SOCIOGRAMA.

TESTUL SOCIOMETRIC
Testul sociometric, menit sa furnizeze informatia primara, cere membrilor unui grup avnd limite bine precizate (spre exemplu, o clasa de elevi, un colecti 424x236e v de munca etc.) sa indice colegii cu care ar dori sa se asocieze n vederea unei actiuni concrete sau n cadrul unei situatii viitoare. Este vorba deci de a pune subiectii n conditii naturale de alegere si nu de un joc platonic asigurndu-se o motivatie reala. Studiul sociometric are o tripla orientare: n primul rnd cunoasterea de catre diriginte/psiholog a afinitatilor exprimate de membrii grupului si implicit a relatiilor din cadrul colectivului; n al doilea rnd o cunoastere mai buna de catre elevi a propriilor lor pozitii n grup; si n al treilea rnd, dar nu cel din urma, mbunatatirea relatiilor si a climatului psihosocial a grupului scolar prin actiuni psihologice specifice. Asa ar fi, de exemplu, n scoala: aranjarea sau rearanjarea copiilor n banci, organizarea pe grupe de lucrari practice, optiunile n pragul unei excursii sau calatorii (vecini de compartiment), expedierea unei ilustrate sau a unei carti postale (n timpul vacantei, ori aflndu-se n tabara) , alegerea unui responsabil sau a unui delegat, indicarea prietenilor sau a colegilor mai apropiati din clasa, numirea partenerilor preferati n joc etc. Testul sociometric ca instrument de masurare a atractiilor si repulsiilor ce se manifesta ntre indivizii ce compun un grup mic, pna la treizeci de subiecti, este un chestionar simplu, ce contine doua grupe de ntrebari: a) Pentru b) Pentru masurarea respingerilor. masurarea atractiilor;

Dupa aplicarea testelor se trece la urmatorul pas si anume evaluarea rezultatelor, nsa acest aspect comporta mai multe etape: 1 Codificarea numelui subiectilor. Codificarea se va face dupa ce testele respective se amesteca pentru a nu fi ntr-o anume ordine, folosindu-se, n acest caz, literele alfabetului. Astfel fiecare subiect va primi un numar de cod, respectiv o litera din alfabet; 2 Se stabileste punctajul pentru fiecare alegere. Acordarea punctajului faciliteaza calcularea scorului si desprinderea unor concluzii necesare. Pentru simplificarea calculelor si facilitarea operatiilor se va proceda astfel: pentru alegerea facuta pe locul I se vor acorda 3 puncte, pentru cea de pe locul II -2 puncte, iar pentru cea din pozitia a III-a 1 punct. Pentru ncurajarea fenomenelor pozitive de grup si crearea unui colectiv puternic, profesorul diriginte trebuie sa cunoasca temeinic viata grupului, relatiile interpersonale, prezenta microgrupurilor, a individualitatilor. Din interactiunea ntre membrii colectivului unei clase iau nastere atitudini de o mare variabilitate; se manifesta atractii si respingeri din nfruntarea carora rezulta identitatea grupului. Persoana care intreprinde ancheta concreta trebuie sa fie cunoscuta deja subiectilor, fara sa se afle insa in contact sistematic cu ei sau in raporturi ierarhice directe. Evident, urmeaza sa se asigure anonimatul riguros al raspunsurilor si rezultatelor individuale, orice indiscretie fata de membrii grupului sau fata d cadrele ierarhice este contraindicata. 1. Se ntocmeste sociomatricea - un tabel cu dubla intrare, n care membrii grupului sunt notati att pe verticala ct si pe orizontala;

2. 3.

Se noteaza cu "+" relatiile de preferinta si cu " -" relatiile de respingere; Se calculeaza indicii sociometrici:
I=

