Realizati un eseu argumentativ, de maximum doua pagini, despre traseul educational al

prescolarului. In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele aspecte:

- indicarea nivelurilor prin care trece succesiv prescolarul;

-accentuarea aspectelor ce privesc nivelurile corelate cu varsta prescolara;

- factorii determinanti aparuti de-a lungul traseului educational;

- masuri susceptibile sa preintampine aparitia obstacolelor.

Traseul educational al prescolarului

Se stie ca primii ani de viata sunt decisivi pentru dezvoltarea holistica a fiintei umane. Traseul
educational incepe la o varsta frageda acasa si/sau in unitatile de invatamant anteprescolar si se
continua in unitatile de invatamant prescolar. Parintii si personalul specializat isi dau concursul
pentru ghidarea copilului pe traseul formativ. In opinia mea, e deosebit de importanta
parcurgerea tuturor etapelor caracteristice nivelului pre-elementar, aferent educatiei timpurii (0 -
6 ani). Parcurgerea lor sistematica faciliteaza trecerea spre nivelul elementar, apartinand
scolaritatii mici (7 - 11 ani). ,,Trecere" intre niveluri se face in raport cu stadiile de dezvoltare a
inteligentei, tratate de J. Piaget. Ne referim strict la primele trei: senzorio-motor, preoperational,
operational concret. In acceptiuneamea, este imperios necesar sa cunoastem stadiile si sa vedem
legatura de cauzalitate dintre acestea. Numai asa, spre exemplu, stim ce anume ii putem pretinde
unui copil inscris la gradinita si la sfarsitul fiecarui an de prescolaritate. Doar cunoscandu-le bine
si actionand in consecinta, putem pregati corespunzator copilul pentru intrarea in ciclul primar.

In continuare, ne concentram asupra documentului de referinta in context: curriculumul pentru

educatia timpurie. In cuprinsul sau si al Reperelor fundamentale in invatarea si dezvoltarea
copilului de la nastere la 7 ani, sunt prevazute competentele elementare, apartinand domeniilor
care privesc dezvoltarea sub aspectele: cognitiv, social, emotional. fizic, al sanatatii si igienei
personale, al limbajului si comunicarii, al capacitatilor si atitudinilor in invatare. Intrand in prof
unzime, intelegem ca subdomeniile sunt - structurate in dimensiuni ale dezvoltarii, la randul lor,
reflectate in comportamente definitorii pentru fiecare domeniu principal. In sens convingator, ne
concentram asupra programei si a structurii curriculare in materie pentru a ne insusi finalitatile
educatiei timpurii. E absolut obligatoriu sa le acordam atentia cuvenita, atunci cand ne alegem
activitatile de invatare, caci in temeiul lor formam competente. Pe acestea le privim in stadiul lor
incipient, specific fiecarei grupe de varsta. In alta ordine de idei, urmand gradual traseul
educational, observam ca toate continuturile pentru competenta-cheie devin tot mai numeroase si
mai diversificate dintr-un singur motiv: dezvoltarea plenara a copilului. Succint spus, pornim de
la simplu la complex si de la general la particular.
De-a lungul traseului cu caracter formativ, este inerenta aparitia unor factori ce pot determina
evolutia, sau involutia copilului. Acestia pot fi ori nu dependenti de natura copilului si de mediile
in care traieste acesta - mediul familial si cel educational. Cu alte cuvinte, factorii sunt intrinseci
si extrinseci, cu influenta (in)directa asupra progresului sau regresului prescolarului. Cand
spunem natura copilului, ne gandim la tot ceea ce implica procesele psihice definitorii pentru
structura lui intelectuala si morala. De pilda, o tulburare emotionala determina o tulburare
comportamentala cu consecinte relativ greu de controlat. Adesea intalnim cazuri marcate de
(auto)agresivitate, criza de afect, anxietate, nesupunere fata de regulile firesti de disciplina si de
conduita. Orice fisura in structura intelectuala si morala ii ingreuneaza copilului formarea
continua- la gradinita, acasa, in spatiile (ne)conventionale educative frecventate cu grupul de
invatare si cu familia. Cand spunem mediile in care convietuieste copilul, ne gandim la ceea ce ii
ofera cadrul familiei de baza si al celei extinse, respectiv cadrul institutionalizat (personalul
gradinitei, oferta educationala, baza materiala, reteaua de parteneri implicati in activitatile
gradinitei). Este definitoriu nivelul de educatie al fiecarui adult care interactioneaza cu
prescolarul. Inevitabil, acesta isi pune amprenta asupra modului in care se formeaza educabilul.
Concret, adultul ii directioneaza drumul in sensul bun sau in cel negativ. Pentru copil, definitorie
este si calitatea programului extrascolar, derulat acasa si in spatii deschise/lnchise. Cele
mentionate anterior sunt independente de vointa copilului si trec drept factori externi.

