1.

Metode şi tehnici de cunoaştere a grupurilor

a. Tehnica sociometrică
Tehnica sociometrică iniţiată de J. L. MORENO, psihosociolog american de origine română,
reprezintă un ansamblu de procedee articulate între ele:
 Testul sociometric;
 Sociomatricea;
 Sociograma;
 Indicii sociometrici;

Testul sociometric reprezintă un instrument prin care se măsoară relaţiile afectiv

simpatetice dintre membrii grupului. În general, testul sociometric permite cunoaşterea relaţiilor
interpersonale afectiv-simpatetice, de preferinţă sau de respingere, din interiorul grupului, poziţia
ocupată de fiecare membru al grupului în raport cu ceilalţi (lideri, marginalizaţi, ignoraţi, respinşi
etc.), existenţa unor eventuale tensiuni sau conflicte latente în grup, posibila scindare a grupului
în mai multe subgrupuri, atmosfera socio-afectivă, gradul de coeziune al grupului, toate, însă,
într-o anumită situaţie de viaţă.
Se poate prezenta sub forma unui interviu (atunci când se aplică şcolarilor mici) sau sub
forma unui chestionar, ale cărui întrebări îi pun pe elevi sa-şi exprime preferinţele pentru colegii
din clasă cu care ar dori să stea în aceeaşi bancă, sau să-şi petreacă timpul liber, ori să colaboreze
în realizarea diferitelor tipuri de activităţi şcolare etc.
Instructajul va trebui să cuprindă:
 motivarea aplicării testului (exemplu, “am vrea ca în trimestrul următor să schimbăm
aşezarea în bănci ţinând seama de preferinţele voastre”);
 asigurarea caracterului confidenţial al testului (exemplu, ”răspunsurile voastre nu vor fi
aduse la cunoştinţa colegilor”);
 determinarea situaţiei de alegere (exemplu, “va trebui să indicaţi pe cine anume preferaţi,
pe cine nu preferaţi”; “va trebui să răspundeţi prin nominalizări, nu prin formulări de
tipul “cu toţi”, “cu nici unul”, “nu este cazul”);
 limitarea sau nelimitarea alegerilor (”alegeţi câţi vreţi, după cum credeţi de cuviinţă”);
 ordinea de preferinţă (de exemplu, pe cel pe care îl doriţi cel mai mult îl treceţi pe primul
loc, pe un altul pe locul doi, şi aşa mai departe”).
Aplicarea testului va fi precedată de câteva atenţionari ale elevilor, de genul: “să nu
comunice între ei; să răspundă la toate întrebările, să fie sinceri în răspunsuri, să îi ia în
consideraţie pe toţi membrii grupului, chiar dacă vreunul dintre ei nu este prezent în momentul
aplicării testului” .

Sociomatricea este un instrument utilizat pentru “despuierea’răspunsurilor primite din

partea elevilor la testul sociometric. Se prezintă sub forma unui tabel cu dublă intrare, care are
înscrişi, atât pe orizontală, cât şi pe verticală, pe toţi membrii grupului. Fiecare este notat prin
iniţialele numelui şi prenumelui, cu specificarea, eventual, a sexului celui care l-a completat
(F/B). Diagonala sociomatricei este haşurată, întrucât un membru al grupului nu se poate alege
pe el însuşi. Dacă, de exemplu, fiecărui membru al grupului i s-a solicitat să exprime câte trei
alegeri şi trei respingeri, notarea acestora se va face pe orizontală, în dreptul iniţialelor
corespunzătoare elevului care le-a formulat, în felul următor: în căsuţa corespunzătoare primului
coleg ales se va nota (+3), cel ales pe locul al doilea va primi (+2), iar cel ales pe locul al treilea
va primi (+1);
la fel se procedează şi cu respingerile, numai că primul respins va primi (–3), al doilea, (-2), al
treilea, (-1). După înscrierea punctelor primite de fiecare, în dreptul fiecărui subiect vor figura,
pe orizontală, alegerile sau respingerile emise, iar pe verticală alegerile şi respingerile primite de
la
toţi ceilalţi membrii ai grupului.
A B C D E F G
A ----- +3 -3 -1 +2 +1 -2
B +3 ----- +1 -2 +2 -3 -1
C +1 +2 ----- +3 -1 -2 -3
D -1 -2 -3 ----- +1 +2 +3
E -3 -1 +2 +1 ----- +3 -2
F -2 +3 +1 -1 -3 ----- +2
G -3 -2 -1 +3 +1 +2 -----
Alegeri 2/4 3/8 3/4 3/7 4/6 4/8 2/5
primite
(brute/
valoriz.)
Respingeri 4/9 3/5 3/7 3/4 2/5 2/5 4/8
primite
(b/v)
Indice -0,83 +0,5 - 0,5 +0,5 +0,1 +0,5 -0,5
de statut
preferential

