Sunteți pe pagina 1din 10

GHID DE REDACTARE A RAPORTULUI DE CERCETARE

I. Teme Generale
A. Dactilografierea
B. Scrisul în general
C. Stilul detaliilor în general
D. Abrevieri
E. Numere
F. Autori citaţi în text
G. Citate
II. Raportul de cercetare
A. Pagina titlu
B. Rezumat (,,Abstract")
C. Intoducerea
D. Metode
Subiecţi / Participanţi
Aparatură
Design
Procedură
E. Rezultate
F. Discuţii
G. Trimiteri bibliografice
H. Alte capitole
Tabele
Legenda la figuri
Figuri

Anexa 1 - Exemplu de pagină de titlu


Anexa 2 - Exemplu de modalităţi de prezentare a rezultatelor
Anexa 3 - Exemplu al secţiunii de trimiteri bibliografice
Anexa 4 - Exemplu de tabel
Anexa 5 - Exemplu al paginii legendă

1
I. Teme Generale

A. Dactilografierea
1. Folosiţi aproximativ un inch margine (2,54 cm) - la dreapta, stânga, în susul și în josul paginii.
Aceste dimensiuni sunt mari pentru a lăsa loc pentru comentariile cititorilor.
2. Folosiţi paragraful normal în care primul rând este alineat cinci caractere, pentru toate paragrafele
manuscrisului, cu excepţia rezumatului, citărilor, titlurilor și titlurilor de coloană, subtitlurilor,
titlurilor tabelelor, notelor și legendei la figuri.
3. Folosiţi font 12, dimensiunea, adică 10 caractere pe inch, distanță de un rând.
4. Un singur caracter după terminarea propoziţiilor. (ex. `.`, `?`, `!`).
5. Scrieţi cu literă mare primul cuvânt al coloanei care urmează, dacă propoziţia coloanei următoare
este completă.
6. Aasiguraţi-vă că textul este alineat spre strânga, și nu centrat. În textul alineat spre stânga, marginea
din stânga formează o linie dreaptă, iar rândurile din marginea dreaptă sunt inegale. Textul centrat
formează la margini o linie dreaptă.
7. Nu despărţi cuvântul la sfârşitul rândului.
8. În sfârşt, capsaţi sau prindeţi cu o agrafă produsul final (nu vă obosiţi cu pliante sofisticate, etc.)

B. Scrisul în general
1. Trebuie să folosiți propoziţii complete.
2. Prima propoziţie a paragrafului trebuie să fie independentă. De exemplu În timp ce aceste studii
sunt importante, există... . Această propoziţie ar fi corectă în mijlocul paragrafului, dar ca primă
propoziţie ar trebui să sune mai mult aşa În timp ce studii ale efectului cutare și cutare sunt
importante, există... .
3. Încercaţi să nu folosiți argouri.
4. Dacă aveţi îndoieli asupra scierii corecte a unui cuvât, nu încercați să ghiciţi. Căutaţi scrierea corectă
în cea mai apropiată sursă.
5. Recitiţi lucrarea pe care intenţionaţi să o propuneţi și corectaţi micile erori de dactilografiere.
6. Nu folosiți forme contrase, de exemplu în locul lui nu-i folosiți nu este.

C. Stilul detaliilor în general


1.Studiaţi acest ghid. Când vă îndoiţi de un detaliu , căutaţi în Manualul APA.
2.Presupuneţi că scrieţi lucrarea pentru un jurnal ştiinţific.
3.Evitaţi folosirea excesivă a termenilor de eu, al meu., ca și personal vorbind.
4.Evitaţi folosirea unui limbaj sexist. De exemplu, referirea constantă la o persoană ca el, lui, când este
valabil și pentru ea este un limbaj sexist. Totuşi folosind el/ea, al lui/ a ei. tot timpul poate fi supărător.
Dacă formulaţi corect, puteţi înlocui adesea cu cuvântul persoană.
5.Evitaţi să folosiți ,,cuvinte goale" sau cuvinte fără nici un scop. De exemplu În studiul lui Smith
(2017) s-a descoperit că... când mai corect ar fi Smith (2017) a descoperit că... .
6.În general, folosiți timpul trecut în rezumat, introducere și metodă. Rezultatele și discuţiile pot
fi la timpul prezent.
7.Rugaţi un prieten să o citească. Dacă nu o poate înţelege, atunci mai necesită muncă. Dacă nu găsiţi
un prieten să o citească, atunci încercați să o recitiţi.

