Portofoliul

Masterand ORMENISAN Luminița

AN I
2019
 I. TESTUL SOCIOMETRIC

Jocul elevilor de la clasa pregătitoare

Am utilizat testul sociometric ca fiind instrumentul principal si punct de plecare în

cunoașterea diferitelor aspecte a procesului de interacțiune ce se manifestă în colectivul clasei
Pregătitoare, privind alegerea preferențială a colegilor în timpul joucului specific activităților
liber alese. Am avut în vederea aspectele relaționale ale elevului si ale grupului în totalitatea
sa. Toate aprecierile, interpretările și rezultatele obținute în urma prelucrării sunt dependente
de fidelitatea datelor oferite de test. Fidelitatea depindinzând de sinceritatea răspunsurilor la
întrebarile testului.
Testul sociometric prezent constă în formularea două întrebari prin intermediul
cărora se solicită fiecarui elev să-și exprime simpatiile și antipatiile față de ceilalți colegi ai
săi. Solicitarea constând în numirea a maximum doi colegi pentru fiecare întrebare,
nedepășind numărul maxim indicat. Întrebările au ca referință alegerea colegilor de joacă, în
timpul activităților liber alese. Explicând că ordinea preferințelor reflectă valoarea
descrescătoare a simpatiilor/antipatiilor, adică primul coleg numit este cel mai preferat/sau cel
mai respins.
Am folosit instructajul verbal pentru a primi răspunsurile solicitate de la elevi în
cauză. Am aplicat testul sub forma orală, asupra unui șantion de 20 de elevi cu vârste cuprinse
între 6 și 7 ani,din cadrul aceleași clase, explicândule acestora scopul cercetării: pentru ca
fiecare elev să-și cunoască locul în grup și să fie luate măsuri ameliorative pentru elevii
problematici/să avem la clasă un grup cât mai prietenos. Deoarece la clasa Pregătitoare elevii
nu știu să citească și să scrie, am chemat pe fiecare elev în parte și am completat fița de test cu
numele elevului chestionat și răspunsurile date cu numele colegilor, apoi am realizat matricea
sociometrică acordând semnul plus pentru colegul simpatic ales și semnul minus pentru
colegul respins, antipatic.Am păstrat confidențialitatea privind numele elevilor, codândule cu
numere de la 0 la 20, de exemplu pentru Luca Adrian nu am pus abrevierea L.A. ci numărul
zero (0). Copiii sunt elevii școlii Gimnaziale nr.1, din Bocșa, județul Caraș-Severin. Am
recoltat răspunsurile fără a ține cont de noțiunea timpului, ci mizând pe încrederea elevilor și
confortul lor psihic, fără a pune presiune sau a se simți stresați ori neconfortabil.

1
 TESTUL SOCIOMETRIC

Jocul elevilor la clasa pregătitoare

Nume și prenume elev:

Vârsta :

Întrebări:
1. Numește doi dintre colegii tăi cu care ai vrea să te joci dimineaţă, la
activităţile liber alese (pe centre). Spune-i în ordinea preferințelor.
Răspuns 1............................
Răspuns 2..............................

2. Numește doi dintre colegii tăi cu care nu ai vrea să te joci dimineaţă, la

activităţile liber alese (pe centre). Spune-i în ordinea preferințelor.
Răspuns 1............................
Răspuns 2..............................

2
 II. SOCIOGRAMA

Unitatea de învățământ : Școala Gimnazială Nr.1,Bocșa , Jud. Caraș-Severin

Clasa: Pregătitoare
Efectiv de lucru: 20 de elevi
Educatoare: Nagy Ofelia
Criteriu: Alegerea partenerilor de joacă la activitățile liber- alese
Număr de alegeri: 2

Matricea sociometrică

Pentru a asigura confidenţialitatea răspunsurilor, am codificat numele copiilor cu

numere de la 1 la 20, ordinea fiind aleatorie şi nu alfabetică. Am obţinut următoarele
răspunsuri, pe care le-am așezat în matricea sociometrică din tabelul nr.1:
Tabelul nr.1: Matricea sociometrică:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 + + - -
2 + + - -
3 + + - -
4 + + - -
5 - + - +
6 + + - -
7 + - - +
8 - + - +
9 - + + -
10 + + - -
11 - - + +
12 - - + +
13 - - + +
14 - + + _
15 - - + +
16 + + - -
17 + + - -
18 + + - -
19 - + - +
20 + + - -
∑A
/
3/5 4/0 3/0 2/0 2/0 3/6 3/5 5/2 1/0 0/1 1/5 1/5 2/0 2/0 1/2 2/1 1/2 1/1 1/2 2/3
∑R
3/ 4/ 3/ 2/ 2/ 3/ 3/ 5/ 1/ 0/ 1/ 1/ 2/ 2/ 1/ 2/ 1/ 1/ 1/ 2/
Iss 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19
Is -2/ 4/ 3/ 2/ 2/ -3/ -2/ 3/ 1/ -1/ -4/ -4/ 2/ 2/ -1/ 1/ -1/ 0/ -1/ -1/
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19

