PSIHOLOGIE CU STIL

Un ghid de scriere
D. Ph. M.Plonsky
Universitatea din Wisconsin - Stevens Points
CONŢINUT

*Introducere
I. Teme Generale
A. Dactilografierea
B. Scrisul în general
C. Stilul detaliilor în general
D. Abrevieri
E. Numere
F. Autori citaţi în text
G. Citate
I. Raportul de cercetare
H. Pagina titlu
I. Rezumat (,,Abstract")
J. Intoducerea
K. Metode
Subiecţi / Participanţi
Aparaturã
Design
Procedurã
L. Rezultate
M. Discuţii
N. Trimiteri bibliografice
O. Alte capitole
Tabele
Legenda la figuri
Figuri
II. Trecerea în revistã a cercetãrii
P. Structura
Anexa 1 - Exemplu de paginã de titlu
Anexa 2 - Exemplu de modalitãţi de prezentare a rezultatelor
Anexa 3 - Exemplu al secţiunii de trimiteri bibliografice
Anexa 4 - Exemplu de tabel
Anexa 5 - Exemplu al paginii legendã

1
 Cercetarea ştiinţificã e o aventurã publicã. De aceea, una dintre aptitudinile esenţiale ale omului de
ştiinţã este de a fi capabil sã comunice eficient ideiile şi rezultatele cercetãrii. Acest ghid este o
încercare de a face ca stilul scrisului folosit în diferite domenii ale psihologiei sã devinã astfel mai
clar. Acesta însumeazã o serie de materiale disponibile în Manualul Asociaţiei psihologilor
Americani (a 4-a ediţie) (1995) şi este destinat studenţilor din ultimii ani. De exemplu, acesta include
numeroase sugestii de evitare a greşelilor pe care studenţii le fac în general. Exemplele apar cu un
tipar diferit pentru a se diferenţia de textul normal. În sfârşit, documentul este organizat pe puncte din
cel puţin douã motive. Primul, i-ar fi mai uşor studentului sã localizeze cu rapiditate informaţia de
care are nevoie. În al doilea rând, i-ar fi mai uşor istructorului sã noteze lucrãrile studenţilor.

I. Teme Generale

A. Dactilografierea
1. Paginile trebuiesc dactilografiate.
2. Reglaţi maşina de scris la spaţiu dublu şi pãstraţi-l aşa dealungul întregului manuscris.
3. Folosiţi un inch margine (2,54 cm) - la dreapta, stânga, în susul şi în josul paginii. Aceste
dimensiuni sunt mari pentru a lãsa loc pentru comentariile cititorilor.
4. Folosiţi paragraful normal în care primul rând este alineat cinci caractere, pentru toate
paregrafele manuscrisului, cu excepţia rezumatului, citãrilor, titlurilor şi titlurilor de coloanã,
subtitlurilor, titlurilor tabelolor, notelor şi legendei la figuri.
5. Folosiţi font 12, dimensiunea, adicã 10 caractere pe inch.
6. Un singur spaţiu dupã terminarea propoziţiilor. (ex. `.`, `?`, `!`).
7. Scrieţi cu literã mare primul cuvânt al coloanei care urmeazã, dacã propoziţia coloanei
urmãtoare este completã.
8. Dacã folosiţi un computer, asiguraţi-vã cã textul este alineat spre strânga, ci nu centrat. În
textul alineat spre stânga, marginea din stânga formeazã o linie dreaptã, iar rândurile din marginea
dreaptã sunt inegale. Textul centrat formeazã la margini o linie dreaptã.
9. Nu despãrţi cuvântul la sfârşitul rândului.
10. În sfârşt, capsaţi sau prindeţi cu o agrafã produsul final (nu vã obosiţi cu pliante sofisticate,
etc.)

B. Scrisul în general
1. Trebuie sã folosiţi propoziţii complete.
2. Prima propoziţie a paragrafului trebuie sã fie independentã. De exemplu În timp ce aceste
studii sunt importante, existã... . Aceastã propoziţie ar fi corectã în mijlocul paragrafului, dar ca primã
propoziţie ar trebui sã sune mai mult aşa În timp ce studii ale efectului cutare şi cutare sunt importante,
existã... .
3. Încercaţi sã nu folosiţi argouri.
4. Dacã aveţi îndoieli asupra scierii corecte a unui cuvât, nu încercaţi sã ghiciţi. Cãutaţi
scrierea corectã în cea mai apropiatã sursã.
5. Recitiţi lucrarea pe care intenţionaţi sã o propuneţi şi corectaţi micile erori de
dactilografiere, de format, a unor cuvinte, cu un creion. Aceste corectãri sunt inevitabile şi vor
demonstra cã sunteţi serios în ceea ce priveşte munca dumneavoastrã.
6. Nu folosiţi forme contrase, de exemplu în locul lui nu-i folosiţi nu este.