D. Abrevieri
1. Când prescurtaţi orice termen, prima dată scrieţi-l în litere (atât în rezumat cât și în corpul
manuscrisului, dacă este nevoie). De exemplu, Opinia Generală despre Sex (OGS) a fost folosită
la.. .
2. Nu folosiți prea multe abrevieri. Una, două sau trei pot fi de ajutor, dar patru sau cinci vor face
manuscrisul confuz.

2
3. Adesea veți vedea folosite următoarele abrevieri latine: cf. - comparativ e.g. - de exemplu et al. -
și alţii i.e. - adică vs. - versus, împotrivă. Cu excepţia ,,et al." aceste abrevieri sunt folosite numai
în paranteze.
4. Nu folosiți E și S ca abrevieri pentru experimentator și subiect. Acest lucru se făcea în articole
scrise cu mulţi ani în urmă.
5. Următoarele abrevieri comune nu se folosesc cu punct după ele: cm - centimetru mg - miligrame
g - grame s - secundă min - minute hr - oră IQ - inteligenţă

E. Numere
1. Toate măsurile sunt date în unităţi metrice.
2. Numerele de la zero la nouă sunt scrise în litere (exceptând situaţia când este un tabel sau o figură,
sau o măsură metrică). Numerele de la 10 în sus sunt scrise ca cifre / numere.
3. Scrieţi cu literă mare substantive urmate de numerale sau litere care au un loc specific în seria
enumerată. De exemplu, După cum se poate vedea în Figura 3, a Sesiunii 2, s-a întâmplat. De
observat că aceasta este o excepţie regulii de la punctul I. E. 2.
4. Scrieţi în litere orice număr care reprezintă primul cuvânt în propoziţie. De exemplu, propoziţia 34
de studenţi au folosit... nu este potrivită și ar trebui scrisă Treizeci și patru de studenţi au folosit...
5. Încercaţi să păstraţi o anumită constanţă în ceea ce priveşte formatul numerelor. Adică, dacă
prezentaţi o serie de numere, acestea trebuie să aibă acelaşi număr de zecimale. Pentru
exemplificare folosiți I.D.5. prezentat mai jos.

F. Autori citaţi în text


1. Dacă folosiți ideile sau cuvintele cuiva, trebuie să le creditaţi printr-un citat. Acest lucru este
important de când penalizările pentru plagiat sunt severe.
2. Există numeroase modalităţi de a prezenta oficial referinţele în text. De exemplu: unele fapte (nume,
an)..., Nume (an) a observat ., În <anul>, < nume> raportează..
3. Prima dată când referinţa este citată în text, scrieţi ultimul nume al tuturor autorilor. De exemplu,
Miller, Rosellini, and Seligman (1975) au sugerat că... Pentru articole care au trei sau mai mulţi
autori folosiți abrevierea latină ,, et al." când referinţa este citată a doua sau a treia oară. De exemplu,
Miller et al. (1975) au sugerat că...
4. Dacă citatul este între paranteze și trebuie să folosiți cuvântul ,,și" puteţi folosi semnul ,,&". De
exemplu, Unii (e.g., Estes & Skinner,1940), au sugerat că., comparativ cu Estes și Skinner (1940)
au sugerat că. . Dar dacă citatul nu este în paranteze, deci, trebuie folosit cuvântul ,,și".
5. Mai mulţi autori citaţi în paranteze sunt plasaţi în ordine alfabetică și separaţi prin punct și virgulă
și un spaţiu. De exemplu, Unii autori (Carlson, 1972; Moon, 1968; Partin,1980).
6. Dacă citaţi ceva la mâna a doua, trebuie să precizaţi (e.g., Unele fapte (Smith, citat în Jones, Anul)).
De observat că în acest caz doar referirea la Jones va fi trecută în lista de trimiteri bibliografice.