3
p

Aceste răspunsuri au fost înregistrate în matricea sociometrică şi interpretate cu

ajutorul indicilor sociometrici iar rezultatul fiind pentru indicele de coeziune a grupului de la
clasa pregătitoare de 2,16.
Calcularea indicelui de status preferențial s-a făcut prin formula
Isp=nr. de alegeri –nr. de respingeri
N-1
Pe orizontală sunt trecute atracţiile notate cu semnul matematic minus,iar
respingerile acordate de fiecare copil colegilor de grupă sunt notate cu semnul matematic
plus.
Legendă:
∑A=suma alegerilor
Iss= indicele de status sociometric
∑R= suma respingerilor
Isp= indicele de status preferenţial
U=51: numărul de relaţii unilaterale
R=13:numărul de relaţii reciproce
p = coeficient de calcul 2/19
q =17/19:coeficient de calcul
k = numărul de alegeri permise
N = 19:numărul maxim de alegeri posibile /sau numărul de membri ai grupului

4
SOCIOGRAMA

5
 Interpretarea rezultatelor

Pe baza sociogramelor şi a indicilor sociometrici realizaţi, am observat ca în cadrul

grupului de elevi de la Clasa Pregătitoare există o oarecare omogenitate, nedistingându-se
încă nici un lider, probabil şi din cauza vârstei mici a copiilor (6-7 ani). Cele mai multe
alegeri au fost în număr de 5 din 19 posibile. În general, majoritatea alegerilor au fost
determinate de relațiile afective dintre elevi, acest lucru fiind valabil şi la respingeri.
Liderul cu punctajul cel mai mare este așezat în centrul cercului numarul 1cerc
numerotat astfel de la interior spre exterior. Cu cât un elev are un punctaj mai mic cu atât se
depărtează mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup.
La alegeri am avut foarte multe relaţii reciproce. Copiii împărtăşesc aşadar
preferinţele, şi-au format grupuri de joacă, însă în cazul respingerilor am avut doar 2 relaţii
reciproce. Majoritatea copiilor au respins copii care nu i-au respins la rândul lor, deoarece,
cred eu, la această vârstă respingerile sunt destul de flexibile.
Un singur copil nu are nici o atracţie, dar nu are decât o respingere, ceea ce arată că
el este mai degrabă ignorat decât respins, poate şi datorită faptului că a lipsit foarte mult de la
grădiniţă, fiind un copil care se îmbolnăveşte uşor.

6
 În cadrul grupei este format şi un microgrup (numit popular bisericuță) de 3 copii
care se preferă reciproc, deci un grup care s-a desprins de restul copiilor, aflând totodată
motivul închegării acestui grup ca fiind relațiile de vecinătate a casei unde locuiesc.
S-a observat că sunt preferaţi copiii care sunt prietenoşi, veseli şi mai puţin cei
mofturoşi.
Copiii mai retraşi, deşi sunt copii isteţi, sunt ignoraţi sau chiar respinşi. De asemenea,
respinşi sunt şi copiii care sunt alintaţi si nu respectă regulile grupei sau copiii care au
probleme de conduită (agresivitate) pe care-i izolează sau îi învinovățesc pentru proasta
funcționare a grupului etc.
Există elevi a căror incluziune socială este mai redusă.Ei au o relație cu uniidintre
membrii microgrupurilor, însă nu sunt integrați
Indicele de coeziune al grupului este 2,16 ; ceea ce ne arată că este un grup destul de
legat, dar în care există micro-grupulețe /miniechipe de joacă delimitate. Indicele de coeziune,
precum şi numărul de relaţii reciproce în atrageri este destul de mare și ne arată o coeziune
destul de ridicată a grupului.
Unul dintre elevi nu are nici o respingere, posibil pentru că nu prea frecventează
orele de la clasă, fiind un elev venit în urmă cu două săptămâni prin transfer din altă localitate
și e abia la începutul integrării, și care este destul de liniștit și cumpătat.
Coeziunea grupului este redată prin sociograma atracțiilor ce evidențează un colectiv
cu un grad de legătură unitară ridicată.

