompA de circulatis, cu turatie: 990, 1450, 2900 nate de tablouri Grundfos
2 ax orizontal, cu aspira~e rot/min Deltacontrol 2000 cu PLC spe-
axia1A si refulare radialA. Motor: 220 V, 380 V, 0,6 kV, cializat si convertizor de
IP 55, frecventa,
IP65, Clasa de izolatie F. • Cuplaj special tip SPACER.
Etansare rnecanlca, Monitorizare
NK/NB
ternperatura laqare,
• Dispozitive automate ungere.
Tabelul 6.3.3.2. Pompe de presiune ridicatA tip GRUNDFOS (continuare).

Nr.
crt.
2 3 4 5
Prezentare
0 Tip pomp{! pornpa Caracteristici Descriere Utilizare
V = 0 ... 10.000 m3/h • Pompa de circulatie cu rotor cu dubla aspratie. Se
H = 0 ... 250 m ins
Temp. fluid = + 25 °C ... 180 °C PN 16; PN • Pompele pot fi echipate cu convertizoare Inc
25 statice de frecventa ins
Putere: 0,37 kW ... 900 kW in motor pana la 22 kW. pre
turatie: 990, 1450, 2900 • Pentru puteri > 22 kW se folosesc me
PompA orizontalA de roVmin pompe actionate de tablouri Pompa dublu flux.
HS
3 circulatie cu aspiratie Rotor: tonta, bronz, inox Grundfos si convertizor de
refulare fats in fats. Motor: 220V, 380V, 0,6KV frecventa.
IP 55, IP65 • Monitorizare temperatura lagare.
Clasa de izolatie F.
• Grupuri de incendiu echipate cu 1- 5 Gama cornpleta de

V = 0 ... 1000 m3/h/pompa si pompe orizontale. echipamente de
cu H = 0 ... 250 m, • Pompe verticale monoetajate. incendiu.
PN 16, PN 25 • Pompe verticale multietajate. Pompele sunt
Motor: 220V, 380V, 0,6kV • Echiparea cu motoare electrice conform normelor si
IP 55, IP65 sau cu motoare diesel. standardelor
Clasa de izolatie F. lnternationale.
4 Grupl.l'i de incendiu.
NB, NK) - pompe

dublu flux
HS - pompe
verticale
multietajate
CR, TP -
monoetajate
I. lnstalaiii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale
6.4. Schimbitoarede
cilduri
Schimbatoarelede caldura (SC) sunt
0
e~ii -
-1 iz=====:=:1. ~ 88
1e u1=
2e
aparate termice care au ca functiune
transferul termic de la un fluid la altul
a b
in diferite procese: de Incalzire, con•
densare, fierbere, racire sau alte pro•
cese, in care sunt prezente mai multe
fluide de temperaturi diferite. Agentul
care cedeaza caldura se nurneste a•
gent primar, iar eel ce prlmeste caldu•
ra, agent secundar.
6.4.1. Criterii de clasificare a . ele ele-·--------------------------:
schimbitoarelorde cilduri 82e~

Ii
a) Dupa destinatia aparatului, schirnba• eIi -·--------------------------'
toarele capata terminologia aterenta
procesului termic in care tucreaza:
fierbator, vaporizator, condensator,
lncalzltor, economizor, radiator, de•
gazor, economizor etc. c d
b) Dupa sensul de circulatie a aqentilor
termici, SC pot ti in contracurent, in Fig. 6.4.1 Circula~a agen~lor termiciin schimbitoarelede cildurfl
echicurent, in curent incrucisat sau a - contracurent; b - echicurent; c curent lncruciset; d - curent mixt.
in curent combinat (fig.6.4.1).
c) Dupa tipul constructiv, sunt SC prin
Aer Aer
rece prelncalzit
a b c
Fig. 6.4.2. Circulaiia ageniilortermici
a - in curent tncruciset, cu ambe/e fluide amestecate;
Fig. 6.4.3. Schimbitorde cildurfl b - in curent Incruciset, cu un fluid amestecat si a/tu/ neamestecat;
gaze-gaze. c - in curent incruciset, cu ambe/e fluide neamestecate.
3 45 6 7 6 TO !J lZ !J 24
,
z '"
JI
23
21
zz 2Q 19 1Q 17
I
15 18
Fig. 6.4.4. Schimbitorde cildurfl tubular

- capac; 2 - cap mobil; 3 - orificiu de aerisire; 4 - sistemul de etansare al capului mobil; 5 - tlanse de prindere a
capacului de manta; 6 - sicane transversale; 7 - manta; 8 - bare de leqatura sl dlstantare: 9 - racord in manta;
10 - placa deflectoare; 11 - placa tubulara fixa; 12 - racordul camerei colectoare; 13 - camera colectoare; 14 - inel de
ridicare; 15 - perete despartitor; 16 - capacul camerei colectoare; 17 - tlansa de prindere a camerei de manta;
18 - suporturi; 19 - tevi de transfer de caldura: 20 - racord pentru instrumente de rnasura: 21 - tlansa capului mobil;
22 - racord de golire; 23 - placa tubulara mobila: 24 - garnitura de etansare,
Capitolul 6: Echipamente si materiale I. lnstalalii de incalzire
supratata (In care cei doi aqenti caldura se produce In regim ne. Acestea au rol de intensificare a
termici nu mtertereaza, ele fiind stabilizat). g) Dupa nurnarut de treceri transferului de caldura prin convectie
separate printr-un perete separator ale agentului termic, exista SC cu o In jurul fascicolului de tevi, Peretti des•
prin care are loc si transferul de sinqura trece• partitori sunt utllizati la aparate cu mai
caldura) si SC cu amestec, In care re, cu doua sau mai multe treceri. multe treceri si In scop de rigidizare a
transferul termic dintre cei doi aqenti Exista si alte criterii, ce tin de tipurile fluxului de tevi atunci cand lungimea
are loc prin ames• tecarea drecta a tehnico-constructive, mai detaliate, dar aparatului o impune.
acestora (fig. 6.4.2). o clasificare irnportanta este aceea le• Schirnbatoarele tubulare pot avea
d) Dupa natura aqentilor termici, sunt qata de criteriul transferului termic. constructie necemontabila, atunci
SC gaze-gaze (fig. 6.4.3), SC lichid• Astfel, se diterentiaza SC cu schimba• cand placile tubulare sunt sudate de
lichid (fig. 6.4.8) sl SC gaze-lichid. rea starf de agregare a aqentilor ter• manta, iar cand sunt lmbinate prin in•
e) Dupa tehnologia constructive sunt mici sl respectiv SC cu schimbare de termediul flanselor conduc la realizarea
SC tubulare cu tevi (fig. 6.4.4), SC taza doar a unuia din aqenti. unei constructii demontabile. Din acest
cu placi (fig. 6.4.5), SC cu tevi spi• punct de vedere, schtmbatoarele de
ralate, SC cu suprafata extinsa (ner• 6.4.2. Schimbitoarede cilduri caldura demontabile au avantajul ca
vuri, aripioare etc). multitubulare permit curatirea periodica mult mai ra-
f) Dupa modul de lucru, exista SC cu
actiune discontinua (cum sunt de Frecvent utilizate In toate domeniile
exemplu boilerele) si respectiv SC cu 5
tehnice, reprezinta pana nu demult eel 6
actiune continua (la care transferul de mai uzual tip de schirnbatoare. Sunt al•
catuite dintr-o manta In interiorul careia
sunt amplasate tevile prin care circula 1b
unul dintre aqenti. Tevile sunt fixate la
capete In doua placi tubulare, etansa•
2
rea realizandu-se fie prin sudura, fie
3
prin mandrinare. Spatiul dintre tevi este
Impartit In mai multe treceri cu ajutorul
unor pereti despartitori, denurniti sica-
1a
Fig. 6.4.7. Schimbitorde caldura
tubular,vertical, cu placa:
Figura 6.4.6. Schimbitorde caldura tubulara mobili
cu ievi in formi de U 1 - placi tubulare (a - fixa; b - mobi•
1 - placa tubulara; 2 - manta; la); 2 - fascicul de tevi: 3 - manta;
3 - fascicul de tevi: 4 - colector; 4 - racorduri intrare-iesire: 5 - distri•
Fig. 6.4.5. Schimbatorde calduri
5 - distribuitor; 6 - stut de racord. buitor; 6 - colector.
cu placi.
1 4
5
2
6 b
Fig. 6.4.8. Schimbitorde caldura tubularin formi de U, in contracurentf,ormatdin tronsoane tip

inseriate:
a - vedere din fata; b - vedere /aterala.
1 - difuzor (confuzor); 2 - coturi; 3 - piesa de leqatura: 5 - ditantier: 6 - sustinere aparat
pida prin comparatie cu cele nede• fluidul care circula prin tevi cat si pentru cornparatle cu cele tubulare, au con•
montabile, la care se poate interveni eel ce crcula in exteriorul acestora. structie sirnpla $i permit o intretinere
numai prin taierea sudurilor sau ape• Pentru compensarea dilatarilor sunt mult mai facila, au suprafata mare de
land la 0 curatare chirnica, utilizate compensatoarele lenticulare. schimb $i coeficient de transfer de cal•
Din punct de vedere al materialului Principalele dezavantaje ale SC rnul• dura ridicat (4000 - 7000 W/m2K). De a•
din care sunt executate fascicolele de titubulare sunt legate de dimensiunile semenea, pierderea de sarcina pe cele
tevi, cele contectionate din otel sunt mari de gabarit, operatiuru dificile de doua circuite primar/secundar este rela•
utilizate cu predilectie in instalatiile de demontare, manevrare si, prin compa• tiv mica iar volumul de lichid retinut in
tncalzlre. Cele cu tevi de alarna sunt ratie cu SC cu placi, au un coeficient SCP este foarte mic. Materialele din
utilizate in lnstalatiile de preparare a termic de transmisie mult mai redus care sunt confectionate aceste SC atat
apei calde de consum. Astfel, de cele (mai mic de 1500 W/m2·K). pentru placi cat si pentru garnituri con•
mai multe ori, schimbatoarele de cal• duc la durate mari de viata, Suprafata
dura sunt supuse unor socuri termice, 6.4.3. Schimbitoare de cildura de schimb de caldura este moditicabila
fiind necesara prevederea posibilitatilor cu plici prin excluderea sau adauqarea de placi
de preluare a deforrnatiilor din variatia atunci cand este necesar.
de temperatura. Pentru compensarea Aceste aparate sunt formate prin Ca si SC tubulare, SCP se pot exe•
in totalitate a diferentei de dilatare intre gruparea unui anumit nurnar de placi cuta in constructie nedernontabila, la
tevi $i mantaua aparatului, se pot enu• nervurate (fig. 6.4.9), de acelasi tip, care placile sunt solidarizate unele de
mera trei mocalitati mai des utilizate care sunt stranse intre doua placi de altele prin sudura (brazare) sau, in con•
pentru realizarea acestui scop: schim• capat cu ajutorul unor tiranti, Placile ce structie dernontabila, la care placile
batoare de caldura cu tevi in forrna de ii compun sunt prevazute cu orificii de sunt asamblate prin intermediul unor
U (fig. 6.4.6); schimbiitoare de caldura intrare $i respectiv iesire a celor doi garnituri. Placile se executa din inox,
cu placa tubulara rnobila (fig. 6.4. 7); aqenti intre care are loc schimbul de Nichel si aliaje, titan sau alte materiale,
schlrnbatoare de caldura cu presetupa, caldura (fig. 6.4.10). Placile sunt execu• alegerea fiind facuta in functie de flui•
Foarte des intalnite in diverse lnstalatii tate prin presare, amprentarea acesto• dele ce circula in interior si parametrii
sunt schimbatoarele apa-apa denumite ra realizandu-se in diverse confiquratii, de desfasurare a procesului de transfer
,,cu tronsoane tip" (fig. 6.4.8), care se cu unghiuri de 60-150 grade. Aceste de caldura. Garniturile se executa din
inseriazii intre ele in numiir par (de unghiuri influenteaza pe de o parte nitrili, butil rasina, elastomeri. Aceste
regula coeficientul de transmisie U dar si va• garnituri pot fi lipite (fig. 6.4.11 a sau
2 ... 8 tronsoane) $i care sunt imbinate loarea pierderilor de sarcina. clipsate - fig. 6.4.11 b). Prezenta bile•
prin flanse, cu $Uruburisi prin Avantajele acestor SC sunt legate de lor permite fixarea garniturilor tara uti•
intermediul unor piese de legatura. gabarit $i rnasa mult mai reduse prin lizarea altor adezivi sl evitarea expulza•
Fiecare element are cate o singura rii garniturilor in cazul unor presiuni
trecere atat pentru suduri la alimentarea
foarte ridicate.
celor doua placi
la nivelul
Dezavantajul pe care TI prezinta SCP
placa este legat de faptul ca, datorita spatlilor
V: filmintermedi mici intre placi, ele se colrnatsaza relativ
placa usor, buna lor functionare fiind sirans le•
gata de calitatea fluidelor ce circula in
interiorul schsnbatorului.in instalatiiledin
1 singura
diverseledomenii de activitate se
placa
utilizea• za SCP ALFA-LAVAL (fig.
6.4.10),
SCHMIDT-BRETTEN(fig. 6.4.5), TEHNO•
Fig. 6.4.9. Plici simple sau sandwich. FRIG Cluj, DANFOSSetc.
44 2 3 1
t----L---+---<
-y
Q.
Fig. 6.4.10. Schimbitoarede cildunl cu plici ALFA LAVAL:

1 - placa fixa; 2 - placa rnobila: 3 - ptact si garnituri; 4 - racorduri Fig. 6.4.11. imbinarea plicilor:
intrare/ie$ire aqenti termici; 5 - tiranti; 6 - picior suport. a - prin lipire; b - clipsate.
Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. mstalatli de lncalzire
6.4.4. Calculul schimbMoarelor

<P1 = li,cp, (e,; - e,.) =
El se defineste ca:
u · A0 eu -
N1iC =--=--
e,.
de cilduri - v (·I· -
I"")1-- 1 1
' W1 LIT m
Tipurile de calcul ce se efectueaza = w, ( e,; - e,.) (6.4.2) si respectiv
pentru SC sunt: NTC = U·Ao = e2. -82;
- calculul termic, 2 W LIT (6.4.6)
<P2 = li2cp2 (e2; - e2.) = unde:
- calculul hidraulic si 2 m
- calculul reztstenta (mecanic). = \i2 ( i~ - i;) = 11 Tm - este diferenta medie de tempe•

Calculul tennic al unui schirnbator de ratura corectata cu coeficientul
caldura comporta trei aspecte distincte: = w2 (e2; - e2.)
(6.4.3) de corectie E 11 r (relatia 6.4. 15).
• Calculul de proiectare (dimensiona• in care:
re), folosit la proiectarea unui nou <P1 - este fluxul termic cedat de agen•
schirnbator de caldura pe baza date• tul primar, [W];
lor rezultate pentru instalatia in care <P2 - este fluxul termic primit de agen• 6.5.4.1. CalcululschimbMoarelor
va fi implementat. Aceste calcule tul secundar, [W]; de dldut3 tubulare
conduc la deducerea supratetei de li'112! - sunt debitele aqentilor termici fn proiectare, calculul schirnbatoare•
schimb de caldura, a caracteristicilor primar $i secundar; lor de caldura tubulare urrnareste in
tehnice si constructive in functie de Ll<P - este fluxul termic de pierderi ca• principal, dimensionarea suprafetei de
tipul SC pentru care se opteaza $i de tre mediul ambiant [W]; incalzire (nurnar de tevi, lungime totala
tipul instalatiei in care urrneaza sa fie '1 - este randamentul termic al schim• a schirnbatorului, diametrul interior/ex•
introdus SC. Alegerea finala se reali• batorului de caldura; terior al tevilor componente) avand la
zeaza avand la dispozitie inforrnatiile c 1, c 2 - capacitatlle termice masice baza doua relatii de baza: ecuatia de
de la diversi furnizori, de cele mai P P ale agentului cald, respectiv bilant termic sl ecuatia de transfer de
multe ori acestia avanc posibilitatea rece la presiune constanta caldura in aparat. Calculul cornporta
de selectare utilizand programe de [J/kgK]; doua etape: un calcul preliminar si res•
calcul automat. eli' ele - temperatura de intrare res• pectiv unul definitiv.
• Calculul de verificare (alegere),se pectiv de iesire a agentului Pentru calcul este necesara orientarea
rea• llzeaza pentru stabilirea primar [°C]; de la bun inceput a tipului constructiv, a
companoilitatii unui anumit schirnbator e2i' e2e - temperatura de intrare res• formei schlmbatorului, tinand seama de
la conditiile de functionare impuse de pectiv de iesire a agentului urrnatoerele recornandari: agentul termic
procesul teh• nologic pentru care secundar [°C]; ce prezinta posibilitatea de depuneri mai
este prevazut, W1, W2 - echivalentii in apa ai celor accentuate va circula prin interiorul
• Calculul regimului de functionare uti• doi aqenti [W/K]; tevilor schimbatorului, iar vitezele celor
lizat pentru stabilirea concordantei i ;. i7 - entalpia agentului cald la intra• doi aqenti termici trebuie sa alba valori
intre regimul indicat in proiect sl eel rea, respectiv iesirea din aparat apropiate. Odata stabilit modul de
din exploatare. [J/kg]; crculane al aqentilor termici unul fata de
Calculul hidraulic se retera in general i;, i; -entalpia agentului rece la intra• celalalt, se deduce diferenta medie de
la stabilirea pierderilor de sarcina pe rea, respectiv lesirea din aparat ternperatura cu ajutorul relatlei (6.4.5),
cele doua circuite parcurse de agentul [J/kg]. ulterior deterrninandu-se suprafata
termic primar si respectiv secundar. - eouatla de transfer de caldurA: orientativa de schimb de caldura (relatla
Aceste valori sunt utilizate de cele mai <P = U. Ao . LITmed (6.4.4) 6.4.4). fn aceasta relatie coeficientul de
multe ori pentru dimensionarea echipa• transmisie terrnica U se considera cu o
mentelor de pompare sau ca valori de unde: valoare aproxirnativa, valori care sunt re•
reterinta in analiza energetica a obiec• <P - sarcina terrnica a schlrnbatorulul, [W]; date informativ in tabelul 6.4. 1. Se aleg
tivelor in care sunt implementate de requla <P=<P2; apoi dimensiunile tevilor componente
schirnbatoarele de caldura, A0 - suoratata de schimb de caldura[m2]; (tabelul 6.4.3) si se calculeaza supratata
Calculul de rezistenta se realizeaza U - coeficient de transmisie terrnica de lncalzire A0' aproxlrnativa:
in scopul deterrninarii dimensiunilor di• [W/m2·K];
verselor elemente de sustinere a
schlrnbatoarelor sau a altor elemente 11 Tmed - diferenta medie logaritmica a A'0 = <P (6.4.7)
metalice. Aceste calcule sunt necesare U '·LIT med
temperaturilor celor doi aqenti
pentru ca eforturile generate de variati• termici [K]. unde:
ile de ternperatura sau/si presiuni Sa Se Aceasta se calculeaza cu relatia: U' - este coeficientul de transmisie ter•
incadreze in valorile admisibile. .1Tmed =
LIT - LIT mica cu valoare aproximativa din
max mm
Majoritatea SC tunctioneaza in regim LIT (6.4.5) tabelul 6.4.1.
stationar, Fluxul termic trece continuu In~ Se deduce apoi nurnarul aproximativ
prin supratata de schimb de caldura de LIT.min de tevi n/ cu relatia:
la circuitul primar spre eel secundar, unde:
A'
temperatura in orice punct al sistemu• !1Tmax' !1Tmin - reprezinta valoarea ma• n' = 0 (6.4.8)
lui fiind in principiu constanta, Astfel, in xima respectiv minima a ' D·L
it ·
calculele termice se utilizeaza urrnatoa• diferentei de temperatu• unde:

rele relatii: ra intre aqenti, [°C). D - diametrul interior O/exterior De sau
- ecuatla de bllant termic: I n calculul de verificare se utilizeaza mediu al tevilor:
<P frecvent marimea NTC (nurnarul de L - lungimea schimbatorutui (se alege
<P, = <P2 + Ll<P = .:« (6.4.1) unitati de transfer de caldura) pentru constructiv 2 .. .4 m).
I] cei doi aqenti termici, care caracteri• f n functie de asezarea tevilor in sec•
cu: zeaza posibilitatile de transfer termic tiunea transversala a schirnbatorului
ale aparatului. (fig. 6.4.12) de pasul dintre tevi (s), de
I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 6: Echipamente'i materiale
Tabel 6.4.1.
Agent termic primar Agent termic secundar u
[W/m2K]
CONDENSATOARE
Abur (sub presiune) Apa 2000 - 4250
Solventi organici saturati la presiunea Apa 550-1150
atrnosterlca
Solventi organici la presiunea atrnosferlca cu Apa, solutie de sare 100 - 450
oaze necondensabile
Hidrocarburi aromatice, la presiunea Apa 25 - 170
atmosterica cu aaze necondensabile
Fluide cu punct de fierbere coborat, la Apa 450 - 1150
presiunea atmosferica
NCALZITOARE
Abur Apa 1400
Abur Uleiuri usoare 300
Abur Uleiuri arele 60
Abur Solventi organici 550
Abur Gaze 30
Gaze de ardere Hidrocarburi aromatice si abur 25
VAPORIZATOARE
Abur Apa 2000 -
Abur Solventi orqanlcl 550 -
Abur Uleiuri usoare 450 -
Abur Uleiuri arele sub vid 150 -
Apa Aqenti frigorifici 425 -
Solventi organici Aqenti frigorifici 170 -
APARATE FARA SCHIMBARE DE STARE DE AGREGARE
Apa Apa 850 -
Solventi orqanici Apa 300 -
Gaze Aoa 15 -
Uleiuri usoare Aoa 350 -
Uleiuri grele Apa 55 -
Solventi orqanlci Uleiuri usoare 100 -
Apa Solutie de sare 550 -
Solventi oruanici Solutie de sare 170 -
Gaze Solutie de sare 15 -
Solventi oraanici Solventi organici 100 -
Uleiuri grele Uleiuri grele 45 -
Tabelul 6.4.2. Caracteristiciale aaentilortennodinamici Reynolds. Pe baza acestor criterii se

Agent termic Agent termic deduce si valoarea criteriului Nusselt.
primar secundar De asemenea este necesara determi•
Temperatura la intrare fKl 343 285 narea viscozitatii cinematice v sl res•
Temperatura la iesire fKl 307 333 pectiv a conductrvltath termice A.. Coe•
Caldura snecifica rkJ/ko·Kl 4221,45 4221, 17 ficientul termic superficial de la apa la
Vascozttatea dinarnica x 104 [Pa sl 5 7 peretele tevii interior (exterior) se cal•
Conductivitatea terrnica [W/(m K)J 0,6517 0,6258 culeaza cu relatia:
).
Densitatea fkg/m31 985 994 h = Nu ·
Rezistentele termice ale depunerilor fm2K/Wl 3,44 x 10-s 0 112J 112J D !_!3l_ (6.4.12)
i(ec)
Viteza intre placi [rn/s] 0,263 0, 143
lndicii i sau e se refera la partea in•
jocul inelar dintre tevlle marginale sl unde: terioara sau exterioara a tevilor. Diame•
corp (k0), care se poate lua 8-12 mm, li'112J - sunt debitele aqentilor termici trul echivalent termic (Dec) al sectiunii
se ajunge la nurnarul definitiv de tevi fi• primar si secundar; din exteriorul tevilor se calculeaza cu
nal "u« Cu aceasta valoare se poate p112J - masa volurnica a celor doi aqenti relatia:
deduce diametrul interior final al man• termici.
D = 4 Ac2
talei D;n· Pentru viteza v1 a fluidului in circuitul ec nt ·n·D (6.4.13)
e
Se deterrnina apoi sectiunile de primar se poate alege o valoare intre
curgere Ac1 sl Ac2 ale celor doi aqenti 0,5 - 1,2 mis. Coeficientul global de transmisie ter•
termici: Calculul termic definitiv are ca scop mica u,;n rezulta din relatia:
A deducerea exacta a coeficientului de
ct =i
P1. v,
transmisie terrnica U, a supratetei reale u fin
=------
11dd
(6.4.14)
(6.4.10) de schimb de caldura A0, si a lungimii -+~+~+ £_
Si respectiv reale a schlrnbatorului. Pentru aceasta, h, h2 A., -.
este necesara cunoasterea valorilor cri•
A ce = .'.:(Din2 - n Um. · D2)
e teriilor implicate in transferul de caldu• in care:
4
(6.4.11) ra in schirnbator, respectiv Prandtl sl A.1 si a, - sunt coeficientul de conductie
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. Instalatii de incalzire
Tabel6.4.3
-E
E
Q) .....
Grosimea peretelui (mm)
E
ctl
.Q
.....
·-
.. 1,5 I 2,0 2,5 3,0 3,5 l_~,Q
Q )
... . I I I I
)(
Q) ~-·
=i=:[o I 6,0 I 8,0 --
Masa kc/ml)
12 0,388 0,493 0,586 0,666 0,666 0,666 0,666 0,666 0,666
14 0,462 0,592 0,709 0,814 - - - - -
16 0,536 0,690 0,832 0,962 - - - -- ~ - -
18 0,610 0,789 0,956 1, 11 1,25 - - - -
20 0,684 0,888 1,08 1,26 1,42 1,58 1,85 - -
25 0,869 1, 13 1,39 1,63 1,85 2,07 2,47 2,81 -
30 1,05 1,38 1,69 2,00 2,29 2,56 3,08 3,55 4,34
38 1,35 1,77 2,19 2,59 2,9_1L_ - 3,35 -- 4,07 4,73 5,92 ·-
45 1,61 2,12 2,62 3, 11 3,58 4,04 4,93 5,77 7,30
48 - 2,27 2,80 3,33 3,84 4,34 5,30 6,21 8,29
57 - - 3,99 - - - - - -
60 - - 3,54 4,884,22 5,52 6,78 7,99 10,26
70 - - - 5,744,96 6,51 8,01 9,47 12,23
76 - - - 6,265,40 7,10 8,75 10,36 13,42 --
80 - - - 6,605,70 7,50 9,25 - 10,95 14,20
89 - - - - 7,38 8,38 10,36 12,28 15,98
si grosimea peretelui de teava, interior $i de la peretele ex• tunctlonale, In vederea deducerii su•
J...d sl dd - sunt coeficientul de conduc• terior la apa [W/m2·K]. prafetel de caldura aproximative. Aces•
tie si grosimea stratului de Depunerea se ia In considerare atat te valori se refera la:
eventuale depuneri, pe peretele interior cat sl la exterior, - distanta lntre placi (2 - 5 mm),
h 1 si h2 - sunt coeflclenti de transfer deci grosimile acestora se insurneaza. - grosimea placilor (0,6 - 1 mm),
termic de la apa la peretele - coeficientul de transmisie terrnica
6.4.4.2. Calculul schimbltosrelor de (U = 2000 - 7000 W/m2·K),
clldurl cu p/lci - viteza agentilor termici (0,2 - 1
Ca si Tn cazul schirnbatoarelor multi• mis),
tubulare, de regula, atunci cane se di• - randamentul termic maxim (ri = 1).
rnensloneaza un schirnbator de calcura Tinand seama de circulatia de tip In
cu placi (SCP), se cunosc: sarcina ter• contracurent pentru SCP, de coeficien•
mica (<P), temperaturile de intrare ale tul de corectie E!iT se va deduce dife•
celor doi aqenti termici, unul dintre de• renta medie de ternperatura t.T m cu
bitele de agent termic sau una din ajutorul relatiei:
temperaturile de iesire ale agentului .1.Tm = E ,ff • .1.T med (6.4.15)
ko termic. Cateodata, este posibil a ti cu•
noscute sau a se impune o pierdere In care:
de sarcina maxima pe unul sau ambele .1 Tmed - este calculaojlacu relatia (6.4.5).
circuite ale schlrnbatorului, Efl T - este coeficientul de corectie $i se
Fig. 6.4.12. •zarea ievilor pe La calculul preliminar este necesara calculeaza functie de rnarirrnle
placa tubulari. alegerea unor valori constructive sau/si adimensionale P si R, reprezenta•
te In fig. 6.4.13, tinand seama de
schema de curgere (la SCP fiind
1,0 I de regula curgere In contracurent
\ -, <,
.: r-,
..........
~
r---
r--....._ -.... ~ --..
<, ]'.....
P $i R sunt de fapt rapoartele:
,,
............
I-
0,9
\ [\ \. r-,
........
-, P = e2. - e2;
;
r-,
<,
"\ -,
~
; ...........
-,\
<l
w
\ eu... - e2
...... r-,
u-
0,8
Q) ............... I'- R=4 0, 3,0, 2,C[\
~
1,51\ 1,0 l'\..O, ~ 0,{ -, c .4' 0,2,~ sl
=
~0 R eu - e1.
o
0,7 -
I
(J' -8" \ \ \
'\ '\.
"\
I\ \ \ e2. - e2; (6.4.16)
"C
Q)
R=-1 \ I\ \ \
\ \ \
1
2 - e; - e~
.8 0,6 \· \
'\
\ ' Se calculeaza suprafata de caldura
A'
aproxlrnatlva pentru coefi•
o
LL
ctl
' \ [\ \ Fig. 6.4.13. Nomograma P-
0,5 l_
! \ \ \ \ I xirnativa U': R
0,6 0,7 0,8 0,9 A'=_<P_
0, 1 0,2 0,3 0,4 0,5
adrnitand
cien
tul
de
tran
P=-e2" smi
- sie
e'2 Uo
e; valo
-e are
~ apr
o•
'·
.
1
.
T
(
6
.
4
.
1
7
)m
N
urna
rul
apr
oxi
mat
iv
de
plac
i
N'
se
calc
ule
aza
In
fun
ctie
de
sup
rata
ta
A a
une
i
pla
ci
ca
fiin
d:
I. lnstalatii de lncalzlre Capitolul 6: Echipamente'i materiale
Tabel6.4.4 .u - viscozitatea cinernatica, In m2/s la - temperaturile agentului termic se•
Unghiul c n m temperaturile medii caracteristice cundar sunt:
nervurilor celor doua circuite. fJ2/fJ2e = 62/92 °C,
~·~-- ------ ---- -~·-
60 0, 14 0,33 0,6 - se calculeaza coeticientii superfi• - suprafata de schimb de caldura este
90 0,22 o,36 I o,64_ ciali de caldura: executata din tevi de diametre:
120 0,29 0,4 i 0,65 Nu·). De/D; = 16114 mm,
h=-- - coeficientul de conductivitate ter•
150 0,42 0,4 0,62 2b
mica a materialului tevilor este:
:J"
Tabel6.4.5 cu nurnarul Nusselt J...1 = 104,9 W/m·°C,
Temperatura A - grosimea stratului de depuneri:
(oC) Apa Aer - Nu_ c,. Re"· p,; ( (6.4.20) dd = 0,2 mm i;;i
20 2000 3,3 - coeficient de conductie:
30 2100 3,24 J...d = 3,49 W/m·°C.
40 2400·- --~g1.. _ unde: - se considera coeficientul care tine
50 ·- -
2600 3, t.. - este coeficientul de conductie al seama de pierderile de caldura ale
----------·------
60 2700 3, 11 placu, schirnbatorului:
70 2850 3,06 C 1, n si m - sunt constante caracteris• IJ = 0,97.
80 3000 3,02 tice tipului de placa i;;i de•
90 3100 3,01 pendente de unghiul ner• Rezolvare:
100 3300 2,90 vurilor (tab. 6.4.3) iar
110 3400 2,88 11, si 11 - sunt viscozitatile dinamice la Se deterrnina debitul volumic al
120 3500 2,80 P temperatura medie a fluidului agentului termic primar la temperatura
130 3600 2,78 ·- si respectiv temperatura me• medie a acestuia
140 3780 2,77 die a peretelui.
~-------·- 150 3850 2,75 Criteriul lui Prandtt se calculeaza cu e m1
= e,; + 81• = o ' 5 (130+100)=115 °C
160 3920 2,73 relatia: 2
170 4000 2,67 _ cp · p · w Ii = <P
180 4100 2,64 ' c, · (811 - 81.) • P, · 17
).
1,75 · 106
A' - se calculeaza coeficientul global de 3
4, 20 · 10 (13097-100). 948. 0,
N'=-+2 (6.4.18) transmisieU in timctie de caracteristi•
A cile placii si a depunerilor ce depind = 0,0151 m3/s.
Viteza pe un circuit se calculeaza cu de calitatea $i natura apei ce sl respectiv pe agentul termic secun•
relatia: circula prin SCP: dar la temperatura medie de 77 °C:
Ii 1 1 d0 dd 1
V=--• -=-+-+-+- Ii = <P
(6.4.21) 2
n ·Ac· p (6.4.19) u h, -, ).d h2 c2 . (fJ2. - 82). P2
In care: cu aceasta valoare se calculeaza 1,75. 106

n - este nurnarul de canale pe circuit, suprafata reala de schimb de caldura 4, 19·10 3(92 - 62). 972
egal cu (N'-1)/2, A, sl nurnarul real de placi N,: = 0,0143 m3/s.

Ii' - debit agent termc; <P In aceste relatii s-au utilizat densitatile
Ac - este sectlunea de circulatie lntre A=----- corespunzatoare temperaturilor medii pe
r LJ·E~T·,1Tm
ooua placi. fiecare circuit i;;i astfel se procedeaza si In
In cazul In care una dintre cele doua privinta caldurilor specifice.
viteze (pe circuitul primar sau eel se• A Caderea de temperaturaIn schirnbator:
cundar) depaseste 1 m/s se reia calcu• N =_!_+2 (6.4.22) L1T = L1T - L1T = 130 - 92 =
' A m 1 2
lul adoptand alte valori pentru distanta
Intre placi, a nurnarului acestora sau a De multe ori, este necesar a verifica = 100 - 62 = 38 K,
nurnarului de circuite. si valoarea nurnarului de unitati de deoarece In cazul dat, echivalentii In
Calculul definitiv al SCP presupune transfer de caldura (NTC) si valoarea apa ai celor doi aqenti termici sunt
determinareacu exactitate a eficientei termice pentru a vedea daca aproape egali.
coeficientului de transmisie U, a dimensionarea realizata lncadreaza Pentru determinarea nurnarului de
numarului de placi i;;i a supratetei de schlrnbatorul lntr-o zona optima. tevi dintr-o sectiune se alege o viteza
schimb de caldura. v
Calculul presupune lJ'TT18toa"ele Valoarea recornandata pentru efi• de deplasare a apei In tevi 1 = 1,5 mis
e1ape:
- se calculeaza temperaturile medii cienta terrnica este de minim 0,75. si se determina suprafata sectiunii
pe fiecare circuit ca mediile aritme• transversale a tevilor:
tice ale temperaturilor intrere/iesire Exemplu de calcul nr.1
pe fiecare circuit; A= Ii,= O,Ol5l = 00101 m2
- se calculeaza numeru' Reynolds
v, 1,5 ' '
Sa se determine caracteristicile prin•
pentru cei doi eqenti termici: cipale ale unui schirnbator de caldura si nurnarul de tevi:
v ·I apa-apa In urrnatoarele conditii: n = ~ = 4 · 0, 0101 = 65
Re=- - schema de curgere a aqentilor ter•
µ ' n · D/ 3, 14 · 0,0142
mici este In contra-curent,
In care: - sarcina terrnica a aparatului: Se determina viteza de deplasarea
I - este lungimea caracteristica ce se <P = 1,75 MW, apei In sectiunea dintre tevi, considersnd
poate considera ca fiind aproxima• - temperaturile agentului termic pri• pen• tru diametrul ultimuluirand de tevi:
tiv 2b, mar intrare/iesire sunt: D' = p,
b - este distanta lntre placi i;;i fJ1/fJ1e = 1301100°C, unde p este pasul tevli si se calcu-
leaza cu relatia: aparatului este: vectivi:
p = 1,4-De= 1,4·0,016 = 0,0224 m, - pentru agentul termic primar:
<P 1,75 · 106 = 17 3 m2
k = 0,008 m - rnarirnea intervalelor ine• A=--- 0,14
lare.
o U,;n. st; 2604. 38 '
Nu = 0 3 · Re0•663 Pr113 1!:._ "'
t
Diametrul schirnbatorului va ti deci: Lungimea tevilor va ti:
1 ' (
µw
)
D = D'+ De + 2k = A0 73,3 "' 111,1

L=
= 8 . 0, 0224 + 0, 016 + 2 . 0, 008 = n·D m ·:n: 65. 0, 015. 3, 14
= 0,208 m = 5,65 m. h = Nu,A., = 9049 4 _!:i_
' De ' m2 ·K
Prin urmare suprafata secpunii schim•
batorului va ti: Exemplu de calcul nr. 2 - pentru agentul termic secundar:
A = :n:D2 3, 14 · 0, 2082 = O 034 m2 0,14
1
4 4 ' Se considera un schirnbator de cal• Nu = 0 3 Re0·663 Pr'13 1!: "'
2 ' (
dura cu placi avand urrnatoarele carac• 2 µv )
Suprafata ocupata de tevi teristici constructive:
A = :n: · o: · n, = 3, 14 · 0, 0162 • 65 =
- grosimea unei placi de 0,6 mm,
- distanta dintre placi de b = 4 mm,
"'67,7
t 4 4
- numarul total de placi de 133, h2 = Nu /1. 2 = 5297, 3 _!:i_
= 0,013 m2 De m2 • K
- nurnar total de treceri 1,
- o supratata unitara de transfer Coeficientul de transmisie terrnica:
Supratata dintre tevi este termic de 0,28 m2, 1 1 1
A, -A,= 0,034 - 0,013 = 0,021 m2 - coeficientul global de transfer ter•
mic este de 2972, 13 Wlm2K,
u h, h2 d =
Viteza apei in sectiunea dintre tevi - puterea terrnica a SCP este de 1 1
= -- + --- + 0, 0000344
este: 2070 kW, 9049, 4 5297, 3
0·0143 - grosimea stratului de depuneri este
v2 = ~ = = 069 mis. de 0,2 mm, Rezulta:
A, - A, 0,0121 '
- rezistenta depunerilor este U=2996,9-•
w
Pentru determinarea coeficientului de 0,0000344 m2K. m2 · K
transfer al caldu-ii se calculeaza crite• Aceste date sunt furnizate de catre
riul Reynolds: producator. S-a neglijat rezistenta terrnica a
Schirnbatorul este strabatut de placii.
Re = v, · D; = 1,5 · 0,014 = 81000 Diferenta medie loqaritrnica de
µ 0, 259. 10-5 aqenti termici cu caracteristicile pre•
zentate in tabelul 6.4.2. Sa se deduca ternperatura:
Pentru apa se poate calcula suprafata de schimb de caldura a SCP. t1T = t1Tmax - t1Tmm
h, A(v,}°·8 I 0;0·2 med t.T
=
ln-m""
Rezolvare. t.T mm
cu A preluat din tabelul 6.4.4 la tem•
peratura medie de 115 °C $i Numarul efectiv de placi: (44 -12)-(70- 60)
v1 = 1,5 mis.
Hezulta:
Ne = Ntot - 2=131 (44-12)
ln----•
ti,= 10.000 Wlm2-K. Diametrul echivalent al unui canal:
(70- 60)
Analog, pe partea de agent termic =18,91K
secundar rezulta: Dech = 2b = 2 x 4 = 8 mm
h2 = 4.600 Wlm2-K. Suprafata efectiva totala de transfer
Numerele Reynolds: termic:
Coeficientul de transfer de caldura:
- pentru agentul termic primar:
u =---1 _
( pv) ' D
1'"
11dd A,0, =A, (Np, - 2) = 0,28 x (133- 2) =
--+-+~+~ Re=1 ech =4144 ' 9
b, h2 A., A.d µ, =36,68m2
Puterea terrnica a schirnbatorului de
1 1 0, 001 0, 0002 - pentru agentul termic secundar: caldura:
--+--+--+---
10000 4600 104,9 3, 49
Re =
( pv) 2
D
ech = 1625 5
<P = U · A,0, • t.T med = 2079 kW
= 2604 Wlm2·K 2
µ2
'
tata de <P = 2010 kW dat prin terna.
Suprafata de schimb de caldura a Numerele Nusselt si coeficientii con-
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente'i materiale
Incaperii sau numai caldura suplimen•
6.5. Aparate de incilzire tara necesara in anumite perioade de 6.5.2. Aerotenne
a aerului timp, precum si daca aparatul trebuie
sa asigure Incalzirea uniforrna a intre• 6.5.2.1 C/asificarea aerotermelor
Aparatele de Incalzire a aerului sunt gului spatiu sau numai anumite zone Termenul ,,aeroterma" descrie, de re•
echipamente ale instalatiilor de incalzi• ale acestuia, (prin efectul jeturilor de gula, un echipament compact de Incat•
re cu aer cald cu ajutorul carora se aer cald proiectate directional); zire, suspendat de tavan sau montat
poate realiza Incalzirea Incaperilor. Tra• - daca aparatul functioneaza numai cu pe peretii sau pe stalpii constructiilor
satura cornuna a acestor aparate este aer recirculat din tncapere sau preia care trebuie incalzite, de obicei, hale
aceea ca aerul lncalzit este vehiculat, $i o cota parte de aer proaspat, pre• industriale, depozite, sali de expozitli,
tortat, peste supratata de schimb de cum sl daca trebuie sa Indeplineasca spatii comerciale mari, precum si pen•
caldura $i introdus in lncapenle ce ur• si alte functiuni (filtrare, umidificare); tru Incalzirea unor spatii auxiliare (cori•
rneaza a fi incalzite, sub torrna de jeturi. - daca sunt asigurate conditiile de sigu• doare, vestibule etc.).
in literatura de specialitate exista pa• ranta a functionarii, protecte impotriva Aerotermele au ca sursa de caldura
tru mari grupe de aparate de Incalzire a incendiilor, nivel de zgomot etc. sau fie un agent termic preparat in exterio•
aerului: aerotermele, ventiloconvectoa• daca exista alte restrictii pentru utilizarea rul echipamentului, energia electrica,
rele, generatoarele de aer cald $i agre• lncalzirii cu aer cald (de exemplu: posi• sau (mai rar) combustibil gazos sau li•
gatele de climatizare. Dintre acestea bilitatea antrenarii prafului, conditii inte• chid. Se intalnesc $i aeroterme care
ventiloconvectoarele si agregatele de rioarecare nu permit curentl de aer pot functiona cu caldura provenita de
climatizare, realizand si functia de raci• etc.). La alegere, se urrnareste la doua sau chiar trei tipuri de surse.
re a aerului, sunt tratate in volumul ln• corelarea Criteriile dupa care se poate face o
stalatii de ventilare si climatizare. caracteristicilor jetului de aer cald pro• clasificare a aerotermelor sunt:
Progresele obtinute in realizarea dus de aparat cu dimensiunile incape• - tipul ventilatorului: axial sau centrifu•
echipamentelor de ardere a combusti• rii, iar in cazul aparatelor care refuleaza gal;
bililor, in special, in privinta rniniaturiza• in tubulatura se au in vedere rezisten• - locul de amplasare: pe pereti sau
rii acestora si a elementelor de sigu• tele aeraulice ale intregului traseu par• stalpi, la tavan;
ranta $i supraveghere a arderii, au per• curs de aer, inclusiv cele ale organelor - confiquratia constructlva: forma
mis realizarea unor aparate de aer cald de introducere si dirijare, ca si disponi• clasica (paralelipipedica), forma cir•
similare sub aspectul dimensiunilor si bilul de presiune dinarnica pentru ge• culara, alte forme constructive;
caracteristicilor cu aerotermele si, ca nerarea jeturilor de aer. in general, fir• - agentul termic sau sursa de energie
urmare, le pot inlocui pe acestea in uti• mele producatoare mari dispun de pro• utilizata: apa calca, apa fierbinte,
lizarile tradltionale, fapt care a condus grame de calcul pentru alegerea gene• abur, combustibil gazos sau lichid,
la atenuarea limitei conventionale din• ratoarelor de incalzire a aerului. energie electrica etc;
tre aceste doua tipuri de echipamente. Un element esential privind alegerea - functiuni adiacente realizate: filtrare,
aparatelor de incalzire a aerului este umidificare, trnprospatare aer,
6.5.1. Criterii privind utilizarea costul (investitia initiala si costul intre• ventilare (in afara sezonului de incal-
aparatelor de incilzirea aerului tinerii si exploatarii).
Aparatele de incalzire a aerului se

Fig. 6.5.1. Aerotenni cu ventilator
dis• ting fata de alte echipamente de
incalzire prin cateva caracteristici axial seria ATLAS -SABIANA:
principale: a - vedere de ansamblu; b - vedere
- capacitatea de incalzire relativ mare, laterala; c - vedere din fata
in raport cu volumul ocupat; - carcasa rnetalica: 2 - baterie de
- posibilitatea de furnizare a caldurf
incalzire: 3 - ventilator; 4 - motor
intr-un mod controlat $i la o distanta
electric; 5 - suport ventilator; 6 - plasa
apreciabila fata de locul de instalare;
de protectie.
- posibilitatea de echipare cu dispozi•
tive de refulare a aerului, adecvate
producerii perdelelor de aer cald pen•
tru protejarea usilor cu deschidere
frecventa spre exterior; D I
- posibilitatea de combinare a functiunii ~
de lncalzire cu functiunea de racire si
cu functiuni de umidificare, de filtrare
'' //
si/sau improspatare a aerului din -+ -+
tncaoere prin aport de aer proaspat.
- posibilitatea recuperarii catduru din
aerul evacuat. [Il <(
Alegerea si utilizarea unui aparat de

Incalzire a aerului se face cunoscand
sau deterrnlnand necesarul de caloura IT "T
in functie de agentul termic sau com•
bustibilul disponibil si de conditiile in•
terioare din lncaperea ce urrneaza a fi
"'
//
Incalzita. Se tine seama de urrnatoarele

aspecte: 8
- daca aparatul trebuie sa furnizeze in• b c
c A
treaga cantitate de caldura necesara
zire), programare $i urmanre a regi• qazosi sau lichizi. si profile din otel, protejate prin zin•
mului termic din spatiul lncalzit etc; Principalelecomponente ale unei ae• care si/sau vopsire;
- echiparea cu elemente de formare $i roterme cu ventilator axial realizat de - bateria de Incalzire, cu suparafata
dirijare a jetului: fara dispozitive de firma SABIANA(seria ATLAS)sunt extinsa cu tevi din cupru sau otel si
dirijare, cu dispozitive de dirijare cu pre• zentate In fig. 6. 5. 1. lamele din aluminiu;
pale reglabile, cu con deflector, cu Solutia este reprezentativa pentru - ventilatorul cu pale elicoidale execu•
anemostat etc. majoritatea tipurilor de aeroterme cu tate din aluminiu, calat direct pe axul
ventilator axial care functioneaza cu motorului electric prin intermediul
6.5.2.2 Aerotenne cu ventilator axial apa calda, fierbinte sau abur. Compo• unui butuc din otel;
Sunt realizateIn mod obisnuit cu un nentele principale sunt: - motorul electric;
disponibil mic de presiune statica - carcasa, scheletul de rezistenta sl su• - plasa de protectie.
(60...80 Pa), nu pot fi echipate cu portul ventilatorului realizate cu tabla Principalele caracteristici constructi-
ajutaje pentru formarea sl dirijarea jetu•
lui sl nici nu pot fi cuplate la tubulaturi 00
00
00
00
"<!" 0)
pentru vehiculareaaerului. Ele furnizea• 0)
·
~
0 ....
za un debit aproximativ constant de
"<!" "<!"
"<!" .... co ;:!:
aer In functie de turatia motorului ven• 00 ~00
00
"<!" .... (') ~ l!loo.q0o_oo
tilatorului, cu ternperatura variabila . t-• • CJ)
"<!" .... .. "'T"""CO
(')(J)NNCO.-.-N
.. T"""LOO
care depinde de temperatura si debitul
t-- ....
(') .... CJ) ....
agentului termic. Valorile recomandate 00

00 00
00 «! ~
pentru temperatura aerului recirculat l{) l{)
.- N
llll!lo.o.0000
.. 0 CJ) •• (')CJ)
C'"l lO N N r-, 0) .- .-
sunt cuprinse lntre 30 sl 36 °C; ele pot
r-, 0
~ ~
fi depasite In cazul admisiei de aer
proaspat. Aerotermelecu ventilatoarele lllo00.oooo
C'"l• lO·CO"<!"
.- N CD• r-;• 0.- N
.-
axiale sunt cele mai raspandite tipuri $i
se remarca prin simplitate constructiva,
compactitate sl cost redus. Sunt uti• 0 l{) 0 0 • 0 • 0 0
• • co l{) .... (')
lizate In apllcatiile cu refulare libera a o:::i- LO T"'" C\J C.O r-; ,.... T"""
aerului In lncaperea de Incalzit. In care -----+--~--+-~-+-~-!

filtrarea aerului vehiculat nu este nece•
sara. Pot fi montate fie pe pereti sau
stalpi, fie la tavan.
Aerotermele de perete sunt utilizate
In lncaperl cu Inaltirne mica sau mode•
-
rata, iar cele de tavan In lncaperi cu
lnaltime mare sau In incapen cu des• - 0 0 0
chideri mari, In care, din motive de 0
CJ)
0) 0 co
l{)
N l{) 0
spatiu, nu pot fi amplasate echipamen• oi '<i r-, "<!"
-
(') .... (')
te de incalzlre la nivelul pardoselii. f--
Forma clasica (paralelipipedica)a ae•

0
0
0
....0
co N
rotermelor este cea mai des utilizata .... "<!" N r-,
-
u:) C\i C\i C'"i ....
de producatori sl se preteaza atat la - N N
montare pe perete cat si la tavan. La 0
0
0
0
l{) CJ) l{)
l{) l{)l{) l{) 0 0 0 CJ) 0
unii producatori aerotermele de tavan N 0 t--
l{)
NC'"llOCOc:<i"<!""C'"llO
ditera de aerotermelede perete In timp '<i co
ce la alti prcducatori cele doua tipuri u :)
.. . . u :)
.. . .
de aeroterme sunt identice, rnodiflcan• ~
du-se numai suporturile de prindere
livrate ca accesorii.
1
in scopul acoperirii unor segmente
cat mai mari de piata, producatorii ur• m •ell >CO >CO
''" E E -~
rnarescca utilizatorul sa alba la dispo• --E --
x :!; ~
-~ ell
zitie echipamentul potrivit agentului E E E E
termic de care dispune sau care este I I
mai ieftin. De aceea, aerotermele cu

ventilator axial sunt disponibile practic
pentru toate tipurile de aqenti termici
sau surse de energie.
Cea mai larga raspandire o au aero•
termele care tunctioneaza cu apa cal• I
da. Urrneazaaerotermele cu apa fier• c
ell
binte si cu abur apoi, pentru aplicatii >
speciale, aerotermele electrice. in ulti• !9
(!)
mul timp, datorita miniaturizar!i com•
ponentelor si cresterii siqurantei In
ell
-~
"
::J
Cl
tuncttonare, sunt realizate si aeroter• E :;;
::J
me la care sursa de caldura provine c(!)
direct din arderea unor combustibili 0
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale
ve sl functionale ale rnarimilor realizate
de firma SABIANA sunt prezentate in
tabelul 6.5.1 sl figura 6.5.2.
Aerotermele ATLAS SABIANA se pot H r
H
monta atat pe perete, cat si la tavan,
prin intermediul unor suporturi livrate
odata cu produsul. bataia jetului L
supratata acoperita
Schita unei aeroterme AXITHERM-E
este prezentata in figura 6.5.3 cu Fig. 6.5.2. Zona de influeniA a aerotennului.
cornponenta sirnilara celei precedente,
fabricata de firma HCF, iar caracteristi• E
D
cile constructive sl functionale sunt
prezentate in tabelul 6.5.2.
in Romania se produc aeroterme cu
ventilator axial la SC IAIC - SA din Ale•
xandria. Acest procucator a optat pen-
tru solutii constructive diferite la aero•
termele de perete fata de cele de tavan
(fig. 6.5.4). Desi solutia constructiva este
diferita, componentele sunt, in principal,
aceleasi ca la aeroterma ATLAS• A
SABIANA. Aeroterma poate ti livrata, la
cerere, cu cutie de amestec (CAP M). Fig. 6.5.3. Aerotenna tip AXITHERM-E fabricati de finna HCF.
Principalele caracteristici ale acestor
ae•
roterme sunt prezentate in tabelul 6.5.3. A" l+37
Aerotermele de tavan produse de SC
IAIC - SA au bateria de Incalzire plasata
pe toate cele patru laturi ale carcasei
(fig. 6.5.5) fiind compuse din: carcasa,
baterie de Incalzire, ventilator cu motor
electric, dispozitiv dirijare jet. in tabelul
6.5.4 sunt prezentate principalele carac- 2-+-''-+--te
teristici ale acestor aeroterme. I
0 diversificare majora a formelor con•
structive ale aerotermelor cu ventilator
axial s-a produs odata cu aparitia aero•
termelor circulare. Literatura de spe•
cialitate prezinta solutii de aeroterme cir•
culare, insistand asupra avantajuluiaces•
b
a
tora de a ti cuplate cu diferite dispozitive
de dirijare a jetului. Montate la tavanele Fig. 6.5.4. Aerotenna de perete tip AP fabricati de IAIC - S.A. Alexandria:
consfructiilor, aceste aeroterme a - vedere lateralii; b - vedere din fatii;
distribuie caldura pe suprafete diferite in 1 - carcasa rnetalica: 2 - baterie de lncalzire: 3 - ventilator axial;
functie de dispozitivul de dirijare cu care 4 - motor electric; 5 - suport ventilator; 6 - plase de protectie.
sunt echi-
Tabelul 6.5.2. Caracteristici constructive sl functionale ale aerotermelor AXITHERM-E-HCF
Denumirea U.M. Marirneaaerotermelor
3 4 5 6 7 8
Latura mare a carcasei(A) [rnrn] 508 5 7 659 803 956 1.606
Latura mica a carcasei(Bl [mrn] 344 491 593 737 890 737
Cota de cabarlt in planul de profil (D) [rnrn] 357 359 389 454 536 454
Turatiaventilatorului [rot/min]
-clasa A 9001700 9001700 - - - -
- clasa B 1.400/1.100 - 9001700 9001700 - -
- clasa C - 1.400/1.100 1.400/1.100 - 700 9001700
- clasa D - - - 1.400/1.100 900 -
- clasaE- - - - - - 1.400/1. 100
Debit de aer rm3/hl 1.040-1.830 1.510-2.670 2.880-5.120 5.320-9.240 7 .020-10.500 12.680-18.480
Nivel de zgomot [dB(A)]
- clasa A 45/50 45/50 - - - -
- clasa B 50/55 - 50/55 50/55 - -
- clasa C - 55/60 55/60 - 55/60 55/60
- clasa D - - - 60/65 60/65 -
- clasa E - - - - - 60/65
Temperaturaapei la intrare r0c1 90 90 90 90 90 90
Cadereade temoeraturaa aoei rKl 20 20 20 20 20 20
Temperaturade intrarea aerului r0c1 12 12 12 12 12 12
Puterea terrnica rw1 10.700-21.70014.400-35.50026.100-54.80046.500-1117. 00 64.700-147.50058.800-136.700
Suprafataacoperita [m2] 250-100 70-125 125-200 200-350 350-450 550-800
Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstalatii de incalzire
pate. Un tip de aeroterrna crculara de tr-o carcasa rnetalica care contins
tavan este cea fabricata de firma ventilatorul axial calat direct pe axul unui
SABIANA, prezentata in fig. 6.5.6 si motor electric cu putere de 0,37 kW, o
tabelul 6.5.5. La aceasta baterie cu rezistente electrice cu doua
aeroterrna,ven• tilatorul aspira aer variante de putere: 15 i;;i12 kW, plasa de
3 printre lamele bateriei si ii refuleaza in protectie a gurii de refulare, panourile
jos prin dispozitivul de dirijare a jetului. perforate pentru aspiratia aerului sl
Datorita formei circula• re, are avantajul suportul aerotermei.Greutateaaerotermei
de a putea ti echipat cu diferite tipuri de este de circa 30 kg, fapt care, combinata
dispozitive de dirijare a jetului de aer, cu puterea de incalziresl cu mobilitateao
fapt care permite obtine• rea unor zone recornanda pentru lncalzirea unor spatn
de influenta foarte diferi• te, in raport cu nou construite in timpul lucrarilor de fini•
pozitia aerotermului. sare, dar sl pentru alte nevoi de
O aeroterrnaelectrica rnobila este pre• Incalzire, nepermanenta,din depozite,
zentata in fig. 6.5.7 cu ventilator axial magazine,plete etc.
2
fa•
!<---~~~~~~~~-- b bricat de IAIC - SA Alexandriaformat
din-
Fig. 6.5.5. Aerotennl de tavan tip A Fig. 6.5.7. Aerotennl electricl

