Rolul ateniei n reuita colar a elevului

Media generala sau notele reprezinta principala motivatie extrinseca a elevilor, dar si o
masura a succesului procesului educational, att din punctul de vedere al elevilor ct si al
profesorilor. n ceea ce priveste managementul clasei de elevi, cadrul didactic adopta rolul de
manager al grupului-clasa si are sarcina de a organiza si conduce procesul educational, definit ca
ansamblu al activitatilor de predare, nvatare si evaluare.
n lucrarea de fata am drept scop analiza aspectelor psihologice ale managementului clasei de
elevi si mai precis asupra celor implicate n activitatea de evaluare, considernd ca n afara
factorilor de mediu, factorilor interpersonali (educatie personala, atitudine fata de disciplina,
perceptie asupra copilului si copilariei) si factorilor intrapersonali (dispozitia de moment) care pot
determina erori n evaluare, exista si caracteristici psihologice si de personalitate ale elevilor care
poarta relevanta evaluarii vis - a - vis de calitatea efectiva a achizitiilor subiectului evaluat. Odata
cunoscute, acestea pot fi modelate si utilizate n folosul elevilor si al procesului instructiv-educativ.
Copiii petrec o mare parte a timpului n cadrul scolar, unde si reflecta ntreaga corola a
personalitatii lor. Astfel, rezultatele lor scolare nu depind numai de factori ca inteligenta, conditiile
pedagogice sau mediul social si cultural n care traieste copilul, ci si de alti factori, psihologici, de
pilda, care n-ar trebui deloc neglijati. n acest context, Howard Gardner observa ca, n cel mai
fericit caz, coeficientul de inteligenta contribuie aproximativ cu 20% la factorii care determina
reusita n general, fapt care i lasa pe ceilalti 80% prada altor forte.
Desigur, nu se va putea epuiza printr-o cercetare acest univers de factori implicati, nici nu imi
propun un asemenea scop, ci doresc sa aduc la lumina factorul asociat cu reusita scolara mai
putin invocat, nsa extrem de importani, n opinia mea, si anume: atenia Dintre toate formele de
manifestare a vieii psihice, atenia este, n explicaiile curente, cel mai frecvent asociat cu
performana. Chiar dac reuita sau eecul ntr-o activitate se datoreaz n realitate bunei sau
slabei funcionri a altor domenii ale psihicului cum sunt procesele senzoriale, memoria, gndirea
ori structurile motivaionale, atenia este cea la care apelm n mod curent pentru a ne justifica
prestaia. Ea este scoas la iveal ca prim dimensiune psihic invocat, ignornd adesea
cauzele reale ale unui succes sau insucces. Dincolo de ierarhia implicit coninut n aseriunile
de mai sus, concepiile tiinifice asupra ateniei subliniaz rolul deosebit de important al acesteia
n activitatea uman. n orice act de nvare intervin de fapt mai mul i factori, dar daca n anumite
momente domin un proces, ntr-o alt faz intervine mai evident altul. ntr-un act de cunoa tere
elementar se distinge ndeosebi rolul ateniei, percepiei i memoriei. Nu poate exista un act de
cunoatere eficient far o focalizare a contiinei elevului, far c tigarea aten iei sale. Aten ia
realizeaz o optimizare a cunoaterii: ea selecteaz o anumit por iune din cmpul perceptiv,
intensificnd impresia, asigurandu-i i mai mult claritate.Aten ia concentrat implic i rapiditatea
sesizrii unui eveniment ateptat. Este puternic influen at de motiva ie, de strile afective i este

insoit de caracteristici bine cunoscute ale posturii i mimicii. Cele trei forme principale ale aten iei
(involuntar, voluntar si postvoluntar) sunt absolut necesare in procesul nv rii sistematice. Ca
exemplu amintim copilul, care este obligat s faca exercitii la un anumit instrument muzical, are
nevoie de voin la nceput, dar treptat, muzica l va atrage si nu va mai cere efort voluntar. Astfel
atenia voluntar se transform in atenie postvoluntar. n ceea ce priveste atentia, parintii,
pedagogii si psihologii au invocat nca din vechi timpuri tulburarile si deficientele de atentie pentru
a explica proasta calitate a activitatii scolare. M Gilly a demonstrat ntr-un vast experiment ca n
probele de viteza ce necesita o atentie mai mare, elevii cu rezultate mari la scoala sunt mai buni n
aceste sarcini. Totodata a observat ca elevii slabi au o tendinta generala spre meticulozitate care i
face sa sacrifice viteza n favoarea calitatii. Atentia consta n orientarea si concentrarea selectiva a
activitatii psihice asupra unor stimuli externi sau interni, n scopul obtinerii unei perceptii optime si
de a adapta organismul la mobilitatea conditiilor mediului, prin cresterea eficientei activitatii pentru
satisfacerea unor motive interne, trebuinte, interese si nvatare. n activitatea cotidiana, implicarea
atentiei este apreciata ntotdeauna ca factor al reusitei sau succesului, iar slabiciunea sau absen a
ei, ca factor generator de erori si esecuri. Cu alte cuvinte, ea este prima realitate psihica ce se
scoate n fata, cu titlu pozitiv sau negativ, ori de cte ori trebuie sa ne dam seama de rezultatele
unei actiuni concrete. Atentia ocupa un loc aparte n structura si dinamica sistemului
psihocomportamental al omului. Ea este, nainte de toate, o conditie primara, de fond, o stare de
pregatire psiho-fiziologica generala care face posibila declansarea unui proces psihic constient
de perceptie, memorare, reproducere, gndire sau efectuarea unei actiuni instrumentale motorii.
Atentia prezinta un ansamblu de caracteristici obiective, relativ riguros cuantificabile, pe baza
carora poate fi analizata, comparata si evaluata. Cele mai importante caracteristici sunt:
concentrarea aprofundarea si detasare de ambianta; stabilitate durata n decursul careia
atentia se poate mentine aproximativ la acelasi nivel; mobilitatea usurinta cu care se poate trece
de la o problema la alta; selectivitatea atentia fata de un stimul presupune neatentia
concomitenta fasa de alti stimuli; volumul numarul de elemente care pot fi cuprinse deodata n
cmpul atentiei; si distributivitatea.
Distributivitatea atentiei se refera la posibilitatea atentiei de a permite realizarea simultana a doua
sau mai multor activitati diferite. Subiectul uman poate n mod obisnuit sa efectueze concomitent
doua sau mai multe activitati. Totusi acest lucru este destul de controversat, n sensul ca unele
teorii, ndeosebi cele neurofiziologice, considera ca ntr-un moment dat de timp, nu se poate
efectua dect o singura activitate principala, celelalte fiind secundare si subordonate. Astfel,
prima activitate solicita mobilizare si concentrare voluntara, iar celelalte sunt automatizate.
Posibilitatea executarii simultan a doua activitati, cnd una are un caracter automatizat, se explica
prin faptul ca activitatea involuntara este dirijata de catre regiuni corticale partial inhibate, iar
atentia se poate ndrepta spre celelalte activitati.
Distributivitatea atentiei este o caracteristica necesara n mediul educational, ntruct ea ofera

