TEHNICA SOCIOMETRIC Un grup social reprezinta un ansamblu de indi izi intre care e!

ista relatii bine definite si in care fiecare individ are constiinta apartenentei la grup" Membrii unui grup au o anumita structura# $unctioneaza dupa reguli prestabilite# au interese comune si urmaresc realizarea unor scopuri speci$ice# bine delimitate" %roprietatile grupurilor mici au $ost analizate in multe lucrari de specialitate& Robert '" (ales# Interaction process analysis: a method for the study of small groups ) M"A" (an*# +"," -o.nson# Dinamique des group et education. Le group-classe) -"+" Moreno# Fondements de la sociometrie) Roger Mucc.ielli# La dinamique des groups) Ac.im Mi.u# Sociometria) Ioan Nicola# Dirigintele si sintalitatea colectivului de elevi# Editura didactic/ si pedagogic/# (ucuresti# 0123) I" Ionescu# Sociologia scolii etc"
0" Marimea grupului mic este 4ntre 5 si 567 89 de membri" +imita superioara este dependenta si de durata $unctionarii grupului ca unitate de sine statatoare" :" Relatiile dintre membri grupului sunt directe# de tipul ;$ace to $ace;# aceasta 4nsemn4nd ca $iecare poate comunica si e$ectua sc.imb de in$ormatii cu toti ceilalti# mmembrii 4si coordoneaza reciproc intentiile si preocuparile# model4ndu7se unii pe altii" 5" 'iecare grup se caracterizeaza printr7o structura configurationala proprie# care rezulta din interdependenta statutelor si rolurilor membrilor din care este $ormat" 8" Coeziunea grupului constituie o rezultanta a concentrarii tuturor $ortelor ce actioneaza asupra indi izilor pentru a se mentine 4n cadrul grupului" Coeziunea este considerata ca $iind o conditie indispensabila aparitiei si actiunii unor norme comune acceptate la ni elul grupului" <rupul actioneaza ca unitate de sine statatoare numai 4n momentul c4nd a atins un ni el minim de coeziune" 6" Dinamica grupului subliniaza ca grupul se a$la 4ntr7o continua miscare si trans$ormare# 4ntr7un proces ne4ntrerupt de adaptare si acomodare" Se poate orbi de dinamica sa interna =trans$ormarile structurii interne# a personalitatii membrilor> si de o dinamica e!terna =trans$ormarile ce au loc 4ntre grup si socialul 4n care e prins>" ?" <rupurile se constituie 4n ederea realizarii unor scopuri si rezol arii unor sarcini" Structura informala se caracterizeaza prin aceea ca interactiunea dintre membri grupului de ele i# nu este impusa sau reglementata din e!terior# ea este rezultatul $iresc# natural si spontan al relatiilor intersubiecti e# psi.ologice ce se stabilesc 4ntre membri" Acestea sunt relatii interpersonale 4ntre personalitati di$erite# care se in$luenteaza reciproc# se percep# comunica# actioneaza si reactioneaza unii 4n raport cu altii# se cunosc# se apropie# se asociaza# se 4ndragesc# se a@uta# se 4mprietenesc sau dimpotri a# se suspecteaza# de in gelosi# se resping etc" An $unctie de aceste relatii in$ormale apar liderii in$ormali =persoane pre$erate>" Baca liderii $ormali se impun mai ales 4n irtutea rolului si $unctiei pe care le detin# liderii in$ormali se impun 4n irtutea unor calitati personale apreciate de colegii lor"

An Cunoasterea si activitatea grupurilor# M" Clate si C" Clate prezintD cite a te.nici de cercetare a grupurilor sociale& monogra$ia grupurilor# obser atia sistemica a grupurilor pe baza categoriilor in$ormationale# te.nica sociometrica pro$ilul psi.osociologic al grupurilor etc" Consensul =e!istenta atitudinilor asemanatoare in grup> Con$ormismul = respectarea normelor grupului> Autoorganizarea =capacitatea grupului de a se organiza singur> Coeziunea =unitatea grupului> E$icienta =indeplinirea cu succes a obiecti elor> Autonomia grupului# capacitatea de a se descurca# $ace $aED problemelor Controlul =grupul ca mi@loc de control a actiunilor membrilor>

