M2 Dimensiunea socio-emoțională a învățării

Temă
Identificați ce emoții specifice vă ajutau/vă ajută în învățare și ce emoții vă
afectau/afectează negativ/perturbă procesul propriu de învățare; argumentați într-un scurt eseu
cum pot contribui aceste emoții identificate la o învățare autentică.

Emoțiile sunt trăiri afective pozitive sau negative care apar ca răspuns la evenimentele cu
care ne confruntăm de-a lungul vieții. Scopul emoțiilor este acela de a ne sprijini în adaptarea la
mediul înconjurător. Emoțiile ne ajută să luăm decizii, să ne mobilizăm și să acționăm în diferite
situații de criză și de asemenea, emoțiile ne ajută să îi înțelegem pe cei cu care relaționăm.
Emoțiile pot fi motivatori foarte puternici fiindcă activează diferite mecanisme în creier care
sunt necesare pentru supraviețuire. Aceste aspecte sugerează faptul că pentru a fi motivați să
învățăm și pentru a motiva, la rândul nostru, pe cei din jur să învețe, este necesar să înțelegem ceea
ce simțim, ceea ce trăim, să transferăm informațiie teoretice în practică/viața de zi cu zi.
Emoțiile sunt esențiale pentru învățare, iar atenția acordată lor nu ar trebui privită ca pe o
modă. Emoțiile sunt locul unde învățarea începe sau, așa cum se întâmplă mai des, unde învățarea
eșuează.
Este un fapt cunoscut acela ca entuziasmul, curiozitatea si bucuria influenteaza in mod direct
procesul de invatare al unui copil. Cu cat un copil cunoaste mai bine ceea ce se intampla in viata lui
interioara, cu atat va fi mai receptiv la ceea ce se intampla in exterior si va fi capabil sa invete cu
placere. Dimpotriva, daca un copil simte anxietate, frica excesiva de a gresi sau rusine, viata lui,
inclusiv rezultatele scolare, vor fi influentate in mod negativ. Emotiile si sentimentele copilului
joaca un rol foarte important in interesul si motivatia lui pentru invatare.
Este cunoscut faptul că, aunci când suntem angajați emoțional în învățare, numeroase
regiuni din creier se activează, regiuni care au legătură cu gândirea, memoria și atribuirea de
semnificații. Astfel, emoțiile sunt vitale pentru o învățare de calitate, autentică.
Cea mai bună învățare are loc atunci când interesul nostru, ca oameni, este trezit de
informațiile cu care ne întâlnim, când găsim relevantă în ceea ce învățăm și când reușim să formăm
o legătură emoțională cu subiectul său cu persoanele implicate în actul de învățare. Învățarea de
calitate are loc atunci când să creează o legătură emoțională între concepte abstracte, idei sau
abilități și noi, cei care învățăm. Acest lucru poate îmbunătăți nu doar învățarea, ci și performanțele
noastre, ale tuturor.
Abilitatea profesorului de a structura o lectie care sa-i starneasca interesul si curiozitatea
copilului va imbunatati semnificativ calitatea procesului de invatare. Inainte de a trece la predarea
teoretica a lectiei, profesorul trebuie sa se conecteze afectiv cu copiii, sa simta dinamica grupului si
sa intervina cu sprijin si intelegere atunci cand intalneste dificultati. Acest lucru este deosebit de
important mai ales la varstele mici ale scolarizarii. Emotii precum bucuria, entuziasmul si mandria
il ajuta pe copil sa fie interesat de subiectele care l-au facut sa se simta astfel. Atentia, memoria,
intreaga lui activitate vor fi canalizate catre sursa care a cultivat aceste emotii. Rezultatul va fi
invatarea eficienta care are la baza motivatia intrinseca, placerea invatarii, si nu o motivatie
extrinseca bazata pe obtinerea, de pilda, a unei note bune. La celalalt pol, anxietatea, furia sau
rusinea pot afecta in mod negativ atentia, memoria si concentrarea. Rezultatele scolare vor avea
astfel de suferit.