A (alegeri ) - R (respingeri) , unde N1

N = numarul subiectilor din cadrul grupului Prin aceasta formula se stabileste indicele de statut preferential al subiectilor. Statutele pot fi: pozitive, negative, zero, ceea ce indica existenta unor subiecti populari, acceptati, indiferenti sau izolati afectiv (marginalizati) n cadrul grupului. Este de asteptat ca actionand asupra relatiilor interpersonale de grup sa putem exercita indirect o anumita inraurire asupra reusitei scolare si invers. In ceea ce priveste cunoasterea psihologica a elevilor, a tinerilor, in general, testul sociometric poate furniza o informatie pretioasa atat prin confruntarea datelor selective si perceptive obtinute in ancheta, cat si prin totalizarea motivarii alegerilor/respingerilor care denota modul cum este proiectat in afara individul de catre grupul sau de apartenenta. Informatia ce se colecteaza pe aceasta baza, poate fi utilizata in scop formativ: se comunica persoanelor in cauza opinia colectiva despre ei, evitandu-se, bineinteles, orice nominalizare. In cadrul unor convorbiri individuale, subiectul este facut constient de calitati sau defecte pe care le ignora, desi le poseda -; conform relatarii grupului. Se sconteaza, in felul acesta, reducerea cotei de iluzie in perceptia propriei pozitii in grup sau se elimina anumite lacune perceptive, ceea ce favorizeaza formarea unei imagini de sine mult mai juste. Am aplicat testul sociometric elevilor din clasa a 8-a C cu urmatoarele intrebari: 1. Numeste trei din colegii tai, cu care ai dori sa fii in grupa din laboratorul AEL a).................. b)................. c).................. 2. Indica, mai departe, trei din colegii tai pe care nu-i doresti deloc alaturi de tine in grupa din laboratorul AEL: a).................. b)................. c).................. Motivati alegerea sau respingerea facuta. Precizari: - ncercati sa fiti foarte sincer; - raspunsurile vor ramane secrete si nu vor influenta in niciun fel relatiile voastre; - lucrarile trebuie semnate Am alcatuit matricea sociometrica, dupa care am prelucrat datele intr-un tabel. Nr. preferinte 17 15 10 Nr. subiecti preferinte 1 1 2 cu aceleasi ISP 0,94 0,83 0,55 Valoare psihosociala de tip preferential POPULARI

7 6 5 4 3 2 1 0 -1 -3 -9 -16 -19

1 1 2 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1

0,38 0,33 0,27 0,22 0,16 0,11 0,05 0 -0,05 -0,16 -0,50 -0,88 -1,05

ACCEPTATI

INDIFERENTI MARGINALIZATI

Am introdus in testul sociometric si intrebari referitoare la modul cum isi prezinta subiectii propria lor situatie socio-afectiva in grup. In consecinta, la fiecare criteriu am adaugat intrebari simetrice despre reciprocitatea relatiei: "De cine crezi ca vei fi ales/respins Astfel, am aplicat un alt test sociometric elevilor clasei a 8-a C, cu urmatoarele intrebari: 1. Care sunt colegii fata de care te simti cel mai apropiat din clasa? Numeste-i in ordinea preferintei: I.................. II.................. III................................................................. 2. Care sunt colegii fata de care te simti mai indepartat in clasa? Numeste-i in ordinea preferintei: I.................. II................. III................................................................ 3. Ce colegi te considera cel mai apropiat? I................................................................. II............................................................... III.............................................................. 4. Ce colegi te considera mai indepartat? I................................................................ II............................................................... III............................................................. Obs.- pe orizontala sunt trecuteatractiile si respingerile acordate de fiecare elev colegilor, inordinea preferintelor (locul I, II sau III) si asteptarile acestora. Dupacompletarea ntregului tabel, se efectueaza calculul scorului. Pentruaceasta se procedeaza dupa cum urmeaza. Se cauta pe coloana n care suntnscrise atractiile si se identifica de cte ori si pe ce pozitie a

fostales subiectul analizat. Din exemplul prezentat, rezulta ca subiectul A afost preferat de catre subiectul H pe locul I (1x3); subiectul I pe loculI (1x3); subiectul K pe locul I (1x3); subiectul L pe locul I (1x3);subiectul N pe locul i (1x2); subiectul O pe locul I (1x3); subiectul Qpe locul I (1x3); subiectul R pe locul III (1x1); subiectul S pe locul I(1x3). nsumnd punctajul acumulat, rezulta 24 puncte, ce vor fi nscrisen coloana de "SCOR" la capitolul "+". Calculelecontinua pna cnd fiecare subiect va avea nscris punctajul pozitiv(eventual 0) acumulat. Se trece la calcularea coloanei ce reflectarespingerile exprimate cu privire la fiecare subiect, procedndu-se naceiasi maniera. n exemplul utilizat de noi, rezulta ca subiectul A aacumulat 0 puncte, ce sunt nscrise n coloana "- ". Dupacompletarea coloanei negative prin efectuarea sumei algebrice, secalculeaza scorul final. n exemplul prezentat mai sus, subiectul A aobtinut 24 puncte n coloana "+" si 0 puncte n coloana "-". Rezulta un scor final de "+24" puncte, ce vor finscrise n coloana "TOTAL".

