1.

Explicati rolul jocului de miscare in desfasurarea activitatilor instructiv-educative in

invatamantul prescolar, avand in vedere urmatoarele repere:
- precizarea legaturii dintre domeniul dezvoltare fizica, sanatate, igiena personala, subdomeniile
lui si tipurile de joc potrivite;
- evidentierea legaturii dintre nivelul de varsta si potentialul fizic;
- exprimarea argumentata a unui punct de vedere despre rolul jocului de miscare in desfasurarea
activitatilor instructiv-educative, in invatamantul prescolar.

2. a) Enumerati doua metode adecvate in contextul dat, in invatamantul prescolar.

b) Descrieti una dintre metodele enumerate anterior, la alegere, avand in vedere urmatoarele
repere:
- definirea metodei alese;
- precizarea a 3 dintre caracteristicile specifice metodei definite;
- mentionarea a 3 dintre avantajele utilizarii metodei alese;
- identificarea a 3 dintre limitele asociate acesteia.

1. Rolul jocului de miscare

Inainte sa vorbim despre rolul jocului de miscare, reprivim curriculumul pentru educatia timpurie
si documentul privind Reperele fundamentale in invatarea si dezvoltarea timpurie a copilului
de la nastere la 7 ani. In ambele documente de referinta in materie gasim date despre domeniul ce
vizeaza dezvoltarea fizica, sanatatea si igiena personala, precum si despre subdomeniile lui.
Acestea din urma nu sunt altceva decat dimensiunile dezvoltarii. Citind cuvintele-cheie,
intelegem ca, in principal, abordarea respectivului domeniu faciliteaza manifestarea si
accentuarea potentialului psihomotric. Pe deasupra, acesta incurajeaza autonomia personala si
invatarea notiunilor de educatie pentru sanatate.
Uitandu-ne in profunzimea lucrurilor, ne dam seama ca dezvoltarea fizica, armonioasa a unui
copil se poate face prin jocuri de miscare cu precadere, consolidate pe cele senzoriale.
Obiectivele se formuleaza in temeiul descrierii domeniului vizat. Ne-o insusim din curriculumul
specific si retinem ceea ce cuprinde: miscari grosiere si fine, cunostinte despre ingrijirea si igiena
personala, despre nutritie si securitate personala. Concis, descrierea priveste deprinderile si
abilitatile de rigoare, fondate pe procese psihice senzoriale, pe ceea ce implica psihomotricitatea
si coordonarea bazata pe repere spatiale. Recitind randurile, realizam ca acestea sunt, de fapt,
dimensiunile dezvoltarii/interval de varsta. Sintagma subliniata se ,,ramifica" in indicatori
comportamentali. Cunoasterea lor este esentiala pentru a sti ce anume
urmarim pana la sfarsitul activitatii instructiv-educative sau pana la sfarsitul proiectului etc.
Jocul de miscare ne aduce in minte jocul muzical. Daca le imbinam judicios naturile, facem
totodata sport si educatie muzicala. Combinatia este potrivita, caci favorizeaza euritmia. In alta
ordine de idei, in acceptiunea noastra, este recomandat sa imbinam jocurile ce stimuleaza
psihomotricitatea cu cele ce stimuleaza latura socio-emotionala.
Negresit, este inspre binele copilului organizarea activitatilor avand un pronuntat caracter
dinamic, dublat de unul distractiv.
Fara doar si poate, trebuie sa ne adaptam abordarea la aceste variabile: varsta, stare de sanatate
fizica, potential fizic. E vital sa intelegem legatura dintre cele punctate si sa procedam ca atare.
In mod cert, asa evitam sa cream dezechilibru si disconfort.
Spre final, exprimam, argumentat, un punct de vedere despre rolul jocului de miscare in
invatamantul prescolar.
Jocul de miscare antreneaza fiecare copil participant si activeaza colectivitatea; pe scurt,
dinamizeaza grupul de invatare. Privind in substrat, observam cresterea bunastarii copilului, fizic
si emotional. Daca insumam rezultatele lui bune, observam cresterea randamentului si la alte
activitati propuse individual si la nivel de micro-/macrogrup.
In acelasi context, mai observam si cresterea motivatiei copilului, drept unnare a starii de bine
simtite la finele rundelor de joc soldate cu reusite.
Cu siguranta, el îsi contureaza o imagine de sine pozitiva. Antrenarea fizica atrage si relationarea
constructiva.
Devenind mai încrezator si vazand ca este acceptat într-un grup activ, el cauta sa respecte
regulile, sa isi respecte partenerii de joc si sa isi indeplineasca sarcinile. Sintetic vorbind, copilul
deprinde tehnicile de ascultare activa si de cooperare în virtutea aceluiasi scop, intra in tainele
conceptului de fair-play.
De departe, recomandam jocurile de miscare, stiind ca anima atmosfera, ca trezesc mintea,
sufletul si simturile ce deschid calea spre comoara dictonului latin Mens sana in corpore sano.

