1

UNIVERSITATEA ”TITU MAIORESCU”

Facultatea de Psihologie

Psihologie experimentală

LUCRARE DE CERCETARE

Efectul stimei de sine asupra

performantei la locul de munca

Profesor,

Asist. Univ. Dr. Ruxandra PARASCHIV

Student,

Preduna Loredana-Ioana

Grupa 7/ AN I

București

2020
 2

CUPRINS

Rezumat ...................................................................3

Introducere... ............................................................4

Cadrul Teoretic..........................................................5

1.Stima de sine...........................................................5

2.Performanta.............................................................6

Metodologia cercetarii................................................8

Instrumentele cercetarii..............................................11

Rezultatele cercetarii..................................................13

Discutii si concluzii....................................................18

Referinţe Bibliografice……………………….……..20
 3

REZUMAT

În articolul de faţă am analizat abordările existente în literatura ştiinţifică de specialitate

românească şi străină referitore la

Unele gânduri care pot apărea, fiind dușmanii unei stime de sine sănătoase, sunt gândurile care
distorsionează realitatea, profețiile apocaliptice și generalizatoare, producând un dialog interior
negativ cu fraze de genul „datorită crizei existente va fi imposibil să-mi găsesc de lucru“, „din
cauza vârstei pe care o am, eu nu voi obține un loc de muncă „“ nu voi participa la niciun
interviu, deoarece există persoane multe mai bune decât mine “ etc.

Stima de sine este evaluarea și percepția pe care o ai despre tine însăți. Este ceea ce crezi că ești,
iar imaginea mentală pe care o ai despre tine însăți este puternic influențată de tipul de
interacțiuni cu alte persoane și experiențe, cu un impact puternic.

Conform studiului realizat ,s-a constat ca exista o puternica corelatie intre stima de sine si
succesul obtinut in cariera. Persoanele care au obtinut un scor mare la chestionarul de stima de
sine au avut mai devreme succes in cariera, si-au urmat studiile in invatamantul superior si au
avansat profesional la o varsta mai tanara.

INTRODUCERE
 4

Studiul actual a fost realizat pentru a evalua stima de sine asupra performantei la locul de
munca. Un număr total de 42 de persoane, 33 de sex feminin și 9 persoane de sex masculin, au
fost selectate pentru a raspunde unui chestionar,fiind administrata Scala Evaluarii Performantei
a lui Goodman si Svyantek.si Scala de Măsurare a Stimei de Sine a lui Rosenberg.

Stima de sine este perceptia fiecaruia asupra propriei valori. Persoanele cu stima de sine mare au
sentimente pozitive despre ele insele, isi evalueaza atat punctele forte, cat si pe cele slabe, insa
cred ca punctele forte sunt mai importante decat cele slabe.

Indivizii cu o stima de sine scazuta se percep intr-un mod negativ. Sunt puternic afectati de ceea
ce cred altii despre ei, fac complimente persoanelor care le ofera feedback pozitiv, in vreme ce ii
privesc cu ochii rai pe cei care le ofera feedback negativ.

Evaluarile celorlalti influenteaza stima de sine. O stima foarte mare de sine ar putea fi exagerata.
Atunci cand persoanele cu o stima de sine mare se gasesc in situatii de stres, pot folosi lauda intr-
un mod necorespunzator ceea ce le atrage perceptii negative. O stima mare de sine poate duce, de
asemenea, la prea multa incredere de sine care genereaza conflicte cu alte persoane.

Stima de sine poate fi puternic afectata de diverse situatii. Celor care au succes, le creste stima
de sine, prin urmare risca mai putin sa inregistreze esecuri.

Totusi stima de sine ridicata este, in general, o caracteristica pozitiva, iar managerii ar trebui sa-
si incurajeze angajatii sa aibe o stima de sine ridicata, oferindu-le provocari adecvate si
oportunitati pentru succes.