C. Stilul detaliilor în general

1. Studiaţi acest ghid. Când vã îndoiţi de un detaliu , cãutaţi în Manualul APA.
2. Presupuneţi cã scrieţi lucrarea pentru un jurnal ştiinţific.
3. Evitaţi folosirea excesivã a termenilor de eu, al meu., ca şi personal vorbind.
4. Evitaţi folosirea unui limbaj sexist. De exemplu, referirea constantã la o persoanã ca el, lui, când
este valabil şi pentru ea este un limbaj sexist. Totuşi folosind el/ea, al lui/ a ei. tot timpul poate fi
supãrãtor. Dacã formulaţi corect, puteţi înlocui adesea cu cuvântul persoanã.

2
5. Evitaţi sã folosiţi ,,cuvinte goale" sau cuvinte fãrã nici un scop. De exemplu În studiul lui Smith
(1990) s-a descoperit cã... când mai corect ar fi Smith (1990) a descoperit cã... .
6. În general, folosiţi timpul trecut în rezumat, introducere şi metodã. Rezultatele şi discuţiile pot fi
la timpul prezent.
7. Rugaţi un prieten sã o citeascã. Dacã nu o poate înţelege, atunci mai necesitã muncã. Dacã nu
gãsiţi un prieten sã o citeascã, atunci încercaţi sã o recitiţ , încercând sã credeţi cã sunteţi naiv.

D. Abrevieri
1. Când prescurtaţi orice termen, prima datã scrieţi-l în litere (atât în rezumat cât şi în corpul
manuscrisului, dacã este nevoie). De exemplu, Opinia Generalã despre Sex (OGS) a fost folositã
la.. .
2. Nu folosiţi prea multe abrevieri. Fiind una, douã sau trei poate fi de ajutor, dar patru sau cinci
poate deveni confuz.
3. Adesea veţi vedea folosite urmãtoarele abrevieri latine: cf. - comparativ e.g. - de exemplu et
al. - şi alţii i.e. - adicã vs. - versus, împotrivã. Cu excepţia ,,et al." aceste abrevieri sunt folosite
numai în paranteze.
4. Nu folosiţi E şi S ca abrevieri pentru experimentator şi subiect. Acest lucru se fãcea în articole
scrise cu mulţi ani în urmã.
5. Urmãtoarele abrevieri comune nu se folosesc cu punct dupã ele: cm - centimetru mg -
miligrame g - grame s - secundã min - minute hr - orã IQ - inteligenţã

E. Numere
1. Toate mãsurile sunt date în unitãţi metrice.
2. Numerele de la zero la nouã sunt scrise în litere (exceptând situaţia când este un tabel sau o
figurã, sau o mãsurã metricã, etc.). Numerele de la 10 în sus sunt scrise ca cifre / numere.
3. Scrieţi cu literã mare substantive urmate de numerale sau litere care au un loc specific în seria
enumeratã. De exemplu, Dupã cum se poate vedea în Figura 3, a Sesiunii 2, s-a întâmplat. De
observat cã aceasta este o excepţie regulii de la punctul I. E. 2.
4. Scrieţi în litere orice numãr care reprezintã primul cuvânt în propoziţie. De exemplu, propoziţia
34 de studenţi au folosit... nu este potrivitã şi ar trebui scrisã Treizeci şi patru de studenţi au
folosit...
5. Încercaţi sã pãstraţi o anumitã constanţã în ceea ce priveşte formatul numerelor. Adicã, dacã
preyentaţi o serie de numere, acestea trebuie sã aibã acelaşi numãr de zecimale. Pentru
exemplificare folosiţi I.D.5. prezentat mai jos.

F. Autori citaţi în text

1. Dacã folosiţi ideile sau cuvintele cuiva , trebuie sã le creditaţi printr-un citat. Acest lucru este
important de când penalizãrile pentru plagiat sunt severe.
2. Existã numeroase modalitãţi de a prezenta oficial referinţele în text. De exemplu, unele fapte
(ultimul nume, an)., Ultimul nume (an) a observat ., În <anul>, <ultimul nume>
raporteazã..Pentru mai multe exemple fiţi mai atent când citiţi diferite articole.
3. Prima datã când referinţa este citatã în text, scrieţi ultimul nume al tuturor autorilor. De
exemplu, Miller, Rosellini, and Seligman (1975) au sugerat cã... Pentru articole care au trei sau
mai mulţi autori folosiţi abrevierea latinã ,, et al." când referinţa este citatã a doua sau a treia oarã.
De exemplu, Miller et al. (1975) au sugerat cã...
4. Dacã citatul este între paranteze şi trebuie sã folosiţi cuvântul ,,şi" puteţi folosi semnul ,,&". De
exemplu, Unii (e.g., Estes & Skinner,1940), au sugerat cã., comparativ cu Estes and Skinner
(1940) au sugerat cã. . Dar dacã citatul nu este în paranteze, deci, trebuie folosit cuvântul ,,şi".
5. Mai mulţi autori citaţi în paranteze sunt plasaţi în ordine alfabeticã şi separaţi prin punct şi virgulã
şi un spaţiu. De exemplu, Unii autori (Carlson, 1972; Moon, 1968; Partin,1980).
6. Dacã citaţi ceva la mâna a doua, trebuie sã precizaţi (e.g., Unele fapte (Smith, citat în Jones,
Anul)). De observat cã în acest caz doar referirea la Jones va fi trecutã în lista de trimiteri
bibliografice.