G. Citatele
1. Trebuie să precizaţi numărul paginii de unde citaţi. De exemplu, Smith (1978) a observat că ,,
lumea este rotundă" (p.1) .
2. Trei sau patru citate într-o lucrare de 10 pagini este limita superioară.
3. Indicați un citat de mai mult de 40 de cuvinte ca un text de sine stătător în corpul textului cu alineat
de 5 spaţii de la marginea stângă (dublul spaţiului folosit normal). Omiteţi semnele citării și
includeţi între paranteze numărul pagini citate după ultimul punct. De asemenea, dacă citatul este
mai mare de un paragraf, primul rând al paragrafului următor este alineat tot la 5 spaţii.

II. Raportul de cercetare

Ordinea secţiunilor din manuscris este următoarea:


A Pagina - titlu
1. Vezi exemplul de pagină - titlu.

3
2. Titlul scurt al manuscrisului este primul lucru ce trebuie să apară pe pagina - titlu. Acesta constă
din primele două sau trei cuvinte ale titlului și este urmat de numărul paginii. Acesta este plasat în
colţul de sus dreapta la toate paginile manuscrisului, (exceptând Figurile). Titlul scurt al
manuscrisului ar trebui să apară ca prima linie a paginii titlu, centrată spre dreapta cu numărul `1`
fie cu spaţiu dublu sub ea fie 5 spaţii la dreapta ei.
3. Titlul coloană este următorul și nu are mai mult de 50 de caractere (incluzând punctuaţia și spaţiile).
Este constituit din cuvintele cheie ale titlului. Scrieţi titlul coloană în partea stângă a paginii cu
litere mari. De exemplu, Titlu coloană: ATITUDINEA STUDENŢILOR
ASUPRA AVORTURILOR.
4. Alegera titlului. Titlul ar trebui să însumeze ideea principală în 10 - 12 cuvinte. Cea mai bună reţetă
de a lucra pentru raportarea rezultatelor unui experiment este (Variabila Dependentă) ca o Funcţie
a (Variabilei Independente) sau Efectul (Variabilei Independente) asupra (Variabilei Dependente).
În alte tipuri de cercetări ar trebui să încercați să includeţi variabilele de interes în titlu (și fiţi atent
să nu implicaţi cauzalitatea). De asemeni este o bună idee să includeţi specia, dacă ați lucrat cu
animale, sau unele detalii referitoare la tipul de populaţie dacă ați lucrat cu oameni.
5. Când scrieți titlul , centraţi-l în pagină și scrieţi cu literă mare doar prima literă a cuvintelor
importante. După două rânduri libere se trece numele autorului, și după următoarele rânduri libere
numele instituţiei la care este afiliat.

B Rezumat
1. Pagina rezumat este pagina 2.
2. Centrați în pagină cuvântul Rezumat și apoi începeți să scrieți pe rândul imediat următor (nu lăsaţi
rând liber).
3. Scrieți acest capitol de formatul unui singur paragraf (nu folosiți alineate).
4. Scopul acestui capitol este să furnizeze un sumar scurt (100 - 120 de cuvinte) și cuprinzător al
studiului. Este foarte important pentru că reprezintă tot ceea ce mulţi oameni vor citi.
5. Ar trebui să includă o scurtă descriere a problemei investigate, metodele folosite, rezultatele, și
implicaţiile lor.
6. Este o bună idee să scrieţi acest capitol la sfârsit (după ce au fost scrise celelalte capitole). Aţi putea
încerca să luaţi una sau două propoziţii principale din capitolele de introducere, metode, rezultate
și discuţii și să le integraţi în rezumat.
7. Evitaţi citatele în rezumat.

