TEHNICA SOCIOMETRICĂ, INSTRUMENT PRIVILEGIAT DE

MĂSURĂ SOCIALĂ

1. PREZENTAREA GENERALĂ A TESTULUI

Sociometria, ca metodă, este legată de numele psihosociologului, de origine română, Iacob

Levi Moreno (născut la Bucureşti în 1892). Încă din timpul primului război mondial, pe când se afla
în S.U.A., iniţiatorul metodei, a observat că oamenii aveau un randament mai bun în muncă şi îşi
găseau mai uşor echilibrul psihic, dacă se organizau în mod liber, pornind de ,,alegeri spontane’’,
decât atunci când trebuiau să urmeze sau să respecte un ,,plan’’, sau ,, indicaţii preţioase’’ primite
din afara grupului din care făceau parte. Instrumentul pe care l-a pus la punct Moreno ne poate ajuta
în următoarele direcţii:
 să evidenţiem neconcordanţa dintre ,,asociaţiile prescrise’’ şi ,,asociaţiile preferate’’;
 să evidenţiem neconcordanţa dintre ,,relaţiile formale’’(oficiale) şi ,,relaţiile
informale’’(afective), radiografiind, astfel, ,,câmpul afectiv’’ din cadrul microgrupurilor.
,,Alegerile sociometrice’’ sunt reprezentate descriptiv în matrici sociometrice (tabele cu
dublă intrare, de regulă) şi prin sociograme (figuri imaginare). În aceste reprezentări se pot citi:
alegerile rciproce; alegerile unilaterale; respingerile reciproce sau unilaterale; cazurile de membrii
ai grupului care sunt ,,izolaţi’’; relaţiile socioafective între ,,atomii sociali’’, adică între componenţii
grupurilor studiate. Testul sociometric ne va prezenta, astfel, statutul fiecărui individ în grupul din
care face parte, expansiunea lui afectivă şi popularitatea de care se bucură, în funcţie de numărul
de ,,alegeri’’ şi ,,respingeri’’, de locul ocupat în ,,clasamentul voturilor’’ obţinute.
Perioada de pregătire a testului presupune susţinerea unui instuctaj, cu cei cărora urmează să
li se aplice testul. Acesta ar trebui să parcurgă următoarele puncte:
 motivele aplicării testului:
 ,,am vrea ca în trimestrul următor să schimbăm aşezarea în bănci şi ne interesează
opţiunile voastre’’;
 ,,dorim să restructurăm grupul nostru şi de aceea ne interesează preferinţele voastre în
legătura cu componenţa noii echipe care va fi formată’’.
 asigurarea caracterului confidenţial al testului;
 stabilirea situaţiei de alegere care, la rândul ei, trebuie să cuprindă conţinutul activităţii
subiecţilor;
 circumscrierea ariei preferenţiale (clasă şcolară, loc de muncă);
 precizarea criteriului testului (aşezarea în bănci, desfăşurarea unei activităţi de cercetare
ştiinţifică, petrecerea timpului liber);
 ordinea de preferinţă (pe cel pe care îl apreciaţi cel mai mult îl veţi trece pe primul loc, pe
următorul pe locul doi etc.).

2. MODUL DE PRELUCRARE A REZULTATELOR

Sociomatricea este un tabel cu dublă intrare, în care se trec toţi membrii grupului investigat,
cu alegerile sau respingerile emise sau primite de fiecare. Pe orizontală, în dreptul fiecărui subiect,
figurează alegerile sau respingerile făcute de el, iar pe verticală, alegerile şi respingerile primite de
fiecare subiect, de la toţi ceilalţi membrii ai grupului. Însumarea datelor de pe orizontală ne va
indica gradul de expansivitate afectivă al fiecărui subiect, în timp ce pe verticală, locul ocupat de
individ în cadrul grupului, deci statutul său sociometric.
Sociograma reprezintă redarea grafică a relaţiilor afectiv-simpatetice dintre membrii
grupului. Ea poate îmbrăca două forme:
  individuală, când redă situaţia relaţiilor afective doar a unui singur individ din cadrul
grupului;
 colectivă, când redă situaţia relaţiilor dintre absolut toţi membrii grupului.
Indicii sociometrici se calculează pornind de la datele înscrise în sociomatrice, fie de la cele
ce sunt figurate în sociogramă. Pe baza lor putem afla o multitudine de informaţii despre individ sau
grup, cum ar fi:
 locul individului în cadrul grupului;
 poziţia ocupată de individ în grup (statutul său sociometric);
 expansivitatea afectivă a fiecărui membru al grupului, determinată de numărul de alegeri
făcute în cadrul grupului;
 gradul în care preferinţele unui subiect sunt cunoscute de ceilalţi membrii ai grupului
(transparenţa relaţiilor);
 gradul în care un subiect ghiceşte exact alegerile emise de toţi ceilalţi membrii ai grupului
(transpătrunderea relaţiilor).
Indicele de statut sociometric al membrilor grupului este dependent de numărul de alegeri
primite de fiecare.
alegeri primite de x
Iss= ; N - numărul membrilor din grup;
N -1
Mult mai sensibil în determinarea poziţiei unei persoane în interiorul grupului, din care face parte,
este indicele de statut preferenţial al unui membru al grupului:
alegeri - respingeri primite de x
Isp=
N -1
În continuare, vom prezenta conţinutul testului sociometric aşa cum este el prezentat de
Vasile Miftode în cartea sa Metodologia sociologică (1995).

