UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI

Facultatea de Inginerie si Agronomie

DECLARAŢIE

Subsemnatul, _____________________________________ candidat la examenul de licenţă la

Facultatea de Inginerie şi agronomie, specializarea __________________________________________
declar pe propria răspundere că lucrarea de faţă este rezultatul muncii mele, pe baza cercetărilor mele şi pe
baza informaţiilor obţinute din surse care au fost citate şi indicate, conform normelor academice, în note şi
în bibliografie. Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal munca altora şi că nici o parte din teză nu
încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale cuiva, persoană fizică sau juridică. Declar că lucrarea nu a
mai fost prezentată sub această formă vreunei instituţii de învăţământ superior în vederea obţinerii unui
grad sau titlu ştiinţific ori didactic.

Data, Semnătura,

_________________
____________________

1
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………………………
p. 5

2
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

CAPITOLUL I. ISTORICUL SI STADIUL ACTUAL AL ACOPERISURILOR VERZI

I.1. Introducere

Creşterea continuă, dezvoltarea şi expansiunea pe orizontală a oraşelor şi zonelor rezidenţiale,

precum şi a zonelor înconjurătoare ale acestora duc la creşterea nedorită a uneia dintre cele mai raspândite
boli ale acestui secol, stresul. Acesta, concomitent cu creşterea populaţiei, care este de aşteptat să crească
cu un procent pe an în următoarea perioadă, cu mediul de viaţă foarte agitat, a dus la căutarea unor oaze de
relaxare, unor mijloace de recreere, si cum altfel decât prin insule antropice sau naturale de verdeaţă,
adevărate zone de linişte şi curăţenie
Istoria amenajarii acoperisurilor verzi pe cladiri este legata, in mod traditional, de una dintre cele
sapte minuni ale antichitatii, Gradinile suspendate ale Semiramidei din Babilon, construite de regele
Nabucodonosor al II-lea in secolul VI i.H – fig. 1 .

3
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

Fig. 1

In secolul XX trendul continua, accelerandu-se in perioada postbelica in Germania si tarile din

spatiul cultural de limba germana, datorita unui cumul de factori precum constiinta ecologica pronuntata,
presiunea grupurilor ecologiste si o metodica activitate de cercetare in domeniu.

Germania, Elvetia si Austria devin lideri in sensul implementarii, promovarii si cercetarii

acoperisurilor verzi, fiind urmate mai recent de tari ca Marea Britanie, Statele Unite sau Tarile de Jos.

Primul proiect de acest fel se considera a fi “Augustenborg Botanical Roof Garden” din Malmo,
Suedia (fig. 2) ce este amplasat pe “Scandinavian Green Roof Institute”.

4
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

Fig. 2

Conceptul modern de acoperis verde a fost creat,totusi, in Germania, in jurul anului 1970, si s-a
dezvoltat ulterior, pe baza unor activitati sustinute de cercetare si de experimentare, astfel ca la inceputul
secolului XXI, in aceasta tara, suprafata acoperisurilor verzi depasea 1 milion de metri patrati. Cercetarile
mentionate s-au referit atat la optimizarea alcatuirii substraturilor de cultura si a vegetatiei, cat si la
efectele acestor culturi asupra mediului inconjurator.
Experienta germana a fost preluata practic de toate tarile unde o asemenea solutie tehnologica este
folosita. In prezent, in mai multe tari, proiectarea si executia acoperisurilor verzi sunt reglementate prin
documente tehnice mai mult sau mai putin detaliate.
In alte zone ale lumii, precum Scandinavia, Kurdistan sau regiuni din Africa, arhitectura
vernaculara traditionala folosea din cele mai vechi timpuri acoperisurile vegetale pentru a feri locuintele
de frig sau de arsita, dupa caz.

