Repere lucrarea de licenta

1. Reguli privind plagiatul:

Plagiatul poate fi definit ca incercarea de a face sa para anumite idei, argumente,
teorii ce apartin unui alt autor ca fiind ale tale. Plagiatul este considerat furt intelectul si
atrage dupa sine oprobiul tuturor.
- este plagiat sumarizarea unei teorii, a unui argument etc., fara a face trimitere la sursa
bibliografica (autor, lucrare, an aparitie, editura, pagina)
- este plagiat parafrazarea unui pasaj, idei etc., fara a trimite la sursa bibliografica
respectiva
- este plagiat copierea unor pasaje dintr-un material fara a le pune intre ghilimele, chiar
daca trimiteti la sursa bibliografica
- este plagiat copierea cuvintelor unui autor fara a le aseza intre ghilimele, chiar daca
trimiteti la sursa bibliografica
- este plagiat copierea a cel putin 10 cuvinte in succesiunea lor originala fara e le pune
intre ghilimele si fara a cita sursa bibliografica saau, chiar daca citati sursa, utilizati
ghilimelele

2. Bibliografia
Lucrarea de licenta este obligatoriu insotita de o Bibliografie sau Lista de referinte
bibliografice. Diferenta dintre cele doua:
- Lista de referinte bibliografice – cuprinde doar lucrarile citate pe parcursul
lucrarii academice
- Bibliografia cuprinde lucrari care nu apar citate in lucrare dar au fost
citite/consultate pe parcursul conceperii lucrarii
Eu recomand utilizarea Bibliografiei.
Sursele consultate pentru elaborarea lucrarii care apar in bibliografie vor fi
organizate pe tipuri de surse: ex: Publicatii periodice. Programe si rapoarte, Memorii si
interviuri, Carti si publicarii, Surse electronice etc.
Fiecare sectiune va fi organizata in ordinea alfabetica a numelor autorilor, si cuprinde:
NUME, PRENUME, TITLU, EDITURA, ORAS, AN
Ex:
Albright, Madeleine, Doamna Secretar de Stat. Memorii, Rao, Bucureşti, 2004
Ash, Timothy Garton, „Foloasele prigoanei: eseuri despre destinul Europei
Centrale şi de Est. Lanterna magica : martor la revoluţia din '89 la Varşovia, Budapesta,
Berlin şi Praga”, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997
Ash, Timothy Garton, The Uses of Adversity: Essays on the Fate of Central Europe,
Penguin Books, London 1989
Babeţi, Adriana (coord.), Europa Centrală: nevroze, dileme, utopii, Polirom, Iaşi,1997
Clinton, Bill, Viaţa mea, Rao, Bucureşti, 2005 etc.
- este de preferat a nu se utilize Idem in Bibliografie atunci cand vorbim despre acelasi
autor si surse bibliografice diferite

Notarea se face diferit diferit fata de notele de subsol (unde ordinea scrierii sursei este
urmatoarea: PRENUME NUME, TITLU, EDITURA, ORAS, AN (+PAGINA)
Ex: Madeleine Albright, Doamna Secretar de Stat. Memorii, Rao, Bucureşti, 2004
(+pagina)
 3. Citarea surselor bibilografice
Exista doua tipuri de citare a surselor:
A. cu note de subsol (footnotes) [sau note de sfârsit – endnotes (se trec la
sfarsitului unui capitol)] – sau Stilul Chicago/Turubian de notare a surselor
B. citarea in text (stitul este cunoscut si sub numele de: Stilul Harvard, MLA,
APA de notare a surselor)
Dumneavoastra trebuie sa optati pentru un tip sau un altul, acestea nu se vor
intercala in lucrare.
Eu prefer utilizarea primului tip de citare a surselor, de tip footnotes. .
Acestea se introduce intr-un document de tip Word in felul urmator:
Insert/Reference/Footnote (acestea sunt semnalizate automat printr-un numar
arabic de catre program. Notele de subsol se scriu cu fonturi mai reduse decat textul
lucrarii (10), nu se lasa spatiu intre doua note de subsol consecutive
Notele cuprind informatii complete atunci cand sunt citate pentru prima data (ex: Francis
Fukuyama, Sfârşitul istoriei şi ultimul om, Paideia, Bucureşti, 1994; apoi, la a doua
citare, nu mai este utila folosirea tuturor informatiilor, ci doar cativa indici de identificare
Ex: Fukuyama, op.cit., p…, iar daca mai apare acelasi autor dar cu o alta carte, atunci
trimiterea la prima lucrare se face in felul urmator Francis Fukuyama, Sfârşitul istoriei…,
p….). Daca urmatoarea citare a lucrarii respective este consecutiva, adica: acelasi autor,
carte, pagina, se utilizeaza Ibidem. Daca urmatoarea citare a lucrarii este consecutive, dar
vorbim despre alta pagina, se noteaza Ibidem, +numarul paginii.
In cazul in care vorbim despre acelaşi autor sau aceeaşi autoare, atunci folosim idem.
De exemplu:  nota de subsol - Francis Fukuyama, Sfârşitul istoriei şi ultimul om, Paideia,
Bucureşti, 1994 este urmata de o nota de subsol in care mentionati acelasi autor dar sursa
diferita, se va scrie in felul urmator: Idem, Marea ruptură Humanitas, Bucuresti, 2000.
- utilizarea apud = Indică o citare preluată de la alt autor, nu din original
Ex: Hans Morghenthau, Politics among Nations: the Strugle for Power and
Peace, the 3rd edition, New York: Knopf , 1948, apud Stefano Guzzini, Realismul şi
relaţiile internaţionale, Institutul European, Bucureşti, 2000, p.28.

