Comunicare si procese de grup Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa spunem ca ea exista

in transmitere si in comunicare. Este mai mult decat o legatura verbala intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun; iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa deina in comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate , ei trebuie sa aib in comun scopuri, convingeri aspiraii, cunostine o intelegere comuna !acela"i spirit! cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigura dispo#iii emoionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde la a"teptri "i cerine. Comunicarea se reali#ea# pe trei niveluri$ logic, paraverbal si nonverbal. %intre acestea, nivelul logic &deci cel al cuvintelor' repre#inta doar () din totalul actului de comunicare; *+) are loc la nivel paraverbal &ton, volum, vite#a de rostire...' si ,,) la nivelul nonverbal &expresia faciala, po#itia, miscarea, imbracamintea etc.'. %aca intre aceste niveluri nu sunt contradicii, comunicarea poate fi eficace. %aca insa intre niveluri exista contradicii, mesajul transmis nu va avea efectul scontat. Specialistii disting mai multe tipuri de comunicare$ comunicarea intrapersonala $ este comunicarea -n "i catre sine; comunicarea interpersonala$ este comunicarea -ntre oameni. comunicarea de grup$ este comunicarea -ntre membrii grupurilor si comunicarea dintre oamenii din grupuri cu ali oamenii; comunicarea de masa$ este comunicarea primit de sau folosita de un numar mare de oameni. .udecata, sinele si societatea nu sunt structuri discrete, ci procese de interactiune personala si interpersonala. /nteractiunea simbolica sublinia#a importanta limbajului, ca mecanism fundamental in devenirea sinelui si judecatii. Personalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic fiecarei persoane "i o distinge ca individualitate; felul propriu de a fi al cuiva. Comunicarea are o foarte mare influen asupra personalitaii deoarece in #iua de a#i individul se defineste in functie de ceilali iar comportamentul repre#inta o constructie a persoanei in interactiunea cu ceilalti. /nteraiune atrage concomitent comunicare. Sinele se construieste in interactiune cu ceilalti. /n felul acesta, definirea unei situatii nu este niciodata strict individuala, desi apare astfel; in acelasi timp, nici individul nu este doar o oglinda a celorlalti, ci introduce note personale in orice evaluare si raspuns. Cu cat se comunica mai mult cu atat cresc sansele de a se crea personalitati puternice. Comunicarea este c0eia individului spre societate "i integrarea -n aceasta. 1ipsa comunicarii atrage o indepartare iminenta faa de grup, ec0ipa, societate, etc. %aca luam -n discutie termenul de grup observam caci, c0iar societatea din care facem parte este un grup. 2rupul -nseamna reguli, reputaie, el, munca -n ec0ip, etc . Sensuri determinate de interanctiune deci de comunicare. 3tata timp cat exista o buna comunicare exist "i un randament maxim, -ns dac aceasta lipse"te se poate ajunge la disensiuni sau, c0iar mai ru. 4unctionarea unui grup mai mare se ba#ea#a pe reteaua care conectea#a diferite parti ale sale si i asigura coerenta. 5uanta pe care o introduce 6erbert 7lumer ar putea c0iar surprinde$ !O retea sau o institutie nu functionea#a in mod automat datorita unei dinamici interioare sau unui sistem de cerinte$ ea functionea#a pentru ca persoanele aflate in diferite puncte fac ceva, iar ceea ce fac este re#ultatul modului cum definesc situatia in care sunt c0emate sa actione#e!. Comunicarea de grup se derulea#a in colectivitati umane restranse si permite sc0imburide idei si emotii, ofera conditii pentru impartasirea experientelor,discutii in vederea aplanarii unor conflicte sau identificarea unor solutii de re#olvare a problemelor.

