Universitatea tehnică de construcții București

Facultatea de construcții civile și agricole

Departament „Construcții civile, inginerie urbană și tehnologie”

Referat
Disciplina: Tehnologia lucrărilor de izolații
Tema: „ Izolații termice cu materiale ecologice”

Elaborat: st. gr. TMLC

Brașoveanu Victor
Cherim Nadir

Verificat: s.l.univ.dr.ing.
Iulian Spatarelu

București 2017
 CUPRINS

Introducere.................................................................................................................2

1. Dispoziții generale................................................................................................3

1.1. Termoizolație cu stuf.......................................................................................3

1.2. Termoizolație cu lâna de oaie..........................................................................5

1.3. Termoizolația cu cânepă..................................................................................9
1.4. Termoizolație cu fibre de lemn......................................................................12
1.5. Termoizolație cu plută...................................................................................17
1.6. Termoizolație cu perlit...................................................................................19
1.7. Termoizolații minerale, intetice sau naturale.................................................22
1.8. Concluzie.......................................................................................................25

Bibliografie...............................................................................................................26

1
 Introducere
O termoizolare eficientă nu se poate obține (lucru de la sine ințeles) fără niște materiale
concepute special în acest scop. Pentru a fi considerat termoizolant, un material trebuie să
îndeplinească urmatoarea condiție: conductivitatea termică de calcul să fie mai mică sau cel mult
egală cu 0,10 W/(mK). În funcție de materia primă folosită, există mai multe tipuri de materiale
termoizolante, fiecare avînd reguli specifice ce privesc atât domeniul de utilizare, cât și, mai ales,
modul de montaj sau exploatare.
O soluție excelentă atât pentru casele noi, cât și pentru casele vechi, este folosirea unui
sistem de termoizolație a căror componente de bază să fie materialele ecologice. Termoizolarea
locuințelor a devenit o necesitate, iar tendința de a folosi materiale naturale pentru termoizolații
și produse sustenabile pentru construcții se accenutează.
O casa izolată reduce substanțial factura la energie, prin reținerea căldurii pe timp de
iarnă și prin menținerea unei temperaturi plăcute pe timp de vară. Un alt aspect important este
reducerea emisiilor de carbon. Pe piața materialelor izolatoare au apărut de câteva
decenii produse fabricate din diverse materii prime naturale, reciclate sau chiar regenerabile. O
parte din aceste produse reprezintă inovații, altele sunt mai mult o reinventare a soluțiilor oferite
de natură de sute de ani.
Se cunoaște destul de bine că în România, cel mai vândut, cel mai cunoscut și, probabil
cel mai ieftin sistem de termizolare este cel cu polistiren. Se izolează cu acest material mii de
case, ba mai mult, sute și sute de blocuri. Este materialul cel mai răspândit și poate cel mai
potrivit buzunarelor celor care trăiesc și își câștigă existența în România. În cele mai multe
cazuri modul de aplicare a sistemului poate provoca foarte multe discuții, dar întrebarea este
dacă acest material este într-adevăr eficient, dacă este sănătos, cât de mult se poluează cu
procesul de fabricare sau dacă materialele componente sunt benefice sau au efecte negative
asupra clădirii sau a sănătății celor care locuiesc în locuințe termoizolate cu polistiren.
Dar totuși, scopul nostru nu este de a discuta despre avantajele sau dezavantajele acestui
material, ci să vă descriem, să vă prezentăm avantajele unor materiale de termoizolare complet
naturale, sănătoase, 100% ecologice. Așadar, în cele de mai jos vă prezentăm câteva din
materialele termoizolante naturale, care acum se pot cumpăra chiar și la noi în țară.

2
 1. Dispoziții generale

A investi în materiale de izolare de înaltă calitate este mult mai rentabil decât investițiile
în tehnologii scumpe de încălzire/răcire. În comparație cu izolațiile sintetice, obișnuite,
termoizolarea cu materiale naturale este o soluție la fel de eficientă: în termeni de performanță și
durabilitate, sunt chiar superioare, în plus sunt regenerabile și susteneabile pe termen lung.
O altă problemă majoră a zilelor noastre este că mulți oameni suferă de indispoziții, de
stări de disconfort şi alergii – declanşate de materialele din structura pereților caselor de locuit,
iar astfel materialele de construcție ecologice şi fară niciun risc asupra sănătății devin foarte
importante din punctul de vedere al unei dezvoltări sustenabile.
În cele din urmă putem mențiuna următoarele produse naturale din care putem să le
folosim ca termoizolanți: stuful, lâna de oaie, cânepa, fibrele de lemn, pluta, perlitul, etc.

1.1. Termoizolație cu stuf

Datorită însuşirilor sale fizice stuful

reprezintă un material de construcţie ideal:
acesta este uşor, dar, în acelaşi timp, stabil.
Aerul din şi dintre firele de stuf asigură o
izolaţie termică şi fonică deosebită,
asigurând astfel un confort ridicat şi poate
fi uşor combinat cu alte marteriale de
construcţie cum ar fi lutul, lemnul, argila,
varul și cimentul. Aceste calităţi îl face
apreciat şi în arhitectura modernă. În acest cadru materialele prefabricate din stuf şi-au dovedit
eficacitatea, combinând calităţile fizice cu cele ecologice. Producerea acestor materiale necesită
un consum redus de energie şi are loc fără utilizarea unor componente chimice, fără emisii şi
reziduuri.

     Exemplele din Austria şi Germania au demonstrat că folosirea stufului în construcţii nu este

depaşită ci din contra, ea reprezintă o technologie orientată spre viitor. În cazul Deltei Dunării
folosirea acestui material poate oferi, culturii tradiţionale un impuls economic şi ecologic în
direcţia dezvoltării durabile. Ca nici o altă resursă naturală, stuful este parte integrantă din
ecologia şi economia Deltei Dunării – atât ca habitat important şi plantă purificatoare naturală pe

3
de o parte cât şi ca materie primă versatilă pe de altă parte – fapt ce se reflectă foarte bine în
arhitectura tradiţională.