C Introducere
1. Introducerea începe cu pagina 3.
2. Începeţi această pagină prin redactilografierea titlului (centrat), și apoi începeți să scrieți capitolul
(lăsând două rânduri libere), folosind paragraful normal (cu alineat de 5 spaţii). Nu scrieţi cuvântul
Introducere.
3. Principalul scop al acestui capitol este să comunicaţi cititorului de ce executaţi studiul. Cu alte
cuvinte, trebuie să informaţi cititorul asupra problematicii cercetării și să indicaţi de ce este ea
importantă, și cum este ea unică faţă de studiile anterioare.
4. Începe prin generalităţi devenind din ce în ce mai specifică. De exemplu, puteţi începe prin
definirea termenilor relevanţi. Apoi continuând prin trecerea în revistă a literaturii de referinţă,
evitând ca aceasta să fie exhaustivă și istorică. Apoi continuați prin a încerca să faceți clară
legătura dintre studiile precedente și prezenta lucrare.
5. Puteţi include orice ipoteze și argumentarea acestora.
6. Paragraful final conţine, de obicei, o declaraţie care clarifică și explicitează de ce este executat acest
studiu, cum ar fi Scopul acestui studiu este să... sau Studiul prezent a fost proiectat să
investigheze.. Fiţi în mod special atent să nu folosiți o astfel de propoziţie mai devreme în
introducere.

4
7. Acest capitol ar trebui să conţină un minimum absolut de patru paragrafe: introducerea
generală, trecerea în revistă a literaturii de speciatitate, legătura studiului prezent cu
literatura de referinţă și o declaraţie explicită a scopului.

D Metode
1. Nu este necesar să începeți o pagină nouă cu acest capitol. Centrați cuvântul Metode și continuați
să scrieți (fără a lăsa rând liber).
2. Scopul acestui capitol este să descrie în detaliu cum s-a desfăşurat studiul. Oricine ar trebui să poată
să vă replice studiul bazat pe informaţiile pe care le furnizaţi în acest capitol.
3. Făceţi-l să sune cât mai profesional, adică să nu sune ca un proiect şcolăresc. Presupuneţi că scrieţi
pentru o publicaţie ştiinţifică.
4. Evitaţi detaliile nefolositoare cum ar fi datele erau expuse pe ecranul computerului și apoi au fost
înregistrate.
5. Pentru un experiment, acest capitol este divizat în patru subcapitole: subiecţi/participanţi, aparatură,
model (design) și procedură. Ordinea model - procedură este arbitrară. Uneori cercetătorii combină
capitolele model și procedură, dar totuşi, într-un experiment psihologic sau într-o metodă de
cercetare clasică, este necesar capitolul desen ca fiind separat.
6. Pentru un interviu - survey study (în care subiecții răspund la o serie de întrebări), capitolul Design
nu este necesar (rezumatul examinării poate fi trecut ca o anexă).

Obiective /Ipoteze

Subiecţi / Participanţi

7. Acest subcapitol este numit ,,subiecţi sau participanţi" dacă cei care au fost folosiți în studiu sunt
animale sau oameni. Dacă sunt folosite animale, folosiți termenul de subiecţi. Dacă sunt folosiți
oameni, folosiți termenul de participanţi.
8. Nu este necesar să începeți o pagină nouă pentru acest subcapitol. Scrieți titlul potrivit pentru acest
subcapitol în marginea din stânga și subliniaţi-l. Pe următorul rând, începeți să scrieți normal .
9. Indicați cine a participat la studiu, cât de mulţi, și după ce criteriu au fost selectaţi.
10. Includeţi orice detaliu care este relevant pentru studiu (sex, vârstă, etnie, rasă, greutate, etc.).
11. Dacă subiecții erau umani, ce tip de recompensă sau motivaţie s-a folosit pentru a-i determina să
participe la studiu?

Aparatură /Instrumente
12. Nu începeți special o nouă pagină pentru acest subcapitol. Scrieți cuvântul Aparatură în marginea
din stânga și subliniaţi-l. Pe următorul rând, începeți să scrieți normal paragraful.
13. Descrieți ce materiale au fost folosite și cum au funcţionat ele în studiu.
14. Dacă folosiți o piesă de echipament, trebuie să daţi numărul modelului, compania și statul în care
se află compania (printr-o abreviere de două litere).
15. Trebuie să daţi dimensiunile (și probabil alte detalii descriptive) oricărui item folosit în studiu.
16. Echipament standard precum mobilier, cronometru, creion și hârtie pot fi menţionate fără a mai
furniza multe detalii despre acestea. De fapt, adesea se pot pur și simplu menţiona aceşti itemi în
trecere ca parte a procedurii.
17. Fiţi foarte atenţi să nu descrieţi procedura în acest subcapitol. Trebuie să clarificaţi scopul folosirii
diferitelor aparate, dar nu daţi amănunte de cum sunt folosite aceste aparate. O sugestie ar fi să nu
folosiți verbe active în acest subcapitol.