Cercetarile au scos in evidenta raportul dintre informatie, circulatia acesteia si dinamica grupului. Specialistii au dovedit faptul ca la nivelul grupului, comunicarea globala este o ilu#ie, indiferent de mijloacele de comunicare la care apelea#a. 3 introdus conceptul de 8valenta9 in comunicare si aceasta repre#inta numarul de persoane cu care un individ poate comunica &la receptare sau la emitere'. Capacitatea de receptie a unei fiinte umane este data de raportul dintre informatie si timp, evaluata la :; biti<sec. 3l doilea concept introdus este capacitatea de transmitere, definita prin raportul intre informatia primita si cea transmisa . Sociologii pre#inta grupurile dintr o perspectiva informationala, identificand doua tipuri$ grup egalitar si grup ierar0i#at. /ntr un grup, ierar0ia se stabileste pe ba#a bilantului informational al fiecarui individ, bilantul fiind diferenta dintre influentele pe care le primeste individul si cele pe care le exercita acesta. Cand bilantul este egal pentru toti membrii grupului, grupul este egalitar, iar daca bilantul este diferit, grupul este ierar0i#at. Se defineste influenta ca !re#ultanta unui sc0imb informational intre unul si mai multi indivi#i, influenta celui dintai fiind masurata prin efectul produs de sc0imbul informational asupra comportamentului celorlalti.! 4ara a fi o reteta sigura ,se poate vorbi despre o strategie care permite conturarea unui cadru eficient de munca, comunicare, relationare in grup. %irectiile de interes sunt$ activitatile de formare a grupului, respectiv activitatile de mentinere a acestuia. = 3ctivitati de formare a grupului Obiectivele importante ale acestor activitati sunt$ cunoasterea reciproca si cunoasterea de sine; cunoasterea si constienti#area stilului personal de invatare; stimularea si constienti#area gradului de participare la activitateade grup; stimularea empatiei; asigurarea asumarii rolului <sarcinilor in grup. Pentru a eficienti#a activitatea grupului, pentru a l face sa lucre#eca o ec0ipa, este binevenita preocuparea de a identifica rolul potrivit membrilor sau rolul potrivit subgrupurilor. Se considera ca rolurile asumate in grup sunt$ lucrator in ec0ipa, evaluator, finali#ator ,lucrator in companie, cercetator te0nic, modelator, presedinte. 1ucratorul in ec0ipa este garantia cooperarii eficiente prin calitatilesale de bun ascultator,prin capacitatea de a se adapta cu usurinta,prinflexibilitatea si empatie; isi aduce contributia la indeplinireaobiectivelor si are un bun exercitiu de diplomatie. Evaluatorul gandeste critic si ia deci#ii in urma unei anali#e consistente Ocupa * posturi c0eie care cer serio#itate si consecventa. 4inali#atorul se angajea#a in activitati cu finalitate clara, stabileste prioritati si lucrea#a cu acuratete. 4ace anali#a fina a lucrurilor si acorda atentie detaliilor. 1ucratorul in companie este foarte eficient datorita disciplinei, puterii de autocontrol, preferintei pentru munca grea. %ovedeste loialitate. Cercetatorul se orientea#a spre ceea ce este util si este receptive la ideile celorlalti, de#voltandu le cu usurinta. Este apreciat pentru aptitudini de conducere si pentru competenta, la a caror punere in valoare ii ajuta faptul ca e extrovertit. >e0nicul mentine standardele de calitate si manifesta preocupare constanta pentru asimilarea de cunostinte te0nice si de specialitate. 3re un rol determinant in ec0ipa, este indispensabil intrucat cunoaste in detaliu problemele. Se ingrijeste de propria i activitate si nu de oameni.