Principalele utilizari ale stufului :

 material în construcții: construcția de acoperișuri, garduri, material izolator în construcția

tavanelor și pereților clădirilor;
 bază pentru celuloză și hârtie: în prezent nu se mai utilizează;
 bază pentru biomasă: sursa de energie tradițională pentru localnici;
 producerea de impletituri: carpete, jaluzele, decoratiuni interioare, pereți despărțitori,
umbrare pentru sere;
 confecționarea de fascine: folosite pentru protecția digurilor;
Thatching-ul (confecționarea acoperișurilor din stuf) este arta construcției unui acoperiș de
vegetație uscată cum ar fi paiele, papura, stuful, vegetația fiind stratificată în așa fel încât apa să
se poată scurge în exterior fără să pătrundă și in interior. Este o metodă foarte veche de acoperire
a caselor și a fost îndelung folosită atât în zone tropicale, dar și în zone cu clima temperată.
Tehnica este încă folosită în unele țări dezvoltate, iar acum reprezintă alegerea celor care doresc
un aspect rustic al casei sau a celor care au cumparat deja o casă acoperită de stuf.

Iată primele semne pozitive în ceea ce privește producția de materiale de construcții naturale
din România! Producătorul S.C. ”Tradiția Noastră S.R.L.” oferă soluția naturală, 100%
Românească pentru termoizolarea caselor noastre.
Panourile asigura o izolație termică excelentă pentru case!

4
 Avantaje :

 eliminarea puntilor termice;

 reglarea umidității, deci o casă fără
mucegai;
 eliminarea apariţiei unor fisuri sau
de prejudiciu, care constituie cauza
majora de degradare a fatadelor.
 ușor de montat
 se poate tencui ușor cu orice
material natural

Plăcile termoizolante din stuf sunt obținute prin asamblarea tulpinilor de stuf
uscat! Asamblarea se realizează prin legarea strânsă a pachetului de stuf, prin intermediul
legăturilor din sârmă din oțel zincat (dispuse   la o distanță de cca 200mm), și a agrafelor
(dispuse la o distanță de aproximativ 60mm), fixate de legăturile din sârmă.

1.2. Termoizolație cu lâna de oaie

În natură, oile au reuşit să facă

față chiar şi celor mai dure condiții de
viață, lâna lor protejandu-le de arșiță,
de frig, sau de ploi. Lâna nu numai că
protejează oile pe pășuni de sute de
ani, dar și omul și-a dat seama de
proprietățile naturale și sănătoase ale
lânei, recunoscând avantajele
acesteia. Termoizolația din lână de
oaie reprezintă un mod ecologic de a
economisi timp și bani, prin utilizarea unei resurse practic inepuizabile și extrem de eficiente.
Domesticite acum aproximativ 6.000 în Asia și sud-estul Europei, oile și-au dovedit de-a
lungul secolelor adaptabilitatea la aproape orice mediu, lâna lor protejându-le de căldură, frig și
fluctuații de umeditate de la un sezon la altul. Datorită faptului că sunt ondulate natural, fibrele
de lână formează mii de mici încăperi pline de aer atunci când sunt presate, iar această mini-
structură astfel formată este cea care protejează corpul oii de frig iarna și de caldură vara.

5
 Performanțele materialului

 Lâna este 100% naturală, regenerabilă (creste alt strat dupa fiecare tundere) și sustenabilă
(producerea sa afectează foarte puțin mediul înconjurător și nu poluează)
 Nu cauzează alergii și iritații
 Fibra de lână este higroscopică, ceea ce înseamnă că absoarbe o cantitate de umeditate din
mediul înconjurător echivalentă cu 35% din masa proprie. Drept urmare, izolația din lână de
oaie protejează structurile din jur de consecințele prezenței îndelungate a umedității.
 Lâna nu intreține arderea, ba chiar se izolează de flacără și se stinge singură, deoarece are un
punct de ardere foarte înalt (560°C), care se datorează la rîndul său conținutului ridicat de
nitrogen – aprox.16%. Se stinge singură deoarece Indexul de oxigen este de 25,2, ceea ce
înseamnă că pentru a arde complet, lâna are nevoie de aer cu un conținut de oxigen de 25,2%,
în timp ce aerul din jurul nostru conține doar 21% oxigen.
 Are memorie plastică, adică „ține minte” forma și proprietățile pe care le avea înainte de a fi
tunsă de pe oaie.
 Lâna poate absorbi și descopune anumite substanțe poluante din aer, precum
formaldehida, dioxidul de azot și dioxidul de sulf.

Economii de energie

 Lâna este creată de către natură în scopul păstrării și economisirii de energie;

 Procesul de producție al saltelei izolatoare din lână presupune un consum mult mai mic de
energie (10%) față de producerea unei saltele de fibră de sticlă, de exemplu;
6
 Lăna este 100% reciclabilă: la sfărșitul vieții obiectului în care a fost încorporată inițial, poate
fi refolosită, iar dacă nu se dorește acest lucru pericolul pentru mediu este minim, fiind
biodegradabilă.

Instalarea

Instalarea se face extrem de simplu,

nefiind nevoie de mână de lucru
calificată. Uneltele necesare sunt: capsator,
foarfecă, riglă, adeziv (optional), pensulă sau
rolă pentru adeziv.
Datorită texturii moi și flexibilității saltelei, lâna
poate fi montată pe aproape orice structură.
Indiferent de montajul vertical sau înclinat,
capsarea sau lipirea materialului de perete
conferă stabilitate.
Salteaua de lânâ este disponibilă în diferite grosimi. Funcție de tipul de construcție și de
specificațiile proiectantului, lâna poate fi montatî într-un singur strat sau în mai multe.