3
G. Citatele
1. Trebuie sã precizaţi numãrul paginii de unde citaţi. De exemplu, Smith (1978) a observat cã ,,
lumea este rotundã" (p.1) .
2. Trei sau patru citate într-o lucrare de 10 pagini este limita superioarã.
3. Indicaţi un citat de mai mult de 40 de cuvinte ca un text de sine stãtãtor în corpul textului cu
alineat de 5 spaţii de la marginea stângã (dublul spaţiului folosit normal). Omiteţi semnele citãrii
şi includeţi între paranteze numãrul pagini citate dupã ultimul punct. De asemenea, dacã citatul
este mai mare de un paragraf, primul rând al paragrafului urmãtor este alineat tot la 5 spaţii.

II. Raportul de cercetare

Ordinea secţiunilor din manuscris este urmãtoarea:

A Pagina - titlu
1. Vezi exemplul de paginã - titlu.
2. Titlul scurt al manuscrisului este primul lucru ce trebuie sã aparã pe pagina - titlu. Acesta constã
din primele douã sau trei cuvinte ale titlului şi este urmat de numãrul paginii. Acesta este plasat
în colţul de sus dreapta la toate paginile manuscrisului, (exceptând Figurile). Titlul scurt al
manuscrisului ar trebui sã aparã ca prima linie a paginii titlu, centratã spre dreapta cu numãrul `1`
fie cu spaţiu dublu sub ea fie 5 spaţii la dreapta ei. Dacã folosiţi un computer, se poate pune acest
titlu surt al manuscrisului în mod automat pe toate paginile.
3. Titlul coloanã este urmãtorul şi nu are mai mult de 50 de caractere (incluzând punctuaţia şi
spaţiile). Este constituit din cuvintele cheie ale titlului. Scrieţi titlul coloanã în partea stângã a
paginii cu litere mari. De exemplu, Titlu coloanã: ATITUDINEA STUDENŢILOR ASUPRA
AVORTURILOR.
4. Alegera titlului. Titlul ar trebui sã însumeze ideea principalã în 10 - 12 cuvinte. Cea mai bunã
reţetã de a lucra pentru raportarea rezultatelor unui experiment este (Variabila Dependentã) ca o
Funcţie a (Variabilei Independente) sau Efectul (Variabilei Independente) asupra (Variabilei
Dependente). În alte tipuri de cercetãri ar trebui sã încercaţi sã includeţi variabilele de interes în
titlu (şi fiţi atent sã nu implicaţi cauzalitatea). De asemeni este o bunã idee sã includeţi specia,
dacã aţi lucrat cu animale, sau unele detalii referitoare la tipul de populaţie dacã aţi lucrat cu
oameni.
5. Când dactilografiaţi titlul , centraţi-l în paginã şi scrieţi cu literã mare doar prima literã a
cuvintelor importante. Dupã douã rânduri libere se trece numele autorului, şi dupã urmãtoarele
rânduri libere numele instituţiei la care este afiliat.
6. De asemeni puteţi adãuga ceva de genul, În îndeplinirea parţialã a cerinţelor din PSY389,
Numele instructorului, şi data.

B Rezumat
1. Pagina rezumat este pagina 2.
2. Centraţi în paginã cuvântul Rezumat şi apoi începeţi sã dactilografiaţi pe rândul imediat urmãtor
(nu lãsaţi rând liber).
3. Dactilografiaţi acest capitol de formatul unui singur paragraf (nu folosiţi alineate).
4. Scopul acestui capitol este sã furnizeze un sumar scurt (100 - 120 de cuvinte) şi cuprinzãtor al
studiului. Este foarte important pentru cã reprezintã tot ceea ce mulţi oameni vor citi.
5. Ar trebui sã includã o scurtã descriere a problemei investigate, metodele folosite, rezultatele, şi
implicaţiile lor.
6. Este o bunã idee sã scrieţi acest capitol la sfârsit (dupã ce au fost scrise celelalte capitole). Aţi
putea încerca sã luaţi una sau douã propoziţii principale din capitolele de introducere, metode,
rezultate şi discuţii şi sã le integraţi în rezumat.
7. Evitaţi citatele în rezumat.

4
C Introducere
1. Introducerea începe cu pagina 3.
2. Începeţi aceastã paginã prin redactilografierea titlului (centrat), şi apoi începeţi sã dactilografiaţi
capitolul (lãsând douã rânduri libere), folosind paragraful normal (cu alineat de 5 spaţii). Nu
scrieţi cuvântul Introducere.
3. Principalul scop al acestui capitol este sã comunicaţi cititorului de ce executaţi studiul. Cu alte
cuvinte, trebuie sã informaţi cititorul asupra problematicii cercetãrii şi sã indicaţi de ce este ea
importantã, şi cum este ea unicã faţã de studiile anterioare.
4. Începe prin generalitãţi devenind din ce în ce mai specificã. De exemplu, puteţi începe prin
definirea termenilor relevanţi. Apoi continuând prin trecerea în revistã a literaturii de referinţã,
evitând ca aceasta sã fie exhaustivã şi istoricã. Apoi continuaţi prin a încerca sã faceţi clarã
legãtura dintre studiile precedente şi prezenta lucrare.
5. Puteţi include orice ipoteze şi argumentarea acestora.
6. Paragraful final conţine, de obicei, o declaraţie care clarificã şi expliciteazã de ce este executat
acest studiu, cum ar fi Scopul acestui studiu este sã... sau Studiul prezent a fost proiectat sã
investigheze.. Fiţi în mod special atent sã nu folosiţi o astfel de propoziţie mai devreme în
introducere.
7. Acest capitol ar trebui sã conţinã un minimum absolut de patru paragrafe: introducerea generalã,
trecerea în revistã a literaturii de speciatitate, legãtura studiului prezent cu literatura de referinţã şi
o declaraţie explicitã a scopului.

