Bacalaureat 2023, proba la Limba română.

Zece
sfaturi pentru candidați de la profesoara Genoveva
Cerchez: Respectați numărul minim de rânduri, îl
puteți depăși fără a exagera / Fiți siguri că știți exact
sensul tuturor cuvintelor pe care le folosiți
Candidații la proba de Limba română de la Bacalaureat ar trebui să respecte numărul minim de cuvinte precizat în fiecare
cerință, pentru a primi punctajul pentru redactare, și pot depăși limita de rânduri fără să exagereze, spune profesoara Genoveva
Cerchez. „La întrebările la care trebuie să ai minimum 30-50 de cuvinte (adică aproximativ 3-5 rânduri – dar să le numeri!) e
bine să nu depășești 10 rânduri”, spune profesoara într-un ghid realizat pentru Edupedu.ro, cu 10 sfaturi esențiale pentru
redactarea rezolvărilor la Bacalaureat.

„La cerinţele care specifică numărul minim de cuvinte, e obligatoriu să îl respecţi, pentru a primi punctajul pentru
redactare. Poţi să depăşeşti puţin numărul minim, dar să nu exagerezi. La întrebările la care trebuie să ai minimum
30-50 de cuvinte (adică aproximativ 3-5 rânduri – dar să le numeri!) e bine să nu depăşeşti 10 rânduri. Iar la eseul
de la subiectul al III-lea, nu se supără nimeni dacă scrii 3 – 4 pagini, nu doar 1,5 – 2 pagini. Evident, cu condiţia ca
ceea ce scrii să aibă substanţă, nu doar să scrii ca să umpli paginile”, spune profesoara în ghid, redat complet mai
jos în articol.

„Răspunde în enunţuri, cu subiect şi predicat. Dacă răspunzi folosind doar cuvintele din text, vei arăta că ştii unde
se găseşte răspunsul cerut, nu şi că ai înțeles acest răspuns. Dă citat din text doar când ţi se solicită să transcrii o
secvenţă din text. De câte ori citezi o sintagmă sau un enunţ din text, pune citatul între ghilimele! Atenţie, la
întrebarea 5, dacă răspunsul tău e alcătuit doar dintr-un citat, nu vei obţine punctaj prea mare”, este alt sfat al
profesoarei.

„E minunat să ai un vocabular cât mai dezvoltat, să ştii cât mai multe şi să inserezi în text aceste cuvinte, informaţii
şi legături care îţi personalizează stilul, dar să fii sigur(ă) că ştii bine sensul cuvintelor mai deosebite pe care le
foloseşti. Altfel, poţi să dai naştere unor „perle” şi să pari că ai învăţat mecanic nişte fraze”, mai scrie în ghid.

„Bacalaureat. 10 sfaturi de urmat pentru examenul scris la limba şi literatura română:

1. Citeşte cu atenţie textul suport înainte de a răspunde la întrebări!

Dacă vei citi mai întâi întrebările şi apoi vei căuta în text răspunsurile, poţi greşi prin scoatere din context. Ai grijă
că întrebările de la bac nu îţi cer DOAR să identifici anumite informaţii în text. Trebuie să înţelegi nuanţele, să le
explici, să reformulezi.

2. Când răspunzi la întrebări, formulează în enunţuri, cu propriile cuvinte.

Răspunde în enunţuri, cu subiect şi predicat. Dacă răspunzi folosind doar cuvintele din text, vei arăta că ştii unde se
găseşte răspunsul cerut, nu şi că ai înțeles acest răspuns. Dă citat din text DOAR când ţi se solicită să transcrii o
secvenţă din text. De câte ori citezi o sintagmă sau un enunţ din text, pune citatul între ghilimele! Atenţie, la
întrebarea 5, dacă răspunsul tău e alcătuit doar dintr-un citat, nu vei obţine punctaj prea mare.

3. Atenţie la sintaxă! Şi la logică!

Atunci când preiei o parte prea mare din întrebare în propriul răspuns, sunt şanse să pierzi acordul dintre subiect şi
predicat şi chiar logica. Sensul din text al expresiei … înseamnă/ are sensul … nu este o formulare corectă, pentru
că nu sensul (înţelesul) înseamnă ceva, ci expresia înseamnă ceva.
Mai bine începe cu: Expresia…/ Secvenţa… înseamnă ….