Au existat situații în care frica de eșec, rușinea, furia etc, aspecte negative din domeniul
emoțional afecteaza capacitatea de concentrare asupra învățării. De exemplu, frica de eșec ne poate
bloca, pur și simplu și încetini, astfel, capacitatea de a ne focusa pe actul învățării.

Apare astfel întrebarea: Cum pot emoțiile să influențeze învățarea?

Emotiile pot fi motivatori foarte puternici fiindca activeaza diferite mecanisme in creier
care sunt necesare pentru supravietuire. Aceste aspecte sugereaza faptul ca pentru a motiva
elevii sa invete e necesar sa ii ajutam sa inteleaga si sa transfere informatiile teoretice pe care
le invata la scoala, in practica/viata de zi cu zi. Emotiile sunt esentiale pentru invatare sunt
locul unde invatarea incepe sau, asa cum se intampla mai des, unde invatarea esueaza.
Emoțiile influențează atenția, motivația și strategiile de învățare. Dacă ar fi să fac pași
înapoi, în timp, spre a creiona o retrospectivă a momentelor pe traiectoria copilărie-adolescență-
maturitate, având în centru actul de învățare, pot afirma cu tărie că situațiile/contextele care au creat
învățarea au fost, de fiecare dată, amprentate de emoții care facilitau învățarea sau dimpotrivă, o
îngreunau.
Din postura de cadre didactice, de "însoțitori de zbor" pe drumul cunoașterii ai unor copii ce
trebuie să se descurce într-o societate mereu în schimbare, trebuie să (ne) întrebăm cum contribuie
emoțiile la o învățare autentică și ce/cum putem face pentru a ghida acest drum nespus de important
al copiilor în frumoasa lor devenire.
Emoțiile pozitive sunt cele trăite drept plăcute. Printre acestea se numără: bucuria,
entuziasmul, speranță și mândria sunt emoții pozitive care activează întreg organismul, în timp ce
eliberarea și relaxarea sunt emoții pozitive care dezactivează organismul. În schimb, emoțiile
negative pot reduce capacitatea atențională și astfel pot să scadă performanța școlară.
Emoțiile pozitive îl ajută pe copil să își concentreze atenția asupra sursei respectivei emoții.
De aceea, atunci când apare entuziasmul pentru materia învățată sau bucuria de a înțelege, atenția
copilului va fi concentrată asupra lecției/sarcinii, iar învățarea va fi mai eficientă. Atunci când
emoțiile pozitive nu au legătură cu învățarea (de exemplu, copilul este bucuros pentru că a primit un
cadou), acestea vor interfera cu învățarea.
Emotiile pozitive il ajuta pe copil sa isi concentreze atentia asupra sursei respectivei emotii.
De aceea, atunci cand apare entuziasmul pentru materia invatata sau bucuria de a intelege, atentia
copilului va fi concentrata asupra lectiei, iar invatarea va fi mai eficienta. Atunci cand emotiile
pozitive nu au legatura cu invatarea (de exemplu, copilul este bucuros pentru ca a primit un cadou),
acestea vor interfera cu invatarea.
Emoțiile pozitive pot să crească interesul și motivația elevilor pentru învățare. Acestea ajută
la reamintirea momentelor plăcute pe care le-au trăit și astfel apare motivația intrinsecă. Cu cât un
elev se consideră a fi competent într-o sarcina, cu atât va fi mai motivat să o realizeze.
Pe lângă aceste beneficii, emoțiile pozitive pot ajuta și la dezvoltarea unor strategii de
învățare mai bune, flexibile și creative. De asemenea, ele ajută la o mai bună planificare și
organizare a activităților, a materialelor de învățat din sfera învățării.
Emoțiile negative afectează și ele învățarea. Furia și rușinea sunt emoții care activează
organismul, în timp ce lipsă de speranță și plictiseală îl dezactivează. Emoțiile negative afectează
capacitatea elevilor de a se concentra asupra învățării. De exemplu, teama de eșec îl poate face pe
copil să se gândească mai degrabă la eșec și la felul în care se va simți dacă ia o notă mică, în loc să
se concentreze asupra învățării. De asemenea, plictiseală duce la lipsa de concentrare (copilul se
gândește la subiecte mai interesante) și astfel apar stările de "visare cu ochii deschiși", în cazul unor
elevi, în timpul orelor.