Deși perspectivele teoretice sugerează că nivelul de autoestimare (adică, mare / scăzut) ar

trebui să aibă efecte principale și moderatoare asupra performanței locului de muncă, recenziile
empirice și narative ale literaturii sugerează că aceste efecte sunt fie inexistente, fie extrem de
variabile. Pentru a ține cont de aceste constatări mixte, am emis ipoteza că nivelul de stimă de
sine ar trebui să aibă efecte principale și moderatoare asupra performanței la locul de muncă
atunci când respectul de sine nu depinde de performanța la locul de muncă. Performanța locului
de muncă s-a dovedit că se raportează la profitul, eficacitatea și supraviețuirea unei organizații.

Cuvinte-cheie: stima de sine, performanta, munca, autoestimare, succes.

Cadrul teoretic
 5

1. Stima de sine

Stima de sine reprezintă componenta evaluativă a sinelui1 şi se referă la trăirea afectivă, emoţiile
pe care le încearcă persoana atunci când se referă la propria persoană (Constantin, 2004). Stima
de sine reprezintă o evaluare pe care o facem despre noi înşine şi care poate avea diferite forme
(globale sau multidimensionale, de stare sau dispoziţionale, personale sau colective). De
exemplu Rosenberg (1979) face distincţia dintre stimă de sine ridicată (pozitivă) şi stimă de sine
scăzută (negativă). Lutanen şi Crocker, în 1992, vorbesc de stimă de sine personală - cu trimitere
la evaluarea subiectivă a atributelor care îi sunt proprii, specifice individului şi stimă de sine
colectivă - cu trimitere la judecăţi de valoare asupra caracteristicilor grupului sau grupurilor cu
care persoana se identifică. Pornind de la "Scala stimei de sine " a lui Rosenberg, Heatherton şi
Polivy construiesc în 1991, un instrument pentru a măsura stima de sine generală sau ca
„trăsătură” şi stima de sine ca „stare” sau momentană. Cei mai mulţi psihologi definesc stima de
sine ca fiind evaluarea globală a valorii proprii in calitate de persoană. Este vorba de evaluarea
pe care o persoana o face cu privire la propria sa valoare, cu alte cuvinte, asupra gradului de
mulţumire faţă de propria persoană. (Harter, 1998). Stima de sine poate fi definită şi ca
tonalitatea afectivă a reprezentării conceptului de sine. (Tap, 1998). Rosenberg (1979) defineşte
stima de sine ca o sinteză cognitivă şi afectivă complexă. El consideră că stima de sine dictează
atitudinea mai mult sau mai puţin bună a individului faţă de propria persoană. Baumeister (1998)
defineşte stima de sine folosind termeni sinonimi ca: mândrie, egoism, aroganţă, narcisism, un
fel de superioritate.

După W. James (1998), stima de sine reprezintă rezultatul raportului dintre succesul unor
acţiuni şi aspiraţiile individului cu privire la întreprinderea acelei acţiuni. ″Dacă reducem
aspiraţiile la zero vom avea universul la picioare.″ O persoană va avea o stimă de sine ridicată in
măsura in care succesele sale sunt egale sau superioare aspiraţiilor. Şi invers, dacă aspiraţiile
depăşesc reuşitele, stima de sine va avea un nivel scăzut. In acelaşi timp, dacă un individ nu
cunoaşte succesul intr-un domeniu care nu are o importanţă foarte mare pentru el, stima sa de

1
1 Optăm pentru termenul de Sine atunci când ne referim la realitatea descrisă de cuvintele „Soi” (franceză) sau
„Self” (engleză), făcând precizarea că nu este vorba de sensul psihanalitic al acestui termen. Atât timp cât vorbim
de « conceptul de sine », « stima de sine », « prezentarea de sine» etc., este firesc ca termenul care le integrează
să fie cel de « Sine ». Termenul de „Eu” utilizat de alţi autori pentru a se referi la aceeaşi realitate, nu este mai
exact (termenul psihanalitic de origine având cu totul alte semnificaţii), nu este în acord cu terminologia engleză şi
franceză şi, în plus sună şi „barbar” în unele formulări în limba română
 6

sine nu va avea de suferit (Tap, 1998). W. James mai defineşte stima de sine ca fiind conştiinţa
valorii de sine. ″ Suntem stăpâni pe satisfacţia noastră interioară şi minimalizăm ceea ce nu
depinde de noi.″ (1998, pag. 65). El consideră stima de sine ca fiind conştiinţă de sine cu valenţe
afective de o intensitate/tonalitate medie. Putem fi mulţumiţi/satisfăcuţi de felul cum suntem sau
enervaţi de propria persoană. Sentimentele de mulţumire sau de dezgust faţă de sine sunt în mod
normal provocate de succese, de dorinţe împlinite, de poziţia bună.