Măsuri ameliorative

În vederea integrării copiilor care sunt mai timizi şi retraşi, în cadrul colectivului de
la Clasa Pregătitoare, se poate opta pe metode educaționale de responsabilizare și creştere a
stimei de sine. În cadrul activităţilor pe echipe, se pot roti cât mai des copiii pentru a le da
posibilitatea să interacţioneze mai des. Se poate încerca, prin colaborarea cu părinţii să se
faciliteze legături între copiii care se resping sau se ignoră la nivelul grupei.Ca de exemplu
vizite la domiciliu pentru petrecerea timpului liber având diverse activități comune ca :
vizionarea de filme, citirea unei cărți pe roluri, jocuri de masă și de societate (Monopoly,
twister, rummy etc. )

7
8
 III. CHESTIONAR

Colegul meu

Pentru o mai bună înțelegere și cunoaștere a elevilor am realizat un chestionar ,

alcătuit din 5 întrebări cu răspunsuri liber alese. Elevi trebuie să răspundă cu numele colegilor
in aceași clasă. Sarcina elevilor este de a răspunde celor 5 întrebări alegând un singur nume de
coleg, dintre cei aflați la Clasa Pregătitoare.
Am utilizat chestionarul ca instrumentul secundar de cunoaștere a coeziunii grupului
în timpul activității de joc liber ales, pe care , l-am corelat cu testul sociometric.
Și în acest caz am folosit instructajul verbal pentru a primi răspunsurile solicitate de
la elevi în cauză. Am aplicat chestionarul sub forma orală, asupra unui șantion de 20 de elevi
cu vârste cuprinse între 6 și 7 ani, din cadrul aceleiași clase, explicândule acestora scopul
cercetării: pentru ca nici un elev să fie marginalizat și să descoperim colegul care ne poate fi
de ajutor în diverse situații problematice (liderul de grup).
Cele 5 întrebări se referă la personalitatea elevilor care sunt percepuți de către ceilalți
ca fiind: populari, izolați, agresivi, lideri, triști sau veseli.
Deoarece la Clasa Pregătitoare elevii nu știu să citească și să scrie, am chemat pe
fiecare elev în parte și am completat fișa de test cu numele elevului chestionat și răspunsurile
date cu numele colegilor, apoi am realizat diagrama cu suma totala a alegerilor pentru fiecare
elev numit la fiecare întrebare. Și în acest caz, am păstrat confidențialitatea privind numele
elevilor, codândule cu numere de la 0 la 20, de exemplu pentru Luca Adrian nu am pus
abrevierea L.A. ci numărul zero (0). Copiii sunt elevii școlii Gimnaziale nr.1 , din Bocșa,
județul Caraș-Severin. Am recoltat răspunsurile fără a ține cont de noțiunea timpului, ci
mizând pe încrederea elevilor și confortul lor psihic, fără a pune presiune sau a se simți
stresați ori neconfortabil.

9
 CHESTIONAR

Colegul meu

Nume și prenume elev:

Vârsta :

1. Numește colegul care crezi că este cel mai popular din clasă......................
2. Numește colegul care crezi că este cel mai izolat din clasă......................
3. Numește colegul care crezi că este cel mai agresiv din clasă......................
4. Numește colegul care crezi că este cel mai bun lider/sef din clasă.............
5. Numește colegul care crezi că este cel mai trist din clasă......................

10
 Interpretarea rezultatelor

În tabelul nr. 1 cu răspunsurile eșantionului Clasei Pregătitoare putem observa de

câte ori a fost numit, un elev de către ceilalți colegi, prin răspunsurile date la întrebările
chestionarului.

Tabelul nr.1 cu răspunsurile eșantionului Clasei Pregătitoare

Î/E 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 9 4 2 3
2 19
3 5 9 5
4 4 3 12
5 7 6 3 2

Î-numărul specific întrebărilor

E- numele elevilor
- Numele elevilor reprezentat prin numere matematice
- Numărul specific intrebarilor din chestionar
- Numărul alegerilor facute din totalul de 19 elevi ( excluzându-se pe sine însuși din
grupul de 20)

Corelarea răspunsurilor alese de către colegi cu numele elevilor dominanți.