fabricatl de IAIC S.A. Alexandria:
a - vedere din fata; b - vedere mobill fabricatl de
laterala; c - vedere cercese; IAIC - SA Alexandria:
1 - carcasa rnetalica; 2 - ventilator 1 - carcasa rnetalica: 2 - ventilator
axial; 3 - pala ventilator; axial; 3 - plasa de protectle: 4 - orificii
4 - dispozitive de dirijare a aerului; Fig. 6.5.6. Aerotennl circulanlde de aspratie a aerului; 5 - suport
5 - motor. tavan fabricatl de finna SABIANA: metalic al aerotermului.
1 - ventilator axial; 2 - bateria de
incalzlre: 3 - dispozitiv de dirijare a
jetului.
Tabelul 6.5.3. Caracteristici constructive i;;i functionale ale aerotermelor tip AP fabricate de IAIC -SA Alexandria
Denumirea U.M. Marirnea a erotermelor
AP 340 AP 430 AP 500 AP 640
Latura mare a carcasei (L) [mm] 496 576 886 1.026
Latura mica a carcasei (H) [mm] 430 510 810 960
Cota de gabarit in planul de profil
(fara cutie de amestec)(A) [mm] 483 483 486 522
Turatla ventilatorului [rot/min 1500 1500 1.500 1.500
Debit de aer fm3/hl 1.980-2.160 3.780-4.130 6.650-7.800 11.200-12.100
Nivel de zqornot rdB(A)l 65 67 73 68
Temperatura apei la intrare [oC) 90-130 90-150 90-150 90-150
Caderea de ternperatura a apei rKl 20-60 20-80 20-80 20-80
Temperatura de intrare a aerului r0c1 15 15 15 15
Puterea tsrrnlca la alimentarea cu aoa rwJ 9.900-23.400 16.500-30.000 33.000-66.000 55.800-100.600
Dimensiunile zonei de influenta I - H [m] 3-3,5 3,5-4 4-5 5-6
(cont. fig. 6.5.2) I -L [m] 4,5-5,5 7-8,5 12-15 16-20
Tabelul 6.5.4. Caracteristici constructive i:;i functionale ale aerotermelor tip AT fabricate de IAIC -SA Alexandria
Denumirea U.M. Marimea aerotermelor
AT 430 AT 500 AT 640
Latura carcasei [rnrn] 640 750 952
Cota de qabarit in planul de profil [rnrn] 596 686 824
Turatia ventilatorului [rot/min] 1.500 1500 1.500
Debit de aer rm3/hl 4.200 6700 10.000
Nivel de zoornot rdB(A)l 68 65 67
Temperatura apei la intrare r0c1 90-150 90-150 90-150
Caderea de temoeratura a apei rKl 20-80 20-80 20-80
Temperatura de intrare a aerului [oC) 15 15 15
Puterea terrnica la alimentarea cu apa rw1 10.000-32.000 15.000-40.000 20.000-70.000
Dimensiunile zonei de influenta I - H [m] 5-8 7-9,5 8-10
(cont. fig. 6.5.2) I - Suprafata acoperita [m2] 20-120 20-120 30-145
I. lnstalatii de inciilzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale
6.5.2.3 Aerotenne cu ventilator lului de zgomot mai redus al ventilato• Aeroterma se poate echipa $i cu o
centrifugal rului centrifugal fata de ventilatorul baterie electrica.
Se intrebuinteaza, de obicei, in axial, sunt preferate in apllcatille cu re• Aerotermele cu ventilator radial fa•
situa• strictii la nivelul de zgomot. In fig. 6.5.8 bricate de IAIC - SA Alexandria sunt
tiile in care aerul lncalzit este transpor• este prezentata aeroterma cu ventilator echipate fie cu o baterie de rezlstente
tat prin canale sau cand se rnonteaza radial tip SOFTHERM ,,AS" fabricat de electrice cu putere totala de 18 kW
ajutaje pe gura de refulare, tacandu-Ie firma HCF - Franta, iar datele tehnice actionata in trepte de 6, 12 $i, respec•
ideale pentru Incalzirea unor zone izo• ale acestei aeroterme sunt prezentate tiv, 18 kW (aeroterma AECF), fie cu
late din marile hale industriale. Ele per• in tabelul 6.5.6. agent termic - apa fierbinte sau abur-
mit $i filtrarea aerului iar, datorita nive-
c L A
c:::
-+ +-- I -· ·-· ·-· r
I I
ui 0
I I
c::: l l
T T . .JTt- II- -
1 I
I E I 69 G =
=' '=
a b c
Fig. 6.5.8. Aerotenna cu ventilatorradial tip SOFTHERM "AS" fabricati de HCF - Franie:
a - vedere - ieslree aerului cald; b - sectiune longitudinala; c - vedere - intrarea aerului rece.
TABELUL 6.5.5. Caracteristici constructive si funotienale ale aerotermelor circulare SABIANA
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Diametrul carcasei [rnrn] 680 780 780 880 880 1.080 1.080 1.080 1.080 1.080
lnal\ime [rnrn] 560 560 660 700 760 870 945 1.045 1.055 1.105
Diametrul racordurilor
de agent termic [in] 1114 11/4 1114 1112 1112 2 2 2 2 2
Turatia ventilatorului [rot/rrm] 900/1.400 900
Debit de aer - tura\ie mica [m3/h] 2.000 2.400 3.700 4.400 5.700 7.100 9.000 9.900 11.000 12.000
-turatie mare 3.000 3.400 5.100 6.000 7.800 9.700 - - - -
Nivel de zgomot - tura\ie mica [dB(A)] 54 57 61 62 63 65 66 68 65 66
- tura\ie mare rdB(A)l 63 66 69 72 74 76 - - - -
Temperatura apei la intrare r0c1 85 - 140
Caderea de temperatura a apei [K] 10 - 40
Temoeratua de intrare a aerului r-ci 15
Puterea termica de
alimentare cu apa - minima [W] 13.800 16.100 26.500 30.800 42.800 52.400 68.800 82.300 95.100 102.300
- maxima 35.300 40.900 60.800 70.900 93.700 115.100 112.800 133.700 155.200 166.500
Presiunea aburului [bar] 0,5; 3
Puterea terrnica la
alimentarea cu abur - minima [W] 24.400 29.000 47.700 54.200 76.000 90.300 117.300 145.100 164.000 176.400
- maxima 49.600 57.300 8.600 98.000 130.200 156.000 165.500 200.700 228.000 245.000
Dimensiunile zonei de infl~en\a . (fig,J,5.2)
- H - minim [m] 2,2 2,2 2,7 3,0 3,2 3,5 4,0 4,5 4,5 4,5
- maxim 6 6 7 8 9 10 10 11 15 15
- s - minima [m2] 78 95 132 154 345 380 452 490 530 530
- maxima • 154 209 227 314 615 706 606 660 750 804
Tabelul 6.5.6. Date tehnice asupra aerotermelor SOFTHERM ,,AS..
Denumirea U.M. Marirnea aerotermelor
22 28 31 35
l.unqirnea carcasei (L) [rnrn] 1.273 1.363 1.418 1.473
Inaltirnea carcasei (D) [rnrnl 560 662 806 888
Latirnea carcasei (A) [rnrn] 683 783 983 1.083
Turatia ventilatorului [rot/min] 400-1.400 400-1.200 300-1100 300-1.000
Debit de aer [m3/h] 500-2.800 700-4.400 900-7200 1.100-11.000
Nivel de zqornot rdB(A)l 29-55 36-57 38-68 38-69
Ternperatura aoei la intrare r-ci 90
Oaderea de ternperatura a apei rKl 20
Temperatura de intrare a aerului r-ci 18
Puterea terrnica - minima [W] 5.900 9.100 15.200 24.700
- maxima 37.500 57.500 97.100 132.300
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de lncalzire
situatle In care puterea terrnica este cu gaz (fig. 6.5.10 a) include: carcasa - termostat de ambianta care cornanda
cuprinsa tntre 18 sl 53 kW (aeroterma rnetallca care confine ventilatorul si aprinderea $i stingerea flacarii arza•
AIET). Ambele aeroterme au aceeasi schirnbatorul de caldura, sistemul de torului In functie de temperatura din
constructie, dimensiunile de gabarit alimentare cu gaz format dintr-o rarnpa incapere:
sunt 700 x 550 x 740 mm si sunt mo• de gaz si arzatorul, camera de com• - dispozitiv de blocare cu rearmare ma•
bile. Aspectul general al acestor ae• bustie, sistemul de urrnarire a arderii nuala In cazul scaderii presiunii ga•
roterme este prezentat In fig. 6.5.9. format din aprinzatorul cu tlarna ioni• zului;
zata si blocul de aparate $i sistemul de - dispozitiv de blocare cu rearmare
6.5.2.4Aerotenne cu gaz evacuare a gazelor cu ventilatorul rnanuala In cazul instabititatf arderii;
Tipul conventional de aeroterrna cu exhauster. Figura reprezinta aeroterma - presostat de slquranta In caz de
gaz face trecerea spre generatoarele BALTUR In versiune canalizabila, functionare necorespunzatoare a ex•
de aer cald si se poate realiza fie cu Aceiasi tirrna produce aeroterma haustorului gazelor de ardere;
ventilator axial, fie cu ventilator centri• Term Split 35 (fig. 6.5.10 b) cornpusa - termostat de lirnita care lntrerupe ali•
fugal. Ea dispune de un schirnbator de din doua unitati independente: mentarea cu gaz daca temperatura
caldera cu tevi verticale din otel alumi• - unitatea exterloara, care cuprinde aerului incalzit depaseste 80 "C,
nizat sau inoxidabil, plasat peste arza• toate elementele necesare lncalzirii Valorile caracteristice constructive si
torul de gaz natural sau de gaz petro• agentului termic (arzator de gaz, functionale pentru cele 6 rnarirni fabri•
lier lichefiat. Flacarile produse de arza• schirnbator de caldura, ventilator de cate sunt prezentate In tabelul 6.5.7.
tor se dezvolta In interiorul tevilor evacuare gaze de ardere), lnstalarea $i exploatarea aerotermelor
schirnbatorului de caldura, Caldura - unitatea interioara, care cuprinde toa• cu gaz In Romania se poate face numai
este preluata de catre curentul de aer te elementele necesare lncalzirii $i cu respectarea prescriptillor In vigoare,
care circula prin exteriorul tevllor, distrtbutiei aerului In camera (bateria In domeniu, $i dupa obtinerea avizelor
transversal pe acestea. Schimbul de de Incatzire, ventilator, pornpa de cir• necesare de la organele abilitate.
caldura la interiorul tevilor este prepon• culatie agent termic, guri de aer, ele• Aerotermele cu combustibil lichid
derent radiativ iar,la ieslre din acestea, mente de siquranta). utillzeaza arzatoare cu pulverizare si
gazele de ardere au temperature ridi• Cele doua unitati sunt montate pe sunt din aceasta cauza mai scumpe sl
cata, fiind necesar si un schirnbator de peretele exterior al cladir!i sl sunt lega• mai putin utilizate.
caldura convectiv. te lntre ele prin conducte flexibile.
Componenta oblsnuita a aerotermei Agentul termic este etilglicol. Puterea 6.5.3. Generatoare de aer cald
terrnica variaza lntre 24,9 si 34,7 kW
asiqurand Incalzirea unui debit de aer Sunt echipamente de incalzire ideale
COMPACT .. cuprins lntre 3300 sl 4700 m3/h la o pentru orice tip $i marirne de incapere
diferenta de ternperatura de 20 K. care nu este lncalzita permanent,
Schita cu dimensiunile unei datorita atingerii rapide a temperaturii
aeroterme cu gaz AERGAS 93
fabricate de firma SABIANA (fig.
6.5.11) cuprinde: carcasa care contine
camera de combustie, ar• zatorul $i
sistemul de alimentare cu gaz,
ventilatorul, orificiul de evacuare a
gazelor de ardere si orificiul de admisie
a aerului de combustie.
Aeroterma este prevazuta cu un dis•
pozitiv care permite ca pe timpul verii 2------_.,.
Fig. 6.5.9. Aeroterm cu ventilator
sa se asigure si ventilarea Incaperii.
radial IAIC S.A. Alexandria. 1~
Functionarea In slquranta este asigu•
rata de urmatoarele dispozitive:
a
7
c D A
7 II 11E
r1
·lltif--1111~10
!1F
CJ
>--
ID
b c
Fig. 6.5.10. Aerotermi cu gaz tip BALTUR-Italia: Fig. 6.5.11. Aerotermi cu gaz
a - varianta in versiune canalizabi/a; SABIANA:
- carcasa rnetalica; 2 - rarnpa de gaz; 3 - arzator; 4 - camera de a - vedere de ansamblu;
combustie; 5 - aprlnzator: 6 - bloc de aparate; 7 - exhauster; b - vedere laterala; c - vedere din fata
b - varianta Term Split; 1 - carcasa metalica: 2 - ventilator;
1 - arzator: 2 - schirnbator de caldura: 3 - ventilator; 4 - racord gaz 3 - orificiu de evacuare gaze de ardere;
combustibil; 5 - tuburi flexibile; 6 - exhauster; 7 - baterie de Incalzire: 4 - orificiu de admisiea aerului de
8 - pornpa de circulatie: 9 - vas de expansiune; 10 - palete dirijoare. combustie.
I. Instalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale
de regim si datorita lipsei pericolului de culatie prin canale); fara disponibil de si ale filtrului.
distrugere prin Inqhet a instalatiei de presiune; Filtrul de aer retine particulele de o
tncalzire clasice. Ele se utilizeaza sl - pozitia In raport cu constructia incal• anumita rnarime din aerul care urmea•
pentru spatii Incalzite continuu, prezen• zlta: mobile, fixe; za a fi incalzit. Desi rnaresc pierderea
tand pe langa avantajele enumerate - solutia constructiva: verticale cu cir• de sarcina, filtrele sunt necesare si da•
mai sus si pe acela al elirninar!i com• culatie ascendenta: verticale cu circu• torita faptului ca diverse scame si alte
ponentelor traditionale ale instalatiilor latie descendenta; orizontale; In ,,U". particule antrenate de aer se pot acu•
de tncalzire: radiatoare, conducte de mula In anumite puncte ale traseului si
legatura, pompe, ventile de dezaerisire, 6.5.3.2 Generatoare de aer caldtixe se pot aprinde sau pot genera mirosuri
vase de expansiune, supape de sigu• Un generator de aer cald, fix, este neplacute. Unele tipuri de filtre se Inlo•
ranta. Constructia partii active a gene• prezentat In fig. 6.5.12 sl este realizat cuiesc, altele se spala, se curata cu
ratorului de aer cald (focarul) este mult de firma BALTUR. vacuum sau cu jet, se reqenereaza etc.
mai sirnpla si ridica mai putine proble• Generatorul poate fi echipat cu Filtrul se rnonteaza pe traseul de aer
me decat constructia partii corespun• arzator de combustibil gazos, lichid lnaintea ventilatorului.
zatoare a cazanelor de Incalzire. sau mixt. Arzatoarele pot fi de tip atmosferic
Carcasa i;;i scheletul de rezistenta pot sau cu jet pentru combustibilul gazos,
6.5.3.1 fi realizate cu tabla din otel sau din alu• cu pulverizare sau cu picurare la com•
Clasificareageneratoarelor miniu, cu posioilitati de acces pentru ln• bustibilul lichid etc. Echipamentele de
deaercald tretinere, Pentru generatoarele montate control al arderii contin: sistemul de
Notiunea ,,generator de aer cald" se In spatiile de locuit, carcasa poate fi rea• aprindere, valva de gaz (respectiv,
retera la echipamente compacte care lizata In sistem de mobilier. lnteriorul pompa de combustibil cu filtru, rezis•
furnizeaza aer Incalzit prin schimb di• carcasei, In zona focarului si a schirnba• tenta de incalzire si conducta de ln•
rect de caldura cu produsele de ardere torului de caldura convectiv, poate fi izo• toarcere), automatul ventilatorului, sesi•
ale unor combustibili. Aerul cald poate lat termic si placat cu folie reflectorizanta zoarele de ternperatura si de flacara.
fi refulat direct In lncaperea lncalzita pentru a limita temperaturile superficiale Exista patru sisteme de aprindere mai
sau poate fi distribuit prin intermediul si pierderile de caldura. La unele gene• raspandite: flacera pilot perrnanenta,
unor canale de ventilare. ratoare, In zona ventilatorului, este pre• flacara pilot cornandata, scanteie di•
Clasificarea generatoarelor de aer vazuta izolatie fonica, recta i;;i suprafata incandescenta (rezis•
cald poate fi abordata, In principal, din Ventilatorul este, eel mai adesea, de tenta electrica),
urrnatoarele puncte de vedere: tip centrifugal, dublu aspirant, cu Camerade combustieeste zona In
- tipul combustibilului sau sursa de palete curbate lnainte, cu disponibil de care se dezvolta flacera. Peretii camerei
energie utilizata: combustibil (gazos, presiune suficienta pentru acoperirea parti• cipa la schimbul de caldura cu
lichid, solid), energie electrica: com• pierderilor de sarcina ale traseului de aerul incal• zit i;;i, de aceea, forma
binatii lntre combustibili si energie aer din generator si, eventual, din ca• constructiva a
electrica (bi-energie) etc; nalele de aspratie si de distributle a acesteiaeste ateasa astfel incat sa favori•
- disponibilul de presiune la refularea aerului, ale schirnbatorului de caldura zeze transferultermic.
aerului: cu disponibil de presiune (cir- Schirnbatorul de caldura ditera ca
13
.... Fig. 6.5.12. Generatoare de aer cald BAL TUR
(se~uni):
8 16
2 10 - gura de iesire aer cald; 2 - usita de vizitare a
15 camerei de furn; 3 - vizor de supraveghere a tlacarii;
3 4 - placa de fixare a arzatoruiui: 5 - ventilator cen•
trifugal; 6 - qura de asplratie a aerului; 7 - camera
4 11 de furn anterloara: 8 - racord pentru cos: 9 -
17 camera de furn posterioara: 10 - schirnbator de
caldura; 11 - camera de combustie; 12 - motorul
14 ventilatorului; 13 - termostat de aer; 14 - tablou
electric; 15 - deflector de aer;
5 16 - schelet de rezistenta: 17 - panouri exterioare
19 izolate; 18 - suport cu Intinzator de curele;
12 19 - curele de transmisie.
Tabelul 6.5.7. Caracteristici ale aerotermelor AERGAS 93 - SABIANA

12 18 24 28 40 50
Dimensiuni de gabarit - A [mm] 615 615 738 860 1318 1318
- B 700 700 700 700 875 875
-C+D 665 665 665 665 665 665
Diametrului cosului de furn (E) [mm] 90 90 90 90 110 110
Diametrul orificiului de intrare a aerului (F) [mm] 110 110 110 110 150 150
Racordul pentru uaz finl 1/2 1/2 1/2 1/2 314 314
Debit de aer Incalzit rm3/hl 1.400 1.900 2.550 3.250 4.400 5.300
Cresterea de ternperatura a aerului rKl 32 39 38 36 37 36
Puterea terrnica utila [kW] 13,9 23,2 30,2 37,2 51, 1 60,4
Consum de qaz metan rm3/hl 1,59 2,57 3,34 4, 12 5,67 6,70
Putere instalata a ventilatorului [W] 90 185 185 200 2x185 2x200
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. mstalatii de incalzire
solutie constructiva de la o firrna la II - presiune negativa la CO$ si ponentelor generatoarelor in functie de
alta, fiind partea asupra careia, alaturl L1T < 60 K; particularitatile consfructiel referitoare la
de arzator, ventilator si elementele de III - presiune pozltlva la CO$ si spatiul diponibil pentru amplasare.
automatizare se opereaza cele mai L1T 2: 60 K; Varianta cea mai ades utilizata este
multe trnbunatatlrt pentru crestsrea IV - presiune pozitiva la CO$ si
randamentului de functionare. Daca L1T< 60 K;
generatorul lucreaza in regim uscat Categoriile respective sunt marcate
(fara condensatle) sl daca aerul de pe etichete si servesc la dimensionarea
combustie si aerul Incalzit nu sunt cosurilor.
poluate, realizarea schirnbatorului de Accesoriile livrate la cerere de unii
caldura din otel obisnuit poate conferi producatori cuprind umidificatoare, fil•
acestuia o durata de viata mare, tara tre electrostatice, clapete automate de
probleme de coroziune. Daca, insa, ae• inchidere a accesului aerului si a CO$U•
rul de combustie confine ioni de halo• lui cand generatorul nu functioneaza,
gen proveniti din qospodarie (lnalbltor! Umidificatoarele nu tac, de requla, par•
de rufe, solventi, aqenti de pulverizare te din furnitura standard, dar incalzirea
din cosmetice etc.) sau in gazele de cu aer cu circulatie tortata permite con•
ardere apar ioni de suit din combusti• trolul $i modificarea urniditatii acestuia,
bil, trebuie sa se utilizeze otel inoxida• iar furnizorii pun la dispozitia utilizatori•
bil, otel placat, otel aluminizat etc. lor umidificatoarele necesare.
Evacuarea gazelor de ardere se poa• Datele tehnice ale generatoarelor
te face prin tiraj natural sau cu exhaus• BALTUR din fig. 6.5.12 sunt prezentate
tor. Generatoarele moderne sunt echi• in tabelul 6.5.8.
pate cu automat de blocare a alimen• 0 solutie asernanatoare, a generato•
tarii cu combustibil daca nu exista tiraj. rului de aer cald, este realizata de firma
Pentru inductia tirajului, unii construe• AERPOL (fig. 6.5.13). Datele tehnice
tori utilizeaza mici ventilatoare care ac• ale uneia dintre seriile fabricate sunt
tioneaza printr-un jet de aer indus in prezentate in tabelul 6.5.9.
traseul gazelor de ardere. O alta firrna care cornercializeaza ge•
Standardul ANSI Z 2147 A clasifica neratoare de aer cald in Romania este
generatoarele de aer cald din punct de KROLL. in tabelul 6.5.10 sunt prezen•
vedere al evacuarii gazelor de ardere in tate principalele caracteristici ale unor
4 categorii: generatoare realizate de aceasta firrna.
I - presiunea negativa la CO$ Solutiile constructive ale generatoare•
si lor de aer cald fixe sunt alese in functie
L1 T 2: 60 K, unde L1 T este
diterenta
dintre temperatura gazelor de arde• de locul de montare. in fig. 6.5.14 sunt Fig. 6.5.13. Generator de aer cald
re si temperatura punctului de roua: prezentate moduri de aranjare a com- AERPOL
Tabelul 6.5.8. Caracteristici ale oeneratoarelor de aer cald BALTUR
Denumirea U.M. Marimea generatoarelor
GA 80 GA 100 GB 1 GB 2 GB 3 GB 4
Lungime [mrnl 1.000 1.000 1.260 1.260 1.140 1.140
Latime [rnrn] 750 750 900 900 1.020 1.020
Inaltirne [mm] 1.900 1.900 2.060 2.060 2.340 2.340
Putere terrnica norninala [kW] 95,3 116,3 148,9 173,3 203,5 232,6
Randament termic r%1 91,0 90,4 90,5 90,2 91,2 90,2
Consum de oaz metan rm3/hl 11, 1 13,6 17,4 20,3 23,6 27,3
Consum GPL rm3/hl 4,25 5,22 6,68 7,80 9,06 10,50
Consum combustibil lichid (10200 kcal/kq) rko/h 1 8,8 10,8 13,9 16,2 18,8 21,7
Lungimea gatului arzatorului [mm] 180 180 180 180 230 230
Debit de aer incalzit rm3/hl 6.300 7.800 9.700 11.700 13.700 15.600
Presiune statica dlsponibila (fara filtru) rPal 17 15 20 22 21 19
Puterea motorului ventilatorului rkWl 1,1 1,5 1,5 2,2 2,2 3,0
Nivel de zoornot (la 4m) rdB(A)l 71 72 73 72 72 73
Nots: Firma BALTUR fabrica st alte tipuri de generatoare de aer cald cu puteri cuprinse intre 23 si 1046 kW.
Tabelul 6.5.9. Caracteristici ale aeneratoarelor de aer cald AERPOL
Denumirea U.M. Marirnea generatoarelor
SG 15 SG 35 i SG 50 SG 60 SG BO SG100 SG 120 SG 140 SG 175 SG 200
l.unuirne [mm] 650 650 850 850 1.000 1.000 1.300 1.300 1.550 1.550
t.attrne [mm] 500 500 I 600 600 800 800 800 1.000 1.000 1.000
Inaltirne [rnrn] 1.450 1.450 1.600 1.600 1.900 1.900 1.900 2.150 2.150 2.150
Putere terrnica norninala rkWl 29,0 40,6 58,0 69,6 92,8 116,0 139,2 174,0 203,0 232,0
Randament termic r%1 87,0 86,0 87,0 86,5 88,4 87,7 88,0 87,6 87,5 87,0
Debit de aer Incalzit rm3/hl 1.900 2.700 4.300 5.000 6.600 8.600 10.500 12.900 13.800 16.100
Presiune statica disponibila [daPa] 8,8 10,8 11,8 9,8 14,7 11,8 14,7 16,7 14,7 12,8
Puterea motorului ventilatorului rkWl 0, 15 0,24 0,55 0,55 1,1 1,5 2,2 2,2 2,2 3,0
Nota: Gama comp/eta de puteri termice ale generatoarelor de aer ca/d fabricate de firma AERPOL este cuprinsa lntre 15 $i 990 kW
I. lnstalatii de incalzire Capitolul6: Echipamente 'i materiale
cea cu circulatie ascendenta (fig.

6.5.14 a) care se poate amplasa atat in
spatiul Incalzit cat sl in lncaperi anexe
situate la subsolul constructiel. Pentru
constructii care dispun de incaperi
anexe de tipul podurilor se poate utiliza
varianta cu circulatie descendenta (fig.
6.5.14 d.) Varianta cu circulatie orizon•
tala (fig. 6.5.14 b.) se poate amplasa in
tavane false, suspendata pe tavan, sau
in poduri cu inaltirne mica. Pentru am•
plasare in subsoluri cu Inaltime mica se
poate utiliza varianta cu circulatie in
,,U" (fig. 6.5.14 c).
6
2 3
6.5.3.3 Generstoare de aer cald mobile
b Sunt echipamente de incalzire care
prezinta avantajul de a putea fi introduse
in spatiul de incalzlt numai in timpul se•
a zonului de incalzire, restul timpului pu•
tand fi pastrate intr-un depozit. Ele se
pot utiliza, de asemenea,in faza de echi•
pare a constructiilor noi sau in caz de
4 cadere a instalatiei de incalzire clasice.
Generatoarele mobile de aer cald
functioneaza, de requla, cu combustibil
lichid, GPL, gaz metan sau energie
2 electrica. Generatoarele mobile de aer
cald cu combustibil lichid sunt, de re•
2
gula, echipate cu rezervoare de com•
4 8 bustibil incorporate.
Trei dintre seriile de generatoare mo•
bile fabricate de firma ARCOTHERM
sunt prezentate in fig. 6.5.15 cu carac•
teristicile tehnice in tab. 6.5.11
7
6.5.3.4 Generatoare de aer cald

c .J d
6
,,bl-energie"
Aceste solutii sunt semnalate de lite•
Fig. 6.5.14. Variante constructivede ratura de specialitate dar se Intalnesc
generatoare in funciiede modul de circulaiiea destul de rar in programele de fabrica•
aerului: tie ale producatorilor, cu exceptia com•
a - escenoente; b - onzontels; c - In forma de U; d - descendents; binatiei combustibil gazos sau lichid -
1 - racord co$; 2 - schirnbatoare de caldura; 3 - arzator: 4 - ventilator; energie electrica.
5 - filtru de aer; 6 - alimentare cu gaz; 7 - aer de combustie; 8 - aer de In principiu, generatoarele bi-energie
adaos; 9 - gaze de ardere; 10 - compartiment de control. pot fi realizate ca doua generatoare
Caracteristici tehnice U.M. W 401-VL 55 sz 70 sz 100 sz

~
11
Puterea terrnica [kW] 35 61 69 102 'M--
norninala maxima [kcal/h] 30.100 48.900 59.300 87.700
Puterea calorics [kW] 29 46 63 92
efectiva [kcal/h] 25.000 39.600 54.200 79.100
[ -r- 0
Debit maxim de aer cald [m3/hl 580 3.700 5.000 7.700
Debit de aer cald efectiv
Diferenta de ternoeratura (~t)
rm3/hl
rKl
460
80
3.200
43
4.300
44
6.700
41 111111
Consum combustibil rkg/hl 2,9 4,3 5,8 8,6
Putere electrica consurnata rkWl 0,09 1,28 1,41 2,20 ~A---><
Hetea electrica [V] 220 220 220 380
[Al 2,4 6,2 6,6 7,4 ~
Capacitatea rezervorului r11 24 59 69 109 r I
Masa (inclusiv arzatorul) lkql 85 166 192 270 I

o
Latime (A) [rnrn] 600 800 840 1.100 0
I
Adancirne (Bl [mm] 610 530 600 760 I
D
lnaltirne (C) [mm] 1.140 1.710 1.950 2.110 I
Lungimea conductei de evacuare (D) [mm] 820 1310 1490 1670
Diametrul conductei de evacuare lrnrnl 150 130 180 180 •I
t<---B----> F ...
Adancirnea rezervorului [mm] 160 190 190 190
Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstala~iide incalzire
separate puse In paralel sau pot fi aerului din lncaperi diferite, daca tempe• rea de izolatii si clapete antifoc asa cum
agregate monobloc In care cele doua ratura aerului incalzit refulat In incapere indica reqlernentarileIn vigoare.
surse sunt lnseriate. nu trebuie lirnitata dupa alte criterii decat Pentru aparatele consumatoare de
Solutia cu asezarea In paralel a doua acelea de encienta si contort termic etc. combustibil, rnasurile de siguranta la
generatoare (unul electric, celalalt cu De asemenea, se stabilesc materialele foe si explozie trebuie sa tina seama de
combustibil gazos sau lichid) cuplate la din care pot fi executate partile compo• tipul combustibilului, rnarirnea apara•
aceeasi tubulatura prin intermediul nente ale aparatelor si, eventual, ale ca• tului, rnarirnea $i modul de utilizare a
unor clapete de suprapresiune (V - 1; nalelor de vehiculare a aerului, prevede- rezervei de combustibil, volumul sl tipul
V - 2) este prezentata In fig. 6.5.16. de constructie adoptat pentru incaperea
Acest sistem permite tunctionarea In care este amplasat aparatul, posi•
celor doua generatoare fie indepen• bilitatea de acces a aerului de combus•
dent, fie simultan, In functie de incar• tie, posibilitatea de limitare a efectelor si
carea terrnica ceruta, de interventie In caz de foe si explozie,
Solutia de principiu a generatorului cu In conformitate cu reglementarile speci•
doua surse de energie lnseriate este fice. De asemenea, dimensionarea co•
pre• zentata In fig. 6.5.17. Bateria de surilor de furn, amplasarea lor, modul
re• zistente electrice este arnplasata la de trecere prin alte elemente ale con•
iesi• rea curentului de aer, asiqurand, In structiei trebuie sa taca obiectul unei
acest caz, o post lncalzre, dupa analize contorrna cu reqlernentarile de
umidificare.In fig. 6.5.18 este prezentat prevenire si combatere a incendiilor.
un generator de aer cald bi-energie cu Aparatele de incalzire a aerului cu re•
combustibil solid zistente electrice trebuie realizate, ins•
$i energie electrlca, Este o constructie In talate $i utilizate astfel lncat acestea sa
,,U" la care rezistentele electrice fac o nu constituie surse de incendiu sau de
prima lncalzire a aerului. Fig. 6.5.16. Generator de aer cald
alte pericole atat prin constructia pro•
bi-energie cu sursele in paralel:
priu-zisa a lor cat $i prin modul de ali•
1 - generator de aer cald electric;
6.5.4. Misuri de siguranii mentare cu energie electrica.
2 - generator de aer cald cu
la foe 'i explozie
combustibil.
lnstalarea $i utilizarea aparatelor de
Incalzire a aerului trebuie sa se faca
luandu-se In considerare, pe de o parte,
masuriie de siquranta la foe pe partea
de aer iar, pe de alta parte, In cazul 10
aparatelor consumatoare de combusti•
bil sau cu rezlstente electrice, masurile
de siquranta specifice acestora.
Pe partea de aer, rnasurile de siguran•
ta la foe trebuie sa tina seama de tipul
$i localizarea Incaperilor Incalzite si de
concentratia de impuritatl din aer si na•
tura acestora. In functie de aceste criterii
se stabileste daca aparatele de incalzire 4
pot sau nu sa functioneze cu aer recir• Fig. 6.5.18. Generator de aer cald
culat, daca este perrnisa amestecarea Fig. 6.5.17. Generator de aer bi-energie cu combustibil solid:
cald bi-energie cu sursele 1 - ventilator; 2 - filtru de aer;
inseriate: 3 - baterie electrics: 4 - camera de
1 - baterie electnca: 2 - umidificator; combustie; 5 - cenusar: 6 - control
3 - bloc de climatizare; 4 - filtru usa de acces combustibil;
electronic; 5 - baterie de Incalzire: 7 - controlul procesului de ardere;
6 - arzator: 7 - ventilator; 8 - filtru de 8 - aer cald; 9 - aer recirculat;
aer; 9 - canal de furn; 10 - CO$ de 10 - evacuare gaze de ardere;
furn; 11 - aer recirculat; 12 - aer cald; 11 - generator de aer cald, cu
13 - generator de aer cald, electric; carbune; 12 - generator de aer cald,
Fig. 6.5.15. Generatoare de aer 14 - generator de aer cald, cu electric.
cald mobile tip ARCOTHERM. combustibil.
Tabelul 6.5.11. Caracteristici ale aeneratoarelor de aer cald ARCOTHERM

Denumirea U.M. Marimea generatoarelor
GK 25/N GK 40/N EC 25 EC 40 EC 70 JUMBO 80 JUMBO 110 JUMBO 170
Lumgime [rnrnv 1.035 965 1.195 1.310 1.550 1.550 1.740 2.200
Latime [rnrn] 505 505 530 530 680 640 850 960
Inaltirne [mrnl 565 635 1.040 1.045 1190 1.120 1.235 1.875
Puterea terrnica norninala rkWl 29,0 46,0 25,0 37,0 68,0 80,0 109,0 178,0
Debit de aer rm3Jhl 720 900 1.200 1.400 3.000 6.500 8.500 14.000
Consum combustibil - lichid [kg/h] 2,4 3,9 2,4 3,9 6,8 7,8 10,7 16,7
- metan [m;j/h] - - - - - 9,3 12,8 19,8
- GPL fkg/hl - - - - - 6,4 8,8 13,6
Capacitate rezervor combustibil [I] 42 42 65 65 105 125 125 -
I. mstalath de Incalzire Capitolul 6: Echipamente si materiale
6.6. Materiale f;i elemente - fitinguri din fontii maleabilii, cu dia• tatii, Acest mod de prindere se face
comune instalaimor metre cuprinse intre 3/8 si 1114", anu• intre tronsoane de conducte sau intre
de incilzire me: curbe la go0 si 45°, coturi la goo cu conducte $i aparatele $i utilajele insta•
filet cilindric $i conic, cot olandez la latiei (pompe, cazane, schirnbatoare de
6.6.1. Tevi go0, teu egal, cruce, rnuta norrnala, caldura etc.). Flansele pot ti rotunde
rnuta stanqa-dreapta, niplu stanqa• sau ovale si se utilizeaza in instalatiile
f n instalatille de Incalzire pentru trans• dreapta, racord olandez drept cu filete de Incalzire fara probleme estetice
portul fluidelor calde $i reci se folosesc cilindrice si conice, cot si teu cu deri• deosebite (cladiri industriale).
tevi din: vatie redusa sau manta, conector re• - sudare autogenii (procedeul eel mai
- otel, dus $i inductie. f mbinarea tevilor cu fi• utilizat) sau 'electricii. Alegerea pro•
- cupru $i tinguri se face prin filetare. Pentru a da cedeului de sudare depinde de: gro•
- materiale cu structura terrnoplastica. posibilitatea desfacerii unor tronsoane simea peretilor tevilor de asamblare,
de conducts, in caz de avarie, se reco• aspectul $i suprafata tevilor, conditiile in
6.6.1.1 Tevi din otel rnanda imbinarea cu ajutorul racorduri• care se realizeaza pretul de cost.
lor olandeze. Acest mod de imbinare Ca procedee de sudare se pot men•
6.6.1.1.1 Caracteristici principals se utilizeaza la tevi filetate cu diametre• tiona:
Tevile din otel sunt grupate pe mai le cuprinse intre 3/8" si 1114". - sudarea oxiacetllenlca (pentru tevi cu
multe categorii: - ttense sudate de conducte, a caror pereti sub 6 mm grosime) si
- fiirii sudurii, trase sau laminate la cald prindere se face cu suruburi $i garnituri - sudarea cu arc electric (pentru tevi cu
pentru instalatii (STAS 403) executate intre flanse pentru asigurarea etansei- pereti de minimum 1,5-2 mm).
din otel carbon pentru tevi OLT 35 sau
Tabelul 6.6.1. Tevl din otel fara suduratrase sau laminate la cald pentru instalatii STAS
OLT 45 in trei serii: grea (G), medie 403
(M) si usoara (U) (tab. 6.6.1). Tevi din oiel seria G
Lungimile de livrare sunt de 4 8 m
Diarnetrul nominal Diametrul exterior Grosirnea Masa teoretica, [kg/m]
pentru conductele filetate si 4 12 m
pentru cele nefiletate; la cerere, pot ti [mm] peretelui cu capete cu capete
livrate $i cu lun• gimi de 4... 8 m [mm] netede filetate
filetate sau nefiletate. [mm] [in] max min cu mute
- fiirii sudurii, laminate la cald, pentru 6 1/8 10,6 g,8
constructii (STAS 404) executate din 2,65 0,493 0,496
8 1/4 14,0 13,2 z.so 0,769 0,773
otel carbon OLT 32, OLT 35, OLT 45,
OLT 55 sl OLT 65 cu precizie obis•
10 3/8 17,5 16,7 z.so 1,02 1,03
nuita sau inalta, cu garantarea com• 15 1/2 21,8 21,0 3,25 1,45 1,46
20 3/4 27,3 26,5 3,25 1,90 1,91
pozltiei chimice $i a caracteristicilor
fizico-chimice in conformitate cu pre• 25 1 34,2 33,3 4,05 2,97 2,99
vederile STAS 403. Se livreaza in lun• 32 1114 42,g 42,0 4,05 3,84 3,87
gimi intre 4 $i 12,5 m (tab. 6.6.2) 40 1112 48,8 47,g 4,05 4,43 4,47
Tevile din otel au o rnasa specifica 50 2 60,8 5g,7 4,50 6, 17 6,24
p = 7850 kg/m3, o conductivitate termi• 65 2112 76,6 75,3 4,50 7,90 8,02
ca A = 54,4 W/m·K si un coeficient de 80 3 8g,5 88,0 4,85 10, 1 10,3
dilatare de 12,5 x 10-3 rnrn/m-K 100 4 115,0 113,0 5,40 14,4 14,7
125 5 140,8 138,5 5,40 17,8 18,3
6.6.1.1.2 Tmbinarea 1evilor 150 6 166,5 163,g 5,40 21,2 21,8
Tevile din otel se Irnbina intre ele prin:
Tabelul 6.6.1. Tevi din otel fara suduratrase sau laminate la cald pentru instalatii STAS 403
Tevl din otel seria M Tevl din otel seria U
Diametrul Diametrul Grosimea Masa Diametrul Grosimea Masa

m nominal exterior peretelui teoretica [kg/m] exterior peretelui teoretica [kg/m]
[mm] [in] m] [mm] cu capete cu capete [mm] [mm] cu capete cu capete
max min netede filetate cu mute max min netede filetate cu mute
6 1/8 0,6 g,8 2,00 0,407 0,410 10,4 g,7 1,80 0,36g 0,372
8 1/4 14,0 13,2 2,35 0,650 0,654 13,g 13,2 2,00 0,573 0,577
10 3/8 17,5 16,7 2,35 0,852 0,858 17,4 16,7 2,00 0,747 0,753
15 1/2 21,8 21,0 2,65 1,22 1,23 21,7 21,0 2,35 1, 10 1, 11
20 3/4 27,3 26,5 2,65 1,58 1,5g 27, 1 26,4 2,35 1,41 1,42
25 1 34,2 33,3 3,25 2,44 2,46 34,0 33,2 z.so 2,21 2,23
32 11/4 42,g 42,0 3,25 3, 14 3, 17 42,7 41,g z.so 2,84 2,87
40 1112 48,8 47,g 3,25 3,61 3,65 43,6 47,8 a.so 3,26 3,30
50 2 60,8 5g,7 3,65 5, 10 5, 17 60,7 5g,6 3,25 4,56 4,63
65 2112 76,6 75,3 3,65 6,51 6,63 76,3 75,2 3,25 5,81 5,g3
80 3 9g,5 88,0 4,05 8,47 8,64 9g,4 87,g 3,65 7,65 7,82
100 4 115,0 113,1 4,50 12, 1 12,4 114,g 113,0 4,05 11,0 11,3
125 5 140,8 138,5 4,85 16,2 16,7
150 6 66,5 163,g 4,85 19,2 1g,8
Capitolul 6: Echipamente si materiale I. lnstalalii de lncalzire
(") <D 0 N ,.... (") N

<D (") <D_ ri......
,.... 0 0 o)
N' ...... 0 0
(") I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
,. .. .
Ol Ol ,.... ,.... ,.... ,.... " " "
N
....---
...... 0 (") <D 0 N (") N co
Ol r-, N Ol ...... 0 ...... LO ......
0,.... ,....
N
(") I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
.q: o) LO o) .q: 0,.... ,.... N,....
co N
- ...... ...... co co Ol
,.... <D 0 (") co N LO ...... <D <D
LO <D_ <D (") .q:
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
(").q: a5 C\J(") ~ """- ,.... LO """- ,....
<D <D ...... ...... co co Ol Ol ,.... ,....
N 0 <D 0
...... .,....... ...... l Ol Ol 0

ILO I I~ ,... . <,..D.. 0 0 C\J (") C\J
,.... .q: o) co
co
.q: co C\J co .q: .q:
LO Ol <D (") <D_ <D
C\J
I I I I I I I I I I I I I I I I I
" "" LO N' <D 0
LO LO <D <D ...... ...... ...... co co Ol 0,....
I I I I I I I -
,.... """ 0 I<D I,.... ,.... ...... N ...... I ,....I
I II II I I C\JI (") (") C\J
C\J
<D <D Ol ...... Ol N 0 LO (")
(")
"C"\
...... 0 .q: o) " ri
C\J C\J
o) """
J
C\J
(")
ri 0 o) ri 0 0 .q: LO LO <D <D """- Ol
<D ...... r-, ...... co
....---- """ """ """ ,....
...... (") Ol 0 <D C\J co (") Ol LO <D 0 (") C\J
"""
I I
0
,.... ,.... ,.... ,....
I I I I I I I I I
co ...... ......
I I I I
0 Ol (") LO 0 Ol co
""" """
!
U)
C\J
I
(")
"""- 0 0 ri 0 o)
(") (") """ """ """ """
C\J LO Ol
LO LO LO <D <D <D
C\J
LO co (") ...... LO
...... ...... co
~
U) LO C\J ,.... en
co LO C\J C\J Ol
Ol <D ......
LO <D C\J co Ol en (") (")
,....
LO LO q
c co
,.... co_ LO C\J
,.... .q: ...... (") ,....
0 co_
,....
=a,,,,....
co Ol N LO co
"""-
<D Ol N <D co
LO LO LO LO <D <D ...... ......
"""-
"..".. "(")" ......
(") (") (") (")
Ol C\J
"""
,.... r-, co
,.... """ co
0 0 (")
".. """ (") 0 <D (") C\J
"""
<D ...... (") <D_ co ,.... Ol (") <D
0
co ,.... Ol C'?_ <D_ Ol Ol C\J
I
"""- """- """- Ol
"""-
I I I I I I I I I I I
- I
,.... N (") <D co ,.... ri 0 a5 ,.... ri <D co ,.... (") <D en ri 0
c,..o.. ......
(") (") (") (") LO LO LO LO <D
Ol N
(") C\J C\J
""" ,""..".. """
N.
C\J
C\J
C\J
I
co ...... ,...."0"" ...... LO <D ...... LO Ol ...... co
LO (")
,.... <D ,....
tr",."..". I I I I I I I I I I I I
co_ o_ (") (")
LO<D 0 """
co co OJ_ (")
...... Ol C\J ,....C\Jri LOC\J ...... """
LO "O""l 0
C\J
0 C\J N .q:
0 LO LO <D_ 0
<D Ol ,.... (")
LO ......
0
ri
(")
,.... ,.... (") N'
,.... (") (") (")
icC \ J ,.... 0 Ol 0
<D
,....
Ol(") <D (")
,....
Ol " " """ """ """ LO LO LO <D
",.. ..
co co ,......... ,. .co..
"N"" ,.. .. ,....
< D LO <D (") 0 ( ") <D
C\J ...... LO
<D C\J 0 co ~ """- LO
Ol 0
0 ,.. . . I I I I I I I I I I I I """ ,.... C\J .q: 0 ...... Ol ,.... ri
LO
u
.q :
,L..O.. co,.. co,.. 0 C\J
"""- LO (") <D Ol
,. ... ,.... .. .. a""5"

C\J N C\J C\J N (") (") (") (") (") (")
'E ,.... """ """ """ """

...... ,....
~ E ,.... """ """ ,.... , ....
L
O
"""
'E
C\J C\J o_ co <D LO ,.... ...... <D (") Ol co
Ol <D_ C\J LO (") <D_
<D <D ...... Ol ,.... C\J .q: <D ...... Ol ",."..".- <D co 0 C\J LO Ol
,.... ...... """
8. :=- I I I I I I I I I I I I
ri .q: (")
"iii
::J
0) ,.... ,.... ,.... ,.... ,.... ,.... C\J C\J N N N C\J (") (") (") (") (")
""" """ """ """
Ji! Qi 2!:.. (") Ol 0 co 0 co <D Ol ...... LO ...... LO (") <D C\J LO ...... (") co
"""
,.... >CO ,.... co_ ,.... <D (") co "L" 0 ...... Ol (")
B Q) (") LO C\J 0 Ol <D C'?_ 0

O"
"""
"""-
Qj I I I I I I I I I I I I LO <D co Ol 0 C\J .q: LO ...... co 0 C\J ri ,....
co
.!!! a. -~ ,.... ri,.... , . .. . ,.... ,.... ,.... ,....
N' LO <D LO
c:::
C\J "" " C\J N C\J C\J C\J C\J (") (") (") (") (") (")
Ol ...... OlN ,....<D <DOl """ <D Ol C\J ,....""" """

"""
0 co ,.... ...... ,....
I Q)
0
co
(") ,....
"OL"" C\J ......_
co 0 <D q (") co ,.... LO_ 0 ......_ C\J C\J
co
LO o_
c E VJ
""" """
o) co I I I I I I I I I I I I ,.... N' ri .q: .q: 0 ...... o) 0 ,.... ri .q: 0 ...... o) 0 ,.... ri LO ~ ,....
'j§ ,.... ,.... ,.... ,.... ,.... ,.... ,.... ,.... C\J N C\J C\J N C\J
.!!! 0 ~ - C\J
(")
(") (")
Ol
(") (")
......
(")
"""
.....
co ,.... co """ ,.... <q """
0
<D LO (") C\J N 0 < D ,.. .. LO (") Ol
<D
LO ...... ...... ,.... LO ......
o_ co co Ol C\J <D 0 "!.
'! I I I <D N Ol N
"""
Ol
o) """ """ o)
ri 0
,.... ,.... ,.... ,.... ri,.... .q: ri .q: 0 ...... a5
o) 0 0 N C\J
~ a5
,.... LO ,.... ,.... 0C\J N'
I I I I I I I I
:II
co ,.... ,.... C\J N C\J C\J N C\J C\J (") (") (")
: I,, , LO
0
...... coLO ,....
(") co Ol ,....
...,..l. .. ,
< D 0 ...... co C\J LO <D 0 (") Ol C\J co
I
,.. ..
C \J """
0
,.... ,.... ...... co """ ...... ...... ......
""" """- """- ~
0 <D <D C'?_ Ol Ol 0 0 C\J LO C\J
...... 0 ~ ~ a5 co o) o) 0 ,.... ,.... ri """ LO 0 ...... co Ol 0 ,.... C\J LO <D ...... Ol C\J
"""
,.... ,.... ,.... ,.... ,.... ,.... ,.... ,.... ,.... ,.... C\J C\J C\J C\J C\J C\J C\J C\J (")
~ 0 Cq\J "<"D"
LO ",."..". ,.... ,....
""" ,.... co 0 (") ......
I
(") 0 <D Ol
Ol N 0 LO N
co
LO Ol
...... ,.... ...... ,.... <D Ol co
I I I co ...... (") ...... C\J <D LO Ol LO (") (") ,.... 0 Ol q ...... ...... <D Ol co_
Ol C\J C\J
"""
0 ri .q: LO LO 0 0 ~ ~ ~ a5 ,.... N' ri .q: LO LO ...... ...... a5 o) 0 ,.... N' ri LO ......
c "o")" o)
0
N C\J C\J C\J N N
Ol LO Ol <D Ol Ol LO
<D
·s: <D ,.... ,.... ...... co ......
I...... ...... ......
co Ol 0 C\J Ol <D
I I """
",."..". ,.... LO
(")
LO
co ...... Ol ...... ,.... LO (") 0 Ol <D ......
C\J C\J 0 co
,.... ,....
LO Ol N co LO ' r,..i.. .,.q..:. ,L.."""O.. ,.... a,.. o,... o,..)..
".q"": ,.... ,N
I I I I
~ LO (") (") LO LO 0 0 <D ...... ~ co Ol ....
o)
""" r i
, .. .. ,.... 5 )
.. .
~ o_ ...... co co ...... <D ...... 0 ......

,.... ,.... ,....
co co LO
<D 0
,.... ...... (") ......
Ol 0 <D (")
cO """
co 0 (") LO
(") 0 LO co (") <D 0 """ ...... N 0 (") ...... <D
(")
""" I I I I
""" C\J """

,.... , . . ,.... N' ri
LO N' N' ri ri (") .q: .q: LO LO 0 <D 0 ~ co co co Ol ., .q: LO LO 0 ...... a5
"""
.: co
.. <D 0 """ 0 """ LO
,.... ,.... ,.,...... .,.... ,.... ,.... ,.... ,.... ,....
'5 """ OlC\J Ol ( " ) (") Ol <D
!,.. ..
L O
LO
co ,.... (") LO ...... N <D
,....
(")
,....
<D Ol (")
,....
<D LO ...... 0 (") ,....
(")
co
0 """co
N <D co 0 ...... co co LO C\J <D Ol ...... ",.".. N,.. ,.... ,..i.. .,.q.
I I I I I I I
~
.q: C\J
""" """
'
". .. :
..
C\J C\J N' ri ri ri .q: .q: .q: LO LO LO 0 0 ~ ~ ~ a5 o) ,.... 0,... ,.... C\J
.
0 ...... """ ......
...... co co ...... """ , . .. . .. .. ..
<D <D <D LO LO 0 (") (") C\J <D LO (" ) ( " )
,.... ,.... """ ,.... Ol
.q: ...... ...... co co ...... C\J co LO

,.... ,0.... ,.... N,....' N,....'
0 (") LO Ol (") 0 (") <D Ol N LO LO (") Ol <D I I I I I I I
C\J C\J C\J C\J C\J ri (") .q: .q: .q: .q: LO LO LO 0 <D~ ~ co co Ol
LO <D Ol <D (") N """ """ 0 <D C\J ,....
""" 0 ,....<D <D co
co co co ,.... N <D q (")co LO co ,.... (") <D co ,.... ...... 0 C\J co (") I I I I I I I I I I I I I I
(") ,.... """ .q: .q: .q:
"""-
C\J C\J C\J C\J C\J ri ri ri LO LO 0 0 0 ~
< D co
00 ,.... "!. ,.. .. 0, .. .. (")
ri <q co LO ......_
N """ Ol
~I
0LO
(") LO 0 LO Ol Ol Ol ...... (") LO ...... 0 C\J co <D
C\J C\J C\J C\J (") .q: .q: .q:
N' ri ri ri """-
Ol
(") I I I I I I I I I I I I I I I I
,....
I I I I I I I I I I I I I I I I
C\J
co :..J... 0
""" C\J """ C\J LO
(") Ol ,.... co co
...... 0
-~
LO
'E LO co 0 co co ...... (")
...... co ,." "..". LO C\J ...... (") 0 <D C\J Ol
I
.q: ri co co Ol ,.... ,0.... ,.... ,.. . .
C \J
,. .. . ,L..O.. <,..D.. .,....... ,...l.
",.".. "L "O"
Q) C\J C\J (") (") (") (") LO LO LO <D
0 E """ """ ,N.... ( " )
,. .. . , .. ..
x .s ".
Q)
""" <D
I. lnstala~iide incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale
LC) (0 '<!" LC) ,..._ ,..... r-; LC) 0 (") co (") ,..... (0 Tabelul 6.6.3. Cote geometrice pentru
(0
C\J i.O ci er) i.O ..; N" cO ci cD (") LC) O"i 0
c,.. ,..... C\J '<!" '<!" ,..._ co ,.....
(") ( 0
,. .... (") LC) co 0 (") prelua-ea dilatflila
C\J C\J C\J C\J (") (") (") (") (") (") '<!" '<!"
o... a - lnaltimea coloanelor [m]
(0 ,..... C\J ,..._ '<!" r-; (") C\J '<!"_ q '<!"_
,..._ <O_ 0)
C\J ,...:- cO ci ci ci LC) C\J LC) LC) 0 LC) i.O LC) LC) Cu un suport Cu un
(")
( 0 ,..... (") LC) ,..._ ,..... ,..._ co
,'<... ,. .... , C\J C\J C\J C\J
0)
C\J
0
(") (")
(")
(")
'<!"
(") (") (") 8agent fix fara compensator
!.". 0 )
.. ... [OC] compensator de dilatare
0) co C\J co '<!"_ LC) o_ o_ 0 co C\J C\J
~ '<!"
co ,..... O"i O"i cO '<!" cD ,..... ,..... cD ci ..; i.O ,..... ci de dilatare $i doua su-
C\J ( " )
,. .. .. ',<... ,. . ,."..
( 0 ( 0 C\J '<!" (0 ,..._ r-, 0) ,..... (") '<!"
C\J C\J C\J C\J C\J C\J C\J (") (")
!.". ... )
(") porturi fixe
..
,..... q q co
Q) LC)
(0
O"i (")
,.....
('!_
LC) C\J cO ..; °'- 0) (")
..; ,..._
,.....
0)
..; C\J
C\J
,..._ cD
(") '<!"_ co_
'<!"
,..._
,..._ i.O
65 16,0-32,0 32,0-64,0
iii:J C\J LC) (0 co
,..... ,..... ,..... ,..... ,..... 0 (") '<!" '<!" (0 0) ,..... 75 13,5-37,5 27,5-56,0
C\J C\J C\J C\J C\J C\J C\J C\J
c (")
85 12,0-24,0 24,0-48,0
~c ,..... ,..._ ,..._
0) (") 0) C\J (0 (")
0
o C\J
0
cD ,.....
C\J
,..... N" cO '<!"i.O C\JO"i 0cD er) er) 95 10,5-21,5 21,5-43,0
C\J
(0 0 (")
co ,..... ,..... (") ,..._
ci 0 C\J (") LC) (0 0) 0 '<!" (0
115 9,0-18,0 18,0-35,5
I ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... C\J C\J C\J C\J C\J C\J C\J
! 0
LC) o_ co (0
,..... 0) ,..._ ,..... '<!"_ co_
,..... ..; ,...:- O"i LC) (0 0 (0
,.....
(")_ LC)
0 LC)
,.....
q r-,
C\J 0
,.....
r-,
130
150
7,5-15,5
6,5-13,5
15,5-31,0
13,5-27,0
~ 0) ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... C\J C\J C\J C\J C\J
ti)
,,
.e (") 0)
,.....
C\J
co ,..._ LC),..._ (")
co
0 '<!" C\J
0
0 Diametrul b - Distanta dintre
c,...o.. C\J ci er) ..; i.O ci O"i N" cO ,....-. ..; er) conductei suporturi fixe [m]
,..._
IO ,..... C\J (") LC) LC) ,..._ ,..._ co 0) ,..... C\J
co ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,.....
0) 0 0
C\J C\J C\J [mm] 150°C 110 °C 95°C 85°C
~ 0 (0'<!"_r-, LC) C\J '<!" 0) 0 co_ ,..... ,..... (") 40 45 59 68 74
I
,..... (")
,..... ,..... ,..... ..; N" er) O"i ,..... ..; O"i ..; O"i 50 50 65 75 83
( 0
,. .... 0
ci ci 0 ,..... C\J (") '<!" LC) LC) (0 ,..._ r-; 0) 0)
co 0) ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,.....
i 65 55 72 83 91
i
C\J 0 '<!"_
(0
(O_co 0
,..._ ,..._ '<!"_ '<!"
C\J 0 (")
co
(") (")
co 80 60 78 90 99
c ,'<...! ,...:- cO i.O i.O (")O"i(")C\J er) LC)r-, 0,..._ LC) ,..._ 100 65 85 98 107
"
.. ,..._i O,..._"ico 0) 0) cO,..... 0 ,.....
,..... ,..... C\J,..... ,..... ,..... '<!",..... ,..... ,..... ,..... ·-
8 LC) :J
ai 125 70 91 105 116
s E
c E
~
(0 LC) '<!" (") (")
co
C\J
0 (0 r-, LC) co (0
LC) LC) Qi -
,cr; 150 75 98 113 124
,..... ,..... co ci N" ,..... i.O cD ci Q:;
..;
&:=' C,...\.J.
'E
C\J 0) C \J
,.. . :-
0) (")
ca
co N" C\J C\J (") (") '<!" LC) a. ..... 175 82 107 123 135
,..._ co ,0..... ,0..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,.....
:J Oi (0 (0 0)
"O
o
B-
>ell (") co ,..._ (") ,..... 0) 0) ·u;
Q )
.... .
lZ ai ~ .E ca 200 90 127 135 149

Q) 0) LC)
,..... -~ (0 er) ,..... cO ,£
.!'!! a. ,.....
I E
§ca LC) (0 ,..._ ,..._
co
0) 0) I I I I I I I
Ol c
N
ca
Q) :J 0
ca
c ·u; ,..._ '<!" ,..... U)
,£
e
U)
ca '<!"
LC)
LC) (0 (")
I I I I I I I
(") LC)
0 ,..... ~ ,..... ,..._
' <_ ! "
_, .. . i.O ci U)
:2 (.)
:J
.!'!! (5 '<!" ,.....
-
U)
LC) LC) (0
,..._ ,..._ co 0) ..... Q)
'! .....-- Q)
>ell
,,
:
0
,..... co
(0 (")
0
(0
,..._ C\J C\J
(") 0) 0
-
E
ca
Ol
Q)
I:I O"i co ..; ,..._ ii
I I I I I I I I
(0 C\J
LC) LC) (0
(0 ,..._ U)
IO '<!" (0 Q) Q)
.....
'l! (") (0
,..._ co ,..... '<!" (0
(ii
·;::
ca
~ 0 (O_
,.....
C\J '<!"_ (") (0
,..._ N" cO I I I I I I I I 0 ~
co (0 N"
f
'<!" '<!" LC) LC) (0 (0 >ell
> c
~
(ii
.....
c
cD - .... .
)
"(3
=a 0
Q)
q (0 ca
(ii :J a b
U)
,..._
·so
I I I I I I I I I I I I I (.)
(") Q)
(.) "O "O
0
~ cD C\J ,.....
I I I I I I I I ·u;.I E ..91 ,£ IQ) I I I
-
-
0 LC)
c.;
·;::
Q)
·::;
(") "O
.....-- >ell . ....
LC)
~ ca :; Q)
:; i.O
I
I I I I I I I I I I I I
(.) ·a.
! x :;
- c
I
·;:: (.)
.0
ca
0 Q) Q)
Q)
(.)
Q)
~ i.O I I I I I I I I I I I I I I 0
U)
U)
a. Q)
0
Q) :J
LC)
U) 1il
c
(.)
..; I I I I I I
:..-.:.:.:.:. 0
I I I I I I I I
c c d
>ell ~- :J
0 a. Q)
U)
·::; iii Fig. 6.6.1. Susiinerea ievilorcu

Q) E Q)
..; I I I I I I I I I I I I I I
,£
.$. (.) c
I I I I I I I I I I I I I I
0 "O -
a.
diametremici:
:J
. .. ..
"O
(") . .... Q)
0
I I I II I II I I I I
(.) II Q)
ca ..91 carlig; b - cu tensor; c - cu arc;

er)
- c ·c: ...Q)..
-
LC)
C\J
I I I I I I I I I I I I I I
<(
f:=
E ·u;
:J
0(.)
:J
c
-
ai
Q)
d - cu tier lat gaurit;
1 - tier rotund incastrat; 2 - carlig; 3 -

a: Q)
E
-
I
"S etrier; 4 - colier; 5 - tensor; 6 - arc;
C\J LC) 0 C\J
Ill
7 - tier lat gaurit.
Q) ~
.s I I I
..... ..... ,..._ (0 0) (0

,..._ 0 co ,..... Cl)
0 0 0
Ci I
Q) 0 'E ,.....
0) LC) (") 0) '<!" (0 ,..._
·;:: '<!" ,..._ 0) C\J LC) 0 ,..... ,..._
C\J C\J C\J C\J (") (") (") '<!" '<!" '<!" '<!" '<!" LC) LC) 0
E
Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstaletll de lncalzire
6.6.1.1.3 Sustinerea Ji prinderea - plase de conducte, cane sunt ampla•
tevilor sate la plansee; a = 12-s [m/m·K];
Solutiile de sustinere a tevilor se adop• - suporturi fixe sl mobile In cazul am• .1 T - dlterenta de ternperatura lntre
ta In functie de caracteristicile lor plasarii In canale termice. temperatura maxima a tevii In
tehnice (diametru,existents sau nu a Tevile amplasate In apropierea pere• timpul tunctionarii instalatlei $i
izolatiei, flu• idul Incalzitor etc.) precum si tilor si stalpilor, sub platforme sau sub temperatura tevii In perioada de
de forma si natura elementelor de grinzi, se sustin pe console executate montare (considerata 0 °C).
constructli, locul de amplasare, traseul din profile L sau T lncastrate sau prin• Dilatarea tevilor orizontale sau verti•
lor etc. se de elemente de constructil. In func• cale este preluata, In general, prin uti•
Tevile cu diametre mici (pana la 2") tie de diametrul si panta tevilor, natura lizarea curbelor rezultate din traseu
se pot sustine cu dispozitive executate agentului termic (apa sau abur) se precum si a compensatoarelor In torrna
din doua parti (fixa si moblla) (fig. 6.6.1) determina distanta dintre punctele de de U $i L.
Tevile se mai pot manta pe: sustinere cu relatia: Coloanele verticale se prevac cu
- console, cand tevile sunt amplasate suporturi fixe la mijlocul coloanelor sau
langa pereti:
250
/ / /1 "/, '/
'=2.1- [m] (6.6.1) cu compensatoare de dilatare montate,
de asemenea, la mijloc, lntre suporturi•
200
II ~~ 11
~
v~ le fixe (tab. 6.6.3 a sl b).
In care:
v a - este saqeata adrnisibja [mm/m); Se recornanda ca legatura coloane•