Stima de sine şi componentele sale

Rosenberg şi Harter (1990) consideră că stima de sine este influenţată de maniera in care
persoana percepe competenţele sale in domeniile in care reuşita este importantă pentru el.
Indivizii cu o stimă de sine ridicată se simt competenţi in domeniile in care cred că reuşita ar fi
importantă şi deasemenea sunt capabili să considere ca având o importanţă mai mică domeniile
in care se simt mai puţin competenţi. Ei reuşesc să anuleze discordanţa dintre Sinele ideal şi
Sinele real. Cu cât această discordanţă dintre Sinele ideal şi cel real este mai mare, cu atât stima
de sine are un nivel mai scăzut

2.Performanta

Performanţa este importantă în orice activitate, şi cu atât mai mult în domeniul economic. Toţi ne
dorim să fim performanţi. În unele domenii performanţa se poate defini foarte uşor, spre exemplu
în sport (scor, timpi, centimetri, etc.), dar în domeniul microeconomic problema este mai
complexă. Pe de o parte pentru că există o multitudine de factori care influenţează performanţa.
Pe de altă parte pentru că diferiţii actori economici văd performanţa în funcţie de interesele lor.
Astfel, managerii sunt interesaţi de performanţa globală a companiei , investitorii (actuali si
potenţiali) vor percepe performanţa prin prisma rentabilităţii investiţiei, salariaţii şi clienţii vor
manifesta interes faţă de stabilitatea întreprinderii iar creditorii au în vedere solvabilitatea şi
lichiditatea (Ştefănescu, 2005). Realizând o scurtă căutare în literatura microeconomică folosind
cuvântul cheie performanţă vom găsi o multitudine de articole şi studii care măsoară performanţa
companiei sau evaluează impactul anumitor factori asupra ei dar sunt foarte puţine studii în care
performanţa este conceptualizată (Tangen, 2005, 34). În continuare vom prezenta opiniile unor
autori români şi străini în legătură cu acest concept. În Dicţionarul Explicativ al Limbii Române
performanţa este definită ca fiind o realizare deosebită într-un domeniu de activitate (DEX,
 7

1998). Această definiţie, deşi are un caracter general scoate în evidenţă faptul că doar cei care au
realizări deosebite faţă de competitori sunt performanţi şi prin urmare nu poate exista decât un
număr limitat de companii performante. O abordare mai precisă, la nivel microeconomic,
caracterizează performanţa ca fiind o stare de competitivitate a entităţii economice, atinsă printr-
un nivel de productivitate şi eficacitate care-i asigură o prezenţă durabilă pe piaţă (Niculescu şi
Lavalette, 1999, 256).

Există trei factori care determina nivelul stimei de sine a unei persoane în ceea ce priveşte
rezultatele în munca:

-În primul rând, persoana obţine rezultatele în munca pe care le doreşte pentru a-şi satisface
propriile nevoi;

-În al doilea rând, rezultatele în muncă sunt distribuite în mod echitabil/egal/drept;

-În al treilea rând, rezultatele în muncă sunt condiţionate de bună performanţă/performanta

pozitivă.

Diferența dintre cele două concepte este că stima de sine este un sentiment al valorii de sine,
în timp ce performanta este credința în capacitatea celor de a gestiona sarcinile. Cu alte cuvinte,
acestea diferă în sensul că stima de sine este mai subiectivă, atunci când autoeficiența este mai
obiectivă.