D Metode
1. Nu este necesar sã începeţi o paginã nouã cu acest capitol. Centraţi cuvântul Metode şi continuaţi
sã dactilografiaţi (fãrã a lãsa rând liber).
2. Scopul acestui capitol este sã descrie în detaliu cum s-a desfãşurat studiul. Oricine ar trebui sã
poatã sã vã replice studiul bazat pe informaţiile pe care le furnizaţi în acest capitol.
3. Fãceţi-l sã sune cât mai profesional, adicã sã nu sune ca un proiect şcolãresc. Presupuneţi cã
scrieţi pentru o publicaţie ştiinţificã.
4. Evitaţi detaliile nefolositoare cum ar fi datele erau expuse pe ecranul computerului şi apoi au fost
înregistrate.. Sunt similare cuvintelor goale descrise în I.C.6.
5. Pentru un experiment, acest capitol este divizat în patru subcapitole: subiecţi/participanţi,
aparaturã, model (design) şi procedurã. Ordinea model - procedurã este arbitrarã. Uneori
cercetãtorii combinã capitolele model şi procedurã, dar totuşi, într-un experiment psihologic sau
într-o metodã de cercetare clasicã, este necesar capitolul desen ca fiind separat.
6. Pentru un interviu - survey study (în care subiecţii rãspund la o serie de întrebãri), capitolul desen
nu este necesar (rezumatul examinãrii poate fi trecut ca o anexã).

Subiecţi / Participanţi

7. Acest subcapitol este numit ,,subiecţi sau participanţi" dacã cei care au fost folosiţi în studiu sunt
animale sau oameni. Dacã sunt folosite animale, folosiţi termenul de subiecţi. Dacã sunt folosiţi
oameni, folosiţi termenul de participanţi.
8. Nu este necesar sã începeţi o paginã nouã pentru acest subcapitol. Dactilografiaţi titlul potrivit
pentru acest subcapitol în marginea din stânga şi subliniaţi-l. Pe urmãtorul rând, începeţi sã
dactilografiaţi normal paregraful.
9. Indicaţi cine a participat la studiu, cât de mulţi, şi dupã ce criteriu au fost selectaţi.
10. Includeţi orice detaliu care este relevant pentru studiu (sex, vârstã, etnie, rasã, greutate, etc.).
11. Dacã subiecţii erau umani, ce tip de recompensã sau motivaţie s-a folosit pentru a-i determina sã
participe la studiu?

5
Aparaturã
12. Nu începeţi special o nouã paginã pentru acest subcapitol. Dactilografiaţi cuvântul Aparaturã în
marginea din stânga şi subliniaţi-l. Pe urmãtorul rând, începeţi sã dactilografiaţi normal
paragraful.
13. Descrieţi ce materiale au fost folosite şi cum au funcţionat ele în studiu.
14. Dacã folosiţi o piesã de echipament, trebuie sã daţi numãrul modelului, compania şi statul în care
se aflã compania (printr-o abreviere de douã litere).
15. Trebuie sã daţi dimensiunile (şi probabil alte detalii descriptive) oricãrui item folosit în studiu.
16. Echipament standard precum mobilier, cronometru, creion şi hârtie pot fi menţionate fãrã a mai
furniza multe detalii despre acestea. De fapt, adesea se pot pur şi simplu menţiona aceşti itemi în
trecere ca parte a procedurii.
17. Fiţi foarte atenţi sã nu descrieţi procedura în acest subcapitol. Trebuie sã clarificaţi scopul folosirii
diferitelor aparate, dar nu daţi amãnunte de cum sunt folosite aceste aparate. O sugestie ar fi sã nu
folosiţi verbe active în acest subcapitol.

Design

18. Nu începeţi o paginã specialã pentru acest subcapitol. Dactilografiaţi cuvântul Design în marginea
din stânga şi subliniaţi-l. Pe rândul urmãtor începeţi sã dactilografiaţi normal paragraful.
19. Descrieţi design-ul şi explicaţi clar variabilele dependentã şi independentã. Indicaţi care sunt
nivelurile variabilelor independente, şi dacã factorul (s) se repeta, era corelat sau independent.
20. Descrieţi cum au fost repartizaţi subiecţii în grupuri.
21. Descrieţi orice procedurã de control folositã.