SOCIOGRAMA COLECTIVA A ALEGERILOR SOCIOGRAMA COLECTIVA A RESPINGERILOR

desenate

cu

sageti

cu

sens

Atractiile reciproce sunt dublu (culoare

rosie). Respingerile reciproce sunt desenate cu sageti cu sens dublu (culoare Atractiile unilaterale sunt desnate cu sageata neagra. unilaterale sunt desenate cu sageata neagra. Urmeaza etapa n care, pe baza sociomatricei (Tabelului de scoruri) si a sociogramelor prezentate mai sus, se fac interpretarile corespunzatoare, se desprind concluziile cu privire la sistemul relational din cadrul grupului experimental. Se depisteaza existenta liderului informal. Acesta este subiectul care nregistreaza cel mai mare punctaj pozitiv n cadrul tabelului de scoruri, iar n sociograma, de regula, se situeaza ntr-o pozitie centrala, catre care se ndreapta cel mai mare numar de sageti, alegeri. n cazul nostru subiectul A este liderul sociometric, deoarece a dobndit maximum de punctaj pozitiv (+24) si este ales de 9 persoane din totalul de 19. Confirmarea leadership-ului sociometric exercitat de A se verifica prin faptul ca el nu este tinta nici unei respingeri si n plus, uneste indivizi aflati n opozitie (I si Q), jucnd astfel rolul de "liant" al grupului. Dupa cum se poate observa din sociograma colectiva a alegerilor subiectii C si F joaca si ei un rol important, situndu-se printre "preferatii" grupului. Subiectul C nsumeaza 16 puncte, fiind ales de 7 persoane din 19. Att liderul grupului, ct si subiectul C au o imagine de sine dezvoltata si structurata armonios, fiind constienti de pozitia lor n grup. Subiectul E este izolat, desigur, dar nu este ctusi de putin respins. El este ceea ce se numeste un adevarat izolat, deoarece nimeni nu-l alege, dar nici nu-l respinge. Reintegrarea acestuia n grup este obligatorie si se poate face cu ajutorul subiectilor C si F, doua persoane importante din grup si care se afla pe lista preferintelor subiectului n cauza. Interesanta este pozitia fiecarui subiect figurat n exemplul nostru, dar sa mai alegem un caz. n ceea cel priveste pe Q care nregistreaza (- 36) puncte din 14 respingeri nregistrate la adresa lui din totalul de 19. De aici putem conclude ca Q este un exclus sociometric, fiind respins chiar si de liderul grupului, se impune depistarea cauzelor acestor pozitii si adoptarea unor masuri de prevenire a unor disfunctionalitati ce pot aparea. Se poate interveni asupra lui prin intermediul subiectilor A, F, M, conform preferintelor lui, explicndu-le acestora ct de albastra). Respingerile

importanta este coeziunea grupului. Ceea ce este interesant la acest subiect este ca el este constient de pozitia sa. Subiectii I si G se afla ntr-o pozitie similara lui Q, doar ca I nsumeaza (- 18) puncte din 10 respingeri, iar G (- 16) din 8 respingeri. n acest caz se poate interveni asupra lui I prin intermediul subiectilor A si M, care nu-l resping si pe care subiectul I i prefera; iar asupra lui G se poate interveni prin intermediul subiectilor B, J, C. Subiectul H, are si el o pozitie interesanta. El obtine (- 1) punct din nsumarea lui +4 cu - 5 punctaj obtinut din trei alegeri si trei respingeri, ceea ce ne determina sa afirmam ca acesta este un subiect controversat, cu o atitudine inconsecventa, eventual cu prea mare ncarcatura subiectiva n ceea ce ntreprinde. III. Concluzii privind directiile de actiune pentru a mari gradul de coeziune Principalele directii de actiune sunt: 1 Avantajul sociogramelor este acela de a oferi o radiografie a starii relatiilor pozitive si negative la un moment dat si la o situatie data, putnd fi radical diferit pentru o alta situatie. 2 Cunoasterea modului n care evolueaza colectivul: ne intereseaza modul cum se structureaza spontan grupul, care sunt relatiile neoficiale ce apar n grup. Tot din schema relatiilor de grup se pot obtine informatii referitoare la membrii izolati ai colectivului, cei care nu reusesc sa se adapteze, cei care sunt cei mai agreati (n cazul nostru A, C, F) sau personajele mai putin agreate (Q). 3 Cunoasterea stadiului atins n formarea coeziunii: calcularea indicelui de coeziune naintea unei etape importante pentru grup si la o perioada oarecare dupa aceea ne va arata eficacitatea demersurilor ntreprinse. Calcularea indicelui n diferite etape ne va dezvalui n ce directie evolueaza grupul: creste coeziunea, stagneaza sau se afla n regres. Fenomenele care pot produce astfel de modificari sunt numeroase ca atare, este nu numai recomandabil, ci si necesar sa se procedeze periodic la aplicarea testului sociometric si implicit la compararea rezultatelor si depistarea factorilor care au produs modificarile respective. Cele doua instrumente de investigare pot constitui un sprijin deosebit n cunoasterea fundamentelor socioafective ale unui grup, care scapa de obicei observatiei directe; dar mai ales ofera posibilitatea unei actiuni, a unei interventii asupra grupului, care sa tina cont de organizarea sa interna, pentru mbunatatirea functionarii acestuia, ameliorarea coeziunii de grup, dar si n reconstituirea unor echipe omogene.