1

Comunicarea n cadrul grupului de munc

Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa
spunem ca ea exista in transmitere si in comunicare. Este mai mult decat o legatura
verbala intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc in
comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun; iar comunicarea este modalitatea
prin care ei ajung sa deina in comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o
societate , ei trebuie sa aib in comun scopuri, convingeri aspiraii, cunostine - o
intelegere comuna - "acelai spirit" cum spun sociologii. Comunicarea este cea care
asigura dispoziii emoionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde
la ateptri i cerine.
Comunicarea se realizeaz pe trei niveluri: logic, paraverbal si nonverbal. Dintre
acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar 7% din totalul actului de
comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) si 55% la
nivelul nonverbal (expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.).
Daca intre aceste niveluri nu sunt contradicii, comunicarea poate fi eficace. Daca
insa intre niveluri exista contradicii, mesajul transmis nu va avea efectul scontat.
Specialistii disting mai multe tipuri de comunicare:
- comunicarea intrapersonala : este comunicarea n i catre sine;
- comunicarea interpersonala: este comunicarea ntre oameni.
- comunicarea de grup: este comunicarea ntre membrii grupurilor si comunicarea
dintre oamenii din grupuri cu ali oamenii;
- comunicarea de masa: este comunicarea primit de sau folosita de un numar
mare de oameni.
Judecata, sinele si societatea nu sunt structuri discrete, ci procese de interactiune
personala si interpersonala. Interactiunea simbolica subliniaza importanta limbajului, ca
mecanism fundamental in devenirea sinelui si judecatii.
Personalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic fiecarei persoane i o
distinge ca individualitate; felul propriu de a fi al cuiva. Comunicarea are o foarte mare
influen asupra personalitaii deoarece in ziua de azi individul se defineste in functie de
2

ceilali iar comportamentul reprezinta o constructie a persoanei in interactiunea cu

ceilalti. Interaiune atrage concomitent comunicare.
Sinele se construieste in interactiune cu ceilalti. In felul acesta, definirea unei situatii nu
este niciodata strict individuala, desi apare astfel; in acelasi timp, nici individul nu este
doar o oglinda a celorlalti, ci introduce note personale in orice evaluare si raspuns. Cu cat
se comunica mai mult cu atat cresc sansele de a se crea personalitati puternice.
Comunicarea este cheia individului spre societate i integrarea n aceasta. Lipsa
comunicarii atrage o indepartare iminenta faa de grup, echipa, societate, etc.
Daca luam n discutie termenul de grup observam caci, chiar societatea din care facem
parte este un grup. Grupul nseamna reguli, reputaie, el, munca n echip, etc . Sensuri
determinate de interanctiune deci de comunicare. Atata timp cat exista o buna
comunicare exist i un randament maxim, ns dac aceasta lipsete se poate ajunge la
disensiuni sau, chiar mai ru.
Functionarea unui grup mai mare se bazeaza pe reteaua care conecteaza diferite
parti ale sale si-i asigura coerenta. Nuanta pe care o introduce Herbert Blumer ar putea
chiar surprinde: "O retea sau o institutie nu functioneaza in mod automat datorita unei
dinamici interioare sau unui sistem de cerinte: ea functioneaza pentru ca persoanele aflate
in diferite puncte fac ceva, iar ceea ce fac este rezultatul modului cum definesc situatia in
care sunt chemate sa actioneze".
Comunicarea de grup se deruleaza in colectivitati umane restranse si permite
schimburide idei si emotii, ofera conditii pentru impartasirea experientelor,discutii in
vederea aplanarii unor conflicte sau identificarea unor solutii de rezolvare a problemelor.
Cercetarile au scos in evidenta raportul dintre informatie, circulatia acesteia si dinamica
grupului. Specialistii au dovedit faptul ca la nivelul grupului, comunicarea globala este o
iluzie, indiferent de mijloacele de comunicare la care apeleaza. A introdus conceptul de
valenta in comunicare si aceasta reprezinta numarul de persoane cu care un individ
poate comunica (la receptare sau la emitere). Capacitatea de receptie a unei fiinte umane
este data de raportul dintre informatie si timp, evaluata la 40 biti/sec.
Al doilea concept introdus este capacitatea de transmitere, definita prin raportul
intre informatia primita si cea transmisa . Sociologii prezinta grupurile dintr-o
perspectiva informationala, identificand doua tipuri: grup egalitar si grup ierarhizat. Intr-

un grup, ierarhia se stabileste pe baza bilantului informational al fiecarui individ, bilantul