'olosindu7le# putem e idenEia&

 Strati$icarea =poziEionarea membrilor 4n grup> %ermeabilitatea =acceptarea altor membri> 'le!ibilitatea =mani$estarea unor comportamente ariate> Omogenitatea =similaritatea psi.ologica si sociala a membrilor> %lacerea apartenentei la grup Intimitatea =apropierea psi.icD intre membri> 'orta# puterea# autoritatea grupului %articiparea =actiunea 4n grup# pentru grup> Stabilitatea =persistenta in timp a grupului> etc" <rupul are o unitate structuralD 4n dinamicD" BacD utilizDm tehnica sociometric obEinem in$ormaEii care ne permit sD studiem grupul 4n totalitatea sa" Te.nica sociometricD a dat originalitate sociologiei 4n SUA" %entru a pricepe mecanismele Fi posibilitDEile acestei te.nici pe care AS o poate utiliza 4n inter enEiile sale# acesta trebuie sD7Fi lDmureascD& raporturile membrului grupului cu etno7socio7cultura# ce este ;relati ismul cultural;# cum se construieFte identitatea individual !i social 4n @ocul social 4n care $iecare cautD sD $ie cGt mai asemDnDtor cu membrii =sub>socioculturii de apartenenED Fi de a se distinge pGnD la a se crede unicat># ce este conFtiinEa de sine# stima de sine# ce sunt rolurile sociale# ce este status7ul# caracteristicile comportamentelor interacEionale ale oamenilor 4n grupuri mici Fi 4n grupuri mari etc"

BacD pornim de la etimologia termenului# sociometrie ar 4nsemna m surarea rela"iilor interpersonale 4n grup# plecGnd de la pre$erinEele Fi repulsiile membrilor"
'iind medic# dupD primul rDzboi mondial# -" +" Moreno =nDscut 4n RomGnia> a $ost detaFat 4ntr7un campus de re$ugiaEi =EDrani Fi meFteFugari din Tirol> cu misia de a7i 4ngri@i" AceFtia $useserD plasaEi 4n barDci la 4ntGmplare# stDteau 4ng.esuiEi Fi se certau tot timpul" +ui Moreno i7a enit ideea sD7i grupeze pe baza ;a$initDEilor electi e;" %entru aceasta# le7a dat cGte o $oaie pe care sD scrie cu cine ar rea sD stea 4n aceeaFi baracD Fi cu cine nu" %e aceastD bazD# el a compus o ;sc.emD; 4n care $iecare $amilie era reprezentatD printr7un cerc# iar atracEiile Fi respingerile prin sDgeEi" Unele $amilii erau mai pre$erate =sau mai respinse> ca altele" BupD ce a rearan@at $amiliile pe baza a$initDEilor lor# liniFtea s7a instaurat 4n ;campus;" An 01:6# Moreno a emigrat 4n SUA# unde a obEinut o catedrD la Uni ersitatea din NeH IorJ" An curGnd# c.iar preFedintele Roose elt a a@uns sD se intereseze de cercetDrile sale# pentru a rezol a probleme sociale reale& emigraEia 4n masD# disputele dintre $uncEionari etc" Te.nica a de enit Fi mai recunoscutD dupD ce# 4n 0188# generalul -enJins a $olosit7o pentru ca pe baza ei sD alcDtuiascD ec.ipa@ele escadrilelor din %aci$ic =$iecare pilot 4Fi alegea ast$el 4nsoEitorii# coec.ipierii>"

<" Simmel analizase di$erite con$iguraEii ale grupDrii oamenilor" Diada K spunea el K nu ne spune prea multe despre iaEa interpersonalD# interacEionalD pe care indi idul o resimte independentD de el" Cu studiul relaEiilor dintre trei persoane 4ncepe sociologia" 'uncEiile terEului =celui de7al treilea> s4nt cele de& mediator & 4n cazul unui con$lict# terEul este intermediar Fi $ace posibilD negocierea# dacD este perceput ca neutru# L tertius gaudens M & terEiul trage $oloase de pe urma con$lictului 4ntre ceilalEi doi# $iindcD $iecare a rea sD se alieze cu el# iar el poate L @uca pe douD planuri M#