Design

18. Nu începeți o pagină specială pentru acest subcapitol. Scrieți cuvântul Design în marginea din
stânga și subliniaţi-l. Pe rândul următor începeți să scrieți normal paragraful.

5
19. Descrieți design-ul și explicați clar variabilele dependentă și independentă. Indicați care sunt
nivelurile variabilelor independente, și dacă factorul (s) se repeta, era corelat sau independent.
20. Descrieți cum au fost repartizați subiecții în grupuri.
21. Descrieți orice procedură de control folosită.

Procedură
22. Nu începeți o pagină specială pentru acest subcapitol. Scrieți cuvântul Procedură în marginea din
stânga și subliniaţi-l. Pe următorul rând începeți să scrieți normal paragraful.
23. Cu atenție rezumați fiecare pas realizat în executarea studiului.
24. Indicați ce implică un test, probă sau ședință tipică.
25. Descrieți fazele studiului sau instrucțiunile pe care le-au primit subiecții.
26. Când vă referiți la grupuri, încercați să folosiți etichetări descriptive. De exemplu, în loc de Grupul
1 sau Grupul experimental, ați putea spune Grupul aflat sub medicamentație. O altă tehnică în
această privință este să folosiți abrevieri care să accentueze sensul. De exemplu, Sunt trei grupuri,
incluzând grupul de control care primea 0 mg / kg de morfină (M0), un grup de doză mică ce primea
1 mg / kg de morfină (M1) și un grup de doză mare ce primea 4 mg/ kg de morfină (M4).

E Rezultate

1. Nu începeți o pagină nouă pentru acest capitol. Centrați pur și simplu cuvântul Rezultate și
continuați scrierea.
2. Priviți cu atenție rezultatele. Adică, priviți cu mare atenție toate acele numere pe care le obțineți.
Gândiţi-vă la diferite moduri de a le rezuma și de a le face inteligibile. Acest capitol va fi mai ușor
de scris dacă faceți mai întâi câteva tabele și/sau figuri.
3. Prezentați pe scurt principalele constatări. Daţi mai întâi o desciere generală, și apoi intraţi în detalii.
4. Când prezentaţi rezultatele testelor statistice, dati calculele descriptive înaintea calculelor
inferenţiale ce le corespund. Cu alte cuvinte, daţi mediile și/sau procentele (poate cu trimitere la
un tabel sau o figură), înainte de a vorbi despre rezultatele oricăror teste statistice pe care le-ați
aplicat.
5. Când prezentaţi mediile, este bine să folosiți pentru exactitate o unitate (cifră) supliment care este
conţinută în datele brute. Cu alte cuvinte, dacă datele brute sunt alcătuite din numere întregi, atunci
mediile trebuie să conţină o singură decimală.
6. Când prezentaţi date nominale sau ordinale, daţi mai degrabă procente decât frecvenţe (din moment
ce procentele sunt de mărimea eşantionului).
7. Formatul general pentru prezentarea calculelor inferenţiale este: calculele statistice (df) = valoare,
probabilitate = valoare. Dacă calculatorul indică că probabilitatea este .0000, atunci notaţi-o ca .001
8. Când prezentaţi efectiv rezultatele, încercați să subliniaţi semnificaţia calculelor statistice. Adică,
descrieţi clar ce testaţi și ce semnificaţie are pentru variabilele implicate.
9. Vedeţi câteva exemple ale modului corect de prezentare a rezultatelor de la mai multe teste statistice
frecvent folosite.
10. Nu discutaţi în acest capitol implicaţiile rezultatelor.
11. Nu discutaţi despre importanţa nivelului alfa sau a ipotezei nule și legătura factorilor aleatori cu
aceasta. Din moment ce scrieţi pentru comunitatea ştiinţifică, puteţi presupune că cititorul va avea
cunoştinţe practice de statistică.
12. Dacă prezentaţi aici mult material, s-ar putea să doriţi să folosiți subtitluri (ca în capitolul Metode).
Aceste subtitluri trebuie să aibă înţeles și relevanţă pentru date și trebuie să vă ajute la organizarea
prezentării lor. Cu alte cuvinte, ele nu trebuie să fie organizate după tipul de analiză implicată. Din
moment ce cititorul nu se aşteaptă la aşa ceva, este o idee bună ca subtitlurile să fie precedate de un
paragraf care să informeze cititorul asupra organizării logice a acestui capitol.
13. În cazurile în care cititorul s-ar aştepta ca ceva să fie important și nu este, trebuie să reconsideraţi
ipoteza.
14. Nu oferiţi date brute, în afară de cazul când, din anumite motive, ați folosit studiul de caz.

