FIȘA 2.2.

VALORIFICAREA NOILOR CONȚINUTURILOR CLLR 2019

Lexicologia. Abateri de la normă

Grupul nr. 1
Identificați, comentați și corectați greșeala:

1. Orașul Chișinău a început să se modernizeze la începutul secolului al XX-lea.

2. Recent a fost montată o nouă piesă de teatru la teatrul „Cehov”.
3. În continuare veți vedea un reportaj de la petrecerea anuală pe care o
desfășoară în fiecare an țiganii.
4. Recent, DirkSchuebel a făcut precizările de rigoare privind propria afirmație,
precizând că aprecierile sale au fost o părere personală, care nu trebuie să fie
luată obligatoriu în considerație de clasa politică de la Chișinău.

TAUTOLOGIA
Soluții/ sugestii pentru corectarea greșelilor din enunțurile propuse:
1. Pentru a evita apariția, în același context, a cuvintelor începutul și a început, din aceeași familie
lexicală, în loc de a început să se modernizeze la începutulsecolului al XX-lea, se poate spune a
început să se modernizeze chiar din primele decenii ale secolului al XX-lea.
2. În loc de o nouă piesă de teatru la teatrul „Cehov”, se poate spune o nouă piesă/ un nou spectacol la
teatrul „Cehov”.
3. Adjectivul anual aici are sensul „care are loc o dată pe an sau în fiecare an”. E limpede că prezența în
acest context a sintagmei în fiecare an este nejustificată și superfluă, deoarece ea este deja inclusă
în sensul adjectivului cu pricina. E ca și cum am spune petrecerea care are loc în fiecare an pe care o
desfășoară în fiecare an țiganii. Curată zăpăceală! E foarte simplu să se spună petrecerea anuală pe
care o desfășoară țiganii sau petrecerea pe care o desfășoară în fiecare an țiganii.
4. Ce nu e bine în acest enunț? În primul rând, nu pot fi tolerate două gerunzii alăturate care nu
desemnează două acțiuni coordonate (precizările privind propria afirmație, precizând că…). E bine ca
primul gerunziu să fie înlocuit cu una dintre locuțiunile cu privire la sau referitoare la, ambele fiindu-i
echivalente din punct de vedere semantic.
În al doilea rând, nu poate fi tolerată prezența în același enunț a două cuvinte cu aceeași
rădăcină (precizările și precizând) ele constituind o tautologie. Pentru a o înlătura, e nevoie ca unul
din aceste cuvinte să fie substituit printr-un sinonim.
Soluția: Recent, DirkSchuebel a făcut precizările de rigoare cu privire la/ referitoare la
propria afirmație, declarând/ spunând că aprecierile sale au fost o părere personală, care nu trebuie
să fie luată obligatoriu în considerație de clasa politică de la Chișinău.

Grupul nr. 2
Identificați, comentați și corectați greșeala:
 1. Se simte perfect de bine în compania prietenilor.
2. În acel an au fost inițiate pentru prima dată lecturile în
memoria poetului drag.
3. Li s-a dăruit o tortă, apoi după care copilașii au dat întrebări.
4. Braconajul ilegal a fost oprit în mare măsură printr-o lege
specială, adoptată acum doi ani.