L despot M care L dezbinD pentru a stDp4niM"

An #$o against one. Coalitions in triads# CaploH distingea alte numeroase coaliEii 4n triade& a 9 9 b tip 5& aPb bOc 9 c tip 8& aNb bOc tip 6& aNbNc a P =b Q c> tip 0& aObOc 9 b tip ?& aNbNc bNc a N =b Q c> etc" a 9 9 c tip :& aNb bOc a P =b Q c>

TerEul intermediar# mediator

i A (

=dacD A Fi ( $ac parte din reEele di$erite# i 4i poate lega sau poate rupe legDtura>
TerEul poate $i reprezentant sau paznic

=r $ace parte din aceeaFi reEea cu A# iar A 4l

r A (

delegD pe r sD7l reprezinte 4n relaEiile cu (# sau sD controleze accesul altora 4n propria retea> etc"

M" 'orsR =4n Les reseau% sociau%> identi$icD terEul& Sampli$icatorS SFta$eta simplDS SFta$eta multiplDS S$iltruU T T T T

Te.nica sociometricD este =relati > simplD" Se construieFte un test sociometric# cu 4ntrebDri ce surprind situaEii sociale di erse# acti itDEi Fi cer membrilor unui grup sD spunD cu cine or sD se asocieze 4n acele situaEii# cu cine

or sD 4ntreprindD acele acti itDEi# Fi pe cei cu care nu ar rea# pe care 4i resping" Cu determina& poziEia# locul# statutul unui membru 4n grup

a@utorul

lui

se

pot

poziEia# locul# 4n c4mpul relaEiilor interpersonale =lider# izolat# ignorat# respins etc"># structura globala a grupului si a subgrupurilor# di erse centre de in$luenta# clici# SbisericuEeUetc" perceptia grupului $aED de un anumit membru# coeziunea de grup etc"

Test sociometric 0" Baca s7ar reorganiza grupa# cu cine ai dori sa $ii din nou colegV Be ceV &. &............. &. '............. &. (............. :" Baca s7ar reorganiza grupa# cu cine nu ai dori sa $ii din nou colegV Be ceV '. &............. '. '............. '. (............. 5" Cine crezi ca te7a ales sD $aci parte din aceeaFi grupDV Be ceV (. &............. (. '............. (. (............. 8" Cine crezi ca te7a respinsV Be ceV ). &............. ). '............. ). (............. etc"

Testul sociometric o$erD doar in$ormaEia brutD 4n legatura cu aspectele relationale ale membrilor Fi grupului 4n totalitatea sa" Toate aprecierile# interpretarile si rezultatele obtinute 4n urma prelucrarii sunt dependente de $idelitatea datelor o$erite de test" 'idelitatea depinde de sinceritatea raspunsurilor la 4ntrebarile testului# sinceritate determinata de test si de modul 4n care a $ost aplicat" 'oarte important este ca 4ntrebarile sa $ie 4n concordanta cu interesele# preocuparile si aspiratiile membrilor" Este necesar sa li se o$ere ele ilor su$iciente moti e pentru a raspunde c4t mai sincer" Antrebarile pot a ea ca re$erinta di erse aspecte sau domenii de interes pentru membri& participarea la sarcini pro$esionale# cooperarea 4n cadrul ec.ipei sporti e# petrecerea timpului liber etc" +a $iecare raspuns se urmareste si moti atia $ormulatD" Etapele aplicarii testului sociometric& a> membrilor grupului li se e!plica scopul cercetarii& 7 $iecare 4si a cunoaste mai bine locul 4n grup# 7 4n repartizarea anumitor sarcini se a tine cont si de pre$erintele interpersonale# 7 se a tine cont de relatiile sociopre$erentiale si 4n structura $ormala a grupului etc) b> se asigurD subiecEii de caracterul con$idential al raspunsurilor) c> se distribuie $ormularele cu 4ntrebari ce urmeaza a $i completate si se e!plica modul de completare) d> se precizeaza caracteristicile situatiei) e> se recolteaza raspunsurile" Testul sociometric se poate $olosi pentru a surprinde e olutia relatiilor colecti ului" Ast$el# el urmeaza a $i administrat periodic# iar rezultatele obtinute pot $i comparate" Trebuie speci$icat $aptul ca reluarea testului la inter ale prea scurte 4i diminueaza e$icacitatea# subiectii orient4ndu7se dupa raspunsurile anterioare"