1. Numește colegul care crezi că este cel mai popular din clasă.
Răspuns cu numărul ce reprezintă numele elevilor aleși :
- elevul cu nr.2 a fost ales de către 9 colegi;
- elevul cu nr.3 a fost ales de către 4 colegi;
- elevul cu nr.4a fost ales de către 2 colegi;
- elevul cu nr.5 a fost ales de către 3 colegi;

2. Numește colegul care crezi că este cel mai izolat din clasă......................
Răspuns cu numărul ce reprezintă numele elevilor aleși :
- elevul cu nr.1 a fost ales de către 19 colegi;

3. Numește colegul care crezi că este cel mai agresiv din clasă......................
Răspunsurile cu numărul ce reprezintă numele elevilor aleși :
- elevul cu nr.1 a fost ales de către 5 colegi;
- elevul cu nr.6 a fost ales de către 9 colegi;

11
 - elevul cu nr.12 a fost ales de către 5 colegi;

4. Numește colegul care crezi că este cel mai bun lider/sef din clasă.............
Răspuns cu numărul ce reprezintă numele elevilor aleși :
- elevul cu nr.1 a fost ales de către 4 colegi;
- elevul cu nr.6 a fost ales de către 3 colegi;
- elevul cu nr.8 a fost ales de către 12 colegi;

5. Numește colegul care crezi că este cel mai trist din clasă......................
Răspuns cu numărul ce reprezintă numele elevilor aleși :
- elevul cu nr.2 a fost ales de către 7 colegi;
- elevul cu nr.3 a fost ales de către 6 colegi;
- elevul cu nr.4 a fost ales de către 3 colegi;
- elevul cu nr.5 a fost ales de către 2 colegi;

Algerea preferențială a colegilor din Clasa Pregatitoare

În urma răspunsurilor primite, putem concluziona că elevul cel mai popular este nr.2
ales din 9/19 , elevul care are potențial de lider este cel cu nr. 8 ales de către 12 /19 colegi; că
elevul cel mai izolat nr.1 ales de către 19/19 colegi ,colegul perceput ca având un
comportament agresiv este elevul cu nr. 6 ales de 9/19 colegi și colegul ca având o stare de
spirit întristată este cel cu nr.2 ales de către 7/19 colegi.

12
 Observând dinamica relațiilor dintre elevi și statutul pe care îl atribuie altor colegi,
din perspectiva afectivă, pe baza răspunsurilor oferite detectăm ca reprezentanți ai elevilor cu
personalitate extrinsecă elevii cu nr. 2, nr.8, nr.6 și elevii cu personalitate intrisecă sunt cei cu
nr.1, nr.2.
Dacă facem o corelație cu sociograma atracțiilor și sociograma respingerilor ,
observăm că răspunsurile sunt apropoape la fel, elevii cu personalitate extrinsecă cei cu nr. 2
și nr.8 fac parte din sociograma atracțiilor , iar elevii cu personalitate intrisecă fac parte din
sociograma respinșilor cei nr.1 și nr.2, alăturându-se și elevul cu nr.6 ca fiind neintegrat în
grup, din cauza hiperactivității, impulsivității date de comportamentul agresiv.
Aflând totodată de la învățătorul clasei că elevul cu nr.6 este diagnosticat cu ADHD
și are certificat de orientare școlare, implicit probleme de integrare în cadrul grupului.
Elevii valorifică comportamentele pozitive ca fiind atractive: cele de ajutor, cele în
care râd împreună, iar comportamentele negative cele care nu se poate întreține un dialog
eficient, o comunicare deschisă, comportamente care se lasă cu tatonări sau agresiuni fizice
ori verbale, comportamente de distrugere și opoziționism și comportamente de
autodistrugere(izolarea, tristețea).
Recomandăm ca învățătorul să utilizeze metode de incluziune educațională pentru o
mai bună adaptare a elevilor problematici la viața grupului școlar .

BIBLIOGRAFIE

Resurse materiale

13
 1. Ababei Camelia (2010) - Cunoașterea elevilor și învățarea personalizată, Editura
Rovimed, București;
2. Bonțila George (1971) - Culegere de teste psihologice de nivel și aptitudini, Editura
Centrul de documentare și publicații al Ministrului Muncii, București
3. Cosmovici, A., (1998) - Psihologie școlară, Editura Polirom, București;
4. Cosmovici, A., (1999) - Managementul clasei de elevi, Editura Polirom, București;
5. Iucu, R., (2006) -Psihologia școlară, Editura Polirom, București.

Resurse electronice

https://www.slideshare.net/onoirina/exemplu-detestsociometric13-copy
https://www.scribd.com/document/81921186/testul-sociometric
https://www.scribd.com/doc/78928093/Sociograma
https://sociogram.soft112.com/
https://www.penitenciarul.ro/wp-content/uploads/2017/09/George-Bontila-Culegere-de-Teste-
Psihologice-de-Nivel-Si-Aptitudini-.pdf
https://www.academia.edu/25449845/clasa_de_elevi_ca_grup_social
https://www.concursurilecomper.ro/rip/2014/martie2014/30-TrincLauraCarmen-
Metodele_interactive.pdf
http://sspt.md/biblioteca/carti/Romita_B._Iucu_-_Managementul_clasei_de_elevi.pdf

14