METODOLOGIA CERCETARII
 8

I. Obiectivele Cercetării

Această lucrare dispune de 2 obiective, după cum urmează.

O1. Primul obiectiv al acestui studiu este de a investiga daca stima de sine
influenteaza pozitiv performanţa la locul de munca.
O2. Al doilea obiectiv al acestei lucrări îl reprezintă verificarea existentei unei
diferente semnificative la nivelul stimei de sine între bărbaţi şi femei.
O3. Al treilea obiectiv al acestei cercetări îl reprezintă verificarea existentei unei
diferente semnificative la nivelul performantei la locul de munca intre barbati si
femei.
II. Ipotezele Cercetării

H1. Exista o relație pozitivă între stima de sine și performanța la locul de munca.

H2. Exista o diferență semnificativă în în ceea ce priveste stima de sine între bărbați și femei.

H3. Exista o diferență semnificativă în ceea ce priveste performanța la locul de muncă între

bărbați și femei.

III. Modelul Cercetării

În această secţiune vor fi prezentate aspecte ce ţin de variabilele, eşantionul şi design-ul

cercetării.

Variabilele Cercetării: In acest studiu, stima de sine indeplineste rolul de variabila

independenta, iar performanta la locul de munca, detine rolul variabilei dependente.

Eşantionul şi Eşantionarea Cercetării: Eşantionul pe care s-a efectuat acest studiu este alcătuit
din 42 de participant cu un loc de munca. Eşantionarea cercetării este una de tip aleatoriu, prin
convenienţă. Respondenții au fost atât de gen masculin (21,4%), cât și de gen feminin (78,6%) .
(Tabel 1), fiind aflați în intervalul de vârstă 19-48 de ani (Tabel 2).
 9

TABEL 1

TABEL 2
 10

GEN
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid 1 9 21,4 21,4 21,4
2 33 78,6 78,6 100,0
Total 42 100,0 100,0

VARSTA

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid 19 1 2,4 2,4 2,4
20 2 4,8 4,8 7,1
21 6 14,3 14,3 21,4
22 3 7,1 7,1 28,6
23 3 7,1 7,1 35,7
24 2 4,8 4,8 40,5
26 2 4,8 4,8 45,2
27 1 2,4 2,4 47,6
28 4 9,5 9,5 57,1
30 1 2,4 2,4 59,5
32 2 4,8 4,8 64,3
33 3 7,1 7,1 71,4
35 2 4,8 4,8 76,2
36 1 2,4 2,4 78,6
37 2 4,8 4,8 83,3
41 3 7,1 7,1 90,5
42 2 4,8 4,8 95,2
 11

47 1 2,4 2,4 97,6

48 1 2,4 2,4 100,0
Total 42 100,0 100,0

Design-ul Cercetării: Studiul prezent dispune de un design non-experimental de tip transversal

întrucât datele au fost măsurate într-un singur moment de timp.

INSTRUMENTELE CERCETARII

Variabilele acestei cercetări au fost măsurate cu ajutorul intrumentelor listate în

continuare.

I. Stima de sine
Pentru realizarea acestui studiu de caz s-a folosit aplicarea unui chestionar ce cuprinde un numar
de 10 itemi, astfel incat s-a incercat scoaterea in evidenta a relatiei dintre stima de sine pe care
oamenii o au in momentul interactionarii cu cei din jur. S-a folosit ca metoda de masurare, Scala
de Măsurare a Stimei de Sine a lui Rosenberg. Anumite moduri in care ei abordeaza aceasta
situatie, reies din itemii prezentati in chestionar, ca de exemplu (În ansamblu, sunt satisfăcut(ă)
de mine însumi (însămi)./ Consider că am suficiente calități./ Adopt o atitudine pozitivă față de
propria persoană.). Participanţilor li s-a cerut să îşi evalueze stima de sine indicând în ce măsură
sunt sau nu de acord cu afirmaţiile din itemii chestionarului măsuraţi pe o scală Likert în patru
trepte (3 = Acord Puternic, 2 = Acord, 1 = Dezacord, 0 = Dezacord Puternic).