-~
co E 150
/ /, 'l,0
t 125
~/ ""'" )/ '/I I
I - momentul de inertie [cm4]; lor la conductele de distributle sa se
-::J
0::J
ii;-g
ED
80
f---
---~/ punzatoare preluarii dilatarii verticale.
) '//. r/. I me - greutatea tevii [kg/m). faca orizontal, avand lungimea cores•
6~ 70
,,,.,,,. '
Pentru calcule practice se poate
~ ? utiliza $i relatia sirnplificata Tevile orizontale din otel care alcatu•
50
Ho f) -1. ~ ~
) .( ,, '/ I= o. 4 ... o, sJD [m] (6.6.2) iesc distributia pentru preluarea dilata•
rilor se prevad cu autocompensatoare
40
~,:·
32 I In care D este diametrul tevii In [mm].
1,5
ln calculelepractice rapide se pot de U (fig. 6.6.5) montate lntre doua
2 µ
' " utiliza si graficele din fig. 6.6.2 si 6.6.3. suporturi fixe, la distanta determinata
*
g
(!)
]! 2,5
g 3 tunctie de temperatura aqentilor termici
5-E s.s ~ ~~·, ""~9t 6.6.1.1.4 Preluarea dilatjriitevilor (tab. 6.6.3,b).
t;" 4 .;,.~.Q,-~<,, Alungirea unei tevi se deterrnina cu
c:: Iii
'~-~
c0 6
-, ~· .. relatia 6.6.1.2 Tevi din materials cu structunl
' ·,
& = 10 a · .1 T [m) (6.6.3) tennoplastid
"' "
g~ ·
.!!1 (!) 8 ' In care:
Cl "O
10 10 - este lungimea tevii intre doua 6.6.1.2.1 Caracteristici principals
·.I\. Tevile contectionate din materiale cu
Fig. 6.6.2. Distaniadintrepunctele suporturi fixe la temperatura de
de sprijinale ievilordin oie1. montare [m); structura terrnoplastlca utilizate In in•
a - coeficient de dilatare liniara, stalatiile de Incalzire prezinta multiple
avantaje: rezistenta la coroziune, timp
redus de montare $i reparatii, bune
izolatoare termice $i electrice, posibili•
tatea lipirii si sudani la temperaturi sea•
zute, pierderi de sarcini reduse etc.
Prezinta unele inconveniente: coefi•
cienti de dilatare mari, limite la tempe•
raturi, rezistente mecanice reduse etc.
Ca materii prime sintetice sunt utilizate
polietilena dura si moale (de lnalta
respectiv, joasa densitate), ca si poli•
clorura de vinil (PVC dura),
Din aceasta categorie tac parte:
100 1 0 200 250 300 - tevi din polietilena (VPE),executate
a Lungimea consolei I [mm]
din polietilena de lnalta densitate
(HOPE) prin diferite metode de fabrica•
tie determinate de cerinte tehnico-eco•
nomice de calitate. Prin reticulare (for•
2000 c '~
Cl
.:=.. ' I\.. \. I\. '
'
r-,
"'!...
r-,
I('
~1<'o
I
~±t0- ¢O-t1,s
marea de legaturi tridimensionale In ur•
ma unui proces chimic sau fizic) se
"Eo, 1500 ..... "'<>o ~~
'1"!. ' I' --

obtine un material flexibil $i rezistent la
----
l 'a ~ '<13 ,..._,..._,
::J
(/)
0-tJ, ~ presiune $i temperatura. Din aceasta
2i.1000 1"'- --....!:. 6o
'" c O-te(Bo
l~-l"? Bo-tea
.... Oo-t, r-.. r-
categorie tac parte tevile ,.ECOTUBE"
•C<l
~ r-.... I
' ~ c ?o-t;; '<B~-t1. ,,,_ ....:.~
---
B 500 I I
'·"cu' 500 1000 1500 2000
2500 b DeschidereaI [mm]
~ 0
fabricat Franta (tab. 6.6.4), tevile EUROFLEX $i Tevile EUROFLEX pentru instalatii
e In UNIPIPE fabricate In Germania. de lncalzire sunt executate din
polietilena reticulara VPE - c (PEX) cu
Fig. 6.6.3. Lungimea I a suportuluide susiinerea ievilordin trei straturi (fig. 6.6.6.) $i prezinta
oiel:
urmatoarele caracteristici: temperatura
a - suport tip console; b - suport tip plafon.
I. lnstalalii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale
30 maxima de lucru de 95°C; presiunea
_,.
I
.,. ............... norninala PN = 6 bar, iar cea maxima de
:[20 .L
~<]
tQ Up~nct fix ....... ..... ... Pmax = 20 bar; conductivitatea termica
·5 r ... ..,,_,.,
"" / ,/ I/ t> J...= 0,35 W/m·K mm coeficientul de dila•
"5 15 ~ --l-Punct fix ./ !/ -:... ..... I/ tare a = 2 · 1()·6 rn/rn-K.
~PJ:.;. i.-:. ...::;... ~ :::;/ / .....
I v Alte caracteristici tehnice sunt date
~ ~~
~ -: ..... ...........
... /. ~ In tab.6.6.5.
i ji 10 ~ ./
g- 9 I -"' c0~~P300 25u. ...... ..,.,,....,... ;;;..-::; I-"".: ..... Tevile UNIPIPE se executa cu
_,.
0
~ 7
8 .....c:~"'...,,.
...,,,.. I./ r..500 150
/
./
V"
I/ ........ ..:..-::;.. ".:. -"
'~ ~ ..,.:;,..-:: ...... ....
..-I
..... diametre: 14 x 2; 16 x 2; 18 x 2; 25 x 3,5;
........... ....... -i... .... ~
"""" -- ~ ..... l?foc;s ~ ~ ~
"4- ;...""'" ~ 32 x 3 mm, In trei culori diferite pentru a
~ 6
...... :::;..... v ...,,,.. I..,..;' v-:;..-~- :;:::-.'. ~ v ......... _,. pune In evidenta domeniul de utilizare:
·5 5 ..... I/
. . .-~ ......
v ..... ......... f··-~ :;...- ..... ...
"5
~
..... ..... ....
4 ...... .......
c..-: ~ ::;;.-
~ ~ ~
........
/
......
~
.JU
/
..........
....... ~·
....... .....
I./
_,.
.....,,,. UNIPIP S - maron si UNIPIP H - alb
pentru temperaturi de pana la 95°C si
ell v ~ ~ ~ ~ v presiuni sub 10 bar; UNIPIP F - rosu
I 3
v
:::a _,. .... ....
~ ::::'. v-: i:a:: ~ pentru temperaturi de pana la 60°C si
•ell 20 ....
E
v~ v
v v ........
v -- ....... .....1v
'e ....... presiuni sub 6 bar.
. E 2
v
ell
~ 1,5
·ai
...... -- v . . . I/ cuta cu diametre cuprinse lntre 32 sl
125 mm. Din aceasta categorie sunt
c:::J
I/
.......
_J 1,0 ....... utilizate tevile din polipropilena co•
0,9 ...... polirnera ,,COPRAX" (tab. 6.6.6), tevile
0·8 din pohpropilena ,,POLYMUTAN" (tab.
15 20 30 40 50 60 70 90 120 150 200 300 400 6.6.7) $i cele cu arrnatura din aluminiu
Diametrul nominal al conductei [mm] ,,PROSTAB".
Fig. 6.6.4. Detenninarea bratului autocompensatorului la ievile din otel, - tevi din polipropilena (PP-R) se exe•
cuta cu diametre cuprinse lntre 20 x
Diametrul conductei [mm] 3,4 si 63 x 10,5 mm. Aceste tevi se pot
Dimensiunile conform
schitei alaturate mm l
L, L B A
21S,8
200
I
194x5
150 125 100 90
159x\5 I
133x4
12'1x4189xJ,5
102x3,5
BO
76x3
70
17dx3
60
I
57x3
50 40
45;2,5
38x2,5
bJ 30
folosi atat la sistemele de tncalzire cu
corpuri statice cat si la Incalzirea prin
radiatie pe plafon sau pardoseala,
- tevi din polictonre de vinil clorurat
220 1310 110 1200 ,,GLASTOFERAN" executate de firma
germana TERMCONCEPT. Se utilizea•
l-2_6_0+1_48_0-+-13_0+1_3_50-++-~+---1----1~-+-~l--+---+---I-+~--+~~/~
za sub denumirea de TC - QUICKPIPE
GLASTOFERAN, prezentand urmatoa•
1-3-00-+_16_5_0~1-50-+-15_0_0-++---1--1~--1~-+~+--+--+~+--1--~,I~
rele caracteristici tehnice: diametre
380 1840 190 1650 ~~ c _l lntre 16 si 110 mm; presiunea maxima
:,..(:)
de lucru Pn = 25 bar; coeficientul de
1-4.o.::2:..;;,0-+-196=0+2::..;1"'0+-1"-'7-"6=-0 ++--+-+----l--+--+--+---11-- -: .
/
:-~:: °'~ I
,..,<,
I I
480 2040 240 1800 /

560 2130 280 1860 I/•~~
If:8-:
I I
i-68-0-t-22_9_0+34-0+-1-9_5_0H---+-+----1-/.-+l/.-'.-~"""~r'l +:ezistenta la rupere a~A L

720 2390 380 2000 /_.it;.-c> materialului s-a con-
/., ~ ~' siderat ca est~:
1
b ;,- '4 1
b
900 2500 450 2050 l/....._~e
1
T,=30 kg/mm , L ,
t----t~-+~+-~H--+-+~-Y~ 1
1100 2650 550 2100 I /<::}' Punctele B $i C nu trebuie imobilizate
t-:1~24.,..-+--+-+--H--+/--Y
I/ trebuie sa aiba posibilitatea si'I se
deplaseze liber m aceste puncte, Fig. 6.6.6. Teava tip
0 2780 620 2100 conducta fiind eel mult simplu rezemati'I
EUROFLEX VPE -c:
Fig. 6.6.5. Detenninarea caracteristicilor constructive
- teava de baza din PVC - c, de
ale compensatorului de dilatare U la ievile din oie1.
Inalta densitate; 2 - strat intermediar;
3 - pelicula EVOH din aluminiu
pulverizat In camp electrostatic.
Tabelul 6.6.4. Tevi din polietilenll

reticulatA tip ECOTUBE
Dimensiuni Grosimea Masa Conti nut
peretelui unitara de apa
medie
[mm] [mm] [g/m] [1/m]
8x6 1,0 25 O,Q28
10x8 1,0 30 0,050
12x10 1, 1 42 O,Q75
Fig. 6.6.7. Tehnologia de Tmbinare a ievilor TC - QUICKPIPE: 16x13 1,5 72 0,133
1 - taiere; 2 - finisarea sectiunii: 3 - decapare; 4 - aplicarea adezivului; 20x16 1,9 111 0,206
5 - lmbinarea (lmpingere fara rasucire): 6 - curatirea lmbinar!i. 25x20 2,3 175 0,327
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala!ii de lnealzire
Tabelul 6.6.5. Tevi din polietilena reticulatA tip EUROFLEX dilatare a = 70 · tff6 rn/rn-K:
Dimensiuni Puterea ter- Debit Viteza de transport Conti nut Pierderea de - tev! din polibutenii (PB), se executa
din material sintetic termoplastic, par•
mica maxima maxim maxima a apei de apa sarcina unitara R
tial cristalin. Sunt rezistente la socuri,
[mm] [W] [kg/h] [m/s] [l/m] [mbar/m] sunt flexibile si au o mare rezistenta la
16x14 5100 230 0,8 0,079 8,0 fluaj, la abraziune :;;i tensiune.
18x16 7400 330 0,8 0, 113 6,0
25x20 10000 430 0,8 0, 154 5,5 6.6.1.2.2 Tmbinarea tevilor
Tevile din material plastic se asam•
Tabelul 6.6.6. Tevi din polipropilena tip COPRAX bleaza intre ele cu fitinguri, prin sudare,
Dimensiuni Grosime perete Lungime Dimensiuni Grosime perete Lungime lipite sl infiletate, astfel:
- tevile din polletitena reticuiara (ex:
[in] [mm] [mm] [m] [in] [mm] [mm] [m]
tevi tip TC - EUROFLEX) se lmbina cu
3/8 16 + 0,3 2,7 4 1112 50 + 0,5 8,4 4 fitinguri din alarna crornata prin presare
1/2 20 + 0,3 3,4 4 2 63 + 0,6 10,50 4 la rece cu un inel de presare-etansare,
3/4 25 + 0,3 4,2 4 2112 75 + 0,9 12,5 4 Gama de fitinguri permite trecerea in
11/4
1 32 ++ 0,4
40 0,3 5,4
6,7 4 3- 90 +- 0,9 -
15,0 4- instalatie
tent (otel desau
la uncupru)
tip de la
material
tubul exis•
TC•
EUROFLEX.
Tabelul 6.6.7. Tevi din polipropilena tip POLYMUTAN La operatia de imbinare, fitingul poate
Diametru Dimensiuni de tabricatie [mm] pentru Dimensiuni de tabricatie [mm] pentru
conducte din Polymutan nearmate conducte din Polymutan armate cu
[mm] Pn=10 bar Pn=20 bar Pn=25 bar zinc* cupru otel
10 - 16x2,7 - - 12x1 ,0 -
12 - 20x3,4 20x4,0 3/8(12,5) 15x1 ,0 15x1,0
15 - - 26x5,0 - - -
16 20x1,9 25x4,2 - 112(16) 18x1,0 - Profil Profil Profil Profil Profil Profil
20 25x2,3 32x5,4 32x6,4 314(21,6) 22x1,0 22x1,2 40/120 40/60 38/40 28/30 38/24 27/18
25 32x3,0 40x6,7 40x8,0 1(27,2) 28x1,5 28x1,2
30 - - 50x10,0 - - -
32 40x3,7 50x8,4 63x12,6 1114(35,9) 35x1,5 35x1,5
40 50x4,6 63x10,5 75x15,0 1112(41,8) 42x1,5 42x1,5
50 63x5,8 75x12,5 - 2(53) 54x2,0 54x1,5
60 75x6,9 90x15,0 - - 64x2,0 -
65 - - - 2112(68,8) - -
70 90x8,2 - - - 76, 1x2,0 76, 1x2,0
r
*) Pentru conductele armate cu zinc dimensiunile sunt in [in(mm)]
t.L 1 t.L2
'if II
'
I t-i':::::::
- II
co
II Ill
b
L
a
Tip L
I~
b
co
11111 11111 JI Ill II Ill

T T c
L L Tip Z Fig. 6.6.8. Elemente de susiinere
a conductelortip MUPRO
Tip U
Fig. 6.6.9. Tipuri constructivede compensatoare de GmbH:
dilatare a - profile din metal;
b - e/emente de fixare; c - co/ier.
I. lastalatii de lncalzlre Capitolul 6: Echipamente ~i materiale
fi rotit la cald, prin incalzire cu aer cald 6.6.1.2.3 Sustinerea 'i prinderea tevilor
Tabelul 6.6.8. Coeficienti de dilatare
- fara ca etanseitatea sa fie atectata. Tevlle din material plastic, ca si cele
Tipul Coeficientul Exista sisteme din tuburi din PE-xa din metal, folosesc profile metalice de
materialului de dilatare cu imbinare prin rnanson alunecator, sustinere, fixare :;ii insonorizare. Gama
tevii a [mm/m·K] imbinare nedernontablla ce poate ti po• acestor profile este foarte variata de•
otel (OL) 12,5x1Q-6 zata in $apa sau tencuiala (vezi siste• pinzand de caracteristicile tevii si locul
16,5x10·6 me REHAU, la finalul volumului). de montare. Firma qerrnana MOPRO
cupru (CU)
- tevile din pollctorura de vinil tip TC GmbH a realizat elemente de fixare
TC-GLASTOFERAN 70x10-6
- QUICKPIPE se irnbina prin fitinguri si (fig. 6.6.Bb) si coliere de sustinere
Pcllclorurade vinil (PVC) 80x1Q-6 arrnaturi executate din acelasi material (fig. 6.6.Bc).
Polibutiiena(PB) 130x1Q-6 precum sl prin fitinguri din alarna cro• Colierele de sustinere a tevilor sunt
Polipropilena(PP) 150x1Q-6 rnata sau nu. Legaturile se realizeaza protejate cu garnituri insonorizante si
Polietilena(PE) 200x10-6 prin lipire la rece cu adeziv, operatiile se folosesc tipurile: colier standard cu
de lucru fiind prezentate in fig. 6.6.7. doua suruburl; colier cu doua suruburi
sistem pivotant - desfacere fara de$u•
Lungimea tevii L [ m] ---+ rubare; colier cu cochilie din poliuretan
foo
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 dur :;ii colier pentru tubulatura indus•
20 triala, Elementele de sustinere a tevilor
din material plastic pot ti utilizate sl
pentru sustinerea $i prinderea conduc•
~80-+--+-1t-Ht--+t-+-Jl't-7'_,,..~"'7'--111"7+.,,,._~'7f'-~.,,,._-+--+-~t-----t telor din metal, in special, a celor cu
~ diametre mici.
>Cll
~ 60-+-+-ltH'+-.f-lt-FT~"Tl-.~V-:.~"'7'C,,C--t--+---l~+--+~t------i
6.6.1.2.4 Preluarea dilafjriitevilor
~50~+-+H-1'-l-ir.r-J~if7"nt'7$~"51""-+~+--t---t~+--+~t-----1 din materiale plastice
2
w 40-+-HfH-1-/h~.,....¥7~1"'7"'!---+--+~-t--+---l~+--+~t------ Unul din dezavantajele tevilor din
i materiale plastice ii reprezinta faptul ca
"O au coeficientii de dilatare mult mai mari
,19.
c decat ai celor din metale (5 ... 15 ori)
~ 20 (tab. 6.6.8). Pentru preluarea dilatarilor
"0 " se prevad, pe traseu, curbe $i com•
pensatoare in torrna de U sau Z. Pen•
tru conductele de tip TC - QUICKPIPE
0 10 20 30 I 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 GLASTOFERAN in fig. 6.6.9. sunt pre•
t 150
240-+--'--+--'--+--'--+-+-~~-'-.-+--l--+--'-+-r'-+-Y....--'--f-'--+-~-'--t--'----t
zentate caracteristicile constructive ale
tipurilor de compensatoare, ale carer
valori se pot lua din diagrama din
fig. 6.6.10.
Ex.: pentru o conducta tip TC -
QUICKPIPEcu un diametru D 25 mm, o
lungime L = 10 m sl o diterenta de tem•
'E 200-+- ,, -+----...~>--+-+-,......... ,I-- peratura L1 T = 50 K, aleqand un com•
~
:~
c
:::J
(ij 180 pensator de tip U (fig. 6.6.9), se obtine
Cl]
w lungimeabratului a= 100 cm (fig. 6.6.10);
t6:::J considerand raportul a I b = 1 I 1, rezulta
160 ca si bratul b = 100 cm.
~
:::J
.lo
c
w 6.6.1.3 Tevi din
Q. 140 cupru
·5
3 Tevile sunt realizate din cupru dez•
oxat cu fosfor. Sunt obtinute prin tra•
~ 120
m gere fara sudura lonqitudinala si pre•
E
·ei
zlnta urrnatoarele caracteristici tehnice:
c
:::J 100 conductivitate terrnica: ). = 378 W/m·K
si coeficientul de dilatare a = 16 · 10-6
_J
rn/rn-K. Avantajele tevilor din cupru

sunt: usurinta in procesul de montare,
executarea Imbinarilor in timp scurt,
pierderi de sarcina mici, rezistenta ma•
re la coroziune, rezlstenta mare la pre•
siuni interioare ale fluidelor etc. Ele se
pot livra Incolacit sau in tronsoane
drepte (4... 6 m). Dezavantajele tevilor
din cupru constau in faptul ca sunt
foarte scumpe.
Fig. 6.6.10. Detenninarea imbinarea tevilor din cupru se face,
ca si la celelalte tipuri de tevi, prin: fi•
caracteristicilorconstructive ale
tinguri, rnansoane, reductil, teuri, coturi
compensatoarelodr e dilatare. si curbe de diverse rnarimi.
Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstala~iide Inealzire
Asamblarea tevilor se poate face cu: na dura (PED) ce asiqura dilatare linia• - tevite preizo/ate tip IZOTEROM pro•
sudare prin capilaritate (cap la cap), ra• ra a = 200 · 10-6 m/m·K; coeficientul de duse de S.C lzoterm SAL Baia Mare,
corduri mecanice (prin compresie; =
conductivitate terrnlca A 0,44 W/m-K. prezlnta urrnatoarele caracteristici
guler strans prevazut sau nu cu garni• Tevile destinate retelelor montate aeri• tehnice: diametre lntre 20 si 1000 mm;
tura din material plastic; guler de forrna an (stalpi, console etc.) sunt protejate izolatie terrnica realizata din spurna po•
troncontca evazata si stranqere cu piu• cu o manta realizata din aluminiu, tip liuretanica rigida (PUA) - ELASTOPOA
lita speciala) si fara racorduri interme• SPIKO. lmbinarea conductelor se reali• rnarca a concernului german BASF;
diare, prin procedeul teava In teava $i zeaza cu: protectie mecanica 2 izolatii termice -
sudare prin capilaritate. In tab. 6.6.9 • curbe realizate din coturi preuzinate sau la montaj aerian, tub spirala din tabla
sunt date caracteristicile constructive prin lndoire la rece. Curbele au capete de aluminiu, iar la montaj subteran -
ale conductelor din cupru. drepte de minimum 0,5 m, sudura tub din polietilena de lnalta densitate
realizandu-se In mediu protector ce asi• (PEHD). In tabelul 6.6.10 sunt date
6.6.1.4 Tevi preizolate gura o lmbinare perfecta. Stratul de toate prevederile specifice de caldura
Din aceasta categorie tac parte tevile baza se sudeaza cu instalatia de sudat In W/m, pentru tevi preizolate montate
metalice preizolate termic cu spurna In argon iar urrnatoarele straturi cu in• In parnant (adancirnea h = 0,80 m,
poliuretanica:
- teviie preizolate tip ISOPLUS pre•
stalana de sudat cu C02; temperatura solului es = 6°C si coefi•
• ramificatii, care au cornpozitia cientul de conductivitate al solului
zinta urrnatoarele caracteristici tehnice: identica cu a tevii de transport, ele As = 1,0 W/m·K) sl tevi preizolate mon•
diametre lntre 3/4 $i 6", lungimea de fiind preizolate In fabrica: tate aerian (temperatura existenta A5 =
livrare 6 m; izolatia terrnica este reali• • rnansoane utilizate pentru izolarea si 1,0W/m·K);
zata cu spurna tare de poliuretan etansarea tevilor de transport; tevile preizo/ate ECOFLEX
(PUA); protectia exterioara este realiza• interiorul se umple cu aceeasi spuma (fig. 6.6.11ab) sunt executate din una/do•
ta cu manta contectlonata din polietile- ca si tevile; ua conducte centrale PE-X (polietilena re-
Tabelul 6.6.9. Caracteristicile constructive ale tevilor din cupru
Diam. ext. Grosimea peretelui g [mm] Diam. nom
De [mm] 0,8 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 D; [mm] ECOFLEX
6 x x 4
8 x x 6
10 x x 8
12 x 0 10
15 x 0 x 13 a b
18 0 x 15
ISOPLUS
22 0 x 20
28 x 0 25
35 0 32
42 0 x 40
54 x 0 50
64 0 -
76, 1 0 x 65
88,9 0 x 80 Fig. 6.6.11. Tevi preizolate
108 0 x 100 ECOFLEX •i ISOPLUS:
x - diametrele uzuale; 0 - diametrele neuzuale a - o teeve; b - doua ievi.
Tab. 6.6.10. Pierderile specifice de caldura in [W/m], pentru tevi preizolate ISOTEROM montate in pamAnt sl montate aerian.
Diametru exterior
manta de Pierderea specifica de caldura [W/m] la diverse temperaturi ale agentului termic ... °C
protectie
montaj montaj 50 70 90 110 130 150 180 200
Dn in aerian
parnant
lrnrn [rnrnl [rnrn] rn.p" rn.a" rn.p m.a rn.p m.a rn.o m.a rn.o m.a rn.o m.a rn.o m.a m.p m.a
50 110 110 5 16 7 21 10 25 12 30 14 35 17 40 20 47 23 52
65 160 150 5 16 7 21 9 26 12 31 14 35 17 41 20 48 23 53
80 160 150 6 20 9 26 12 33 15 39 18 45 21 51 25 61 28 67
100 200 200 6 19 9 25 11 31 14 37 17 43 20 49 24 59 27 64
125 200 200 6 30 8 39 11 48 14 58 17 46 20 76 24 90 26 99
150 225 250 8 27 11 36 15 43 19 51 22 60 26 68 31 80 35 88
200 315 315 10 34 14 45 19 55 23 65 28 76 33 86 39 102 44 113
250 400 400 9 33 14 43 18 53 23 63 27 73 32 83 39 98 43 108
300 500 500 8 28 12 37 16 46 20 54 24 63 28 72 34 65 38 94
400 630 600 10 31 15 40 20 49 25 59 30 68 35 78 42 92 47 101
500 710 710 14 46 21 60 27 75 34 89 40 103 47 117 57 109 63 153
*m.p - montaj In parnant
"rn.a - montaj aerian.
I. lnstalatii de inealzire Capitolul 6: Echipamente si materiale
ticulata), materialul izolator termic PE - 6.8.2.1 Robinete manua/e 8.8.2.1.1 Robinete cu simp/l reg/are
X Sunt: robinetele cu sirnpla reglare Echilibrarea se face pe racordul de
$i mantaua protectoare PE - HD (polietile• na (fig. 6.6.12,a) $i dubla reglare (fig. reglare. Firma tranceza EUROSAR
de inalta. densitate).Caracteristicileteh• 6.6.12,b) de pe conductele de ducere COMAP produce robinete coltare sau
nice sunt date in tab. 6.6.10. sl de intoarcere. drepte cu dimensiuni de 3/8 .. ·3/4" cu
Piesele de leqatura sunt, in general,
din alarna cu dimensiuni corespunza•
toare conductelor. in punctele in care
au lac derlvatil, trecerea de la sisteme•
le cu o singura teava la cele cu doua l..J
'!~~, I;
tevi, precum si montarea de vane, se

prevad camere de control.
~
r
6.6.2. Robinete de reglare
la corpurile de incilzire Tabelul 6.6.11. Caracteristicile Tabelul 6.6.12. Caracteristicile
constructive ale robinetelor cu dubla constructive ale robinetelor cu dubla
Sunt utilizate pentru reglarea debitu• reglare coltare tip COMAP reglare drepte tip COMAP
lui de agent termic si a pierderilor de G B D H L G B D H L
sarcina la corpurile de Incalzire. Gama 3/8" 49 43 59 20 3/8 " 75 43 61,5 26,5
Se destul
este folosesc:
de varlata, 1/2"
3/4" 53
63 43 57,5
58 2623 3/4"
1/2" 98
82 43 61,5
59,5 29,5
33,5
- robinete manuale,
- termostatice sl 1" 73 43 56 30,5 1" 102 43 67 32
- cu 4 cal.
5
a b
Fig. 6.6.13. Robinete cu dubli
Fig. 6.6.15. Annituri de reglare pe
reglare:
conducte de intoarcere:
a - co/tar; b - drept. a - co/tar; b - drept.
6
1000
7 8
6
8 5 I IJ I ' IJ I I
4 Ill I
v
3
/
, J
, I I
2 2 Ir 1/1/,/
3 ta
.0
._S100
8
©c 6
4 :0 5
e 4
, J
J
v
I/ J
~
, rt
5
,!: I I
3 v J
•e ll
c 2
-~
ca
Cl)
Q)
1:l 10
ca 8
6 ~ 6 IJ
II
Q)
1:l 5
7 t 4
0:: 3
8
a. 2
<I
Fig. 6.6.12. Robinet manual COMAP:
a - simpts reg/are; b - dub/a reg/are
1 - corp de rnanevra; 2 - plesa rnobila 2 3 456789100 2 3 456781000 2 3 4 567810000
cu tijfl cadru; 3 - presetupa pentru 'iJ - Debitul de apa [l/h]
dubla etansare: 4 - dispozitiv de Fig. 6.6.14. Pierderile de sarcini in robinetul cu dubli reglare
reglare; 5 - piesa rnanuala de
schimbare (cu o plesa termostatica si o in funciie de debit'i treapta de reglare T:
piesa de golire);6 - corpul robinetului; 7 Nata: coeticientli Kv pentru robinet co/tar sunt: Dr= 318''/Kv = 1,7; 112"/1,9; 314"/3,3; 1"/8,5
iar pentru robinet drept: Dr= 318"/Kv = 1; 112"/1,25; 314"/2,5; 1"16,5.
- ventil; 8 - piesa de prindere
filetata.
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lastalatii de lncalzire
prindere prin filetare sau sudare de cheie speciala, pierderile de sarcina la un robinet cu
conducta de legatura. Aceeasi firrna franceza COMAP pro• dubla reglare, in functie de treapta de
duce robinete coltare (fig. 6.6.13 a) $i reglare, este prezentata in nomograma
6.6.2.1.2 Robinete cu dubM reg/are robinete drepte (fig. 6.6.13 b) ale carer din fig. 6.6.14.
Echilibrarea se realizeaza prin limita• caracteristici constructive sunt date in
rea ridicarii clapetei datorita unui surub tabelele 6.6.11 sl 6.6.12.
micrometric incorporat si reglat cu o t.eqatura dintre debitul de fluid $i
I I g:,-0'"'
QUITUS I
I @...~~~o~'
120
-(3/8" Si 1/2" ~~
10 0 =201E-coltar -
T; / »<; ......- -
80 -2010-drept - - - - ~ .....- ...,.....'2.\01 ~~
v......... ~~ ...
8
i v .,// ...... / ...,'\\0
'--1 ~
60 v .. ~
<,
/
50 '/ <':)\\}~ -
v:: /
...../.
........... ~ ~ l,.L;.(), I ":> \Ule ......
40 --\l:i:~~
... 30
'i v ? ........../
...,.....,. v
ii .....
Q) -'2. ~ r:i\u1e ./ /
0 -,'\.,V /
20 v / /
·>
/ V'
... /
Kv=0,30
Kv=0,30
10 v
.........
10 14 20 30 40 50 70 100 140 200

~p - pierdere de sarcina [mbar] .
a
QUITUS NORMAL
::318" si 1/2")
\ ~~
I ..•
200E-coltar - '3' ~~~.....-. \u<e .
400 ~ 2000-drept - - , i,...- ... ~ d .....
~IC2: ..l>~ .... ~ . '2.\~.... •
300 .. . ...
......
.._ ...
<,
r-, ~I_.,
0 10' /~ ... ~ ~1?> '\ \1}17>
r-
.--...... ... r-. v ~ ..../
\":> -·-
~"'~1..01e;..
... .... »: I/
......
i...-""'
:. .
- -~~
1-'.'.-:u<e ~~
0 ~ ... /
.. ~ , , v ·'"
. "
ii ...
... 0 ~ / ....... \):i~
/
........ ~ v
I/ .,, ...... I/' ......
...... v
v ............
_,V
.; 40 i,...-
......
30 - v' v v v' Kv=0,72
20
............ v Kv=0,64
v ...... I I I
20 30 40 50 70 100 140 200 300 400
~p - pierdere de sarcina [mbar] ---.
b
1200 ~ au'1rJs I I I I @ I ,>£g:,'0'"'

1000 (314" ll I I I I .i_\~I}~ I.... ,,-
:= 200 E x 3 colter ....
,_ \u<e -
800 ~ 200 D- 3 drep -2J A ~ ...............
,
---- .,,..
700 ~ 2. \u<~ .... i--.---
i 0
.... ~L.:: ~ >< A":: :;1< - '\?/ .
~ ,....
600 1 ? 1 . . . . . ...- \Ule~
50 ,
:c
.......-"':~ .... ......-". ... I} I-?- ... '\ \-$~
:::::, 400
,~ ...
. . . t:: .... .-;: .
.... /'-.....-..;.:.;.:.:_... ...... """............: ,. -: ~~~·1.·
~ -,
300
...
. , ... .-;.
s-
~-- ....-::: ':!'"' <, ,e-·
0 , ........
.....
-~ ~~
, ~
'/;::::["'< a - corpul cu sonda integrata $i
iiQ) Fig. 6.6.17. Robinete tennostatice:

cr:i\"-- -
0 20 -~ ~
/ ., i....-:
<,
dilatare cu ceara;
/
0
> .....
... ,_, b - corpul cu sonda integrata $i
... .... - -
16
,..,
.
140
12 0
/ ,-:;; - di/atare cu /ichid
f------ 1 - fluidul de lucru - ceara;
-
Kv = 2.0=
100 2 - fluidul de lucru - lichid; 3 - corp
_,,,.-;. Kv = 1,8-
80 /
f------
I I manevra; 4 - resort de compensare

20 30 40 50 70 100 140 200 300 400 a sarcinei; 5 - resort de supracursa;
~p - pierderea de sarcina [mbar] - 6 - reper de consemn;
7 - mecanism termostatic; 8 - corpul
c robinetului; 9 - cursa limita;
Fig. 6.6.16. Caracteristicilehidraulice ale armiturilor de reglare tip Quitus: 10 - piulita metalica de fixare a
a - debite mici; b - debite normale; c - debite mari; capului; 11 - etan$are; 12 - resort de
1 - zona fara zgomot; 2 - zona cu zgomot; 3 - zona cu zgomot puternic. revenire; 13 - ventil.
I. lnstalatll de incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale
6.6.2.2 Annlturi de reg/are pe Tabelul 6.6.13. Vitezele maxima admise in ievile oe care se
conducts de tntoarcere rnonteaza armaturile de reglare
Se folosesc arrnaturi coltare Tipul retelel Conducte din otel Conducte din cupru
(fig. 6.6.15a) sl arrnaturi drepte pe care se face Diametru Viteza Diametru Viteza,
(fig. 6.6.15b). Ca firme constructoare se rnontalul [mm] [m/s] [mm] [m/s]
pot cita: firma PORQUET executa erma• Retele de distributie 12/17 0,45 10/12 0,45
turi de reglaredrepte si coltare cu diame• pentru alimentari de 15/21 0,55 12/14 0,50
tre de 3/8, 1/2, 3/4 si 1"; firma EURO• etaj 20127 0,70 14/16 0,55
STAR COMAP executa armatut drepte 26/34 0,80 16/18 0,60
si coltare cu diametre de 3/8 sl 112''.
Hetele de distributie 33/42 0,90 18/20 0,65
Pentru echilibrarea racordurilor la
de tip subsol 40/49 0,95 20122 0,70
corpurile de Incalzjre firma franceza 50/60 1,00-1,10 - -
DESBORDES recornanda arrnaturile
Serpentine de lncal- 15/21 0,70 14/16 0,70
Quitus pentru care diagramele cu ca•
zire prin radiatie de 20127 0,80 16/18 0,75
racteristicile hidraulice sunt date i n fig. pardoseala, inglobate - - 18/20 0,80
in dale din beton
5 lnstalatii de Incalzire 12/17 0,65 12/14 0,70
monotub, cu corpuri 15/21 0,75 14/16 0,75
de incalzire montate 20127 0,85 16/18 0,80
in serie, fara deviere 26/34 1,00 18/20 0,90
6
33/42 1,20 20122 1,00
120
100
80
i
'.2
60
50
=<:.c-, 30
Ql
0
20
c-
40
14
Kv=0,231Kv=0,26
Kv=0,25 Kv=0,28
10
a b 10 14 20 30 40 50 70 100 140 200

D.p - pierdere de sarcina [mbar] ---+
Fig. 6.6.18. Modele a
de robinete tennostatice:
a - capete termostatice;
b - corpuri de robinete;
1 - bulb incorporat, detector si ele•
ment de afisare incorporate;
2 - bulb la distanta, detector la dis•
tanta, element de afisare incorporat;
3 - bulb sl afisare la distanta: 4 - bulb
de afisare la distanta, separate; 5 -
robinet cu 2 cal drepte; 6 - de colt; 7
- de colt inversat; 8 - robinet cu 3 cal: : .-
c
9 - robinet cu 4 cal: 10 - montare dis• ~ 50-l---1-----j,,,..<'.:+..~--l~..4---~---+~~-~-~
tribuitor. . ;. 40 -r-o-----~-1
30 ~~-~"+-+----+---,,.""f--Kv=0,421 Kv=0,52---
I 20 Kv=0,40 K~=0,52_~-
D-Prob ~ I
I 20 30 40 50 70 100 140 200 300 400
I D.p - pierdere de sarcina [mbar] ---+
I b
- - -I
Fig. 6.6.20. Caracteristicilehidraulice ale
"-----D-Pracord (fara RTJ'--~J robinetelortennostatice
Fig. 6.6.19. Modul de alegere tip Thennoquitus•i Robiquitus:
a unui robinettennostatic. a - debite mici; b - debite normale;
1 - zona fara zgomot;2 - zona cu zgomot; 3 - zona cu zgomot puternic.
Tabelul 6.6.14. Caracteristicile constructive ale distribuitoarelor COMAP - retele bitub actlune etectiva a robinetului :;;i ea co•
respunde unei reglari proportionale:
a
- timpul de raspuns al traductorului de
alimentare temperatura este scurt fiind, in mod
sus-jos fara golire obisnuit, cuprins intre 12 :;;i 30 minute.
- intervalul de reglare a temperaturii
ambiante este de la +5 °C (total inchis)
pana la 36 °C (total deschis) iar tem•
peratura maxima a agentului termic,
pana la 110 °C;
Cod Ref. G g d B z E - caracteristica de deplasare a ventilului
438772 715 1/2" M22x1,5 15 51 10 35 pentru 0 temperatura
descrescatoare nu este sau
aceeasi (cau•
crescatoare
zata de pierderilede sarcina) realizandu•
b se o diferenta de temperatura (hyste•
alimentare rezis)destul de mica intre curbele
sus-jos tara golire si carac•
teristice deschideriisi
reglare hidraulica - coeficientul de debit KV este 0 rnarirne
inchideriiventilului;
ce caracterizeazapunctul de
functionare
a robinetului termostatic (specificat de
Cod Ref. G g d B z E fiecare fabricant de robinete termosta•
438922 915 1/2" M22x1,5 tice) reprezentandun debit In m3fh.
15 51 10 35 La alegerea unui robinet
438954 915 A 1/2" 1/2"
este necesar sa se tina s
caracteristici principale:
1° - coeficientul Kv calcula
K =~
Cap 6803' 7803 505 803C

v f1P (6.7.1)
H 103 104 59,5 71,5 in care:

D 49 49 38 35,5 Ii' - este debitul de fluid [m3/h] iar
L1.p - este diferenta de presiune
B d E L L1.p = 1 bar.
Cod Ref. G g
2° - banda de proportionalitate B care
920022 920 1/2" M22x1,5 46 12 112 35 48
reprezinta evolutia temperat~rii in•
920105 920 A 1/2" 1/2" terioare necesare pentru care ro•
6.6.16 a, b sl c. 6.6.2.3 Robinete tennostatice binetul trece de la pozitia de des•
Alegerea unei arrnaturi tip Quitus se Sunt robinete de reglare automata chidere norninala la pozltia de ln•
face in functie de presiunea disponibila actlonand asupra debitului de fluid al chidere cornpleta.
L1.p 1 care trebuie disipata :;;i debitul de corpului de Incalzire: pentru rnentine• in general B "' 2 K.
apa Ii' (l/h] sau [m3/h]. Hezulta din dia• rea temperaturii constante, intr-o Inca• 3° - autoritatea ti'idraulica a care ca•
grame treapta de reglare. Pentru utiliza• pere, independent de temperatura apei racterizeaza eficacitatea cu care
rea econornica a acestor arrnaturi se calde. Ele se compun din doua parti: robinetul va modifica debitul din
recornanda ca viteze maxime ale apei - corpul termostatului care are diverse circuitul pe care-I controleaza, ex•
cele rnentionate in tabelul 6.6.13. forme: colt, drept, de colt inversat, cu prirnata prin relatia:
prereglare lncorporata, constructie
Exemplul de calcul 1 speciala etc; B=--~~~L-1-Probinet (6.7.2)
Se considera racordul unui corp de - capul termostatului care cuprinde ele• ,1.probinet + L1Pracord
Incalzire cu diametrul D = 112" cu o mentul de detectie :;;i de cornanda si In care:
putere terrnica <P = 2320 W si un care contine intr-un rezervor o - plaja coprinsa intre deschiderea :;;i
excedent de presiune L1.p = 60 mbar. substan• ta in stare de vapori, lichida inchiderea norninala constituie plaja de
Caderea de temperatura in corpul de sau solida, Cele mai utilizate robinete
Incalzire L1 T = 20 K termosta-
Se cere alegerea arrnatur!i si treapta tice sunt cele care utilizeaza ca mate•
de reglare. rial de dilatare ceara (fig. 6.6.17 a) sau
lichid (fig. 6.6.17 b).
Rezolvare De asemenea, capul termostatului se
Debitul de apa ce traverseaza robinetul executa cu: sonda incorporata, cu son•
este: da la distanta, cu sonda si comanda la
2320 distanta, cu adaptare pentru alte tipuri
v = _<P_ = = 100 l/h
(fig. 6.6.18).
c p · L1.T 1, 16 · 20 '
Robinetele termostatice, indiferent
In care caldera rnasica specifica este de varianta de fabricatie, prezinta ca•
c = 1, 163 W·h/kgK racteristicile tehnice urrnatoare:
Din diagrama 6.6.16 b rezulta o ar• - deschiderea norninala a ventilului (de
matura de reglare (dreapta sau coltar) la
cu un nurnar de ture n1 = f(\i; L1.p} 0,3 la 2 mm) ce corespunde unui
n1 = f(100 l/h; 60 mbar) = 2 ture ecart de temperatura de la 0,5 la 2,5
K;
L1.probinet - este pierderea de sarcina in
robinet la pozitia de deschi•
dere norninala [Pa];
L1P,acord - pierdereade sarcina in
racordul corpului de
incalzirefara a lua In calcul si
robinetul (fig. 6.6.19).
Un robinet functioneaza cu atat mai
bine cu cat autoritatea hidraulica este
mare.
Se au In vedere limitele practice:
• pierderile de sarcina in robinet
L1.probinet s 0,4 bar pentru a evita zgo•
motul in instalatie:
• autoritatea hidraulica a = 0,3...
0,6
Gama de robinete termostatice este
destul de variata, ele fiind fabricate de
firme ca: GIACOMINI, DANFOSS,
DESBORDES, EUROSAR-COMAP
HERZ, HEIMEIERetc. Din gama
robine-
I. mstalatll de Incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale
Tabelul 6.6.15. Caracteristicile constructive ale distribuitoarelor COMAP - retele monotub
Tabelul 6.6.16 b. Caacteristicile
a r0~~ constructive ale clapetela
I . robinetela cu 4 cai, tip COMAP
alimentare sus-jos
fara golire
::c
cap manual colter
Cod Ref. G g cu sirnpla sau
438322 338 1/2" M22x1,5 d B z E dubla reglare ...J
438324 338 1/2" M24x1,5 15 51 10 35
b
Cod Ref. G B D H L
alimentare sus-jos cu 408204 408 u 112'' 53 43 58 23
golire si reglare 418204 418U
hidraulica Tabelul 6.6.17. Caracteristicile
constructive ale robinetela cu ventil sferic
a- tip R,_650 GIACOMINI;
Cod Ref. G g d B z E b - tip ARMATURA CLUJ-NAPOCA
c
'
438522 538 112" M22x1,5
i
51 10
438524 538 1/2" M24x1,5 15 35
- ;
,,
I
538A 1/2" 1/2" i
438554 .........:I.I....
J I
r
I •
B
c R~ = p
alimentare jos- sus cu
golire si cap manual
- ~
i
--
I
. ---
~I
4=-A
~ = - ~
l.
R650 p A B c Kv
Cod Ref. G g B d E H D L 3/8" 8 40 23,4 42 6,6
1/2" 10 47 32,8 78 6,7
443622 443 1/2" M22x1,5 46
12 112 35 58 43 48 3/4" 15 52 36,
43524 443 1/2" M24x1,5 49 1" 20 62,5 47,41 78
96 12,7
24,6
1114" 25 71,4 51,4 96 48,5
1112" 32 83,2 56,4 96 98
d 2" 40 96,8 70,6 138 140
alimentare jos-jos cu L
golire sl cap
I
I
termostatic
rr n.H'
Cap
H
6803. 7803
103 104
505 6803C
59,5 71,5
i;;;;;
~
r :i:::
D 49 49 38 35,5 ~
- {]- f- -
Cod Ref. G g B d E L I
444522 444 1/2" M22x1,5 t 3/8" 1/2" 3/4" 1" 1114" 1112" 2"
444524 444 1/2" M24x1,5 46 12 112 35 48
444604 1/2" 1/2"
H[mm 40 46 51 56 63 77 80
444A
L[mm] 110 M24 128 160 165 220
230
Tabelul 6.6.16 a.Caracteristicile constructive ale clapetelor robinetelor cu 4 cai,
l[mm] 48 56 66 78 88 98
tip COMAP 112
Material: alarna
~r
cap termostatic coltar
,i,
Fluid de lucru: apa, ulei, gaze
~ ~w G o! Cap
H
6803
107
7803
108
505
63,5
6803C
75,5
naturale, abur
Temperatura maxima: 100°c
D 49 49 38 35,5
caror caracteristici hidraulice sunt date
Cod Ref. G B L
in diagramele din fig. 6.6.20.
908604 908 1/2" 53 37 De asemenea, in fig. 6.6.21 sunt date
caracteristicile hidraulice ale robinetelor
telor termostatice fabricate de firma DES• recomandate modelele TERMOQUITUS termostatice COMAP in variante cu coe•
BORDES pentru corpurile de incalzire sunt si ROBIQUITUS (coltare sau drepte) ale ficientul de debit Kv constant in raport
cu banda de proportionalitate BP. termostatic, t1pracord = 0,045 bar.

Rezolvare
Exemplul de calcul 2 • debitul de fluid G care traverseaza
Se considerii un corp de mcalzfre de robinetul:
putere terrnica <P = 1850 w si 0 cadere
de ternperatura t1 T = 20 K. Se cere Ii = --3!_ = 1850 = 79 l/h =
alegerea unui robinet termostatic care c· t1T 1, 163 · 20 .... .------2
sa asigure 0 banda de proportionalitate = 0,079 m3/h ~i-------3
B = 2 °C, cunoscanc ca pierderea de • coeficientul de debit Kv cu relatia
s~rcina pe racordul corpului de Incalzi• 6.7.1
re fara a lua In calcul robinetul KV = li'!v,jp = 0,079 I 1 = 0,079
• din diagrama din fig. 6.6.21 b,
cu ~Jr ~~ ~
ffi 9a ~ lf::}~ 5
Q ~ ~ r§ -(l) ~ ~ 5
6' 110000
Ji:m¥!!E~§OO m i l lm~firoolBmfil10
® 8 cu 7
~t:
?
Q ~:~ ~p MAX~f+++l++ll'H-Hfill11++-f-++i-+++-++++++++++++++++-1 6 ~
® ·.c~ ~:~
0,3
~ ++1r++-1rtttt-tttttt-tH-+tirttftttt1Hllv,f-+ttt-t-+++++t-tt1rttt-tttt-t-t-t-++++
3 ++1r++-lrtttt-tttttt-tH-+ti~Hfl>M-t-l+tt-+-l-t+-ttt-ftt+rttt-ttt+-+-+-+++
4
n,
<]
3 9
2
~ "Ll ~ :-~ 0.02,2111•0•0•01 104
R1§=;J 0,08 8
~ 8:~ g ;~;~~::::::~~~~~~~~~~;;;~~=:=;t;;~~~;~;::;;::::=;:::~~
~Q)
-o o,04 4
O 03
1+1f1:+:1fmt:M®l;Ul+lt:lt+t1~~:±jp;~~t;!:tl:it±±::i;:±~
3 ++<>+-H>tttt-.,...."*""++<-+++H+H>++u Kv
Q ct1
@ {3~ ' IJ
BP
m3fh
l;
DN 3/8 DN 1/2
l; 3
0,02 2 ~~m!timti~~:WltW~1""K1'T11is"'K1'0~0~2~o~s~s471fl3s*-2¥cs~6-c1s0~6d:t
2
£,~ '"' n ,.,~ '11 .,~, R'l Q1
103
0,01 100
t~~~~~~~~~2~K~~~,.,~4~23~K~/K~v.s4~[01,0j410~42~3 /193~4 64 2
24t
o, 0,008 8
g 3
<l 0,006 6 ++<+H-*" ...... >++-f-++<-+++H+HH++->+<+--+-<-++-,_.,H++<>+++-++++-+-+-++-+-
4
0,005 5 ++1H+-l>flffllltttt-tH-+ti-++ttt+Hflt-t-l+tt-+-l-t+-~tt+Hrtttttt+-+-+-+++ 3
1111111111illllliii
0,004 4 +->'l+H'Mif"tttttt-tH-+ti-++ttt+Hflt-t-l+tt-+-l-t+-~tt+Hrtttttt+-+-+-+++
2 4
0,003 3f:t:l:WliM:llt:l:lt:l:!::t:::j:::j:j:::j::j:j:tJ::t:l1~1:!:#::::j::::j:::j::j::!:l::t:1~~jj::j:j::::j::j::::j:::j::f-
2
0,002
0,001 10 102
1 2 3 45678910 2 3 45678100 2 3 456781000
'iJ - Debitul de apa [l/h]
a
311...-------5
~--=-fii=7 :!!!111::.--~--8
6"
Fig. 6.6.22. Elemente components

ale unui robinet cu 4 cii:
a - varianta bitub; b - varianta monotub;
1 - capac de protectle; 2 - corpul
robinetului de reglare(manualsau
termostatic);3 - racordul conductei de
legatura;4 - conducta de legatura 1/2";
5 - racordul conductei de legatura
livrata cu distribuitorul;6'- distribuitor
bitub; 6" - distribuitor monotub;
7 - dispozitiv de golire a apei din
0,001 10 102
1 2 3 45678910 2 3 45678100 2 3 4 56781000 corpul de lncalzire;8 - legatura
'iJ - Debitul de apa [1/h] calibrataIn varianta monotub; 9 -
b racordurile la conductele de ducere
Fig. 6.6.21. Caracteristicile hidraulice ale robinetelor termostatice tip ~i lntoarcere;
CO MAP: 10 - conducte de ducere;
a - pentru Kv = 0,02 ... 0,04; b - pentru Kv = 0, 17... 0,50. 11 - conducte de lntoarcere.
I. Instalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale
a = 2 'C si Ii' = 79 l/h, se obtine Caracteristicileconstructive pentru ca• COMAP, insotite de diagrame de
pierderea de sarcina locala: petele robinetelor cu 4 cal, tip COMAP pierderi de sercina locale (fig. 6.6.24) si
l!probinet = 0,060 bar pentru un robinet sunt prezentate in tabelele 6.6.16 a, b. diagrame de reglare hidraulica (fig.
de 3/8"; Pierderile de sarcina locale, in robi• 6.6.25). Ultimele sunt construite pentru
• se verlflca autoritatea hidraulica cu netele cu 4 cal tip COMAP, sunt date diferite moduri de racordare la retelele de
relatia 6. 7 .2 in diagrama din fig. 6.6.23 in functie de distributie(bitub si monotub), pentru
a = (l!probinet + l!pracord) =
l!probinet I debitul de apa G, modul de racordare diferite valori ale coe• ficientului de debit
= 0,06
I (0,06 + 0,045) = 0,57 si banda de proportlonalltate Bp. Kv.
valoarecare se inscrie in limitele Firma GIACOMINIproduce ventile cu 4 Exemplul de calcul 3
normale. cai care prezinta,in linii generale,aceleasi Se considera un corp de lncalzlre de
Referitor la utilizarea robinetelor ter• caracteristici constructive cu cele putere termica tP = 2100 W care se
mostatice este necesar de precizat ca: Tabelul 6.6.18. Caracteristicile constructive ale robinetelor cu ventil steric tip VEXVE
- asigura o reglare locala Inchizand sau
deschizand admisia agentului termic
in corpurile de Incalzjre atunci cand in
tncapere apar cresteri accidentale de a T
caldura (oameni, aparate, energie
I
solara etc.);
- nu asigura o reglare a lnstalatiei pre• II
I
vazuta sa functioneze cu temperatura I
I
constanta toata perioada de incalzire; ,..I

DI j
- nu se prevad robinete termostatice in
lncaperi unde se gasesc termostate
de camera legate la instalatia centra•
la de reglare;
- in instalatille de incalzire echipate cu
robinete termostatice se impune pre•
vedereade robinete diferentialepentru
DN PN Produs D1 D2 L H A D Kv Masa
a evita zgomotele (fluieraturi)sl a nr. [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [kg]
proteja
pompa de crculatie atunci cand sunt 15 40 102 015 R 112 33,7 75 99 139 10 8 0,4
inchise robineteletermostatice. 20 40 102 020 R 314 42,4 75 101 139 15 14 0,5
25 40 102 025 R1 48,3 90 107 150 20 25 0,7
6.6.2.4 Robinete cu patru cli R 1114 60,3
32 40 102 032 105 111 150 25 41 1,0
Robinetele cu 4 cal, numite si arrna•
turi, pentru racordare unica ARU, se 40 40 102 040 R 1112 76, 1 120 121 190 32 65 1,8
utilizeaza pentru racordarea corpurilor 50 40 102 050 R2 88,9 145 128 190 40 103 2,2
de lncalzire la instalatille de lncalzire.
Robinetele cu 4 cai (fig. 6.6.22) se
clasifica astfel: b
--.-!
- dupa numarul de elemente componen• cu sudura

te: distribuitor $i conducta de legatura; sl rnaneta
- dupa constructia distribuitorului:
• pentru alimentare, in varianta bitub
sau monotub;
• pentru alimentare, numai pe la par•
tea inferioara a· corpului pe incalzi•
re, (jos-jos);
• pentru alimentare pe la partea supe•
rioera si evacuare de la partea infe•
rloara a corpului de incalzire(sus-jos).
- dupa modul de realizarea reglarii: ma• DN PN Produs D1 D2 L H A D Kv Masci
nual sau automat (cap termostatic). nr. [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [kg]
Ele sunt fabricate Intr-o qarna destul 15 40 100 015 21,3 33,7 230 99 139 10 8 0,5
de variata de firme, ca: GIACOMINI, 20 40 100 020 26,9 42,4 230 101 139 15 14 0,7
EUROSAR-COMAP etc.
25 40 100 025 33,7 48,3 230 107 150 20 25 1,0
Alegerea robinetului cu 4 cai este con•
ditionata de felul retelei de distributie 32 40 100 032 42,4 60,3 260 111 150 25 41 1,4
(bitubuiara sau rnonotubulara) si de 40 40 100 040 48,3 76, 1 260 121 190 32 65 2,0
modul in care se face alimentarea cu 50 40 100 050 60,3 88,9 300 128 190 40 103 2,8
agent termic a corpurilor de incalzire 65 25 100 065 76, 1 114,3 300 183 280 50 180 4,2
(jos-jos sau sus-jos).
80 25 100 080 88,9 139,7 300 196 280 65 290 5,9
De asemenea, la un robinet cu 4 cal
se aleg: distribuitorul $i organul de 100 25 100 100 114,3 168,3 325 224 280 80 470 8,8
regla• re (capul termostatic, capul 125 25 100 125 139,7 177,8 325 247 420 100 830 13,5
manual). 150 25 100 150 168,3 219, 1 350 288 600 125 1150 18, 1
Caracteristicile constructive pentru
distribuitoarele tip COMAP pentru rete• 200 25 100 200 219, 1 273,0 400 272 900 150 1750 37,0
le bitubulare sunt prezentate in tabelul 250 25 100 250 273,0 355,6 530 331 1200 200 3200 75,5
6.6.14 iar pentru retete monotub, in ta•
300 25 100 300 323.9 457,0 550 250 4600 107,0
belul 6.6.15.
Capitolul 6: Echipamente si materiale I. lnstalatii de incalzire
allrnenteaza de la o retea de distrlbutie
Tabelul 6.6.18. Caracteristicileconstructive ale robinetelor cu ventil sferic tip
monotub sau bitub pentru care se con•
VEXVE
sidera o presiune disponibila locala
Z = 400 dPa $i o banda de proportio•
nalitate BP = 2 K.
I Rezolvare
a - varianta alegerii unui robinet cu 4
cai cu alimentarea jos-jos si cap
termostatic:
• se calculeaza debitul de apa
V =<PI (c·-11) = 2100I(1,163 · 20) = 90 l/h
• se calculeaza pierderea de sarcina
L
in robinet utilizand diagrama 6.6.24 a
tip = f(V, curba I} = f(90, curba I} = 28 dPa
ON PN Produs 01 02 03 L A B c 0 E KV Masa - se deterrnina diferenta de presiune
nr. [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] mm [mm] [kg] olsporubua necesara a ti consurnata
150 25 104 150 168,3 219, 1 250 350 205 239 70,5 125 288 1150 prin reglarea robinetului
26,6 Tabelul 6.6.19. Caracteristicile
200 25 104 200 219,1 273,0 250 400 205 242 70,5 150 291 1750 47,0 constructive ale robinetului cu ventil
250 25 104 250 273,0 355,6 300 530 233 287 86,0 200 337 200 oblic - tip ARMATURACLUJ-NAPOCA
90,5
300 25 104 300 323,9 457,0 400 550 315 315 130,0 250 424 600
145,0
d A
cu tlansa si ---- --~
rnaneta
I
ON PN Produs nr. 0 L H A KV 01 02 03 HO-IES

a
15 40 103 015 10 130 99 139 8 95 65 14 4
20 40 103 020 15 150 101 139 14 105 75 14 4
25 40 103 025 20 160 107 150 25 115 85 14 4
32 40 103 032 25 180 111 150 41 140 100 18 4
40 40 103 040 32 200 121 190 65 150 110 18 4
50 40 103 050 40 230 128 190 103 165 125 18 4
65 16 103 065 50 270 183 280 180 185 145 18 4
80 16 103 080 65 280 196 280 290 200 160 18 8
100 16 103 100 80 300 224 280 470 220 180 18 8
125 16 103 125 100 325 247 420 830 250 210 18 8
150 16 103 150 125 350 288 600 1 150 285 240 22 8
200 16 103 200 150 400 266 900 1 750 340 295 22 12
250 16 103 250 200 500 327 1200 3 250 405 355 26 12
300 16 103 300 250 500 4 600 460 410 26 12
e 1/2" 3/4" 1" 1114" 1112" 2"
cu flansa si 90 99 122 139 153 180
roata de
85 91 111 122 138 160
69 90 100 120 130 160
50 50 60 60 80 100
Material: fonta maleabila
ON 1/2" 3/4" 1"
84 94 116
75 83 102
L 56 67 80
50 50 63
Material: alama
ON PN Produs 0 01 02 03 04 Fluid de lucru:
nr. mm mm mm mm mm mm - abur de joasa presiune, Pn= 1, 7 bar
150 16 104 151 125 285 240 22 250 70,5 41 - fluide curate neutre, Pn= 16
200 16 104 201 150 340 295 22 250 242 70,5 72 Temperatura
bar maxima:
250 16 104 251 200 405 355 26 300 500 287 86,0 134 - abur, 200°c
300 16 104 301 250 460 410 26 400 500 315 130,0 424 4600 188 - fluide curate neutre, 115 °C
I. lnstalatii de inciilzire Capitolul 6: Echipamente 'i materiale
Ap = Z - t1p = 400 - 28 = 372 dPa aceeasl diagrama 6.6.25 c 6.6.3.1 Robinete cu ventil sferic
_ s~ecdetermina nurnarul de ture ale robi• n = f(\1, t1pnec) = f(90, 370) = 2 ture Se executa din alarna nichelata; scau•
netului utilizand diagrama 6.6.25, c nul sl garnitura sunt din teflon. Prinderea
= =
n f(\1, L1Pnec) f(90, 372) 2 ture = 6.6.3. Robinete de inchidere de conducte se face prin filetare, avand
b. varianta alegerii unui robinet cu 4 cai cu pe conducte filete interioare sau exterioare. Sunt actio•
alimentare sus-jos si cap termostatic nate cu parghie de rnanevra contecnonate
- debitul de apa este acelasl V = 90 l/h Din aceasta categorie tac parte robine• din otel si vopsite, in general, in rosu,
- pierderea de sarcina in robinet se detele: cu ventil sferic, cu ventil cu tijil. in• Rezista la temperaturi de pana la 185 °C
tsrmlna utihzand diagrama 6.6.24 b clinata, cu sertar de retinere, de golire etc. $i presiune de maximum 45 bar. Caracte-
J.p = f(\I, curba 3) = f(90, curba 3) = 30 dPa
- diferenta de presiune disponibila ne•
[mbar] [da Pa]
1:111 1 --
cesara a ti consurnata prin reglarea
robinetului
L1Pnec = Z - t1p =
400 - 30 370 dPa= 2 3
J
- nurnarul de ture ale robinetului, pen•
tru asigurarea reglarii robinetului,
pentru asigurarea reglarii se obtin din
Tabelul 6.6.20. Caracteristicile

constructive ale robinetelor cu ventil
drept tip ARMATURA CLUJ-NAPOCA >ta !
10:
9
lt-11111.i-~~~~1..-t+lll~tttll,,ltl~ltlli
+-+-+-+-H-+-+-t-+-+-++-t-t-.-+Q;JQ-+-+-++-+-+-+-t-++-t-+-+-+++-t-+-t-+-+-t-i-+-+-i
'I I
~g II 7
l=l=t::::j::j::j::::j:::j:::1=tt1=t=1=:1t!:::.<1'.:::::j::::::j:::::j::::j:::::j::j:::::j::::j::tt=1:::j::j::j:::ttt::j:::j::t:t::f::1:::j::j:::~
·~ ! 5 ++++++-t-+-++--1--1-tfl+,---+l --+---t-t-t-t-f-t-f-f-1-+++t-l+t-l+-t-+++r++l
·uto 4-+-l-++-++-+-+--l-_.
J
f-1-#1_, .-+-+-----+---1-+-j-+-J--+--j-l-1~+-H-++--!-~H++
VJ
ca
CD
{lOi
-0 3 ....
O i
· a. 2
' 10
a.
<I
102 , IJ
8 J If
6
5 IJ
43
,
!f
2 2 3
5 6 7 104 4 5 6 7 8 103
'ii - debitul de apa --- [l/hJ
F"ig. 6.6.23. Diagrama pierderilor de sarcinilocale prin robinetele cu 4 cii tip
COMAP:
1 - varianta monotub sau bitub cu alimentare sus-jos;
2 - varianta monotub sau bitub cu alimentare jos-jos si BP= 2 K;
3 - varianta monotub sau bitub cu alimentare jos-jos si BP = 2,5 K.
DN 1/2" 3/4" 1" 1/4" 1112'' 2" 2112'' 3" 4"

1000
800 1em
70 77 96 108 126 29 171 18 t 600
400
1 I~
IJ
t400
262 "ia 200 J iij200
71 82 97 115 134 52 200 40 288 C]).D
a;.§. 100
,,~l/. I 2 - gi-@ 100 ~"'
50 50 63 60 80 00 120 160 180 Ill
ala; _i;>ta 60 {-OQJ I/
Material: fonta cenu$ie t. 2112"-4" 40
JI/
.!!!·§ 40 J
Hilrnrn 75 75 83 105 120 138 149 %~ 10

%~ 10
10
)~
20 3040 6080 100 200 30040CEOO

H2mm 70 70 76 95 108 126 129 10 20 3040507090100 200300400600 i/ _debit de apa (l/hi-
Lmm 50 60 70 80 115 134 152 i/ - debit de apa (l/h] -+ b
Dmm 50 50 50 60 60 80 100 a
Material: alama F"ig. 6.6.24. Diagrama pierderilor de sarcinilocale penbu robinete
Fluidul de lucru: abur sau fluide curate cu 4 cii tip GIACOMINI:
Temperatura maxima: a - alimentare jos-jos; b - alimentare sus-jos;
pt. abur +200°C 1 - varianta cu B = 2 K; 2 - varianta cu robinetul complet deschis;
pentru celelalte fluide + 115°C 3 - cu cap termcfstatic; 4 - cu cap manual.
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala~iide inealzire
constructive ale robinetela cu sertar
// ,f
pana tip ARMAlURA a...UJ-NAPOCA
2000
1/ ?
v/
VI
.c..a.
~ 1000 I/
·ca 800
c I/ , " ,/ 13
lure
"Li 600 I/ /
e
ro II
v/ v
n
.gi 400 /; v
v
lh
ca /
Q)
lii /
v
1J
-~ 200
0. /
<]
100
200 300 400 500 600 800 1000 2000 3000 4000 6000
v-
debit de apa fl/hl ---+
a
D
---1 I
2000
l--A- / r1,,
~v
Iv, /
-
! ! I I
0,5 tura ! 11
ro
i I
I
I I
I
I
/ v /
v ~
v
lure..
.0
E
1000 ---~--- >-------- -
/ / /1 f r--
, ~
~
I I II
800 -
-'/I I
· /
c
"Li 600 I /
" /
/
//1
/I I//
r/
~ / v /. '//
/ J/, v
1J
Q)
400 I
/ i
ili i
1 J
200 ---+--+--t--t--+--+------+--
l7 - ,V ~
-- ~ i------r---
i
:i:::
I
·c. / I
w
0.
<]
20 30 40
//
50 60 80 100
y~ ~'
200
·r I
,~I
I
I
I
£ C\J
300 400 600