6
15. Fiţi atenţi cu cuvântul ,,dovedit" (,,verificat"). Deoarece testele statistice au o marjă de eroare, ele
nu dovedesc nimic.
16. Puteţi folosi exprimări care implică cauzalitatea numai dacă ați manipulat efectiv variabila
independentă (adică ați realizat un experiment). De exemplu, să presupunem că ați făcut un
experiment în care subiecţilor le-a fost administrat un drog (în timp ce ați folosit procedurile de
contol potrivite, etc.) și ați descoperit o diferenţă semnificativă a performenţei memoriei (cei care
au consumat drogul având performanţe mai slabe decât cei care nu au consumat). În acest caz veţi
putea concluziona că drogul a cauzat diferenţa în capacitatea de memorare, a afectat-o. Ca un alt
exemplu, să presupunem că ați comparat folosirea drogului (aşa cum a fost determinată în urma
rezultatelor unei observaţii) cu capacitatea de memorare și ați descoperit o corelaţie (folosirea unei
cantităţi mai mari corelează cu performanţa mai slabă a memoriei). Deoarece corelaţia nu spune
multe despre cauzalitate, veţi putea concluziona că există o relaţie între folosirea drogului și
capacitatea de memorare.

F Discuţii
1. Nu începeți o pagină specială pentru acest capitol. Centrați cuvântul Discuţii și continuați
dactilografierea.
2. Scopul acestui capitol este evaluarea și interpretarea rezultatelor, raportate la problema
iniţială a cercetării.
3. Începeţi cu un scurt rezumat, non-tehnic al rezultatelor. Cu alte cuvinte, spuneţi cititorului
principalele constatări fără să folosiți terminologia statistică.
4. Continuaţi apoi discutând implicaţiile rezultatelor. Cu alte cuvinte, orice a fost constatat necesită să
fie discutat.
5. De asemenea este important să discutaţi modul în care rezultatele se raportează la literatura de
specialitate pe care ați citat-o în introducere. Cu alte cuvinte, subliniaţi orice consecinţe teoretice
ale rezultatelor.
6. Puteţi (sau nu), să menţionaţi în acest capitol orice limitări ale studiului și orice sugestii pentru
studiile viitoare.
7. În final, aveţi nevoie de un paragraf de încheiere în care să faceți un bilanţ final rezumativ al
concluziilor pe care le-ați tras.
8. Acest capitol trebuie să conţină minimum trei paragrafe: rezumatul non-tehnic, discutarea
rezultatelor și a implicaţiilor acestora, și paragraful de încheiere.