În textul argumentativ, atenţie la formulările cu caracter general! Unii folosesc persoana a II-a singular (Când eşti
într-o astfel de situaţie…), alţii persoana I plural (Când suntem într-o astfel de situaţie…). Cel mai supărător e
atunci când treci de la o persoană la alta în acelaşi text argumentativ. Cel mai bine e să foloseşti persoana a III-a cu
caracter generic: Când este cineva într-o astfel de situaţie/ Oamenii care sunt într-o astfel de situaţie…

4. Respectă numărul minim de cuvinte!

La cerinţele care specifică numărul minim de cuvinte, e obligatoriu să îl respecţi, pentru a primi punctajul pentru
redactare. Poţi să depăşeşti puţin numărul minim, dar să nu exagerezi. La întrebările la care trebuie să ai minimum
30-50 de cuvinte (adică aproximativ 3-5 rânduri – dar să le numeri!) e bine să nu depăşeşti 10 rânduri. Iar la eseul
de la subiectul al III-lea, nu se supără nimeni dacă scrii 3 – 4 pagini, nu doar 1,5 – 2 pagini. Evident, cu condiţia ca
ceea ce scrii să aibă substanţă nu doar să scrii ca să umpli paginile.

5. Trimiterea la textul suport nu este argument, ci exemplu!

Atenţie! O formulare de felul acesta: În al doilea rând, aşa cum reiese şi din textul suport,… cel mai probabil va
continua cu un exemplu din text, şi nu cu o afirmaţie generală, care urmează să fie susţinută/dovedită. Acest lucru
va fi depunctat.

Formularea argumentului trebuie să fie o afirmaţie cu caracter general: În al doilea rând, oamenii … . Această
afirmaţie va fi apoi explicată şi susţinută cu trimitere la text. Atenţie! Şi trimiterea la text e bine să o formulezi cu
propriile cuvinte, nu cu un citat! În felul acesta exemplul va fi mai convingător şi tu vei da dovadă că ai înţeles bine
textul suport.

6. Tot ce menţionezi la subiectul al II-lea trebuie ilustrat cu trimiteri la text.

Dacă, de exemplu, menţionezi că rolul indicaţiilor scenice este de a contura timpul şi spaţiul prin descrierea
decorului, precizează unde şi când se petrece acţiunea în secvenţa analizată.

7. La subiectul III, urmăreşte în eseu o anumită structură, pe care poţi să ţi-o notezi pe ciornă.

De exemplu, când scrii un eseu despre un text epic, trebuie să ai cel puţin câte un paragraf (alineat) pentru fiecare
dintre următoarele aspecte:

 Introducere (prezentarea curentului, prezentarea textului analizat)

 Temă şi titlu
 Structură şi compoziţie
 Timp şi spaţiu
 Acţiune şi conflicte
 Personaje
 Discurs narativ
 Încheiere

Dacă ai mai multe alineate la Acţiune, la Timp şi spaţiu sau la Personaje, nu e nicio supărare, dimpotrivă, chiar!

8. Fii sigur că ştii exact sensul tuturor cuvintelor pe care le foloseşti!

E minunat să ai un vocabular cât mai dezvoltat, să ştii cât mai multe şi să inserezi în text aceste cuvinte, informaţii
şi legături care îţi personalizează stilul, dar să fii sigur(ă) că ştii bine sensul cuvintelor mai deosebite pe care le
foloseşti. Altfel, poţi să dai naştere unor „perle” şi să pari că ai învăţat mecanic nişte fraze.
9. Fă-ţi propriile scheme după care înveţi pentru subiectul III!