Procedurã
22. Nu începeţi o paginã specialã pentru acest subcapitol. Dactilografiaţi cuvântul Procedurã în
marginea din stânga şi subliniaţi-l. Pe urmãtorul rând începeţi sã dactilografiaţi normal paragraful.
23. Cu atenţie rezumaţi fiecare pas realizat în executarea studiului.
24. Indicaţi ce implicã un test, probã sau şedinţã tipicã.
25. Descrieţi fazele studiului sau instucţiunile pe care le-au primit subiecţii.
26. Când vã referiţi la grupuri, încercaţi sã folosiţi etichetãri descriptive. De exemplu, în loc de
Grupul 1 sau Grupul experimental, aţi putea spune Grupul aflat sub medicamentaţie/ fals. O altã
tehnicã în aceastã privinţã este sã folosiţi abrevieri care sã accentueze sensul. De exemplu, Sunt
trei grupuri, incluzând grupul de control care primea 0 mg / kg de morfinã (M0), un grup de dozã
micã ce primea 1 mg / kg de morfinã (M1) şi un grup de dozã mare ce primea 4 mg/ kg de
morfinã (M4).

E Rezultate

1. Nu începeţi o paginã nouã pentru acest capitol. Centraţi pur şi simplu cuvântul Rezultate şi
continuaţi dactilografierea.
2. Priviţi cu atenţie rezultatele. Adicã, priviţi cu mare atenţie toate acele numere pe care le obţineţi.
Gândiţi-vã la diferite moduri de a le rezuma şi de a le face inteligibile. Acest capitol va fi mai uşor
de scris dacã faceţi mai întâi câteva tabele şi/sau figuri.
3. Prezentaţi pe scurt principalele constatãri. Daţi mai întâi o desciere generalã, şi apoi intraţi în
detalii.
4. Când prezentaţi rezultatele testelor statistice, dati calculele descriptive înaintea calculelor
inferenţiale ce le corespund. Cu alte cuvinte, daţi mediile şi/sau procentele (poate cu trimitere la
un tabel sau o figurã), înainte de a vorbi despre rezultatele oricãror teste statistice pe care le-aţi
aplicat.
5. Când prezentaţi mediile, este bine sã folosiţi pentru exactitate o unitate (cifrã) supliment care este
conţinutã în datele brute. Cu alte cuvinte, dacã datele brute sunt alcãtuite din numere întregi,
atunci mediile trebuie sã conţinã o singurã decimalã.

6
6. Când prezentaţi date nominale sau ordinale, daţi mai degrabã procente decât frecvenţe (din
moment ce procentele sunt de mãrimea eşantionului).
7. Formatul general pentru prezentarea calculelor inferenţiale este: calculele statistice (df) = valoare,
probabilitate = valoare. Observaţi cã dacã calculele statistice sunt fãcute pe calculator, puteţi da
valorile p exacte. De asemeni, dacã calculatorul indicã cã probabilitatea este .0000, atunci notaţi-
o ca .001
8. Când prezentaţi efectiv rezultatele, încercaţi sã subliniaţi semnificaţia calculelor statistice. Adicã,
descrieţi clar ce testaţi şi ce semnificaţie are pentru variabilele implicate.
9. Vedeţi câteva exemple ale modului corect de prezentare a rezultatelor de la mai multe teste
statistice frecvent folosite.
10. Nu discutaţi în acest capitol implicaţiile rezultatelor.
11. Nu discutaţi despre importanţa nivelului alfa sau a ipotezei nule şi legãtura factorilor aleatori cu
aceasta. Din moment ce scrieţi pentru comunitatea ştiinţificã, puteţi presupune cã cititorul va avea
cunoştinţe practice de statisticã.
12. Dacã prezentaţi aici mult material, s-ar putea sã doriţi sã folosiţi subtitluri (ca în capitolul
Metode). Aceste subtitluri trebuie sã aibã înţeles şi relevanţã pentru date şi trebuie sã vã ajute la
organizarea prezentãrii lor. Cu alte cuvinte, ele nu trebuie sã fie organizate dupã tipul de analizã
implicatã. Din moment ce cititorul nu se aşteaptã la aşa ceva, este o idee bunã ca subtitlurile sã fie
precedate de un paragraf care sã informeze cititorul asupra organizãrii logice a acestui capitol.
13. În cazurile în care cititorul s-ar aştepta ca ceva sã fie important şi nu este, trebuie sã reconsideraţi
ipoteza.
14. Nu oferiţi date brute, în afarã de cazul când, din anumite motive, aţi folosit studiul de caz.
15. Fiţi atenţi cu cuvântul ,,dovedit" (,,verificat"). Deoarece testele statistice au o marjã de eroare, ele
nu dovedesc nimic.
16. Puteţi folosi exprimãri care implicã cauzalitatea numai dacã aţi manipulat efectiv variabila
independentã (adicã aţi realizat un experiment). De exemplu, sã presupunem cã aţi fãcut un
experiment în care subiecţilor le-a fost administrat un drog (în timp ce aţi folosit procedurile de
contol potrivite, etc.) şi aţi descoperit o diferenţã semnificativã a performenţei memoriei (cei care
au consumat drogul având performanţe mai slabe decât cei care nu au consumat). În acest caz veţi
putea concluziona cã drogul a cauzat diferenţa în capacitatea de memorare, a afectat-o. Ca un alt
exemplu, sã presupunem cã aţi comparat folosirea drogului (aşa cum a fost determinatã în urma
rezultatelor unei observaţii) cu capacitatea de memorare şi aţi descoperit o corelaţie (folosirea
unei cantitãţi mai mari coreleazã cu performanţa mai slabã a memoriei). Deoarece corelaţia nu
spune multe despre cauzalitate, veţi putea concluziona cã existã o relaţie între folosirea drogului şi
capacitatea de memorare.