?odelatorul persoana extrovertita care are drept obiectiv sa castige. 3re multa energie, mobili#ea#a pe ceilalti indemnandu i la actiune si fiind pregatit sa depaseasca obstacolele. 3ctionea#a c0iar si sub presiune si aduce sc0imbari utile. Presedinte persoana care lucrea#a individual exploatandu si spiritual creator, inteligenta. Este slab in comunicare si reactionea#a violent la critici. /si apara propriile idei, ofera idei si le de#volta. Se implica eficient in re#olvarea problemelor complexe. = 3ctivitati de mentinere a grupului 3ceste activitati vi#ea#a cu precadere$ asigurarea coe#iunii grupului si construirea unei relatii de colaborareprin evitarea !bisericutelor!; promovarea identitatii de grup printr o atitudine po#itiva si o imaginepo#itiva despre ei insisi; asigurarea participarii membrilor grupului la discutii; formarea abilitatilor de ascultare activa in vederea atingeriiobiectivelor mai sus amintite se pot folosi c0estionare, fise de lucru. Exista foarte multe te0nici de comunicare in cadrul grupului, insa, c0iar daca au aplicare generala si isi propun sa atinga obiective bine definite, nu pot raspunde in : totalitate tuturor asteptarilor, fiind necesara adaptarea organi#arii comunicarii si sustinerii unor de#voltari personale, unor realitati concrete. Printre aceste te0nici, amintim, foarte pe scurt$ te0nica bla#onului$ in functie de anumite caracteristici, persoane sau un grup de persoane se definesc prin aceasta te0nica cu suport metaforic$ bla#onul. Sunt puse la dispo#itie steme, unde, prin desen, elemente figurative, cuvinte<fra#e,in urma unui efort de gandire valori#anta asupra ei insisi, fiecare persoana va face referire la elemente relevante pre#entarii sale. /nstructiunile vor vi#a conceptii, aspiratii, caracteri#ari,dificultati, lipsuri, valori, constrangeri, reflectii asupra unor proiecte existentiale, individuale sau colective, asupra unor profesii. /n cadrul grupului sau al subgrupului, indivi#ii isi pre#inta stemele, explica, pot spune sau raspunde la intrebari, pot coopera la elaborarea unui bla#on al grupului<subgrupului. 7la#oanele se expun. comunicarea rotativa$ ofera sansa unei bune comunicari si initia#a o forma dinamica de subgrupare, asigura coe#iunea grupului si coerenta unui studiu. Se formea#a mai multe subgrupuri intre care se urmareste stabilirea unei comunicari regulate in cadrul activitatii de reflectare sau elaborare. Exercitiul presupune mai multe etape, de durate egale, la sfarsitul fiecareia o persoana din fiecare subgrup se indreapta spre alt subgrup fiecare isi va sc0imba grupul o singura data. Pentru a pastra o oarecare stabilitate a subgrupului, un !secretar pivot! nu si sc0imba grupul. Exercitiul se desfasoara dupa un plan precis, punand in discutie o anumita tema. Prin el se evita inc0iderea in grupulete, !bisericute!. broasca testoasa$ fiecare subgrup are @ A purtatori de cuvant desemnati dupa ce a fost exprimata po#itia de ansamblu fata de o tema comuna. Se reuneste grupul mare, iar purtatorii de cuvant fac un scurt raport si se implica in discutii. %iscutia este urmarita si dirijata de propunator. !5egocierile!sunt reluate de catre purtatorii de cuvant si grupuri. studiul riscurilor sau al obstacolelor$ se pun in discutie riscurile care ameninta un proiect sau o activitate, urmand ca fiecare participant sa si enunte parerea. Se notea#a totul pe o folie de flip c0art, se clasifica riscurile, pentru solutionarea fiecarei categorii formandu se subgrupuri. Se face o unificare a solutiilor.