A B C D E F G
A ----- - + + -
B + ------- +
C - ------- + - +
D - + ------- - +
E + ------ + -
F + - + ------- -
G - + + - ------
ISP 0 0 0.33 0.16 0.16 0 -0.16

Indicele ei de statut preferenţial, calculat după formula Isp = alegeri-respingeri primite / N-1
(unde N = numărul membrilor din grup).

Indicele expansivităţii sociometrice, obţinut prin însumarea datelor de pe orizontală (atunci când
nu se cere limitarea numărului alegerilor şi al respingerilor); cu cât valoarea indicelui este mai
mare, cu atât individul este mai bine integrat în grup.
Indicele integrării în grup, care se măsoară raportând numărul persoanelor care au primit alegeri,
la numărul persoanelor care nu au primit nici o alegere; valoarea ridicată a acestui indice
exprimă o bună integrare a grupului.
Indicele coerenţei grupului se calculează după formula I = R⋅q/U⋅p, unde R = numărul
alegerilor reciproce, U = numărul alegerilor unilaterale; p este raportul dintre numărul alegerilor
permise si
numărul membrilor grupului, iar q = 1 – p.

Detalii privind numeroşii indicatori posibil de calculat şi multitudinea aspectelor în legatură cu

structura preferenţială a grupului respectiv pot fi găsite în lucrările lui M. ZLATE, C. ZLATE
(1982); S. CHELCEA (1995, 1998), L. VLĂSCEANU (1982, 1986).

Sociograma constituie un instrument de reprezentare grafică a configuraţiei relaţiilor referenţiale

existente în interiorul grupului. Ea se întocmeşte pe baza datelor înscrise în sociomatrice şi pune
în evidenţă caracterul reciproc sau unilateral al relaţiilor de alegere ori de respingere, tipologia
reţelelor şi a structurilor simpatetice din interiorul grupului (“perechi”, “triunghiuri”, “lanţuri”),
precum şi “liderii” informali în jurul cărora se grupează ceilalţi colegi, sau cine sunt
“marginalizaţii” din punct de vedere preferenţial. Se pot alcătui sociograme individuale, pentru a
reda poziţia unui anumit elev în contextul preferinţelor de grup şi sociograme colective, care
redau situaţia relaţiilor dintre toţi membrii grupului.
Cel mai des utilizată este aşa-numita “sociogramă ţintă”, alcătuită din mai multe cercuri
concentrice; în primul, cel din mijloc, vor fi reprezentaţi elevii cei mai populari din grup, care au
obţinut cel mai înalt indice de statut preferenţial, iar în celelalte, în funcţie de valoarea indicilor
obţinuţi, cei “acceptaţi”, apoi cei “indiferenţi”, ajungând ca în cercul din margine să fie cuprinşi
cei “respinşi”. În construcţia sociogramelor se folosesc diferite semne convenţionale. Spre
exemplu, băieţii sunt reprezentaţi prin semnul , fetele prin semnul , preferinţele unilaterale prin ;
preferintele reciproce prin ; respingerile unilaterale şi respingerile reciproce prin şi În figura de
mai jos prezentăm, cu titlu de exemplu, o “sociogramă-ţintă”: primul cerc, cel din mijloc, va
avea valoarea +3 şi va conţine subiecţii foarte populari, care au obţinut un indice de statut
preferenţial situat între +2 si +3; cel de al doilea va avea valoarea de +2 şi va conţine elevii
“simpatizaţi”, cel de al treilea va avea valoarea +1 şi va conţine subiecţii “acceptaţi”, cercul al
patrulea va avea valoarea 0 (zero) şi va conţine subiecţii care sunt indiferenţi colegilor lor, iar
ultimul cerc va avea valoarea -1 şi va conţine subiecţii respinşi.
 B