Dacă nu ştii cum să înveţi pentru subiectul III, încearcă una dintre următoarele sugestii:

a. Citeşte rezumatele, notiţele de la clasă, eseurile pe care le-ai făcut sau cele pe care le consideri bune din
auxiliare, şi fă-ţi scheme! În dreptul alineatului despre timp şi spaţiu, de pildă, scrie-ţi pe scurt câteva idei
secundare. La fel, în dreptul fiecărui alineat. Scriind şi subliniind, vei învăţa fără dificultate.

b. Vorbeşte cu un coleg/ o colegă. Asiguraţi-vă că treceţi în revistă toate ideile principale şi secundare pe care nu
vreţi să le uitaţi.

c. Citeşte tot ce poţi pe un subiect, apoi închide toate materialele şi sursele şi scrie un eseu pentru subiectul III ca şi
cum ai fi la bac. Dă cuiva să citească după ce termini (un coleg, un profesor) şi cere feedback.

10. Învaţă poeziile!

Dacă îţi dă poezie la bac, nu uita! Poezia e făcută pentru toţi oamenii, nu numai pentru scriitori şi olimpici la
română. Dacă o să memorezi şi o să scrii poezia pe ciornă, va fi imposibil să nu ştii să spui câte ceva – în caz că
vrei să adopţi o atitudine de avarie. Iar dacă ştii deja multe despre cum se analizează o poezie, poţi să îţi susţii
ideile cu expresii şi secvenţe din text”, mai sfătuiește cadrul didactic.

Ea continuă cu un exemplu, anume schema pentru poemul „Luceafărul”:

„Cum să înveţi Luceafărul? Bine, dacă ţi se pare prea lung, poţi să ţii minte structura şi compoziţia, cam aşa:

Tabloul I – povestea de dragoste imposibilă dintre fata de împărat şi Luceafăr

a. Portretul fetei de împărat

b. Cadrul romantic
c. Îndrăgostirea
d. Întâlnirea fetei de împărat cu Luceafărul, pe tărâmul visului
e. Invocarea Luceafărului
f. Întruparea Luceafărului în ipostaza angelică
g. Invocarea Luceafărului
h. Întruparea Luceafărului în ipostaza demonică

Tabloul II – povestea de dragoste dintre cei doi muritori: Cătălin şi Cătălina

a. Portretul lui Cătălin

b. Chemarea şi scenariul de iubire imaginat de Cătălin
c. Răspunsul Cătălinei

Tabloul III – întâlnirea lui Hyperion cu Demiurgul

a. Călătoria cosmică până la începuturile lumii (pastelul cosmic)

b. Dialogul celor doi (antiteza muritori – oameni de geniu)

Tabloul IV – idila celor doi îndrăgostiţi, vegheaţi de Luceafăr

a. Pastelul terestru
b. Scena de iubire a celor doi tineri
c. Invocarea Luceafărului
d. Răspunsul sceptic al Luceafărului
Succes!”, închide profesoara.

BAC 2023 Sfaturi pentru proba la Limba română de

la Tatiana Cauni, profesor Merito: Nu este în
avantajul elevilor să rezolve primele cerințe fără a citi
textul integral

Primele cerințe de pe subiectul de Limba și literatura română de la Bac, de la subiectul I, trebuie rezolvate după o citire completă
a textului suport, spune profesoara Tatiana Cauni, într-un ghid cu sfaturi pentru candidați, realizat pentru Edupedu.ro. Dacă
citesc textul dat, le va fi ușor și să repereze un argument pentru textul pe care îl au de redactat la punctul B, susține profesoara.

„Cei mai mulți elevi când primesc subiectul și se apucă de rezolvarea lui încep cu cerințele de la subiectul I fără a
citit textul integral, considerând că pierd timp. Abordarea nu este tocmai în avantajul lor pentru că oricum trebuie
să-l citească pentru rezolvarea subiectului I.B, când construiesc primul argument cu exemplu concret din text. Ideal
este să citească textul atent și să-și noteze pe ciornă două idei principale care să-i ajute și la realizarea textului
argumentativ”, spune profesoara în ghid, pe care îl redăm complet mai jos în articol.