2. Enumerati doua metode adecvate in contextul dat, in invatamantul prescolar.

În contextul jocului de miscare, doua rnetode adecvate sunt exercitiul si brainstormingul.

Reunindu-le cu iscusinta, valorificam atuurile fiecareia. Ne oprim însa la brainstormming.
Aplicam aceasta metoda într-un joc concurs oarecare, ocazie cu care îi punctam caracteristicile si
(dez) avantajele. Dar înainte o definim in felul urmator: Deloc intamplator i se mai spune furtuna
sau asaltul de idei. Atrasi in mijlocul furtunii, impartiti in echipe, copiii sunt provocati sa
genereze cat mai multe idei pentru a rezolva o problema. La randul lor, ideile se combina pentru
a se gasi solutia optima. Metoda in sine reprezinta un mod creativ de a rezolva probleme (simple
si complexe.). E realmente util sa apelam la brainstorming ori de cate ori ne permite situatia de
invatare. Credem asa, stiind ca, printre competentele secolului nostru, exista una ce priveste
rezolvarea problemelor. Fiindca respectiva competenta se bazeaza pe capitalul
intelectual, este indicat sa ne concentram atentia asupra beneficiilor metodei în discutie.
Trei dintre caracteristicile furtunii de idei sunt redate prin cuvintele: stimulativ, creativ si
colaborativ.
Privindu-le in profunzime, redescoperim avantajele pe care le comporta brainstormingul. In
continuare, enuntam trei asemenea atuuri de luat în calcul.
Metoda definita incurajeaza libertatea de exprimare pe baza propriilor pareri despre posibile
rezolvari ale unei probleme. Întrucat nu se emit judecati de valoare, inclusiv participantii
rezervati se deschid si accepta provocarea de a spune ce si cum gandesc.
Reunirea ideilor intareste coeziunea de grup. Fiind sustinut si liber manifestat, spiritul de echipa
face mai productiva munca prin cooperare.
Accentul cade pe calitate. Avem in fata un aspect de fructificat. E deosebit de important sa
invatam copiii sa caute atributele calitatii în toate lucrurile inconjuratoare, in pofida atractivitatii
atributelor ce evidentiaza cantitatea.
Totusi, exista si limite, in ciuda plusurilor identificate. Trei dintre limitele asociate
brainstormingului se prezinta astfel:
Managementul defectuos al metodei favorizeaza aparitia galagiei, a zgomotului de fond.
Obiectivele sunt de neatins in asemenea conditii improprii gandirii in liniste. Totodata, se poate
devia usor de la subiect.
Copiii care se tem de esec risca sa ramana la fel de tacuti/retrasi. Ei tind tot mai mult sa adopte o
atitudine rezervata.
Copiii care sunt pasivi, de obicei, profita de moment si nu valorifica nimic din ceea ce li se ofera
prin aceasta oportunitate de invatare si de dezvoltare personala.
La final, ne uitam înapoi si realizam ca jocul de miscare are valente formativ-educative,
recreative si proactive. Cu cat sunt acestea mai putemice, cu atat mai bine pentru dezvoltarea
psiho-fizica a copilului.
Cu cat sunt ele mai bine valorizate, cu atat mai mult creste interesul copilului pentru intreceri
sportive si pentru tot ceea ce îi insufla cuvintele determinare, perseverenta, voie buna. Trecand la
nivelul urmator, in mica scolaritate, el va prinde si gustul activitatilor nonformale, ocazie cu care
va intelege ca educatia se poate face si mai relaxat, prin imbinarea utilului cu placutul.