Beneficii în utilizare a saltelei izolatoare din lână

Lâna are o rezistență mai mare la foc, față de celuloză și materialele plastice;
În timp ce absoarbe umiditatea, lâna eliberează căldură, crescând astfel temperatura mediului
înconjurător. Eliberarea umidității din interiorul fibrei în timpul sezonului cald, produce un
efect de răcire în mediul înconjurator;

 Este sigură din punct de vedere al utilizării – nu necesită utilizarea de echipament de protecție
– ceea ce o face mai ușor și sigur de instalat;

 Lâna este și un excelent izolator fonic;

 Conductivitatea termică este redusă: doar 0,0356W/mK, conform normelor EN 12667. Pentru
comparație, cele mai des utilizate materiale pentru termoizolații, polistirenul expandat și vata
minerală, au urmatorii indici de conductivitate: polistirenul expandat EPS 70 – între 0,037 și
0,045 W/mK si vata minerală – între 0,032 și 0,045 W/mK;

 Salteaua izolatoare de lână își pierde foarte puțin din elasticitate de-a lungul anilor, ceea ce
înseamnă că își va menține performanțele;

 Pe lângă proprietățile anti-foc native ale lânii, salteaua utilizată în construcții este și
ignifugată;

7
 În plus, salteaua este tratată împotriva moliilor, mucegaiului și gândacilor.

Împortator al României a acestui material este ”Naturalplast” S.R.L., care immportă saltelele
dîn lâna de oaie a companiei germane ”ALCHIMEA” cu următoarea fișă tehnică:

8
 1.3. Termoizolația cu cânepă

Realizată dintr-o sursă naturală, regenerabilă, izolația din cânepă este compusă din fibre
cu o lungime intre 30-180 mm. Cu o tradiție îndelungată în industria textilă precum și în
industria construcțiilor, cânepa a avut o perioadă de interdicție ca și plantă de cultură în Europa.
Din 1996 sunt reintroduse ca și plante de cultură subspeciile sărace în substanțe
halucinogene. Cânepa prezintă în mod natural o rezistență mare la atacul ciupercilor și al
bacteriilor asa că această izolație nu necesită impregnări pentru a o proteja, în felul în care il
necesită lâna de oaie, bumbacul sau celuloza. Spre deosebire de vata minerală, cînepa are
capacitatea de a stoca umezeala ceea ce ii da un avantaj net în folosirea ca și izolație în cazul
mansardelor de exemplu unde bariere de vapori prost executate pot aduce probleme structurilor
de lemn.
Poate fi folosită și ca izolație fonică fiind livrată în același mod ca și vata minerală: fulgi,
suluri sau plăci de diferite densități. Pentru a-i mări stabilitatea izolația de cânepă conține deseori
fibre de polyester (15%) iar pentru a o ignifuga se aditivează folosind potasiu. 
Cânepa este o plantă rezistentă ce se dezvoltă bine și fără fertilizatori și pesticide. Acest fapt
contribuie la naturalețea produsului precum și la impactul redus asupra mediului în folosirea sa.
Din ce în ce mai des pe publicațiile din România termoizolația din cînepă apare sub numele
de „cânepă beton”….asta datorită structurii foarte tari asemănătoare cu cea a betonului.

Cânepa beton este un amestec de tulpină de cânepă (deșeuri) tocată și var (care poate cuprinde
var hidraulic natural, nisip sau ciment), folosit ca material de construcție și izolare.  Acesta este
comercializat ca sub denumiri precum Hempcrete, Canobiote, Canosmose, și Isochanvre.
Cu cânepa beton este mai ușor de a lucra decât cu multe alte tipuri de mortare tradiționale
și acționează ca un izolator și regulator de umiditate. Acesta nu are fragilitatea betonuli și, prin
urmare, nu are nevoie de rosturi de dilatație. Ca și alte produse vegetale, recolta de cânepă
absoarbe dioxid de carbon, în timp ce crește, reține dioxidul de carbon și eliberează oxigenul.
Teoretic, un perete de 1m3 construit din cânepă beton poate absorbii și reține 165 kilograme de

9
dioxid de carbon.  Tulpina de cânepă tocată este un material lemnos, foarte poros și este foarte
bogat în bioxid de siliciu. Atunci când acest material este amestecat cu var, cele două intră în
reacție și începe un proces lung de mineralizare. Astfel, în timp peretele devine din ce în ce mai
tare, mai solid și ajunge la duritatea calcarului.

Cânepa poate juca un rol foarte important în construcții datorită numeroaselor sale
întrebuințări în sfera materialelor de construcții. Toate produsele obținute din cânepă sunt
naturale, ecologice, biodegradabile si carbon-pozitive (adica absorb mai mult dioxid de carbon
decat emit). Se pot construi case întregi numai din materiale derivate din cânepa.

Materialele obținute din cânepă au proprietăți termoizolante excelente, comparativ cu

materialele standard, ceea ce inseamnă costuri reduse la factura de energie. Ele sunt rezistente
prin natura lor la orice fel de dăunători, șobolani sau șoareci și astfel riscul unor posibile boli
scade și mai mult. În ceea ce privește țara noastră, știm că se folosește cânepa doar ca material
termoizolant, și este pe piață în formă de saltele.

Termoizolarea cu acest material ecologic are multe avantaje : termo și fonoizolație

excelentă, confortul climateric din interior de foarte bună calitate, materialul permite pereților să
„respire”, deci este exclus să se formeze mucegai, deasemenea este exclus să apară poduri
termice, se construiește repede, protejezi mediul înconjurător, materialele de construcții folosite
nu dăunează sănătății

Pe un hectar de pământ se pot cultiva circa 10 tone de cânepă (din care 60% se pot
măcina și folosi pentru construcții), iar o casă necesită cca 12-15 tone, ceea ce însemnă că pe
aproximativ 2 hectare de pământ se poate cultiva cânepa necesară construirii unei case. Cu toate
avantajele cultivării acestei plante, în România este destul de dificil să cultivi cânepă.
Deocamdată, știm că este interes față de acest mod de a construi, dar concret, nu credem că
există o astfel de casă în România. Ce știm cu siguranță este faptul că în România se găsește deja
și se lucrează cu termoizolații din fibră de cânepă.
Detalii tehnice uzuale: conductivitate termică ( λ ) 0,040-0,045 W/mK, rezistență la difuzia
vaporilor (μ)1-2, clasa de material – B2, densitate 20-25 kg/m3, energie primară (PEI) 50-80
kwh/m3
Folosință uzuală: acoperiș: între căpriori și grinzi, planșee: izolație fonică

10
11
 1.4. Termoizolație cu fibre de lemn

Termoizolațiile fibrolemnoase se prezintă sub formă de vrac, plăci flexibile sau plăci
rigide pentru toate tipurile de termo și fonoizolații. Aceste produse reprezintă o soluție modernă,
eficientă și ecologică și sunt utilizate în special la case pe structura de lemn, la casele eficiente
energetic dar și la casele tradiționale, construite din cărămidă.