Rezultatele obEinute se trec 4ntr7un tabel 7 matricea sociometric 7 marcGnd cu Q alegerile Fi cu K respingerile" Tabelul are doua intrari& at4t pe erticala c4t si pe orizontala sunt trecuti membrii colecti ului respecti " %e erticala se trec punctele atribuite din alegerileWrespingerile colegilor nominalizati# iar pe orizontala perceptiile poziti e si negati e atribuite de asemenea colegilor"

Se pot trece Q urile =pre$erinEele> cu culoare rosie 4n dreptul colegilor alesi# pre$erati# iar cu culoare albastra K urile =respingerile> 4n dreptul colegilor respinsi" An capetele de tabel ale matricii sociometrice se calculeaza suma punctelor obtinute din alegeri si respingeri si suma perceptiilor poziti eWnegati e" 'iecare indi id# 4ntr7o sociogramD# nu se alege sau respinge pe sine) numDrul ma!im de alegeri pe care le a putea a ea a $i numDrul ma!im de alegeri minus una) se poate calcula indicele de status social al unui indi id =popularitatea># raportGnd numDrul alegerilor primite e$ecti la numDrul ma!im de alegeri pe care le poate a ea" Indici sociometrici. %e baza datelor brute rezultate din testul sociometric trecute 4n matrice se pot calcula indici sociometrici& 7 indicele status-ului sociometric care ne arata pozitia ocupata de o persoana 4n cadrul grupului si se calculeaza dupa $ormula& I=n/(N-1)# unde n O numarul alegerilor primite de respecti a persoana# * O numarul membrilor grupului" 7 indicele e%pansivitatii sociometrice# adicD determinarea cantitati a a orientarii indi idului spre membrii grupului prin luarea 4n calcul at4t a e!pansi itatii poziti e c4t si a e!pansi itatii negati e&

I = (E+) + (E-) = [(n+) / (N-1) + [(n-) / (N-1) ! unde =nQ> reprezintD numDrul alegerilor emise =n7> O numar de respingeri emise# N O numarul membrilor grupului" 7 indicele sensibilitatii rationale e!prima capacitatea indi idului de a7si e alua propria sa pozitie 4n grup) I = "a / "p# unde Aa este numarul asteptarilor de a $i ales# Ap O numarul alegerilor primite 7 indicele asocierii persoanelor 4n cadrul grupului& I=n/[#(N-1)/$ # unde n O numarul relatiilor simetrice# N O numarul membrilor grupului# J O numarul alegerilor permise etc" Sociograma. %e baza datelor cuprinse 4n matricea sociometrica putem 4ntocmi sociograma care prezinta sub $orma gra$ica relatiile interpersonale din interiorul colecti ului" Ea scoate 4n e identa nu numai locul $iecarui membru ci si di erse tipuri de retele interpersonale" Aceste retele se cuanti$ica 4n sociograma prin di$erite

simboluri gra$ice" ;Structuri tipice; 4n interiorul grupului&

Cel mai mic subgrup este cuplul =care conEine unitatea de sentiment 4n stare purD transmisD de la un indi id la altul# care e idenEiazD bogDEia su$leteascD a omului) pentru descrierea ei riguroasD trebuie sD $olosim noEiunile de ;empatie;# ;trans$er;# ;simpatie;) putem identi$ica relaEii de ;atracEie;# ;respingere;# ;indi$erenED;# ;ignorare; etc">" %utem considera $iecare indi id un ;atom social;# el putGnd a ea relaEii cu indi izi din grupul sDu# dar Fi din alte grupuri =4n $amilie# FcoalD# comunitate# societate>"