I.II. Influenta mediului asupra sanatatii:

5
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

Statisticile arata ca exista o stransa legatura intre locul de convietuire al familiei, casa, si starea de
sanatate, dovada in acest sens fiind rata morbiditatii si mortalitatii crescuta in locuintele neigienice, iar
daca este adaugata si o alimentatie deficitara, un loc de munca stresant, atunci tabloul devine aproape
complet.
Mediul este un complex de factori biologici si nebiologici, schimbarile dintr-o parte se reflecta in
cealalta si invers, sanatatea umana fiind determinata de relatia dintre factorii ereditari si factorii de mediu:
apa, aer, sol, hrana,toate acestea continand agenti fizici, chimici sau biologici, unii cunoscuti cu potential
vatamator asupra organismului, altii mai putin cunoscuti dar nicidecum mai putin importanti.

Fig. 3 Poluarea si efectul acoperisurilor verzi in Stuttgart - Germania

Domeniul sănătăţii este unul de interes, existând nevoia aprofundării rezultatelor obţinute până în
prezent şi extinderii cercetării spre testarea de noi ipoteze. Cercetarea în domeniul poluării, care să aducă

6
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

date de necontestat, este primordiala pentru a putea lua măsuri prompte in a combate efectele negative
asupra sănătăţii umane.
Alte cause care favorizaza imbolnavirile intr-o locuinta sunt:
-Umezeala si frigul. Bolile reumatismale, respiratorii, etc. sunt afectiuni cauzate de umezeala si
frigul dintr-o locuinta
-Lumina. Soarele este un element esential lipsa luminii acestuia, deci, implicit a radiatiilor
ultraviolete, creeaza conditii propice pentru bolile respiratorii sau infectioase cu transmitere aeriana: gripa,
raceli comune, meningita dar si aparitia unor afectiuni ocular si a rahitismului.
-Lipsa dotarilor igienico-sanitare. In prezent, inca mai exista multe locuintecare nu sunt
racordate la reteaua de apa potabila, nu au sisteme de canalizare, iar baia si WC-ul inca sunt amplasate in
curte, aceste lipsuri putand duce la aparitia infectiilor digestive,hepatita sau infectii parazitare.
-Supraaglomerarea. Numarul mare de persoane aflate intr-o locuinta ajuta la transmiterea mai
rapida a anumitor boli infectioase iar asociata in crestere si dezvoltare iar lipsa luminii acestuia, deci,
implicit a radiatiilor ultraviolete, creeaza conditii propice pentru bolile respiratorii sau infectioase cu
transmitere aeriana: gripa, raceli comune, meningita dar si aparitia unor afectiuni ocular si a rahitismului.
-Lipsa dotarilor igienico-sanitare. In prezent, inca mai exista multe locuintecare nu sunt
racordate la reteaua de apa potabila, nu au sisteme de canalizare, iar baia si WC-ul inca sunt amplasate in
curte, aceste lipsuri putand duce la aparitia infectiilor digestive,hepatita sau infectii parazitare.
-Supraaglomerarea. Numarul mare de persoane aflate intr-o locuinta ajuta la transmiterea mai
rapida a anumitor boli infectioase iar asociata si cu lipsa dotarilor igienico-sanitare constituie un factor de
stres ce poate avea efect aparatia afectiunilor neuropsihice
-Finisajul. Finisajul necorespunzator din interiorul locuintelor contribuie la cresterea numarului
de accidente produse prin cadere, electrocutare sau incedii.

I.3 Impactul constructiilor asupra mediului. Dezvoltarea durabila

Unele dintre cele mai mari probleme ale deteriorarii mediului sunt create de incalzirea atmosferei
si subtierea stratului de ozon, ambele, amplificate si de ciclul de viata al constructiilor (de la executie
pana la postutilizare).
Constructiile consuma cantitati foarte mari de energie si de materii prime, ceea ce reprezinta o grea
povara pentru mediul inconjurator.