V - debit de apa [l/h] -
b
;s~~
v //// ~ ~-
r
2000 ---
I I I lure
. .. . I I
ca I I . L
.0 1000 - 77 I --
~I
·ca
c
E
800
/
,
////
,,,_
"
"Li 600 / //// DN 1/2" 3/4" 1" 1114" 1112" 2"
reo / 11'// 77 88 100 110 125 157
n i / /fiV 54 58 66 72 82 100
Q) 400 //
1J /.~ 50 50 63 80 80 100
ca
Q) I
Material : fonta m leabila
lii 1J /v IA ~/ DN 2112" 3" 4"
v
r1
lii 200
·c. 240 275 327
0. / , I
I I
134 150 172
<]
100 / ~~ I I 140 160 180
20 30 40 50 60 80 100 200 300 400 600 Material: tonts cenusie
v - debit de apa [I/hi - Fluid de lucru: apa, Pn 10
c abur de joasa presiune, Pn 1, 7
gaze naturale combustibile,Pn 1,2+2
Temperatura maxima:
apa 95°C
Fig. 6.6.25. Capacitateade reglare hidraulici a robinetelorcu 4 cii abur 120°c
tip aze naturale 35°C
GIACOMINI
a - racordare la retele monotub; 82 82 96 117 133 153
1 - complet Inchis; 2 - pentru Kv = 1,56 ~i a = 33%; 3 - pentru Kv = 1,89 si 40 40 50 58 64 68
a= 47%; 50 50 50 63 80 100
b - racordare la retele bitub; Material: alama
0,5; 1; 1,5; 2; 3; (ture) - qradatiile de pe robinet; Fluid de lucru: fluide curate neutre
Temperatura maxima: 120°C
c - racordare la retele bitubulare cu cap termostatic;
0,5; 1; 1,5; 2; 3; (ture) gradatiile de pe robinet.
I. mstalatii de Incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale
Tabelul 6.6.22. Caracteristicile tehnice ale abelul 6.6.23. Caractensticile tehnice ale risticile constructive pentru robinetele cu
robinetelor cu sertar tip GIACOMINI robinetela cu sertar cu posibililB~ de ventil sferic produse de firma GIACOMINI
goli'e tip GIACOMINI pentru aoa calda (e 5 115 °C $i presiuni
Pn = 15 bar) sunt date in tabelul 6.6.17 a,
~~o ., iar cele produse de ARMATURA- CLUJ•
NAPOCA (es 100 °C sl Pn = 23 bar) sunt
--~
date in tabelul 6.6. 17 b.
u Robinetele cu constructle rnoderna
~J
executata din otel $i cu ventilul sferic din
u otel inoxidabil (executate de firma VEXVE
la +pentru
I
l:Q temperaturi
- Finlanda) potde fipana
utilizate 200°c fluide
si pre•
cu
siune de pana la 25 bar.
co Montarea pe conducte se poate fa•
ce prin filetare (tab. 6.6.18 a), prin su•
A B c 0 PN [bar]
A~- ~
---------- dura (tab. 6.6.18 b si c) sau cu tlanse
ON [mm] [mm] [mm] [mm]
12 58,5 29,5 16 (tab. 6.6.18 d, e).
3/8" 35,5
1/2" 42,5 14,5 62,5 29,5 16 A B c 0 PN [bar]
ON [mm] [mm] [mm] 6.6.3.2 Robinete cu ventil tncllnat
3/4" 47,5 18 72 36 16 [mm]
3/8" 45 12 58,5 29,5 16 Sunt utilizate pentru fluide cu tempe•
1" 53,5 21,5 82 36 16
1/2" 48 14,5 62,5 29,5 16 ratura maxima de 200 °C. Arrnatura -
1114" 62 27,5 95,5 42 16
3/4" 53 18 72 36 16 Cluj-Napoca executa robinete cu ventil
1112" 64 30,5 109,5 47,5 16
1" 57 21,5 82,5 36 16 inclinat (tab. 6.6.19) pentru abur de
2" 75 38 134,5 54 16
1114" 67 27,5 95,5 42 16 presiune joasa si fluide curate cu
2112" 80 48 180,5 72,5 10
1112" 65 30,5 109,5 47,5 16
temperaturi e 5 200 °C si pn = 16 bar.
3" 84 56 195,5 72,5 10
4" 98 72 267 70 10 2" 79,5 38 134,5 54 16
6.6.3.3 Robinete cu ventil drept
5" 120 92 388 87,5 7 2112" 85 48 180,5 72,5 10
Armatura Cluj-Napoca executa, din
6" 125 104 396 100 7 3" 89 56 195,5 72,5 10 tonta rnaleabila, robinete cu o 1/2 2",
$i, din tonta cenusie, pentru O 2112 4".
Tabelul 6.6.24. Caracteristicile Tabelul 6.6.25. Caracteristicile Pentru diametre 0 3/8 ... 2" robinete•
constructive ale robinetelor cu sertar constructive ale robinetelor cu sertar le cu ventil drept sunt executate $i din
cu flan~ din fonta cu flan~ din otel turnat
Tabelul 6.6.26.
Caracteristicile constructive
~m~
1--d41 1--d41 ale robinetelor de reglare COMAP
ON in
~ 3/8
112R
~
lr_ ~-
J
01_
I
1/2
3!4R
3/4
~ Tip 750
1R
i.--L i.-----L ,
Hoata de Robinet de 11/4

DN L DN L Hoata de Robinet de
rnanevra d4 ocolire DN rnanevra d4 ocolire DN 1112
rmm1 [rnrn] [mm] lrnrn: trnrm lrnrnl lrnrnl rmml 2
40 240 200 - 40 240 180 -
50 250 225 - 50 250 180 -
65 270 280 - 65 270 225 - Tip 751
80 280 280 - 80 280 225 -
100 330 320 - 100 300 280 - Tabelul 6.6.27. Caracteristicile
125 330 360 - 125 325 320 15 constructive ale robinetului de reglare
150 390 360 - 150 350 320 15 COMAP - tip 750 B cu flanse
200 460 400 25 200 400 360 20
250 530 500 25 250 450 500 25 ON mm
300 630 640 25 300 500 640 32 50
350 690 640 40 350 550 640 32 65
400 750 720 40 400 600 720 40 80
500 880 800 50 500 700 800 50 100
600 1000 800 65 600 1350 800 65 125
(700) 1130 800 65 {700l 1550 800 65 150
800 1250 900 80 800 1750 900 80 200
(900) 1380 900 100 (900) 1950 900 100 7508 250
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. Instalatii de tncalzlre
3
I I I I 6.6.4. Robinete de echilibrare
VANITUS (3/4">--+-t----+---+-
hidraulici
t 2
Ref. 400
'.2 1,4H-t-H-t-+--~~ Obiectivul general al proiectarii co•

1 1 H-t-H ,""'7.f£-+:...+-+ recte a sistemelor hidraulice de Incal•
zire este realizarea confortului interior
150,7
cu consum minim de energie. Teoretic,
~ 0,5 +-4--+-6'!':......+-+--..,;,.c;.-+.,c..+-+----+- aceasta problerna este rezolvablla ti•
nano cont ca echipamentele moderne
CD 0,3 r-r-r---t-::;1>-T-:;;or----;----r--
prezintii. caracteristici apropiate de ca•
0,2-r-+-+--t--+--+-+---t----r---r-r--t- racteristicile ideale. Totusi, In realitate,
20 30 40 50 70 100140200 300400
500 chiar si eel mai modern sistem de ln•
llp - pierderea de sarcinii [ mbar] . calzlre nu este lntotdeauna capabil sa
c taca fatii. singur acestei probleme. ln
5+-+--+---<t--+-+-t--+--+---+--+--+- 80% dintre sltuatii, motivul II constituie
4 VANITUS (1">---+---+--_.,.,.,,,.......
Ref. 400 7 distributia ineficientii. a debitelor de
t
3 apa, cauzata de nurnerosi factori con•
t4
5+-+-+---i"-+----¥'\-+7'1'----,,~+---'"I<-~
2i4----4-4--+-W1i-~~:i..=.+-4- tinuti In ipotezele de calcul, de erori In
;';.,2.. 1,4 ~-+-lf-+--b~""""+---+--'1..--+- '.2 3+-+-+-~F-17""'o+----+---+-7"'F-+--~ montajul sistemului, de cerinte de
-
;:;-•
c.S 1 ~-+-7'1F-b""'-f--t--+7'9----. c.S 2
functionare neluate In searna etc. Ca
rezultat, debitele sunt redistribuite con•
~ 0,7 +--!"C..,...'F--1f-+--+~l--+--..fo£--
+.'.r"'+-
-0 form rezistentelor hidraulice reale ale
•05+-+-+..i~--+----..!£-+..,.,.4---+-+-+• buclelor de circulatie, astfel lncat de•
CD '
bitelor excesive In unele bucle de cir•
0,3 ~-~F-+""""-t--+---+--+--+-+•
Kvs = 5,2 culatie $i insuficiente In altele, zgo•
0,2+-+-+-t--+--+-+--+--+--r--r--t- motul emis, vor influenta nivelul confor•
20 30 40 50 70 100140 200 20 30 4050 70 100140 200 300400500
300400500 tului $i consumul de energie. fn conse•
llp - pierderea de sarcinii [ mbar]-+
llp - pierderea de sarcinii [ mbar~ e cinta, este necesarii. ajustarea condi•
d tiilor de functlonare a sistemului, adica
5
4 10+-+-+--+--+-
3
t 2
7
'.2
;;,.. 1,4
t~
-
~---'f-+--+----i~--< ..,,.+-+--+-
cS 1 ~ 3 -t-j.,,-=.---t---t-t-'71f--t--::P""-t--4·._ ~~
~
~0,7
-0
.s 2 +-l-""""'+-l---dl.-£-+--+---,J..o~--+-+-
'0,5 151,4+---+-...,...,...,........---<r-----+---+---t-+--+•
Q)
CD 0 1 -hl""---+-+-l~~+--+---+---1--+-+-
0,3
0,7+---+--+--+---+----<f--+--+---+-'
0,2 20 30 4050 70 100140 200 300400500
20 30 40 50 70 100140200 300400
500
llp - pierderea de sarcinii [mbar) . llp - pierderea de sarcinii [mbar]-+
f g
F"ig. 6.6.26. Robinete de echilibrare tipVANrTUS:
a - cu citire directa a debitului de fluid;
b - cu pastrarea regliirii initiale; c ... g - pierderile de sarcina In robinetele de
echilibrare tip VANITUS cu diametrele de 314" - 2". a
alarna (tab. 6.6.20). Racordarea la con• 6.6.24) utilizate pentru fluide cu presiuni
ducte se face prin mute filetate. Se
utilizeaza pentru abur sl fluide curate
maxime de lucru de 16 bar si tempera-
turi (pentru D 40... 300 mm
t 20,
(8 < 115 °C si Pn = 16 bar).
~15,_..+-+-+-+-+-+-+-<r+-+-+-+-+--+-+-+-1--+-1
8 s 225 °C sl pentru D 350..... 1000
..!:!.
mm ';!,1Qf-Hol-+++++-+-+-+-1-+-+-1-++++-+--1
6.6.3.4 Robinete cu sertar 8 s 120 °C). Tot cu flanse se executa z
Se executa din otel cu mute sau ventile din otel turnat (tab. 6.6.25) ffi 5 n=llU*l~+~U:U!lll
tlansa, pentru fluide cu temperaturi 8 s 400 °C. ~
Armii.tura - Cluj-Napoca executii. ro• 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
binete cu sertar pana cu mute din PREREGLARE -
fonta rnaleabila, tonta cenusie si din b
alarna (tab. 6.6.21), pentru abur (8 s
120 °C} si apa (8 s 95 °C) cu presiune
Fig. 6.6.27. RobinetHydrocontrol
de• lucru Pn = 20 bar.
pentn.l echilibrare hidraulicl:
In tabelele 6.6.22 si 6.6.23 sunt date a - vedere robinet;
caracteristicile tehnice ale robinetelor cu b - tolerente ale debitului
sertar GIACOMINI cu si farii. posibilitati In tunctie de reg/area prelitninsre
de golire, executate din alarna, Cu (prereglare).
flanse se executii. robinetele din
fonta (tab.
I. lnstala~ii de Incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale
echilibrarea sistemului. de prereglare prea scazute conduc la
Alegerea echipamentelor pentru tolerante prea mari ale debitului, sea•
echilibrarea hidraulica trebuie sa tina zand calitatea reglarii, si la cresterea
cont de tipul de sistem In care vor fi consumului de energie. Aceasta depen•
folosite: sistem cu debit constant sau denta este prezentata In fig. 6.6.27, b.
sistem cu debit variabil.
Pe retele de distributie si la baza co• Sisteme cu debit
loanelor instalatillor de incalzire cu apa constant
calda se utilizeaza robinete de echili• Caracteristica sistemelor cu debit
brare hidraulica, lntr-o qarna destul de constant este prezenta vanelor cu trei
variata depinzand de prcducator. cai la racordul consumatorilor, cu aju•
Fig 6.6.27.A Regulator DANFOSS
Astfel, se pot mentiona robinetele torul carora se efectueaza reglajul can•
de presiune diferen1iali
"ASV-W' + "ASV-1" produse de: titativ al agentului termic. Desi debitul la
- COMAP - Franta pentru retele de dis• nivelul consumatorului nu este con•
tributie si coloane executate din ala• stant, la nivelul lntregului sistem el are
ma, cu mufe cu rotile de rnanevra o valoare constanta.
gradate, cu priza de presiune cu si Acest lucru permite folosirea vanelor
tara golire (tab. 6.6.26); manuale de echilibrare deoarece va•
- COMAP numai pentru retele de distri• loare rezistentelor hidraulice din sistem
butle, executate din tonta, cu flanse si sunt constante. Vanele manuale de
prize de presiuni (tab. 6.6.27). echilibrare reprezinta din punct de ve•
- VANITUS - Franta pentru coloane (fig. dere hidraulic, o pierdere locala de
6.6.26). Robinetul din fig. 6.6.26 a sarcina introdusa In mod controlat In
permite citirea directa a debitului, II sistem.
5 mernorizeaza :;;i II protejeaza, asiqura Pentru a efectua o echilibrare com•
oprirea si golirea. Masurarea instanta• pleta, vanele de echilibrare trebuie pre•
nee :;;i reglarea rapida sunt efectuate vazute pe racordurile tuturor consu•
cu ajutorul aparatului de rnasurare. Se matorilor, pe fiecare rarnura :;;i pe fie•
3
executa cu dimensiuni: 3/4, 1, 1114 si care coloana, Montarea vanelor de
7 2". Robinetul din fig. 6.6.26 b este echilibrare doar la baza coloanelor :;;i pe
Qli'~~--+--~ prevazut cu un surub microma• fiecare rarnura nu ne asigura o echi•
nometric perrnltand lnchiderea, cu librare cornpleta a sistemului.
10 pastrarea reglarii initiale, Se executa
cu dimensiuni: 1/2, 3/4 :;;i 1 ", din Sisteme cu debit
13 1211 alarna, :;;i 1114" si 1112", din bronz. In variabil
fig. 6.6.26 c, d, e, f, g sunt date Una dintre ipotezele perturbatoare pe
Fig 6.6.27.B Seqiune interioari caracteristicile hidraulice ale robine•
prin robinetul baza carora se realizeaza calculele hi•
ASV-PV automatde presiune telor VANITUS. draulice este aproximarea sistemelor cu
diferen~ali : - Hydrocontrol- OVENTROP(fig. 6.6.27a) sistemele cu debit constant. Rezis•
- rozeta de rnanevra: 2 - tija de otera 5 functiuni: prereglare, rnasurare, tentele hidraulice ale elementelor sis•
setare a presiunii diferentiale ; 3 lnchidere, umplere :;;i golire. Reglarea temului sunt considerate constante,
-garnitura 0-ring; 4 - arc; 5 - senzori prelirninara,deosebit de precisa, cu eel desi In realitate ele variaza considerabil.
de impuls; 6 - rnernbrana: 7 - putin 70 de pozitii de reglare, permite Caracteristica sistemelor cu debit va•
diafraqrna de control; 8 - tija; 9 - stabilirea exacta a debitelor. riabil este utilizarea vanelor cu doua cai
ventil; 10 - corpul robinetului; 11 - - alti producatori irnportanti, TA (IMI), pe consumatori pentru realizarea regla•
orificiu de intrare de sub dlafraqma; Danfoss, Broen.
12 orificiu de impuls spre jului cantitativ. Folosirea acestui tip de
Se pot monta, fie pe conducta de vane de control qenereaza aparltia In
diafragma; 13 - orificiu de reglare.
ducere, fie pe cea de lntoarcere. Valeri sistem a unui debit variabil :;;i implicit a
unor presiuni diferentiale variabile.
Echilibrarea hioraulica In acest caz se
realizeaza prin montarea unor echipa•
mente capabile sa reactloneze diferit In
functie de schimbarea valorii presiunilor
diferentiale pentru sistemele cu debit
variabil. Exista doua astfel de echipa•
mente, destinate echilibrarii hidraulice:
regulatoarele de presiune diterentiala :;;i
regulatoarele automate de debit.
Regu/atoare/e de presiune diferenfia/l

Regulatoarele de presiune diferentiala
Fig 6.6.27.C Regulator automatde sunt concepute In scopul mentinerli unui
debitAB-OM de la DANFOSS disponibil de presiune la o valoare con•
1 - tija; 2 - sistem de blocare; stanta In circuitul reglat (fig 6.6.27.A).
3 - qarnitura de plastic; 4 - ventil; Regulatorul de presiune diferentiala
5 - rnernbrana: 6 - arc principal; se rnonteaza In tandem cu o vana par•
7 - control al presiunii; 8 - ventil fix. tener, care otera priza de presiune
pentru tubul de impuls; fiind dotata cu
nipluri de presiune ofera :;;i posibilitatea
de a rnasura debite.
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalaf]] de inealzire
Acest tip de regulator este eel mai pozitie, rnicsorand sau rnarind sectiu• efectului de termosifon (fig. 6.6.28). Se
adesea folosit in instalatille de Incalzire nea de trecere pana la atingerea echili• executa dreapta sau cu colt prin per•
cu radiatoare echipate cu robinete ter• brului de forte (p2-p3=forta arcului). mutarea dopului. Montarea se face nu•
mostatice. Regulatoarele de presiune Astfel se rnentine un debit constant. mai vertical, cu mute. Clapeta etansa
diferentiala, irnpreuna cu vana partener se ridica datorita presiunii pompei.
se rnonteaza la baza tuturor coloanelor 6.6.5. Robinete (clapete) Dimensiuni: 1, 1114, 1112 si 2".
de alimentare cu agent termic, cu sco• de re1inere
pul de a rnentine constanta valoarea
presiunii diterentiale la nivelul coloa• Au rolul de a unidirectiona sensul de
nelor deservite. circulatie a fluidelor. Sunt produse in Tabelul 6.6.30. Caracteristicile
Vanele descrise mai sus sunt diferite variante constructive, permi• constructive ale robinetelor de retlnere
hidraulic $i nu au nevoie de o sursa su• tand diverse pozitii de montare: cu clapa cu flanse
pllrnentara de energie (Fig 6.6.27.B). - robinete de retinere cu cursa fixa
Elementul de baza al acestor vane re• (tab. 6.6.28), executate din fonta, cu
prezinta o diafragma de control 7. Pe flanse, utilizate pentru presiuni de
cele doua tete ale diafragmei se com• lucru Pn = 25 bar si pentru fluide cu
pun: presiunea de pe tur, pe tata temperaturi 8 s 400 °C;
superioara sl cea de pe retur lmpreuna - robinete de retinere cu clapa (tab.
cu forta elastica dezvoltata de un arc 6.6.29), executate din alarna, cu man•
pe fata inferioara. Diferenta dintre pre• soane (producator COMAP -
siunea de pe tur sl cea de pe retur este Franta)
data de valoarea fortei elastice dezvol• - robinete de retinere cu clape si flan•
tata de arc. in cazul in care presiunea se (tab. 6.6.30) executate din tonta.
de pe tur creste datorita inchiderii unor
consumatori, membrana deplaseaza tija 6.6.6. Clapeti antitennosifon Flansele de legatura Diametrul
8 care antreneaza ventilul 9 pentru a Dn la conducte flansei L
regla orificiul 13. Valorile presiunilor Se utilizeaza in instalatiile de Incal•
ajung pe rnernbrana prin intermediul zire cu pompare, pentru eliminarea D1 D2 capacului
mm mm mm mm mm
tuburilor capilare 5. Aceste semnale
intra prin orificiul 12 in robinet spre Tabelul 6.6.28. Caracteristicile 40 145 110 132 200
ventilul 9, $i traverseaza orificiul 11 spre constructive ale robinetelor 50 160 125 138 230
de retinere cu cursa fixa 65 180 145 186 290
Mentinerea automata a presiunii este 80
100 195
230 160
190 216
240 310
350
de fapt realizata prin intermediul arcului 125 270 220 295 400
4. in acest scop, tija se poate roti c·,,-~~~ I 150 300 250 300 480
pentru setarea dorita, Un anumit nurnar
de rotatii corespunde unei anumite
o~~~~ f 200
250
360
425
320
370
385 600
460 730
valori a presiunii diferentiale, care va ti 300 485 430 515 850
---L.~ 350 550 490 585 980
rnentinuta constanta in circuitul reglat.
Dn Flansele de legatura L 400 620 550 660 1100
Regulatoarele automate de debit la conducte [mm] 500 730 660 825 1250
Regulatorul automat de debit este [mm] 01 D2 [mm] 600 840 770 1000 1450
format de fapt din doua vane: un 10 90 60 120
regulator de presiune diferentiala si o 15 95 65 130
vana de control (fig 6.6.27.C). Regu• 20 105 75 150
latorul de presiune dlferentiala are sco• 25 115 85 160
pul de a rnentine caderea de presiune 32 135 100 180
pe vana p2-p3 la o valoare constants. 40 145 110 200
Asiqurand 0 cadere de presiune Con• 50 160 125 230
stanta pe vana, asigura un debit con• 65 180 145 290
stant indiferent de variatia disponibilului 80 195 160 310
de presiune. 100 230 190 350
Elementul principal implicat in rea• 125 270 220 400 Fig. 6.6.28. Clapetl antitennosifon.
lizarea mentinerii caderii de presiune la 150 300 250 480
un nivel constant este membrana 5 din
200 360 310 600
interiorul vanei (fig 6.6.27.C.a). Pe par•
250 425 370 730
tea superioara a diafragmei actioneaza
300 485 430 850
presiunea p2 iar pe partea inferioara a
diafragmei actioneaza doua forte: pre•
Valoarea presiunii diferentiale p2-p3
cu clapa tip COMAP
este data de torta elastica a acestui
ON [inl
arc, forta calibrata, De fiecare data
3/8
cand presiunea diterentiala de la nivelul
1/2
robinetului se rnodifica din cauza mo•
1
~ 1114 Fig. 6.6.29. Robinete de dezaerisire
dificarii disponibilului de presiune sau a
1112 manuale pentru corpuride incAlzire:
deplasarii tijei de control, regulatorul de Tip 826AT
presiune se deplaseaza intr-o noua 2 a - cu cheie; b - cu rozets din plastic.
I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 6: Echipamente si materiale
presiuni de pana la 10 bar. Se utili•
6.6.7. Robinete de dezaerisire 6.6.8. Robinete de golire zeaza pentru apa si aer;
- supape de siguranta cu arc si par•
Pentru evacuarea aerului din instala• Gama este destul de variata, ele exe• ghie, tip FLUMAX, cu posibilitatile de
tiile de lncalzire se utilizeaza: cutandu-se din tonta sau alarna, in fig. montare a manometrului, cu rnuta
: robinete de dezaerisire manuale, 6.6.31 sunt prezentate trei tipuri de (tab. 6.6.31 c) pentru presiuni de
mon• tate la corpurile de Incalzire, robinete de golire produse de firma pana la 16 bar.
actionate cu o cheie speciala sau cu DESBORDES:din alama cu ventil $i cap Se pot utiliza pentru aer, apa, abur.
o rozeta din plastic (fig. 6.6.29). patrat de 3/8, 1/2, 3/4" (fig. 6.6.31 a); cu • Firma IAFO Zalau executa supape
Diametrele de racord sunt de 1/8, 1/4 poanson din alarna $i cu rozeta zirntata de siquranta din fonta, cu arc (tab.
$i 3/8"; de 3/8 si 1/2" (fig. 6.6.31 b); cu ventil $i 6.6.32):
- robinete de dezaerisire automate cap patrat actionate cu o cheie, utilizate - supapa de siquranta brusca, inchisa,
montate pe conducte (fig. 6.6.30). pentru presiunea Pn = 10 bar si tem• etansa cu racorduri, cu flanse, tip
Diametrelede racord sunt de 1/4, 3/8 peraturi ale fluidului 8 s 110 °C de 3/8, 81000;
si 1/2 si 3/4" (fig. 6.6.31 c). - supapa de siquranta brusca, inchlsa,
1/2"· etansa cu suruburi cu filet (intrare
6.6.9. Supape de siguraniA cep, iesire rnuta) tip B 2020;
- supapa de siquranta brusca, deschi•
Sunt utilizate sa protejeze instalatiile sa cu racord cu filet tip B 3120;
sub presiune lmpotriva depasirii acci• - supapa de siquranta proportionala,
<1> 35
dentale a presiunii maxime admise de lnchisa, cu corp de colt, cu racorduri
lucru. Se executa din tonta sau din cu flanse, tip P 1000.
alarna, cu rnernbrana sau arc, cu sau
fara manometru. 6.6.1 O. Regulatoare cu actiune
• Firma COMAP produce: directi
- supape de slquranta cu rnernbrana,
cu posibilitati de montare a manome• Firma Danfoss produce o qarna co•
trului, cu rnufa (tab. 6.6.31 a) sau cu respunzatoare de regulatoare cu actio•
filet exterior (tab. 6.6.31 b) pentru nare directa destinate utilizarii la siste•
Tabelul 6.6.31. mele de Incalzire centrala, adecvate tu•
G 1/2" 3/8" Supape de sigurantaCOMAP turor tipurilor de aplicatii ce necesita:
- reglarea presiunii diferentiale:
Tip DN [in] - reglarea $i limitarea debitului;
a
I
PN [bar]
- reglarea combinata a presiunii dife-
1/2 rentiale si a debitului;
4-6-7-8-10 - reglarea debitului cu reglarea tempe•
a 868 3/4 raturii;
;
4-6-7-8-10 in tabelul 6.6.36 sunt date caracteris•
1/2 ticile tehnice ale regulatoarelor de pre•
4-6-7-8-10 siune diferentiala, debit sl ternperatura
869 3/4 produse de firma Danffos.
Pentru asigurarea punctului de func•
4-6-7-8-10 tionare a unei instalatii de Incalzire cu
~:
Tip s apa calda este necesar sa se prevada
intrare iesire regulatoare de debit sau de presiune
sau chiar arnandoua, Ele devin obliga•
3/8 3/4
3/4 11/4 torii In instalatlile prevazute cu robinete
E termostatice.
981GL 11/4 1112 Firma DESBORDES- Franta produce
2 2112 regulatoare diferentiale de presiune;
2112 3 - de colt, cu reglare de la 0,05 la 0,5 bar
a c
Fig. 6.6.30. Robinete de dezaerisire Fig. 6.6.31. Robinete de golire:
automate: a - cu ventil cu cap patrat; b - cu poanson $i rozetii zimtata;
a - robinet; b - montare robinet. c - cu ventil pentru Pn = 10 bar.
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de inealzire
cu aflsere de precizie (tab. 6.6.33,a) In by-pas cu conducta de lntoarcere. valorii nominale On si fixarea In
- In linie, cu reglare de la 0,05 la 0,5 bar Firma OVENTROP - Germania, pro• aceasta pozitie.
cu anserede precizie (tab. 6.6.33,b) duce: Domeniile de variatie ale debitului
- fara reglare, cu functionare automata - regulatoare de debit (fig. 6.6.32,a) tip sunt cuprinse lntre 100 sl 4000 1/h.
(tab. 6.6.33,c). HYDROMAT Q care se pot monta - regulatoare de presiune diferentiala
Regulatoarele diferentiale se montea• atat pe conducta de ducere cat $i pe HYDROMAT DP (fig. 6.6.32,b) care se
za la iesire, dupa pompa de circulatle, cea de lntoarcere. Permite stabilirea rnonteaza pe conducta de lntoarcere,
Tabelul 6.6.32. Supape de siguranta IAFO - Zalau

1- corp; 2 - scaun; 3 - ventil; 4 - tija; 5 - ghidaje; 6 - arc; 7 - carcass: 8 - ghidaje arc; 9 - surub reglaje; 10 - capac.
:r~
t~~
......
·~
~
~, ~~o
~'-
l.:l
:'.) . ~8
10 - r--------.... 1c ± "·~~
~~· :
7 9 - - ~
:~
I----
<( 8 -
I
== .. ~6 i-------....... ~10
~1:
== ... b
7 - 9
i~~I
6-
~ <(
-a
~ -p-
1.,. ~ ~ nxds 7
~
~+ ~ 5
rJ
'J -
. =: - r---
:~ --M{tf 5- .s: ~I'll 6
<(
l~CJ
4-,~~-~
d
3~
L E~3
2
I
i " I ..Q
~
f
l 4
1--- ·''''' I I a
3
L ~=
d4 , - ~ ~ (.) "~ ~ 2
1 El+ ,, tlLW -1
Tip B-1000 ~ d3
B
Tip B-2020 Al Tip B-1000
µ&./
Tip 3120
Dn intrare Masa
Dn iesire
A B c do h Hansele de intrare Flansele de lesire
neta
d1 d2 d4 nxd3 e b d'1 d'2 d'4 nxd's e' b'
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] mm] [mm] [kg]
[mm]
25/40 316 100 100 15 5 115 85 68 4x14 2 16 150 110 80 4x18 3 18 66
32/50 356 110 110 19 6 140 110 78 4x18 2 18 165 124 102 4x18 3 20 12,0
40/65 397 120 120 24 8 150 110 88 4x18 3 18 185 154 122 4x18 3 20 17,0
50/80 490 130 130 30 10 165 125 102 4x18 3 20 200 160 138 8x18 2 22 19,3
65/100 560 150 150 39 13 185 145 122 4x18 3 20 220 180 158 8x18 3 24 32,0
80/125 715 180 180 48 16 200 138 138 8x18 3 22 250 210 188 8x18 3 26 57,0
100/150 808 200 200 60 20 220 180 158 8x18 3 24 285 240 212 8x22 3 26 78,0
Tip Tip B-2020 Tip 3120
KG G Masa KG Masa
Dn A B c intrare iesire do h neta
Dn A
intrare
do h
neta
[mm] [mm] [mm] [mm] [in] [in] [mm] [mm] [kg] [mm] [mm] [in] [mm] [mm] [kg]
15/25 228 38 72 1/2" 1" 9 3 1,6
44 3/4" 25 295 1 15 5 3,7
20/30 250 78 1114" 12 4 2,3
Tip P 1000
Tip P 1000
,,3i
Flansele de leqatura Masa
Dn A B h )
d1 d2 d4 nxd3 e b neta
15 195 130 0,75 95 65 45 4x14 2 14 3,4

20 212 150 1 105 75 58 4x14 2 16 5, 1 <(
----·· " '~6

7
"'' : ..
'• ~ I: 4 s
ll~ ~ ~~ 1"1
25 225 160
32 310 180
1,25 115
1,60 140
85
100
68
78
4x14
4x18
2
2
16
18
6,0
11,5 . - ------ --
40 378 200 2 150 110 88 4x18 3 18 16,6
50 425 230 2,50 165 125 102 4x18 3 20 26,0 3- ~ , • "O
65 490 290 3,25 185 145 122 4x18 3 22 34,9 2

,_ ~
~
Iii
80 630 310 4 200 160 138 8x18 3 22 61,2
100 610 350 5 220 180 158 8x18 3 24 67,6
~f!.-
- B
-
I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 6: Echipamentesi materiale
iar valoarea norninala .1pn se citeste :;;i DN 150, prevazute cu flanse care
direct, se reqleaza si se fixeaza conti• se pot cupla cu servomotoarele din 6.6.13. Aparate
nuu, fara trepte, In domeniul cuprins seria MP 300; pentru misurarea debitelor
intre 300 si 500 mbar. Racordul cu tub - cu 3 $i 4 cal pentru diametrele 3/4, 1,
capilar se leaga la conducta de duce• 1112 $i 2", prevazute cu rnansoane cu Sunt utilizate pentru rnasurarea
re. Prin intermediul regulatorului de filet, care se pot cupla cu debitului de apa sau de caldura care
servomotoarele din seriile MP 75 si circula prin conducte. Aparatele sunt
MP 100. montate direct in circuitul instalatiei
sau sunt mobile, cu citire directs sau
6.6.12. Reductoare de presiune cu inregistrare.
• Firma DANFOSS - Danemarca pro•
Se utilizeaza in instalatlile de Incalzire duce debitmetre montate direct pe
cu apa calda $i fierbinte precum si pen• conducta (tab. 6.6.38);
tru abur de presiune joasa sau medie, - MAGFLO - electromagnetice cu o
in functie de necesitati, Firma Danffos qarna larga de rnasura precisa si tara
produce reductoare de presiune regla• ingustarea sectiunii;
a bila tip AVD pentru apa cu temperatura - MASSFLO - masice rezistente la
maxima {}max s 150 °C, (tabel 6.6.37a) vibratii, abravize $i coroziune. Masoa•
Fig. 6.6.32. Regulator de debit •i si tip AVDS pentru abur cu temperatura ra, In afara debitului, densitatea si tem•
presiune difereniiall maxima {}max .::: 200 °C (tabel 6.6.37b). peratura fluidului;
OVENTROP: Montarea reductoarelor de presiune se - SONOFLO - ultrasonice cu masura•
a - regulator de debit Hydromat Q "; face pe conducte cu filet sau flanse. rea precisa si fara ingustarea sectiunii:
b - regulator de presiune diferentiata - VORFLO - cu varte] pentru abur,
"Hydromat DP"
gaze si lichide cu vascozitate redusa.
n Tabelul 6.6.33. Supape de presiune

Elementele sunt sudate. Necesita intre•
tinere usoara;
- EVITA™ - electromagnetic pentru
apa, abur :;;i gaze. Acestea permit con•
trolul, reglarea $i inregistrarea debitelor.
diferen iala
• Firma CONTROLOTRON - SUA
produce un debitmetru portabil tip
a - de colt UNIFLOW (fig. 6.6.33) cu posibilitati de
inregistrare.
Fig. 6.6.33. Debitmetru portabil.

presiune se acopera domenii ale debi• Tabelul 6.6.34. Vane de amestec
tului cuprinse intre 100 si 4600 l/h. cu 3 cai HERMIA-SUEDIA
6.6.11. Vane de amestec 20/27 26/34 33/42 40/49 50/60
Se utilizeaza in instalatllte de incalzi• 20/27 26/34

re cu apa calda, asiqurand prin ames• b - In linie
tecul apei calde de la cazane cu apa
racita din instalatie, parametrii agentu•
lui termic, atat la consumatorii agen•
tului termic cat si la intrarea in cazane.
Se executa din tonta si pot functiona
manual sau automat (actionate hidrau•
lic, cu aer comprimat sau servomotoa•
re). De asemenea, se executa cu 3 sau
4 cal,
Tabelul 6.6.35. Vane de amestec
Firma suedeza THERMIA produce
20/27 26/34 cu 4 cai (fHERMIA-SUEDIA)
doua tipuri de vane de amestec, actio•
nate cu servomotoare. c - fara reglare
- cu trei cai (tab. 6.6.34), din tonta cu
patru pozitii de montare, posibile da•
torita unui cadran cu doua tete de
montare.
- cu patru cai (tab. 6.6.35), din fonta cu
montareain toate pozitllle, datorita
unui cadran cu doua fete de montare.
Firma ROMSTAL cornercializeaza
va•
ne de amestec si servomotoarele de
actionare respective; 26/34 33/42 40/49 50/60
20/27 26/34 33/42
- cu 3 sl 4 cai pentru diametrele DN
40, DN 50, DN 80, DN 100, DN 125
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalalii de lncalzire
- termomanometre circulare tip IMIT, sunt de la DN 20 la DN 120 mm.
6.6.14. Aparate echipateatat cu sonda de temperatura Aceeasi firrna produce sl termometre
pentru misurarea presiunii cu tub capilar (cu lichid) si priza de cu cadran gradat de la 0 la 120 °C cu
presiune cu cuplare rapida :;;i tub tub de imersie.
Pentru rnasurarea presiunii se folo• capilar. Toate modelelese livreazacu Firma ROMSTAL cornercializeaza
sesc manometre si hidrometre. Gama tirant filetat. Domeniilede lucru: tem• termometre circulare utilizate pentru
este destul de variata, ea depinzand de peratura pana la 120°C si presiuni cazane si aparate cu sonda de tempe•
locul de amplasare si de firma produ• disponibile0 .. .4 bar :;;i 0 ...6 bar. ratura sl tub capilar (cu lichid) si cu
catoare. Manometrele :;;i hidrometrele se ra- tirant filetat. Domeniilede utilizaresunt:
Firma DESBORDESproduce mano• cordeaza la elementele instalatiei prin 0 la 120 °C; 0 la 200 °C; -40 la +40 °C
metre (fig. 6.6.34) cu gradare intre 0 si intermediul unor robinete de control cu Se utilizeaza :;;i aparate digitale cu
25 bar tip: buton sau poanson din alarna. citire directa, irnpreunacu viteza curen•
- BOURDON(fig. 6.6.34, a) cu gradare tilor de aer si umiditate relativa, cu
1, 4, 6, 16 sau 25 bar, cu baie de 6.6.15. Aparate posibilitati de inregistrare(fig. 6.6.36 b).
qlicerina, amortizoare (contra vibratii• pentru misurareatemperaturii
lor) si cutia din inox; 6.6.16. Contoare
- monobloc (fig. 6.6.34, b) cu gradare Pentrurnasurareatemperaturii(lichide pentru misurarea
6, 10, 16 bar, cu cutie din alarna ma• , solide :;;i gaze)se folosesc consumului de cilduri
tritata si racord filetat; termometre:
- cu cutie din otel ambutisat, cu racord - cu citire directa cu scala dreapta cu 6.6.16.1 Carscteristici principale
filetat jos (fig. 6.6.34,c) sau in spate mercur sau alcool, termometre cu re• Contoarele de apa calda se clasifica
(fig. 6.6.34,d); zistenta etecmca, cu sonda de tem• in functie de destinatla lor, conform re•
- PRESSADE(fig. 6.6.34, e) cu grada• peratura sl tub capilar, termometre qlernentarilor internationale:
re de la 10 bar, cu protectie din cau• cu contact etc; - contoare de tip 1, utilizate de sine
ciuc impotriva socurilor. - cu citire directa sl inregistrare. statatoare pentru contorizarea apei
Firma COMAP produce: Firmele DESBORDES si COMAP calde. Se Incadreaza in intervale de
- manometre radiale, cu gradare de la produc termometre cu scala dreapta, temperaturi: 30 la 70 °C, 30 la 90 -c,
0 la 25 bar, cu cutia din inox; cu alcool, cu tsaca din alarna, pentru 30 la 130°c :;;i 30 la 1so0c;
- hidrometre cu gradare de la 0 la 4 temperaturi cuprinse intre 50 si 300 °C. - contoare de tip 2 care sunt un an•
bar. Posibilitatile de montare pe aparate samblu al contoarelor de energie ter•
Firma ROMSTALcornercializeaza: sau pe conducte sunt prezentatein fig mica. Se incacreaza in intervalele de
- manometre circulare tip IMIT, cu pri• 6.6.35, iar dimensiunile de montare in temperaturi rnentionate la cele de tip
za de presiune cu cuplare rapida sl tabelul 6.6.39. 1 cu observatia ca temperatura mini•
tub capilar, care se pot monta pe Firma DESBORDES produce, de ma a fluidului poate fi :;;i sub 30°C;
cazane. Toate modelele se livreaza asemenea,termometre cu cadran gra• - contoare de tip 3, utilizate, in gene•
cu tirant filetat. Domeniile de presiu• dat de la 0 la 120°C cu colier din cu• ral, pentru rnasurareacondensatului.
ne disponibile 0 la 4 bar si 0 la 6 bar. pru (fig. 6.6.36,a) pentru stranqere pe Contoarele de energie terrnica tre-
conducte. Diametrele de stranqere
Tab.6.6.36. Caracteristicile tehnice ale regulatoarelor diferentiale, debit :;;i temperature produse de Danfoss.
Presiunea Diametru Reglarea Limitarea Reglarea Controlul Controlul Domeniul Domeniu de Temperat ura
Tip nornnala DN presiunii debitului debitului motorizat direct al de reglare reg I are Kvs t.pv maxim maxima Loe de
regulator PN [bar] [mm] dileren\iale B G al debitului temperaturii presiune debit [m3/h] [bar] ['CJ montare
p t.p [bar] [m3/h]
AVPL 10 15 • 0,05-2,0 1-1,6 4,5 120 Retur
Tur :;;i
AVP 16/25 15-50 • 0,05-2,0 1,6-20 12/20 150
Retur
Tur :;;i
.
AVQ 16/25 15-50 • 0,06-15 1,6-20 12/16 150
Retur
AVPB 16/25 15-50 • 0,05-2,0 0,06-15 1,6-20 12/16 150 Retur
15-25
AVPBT-F 25
32-65 • • • 0,2-0,5 0,25-15 1,6-20 20 150 Retur
Tur si
AVPQ 16/25 15-50 • • 0, 1-2,0 0,06-15 1,6-20 12/16 150
Retur
AVGM 16/25 15-50 . • 0,03-15 0,4-20 12/16 150
Tur :;;i
Retur
Tur si
AVGT 25 15-50 • • 0,25-15 1,6-20 20 150
Retur
Tur si
AFP 16/25/40 15-250 • • 0,05-6 4-400 20-10 150
Retur
Tur si
AFQ 16/25/40 15-250 • • 0, 1-250 4-400 20-10 150
Retur
Retur
• •150
•
. .
0,05-12015-125
AFPB0,1-1,516/25/40 4-160 20-15
Retur
AFPQ 16/25/40 15-250 • 0, 1-1,5 0, 1-250 4-400 20-10 150 Tur si
Tur si
AFQM 16/25/40 40-125 • • 0,6-120 120-160 20-15 150
Retur
Tur si
PCV 16/25/40 65-250 • • • in funcjie de configuratie 150-630 20-10 150 Retur
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale
buie sa fie compatibile cu rigorile ur• comunicare; sernnalizeaza si inre• 6.6.16.2.2 Contoare de clldurl
rnatoarelor clase climatice: gistreaza orice incercare de manipulare, combinate
- c/asa climatica A (pentru pooutetie si cu localizare in timp si durata; are o Sunt executate din elemente compo•
montare In interior): mare capacitate de memorare a datelor: nente separabile (fig. 6.6.38), avand o
• tornperatura arnbianta: 5 la 55°C; 36 luni la durata fixa cu multiple varietate constructiva deterrninata, in
• nivel scazut de umiditate; inforrnatil: energie, volum precum si va• special, de diversitatea tipurilor de
- clasa ctimetics B (pentru poputetie si lori de varf intre doua inregistrari (debit, contoare de debit utilizate: cu rnorisca,
montare In exterior): putere termlca, ternperatura maxima). cu elice, electromagnetice, cu ultrasu-
• temperatura arnbianta: -25 la +55°C;
• nivel normal de umiditate; label 6.6.37 Contoare de energle tennici monobloc.
• solicitari mecanice scazute a-ti . 2WR6;
- clasa climatica C (conditl! industriale): Figura DN kvs Racordare ~p regim
• ternperatura arnbianta: 5 la 55°C; [mm] [m3/h] pe de
• conditii normale de umiditate; conducta presiune
• solicitari mecanice scazute. bar
Elementelecomponente ale contorului 15 4,0 G 314 A
de caldura sunt, in general: contorul de 20 6,3 cu filet G1A
apa, sondele (traductoarele) de tem• 25 8,3 G 1114 A
peratura, blocul de calcul, cabluri de
legatura (sonde-bloc de calcul).
6.6.16.2 Tipuriconstructive 1-5

3-12
6.6.16.2.1 Contoare de clldurl 32 12 5
monobloc 40 16 cu flanse
Contorul de debit si traductorul de 50 20
'
temperatura aval sunt montate compact
cu blocul de calcul care este prevazut
cu un aliaj electronic digital; traductorul
de temperatura amonte este montat, se•
parat, pe conducta de ducere. Contorul
poate afisa rnarirnlle rnasurate si/sau b-tl 2WR5
calculate, fie automat, in mod ciclic, fie time". Prezinta ca avan• taje in plus tata de tipul 2WR6: sisteme
la cerere, prin actionarea rnanuala a modulare de alimentare si de module de
bu•
tonului de rnanevra.
Firma Romstal cornercializeaza con•
toare de energie terrnica monobloc tip
2WR6 pentru debite mici $i tip 2 WR5
pentru debite mari.
Contoarele de energie terrnica mono•
bloc cu ultrasunetepentru debite mici
(G
= 0,6...2,5 m3/h) tip 2WR6 (fig.
6.6.37a)se compun dintr-un calculator
pentru energie ternica, o pereche de
terrnorezistentene• interschimbabilede
tip DS cont. EN 1434
$i un traductor de debit cu
ultrasunetetip
2WR6.Calculatorulde energietermlca are
un microprocesor specializat sl memorii
EEPROM,prin intermediulcarora se reali•
zeazaschema de achizitie,prelucrare,afi•
sere $i transmisie de date. Contoarelese
rnonteaza pe conducte pozate orizontal
sau vertical fara a necesita portiuni de
conducte drepte amonte/aval.Prezintaca
avantaje:fiabilitatepe termen lung,
perfor• rnantemetrologicede
calitate,sigurantain exploatare$i
constructie robusta.
Contorul de energie terrnica monobloc
cu ultrasunete pentru debite mari (G =
0,6... 60 m3/h) tip 2WR5 (fig. 6.6.37b)
se compune din aceleasi elemente ca
si contorul tip 2WR6. Traductorul de
debit nu include piese in rnlscare,
principiul de rnasura-e avand la baza
fenomenul de propagare a undelor
ultrasonice in apa metoda ,,transit
Figura DN kvs
Racordare ~p
pe conducta regim de presiune
bar
15 4,0
G 314 A
I
1-5
20 63 cu filet G
1 A 3-12
G 1114 25 8,3
A
~
a
b
c
d
e
F
i
g
.
6
.
6
.
3
4
.
M
a
n
o
m
e
t
r
u
:
a - tip Bourdon; b -
monobloc; c - cu racord
fi/etat In jos;
d - cu racord
filetat In spate; e
- tip PRESSADE..
nete, cu diafraqrna, Vortex. De aseme• - diametre de conducte: Dn = 15.. .40 - blocul de calcul cu traductoare de
nea, traductoarele de ternperatura pot mm; ternperatura tip SUPERCAL (fig.
fi terrnorezistente cu doua sau patru - debite: Vn = 0,6... 10 m3/h; 6.6.39) care prelucreaza datele afi•
fire de tip Pt 100 sau Pt 500. Dupa • MTHI: multietajat; montare orizon• sand electronic urrnatoarele rnarirni:
prelucrarea inforrnatiei primite, blocul tala, - energie terrnica [kWh], [MWh];
de calcul poate da inforrnatia sub di• - diametre de conducte Dn: 20 ... - temperatura [0C];
verse forme: totalizarea nurnerica reda• 50 mm; - volum [m3];
ta electronic sau electromagnetic, inre• - debite: Vn = 2,5 ... 15 m3/h; - debit [l/h];
gistrare, indicare, semnalizarea unor • MTHI: multietajat, ST - - timp [h];
regimuri de avarie etc. montare - putere terrnica [kW].
Firma ZENNER zAHLER produce verticala urcare; FA - montare ver• - racorduri speciale 1 x 1/2 x 1" pentru
contoare combinate compuse din: ticala coborare; sonde de ternperatura sl teci;
- contoare de apa calda construite pentru - diametre Dn = 20 .. .40 mm, - clapeta antiretur pentru impiedicarea
temperaturi ale apei pana la 120°C: - debitev; = 2,5 ... 10 m3/h; ancrasarii $i facilitarea operatiilor de
• ETHI: monojet; montare orizontala • WPHl/WSI: tip Woltman: inlocuire.
sau verticala; - diametre: Dn = 50 ... 250 mm; Firma DANFOSS produce contorul
- debite 'iln = 15 m3/h;
Tabelul 6.6.38. Debitmetre DANFOSS
Grupe MAGFLO' MASSFLO* SONOFLO* VORFLO* EVITA™

de produse Debitmetru Debitmetru Debitmetru Debitmetru vortex Contor de oxigen
electromagnetic masic ultrasonic
l-'nnc1p1u1 1::1ectromagnet1c conous ump de parcurs varte] ClarK
de masurare tip cu o conoucta al semnalului
sau doua ultrasonic pe mai
multe cai
Marimea Debit volumic Debit masic Debit volumic Debit volumic Oxigen dizolvat in
rnasurata Masa totala Debit masic Debit masic apa si apa uzata
Tehnologii Densitate Viteza sunetului Volum normal
Temperatura Debit de apa
Debit volumic Debit de abur si
Volum total de gaz
Debit de fractiune
% fractiune
(de ex. Brix)
Total fractiune
lnstalare Conducte pline Conducte pline Conducte pline Conducte pline cu Rezervoare de
cu lichid cu lichid cu lichid aburi, lichid sau aerisire, crescatoni
gaz de peste etc.
Medii Toate mediile Toate mediile Toate mediile care Lichide cu o Apa sl apa uzata
conductoare de pompabile transmit sunetul viscozitate redusa,
electricitate gaze si aburi
Aplicatii Sectoare Chimicale, Alimente si bauturi, Chimicale, tratarea Chimicale, Tratarea apei si
principale principale alimente si bauturi, chimicale apei alimente cresterea pestlor
tratarea apei, energie/caldura energie/caldura si bauturi
energie, caldura produse produse energie/caldura
petrochimice petrochimice
Aplicatii Control, reglare Control, reglare Reglare RegI are Control, reglare
inregistrare, dozare lnregistrare lnregistrare lnregistrare lnregistrare
amestec In cantarire, dozare urmarire urmarire urrnarre
orooortil verificare contablizare
Marime ON 6-2000 ON 3-50 ON 10-4000 ON 15-300
Domeniu 0,025-113000 1-80000 0,2-500000 Gaz/aburi 0-30 ppm, 0-200%
de rnasurare m3/h kg/h m3/h 1,5-21300 m3/h
Lichid
0,25-2300 m3/h
Temperatura de la -20 la de la -50 la de la -200 la de la -40 la 0 la 48°C
lichidului +200°c +180°C +250°C + 400°C
Presiune maxima 350 bar 500 bar 160 bar 100 bar 10 bar
Precizie 0,25 % 0,15 % 0,5 % 0,7% din debitul 0,5 % din FSO
Speciricatii din debitul efectiv din debitul efectiv din debitul efectiv efectiv (lichid)
1,25 % din debitul
efectiv (gaze, aburi)
Carcasa IP 65/67/68 IP 65 IP 68 IP 65 IP 68
(senzor)
Aprobari CENELEC CENELEC EEx, CENELEC CENELEC
EEX, 3A, Custody transfer EEx, EEx
PTB custody (In curs de PTB custody
transfer 3A OIML preparare) transfer
I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale
de caldura tip ,,SONOCAL™" (fig. (produs tot de DANFOSS), calculatorul doua temperaturi;
6.6.40), care este o cornblnatle intre de energie tip MULTICAL II la care se - amplasare a unui filtru, in amonte de
debitmetrul cu ultrasunete SONOFLO mai adauqa senzorii de ternperatura, contorul de debit;
Se executa pentru diametre de con• - prevedereacu borna de impamantare;
ducte Dn = 32.. .40 mm; debite de apa - in amonte ::?i aval de controlul de de-
v; = 15 ... 2500 m3/h sl puteri bit este necesar sa se prevada tron•
termice soane rectilinii de conducta avand
n = 0,03.. .4,2 MW lungimi de minimum 10 Dn respectiv
Modul de montare a unui conductor 8 Dn, tronsoane libere de orice
de caldura este prezentat in fig. 6.6.4 rezlstenta hidraulica:
1, la care se adauqa urrnatoarele - montarea traductoarelor este necesar
reco• rnandari: sa se taca astfel:
- inclinarea traductoarelor de tempera• • pentru conducte cu 50 mm s Dn s
tura in opozitie cu sensul de curgere s 250 mm, perpendicular tata de
a agentului termic; dlrectia de curgere a agentului
- prevederea de teci suplimentare, in• termic;
vecinate fiecarui traductor de tempe• • pentru conducte de curgere
ratura, pentru a controla prin cornpa• Dn s 50 mm, in opozitie tata de sen-
ratie corectitudinea rnasurarii celor
Tabelul 6.6.39. Dimensiunile de montare [mm] ale termometrelor cu scala dreapta