E!ista doua categorii de sociograme& indi iduale si colecti e" Cele indi iduale s4nt e!trase din sociograma colecti a si prezinta situatia unui membru asa cum rezulta ea din totalitatea relatiilor cu ceilalti" O sociograma se poate prezenta sub $orma moleculara =asemeni legaturilor dintre molecule> sau sub $orma ;tinta; =relatiile sunt prezentate 4n cadrul unui numar de cercuri concentrice>" Numarul cercurilor din care e $ormata ;tinta; poate $i mai mic sau mai mare 4n $unctie de numarul membrilor sau 4n $unctie de distanta sociometrica dintre ei" Cercurile din interior corespund ni elului de integrare# 4n care se a$la ele ii cu puncta@ul total poziti # iar cercurile din e!terior corespund ni elului de ;neintegrare;# 4n care se a$la ele ii cu puncta@ total negati " +iderul in$ormal al grupului =cu puncta@ul cel mai mare> este asezat 4n centrul cercului numarul 0 =cerc numerotat ast$el de la interior spre e!terior>" Cu c4t un membru are un puncta@ mai mic cu at4t se departeaza de centrul cercului 0 sau c.iar de grup" Sociograma colecti a ne o$era posibilitatea cunoasterii structurii pre$erentiale ce se stabileste 4n interiorul colecti ului# indic4ndu7ne gra$ic cine cu cine relationeaza din punctul de edere al a$initatilor" Alegerile sunt reprezentate printr7o sDgeata rosie# iar respingerile printr7o sageata albastra" Alegerile reciproce ne apar ca o linie continua cu 4r$ 4n ambele sensuri etc" Se utilizeazD cGte a simboluri care sD reprezinte indi izii =de e!emplu# cu % K persoanele de se! $aminin# Fi cu & K persoanele de se! opus> Fi relaEiile dintre ei& atracEie respingere

atracEie reciprocD respingere reciprocD etc" AS poate aran@a indi izii unui grup 4n ordinea ;status;7ului lor social =nu reEine doar determinarea psi.icD a status7ului# ci Fi modul cum indi idul 4Fi @oacD rolurile sociale# ce a ere are# care 4i sunt competenEele etc">" Se poate calcula Fi posibilitatea ca un subiect sD7l aleagD pe altul# posibilitatea ca un subiect sD $ie ales de mai mulEi membri# ;e!pansiunea a$ecti D; =indicele de e!pansi itate a lui A cere raportarea subiecEilor aleFi de A la numDrul total al alegerilor posibile>" +ucrurile pot $i Fi mai mult apro$undate dacD om 4ncerca sD a$lDm relaEiile indirecte =L pe cine crede % c prefer y + V L De cine crede y c va fi respins % V M>" Be mare interes este e idenEierea ;liderului in$ormal;# 4n urma cercetDrii grupului $olosind aceastD te.nicD =liderul nu este 4ntotdeauna L cel popular M) un L om popular M poate sD nu $ie lider>" An urma prelucrDrii datelor testului sociometric# AS poate a$la indi idul pre$erat de cDtre cei mai mulEi din interiorul grupului# ade Dratul lider =in$ormal>) liderul ;$ormal; este cel numit# pus de cDtre cine a sD $ie lider" Be asemenea# AS poate a$la cine sunt ;izolaEii;# cei ;indi$erenEi; grupului# cei ignoraEi pur Fi simplu de cDtre membrii grupului# cei care se ignorD reciproc# indi$erenEii reciproc# clicile =;bisericuEele; cu in$luenED $a orabilD sau noci D pentru ;atmos$era; din grup>" ,re-entarea re-ultatelor cercet rii sociometrice se poate $ace 4n $aEa grupului# dar Fi indi idual" Este recomandat sD scoatem 4n e idenED partea poziti a a concluziilor ast$el 4nc4t sa 4mbunatatim climatul psi.osocial# sa 4ncalzim relatiile dintre ele i" Se impune constientizarea $iecarui membru asupra rolului# statutusului si pozitiei sale 4n grup" InspiraEi de te.nica sociometricD# $olosind teoria grupurilor# calculul matricial Fi logica combinatoricD# M" Callon =La science et la reseau%# 0133># M" 'orsR =Les reseau% sociau%# 0116> F"a" au dez oltat sociologia re"elelor" Un grup e constituit dintr7un ansamblu de puncte =v.rfuri> Fi sDgeEi =arcuri>" Ansamblul 4r$urilor unui grup < este notat cu X# iar ansamblul arcurilor cu U" Un grup de $orma& < O =X#U> este alcDtuit dintr7un ansamblul de Gr$uri Fi o $amilie de arcuri" X O YX0# X:#"""#XnZ U O YU0#U:#"""#UnZ NumDrul de Gr$uri e ordinea lui < =un grup este orientat>" +egDtura dintre douD Gr$uri se numeFte sta"ie" Antr7un gra$ orientat# orice arc =X#I> are e!tremitate iniEialD# predecesoare Fi una terminalD# succesoare" O ;clicD; este un ansamblu de Gr$uri ale unui gra$ complet" Bensitatea unui gra$ este un raport 4ntre numDrul de arcuri ale gra$ului Fi numDrul de arcuri ale gra$ului complet cu acelaFi numDr de Gr$uri" Un ;lanE; de lungimea [ este o sec enED de [ cercuri" Un ;ciclu; este un lanE elementar a cDrui e!tremitate terminalD coincide cu e!tremitatea iniEialD" Un ;drum; este lanEul din arcuri 4n acelaFi sens) lungimea unui drum este egalD cu numDrul de arcuri ce leagD Gr$urile drumului =de e!"# 4ntre Gr$urile : Fi 6 este un drum de lungime :>) ;distanta geodezicD; este drumul cel mai scurt 4ntre douD Gr$uri" Un grup este cone% dacD pentru oricare dintre Gr$uri este un lanE care sD le uneascD" Antr7un gra$ cone! e!istD puncte de articulare" 'iind dat un gra$# ii putem construi matricea de adiacen" & m00 O 9 m:0 O 9 m0: O 9 m:: O 9 m05 O 9 m:5 O 9adicD& MO 9 0 9 9 9 0