II. Performanta

Performanta a fost masurata cu ajutorul unui chestionar format din 16 itemi, realizat cu Scala
Evaluării Performanței a lui Goodman și Svyantek. Itemii au fost masurati pe scara Likert în 4
trepte. (1-Dezacord Puternic, 2-Dezacord, 3-Acord, 4-Acord Puternic).

III. Efectul stimei de sine asupra performantei la locul de munca

 12

Chestionarul a fost elaborat pe baza constatărilor studiilor anterioare (Self-Esteem and Job
Performance,The Moderating Role of Self-Esteem Contingencies) pentru asigurarea validităţii
chestionarului.

PROCEDURA DE RECOLTARE A DATELOR

Datele au fost colectate prin intermediul unui formular online Google, în perioada 1 mai 2020 –

14 mai- 2020, formularul fiindu-le adresat persoanelor cu un loc de munca.. Important de

menționat este și faptul că timpul efectiv de administrare și completare a chestionarului este în

jur de 5 minute.
 13

REZULTATELE CERCETARII

a. Analiza și Interpretarea Statistică a Rezultatelor

Analizele statistice din cadrul acestui studiu au fost derulate cu ajutorul software-urilor statistice
IBM SPSS Statistics for Windows, versiunea 18.0 (IBM Corp., 2016), respectiv Jamovi,
versiunea 1.1 (The jamovi project, 2019).

b. Analiza și interpretarea statisticii descriptive

În cadrul statisticii descriptive, au fost analizate media și abaterea standard specifice variabilelor
cantitative ce privesc vârsta (M = 29.4; SD = 8.18), genul (M = 1.79; SD =0.145), stima de sine
(M = 22.3; SD = 5,68).

De asemenea, variabilele cantitative de interes pentru ipotezele și obiectivele lucrării de față au

fost supuse testelor de normalitate. Analizarea vizuală a graficelor de tip Q-Q relevă
probabilitatea ca eșantionul analizat să aibă o distribuție preponderent normală, indifirent de
cazurile extreme ce ar putea fi observate de-a lungul variabilelor de interes (Figurile 1-4).
Totodată, motivația utilizării graficelor Q-Q este dată de mărimea eșantionului, fiind cunoscut
faptul că aceste grafice facilitează interpretarea normalității în cazurile de eșantioane compuse
dintr-un număr mare de respondenți (Field, 2013). Elliot și Woodward (2007) discută, în cadrul
lucrării lor, despre faptul că normalitatea pură poate fi considerată un mit statistic, dar acest lucru
nu înseamnă că vor deveni, brusc, acceptabile abaterile semnificative de la normalitate (Elliot și
Woodward, 2007).
14
 15

c. Matricea de Corelații a Variabilelor Cercetării

STIMA_DE_SINE PERFORMANTA
STIMA_DE_SINE Pearson Correlation 1 ,674**
Sig. (2-tailed) ,000
N 42 42
PERFORMANTA Pearson Correlation ,674** 1

Sig. (2-tailed) ,000

N 42 42
Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

H1: Există o corelaţie între stima de sine şi performanţa la locul de muncă.

 16

d. Rezultatele Testului T

Group Statistics
GEN Std. Error
N Mean Std. Deviation Mean
PERFORMANT 1 9 52,44 6,502 2,167
A
2 33 54,58 5,437 ,947

Independent Samples Test

Levene's Test for
Equality of
Variances t-test for Equality of Means
Std. 95% Confidence
Mean Error Interval of the
Sig. (2- Differe Differen Difference
F Sig. t df tailed) nce ce Lower Upper
PERFOR Equal ,700 ,408 - 40 ,323 -2,131 2,131 -6,438 2,175
MANTA variances 1,00
assumed 0
Equal -,901 11,2 ,386 -2,131 2,365 -7,323 3,061
variances not 40
assumed

H2: Nu există diferenţe semnificative între bărbaţi şi femei la nivelul performanţei la locul de
muncă.