7
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

Cantitatile mari de materiale extrase din contextul natural (piatra din cariere, pietris, nisip din
balastiere, lemn din paduri etc.) provoaca rani greu de vindecat mediului natural. Fiecare dintre aceste
interventii influenteaza umiditatea, curentii de aer, panzele freatice, stratul fertil al solului etc., ceea ce

are repercusiuni costisitoare pentru ecosistemele asupra carora actioneaza. In perioada de exploatare a
constructiilor apar noi factori poluanti, reprezentati in principal de consumul de energie si de eliminarea
reziduurilor conditionate de folosirea constructiilor (reziduuri menajere la constructiile de locuit si
reziduuri industriale, agricole etc., foarte diferite cantitativ si din punctul de vedere al nocivitatii).
Toate acestea reprezinta un mare interes pentru ecologisti, public, guverne, grupuri de interese, si
impun, din ce in ce mai ferm, o analiza temeinica a impactului asupra mediului, ca o parte integranta, a
exprimarii eficientei economice a proiectelor. Influentele proiectelor de constructii asupra mediului pot fi
de natura fizica, chimica, biologica, social-economica etc

Fig.4

8
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

In acceptiunea larga a conceptului de dezvoltare durabila, ca fiind capacitatea de a satisface

cerintele generatiei prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile
nevoi, prosperitatea economica si conservarea mediului trebuie sa se sustina reciproc.

9
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

CAPITOLUL II. AVANTAJELE ACOPERISUROLOR VERZI

Avantajele acoperisurilor verzi sunt multe si diverse, dar cele mai importante sunt:
- Izolatia constructiei
- Aspectul “ECO”
- Pret redus prin obtinerea de subventii sau reduceri de impozit
- Durata de viata mai lunga si implicit o amortizare mai rapida
II.1. IZOLATIE: ECONOMISIRE DE ENERGIE
Cercetările au demonstrat că acoperişurile cu vegetaţie izolează foarte bine termic, atât vara cât şi
iarna.
Vara – efect de răcire a clădirilor: Căldura preluată din mediul ambiental poate fi redusă în
cazul acoperişurilor cu 90% prin utilizarea acoperişurilor verzi, la care se adaugă efectul stratului de
termoizolaţie care poate contribui la reducerea transferului de căldură cu 99%.
Studiile din Germania au demonstrat că în cele mai fierbinţi zile de vară când temperatura aerului
se ridică la 35 °C temperatura substratului de sub vegetaţie niciodată nu depăşeşte 25 °C. Acest efect de
răcire în primul rând se datorează evaporării şi efectului de umbrire al vegetaţiei, dar şi abilităţii
acoperişului verde de a reflecta razele solare, de energia consumată prin fotosinteză şi puterii de stocare a
căldurii, a apei înglobate în substratul vegetal.

10
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

Fig. 5

Iarna – efect de încălzire a clădirilor: Firele de iarbă, structura de vegetaţie se comportă ca o

„blană” și contribuie la mărirea efectului de termoizolare formând un strat subţire cu structură
tridimensionala în care este înglobat aerul. Deasemenea vegetaţia împiedică ca vântul rece să lovească
direct straturile superioare ale acoperişului. Efect mic, dar sesizabil o are puterea de termoizolare a
substratului special de acoperiş verde, respectiv reflectarea razelor infraroşii de către stratul de vegetaţie,
precum şi degajarea de căldură produsă de condens sau brumă care se formează dimineaţa pe suprafaţa
stratului de vegetaţie (la producerea condensului a 1 g de apă se degajă căldură de 530 calorii).
Mai puţin aer condiţionat, costuri mai mici de încălzire: Acoperişul verde reduce în mod
semnificativ necesitatea de folosire a aparatelor de aer condiţionat vara şi izolează în timpul iernii.
Eficacitatea izolării iarna depinde de cantitatea de umezeală reţinută de diferitele straturi. În timpul verii
izolarea este optimă deoarece straturile sunt uscate şi reflectă mai bine căldura. Folosind mai puţin aerul
condiţionat vara şi cu costuri mai mici de încălzire iarna, acoperișul verde realizează importante economii
de energie. Deoarece preţurile sunt tot mai mari la energie, acoperişurile cu vegetaţie devin tot mai
atractive.