Bn cadrul unui grup se formea#a retele de comunicare care evidentia#a toate tipurile posibile de comunicare -ntre membrii componenti. Bn orice grup apare reteaua de comunicare formala &cu caracter oficial' sau informala &care -ncearca sa suplineasca deficientele comunicarii formale sub forma b-rfelor si a #vonurilor'. %in punct de vedere al interactiunii, -nt-lnim retea -n forma de lant, -n C, -n D, sau -n forma de cerc. Eeteaua -n forma de lant asigura o legatura secventiala -ntre membrii grupului si este specifica grupurilor cu structura ierar0ica -nalta, -n care informatiile sunt transmise de la leader ul grupului, pas cu pas, la persoana de pe ultimul nivel ierar0ic. 3ceasta retea ia forma unui lant formal al comen#ii, fiind diferentiate clar po#itiile ocupate -n cadrul grupului. Eeteaua -n forma de C si -n forma de D sunt practicate tot -n grupurile centrali#ate. 1iniaritatea retelei este modificata, ceea ce ofera posibilitatea ca o persoana centrala sa poata comunica simultan cu alti membrii ai grupului. >oate informarile se fac prin intermediul leader ului, care ocupa po#itia de centru, iar ceilalti membri au unele restrictii -n comunicare. Eeteaua circulara asigura un grad ridicat de descentrali#are si ofera fiecarui participant sanse egale de a comunica cu ceilalti. 5ici unul nu ocupa o po#itie de leader, ceea ce ofera un grad de satisfactie mai mare. Eeteaua -n cerc este specifica grupurilor neformale si creative, cu un stil de conducere participativ. %iferitele retele de comunicare -n cadrul grupurilor pun -n evidenta si directia transmiterii mesajelor$ verticala si ori#ontala. Comunicarea verticala are loc pe ba#a lantului comen#ii si poate fi de sus -n jos &prin care se transmit dispo#itii, instructiuni sau directii de actiune' si de jos -n sus &rapoarte asupra activitatii, re#ultatele obtinute, propuneri, initiative, feed bacFul performantelor'. %eoarece comunicarile de acest tip pot conduce la un climat nefavorabil grupului, leader ul este obligat sa supraveg0e#e -n permanenta reali#area obiectivelor, dar si identificarea reactiei membrilor fata de masurile adoptate. %e fapt, normali#area relatiilor -n grup ram-ne o -ndatorire importanta leader ului. Comunicarea ori#ontala sau laterala se reali#ea#a -ntre persoane aflate pe acelasi nivel ierar0ic. 3cest tip de comunicare asigura coordonarea si consultarea -ntre membrii grupului si se concreti#ea#a sub forma dialogului si a sedintelor. %ialogul este o cale de promovare a colaborarii la locul de munca, -n timp ce sedinta este o metoda de comunicare pentru re#olvarea sarcinilor de lucru. Sedinta are caracter formal si se G organi#ea#a dor atunci c-nd exista un scop anume. 3lte cerinte de organi#are a sedintei sunt$ solicitarea participantilor de a veni pregatiti, alocarea timpului necesar fiecarui subiect de pe ordinea de #i, -ncurajarea exprimarii opiniilor, inter#icerea monopoli#arii discutiei de catre o singura persoana, evitarea discutiilor -n afara ordinei de #i stabilita. /ndiferent de tipul de retea sau de directia de transmitere a mesajului, indiferent de orice factor ce isi exercita influenta asupra grupului, este esential ca respectivul grup sa comunice si sa se comunice$ un grup fara comunicare este doar o simpla masa de oameni .7ibliografie$ 6erbert 7lumer, Comportamentul colectiv H Editura 8Enciclopedica9, 7ucuresti, @IGI 2illes 3mado si 3ndre 2uittet, Psi0ologia comunicarii in grupuri H Editura 8Polirom9, /asi, A;;( P. de Jissc0er, %inamica grupurilor H Editura 8Polirom9, /asi, A;;@ .ean Claude 3bric, Psi0ologia comunicarii H Editura 8Polirom9, /asi, A;;A 3ndre Peretti, .ean 3ndre 1egrand si .ean 7oniface, >e0nici de comunicare H Editura 8Polirim9, /asi, A;;A ?i0ai %inu,Comuni carea H Editura 8Stiintifica9, 7ucuresti, @III ( + Comunicarea in cadrul grupului