Ref1ectand la ultimul paragraf, cred ca, in contextul dat, educatorul are asemenea indatoriri: sa
studieze problematica factorilor (interni, externi) de mediu, cu influenta asupra procesului de
invatamant prescolar, sa ia masurile ce se impun pentru combaterea/reducerea efectelor nedorite,
sa creeze situatii de invatare cat mai eficiente si generatoare de experiente cu impact pe termen
lung. Ghidurile metodologice abunda de sugestii date pentru stimularea copilului - cognitiv,
afectiv, comportamental vorbind. In opinia mea, ghidurile ofera solutii cu ajutorul carora
educatorul poate mentine un copil pe traseul in discutie, traseu ,,construit" din niveluri de studiu
din ce in ce mai dificile. Acesta trebuie parcurs secvential si cu rigoare maxima, dovedita in
egala masura de educator si de familie. Astfel cresc sansele de a fi parcurs la cel mai inalt de
pregatire, raportat la potentialul copilului.

Ca orice traseu, si cel educational poate fi presarat cu obstacole inca de la inceput. Pentru
evitarea lor, educatorul pot lua masuri prin activitatile prevazute in planul de invatamant,
imbinate cu oricare dintre temele anuale de studiu. In plus, pe durata activitatilor de consiliere a
parintilor, acesta poate pune in discutie subiectul privind masurile capabile sa previna aparitia
interdictiilor in calea micilor educabili.

Ca exemplu, in scopul precizat, se pot organiza proiecte/programe extrascolare si

extracurriculare, in care sa isi dea concursul: consilieri educative scolari din ciclul primar,
psihoterapeuti, nutrionisti , medici pediatri, animatori, papusari , parinti, experti in noile educatii.
Prin temele abordate se pot gasi raspunsuri la intrebari precum acestea: De ce nu (mai) vreau sa
merg la gradinita? De ce ma supar usor? De ce vreau mereu altceva? De ce refuz sa indeplinesc
activitatile de rutina? De ce nu (mai) sunt atent(a)? De ce nu (mai) tin minte regulile jocurilor si
spusele doamnei educatoare? Intrebarile sunt provocatoare pentru participanti,de obicei pentru
fiecare parinte, dornic sa afle ce piedici ii stau copilului in cale - piedici comportamentale,
emotionale, intelectuale. Prin umare, deducem ca respectivele proiecte/programe nonformale
reprezinta un amplu exercitiu de cunoastere a propriului copil. Doar observand ce neajunsuri si
nemultumiri are fiecare in parte ii putem veni inainte cu solutii care il proiecteaza pe traseul ce ii
va marca totodata formarea continua si cariera. Finalitatile educatiei timpurii sunt realizabile in
proportie de 100 % numai daca ii oferim copilului in permanenta un mediu stimulativ. Acest
mediu trebuie bine gospodarit si imbogatit cu oferte educative si (re )creative, interdisciplinar
gandite, inclusiv in manierele specifice noilor tehnici multimedia.

In considerarea mentiunilor de mai sus, consider ca am identificat cateva puncte forte ce ii dau
consistenta temei prezentate, iar fiecarei idei enuntate, viabilitate. Cu tact si rabdare, educatorul poate
actiona de fapt in numele principiului individualitatii. Prin prisma lui se pot preintampina esecurile
provocate de obstacole, acelea ivite de-a lungul traseului ce strabate prescolaritatea. In scop salvator, se
pot utiliza strategii didactice favorabile (re )aducerii copilului pe drumul cel bun. Un colt de lucru
,,construit" intr-un centru de interes, de pilda. Coltul de lucru poate reprezenta mediul perfect pentru
copilul care are nevoie de stimulii potriviti, destinati sa ii imbunatateasca potentialul. ,,Intarit " din
vreme, el isi poate mentine echilibrul, asa incat sa avanseze in ritm cu lumea inconjuratoare, mereu in
schimbare.