F Discuţii
1. Nu începeţi o paginã specialã pentru acest capitol. Centraţi cuvântul Discuţii şi continuaţi
dactilografierea.
2. Scopul acestui capitol este evaluarea şi interpretarea rezultatelor, raportate la problema iniţialã a
cercetãrii.
3. Începeţi cu un scurt rezumat, non-tehnic al rezultatelor. Cu alte cuvinte, spuneţi cititorului
principalele constatãri fãrã sã folosiţi terminologia statisticã.
4. Continuaţi apoi discutând implicaţiile rezultatelor. Cu alte cuvinte, orice a fost constatat necesitã
sã fie discutat.
5. De asemenea este important sã discutaţi modul în care rezultatele se raporteazã la literatura de
specialitate pe care aţi citat-o în introducere. Cu alte cuvinte, subliniaţi orice consecinţe teoretice
ale rezultatelor.
6. Puteţi (sau nu), sã menţionaţi în acest capitol orice limitãri ale studiului şi orice sugestii pentru
studiile viitoare.
7. În final, aveţi nevoie de un paragraf de încheiere în care sã faceţi un bilanţ final rezumativ al
concluziilor pe care le-aţi tras.

7
8. Acest capitol trebuie sã conţinã minimum trei paragrafe: rezumatul non-tehnic, discutarea
rezultatelor şi a implicaţiilor acestora, şi paragraful de încheiere.

G. Trimiteri bibliografice (Referinces)

1. Începeţi o nouã paginã. Centraţi cuvântul Trimiteri bibliografice. Lãsaţi, ca de obicei, douã
rânduri libere.
2. Orice citate fãcute în manuscris trebuie sã fie prezentate în acest capitol şi vice versa. Adicã, dacã
ceva nu este citat în text, atunci nu trebuie sã aparã în acest capitol. Cu alte cuvinte, aceasta nu
este o bibliografie.
3. În oricare din capitolele anterioare, de câte ori spuneţi ceva precum studiile aratã trebuie sã oferiţi
o citare. În acest capitol se spune cititorului unde poate gãsi aceste citate.
4. Acest capitol este dactilografiat în ordine alfabeticã dupã numele de familie (al primului autor
implicat în studiu).
5. Pentru fiecare trimitere bibliograficã sunt folosite paragrafe normale (alineat de 5 spaţii).
6. Pentru fiecare autor, daţi numele de familie urmat de virgulã şi prima iniţialã (şi cea din mijloc)
urmate de puncte.
7. Separaţi mai mulţi autori cu virgule şi ultimul autor, mai degrabã cu semnul & decât cu
cuvântul ,,şi".
8. Dupã autor (autori) urmeazã anul (în paranteze şi urmat de punct).
9. Pentru trimiterea la o publicaţie, subliniaţi numele publicaţiei, numãrul şi semnele de punctuaţie
adiacente cu o singurã linie neîntreruptã. Notaţi cã numerele de volum nu se includ de obicei. De
asemeni, dactilografiaţi cu literã mare cuvintele importante ale titlului publicaţiei.
10. Pentru trimiterea la o carte, subliniaţi doar titlul. Dactilografiaţi cu literã mare numai primul
cuvânt din titlu. Includeţi oraşul, statul (ca o abreviere de douã litere fãrã puncte), şi numele
editurii.
11. Vedeţi exemplul de capitol trimiteri bibliografice. Oferã mai multe tipuri de trimiteri
bibliografice, incluzând: un singur şi mai mulţi autori, articole de publicaţii, carte, şi capitol de
carte, paginã web, , ca şi un document al guvernului.