Este cunoscut faptul că elevii care beneficiază exclusiv de pregătire școlară pot fi
"neechipați" pentru provocările viitoare, atât ca indivizi cât și ca membri ai societății - nu este
suficient doar să fie hrănită mintea. Studiile arată că inteligență emoțională este cel mai bun
predictor pentru achizițiile viitoare ale copiilor, pentru succes față de inteligența tradițională,
cognitivă și abilitățile tehnice.
Este esențial că elevii să poată înțelege modul cel mai potrivit de a avea grijă de ei înșiși și
de ceilalți, în special în ceea ce privește sănătatea și starea lor de bine socială și emoțională. Este
necesar să le dăm posibilitatea să exploreze lumea emoțiilor, punându-le la dispoziție atât o serie de
metode practice, cât și un set de instrumente cu care să poată să lucreze, să transfere, să progreseze
emoțional, social, cognitiv. Pe măsură ce elevii vor înțelege valoarea acestor instrumente și metode,
ei înșiși vor începe să le folosească, de la sine. În acel moment, ei devin proprii lor profesori (și
chiar pot să-și fie profesori unii altora).
Pentru a avea şanse de succes în educaţia copiilor trebuie să urmăm o regulă simplă: dacă
învăţarea este asociată unei emoţii percepute pozitiv, se va facilita succesul, la fel cum o percepţie
negativă a emoţiilor ataşate învăţării implică eşecul şi slabe rezultate. Această regulă se poate
traduce mai ales prin necesitatea stabilirii unui climat propice, plăcut şi motivat pentru învăţare -
participativ, deschis, creativ, democratic, flexibil. În locul predării unui şir de date despre un anumit
subiect, putem să implicăm crearea de imagini, de povestioare, care să implice afectiv elevii în
activitate şi să transforme informaţia în fapte de viaţă, în cunoştinţe care se regăsesc în experienţa
lor. Activităţile practice în clasă nu reprezintă o soluţie pentru implicarea copiilor în ceea ce învaţă,
atâta timp cât aceste activităţi nu sunt corelate cu emoţiile şi imaginaţia copiilor, atât timp cât nu
fascinează.
Copiii care îşi pot controla sentimentele/emoţiile şi au răbdare suficientă (testul „acadelelor”-
W. Mische) se dovedesc a fi capabili nu numai din punct de vedere emoţional, ci şi mai competenţi
la şcoală şi-n viaţa de toate zilele. Dacă copiii sunt educaţi să-şi stăpânească mânia - prin
controlarea sentimentelor, prin conştientizarea senzaţiilor fizice, vor învăţa şi să se controleze.
Dacă I.E. ar fi la fel de răspândită ca şi I.Q.-ul şi la fel de înrădăcinată în societate ca aceasta drept
măsură a calităţii umane, atunci familiile noastre, şcolile, slujbele şi comunităţile în care trăim vor fi
toate mai umane şi mai stimulatoare.
Ca profesori, trebuie să creăm contextele adecvate prin care elevii dobândesc - și aplică
eficient - cunoștințele, atitudinile și abilitățile necesare pentru a-și înțelege și gestiona emoțiile,
pentru a putea simți și a manifesta empatie față de ceilalți, pentru a putea stabili și atinge niște
obiective pozitive, pentru a-și dezvolta și menține niște relații pozitive și de a lua decizii
responsabile, astfel încât să-și poată cunoaște și gestiona mai bine propria persoană, relațiile și
activitățile, într-o manieră eficace.
Astfel, într-un mediu emoțional securizant, calm și primitor, în care emoțiile sunt simțite,
discutate și integrate adecvat procesului de cunoaștere, învățarea va fi una autentică, benefică
progresului elevului, pe toate laturile personalității sale.
Dezvoltarea emotionala a elevilor este decisiva pentru succesul lor in viata si nu doar pentru
rezultate scolare.
 In concluzie, daca ii ajutam pe copii sa isi imbunatateasca constiinta de sine si increderea in
sine, sa isi controleze emotiile si impulsurile suparatoare si sa-si dezvolte empatia, rasplata lor nu va
consta doar intr-un comportament inbunatatit, ci si in performane academice masurabile.
M3_ Niciun copil rămas în urmă. Programe de educație remedială/accelerată

Temă
Proiectare unei activități de învățare remedială cu elevii, la disciplina de specialitate.