PLEONASMUL
Soluții/ sugestii pentru corectarea greșelilor din enunțurile propuse:
1. Enunțul pus în discuție conține expresia pleonastică – perfect de bine. Perfect înseamnă
„foarte bine”. Prin urmare, după ce am spus perfect, este de prisos să mai spunem și bine. E
suficient să spunem că cineva se simte perfect sau foarte bine, sau excelent etc.
2. Verbul a iniția înseamnă „a pune începutul într-o activitate, într-un domeniu”. Orice început
nu poate fi decât prima dată, iar tot ce urmează după început este deja continuare. Prin
urmare, expresia au fost inițiatepentru prima dată este pleonastică. Precizarea pentru
prima dată va fi eliminată ca fiind de prisos.
3. Adverbul apoi are sensul „pe urmă, după aceea”. Prin urmare, alăturarea lui de cuvântul
după este o dovadă de neglijență în exprimare, de care, cu părere de rău, a dar dovadă o
reporteriță de la unul dintre posturile televiziunii naționale. Soluția este foarte simplă.
Omitem unul dintre aceste două cuvinte care sunt incompatibile. Deci Li s-a dăruit…, apoi
copilașii…/ după care/ după aceea copilașii…. Pentru cuvântul tortă recomandăm forma
tort, la care ne trimite dicționarul atunci când îl deschidem la cuvântul tortă: „vezi cuv.
tort”. Mai e o greșeală în acest enunț: verbul a da este folosit aici impropriu, pentru că o
întrebare se pune, și nu se dă. Aceasta este o calchiere după modelul rusesc
„задаватьвопрос”. Varianta finală corectă pentru acest enunț ar fi: Li s-a dăruit un tort,
apoi/ după care/ după aceea copilașii au pus întrebări.
4. Orice braconaj este ilegal prin definiție. Însuși termenul braconaj conține ideea de faptă
ilegală, de aceea în enunțul examinat determinativul ilegal este nu numai de prisos,
conducând la prolixitate, dar și o confuzie, sugerând ideea falsă că ar exista și un braconaj
legal. Cuvântul ilegal trebuie omis. Dacă autorul enunțului voiește cu orice preț să
accentueze în mod special că braconajul este o activitate scoasă în afara legii, el ar putea
pune după cuvântul braconajul virgulă, după care ar plasa o apoziție de tipul activitate
ilegală.
……………………………………………………………………………………….
 Grupul nr. 3
Identificați, comentați și corectați greșeala:

1. Vrem să te felicităm cu această lansare de videoclip.

2. Am avut o promoție de clasa a V-a, pe care am dus-o până în clasa a IX-a.
3. Potrivit cercetărilor preliminare, șoferul nu s-ar fi isprăvit cu conducerea
automobilului în curbă, a pierdut controlul volanului și s-a izbit violent într-un
copac.
4. Trebuie să te focusezi pe lucruri importante.
5. Anul acesta mulți absolvenți au aplicat la universitățile de peste hotare.

CALCHIEREA
Soluții/ sugestii pentru corectarea greșelilor din enunțurile propuse:

1. Sintagma a felicita cu nu este specifică limbii române, caz arhidiscutat și, cu toate acestea,
frecvent atestat. Ea prea tiparul rusesc bine cunoscut. Expresia corectă este a felicita cu
ocazia/ cu prilejul…Să ne amintim că atunci când vrem să aflăm care este motivul unei
felicitări, al unui gest, întrebăm Cu ce ocazie/ prilej îmi oferi acest cadou? Soluția: Vrem să
te felicităm cu ocazia/ cu prilejul acestei lansări…
2. Expresiile a duce o clasă/ o materie de studiu/ o discuție sunt calchiate forțat după expresia
rusească „вестикласс/ предмет”. De fapt, verbul a duce aici este folosit impropriu. În
limba română se zice a ține un curs, a preda o materie, a purta o discuție/ a avea o
discuție/ a se întreține cu cineva. Varianta corectă este: Am avut o promoție, pe care am
conduc-o din clasa a cincea până în clasa a noua.
3. În limba română nu există verbul a focusa/ a se focusa. Este un calc greșit din engleză. Se
va spune: Trebuie să te concentrezi…
4. În limba română verbul a aplica are sensul 1. „a pune un lucru pe (sau peste) altul pentru a
le fixa, ale uni, a face din ele un corp comun. 2. A pune ceva în practică; a întrebuința, a
folosi; a face, a administra”. În contexte de felul acestui exemplu, se folosește expresia a-și
depune dosarul (în vederea admiterii la o școală, la un loc de muncă etc.). Greșeala a
aplica la facultate, tot mai răspândită în ultimul timp, provine din calchierea verbului
„toapply” din limba engleză. De asemenea este greșită expresia peste hotare, care copiază
modelul rusesc „заграницей”. Echivalentul românesc ar fi în străinătate. Soluția: Anul
acesta mulți absolvenți și-au depus dosarul la universitățile din străinătate.
 Grupul nr. 4
Identificați, comentați și corectați greșeala:

1. Cine joacă și nu strigă,/ Facă-i-s-ar gura strâmbă. (Folclor)

2. Majoritatea oamenilor le este rușine să povestească.
3. Cei care suferă de claustrofobie le este strict interzisă intrarea în
unele buticuri.
4. Șoferul, când a văzut victima, zbătându-se între viață și moarte, i-a
venit în cap un singur gând, să fugă de la fața locului.