A C

F
D

E
G
 b. Identificarea personalităţii interpersonale
c. Profilul psihosocial al grupului
Profilul psihosocial al grupului este o metodă de reprezentare grafică a gradului în care
grupul posedă anumite proprietăţi considerate de psiho-sociologi definitorii pentru un grup mic.
Informaţiile privind proprietăţile grupului respectiv sunt obţinute în urma aplicării şi prelucrării
unui chestionar de evaluare. Aplicarea metodei presupune parcurgerea mai multor etape:
1. Pregătirea grupului în vederea aplicării chestionarului constă în organizarea unei discuţii
preliminare cu întreaga clasă, pentru explicarea unor termeni mai dificili care vor fi întâlniţi în
chestionar (de exemplu, “consens”, “statute”, “constanţă” ş.a.). În plus, grupul va fi instruit în
legătură cu completarea foilor de răspuns ale chestionarului: de exemplu, vor primi 16 întrebări,
iar în dreptul fiecăreia vor trebui să scrie o notă de la 1 la 5, după cum apreciază că articularitatea
vizată de întrebare este prezentă în clasa lor “într-o foarte mică măsură” (1 punct); “într-o mică
măsură” (2 puncte); “într-o oarecare măsură” (3 puncte); “într-o mare măsură” (4 puncte); “într-o
foarte mare măsură” (5 puncte).
2. Aplicarea chestionarului presupune distribuirea formularelor cu întrebări sau dictarea lor şi
cotarea răspunsului de către elevi.
Reproducem mai jos întrebările chestionarului, aşa cum au fost ele redactate de autorii
citaţi:
CHESTIONAR
1. “În ce măsură există atitudini şi comportamente asemănătoare la membrii grupului dv.?
2. În ce măsură membrii grupului dv. manifestă conduite de supunere, acceptare, aderenţă şi
traducere în fapt a prescripţiilor normelor de grup?
3. În ce măsură grupul dv. poate să se autoregleze, să se organizeze şi să se conducă prin sine
însuşi, fără intervenţii din afară?
4. În ce măsură membrii grupului dv. sunt uniţi, acţionează unitar?
5. În ce măsură grupul dv. îşi realizează scopurile şi sarcinile propuse?
6. În ce măsură grupul dv. funcţionează independent de un alt grup?
7. În ce măsură grupul dv. controlează conduita şi acţiunile membrilor săi?
8. În ce măsură în grupul dv. statutele şi rolurile membrilor sunt strict delimitate şi ierarhizate?
9. În ce măsură admite grupul dv. cooptarea sau pătrunderea în grup a unor noi membri?
10. În ce măsură permite grupul dv. manifestarea unor idei sau comportamente diferite, variate?
11. În ce măsură se caracterizează grupul dv. prin asemănarea caracteristicilor sociale şi
psihologice ale membrilor săi?
12. În ce măsură membrii grupului dv. se simt bine, satisfăcuţi, fericiţi în cadrul grupului, simt
plăcerea de a fi în grup?
13. În ce măsură membrii grupului dv. sunt apropiaţi între ei?
14. În ce măsură grupul este considerat ca având un sens pentru membrii săi?
15. În ce măsură membrii grupului acţionează, muncesc pentru grup?
16. În ce măsură grupul dv. se caracterizează prin constanţă, stabilitate şi durabilitate în timp? ”

3. Construirea profilului psihosocial al grupului reprezintă cea de a treia etapă în care, mai întâi,
se calculează, pentru fiecare întrebare, mediile notelor acordate de elevii clasei, apoi fiecare
medie se marchează grafic printr-un punct pe un tablou, de genul celui de mai jos, iar în final,
prin unirea punctelor, se obţine profilul psihosocial al grupului clasei respective.
În acest tablou, prezentat spre exemplificare, numerele de ordine ale particularităţilor grupului
corespund numărului fiecărei întrebări din chestionarul prezentat anterior, ceea ce înseamnă, de
pildă, că întrebarea 1din chestionar este relevantă pentru “consensul” existent în grupul respectiv.