11
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

Fig.6

Gospodăriile economisesc 91 Euro pe an: Nevoile energetice ale gospodăriilor diferă faţă de cele
ale birourilor. Din totalul de energie consumată, gospodăriile cheltuie, în medie 47% pentru încălzirea
locuinţelor și 10% pe aparatura de răcire, de ex. frigidere.
Nu toate locuinţele au aer condiţionat şi ventilatoare. Din acest motiv, efectul acoperişului verde
asupra răcirii caselor nu este inclus în acest calcul. Ca exemplu, conform unui studiu realizat în Toronto,
gospodăriile pot economisi 23% din cheltuielile pe încălzire, prin realizarea unui acoperiş verde. În
Olanda, gospodăriile consumă în medie 26,364 MJ energie pe gaz, pe un an. Această cantitate costă
approx. 395 Euro. Reducerea consumului cu 23% înseamnă că se poate economisi până la 91 euro, pe an,
din costurile de încălzire! (Sursă: ”Groen boven alles”, Energy Savings Monitor).

12
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

fig.7

II.2. Aspect natural: Creşte valoarea imobilului

Din cauza aspectului plăcut al clădirii, împreună cu economiile de energie și tendinței de creștere a
spiritului de responsabilitate față de mediu, cumpărătorii tind să plătească mai mult pentru o clădire cu
acoperiș verde. Așadar, imaginea unui acoperiș cu vegetație ridică valoarea imobilului. Pe lângă
avantajele funcționale acoperișul verde poate 13libi13 și un element de design care va conferi
unicitate arhitecturală clădirii.

II.3. Subvenţionarea acoperişurilor verzi

În zilele noastre, odată cu modificările 13libi13ic ploile torențiale puternice au devenit frecvente.
Din ce în ce mai multe cazuri râurile ies din 13libi, provocând inundații fără precedent, cu grave implicații
economice și ecologice. Autoritățile sunt pregătite să acorde subvenții pentru instalarea acoperișurilor
verzi, deoarece acestea ajută la diminuarea suprasolicitării sistemului de canalizare. Un alt

13
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

motiv este, că investițiile în mărirea capacității sistemului de canalizare ar fi mult mai mari decât plata
acestor subvenții. Captarea apei pe acoperiș devine important, în special în zonele dens populate.

Fig.8
Reducerea cu 70-90% a solicitării sistemului de canalizare:
Studiile ne demonstrează, că acoperișul verde reduce în mod considerabil cantitatea de apă
deversată în sistemele de canalizare în timpul verii. Plantele și substratul din acoperișul cu vegetație rețin
apa, care ulterior se evaporă direct în atmosferă. Cantitatea de apă reținută de un acoperiș verde depinde
de grosimea și felul substratului, de tipul de drenaj și de vegetație.

II.4. Protecție solară, și variații de temperatură. Durată mai lungă de viață a acoperișului

Acoperișurile sunt în continuu expuse la radiații ultraviolete, ploi torenţiale și variațiilor extreme
de temperatură. În decursul unui an, diferențele de temperatură, în cazuri extreme, pot ajunge până la
100°C. Studiile arată, că un acoperiș verde rezistă de trei ori mai mult în timp, ca unul simplu, deoarece
vegetația protejează împotriva factorilor climaterici extreme. Straturile bituminoase, respectiv de plastic
sunt sensibile, îmbătrânindu-se în timp dacă sunt expuse la oscilații mari de temperatura și la acțiunea
razelor UV. Stratul de vegetație și stratul de substrat special le protejează de aceste efecte nocive mărindu-
le durata de viață.

