20 de sutimi explicate pe larg

Simularea de anul ăsta de Evaluare Națională a cuprins un subiect cu o importanță minoră (2 puncte
din 90 disponibile, sau 20 de sutimi pentru „bătrîneii” ca mine ce-au prins notele clasice de la 1 la 10),
dar care a ridicat dispute între părinți și profesori, mai ales în grupul de feisbuc dexonline. Textul din
exercițiu este fix așa:

În enunțul „În cea de-a treia, pe când Sada încălzea talpa de călcat rufe pe marginea plitei, cu
un munte de cearșafuri și cămăși culese de pe culme alături, fetița o privi cu seriozitate” există:
a) patru diftongi și două hiaturi.
b) cinci diftongi și un hiat.
c) șase diftongi și două hiaturi.
d) șapte diftongi și un hiat.

Deci inevitabilul1 subiect de fonetică elementară (acoperire la clasa a VI-a conform programei) cuprinde
același tipar de examen: să se identifice și de data asta să se și numere elementele din programă,
diftongii ca grupări de sunete și hiaturile ca alăturări de vocale. Avem în față redarea unei secvențe
sonore prin litere, deci spre rezolvare avem nevoie să transcriem conform programei/DOOM ceea ce
auzim cînd pronunțăm toate sunetele. Transcrierea prin AFI (care nu se predă la clasă din motive de „e
prea complicat”, deși AFI este menționat în GLRG și este un element esențial în învățarea pronunției
într-o altă limbă) este2:

[ɨn.ʧa.de̯a.tre.ja#3pe.kɨnd.sa.da.ɨn.kəl.ze̯a.tal.pa.de.kəl.kat.ru.fe.pe.mar.ʤi.ne̯a.
pli.tej#ku.un.mun.te.de.ʧar.ʃa.furj.ʃi.kə.məʃj.ku.le.se.de.pe.kul.me.a.lə.turj#fe.ti.
ʦa.o.pri.vi.ku.se.ri.o.zi.ta.te]
Să identificăm mai sus cu verde diftongul și cu albastru hiatul. Avem cinci grupări SV sau VS, deci cinci
diftongi, și cinci hiaturi între VV. SURPRIZĂ, varianta din baremul de corectare dă b pentru cele 20 de
sutimi, deși e incorectă. De ce e incorectă? Hai să vedem, mai întîi, ce li se predă copiilor.

Manualul EDP, clasa a VI-a, pagina 25 (prin manuale.edu.ro):

Manualul Ed. ART-Klett, pagina 35

1
Spre disperarea părinților, mai ales, ce nu văd relevante noțiunile de fonetică.
2
Ignorăm accentul. Aici contează doar reprezentarea sunetelor pronunțate în acord cu programa de clasa a V-a
(DOOM2/DOOM3)
3
Notăm prin # pauza în vorbire ce corespunde virgulei ce separă propoziția secundară.
Manualul Ed. Litera, pagina 38

Manualul Ed. CD Press, pagina 57

Manualul Ed. Booklet, pagina 37

Manualul Ed. Corint, pagina 38

Manualul Ed. Paralela 45, pagina 38

Manualul Ed. Intuitext, pagina 58

Aceasta este „litera de lege” pentru profesori. Dar ce este, de fapt, hiatul? Să-l întrebăm pe DEX2 (2009)
prin intermediul dexonline.ro:

HIAT, hiaturi, s. n. 1. Întâlnire a două vocale pronunțate succesiv în silabe diferite, acestea
făcând parte fie din același cuvânt, fie din cuvinte diferite. 2. Fig. Discontinuitate, pauză,
întrerupere, gol. [Pr.: hi-at. – Var.: hiatus s. n.] – Din fr., lat. hiatus.

Păi și strict acest item minor de examen „lovește” fix în componenta din definiție ce lipsește din fiecare
manual? Da. Uitîndu-ne la cele opt manuale electronice de pe manuale.edu.ro, constatăm că, deși
definiția dată de șapte din ele nu menționează cuvîntul „cuvînt”, deci la modul general de formulare
permite interpretarea și rezolvarea corectă (hiat între sunete fie din același cuvînt, fie din cuvinte
diferite), exemplificarea noțiunii din manual este exclusiv prin cuvinte individuale, nu prin înlănțuiri de
cuvinte într-un enunț. Și autorul de subiect „poc!” îți trăsnește pentru 20 de sutimi un enunț, adică o
înlănțuire de silabe ce formează cuvinte... Concluzionăm (cu sau fără generalizare) că:

a) Autorii de manuale nu deschid/cunosc definiția din DEX a noțiunii pe care-o predau. Asta e
pentru mine de nescuzat.
b) Autorii de subiecte nu realizează deficiența de la punctul a) și stîrnesc dezbateri inutile. Prin
soluția eronată, arată că nu sînt cu nimic mai breji decît autorii de manuale.
c) Profesorii ce urmează orbește manualul – mai ales la definiții - sînt și ei în eroare, propagînd
inexactități. Definițiile din manuale trebuie mereu comparate cu cele din DEX (ca să nu zic
tratate sau dicționare de lingvistică, că deja mergem prea departe).

Colac peste pupăză, nici măcar DOOM3 scris de d-na Vintilă Rădulescu și d-na Aranghelovici și revizuit
de colegii dumnealor de la ILAR (așa se scrie în prefață) nu e congruent cu DEX (preluare de pe
doom.lingv.ro):

Precizarea dinte paranteze mai bine lipsea, decît să fie eronată (și era corectă doar cu „în și între”).

Avem deci pentru o noțiune elementară – bagajul de cultură generală cu care vrem să plece copiii după
clasa a VIII-a, adică bazele foneticii limbii române – un șir impardonabil de erori, din DOOM în manuale
și din manuale în examene.

Hai, în final, s-o luăm altfel: învățăm copiii în școala generală despre cratimă? Eu sper că, în ciuda
manierei acestora de-a o evita unde pare că știu că trebuie să fie (mai ales „s o văd”, mai rar „s.o văd”),
da. Trebuie atunci să existe un colțișor în programă unde profesorii le povestesc copiilor despre cratimă.
Atunci cum justifică ei copiilor apariția cratimei în gruparea de sunete redată prin litere drept „s-o văd”?
Cumva prin evitarea unui hiat între [ə] și [o] pentru că hiatul mărește numărul de silabe și lungește
comunicarea? Aha!! Deci cum spun și exemplifică copiilor că hiatul apare doar în interiorul cuvintelor?
Cum aș zice în corporateză, this makes no fucking sense.