posibilitatea elevilor si studentilor sa receptioneze si sa analizeze mai multi stimuli n acelasi timp,
ca, de pilda: luarea de notite si urmarirea explicatiilor cadrului didactic sau analiza schitelor de la
tabla, ori urmarirea diferitelor mijloace didactice folosite la ora. Din punct de vedere al desfasurarii
si organizarii procesului didactic sunt importante conditiile care favorizeaza concentrarea
involuntara a atentiei.Conditiile externe sunt:
Noutatea obiectelor, fenomenelor, situatiilor le atrage elevilor imediat atentia.Deci numai daca
avem certitudinea unui aspect important, dar de obicei nesesizat, are rost sa expunem ceva
familiar copiilor.
Intensitatea stimulilor de asemenea este foarta importanta. O lumina, un sunet puternic trezesc
atentia, obiectele mari sunt observate mai repede decat cele mici, si mai ales culorile vii, tinand
desigur cont de realitate si de contrast.
Miscarea, schimbarea, variatia atrag usor atentia. De exemplu filmul este mai interesant si util
decat prezentarea unor imagini statice cu ajutorul unor planse sau fotografii.
Dintre factorii interni cel mai important este interesul. Cultivarea interesului elevilor este una
dintre sarcinile principale ale scolii, ele influentand puternic viata psihica.
Importana major a ateniei n procesul de nvare colar impune necesitatea dezvoltrii i
educrii ei.
Educarea ateniei se face, n primul rnd, prin educarea formelor i nsuirilor ei.
n educarea ateniei involuntare un rol important l are formarea unor interese largi, stabile i
profunde. Elevul trebuie orientat spre activiti utile pentru care s manifeste dorina de a
cunoate.
Formarea i dezvoltarea intereselor are rol important i n educarea ateniei voluntare, n legtur
direct cu educarea voinei n procesul de predare-nvare educarea ateniei i dezvoltarea
nsuirilor ei presupun: trezirea interesului pentru problema/tema de studiat; dinamizarea
permanent a procesului de gndire i implicare acional n activitate ( s ntrebm, s
rspundem, s cerem explicaii, s experimentm, s comparm etc); legarea faptelor vechi de
cele noi, dar i de cele proiectate pentru a se nfptui n viitor reprezint o bun modalitate pentru
a menine mai mult timp atenia treaz; ndeplinirea contient a activitii bazat pe nelegerea
diferitelor ei faze d posibilitatea ateniei s se menin asupra tuturor componentelor activitii;
activitatea organizat, planificat, desfurat metodic, contribuie la concentrarea, stabilitatea i
distribuia ateniei.
In concluzie pot spune ca atentia este deosebit de importanta in reusita scolara a elevului.
Invatatorul trebuie mereu sa gaseasca cele mai eficiente metode de a captive atentia elevilor,
astfel succesul scolar v-a fi garantat. Lipsa atentiei poate provoca esecul scolar, de aceea este
necesar sa dezvoltam atentia inca din virsta scolara mica si mereu sa gasim calea spre succes,.

Ministerul Educatiei Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Chisinau

Referat
La psihologia generala
Tema: Rolul ateniei n reuita colar a
elevilor

Elaborat: Plmdeal Marina

Controlat: Stog Larisa

Bibliografie:
Preda, V. (1991). Atenia. n Radu, I. (coord.), Introducere n
psihologia contemporan, Cluj-Napoca, Editura Sincron;
Ribot, T. (2000). Atentia si patologia ei, Editura IRI, Bucuresti
Golu, M. (2000). Fundamentele psihologiei, Bucureti, Editura
Fundaiei Romnia de mine;
Internet: www.google.md
Ilie. Marian. (coord.). (2007). (26.feb.). Elevi buni, elevi slabi
cine-i de vina? aprut n Revista de Cercetare n tiinele
Educaiei. Timisoara.

Cuprins:
1. Importanta atentiei in reusita
scolara
2. Succesul si esecul scolar sint in
3.

corelatie cu atentia
Conluzie