Problema generală: Analfabetismul funcțional

Problema specifică: Dificultăți în lectura conștientă
Cauze:
-- lipsa exercițiului de lectură conștientă la elevi, probleme de literație neabordate în sala de clasă în
perioadele de predare;
-- nealocarea timpului necesar verificării lecturii conștiente a elevilor;
-- supra-explicarea sarcinilor de lucru, fără a se verifica înțelegerea lor de către elevi și fără
modificarea sarcinilor de lucru care să stimuleze elevul în efortul de înțelegere (predarea de tip
expunere față de predarea bazată pe întrebări și investigație).
Modalități de intervenție a cadrului didactic:
-- activități de învățare adecvate de literație, pentru dezvoltarea lecturii conștiente a elevilor, atât
pentru parcurgerea textelor (literare și nonliterare), cât și pentru înțelegerea sarcinilor de lucru
curente.
Lectura/citirea textelor la un nivel de performanță mediu este corectă, coerentă, conștientă și
expresivă. Chiar dacă aceste calități sunt vizate să fie formate în primele clase ale învățământului
obligatoriu, considerându-se obiective atinse la finalul învățământului primar, realitatea ne
dezvăluiefaptul că întâlnim mulți elevi care întâmpină dificultăți în ceea ce privește lectura textelor
chiar laliceu. Iar acesta este unul din motivele de eșec la examenele naționale cu miză înaltă.
Lectura/citirea cu voce tare este verificată inclusiv la proba orală de limba și literatura română,
prin urmare, în clasele liceale, necesită atenția cuvenită, alocând în demersul didactic posibilitatea
desfășurării unor activități de învățare menite să dezvolte la elevi calitățile lecturii/citirii cu voce
tare.
O activitate agreată de elevi ar fi audiția unor texte poetice recitate de actori cunoscuți sau
vizionarea unor filme/secvențe de filme realizate pe baza unor texte literare. Chiar dacă pare simplă,
la primă vedere, și această activitate trebuie pregătită și introdusă cu grijă în lecție.

Ca exemplu de bune practice am ales audiția pentru studierea poeziei Glossă, de Mihai
Eminescu, valorificând recitarea de excepție a lui Ion Caramitru.