14
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

Protecția mecanică a stratului de hidroizolație:

Intervențiile tehnologice de reparații, maintenanță pot cauza găurirea stratului de hidroizolație
(cuie, șuruburi autofiletante, bucăți ascuțite de tablă peste care se calcă accidental pot străpunge
hidroizolația) producând înfiltrații. Stratificația de acoperiș verde protejează hidroizolația de aceste
întâmplări minore neplăcute, însă foarte costisitoare.
Durată lungă de utilizare. Recuperarea investiției în 8 până la 21 ani:
În mod general, costurile unui acoperiș verde pot fi recuperate în 8-15 ani datorită sumelor economisite ca
urmare a diminuării costurilor cu exploatarea clădirii. În timp ce componentele unui acoperiș tradițional se
înlocuiesc de regulă după 20-30 ani, acoperișul cu verdeață are o durată medie de utilizare de 3-5 ori mai
mare (60-100 ani). Acoperișul verde protejează materialele de dedesubt, acest lucru însemnând pe lângă
amortizarea rapidă a investiției și mărirea duratei de viață a acestuia nemaifiind necesare noi fonduri
pentru înlocuirea acestor elemente.

Avantaje de mediu

1. Temperatură ambientală scăzută

2. Captează CO2
3. Captează microparticule
4. Stimulează biodiversitatea
5. Reținerea apei meteorice
6. Purificarea apei meteorice prin filtrarea acestora

15
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

Fig.9
Temperatură ambientală scăzută: Reducerea efectului ”Urban Heat Island” (insula urbană
de căldură)
În timpul verii temperaturile din orașe sunt cu aprox. 5-7°C mai ridicate ca în mediul rural, deoarece
clădirile și străzile asfaltate absorb, iar ulterior degajează căldura. Acest fenomen este denumit efectul
”Urban Heat Island” ((insulă urbană de căldură) Studii efectuate de Tyndall Centre for Climate Change
(Centrul de cercetări pentru schimbări climatice Tyndall), ne arată că este nevoie cu 10% mai multe zone
cu verdeață în orașe pentru a contracara efectele schimbărilor climaterice. Verdele reflectă căldura, astfel
se crează o temperatură ambientală mai joasă, comfortabilă. Mai departe, plantele, prin evaporarea apei,
reduc temperatura. Cum spațiile pentru zone verzi în orașe, cum ar fi parcuri, grădini, sunt limitate, soluția
acoperișurilor verzi pentru mărirea suprafețelor cu verdeață, este ideală.

Captarea CO2: Aer mai curat

Dioxidul de carbon este o substanță gazoasă, rezultată, în principal, din arderea combustibililor fosili.
După revoluția industrială, nivelul de CO2 în atmosferă a crescut în mod considerabil. Acest lucru este
considerat cauza principală a încălzirii globale. Se cunoaște că plantele absorb CO2, dar din păcate
numărul plantelor și a copacilor nu a crescut proporțional cu cantitatea emisiilor de CO2. Nu se cunoaște
încă ce cantitate poate capta sedumul, dar din cauza numărului mare de suculente pe mp, se așteaptă să fie
considerabilă. Fiecare mp de vegetație Sedum are o suprafață de cca 2,4 mp de suprafaţă de frunze utilă,

16
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

însă un mp de acoperiș extensiv cu vegetație erbacee poate avea chiar 100 mp de suprafață desfășurată de
frunziș. Acoperișul verde reduce cantitatea de CO2 din atmosferă și implicit, încălzirea globală.

Fig. 10

Captarea microparticulelor: Un aer mai curat

Microparticulele din aer reprezintă un pericol deosebit asupra sănătății publice. Cauzează boli cardiace și
agravează cele pulmonare. Institutul de Sănătate Publică și de Mediu din Olanda a calculat că, anual,
numărul de decese premature cauzate de expunerea pe termen scurt la microparticule, ajunge la 18.000.
Elementele din natură rețin microparticulele, care apoi nu curg în sistemele de canalizare împreună cu apa
pluvială ci sunt filtrate, reținute în substrat. Acoperișul verde extensiv poate capta aprox. 1,5 kg pe hectar.
Acesta corespunde capacității de captare a unui copac adult. Un acoperiș verde cu sedum captează mai
multe microparticule decât aceeași suprafață de bitum, din cauza iregularității structurii de pe suprafață.
Orașele, de regulă, suferă din cauza fumului de eșapament, așadar acoperișurile cu verdeață au efect
pozitiv asupra calității aerului. O sporire cu 10-20% a numărului de acoperișuri verzi va contribui
substanțial la înbunătățirii sănătății locuitorilor.