Proba de autocunoastere prin intermediul colegilor

Proba poate fi aplicata in scopul interventiei educationale prin stimularea proceselor de

autocunoastere si intercunoastere.
Sarcina
1. Se solicita elevilor sa noteze pe o foaie de hartie principalele trasaturi de personalitate pe care
le apreciaza ei insisi ca le poseda (nu se specifica un anumit numar de trasaturi) :
2. Se cere elevilor sa realizeze un numar de N-1 biletele (N= numarul elevilor din clasa) pe care
vor nota, ca si pentru ei insisi, principalele trasaturi de personalitate ale colegilor (fara a li se
impune un anumit numar de trasaturi si fara a fi nevoie sa se semneze) ;

Observatie : se atrage atentia elevilor asupra seriozitatii si responsabilitatii presupuse de aceasta proba,
pentru a nu leza in mod gratuit personalitatea vreunuia dintre colegi. Este de preferat sa dea un bilet gol
sau incomplet decat sa noteze la intamplare atribute oarecare.

3. Sunt mentionate unul cate unul numarul elevilor dupa catalog acordandu-se timpul necesar
colegilor sa noteze pe biletele caracteristicile de personalitate ale fiecaruia dintre ei ;
4. Biletelele sunt adunate de profesor (diriginte) in cate un plic cu numele fiecarui elev pentru a
le analiza inainte de a le inmana fiecaruia dintre cei vizati ;
5. Comentarea de catre profesor (diriginte) a diferitelor situatii care ar putea sa apara :
- daca elevul obtine o caracterizare mult diferita de a sa, se va intreba daca se cunoaste
suficient, cantarind veridicitatea parerilor despre sine dar si ale celorlalti, in functie de
dorintele si aspiratiile sale dar si de comportamentul pe care la manifestat pana in acel
moment ;
- daca cineva obtine atribute foarte diverse trebuie sa se intrebe daca are sau nu o personalitate
suficient de conturata ori daca nu cumva manifesta inconsecventa in comportamentul sau ;
- daca un elev obtine un numar mare de biletele albe sau un numar mic de trasaturi este cazul
sa-si puna problema daca are cumva o fire prea retrasa care nu permite sa fie cunoscut.
Importanta
Pe baza rezultatelor obtinute se pot organiza activitati de consiliere individuala sau de grup,
deiverse activitati extrascolare menite sa contribuie la sporirea gradului de autocunoastere si
intercunoastere.
 2. Tipuri de relaţii interpersonale: relaţii de intercunoaştere, relaţii de
intercomunicare, relaţii socioafective preferenţiale
3. Întocmirea unui model de fişă de caracterizare psihosocială a clasei de elevi

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţine concluziile investigaţiilor asupra
unei clase de elevi. Ea reprezintă o informare esenţializată asupra caracteristicilor clasei
respective. Rubricile fişei oferă, totodată, profesorilor indicaţii asupra faptelor pe care trebuie
să le cerceteze în continuare şi care sunt considerate necesare pentru o bună cunoaştere a unui
grup şcolar. În şcoli profesorii utilizează diverse alte tipuri de fişe (fişa medicală, fişa
psihologică, fişa pedagogică pe obiecte, fişa psihopedagogică sau fişa individuală a elevului), dar
spre deosebire de fişa clasei, ele sunt destinate sistematizării datelor despre caracteristicile unui
singur elev, cu particularităţile sale individuale, nu despre un întreg colectiv şcolar.
Fişa de caracterizare a clasei reprezintă un instrument de lucru în mâna profesorului şi
indeplineşte mai multe funcţii:
• Fixează cadrul de cunoaştere a grupului clasei de elevi, indicând aspectele care trebuie să fie
abordate;
• Ordonează şi prezintă într-o manieră sistematică datele obţinute în urma investigaţiilor
întreprinse asupra grupului;
• Informează permanent profesorii care preiau clasa respectivă asupra caracteristicilor
colectivului de elevi cu care urmează să lucreze;
• Direcţionează procesul formativ desfăşurat în şcoală în vederea educării capacităţilor de
integrare socială a elevilor care compun clasa şcolară la care se referă fişa respectivă;
Oferă indicatori de evaluare a eficienţei acţiunilor educative întreprinse pentru a-i ajuta pe elevi
să se dezvolte în planul social.