fiind diferenta dintre influentele pe care le primeste individul si cele pe care le exercita
acesta. Cand bilantul este egal pentru toti membrii grupului, grupul este egalitar, iar daca
bilantul este diferit, grupul este ierarhizat. Se defineste influenta ca "rezultanta unui
schimb informational intre unul si mai multi indivizi, influenta celui dintai fiind masurata
prin efectul produs de schimbul informational asupra comportamentului celorlalti."
Fara a fi o reteta sigura ,se poate vorbi despre o strategie care permite conturarea
unui cadru eficient de munca, comunicare, relationare in grup. Directiile de interes sunt:
activitatile de formare a grupului, respectiv activitatile de mentinere a acestuia.
Activitati de formare a grupului
Obiectivele importante ale acestor activitati sunt:
- cunoasterea reciproca si cunoasterea de sine;
- cunoasterea si constientizarea stilului personal de invatare;
- stimularea si constientizarea gradului de participare la activitateade grup;
- stimularea empatiei;
- asigurarea asumarii rolului /sarcinilor in grup.
Pentru a eficientiza activitatea grupului, pentru a-l face sa lucrezeca o echipa, este
binevenita preocuparea de a identifica rolul potrivit membrilor sau rolul potrivit
subgrupurilor.
Se considera ca rolurile asumate in grup sunt: lucrator in echipa, evaluator,
finalizator ,lucrator in companie, cercetator tehnic, modelator, presedinte.
Lucratorul in echipa - este garantia cooperarii eficiente prin calitatilesale de bun
ascultator,prin capacitatea de a se adapta cu usurinta,prinflexibilitatea si empatie; isi
aduce contributia la indeplinireaobiectivelor si are un bun exercitiu de diplomatie.
Evaluatorul - gandeste critic si ia decizii in urma unei analize consistente Ocupa
posturi cheie care cer seriozitate si consecventa.
Finalizatorul - se angajeaza in activitati cu finalitate clara, stabileste prioritati si

lucreaza cu acuratete. Face analiza fina a lucrurilor si acorda atentie detaliilor.

Lucratorul in companie - este foarte eficient datorita disciplinei, puterii de
autocontrol, preferintei pentru munca grea. Dovedeste loialitate.
Cercetatorul - se orienteaza spre ceea ce este util si este receptive la ideile
celorlalti, dezvoltandu-le cu usurinta. Este apreciat pentru aptitudini de conducere si
pentru competenta, la a caror punere in valoare ii ajuta faptul ca e extrovertit.
Tehnicul - mentine standardele de calitate si manifesta preocupare constanta
pentru asimilarea de cunostinte tehnice si de specialitate. Are un rol determinant in
echipa, este indispensabil intrucat cunoaste in detaliu problemele. Se ingrijeste de
propria-i activitate si nu deoameni.
Modelatorul - persoana extrovertita care are drept obiectiv sa castige. Are multa
energie, mobilizeaza pe ceilalti indemnandu-i la actiune si fiind pregatit sa depaseasca
obstacolele. Actioneaza chiar si sub presiune si aduce schimbari utile.
Presedinte - persoana care lucreaza individual exploatandu-si spiritual creator,
inteligenta. Este slab in comunicare si reactioneaza violent la critici. Isi apara propriile
idei, ofera idei si le dezvolta. Se implica eficient in rezolvarea problemelor complexe.
Activitati de mentinere a grupului
Aceste activitati vizeaza cu precadere:
- asigurarea coeziunii grupului si construirea unei relatii de colaborareprin evitarea
"bisericutelor";
- promovarea identitatii de grup printr-o atitudine pozitiva si o imaginepozitiva
despre ei insisi;
- asigurarea participarii membrilor grupului la discutii;
- formarea abilitatilor de ascultare activa in vederea atingeriiobiectivelor mai sus
amintite se pot folosi chestionare, fise de lucru.
Exista foarte multe tehnici de comunicare in cadrul grupului, insa, chiar daca au
aplicare generala si isi propun sa atinga obiective bine definite, nu pot raspunde in
totalitate tuturor asteptarilor, fiind necesara adaptarea organizarii comunicarii si sustinerii
unor dezvoltari personale, unor realitati concrete.

Printre aceste tehnici, amintim, foarte pe scurt:

- tehnica blazonului: in functie de anumite caracteristici, persoane sau un grup de
persoane se definesc prin aceasta tehnica cu suport metaforic: blazonul. Sunt puse la
dispozitie steme, unde, prin desen, elemente figurative, cuvinte/fraze,in urma unui efort de
gandire valorizanta asupra ei insisi, fiecare persoana va face referire la elemente relevante
prezentarii sale. Instructiunile vor viza conceptii, aspiratii, caracterizari,dificultati, lipsuri,
valori, constrangeri, reflectii asupra unor proiecte existentiale, individuale sau colective,
asupra unor profesii. In cadrul grupului sau al subgrupului, indivizii isi prezinta stemele,
explica, pot spune sau raspunde la intrebari, pot coopera la elaborarea unui blazon al
grupului/subgrupului. Blazoanele se expun.
- comunicarea rotativa: ofera sansa unei bune comunicari si initiaza o forma
dinamica de subgrupare, asigura coeziunea grupului si coerenta unui studiu. Se formeaza
mai multe subgrupuri intre care se urmareste stabilirea unei comunicari regulate in cadrul
activitatii de reflectare sau elaborare. Exercitiul presupune mai multe etape, de durate
egale, la sfarsitul fiecareia o persoana din fiecare subgrup se indreapta spre alt subgrup fiecare isi va schimba grupul o singura data. Pentru a pastra o oarecare stabilitate a
subgrupului, un "secretar - pivot" nu-si schimba grupul. Exercitiul se desfasoara dupa un
plan precis, punand in discutie o anumita tema. Prin el se evita inchiderea in grupulete,
"bisericute".
- broasca testoasa: fiecare subgrup are 1-2 purtatori de cuvant desemnati dupa ce a
fost exprimata pozitia de ansamblu fata de o tema comuna. Se reuneste grupul mare, iar
purtatorii de cuvant fac un scurt raport si se implica in discutii. Discutia este urmarita si
dirijata de propunator. "Negocierile"sunt reluate de catre purtatorii de cuvant si grupuri.
-studiul riscurilor sau al obstacolelor: se pun in discutie riscurile care ameninta un
proiect sau o activitate, urmand ca fiecare participant sa-si enunte parerea. Se noteaza totul
pe o folie de flip-chart, se clasifica riscurile, pentru solutionarea fiecarei categorii
formandu-se subgrupuri. Se face o unificare a solutiilor.
n cadrul unui grup se formeaza retele de comunicare care evidentiaza toate tipurile
posibile de comunicare ntre membrii componenti. n orice grup apare reteaua de
comunicare formala (cu caracter oficial) sau informala (care ncearca sa suplineasca

