COMUNICAREA INTERPERSONALA 1.

Functiile comunicarii interpersonale In general, comunicarea interpersonala are in vedere o mai buna intelegere si evaluare a lumii inconjuratoare (prin comunicare indivizii obtin informatii despre ei insisi precum si despre ceilalti, cu care intra in contact, astfel incat pot interactiona mult mai eficient), stabilind si dezvoltand relatii si schimband comportamente si atitudini. In acest sens, urmatoarele functii capata o importanta deosebita: functia instrumentala/persuasiva (individul incearca sa-l determine pe celalalt/ceilalti sa faca ceva/sa actioneze intr-un anumit mod) functia ontologica (comunicarea contribuie la autocunoastere, la o mai buna intelegere a celuilalt si personalitatii sale; in acelasi timp, comunicarea contribuie la dezvoltarea relatiei dintre indivizi) functia afectiva (prin intermediul comunicarii, indivizii au posibilitatea dezvaluirii propriilor sentimente) functia unificatoare/de legatura (comunicarea este cea care realizeaza legatura dintre indivizi si mediul inconjurator) functia de adaptare! (comunicarea da nastere unui permanent proces de ajustare a comportamentelor umane)

2. Caracteristicile comunicarii interpersonale "omunicarea interpersonala se desfasoara intre doi sau mai multi indivizi care se iau in considerare unul pe celalalt, drept persoane unice (deoarece fiecare individ e#perimenteaza lumea inconjuratoare in mod diferit; el isi formeaza propriile sentimente, ca parte a acestei e#periente) cu ratiune ( suntem constienti de lumea inconjuratoare si, in acelasi timp, constientizam acest lucru!)$%$&; aceasta presupune faptul ca fiecare individ e#ploreaza! lumea inconjuratoare, reflecteaza asupra ei, face speculatii, isi pune intrebari privind sensul vietii, a propriei persoane si a acelor din jurul sau cu posibilitatea de a alege (fiecare individ este capabil sa-si aleaga modul in care urmeaza sa reactioneze intr-o anumita situatie; el initiaza actiuni, raspunde la provocari)

.!aria"ile care in#luentea$a%a#ectea$a comunicarea interpersonala $%$& 'te(art, ). ($**+): Together. Communicating Interpersonally, ,andom -ouse, .e( /or0, p. 1

2orbind despre multiplele variabile care afecteaza procesul comunicarii interpersonale, 3arr4 5ar0er considera ca un rol important il au: auto-dezvaluirea 6 proces care permite fiecarui individ sa se cunoasca mai bine, sa-si cunoasca propriile sentimente, ganduri si atitudini increderea 6 afecteaza calitatea interactiunii; cu cat avem mai multa incredere in cineva, cu atat ceilalti investesc mai multa incredere in noi. Increderea este strans legata de auto-dezvaluire (cu cat avem mai multa incredere in cineva, cu atat ne auto-dezvaluim mai mult) comportamentul verbal si nonverbal 6 atentia trebuie indreptata spre semnalele venite de pe ambele planuri, urmarindu-se in special congruenta acestora feedbac0-ul - elementul central al reglarii comunicarii; el asigura functia de control al intelegerii, al receptarii in conditii optime a mesajului transmis, functia de adaptare a mesajului in conditiile schimbarii oricarui parametru al conte#tului in care are loc comunicarea, functia de reglare sociala (prin fle#ibilitatea rolurilor participantilor la actul comunicarii) precum si functia socio-afectiva.7%7& feedfor(ard 6 procesul de anticipare a feedbac0-ului costurile! si beneficiile! rezultate in procesul de comunicare (conform teoriei schimbului social) competenta comunicativa (abilitatea de a alege un comportament comunicativ potrivit si eficient intr-o anumita situatie de comunicare) zgomotul care intervine in comunicare: zgomotul fizic (scris neclar, ochelari de soare), zgomotul psihic (prejudecati, presupuneri eronate, lipsa de deschidere in idei), zgomotul semantic (in dialogul dintre doua persoane care vorbesc limbi diferite, care utilizeaza un vocabular tehnic, comple#, necunoscut receptorului, sau atunci cand cele doua persoane atribuie semnificatii diferite)8%8& managementul interactiunii 6 modalitatea in care partenerii de dialog controleaza interactiunea spre satisfactia ambelor parti

&. Caracteristicile unei comunicari interpersonale e#iciente 3uand in considerare factorii care asigura o buna comunicare interpersonala, putem spune ca eficienta comunicarii presupune: luarea in considerare a partenerului de dialog, cu dorintele si nevoile sale