Conducte neizolate Conducte izolate
Do
L1 L2 Lt L1 L2 Lt
80 117 30 107 147 60 137
100 127 30 117 157 60 147
125 140 30 130 170 60 160
150 152 30 142 183 60 172
175 165 30 155 195 60 185
200 177 30 167 207 60 197
225 190 30 180 220 60 210
250 202 30 192 232 60 222
300 227 30 217 257 60 247
Fig. 6.6.36. Termometru: 350 252 30 242 282 60 272
a - cu co/ier; b - digital. 400 277 30 267 307 60 297
6c
2
2
3
3
4 DIMENSIUNI DE MONTARE
L2=20mm pt. conducte neizolate
4 L2=50mm pt. conducte izolate
5 L=l2+(R+DexLl2)sinu+D;
5 _J d
COSa= R-2
R+~t
_J A 6b 5 2
_J _J ,, c
,,
6a Fig. 6.6.35. Posibil~ de montare a termometrelo
,, D
.• '
0
---.- cu mercur sau alcool cu scali dreapti:
~
. ---
,,.....- ~ .-.1.1. a - montare pe aparate; b - montare pe conducte

drepte; c - montare in cotul conductelor;
1 - arrnatura pentru termometru; 2 - qarnitura:
b
a 3 - piesa montaj; 4 - stut racord; 5 - tsaca de
protectie: 6a - aparat; 6b - conducts: 6c - cot.
sul de curgere a agentului termic. - cu dispozitive alimentate cu energie spatiului locativ, cu ajutorul unui
• utilizarea de terrnorezistente scurte electrica (electronica) cu unul sau doi computer mobil sl sun transmise mai
pentru conducte cu Dn s 25 mm $i senzori de ternperatura. Aparatele cu departe la dispeceratul central. Se
lungi pentru conducte cu diametre doi senzori, inteqreaza in functie de realizeaza astfel economie de timp,
mari. timp diferente dintre temperatura su• fara programare pentru citire, fara
prafetei corpului de Incalzire si tem• estlmari ale consumului.
6.6.16.2.3 Tnregistratoare de peratura incaper!l, iar cele cu un Aparatele cu un singur senzor, se pot
temperaturl singur senzor, insurneaza temperatu• utiliza numai In cazul in care tempera•
Tipurile de lnregistratoare de tempe• ra medie a corpului de lncalzire pe tura medie minima a corpului de Incal•
ratura existente, sunt: perioada respectiva. zire este mai mare de 55°C.
- cu dispozitive de evaporare, utilizate - cu dispozitive alimentate cu energie in SREN 834 se preclzeaza ca valori
numai in cazul in care temperatura electrlca $i cu posibilitatea transmite• le afisate de inregistratoarele de tem•
me• die minima a corpurilor de rii datelor prin unde radio. Toate da• peratura sunt transformate lntr-o torrna
incalzire este de 55°C, datorita faptului tele se receptioneaza din exteriorul adecvata pentru calcularea costurilor
ca feno• menul de evaporare a consumului, din factorii de evaluare:
lichidului din eprubetele aparatelor nu k0 - pentru puterea terrnica a corpului
se produce direct pe o portiune cu de Incalzire:
temperatura medie a corpurilor de kc - pentru cuplajul termic la senzorul
lncalzire (fig. de ternperatura;
6.6.42 a). :·: soper~~Lomsor-
warmeriihler
kr - pentru Incaperi, cu temperaturi in•
terioare de proiectare scazute, fata
de valoarea de referinta,
Factorul de evaluare k, reprezinta
pro-
,...... Clorius
ZENNER
ZJUILER
Mod. 430
a -tip. 2WR6
Fig. 6.6.39. Blocul de calcul

tip SUPERCAL.
b-tip 2WR5
Fig. 6.6.37 Contoare de energie

terrnica monobloc.
Fig. 6.6.42 a. inregistratorde

Fig. 6.6.40. Contorde caldura temperatureproportlonel tip Clorius
,,SONOCAL". - Raab Karcher~i fi~a de facturare.
6 5
Fig. 6.6.38. Contorde caldura

combinat: Fig. 6.6.41. Schema de principiuprivindmontarea unui contorde caldura:
1 - bloc de calcul; 2a :;;i 2b - traductoare de ternperatura: 3 - teaca pentru
- cantor de debit; 2 - am $i 2 av - termometrele de control; 4 - cantor de debit; 5 - filtru; 6 - robinete de izolare
traductoare de temperature montate a contorului de debit; 7 - alimentare electrica; 8 - conducta de ducere;
in amonte :;;i aval. 9 - conducta de lntoarcere.
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale
dusulfactorilorde evaluareindividuale:
k = k0·kc·kr
inregistratoarelede temperaturaelec•
-•
tronice K, sunt prevazute cu un ecran
cu cristale lichide (LCD) $i dotate cu
microcentrale,cu memorie de tip ROM
pentru programare $i de tip RAM
pentru bazele de date, perrnltand, pe
langa valorea consumului curent,
afisarea valorilor memorate la datele
scadente fixe pentru lunile precedente.
inregistratoarele de ternperatura se
rnonteaza pe fiecare corp de incalzire
In parte, iar lnregistrarile depind direct
de temperatura medie si durata de fun•
ctionare a corpului de Incalzire precum
. ..
$i de caracteristicile proprii ale aces• , ,. ,.,
tora. Locul de montare a lnregistratoa•
relor de ternperatura pe corpul de ln•
calzire este reglementat prin norme $i
este deosebit de important pentru sta• Fig. 6.6.42 b. Tnregistratoarede temperature.
bilirea corecta a consumurilor de
caldura. $i ISTA. Sunt lnregistratoare de tempe• 95°C; temperatura mediului ambiant
in fig. 6.6.42 b sunt prezentate trei ratura electronice avand ca date lntre O sl 60°C; puterea terrnica a
tipuri de lnregistratoare de ternperatura tehnice: temperatura medie de referinta corpului de lncalzlre de pana la
produse de firma ZENNER, SIEMENS a agentului termic cuprinsa intre 35 $i 15000W;durata de viata 10 ani.
Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstala~iide lnealzire
stratul termoizolant: vata de sticla, va•
6.7. lzolarea tennici ta rninerala, pasla rninerala, pluta, dia• 6.7.2. Executarea izolaiiei
tomit si spurna poliuretanica lntarita; tennice
Conductele ce transports fluide cu - materiale pentru fixare: plase de
temperaturi mai mari de 50 °C, monta• sarrna, carton ondulat, bandaje de lzolatia terrnica a unei conducte sau
te In interiorul sau exteriorul cladirilor In canepa sau material plastic etc.; a unui aparat cuprinde, In general:
canale sau subsoluri tehnice, precum - materialepentru protectie: ipsos, - stratul termoizolant;
si aparatele (boilere, aparate de contra• carton asfaltat, bitum, tabla - protectia rnecanica a stratului izolant;
curent, rezervoare etc.) se izoleaza ter• galvanizatasau din inox etc.; - protectia contra urniditatii:
mic pentru: Materialele care alcatuiesc stratul - finisarea estetica.
- rnicsorarea pierderilor de caldura a termoizolant trebuie sa Indeplineasca Operatiile de executare a izolatiei
fluidului transportat; urrnatoarele conditil de baza: termice depind de materialele utilizate.
- mentlnerea temperaturii fluidului la - sa alba un coeficient de conductivita• Astfel, In cazul utilizarli de:
anumite valori cerute de procesul te terrnica redus; • materiale sub torrna de saltele si
tehnologic; - sa fie rezistente la temperaturi ridica• rogojini simple sau cusute pe carton
- limitarea temperaturii suprafetei exte• te, la variatii de temperature $i umidi• ondulat sau pe plasa de sarrna, execu•
rioare a conductei, irnpusa de norme• tate, precum $i la conditlile atmosfe• tarea izolarii termice consta In:
le de protectie a muncii la maximum rice variabile In cursul anului; - montarea stratului izolator termic prin
50 °C; - sa alba rezistenta rnecanica pentru a lnfasurarea (la conducte) sau prin
- evitarea Incalzirii camerelor prin care nu fi deteriorate In timpul exploatarii, aplicarea pe suprafata (la aparate);
tree conductele (earner], pivnite etc.); sa fie U$Or de executat $i intretinut, sa - realizarea stratului de protectie me•
- eliminarea pericolului de lnghet al nu fie agresive fata de obiectul izolat, canica format dintr-o tencuiala bruta
conductelor In perioadele cu tempe• sa fie economice (cost cat mai scazut), de 2 - 3 cm grosime din mortar din
raturi scazute si cu functionare lntre• sa fie rezistente la actiunea focului, sa ipsos sau rurnequs de lemn cernut
rupta a instalatiilor de Incalzire: aiba o greutate cat mai redusa, (12%) si clei (8 ... 10%);
- evitarea condensarii vaporilor din aer Materialele termoizolante se prezinta - realizarea stratului de protectie
In contact cu peretii conductelor reci. sub forrna de saltele, de rogojini simple contra urniditatii Irnbracand izolatia
lzolarea terrnica a conductelor $i ori cusute pe carton ondulat sau pe In: carton bituminat (acolo unde nu
aparatelor cuprinde, In general: plasa de sarrna, placi semirigide, co• este pericol de incendiu); folie din
- unul sau mai multe straturi termoizo• chilii, seqrnenti $i snur. polistiren de 0,25 mm grosime; folie
lante prevazute cu dispozitive de Rogojinile din vata de sticla sau vata din PVC plastifiata de 0,4 mm
fixare; rninerala cusute pe carton ondulat se grosime;
- un strat de protectie a materialului utilizeaza cand agentul termic are tem• - realizarea stratului de finisare cu
izolant, In functie de mediul ambiant peratura pana la 100 °C; pentru tem• tabla din aluminiu sau otel zincat de
sl de conditiile de exploatare; peraturi mai mari se uilizeaza rogojini 0,3...0,5 mm grosime (acest strat
- un strat de finisare, pentru realizarea cusute pe plasa de sarrna (rablt). poate constitui $i stratul de protectie
unui aspect frumos sau pentru iden• Materialele rnentionate au coeficien• contra umiditatii.
tificarea fluidului ce trece prin con• tul de conductivitate terrnica In jur de • materiale cu torrna de cochilii,
ducte. 0,04 W/m·K (tab. 6.7.1). seqrnenti, placi semirigide, executarea
Alegerea materialului stratului termo• izolarii termice consta In:
6.7.1. Materiale tennoizolante izolant se face In functie de temperatu• - montarea cochiliilor direct pe con•
ra medie a fluidului Incalzitor e, cores• ducta sau a placilor semirigide pe
MaterialeleutilizateIn lucrarile de izolatii punzator perioadei de lncalzire sau suprafetele aparatelor;
termice se grupeazaIn trei categorii: temperatura peretelui exterior, In cazul - realizarea stratului de protectie
- materiale de baza, care alcatuiesc aparatelor (tab. 6.7.1). rnecanica si protectie contra
umiditatii, lmbracand stratul de
izolatli cu tabla din aluminiu sau otel
Tabelul 6.7.1. Temperatura medie de utilizare a principalelor materiale termoizolante $i coeficientul de conductivitate
terrnica
Nr. Material et A.
crt. STAS [OC] [W/m·K]
1 Rogojinidin vata de sticla
pe carton ondulat 8077 s 120 0,036... 0,041
2 Saltele din vata rninerala
a b pe carton ondulat 5838/3 s 200 0,042...
Fig. 6. 7.1. Manfete: 3 Rogojinidin vata de sticla 0,045
a - pentru protejarea capetelor la pe rabit 5838/3 s 300 0,036...
fntreruperea izotetiei; 4 Saltele din vata rninerala 5838/3 ,.700 0,041
0,040...
b - pentru protejarea rosturilor de 5 Cochiliidin vata minerala 5838/6 ,.250 0,045
0,040...
di/atare; 6 Snur din vata rninerala 5838/8 ,.700 0,045
0,040...
1 - conducta; 2 - rnansete din tabla 7 vata rnineralaIn vrac 5838/2 ,.700 0,045
0,040...
zincata de 0,5 mm grosime; 3 - sar• 8 Diatomitgranulatcochilii 1708 s 400 0,045
0,022
ma zincata pentru stranqere ( 1,45- 9 Poliuretanlntarit s 140 permanent 0,04
1,50 mm); 4 - strat de protectie. s 150 temporar
I. lnstala~iide Incalzire Capitolul6: Echipamente~i materiale
zincat. La unele aparate ca, de in functie de temperatura fluidului e, si, ambiant pentru perioada de functio•
exemplu, boilere verticale, se anume: minium de plumb sau de fier nare a retelei:
utilizeaza mantale din material plastic etc. in cazul in care e, s 100 cc si - la montarea fara canal - temperatura
prinse cu fermoare. rasini sintetice, email de bronz sau medie a solului la adanclrnea de
Conductele montate in :;;lituri in perete aluminiu cane e, > 100 cc. montare a conductelor pentru perioa•
sau nise se lzoleaza cu cochilii, ta:;;ii din Stratul de baza pentru protectia anti• da de functionare.
vata de sticla sau din vata rnmerala de corosiva se executa in doua straturi dupa Grosimea lzolatlei termice trebuie sa
20-30 mm grosime, legate cu sarrna ce, in prealabil, suprafetele metalice au asigure un randament al terrnoizolatiei
zincata cu diametrul de 0,8-1 mm. fost curatate de rugina :;;i noroi cu peria de de minimum 80 %. Randamentul ter•
in dreptul elementelor de sustinere a sarma sau prin sablare. rnolzolatiel se deterrnina cu relatia:
flan:;;elor, a compensatoarelor,izolatia se 11;z=[(%-qiz)/%} 100[%] {6.7.1)
intrerupe,se acopera sl se protejeaza cu 6.7.3. Grosimea izolaiiei termice in care:
rnansete din tabla zincata sau aluminiu % - este pierderea de caldura unitera a
(fig. 6.7.1. a). Pentru a permite dilatarea Stabilirea grosimii izolatlei termice se conductei neizolate[W/m] (tab.
fara a se deteriora izolatla, se lasa rosturi face astfel incat pierderile de caldura 6.7.2)
de dilatare de 5-10 mm, pe toata cat :;;i investitille sa fie minime. qiz - pierdere de caldura unitare a
Normativul pentru proiectarea instala• conductei izolate [W/m]
grosimea izolatiei, care se acopera cu o
tiilor de Incalzire centrals I. 13 rnentio• Pierderile de caldura unitare ale unei
rnanseta din tabla (fig. 6.7.1. b).
neaza ca grosimea izolatlei termice se conducte izolate se calculeaza cu
Arrnaturile de pe conductele montate
stabileste pe baza calculelor tehnico• relatia:
aerian se izoleaza cu carcase de•
economice de optimizare pentru care q;z= Uc;· LiT [W/m] (6.7.2)
montabile din tabla zlncata (aluminiu)
se iau in considerare: in care:
(fig. 6.7.2).
- pentru retele termice de apa cu re• uci - este coeficientul global de trans•
Operatia de executare a izolarf ter•
glare calitativa - temperatura medie misie a caldurii [W/m·K] :;;i ale
mice se incepe numai dupa efectuarea
anuala a agentului termic; carui valori sunt date in
tuturor probelor hidraulice definitive
- pentru retele de abur si de apa cu diagrama din fig. 6.7.3 in
stabilite de actele normative in vigoare
sl realizarea protectiei anticorosive. parametrii constanti - temperatura functie de grosimea izolatiel,
Calitatea stratului anticorosiv se alege agentului termic respectiv; natura materialului izolant si
Temperatura mediului ambiant se diametrul conductei;
2
considera: Li T - dferenta de ternperatora medie,
- la montarea aeriana (exterior) sau in dintre agentul termic :;;i mediul
canale - temperatura medie a aerului inconj.rator in perioada de functio•
nare [K].
al ~,_ 0 .--
I// §i;J\?~~~
E
~:--~
--
E L..---
~-
0,22
---
ai
0
i--- "'
l---
~
--
J~ -
~ 0,24
- / / 0
_c--
-1-
_c.--
i---
~ i---
~ 0,26
~
v v _c.--
;~/<:)/
~ e / v _:-- L--" ~
3 4
<:)<?t=~
I/ _,,,.
/
./
-- L---- l---
0,28
0,30
:.::
E
<;
--- ---
I/
~
v _c--
0,35
v Vl:lV/V --
J '/
-
_c--
_c.--
L---- l---
-
v v ... -
--- - -
_c--
t/
f:)·
::J
I~ ~
/I l:)Q - - --- ca
----
0,40 .o
c---
~ Vv.,_ . . v l---
0
Ci
I \"v
'l,I/ r- ,,,,
---
e--- i---
l-----
-
L----
I;. v [:))<;) 0,5 ::;
c
--- --
c--
Q)
0,7
,,/,(h'.I"/
-
--
0,6
-- "()
~
!
---
-
~
~-
0,8 0
b '// // v J\ "\
Fig. 6.7.2. lzolarea cu carcasi /fl, v.. . "/ / ..... l..--"" _i- i--- 1,0
Ii '/.... ~ ~ v -~
--
_c-- 1,5
demontabilia anniturilor: 2,0
a - sectiune longitudinala; v
--- -- - ---
L---
_c--
/
1 - conducta; 2 - armature: 1,0 2,0 3,0

3 - carcasa: 4 - Inchizatoare: RaportulDe/0 1 ------.
5 - terrnoizolatie. Fig. 6.7.3. Coeficientul global de transfertennic Ula conducte izolate.
Tabelul 6.7.2. Pierderile de caldur~ unitare ale conductelor neizolate [W/m]

Varianta de Agentul Diametrul exterior al tevii [mm]
amplasare termic 33,7 42,4 48,3 57 60,3 70 76, 1 88,9 101,6 108
O teava Apa 91 109 121 138 144 162 173 198 221 231
orizontala Abur 132 158 175 199 208 234 251 287 320 335
Una sau mai multe Apa 80 95 108 122 129 144 154 173 193 203
tevi verticale Abur 115 138 156 178 186 208 191 251 279 294
107 Mai120 multe tevi
136 141Apa 161 89 170 194 216 226
orizontale suprapuse Abur 128 154 173 197 205 233 247 281 313 328
qiz = Uc.i · L1T = 0,46 x (80 - 20) = 27,6 Normativul I. 13.
Exemplul de calcul 1 W/m Un accent deosebit la stabilirea gro•
Se deterrnina randamentul izolatlei in care: simii optime a termoizolatlei se pune
termice la o conducta cu diametrul ex• uc.i - coeficientul global de transfer pe factorul de exploatare. Astfel, in li•
terior de 108 mm, prin care circula apa termic; Uci = 0,46 W/m·K, de• teratura de specialitate (Franta, Germa•
calda cu temperatura medie em= 80°C. terminat din diagrama din fig. nia) se mentioneaza ca grosimea opti•
Aerul exterior are temperatura medie 6.7.3, pentru diametrul con• ma a terrnoizolatiei depinde de diame•
em = 20°C. Conducta este izolata cu ductei Di= 108 mm; trul conductei si factorul de exploatare
cochilii din vata rninerala in grosime «: - grosimea izolatiei; «: = 40 mm; a csrui valoare este data de relatia:
diz = 40 mm, avand AfZ = 0,045 W/m-K. A.iz - coeficientul de conductivitate E = C · L1 T· n ·A.· 10-6 [lei/rn, an) (6.7.3)
terrnica: A.iz = 0,045 W/m·K si in care:
Rezolvare De/Di - raportul diametrelor; D/Di = C - este costul caldurii [lei/MW·h];
• pierderea de caldura unitara a con• 188/108 = 1,74; L1 T - diferenta de ternperatura medie,
ductei neizolate pentru apa calda cu L1 T - diferenta de ternperatura: dintre agentul termic em :;;i mediul
em = 80°C si temperatura mediului ex• L1 T = em - eme = 80 - 20 = 60 K. Inconjurator eme' in perioada de
terior eme = 20°C, din tabelul 6.7.2. se • randamentul izolatiei termice se exploatare [K];
obtine % = 231 W/m; calculeaza cu relatia n - nurnarul de ore de functionare din•
• pierderea de caldura unitara a Y/iz = [(% - qiz) I Q;I · 100 = tr-un an [h/an];
conductei izolate termic se deterrnina [(231 - 27,6) I 231) · 100 = 88 % A. - conductivitatea terrnica a materia•
cu relatia (6.7.2): valoare superioara celei impuse de
lului izolant [W/m·K].
I. lnstalatii
'
de incalzire
Capitolul 7
Metodologia de calcul a performantei '
energetice a instalatiilor de incalziri
'
Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonna111ei energetice a instalaliilorde incalziri I. lnstalatii de Incalzire
7.1.2. Definiiii cuprinse in mentelor ce alcatuiesc anvelopa cla•
7 .1. Recomandiri privind Legea nr. 372/2005 dirii, compartimentarea interioara,
necesitatea asiguririi inclusiv etanseltatea la aer;
perfonnantei energetice a Sunt definiti 9 termeni utilizati in cu• b) instalatiile de Incalzire si de alimen•
cladirilor prinsul legii dintre care prezinta impor• tare cu apa calda menajera, inclusiv
tanta termenii: cladire, pertorrnanta caracteristicile in ceea ce prlveste
Gestiunea energiei produse $i con• energetica a cladirii, certificatul de per• izolarea acestora;
sumate in instalatiile termice a aparut forrnanta energetica al cladirii si lucari c) instalatia de conditlcnare a aerului;
ca urmare a dezvoltarii continue a teh• de renovare. d) ventilatia;
nologiilor, a posibilitatilor de rnasurare, 1. "cladire": ansamblu de spatii cu e) instalatia de iluminat inteqrata, in
a analizei si interpretarli rezultatelor, tunctiuni precizate, delimitat de ele• principal sectorul nerezidential:
precum si a posibilitatilor de actionare mentele de constructie care alcatuiesc f) pozitia si orientarea cladirilor, inclusiv
rapida asupra elementelor instalatdlor, anvelopa cladir!', inclusiv instalatiile parametrii climatici exteriori;
in vederea conectarii si chiar a reabili• aferente, in care energia este utilizata g) sistemele solare pasive si de protec•
taril acestora. pentru asigurarea climatului interior. tie solara:
Studiile si cercetarile din ultimile de• Termenul cladire defineste atat cladirea h) ventilatia naturala;
cenii au fost axate pe problemele prio• in ansamblu cat $i parti ale acesteia, i) conditiile de climat interior, prevazut
ritare privind o noua orientare fata de care au fost proiectate sau modificate prin proiect.
energetica constructiilor. pentru a fi utilizate separat; Metodologia va cuprinde, dupa caz,
Directiva 200/91/CE din 16 decem• 2. nperformanta energetica a cladirii": si alte elemente, in situatia in care in•
brie 2002 privind pertorrnanta ener• energia efectiv consurnata sau estima• tluenta acestora asupra pertorrnantel
qetica a cladirilor a determinat aproba• ta pentru a raspunde necesitatilor lega• energetice a cladrilor este relevanta,
rea Legii 372/2005 privind pertorrnanta te de utilizarea norrnala a cladirii, nece• precum:
energetica a cladlrilor, care stipuleaza sitati care includ in principal: Incalzirea, a) sisteme solare active si alte sisteme
in mod expres: prepararea apei calde de consum, ra• de Incalzire si electricitate bazate pe
- redudcerea consumurilor de energie cirea, ventilarea $i iluminatul. Perfor• surse de energie reqenerabila:
la cladirile existente, luand o serie de manta energetica a cliidirii se determi• b) electricitate produsa prin cogenerare;
masuri din punct de vedere tehnic si na conform unei metodologii de calcul c) centrale de Incalzire si de racire de
economic; $i se exprirna prin unul sau mai multi cartier sau de bloc;
- adaptareade rnasuri pentru cladirile indicatori numerici care se calculeaza d) iluminatul natural.
noi; luand in considerare izolatia terrnica,
cresterea siguranteiin exploatare caracteristicile tehnice ale cladirii si in• 7 .1.4. Ceriniele de
$i stalatiilor, proiectarea $i amplasarea performanii energetici a
- reducerea gradului de poluare a cladirii in raport cu factorii climatici ex• clidirilor
mediului. teriori, expunerea la soare si influenta
Parlamentul European a aprobat in cladirilor invecinate, sursele proprii de Prin metodologie se stabilesc cerin•
anul 2002, Directiva 91 privind perfor• producere a energiei $i alti factori, in• tele minime de pertorrnanta enerqetica
manta energetica a cladirllor. Pe baza clusiv climatul interior al cladirii, care a cladirilor si se aplica diterentiat pen•
acestei directive in anul 2005, Parla• influenteaza necesarul de energie; tru diferite categorii de cladiri, atat
mentul Hornaniei au aprobat Legea nr. 3. ,,certificatul de performanta ener• pentru cladirile noi, cat $i pentru cladi•
372 privind perforrnanta energetica a getica al cladirii": document tehnic, cu rile existente, dupa cum urrneaza:
cladirllor. In continuare se prezinta, pe caracter de informare, care atesta per• a) locuinte unifamiliale;
capitole, proiectul de lege privind per• forrnanta energetica a unei cladini: b) blocuri de locuinte;
torrnanta energetica a cladirilor. 9. ,,lucrari de renovare": lucrari de c) birouri;
modernizare efectuate asupra anvelo• d) cladiri de invatarnant:
7.1.1. Dispoztt;iigenerale ale pei cladirf si/sau a instalatiilor de Incal• e) spitale;
Legii nr. 372/2005 zire, alimentare cu apa calda rnenajera, f) hoteluri si restaurante;
conditionare a aerului, ventilatie $i ilu• g) sali de sport;
Scopul legi este promovarea cresterii minat, ale carer costuri depasesc 25% h) cliidiri pentru servicii de cornert:
pertorrnantei energetice a cladirilor ti• din valoarea de impozitare a cladir!i, i) alte tipuri de cladiri consumatoare
nand cont de conditiile climatice exte• sau lucrari de modernizare efectuate la de energie.
rioare $i de amplasament, de cerintele mai mult de 25% din valoarea anvelo• Cerintele stabilite in metodologie tin
de ternperatura interioara si de eficien• pei cladirii. seama de conditiile generale de climat
ta econornica. interior pentru a preveni eventualele
Prin lege se stabilesc conditii cu pri• 7.1.3. Metodologia de calcul a efecte negative, cum sunt ventilarea
vire la: performaniei energetice a necorespunzatoare, conditiile locale,
a) cadrul general al metodologiei de cal• clidirilor destinatia data in proiect $i vechimea
cul privind pertorrnanta enerqetica a cladirii.
cladrilor; Prin lege se preciza ca in termen de Cerintele se revizuiesc la intervale re•
b) aplicarea cerintelor minime de per• 6 luni de la intrarea in vigoare a legi, gulate, nu mai mari de 5 ani $i se ac•
torrnanta energetica la cladirile noi; Ministerul Transporturilor, Constructii• tualizeaza ori de cate ori este necesar
c) aplicarea cerintelor minime de perfor• lor $i Turismului sa elaboreze si aprobe pentru a reflecta progresul tehnic in
manta enerqetica la cladirile existente, reglementarea tehnica privind metodo• sectorul constructiilor.
supuse unor lucrsri de modernizare; logia de calcul a pertorrnantei energe• Cerintelestabilite in metodologie nu se
d) certificarea energetica a claoirilor: tice a cladirilor. aplica urmatoarelorcategorii de cladiri:
e) inspectia periodica a cazanelor si Metodologia va cuprinde, in princi• a) cladiri $i monumente protejate care
sistemelor de climatizare din cladir: pal, urrnatoarele elemente: fie fac parte din zone construite pro•
si, in plus, evaluarea instalatiilor de a) caracteristicile termotehnice ale ele- tejate, conform legii, fie au valoare
incalzire la care cazanele sunt mai arhitecturala sau istorica deosebita,
vechi de 15 ani
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul7: Metodologiade calcula performanleei nergeticea instalaliilodre incalziri
carora, daca Ii s-ar aplica cerintele, Certiticatele pentru apartamente si 7.1.7. lnspec1:iasistemelor de
Ii s-ar moditica in mod inacceptabil spatii cu alta destinatie decat aceea de climatizare:
caracterul sau aspectul exterior; tocuinta din cladirile de locuit colective
b) cladiri utilizate ca lacasuri de cult se elibereaza, dupa caz, pe baza: in scopul reducerii consumului de
sau pentru alte activitati cu caracter a) unei certificericomune pentru energie si a limitarii emisiilor de dioxid
religios; intreaga cliidire, in cazul cliidirilor de carbon, se prevede inspectia siste•
c) cliidiri provizoriiprevazutea ti utilizate racordate la sistemulcentralizatde melor de climatizarecu putereanomina•
pe perioade de pana la doi ani, zone incalziresi pre• pararea apei calde la de peste 12 kW la intervaleregulate
industriale, ateliere si cladiri nerezi• menajere,sau, de 5 ani. lnspectia sistemelorde clima•
dentialedin domeniulagricol care ne• b) evaluarti unui apartament similar din tizare includeevaluarearandamentuluisi
cesita un consum redus de energie; aceeasi cladire, a dimensionareaIn raport cu
d) cliidiri rezidentlale care sunt desti• Nu se elibereaza certiticat pentru necesitatile de racire ale cladirii.
nate a ti utilizate mai putin de patru ctadirile rnentionate la punctul 7. 1.4. Consumatoriivor ti intorrnaticu privire la
luni pe an; Certiticatul cuprinde valori de refe• irnbunatatireasau lnlocuirea sistemului
e) cladiri independente cu o suprafata rinta prevazute in reqlementarile tehni• de climatizare si alte solutii posibile.
utila totala mai mica de 50 m2. ce in vigoare care permit consumatori•
La cladirile noi se respecta cerintele lor sa compare si sa evalueze perfor• 7.1.8. Expert;iindependenii
stabilite in metodologie. manta energetica a cladini. Certificatul
Pentru cliidirile noi cu o supratata u• este Insotit de recornandari de reduce• Certificarea cladirilor, auditul energe•
tila totala de peste 1000 m2, autorita• re a costurilor prin irnbunatatirea per• tic - elaborarea recornandarilor, in•
tea administratiei publice locale sau ju• forrnantei energetice a cladirli. spectia cazanelorsi expertiza tehnica a
detene, prin certiticatul de urbanism in cazul cladirilor cu o suprafata utilacentralelor termice, a instalatiilor de ln•
dat in vederea emiterii autorizatiei de de peste 1000 m2, aflate In proprieta• calzire si a sistemelor de conditlonare
construire, potrivit legii, solicita Intoc• tea/administrarea autoritatilor publice a aerului se realizeazaconform legisla•
mirea unui studiu de fezabilitate teh• sau a institutiilor care presteaza serviciitlei In vigoare.
nica, econornica si de mediu privind publice, certificatul valabil este afisat Auditorii energetici $i expertii tehnici
posibilitatea utilizarii unor sisteme al• independenti 1$i desfasoara activitatea
lntr-un loc accesibil $i vizibil publicului.
ternative de producere a energiei, ca Se afiseaza la loc vizibil si temperatu• ca persoane tizice autorizate sau ca
de exemplu: rile interioare recomandate si cele cu• anqajati ai unor persoane juridice, con•
a) sistemele descentralizate de rente si, dupa caz, alti factori climatici form leqlslatiei In vigoare.
alimen• semniticativi. in tinalul legii se rnentioneaza:
tare cu energie bazate pe surse de Prezenta lege transpune integral In
energie reqenerabita; 7 .1.6. lnspeqia cazanelor legislatia netionels prevederile Directi•
b) producerea cornbinata de caldura si vei nr. 2002191/CEa ParlamentuluiEu•
electricitate - PCCE; in scopul reducerii consumului de ropean si a Consiliului privind perfor•
c) sistemele de incalzire sau de racire energie si a limitarii emisiilor de dioxid manta energetica a ctiialritor, publicata
de cartier sau de bloc, daca exista: de carbon, se etectueaza: In Jurnalul Oficial al Comunitetilor Eu•
d) pompele de caldura, in anumite a) inspectie periodica la intervale de 5 ropene (JOCE) L 001, din 4 ianuarie
conditii. ani, pentru cazanele care utilizeaza 2003 P. 0065 - 0071.
La cladirile existente cu o supratata combustibil lichid sau solid nerege•
utila de peste 1000 m2 la care se exe• nerabil, cu puterea norninala de 20 - 7.2. Metodologi_a de
cuta lucrari de renovare, perforrnanta 100 kW. lnspectia se efectueaza si aplicare a Legii nr. 37212005
energetica a acestora trebuie irnbuna• pentru cazanele care utilizeaza alte privind Perfonnanta
tatita pentru a satisface cerlntele stabi• tipuri de combustibil. Energetici a Clidirilor
lite in metodologie, in rnasura in care b) inspectle eel putin o data la doi ani
acest lucru este posibil din punct de pentru cazanele cu puterea nomina• in cursul anului 2007, a fost elabo•
vedere tehnic, functional si economic. la mai mare de 100 kW. Pentru ca• rata $i aprobata Metodologia de apli•
Cerintele se stabilesc pentru intreaga zanele care utillzeaza combustibil care a Legii nr. 372/2005 privind Per•
cladire renovata sau pentru sisteme• gazos aceasta perioada poate ti forrnanta Energetica a Cliidirilor
le/elementele renovate ale cladirii, extinsa la patru ani. Legea nr. 372/2005 privind perfor•
atunci cand acestea tac parte dintr-o c) expertizareatehnica a instalatiilor de manta enerqetica a cladirilor, instituie
lucrare de renovare care trebuie reali• incalzlre echipate cu cazane cu pu• rnasuri pentru cresterea perforrnantei
zate lntr-o penoada lirnitata de timp, terea nominala mai mare de 20 kW energetice a cladirilor prin realizarea
avand ca scop lrnbunatatirea perfor• si o vechime mai mare de 15 ani. in auditului energetic al cladirilor existen•
mantel energetice globale a cliidirii. baza expertizei care include evalua• te, eliberarea certiticatului energetic
rea randamentului cazanului si di• pentru cladirile noi $i existente $i prin
7.1.5. Certificatul de performanli mensionarea acestuia In functie de inspectla centralelor termice, a instala•
energetica al clidirii necesarul de caldura al cladini, ex• tiilor de incalzire si a instalatiilor de
pertii recornanda beneficiarilor into• ventilare-climatizare.
Certiticatul de pertorrnanta energeti• cuirea acestora sau efectuarea de Auditul energetical cladirilor existente
ca al cladir!i, este valabil 10 ani de la modtflcari ale sistemului de Incalzire cuprinde analizaterrnica $i energeticaa
data emiterii, se elibereaza cu respec• si preparare apa calda rnenajera, cladirilor $i instalatiiloraferente,pe baza
tarea leqislatiei in vigoare pentru cladi• precum si solutii alternative. careia se elaboreaza certiticatul ener•
rile care se construiesc, sunt vandute lnspectia cazanelor se face conform getic $i propuneride masuripentru cre$•
sau inchiriate. leqislatlel In vigoare. terea eficienteienergeticea cladirilor pe
Certificatul este eliberat proprietaru• baza careia se elaboreazastudiul de fe•
lui, iar proprietarul ii pune, dupa caz, la zabilitate pentru lmbunatatirea perfor•
oispozltla potentialului curnparator sau mantei energeticea cladirilor.
chiria$.
Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonna~ei energetice a instalaliilorde incalziri I. lnstalatii de incalzire
Certificatul de pertormanta energeti• consumurile de energie, precum $i
ca se elaboreaza cu respectarea legis• date privind cladirea si instalatiile, 7.2.5. lnspeciia cazanelor •i
latiei In vigoare pentru cladirile noi cat necesare pentru elaborarea Certifi• expertize tehnici a centralelor
$i pentru cladirile existente, dupa cum catului Energetic. tennice •i a instalaliilorde
urrneaza: incilzire
- locuinte unifamiliale; 7.2.3. Misuri de cre~ere a
- blocuri de locuinte: perfonnaniei energetice pentru se etectueaza In scopul reducerii
- birouri; clidire •i a consumului de energie $i a limitarii
- cladiri de invatamant: instalaiiiloraferente emisiilor de dioxid de carbon;
- spitale; •i prezentarea de recomandiri lnspectle cazanelor se face periodic:
- hoteluri si restaurante; pentru utilizator in vederea - la intervale de 5 ani, pentru cazanele
- saf de sport; elaboririi studiului de cu puterea norninala de 20 - 100 kW
- cladiri pentru servicii de cornert: fazabilitate, care utilizeaza combustibil lichid sau
- alte tipuri de cladiri consumatoare de solid neregenerabil sau alte tipuri de
energie, care se construiesc, sunt cuprinde: combustibil;
vandute sau lnchiriate. a) stabilirea rnasurilor de crestere a - o data la doi ani pentru cazanele cu
lnspectia centralelor termice sl a sis• perforrnantei energetice a cladirii puterea norninala mai mare de 100 kW;
temelor de Incalzire si a sistemelor de pentru partea opaca si vitrata: - pentru cazanele care utilizeaza com•
ventilare-climatizare, se efectureaza cu b) stabilirea rnasurtlor de crestere a per• bustibil gazos aceasta perioada poa•
scopul de a creste pertorrnanta ener• forrnantei energetice a instalatiilor de te ti extinsa la patru ani;
qetica a sistemelor de Incalztre si a sis• incalzire, de ventilare $i climatizare, a Expertizarea tehnica a instalatiilor de
temelor de ventilare-climatizare. instalatiilor de apa calda de consum lncalzire se face pentru instalatiile echi•
si a lnstalatiilor de iluminat; pate cu cazane cu puterea norninala
7.2.1. Auditul energetic al c) analiza eficientei economice a solu• mai mare de 20 kW si o vechime mai
clidirilor existente •i al tiilor tehnice de crestere a perfor• mare de 15 ani.
instalaliiloraferente mantel energetice; Procedura de inspectie a cazanelor
acestora d) prezentarea indicatorilor de eficienta se efectueaza In conformitate cu nor•
economice a solutiilor tehnice pen• mativul tehnic de specialitate, care se
Se efectueaza de catre un auditor tru reabilitarea sau modernizarea aproba de MTCT, si care are prevederi
energetic atestat de MORT, conform energetica a cladirii existente si a in• referitoare la:
leqislatiei In vigoare; stalatiilor aferente; a) estimarea pertorrnantei energetice a
Auditul energetic al ctadirilor existen• e) analiza tehnico-econornica a masurilor
cazanelor In momentul inspectlei:
te sl al instalatiilor aferente acestora se de erestere a performantei energetice; b) recornandarl asupra posibilitat!i
efectueaza pe baza docurnentatiei f) raportul de audit energetic cu reco• cresterii perforrnantei energetice a
existente In cartea constructiei; rnandari de crestere a perforrnantei cazanelor.
in lipsa cartii constructiei se efectu• energetice pentru lntocmirea studiului c) identificarea cazanelor cu date
eaza releveul constructiei si al instala• de fazabilitate de reabilitare terrnica a privind caracteristicilor tehnice, felul
tiilor aferente de catre un auditor ener• cladirii si instalatiilor aferente. combus• tibilului, puterea minima $i
getic sau un verificator de proiecte sau
maxima, data fabricatlei, clasa
un expert tehnic; 7.2.4. Certificatul de perfonnaniA cazanului privind emisiile de
Auditul energetic al cladirilor existen• energetici a clidirii C02, felul arzatoarelor, modularea
te cuprinde doua parti:
puterii etc.
a) analiza terrnica si energetica a cladi• se elaboreaza de catre un auditor d) colectarea de date tehnice, instruc•
rii si a instalatiilor aferente acesteia; energetic atestat de MORT; tiuni de exploatare, rapoarte de in•
b) stabilirea sotutiilor tehnice de cres• Certificatul de pertorrnanta energeti• spectii anterioare, rapoarte de ex•
tere a perforrnantei energetice pen• ca al cladirii este un document tehnic ploatare, facturi de combustibil, dia•
tru cladire si instalatiile aferente. care are caracter informativ si care grame de functionare, stabilirea con•
atesta perforrnanta energetica a unei sumului de energie, stabilirea
7.2.2. Analiza tennici •i cladiri si se elaboreaza pentru cladirile pierderilor de caldura a cazanului etc;
energetici a clidirilor noi $i pentru cladirtle existente; e) analiza modului de exploatare a ca•
•i instal~ilor aferente Pentru cladirile existente, certificatul zanului de personal calificat si/sau
energetic se elaboraeza pe baza date• autorizat; cu rnentionarea oricarui
are drept scop: lor sintetice din auditul energetic; caz de nefunctionare.
a) stabilirea starti elementelor de Inchi• La proiectarea cladirilor noi si a in• f) verificarea aparatelor de rnasura si
dere opace: pereti, terase, planseul stalatiilor aferente, proiectul de execu• controlul, senzorii si aparate
peste subsol, rosturi de dilatare, tie va cuprinde date sintetice privind
indicatoa• re ale cazanului, sistemul
subsolul, acoperisul etc; pertorrnanta energetica a cladirilor si de automa• tizare de functionare a
b) stabilirea starii elementelor de lnchi• instalatiilor aferente, necesare pentru cazanului;
dere vitrate exterioare (ferestre, usi, lntocmirea certificatului energetic;
Oupa efectuarea inspectiei cazanului,
chepenguri etc); Certificatul energetic se elaboreaza se elaboreaza un raport de inspectie
c) stabilirea starf instalatiilor de lncal• cu respectarea leqislatiei In vigoare
cu recornandari.
zire, de ventilare si climatizare, de pentru cladrile care se construiesc,
a) recornandarile vor tine seama de
alimentare cu apa calda de consum sunt vandute sau lnchiriate;
costurile efective si de posibilitatea
si a instalatiilor de iluminat; Certificatul energetic este eliberat aplicarii lor;
d) determinarea consumului anual de proprietarului, iar proprietarul II pune,
b) recomandenle vor cuprinde actiuni
caldura pentru Incalzire, ventilare si dupa caz, la dispozitia potentialului
posibile imediat (lnlocuiri) si alte
climatizare, apa calda de consum si curnparator sau chinas.
consumul de energie pentru iluminat; actiuni care se au In vedere In caz
de reabilitare/renovare;
e) stabilirea valorilor sintetice privind
c) recornanderilevor indica optlunile po•
sibile $i indicatii asupra posibilitatii
I. mstalatii de incalzire Capitolul7: Metodologiade calcula performa~eienergeticea instalatiilodre incalziri
schimbi:irii combustibilului sau a ci:ilduri:i si frig, modul de exploatare latii termice si ventilare), conform legis•
tipului cazanului. proiectat si eel utilzat, tipul de con• latlei in vigoare;
Expertiza tehnici:i a centralelor termi• trol al sistemului de climatizare; tnspectia cazanelor, a sistemelor de
ce si a instalatiilor de Incalzire se efec• c) evaluarea randamentului sl dimen• inci:ilzire sl a sistemelor de climatizare
tueaza in conformitate cu normativul sionarea in raport cu necesitatile de si ventilare, se face pe baza documen•
tehnic de specialitate, care se aproba climatizare a cli:idirii; tatiei si planurilor din cartea construe•
de MORL, si care are prevederi referi• d) analiza capabiutatii sistemului de cli• tiei si a documentelor de agrementare
toare la: matizare de a satisface serviciile a echipamentelor, dispozitivelor si ar•
a) sistemul de inci:ilzire adoptat, previ:izute in proiect, rnentionarea mi:iturilor utilizate.
puterea diferentelor dintre prvederile proiec• In lipsa cartii constructiei se efectu•
termici:i instalati:i, supratata de Incal• tului $i situatia constatata, consem• eazi:i releveul constructiei si al instala•
zire, date asupra constructiei, tipul narea cazurilor de nefunctionare, tiilor eferente de catre un auditor ener•
cli:idirii (rezicential/nerezidential)etc. sistemul de automatizare adoptat; getic sau un verificator de proiecte sau
b) identificarea sistemului de inci:ilzire e) date privind contorizarea consumu• un expert tehnic.
prin colectarea datelor privind, dia• lui de ci:ilduri:i$i frig, de apa si ener• Pe baza legii nr. 372/2005. s-au ela•
grama de functionare a sistemului de gie electrici:i; borat in cursul anului 2006 urrnatoarele
inci:ilzire,modul de exploatare a siste• f) stadiul termolzolatiei agregatelor de metodologii:
mului de inci:ilzire proiectat $i eel uti• climatizare si a canalelor de tran• Mc 001/1-2006 Metodologia de cal•
lizat, tipul de control al sistemului de sport a aerului; cul privind pertorrnanta energetici:i a
inci:ilzire; g) stadiul si modul de amplasare si re• cli:idirilor-anvelopa cladirti:
c) analiza capabilitatii sistemului de in• Mc 001/11-1-2006 Metodologia de
glajul gurilor de introducere $i de
ci:ilzire de a satisface serviciile pre•
evacuare a aerului; calcul privind pertorrnanta energetici:i a
vi:izute in proiect, rnentionarea dife• cladirilor - instaiatii de inci:ilzire;
h) existenta sistemelor de atenuare a
rentelor dintre prvederile proiectului Mc 001/11-2-2006 Metodologia de
zgomotului, verificarea nivelului de
$i situatia constatata, consemnarea calcul privind pertorrnanta energetici:i a
zgomot;
cazurilor de nefunctionare: cli:idirilor - instalatii de ventilare clima•
Oupi:i efectuarea inspectiei sisteme•
d) date privind contorizareasistemului de tizare;
lor de climatizare, se eleboreazi:i un
inci:ilzire la sursi:i $i la consumator,exis• Mc 001/11-3-2006 Metodologia de
raport de lnspectie cu recomandi:iri.
tenta inregistratoarelorsi a robinetelor calcul privind perforrnanta energetici:i a
a) recomandi:irile vor tine seama de
termostatice la corpurile de inci:ilzire; cli:idirilor - instalatii de apa calda de
costurile efective si de posibilitatea
e) stadiul terrnoizolatieicazanuluisi a con• consum;
aplici:irii lor;
ductelor de transport a agentului ter• Mc 001/11-4-2006 Metodologia de
b) recomandi:irile vor cuprinde actiuni
mic; calcul privind pertorrnanta energetica a
posibile imediat (inlocuiri) $i alte ac•
Oupi:i efectuarea expertizei tehnice a cli:idirilor - lnstalatii de iluminat;
tiunl care se au in vedere in caz de
centralelor termice si a instalatiilor de Mc 001/111-2006 Metodologia de cal•
reabi I itare/renovare;
inci:ilzire, se eleboreazi:i un raport de cul privind perforrnanta energetici:i a
c) recomandi:irile vor indica optiunile
inspectie cu recomandi:iri: cladirilor - auditul $i certificatul de per•
posibile si indicatii asupra posibili•
a) recomandi:irile vor tine seama de torrnanta energetici:i ale cli:idirilor;
ti:itii utilizi:irii energiilor refolosibile
costurile efective si de posibilitatea A rarnas in valabilitate ca metodi:i
sau a unor sisteme de climatizare cu
aplici:irii lor; alternativi:i de calcul NP 048-2000 Nor•
eficienta crescuti:i;
b) recomandi:irile vor cuprinde actiuni mativ pentru expertizarea termici:i $i
d) consumatorii vor ti intorrnati cu pri•
posibile imediat (inlocuiri) si alte energetici:i a cli:idirilor existente si a in•
vire la Irnbunatatirea sau inlocuirea
actiuni care se au in vedere in caz stalatiilor de incalzire $i preparare a pei
sistemului de climatizare $i alte so•
de reabilitare/renovare; calde de consum, aferente acestora.
lutii posibile.
c) recomandi:irilevor indica optiunile po• In continuare se vor prezenta:
sibile $i lndicatii asupra posibilitatii u• Mc 001/11-1-2006 Metodologia de
7.2.7. Auditorul energetic,
tilizi:irii energiilor refolosibile. respectiv expertul tehnic calcul privind perforrnanta energetici:i a
cli:idirilor - instalatii de inci:ilzire;
7.2.6. lnspectia sistemelor de i$i poate desfasura activitatea in NP 048-2000 Normativ pentru exper•
climatizare calitate de angajat al unei persoane tizarea terrnica si energetica a cli:idirilor
juridice autorizate, sau atestat ca existente sl a instalatiilor de inci:ilzire si
se efectueazi:i in scopul reducerii preparare a pei calde de consum, afe•
persoani:i fizici:i sa desfasoare activitati
consumului de energie sl a limiti:irii rente acestora.
in mod independent, cu respectarea
emisiilor de dioxid de carbon; Mc 001/111-2006 Metodologia de cal•
reglementi:irilor tehnice in vigoare;
lnspectia sistemelor de climatizare cul privind pertorrnanta energetica a
Prin persoani:i juridici:i autorizati:i se
se face periodic la intervale regulate de cli:idirilor - auditul $i certificatul de per•
inteleqe persoana juridici:i avand ca•
5 ani pentru sisteme cu puterea nomi• torrnanta energetici:i ale cli:idirilor;
litatea de agent economic cu activitate
nali:i de peste 12 kW si se efectueazi:i
de audit energetic si/sau expertize teh•
in conformitate cu normativul tehnic de 7.3. Metodologia de calcul
nici:i, inscrise in statut si care are an•
specialitate, care se aprobi:i de MORT, privind perfonnania
gajat, in conditiile legii, auditor energe•
$i care are prevederi referitoare la: energetici a clldirilor-
tic respectiv expert tehnic, persoani:i fi•
a) sistemul de climatizare adoptat, de• insfalatii de incllzire
zica atestati:i, in conformitate cu regle•
bitul de aer de introducere si de Mc 001/11-1-2006
rnentarile tehnice in vigoare.
evacuare, date asupra constructiei,
lnspectia cazanelor, expertiza siste•
tipul cli:idirii (rezidential/nereziden• Metodologia de calcul Mc 001/11-1-
melor de inci:ilzire si expertiza sisteme•
tial), regimul de functionare etc; 2006 privind consumurile de energie $i
lor de climatizare ale cli:idirii se efectu•
b) identificarea sistemului de climatiza• performanta energetici:ia cladirilor (PEG)
eaza de catre un expert tehnic atestat
re prin colectarea datelor privind, di• are la bazi:i pachetul de standarde
de MORT, pentru specialitatea It (insta-
agrama de functionare necesarul de
Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnantei energetice a instalatiilorde inciilziri I. lnstalatii de lncalzire
europene elaborat ca suport pentru apli• termice sau electrice), In Joule (J); cli:idiri are la baza lntocmirea unui bi•
carea Directivei 2002/91/CE privind per• aceasta components reprezinta o lant termic asa cum indica fig. 7.3.3.
torrnanta energetica a cladrilcr $i ras• parte a lui Q1h; Bilantul energetic include urmatorii
punde cerintelor din Legea 372/2005 pri• Qrwh - caldura recuperata de la subsis• termeni (se ia In considerare numai cal•
vind perforrnanta energetica a cladirilor. temul de preparare a a.c.c. dura sensioila):
Metodologia descrie structura meto• (componente termice sau elec• - pierderile de caldura prin transmisie
dei de calcul a consumului de energie trice) si utilizata pentru incalzirea si ventilare de la spatiul Incalzit catre
termica pentru incalzrea unei cli:idiri si a cladini, In Joule (J); mediul exterior;
eficientei energetice a sistemului de ln• Qth - pierderile totale de caldura ale - pierderile de caldura prin transmisie
calzire pana la bransarnentul cladi-ii. Se subsistemului de Incalzire, In $i ventilare lntre zonele lnvecinate;
va lua In calcul pertorrnanta energetica a Joule (J); aceste pierderi includ - deqajarile interne utile de caldura;
sursei de caldura numai In cazul cla• componenta Qrhh (fig. 7.3.1). - aporturile solare;
dirilor cu sursa terrnlca individuala, Me• Pentru alimentarea cu caldura a cla• - pierderile de caldura aferente producerii,
toda de calcul se bazeaza pe lntocmirea dirilor se consurna si energie auxiliara, distributiei, ceoaru de caldura $i aferente
unor bilanturi energetice In regim sta• de obicei sub forma energiei electrice, reglajului instalatei de lncalzire;
tlonar pe anumite perioade de timp care este utilizata pentru actionarea - energia introdusa In instalatla de
(saptarnana, tuna, perioada de Incalzi-e). pompelor de circulatie, ventilatoarelor, Incalzire.
Metoda de calcul poate fi utilizata vanelor $i dispozitivelor automate de In functie de structura instalatiei de
pentru urrnatoarele aplicatll: reglare, rnasurare $i control. Incalzire, In bilant se va introduce apor•
- evaluarea contormitatii cu normele care Pentru fiecare subsistem al sistemului tul surselor alternative $i va ti inclusa
prevad limite de consum energetic; de lncalzire, 0 parte a pierderilor de cal• energia recuperate din diverse surse.
- optimizarea perforrnantei energetice dura si o parte a pierderilor de energie Procedura de calcul este sintetizata
a unei cladiri In proiectare prin apli• auxiliara sunt recuperate si utilizate la In cele ce urrneaza:
carea metodei pentru mai multe va• lncalzirea cli:idirii, forrnand irnoreuna pier• 1) se definesc limitele spatiului Incalzit
riante posibile de realizare; deri de caldura recuperate ale fieci:irui si daca este cazul ale zonelor diferi•
- stabilirea unui nivel conventional de subsistem, asa cum se arata In fig. 7.3.2. te si ale spatiilor neincalzite:
pertorrnanta enerqetica pentru cladi• Calculele privind fluxurile termice si 2) In cazul lncalzirii sau ventilarii cu in•
rile existente; pierderile de caldura se realizeaza terrnitenta, se definesc pentru pe•
- auditul $i certificarea perforrnantel pentru fiecare subsistem In parte astfel rioada de calcul, intervalele de timp
energetice a cli:idirilor; Incat sa rezulte necesarul de energie care sunt caracterizate de progra•
- evaluarea efectului asupra unei cladiri prirnara la nivelul sursei. mul de lncalzire sau ventilare diferit
existente al rnasurilor posibile de (de exemplu zi, noapte, starstt de
conservare a energiei, prin calcularea 7.3.2. Zonarea sistemului de saptarnana):
necesarului energetic cu sau fara im• incilzire 'i etape de calcul 3) In cazul calculului pentru o singura
plementarea rnasurilor de reabilitare; zona: se calculeaza coeficientul de
- predictia resurselor energetice nece• Structura unui sistem de Incalzire pierderi al spatiului incalzit: pentru
sare In viitor la scara nationala sau poate ti cornplexa, incluzand: calcul multi-zonal documentul reco•
internationala prin calcularea necesa• - mai multe tipuri de corpuri de lncalzire mandat este SR EN ISO 13790
rului energetic al unor cladiri repre• montate In mai multe zone ale cladirii; anexa B;
zentative pentru lntregul segment de - 0 sinqura sursa de caldura utilizata 4) pentru calculele pe sezonul de Incal•
cladiri, pentru diferite sisteme de incalzire si zire se defineste sau se calculeaza
Actele normative care au stat la baza pentru prepararea a.c.c.; durata si datele climatice ale sezo•
lntocmirii acestei metodologii de calcul - mai multe surse de caldura; nului de incalzire.
sunt urrnatoarele: - mai multe sisteme de stocare a ener- Apoi, pentru fiecare penoada de cal•
• Pachetul de standarde europene giei (daca este cazul); cul (luna sau sezon de incalzire) se cal•
EPBD - diferite tipuri de energie, inclusiv ener• culeaza:
• SR EN ISO 13790 - Perforrnanta ter• gii regenerabile, utilizate In cli:idire. 5) temperatura interioara pentru fiecare
mica a cladirilor. Calculul necesarului Metoda de calcul pentru stabilirea perioada:
de energie pentru lncalzire necesarului de caldura anual al unei
• SR 4839 - lnstalatii de Incalzire. Nu•
mar anual de grade-zile
• Metodologie de calcul a pertorrnantei
energetice a cladirilor Mc 001/1-2006.
iNCALZIRE
7.3.1. Consumul de energie

pentru incilzirea clidirilor
Pentru o perioada deterrninata (an,

tuna, saptarnana) consumul de energie
pierderi nerecuperate
pentru Incalzlrea cladirilor, o,h' se cal•
culeaza cu relatia urmatoare:'
Consum de energie pentru
o,,h = to, - Qrhh - Qrwh) + o; [J]
Energie
prirnara incalzirea cladirii
Necesar de
energie
(7.3.1)
In care: pentru
Qh - necesarul de energie pentru incal• Inca'zirea
cladirf
zirea cladirit, In Joule (J);
Qrhh - caldura recuperate de la subsis•
Fig. 7.3.1 - Consumul de energiepentruincAlzirea clAdirilor
temul de Incalzire (componente
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnan1ei energetice a instala1iilorde inciilziri
6) pierderile de caloura totale, QL; - cladiri cu ocupare continua carora le rile aporturi /pierderi difera cu mai
7) deqajarile interne de caldura, Qi; corespunde o Incalzire continua - putin de 0,4 (de exemplu intre zone•
8) aporturile solare, Q5; le cu expunere spre sud si zonele cu
pentru care functionalitatea impune
9) factorul de utilizare al aporturilor de ca temperatura mterioara sa nu expunere spre nord), sau
caldura, n; scada, in intervalul ,, ora O - ora 7" b) este probabil ca usile lntre zone sa
10) necesarul de caldura, ah '
pentru
cu mai mult de 7 QC sub valoarea fie deschise.
toate perioadele de calcul;
norrnala de exploatare; in astfel de cazuri, daca nu exista o
11) necesarul anual de caldura, Oh;
- cladiri cu ocupare discontmua carora temperatura preoorninanta, temperatura
12) necesarul de energie pentru incat•
le corespunde o Incalzire cu intermi• interioara conventionala de calcul se
zire, Qth' tinand seama de pierderi•
tenta - pentru care abaterea de la poate considera temperatura medie
le sau de randamentul instalatiei de
ternperatura norrnala de exploatare ponderata a tuturor lncaperilor incalzite:
Incalzire.
poate ti mai mare de 7 QC timp de 10 "\'fJ . A
7.3.3. Conturul spaiiului incilzit ore pe zi, din care 5 ore In intervalul 8; = £..,ii
Ai I [QC] (7 .3.3)
,,ora 0 - ora 7".
In care:
Conturul spatiului Incalzit consta In
toate elementele de constructie care
7.3.4.1. Clldiri cu A - aria Incaperii j avand temperatura
fncllzirecontinua I interioara 8 .
separa spatiul Incalzit considerat de
in cazul cladirilor incalzite continuu Pentru deter~inarea temperaturii de
mediul exterior sau de zone Incalzite
se considera ca pe lntreaga perioada calcul dintr-un spatiu neincalzit, se
sau spatii nelncalzite adiacente, defini•
de Inca'zire. la interiorul cladini se face un calcul de bilant termic, utili•
te conform "Metodologiei de calcul a
rnentin parametrii constant! zand relatia qenerala:
perforrnantel energetice a cladirilor
a) Calcul pentru o singura zona
Mc001/l-2006". Conturul spatiului in•
in cazul In care intreg spatiul Incalzit 8
= I ( ei · Li) + o, 34 · V · I ( ni · 81)
calzit inchide volumul lncalzit direct
sau indirect al cladir!i.
este incalzit la aceeasi ternperatura, iar u I Li+ 0, 34 · V ·I",
deqajarile interne si aporturile solare
sunt relativ reduse sau repartizate In [QC] (7.3.4)
7.3.4. Zone tennice mod uniform In cladire, se aplica mo• in care:
dul de calcul mono-zonal. L1 - coeficientii de cuplaj termic afe•
in calculul consumurilor de energie, in acest caz, trnpartlrea In mai multe renti tuturor elementelor de con•
lncalzirea spatiilor interioare depinde zone nu este necesara, daca: structie orizontale $i verticale care
de regimul de ocupare al cladirilor $i a) ditsrenta lntre temperaturile interioa• delirniteza spatiul neincalzit de me•
anume: re conventionale de calcul ale zone• diile adiacente: aer exterior sau
lor este mai mica de 4K, $i raportu-
Pierderi
t:
1111 ~erecuperabile
1111 ~erecuperabile
.Pierderi .ierderi Pierderi ierderi
nerecuperabile nerecuperabile
Caldura Caldura Caldura+

+ pierderi pierderi
Consumator Distributie Stocare
Ener ie auxiliara
Directie de calcul Pierderi de conversie
Consumator
Distributie Stocare
-
Sursa
Fig. 7.3.2. Diree1;iade calcul'i structuresistemuluide alimentarecu clildunl

Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnan1ei energetice a instala1iilorde inciilziri I. lnstalatii de Incalzire
Incaperi incalzite, in [WIK]; in cazul in care se aplica Incalzirea rnitenta.
e1 - temperaturile mediilor adiacente: cu interrnitenta, perioadele (perioada) in fig. 7.3 . .4 este prezentat un exemplu
aer exterior (8e) sau Incapere Incal• de calcul se impart(e) in intervale de in• in care perioada de calcul include patru
zita ( ei ), in [°C]; calzire normals alternand cu intervale tipuri A de perioade de lncalzire redusa
V - volumul interior al spatiului nelncal• de Incalzire redusa (de exemplu nopti, si un tip B de perioada de incalzire
zit [m3]; sfarsituri de saptamana $i vacante). redusa (sfarsit de saptarnana),
n - nurnarul de schimburi de aer dato- Toate intervalele de Incalzire norrnala Irnpertirea in perioade distincte nu
1 rita perrneabilitatii la aer a spatiului au aceeasi ternperatura interioara con• este necesara in urrnatoarele cazuri:
j, in [h-1]. ventionala de calcul. Pot ti mai multe a) cand variatia temperaturii interioare
b) Calcul multi-zonal tipuri de perioade de Incalzire redusa conventionaleintre perioade de incal•
in cladirile cu diterente semniticative cu programe de functionare diterite. in zire norrnala$i perioade de incalzirere•
intre temperaturi interioare conventio• cadrul fiecarei perioade de calcul, fie• dusa sunt mai mici decat 3 K. in acest
nale sau aporturi de caldera, cladirea care perioada de Incalzire redusa este caz se poate utiliza media in timp a
se imparte in mai multe zone. caracterizata prin: temperaturilorinterioareconventlonale;
in acest caz, tiecare zona poate ti 1. durata ei; b) cand Constantade timp a cladirii este
calculata independent utilizand proce• 2. nurnarul de aparitii ale acestui tip de mai mare de trei ori durata celei mai
dura pentru o sinqura zona sl conside• perioada intr-o perioada de calcul; lungi perioade de incalzire redusa, in
rand un contur adiabatic intre zone. 3. modul respectiv de functionare cu acest caz se poate utiliza temperatura
Necesarul de energie al cladirii este interrnitenta: interioaraconventionalapentru functio•
suma valorilor necesarului de caldura, 4. unde este cazul, temperatura inte• nare norrnalapentru toate perioadele;
calculate pentru fiecare zona in parte. rioara conventionala sau puterea c) constanta de timp a cladirii este mai
terrnica redusa: mica decat 0,2 ori durata celei mai
7.3.4.2.C/jdiri cu indlzire 5. modul de restabilire a Incalzirii $i pu• scurte perioade de Incalzjre redusa,
cu terea terrnica maxima in perioada de in acest caz se poate utiliza media in
intennitentl restabilire a incalzir!i. timp a temperaturilor interioare con•
in cazul cladirilor cu ocupare discon• Se considera ca instalatia de Incalzi• ventionale.
tinua, programul de turnizare a caldurii re are puterea terrnica suficient de ma•
poate ti diterit pe perioada unei zile, re pentru a permite Incalzirea cu inter-
saptarnani sau luni.
,.·-··-··-··-··-··-··-··-··-··-··-··-··-·····-··-··-··-·· ·- · ·- ·· - ·-··
-- · - · - · -·-·- ·-·-·-·-·-·- -·-·-·-···-·-·-·-·-·-·-·'. I
,,
-·4
( I
o, !
,-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-· . .\
3
Q
, ••• - ·-· - - - ·-· - -· - - - ·-· - . - . - -·-· 111!
'
! Qhw i;
q i2 ''
i ~ .!
\.
·, _,,_,, ··-··-··-·-··-......... .
l ,_,_,_,, _,._,
- ,_, ·-···-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·;
·
Fig. 7.3.3 - Bilaniul energetic privindincilzirea unei clidiri
unde: Q5 - aporturi solare pasive,

Q - necesar de energie pentru incalzire si QL - pierderi termice totale,
preparareapa calda de consum, Qi - deqajari de caldura interne,
Qh - necesar de energie pentru Incalzire (vezi fig. Q - aporturi totale,
7.3.1), ri0 9 - aporturi utile.
Qoa - degajari de caldura de la alte aparate,
Ov - pierderi termice prin ventilare, 1 - conturul zonei incalzite,
a, - energie recuperate, 2 - conturul lnstalatiei de apa calda,
Ov, - caldura recuperata din ventilare, 3 - conturul centralei termice,
ohs - pierderi nerecuperabiledin instalatiade incalzire, 4 - conturul cladirii.
Qr - pierderi termice prin transmisie,
Qm - caldura rnetabolica,
Qhw - caldurapentru preparareapa calda,
I. lnstalatii de incalzire Capitolul7: Metodologiade calcula perfonnanteienergeticea instalatiilodre inciilziri
cazul Incalzirf cu interrnitenta pe pe• toate zilele pentru care pierderile de cal•
7.3.5. Date de calcul rioada considerata, Pentru calculul dura ale cladirii sunt mai mari decat
temperaturii interioare corectate din aporturile de caldura calculate cu un
lnforrnatiile necesare pentru efectua• fiecare perloaoa de Incalzire redusa se factor de utilizare conventional ri1,
rea calculelor pot ti obtinute din regle• poate aplica procedura definita de adica:
rnentari tehnice nationale sau din alte standardul SR EN ISO 13790 anexa C (Bid - Bed)H;;,: 171<P9d [W] (7.3.7)
documente de specialitate. Atunci pentru reduceri saptarnanale $i anexa
cand nu exista date disponibile la nivel D pentru vacante. unde:
national se poate face apel la standar• eed - temperaturaexterioara mediezilnica;
dele europene In rnasura In care valo• 7.3.6. Necesarul de energie (}id -temperaturamterioara mediezjnica;
rile pot ti asimilate. Pentru estimarea (cilduri) pentru incilzirea unei 1J 1 factorul de utilizare conventional,
-
necesarului de energie sau aprecierea clidiri calculat cu y = 1;

conforrnltatil cu reqlernentari sau spe• <P9 d - aporturile solare si interne medii
Necesarul de caldura pentru Incalzi• zilnice, [W];
cificatli, se utilizeaza valori conventio•
rea spatiilor se stabileste pentru fiecare H - coeficientul de pierderi termice al
nale, In scopul obtinerii unor rezultate
perioada de calcul cu relatia: cladirli [WIK];
comparabile pentru diferite cladiri.
Oh= OL - 1]·09 [J] (7.3.5) Temperatura exterioara medie zilnica
Pentru optimizarea unei cladiri care se
pentru care aporturile utilizate eqaleaza
prolecteaza sau pentru reabilitarea unei
In care: pierderile de caldura ale clil.dirii se nu•
cladiri existente, se utilizeaza valorile
indicate de norme In acest sens. Unele OL - pierderi termice ale clil.dirii, [ rneste "ternperatura de echilibru", Bech'
J] Valorile medii lunare ale temperatu•
dintre aceste date pot ti diferite pentru
0 - aporturi de caldura, [ rilor sl ale aporturilor de caldura zilnice
fiecare perioada de calcul (de exemplu
J] sunt corespunzatoare zilei a 15-a a fie•
factorii de umbrire, rata ventilarf In lu•
1J ~ factor de utilizare a aporturilor carei luni. Daca nu sunt disponibile
nile reci) si pentru fiecare interval al
unui program de functionare cu inter• OL = O si 11 = 0 In cazul In care tempe• alte date climatice se pot utiliza
ratura exterioara luata In calcul este valorile in• dicate in SR 4839,
mitenta (de exemplu debitul de ventila•
superioara temperaturii interioare. standardul referitor la "Numar grade -
re, coeficientul de transmisie terrnica al
zile".
ferestrelor datorita lnchiderii obloanelor
7.3.6.1 Afetoda de ca/cul lunarl
In timpul noptii),
Necesarul anual de energie terrnica
- Dimensiunilede calcul ale
elementelor de consfructie trebuie sa fie este suma valorilor lunare ale
aceleasi pe necesarului de energie pentru lunileIn
tot parcursul calculului. Metodologia care necesarul de caldura are valori
Mc001/l-2006 recornanda utilizarea In pozitive:
calculele privind consumurile energetice
ale cladirilor dimensiunile interioare ale
oh Lohn
= (7.3.6)
elementelorde constructie finite. Daca durata sezonului de lncalzire
- Datele climatice utilizate (tempera• este specificata la nivel national, suma
tura exterloara, intensitatea radiatiei se ia In considerare numai pentru acel
-4'-o-l"'-7A-'--=s-'-'=o,._,.,N""=D .._,_l~F~M-o-'--A~M~~I
solare) au valori medii lunare sau medii sezon de lncalzire. Lunile anului
pe sezonul de Incalzire, stabilite In fun•
ctle de localitate. 7.3.6.2. Afetoda de ca/cul pe sezonul Fig. 7.3.5 Stabilirea perioadei
In cazul mcalzjrii cu lnterrnltenta, se de Tncalzire (metodd simpliticatd) de lncllzire
poate utiliza metoda de calcul simplifi• Aceasta rnetoda este o rnetoda sim• 1. temperatura interioara, 2. lnceputul
cata aplicata lncalzirii continue pe pe• plificata $i se aplica exclusiv cladirilor perioadei de Incalzire, 3. nurnar zile
rioada de Incalzj-e, daca se stabileste cu incalzire continua. de Incalzire. 4. curba de variatie a
temperatura interioara corectata. Prima $i ultima zi a sezonului de lncal• temperaturilor medii lunare, 5.
Aceasta ternperatura reprezinta tempe• zire, adica durata sl condittile meteo• temperatura de echilibru, 6. sfarsitul
ratura interioara constanta care condu• rologice medii ale acestuia pot ti perioadei de Incalzire, 7. temperatura
ce la aceleasl pierderi termice ca si In stabilite la nivel national pentru o medie a sezonului de incalzire.
zona geo• grafica data $i pentru cladiri
tip, vezi SR
4839. Sezonul de incalzire cuprinde
(} N N N N N
A A A A
B
Fig.7.3.4- Exemplu de program de funciionarecu intenniteniA