Ca şi în cazul celorlalte tipuri de fişe psihopedagogice, gradul de eficienţă al fişei clasei de elevi
este condiţionat de respectarea unor criterii metodologice (MUSTER D., 1971, pg. 39):
• Criteriul completitudinii – să permită acoperirea tuturor aspectelor definitorii pentru specificul
unui grup;
• Criteriul selectării – din multitudinea fenomenelor de grup descrise în literatura de cercetare să
se concentreze asupra acelora care sunt utile profesorilor pentru realizarea obiectivelor lor
educative;
• Criteriul sistematizării – să permită o ordonare logică a informaţiei şi să scoată în evidenţă
aspectele specifice ale unei clase de elevi;
• Criteriul accesibilităţii – să poată fi completată şi cercetată cu uşurinţă de toate persoanele
implicate în procesul educativ.

Conţinutul fişei de caracterizare a clasei de elevi se grupează în patru mari secţiuni: informaţii
generale, dinamica grupului, specificul clasei ca microgrup social, concluzii (CRISTEA S.,
CONSTANTINESCU C., 1998).
Şcoala………………………. Localitatea……………………………Clasa:…………………….

FIŞA DE CARACTERIZARE A CLASEI

I. INFORMAŢII GENERALE

1. Nr. elevi:………..; Nr. băieţi:…….; Nr. fete:…….

2. Profesiile părinţilor/nr. cazuri;

􀂉 …………………………./
􀂉 …………………………/
􀂉 …………………………/

3. Starea sănătăţii/ nr. cazuri

􀂉 ………………………../
􀂉 ………………………../

4. Situaţia la învăţătură:
􀂉 Mediile generale ale clasei în anii precedenţi (anul/media):
• ………/……..
• ………/……..
• ………./……. Etc.

5. Elevi cu aptitudini deosebite/domenii/ nr. cazuri

􀂉 Aptitudini sportive/……….
􀂉 Aptitudini artistice/……….
􀂉 Aptitudini matematice/…….
􀂉 Aptitudini tehnice/…………. Etc.

Elevi care ridică probleme/ nr cazuri

􀂉 Probleme sociale/…..
􀂉 Probleme la învăţătură/…….
􀂉 Probleme comportamentale/…….

6. Starea generală de disciplină a colectivului:……….

7. Perspectiva colectivului:……………………………

II. DINAMICA GRUPULUI

1. Gradul de coeziune colectivului:

• Colectivul clasei este în formare (marcaţi situaţiile constatate)
􀂉 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nr. elevi………);
􀂉 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupului majoritar, dominant (nr. elevi…….);
􀂉 Există mai multe subgrupuri labile (nr. subgrupuri/ nr. elevi….../…..

Colectivul clasei este format

􀂉 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total sau majoritar al membrilor?
………………………………………………
􀂉 Ajungerea la acord presupune discuţii, confruntare de puncte de vedere?
……………………………………………………………….
􀂉 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci când se trece de la o sarcină la alta?
………………………………………...

2. Scopul dominant imediat al colectivului………..

3. Scopul de perspectivă al colectivului………………..

III. SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP

● Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determină

la cei mai mulţi (marcaţi):
􀂃 Conformism (respectarea normelor de grup)
􀂃 Autonomie (independenţa în raport cu alte grupuri)
􀂃 Respingere/ acceptare a noilor veniţi;
􀂃 Plăcerea apartenenţei la grup
􀂃 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup
􀂃 Alte aspecte