Stimularea biodiversității: Îmbunătățește/păstrează habitatul păsărilor și a insectelor

Oriunde s-ar construi clădiri, microhabitatele sunt de regulă deranjate. Acoperișul verde ajută la
reconstrucția acestora și ajută la restaurarea ciclului biologic. Acoperișurile cu verdeață oferă un important

17
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

refugiu pentru microhabitate. Puteți stimula biodiversitatea prin alegerea corectă a grosimii substratului și
printr-o varietate largă de plante.
Potrivit unor studii efectuate în Elveția și Anglia, acoperișurile verzi pot oferi adăpost chiar pentru insecte
rare, fluturi pe cale de dispariție.

Fig.11
Retenția apei pluviale: Sisteme de canalizare mai puțin solicitate și ca urmare, mai puține
reversări
Fiind rezultatul încălzirii globale, ploile torențiale au devenit obișnuite. Un avantaj important al
acoperișului verde este evitarea suprasolicitării sistemului de scurgere și de canalizare. Structura
acoperișului verde permite retenția unei cantități importante de apă care ulterior prin evaporare contribuie
la reducerea temperaturii mediului ambiant. Un alt efect la fel de important este efectul de încetinire a
drenajului apei, astfel sistemele pluviale sunt protejate de cantitățile mari de apă cu care s-ar confrunta, ele
fiind înglobate în structura acoperișului verde și drenate în timp. Studiile au arătat că în cazul unei ploi
ușoare prelungite de cca 18 ore acoperișurile verzi cu înclinație de 12 grade si substrat vegetal de 14 cm,
drenarea apei a început la 12 ore după oprirea ploii și a continuat încă 21 de ore după oprirea ploii.
Filtrarea apei pluviale: Un mediu mai curat
Acoperișurile verzi nu numai că rețin mari cantități de apă meteorică, dar o și purifică. Apa de ploaie
curge mai întâi pe plante, apoi prin diferitele straturi componente, ajungând doar după aceea în scurgere,
astfel fiind filtrată. Studiul realizat de Kohler & Schmidt (1990), arată că 95% din cantitatea de plumb,
18
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

cupru și sulfat de cadmiu și 19% din zinc ce ajunge pe acoperiș cu apa pluvială, rămâne în substrat.
Cantitatea de azotați, azotiți reținuti (provenite din ploile acide) este deasemenea importantă, dar mai greu
de cuantificată.

Avantaje practice

1. Izolare fonică
Avantaj: mediu interior și exterior mai liniștit
2. Rezistență la foc
Este complet ignifug
3. Aspect natural
Avantaj: priveliște frumoasă; verdele are efect calmant și relaxant
4. Nu se utilizează balast pentru protecția acoperișului
Avantaj: Înlocuirea unui material inert cu unul “viu” aspectuos.
5.

Fig.12

19
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

Izolație fonică: mediu interior și exterior mai liniștit

Combinația substratului, plantelor și a aerului din diferitele straturi ale unui acoperiș verde reduc poluarea
fonică. Undele sonore sunt captate și absorbite în loc să fie reflectate cum fac alte materiale de constructii.
Substratul blochează frecvențele joase iar plantele pe cele înalte. Se pot lua, ca exemplu, zgomotul
produs de avioane, dar și cel de la o ploaie torențială sau furtună. Acoperișul cu verdeață vă asigură un
birou, locuință mai liniștit(ă) și un mediu urban mai plăcut.
Acoperișul verde poate reduce zgomotul perceput cu până la 8 db. Nu pare semnificativ, dar pentru
oameni, reducerea cu 10 db a nivelului sonor înseamnă cu 50% mai puțin zgomot. Izolarea fonică depinde
de grosimea sistemului de acoperiș verde și gradul de îmbibare cu apă a substratului. Cu cît este mai gros,
izolarea este cu atât mai eficace.
În 2004, Dunnett & Kingsbury au măsurat reducerea cu 5db a zgomotului din vecinătatea
aeroportului din Frankfurt am Main, după instalarea unui acoperiș verde de 10 cm grosime. Deasemenea
Prof. Dr. Gernot Minke in alt studiu a arătat că 12 cm de substrat umed poate reduce zgomotul cu 40 db.
iar cea de 20 cm cu cca 46 db.