Legenda: e - temperatura interioara, t - timp, tc - perioada de calcul, N - perioada de incalzire norrnala, A - perioada de
lncalzireredusa tip A, B - perioada de lncalzire redusa tip B.
Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonna111ei energetice a instalaJiilorde incalziri I. lnstalatii de incalzlre
Pentru calculul simplificat, perioada calzire de fiecare tip pe durata pe• zate in normativul C107/3-2005 si in
de incalzire poate ti stabilita grafic prin rioadei de calcul; Metodologia de calcul a perforrnantei
intersectia valorii temperaturii de echi• e d . - este temperatura interioara co• energetice a cladkilor Mc OOl/1-2006.
libru pentru perioada de Incalzfre cu la '1 rectata a perioadei de lncalzlre j, Pentru elementele anvelopei care in•
curba de variatie a temperaturilor exte• t - este durata perioadei de incalzirej, clud sisteme de ventilare, se va con•
rioare medii lunare corespunzatoare lo• H - este coeficientul de pierderi termi• sulta SR EN ISO 13790 anexa E;
calitatii, asa cum arata fig. 7.3.5. ' ce al cladirf in perioada j, Coeficientul de pierderi termice prin
Necesarul de caldura al cladirii se cal• N ventilare, Hv s~ calculeaza astfel:
culeaza pentru intregul sezon de incalzire. L,
N IiI este egal cu durata perioadei Hv =», · Ca · Va [WIK] (7.3.13)
Pentru cladirile alimentate cu caldura i-1 de calcul. in care:
prin bransarnente la sistemele urbane, lia - este debitul de aer vehiculat prin
perioada de Incalzjre se stabileste con• 7.3.7.3. Coeticientul de pierderi spattile Incalzite rezultat din venti•
ventional conform standardului SR de dldurd al clddirii larea rnecanica :;;i naturala
4839 "Nurnar grade - zile". Coeficientul de pierderi de caldura al ca - este capacitatea terrnica volurnica
unei cladiri rnono-zona, Incalzita la o a aerului.
7.3.7 Calculul pierderilor de ternperatura interioara considerata Daca debitul de aer, lia, este dat in
cilduri ale clldirii unltorrna, pentru o perioada sau sub• m3/s, Pa · ca = 1200 J(m3K,
perioada de calcul data, se defineste daca debitul de aer Va este dat in m3/h,
Pierderile de caldura ale unei cladhi cu relatia: Pa · ca= 0,34 Wh/m3K.
depind de coeficientul de pierderi al H = HT + Hv [W/K] (7.3.10) Numarulde schimburi minim acceptabil
cladiri], de diterenta de ternperatura si in care: pentru cli:l.diri de locuit trebuie sa asigure
de intervalul de timp considerat. HT - este coeficientul de pierderi cerintele igienico-sanitaresi este indicat
termice prin transmisieprin in Metodologie Mc001, Partea I.
7.3.7.1. Tndlzire continud - Ca/cul anvelopa cladrii; Pentru ctadiri cu alta destinatie, de•
pentnJ o singurd zond Hv - este coeficientul de pierderi termi• bitul de aer lia, se stabileste pe baza ti•
Pierderile termice, QL' ale unei cladiri ce datorat ventilarii (nurnarului de pului sl destinatiei cladr!i, climat, expu•
rnono-zona, Incalzita la o temperatura schimburi de aer). nere etc. 0 valoare orientativa poate fi
interioara uniforma, pentru o perioada Coeficientul de pierderi termice prin considerata \iamin = 15 m3/hpers. in pe•
de calcul data, sunt: transmisie Hr, se calculeaza cu relatia rioada de ocupare. Daca nu se preci•
urrnatoare: zeaza altfel, pentru stabilirea lia se pot
(7.3.8) Hr= L +Ls+ Hu [W/K] (7.3.11) utiliza indicatille din SR EN ISO 13790
in care unde: anexa G.
fl; - este temperatura interioara de cal• L - coeficientul de cuplaj termic prin an• Pentru calculul caldurf recuperate
cul, conform ecuatiei 7.3.3; velopa cladirii, definit prin relatia din aerul evacuat Ovr• se recomanda
fle - este temperatura exterloara medie (7.3.12),[WIK]; metoda prezentata in standardul SR
pe perioada de calcul; Ls - coeficientul de cuplaj termic prin EN ISO 13790 anexa G, prin reducerea
t - este durata perioadei de calcul; sol, calculat in regim stationar debitului real de aer proportional cu
H - este coeficientul de pierderi termi• conform Metodologiei McOOl/1- eficienta recuperarii caldurii, Se tine
ce al cladirii, calculat conform 4.3. 2006, [WIK]; seama de dlterenta dintre debitul de
Aceasta relatie de calcul se aplica Hu - coeficientul de pierderi termice introducere :;;i de evacuare a aerului,
cladirilor cu regim continuu de lncalzire prin spatn neincalzite (calculat de neetanseitati si infiltratll prin anvelo•
cum ar fi cladiri de locuit, spitale, gra• conform SR EN ISO 13789), pa cladirii :;;i de recircularea aerului.
dinlte cu program continuu, etc. [WIK].
Helatia (7 .3.8) poate fi Coeficientul de cuplaj termic al eta• 7.3.7.4. Clddire cu pierderi de dldurd
adaptata dirii se calculeaza tinand cont de influ• semnificative prin sol
pentru a permite utilizarea gradelor - enta puntilor termice liniare sl pun• In cazul in care pierderile de caldura
zile din standardul national de referinta ctuale, dupa cum urrneaza: prin sol reprezinta o parte lrnportanta
SR 4839. Rezultatul relatiei adaptate L= 2: u;AI =2: U,Aj + 2: 1/!Jk + 2: xi din pierderile termice totale, se efec•
trebuie sa fie acelasi cu eel al ecuatiei tueaza calculul detaliat al pierderilor
(7.3.8) pentru orice cladire, [W/K] termice prin sol conform Metodologiei
(7.3. Mc001/2006, Partea I.
7.3.7.2. Tndlzire cu intennitentd - In acest caz, valoarea pierderilor de
Ca/cul pentru o singurd zond 12) caldura totale QL se calculeaza in ur•
In cazul in care se aplica irnpartirea rnatoarele cazuri:
unde:
in perioade de tncalzire diferite, calcu• a) Incalzire continua:
L - coeficientul de cuplaj termic
lul se etectueaza pentru fiecare perioa•
unidirectional, [WIK]; QL = [H' ( ej-ee) +<J>G]. t [J] (7.3.14)
da de lncalzire,
U'.1 - transmitanta terrnica corectata a
Pierderile termice totale QL ale unei partii j de anvelopa a cladirii, b) incalzire cu perioade diferite:
cladiri rnono-zona tncalzlta la o tempe• [W/(m2K)]; o L = ~Li NH(e d . - fl J · t + G · t
ratura uniforrna pe sub-perioade dife• Ai - aria pentru care se calculeaza U>
J 1 1a .J e J
rite, pentru o perioada de calcul data, [m2]; [J] (7.3.15)

se stabilesc cu relatia (7.3.9): U - transmitanta terrnica unidirectio• in care:
N ' nala a partii j de anvelopa a cl~di•
rii, [W/(m2K)];
1J1k - transrnitanta terrnica liniara a
QL = ~~NHJ J (fl 1ad .J. - 8e )t J [J] (7.3.9) puntii termice liniare k, [W/(mK)]; H' - este coeficientul de pierderi termi•
j-1
lk - lungimea pe care se aplica 1/!k' [m]; ce prin transmisie, fara pierderi
in care: x1 - transmitanta terrnica punctuala a termice prin sol;
N - este nurnarul de tipuri de perioade puntii termice punctuale j [WIK]. <l>G - reprezinta fluxul termic disipat
de Incalzire; Modul de calcul si valorile transmi• prin sol.
Ni - este nurnarul de perioade de in- tantelor liniare si punctuale sunt preci- Pentru cladirile avand elemente de
I. lastalatil de Incalzire Capitolul7: Metodologiade calcula perfonnanteei nergeticea instala~iilodr e incalziri
anvelopa speciale, cum ar fi pereti so• unde: 2. elemente topografice (coline, arbori
lari ventilati sau alte elemente de anve• lsi - radiatia solara totala pe perioada etc.);
lopa ventilate, sunt necesare metode de calcul pe o suprafata de 1 m2 3. proerninente:
de calcul speciale. Un exemplu sunt avand orientarea j, [J/m2]; 4. alte elemente ale aceleiasi cladiri:
cele prezentate in standardul SR EN A . - aria receptoare echivalenta a su• 5. pozitia elementului vitrat fata de su•
ISO 13790 anexa E. sni prafetei n avand orientareaj, [m2]. prafata exterioara a peretelui exterior.
Primul termen din ecuatie (7.3.17) co• Factorul de umbrire este definit astfel:
7.3.8. Aporturi de cildunl respunde spatiuul incalzit si eel de-al do• I
ilea este pentru spatiul neincalzit adiacent. Fs =~ I (7.3.20)
Aporturile care influenteaza necesa• Aporturile solare din spatiile neincal• s
rul de caldura al unei cladiri se compun zite sunt inrnultite cu (1 - b), unde b re• unde:
din deqajar] de caldura de la sursele prezinta factorul de diminuare. f n fieca• ls,ps - radlatia solara totala prirnita de
interioare si din aportul radiatiei solare. re termen, prima suma se efectueaza suprafata receptoare cu umbriri
pentru toate orientarile j, iar a doua permanente pe durata sezonului
7.3.8.1. Degajjri de clldurl inteme pentru toate supratetele n care captea• de Incalzire;
Degajarile de caldura interne Qi, cu• za radiatia solara, Is - radiatia solara totala pe care ar pri•
prind toata cantitatea de caldura ge• mi-o suprafata receptoare in ab•
nerata in spatiul incalzlt de sursele in• 7.3.9.2. Aria receptoareechivalentj senta umbririi.
terne, altele decat instalatla de incalzl• a elementelor vitrafe Detalii privind factorii de umbrire se
re, ca de exemplu: Aria receptoare echivalenta
1. deqajari metabolice care provin de element de anvelopa vitrat (de ex. o fe•
As a unui gasesc in SR EN ISO 13790 anexa H.
la ocupanti: reastra) este: 7.3.9.5. Elemente spec/ale

2. degajari de caldura de la aparate $i As= A · Fs ·FF· g (7.3.18) Pentru calculul aporturilor solare ale
instalatia de iluminat; unde: unor elemente receptoare solare pasi•
Pentru calculul degajarilor de caldura A - aria totala a elementului vitrat n (de ve, cum ar fi spatiile solare neventilate,
se utillzeaza fluxurile termice medii lu• ex. aria ferestrei), [m2]; elementele opace cu izolatie transpa•
nare sau pe sezonul de Incalzire, in Fs - factorul de umbrire al supraretei renta si elementele de anvelopa venti•
functie de perioada de calcul stabilita, n; late, sunt necesare metode speciale.
f n acest caz, deqajarile de caldura in• FF - factorul de reducere pentru rame• Aceste metode sunt prezentate in ane•
terne se calculeaza cu relatia: le vitrajelor, egal cu raportul dintre xa F din standardul SR ISO 13790.
Q;=[<Pi,h+(1-b}<Pi,u]·t=<P1 ·t [J] (7.3.16) aria supratetei transparente si aria
totala a elementului vitrat; 7.3.10. Aportul total de cildunl
unde: g - transrnitanta totala la energia sola•
<Pi,h - fluxul termic mediu al deqajarilor ra a supratetei n. Aporturile totale de caldura la interio•
interne in spatille Incalzite [W]; Pentru definirea factorului de umbrire rul unei cladiri sau lncaperi, Q , repre•
<Pi,u - fluxul termic mediu al deqajarilor $i a transmltantel la energia solara a vi• zinta suma dintre deqajarile ihterioare
interne in spatiile neincalzite [W]; trajului, se iau in considerare numai si aportul radiatiei solare:
<Pi - fluxul termic mediu al deqajarilor elementele de umbrire si de protectie 09 = 0; + Os [JJ (7.3.21)
interne [W]; solara permanente.
b - factor de diminuare 7.3.10.1. Factorul de utilizare al
Daca nu se specifica altfel, se pot 7.3.9.3. Transmitanta totall la energia aporturile de clldurl, 11
utiliza valorile degajarilor de caldura in• solarl a vitrajelor Factorul de utilizare, 17, este un factor
terne indicate in SR EN ISO 13790 I n principiu, transrnitanta totala la de diminuare al aporturilor de caldura,
anexa K. energia solara g utilizata in relatia prevazut pentru a compensa pierderile
(7.3.18) trebuie sa fie media in timp a termice suplimentare care apar atunci
7.3.9. Aporturi solare raportului dintre energia care traver• cano aporturile de caldura depasesc
seaza elementul expus si energia inci• pierderile termice calculate.
denta pe acesta, in absents umbririi.
7.3.9.1. Ecuatia de bazj Pentru ferestre sau alti pereti exteriori 7.3.10.1.1. Raportul aporturi/pierderi
Suprafetele care se iau in considera• vitrati, ISO 9050 prezinta o rnetoda de Pentru a calcula factorul de utilizare
re pentru calculul aporturilor de caldu• determinare a transrnitantei totale la e• al aporturilor de caldura trebuie stabilit
ra iarna, sunt vitrajele, peretii si planse• nergie solara pentru radiatille perpendi• un coeficient adimensional y care
ele interioare ale serelor si verandelor, culare pe vitraj. reprezinta raportul dintre aporturi si
peretii situati in spatele unei placari Valoarea g_J_, este mai mare decat pierderi, astfel:
transparente sau a izolatlei transparen• media in timp a transrnitantei si se co•
recteaza cu un factor de corectie:
te. Aporturile solare depind de radiatia g = Fw · g_J_ y = Qg
(7.3.19) (7.3.22)
solara norrnala corespunzatoare locali• Documentul recomandat pentru cal• QL
tatii, de orientarea supratetelor recep• culul valorilor g_J_ si a unor valori tipice
toare, de umbrirea perrnanenta si ca• pentru factorii de transmisie solara este 7.3.10.1.2. Constanta de timp a clldirii
racteristicile de transmisie si absorbtie standardul SR EN ISO 13790 anexa H. Constanta de timp r, caracterizeaza
solara ale suprafetelor receptoare. inertia terrnica interioara a spatiului in•
Pentru o perioada de calcul data, 7.3.9.4. Factori de umbrire calzit, Aceasta se determina cu relatia
aporturile solare prin supratete vitrate Factorul de umbrire, Fs, care poate va• urrnatoare:
se calculeaza cu relatia urrnatoare: ria intre 0 si 1, reprezinta reducerea ra• c
t [/sj~ Asnj] diatiei solare incidente cauzata de (7.3.23)
T =-
QS = + (1- b}t [/sjt umbriri H

permanente ale suprafetei considerate,
Asniu]
datorita unuia din urrnatoriifactori: C - capacitatea termica interioara a
[J] (7.3.17) 1. alte cladiri: cladirii;
Capitolul 7: Metodologia de calcul a performa111ei energetice a instalatiilorde incilziri I. lnstalatii de incalzire
H - coeficientul de pierderi termice al considerate: turile flecarui element de constructie,
cladirii.
C=2 x,Ai=2i 2 P;icA A 1 1 (7.3.24) pornind de la suprafata interioerapana
j i fie la primul strat termoizolant,
7.3.10.1.3. Capacitatea tennid unde: grosimea maximafiind indicataIn tabelul
7.3.1,fie In
interioard a clldirii mijlocul elementului de constructie, la
Capacitatea terrnica interioara a 2 - Suma stratului care intra In calcu• oistanta cea mai mica.
lul capacltatii termice,
cladirii C, se calculeaza prin lnsumarea Capacitatea terrnica interna a unei cla•
capacitatilor termice ale tuturor ele•
mentelor de constructie In contact ter•
2 - Suma elementelor de constructie diri poate ti calculate de asemenea, ca
surna a capacitatilor interne ale tuturor
In contact cu aerul interior,
mic direct cu aerul interior, ale zonei elementelor de constructie, furnizata la
x- capacitatea terrnica interioara ra- nivel national, pe baza tipului constructi•
Tabelul 7.3.1 - Grosimea maximi portata la arie a elementului de
1 ei. Aceasta valoare poate ti aproxirnata
consideratila calculul capacitiiii constructie j; $i se accepta o incertitudine relativa de
tennice A. - aria elementului j; zece ori mai mare decat cea corespun•
Aplicare I Grosime / 11 - densitatea materialului stratului i zatoare pierderilor termice.
I maxima din elementul j
[cm] c . - caldura specifica rnasica a mate- 7.3.10.1.4. Ca/cu/ul factoru/ui de
Determinarea factorului rialului stratului i, din elementul j
11 utilizare
de utilizare j_O dii - grosimea stratului i din elementul j Factorul de utilizare al aporturilor de
Efectul intermitentei I 3 Suma se efectueazapentru toate stra- caldura se calculeaza astfel:
Tabelul 7.3.2 -Valori ale parametrului numeric a0 fi ale constantei 1 - y•
daca y .. 1, .,, - 1 (7.3.25)
de timp de referiniA To -ya+I
Tipul cladirf I
!
ao To
~- ~----------·-·- I [h] - - - -
decs y = 1, 11 = _a_ (7.3.26)
a+1
~-·
Cladiri incalzite continuu (mai mult de 12 h pe zi), I

precum cladirtle de locuit, hoteluri, spitale, carnine i unde a este un parametru numeric
si penitenciare: I care depinde de constanta de timp r,
I Metoda de calcul lunar I
i 1 15 definit prin relatla:
Metoda de calcul sezonier I 0,8 30
Cladiri Incalzite numai In timpul zilei (maiputin-de 12_h_! (7.3.27)
II pe zi), precum cladiri destinate educatiei, birouri, claoiri I 0,8 70
pentru conterinte si comerciale i Valorile pentru a0 si To sunt indicate
In tabelul 7.3.2.
T/ 1,0 Fig. 7.3.6 prezinta factorii de utilizare
0,9
pentru perioadele de calcul lunar $i pen•
tru diverse constante de timp, pentru cla•
0,8
diri din categoria I (incalzitecontinu) si II
0.7 (mcalzrte discontinu).
0,6
0,5 7.3.11. Calculul pierderilor de
0.4
cildurl ale instalaiiei de incilzire
...
0,3
-
0,2 • 24 Pierderile de caldura care se iau In
0,1 -8 calcul In ecuatia de bilant termic cores•
0,0 pund urrnatoarelor componente:
- sistemul de transmisie (emisie) a cal•
0,0 0.5 1,0 1,5 2,0 2,5 r 3,0
durii la consumator, inclusiv dispozi•
tivele de reglare si control;
1,0 - sistemul de distributie a caldurf catre
T/
0,9 consumator, inclusiv dispozitivele de
0.8 reglare $i control;
- sistemul de stocare, inclusiv dispozi•
0,7
tivele de reglare si control (acolo un•
0,6
de este cazul);
0.5 - sistemul de genenerare a caldurii
--oo
0,4 (pentru cladiri dotate cu surse termi•
--168 r[hl
0,3 ce individuale) inclusiv dispozitivele
0,2
- - 48 de reglare si control.
- - - - 24 Pierderile totale de caldura ale siste•
0,1
- - -8 mului de Incalzfre a unei cladirl, ath'
se
o.o J
---- -------- ----
-- L_ ----------------
exprirna ca suma a pierderilor de cal•
0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 r 3,0 dura ale tuturor subsistemelor rnentio•
nate mai sus, astfel:
Fig. 7.3.6. Factor de utilizare pentru constantele de timp de Bh, o zi, doui
zile, o siptimini fi infinit, valabil pentru o perioadi de calcul lunar,
ath aem ad as ag
= + + + [J] (7.3.28)
In care:
pentru clidiri incilzite continuu (clidiri din categoria I, sus) fi pentru clidiri
incilzite numai pe timpul zilei (clidiri din categoria II, jos)
aem - pierderi de caldura cauzate de un
sistem non-ideal de transmisie
I. lastalatii de incalzire Capitolul7: Metodologiade calcula perfonna~eienergeticea instala~iilodr e incalziri
(emisie) a caldurii la consumator, sistemele de Incalzire prin radiatie de
In J; pardoseala, plafon sau pereti $i se
ad - pierderi de caldura ale sistemului calculeaza doar atunci cane elementul
de distrlbutie a caldurii catre con• de constructie lncalzitor contine o su• unde:
sumator, In J; pratata orientata catre exteriorul spa• U; - valoarea coeficientului de transfer
Q - pierderi de caldura ale sistemului tlului Incalzit, catre sol, catre alte cladiri de caldura de la agentul termic din
5
de stocare (daca exista), In J; sau catre alte spatii neincalzite. conducta la aerul ambiant, W/mK
Q - pierderi de caldura ale sistemului fim - temperatura medie a agentului ter-
9
de generare pe durata functionarii 7.3.11.3. Pierderi de clldurl cauzate mic, °C
$i pe durata opririi sursei inclusiv de eticienfa regljrii, Q em c Ila - temperatura aerului ambiant, °C
cauzate de un sistem de reglare Pierderile de caldura cauzate de sis• L - lungimea conductei
sl control non-ideal, In J. temul de reglare al instalatiei de Incat• i - indicele corespunzator conductelor
Valoarea acestor pierderi termice de• zire se calculeaza In functie de eficien• cu aceleasi conditii la limita
pinde de confiquratia sistemului de ta acestui sistem a) sau In functie de tH - nurnarul de ore In pasul de timp
conducte de dlstributie, amplasarea factorul de pertorrnanta energetica al (h/pasul de timp)
lor, tipul izolatlei termice, temperatura sistemului de reglare b). Pentru partile (tronsoanele) din sis•
agentului termic, tipul dispozitivelor de a) daca se cunoaste eficienta sistemu• tem care au acelasi coeficient U, ace•
reglare si control etc. lui de reglare, pierderile de caldura easi ternperatura a agentului termic si
pe care le irnplica utilizarea unui sis• aceeasi ternperatura a aerului exterior,
7.3.11.1. Pierderi de clldurl tem real de reglare sunt date de re• energia terrnica plerduta este data de
ale slstemului de transmisie, latia: relatia simplificata urrnatoare:
Qem
Pierderile sistemului de transmisie a
ad = 2: «, ·Li· ', [JJ (7.3.34)
(7.3.31)
caldurii se calculeaza astfel:
Qem =Oem,str +Qem,emb +Qem,c [J] (7.3.29) In care: qd,; - pierderea de caldura specifica [W/m]
In care: ric - eficienta sistemului de reglare.
Qem,str - pierderi de caloura cauzate de Anexa 11.1.B din Metodologie contine 7.3.12.2. Pierderi de clldurl ale
distrlbutia neunitorrna a tem• exemple de valori ale martmii ric· elementelor conexe
peraturii, In J; b) influenta sistemului de reglare este Pierderile de caldura ale unui sistem
Qem,emb - pierderi de caldura cauzate cuantificata cu ajutorul coeficientului de conducte trebuie sa ia In conside•
de pozltia corpurilor de Incal• denumit factor de pertorrnanta ener• rare nu numai pierderile aferente con•
zire, In J; qetica, ec. Acesta exprirna relatia ductelor dar si pe cele ale elementelor
Qem,c - pierderi de caldura cauzate de dintre energia utilizata de catre sis• conexe (robinete, arrnaturi, suporturi
dispozitivele de reglare a tem• temul real de transmisie a caldurii si neizolate, etc).
peraturii interioare, In J. energia utilizata de un sistem ideal. Pentru a lua In calcul pierderile In
Modul de calcul detaliat este preci• Pierderile suplimentare de caldura elementele conexe se considera o lun•
zat In Metodologia Mc001/2006, Par• cauzate de sistemul de reglare se pot gime echivalenta. Pentru pierderile prin
tea 11/1, lnstalatii de lncalzire. calcula cu relatia: corpul robinetelor inclusiv flansele de
Qem,c= oh. (ec-1) [J] (7.3.32) lmbinare, lungimea echivalenta consi•
7.3.11.2. Pierderi de clldurl cauzate In anexa 11.1.C din Metodologie se derata depinde de gradul de izolare
de distribuf;ia neunifonnja qasesc exemple de factori de perfor• asa cum arata tabelul 7.3.3:
tempersturii interloare, Qem,str manta energetica pentru diferite tipuri Aceste valori se vor Insurna cu lun•
Pentru a calcula pierderile de caldura de corpuri de Incalzire. gimea conductelor.
datorate distributlei neuniforme a tem•
peraturii interioare se folosesc valori 7.3.12. Pierderi de cildurl 7.3.12.3. Pierderi de clldurl
experimentale stabilite pentru eficienta ale sistemului de recuperabile Ji nerecuperabile
sistemelor de transmisie a caldurii, distriblJ1:ie Se considera ca pierderi de caldura re•
conform relatiel 7.3.30. cuperate de la distriautia interioera, pier•
1 - ri Pierderile de caldura din sistemelor
o.m.s~ = em_. oh [J] (7.3.30) de distributie interioare depind de tem• derile de caldura ale conductelor am•
n: peratura medie a agentului termic din plasate In spatiile lncalzite, In mod similar,
Anexa 11.1.B din conducta de tur respectiv retur, de pierderile de caldura nerecuperate sunt
Metodologie contine exemple de valori temperatura arnblantei si de caracteris• cele ale conductelor amplasate In spatil
pentru eficienta sistemelor de ticile izolatiei termice a conductelor. neincalzite. Valoarea pierderilor de caldura
transmisie a caldurii datorate se calculeaza aplicand relatia 7.3.33, pe
distributlei neuniforme a temperaturii 7.3.12.1. Pierderi de clldurl pe lungimile corespunzatoare.
interioare. reteaua de distribuf;ieinterioarl Luand In considerare suma tuturor
Pierderile de caldura ale sistemelor Reteaua de distributie interioara este lungimilor conductelor aflate In spatii
de incalzlre prin radiatie cauzate de di• alcatuita din distributii orizontale, verti• Incalzite se pot deduce pierderile de
siparea caldurii catre exterior, Qem,emb' cale (coloane) sl racorduri la consuma• caldura recuperabile Od,r In pasul de
se vor calcula conform lndlcatlilor din tori. Caldura pierduta pe reteaua de timp utilizat.
capitolul 11.1.6.3 al Metodologiei distrlbutie In pasul de timp (perioada)
McOO 1/2006. Acestea pierderi apar la tH se calculeaza cu relatia urrnatoare: Od,, = l:qd_,(L,; ·tH [J; kWh] (7.3.35)
Tabel 7.3.3. Lunaimea echivalentA pentru annituri In mod similar luand In considerare
Robinete incluzand $i Lungimea echivalenta [m] Lungimea echivalenta [m] lungimea conductelor din spatiile nein•
flansele de prindere D<=100mm D>=100mm ~~ calzite se pot calcula pierderile de cal•
neizolate 4,0 -------
6,0 dura nerecuperabile Qdu·
izolate 1,5 2,5 Pierderile totale de caldura se calcu-
Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnanlei energetice a instalatiilorde inciilziri I. Instalatii de tncalzlre
leaza ca suma pierderile recuperate si unde: 7.3.13.2. Necesarol de energie
cele nerecuperate: z- adancimea de pozare la nivelul sursei
[J; kWh] (7.3.36) AE - coeficientul de conductie al solu• Energie care trebuie sa fie disponibi•
lui (W/mK) la la nivelul sursei de caldura pentru a
Pentru calculele simplificate, Meto• acoperi cerintele consumatorilor, 09.in'
7.3.12.4. Calculul coeticientului de dologia Mc001/2006 indica o rnetoda se calculeaza cu relatia urrnatoare:
transfer de clldurl de evaluare aproximativa a coeficientu•
Valoarea coeficientului de transfer de lui de transfer termic U'. 0 g,m (7.3.43)
caldura pentru conductele izolate, U, 11g,net
care ia In considerare atat transferul de 7.3.13. Pierderi de cilduri •i
caldura prin radiatie cat si prin convec• performania generatorului de 7.3.13.3. Consumul de combustibil la
tie este dat de relatia: cilduri nivelul sursei
U= n _ Consumul de combustibil necesar
[W/mK] Pertorrnanta cazanelor care alimen• pentru a asigura energia 09,;n la nivelul
1
(-~-·In D 1
_a_+--~~) (7.3.37) teaza sistemele de incalzire din cladiri sursei se calculeaza In functie de pute•
2 · AD Di ha · Da sl se gasesc amplasate In interiorul rea calorifica interioara a combustibilu•
cladirilor, se aprecieaza prin randa• lui $i randamentul de ardere 11ar' astfel:
In care: mentul sezonier al acestora. Randa• 0
D;, D8 - diametrul conductei fara izola• mentul se calculeaza In functie de tipul Bg,m. = ---1L!!!.._
l]arHci
(7 . 3 . 44)
tie, respectiv diametrul exte• de cazan, de tipul de combustibil si de
rior al conductei izolate, [m], modul de functionare. Detalii privind
h8 - coeficientul global de transfer relatiile de calcul particulare precum $i 7.3.14. Energia recuperabilidin
termic la exteriorul conductei [W/m2KJ, anexele cu valori se gasesc In Metodo• consumul auxiliar de energie
Ao - coeficientul de conductie al izola• logia Mc001/ll -1-2006. electrici
tiei [W/mK].
Pentru conductele pozate subteran 7.3.13.1. Pierderi de clldurl la nivelul In timpul functionar!i pompelor de
coeficientul de transfer Use calculeaza generatorolul circulatle, o parte din energia electrica
cu relatia: Pierderilede caldura totale ale cazane• este transforrnata In energie terrnica si
lor se calculeaza In functie de randamen• transterata apei. O alta parte din ener•
uem tul sezonier net cu relatia gia termica este transferata (transrnlsa)
irrnatoare:
1 1 D 1 4·z mediului ambiant. Ambele fractiuni
~(-·In~+-· In-~) 1 - 11g,net
2 AD Di AE Da 0 g =0 g,out (7.3.39) energetice sunt recuperabile.
11g,net Energia recuperate din apa este:
[W/mK] (7.3.38) unde: Odr,w = 0,25-Wd,e [kWh/an] (7.3.45)
11 ,net - randamentul sezonier net Energia recuperata din aer este:
i J - caldera furnizata de cazan,
~0 : :
Tabel 7.3.6. Emisii de C02 la Od,r,a = 0,25·Wd,e [kWh/an] (7.3.46)
1
utilizarea electriciti1:ii 1 - se calculeaza In functle de tipul de unde:
Electricitate Factor emisie C02 cazan: wd,e - consumul total de energie elec•
rkq/kWhl1 - pentru cazane de incalzjre: trica pentru pompare, [kWh/an]
Medie anuala 0,09 Og,out = Oh + Oem + Od,u - kWd,e (7.3.40)
lama extreme 0,557 7.3.15. Calculul energiei primare
kWd,e - energia terrruca recuperata din
lncalzire 0,224 energia auxiliara consurnata In •i a emisiilor de C02
1) Valoare aplicata In Franta sistem.
- pentru cazane de Incalzire $i pre• Calculul consumului de energie prima•
Tabel 7.3.4. Factori de conversiein parare apa calda de consum ra se face separat pentru fiecare tip de
energie primari
Og,out = Oh + Oacc +Oem + Od,u - kWd,e utilizator (incalzire, racre, apa calda de
Combustibil Factor de (7.3.41) consum, iluminat, etc) si pentru fiecare
conversie - pentru sistemele de incalzire care tip de combustibil sau sursa energetica.
liq nit 1,3 utilizeaza combinat surse clasice $i
Huila 1,2 neconventionale sau regenerabile 7.3.15.1. Energia primarl
Pacura 1,1 de energie: Pentru o perioada deterrninata de
Gaz natural 1,1 Og,out = Oh+ Oacc - 0,9 + Oem + Od,u - kWde timp (an, luna, saptamana), energia
Deseuri 1,05 (7.3.42) consurnata de o cladire prin utilizarea
Energie regenerativa 0 - energia furnizata de sursele rege•
unei anumite energii de tip Ot.i' este
(lemn) 1, 1 rg nerabile In perioada de calcul
data de relatia urmatoare:
Energie elecmca,
cogen. 2,8 01.i =01,h.i +01,v.i +01,c.i +01,w.i +01.1.i
Tabel 7.3.5. Emisii de C02 la utilizarea combustibililocr onvenfjonali [kWh/a] (7.3.47)

Combustibil Factor emisie C02 Factor emisie C02
unde termenii reprezinta energia
rkq/kWhl1 rkq/kWhl2
consurnata pentru:
Carbune 0,342 0,292
- incalzire,
Combustibil lichid 0,270 0,270
-ventilare,
Gaz 0,205 0, 194
-racire,
Lemn 0,036 0,025
-preparare apa calda de consum sl
Termoficare
1) Valoare pentru cea mai mica Hci
0,24 - -iluminat,
2) Valoare tolosita In UK calculata conform Metodologiei
McOO 1/11-1-2006.
I. lnstalalii de lncalzire Capitolul7: Metodologiade calcula perfonnaflleei nergeticea instalaliilodre incalziri
Energia prirnara se calculeaza, pe umane care qenereaza un flux termic
acelasi interval de timp, pornind de la 7.4. Nonnativ pentru rezultant al carui efect II reprezinta mo•
valoarea energiei consumate, astfel: expertizarea tennicA 'i dificarea energiei interne a elementelor
L
Ep = (a,,; . fpJ +kWh. tp,;) - L energeticA a clAdirilor de constructie interioare. Oat fiind fap•
(O.xJpex)
existente 'i a instalaimor de tul ca se impune conditia mentlnerli
incAlzire 'i {>entru temperaturii interioare rezultante la o
[kWh/a] (7.3.48) prepararea ape1 calde de valoare constanta, variatia energiei in•
consul!', aferente acestora terne este nula, astfel incat ecuatia de
In care: NP 048-2000. bilant termic are forma:
Ou - consumul de energie utilizand e-
. nergia i, In Joule, [J; kWh/a];
Wh - consumul auxiliar de energie, [J; 7.4.1. Perfonnania energetici a
kWh/a]; clidirilor - incilzirea sp&liilor. (7.4.1)
f . - factorul de conversie In energie Necunoscuta ecuatiei este Qne/r),
p,i prirnara, avand valori tabelate Metoda care se prezlnta are ca reper care reprezinta necesarul de caldura
pentru fiecare tip de energie utili• fundamental metodologia de calcul a pe care lnstalatia terrnica trebuie sa II
zata (terrnica, electrica, etc), con• Perforrnantei Energetice a Claoirilor furnizeze la orice moment r In scopul
form tabel 7.3.4; (PEG) elaborate in anul 2000 si cunos• rnentlnerii valorii constante a tempera•
Q . - energia produsa la nivelul cladi• cuta sub numele de NP 048/2000. Cu turii interioare rezultante H;o. Fluxurile
ex.t rii sl exportata, [J; kWh/a]; unele modificari care tin de moderniza• termice prezente In ecuatla de bilant
fpex,1. - factorul de conversie In energie
primara, care poate avea valori rea modelului de calcul, metodologia termic sunt datorate transferului de
identice cu fP.i mentionata este inclusa In Metodologi• caldura prin elementele de lnchidere
Consumul de energie prlrnara poate a de calcul Mc 001/11-2006, In cadrul opace si transparente ale spatiului ana•
fi mai mic sau mai mare cecat consu• metodelor alternative de calcul. Scopul lizat, rnodificar!i entalpiei aerului exte•
mul final de energie dupa cum sunt II reprezinta stabilirea PEG aterenta rior patruns In spatiul Incalzit, precum
sau nu utilizate surse de energie rege• proceselor de incalzlre a cladirilor noi $i activitatii umane.
nerabila. $i existente, iar obiectivele vizeaza sta•
bilirea necesarului de caldura orar, lu• 7.4.2.1. Ruxul tennic dis/pat
7.3.15.2. Perlonnanfa energeticl nar, sezonier al spattilor incalzite conti• prin
primarj a instalatiilor de nuu sau intermitent si a consumului se• e/emente/e de constructie apace
lncllzire zonier de caldura In functie de carac• In fig. 7.4.1 se prezlnta schema de
Perforrnanta unui sistem de Incalzire teristicile functionale ale instalatiilor calcul necesara determinani conditiilor
este data de relatia urrnatoare: termice din dotarea cladirilor. la lirnita specifice elementelor de con•
structie opace. Parametrii termodina•
[ - l (7.3.49) 7.4.2. Necesarul de calduri al mici care concura la stabilirea echili•
incintelor ocupate / locuite - brului termodinamic si, In consecinta,
In care: incilzire continui la generarea temperaturilor specifice
e - coeficientul de pertorrnanta ener• frontierelor elementelor de anvelopa
qetica a sistemului de instalatii; Modelul de calcul utilizat se apllca opace adiacente atat mediului exterior
E h - energia prirnara consurnata de unui contur termodinamic multizonal natural, cat si spatiului lncatzlt. sunt
p, sistem, In J; format din zona principala - In care se temperatura exterioara (a aerului), in•
ah - necesarul de caldura pentru Incat• desfasoara activitatile proprii cladirii sl tensitatea radlatiei solare, cu compo•
zire, In J; din subzonele secundare diferentiate nentele directa $i difuza, $i viteza van•
prin functiuni specifice. tului, pentru suprafata adiacenta me•
7.3.15.3. Emisia de C02 Ecuatia de bilant termic caracteristic diului exterior natural $i fluxul termic
Emisia de C02 se calculeaza avand spatiilor Incalzite la o ternperatura inte• disipat asociat temperaturii interioare
la baza energiaconsurnata,utilizandun rioara rezultanta constanta este repre• rezultante, pentru suprafata adiacenta
fac• tor de transformarecorespunzatcr: zentata sub forma sumei algebrice a spatiului Incalzit.
Eco2 = L (a . · t.
f,l C02,I
. +kWh · C02.i
t. (7.3.50)
tuturor fluxurilor termice caracteristice Ecuatia de bilant termic al suprafetei
elementelor de lnchidere opace $i tran• adiacenta mediului exterior natural im•
-L ( QexJ . sparente ale anvelopei spatiului anali• plica egalitatea fluxurilor termice inci•
fC02.ed) zat $i a fluxurilor datorate activitatii dente la supratata rnentionata cu fluxu•
rile disipate dinspre suprafata catre
unde:
fc02 - reprezinta factorul de errusie
stabilit conform tabelelor 7.3.5 si
7.3.6. @ -· ·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-· /0(r), !Jr)
@
7.3.16. Consumul specific de energie ti.I
IQcJ'r} /
) (
pentru lncllzire «,
I
q"
a, a,,h
=A [J/m2an, kWh/m2an] (7.3.51) qp,(r) he(W), He{r)
inc
aria Incalzita a cladir!i [m2]

Ainc -
Acest indicativ se utilizeaza In CER• Hs(r)
TIFICATUL DE PERFORMANTA Hpe(r)
ENER• GETICA a cladir!i ca indicator R
al PER• FORMANTEI ENERGETICEA
CLADIRl•
LOR EXISTENTE.
Fig. 7.4.1 - Temperatura exterioanlechivalenti- schema de calcul
Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnanlei energetice a instalaliilorde inciilziri I. mstalatii de Incalzire
mediul exterior natural. Se qenereaza Principala proprietate a temperaturii terioare virtuala, utila aplicatiilor prac•
ecuatia de bilant termic exterioare virtuale este invarianta sa tice, este reprezentata de tendinta va•
(practica) In raport cu variatia tempera• lorilor mediei In raport cu timpul de a•
turii exterioare rezultante. Aceasta pro• propiere de valoarea temperaturii exte•
prietate se dovedeste extrem de utila rioare echivalente proprie intervalului
(7.4.2) In analiza regimului termic variabil spe• de integrare. Teoretic la momentul:
In care: cific spatiilor ocupate, fie In procese de t=oo, cele doua valori sunt identice.
Incalzire intermttenta a spatiltor, fie In Practic, tinand seama de structura
8«. (r)
= ~ . I( T)
+ 8e ( T)
(7.4.3) procese specifice spatiilor ocupate In elementelor de constructie ale cladirilor
e sezonul cald In lipsa lnstalatillor/echl• vechi si noi, se poate scrie:
reprezinta expresia temperaturii ex• pamentelor de climatizare.
terioare echivalente proprie unui ele• Din relanne (7.4.4) si (7.4.5)asociatesub -1 · evI
()
A dA =
-
8 EOJ . pt.T 2: 170h
ment de constructie opac. forma unei ecuatii, se obtine expresia f 8
T_ T
in ceea ce priveste suprafata adiacenta temperaturii supratetei interioare a unui T 0
spatunn lncalzit, expresia fluxului termic element de constructie opac adiacent (7.4.10)
disipat, sub forma concitiei la limita de mediului exterior: in fig. 7.4.2 se prezmta schema de
speta a Ill-a, este data de relatia, calcul aterenta unui spatiu delimitat de
1-
«. (r) = h; · [e,(r)- e. (r)]
(7.4.4)
8
s
= (1 - -1-)
h . R
(r)
· 8 + -.
' h . R
·8
evo
(r) un contur termodinamic format din ele•
; ' mente de constructie apace adiacente
Dat fiind faptul ca temperatura exte• (7.4.6) mediul exterior natural sau construit si
rioara echivalenta este un parametru in cazul dotarf spatiului ocupat cu din elemente de constructie care des•
termodinamic intensiv caracterizat de sistem de Incalzire solara de tipul part spatiul ocupat de spatii cu functi•
variatie temporals, rezulta ca transferul "spatiu solar", temperatura 855 {r} (tem• uni identice sau similare care le pla•
de caldura prin conouctie prin elemen• peratura medie superficiala a suprafe• seaza In clasa spatiilor ocupate (inte•
tele de lnchidere apace este un proces tel elementului de constructie suport al rioare). Schema de calcul pune In evi•
variabil In timp, astfel tncat fluxul ter• spatiului solar, adiacenta spatiului ocu• denta fluxurile termice specifice atat
mic este caracterizat de valori variabile pat) se determina cu relatia: elementelor de constructie exterioare,
In timp In orice sectiune lonqitudinala
prin elementul opac, iar valoarea sa in•
stantanee NU se deterrnina pe baza
e ~
(•)=(1--.-1
h·R
I
-)·e
S
'
+-1
h·R
i
-·e
S
~
[t }
cat $i interioare. lndicii ,,j", respectiv ,,i"
individualizeaza cele doua tipuri de ele•
mente de constructie (,,j" indice propriu
temperaturilor interioara rezultanta $i (7.4.6) elementelor exterioare si ,,i" propriu
exterioara echivalenta, Pentru a pune Fiecare element de constructie ,,j" este elementelor interioare).
de acord realitatea fenomenologica cu caracterizatde propria valoare 85 {r}. Fluxul termic total (convectle si radi•
cerintele practicii energeticii cladirilor. Tem• peratura medie a tuturor atie) la nivelul supratetei SE se exprirna
se defineste un parametru termodina• eleme'ntelorde constructie se cu relatia:
mic intensiv virtual numit temperature determinacu relatia (7.4.7), utilizandu-se
exterioara virtuala, notat In cele ce ur• medierea ponderata In ra• port cu
<Pa ( T) = «, . [ 8a ( T) - {js ( T)]. AE +
rneaza cu eejr}. Temperatura exterioa•
. FR . [ ep ( Bs ( T)]. AP
suprafetele de transfer de caldura,
+a, T )-
ra virtuala nu este un parametru fizic adiacente spatiului interior ocupat:
rnasurabil. Ea reprezinta temperatura
(7.4.11)
extenoere in raport cu care la orice mo•
ment r fluxul termic disipat la suprafata (7.4.7) cu:
interioara a unui element plan de con•
structie, omogen sau neomogen, mo• FR"' 0,20. (6- Np,)
nostrat sau multistrat, se poate exprima respectiv: NP; - nurnarulde pereti interiori(valoare
cu relatia de ca/cul proprie transferului medie pentru o incinta din cladire),
de ca/dura in regim stetioner printr-o ,,Perete interior" este un element de
placa plana, omogena echivalenta, ca• constructie interioara reprezentat sub
recteizets de rezistente termica R a pla• forma unui plan care desparte doua
cii plane reale, astfel lncat: In care: sau mai multe spatii ale caror tempe•
0v0 (
_ 8; - 8 T) -
R=--E-
A raturi ditera cu maximum 2K.
qp. ( T ) (7.4.5) AE Luand In considerare temperatura

'
---~-
R :l,R i
medie radianta a conturului termodina•
I
mic al incintei analizate HR [t], nurnita In
interior continuare temperatura medie radianta
exterior a incintei, deterrrnnata ca medie pon•
A
p,
derata a temperaturilor Hp (r} - tempe•
(7.4.9) ratura medie a elementelor de con•
structie interioare, si 85 (r} - temperatu•
ra medie a supratetei interioare a ele•
mentelor de anvelopa, se obtine:
Cunoasterea valorii temperaturilor
ale fiecarui element de constructie <Pa (r) = hcv · [ 8 a (r) - B s ( T)] · AE +
opac este utila in aprecierea riscului de
aparltie a condensului pe supratata in• +h, ·FR ·[eR(r)-8.(r)]·AT
Fig. 7.4.2 - Parametrii
terioara a elementelor apace ale anve•
tennodinamici- schema lopei cladirilor. (7.4.12)
de calcul 0 alta proprietate a temperaturii ex-
I. lnstalatii de incalzire Capitolul7: Metodologiade calcula perfonnaflleei nergeticea instalaiiilodre incalziri
din care rezulta: j - indice de insumare pentru elemen• cu suprafata interloara a vitrajului. De•
A tele exterioare; bitul de aer introdus poate reprezenta
ti = hcv + hr . F R . _T
1 A (7.4.121) p - indice de insumare pentru elemente debitul total necesar de aer proaspat
E de constructie care apartin conturului sau o parte din acesta. In ambele ca•
termodinamic al incintei si sunt zuri se obtine o reducere insemnata a
hcva · 8 (r)+ h · F · ~~ · 8
rRA R
(r)
adia• cantitatii de caldura necesara Incalzir!i
~{r)= E cente zonelor secundare. aerului proaspat in paralel cu o utiliza•
, h,
Ca exemple de zone secundare rea eficienta a ferestrelor etanse proprii
remar• cam: casa scerilor incalzita direct vitrajelor moderne.
(7.4.12.1) sau in• direct, podul neincalzit, subsol Caracteristic spatiilor solare este feno•
Coeficientul h1 numit coeficient su• tehnic etc. menul de fatadli exergetica in sensul ca
Rezulta:
perficial de transfer de caldurli sl utili• <P Orr = '» evo
AE"
R (e - e ) . (7.4.15) din punct de vedere termic peretele
zat in calculele specifice termotehnicii 0 captator se manifestli ca sursli de cal•
constructiilor, ditera de coeficientul de in care indicele ,,o" se retera la pereti dura astfel incat poate fi caracterizat de
transfer de caldura prin convectle hcv· opaci. o valoare negativli a rezistentel termice.
Un al doilea parametru important In cadrul cladirilor moderne dotate In tig. 7.4.3 s-au utilizat urmatoarele
este temperatura interioara rezultanta cu spatiu solar temperatura exterioarli abrevieri:
e; {r). Expresia temperaturii interioare echivalentli ceracterlstlca spatlulul so• Temp. PE n-VIT - Temperatura perete•
rezultante 81, rnentionata ca parametru lar se deterrnina cu relatia: lui exterior nevitrat;
de control al confortului termic, contine 8 = 8 + C ·
doua temperaturi rnasurabile, dar tem•
£5 Sa abs s
[c ·
IT + (1 - cs ) · Id ]
Temp. PE VIT. (n-sel.)- Temperatura
pe• retelui exterior vitrat cu vitraj
peratura 81, nu poate fi mlisuratli di• in care: ne• selectiv (fara caracteristica
rect. O valoare apropiata poate ti furni• es - temperatura aerului din sera spa• de tip
zata de termometrul cu glob amplasat a tiului solar care se deterrnina din ,,low-e");
intr-un plan la inaltimea de cca. 0,70 m graficul din fig. 7.4.3 ca valoare Temp. aer sera-sel, - Temperaturaaerului
de planul pardoselii sl la distanta de medie reprezentativa lunara: in sera cu vitraj selectiv (low-e);
cca. 1,50 m de planul fatadei, cabs - caracteristica terrnlca de absor• Temp. PE VIT. (sel.) - Temperatura pe•
Expresia condensate a fluxului termic btie a suorafetei captatoare de retelui exterior vitrat cu vitraj se•
disipat prin transmisie catre mediul in• radiatie solara din spatiul solar i;;i lectiv (cu caracteristica de tip
conjerator a incintei ocupate are forma: care se deterrnina din graficul din .Jow-e");
fig. 7.4.4 in functie de tempera• Temp. aer sera - n-sel. - Temperatura
<P(r} = [eJr)- v; (r)] · ~
[W] (7.4.13) tura suprafetei captatoare care la
randul sau se deterrnina din
aerului in sera cu vitraj neselectiv
(fara ceracterlstlca de tip ,,low-e");
Cu referire la un interval de timp graficul din fig. 7.4.3 ca valoare Temp. ext. - Temperaturaaeruluiexterior.
T 2 170 h, rezulta: medie reprezentativa lunara,
AE A E Cele doua grafice includ efectul da• 7.4.2.2. Fluxu/ tennic caracteristic
2: ~ " . {}
. R E"'
+
R
2: - ~ · . {} torat vehicularii controlate a unui debit e/emente/or de constructie
p
de aer prin sera spatiului solar. Aerul transparente
(7.4.14)
I j p p preluat din exterior patrunde in spatiul Expresia fluxului
elementelor termic
vitrate de caracteristic
anvelopa rezulta
serei si lsi ridica temperatura ca urma• ca suprapunere liniara intre fluxul ter•
re a contactului cu peretele captator si mic disipat prin transmisie prin partea
()
Sa 45
40 '
35 '' ./
./
./
30
25 '"'- <,
' <,
... ~
../'
/
IJ
' I°'.. <,
._~,.._
~ .-' »: _.....v
r-;
20
~ ~~~
--- - ---
~-r
·- ~ ~
--
<, 'I a •
15 ~ ,_....
f
---!....... ....
<, <, .J' ~
...- ~
~ r .
................... ~·
_
.....
10 .....
I
-- ~~
1_......-
.
f"o.,..._
_........
----- . . ----
.
·- .........,, ~
...... I I
<--; .......
--- _..............
L
5 ~ ----- -- ~ _.......
-
J
0
-5 -
15.oct 15.nov 15.dec 15.ian 15.feb 15.mar 15.apr
Luna
---6-Temp.PE n-VIT. ~Temp.PE VIT.(n-sel.) -&-Temp.aer sera-sel.

-Temp.PE VIT.(sel.) -•-Temp.aer sera-n-sel. - ..-Temp.ext.
Fig. 7.4.3 - Temperaturicaracteristices1>9'iuluisolarcu circulaiiede aer - perete SUD
Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnanteienergetice a instalatiilorde inciilziri I. lnstalatii de Inealzire
transparenta $i prin rama ferestrei si (7.4.19) 7.4.2.4. Temperatura medie volumicl a
fluxul termic patruns In spatiul ocupat, Fluxul termic disipat prin toate feres• aerului dintr~o incintll cu regim
datorat radiatiei solare. lntensitatea ra• trele (prin transmisie): tennic controlat (B; B; } =
diatiei solare este atectata de factorul Cu conditia ~; = B;0, din expresia
optic determinat In functle de transmi• (7.4.20) (122) rezulta:
sivitatea sticlei In raport cu cele doua
componente ale radiatlei solare sl de
e. ( t ) a, ·= +(1- a,) · e.J
7.4.2.3. Ruxul tennic total disipat 8; r)
factorul de extinctle al vitrajului deter• 0
(7.4.25)
minat In special de lungimea parcursu• prin transmisie (JJereti Ji ferestre}
lui radiatiei solare prin vitraj sl de con• Valoarea fluxului termic total caracte•
tinutul de oxizi de tier din sticla, ristic proceselor de transmisie prin ele• In care:
mentele de constructie apace $i trans• a,= 1+
<P (r) = e;, -eEF,
parente se obtine prin lnsumarea valo•
Fi · F
(r). (7.4.16) ----
F, A RF F, rilor obtinute prin utilizarea relatlilor !_ _!J_

I
(7.4.15) si (7.4.20):
In care expresia temperaturii exte• (7.4.21)
rioare echivalente a vitrajului este data
de relatia: sau 1 Fi · F
=1+-=· -' !1.
fJEF (r) Fi · R F · y ·
f(r)·ld(r)]+
= R hCV ·h I
0 5 0 (7.4.26)
(r)·C (r)·l (r)+~d
$i In care temperaturaexterioara vrtuala
<P = (e - e ) . ~ medie se determina cu relatia 7.4.23.
+8. (r) (7.4.22)
Tr 10 ev R
7.4.2.5. Fluxul tennic necesar
(7.4.17) In care se definesc: modificlriientalpiei aerului
infiltrat
coeficient subunitar reprezentatca ra• prin rosturile mobile (dinspre mediul
-i :»
y -
AE A A
port lntre suprafata vitrajului $i supra• 2:-'~·e +}:~-e natural)
fata totala a ferestrei (se poate 1
R j
R E,, k
Fk
E,, R p
p p <P. ( T)
mf
= n .
a
v.p.c pa
. [e ( T) - e ( T J]
a e5
consi• dera In calcul cu valoarea de
AE A A
0,75). 2:-'+2: F'+}: p
(7.4.27)
Valoarea medie pe intervalul [O, T] se
~o d - coeficientul de transmisivitate al I RI k RF, p RP
· vitrajului In raport cu componen• deterrnina cu relatia:
(7.4.23)
tele directa $i difuza ale radiatiel <P.inf =n a ·V·p·c pa
·(e a
-fJ)e5 (7.4.271)
solare incidente.
Pentru T?.170 H (7.4.24) In care:
{}
"s
= (1 - vss)
V
. {} e + vss
V
. fJ s,
lndicele ,,p" sernnifica spatii aparti•
nand subzonelor secundare adiacente reprezinta valoareamedie a temperaturii
(7.4.18) incintei analizate. aeruluipreluat din exteriorulincinteidotata
Cu aproxirnatia ~o ~ ~d = ~ rezulta: cu spatiu solar In care V55 este volumul
incintelor adiacente spatiului solar iar V
e EF1
= Fi . RF .
1
~T [c . / + (1 - c ) - i] +
S T S d e
este volumul liber al incintei.
Cabs 0,30 ,, I\
7.4.2.6. Ruxul tennic datorat activitifii
umane
<Pu =a·A (7.4.28)
0,28 ~ r-l-,
Loe
[\
'r-.r-, \ In care:
0,26 ~ ,,a" - reprezinta fluxul termic specific
1- -
' [\ '\ 'I\
'~
'!'-
-,
(raportat la suprafata locuibila a
0,24 ~ ['-, -, incintei) datorat activitatii umane
['-,'\ ........ "" (metabolism, aparate, activitate
'
.....
' I'-, -....,_ , .... ,.. ......... , .....
..... ,_ i- ........ rneda),
- ,__ -,._ -
. Observatie:
.....
0,20 ~,~ ~
- ,_ -i-
-,_
.... .....
0, 18
-1- -,_
- - .....
0,16
5 10 15 20 25 30
Temp.35 40 45
[°C]
7.4.2. 7. Bilantul tennic la nivelul conturului tennodinamic al unei
50
incinte incllzitedirect - zona
--g'c=O --g*c=1 - - -g*c = 2 principall
Fig. 7.4.4 - Vanaiia caracteristiciide absorbiiein funciiede <Pnee = <P Tr + <P.mf - <P u
temperature suprafeieicaptatoare-
supratata captatoare neselectiva, vitraj simplu selectiv din care rezulta:
I. mstalatii de incalzire Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnantei energetice a instalatiilor de inciilziri
• Necesarul orar mediu de caldura al 7.4.2.9. Valorile nh a" la nivel de clldire rnitarilor geometrice qenereaza o figura
spatiului ocupat: Rata de ventilare a cladirii se exprima geometrica finita, iar intersectiile cu al•
<P nee = (~ER + n a· V · p · c · pa

8) · (B - fJ
1 'R eR
)
prin nurnsrul de schimburi de aer intre te elemente de inchidere plane gene•
spatiul ocupat si mediul exterior in reaza perturbarea carnpului de tempe•
p unitatea de timp - ora [sch./h]. raturi in raport cu cazul ideal al placii
(7.4.29) La cladrlle publice (ex. scot) se face plan-paralele infinita. Astfel izotermele
Se definesc: ve• rificareaasigurariiconfortuluifiziologic de valori ridicate se curbeaza catre
• Temperatura interioara redusa: prin ventilarea naturala a spatiului ocupat. mediul exterior (presupus ca avand
Din ecuatia: temperatura scazuta), iar cele de tern•
() = fJ. a·A
peratura redusa se apropie de frontiera
A
x. -X,, · exp(-n.
_;Loc~---
'R lo
XL - · t) Npers · g
_ L +n ·V·p · · 8, adiacenta mediului ocupat. Calculele
cR e
1-exp(-n,·t) n:v:», practice se bazeaza pe asa numitele
pa
,,cataloage de punti termice" in care
(7.4.30) (7.4.37) sunt prezentate caracteristici ale aces•
• Temperaturaexterioara de referinta: t - intervalul unei ore de curs tora determinate cu ajutorul modelelor
t = 3000 sec. numerice de tip 20 sau/si 30.
~
[ R + na ·V · p · c · (B - 1)] · e
pa 1 ev
se deterrnina valoarea ,,na" care asi• Un element esential in utilizarea da•
gura nedepasirea concentratiel admisi• telor prezentate in cataloagele de punti
() +
"" A bile de noxe: XL termice ii reprezlnta utilizarea in ca/cute
R!+n a ·V·p·c pa ·B , X = { continut de umiditate } a ecetoresi supretete de transfer de
L concentratie de CO ca/dura pe baza csrore s-au determi•
v. p : cpa
+-----~-~
n•. . ()es
2
Cunoasterea valorii necesare a ratei nat valorilecoeticientilor proprii puniilor

A
_ E_+n ·V·p·c de ventilare permite efectuarea unui termice prezenteii tn cataloage/e de
R a pa calcul de verificare a posibilitatii de re• punt! termice. Astfel In cazul cata/oa•
·B
1 alizare a ventilarf cladirii, tnfiltratii de gelor autohtone (C 107/2005, NP
(7.4.31) aer proaspat preluat din exterior carac• 048/2000, Mc 001/1-2006)suprafata de
terizat de valoarea Xe. Nurnarul efectiv transfer de caldura este plasata la inte•
7.4.2.8. Numlrul corectat de grade-zile de schimburi de aer intre interior si ex• riorul elementului de anvelopa conform
,; durata sezonului de Tncllzire - zona terior se poate determina cu relatia: C 107/2005 si, in consecinta, in calcu•
prlncipall a clldirii Li .
n., =~----v
L. w•13
[sch/h]
lele de bilant termic se va utiliza acest
Necesarul de caldura al spatiului in• mod de determinare a supratetei de
calzit, pe durata sezonului de incalzlre, (7.4.37.1) transfer de caldura. Nu se vor utiliza
se deterrnina cu relatia: niciodatA coeticienti ai puntilor termice
Qan = Q L (7.4.32) Se cornpara valoarea na rezultata din din cataloage fara a se cunoaste mo•
T rezolvarea ecuatiei (7.4.37) cu valoarea dul de generare a suprafetei de tran•
na; si caca prima valoare depaseste va•
loarea posibil a se realiza prin lnfiltrati• sfer de caldura. Puntile termice eel mai
Qan = 0 ' 024 · C · + na · V· p · c pa
· B)1 · NGZ ile de aer, se impune dotarea cladirf cu frecvent intalnite provin din intersectia
(1
instalatie de ventilare rnecanica a carei peretilor exteriori si din prezenta unor
(7.4.33) principala functie este sa asigure o rata neuniformitati structurale caracterizate
R de aer proaspat necesara mentinerii de flux termic intens. In cataloagele de
[Qanl ---+ kWh/an

Diagrama terrnlca a cladini se obtine unei calitati corespunzatoare a aerului punti termice se prezinta doua catego•
prin generarea curbelor de temperaturi interior in spatiul ocupat. rii de coeficienti, respectiv:
interioare reduse si de temperaturi ex• 1. Punti termice liniare - 1J! [W/mK];
terioare de reterlnta conform fig.7.4.5. 7.4.2.10. Rezistente tennice corectate 2. Punti termice punctiforme - x [WIK].
Suprafata hasurata dintre curbele men• Valorile rezlstentelor termice sunt Ecuatia de definire a coeficlentilor
tionate reprezinta Numarul corectat de specifice transferului de caldura prin puntilor termice atesta faptul ca fluxul
grade-zile al cladirit, iar punctele de in• conductie in regim stationar, prin ele• termic real este egal cu fluxul termic
tersectie definesc durata Dz a sezonu• mentele de inchidere plane, opace, cu disipat prin structura ideala, la care se
lui de incalzire. dimensiuni finite afectate de perturbatii adauqa fluxul termic datorat prezentei
geometrice $i structurale. Prezenta Ii- puntilor termice. Necunoscuta acestei
C = 0,918 · C0 · C, (7.4.34)
C = { 1-fara balcon }
b 1, 03- cu balcon ( deschis) (7.4.35)
C, - coeficient de corectie datorat
utilizar!i rationale a cladirii in spatiile lo•
cuite/ocupate exprimat in raport cu va•
loarea nurnarului normal de grade zile
N~g.ValoareaC
. r
se exprima sub forma
une: functii polinomiale, dupa cum
urrneaza:
VII VIII
C,=2,9232· 10·9.x2-7,4643· 10·6+0,89595
(7.4.36)
in care ,,x" este nurnarul de grade•
zile normale, N~g (SR 4839-1997).
Fig. 7.4.5- Diagrama tennicll a clldirii - zona principall

Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnar11ei energetice a instala~iilorde incalziri I. lnstalatii de incalzire
ecuatii este chiar coeficientul puntilor fl 2
de punti termice. Pe acelasi principiu al
superpozitiei liniare se deterrnina si re•
t 8R - {} + ({} - (} ) · LJ.
a lo lo e
d
H
Ed)= o
·R
R,
zistenta terrnica corectata care include ·(1291,5-4,59 · aRJ · (1-

valorile coeficientilor puntilor termice si
are valori inferioare rezistentei termice (7.4.39)
in zona de camp, R. Se impune o re• in care:
rnarca cu privire la valorile negative ale
T ·
unora din coeficientii puntilor termice d2 ·R
liniare care apar in cataloagele de punti Ed= exp - U · (1297,5-4,59· 1!",)
termice. Aceste valori sunt consecinta
modelului de calcul $i a alegerii tipului
de suprafata de transfer de caldura si
nu au semnificatia fizica a "aportului"
de caldura, asa cum deseori se inter• u= 21,22.
preteaza, in toate cazurile o punte ter• e 1291,5 - 4, 59. BR
d
mica produce intensificarea transferului
de caldura sl scopul oricarui proiectant Ecuatia neliniara (7.4.39) se rezolva nu•
Fig. 7.4.7 - Schema de calcula
este de a diminua acest efect. meric cu metode cunoscute (ex.
temperaturiiaRd din rosturile
Kani)sau prin metode de tip iterativ
deschise
7.4.3. Parametrii tennodinamici (Lobacev).
ai spatiilor neincilzite sau aflate bilantul termic al spatiului inchis, adia•
la temperaturi sensibil diferite cent atat spatiilor Incalzite, cat si me• 7.4.3.2. Spafii interioare ale clldirii
de cea a zonei principale diului exterior. Valoarea ri se deterrnina (pod, casa sclrilor,subsol etc.)
in functie de caracteristicile geometrice 1. Temperaturile interioare rezultante
Se au in vedere spatii apartinand de ale cladir!i cu relatia: se considera egale cu temperaturile
zona secundara din care se analizeaza f3 = 1,18 · H-' medii volumice ale aerului;
subzonele: 2. Succesiunea zonelor este identica
- Rosturi inchise/deschise, in care: cu succesiunea temperaturilor inte•
- Spatii interioare ale cladirii, ,,H" - este inaltimea spatiului rostului rioare rezultante ale zonelor si se
- Transferul de caldura prin sol. inch is. considera in ordinea, arbitrara, a re•
Data fiind prezenta instalatiilor termice Rezistenta terrnica RR; a elementului ducerii acestor temperaturi:
si a echipamentelor proprii acestor in• de constructie adiacent spatiului rostu• 8 >& 1 >8 > ... >8 n
stalatii in spatule subzonelor secundare, lui inchis este deterrninata in functie de 10 2
se deterrnina $i fluxurile termice cedate caracteristicile constructive reale (stra• 3. Volumul spatiilor este eel aferent
de echipamentele din instalatiile ampla• turi si materiale). spatiilor caracterizate de temperaturi
sate in spatiile rnentionate (corpuri de in• in cazul rosturilor deschise, ecuatia interioare rezultante superioare;
calzire, conducte, boilere etc). de bilant termic este cornpletata cu 4. lndividualizarea zonelor este specifi•
ecuatia de rniscare: ca strict sezonului rece.
7.4.3.1. Rosturi Tnchiseldeschiss
Valoareatemperaturiiaerului din spatiul
rostului inchis se determina cu relatia:
8 +f3·R ·d·8 e
(} 10 R1
(7.4.38)
R; - 1 + f3 . RR; . d
8 1,
Helatia de calcul recornandata pen• 
tru calcule rapide (7.4.38), provine din inr.s11:
H Be

Tr.sk
CTS
cJ) esk
8 m,
Ri 8
'""
a. H,
m
Sol
.,,
b.
 ...
d
Fig. 7.4.6 - Schema de calcula Panza de apa treauca
temperaturiiBR; din Fig. 7.4.8 Transferulmonofazicde cAldura prin sol
rosturileinchise
I. mstalatii de Incalzlre Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonna111ei energetice a instalaliilor de inciilziri
7.4.3.2.1Transferol monofazic de cunoscuta temperatura 8sk, este urrna• 4. Fluxurile termice disipate dinspre
clldurl prin sol (fig. 7.4.B} toarea: spatiul ocupat al unei cladiri amplasate
Principalele ipoteze care stau la baza pe sol la cota h5c deasupra CTS.
metodei de calcul sunt urrnatoarele: APL
R
(e. - e ) + 2nAb (e - e )- 0 sernniflca flux termic disipat;
de curent In lungul carora se produce PL
<P < O sernnifica flux termic patruns.
-O, 33 · nasb v (e - e )- RAPesb (e - e )
sk ek sk ek
=
o
transfer de caldura intre spatiul interior sb
Pesb
CTncalzit sau neincalzlt) si mediul ex• (7.4.40) 7.4.3.3.Ruxu/ tennic cedat de
terior natural. Liniile de flux termic au In care fluxurile termice <Pek $i <Ptk re• echipamentele din instalatii
confiquratia specifica regimului statio• prezinta fluxurile termice disipate catre
nar de transfer de caldura (arce de exterior, respectiv catre stratul de pan• 7.4.3.3.1.Ruxul tennic cedat de
cerc). za freatica, Celelalte notatii au urrna• corpurile de Tncllzire amplasate fn
• Transferul de caldura lntre doua tubu• toarea sernnificatie: zone/e secundare - cantitatea de
ri de curent adiacente se neqlijeaza, APL - suprafata de transfer de caldura clldurl
Se au In vedere urrnatoarele cazuri: a planseului adiacent spatiilor o• Qcs, = 0, 024. fies . q(ol . AETcs .
1. Soatiu (ocupat sau neocupat) carac• cupate sau neocupate adiacente,
terizat de temperatura 85 (constanta
sau vanabila In functie de bilantul
In m2; . [w ( e.J {}cs, - y (e.,)] · o,, (7.4.41)
APesb - suprafata de transfer de caldura
termic al spatiului), caracterizat de prin elementelede constructie su• (j = { 1 - casa scAri~or i ncAfzita }
pereti verticali neizolati termic adia• prateraneale subsolului,In m2; CS 0 - casa scAnlor ne 1 ncAlzit8
centi solului cu Inaltirnea h5 sub CTS

(cota terenului sistematizat), precum
RPL - rezistenta terrnica a planseului, In
m2K/W; (e )
w el<.
= mz ·e ek
+ nz
si de pardoseala neizotata termic;
2. Caz similar cu eel anterior cu deose•
birea faptului ca atat peretii verticali
RPesb - rezistenta terrnica a elementelor
de construcue supraterane ale
subsolului, In m2KfW;
! r (e ) e11
= Pz .e ek
+ qz
I Qsc, I=
cat si pardoseala sunt terrnoizolati: i)a - simbolul Weierstrass-Kronecker
kWh/an
3. Cornbinatii lntre situatiile specifice "a= 1 - subsol cu instalatii termice
cazurilor 1 si 2 cu referire la starea "a= 0 - subsol fara instalatii termice
peretilor verticali sl a pardoselii din A - coeficient de transfer de caldera 7.4.3.3.2.Cantitatea de clldurl
punct de vedere al dotarii cu izolatie caracteristic echipamentelor termi• transmid de conductele
terrnlca: ce din subsol determinat cu relatia de distributie a agentilor termici
0, 151·A·2:[(Hapa,
4. Cladlre plasata pe un soclu cu lnal• (fig.7.4.9):
-esbJ o,J
l
tirnea hsc deasupra CTS, cu subca• L. a;:= k
4. 1 Soclul fara termoizolare $i pardo• '

x_1 - In ( 1 + 2 id,/, +
0, 33
zurile: Fig. 7.4.9 A=}:---~'---

seala cladir!i neizolata termic;
4.2 Soclul $i pardosealaizolate termic; a S
0 ~
4.3 Cornbinatii lntre starea soclului si L1 - lungimea tronsoanelor,,j", In m;
pardoselii din punct de vedere al De· - diametrul exterior al tronsonului ,,j"
1
dotarii cu izolatie terrnica. (inclusivterrnoizolatia), In m;
Temperaturile spatiilor neocupate va• Dc - diametrul conductei ,,j" netermoi-
riaza In functie de variatia parametrilor 1 zolata, In m;
climatici exteriori si In functie de fluxu• diz - grosimea terrnolzolatlei aterenta
1
rile termice caracteristice echipamen• tronsonului ,,j", In m;
telor, precum $i elementelor de con• \z - conductivitatea terrnica a izolatiei,
structie adiacente spatiilor neocupate. In W/(mK);
Se disting urrnatoarele cazuri: Ii - temperatura apei vehiculata prin
1. Subsolul neincalzit ooupa in tota• apa instalatiile termice din subsol, de•
litate spatiul de sub planseul spaliilor terminataIn functie de temperatura
ocupate. exteriosra de calcul caracteristica
Ecuatla de bilant termic, care este o localitatiiIn care se afla amplasata
ecuatie alqebrica liniara avand ca ne- cladrea:
apa e e e
8 = 0, 50 · (45 + m · 8 + n )
Coeficientf ,,m9" si se deterrnina »:
In functie de zona clirnatica de iarna In
care se atla localitatea.
2. Subsolul neincalzit ocupa partial
spatiul de sub planseul parterului.
Se utilizeaza ecuatia (7.4.40)In care se
modifica APL prin adauqarea suprafetei
adiacenta unui spatio ocupat partial am•
plasat sub cota CTS.Transferulde caldu•
ra prin pardoseala acestui spatio catre
subsolul neocupat se neglijeaza.
3. Subsolul este incalzit la tempera• (7.4.42)
tura e . L
'O
A=}:---'---
, :, 1n(1+2~]
+0~:3
Hapa = 0, 50 · (45 + me · He + ne )
In relatia 7.4.42 constanta 0,
151 provine din produsul dintre ,,2rr" $i
,,24 h/zi" raportat la 1000 care
reprezinta trecerea de la Wh la kWh.
7.4.3.3.3.Cantitatea de clldurl
transmid prin mantaua
boilerolui amplasat fn subsol
(7.4.43)
{J "' 0 70. {J
'
ac ac0
Duratele Dzk de lncalzire a

spatiilor din zona principala a cladirii
[h] In fie• care luna ,,k" sunt
determinate pe baza numarului
corectat de grade-zile.
Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnantei energetice a instalatiilorde incalziri I. lnstalatii de lncalzire
Observetie: Expresiile fluxurilor ter• n, - randamentul de reglare a fumizarli 175 - randamentul sursei (incalzire dis•
mice sunt utilizate In sistemul de ecu• caldurii: depinde de tipul lnstalatiei trictuala ris = 1,00).
atii pentru determinarea temperaturilor ~i de dotarea cu echipamente de
spatillor neincalzlte direct sau lncalzite reglare a furnizarii caldurii. 7.4.4.2.Consum,; consumspecific
din zonele secundare. 17d - randamentul de distributle a de clldurd
caldurii (fig. 7.4.10). o" o"
7.4.4. Consumul anual de cilduri
pentru incilzirea spaimor - O" + o"
o;;c = me
+
cs [kWh/an] (7.4.46)
_I_"!~ - '?~- Y/
incilzire continui 17
Y/d = O"
me-·-
+ a:n + o;:
-~s
[kWh/an·m2]
7.4.4.1.Randamente ale fumizlrii Y/,

Observetie:
clldurii om"e + Pentru 11 = 1,00 se determina nece•
(7.4.45)
oc"s
(7.4.44) a;~: + a;; + 11, · a;: sarul anual de caldura pentru conditii
normale de locuire:
= o:
8
T,r
o:nee
- -1!!
A [kWh/an·m2] (7.4.47)
£
inc
A - semnifica faptul ca raportarea se

face la nivelul sursei de furnizare a
caldurii sau la nivelul racordului,
pentru cazul Incalzfrii districtuale.
Valorile:
a. qan
nee
sunt utilizate In CERTIFICATUL DE

PERFORMANTA ENERGETICA al eta•
dirii ca indicatori ai PERFORMANTEI
ENERGETICEa cladirii EXISTENTE.
7.4.4.3. Caracteristicade reg/are
a fumizlriicllduriitntr-o c/ldire
8 exisfenfj
T.R
7.4.4.3.1.Scopul a~i de reg/are

a fumizlriicllduriipentru tncllzire
continuda unei clddiri
G <Ga O cladire cotata cu corpuri de lncalzre
b. necesita,In cazul furnizariifara
--- --- lntrerupere a caldurii In spatiile ocupate,

adaptarea temperaturii agentului termic
In raport cu caracteristicaclirnatica a
'\. localitatiiIn care se afla amplasata
--- -~-------------- cladrea.
Rmod
H
T,r
D- .
I
aan I
aancs
lli~c-C.i
(.
n,
--- ---
I
--~-;------------
I
DT
'
Rmod - -
l_ ;
Fig. 7.4.11 - Grafic de reglaj a temperaturiiagentului tennic pe ducere

•i intoarcereB"L in fune1;iede temperaturaexterioara:
a) cteairee nemodernizata,r b) ctsdire modernizete cu < 30% reducere necesar Fig. 7.4.10- Randamentul de
de caldura, c) cladire modernizata > 30% reducere necesar de caldura. distribuiiea cildurii
I. mstalatll de incalzire Capitolul7: Metodologiade calcula perfonna8'eei nergeticea instalaliilodre inciilziri
7.4.4.3.2. Definirea functiei de reg/are consumului de caldura depaseste 3. Mentinerea temperaturii interioare la
et; =P1 -P 2 ·8 ek + valoarea de 30 % perturbatiile hidraulice o valoare de qarda necesara con•
pot afecta stabilitatea hidraulica a servarii starii instalatiilor:
20,82. (N,. e:. + N2. e., +NJ) E instalatiilor de incalzire cu agent termic 4. Aducerea cladirii la starea de contort
+ q·A ·E-1 lichid (apa calca), caz in care se reco• termic si fiziologic intr-un interval de
o ET
rnanda realizarea unui montaj care va timp prestabilit sau determinat ca ur•
realiza reducerea temperaturii agentului mare a optimizarii regimului de Incal•
(7.4.48)
care alimenteaza cladrea in conditlile zire pe baza minirnizarii fie a consu•
in care: pastrarii valorii constante a debitului de mului de caldura, fie a costurilor to•
20, 82 ·
-----
(N · 8
1 ek
2 + N2 · e- ek
+ NJ) agent termic la nivelul cladirii. Situatia
rnentionata este reflectatain fig. 7.4.11 c.
tale prin metode dinamice de analiza
a eficientei economice a solutlilor
adoptate (VNA).
7.4.5. lncilzirea intennitenti a Succesiunea celor patru etape este
1 -
----~~ L .
(p . (} + p ) clidirilor existente - consum de prezentata in graficeledin fig. 7.4.12. Cur•
E 0.77
qo . AET . R5 , e 2
cilduri bei de variate a temperaturii interioare
rezultante ii este asociat graficul de
(7.4.49) in cazul cladirilor caracterizate de furnizare a caldurii care reflecta partici•
a. Debitul de agent termic vehiculat in program discontinuu de functionare parea instalatiel de lncalzre la realizarea
tnstalatia de Incalzire are valoarea una din rnasurile de reducere a consu• regimului termic in orele in care cladrea
norninala - cazul cladirilor nemoder• mului de caldura este reprezentata de nu este ocupata.
nizate energetic si alimentate cu utilizarea incalzirii intermitente bazata Metoda de calcul se bazeaza pe ex•
caldura de la 0 sursa centralizata de pe un ciclu caracterizat, in general, de ploatarea modelului de calcul specific
caldura sursa/proprie de caldura, patru etape, dupa cum urrneaza: incalzirii fara intreruperi a spatiilor ocu•
b. Debitul de agent termic vehiculat in 1. Mentinerea parametrilor interiori la va• pate prin generarea unor coeficienti de
instalatia de tncatzjre are valoarea lori proprii confortuluitermic $i fiziologic corectie cu valori lunare care atecteaza
rnodificata - cazul cladirilor moder• (pe durata programuluide functionere valorile lunare ale nurnarului de grade•
nizate energetic si alimentate cu a cladirii sau al incintelordin cladire - zile corectate, proprii tunctionarf fara
caldura de la 0 sursa centralizata de ex. in cazul hotelurilor,carninelor etc); intreruperi a instalatiei de lncalzire.
caldura, 2. Hacirea naturala a spatulor prin opri•
c. Debitul de agent termic vehiculat in rea furnizarii caldurii:
instalatia de lncalzire are valoarea
nernodificata, dar se rnodifica tem• [W]
peratura agentului termic de ducere
- cazul cladirilor modernizate dotate <l>j(oC] 
0
cu 0 sursa proprie de caldura,
 8io
Cunoasterea comportamentului hi-
draulic al sistemelor de lncalzire este
de maxima lrnportanta in cazul moder•
nizarii energetice a cladirilor de tip
condominiu ale caror instalatil termice
sunt racordate la Puncte sau Centrale
Termice. in cazul (eel mai frecvent in•
talnlt) al modernizarii in etape succesi•
ve a cladirilor este necesar ca sursa de
caldura sa asigure contort termic atat (0) (1) (2) (3) (0)
cladirilor nemodernizate, cat si celor
r
modernizate termic. in fig. 7.4.11 a se r
tr to ta Tr
prezinta curbele tipice de reglaj termic
al cladirilor nemodernizate energetic.
Dat fiind faptul ca modernizarea ener• [W] o
getica irnplica reducerea necesarului
de caldura al claoirilor, rezulta ca ali• ere]
mentarea cu agent termic cu debit no• 
minal a cladirllor modernizare conduce 
la supraincalzirea acestora sl fie la risi• ----- ------r------ -------1-------
pa de caldura asociata unui pronuntat
disconfort in spatiile locuite, fie la ne•
cesitatea reducerii semnificative a de•
bitului de agent termic prin actionarea
robinetelor cu cap termostatic. in cazul
in care reducerea proiectata a consu•
mului de caldura nu este foarte impor•
tanta (sub 30 %), aceasta reducere a
debitului de agent nu conduce la pertur•
T
barea regimului hidraulic al instalatiei de
incalzire dar implica dotarea PT/CT cu Tf Ta 'tr
pompe cu turatie variabna (fig. 7.4.11 b).

Fig. 7.4.12- Schema de calcul pentru incilzirea intermitentia clidirilor
In cazul in care reducerea proiectata a
Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnantei energetice a instalaliilorde incalziri I. lnstalatii de incalzire
7.4.6. Principiul metodologic zone industriale, ateliere $i clil.diri ne• mentele sarpantei);
rezidentiale din domeniul agricol care • dimensiunile golurilor din pereti,
Se cornpara cantitatea de caldura necesita un consum redus de distanta dintre goluri, Inaltirnea pa•
consurnata In cazul lncalzirii cu intermi• energie: rapetilor:
tenta, cu cantitatea de caldura consu• - cladiri nerezidentiale care sunt destinate • structura anvelopei cladir!i;
rnata In cazul Incalzirti fara lntreruperi si a fi utilizate mai putin de 4 luni pe an; • tipul de usi si ferestre;
cu cladirea ocupata permanent. Pentru - clil.diri independente, cu o arie utila • alcaturea $i materialele care com•
fiecare luna ,,k" rezutta un coeficient de mai mica de 50 m2; pun elementele de lnchidere exte•
corectie a nurnarulul de grade-zile co• - clil.diri cu regim special de exploatare. rioara sau de separare Intra spati: cu
rectate, (:3k, care se aplica valorilor re• Realizarea auditului energetic al unei diverse regimuri de temperatura;
zultate din utilizarea procedurii carac• cladiri presupuneparcurgereaa trei • planuri $i scheme ale lnstalatlilor
teristica Incalzirii fara lntreruperi. etape: de Incalzire. ventilare, climatizare,
1. Evaluarea performantei energetice a preparare a apei calde de consum
7.5. Auditul energetic cladir!i In conditii normale de utiliza• sl electrice (iluminat).
re, pe baza caracteristicilor reale ale In cazul cane docurnentatia de baza
Auditul energetic al unei cladiri se sistemului constructie - instalatii a• lipseste, se executa un releveu al cla•
etectueaza pe baza Metodologiei de ferente (incalzire, apa calda de con• dirii, evidentilndu-se toate elementele
calcul Mc 001/111-2006 sum, ventilare, climatizare, iluminat). enumerate mai sus.
2. ldentificarea rnasurilor de modernizare Analiza docurnentatiei care a stat la
7.5.1. Domeniu de aplicare energetica si analiza eficientei econo• baza executiei clil.dirii va ti completata
mice a acestora si a consumului de cu un releveu al zonelor cu degradan
Auditul energetic se efectueaza pen• energie stabilite conform: specifice (igrasie, infiltratii de apa, con•
tru cladirile existente In care se desfa• Mc 001/11-1,2,3,4-2006. dens, mucegai etc), precum sl cu un re•
soara activitati care necesita asigura• 3. lntocmirea raportuluide audit leveu al instalatiilor In scopul evidentierii
rea unui anumit grad de contort si re• energetic. rnodificartlor efectuate asupra acestora.
gim termic, In conditii de consum re•
dus de energie. 7.5.2. Evaluarea perfonnanielor 7.5.2.1.2. Analiza elementelor caracte•
Clil.dirile sunt grupate In doua mari energetice ale clidirilor ristice privind amplasarea c/jdirii 1n
categorii, In functie de destinatia prin• mediul constrolt:
cipala a acestora, dupa cum urrneaza: Evaluarea pertorrnantelor energetice • zona clirnatica In care este amplasa•
A. Cladiri de locuit (din sectorul rezi• ale unei cladiri se retera la determina• ta cladirea:
dential): rea nivelului de protectie terrnlca al cla• • orientareafata de punctele cardinale;
- claoiri de locuit individuale (case uni• dirii si a eficientei energetice a instala• • distanta fata de cladirile lnvecinate si
familiale, cuplate sau Insiruite, tip tiilor de incalzire interioara, de ventila• Inaltirnea acestora;
duplex, s.a.): re/climatizare, de preparare a apei cal• • directia vanturilor dominante si gra•
- cladiri de locuit cu mai multe de de consum $i de iluminat $i vizeaza dul de adapostire fata de vant:
apartamente (blocuri); In principal: • regimul de Inaltirne al clil.dirilor sepa•
B. Cladiri cu alta destinatie decat lo• • investigarea preliminara a cladirii sl a rate prin rost.
cuinte (din sectorul tertlar): instalatiilor aferente, Prin studiul vecinatatilor clil.dirii var ti
- birouri. • determinarea perforrnantelor energe• puse In evidenta unele elemente ce pot
- claoiri de lnvatamant (crese, gradini- tice ale constructiei si ale instalatiilor influenta regimul higrotermic (regimul
te, scoli, licee, uruversitati): aferente acesteia, precum $i a con• de lnaltirne al cladirilor din zona, facto•
- carnine, internate; sumului anual de energie al cladirii rii de umbrire, geometria spatiului In le•
- spitale, policlinici; pentru lncalzirea spatiilor, de ventila• gatura cu precizarea directiei $i inten•
- hoteluri si restaurante; re/climatizare, de. preparare a apei sitatii vantului dominant etc), precum $i
- cladiri pentru sport; calde de consum $i de iluminat, daca acestea au fast luate In seama la
- cladiri pentru servicii de cornert (ma- • concluziile auditorului energetic asu• realizarea constructiei analizate.
gazine, spatii comerciale, sedii de fir• pra evaluarii.
me, bancl): 7.5.2.1.3. Evaluarea stjrii actuate a
- cladiri social-culturale (teatre, cine• 7.5.2.1. lnvestigarea preliminam a cljdirii
matografe, muzee); cljdirilor - prin comparatie cu solutia de proiect
- alte tipuri de cladiri consumatoare de - se efectueaza prin analizarea docu• (conform cu cartea tehnica a cladirii)
energie (de exemplu: cladiri industri• rnentatiei tehnice a cladirii (sau com• Evaluarea starii actuale a cladirii, in•
ale cu regim normal de exploatare). pletarea acesteia, dupa caz) $i prin clusiv instalatiile aferente, se face In
Prevederile metodologiei nu se apli- analiza starf actuale a constructiei $i principal prin analiza vizuala $i urma•
ca la urrnatoarele categorii de clil.diri: instalatlilor aferente acesteia, consta• re$te In special:
- claoiri si monumente protejate care, tata prin vizitarea clil.dirii. Evaluarea starii actuale a constructiei
fie tac parte din zone construite pro• lnvestigarea prelirninara a cladirtlor prin comparatie cu solutia de proiect:
tejate conform legii, fie au valoare ar• se retera la urrnatoarele aspecte: - starea elementelor de constructie
hitecturala sau istorica deosebita, ca• apace (pereti, plan$eUpeste sol/sub•
rora daca Ii se aplica cerlntele, Ii s-ar 7.5.2.1.1. Analiza dtfii tehnice a sol, plan$eU sub pod, terasa, aco•
modifica In mod inacceptabil carac• c/jdirii, respectiv a documenfa1iei peri$, rosturi deschise/lnchise, pereti
terul ori aspectul exterior; care a stat la baza execuflei c/jdirii catre spatii comune - casa scarilor
- claciri utilizate ca lacasun de cult sau - $i instalatiilor aferente si care trebuie etc) $i evidentierea puntilor termice
pentru alte activitatl cu caracter reli• sa cuprinda eel putin: liniare $i punctuale (cu pondere In
gios; • partiurile de arhitectura ale fiecil.rui valoarearezistenteitermice
- cladiri provizorii prevazute a ti utiliza• nivel; corectate), a defectiunilorsau a
te pe perioade de pana la 2 ani, din • dimensiunile geometrice ale deteriorarilor:
elemen• - fisuri, degradari ale tencuielii $i
telor de constructii (fundatii, pereti,
stalpi, grinzi, buiandrugi, plact, ele-
I. lnstalatii de Incalzire Capitolul7: Metodologiade calcula perfonnan1eienergeticea instala1iilodr e inciilziri
ale structurii de rezistenta, igra• lor de separare si golire; - estimarea randamentului de reglare a
sie, infiltrati' de apa de la instalatli - dotarea cu vane pentru rnentlnerea fumizarii caldurii:
sau din alte surse (neetanseitatea diferentei de presiune atat la baza - estimarearandamentuludi e distributie;
invelitorilor, jgheaburilor sl burla• coloanelor cat si pe racordul la retea• - evaluarea randamentului sursei loca-
nelor), zone afectate de condens ua de distributie (dupa caz), le de caldura (dupa caz) - cazane;
remanent si de mucegai; - dotarea cu cantor de caldura pe scara - determinarea Performantei energetice
- deteriorarea acoperisului si ale I a cladirii:
elementelor de inchidere ale po• cladire I unitate locuitii.(ocupata), - determinarea necesarului de energie
dului, terasei $i ale locurilor de electrica din principalele zone ener•
strapunqere ale terasei; 7.5.2.1.4. Prelevarea de probe fizice 1n getice ale cladir!i;
- identificarea alcatuirii elementelor vederea: - determinarea consumului anual de e•
de inchidere si evaluarea starii • stabilirii tipului solului pe care este nergie electrica pentru asigurarea
terrnoizolatiei din cornponenta arnplasata cladirea si adancirnea conditiilor de contort interior (ilumi•
peretilor, planseelor, terasei etc; panzei freatice; nat) aferent ctadirtlor sl a Performan•
- identificarea prezentei puntilor • stabilirii structurilor, respectiv a gro• tei Energetice a Cladir!i:
termice (termoviziune in infrarosu, similor elementelor exterioare ale an• - determinarea consumului anual de
dupa caz); velopei (pereti, plansee peste subsol, apa calda de consum si a consumu•
- existenta zonelor cu inflltratli de planses peste pod, acoperis): lui anual de energie pentru furnizarea
aer (neetanseitati la usi si feres• • obtinerli de probe edificatoare din apei calde de consum si a Perfor•
tre, rosturi neinchise, strapunqeri elementele exterioare in vederea sta• mantel Energetice a Cladir!i.
in jurul cosurilor de furn, conduc• bilirii urniditatii, densitatii si conducti•
telor etc); vitatii termice, in laboratoare specia• 7.5.2.3. Concluziile asupra evalulrii
- identificarea tipurilor de inchideri lizate; - se refera la sintetizarea inforrnatiilor
transparente (usi si ferestre fi• • aprecierii gradului de degradare a ma• obtinute prin analiza terrnlca si energe•
xe/mobile); terialului prin deterrninari de rezistente tica a cladirii si efectuarea diagnosticu•
- starea elementelor de inchidere vi• fizico-mecanice si examinarea micros• lui energetic al acesteia, prin interpre•
trate din spatille locuite/ocupate si copica (cristale de saruri, micelii, bac• tarea rezultatelor obtinute $i indicarea
din cele cu functii de spatii comune terii etc), in laboratoare specializate. aspectelor legate de pertorrnanta ener•
(casa scarilor, subsoluri etc); in urma mvestiqarii preliminare a cla- qetica a cladini, atat in ceea ce prives•
- geamuri sparte sau lipsa, rame dirii se intocrneste o fi$8. de analiza te protectia terrnica a constructiei, cat
deformate sau deteriorate, siste• care va cuprinde toate elementele ne• si gradul de utilizare a energiei la nive•
mele de inchidere ale usilor si fe• cesare estimarii consumului anual nor• lul instalatiilor aferente acesteia.
restrelor defecte sau lipsa aces• mal de energie al cladirii pentru Incal•
tora, spatii libere intre tocul usi• zirea spatiilor, ventilare/climatizare, ilu• 7.5.3.lndicatori economici:
lor/ferestrelor $i elementele de minat sl prepararea apei calde de con•
constructie etc; sum. in Anexa 1 se prezinta un model 1. Valoarea Neta Actualizata (VNA)
- lipsa sistemelor automate de in• de fisa de analiza a cladirii. 2. Durata de recuperare a investitiei
chidere a usilor cladirilor: suplimentare NR (ani)
- starea canalelor de ventilare a 7.5.2.2. Detenninarea perfonnantelor 3. Costul unitatii de energie economisi•
spatiilor anexa (bai, bucatarii etc). energetice 11i a consumului anual de ta e [EURO/kWh]
Evaluarea starii actuale a instalatiilor energie al clldiriipentru Tncllzirea
prin cornparatle cu solutla de proiect: sPatiilor 7.5.3.1. Valoarea netl actualizatl
lnstalatil de incalzire centralli: Se reallzeaza in conformitate cu Me• (VNA)
- identificarea tipurilor de corpuri de in• todologia Mc OOll/1-2006, tinand sea• I
ma si de datele obtinute prin activita• =

calzire si a caracteristicilor functio• 1 +f
tea de investigare prelirninara a cladirti VNA co +CE .
N (
-. +
I
nale ale acestora: • lipsa vanelor de reglare sl a si consta in:
- numarul de elemente lncalzltoare, vane- 1. Determinarea rezistentelor termice
putere terrnica instalata; corectate ale elementelor de con•
- corpuri de lncalzire lipsii. sau blocate; structie din cornponenta anvelopei
- vechimea corpurilor de incalzire: cladirii;
- anul ultimei spalar: a corpurilor de in- 2. Determinarea parametrilor termodin•
calzire: amici caracteristici spatiilor incalzite
- tipul robinetelor de reglaj si manevra• si neincalzite ale cladirii, inclusiv a
bilitatea acestora; necesarului de caldera;
- dotarea cu repartitoare de cost $i ro• 3. Determinarea consumului anual de
binete de reglaj cu cap termostatic; energie, total $i specific (prin raporta•
- existenta robinetelor de separare a re la aria utila a spatiitor lncalzite,
corpurilor de incalzlre: Arne), pentru lncalzirea spatillor, la ni•
- verificarea carnpului de temperaturi velul sursei de energie a clii.dirii.
pe suprafata corpurilor de lncalzire, Pentru cladirile racordate la sistem
dupa caz; districtual de alimentare cu caldura ni•
- starea conductelor de alimentare cu velul sursei de energie este racordul la
agent termic, starea terrnoizolatieicon• sistem.
ductelor care se afla atat in spatiile lo• Tncalzire centralli (corpuri de incalzire
cuite/ocupate cat si in spatiile sl sisteme de joasli temperaturli):
comune; - determinarea necesarului de caldura
• conducte de aerisire sectionate: sezonier sau pe intervale finite impu•
• inlocuiri frecvente ale unor se de regimul de furnizare a caldurli;
tronsoane;
)
1-1 1 +I
I
N 1
+c M ·2:
t-1
-1 + i
( )
C0 - cost investitie totala au ,,O"

[EURO]
CE - cost energieconsumatii[.EURO/an]
CM - cost operatiuni de rnentenanta
[EURO/an]
f - rata anuala de crestere a costului
caldurii [ - l
i - rata anuala de depreciere a mone-
dei [EURO] [ - ]
N - duratafizicade viata a sistemului[ani]
lpoteza: CM << CE
VNA =co+ c(x
L1VNA (aferentii.investitieisuplimentare)
L1 VNA = Clm! - L1CE·X
C(!It! - cost de modernizare [EURO]
L1CE - reducere cost de exploatare
[EURO/an]
Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonna111ei energetice a instala1iilorde incalziri I. lnstala~iide lncalzire
Oonditia de eficientA: dernizare energetica a cladirilor. economica cea mai mare, propuse
!NNA < 0 $i deci: Raportul de audit energetic contine pentru modernizarea energetica a
c ele• cladirii;
x> ti mentelenecesarealegeriisolutillor de rea• • Scurta prezentare a fiecarui pachet
L1CE
bilitare/modernizareenerqetica a cladrii. de rnasuri preconizate;
' f ntocmirea raportului de audit ener• • Costultotal al fiecarui pachet de rnasuri;
getic este un element esential al pro•
X=f
,_, ( 1+fi )
1+
cedurii de realizare a auditului energe•
tic si reprezinta o prezentare a modului
• Economii de combustibil estimate
pentru fiecare pachet;
in care a fost efectuat auditul, a princi• • lndicatorii de eficienta econornica a
7.5.3.2. Durata de recuperare palelor caracteristici energetice ale eta• pachetelor de rnasuri preconizate;
a invesf#iei suplimentare (NR) dirii, a rnasurilor propuse de moderni• • Sugestii privind realizarea lucrarllor
zare enerqetica a cladirii si lnstalatiilor de modernizare $i privind finantarea
c(m)=LiCE . X(NR)
aferente acesteia, precum si a conclu• acestora;
- ecuatia cu solutia NA ziilor referitoare la rnasurile eficiente 0 Prezentarea detaliata a pachetelor
sau din punct de vedere economic. Aceas• de rnasuri tehnice propuse pentru
ta prezentare trebuie adaptata de fie• modernizarea energetica a cladirii
C!mJ,1{3 - brC,L1E,(T)Xr - (1 - bT)
. [ CGL1E,(G)XG + CE,1 E,(E)XE l =0
care data functie de beneficiarul poten•
tial al raportului, tinand seama de fap•
- sub forma unui dosar tehnic de
audit energetic al cladirii:
tul ca in final acesta va fi eel care va • Sinteza raportului de analiza terrnica
decide in privinta rnodernizarii energe• si energetica cu prezentarea cladirii
s, ( termoficare) { ~ tice a cladirii, Forma in care este intoc• in starea sa actuala si principalele
mit raportul de audit energetic, prezen• caracteristici energetice care atesta
·I(-.)
tarea acestuia, modul de redactare, pertorrnanta energetica actuala a
( 1 + d)
Nc t
NC 1
claritatea si usurinta de interpretare a constructlei si instalatiei de incalzire
L1f3=(1-aJ +ac
Nc t-1 1 +I continutului acestuia sunt esentiale si preparare a apei calde de consum
pentru beneficiarul raportului. aferente acesteia;
Nc - durata de rambursare a creditului Raportul de audit energetic al unei • Date de intrare pentru analizaeconomi•
[ani] cladin trebuie sa cuprinda urrnatoarele ca a masurilor tehnice preconizate:
d - dobanda anuala [-] elemente: preturi pentru energie, rata anuala de
Ac - cota din CrmJ perceputaca avans[ 0 Date de identificare a cladirii su• crestere a preturilor energiei,rata anua•
-] Conditie: puse auditului energetic sl a pro• la de deprecierea monedei utilizateetc;
• NR < N ~NS prietarului/administratorului aces• • Descrierea detaliata a masurilor de
N - intervalul de calcul teia; modernizare energetica preconizate
NR - durata de recuperare a investitiei • Numele $i prenumele proprietarului sl rezultatele analizei tehnice $i eco•
Ns - durata de viata a solutiilor de mo• (In cazul unui singur proprietar) sau nomice ale fiecarui pachet de rnasuri.
dernizare denumirea asociatlei de proprietari
• f n cazul anqajarii unui credit bancar (in cazul mai multor proprietari) $i 7.6. Certificatulde
numele administratorului cladirii; perfonnan~ energeticial
• Adresa cladmi: strada, nurnar, oras si clidirii
judet/sector, cod postal;
• Numarulde telefonal proprietarulusi au Certificareaenergeticaa unei cladiri noi
7.5.3.3. Costul unittJtii de energie al sau existente se etectueaza pe baza
administratoruluciladirii(responsabil); Metodologieide calcul Mc 001/111-2006.
7.5.3.3.1. Costul specific al canfitjfii 0 Date de identificare a auditorului
de clldurdeconomisibl: energetic pentru cladiri sau a biro• 7.6.1. Certificatul de perfonnanii
c(m) . ,1{3 ului de consultanta energetica energetici a clidirilor(C.P.E.)
e= [EURO/kWh] care a efectuat analiza terrnica $i
NS. L1E,
energetica $i auditul energetic al - este documentul care contine infor•
cladirii; rnatii privind starea actuala a cladirilor
7.5.3.3.2. Costul specific al clldurii • Numele auditorului energetic pentru si instalatiilor aferente din punct de ve•
consumate cladiri, aoresa, nr. telefon, nr. certifi• dere termic si energetic, precum si in•
f n cladirea actuala: dici specifici vizand utilizarea rationala
cat de atestare;
VNA(•) • Data etectuarii analizei termice si si eficienta a caldurii.
energetice; C.P.E. se lntocrneste in functie de in•
• Nr. dosarului de audit energetic;
e(a) = N .E [EURO/kWh]
s •(•) • Data efectuarii raportului de audit forrnatiile obtinute ca urmare a efec•
energetic; tuarii analizei conform Mc 001/11-2006
f n claoirea rnodernizata: 0 Prezentarea qenerala a raportului termice si energetice a cladirii,
VNA(m) de audit energetic $i sinteza pache• Obiectiv principal: lnformatii privind
e(mJ -N-E· ~ telor de rnasuri tehnice cu eficienta P.E.C. sl a
= [EURO/kWh]
S t(m) instalatiilorinterioareaferente.
Tabel 7.6.1 Valori indici 81, 82, qTm' q™ func1;ie de util~.
I ! ! I I
7.5.4. Elaborarea Raportului de z Inc, i Ace lc1im. lvM i II. 81
I I
~ 82 qTm I qTM
Audit Energetic I 1
1 Da Da Nu Nu I Da 0,001053 4,736771 125 820

Raportul de audit energetic se elabo• 2 Da Da Da Nu : Da 0,000761 4,715576 145 1120
reaza pe baza analizei tehnice $i eco• 3 Da Da Nu Da I Da 0,001016 4,737240 130 850
nomice a solutiilor de reabilitare/mo- I4 Da I Da Da 14,716461
0,000742 Da Da1150 1150
I. lnstala!ii de incalzire Capitolul7: Metodologiade calcula perfonna~eienergeticea instalaliilodre inciilziri
Obiective complementare: Irnbuna•
Tabel 7.6.2 PenalizAri p 1 - starea subsoluluitehnical clAdirii- pentru
tatirea psrforrnantei energetice $i de clAdiri colective
rnediu a cladlr!i, reducerea costurilor Starea subsolului tehnic P1
de exploatare si irnbunatatirea ---
Uscata $i cu posibilitate de acces la instalatia cornuna _!J)_Q_
conditiilor de locuire. --·--------
Stabilirea metodologiei de elaborare Uscata, dar fara posibilitate de acces la instalatia cornuna 1,01
si Subsol inundat/inundabil (posibilitatea de refulare a apei din I
acordare a certificatului de pertorrnanta
canalizarea exterioara) --- I 1,05
energetica pentru cla.dirileexistente.
Ooservetie: Pentru cladiri individuale, p1 = 1,00.
7.6.1.1. Etape necesare:
1. Solicitare de catre proprietar/admi• Tabel 7.6.3 PenalizAri p2 - utilizarea u,ii de intrare in clAdire/clAdirii- pentru
nistrator; clAdiricolective
2. Efectuare analiza terrnica si Usa de intrare in clMire P2
energetica si elaborarea certificatu•
Usa este prevazuta cu sistem automat de lnchidere $i sistem de
lu i de pertorrnanta energetica siguranta (interfan, cheie) j_,_Q()_
------------- --------
(C.P.E. - auditor energetic ales de usa nu este prevazuta cu sistem automat de lnchidere, dar sta
---~------------
catre solicitant din listele cu audi• Inchisa In perioada de neutilizare 1,01

tori: MDLPL, Prirnerii, B.C. etc); Usa nu este prevazuta cu sistem automat de lnchidere si este
3. Acordarea/Elaborarea C.P.E. de ca• lasata frecvent deschisa In perioada de neutilizare 1,05
tre auditorul energetic pentru cladiri. Observetie: Pentru cladiri individuale, p2 = 1,00.
7.6.1.2. Documente necesare

Cerere de eliberare C.P.E., Raport Tabel 7.6.4 PenalizArip3 - stareaelementelorde inchideremobile din
expertiza, C.P.E. spaiiile comune (casa scirilor) - citre exteriorsau citre ghene de
gunoi -
oentru clAdiricolective
7.6.1.3. Condifii de acordare
1. Pentru cladiri sau parti din cladre (a•
Starea elementelor de inchidere mobile ----Ll.'b--
Ferestre/usi In stare buna $i prevazute C.!:J garnit_L!ri de et~rJ_$ar~--~ ,00
partamente,scari/tronsoanede bloc) Fer~~t_r_eJ'Lj:;;i_Iri_s~r~_buna_, d~r_neetan$e 1.J)2
In Ferestre/usi In stare proasta, lipsa sal,!_sR_al!~-----_ 11,05 _
conditiile In care se asigura Observetie: Pentru cladiri individuale, Ps = 1,00.
furnizarea prin racord separat a
utilitatilortermice de la 0 sursa de
caldura proprie sau
centralizatapentru care se face
rnasu•
rarea cantitatii de caldura Tabel 7.6.5 PenalizAri p4 - starea armAturilodr e inchidere'i reglaj de
consumata. la
2. Nu se poate acorda C.P.E. pentru a• corpurilestatice- pentruclAdiridotatecu instala1iede incilzire centralA
partamente amplasate In cladiri co• CU CO Uri statice
lective la care rnasurarea consumului Situatia
de caldura se realizeaza la nivelul
---------- -ff4 -
Corpurile statice sunt dotate cu arrnaturi de reglaj si acestea sunt
ra• cordului la sursa de caldura a
1
1
blocu• ~~~~~~:1:tatice sunt dotate cu arrnaturi de-regla}:darcelputin--un

1 '00
pentru cladiri/tronsoane de sfert dintre acestea nu sunt functionale ~,02
bloc/scara de bloc. Corpurile statice nu sunt dotate cu arrnaturi de reglaj sau eel putin
energetic functie de valorile con•
7.6.1.4. Date privind evaluarea P.E.C. - sumurilor de energie specifice
fila 1 (fatj)
1.1. Titulatura: ,,Certificat de perfar•
manta enerqetica" si sistemul de
certificare utilizat
1.2. Nurnarul de lnregistrare al certifi•
catului de pertorrnanta energetica.
1.3. Date privind cladirea certificata,
1.4. Date de identificare a auditorului
energetic pentru cladir].
1.5. Motivul elaborarii certificatului
energetic.
1.6. Consumul de energie specific total
anual pentru incalzire, ventilare,
conditionarea aerului, apa calda de
consum si iluminat [kWh/m2an].
1. 7. Nota energetica acordata cladirii.
1.8. Clasaenerqetica In care se lncadreaza
cladrea funcnede scalaenergetica.
1.9. Consumuri de energie specifice
anuale pentru Incalzjre, ventilare,
conditionarea aerului, apa calda de
consum $i iluminat [kWh/m2an].
1.10. lncadrarea In clase de consum
iumatate Qintr~ C!rrnc'it[!rile de reglaj
existente nu sunt functionale
1,05
Observeiie: Pentru cladiri care nu sunt
dotate cu instalatie de Incalzire central·
cu corpuri statice, p4 =
1,00.
Tabel 7.6.6 PenalizAri p5 -

spAlarea/curAiirea
instalaiieide incilzire
interioarA- pentru clidiri
racordatela un
puncttermiccentralizatsau
centralA termicA de cartier
Situatia
Ps ---
·--
-
·--
---
---
---
---
---
-
---
Corpurile statice au fast demontate si

spalate/curatate In totalitate
dupa ultimul sezon_de_lncalzire -----
1,00
Corpurile statice au fast demontate $i
spalate/curatate In totalitate
lnainte de ultimul sezon de Incalzire, dar
_ n_u rnai _<:l~vre_fT1E) d_E) trei _a_ni J.,02
Corpurile statice au fast demontate $i
spalate/curatate In totalitate cu j
~ni_al rnu!t de tr_ei _c:i_ni In_LJr lTlL _ - -
------ - --
- 1,0_5
Ooservetie: Pentru alte cladiri, p5 =
1,00.
Tabel 7.6.2 PenalizAri p6 -

existeniaarmiturilorde
separare 'i golirea
coloanelorde incilzire -
pentru
clAdiricolectivedotatecu
instalatiede incilzire centralA
S
l
t
u
a
t
i
a
----------
Coloanele de incalzire sunt prevazute
cu arrnaturi de separare $i
LflQ!ir'_e a acestora,
'1.oo
fu_Ilctional~------------------
_
Coloanele de incalzire nu sunt
prevazute cu arrnaturi se separare si
!
qolire a acestora sau nu sunt
functionale
__J1QL
Observatie:Pentrucla.diri individualesau
fara instalatiede lncalzirecentrala,p6 =
1,00.
I
P6
Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnantei energetice a instalatiilorde incalziri I. lnstalatii de incalzire
anuale pentru Incalzire, ventilare,
label 7.6.7 Penali:drip6 - existeniaannlturilor de separare •i golirea
conditionarea aerului, apa calda
coloanelorde incllzire - pentru clldiri colectivedotate cu
de consum sl iluminat, in raport
instala1:iede incllzire centrall
cu grilele de clasificare.
Situatla I PB
1. 11. Denumirea si versiunea progra•
mului de calcul utilizat. Coloanele de incalzire sunt prevazute cu arrnaturi de separare sl I
qolire a acestora, functionale : 1,00
7.6.1.5. Date privind evaluarea
P.E.C. - Anexa I
Coloanele de Incalzire nu sunt prevazute cu arrnaturi se separare si
qolire a acestora sau nu sun_!Junctionale
Obsevetie Pentru cladiri individuale sau fara instalatie de incalzire centrala, p6
k_ = 1,00.
2. 1. Grile de clasificare energetica functie
de consumul de energie specific label 7.6.8 Penali:drip7 - existeniaechipamentelor de
anual - pentru incalzrea spatiilor, mAsurApentru decontarea consumurilodr e cAldurA- pentru clldiri
ventilare mecanica, climatizare, pre• racordatela sistemecentralizatede alimentare cu cAldurA
pararea apei calde de consum si ilu• Situatia P7
minat si total. Exista contor general de caldura pentru Incalzire si pentru apa
2.2. Consumul de energie total anual calda de consum ----- ·-·----------- 1,00
specific - pentru cladirea de refe• Exista contor general de caldura pentru lncalzire, dar nu exista contor
rinta [kWh/m2an].
ceneral de caldura pentru apa calda d~ _consum
2.3. Nota energetica pentru cladirea de
reterinta.
2.4. Penalizari acordate cladirii certificate:
Nu exista nici contor general de caldura pentru Incalzire, nici contor
general de caldura pentru apa calda de consum, consumurile de
caldura tiind determinate in sistem pausaL
k ~
I
1, 15 _
Punctaj total penalizari (p0) si moti• Observatie: Pentru cladiri cu sistem propriu I local de furnizare a utilitatilor termice,
vele acestora (acolo unde este cazul). p7= 1,00.
2.5. Recomandari pentru reducerea
costurilor prin irnbunatatirea per•
label 7.6.9 Penali:driPa - starea finisajelorexterioare ale
forrnantei energetice a cladirii.
pereiilorexteriori- nentru clldiri cu nereti din cArAmidAsau BCA
2.6. Perioada de valabilitate a Certifica•
tului de perforrnanta energetica ( 10 Situatia Pa
ani de la data inregistrarii acestuia). Stare buna a tencuielii exterioare 1,00
2.7. Alte mentiuni ~cuiala exterioara cazuta total sau partial 1,05
Observafie: Pentru cladiri cu pereti exteriori din alte materiale, p8 = 1,00.
7.6.2. Metodologia de notare
label 7.9.10 Penali:driPg - starea perei;lorexterioridin punctde vedere
Gile de notare - referen1iale (valorile al con1;inutuludi e umiditateal acestora
prezentate se actualizeaza in functie de Sltuafia Pg
·-----
rezultatele analizei cladirilor existente, Pereti exteriori uscati 1,00
modernizate energetic si nou realizate) !'-~~tli exteriori_Q@?inta_~!e_ de condensJifJ_~ezonul rece) ~02
--------
[ncalzire PEG E [70+500] kWh/m2an Peretii exteriori prezlnta urme de igrasie 1,05
Ace PEG E [15+200] kWhfm2an
Climatizare PEG E [20+300] kWhfm2an
label 7.6.11 Penali:drip10 - starea acoperi,uluipaste pod- pentru clldiri
Ventilare
prevlzute cu pod nelocuibil
rnecanica PEG E [5+30] kWhfm2an
Sltuatla
lluminat PEG E[40+120] kWh/m2an -----------· -- P10
Total PEG E [150+ 1150] kWh/m2an Acoperis etans 1,00
Domeniul de notare energetica Acoperis soart/neetans la actiunea ploii sau a zapezii 1, 10
Nota maxima acordata cladirti: Observafie: Pentru cladiri fara pod nelocuibil, p10 = 1,00.
N(M) = 100 puncte,
Nota minima acordata cladirii: label 7.6.12 Penali:drip11- starea co,ulul/co,urilorde evacuare a
N(m) = 20 puncte; fumului- pentru clldiri dotatecu sisteme locale de incllzire/
Domeniul de notare - clase preparare a aDei calde de consum cu combustibilichidsau solid
Nota E [20+ 1 OOJ Situatia
- ---- L! ,00
~-
exp(-B,. qr. Po+ Cosurile au fost curata_te eel putin o data In ultimii_c:j.Qi ani
82)' Cosurile nu au mai fost curatate de eel putin doi ani [ 1,05
pentru {qr · p0) > qrm kWh I m2 Observetie: Pentru alte tipuri de cladiri, p11 = 1,00.
an
label 7.6.13 Penali:drip 12 - posibilitateaasigurlrii necesarului de

100, aer roas la valoarea de contort
pentru {qr · p 0) s qrm kWh I m' Situatia P 12
an Cladire prevazuta cu sistem de ventilare naturala orqanizata sau ventilare
Clase: A, B, C ... Gin functie de P.E.C mecanica I 1,_QQ_
(A , P.E.C: min., G -> P.E.C: max.) Clad ire tara sistem de ventilare organizata 1, 10
Cladire de referinta (eficienta dpdv
energetic); Pa = 1 Tn plansele 1 sl 2 dupa cuprins se prezinta un exemplu de
Penalizarl: Pa E (p1, •.. , P12)
12
intocmire a unui certificat de perforrnanta energetics a unei
P0 = ITp
; ... 1 J
cladiri de locuit.
I. lnstalatii
'
de incalzire
Capitolul 8
Sisteme de incalzire
pentru unele categorii de cladiri
Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de lncalzire
se face cu scopul de a realiza o lncalzire poata rnentine In lncaperi o tempera•
8.1. Cladiri de locuit cat mai independenta, care sa fie con• tura a aerului cat mai unitorrna $i cat
trolata sl dirijatade fiecare familieIn mai constanta In perioada rece a
La cladirile de locuit se utilizeaza atat parte. anului. Contradictia dintre caracterul
Incalzirea locala cat si incalzirea cen• relativ discontinuu al arderii si eel con•
trala. Sistemul de lncalzire local este 8.1.1. LocuinJe unifamiliale tinuu al transmisiei de caldura se rezol•
utilizat pentru locuintele unifamiliale din va prin elementele de constructii,
zonele rurale $i cartierele periferice ale Cladirile de locuit individuale, In Ro• Se recornanda ca sobele sa fie
zonelor urbane. mania, folosesc preponderent, incalzi• montate In tata elementelor de con•
Sistemele de Incalzire aplicate la cla• rea locala sl incalzirea centrala. Com• structii exterioare, pentru uniformizarea
dirile de locuit sunt: bustibilii foloslti sunt cei conventionali: repartitiei caldurii pe verticala si elimi•
- incalzirea locala cu sobe sau aparate carbune, lemn, gaze naturale $i de narea curentilor de aer rece In apropie•
care utilizeaza combustibili conven• sonda, pacura, rnotorina si petrol. rea pardoselii. La locuintele cu acope•
tionali: risuri In sarpanta, solutia cea mai uti•
- Incalzirea cu apa calda cu tempera• 8.1.1.1 Tncllzirea loca/4 cu lizata este, de requla, montarea sobe•
tura maxima de 90 °C sl un ecart sobe
lor langa peretii interiori.
maxim de ternperatura de 20 °C; Se realizeaza cu sobe amplasate In
Pentru economie de spatiu se reco•
- lncalzirea electrica; Incaperi transrnitand mediului Inconju•
rnanda concentrarea cosurllor Intr-un
- lncalzirea utilizand surse neconven- rator caldura eliberata prin arderea
singur masiv (fig. 8. 1. 1.a) unde toate
tionale (energie solara, energie geo• combustibilului.
cele trei sobe sunt grupate catre cen•
terrnala, pompe de caldura etc.) Pentru Incalzirea locuintelor necesi•
trul apartamentului.
lmplementareaunui sistem de lncalzire tand o stabilitate terrnica In limite nor• In cazul Incaperilor de locuit, cu vo•
male, se recornanda utilizarea de sobe
lum mic, se recornanda folosirea unei
cu acumulare de caldera, care sa
singure sobe care sa deserveasca
doua incaperi, iar focarul sobei sa fie
@) @)
3
(j)
®
®
a b
Fig. 8.1.1. incilzirea locali cu sobe cu acumulare de cilduri:
a - varianta cu sobe in fiecare lncepere; b - varianta cu soba montete intre
doue inceperi
1 - soba: 2 - focar; 3 - CO$; 4 - dormitor; 5 - camera de zi; 6 - coridor; 7 - birou Fig. 8.1.2. incilzirea cu sobe cu
dubli func1:iune(incilzire •i
Sectiunea A-A' preparare hrani):
- soba cu plita; 2 - dormitor;
® ® 3 - bucatarie.
[C
I
@ '!
BJDo I
a b Fig. 8.1.5. incilzirea locali cu

Fig. 8.1.4. lncilzirea locali cu aparate speciale cu combustibil lichid
aparate speciale amplasate in taia
sau gazos, amplasate in nifi:
pere~lor.
a - vedere in plan; b - sectiune;
- soba de Incalzire: 2 - nisa; 3 - orificii In peretii incaperu: 4 - CO$ de furn;
5 - bucatarie: 6 - baie; 7 - hol; 8 - sufragerie; 9 - dormitor.
I. lnstala!ii de Incalzire Capitolul 8: Sisteme de Incalzire pentru unele categorii de cladiri
prevazut pe un coridor. (fig. 8.1.1 b) te aerul din camera cedand acestuia nali sau aparate electrice cu acumulare
La apartamentele In care bucatarla caldera, In majoritate, prin convectie. de caldura se pot amplasa sl In fata
este limitrota cu o incapere de locuit se peretilor exteriori sau interiori (fig.
recomanda prevederea unei sobe cu 8.1.1.2 fncllzirealocall cu 8.1.5.), ca sl radiatoarele. La aparatele
dubla functlune: preparat hrana In bu• aparate care folosesc combustibili conventio•
catarie $i incalzjrea dormitorului (fig. Speciale nali se are In vedere posibilitatea eva•
8. 1.2.). Soba are o constructie speciala [ncalzirea se face cu aparate de In• cuarii gazelor de ardere.
si anume: In bucatarie soba este pre• calzire alimentate cu combustibil lichid Varianta lncalzirii unui apartament
vazuta cu plita iar In dormitor are forma sau gazos amplasate, de obicei, Intr-o duplex cu cazan mural, amplasat In
norrnala, verticala, executata cu peretii ni$a special arnenajata In centrul bucatarie, un distribuitor-colector, o re•
din teracota. apartamentului (fig. 8.1.4.) tea de conducte cu alimentare bitub a
O alta solutie care se bazeaza pe Principalele Incaperi ale apartamen• corpurilor de Incalzire, amplasate la
principiul de recuperare a caldurii din tului (dormitoarele si sufrageria) se ln• parter sl etaj, este prezentata In fig.
gazele de ardere este prezentata In fig. calzesc cu aer cald care circula natural 8.1.6. Heteaua de conducte poate ti
8. 1.3.a si b. Pe canalul de evacuare a atat In camera In care este arnplasata din otel sau din material plastic.
gazelor de ardere de la rnasina de qatit sursa calda, cat si In celelalte camere. Varianta lncalzirii prin radiatie cu
din bucatarie se rnonteaza un re• Aerul cald patrunde In cele doua ca• panouri de pardoseala, cu cazan mural
cuperator de catdura (fig. 8.1.3.c) intr-o mere prin orificiile prevazute la partea amplasat In bucatarie, un distribuitor•
camera limitrota bucatariel. Gazele de superioara a nisei, In peretele interior colector amplasat lntr-o nisa din care
ardere, lnainte de a ti evacuate la CO$, despartitor. Celelalte Incaperi se lncal• se face alimentarea fiecarei serpentine
tree printr-un recuperator care incalzes- zesc cu surse separate. Aceleasi tipuri din panouri executate cu tevi flexibile,
de aparate cu combustibili conventio-
Sectiunea A-A'
® ®
0 b
Fig. 8.1.3. Tncilzireacu sobe
previzute cu
a
a recuperatoarede cilduri:
2
a - vedere In plan; b - sectiune;
11 ----------- c - recuperator de caldura;
12 '~'" '
:
:~N
:6
.o
d, e, f, g - sectiuni prin recuperator;
1 - soba metalica cu sau fara
' •N
'' acumulare; 2 si 3 - recuperatoare
' ''
14 200-250 de caldura: 4 - canal de furn
d metalic; 5 - CO$ de furn; 6 - rnasina
di
0
0 de gatit; 7 - bucatarte: 8 - dormitor;
0
r- 14 14
60 13 9 - camera de zi; 10 - baie;
,,. '
L1)
1I 3 - 11 - gaze de ardere; 12 - orificii de
-:
\
evacuare aer cald; 13 - lnvelisul
11
+--- recuperatorului; 14 - canal de furn
,,. recuperator.
13 ~
100-150 de ~~
de
c e g
Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de incalzire
este prezentata in fig. 8.1. 7.
0 varianta cornbinata, Incalzire cu
corpuri de incalzire (radiatoare, con•
vectoare etc.) $i cu panouri radiante
este prezentata in fig. 8. 1.8. Distributia
Ci
apei calde la cele doua tipuri de supra•
tete Incalzitoare se face prin interme•
diul a doua distribuitoare-colectoare
unde se realizeaza, prin amestec, para•
metrii agentului termic. Circulatia apei
calde la supratetele lncalzitoare se face
cu pompe de conducte.
In cele 2 variante, temperatura aeru• Ci
lui din lncaperi este rnentinuta in limi•
tele confortului cu ajutorul termostate•
lor de camera sau de exterior sau a
robinetelor termostatice de la corpurile
de Incalzire,
Firmele de specialitate au elaborat ®
scheme de instalatli, precum si echipa•
mentul necesar asiqurarf lncalzirf $i
prepararii apei calde de consum pentru
loculnte,
Firma LAING prezinta toate
elementele componente ale sistemului
de incalzire prin pardoseala radianta,
inclusiv modul de proiectare si execute
ale instalatlei,
Se mai pot cita firmele TERMACONT
din Franta, TERMCONCEPTdin Germa•
nia si REHAU care prezinta detalii
privind modul cum se pot dimensiona si
executa pardoselile radiante pentru in•
caperile de locuit.
8.1.1.3 Tndlzirea
individuall
cenfra/izafj
La loculntele individuale, atat cele
vechi cat, in special, la cele noi, se uti•
lizeaza Incalzirea cu prepararea si dis•
tributla locala a agentului termic.
8.1.1.3.1 Tncalzirea cu apa calda
Este solutia cea mai folosita: cazanul
de preparare a agentului termic se a
rnonteaza la subsol sau in bucatarie de Fig. 8.1.6. lncllzirea unei locuinie
unde, printr-o retea de conducte, se
face alimentarea corpurilor de Incalzire,
Aceasta independenta enerqetlca de
preparare si distrjbutie a energiei
termice este mult agreataintrucat da
posibilitatea utilizatorului sa-si
gestioneze singur cat mai rational
consumurile de energie. de protectie: 1 - camera de zi;
Sistemul se compune din: 2 - sufragerie; 3 - bucatarle: 4 - canal in
- sursa terrnica (cazan) care prepara pardoseala: 5 - grup sanitar.
apa calda atat pentru Incalzire, cat si
pentru nevoi de consum;
- reteaua de distributie (bucla) de apar•
tament;
- corpurile de Incalzire.
La realizarea schemei instalatlei se au
in vedere problemele care apar in timpul
functionarii, atunci cand au loc treceri de
la regimul de lncalzire la eel de
preparare a apei calde menajere,
solicitat fiind in special cazanul. Aceste
solicitarl de schimbare de regim de b
functionare sunt cu atat mai mari cu cat
cererile de apa calda rnenajera sunt mai
dese si de scurta durata, De aceea
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri
b
Fig. 8.1.7. incilzirea unei locuime individualecu panouri radiante
de
pardoseali:
a - plan parter; b - schema izotermics;
a CZ - cazan; DP - distribuitor parter; DE - distribuitor etaj; CP - colector
parter; CE - colector etaj; PR - panouri radiante; CF - canal de furn;
CMP - cutie rnetalica de protectie: C - conducte principale etaj.
llllllllllll~llllllllllllllll
Etaj
PR
CMZ PR
, '
<('
b
Fig. 8.1.8. incilzirea unei locuinieindividuale cu corpuride incilzire
'i panouri radiante de pardoseali:
a - plan parter; b - schema isometrics;
a
CMZ - camera de zi; CZ - cazan; DR - distribuitor radiatie;
DC - distribuitor clasic; CR - colector radiatie: CC - colector clasic;
Cl - corpuri de Incalzire: PR - panouri radiante; CP - canal In pardoseala;
CD - conducta ducere; Cl - conducta lntoarcere; PC1 si PC2 - pompe de
circulatie.
Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de incalzire
pentru a proteja cazanul; de solicitarile pandu-se crculatia agentului termic In in• Distributia aerului In Incaperi se face
dese de trecere de la un regim de stalatiade lncalzire.Functionareaeste pri• prin canale amplasate la plafonul inca•
functionare la altul, care impun In multe oritara pe producerea de apa calda de perilor. Pompa de caldura functioneaza
cazuri si cresteri de temperatura ale consum, comutarea facandu-se automat. la parametrii nominali numai pentru
agentului termic, este necesar ca Cat privesteracordareacorpurilor de ln• temperaturi exterioare de pana la
instalatia de preparare a apei calde calzlre la reteaua de distributie se face -10 °C, de aceea, pentru temperaturi
menajere sa fie prevazuta cu un schim• di• ferentiat, tinand seama, pe de o parte exterioare mai scazute, este necesar
bator de caldura cu acumulare (boiler). de sistemul de dismbutie, iar pe de alta sa se prevada surse suplimentare de
Schema unei astfel de instalatii este par• te, de errnaturile cu care sunt caldura, de preterinta, radiatoare elec•
prezentata In fig. 8.1.9. lnstalatia se prevazute corpurile de trice. lntrarea In functiune a acestor
compune dintr-un cazan, reteaua de lncalzire.Conductele sunt fle• xibile, surse de caldura secundare se face
dlstrlbutie cu corpurile de lncalzire, pom• executate din polietilena reticulara, iar automat cane pompele de caldera nu
pa de crculatie de pe circuitul lncalzirii, racordurilela corpurile de lncalziresunt mai pot satisface necesarul de caldura.
boilerul (cu o capacitate lntre 50... 130 I) prevazute cu armaturi diferite (In functie Acest mod de incalzire poate asigura
cu pompa de circulatie proprie, ventilul de modul de racordare) executate din circa 70... 80 % din necesarul de cal•
cu 3 cai $i vasul de expansiune inchis, alarna nichelatasau crornata. dura, Solutia prezinta interes si datorita
In cazul In care numarul de persoane faptului ca In perioada calda poate asi•
dintr-un apartament este mic (solicitarire• 8.1.1.3.2incAlzireacu aer cald gura $i o climatizare a Incaperilor,
duse de apa calda de consum) se poate Prepararea aerului cald se face, In
utiliza lnstalatia prezentata In fig. 8.1.10. general, cu ajutorul unei pompe de cal• 8.1.2. Locuinle multifamiliale
Aceasta parte produce apa calda mena• dura aer-aer arnptasata In podul cladirii
jera instantaneu,la orice solicitare,lntreru- (fig. 8.1.11) sau In hol, la plafon, In ca• Apartamentele din constructiile de
zul In care apartamentul nu are pod. locuit sunt concentrate In cea mai
~ I ~ ;- - _-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_- -:;:~- - - - -:: : -_: -_- -:~~ -: ~-_-~-_-I - - - mare parte In blocuri P + 10 sau P + 4
niveluri, blocuri grupate pe zone mai
- - -~-~ mult sau mai putin lntinse.
1 : ~t :I::-------:A_ i
Problemele pe care le ridica lncalzi•
rea acestor cladiri sunt:
I
11 I I I
.~
11 I I
11 I I
1
I------ Ill 11 I I1
' ,,.. ' ----L--.L,