4. Planul lucrarii de licenta

I. Capitol – Introductiv (importanta temei, localizarea la nivel temporal, spatial,
conceptual;presupune clarificarea tuturor conceptelor utilizate; este capitolul in care se
utilizeaza toate cunostintele obtinute in timpul facultatii)
II. Capitol – Prezentarea temei (studiu de caz)
III. Capitol – Continua studiul de caz. Este de asemenea, capitolul concluziv; in
functie de natura temei, este indicat sa se prezinte o viziune proprie asupra temei, posibile
directii de dezvoltare.
Sugestii:
- titlurile capitolelor si a subcapitolelor sa fie explicite, fara o exprimare poetica
- nu se utilizeaza excesiv persoana I singular (“parerea mea este”, “din punctual
meu de vedere”)
- evitarea abrevierilor daca nu s-a specificat clar in text forumlarea intreaga (ex: Nu
se va folosi PE daca anterior nu s-a specificat clar: Parlamentul European (PE)
- fiecare capitol va incepe pe o pagina separata
 - nu folositi termeni care "suna bine" dar habar nu aveti ce inseamna. Se poate ca in
timpul examinarii, unul dintre membrii comisiei sa va intrebe ce este cu ei si
atunci veti face o impresie proasta.
-  incercati ca prezentarea sa treaca natural dintr-o sectiune in alta si dintr-un
capitol in altul

Cuprinsul unei lucrari va arata in felul urmator:

Introducere
Cap I., I.1, I.2, I.3…,(sau I.A, I.B, I.C)
Cap. II., II.1., II.2., II.3…
Cap. III., III.1, III.2, III.3…..
Concluzii
Bibiliografie
Optionale:
- Anexe (= articole, harti etc., daca este cazul, apar la sfarsitul lucrarii; acestea apar
într-o secţiune separată, care nu se numerotează ca şi capitol. Fiecare anexă se va
menţiona cel puţin o dată în textul lucrării. Anexele se numerotează crescător
(Anexa 1, Anexa 2, etc); trebuie să aibă titlu, iar trimiterile din text la anexe se
vor face, ca şi în cazul figurilor şi tabelelor, indicând numărul Ex: Vezi Anexa 1)
- Lista abrevierilor (daca este cazul) se punea la sfarsitul sau, cel mai adesea, la
inceputul lucrarii, dupa cuprins.
- Figurile (inclusiv graficele) trebuie să aibă un contrast foarte bun, fiind de preferat
ca ele să nu depăşească formatul de text al paginii pe care vor fi tipărite. Figurile
se numerotează pe capitole. Legenda şi numărul figurii se scriu cu caractere de
mărime 11. O lista cu figurile din text poate aparea la inceputul lucrarii (optional).
- Tabelele. Se vor evita, pe cât posibil, tabelele mari, care depăşesc în lăţime
formatul paginii de text. Tabelele dintr-o lucrare trebuie să aibă o prezentare
unitară. Fiecare tabel trebuie să fie numerotat şi să aibă un titlu. Titlul se scrie
drept şi centrat deasupra tabelului. Trimiterile din text la tabele se vor face scriind
drept cuvântul „tabelul” urmat de numărul lui. Dacă există tabele care cuprind
note (surse), acestea se vor scrie imediat după tabel, cu caractere italice de
mărime 11. O lista cu tabelele din text poate aparea la inceputul lucrarii
(optional).

Introducerea- raspundeti la urmatoarele intrebari referitoare la teza de licenta: ce?

(tema lucrarii), cum? (metoda de lucru + abordarea), de ce? (motivele alegerii temei, a
abordarii, ce s-a scris in domeniu, ce pot aduce nou), ce incerc sa demonstrez? (premisele
de la care plec)
Cuprins – parte esentiala a lucrarii (profesorii evaluatori se opresc in special pe
aceste doua parti ale lucrarii) – în această parte a lucrării de licenţă se regăsesc cele mai
importante concluzii din lucrare, opinia personală privind rezultatele obţinute în lucrare,
precum şi potenţiale direcţii viitoare de cercetare legate de tema abordată.

Introducerea si Concluziile lucrării nu se numerotează ca şi capitole

 In privinta metodologiei, acestea se imparte in doua (pentru reimprospatare,
folositi informatiile de la disciplina Metode de Cercetare)
- metode calitative (analiza de continut si de discurs, analiza comparative, studiu de
caz)
- metode cantitative (informatii cunatificate, statistice, esantioane etc.)
Ambele metode se pot regasi in lucrare (e vorba despre o cercetare interdisciplinara,
uzuala in lucrarile cu tematici politice), sau doar una dintre ele. Metodologia se refera la
ansamblul de cunostinte privind metodele si tehnicile utilizate in realizarea si finalizarea
cercetarii stiintifice (dumneavoatsra trebuie sa argumentati atat folosirea unei metode
anume, cat si justificarea utilizarii acesteia – acest lucru se va face in partea introductiva a
lucrarii si veti incepe sustinerea orala a lucrarii de licenta cu aceasta).
Abordarea utilizata (Principala teorie utilizata de la care porniti argumentarea
temei, ofera o viziune asupra perspectivei utilizate – de asemenea, se mentioneaza in
partea introductiva a lucrarii, in sustinerea orala a lucrarii de licenta)
Principalele abordari in stiinte politice:
- behaviorism
- teoria alegerii rationale
- institutionalism si neoinstitutionalis
Principalele abordari in Teoria Relatiilor Internationale:
- realism
- liberalism
- neorealism
- neliberalism
- socioconstructivism
- feminism etc.