G. Trimiteri bibliografice (Referinces)


1. Începeţi o nouă pagină. Centrați cuvântul Trimiteri bibliografice. Lăsaţi, ca de obicei, două rânduri
libere.
2. Orice citate făcute în manuscris trebuie să fie prezentate în acest capitol și vice versa. Adică, dacă
ceva nu este citat în text, atunci nu trebuie să apară în acest capitol. Cu alte cuvinte, aceasta nu este
o bibliografie.
3. În oricare din capitolele anterioare, de câte ori spuneţi ceva precum studiile arată trebuie să oferiţi
o citare. În acest capitol se spune cititorului unde poate găsi aceste citate.
4. Acest capitol este dactilografiat în ordine alfabetică după numele de familie (al primului autor
implicat în studiu).
5. Pentru fiecare trimitere bibliografică sunt folosite paragrafe normale (alineat de 5 spaţii).
6. Pentru fiecare autor, daţi numele de familie urmat de virgulă și prima iniţială (și cea din mijloc)
urmate de puncte.
7. Separaţi mai mulţi autori cu virgule și ultimul autor, mai degrabă cu semnul & decât cu cuvântul
,,și".
8. După autor (autori) urmează anul (în paranteze și urmat de punct).
9. Pentru trimiterea la o publicaţie, subliniaţi numele publicaţiei, numărul și semnele de punctuaţie
adiacente cu o singură linie neîntreruptă. Notaţi că numerele de volum nu se includ de obicei. De
asemeni, scrieți cu literă mare cuvintele importante ale titlului publicaţiei.

7
H Ate capitole
1. După capitolele de mai sus urmează orice tabele, paginile cu legendele la figuri și respectiv orice
figură. Fiecare apare pe o pagină separată (totuşi, mai multe legende de figuri pot apărea pe o singură
pagină).
2. Tabelele și figurile trebuie să poată să se susţină singure (adică, să nu trebuiască să citiţi manuscrisul
pentru a înţelege un tabel sau o figură). Un mare ajutor în această privință este titlul tabelului sau
legenda la figuri. Folosiţi-le pe acestea în mod înţelept pentru a explica ce se întâmplă în tabel sau
în figură. Cu alte cuvinte nu vă temeţi să faceți economie de cuvinte în titlurile tabelelor voastre și
al legendelor la figuri.
3. Tabelele și figurile nu trebuie să reproducă aceeaşi informaţie. De asemeni nu trebuie să
repetaţi valorile fixe ale datelor într-un tabel sau o figură din textul manuscrisului.
4. Dacă aveţi numai câteva valori de prezentat, faceti-o mai degrabă în textul manuscrisului decât într-
un tabel sau o figură.
5. Tabelele și figurile sunt folosite cel mai adesea pentru a prezenta rezultate, dar pot fi folosite de
asemeni pentru a prezenta alte informaţii, ca de exemplu designul sau o schemă teoretică.
6. Dacă includeţi un tabel sau o figură, trebuie să o introduceţi în textul capitolului rezultate (de
exemplu, Tabelul 1 indică...) și să descrieţi cititorului ce trebuie să vadă în acest tabel.

Tabele
7. Vedeţi un exemplu de tabel.
8. Notaţi că tabelele stil APA nu conţin nici o linie verticală.
9. Scrieţi numărul tabelului și apoi, (după două rânduri libere) scrieţi titlul tabelului în partea stângă
și subliniaţi-l.Observaţi că nu există puncte folosite după număr sau în titlul tabelului.
10. Când folosiți coloane cu numere zecimale, folosiți punctul.

Legenda la figuri
11. Vedeţi un exemplu de pagină cu legendă la figuri.
12. Începeţi o pagină nouă. Centrați sus cuvintele Legenda la figuri.
13. Fiecare legendă la figuri este scrisă în partea stângă, în format bloc.
14. Cuvintele ,,figuri", numărul și puncrul adiacent sunt subliniate, de exemplu, Figura 1. Efectele..

Figuri
15. ,,Figuri" este termenul tehnic pentru diagrame, grafice, desene și fotografii.
16. Figurile (cu excepţia pozelor) este de dorit să fie alb-negru, în două dimensiuni.
17. Dacă figura este un grafic sau o diagramă etichetaţi verbal axele (nu folosiți ,,x" și ,,y") și oferiţi o
cheie dacă este necesar (de exemplu, expicând ce sunt simbolurile utilizate în desen).