Cât despre subiectul al III-lea, diferit în funcție de profil, „de obicei, elevii scriu cam ce învață, neținând cont de
faptul că au de realizat un eseu structurat și că au câteva repere în cerință, de care trebuie să țină cont în realizarea
lui. (…) Pot pierde până la 6 puncte dacă nu evidențiază foarte bine statutul (moral, social, psihologic, etc)
personajului/personajelor dacă au de realizat modalitățile de construcție a personajului sau relația dintre două
personaje. Și, evident, să nu uite că trebuie să scrie minimum 400 de cuvinte, pentru că dacă nu o fac, vor pierde
cele 14 puncte pentru redactarea eseului”, spune profesoara.

Recomandările complete:

„Sunt convinsă că toți elevii de clasa a XII-a așteaptă cu nerăbdare să vadă ”ce subiect le pică la bac” anul acesta și
că în grupurile de prieteni sau pe rețelele de socializare discută mult despre acest lucru. Însă, până luni, când vom
ști subiectul, o să le reamintesc câteva lucruri de care ar trebui să țină cont și pe care încă le mai pot remedia.

Cei mai mulți elevi când primesc subiectul și se apucă de rezolvarea lui încep cu cerințele de la subiectul I fără a
citit textul integral, considerând că pierd timp. Abordarea nu este tocmai în avantajul lor pentru că oricum trebuie
să-l citească pentru rezolvarea subiectului I.B, când construiesc primul argument cu exemplu concret din text. Ideal
este să citească textul atent și să-și noteze pe ciornă două idei principale care să-i ajute și la realizarea textului
argumentativ.

Si acum să luăm pe rând subiectele. Primul subiect are două părți: subiectul A are cinci cerințe cu rezolvare pe
textul la prima vedere, fiecare fiind punctat cu 6p și subiectul B, care este textul argumentativ, fiind punctat cu
20p. Elevii trebuie să știe că pot pierde câte 1p la fiecare cerință dacă au greșeli de conținut, exprimare sau de
ortografie și punctuație. De asemenea, fiecare răspuns trebuie formulat într-un enunț mai elaborat sau nu, în funcție
de cerință (de exemplu cum sunt cerințele 4 și 5), altfel vor pierde un al punct pe barem. Pentru a răspunde la
aceste cerințe pe text, elevii trebuie să înțeleagă conținutul, să răspundă parafrazând autorul și nu să copieze
propoziții întregi din text, pentru că cerințele 1, 2, 4 și 5 le cer elevilor să utilizeze informațiile din text, nu să le
copieze. Singura cerință, cu numărul 3, le dă voie să transcrie, cu ghilimele, din text, informații, deoarece ei trebuie
să-și justifice răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.

Subiectul B – textul argumentativ nu este foarte dificil, doar că elevii trebuie să fie atenți să nu piardă cele 2p
pentru dezvoltarea argumentelor. În general scriu doar argumentele, fără a le dezvolta, și rămân cu 2p din 4p pe
care le primesc pentru fiecare argument. Ca să evite acest lucru pot scrie o frază care să susțină argumentul și o
frază pentru dezvoltarea acestuia. Apoi, să nu uite de elementele conectoare care introduc exemplele fie din text,
fie culturale/personale pentru că punctajul pe barem este diferențiat: dacă le scriu pe toate primesc 2 p, dacă lipsesc
din conectori rămân cu 1p.

Subiectul II nu le prea place elevilor, are și un punctaj mai mic, de 10p și, de cele mai multe ori, este ”frunzărit”
cum spun eu, adică realizat superficial, deși baremul îi ajută foarte mult. Când realizează acest subiect, dacă au
poezie, ar trebui să fie atenți să nu confunde ideea poetică (tema poeziei) cu motivele poetice, dacă primesc
dramaturgie, să fie atenți la notațiile autorului, pentru că nu sunt doare cele care apar în paranteze sau să nu
confunde perspectiva narativă, fiind atenți la ce persoană se narează în text, dacă primesc proză.

Aceste două subiecte sunt identice pentru toate profilurile, diferit fiind doar subiectul III.