- - -+--· - modul de preparare a agentului ter•
1---;-~-&¥Ei-'~-t19'---, mic, respectiv, locul de amplasare a
sursei termice;
- modul de alimentare cu caldura, res•
pectiv, de dlstrlbutie a agentului ter•
mic la consumatori;
Fig. 8.1.9. Schema instalaiieide incilzire de apartament cu boiler: - modul de gestiune a consumurilor de
- cazan; 2 - boiler; 3 - pornpa de circulatie pentru lncalzire: 4 - pornpa de energie;
circulatie pentru apa calda de consum; 5 - ventil cu 3 cal: 6 - corp de - tipul suprafetei incalzitoare din Incaperi.
incalzire: 7 - vas de expansiune Inchis: Te - sonda de ternperatura exterioara: Ca supratete lncalzitoare, In majorita•
T; - termostat de camera; TG - tablou de cornanda; Tb - termostat de boiler. tea cazurilor, se utilizeaza:radiatoare din
-... circuit de lncalzire: --+-..circuit de preparare a apei calde de consum; aluminiu, din otel sl, mai rar, din tonta:
~ dlstributie apa calda de consum. convectoare, convectoradiatoare etc.
Te 3 2 8.1.2.1 fndlzirea de
[J ~//~ I, apartament
1 Fiecare apartament este prevazut cu
/~
o instalatie proprie de lncalzire, res•
H pectiv, cu o gestiune proprie a energiei
termice. Cateva variante care difera
lntre ele prin modul In care se face ali•
mentarea cu caldura a corpurilor de in•
calzire, precum $i prin sistemul de asi•
gurare a reglarii calitative sunt prezen•
7 /'""""lt--r-r-=---;-, r-r--f-r-:' : 9 tate In fig. 8.1.12.
: ' ' '•-:-~---•---•-~~ ... ~-•--,;(r Variantele I $i II au astqurata reglarea
~-~---_-_-_._j : /I' 8
calitativa a apei calde numai In sectiu•
I t nea termostatului de camera. Alimenta•
I rea cu caldura a corpurilor de lncalzire
se face In sistem bitub: la varianta I,
printr-o retea de dlstributie cornuna, iar
Fig. 8.1.10. Schema instala1ieide incilzire de apartament la varianta II, prin mai multe ramuri
cu schimbitor de cilduri cu plici: racordate la distribuitor-colector.
- cazan; 2 - schirnbator de Incalzire: 3 - arzator: 4 - schirnbator de caldura Variantele Ill si IV au asiqurata regla•
cu placi: 5 - pornpa de circulatie: 6 - ventil cu 3 cal: 7 - vas de expansiune rea calitativa a apei calde sub actiunea
Inchis: 8 - corpuri de Incalzire: 9 - punct de consum; Te - sonda de echitermului, care este racordat cu cele
ternperatura exterioara: T; - termostat de camera; TG - tablou de cornanda. doua termostate de exterior si de inte•
-... circuit de incalzire: --+-.. circuit de preparare a apei calde de consum; rior. Alimentarea cu caldura a corpurilor
~ distributie apa calda de consum. de lncalzire se face In sistem monotub,
printr-o retea cornuna, la varianta Ill, si
prin mai multe ramuri, la varianta IV. Din
I. mstalatii de Incalzire Capitolul 8: Sisteme de Incalzire pentru unele categorii de cladiri
punct de vedere al modului de realizare
a mstalatillor, schemele sunt asernana•
toare celor prezentate la § 8.1.1.3.
B.1.2.2lndlzirea centrall
cu distrib14ie pe apartament
Folose$te prepararea centrahzata a
agentului termic (cazane $i distrlbutia
generala amplasate in subsolul cladirii :::: 5 ~
$i coloane principale pentru dlstributia :···········d2~ :: ::~ 9
R -1~
:~
vsrtlcala). ''I
/I y
4~:
I I ~;-- ---------,
Distributia agentului termic la fiecare 1 '-- , \;'
apartament se face prin intermediul unor TC ~:I GS I

module termice (§ 4.2) cu vana de re•
glare, butelie de egalizare a presiunii :~I -,+-,'~
~
etc. Tn fig. 8.1.13 este prezentat modul I -~ 'E:T' I
de incalzire a unei cladiri I
multifamiliale;fie•
care apartament are o retea proprie de 3~ 10·!~ ~
distributie, in sistem bitub. La varianta I
cb g' ~ l
I B I
distributiaeste rnixta (conducta de duce•
e
re, rnontata la plafon si cea de
intoarcere, la perdoseala),iar la varianta
II oistrioutia este inferioara (ambele I , I
~
conducte sunt
montatesub planul corpurilor de incalzire).

Alegereauneia din cele doua A I
de furn; coroziunea echipamentelor din centrala terrnica este mai redusa intru•
variantede• cat atmosfera din centrala terrnica este mai uscata in perioada calda.
pinde de conditiile existente in fiecare Amplasarea unei centrale termice la
apartament(traseulconductelor fiind con• Partea supertoara a unei cladiri prezinta
ditionat de existenta usilor),
Variantele descrise prezinta multiple
avantaje:gestiuneape apartamenta intre•
gului consum de energie termica; inde•
pendentacircuitelorde incalzirepe fiecare
apartament, asigurarea programului de
functionarea lnstalatiei $i a conditiilor in•
terioare dupa dorinta locataruluietc.
8.1.2.3 Sursa
tennid
Avand in vedere gabaritul redus al
echipamentelor utilizate precum si
schemele functionals cat mai simple,
exista posibilitatea ca intregul ansam•
blu care alcatuieste sursa terrnica, fo•
losind preparare centrala, sa poata ti
amplasat in:
- subsolul blocurilor, sacrificand unele
spatii cu destlnatie de depozitare pri•
vata:
- cladire noua, subsol sau parter,
alaturata altei constructil:
- spattile prevazute pentru punctele
termice din ansamblurile de locuinte.
Caracteristicile tehnice ale acestor
centrale sunt tratate in detaliu la § 5.3.
Centrala terrnica poate ti amplasata si
pe terasa sau la ultimul nivel al blocului
(fig. 8.1.14). Printre ratiunile de ordin
constructiv $i economic ale acestei
solutu se pot rnentiona: nivelul ridicat al
apelor freatice; intreruperea diafragme•
lor din subsol antreneaza costuri ridica•
te de consolidare suplirnentera; reduce•
rea costurilor de executare a canalelor
11 I •i disbibuiiala fiecare apartament:
- 1- cazan (de pardoseala sau de perete); 2 - pornpa de circulatie: 3 - corp de
I incalzlre: 4 - robinet termostatic; 5 - robinet de reglare normal; 6 - distribuitor;
I 7 - colector; T - termostat de camera; TE - sonda de ternperatura exterioara:
I
I E - echiterm; R - releu; C - ceas programator; Cm - camera; B - bucatarie:
I GS - grup sanitar.
F'"ig. 8.1.11.incAlzirea unei locuin'8
unifamiliale cu pompl de cikluri
aer-aer:
- pornpa de caldura aer-aer; 2 -
canale de aer cald; 3 - orificii de
introducere aer cald; 4 - canale de
evacuare aer viciat; 5 - orificii
evacuare aer viciat; 6 - canal de aer
proaspat; 7 - canal de evacuare in
exterior;
8 - radiatoare electrice; 9 - prepararea
si alimentarea cu apa calda de
consum; GS - grup sanitar;
B - bucatarie: T - termostat
de camera; C - ceas
programator; R - regulator.
Fig. 8.1.12. incilzirea unei

locuiniemultifamiliale cu
sursa tennici
Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladlrl I. lnstalalii de Incalzire
$i unele greutati: centrul de greutate se
rnuta la partea superioara irnpunand o
structura aparte a elementelor de Cm B Gs Gs B Cm
constructii: rnasuri speciale pentru a TC TC
@jJ @jJ
rezista rniscarilor seismice; greutati In .
transportul echipamentelor la Inaltirne,
~--~·-·· ; r······························ gR
1111111 1111111
mai ales In perioada de exploatare a
centralei termice.
8.2. Sili de spectacole

T0~l :
8.2.1. Sisteme de incilzire 1111111

9 jR 1111111
--------
Majoritatea salilor de spectacole
sunt incalzlte cu aer cald care aslqura
TC i
In acelasi timp sl ventilarea Incaperilor. @lli
lncalzlrea cu corpuri de Incalzire nu Ff?...]
este recornandabila dat fiind inertia 1111111 1111111
L-------
mare si imposibilitatea de adaptare
rapida la variatille de sarcina terrnica.
Pentru incalzlrea Incaperuor cu volum T C
mare de aer se recornanda incalzirea ~
cu aer cald, cornbinata, daca condltiile
:Ff?_:
111!111 1111111 1111111
o cer, cu o instalatie de climatizare. De - -------
asemenea, exista posibilitatea ca unele
incaperl adiacente salii de spectacole
sau scenei sa fie prevazute $i cu Incal•
zire cu corpuri de incalzire sau cu pa•
nouri radiante de pardoseata (foaierul,
holurile). Cat privesc incaperile anexe, Fig. 8.1.13. lncilzirea unei locuiniemultifamiliale cu prepararea centralA
In general, acestea sunt prevazute cu
a cildurii •i disbibuiiape apartament
lncalzire cu corpuri de Incalzire, agentul
termic fiind apa calda. - cazan; 2 - pornpa de circulatie: 3 - corp de incalzire: 4 - distribuitor;
in alegerea solutiel de Incalzjre tre• 5 - colector; 6 - robinet cu 3 cal: T - termostat de camera; C - ceas
buie sa se tina seama $i de programul programator; R - releu; Cm - camera; B - bucatarle: Gs - grup sanitar.
de lucru al localului (teatru, cinema)
care este destul de variat si impune, In
acetasi timp, $i un regim de functlonare
diferit pentru ansamblul Incaperilor.
Cand salile de spectacol fac parte
dintr-un imobil important, se recoman•
da ca sistemul de incalzire sa tina sea•
ma de lntregul ansamblu si sa se
adapteze cat mai bine acestuia astfel
incat cheltuielile de mvestitii si de ex•
ploatare sa fie cat mai reduse.
Pentru sali de spectacol - cinema -
care sunt prevazute, In general, cu un
nurnar redus de incaperl (sala de spec•
tacol, hol, camera de proiectie, grup sa•
nitar), incalzirea poate ti asiqurata cu
aer cald, pentru sala de spectacol, $i
cu corpuri de Incalzire, pentru restul
lnca• perilor. Prepararea aerului cald se
poate face cu:
- generatoare de aer cald (fig. 8.2.1. a)
- camere de tratare a aerului, compu-
se din filtru, baterii de Incalzire si
*
ventilatoare (fig. 8.2.1. b). '--------- -
- - - ' - - - - - - - - - - - - - -\_;_- - ' - - - - - - - - - - -
Pentru sali de spectacol precum cele -'
de teatru, opera, concerte etc., care
sunt prevazute cu multiple sali cu des• 2
tinatii speciale si care, dupa irnportanta
lor, necesita condltii de contort (termic, Fig. 8.1.14. Schema unei instala~i de incilzire la un bloc de locuinie
acustic, luminos etc.) speciale, In volu• cu centrala tennici amplasatA pe terasA:
mul ,,/nstalafii de ventilare st climati• 1 $i 2 - conducte de distributie: 3 - coloane; 4 - corpuri de lncalzire: 5 - cazan;
zsre", sunt tratate In detaliu solutiile de 6 - pornpa de circulatie; 7 - sonda de temperatura exterioera; 8 - robinet cu 3 cal;
climatizare a acestor tipuri de cladiri, 9 - robinete termostatice.
I. lnstalalii de Inealzire Capitolul 8: Sisteme de Inealzire pentru unele categorii de cladiri
- bisericile sunt ctadiri executate dintr• cesar sa se asigure o temperatura in•
8.2.2. Date de calcul o incapere cu volum mare, au o su• terioara mai ridicata ei = 16.... 18 °C. De
prafata Intinsa $i inaltirni foarte mari; asemenea, este necesar sa se asigure
Calculul se rezuma la stabilirea debitu• - castelele sunt cladir: executate dintr• o temperatura de garda de 6... 8 °C in
lui de aer necesar asigurarii incalzirii. un nurnar destul de mare de camere, perioada de inactivitate, pentru a
Celelalte probleme legate de incalzirea cu cu suprafete si inaltimi diferite, preva• proteja obiectele de cult din interior.
corpuri de incalzire, panouri radiante etc. zute cu pereti si plansee foarte groa• Sistemul folosit, pana in prezent, la
sunt identice cu cele tratate la capitolele se, cu inertie terrnica foarte mare; majoritatea bisericilor, a fast de lncalzi•
respective din prezentul volum. - muzeele sunt cladiri, fie independent re locala cu sobe, cu combustibili con•
Debitul de aer necesar pentru a asi• realizate din amenajarea unor spatii, ventionali, La bisericile mai vechi s-a
gura incalzirea si ventilarea se determi• fie inglobate in cadrul altar complexe folosit $i incalzlrea cu aer cald, cu ca•
na tlnand seama, in primul rand, de de cladiri: nale prin pardoseala si cu orificii de in•
cota parte de aer proaspat de persoa• - cladirile de cult acapostesc, in general, troducere a aerului in zona centrala,
na pe ora, Aceasta variaza, in general, obiecte de arta care trebuie conservate. respectiv, in zona peretilor exteriori.
intre 20 $i 40 m3/h·pers. La biserici se pot aplica sisteme de
La stabilirea nurnarului de schimburi 8.3.1. incilzirea bisericilor incalzire cu:
.n" pe ora se are in vedere ca volumul - panouri radiante de pardossala care
de aer pentru un spectator este de La biserici care au program zilnic, pot rnentine in zona picioarelor o
4 ... 6 m3. La o valoare medie de 5 saptarnanat sau de doua ori pe sapta• ternperatura cat mai unitorrna:
m3 rnana, temperatura interioara se poate - radianti electrici sau cu gaze, monta•
$i tinand seama ca debitul de aer considera ei = 12... 15 °C, iar la biseri• rea lor facandu-se la inaltirni intre 4 si
varlaza intre 20 sl 40 m3/h·pers., rezul• cile in care se destasoara, pe langa 8 m. Prezinta dificultati in evacuarea
ta nurnarul de schimburi n = 4 la 8 activitati religioase si concerte este ne- gazelor de ardere;
schirnburi/ora.
Necesarul de caldera <1> pentru o sa•
la de spectacol se compune din: 4
- pierderile de caldura ale salii:
"8 -
<1>
aporturile de caldura de la spec-
tatori;
<Pv - necesarul de caldura pentru Incal•
zirea aerului proaspat din exterior.
Pierderile de caloura <1> ale salii de
spectacol se calculeaza ih conformita• H
te cu STAS 1907. Ele sunt in general
mici, intrucat salile de spectacol sunt
inconjurate, in cea mai mare parte, de
lncaperi anexe lncalzite. Pentru calcule
aproximative se pot lua ca valori ale
pierderilor de caldura specifice q =
15 ... 20 W/m3. P
Aporturile de caldura <Pa de la spec• a
tatori se calculeaza considerand dega•
~7
jarea specifica de caldura a spectatori•
lor q5 = 102 Wipers. 3
Necfesarul de caldura <1> e pentru in•
calzirea aerului proaspat din exterior se
calculeaza tinand seama de debitul de H
aer rece Ve [m3/h), de temperatura
exterioara de calcul ee $i temperatura
aerulu~ interior ei, adica
<l>e = Ve · C · ((Ji - 8e} [W]
unde:
c = 1,30 kJ/m3·K - este capacitatea
terrnica rnasica a
aerului.
b
8.3. Cladiri cu caracter 6
B 9
special
Fig. 8.2.1. Schema de principiua instalaiieide incilzire la un cinematograf:
Din aceasta categorie fac parte cladiri
a - varianta cu generator de aer cald;
ca: biserici, castele, muzee care se dife•
rentiaza de celelalte cladiri prin aceea ca: b - varianta cu camera de tratare a aerului;
- sunt executate din elemente de - generator de aer cald; 1a $i 1b - orificii de aer recirculat $i aer proaspat;
constructii cu inertia termica foarte 2 - canal de aer viciat; 3 - orificii de absorbtie aer viciat; 4 - ventilator
mare (pereti si plansee foarte groase); evacuare aer viciat; 5 - corpuri de Incalzire: 6 - camera de tratare a aerului;
- au un program de lucru diferit: biseri• 6a si 6b - ventilator de introducere si evacuare aer; 6c - baterie de filtrare;
cile cateva ore , in unele zile sau pe•
6d - baterie de Incalzire: 7 - orificii de introducere aer cald; 8 - aer proaspat;
rioade ale zilei; muzeele si castelele au
un program de la 4 la 14 ore/zi; 9 - aer viciat; H - hol; SS - sala de spectacol.
Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de Incslzire
- corpuri de incalzire: Consumul de energie anual se deter• Este necesar ca solutiile alese sa ti•
radiatoare,convec• toradiatoaresau rnina cu relatia: na seama atat de asigurarea parame•
convectoare,plasatein tata peretlor <Pc= cp · <P [W] (8.2.3) trilor din interior, in perioada rece cat $i
exteriori.Aqentii termici pot in care: in perioada calda.
fi apa calda sau aburul de presiune <P - sunt pierderile de caldura ale cla• Ca solutii de incalzire se pot rnentiona:
joasa, Solutia prezinta dezavantajulca, dirii calculate cu relatia 8.2. 1, iar - Tnc8/zirea cu ap8. ca/dB cu tempera•
in perioada rece, de utilizare a cp - un factor de utilizare a caldurf care tura sub 90 °C in sistem bitub sau mo•
bisericii, exista pericolul de inghet al tine seama de modul de utilizare a notub, cu circulatie tortata. In functie de
apei in lnstalatie, Solutia este valaoila bisericii precum si de natura com• marirnea cladirii si a consumatorilor pe
pentru biserici cu program permanent; bustibilului (tab. 8.3.1.) care ii alirnenteaza cu caldura, se reco•
- cu covoare electrice montate pe grinzi, rnanda realizarea mai multor retele de
stalpi sau bolti existente in biserica: 8.3.2. incilzirea muzeelor distributie, dand astfel posibilitatea ca
- aer cald cu preparare centrala si dis• toti consumatorii cu acelasi regim de
tributie prin canale sub pardoseala. La alegerea sistemului de incalzire se functionare $i cu aceiasi parametri ai
Prepararea aerului se poate face cu au in vedere atat caracteristicile con• agentului termic sa fie racordati la acee•
ajutorul unui generator de aer cald, structive si termotehnice ale cladirii cat asi retea de conducte. Se asiqura astfel
amplasat de obicei intr-o incapere la $i irnportanta muzeului respectiv, a o repartizare a caldurii pe grupe de con•
subsol, sub altar, de unde, prin canale obiec• telor de arta pe care le sumatori si o reglare calitativa si cantita•
sub parooseala, aerul se poate distri• adaposteste, tiva in functie de necesitati, De aseme•
bui in interiorul bisericii (fig. 8.3.1.) In cazul muzeelor cu Incaperl mari ca nea, sursa terrnlca poate fi echipata cu
Alegerea sistemului de incalzfre de- supratata $i volum, se poate utiliza in• cazane atat pentru asigurarea incalzirii
pinde de multi factori ca: calzirea cu aer cald sau chiar climati• cat $i pentru ventilare, climatizare si apa
- tipul si vechimea bisericii, zarea, in functie de conditiile din inte• calda de consum.
- confiquratia arhitecturala, costul in- rior. Pentru incaperi cu destinatie uzua• Schema de principiu a unei lnstalatii
vestitiilor si la se poate utiliza lncalzirea cu apa cal• de preparare si distributie a apei calde la
- al cheltuielilor de exploatare etc. da cu corpuri de lncalzire (radiatoare, consumatori pentru o cladire administra•
In aqlorneratii urbane, Incalzirea cu convectoare etc). tiva care neceslta lncalzire, ventilare si
aer sau prin radiatie, cu panouri ra• Sursa terrnica se recornanda sa fie apa calda de consum este prezentata in
diante de pardoseala este de preferat. prevazuta numai pentru cladirea pro• fig. 8.4.1. Centrala terrnica este prevazu•
Daca biserica face parte dintr-un com• priu-zisa, inclusiv anexele acesteia. ta cu cazane si recuperatoare de cal•
plex cuprinzand claoiri de locuit, admi• oura. Este o solutie econornica deoa•
nistrative etc., unde se dispune de un 8.4. Clidiri comerciale, binci rece din caldera recuperata de la gazele
agent termic, se poate utiliza Incalzirea 'i construciisi de ardere se poate preincalzi apa calda
centrala cu apa calda, imilare de consum precum $i aerul necesar
Necesarul de caldura pentru cladiri ventilarti. Se asigura astfel o economie
cu functionare interrnitenta si cu ele• Aceste cladiri dispun de un hol cen• irnportanta de combustibil sl o eficienta
mente de inertie mare, din care fac tral, de sali de conterlnte, birouri de di• ridicata a intregii instalatii.
parte si bisericile, se calculeaza apli• verse rnarimi, camere cu destinatii spe• - Tncalzirea cu apll caldA cu tempe•
cand relatia: ciale, garaje, sali de restaurante sau ratura cuprinsa intre 55 si 60 °C se fo•
<P =AP· a (IJ; - IJ0) +Au· Uv · (IJ; -1Je)[W] cantine etc. loseste la imobile cu birouri.
(8.2.1) Alegereasistemelorde incalzirese face Ca sistem de lncalzire se foloseste,
in care: in functie de destlnatia cladirii, de impor•
A - este suprafata elementelor de tanta ei $i de posibilitatile financiare.
P constructii inertiale [m2]
Av - suprafata elementelor de con•
structii vitrate [ m2]
Uv - coeficientul de transmisie pentru
supratetele vitrate [W/ m2·K]
B; - temperatura interioara [0C]
B0 - temperatura initiala (considerate in
general B0 = a °C);
Be - temperaturaexterioara de calcul [0C]; : ,' - -+ 1
a - coeficient de punere in stare de
regim a instalatlei [W/ m2·K]
5 -e- ;,:,: ..:~U
Valoarea coeficientului a se calculea•
,
:'- _]
za cu relatia
1
8=------- (8.2.2)
··-· + - 2..·z--··· -·
h, ~lf·A·C·p
in care:
z - este timpul de punere in stare de
regim (de preincatzire) a instalatiei
(z = 3.. .4 h), iar
~ - este caracteristica materia•
lului din care sunt facuti pe•
retii, Pentru calculele practi• Fig. 8.3.1. incilzirea cu aer cald a unei biserici:
ce, valoarea coeficientului - generator de aer cald; 2 - orificii de introducere; 3 - canale de ducere;
.e" se gase$te in monogra• 4 - orificii de evacuare; 5 - canale de intoarcere aer (recirculat/evacuat).
ma din fig. 3.4.1.
I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 8: Sisteme de incalzlre pentru unele categorii de cladiri
In general, Incalzirea prin radiatie de asemenea, asiqura o Incalzire de gar• sar sa se tina seama de toti consuma•
pardoseala sau de plafon. Agentul ter• da, deficitul de caloura fiind acoperit torii, de natura sl ponderea lor.
mic, In atara de cazane, mai poate ti de instalatla de ventilare absolut nece• Costul caldurii Intr-un spital reprezin•
asigurat de pompe de caldura sau din sara bucatariilor si anexelor acestora. ta un procentaj de cca 70% din chel•
caldura recuperata. Grupurile sanitare sunt Incalzite, de tuielile de exploatare globale; de aceea
- /nstalafii de c/imatizare unde, In pe• obicei, cu radiatoare. este necesara studierea cat mai deta•
rioada rece, se asigura incalzlrea iar, In Camerele de tezaur sau similare liata a tuturor factorilor care intervin In
perioada calda, racirea aerului. Aceste acestora sunt, In general, amplasate la stabilirea necesarului de caldura, de
mstalati sunt prevazute cu echipamen• subsol, lnconjurate de pereti qrosi si producerea caldurii si a modului ei de
te care pot asigura atat Incalzirea cat si bine arrnati. Necesarul de caldura este distributle.
racirea aerului (ex: instalatiile de Incat• foarte redus, de aceea se recornanda Spitalele se pot clasifica dupa mai
zire cu ventiloconvectoare pot asigura utilizarea corpurilor de Incalzjre electri• multe criterii:
iarna incalzirea iar vara racirea aerului). ce. Pentru camere de tezaur, importan• - dupii tipu/ de constructie:
Agentul termic este preparat lntr-o te, In care sunt depozitate valori care • cliidiri joase, desfasurate pe ori•
cenfrala terrnica sl distribuit printr-o re• necesita conditii speciale de microcli• zontala (pavilioane), cu un nurnar
tea de conducte la bateriile ventilocon• ma, se prevad si instalatii de ventilare redus de niveluri;
vectoarelor, separate de cele de racire sau climatizare complet independente. • ctadiri inalte, destasurate pe verti•
sau comune. Gurile de introducere si evacuare sunt cala, cu un nurnar mare de niveluri;
De asemenea, se prevad unitati de executate din otel special. Aerul proas• - dupii numiirul de paturi:
climatizare splituri care sa lucreze In pat este absorbit printr-o priza speciala • spitale mici, pana la 100 de paturi;
pornpa de caldura adica, iarna, sa asi• din otel iar leqatura cu interiorul se • Spitalemedii, lntre 100 Si 500 paturi;
gure total sau partial Incaizirea, iar, va• face printr-un canal circular tot din • spitale mari, peste 500 de paturi;
ra, sa asigure racirea. otet, sicanat In torrna de S care traver• - dupii destinsiie:
In afara lncaperilor ca: birouri, came• seaza peretele camerei. Se asiqura o • policlinici;
re de dormit, coridoare, grupuri sanita• recirculare a aerului cald de ordinul a 2 • spitale specializate (maternitati,
re, anexe etc., unde incalzirea se poate pana la 3 schimburi pe ora, neurologie, sanatorii etc.);
asigura, In general, cu corpuri de Incal• • spitale generale;
zire, sunt sl incaperi cu oestlnatie spe• 8.5. Spitale • centre de cercetare pe specialitati.
ciala ca: sali de reuniuni, holuri de in• Spitalele, dupa rnarlme, destinatie si
trare, sali de mese, bucatarii si anexe, Spitalele sunt claoiri cu caracter spe• irnportanta lor, necesita cantltati de
camere de tezaur etc., unde, de la caz cial intrucat, pe langa necesarul de cal• caldura cu temperaturi si presiuni dife•
la caz, se adopta solutii comune de dura pentru Incalzire, solicita si alte rite ca, de exemplu, pentru:
lncalzire sl ventilare sau climatizare. cantitati de caldura sub diverse forme - instalatii de Incalzire: apa calda cu
Salile de reuniuni sunt, In general, (abur, apa calda etc.) pentru procesele diferite temperaturi In functie de sis•
echipate cu corpuri de lncalzire care tehnologice ce se destasoara In inte• temul de lncalzire ales;
asiqura o ternperatura de qarda lntre rior. La stabilirea solutiilor si a puterii - instalatii de ventilare: apa calda sau
12 si 15 °C, restul de necesar de cal• termice a sursei de caldura este nece- abur;
dura fiind completat de instalatia de
ventilare care asigura si o reirnprospa•
4
tare a aerului din interior.
La holurile de intrare, care la cladirile
moderne sunt, In majoritate ,cu peretii
exteriori complet vitrati, se recornanda
incalzjrea cu aer cald introdus prin ori•
ficii de pardoseala, In apropierea supra• 2 Q_
tetelor vitrate,sau incalzlrea prin radiatle - --w - - - - - - - - - - - - - -
prin pardoseala sau prin plafon. La --[>:::}-------------------------------,
r:
deschideri mari de usi se recornanda,
--£><]------------------ ,,
7 ,,
de asemenea, perdele de aer cald.
Sallle de mese sunt prevazute, In ge•
0 0 6 -------,
,,
neral, cu corpuri de incalzire care aco• ...... ,,
.,,
,,
pera 0 incalzire de baza (10 ... 15 ".I~
::
°C),
restul
gurat de de instalatia
necesar de ventilarefiind
de calcura sau asi•
cli•
...... L_
matizare pentru restaurantele de lux. ~ ~-N------------M~M
Bucatarllle si anexele sunt prevazuts

cu radiatoare, registre etc. care, de
Tabelul 8.3.1. Valorile factorului tp
de utilizare a caldurii c;> 11
Natura Modul de asigurare 8 9
combustibilului a lnci\lzirii Fig. 8.4.1. Schema unei centrale tennice pentru o clidire administrativi:
duminica permanent 1 - cazan; 2 - cazan cu condensatie: 3 - recuperatoare de caldura: 4 - butelie
gaze naturale 0,090... 0, 110 0,26...0,31 de egalizare a presiunii; 5 - consumator de lncalzire: 6 - rezervor de
lichid 0,035... 0, 11...0,13 preincalzire a apei; 7 - boiler cu preparare rapida; 8 - baterie de prelncalzire a
ci\rbune 0,043
0,070... 0,21...0,26 aerului; 9 - baterie de relncalzire a aerului; 10 - aer rece; 11 - aer cald;
energie electrici\ 0,090
0,350... 1,00... 1,30 12 - apa rece.
0,430
Capitolul 8: Sisteme de lncalzlre pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de incalzire
- mstalatiile de preparat apa calda de (peste
•
48 ore), I = 8 "C. e In aerul viciat evacuat $i utilizarea
consum: apa calda sau abur; In cazul In care se adopta incalzirea cu acestuia pentru incalzirea aerului
- operatiuni de dezinfectare si sterili• aer cald, este necesara asigurarea unei proaspat introdus.
zare: abur cu presiune cuprinsa lntre cantitati minime de aer proaspat, In - Sistemul de tncsiare prin redietie
2 si 4 bar; functle de destinatia incaperii (tab. 8.5.2.) se reatizeaza cu panouri radiante de
- deshidratari si aparate speciale: abur cu pardoseala sau plafon. Utilizarea aces•
presiunea cuprmsa lntre 10 si 14 bar; 8.5.2. Sisteme de incilzire tui sistem este recornandata la incape•
- spalatorie sl calcatorie: abur cu pre• rile cu lnalta tehnicitate rnedicala pre•
siunea cuprinsa lntre 2 $i 4 bar; Se utilizeaza sistemele de incalzire: cum si in saloanele de bolnavi.
- bucatarie: abur cu presiunea de 0,5 bar. cu corpuri de Incatzire, cu aer cald si
Infrucat la spitale energia terrnica prin radiatie. 8.5.3. Sursa termici
este solicitata sub diverse forme (apa - Sistemul cu corpuri de incalzire
calda, abur, aer cald), cu parametri di• este eel mai utilizat. Agentul termic Echipamentele care asigura necesa•
feriti si cu un program destul de variat, este apa calda cu temperatura maxima rul de caldura pentru un spital depind
este necesara asigurarea unei bune de 80 °C. Schema qenerala de distri• de marimea si destinatia lui.
gestiuni a acestei energii urmarindu-se, butie este inelara sau arborescenta, La spitale/e mici se prevad cazane
In deosebi, posibilitatile de recuperare verticals (interioara sau superioara) cu de apa calda pentru Incalzire $i prepa•
a caldurii reziduale si de refolosire a ei una sau doua conducte. rat apa calda de consum. Nurnarul si
In diversele procese tehnologice. Se In cazul spitalelor lnalte, cu multe ni• puterea lor terrnica se alege astfel
apreclaza ca posibilitatile de reducere veluri, este necesara distributia pe incat, daca unul din cazane s-a defec•
a consumurilor termice se afla undeva zone; solutia de amplasare a conduc• tat, cele rarnase In functiune sa sigure
lntre 40 $i 50 % , aceasta, ca urmare a telor orizontale de distributie In subsol necesarul de caldura maxim atat In
recuperarii caldurii din aerul viciat, din sau intr-un etaj tehnic se stablleste perioada de iarna cat si In perioada de
gazele de ardere ale cazanelor, din printr-o analiza tehnico-economica, vara. In locul cazanelor de abur nece•
circuitele de racire ale grupurilor frigo• luand In considerare toate instalatiile si sare pentru nevoile tehnologice (spala•
rifice, din purja sau condensatul nere• constructiile aferente. torie, bucatarie, sterilizare etc.) care, In
cuperabil al cazanelor $i circuitelor de Se folosesc corpurile de Incalzjre cu general, sunt mici si care pot ridica
abur, din apele uzate evacuate de la cele mai mici posibilitati de depozitare mult investltille, se recornanda utiliza•
spalatorii $i bucatarii, a prafului ca, de exemplu, radiatoarele. rea unor utilaje care pot folosi gazele
- Sistemul cu aer cald se poate naturale sau energia electrica. Cat
8.5.1. Microclimatul in spitale adopta atunci cand sistemul cu corpuri priveste instalatiile de climatizare care
de Incalzire nu mai asigura necesarul necesita caldura, ele pot ti deservite de
In spitale se impun anumite exigente de caldura sau In cazul In care se pre• cazanele de apa calda cu care este
specifice climatului interior: vede sl ventilarea rnecanica, a incape• utilata susa terrnica.
- temperaturi ale aerului interior mai rilor. La instalatlile de Incalzire cu aer La spita/e/emedii, sursa terrnica tre•
ridicate (frecvent peste 22 °C In ca• cald, combinate cu ventilarea se reco• buie prevazuta In functie de necesitati,
merele bolnavilor); rnanda recuperarea caldurii continute cu lntregul echipament. Ca si la spita-
- control al urniditatii aerului In incape•
rile de inalta tehnicitate (saf de ope• Tabelul 8.5.1. Limitele superioare ale temperaturilor interioare la spitale
ratie, sali post operatorii etc.);
Categoria Denumirea Incaperii Limita superioara a
- exiqenta In ceea ce priveste puritatea
aerului (se interzice recirculatia aerului). temperaturii 8; ( C]
0
In tabelul 8.5. 1. sunt prezentate, pe 1 Incaperi unde temperatura Se stabileste de

categorii de irnportanta, limitele supe•
interioara constituie un mijloc medicul specialist
rioare ale temperaturii aerului la tnca•
de tratament sau investiqatie
perille dintr-un spital. -~---- -~
De asemenea, pentru lncaperile din• 2 Incaperi cu inalta tehnicitate

tr-un spital care au caracter adminis• rnedicala:
trativ se recornanda: - lnterventii chirurgicale
- In perioada de lucru 8; = 18... 20 - interventii obstretice
°C;
- reanimare 26
- In perioada de nefolosire ternporara
(24 ... 18 ore), (}; = 16 °C; - supraveghere continua
- In perioada de nefolosire prelunqita - sali cu noi nascuti
- izolari speciale
Tabelul 8.5.2. Cantitatea
de aer proaspat
~~ ~adiologi~~~-
Denumirea incaperii Cantitatea de --------- ---- --------·-------- ~--~ ~~----- ---------------
3 Incaperi In care pacientii sunt

aer proaspat
total sau partial dezbracati
[vol/h]
- sali de consultatii
Cabinete de pediatrie 2
- birouri medicale 24
Laboratoare 4 ... 6
- sali de cercetare, de explorare, de
Camere de anestezie 5
tratamente, de prelevari de probe
Camere de
_Jiolnavi contaqiosi 8 --------
--------- _-:_51rup sanitar, dusuri si bai -- -
Sali de reanimare 5 4 Incaperi cu alte destinatii 24

----·-
Sali de operate 6 ... 20 - camerele bolnavilor (In medie 22)
- camere de qarda
I. tnstalatll de lnealzire Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri
lele rruci, se prevad cazane de apa in cazane speciale, distribuit la consu• rior. Debitele de aer variaza intre 5 si
calda pentru incalzire, ventilare si matori tehnologici (deshidratari, sterili• 25 m3/h·m2 de supratata utila.
preparareaapei calde de consum care zari, spalator!i, bucatsrii etc.); la consu• Pentru instalatiile de preparare a apei cal•
pot tunctiona cu combustibil lichid sau matorii de Incalzire, ventilare, climati• de de consumse poateconsideraun
gazos, dupa posibilitati, Alegerea se zare $i la consumatorii de apa calda de con• sum de 115 la 225 Vzi·pat, apa de 60
face astfel incat, prin defectarea unui consum este prezentata in fig. 8.5.1. °C.
cazan, cele rarnase in functiune sa asi• Pentru calcule estimative, se pot
gure necesarul maxim de caldera in 8.5.4. Consumuri considera urrnatoarele consumuri de
perioada rece. Se recornanda prevede• de energie tennici caldura:
rea de recuperatoare de caldura pe cir• - lncalzire 2,5... 5 kW/pat,
cuitul de evacuare a gazelor de ardere La spitale, consumul de energie ter• - ventilaresi climatizare:2... 12
de la cazane. Pentru nevoile tehnolo• mica depinde de multi factori: kW/pat,
gice se recornanda utilizarea unor ca• - nurnar de paturi, - apa calda de consum: 1...2 kW/pat,
zane de abur cu presiune ridicata - tipul sl nurnarul de unitati specializate, - nevoi tehnologice: 2,5... 5 kW/pat.
(dupa necesitati) avand posibilitati de - tipul de cladire.
reducere a presiunii in functie de cerin• - gradul de utilare, 8.6. Sili de sport
tele consumatorilor. Se are in vedere - posibilitati de recuperarea calduriietc.
calitatea vaporilor de apa care, pentru Pentru instalatlile de Incalzire, consu• Cladirile care adapostesc salile de
instalatiile de sterilizare si de umidifi• rnurile de caldura au la baza metodele sport sunt foarte diferite intrucat forma,
care a aerului, trebuie sa corespunda obisnuite de determinare a necesarului marirnea sl elementelecomponente de•
normelor sanitare. De aceea, este ne• de caldura, tinand seama ca regimul pind de probele sportive care se des•
cesar ca pentru producerea aburului sa de functionare la un spital este conti• fa$oarain incinta lor. De asemenea,se
se toloseasca schirnbatoare de caldura nuu, cu reducere in perioada noptii, are in vedere ca, in afara concursurilor
executate din otel inoxidabil. Pentru instalatlile de ventilare si cli• sl antrenamentelorcare se desfasoara
La spitale/e mari, nevoile de energie rnatizare se are in vedere ca la spitale in salile de sport, aici pot fi organizate
terrnica, frigorifica si electrica sunt im• este interzisa recirculareaaerului; prac• si expozitll, reuniuni etc. Hezulta de aici
portante si destul de variabile atat in tic, se adopta solutia cu 100% aer ca orarul de functionare la aceste tipuri
cursul unei zile cat, mai ales, in cursul proaspat. De aceea, pentru reducerea de cladiri este foarte variat.
unui an. Este necesar un studiu pentru consumurilor de caldura pentru lncalzi• Majoritatea salilor de sport cuprind,
stabilirea necesarului si formei de ener• rea aerului proaspat se prevad recupe• in afara salii propriu-zise unde se des•
gie, a modului de producere si de re• ratoare de caldura care pot asigura fasoara cornpetitiile sportive, si o serie
partitle. Spitalele mari impun existenta preincalzirea aerului rece, preluand cal• de anexe (birouri, sali de antrenamente,
unei surse proprii de energie terrnica, dura de la aerul cald evacuat in exte- magazine,cabine ale sportivilor etc.).
cu posibilitati de producere a calourii la Salile de sport, dupa modul in care
un nivel de ternperatura ridicat (80 la se destasoara cornpetitiile sportive, se
100 °C). De asemenea, rnasinile frigo•
rifice pot fi echipate cu motoare cu
combustie, de unde se poate obtlne
caldura cu temperatura de la 60 la
65 °C. In ambele cazuri se analizeaza
posibilitatea recuperarii caldurii si utili•
zarii ei in diversele instalatii (incalzire,
ventilare, apa calda de consum).
La alegerea echipamentului sursei
termice se tine seama de faptul ca
procesele tehnologice au ponderea
cea mai mare, ele soucitand cantitati
importante de caldura sub torrna de
apa calda, fierbinte sau abur, la tempe•
raturi si presiuni diferite.
Solutiile posibile sunt cu:
- cazane de abur cu presiune inalta, Fig. 8.5.1. Schema de principiu a unei surse termice pentru un spital
avand posibilitati de asigurare a cal•
cu peste 500 de paturi previzuti cu cazane de abur de presiune tnalti:
durii sub diferite forme, la consuma•
tori utilizand schirnbatoare de caldura I - gospodaria de abur pentru consumatorii tehnologici; II - gospodaria de abur
$i reductoare de presiune; pentru incalzire, ventilare $i climatizare; Ill - gospodaria de abur pentru
- cazane de apa fierbinte, cu posibili• preparat apa calda de consum;
tati de asigurare a caldurii sub diferi• 1 - cazan de abur; 2 - distribuitor de abur de presiune Inalta: 3 - reductor de
te forme, la consumatori utilizand presiune; 4 - distribuitor de abur de presiune medie; 5 - rezervor de
schirnbatoare de caldura;
- cazane de abur cu presiune medie condensat; 6 - pompe pentru pomparea condensatului; 7 - schirnbatoare de
pentru consumatorii tehnologici si cu caldura pentru nevoi tehnologice; 8 - distribuitor de abur; 9 - schimbatoare de
cazanecu apa calda pentruincalziresi, caldura cu placi pentru incalzire sl ventilare; 10 sl 11 - distribuitor sl colector
eventual,pentruventilaresl climatizare. de apa calda: 12 - pompe de circulatie apa calda; 13 - schirnbatoare de
Schema principala a unei surse ter- caldera cu plac: pentru preparat apa calda de consum; 14 - distribuitor apa
rnice pentru un spital mare in care
calda de consum; 15 - rezervor de acumulare; 16 - pornpa de circulatie:
agentul termic principal este aburul de
17 - apa tratata: 18 - apa rece; 19 - apa rece demineralizata.
presiune riolcata (8 la 14 bar) preparat
Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de incalzire
Impart In doua categorii: lncalzita prin radiatie cu panouri ra• cipalele echipamente ale instalatiei este
- pe supratete uscate - sali de sport diante de pardoseala, In toate salile de urrnatoarea:
comune; sport se asiqura o ventilare rnecanica - iluminat = 60 kW;
- pe suprafete umede - piscine, pati• cu irnprospatare de aer. - pompa de caldura = 136 kW;
noare. Puterea instalata repartizata pe prin- - tratareaaeruluisi evacuarealui = 15 kW;
8.6.1. Sili de sport comune

Incalzirea spatiilor din salile de sport
se face diterentiat:
7
- pentru sala propriu-zisa, adoptand
solutia cu aer cald; --6, ,---- :-r
}---\-i::- }~---- A A _l A_
_/_ - _: ;-.-~- -_-_-_- -_-_-_- ~---_- -_-_-_- ---~- _- -_-_- _- -_-_- ~- _-_- _- --·+· _- -_-...._,- -
- pentru anexe, adoptand solutia cu ----- '
corpuri de Incalzire, ventiloconvec•
! - - ---~ - - - - -~- - - -- ~ - - - - -~ -
toare si, chiar, Incalzire prin radiatle
:- - - - - - - R- - - - - · ; :_ · A - - - - -
- ., ., ~ ~ - - - :
de pardoseala, - d [ - - Jf.- , Jf. -
Sursa terrnica cuprinde echipamentele
necesare pentru asigurarea aqentilor ! I
ter• mici pentru lncalzire, ventilare, apa
•C _'ff - - - _!L _ - _ )C _ - -~_ Jf_ · 1
calda de consum (bai, dusurl, bucatarf
etc.). A• gentii termici sunt apa calda cu
~ ~ ~
- - - - - - " j\" - - - - j\" - - - - }~- - - - - " j\ - - - - - l~ - -
tempe• ratura pana la 90 °C sau aburul
de pre• siune joasa cu presiunea pana ){ )f )f ){----,-)-/-
la 1,7 bar. In fig. 8.6. 1 este prezentat
modul de Incalzke a unei sali de sport
prevazuta cu tribune laterale. Cladirea
este preva• zuta cu toate a
echipamentele necesare preparani si
distributiei aerului cald. Statia de
tratare a aerului sl centrala terrnica
sunt amplasate In incaperi spe• cial
amenajate la subsol. lntroducerea
aerului se face prin gradene, sub aces•
tea fiind prevazute camere de presiune,
alimentate cu aer cald.
In fig. 8.6.2 este prezentata o sala de
sport avand 4000 m2, care cuprinde
sali de qirnnastica, de judo, scrirna,
culturism etc. Este desfasurata pe 6 ni•
veluri, iar echipamentul lnstalatillor care
asigura microclimatul din interior este, b
In totalitate, bazat pe energia electrica.
Fig. 8.6.1. incAlzirea cu aer cald a unei slli de sport:
Incalzlrea, racirea si prepararea apei
calde de consum sunt asigurate de o a - plan; b - seciiunee S-S';
pornpa de caldura apa-apa reversibila A - camera de tratare a aerului; B - camera de sbsorbtie a aerului din interior;
cu o putere de 366 kW/frig si 463 C - centrala termice.
kW/cald. Sala de qirnnastica este 1 - priza de aer proaspat; 2 - camera de amestec; 3 - baterie de filtrare;
echipata cu ventiloconvectoare iar bi• 4 - ventilator de introducere; 5 - baterie de Incalzire: 6 - canal de aer cald;
rourile si anexele cu corpuri de Incal•
7 - orificii de introducere sub gradene; 8 - orificii de absorbtle: 9 - canal de
zire. Foaierul principal care are o supra•
fata de 350 m2 este incalzit cu panouri evacuare; 10 - ventilator de evacuare; 11 - priza de evacuare aer viciat;
radiante de pardoseala. De asemenea, 12 - cazane; 13 - boilere; 14 - cos de furn; 15 - distribuitor/colector.
sala principala de sport ( 1200 m2) este
a - vedere din sala de sport; b - vedere din camera de tratare c - tab/out general de vizualizare si
a aerului; comenoe.
Fig. 8.6.2. Sala de sport pentru anii 2000:
I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri
_ apa calda de consum = 15 kW. 8
o gestiune tehnica centralizata asigu•
ra reglarea, programarea $i delestajul
tuturor tnstalatiilor de Incalzire, racire,
ventilare, iluminare etc.
8.6.2. Piscine
Piscinele sunt spath construite ca 3
baze sportive sau de agrement, acope• -+
rite sau descoperite. Problemele termi•
ce se refera la: incalzirea apei din ba• I
zin; tncatzirea salii propriu-zise, inclusiv I
anexele, ventilarea sl asigurarea cu apa
calda a dusurilor. Incalzirea apei din 0 7 _J
bazin se realizeaza cu aparate in con•
tracurent, alimentate cu apa calda de
~ _ _C_: --_-_-_-_-_-_-_-_-_-:j
la o centrala terrnica (fig. 8.6.3). Fig. 8.6.3. Schema de principiu a unei instalaiiide incilzire
lncalzirea aerului necesar Incalzirii $i 'i ventilare la o piscini publici:
ventilarii salii se realizeaza cu baterii de - cazane de apa calda: 2 - baterie de egalizare a presiunii; 3 - pornpa de
incalzire alimentate cu apa calda, Nece• circulatie: 4 - vas de expansiune; 5 - camera de tratare a aerului; 6 - panouri
sarul de caldera pentru o piscina este
de pardoseala: 7 - schirnbator de caldura cu plact; 8 - piscina,
acoperit in proportie de 50... 60% cu
corpuri de Incalzire, restul cu aer cald. depinde de: tipul constructiel, supatata orientativ, consumurile termice zilnice,
Prepararea apei calde pentru dusuri bazinului, volumul de apa din bazin, medii, pentru piscine deschise si pisci•
se face in schirnbatoare de caldura cu nurnarul de dusuri, de spectatori etc. ne private din cadrul hotelurilor.
$i tara acumulare de caldura, Pentru calculele practice, se au in ve•
La piscine sl, in special, la cele des• dere datele tehnice din tabelul 8.6.1. 8. 7. Cladiri industriale
tinate concursurilor se recornanda rea• Repartizarea debitelor de caldura
lizarea unei incalziri prin pardoseala a specifice pe consumatori, raportati la Cladirile industriale datorita specificu•
supratetei din jurul bazinului, pentru a 1 m2 de supratata a bazinului, este lui lor, pun probleme deosebite privind
o pastra cat mai uscata, data in tabelul 8.6.2. asigurarea climatului din interiorul in•
Necesarul de caldura pentru piscine In diagrama din fig. 8.6.4. se pot citi, caperilor, Se are in vedere ca sunt cla•
diri unde procesele tehnologice nu im•
kWh] pun conoitii speciale de asigurare a
[ m2.zi temperaturilor in interior, unele chiar ne•
30 fiind incalzlte. Sunt cladiri care nu numai
ca necesita Incalzirea lncaperilor, dar
solicita asigurarea unui climat deosebit,
20 fiind necesar in acest caz ca incalzirea
(.)
£
"i'j
sa fie combinata cu climatizarea.
:; In general, sistemele de Incalzire de•
E 10
:::J
pind de specificul cladirii, de procesul
"' c 2 tehnologic, sl de dimensiunile acesteia.
o0 Se pot utiliza atat sistemele de incal•
zire statice (radiatoare, registru, pano•
F M A M A s 0 N D uri radiante etc.) cat si sistemele de in•
luna calzire dinamice (aeroterme, genera•
Fig. 8.6.4. Consumurile de cilduri zilnice medii specifice pentru piscine: toare de aer cald) independente sau in
1 - piscine acoperite; 2 - piscine de hotel. cornblnatli cu ventilarea.
Cladirile cu gabarite reduse pot ti in•
Tabelul 8.6.1. Date tehnice privind piscinele calzite utilizand echipamente clasice,
Denumirea Valoarea ca si la cladirile tertiare, radiatoare,
- temperatura apei +28 °C convectoare, registre, folosind apa cal•
- temperatura aerului +27 °C da, aburul, sau energia electrica.
-----------~ -- ---------- -------- -----------
- umiditatea relativa maxima 70%

--- ~----------- Tabelul 8.6.2. Repartizarea debitelor
- debitul specific minim de aer p_!()aspat 10 m3/h·m2 --
de caldura specifice pe consumatori
- supratata pardoselii cabinelor de dezbracare 0,5 m2/m2 Denumirea Debitul de caldura Pro-
- supratata pardoselii holului de intrare 0,2 m2/m2 consumatorului specific [kW/m2] cente
--- --------- -- ~-
- supratata lncaperilor anexe ~ _ Q,_! ~21m 2 - evaporarea apei 0, 16 3
----------------------
- nurnarul de dusuri ~_O,O~uc~11_12 - incalzire 0,92 31
----------------------
- nurnarul de zile de functionare -------- 300 zile - ventilare . ·-··--

-------·
0,76 26
--- ~--------~-
- nurnarul de ore de functlonare/zi

------------- f--------~-------
12 h/zi - apa de adaos 0, 13 4
- necesarul de apa rece 50 kg/m2·zi - dU$Uri 1,03 36
Obs. Raportarea se face la 1 m2 de suprafata a bazinului Total 3,00 100
Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de incalzire
Cladirile cu gabarite mari, cu lungimi generale ce pot apare in cadrul duratei este greu de precizat lntrucat ele de•
i;;i latimi de peste 10m si mai ales cu de viata preconizate a instalatiei. Impor• pind in cea mai mare rnasura de datele
tnaltirni mari, pot utiliza o qarna foarte tant este ca in acest calcul dinamizat, existente ale cladirii si de destinatia ei.
variata de echipamente de Incalzire, sa se poata tine seama de dezvoltarea Orientativ, din aceeasi sursa qerrnana,
urrnarindu-se pe langa asigurarea des• ultenoara a costurilor in industrie, a pentru o pnma evaluare a variantelor
tasurarf in bune conditiuni a procesului pietii energiei si arnortizarilor de capital. de sistem, luand ca rnarirne supratata
tehnologic si climatul optim din interior. Metodele de calcul economic sunt halei in m2, costurile la nivelul anului
In tabelul 8.7.1 sunt indicate diferite furnizate in mod simplificat in normele 2000 sunt:
sisteme de Incalzire ce pot fi adaptate germane, prin metode de calcul al in• - pentru incalzire cu aer cald
la claoirile industriale. vestitlilor, sub forma calculului unitati• 28... 60 Euro/rn''
Cladirile industriale inalte (he

Enciclopedia Tehnica de Instalatii - Manualul de Instalatii - Editia AIIa - Instalatii de Incalzire

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Enciclopedia Tehnica de Instalatii - Manualul de Instalatii - Editia AIIa - Instalatii de Incalzire

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asociatia lnginerilor de lnstalatii din Romania

- Necesarul de caldura pentru incalzire:

Editura ARTECNO Bucuresti, Romania

Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU

Tipar: ARTPRINT Bucuresti, Str. Sulina 26

ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATll

2.4.2. Determinarea si verificarea coeficientului global de izolare terrnica G1

3. NECESARUL DE CAL.DURA PENTRU TNCALzlRE

4.2.4.2 lnstalatii de incalzire cu distributie centralizata 82

4.4.3. Incalzirea cu aer cald cu preparare centralizata 145

4.5.5.2 Elementele componente 180

4.11. Conexiunea instalatlllor $i echipamentelor cu structura de reztstenta 243

5.3.8. Amplasarea centralei termice 285

5.5.10.1.5 Consumul anual de combustibil 310

6.2.5.2 Cazane de abur de presiune medie si lnalta 378

6.6.1.2.4 Preluarea dilatarf tevilor din materiale plastice .421

7. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANTEI ENERGETICE A INSTALATllLOR DE TNCAlzlRE

8. SISTEME DE lNCALzlRE PENlRU UNELE CATEGORll DE ClADIRI

8.1.1.3 Incalzirea individuala centralizata .480

9. EXPLOATAREA $1 iNTRE"flNEREA INSTALATllLOR DE lNCAl...zlRE

10. CARACTERISTICILE GENERALE ALE ALIMENTARll CU CAL.DURA

11. RE'fELE TERMICE DE TRANSPORT $1 DISTRIBlJTIE

11.3.1.2 Pierderi de caldura prin transfer termic in mediul Inconjurator 534

12. REGLAREA FURNlzARll CAlDURll

13. INSTALATll DE TRANSFORMARE A PARAMETRILOR

13.2.2.5 Racordarea indirecta a instalatiltor de lncalzire $i preparare a apei calde de consum in

doua trepte - serie 570

·_: ~-:~~-c~•. :~:~"- .·: .:. . :._,-~~

Cand vreti solutli simple ~i eficiente, alegeti

• Cazane In condensatie cu puteri cuprinse lntre 16 - 225 kW

HERZ ARMATUREN ROMANIA S.R.L.

Armacell Switzerland AG · Brunnmatt 522 · CH-6264 Pfaffnau · www.armacell.com

0 proiectare instolctii pentru constructii

0 audit energetic ~i inspectie instolotii CPE (cerli~

SANITAAE, iNCALZIAE, VENTILARE, CUMAT!ZARE. FRIG, ELECTRlCE. GAZE

S.C. MAHAL S.R.L.

Mai rnulta tehnica.

Nurnar 'inregistrare: j5joJ7joj 1 JoJ jojojaj2j1 jaJ joj2joj2joj7j

·-o Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al

DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANTEI ENERGETICE A CLADIRll

VENTILARE MECANICA: ENERGIE ELECTRIC~ENTRU ILUMINAT: TO~AL:

[kWh/m2.an] [kWh/m2.an] [kWh/m2.an]

o Perforrnanta energetica a cladirll de reterlnta:

Consum anual specific de energie Notare

Po= 1,45 - dupa cum urmeaza:

o Hecornandari pentru reducerea costurilor prin lrnbunatatlrea pertormantei energetice a cladirii

nomene de curgere a fluidelor In con• • La gaze, conductivitatea terrnica

doua feluri de transmisii prin con•

1.6.1.4 Schimbul global de clldunJ

care reprezinta caracteristica de

b - este coeficientul de schimb prin sectiune la alta, datorita disipar!i con•

g := b(Pv1 - Pv) [kg/m2] (1.6.28) presiune a curentului unidimensional, l

formula lui Colebrook - White:

t:.p = 6, 25 · 104 ·~(Al+ l, l;) [Pa]

1.7. Mirimi 'i unitifi de misuri

2.1.1. Anvelopaclidirii INT

Este alcatuita din totalitatea suprafe•

Calculele si verificarile termotehnice

a - varianta cu tampoane evend

Tabelul 2.2.5. Presiunile de saturat;ieale vaporilorde api - p5 - pentrudiferitetemperaturiale aerului

-r-+ Fig. 2.2.2. Scheme pentruexemplulde calcul1:

valorile coeficientilor de conductivitate

Tabelul 2.2.7. Stabilirea coeficientilor 'l' (pentru exemplulul de calcul 1).

R' = -1- = 1, 45 Wlm2-K.