8
Anexa 1 - Exemplu de titlu de pagină
Atitudini faţă de avort

Titlu de coloană: Atitudinea faţă de avort la sudenţii de colegiu

Atitudinea faţă de avort

În Colegiul Studenţesc Midwestern

Mark Plonsky

Universitatea din Wisconsin Stevens Point

Numele instructorului

Anul

Anexa 2 - Exemplu de modalităţi de prezentare a rezultatelor

Titlul scurt al manuscrisului

Numărul paginii

O examinare a numărului de ore al vizionării programelor TV și a frecvenţei actelor agresive


la fiecare di 60 de copii relevă o corelare directă între vizionarea TV și instanţele comportamentului
agresiv. O analiză folosind coeficientul de corelare al lui Pearson înregistrază această observaţie,
r(58) = 63, p < 0.05.
Grupul de control (M = 14.1) și a amintit mai multe cuvinte ale unui test de memorie decât
un grup aflat sub medicamentație (M = 12.3). Această diferenţă a fost testată folosind un grup
independent t test, și a arătat ca fiind insignifiant, t(18) = 1.23, > 0.10. Astfel, informaţia vine să
întărească noţiunea efectului medicamentului asupra memoriei.
Memoria scorurilor pentru intervalele de retenţie scurte, medii și lungi a fost de 5.9 ; 10.3
și respectiv 14.2. Singurul mod de analiză a dezacordului variabilelor relevă un efect însemnat al
intervalului de retenţie, F(2,34) = 123.07, p < . 001.
În timp ce 60% din bărbaţi au fost de acord că îndemânarea lor la descifrarea unei hărţi
sunt bune, doar 35% dintre femei au fost de acord cu acest lucru. O analiză 2 x 2 Chi pătrat relevă o
diferenţă semnificativă, x (1, N = 119) = 10.51, p < .025, sugerând că există o relaţie între gen/sex
și incredrea în îndemânarea de descifrare a hărţilor.

9
Anexa 3 - Exemplu al capitolului de Trimiteri bibliografice
Titlul scurt al manuscrisului

Numărul paginii

Trimiteri bibliografice

Anisman, H., Remington,G., 7Sklar,L.S. (1979). Efectele unui şoc inevitabil asupra realizării
unei escapade ulterioare : Medierea colinergică și claminergică a răspunsurilor iniţiale și ulteroare.
Psihofarmacologie, 61 (1), 107 - 124.
Beck, A.T. Depresia: Aspecte clinice, experimentale și teoretice. New York: Hoeber.
Cocero, T.J. (1979). O critică a analogiei alcoolismului animal. În E. Majchrowicz & E. P.
Noble (Eds.), Biochimia și farmacologia etanolului (Volumul 2, pp. 31
59). New York: Plenum Press.
Dorworth, T. R., & Overmier, J. B. (1977). În ,,învăţarea fără ajutor": efectele terapeutice ale
şocurilor electroconvulsive. Psihologia fisiologică, 5, 355 358.

Anexa 4 - Exemplu de Tabel


Titlul scurt al manuscrisului
Numărul paginii
Tabel1
Media informaţiei sexuale a vârstelor a fost obţinută prin compararea unor subiecţi tineri și a unora
în vârstă care credeau că informaţia ar trebui câştigată

Vârsta obţinută Vărsta Tânără Vârsta Bătrână


Informaţia
Media SD Media SD Media SD
Câţi copii se fac 10,1 2,9 8,5 2,8 11,9 2,7
Câţi copii se nasc 10,0 3,1 8,4 3,1 11,6 2,8
Relaţia sexuală 11,6 2,6 10,4 2,6 13,1 2,6
Menstruaţie 11,6 2,2 9,9 2,1 12,6 2,7
Masturbarea 13,0 2,6 11,4 2,8 14,0 2,6
Anexa 5 - Exemplu de pagină Legendă
Titlul scurt al manuscrisului

Numărul paginii

Legenda la figuri

Figura 1. Activitatea medie scontată ca o funcţie a dietei și vârstei maternale a şobolanului în timpul
unei testări.
Figura 2. Numărul oamenilor arestaţi pentru conducera automobilului în stare de ebrietate într-o zi a
săptămânii.

10