Fig.13
Rezistență la foc
În Germania acoperișurile verzi sunt considerate „acoperișuri solide” deoarece ele nu ard și sunt complet
ignifuge în cazul în care grosimea substratului depășește 3 cm grosime.

20
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

Protecție împotriva radiațiilor electromagnetice:

Studiile efectuate de specialistul german Prof. Dr. Gernot Minke de la Universitatea Kassel au dovedit că
acoperișurile verzi reduc efectele radiațiilor electromagnetice. Astfel un acoperiș verde format dintr-un
strat de termoizolație de 20 cm, strat de drenaj, un substrat gros de 16 cm și vegetație extensivă formată
din plante erbacee reduce radiațiile din intervalul de 2 Gigahertz (în care operează majoritatea rețelelor
mobile de telecomunicații) cu 24 de decibeli ceea ce reprezintă o reducere de cca 99%. Dacă aceasta este
completată cu dale de gazon groase de 20 cm efectul de reducere al radiațiilor electromagnetice este de
99,9999%.

Aspect natural: Frumos la ochi, efect calmant, relaxant al verdelui

Ariile dens populate, de regulă, nu au suficient spațiu verde pentru locuitori. Acoperișurile verzi oferă
celor din jur o priveliște plăcută, îmbunătățind calitatea vieții urbane. Studiile demonstrează efectul
psihologic relaxant al zonelor verzi. O plimbare într-o grădină botanică reduce tensiunea arterială și scade
pulsul. Un alt studiu ne arată o accentuare a recuperării după condiții de stres.
Nu mai este nevoie de balast sau pietriș pe acoperiș:
Înlocuirea unui material inert cu unul “viu” aspectuos Unele acoperișuri au nevoie de balast pentru fixare.
Acoperișul verde standard are o greutate saturată de cca. 85 kg/mp (se pot realiza și sisteme de la 35
kg/mp). Pe de altă parte, din cauza rădăcinilor plantelor, sistemul formează un amalgam, ca o singură
entitate. Așadar, instalând acoperiș verde nu mai este nevoie de balast sau pietriș.
Fie că este vorba de o hala industrială proiectată cu acoperiș verde cu vegetatație extensivă avînd
un rol primar ecologic, sau clădire de birouri cu terase verzi intensive reprezentative, sau un centru
comercial cu aspect futurist fiind prevăzut cu parcare pe acoperiș si terasă verde intensiv tip peisaj totul
trebuie să pornească de la faza de proiectare minuțioasă. Indiferent dacă se doreste un acoperiș verde
intensiv sau unul extensiv, de tip peisaj sau de tip grădină, sau dacă structura de rezistență a acoperișului
actual obligă la asumarea unor concesii care impun realizarea unui acoperiș cu vegetație ultraușoară sau
ușoară, dacăse doreste o grădină verticală amplasată pe pereții interiori sau exteriori pentru un aspect
spectaculos, sau doar pentru o izolare fonică accentuată, sau ca funcția ecologică al acoperișului verde să
fie completată de montarea de panouri solare o consultanță de specialitate este cea mai buna alegere.

21
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI
Facultatea de Inginerie si Agronomie

CAPITOLUL III. DETERMINAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI AI

CONSTRUCTIEI SUPORT. PROIECTAREA SI FUNCTIONALITATEA LOR

Pentru realizarea acoperisurilor verzi este nevoie de un support pe care, inca din faza de proiectare,
trebuie sa aiba calculate toate fortele pe care le suporta constructia in ansamblu dar si pe structure
separate.
Terenul pe care se construieste se masoara sa stabilesc datele geodezice

22