Fiind produse naturale, care nu închid suprafețele și nu influențează biologia

construcțiilor, sunt, de multe ori folosite pentru reabilitări termice la construcții existente, chiar și
în cazul monumentelor. Materia primă pentru fabricarea panourilor izolatoare din fibre de lemn
sunt așchii de lemn, provenite de obicei din fabrici de cherestea sau alți producători de produse
din lemn, unde acest material ar însemna deșeuri din urma producției de cherestea.

Termoizolație naturală de înaltă calitate din fibre de lemn, pentru izolarea fațadelor la
casele pe structură de lemn sau casele din caramidă. Placa cu o densitate ridicată, care se prinde
cu un adeziv special și sistem de dibluri după care se tencuiește cu tencuială minerală decorativă
de fațadă.

Este rezistentă la șocuri mecanice, absoarbe zgomotele și izolează excelent atat pe timp
de iarnă cât și vară, împotriva arșiței de soare. Este ușor de montat, disponibil și cu profile de
Nut și feder pentru o montare mai sigură și pentru eliminarea punților termice. Se livrează în
grosimi diferite.

Placa fibrolemnoasă, cu densitate ridicată, fabricată în Germania, pentru izolarea

performantă a fațadelor. Se pretează atât pentru izolarea fațadelor de carămidă cât și pentru case

12
pe structură de lemn sau din lemn masiv. Sistemul oferit de Gutex este un termosistem complet,
format din adeziv pentru lipirea plăcilor pe suprafețe minerale (cărămida), material de armare,
elemente de fixare cu accesorii și tencuială decorativă de exterior.

Produs fabricat din materii prime naturale, utilizând tehnologii moderne si prietenoase cu

mediul. Fiind permeabilă la vaporii de apa, păstrează structura casei în stare uscată în mod
permanent, evitând eventualele probleme întâlnite la izolațiile convenționale (formarea
condensului, apariția mucegaiului etc).

Cea mai mare problemă a clădirilor vechi este ineficiența energetică. Din acest motiv,
diminuarea pierderilor de căldură în aceste locuințe este o necesitate. Alternativa cea mai bună
pentru acest tip de termoizolație este oferită de compania germană Gutex care reprezintă un
termosistem complet, fabricat în Germania de 75 de ani din fibre de lemn. Pe lângă avantajele
ecologice (fiind fabricat din fibre de lemn), sistemul Gutex prezintă și o serie de avantaje
tehnice.
Plăcile izolatoare Gutex răspund
tuturor cerințelor tehnice la care se
asteaptă omul de la un produs izolator
modern și ecologic. Termosistemul
Gutex oferă o protecție excelentă
împotriva frigului pe timp de iarnă dar
-față de polistiren - izolează excelent
și împotriva căldurii pe timp de vară.
De fapt, lemnul are capacitatea cea
mai ridicata de a înmagazina căldura
dintre toate materialele izolatoare. Produsul finit este o placa omogenă, cu densitate ridicată,
tratată și ignifugată pentru izolarea fațadelor.
În țările precum Germania, Elveția, Italia sau Franța, produsele Gutex sunt utilizate
pentru recondiționarea clădirilor patrimoniale și pentru realizarea caselor pasive. După cum se
știe, țările precum Italia și Ungria au refuzat utilizarea polistirenului pentru izolarea fațadelor în
cazul blocurilor și a clădirilor publice. În Germania sun reguli foarte stricte în ceea ce privește
utilizarea polistirenului la clădirile publice, fiind un pericol major în caz de incendii.

13
 1.4.1. Avantajele sistemului Gutex

 Avantaje tehnice

Plăcile izolatoare Gutex răspund tuturor cerințelor tehnice la care se așteaptă omul de la
un produs izolator modern și ecologic. Fabrica Gutex produce plăcile sale, utilizand cea mai
modernă și ecologică tehnologie: procesul uscat. Calitatea de lider de piață se datorează
capacității firmei Gutex de a produce plăci izolatoare omogene și monostrat pănă la grosimea de
240mm, eliminând laminarea straturilor subțiri. În plus, plăcile au o densitate extrem de
omogenă și rezistentă excepțională la compresiune.

 Avantaje ecologice

Materia primă utilizată la producerea termoizolațiilor Gutex este lemnul. Se folosește în

special brad și molid, care provin din păduri susteneabile. Așchiile de lemn utilizate sunt
materiale auxiliare în urma prelucrarii lemnului la diferite fabrici, în special gatere de lemn.
Certificate precum thenatureplus atestă calitatea plăcilor fibrolemnoase ca fiind inofensive
asupra mediului.