deficientele comunicarii formale sub forma brfelor si a zvonurilor). Din punct de vedere
al interactiunii, ntlnim retea n forma de lant, n Y, n X, sau n forma de cerc.
Reteaua n forma de lant asigura o legatura secventiala ntre membrii grupului si
este specifica grupurilor cu structura ierarhica nalta, n care informatiile sunt transmise
de la leader-ul grupului, pas cu pas, la persoana de pe ultimul nivel ierarhic. Aceasta retea
ia forma unui lant formal al comenzii, fiind diferentiate clar pozitiile ocupate n cadrul
grupului.
Reteaua n forma de Y si n forma de X sunt practicate tot n grupurile
centralizate. Liniaritatea retelei este modificata, ceea ce ofera posibilitatea ca o persoana
centrala sa poata comunica simultan cu alti membrii ai grupului. Toate informarile se fac
prin intermediul leader-ului, care ocupa pozitia de centru, iar ceilalti membri au unele
restrictii n comunicare.
Reteaua circulara asigura un grad ridicat de descentralizare si ofera fiecarui
participant sanse egale de a comunica cu ceilalti. Nici unul nu ocupa o pozitie de leader,
ceea ce ofera un grad de satisfactie mai mare. Reteaua n cerc este specifica grupurilor
neformale si creative, cu un stil de conducere participativ.
Diferitele retele de comunicare n cadrul grupurilor pun n evidenta si directia
transmiterii mesajelor: verticala si orizontala.
Comunicarea verticala are loc pe baza lantului comenzii si poate fi de sus n jos
(prin care se transmit dispozitii, instructiuni sau directii de actiune) si de jos n sus
(rapoarte asupra activitatii, rezultatele obtinute, propuneri, initiative, feed-backul
performantelor). Deoarece comunicarile de acest tip pot conduce la un climat nefavorabil
grupului, leader-ul este obligat sa supravegheze n permanenta realizarea obiectivelor, dar
si identificarea reactiei membrilor fata de masurile adoptate. De fapt, normalizarea
relatiilor n grup ramne o ndatorire importanta leader-ului.
Comunicarea orizontala sau laterala se realizeaza ntre persoane aflate pe acelasi
nivel ierarhic. Acest tip de comunicare asigura coordonarea si consultarea ntre membrii
grupului si se concretizeaza sub forma dialogului si a sedintelor. Dialogul este o cale de
promovare a colaborarii la locul de munca, n timp ce sedinta este o metoda de
comunicare pentru rezolvarea sarcinilor de lucru. Sedinta are caracter formal si se
organizeaza dor atunci cnd exista un scop anume. Alte cerinte de organizare a sedintei

sunt: solicitarea participantilor de a veni pregatiti, alocarea timpului necesar fiecarui

subiect de pe ordinea de zi, ncurajarea exprimarii opiniilor, interzicerea monopolizarii
discutiei de catre o singura persoana, evitarea discutiilor n afara ordinei de zi stabilita.
Indiferent de tipul de retea sau de directia de transmitere a mesajului, indiferent
de orice factor ce isi exercita influenta asupra grupului, este esential ca respectivul grup
sa comunice si sa se comunice: un grup fara comunicare este doar o simpla masa de
oameni.

Bibliografie:
-

Herbert Blumer, Comportamentul colectiv Editura Enciclopedica,

Bucuresti, 1969

Gilles Amado si Andre Guittet, Psihologia comunicarii in grupuri Editura

Polirom, Iasi, 2007

P. de Visscher, Dinamica grupurilor Editura Polirom, Iasi, 2001

Jean-Claude Abric, Psihologia comunicarii Editura Polirom, Iasi, 2002

Andre Peretti, Jean-Andre Legrand si Jean Boniface, Tehnici de

comunicare Editura Polirim, Iasi, 2002

Mihai Dinu, Comunicarea Editura Stiintifica, Bucuresti, 1999