Subiectul III reprezintă eseul de 400 de cuvinte și are un punctaj de 30p, el putând fi tema și viziunea într-un text,
modalitățile de construcție a unui personaj sau relația dintre personaje, pentru profilul uman. Aici, de obicei, elevii
scriu cam ce învață, neținând cont de faptul că au de realizat un eseu structurat și că au câteva repere în cerință, de
care trebuie să țină cont în realizarea lui. Ce ar trebui să nu uite ei sunt cele două secvențe/idei poetice clare pentru
tema textului (dacă au tema și viziunea), două secvențe pentru trăsătura de caracter pe care o aleg să o analizeze
(dacă au modalități de construcție e unui personaj) sau două secvențe care evidențiază relația dintre personaje –
pentru elevii de la uman.

De asemenea, pot pierde până la 6p dacă nu evidențiază foarte bine statutul (moral, social, psihologic, etc)
personajului/personajelor dacă au de realizat modalitățile de construcție a personajului sau relația dintre două
personaje. Și, evident, să nu uite că trebuie să scrie minim 400 de cuvinte, pentru că dacă nu o fac, vor pierde cele
14p pentru redactarea eseului.

Sper ca aceste informații să le fie de folos și să ia fiecare elev nota pe care o dorește la bacalaureat. Mult succes
luni, dragi absolvenți, și multă atenție când citiți cerințele pentru a rezolva subiectele”.

Comentariu interesant

Bună ziua! Fără supărare, nu este îndeajuns ceea ce ați scris și destul de controversat, de exemplu, la
Subiectul I, A, punctele 1,2,4,5, credeți că este eronat ca elevul, pe lângă explicație/interpretare
(/”parafrazare”), să realizeze o “trimitere la text”, prin citarea contextului? Ar fi redundant!?… Ați eludat
acest aspect… La o limită superioară/inferioară de spațiu nu v-ați referit…
Scuze dacă v-am deranjat cu…
“(in)oportunități” de acest gen, dar există elevi care au fost punctați cu nota 10 pentru lucrări ample…
Ce se dă la Bacalaureat anul acesta, la română?
Răspunsul profesoarei Ileana Topologeanu
Ce se dă la Bacalaureat la Limba română este „o eternă întrebare care ne dă târcoale, ne macină curiozitatea și ne hrănește
dorința de a ghici subiectul”, scrie profesoara de Limba și literatura română Ileana Topologeanu, într-o analiză trimisă redacției
Edupedu.ro.

„Comparația cu subiectele primite cu ani în urmă, nostalgia propriului bacalaureat, analiza modului cum s-a
schimbat abordarea temelor de-a lungul timpului, toate contribuie la dorința noastră de a „ghici ce se dă””, susține
aceasta.

„Ce se dă la bacalaureat anul acesta, la română?

În fiecare an o eternă întrebare ne dă târcoale, ne macină curiozitatea și ne hrănește dorința de a ghici subiectul ce
se va da la examenul de bacalaureat la limba și literatura română.

În plus, față de programa din anii 2021 și 2022 s-au adăugat trei teme studiate la clasă, ilustrări ale literaturii
postbelice: o poezie de Nichita Stănescu, Moromeții, de Marin Preda și Iona, de Marin Sorescu.

Încă o dată susțin că un candidat ar fi trebuit să parcurgă întreaga programă, să fie într-o competiție cu sine, cu
scopul de a-și asigura locul într-o ierarhie trecătoare, încheierea unei etape, care îi permite admiterea la ciclul
superior de învățământ în funcție de media obținută. La examenul de bacalaureat, promovarea unei probe se
realizează cu nota 5,00 pentru fiecare disciplină în parte și media 6,00 pentru cele trei probe.

De ce să ghicim subiectul de la eseul care primește 30 de puncte, 18 puncte pentru conținut și 12 puncte pentru
redactare, punctele pentru redactare alocate doar dacă a fost tratat în mai mult de 400 de cuvinte? Comparația cu
subiectele primite cu ani în urmă, nostalgia propriului bacalaureat, analiza modului cum s-a schimbat abordarea
temelor de-a lungul timpului, toate contribuie la dorința noastră de a „ghici ce se dă”.

Răspunsul este: orice. Orice temă din programă se poate da la examen. Iar răspunsul dezirabil dat de candidat ar fi:
Orice subiect aș primi, sunt foarte bine pregătit. La urma urmei, este doar o etapă și urmează examene mult mai
dificile, probe de admitere, dobândirea unei profesii, mici și incitante obstacole pe drumul vieții.