 Avantaje pentru clădiri

Plăcile izolatoare din fibre de lemn GUTEX protejează spaţiile de locuit – în special cele
de sub acoperiş – împotriva arşiţei din lunile de vară, prin faptul că datorită unei capacităţi înalte
de înmagazinare a căldurii reduc semnificativ fluxul de căldură care migrează din exterior către
spaţiile interioare, temporar încetinind într-o mare măsură acest flux de căldură. Lemnul, având o
capacitate specifică de înmagazinare a căldurii de 2100 J/kgK, face parte din categoria
materialelor de construcţii cu cea mai înaltă capacitate de înmagazinare a căldurii.
O bună izolare termică împotriva frigului reduce cheltuielile de încălzire şi asigură o
căldură confortabilă în timpul iernii. Plăcile izolatoare din fibre de lemn GUTEX – datorită unui
grad redus de conducere a căldurii - (de ex. Placa omogenă GUTEX Thermosafe λ = 0,037
W/mK) sunt perfect adecvate protecţiei împotriva frigului pe timp de iarnă. Astfel se evit
pierderile de căldură şi se împiedică răcirea rapidă a spaţiilor de locuit
 Climă plăcută de locuit:
Plăcile izolatoare din fibre de lemn GUTEX sunt deschise la difuziune (μ – 3) şi reglează
umiditatea aerului, inmagazinând până la 20% umiditate din greutatea lor proprie, fără să-şi
piardă capacitatea de izolare. Aceste două caracteristici au cu siguranţă un efect pozitiv asupra
climei din spaţiul de locuit.
 Protecţie împotriva zgomotelor:

14
 Structura fibroasă cu pori deschişi, gradul înalt de flexibilitate de încovoiere, precum şi
masa sporită de înmagazinare a plăcilor izolatoare GUTEX, contribuie la îndeplinirea criteriilor
de izolare fonică, cu privire la amortizarea zgomotelor produse de aer şi de paşi din interiorul
construcţiilor
 Compatibilitate cu mediul ambiant:
În cazul tuturor plăcilor izolatoare GUTEX materia primă lemnoasă provine dintr-o
exploatare gestionată durabil. Aici este vorba de aşchii de lemn netratate, provenite din lemn de
brad şi din lemn de molid, care apar ca produse auxiliare în timpul prelucrării lemnului. Aşchiile
de lemn provin din fabricile de cherestea din preajmă. Toate plăcile izolatoare GUTEX sunt
inofensive din punct de vedere al biologiei construcţiilor, fiind atestate prin diferite certificate şi
expertize. (natureplus© - simbol al calităţii).
 Reciclabilitate:
Plăcile din fibre de lemn GUTEX sunt reciclabile şi - atâta timp cât nu sunt contaminate
cu substanţe de protecţie pentru lemn - pot fi returnate în scop de reutilizare.
Pikto handhabungPrelucrare:
Plăcile izolatoare Gutex prezintă toleranţe foarte stricte şi sunt fabricate conform unor criterii
înalte de calitate. Prin respectarea instrucţiunilor detaliate de prelucrare se garantează o
prelucrare simplă.
 Produs în Germania:
Întreprinderea familială „GUTEX Holzfaserplattenwerk” cu sediul în Waldshut-Tiengen,
din regiunea munţilor Pădurea Neagră (din sudul Germaniei) produce de 80 de ani plăci
izolatoare din lemn. Toate plăcile izolatoare GUTEX sunt prevăzute cu simbolul CE şi Ü, fiind
fabricate conform normelor în vigoare. Sistemele compozit de izolare termică GUTEX sunt
atestate tehnic.

 Protecţie împotriva incendiilor:

Cu plăcile izolatoare GUTEX este posibilă respectarea fără probleme a criteriilor impuse
de lege cu privire la protecţia împotriva incendiilor. Pentru structuri de acoperiş şi de perete, se
elaborează diferite certificate individuale, clasa de rezistenţă la foc a acestora variind de la F30-B
şi până la F90-B.

 Gamă largă în utilizare

Placile sunt potrivite pentru o serie de aplicatii, atat pentru cladiri noi cat si pentru
reabilitarea termica a constructiilor vechi. Cele mai utilizate domenii: izolarea compacta a
fatadelor cu termosistem, izolarea fatadelor ventilate, izolarea intre elemente de structura si
15
izolarea intre capriori, izolarea acoperisului peste capriori, izolarea interioara la nivelul
instalatiilor, izolarea acustica intre nivele si izolarea sub podele.

16
 1.5. Termoizolații cu plută

Un produs 100% natural și ecologic, pluta este considerată o materie primă excelentă cu
un impact minim asupra mediului. Dintre toate materialele naturale, pluta are cele mai bune
proprietăți de izolare. În plus, aceasta își păstrează calitățile pe termen nelimitat. Iată ce
presupune izolarea casei cu plută și care sunt avantajele și dezavantajele utilizării acestui
material. 

Pluta este obținută de la o anumită specie de stejari, și anume stejarii de plută. Aceștia
cresc în zona mediteraneană și în nordul Africii, iar pluta este recoltată după ce copacii ating
vârsta de minimum 18 ani. În Portugalia, țara cu cea mai mare producție de plută din lume, acești
arbori sunt protejați prin lege, iar recoltarea plutei se face manual, ca acum cateva sute de ani.

După înlăturarea scoarței, aceasta se regenerează, după aproximativ nouă ani fiind

posibilă o nouă recoltare. Stejarii de plută pot atinge vârste de păna la 200 de ani. Panourile de
plută expandată folosite la izolare sunt produse din granule de plută puse în forme metalice și
expuse la aburi cu temperaturi ridicate, ceea ce duce la producere unui adeziv natural si formarea
plăcii.

Plăcile de plută se găsesc în comerț în diferite dimensiuni și diverse densități, în funcție de

nevoile fiecaruia.