m50 O 9

m5: O 9

m55 O 9

9 9

Multigra$ul poate $i e!primat prin matricea-bloc" Cu matricile se pot $ace operaEiile curente& adunarea# 4nmulEirea matricilor etc" An sociologia reEelelor este importantD utilizarea gra$urilor pentru a pune 4n e idenED relaEiile 4ntre cercuri" E!emplul reEelei 4ntre asociaEiile e!istente 4ntr7o localitate de circa :9999 locuitori& asociaEia ;Armonia; ;centrul muzical; AsociaEia pentru animaEie culturalD Societatea pentru implementarea Internetului Casa de CulturD a Tineretului AsociaEia ;S$",alentin; =pentru re igorarea unei sDrbDtori a iubirii> RC Fi SC sunt societDEi comerciale <:: este o asociaEie elitistD ' Fi <% sunt asociaEii de cartier etc"

AS poate identi$ica membrii comuni 4n conducerile acestora" %utem construi matricea corespunzDtoare ) marcDm dacD au =0> sau nu =9> membri comuni" %utem a$la ast$el gradul de centralitate a asociaEiilor" Identi$icGnd reEeaua socialD# putem identi$ica relaEii de colaborare# susEinere# s$Dtuire# control# in$luenED etc") putem identi$ica ec.i alenEe structurale# gradul de coeziune# centralitate# autonomia etc" Cei care or sD dea greutate utilizDrii acestei te.nici a reEelelor poate utiliza Fi cGFtiguri din ;analiza strategicD; =M"Crozier># socioanalizD =(ourdieu># constructi ism =<iddens>" Se cunosc cercetDri de re$erinED $Dcute pe aceastD bazD& 7 7 7 7 7 7 4n comunitDEi urbane mici =Milgram# <rano etter># 4n sisteme de rudenie =\ard># 4n m4nDstiri =Sampson# (oliger> bDnci =Eccles# Crane># agenEii de publicitate# cabinete de a ocaEi etc"

,an Oosten =4n /uropean Community decision ma0ing> a descris cum se a@unge la luarea deciziilor 4n cadrul U"E" 'reeman# H*bes au analizat comportamentul strategic al 4ntreprinderilor americane din domeniul biote.nologiilor =au urmDrit reEeaua de 199 4ntreprinderi etc"> desprinzGnd cum s7a a@uns la 4nlDturarea concurenEei# la interdependenEe etc" Unii au identi$icat reEele Fi elite locale# au identi$icat 09 tipuri de resurse controlate de ele Fi au a@uns sD estimeze# sD pre adD pe aceastD bazD 19] din e enimentele unei aFezDri cu circa 099 999 locuitori"

09