Mult succes!
Statistica subiectelor de bacalaureat la limba și literatura română din anii 2021, 2022, 2023:

Anul Text argumentativ Subiectul I B Subiectul al II-lea Subiectul al III-lea (profil real)
Relația dintre ideea poetică și
Lectura este sau nu o modalitate Particularități de construcție a unui
2021 – model mijloacele artistice (Pălind, de
de a te detașa de realitate personaj dintr-un basm cult studiat
George Bacovia)
2021 – Este importantă sau nu implicarea Particularități ale unui text narativ
Rolul notațiilor autorului
simulare civică în perioadele de criză studiat aparținând lui Ioan Slavici
2021 – Relația dintre ideea poetică și Particularități ale unui text narativ
Simplitatea este sau nu o piedică
sesiunea mijloacele artistice (Șoapte, de studiat aparținând lui Liviu Rebreanu sau
în calea succesului
specială George Topîrceanu) Mihail Sadoveanu
2021 – Greutățile vieții pot determina Relația dintre ideea poetică și
sesiunea sau nu neglijarea mijloacele artistice (Drum, de Particularități ale unei nuvele studiate
iunie-iulie responsabilităților față de familie Ion Vinea)
Recunoașterea timpurie a unui
2021 –iunie- Perspectiva narativă Particularități ale unui text dramatic
talent influențează sau nu
iulie rezervă (subiectivă) studiat
dezvoltarea acestuia
Particularități de construcție a unui
2021 - Diferențele de opinie împiedică
personaj dintr-un text narativ studiat,
sesiunea sau nu recunoașterea meritelor Rolul notațiilor autorului
aparținând lui Ion Creangă sau Camil
august celorlalți
Petrescu
2021 – Particularități de construcție a unui
Relația dintre ideea poetică și
sesiunea Este necesară sau nu îndrumarea personaj dintr-un text narativ studiat,
mijloacele artistice
august lecturii copiilor de către adulți aparținând lui Liviu Rebreanu sau G.
(Melancolie, de Lucian Blaga)
rezervă Călinescu
Inspirația este sau nu stimulată de Modalități de caracterizare a Particularități ale unui text poetic studiat
2022 – model
lectură personajului (text narativ) aparținând lui Mihai Eminescu
Păstrarea discreției în legătură cu
2022 – Particularități ale unui text poetic studiat
viața privată este importantă sau Rolul notațiilor autorului
simulare aparținând lui Tudor Arghezi
nu
2022 – Relația dintre ideea poetică și Particularitățile unui text narativ studiat,
Severitatea este sau nu eficientă
sesiune mijloacele artistice (Încă o zi, aparținând lui Camil Petrescu sau
în educarea copiilor
specială de Grigore Alexandrescu) George Călinescu
Întâlnirea cu o personalitate
2022 – iunie (istorică, socială, culturală etc.) Perspectiva narativă (obiectivă) Particularități ale unei comedii studiate
produce sau nu emoție
2022 – iunie Un incident influențează sau nu o Particularități de construcție a unui
Rolul notațiilor autorului
rezervă relație de prietenie personaj dintr-un basm cult studiat
2022 –
Experiențele de viață influențează Particularități ale unui text poetic
sesiunea Perspectiva narativă (obiectivă)
sau nu procesul de creație studiat, aparținând lui Mihai Eminescu
august
Relația dintre ideea poetică și
Muzica este importantă sau nu în Particularități de construcție a unui
2023 – model mijloacele artistice (Lumina de
viața oamenilor personaj într-un roman postbelic studiat
ieri, de Lucian Blaga)
Relația dintre ideea poetică și
2023 – Succesul este influențat sau nu de Particularități de construcție a unui
mijloacele artistice (Versuri, de
simulare mediul de lucru personaj dintr-un basm cult studiat
Tudor Arghezi)
2023 – Familia are sau nu un rol Particularități ale unui text poetic studiat
sesiune important în dezvoltarea gustului Rolul notațiilor autorului aparținând lui George Bacovia sau Lucian
specială artistic Blaga