17
 1.5.1. Izolarea casei cu plută. Aplicatii

Pluta este o soluție cu performanțe ridicate în izolațiile termice, fonice și anti-vibrații,

potrivită în special pentru aplicații exterioare, interioare și pereți dubli, betoane, acoperiș și
pardoseli încălzite. Iată o gamă largă unde putem folosi acest material:

 acoperiș înclinat cu izolație rigidă peste placa de beton, acoperiș plan conic, acoperiș plan
tradițional, acoperiș verde, acoperiș înclinat cu membrană de acoperiș, acoperiș înclinat cu
sisteme de acoperiș ondulate;
 discontinuitate între pereți din zidarie și beton, discontinuitate între pereți pe structura
metalică și beton, discontinuitate între perete și șapă;
 pereți pe structura metalică cu izolație, structură metalică peste perete din zidărie cu
izolație, perete dublu cu izolație care umple tot golul, pereți interiori izolați pe ambele
fețe, perete dublu cu izolație care umple parțial golul;
 strat despărțitor pentru profilele de geam, izolație foaie de ușă;
 control vibrații pentru utilaje grele;
 izolație țevi și tubulatură;
 rosturi dilatare;
 izolație cofraje;
 încalzire electrică în pardoseală, încălzire tradițională în pardoseală, umplere cavități dintre
grinzi pardoseli, placă flotantă cu pardosea mozaic, placă flotantă cu pardoseală din lemn;
 fațade ventilate, izolație exterioară termică și fonică a pereților.

18
 1.5.2. Izolarea casei cu plută. Avantaje

 produs ecologic 100%;

 este pootrivit pentru orice mediu și climă;
 asigură o bună izolare și termică, și fonică;
 asigură protecție împotriva mucegaiului și a umezelii;
 exclude apariția condensului;
 material greu inflamabil;
 nu se tasează, își păstrează forma la acțiunea unor greutăți mari;
 material antistatic (nu se depune praf și nu absoarbe mirosurile);
 material durabil (termenul de viață nelimitat);
 o putem aplica direct pe pereți și lasă la vedere.
1.5.3. Izolarea casei cu pluta. Dezavantaje

Un dezavantaj al acestei soluții poate fi însă prețul. Costurile, comparativ cu alte metode
de izolare, sunt destul de ridicate. Bineinteles că acest lucru depinde atăt de producător, cât și de
grosimea materialului. Dar, ca un exemplu, un metru părtrat de plută expandată, la o grosime de
50mm, de cele mai multe ori depășește 100 de lei. La acest preț se adaugă adezivii necesari, plus
manopera.

1.6. Termoizolație cu perlit

Resursele naturale minerale reprezintă acumulări  naturale susceptibile de a fi exploatate,

înglobând  produse miniere: minereuri metalifere, minerale  industriale, materiale de construcţie
(nisip, pietriş,  perlit, vermiculit etc.), minerale şi roci ornamentale,  combustibili minerali solizi
(turbă, cărbune), fluizi  (petrol, gaze naturale). Dintre resursele  naturale cu aplicaţii în
construcţii, insuficient  exploatată şi utilizată, o reprezintă roca perlitică.

19
  Perlitul este o rocă vulcanică, cu structură vîtroasă,  de compoziţie riolitică, cu 2-5% apă
de constituţie. Perlitul  are proprietăţile unui material cu stabilitate chimică şi  termică,
proprietate considerată premisă importantă  pentru “tehnologii curate” în condiţiile executării
lucrărilor  de construcţii şi procesării materialelor de construcţii cu  utilaje performante, corect
exploatate.

Perlitul nu poluează atmosfera cu emisii de compuşi  toxici periculoşi (pulberi cu metale

grele şi hidrocarburi  policiclice aromatice). În ceea ce priveşte apa şi solul,  perlitul este de
asemenea nepoluant prin lipsa compuşilor cu metale grele şi a compuşilor organici toxici
periculoşi. Deoarece perlitul este o formă a sticlei  naturale este clasificat din punct de vedere
chimic inert şi  are pH-ul aproximativ 7.

Perlitul este extras din mină şi expandat în toate ţările din  lume: Statele Unite, China,
Grecia, Japonia, Ungaria,  Armenia, Italia, Mexic, Filipine şi Turcia. La noi în ţară  perlitul este
obţinut şi expandat la Medieşu Aurit  cu diferite granulaţii şi următoarele proprietăţi. Prin
încălzire (850-1110 C) expandează,  mărindu-şi de 10-20 ori volumul, generând un material
uşor, incombustibil.

Dintre avantajele utilizării perlitului se pot enumera:

 greutate mică
 uşor de mânuit, amestecat, transportat
 uşor de punere în operă uşoară
 umiditate foarte mică (< 1 %)
 bun izolator termic, acustic, ignifug.

Datorită caracteristicilor specifice şi avantajelor utilizării  sale, perlitul poate fi folosit în

construcţii pentru  materialele termoizolatoare şi de finisare: tencuieli uşoare,  mortare
de protecţie ignifugă, cărămizi şi blocuri ceramice  uşoare, materiale compozite fasonate, plăci
pentru  plafoane, dale, placaje exterioare etc.. Impactul soluţiilor  propuse este deosebit asupra
unui mare număr de factori  interesaţi (societăţi de proiectare şi execuţie, trusturile de  antrepriză
construcţii-montaj, firmele specializate de  construcţii şi finisaje, micii întreprinzători, persoane
fizice).

1.6.1. Perlitul expandat

PERLIT EXPANDAT ( EXPENDED PERLITE) – cunoscut și sub denumirea de

“perlită”, este un material anorganic granular, natural, ce conține dioxid de siliciu (SiO2), în
proporție de aprox. 75 % si oxid de aluminiu (Al2O3), în proporție de aprox. 23% , perfect uscat,
20
steril, ecologic , extrem de ușor, excelent termoizolant, foarte stabil chimic, nedegradabil în timp,
care nu arde și poate fi utilizat, la fel de eficient și fără nici un risc, atât la temperaturi obișnuite

ale mediului ambiant, cât și în condiții deosebite, la temperaturi extreme, de minus sau

plus .

Materia primă este roca perlitică naturală ( roca vulcanică solidificată în apă). Aceasta se
concasează, se macină și se sortează pe fracții granulometrice. Perlitul expandat este obținut prin

tratarea termică a rocii perlitice la aprox , în cuptoare speciale.

În timpul procesului de fabricație, roca măcinată curge, sub forma unui fir, într-o flacără

de gaz. La temperatura de aprox se produce, instantaneu, fenomenul de expandare, care

constă în creșterea bruscă, de 5 – 27 ori, a volumului granulelor.