Competențe specifice:
1.2. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de
texte orale sau scrise
2.3. Identificarea și analiza elementelor de compoziție și de limbaj în textul poetic
2.4. Folosirea unor modalități diverse de înțelegere și de interpretare a textelor literare
studiate
3.3. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate
Într-o proiectare a lecției, în trei etape (după modelul gândirii critice), momentul audiției ar putea
fi introdus în etapa a doua – realizarea sensului.
În prima etapă – evocarea – se pot crea conexiuni cu texte poetice eminesciene, deja studiate,
care au ca temă timpul. Se poate folosi ca metodă discuția facilitată, pentru a le cere elevilor cât mai
multe titluri de texte poetice care au ca temă timpul, apoi se poate realiza, pe tablă, un organizator
grafic (în centru trecând tema, iar de jur împrejur scriindu-se titluri de poezii).
În etapa a doua – realizarea sensului – se poate folosi un demers inductiv:
--audierea/vizionarea recitării poeziei Glossă, de Mihai Eminescu;
--schimb de impresii despre textul audiat: ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut elevilor, motivând
răspunsul dat;
--a doua audiere/vizionare, urmărind textul tipărit, cu evidențierea/sublinierea cuvintelor care au
fost accentuate/intonate în mod deosebit;
--citirea în lanț, cu voce tare a poeziei, păstrându-se expresivitatea recitării-model oferite de Ion
Caramitru
– vor fi implicați mai ales elevii care au fost descoperiți că au încă dificultăți în ceea ce privește
citirea expresivă;
--activitate pe grupe omogene (de câte 3-4 elevi):
• elevi cu rezultate foarte bune la limba și literatura română–stabilirea sensurilor multiple transmise
de textul poetic, evidențierea figurilor de stil;
• elevi cu rezultate medii la limba și literatura română – identificarea instanțelor comunicării în
textul poetic, descoperirea relațiilor de opoziție și de simetrie dintre cine și cine?;
• elevi care necesită sprijin, prin activități remediale – recitirea textului poeziei, pentru a identifica
elementele de prozodie: măsură, ritm, rimă;
--prezentarea, în fața clasei, a rezultatelor activităților desfășurate pe grupe omogene, în vederea
integrării aspectelor abordate și a fixării cunoștințelor, sub coordonarea atentă a profesorului-
facilitator al învățării;
În etapa a treia – reflecția – se reaudiază poezia, elevii având sarcina de a descoperi rolul pe care
îl au gestica și mimica actorului în transmiterea mesajului poeziei, bazându-se pe concluziile etapei
realizării sensului (a se vedea subcapitolul Proiectarea activității pentru dezvoltarea gândirii critice,
din Capitolul III).
Ca activitate remedială, suplimentară, se poate propune elevilor organizarea unei activități în
afara clasei
– citire expresivă sau recitare a unor texte poetice semnate de autorii canonici, din bibliografia
pentru examenul de bacalaureat.
Pentru textele aparținând genului epic sau celui dramatic, propunem, în activitățile de remediere,
metoda Jurnalul cu dublă intrare, pentru a-i ajuta pe elevi să deprindă citirea conștientă și pentru a
depăși analfabetismul funcțional.
Elevii vor împărți pagina caietului în două, în partea stângă notând un citat, un fragment din
textul citit, apoi vor marca cu evidențiatoare elementele de text pe care le vor trece în partea dreaptă
– vor putea indica, în funcție de sarcina formulată de profesor: mesajul transmis, ideea principală,
părerea personală, legătura cu o experiență personală etc.
Completarea jurnalului cu dublă intrare se poate face fie în clasă, fie acasă, însă discutarea lui
trebuie să aibă loc în clasă, fie frontal, sub îndrumarea directă a profesorului, fie pe grupe, în care
liderul grupului să fie un elev-tutore. Astfel, se va combina activitatea independentă (de completare
a jurnalului), cu activitatea frontală sau pe grupe.
Pentru verificarea lecturii conștiente, a gradului de pregătire a elevilor în a recepta un mesaj/o
comunicare, se poate propune, ca moment de spargere a gheții, testul de 3 minute.
În cadrul activităților remediale, desfășurate fie în timpul orelor de limba și literatura română,
fie în afara clasei, ca activități suplimentare, putem valorifica metode specifice acestei discipline –
lectura explicativă, lectura comprehensivă și lectura interpretativă.
Prin lectura explicativă se urmărește receptarea mesajului unui text (literar sau nonliterar), este
o metodă folosită încă din clasele primare, se caracterizează prin obiectivitate.
În activitățile remediale, lectura explicativă poate fi folosită pentru receptarea mesajului unui
text epic (de mică întindere sau fragmente din romane și nuvele), elevii parcurgând, sub directa
îndrumare a profesorului, următorii pași:
--citirea cu voce tare a textului;
--împărțirea textului în fragmente, ținând cont, în cazul textelor narative, de momentele subiectului;
--citirea primului fragment;
--identificarea cuvintelor necunoscute;
--explicarea cuvintelor necunoscute, fie de către profesor, fie folosind Dicționarul explicativ al
limbii române;
--alcătuirea de enunțuri/punerea în contexte noi a cuvintelor explicate, pentru verificarea, de către
profesor, a receptării corecte a semnificației lor;
--stabilirea ideii principale a fragmentului citit;
--reluarea aceluiași algoritm pentru fiecare dintre fragmentele următoare;
--alcătuirea planului de idei;
--identificarea mesajului textului.
La finalul activității, pe baza planului de idei, se poate realiza rezumatul, oral sau scris, al
textului sau se poate povesti oral textul.
* Dicționarul explicativ al limbii române este un instrument didactic prezent în toate orele de
limbă și literatură română. Elevii, familiarizați încă din clasele primare și gimnaziale cu utilizarea
dicționarului, vor putea descoperi ușor semnificațiile multiple ale unor termeni, iar în cazul în care
stabilirea semnificației unui cuvânt este mai dificilă, profesorul poate interveni cu explicații
suplimentare.
Pentru stabilirea ideilor principale și secundare ale unui text epic (de mică întindere sau
fragmente din romane și nuvele), utile realizării rezumatului oral sau scris, se va putea folosi
metoda Graffiti, cu cele două variante ale sale:

Turul galeriei:
--clasa se împarte în grupe de câte 3-4 elevi;
--elevii vor citi un text (fie din manual, fie propus de profesor; toate grupele vor citi același text) și
vor stabili planul dezvoltat de idei, scris pe un poster (hârtie format A3);
--posterele se afișează în clasă, păstrându-se o distanță potrivită pentru a putea fi consultate de
grupele de elevi;
--fiecare grup se va deplasa, pornind de la propriul poster în direcția acelor de ceasornic, la
semnalul profesorului;
--„vizitatori” și „critici”, elevii din fiecare grup vor evalua ideile propuse de colegi, vor putea
formula completări, întrebări, observații referitoare la conținut, pe care le vor consemna pe poster;
se vor Evita observații de genul: „Foarte bine!”, „Mi-a plăcut!”, „Așa am scris și noi!” etc. și se vor
încuraja exprimări de tipul „Planul dezvoltat de idei a fost foarte bine realizat”; „Planul de idei a
fost bine/parțial realizat.” (în acest caz, se recomandă ca profesorul să le ceară elevilor „vizitatori”
să indice eventualele completări.);
--„turul galeriei” se va termina când fiecare grup va ajunge din nou în fața propriului poster;
--grupurile își verifică posterul, citind toate observațiile/completările/întrebările formulate de colegi,
completând, dacă este cazul, planul de idei, profesorul coordonând activitatea și clarificând
eventualele probleme ivite;
--se notează în caiete planul dezvoltat de idei, suport pentru rezumatul oral sau scris.
Caruselul:
--se citește textul propus spre analiză integral;
--clasa se împarte în atâtea grupe câte fragmente are textul propus spre analiză;
--fiecare grupă primește textul, indicându-se fragmentul pe care trebuie să-l studieze, spre a stabili
idea principală și ideile secundare;
--se realizează posterele;
--se parcurg etapele ca și în turul galeriei, însă, de această dată, observațiile elevilor din celelalte
grupe se pot consemna doar în cazul în care au citit cu atenție textul integral, conform sarcinii date
de profesor la începutul orei;
--grupurile își verifică posterul, citind toate observațiile/completările/întrebările formulate de colegi,
completând, dacă este cazul, ideea principală și ideile secundare ale fragmentului de text, profesorul
coordonând activitatea și clarificând eventualele probleme ivite;
--se notează în caiete planul dezvoltat de idei, suport pentru rezumatul oral sau scris.
Resurse necesare: foi cu texte sau părți de text pentru fiecare grupă pregătite, coli de flipchart,
markere, panouri/pereți disponibili pentru a fi lipite foile, post-it pentru colectarea feedbackului.
Reorganizarea spațiului clasei: mesele sunt grupate ca într-o cafenea (insule), oferă elevilor
posibilitatea deplasării între mese, totodată se lasă loc de acces spre pereții clasei, unde vor fi
expuse posterele.
Timp estimat pentru derularea activității în acest format: xxx minute (în funcție de ritmul de
lucru al elevilor).
Modalități de organizare a clasei: pe grupe (între 4-6 grupe a câte yyy elevi; în funcție de
numărul elevilor din clasă).
Lectura comprehensivă este o metodă folosită cu scopul realizării comentariului literar al unui
text studiat. În acest caz, se pot identifica tema și motivele literare, se poate realiza caracterizarea de
personaje etc.
Lectura interpretativă oferă trecerea dincolo de text, se interpretează anumite simboluri, se emit
judecăți de valoare, predomină subiectivitatea celui care interpretează textul și evidențiază mesajul
acestuia.