H Ate capitole
1. Dupã capitolele de mai sus urmeazã orice tabele, paginile cu legendele la figuri şi respectiv orice
figurã. Fiecare apare pe o paginã separatã (totuşi, mai multe legende de figuri pot apãrea pe o
singurã paginã).
2. Tabelele şi legendele de figuri au pe paginã titlul scurt al manuscrisului şi numãrul paginii ca
toate celelalte pagini dactilografiate. Notaţi cã figurile nu sunt dactilografiate, şi nu au titlul scurt
şi numãrul de paginã al manuscrisului.
3. Tabelele şi figurile trebuie sã poatã sã se susţinã singure (adicã, sã nu trebuiascã sã citiţi
manuscrisul pentru a înţelege un tabel sau o figurã). Un mare ajutor în aceastã privinţã este titlul
tabelului sau legenda la figuri. Folosiţi-le pe acestea în mod înţelept pentru a explica ce se
întâmplã în tabel sau în figurã. Cu alte cuvinte nu vã temeţi sã faceţi economie de cuvinte în
titlurile tabelelor voastre şi al legendelor la figuri.
4. Tabelele şi figurile nu trebuie sã reproducã aceeaşi informaţie. De asemeni nu trebuie sã repetaţi
valorile fixe ale datelor într-un tabel sau o figurã din textul manuscrisului.
5. Tabelele şi figurile sunt mai costisitoare de inclus în manuscris decât un text. De aceea, dacã
includeţi una/unul, acesta trebuie sã cuprindã un numãr rezonabil de valori (în afarã de cazul în
care ilustreazã în amãnunt un rezultat complex). Cu alte cuvinte, dacã aveţi numai câteva valori de
prezentat, faceti-o mai degrabã în textul manuscrisului decât într-un tabel sau o figurã.
6. Tabelele şi figurile sunt folosite cel mai adesea pentru a prezenta rezultate, dar pot fi folosite de
asemeni pentru a prezenta alte informaţii, ca de exemplu designul sau o schemã teoreticã.
7. Dacã includeţi un tabel sau o figurã, trebuie sã o introduceţi în textul capitolului rezultate (de
exemplu, Tabelul1 indicã...) şi sã descrieţi cititorului ce trebuie sã vadã în acest tabel.

8
Tabele
8. Vedeţi un exemplu de tabel.
9. Notaţi cã tabelele stil APA nu conţin nici o linie verticalã, deci nu le desenaţi sau nu folosiţi
computerul pentru a le face.
10. Scrieţi numãrul tabelului şi apoi, (dupã douã rânduri libere) scrieţi titlul tabelului în partea stângã
şi subliniaţi-l.Observaţi cã nu existã puncte folosite dupã numãr sau în titlul tabelului.
11. Când folosiţi coloane cu numere zecimale, folosiţi punctul.

Legenda la figuri
12. Vedeţi un exemplu de paginã cu legendã la figuri.
13. Începeţi o paginã nouã. Centraţi sus cuvintele Legenda la figuri.
14. Fiecare legendã la figuri este scrisã în partea stângã, în format bloc.
15. Cuvintele ,,figuri", numãrul şi puncrul adiacent sunt subliniate, de exemplu, Figura 1. Efectele..

Figuri
16. ,,Figuri" este termenul tehnic pentru diagrame, grafice, desene şi fotografii.
17. Figurile (cu excepţia pozelor) pot fi desenate numai alb-negru, (folosind o riglã şi de preferat pe
hârtie milimetricã) sau pot fi realizate pe compuer (în douã dimensiuni).
18. Aşezaţi fiecare figurã în centrul paginii atât vertical cât şi orizontal şi faceţi în aşa fel încât
figurile sã ocupe majoritatea paginii.
19. Dacã figura este un grafic sau o diagramã etichetaţi verbal axele (nu folosiţi ,,x" şi ,,y") şi oferiţi
o cheie dacã este necesar (de exemplu, expicând ce sunt simbolurile utilizate în desen).
20. Pe spatele fiecãrei figuri (cu un creion) notaţi titlul scurt al manuscrisului, numãrul figurii şi
cuvântul SUS pentru a indica cum trebuie sã aparã pe paginã figura.
21. Nu puneţi legenda la figurã pe figurã din moment ce pentru aceasta existã paginã de legendã la
figuri.

III.Trecerea în revistã a cercetãrii

O trecere în revistã a cercetãrii este alcãtuitã dintr-o evaluare criticã a cercetãrilor anterioare.
Scopul este organizarea, integrarea şi evaluarea cercetãrilor anterioare pentru a clarifica o problemã
sau o chestiune specificã. Acest tip de manuscris nu urmeazã ca standard un format de raport de
cercetare. În locul capitolelor introducere, metode, rezultate şi discuţii, apare pur şi simplu structura
lucrãrii.

A Structura
1. Începe pe pagina 3.(dupã titlul paginii şi rezumat).
2. Primul capitol al structurii trebuie sã introducã şi sã defineascã problema sau chestiunea. Acest
capitol nu se deosebeşte de introducerea pentru un raport de cercetare.
3. Adesea, este util sã folosiţi titluri (şi subtitluri) în raportul de cercetare care sã vã ajute sã
comunicaţi cititorului schema de organizare a lucrãrii. Este o idee bunã sã precedaţi titlurile cu un
paragraf care sã informeze cititorul asupra organizãrii logice (vor fi folosite alte titluri). Pentru
exemple de modalitãţi în care pot fi folosite titlurile şi subtitlurile, acordaţi mare atenţie stilurilor
articolelor pe care le citiţi.
4. Rezumaţi investigaţiile anterioare pentru a informa cititorul despre stadiul actual al cercetãrilor.
Acest capitol poate fi mai lung (depinde de cât material a fost rezumat).
5. Încercaţi sã identificaţi relaţii, contradicţii, omisiuni, inconsecvenţe în literatura de specialitate.
Odatã identificate aceste tipuri de relaţii puteţi continua sugerând soluţii posibile şi/sau direcţii
viitoare de urmat în cercetare.
6. În sfârşit, aveţi nevoie de un capitol de încheiere în care sã rezumaţi principalele constatãri pe
care le-aţi fãcut.