În timpul procesului de expandare, umflarea granulelor este însoțită și de spargerea

parțială a acestora rezultând o distribuție granulometrică cuprinsă între 0 – 10mm.

În ultima etapă de obținere, perlitul expandat este sortat pe fracții granulometrice,

obținându-se granule diverse sau pulberi.

Perlitul expandat poate fi utilizat ÎN VRAC dar și ca AGREGAT UȘOR, în mortare,

șape, și betoane termoizolatoare, ușoare și fonoizolante. Cei care își construiesc case naturale,
utilizează cel mai des perlitul la termoizolarea podelei sau în sobele rachetă.

21
 1.7. Termoizolaţii minerale, sintetice sau naturale

Argumentul-cheie pentru izolarea caselor - indiferent cu ce materiale obţinem acest lucru

- este de a reduce consumul de energie pentru încălzire / răcire, reducând astfel şi cheltuielile de
întreţinere a locuinţei. O dată cu un consum mai mic de energie, contribuim şi la reducerea
cantităţii de combustibili fosili emise în atmosferă.

Un bun exemplu pentru termoizolație naturală poate fi și bolțile din paie. Baloţi de paie,
cu tencuiala de pământ, şi o eficienţă termică excelentă. Sunt construcţii din ce în ce mai
răspândite, în special în Statele Unite şi Germania, dar avem câteva exemple deja finalizate şi în
ţară.

Având în vedere creşterea preţului la încălzire, izolaţia termică a locuinţelor a devenit

obligatorie. În ultimii 10-15 ani, piaţa de profil s-a extins rapid, iar oferta de materiale s-a lărgit
considerabil. Comercianţii oferă o serie de soluţii şi alternative, de la polistiren, vată minerală şi
vată bazaltică până la termoizolaţia din lână de oaie, izolaţii din fibre de lemn sau cânepă.

Care ar fi soluţia mai eficientă sau mai rentabilă? În cele ce urmează, vom lua date
comparative despre unele termoizolaţii, și termoizolații naturale care în ţări precum Germania,
Anglia şi Franţa sunt deja răspândite şi utilizate de 20-30 de ani. Este de remarcat că, la noi,
aceste termoizolaţii au apărut pe piaţa materialelor de construcţii de 7-8 ani şi se adresează unui
segment de piaţă mai restrâns, dar în creştere. Comparaţiile se vor face pe baza unor criterii
măsurabile, având în vedere datele oferite de organizaţii internaţionale independente.

 În funcţie de originea lor: termoizolaţiile sunt produse sintetice - polistirenul şi spuma

poliuretanică, materiale minerale - vata minerală şi vata bazaltică -, şi cea mai nouă
categorie: termoizolaţii naturale - izolaţiile fabricate din lână de oaie, din fibre de lemn şi
din fibre de cânepă.

 Dacă avem în vedere materiile prime utilizate la producerea acestor termoizolaţii, putem
afirma: Polistirenul şi celelalte termoizolaţii sunt produse petroliere, la baza izolaţiilor
sintetice stau ingrediente precum nisipul de siliciu, şi răşini sintetice, iar termoizolaţiile
naturale sunt fabricate din resurse naturale, regenerabile: lâna de oaie, plante precum
cânepa şi lemnul.

 Conductivitatea termică, una dintre cele mai importante valori, prin care se caracterizează
capacitatea unui material de a transmite căldura atunci când este supus unei diferenţe de
22
 temperatură. Conductivitatea se exprimă în W/m·K, şi cu cât această valoare este mai
scăzută, cu atât un material izolator este mai eficient.

La alegerea materialului potrivit pentru izolarea caselor noastre, trebuie să avem în

vedere această valoare, dar important: nu este singura de luat în calcul. În funcţie de tipul
construcţiei, poate că un produs cu o conductivitate teoretic mai mare, dar cu un grad de
flexibilitate mai ridicată poate oferi o eficienţă mai mare. În cazul construcţiilor pe structură de
lemn sau şarpante, permeabilitatea la vapori este tot atât de importantă precum valoarea λ, de
conductivitate termică.

Valorile date de producători pentru spumă poliuretanică sunt cuprinse între 0,020 şi 0,030
W/(m·K), iar pentru polistiren între 0,035 şi 0,045 W/(m·K). Termoizolaţiile minerale se
caracterizează printr-o conductivitate termică de 0,035-0,045 W/(m·K), iar produsele fabricate
din fibre naturale au această valoare cuprinsă între 0,036 şi 0,045 W/(m·K).

 Capacitatea de stocare a căldurii, este o altă valoară foarte importantă, în special la

izolarea acoperişului sau în cazul construcţiilor unde protecţia împotriva arşiţei este
importantă. Este o constantă care exprimă câţi Jouli sunt necesari pentru încălzirea unui
kilogram de material cu un grad Kelvin. Cu cât această valoare este mai mare, cu atât mai
adecvat este materialul pentru izolarea împotriva căldurii pe timp de vară.

Materialele sintetice (polistirenul şi spuma poliuretanică) stochează 1.000-1.200 de J /

(kg·K), vata minerală şi cea bazaltică au valoarea de stocare a căldurii cuprinsă între 840 şi 1.000
J / (kg·K), iar materialele izolatoare naturale, în funcţie de tipul acestora, înmagazinează 960-
2.000 J / (kg·K), cele mai performante fiind cele din fibre de cânepă (1.600-1.700 J/(kg·K)) şi
cele din fibre de lemn (2.000-2.100 J/(kg·K)).