Group Statistics

GEN
N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
STIMA_DE_SINE 1 9 22,78 4,919 1,640

2 33 22,18 5,940 1,034

 17

H3: Nu există diferenţe semnificative la nivelul stimei de sine între bărbaţi şi femei.

Levene's Test for

Equality of
Variances t-test for Equality of Means
Std. 95% Confidence
Mean Error Interval of the
Sig. (2- Differe Differe Difference
F Sig. t df tailed) nce nce Lower Upper
STIMA_ Equal ,173 ,680 ,276 40 ,784 ,596 2,162 -3,774 4,966
DE_SIN variances
E assumed
Equal ,307 15,0 ,763 ,596 1,938 -3,535 4,727
variances not 33
assumed

DISCUŢII ŞI CONCLUZII
 18

Concluzii

Pentru debutul acestei ultime părți a lucrării de față, se va face o referire sumară la rezultatele
obținute, respectiv la consistența acestora pe parcursul literaturii de specialitate.

Acest studiu şi-a propus să investigheze relaţia dintre stima de sine si performanta la locul de
munca. Mai exact, acest studiu a ridicat următoarea întrebare: Stima de sine influentează pozitiv
performanta la locul de munca? Analizele indică faptul că stima de sine este legata de
performanta la locul de munca. În ceea ce priveşte diferenţele dintre bărbaţi şi femei la nivelul
stimei de sine si performantei la locul de munca, analizele au indicat faptul că acestea nu sunt
semnificative.

Limite

O limitare a acestei lucrări este design-ul utilizat pentru dezvoltarea studiului. Design-ul non-
experimental de tip transversal ar putea predispune la interpretări eronate sau chiar exagerate,
având în vedere faptul că datele au fost măsurate într-un singur moment de timp, fără ca
variabilele de interes să fie controlate de către cercetător, în vederea diminuării potențialelor
surse de eroare. Cu toate acestea, aducând în prim-plan importanța generalizabilității, cercetarea
de față nu excede limita propusă, anume aceea de a viza o variantă exploratorie a modelului de
analiză descris. Așadar, probabilitatea scăzută de generalizare nu reprezintă, neapărat, o limitare,
deoarece lucrarea nu și-a propus să generalizeze rezultatele obținute în urma analizelor datelor.
Mai degrabă, se poate admite faptul că cercetarea curentă reprezintă o adiţie în lucrările
ştiinţifice efectuate în acest domeniu.

Modalitatea de eșantionare a cercetării curente reprezintă o altă posibilă limitare a acesteia.

Având în vedere eșantionarea de conveniență din cadrul studiului, aceasta a fost bazată pe
disponibilitatea respondenților, pe voluntariat. În acest sens, limitările metodologice ce pot fi
prezente țin de vârstele participanților, de nivelurile lor de pregătire, de atitudinile, valorile și
credințele personale, aceste concepte având potențialul de a reprezenta surse semnificative de
eroare și de a scădea măsura în care rezultatele pot fi generalizate la populația vizată.

Discuţii
 19

Utilizarea și raportarea eronată a rezultatelor obținute în urma analizelor statistice reprezintă o

altă problemă majoră în demersurile de cercetare științifică. Astfel, conceptul cunoscut sub
denumirea de data dredging reprezintă utilizarea eronată a analizelor datelor pentru a putea
decsoperi modele ce pot fi prezentate drept semnificative statistic. Această utilizare eronată
constă în derularea a numeroase teste statistice pe datele existente, finalitatea constând în
raportarea exclusivă a acelor rezultate semnificative statistic (Smith și Ebrahim, 2002).

Pentru a putea preveni fenomenul de data dredging, jurnalul Nature Human Behaviour nu doar
că a adoptat formatul rapoartelor înregistrate (i.e., rapoarte ce facilitează testarea teoriilor
utilizate în cercetări), ba chiar a și argumentat faptul că această acțiune ar putea duce spre
“schimbarea focalizării de pe rezultatele cercetărilor pe întrebările ce ghidează cercetările și pe
metodele utilizate pentru a răspunde acestor întrebări” (“Promoting reproducibility with
registered reports”, 2017, p. 1).