9
Anexa 1 - Exemplu de titlu de paginã
Atitudini faţã de avort

Titlu de coloanã: Atitudinea faţã de avort la sudenţii de colegiu

Atitudinea faţã de avort

În Colegiul Studenţesc Midwestern

Mark Plonsky

Universitatea din Wisconsin Stevens Point

Pentru îndeplinirea parţialã a cerinţelor din PSY389

Numele instructorului

Data

Anexa 2 - Exemplu de modalitãţi de prezentare a rezultatelor

Titlul scurt al manuscrisului

Numãrul paginii

O examinare a numãrului de ore al vizionãrii programelor TV şi a frecvenţei actelor agresive

la fiecare di 60 de copii relevã o corelare directã între vizionarea TV şi instanţele comportamentului
agresiv. O analizã folosind coeficientul de corelare al lui Pearson înregistrazã aceastã observaţie,
r(58) = 63, p < 0.05.
Grupul de control (M = 14.1) şi a amintit mai multe cuvinte ale unui test de memorie decât
un grup aflat sub medicamentaţie (M = 12.3). Aceastã diferenţã a fost testatã folosind un grup
independent t test, şi a arãtat ca fiind insignifiant, t(18) = 1.23, > 0.10. Astfel, informaţia vine sã
întãreascã noţiunea efectului medicamentului asupra memoriei.
Memoria scorurilor pentru intervalele de retenţie scurte, medii şi lungi a fost de 5.9 ; 10.3 şi
respectiv 14.2. Singurul mod de analizã a dezacordului variabilelor relevã un efect însemnat al
intervalului de retenţie, F(2,34) = 123.07, p < . 001.
În timp ce 60% din bãrbaţi au fost de acord cã îndemânarea lor la descifrarea unei hãrţi sunt
bune, doar 35% dintre femei au fost de acord cu acest lucru. O analizã 2 x 2 Chi pãtrat relevã o
diferenţã semnificativã, x (1, N = 119) = 10.51, p < .025, sugerând cã existã o relaţie între gen/sex şi
incredrea în îndemânarea de descifrare a hãrţilor.

Anexa 3 - Exemplu al capitolului de Trimiteri bibliografice

10
 Titlul scurt al manuscrisului

Numãrul paginii

Trimiteri bibliografice

Anisman, H., Remington,G., 7Sklar,L.S. (1979). Efectele unui şoc inevitabil asupra realizãrii
unei escapade ulterioare : Medierea colinergicã şi claminergicã a rãspunsurilor iniţiale şi ulteroare.
Psihofarmacologie, 61 (1), 107 - 124.
Beck, A.T. Depresia: Aspecte clinice, experimentale şi teoretice. New York: Hoeber.
Cocero, T.J. (1979). O criticã a analogiei alcoolismului animal. În E. Majchrowicz & E. P.
Noble (Eds.), Biochimia şi farmacologia etanolului (Volumul 2, pp. 31
59). New York: Plenum Press.
Dorworth, T. R., & Overmier, J. B. (1977). În ,,învãţarea fãrã ajutor": efectele terapeutice ale
şocurilor electroconvulsive. Psihologia fisiologicã, 5, 355 358.
Plonsky, M. (1998). Psihologie cu stil: Un ghid de scriere. (versiunea 3). Preluat de pe Web
9/1/98. http:/ / www.uwsp.edu/ acad/ psych/ apa4b.htm
Departamentul Educaţiei , al Sãnãtãţii şi Bunãstãri Statelor Unite ale Americii. (1971). Alcoolul
şi sãnãtatea. Washington, DC: Biroul de pres[ al Guvernului U.S.A.

Anexa 4 - Exemplu de Tabel

Titlul scurt al manuscrisului
Numãrul paginii
Tabel1
Media informaţiei sexuale a vârstelor a fost obţinutã prin compararea unor subiecţi tineri şi a unora
în vârstã care credeau cã informaţia ar trebui câştigatã

Vârsta obţinută Vărsta Tânără Vârsta Bătrână

Informaţia
Media SD Media SD Media SD
Câţi copii se fac 10,1 2,9 8,5 2,8 11,9 2,7
Câţi copii se nasc 10,0 3,1 8,4 3,1 11,6 2,8
Relaţia sexuală 11,6 2,6 10,4 2,6 13,1 2,6
Menstruaţie 11,6 2,2 9,9 2,1 12,6 2,7
Masturbarea 13,0 2,6 11,4 2,8 14,0 2,6
Anexa 5 - Exemplu de paginã Legendã
Titlul scurt al manuscrisului

Numãrul paginii

Legenda la figuri

Figura 1. Activitatea medie scontatã ca o funcţie a dietei şi vârstei maternale a şobolanului în timpul
unei testãri.
Figura 2. Numãrul oamenilor arestaţi pentru conducera automobilului în stare de ebrietate într-o zi a
sãptãmânii.

11