 Rezistenţa materialului la difuzia vaporilor de apă, sau coeficientul de permeabilitate,

este o valoare importantă de luat în calcul. Un perete / acoperiş construit inteligent, cu
materiale de construcţii adecvate şi termosisteme deschise la difuzia vaporilor are o serie
de avantaje. În urma reabilitărilor termice cu materiale nepotrivite apar de multe ori
probleme cu acumularea umidităţii, ceea ce conduce la apariţia mucegaiului şi putrezirea
structurii de lemn. Materialele izolatoare cu permeabilitate optimă creează o ambianţă
plăcută de locuit, în plus păstrează structura casei (fie ea pe structură de lemn sau
cărămidă) în stare uscată, în mod permanent. Cu cât rezistenţa este mai mică, cu atât

23
 izolaţia este mai deschisă la difuzia vaporilor de apă. Important! Permeabilitatea nu
influenţează capacitatea de izolare termică a materialului!

Produsele sintetice nu sunt neapărat deschise la difuzia vaporilor de apă, pentru aceste
materiale, producătorii declară coeficienţi între 30 şi 200, materialele sintetice şi cele naturale se
caracterizează printr-o permeabilitate de 1-2. Termoizolaţiile naturale au trăsătura de a acumula
o cantitate de umiditate echivalentă cu cca. 30% din greutatea lor, fără a pierde din capacitatea de
izolare termică.

 Necesarul de energie primară, utilizată pentru producerea unui metru cub de material
izolator. Aceasta arată cât de multă energie este necesară pentru fabricarea materialului
respectiv. Consumul de energie necesară instalării sau eliminării materialului nu este
inclus. Pentru producerea unui metru cub de polistiren sau spumă poliuretanică, se
consumă între 450 şi 1.500 kWh. Fabricarea izolaţiilor minerale  necesită între 250 şi 450
kWh /mc. Iar pentru fabricarea unui metru cub de termoizolaţie din fibre naturale (lână de
oaie şi fibre de cânepă) se consumă doar 40 şi 80 kWh. La termoizolaţiile naturale, un
consum mai mare este necesar pentru producerea termoizolaţiilor din lemn, şi care în
funcţie de procesul de fabricaţie poate să ajungă la 600-1.000 kWh.

Având în vedere datele enumerate mai sus, putem afirma ca la alegerea unui produs
pentru izolarea locuinţelor noastre, nu este de ajuns a lua în calcul un singur coeficient. De
regulă, constructorii aleg termosistemul cu conductivitatea termică cea mai scăzută, alegere care
de multe ori s-a dovedit a fi greşită. Trebuie găsite materialele potrivite din toate punctele de
vedere. Pentru o alegere optimă, se recomandă apelarea la specialişti.

Aşa cum datele de mai sus au dovedit, din punct de vedere al eficienţei, termoizolaţiile
naturale nu sunt mai puţin performante decât izolaţiile din fibre sintetice. Sunt, deocamdată, mai
puţin cunoscute la noi, în ţară. Din punct de vedere al performanţei şi al durabilităţii, sunt chiar
superioare materialelor sintetice. În plus, sunt produse fabricate din surse regenerabile,
susteneabile.

Materialele izolatoare naturale se caracterizează printr-un şir de trăsături, care dacă sunt
utilizate corect, pot îmbunătăţi substanţial performanţele energetice ale unei clădiri. Şi nu trebuie
uitat: o izolaţie corectă şi eficientă, sau chiar ecologică, contribuie semnificativ la valoarea
clădirii respective pe termen lung.

24
 1.8. Conscluzie
Pentru a avea o casă în care temperatura să fie ideală atât vara, cât și iarna, fără igrasie
sau mucegai, trebuie să o izolam corespunzator. Astfel putem spune sigur că cele mai bune
materiale pentru termoizolare sunt cele ecologice prin faptul că corespund cel mai bine la toate
caracteristicile tehnice și la un mediu sănătos de viață dar și o poluare foarte redusă după
termenul lor de exploatare mai ales că pot fi și reciclate.

Chiar dacă sunt costisitoare la momentul de față și nu prea le găsești pe teritoriul

României, astfel scumpe la import, acestea sunt cea mai bună alegere pentru o termoizolare
sănătoasă și ecologică care se amortizează în timp datorită coificienților termici a acestora.

Deoarece tehnologia de termoizolare nu diferă de celelalte sintetice, acestea nu trebuiesc

executate de specialești calificați în domeniu doar pentru materiale ecologice, fiind un mare
avantaj la alegerea acestora.

O altă problemă majoră a zilelor noastre este că mulţi oameni suferă de indispoziţii, de
stări de disconfort şi alergii - declanşate de materialele din structura pereţilor caselor de locuit,
iar astfel materialele de construcţie ecologice şi fără niciun risc asupra sănătăţii devin foarte
importante din punctul de vedere al unei dezvoltări sustenabile.

Trebuie ştiut ca la nivel global, construirea şi încălzirea caselor noastre este responsabilă 
pentru circa  50% din emisiile de carbon, şi această valoare încă nu include energia necesară
producerii materialelor de construcţii. Din acest motiv devine din ce în ce mai importantă
utilizarea unor materiale de construcţii şi materiale pentru izolaţii care au fost fabricate cu un
consum redus de energie, cum ar fi cele ecologice.

25
 Bibliografie
1. https://sporulcasei.ro/materiale-naturale-pentru-termoizolatii/
2. http://casenaturale.ro/2017/06/02/casa-ecologica-moderna-din-canepa/
3. http://casenaturale.ro/materiale/termoizolatii-naturale-2/termoizolatii-naturale-autohtone/
4. http://www.decorcolor.ro/wp-content/uploads/fisa-tehnica-pluta.pdf
5. http://casepractice.ro/izolarea-casei-cu-pluta-avantajele/
6. http://www.alchimea.de/
7. http://gutex.de/
8. http://greenspotter.ro/2014/06/termoizolatii-fibre-de-canepa/
9. https://sporulcasei.ro/termoizolatia-din-lana/
10. https://www.naturalpaint.ro/
11. http://romanialibera.ro/stil-de-viata/casa-mea/casa-ecologica-pentru-un-trai-sanatos-
259047
12. https://www.romaniatv.net/media_65491_izolarea-termica-a-casei-cu-lana-de-oaie-vezi-
pentru-ce-e-indicata_50292.html#media

26