Direcția viitoare ce poate fi desprinsă din rândurile scrise anterior este aceea de păstrare a
scepticismului caracteristic gândirii critice și focalizarea cercetărilor nu pe semnificația statistică
propriu-zisă, ci pe magnitudinea acesteia, pe mărimea efectului măsurat.

Referinţe Bibliografice
 20

Constantin T., (2004), Memoria autobiografică; definirea sau redefinirea propriei vieţi, Editura
Institutului European , Iaşi

California Task Force to Promote Self-Esteem and Personal and Social Responsibility. (1990),
Toward a State of Esteem, Sacramento, CA: California Dept. of Education

Baumeister, R., Smart, L., Boden, J. (1996), Relation of Threatened Egotism to Violence and
Aggression: The Dark Side of High Self-Esteem, Psychological Review, February, 1996

Hales, S. (1989) Valuing the Self: Understanding the Nature and Dynamics of Self-Esteem,
Saybrook Institute, San Francisco, Dec. 1989.

Aghinea C., (2007), Stima de sine şi tendinţa de faţadă, lucrare de diplomă, Universitatea
“Al.I.Cuza”, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Tangen, S., Demystifying productivity and performance, International Journal of Productivity

and Performance Management, Vol. 54, No. 1, 34-46, 2005

Anexa 1
 21

Scala de Măsurare a Stimei de Sine a lui Rosenberg

Scorare pe scală Likert în 4 trepte unde:

3 = Acord Puternic
2 = Acord
1 = Dezacord
0 = Dezacord Puternic

1. În ansamblu, sunt satisfăcut(ă) de mine însumi (însămi).

2. De multe ori cred că nu sunt bun(ă) de nimic.
3. Consider că am suficiente calități.
4. Sunt capabil(ă) să fac lucrurile la fel de bine ca majoritatea oamenilor.
5. Consider că nu am multe lucruri de care sa fiu mândru(ă).
6. Uneori cred cu certitudine că sunt inutil(ă).
7. Simt că sunt cel puțin la fel de valoros (valoroasă) ca ceilalți.
8. Aș vrea să pot avea mai mult respect față de mine.
9. În general, am tendința de a mă considera o persoană fără prea mult succes.
10. Adopt o atitudine pozitivă față de propria persoană.

Anexa 2
 22

Scala Evaluării Performanței a lui Goodman și Svyantek

Scală Likert în 4 trepte.

1-Dezacord Puternic,

2-Dezacord,

3-Acord,

4-Acord Puternic.

1. Ajut alți angajați cu munca lor atunci când absentează.

2. Îmi ating întotdeauna obiectivele de muncă.
3. Mă ofer voluntar(ă) pentru a face lucruri care nu sunt cerute în mod formal de postul meu.
4. Ating criteriile de performanță fixate în fișa de evaluare.
5. Am inițiativa de a ajuta noii angajați să se obișnuiască și orienteze în firmă, deși nu este parte
din cerințele formale ale postului meu.

6. Demonstrez expertiză în toate sarcinile cerute de fișa de post.

7. Îi ajut pe ceilalți atunci când au mult de muncă.
8. Îndeplinesc toate cerințele cerute de munca mea.

9. Îi ajut pe colegii mei în munca pe care o au de făcut.

10. Pot îndeplini mai multe responsabilități decât mi se cer în mod tipic.

11. Fac sugestii de îmbunătățire a calității muncii și vieții în firmă.

12. Sunt potrivit(ă), prin prisma competenței mele, pentru un rol mai înalt decât cel pe care îl
ocup acum

13. Particip în mod voluntar la activități care nu sunt cerute în mod formal de organizație, dar
care ajută organizația.
14. Sunt competent(ă) în toate ariile muncii mele, îmi realizez sarcinile cu eficiență.
15. Performez bine în muncă, în general: îmi îndeplinesc sarcinile așa cum se așteaptă de la
mine.

16. Planific și organizez munca mea pentru a atinge obiectivele muncii mele și pentru a mă
încadra în termenele limită alocate.