TEST SOCIOMETRIC
adresat elevilor, studenţilor şi tinerilor muncitori

1. Numele şi prenumele......................................................…….
2. Vârsta...............................................................................……
3. Sexul........................................................................................
4. Locul naşterii.................................................................……..
5. Locul de muncă........................................................................
6. Profesia tatălui.........................................................................
7. Meseria (profesia) dorită.........................................................
8. Aprecierea profesională...........................................................
9. Dacă ţi s-ar cere să alegi, cu care dintre colegi vei prefera să munceşti în aceeaşi clasă (echipă) ?
Enumeră în ordine trei:
......................................................................................................
10. Cu care dintre colegi vei prefera să petreci timpul liber (serate, excursii etc.)? Enumeră în
ordine trei:
......................................................................................................
11. Care dintre colegi crezi că te preferă?
a) Să lucreze cu tine. Enumeră în ordine trei:
...............................................................................…..
b) Să petreacă timpul liber cu tine. Enumeră în ordine trei:
..............................................................................…..
12. Dacă ar depinde de tine, pe cine ai prefera ca şef de clasă (echipă)?
Enumeră în ordine trei:....................................................………
13. Enumeră în ordine trei colegi cu care nu preferi să lucrezi în aceeaşi clasă (echipă):
............................................................
14. Enumeră în ordine trei colegi cu care nu preferi să-ţi petreci timpul liber. Enumeră în ordine
trei: .....................................................................................................
15. Enumeră în ordine trei colegi care crezi că nu te preferă.
a) să lucreze cu tine:....................................................……
b) să-şi petreacă timpul liber cu tine:...................................
16. Enumeră în ordine trei colegi care îţi sunt indiferenţi (nu-i preferi, nu-i respingi).
a) să lucreze cu tine:.......................................................…..
b) să-şi petreacă timpul liber cu tine:............................…...
17. Enumeră în ordine trei colegi cărora crezi că le este indiferent:
a) dacă lucrezi cu ei: .................................................……..
b) dacă petreci timpul liber cu ei: ..............................…….

Vă mulţumim !

Pentru o mai bună înţelegere a celor prezentate până acum, vom exemplifica pe un grup
format din 13 persoane, 8 bărbaţi şi 5 femei, căruia i se aplică tehnica sociometrică (Zlate, M. &
Zlate, C., 1982). Scopul este determinat de împărţirea în trei subgrupe, care vor lucra la trei mese
diferite. Poate fi vorba de un grup de muncă, grup de elevi sau de studenţi la activităţi practice.
Dat fiind faptul că alegerile şi respingerile se fac într-o anumită ordine de preferinţe, primul
subiect ales primeşte 3 puncte (deci +3), cel de-al doilea 2 puncte (+2), iar cel de-al treilea doar un
singur punct (+1). La fel se procedează cu respingerile: primul respins primeşte 3 puncte (-3)
ş.a.m.d. . Datele culese se înscriu în sociomatricea grupului.
Sociomatricea grupului

1F 2F 3B 4B 5F 6F 7B 8B 9B 10B 11B 12B 13F

1F  +3 +1 +2 -1 -2 -3
2F  -3 -2 +2 +1 -1 +3
3B +3 +1  +2 -3 -1 -2
4B -1 +2  -2 +3 -3 +1
5F -1  +2 +3 +1 -2 -3
6F +1 +2 -3  +3 -2 -1
7B -1 +2 +3  +1 -2 -3
8B -2 -1 +3 +2 +1  -3
9B -2 -3  +3 +1 -1 +2
10B -1 -3 +2 +1  +2 +3
11B -2 +3 +2 -3 -1  +1
12B +2 -3 +1 +3  -2
13F +3 -2 +1 +2 -3 
Aleg. Prim. 3/6 2/4 4/10 2/4 2/5 4/8 7/14 2/2 3/3 3/8 2/4 0/0 5/10
Brute/valorizate
Resp. Prim. 1/2 4/6 1/3 6/11 2/6 0/0 0/0 2/5 7/15 3/3 2/4 8/19 1/2
Brute/valorizate
Indice de statut 0.16 -0.16 0.25 -0.33 0 0.33 0.58 0 -0.33 0 0 -0.66 0.33
preferenţial
0.33 -0.16 0.58 -0.58 -0.08 0.66 1.16 -0.25 -1 0.41 0 -1.58 0.66
Repartizarea membrilor grupului în funcţie de indicele de statut
preferenţial

Nr. preferinţelor Nr. subiecţilor cu Isp Valoarea

(alegeri - acelaşi nr. de psihiosocială
respingeri) preferinţe de tip preferenţial
7 1 0.58/1.16 Foarte
6 0 - populari
5 0 -
4 2 0.33/0.66 Populari
3 1 0.25/0.58
2 1 0.16/0.33 Acceptaţi
1 0 -
0 4 0 Indiferenţi
-1 0 -
-2 1 -0,16/-0.16
-3 0 -
-4 2 -0.33 Respinşi
-5 0 -
-6 0 -
-7 0 -
-8 1 -0.66/-1.58