7%7& 9lbric, ).". ($***): :sihologia comunicarii, Iasi: :olirom, p.87 8%8& "hiru, I. (7;;8): "omunicarea interpersonala, ed. <ritonic, 5ucuresti, p. $7

manifestarea unei ascultari active adaptarea comportamentului verbal si nonverbal potrivit partenerului de comunicare si situatiei /conte#tului in care ceasta se desfasoara stabilirea empatiei fata de partenerul de dialog (empatie = capacitatea unei persoane de a se transpune in pozitia interlocutorului sau si de a incerca sa perceapa ceea ce simte acesta)>%>& oferirea unui decodari corecte a denotatiilor si conotatiilor semnelor verbale si nonverbale cultivarea unor abilitati menite sa asigure un management interactional eficient (cunoasterea regulilor privind initierea, mentinerea si incheierea comunicarii, respectarea regulilor de politete) abilitati privind rezolvarea de conflicte)

?#ista insa si numeroase bariere in calea comunicarii: de ordin fizic (mediu): acustica, lumina, distanta, zgomot, distanta de comunicare de ordin lingvistic (limba vorbita /scrisa, vocabularul utilizat, registrul si stilul ales, dificultati de e#primare, stereotipii) de factori personali (predispozitia spre comunicare, diferenta de perceptie, emotii, incredere, oboseala, credibilitate, personalitate, implicarea pozitiva sau negativa a celui ce receptioneaza, amenintarea statutului celor implicati in comunicare, lipsa de cunoastere, lipsa de interes, abilitatea receptorului de a asculta, educatia, valorile interlocutorilor, relatiile dintre interlocutori) de ordin semantic (legate de diferentele de limbaj e#istente intre cei doi interlocutori)

@rice comunicarea organizationala interna se bazeaza in primul rand pe comunicarea interpersonala. 9ceasta din urma pleaca de la premisa ca interlocutorul trebuie sa fie tratat ca o persoana unica, apta sa e#perimenteze lumea intr-un mod diferit de ceilalti capabila sa reflecteze asupra realitatii inconjuratoare, sa faca speculatii, sasi puna intrebari, sa evalueze, sa influenteze

>%>& Aarin, 2. (7;;1): ?lemente de stiinta si arta a comunicarii, ?d. Bniversitatii <ransilvania, 5rasov, p.$C*$

capabila sa reactioneze intr-un mod propriu: sa initieze o comunicare sau sa puna capat acesteia in orice moment

?ste usor de identificat o organizatie la nivelul careia comunicarea interna se realizeaza foarte bine. 9ceasta se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: planurile de dezvoltare a organizatiei contin, la randul lor, un plan de comunicare, in detaliu dialogul constructiv este forma dominanta a comunicarii barierele de comunicare sun identificate in timp util si inlaturate climatul organizational instituit de departamentul de conducere permite angajatilor sa se e#prime liber, fara perspectiva unei amenintari

angajatii se simt valorizati si dau dovada unei puternice motivatii '. Teorii pri(in) comunicarea interpersonala 1. Teorii interactioniste a) 9bordarea psihologica si psihiatrica <eoria apartine 'colii de la :alo 9lto (Datzla(ic0, 5eavin, )ac0son). ,eprezentantii acestei 'coli considera ca indivizii aflati in interactiune realizeaza prin comportamentele lor un schimb de energie si informatie cu mediul inconjurator. ?i sunt permanent angajati intr-o activitate bazata pe o intelegere tacita, pe un acord reciproc de cooperare verbala prin intermediul careia reusesc sa 6si descopere sinele, sa se autocunoasca. b) ?tnografia comunicarii (Eell -4mes si Fumperz) 6 analizeaza dinamica schimburilor verbale, mecanismele acestora precum si ritualurile interactionale. Eell -4mes ne ofera Mo)elul Spea*in+, in care pot fi identificate cu usurinta componentele interactiunii: cadru (settin+ 6 timp, loc, cadrul psihologic), participantii (participants 6 vorbitorul si audienta), finalitati/scopuri ( en)s), acte (acts 6 forma si continutul mesajelor), tonalitate (0e4 6 tonul, maniera de rostire), instrumente (instruments 6 canalul de comunicare, stilul vorbirii), norme (norms 6 menite sa ghideze interactiunea), tip de activitate (+enre 6 conversatie/discutie/dezbatere).

c) Interactionismul simbolic - scoala de gandire sociologica americana 6 aduce in discutie conceptul de sine. 'inele se dezvolta in cadrul e#perientei sociale, in interactiunea cu cei din jur (Aead), in situatia in care individul are posibilitatea sa-si asume un rol si sa-si plaseze partenerul de dialog intr-un rol corespunzator.

d) Eramaturgia (Foffman). Foffman este preocupat de interactiunea din viata de zi cu zi, pentru care incearca sa elaboreze o teorie a comunicarii interpersonale. :entru el, interactiunea este locul pozitionarii reciproce a indivizilor si al construirii si dezvoltarii sinelui social. Foffman interpreteaza interactiunea cotidiana din perspectiva teatrala (ca spectacol in fata celorlalti si modelat de acestia). In consecinta, el utilizeaza notiuni precum scena, actor, rol, figuratie!. Individul interpreteaza rolul, care se transforma in unitatea de baza a procesului de socializare; rolul trebuie indeplinit intr-o maniera convingatoare. e) <eoria schimbului social (<hibault G Hell46 are originea in economie si psihologia comportamentala; are la baza ideea conform careia interactiunea poate fi inteleasa ca un schimb social, in care actiunile indivizilor sunt motivate de costuri si benefic Interactiunile continua atunci cand indivizii recunosc posibilitatea obtinerii unui beneficiu; ori de cate ori costul apare a fi mai ridicat decat beneficiul, indivizii tind sa paraseasca scena! interactiun :entru a obtine o comunicare eficienta si relatii bune cu partenerul de dialog, individul cauta sa minimalizeze costurile si sa mareasca beneficiile.

7. Teoria relatiei dialectice ( 5a#ter G Aontgomer4) - sustine faptul ca orice act de comunicare creeaza sau sustine o relatie. ,elatiile interpersonale sunt bazate pe tendinte contradictorii; fiecare relatie cunoaste o tensiune intre intimitate si independenta. Eialogul este cel care creeaza sau evalueaza asemanarile si diferentele dintre indivizi. 8. Comunicarea dialogica (A. 5uber) - considera ca dialogul este mai mult decat vorbirea; inseamna a comunica cu!. 9cest lucru presupune recunoasterea celuilalt, dorinta de a-i asculta punctele de vedere, precum si respectul pentru acestea. >. Teoria reducerii incertitudinii (5ergerG "alabrese) 6 considera ca actul comunicarii trebuie sa aiba in vedere e#presivitatea verbala, e#presivitatea nonverbala, intimitatea, reciprocitatea si similaritatea. @rice relatie este marcata la inceput de incertitudine, iar indivizii comunica tocmai pentru a reduce aceasta stare care este destul de neplacuta. ,educerea incertitudinii se produce prin: obtinerea de informatii cu caracter general despre interlocutor (etapa de inceput), e#primarea atitudinilor, valorilor, credintelor (etapa personala) si stabilirea interactiunilor ulterioare (etapa finala). Informatiile despre interlocutor se pot obtine prin strategii pasive (persoana este observata in situatii in care comportamentul este auto-monitorizat - in sala de clasa, de e#emplu) sau unde se comporta foarte natural (la un meci de fotbal); prin strategii active (indivizii cauta sa creeze situatii in care "elalalt sa poata fi observat 6 mergand impreuna la curs/stand la aceeasi masa, etc) sau prin strategii interactive (comunicarea directa cu persoana respectiva) I. Teoria patrunderii/penetrarii sociale (9ltman G<a4lor) 6 preocupata de procesul de dezvoltare a relatiilor sociale. Ideea de baza este aceea ca, pe masura ce relatia se dezvolta, indivizii capata informatii despre lucruri din ce in ce mai personale/intime. 9cest lucru duce la vulnerabilitate, de unde nevoia dezvoltarii sentimentului de incredere in "elalalt.

Teoria tranzactionala (?ric 5erne) 6 porneste de la ideea ca atunci cand doua persoane se intalnesc fata-in-fata, una dintre ele va vorbi celeilalte (stimul tranzactional); reactia venita din partea celeilalte persoane devine raspuns tranzactional. <inand cont de faptul ca fiecare persoana are 8 stari ale eu-lui corespunzand dezvoltarii personalitatii individului (starea de "opil, 9dult, :arinte), 5erne stabileste tipurile de tranzactii care se pot stabili in cadrul comunicarii interpersonale: tranzactii simple, incrucisate si duble.