ANACOLUTUL
Soluții/ sugestii pentru corectarea greșelilor din enunțurile propuse:
1. Prima propoziție începe normal (Cine joacă și nu strigă), dar se oprește la virgulă, gândul
rămânând neterminat, în suspensie. A doua continuă cu Facă-i-s-ar gura strâmbă, unde
avem predicatul facă, complementul indirect i și complementul direct gura. Soluția:
Aceluia care joacă și nu strigă, / Facă-i-s-ar gura strâmbă. Înfelul acesta am „soluționat”
anacolutul și am ajuns la una dintre variantele literare ale enunțului propus spre examinare.
2. Se observă, în acest enunț, lipsa unei potriviri dintre substantivul cu rol de subiect
majoritatea și predicatul este rușine. Această legăturăse poate reface prin găsirea unui
verb, cu rol de predicat, din aceeași sferă semantică, precum se rușinează, se jenează, se
incomodează, se sfiește etc. Soluția: Majoritatea oamenilorse rușinează, se jeneazăsă
povestească sau prin ajustarea formei cazuale a sintagmei nominale Majorității oamenilor îi
este rușine să povestească.
3. Și acest enunț reprezintă o discontinuitate. Ruptura survine după secvența Cei care suferă
de claustrofobie, care ar fi trebuit să continue cu un verb acordat în număr și persoană, așa
cum o cere regula acordului dintre subiect și predicat, cum ar fi să nu intre, să evite, să
ocolească (Cei care suferă de claustrofobie să nu intre în unele buticuri/ să evite unele
buticuri). Sau, mai simplu,coerența aici poate fi restabilită prin adecvarea formei cazuale a
pronumelui relativ cei prin forma celor. Sunt admisibile ambele variante: a) Celor care
suferă de claustrofobie le este interzisă intrarea în unele buticuri. b) Cei care suferă de
claustrofobie să nu intre în unele buticuri/ să ocolească unele buticuri/ să evite unele
buticuri.
4. Acest anacolut, ca de altfel și altele, seamănă cu o fractură a unui os care, după o
intervenție chirurgicală, a fost pus greșit la loc. Iată fractura: Șoferul …i-a venit în cap…
Enunțul poate fi reparat în două moduri: a) Șoferului, când a văzut victima, zbătându-se
între viață și moarte, i-a venit în cap …. b) Șoferul, când a văzut victima, zbătându-se între
viață și moarte, a avut în cap…

Grupul nr. 5
Identificați, comentați și corectați greșeala:

1. Sunt conaționali care, atunci când ajung dincolo, peste hotare, le e rușine să recunoască că
sunt români.
2. Eu ca cadru didactic susțin participarea elevilor la lucrările de amenajare a muzeului școlii.
3. A primit ca cadou o carte despre istoria satului natal.
4. A întocmit o analiză economică care nu se bazează pe realitate.
5. Copilele le legănăm pe rând.
CACOFONIA
Soluții/ sugestii pentru corectarea greșelilor din enunțurile propuse:
1. a) Sunt conaționali cărora, atunci când ajung dincolo, în străinătate, le e rușine să spună că
sunt români.
b) Sunt conaționali care, atunci când ajung dincolo, în străinătate, se rușinează/ se sfiesc să
spună că sunt români.
2. Eu în calitate de cadru didactic. (Nu se admite: Eu ca și cadru didactic.)
3. I s-a oferit în dar o carte despre istoria satului.
4. A întocmit o analiză economică fără a se baza pe realitate.
5. Legănăm pe rând copilele.
Cacofonia este o suprapunere de sunete discordante sau un amestec discordant de sunete.
Cuvântul „cacofonie” vine din limba greacă: kakos înseamnă „rău, urât” şi phonie, „voce”.
Cacofoniile, denumite şi disonanţe, nu reprezintă greşeli în vorbirea propriu-zisă, dar produc
succesiuni neplăcute de sunete sau chiar formarea accidentală de cuvinte dezagreabile sau cu
sensuri nepotrivite.
Cacofoniile sunt, aşadar, inestetice şi trebuie să fie evitate de către un vorbitor în public.
Acestea intervin, de obicei, în vorbirea liberă, atunci când discursul este improvizat, iar mesajul nu
are o ordine a ideilor bine stabilită.
Vorbitorul de performanţă trebuie să pună accentul pe precizie în exprimare pentru a obţine
efectul maxim scontat. Cacofonia nu înseamnă doar alăturarea silabelor „ca-ca” sau „ca-că”, ci şi a
silabelor formate, spre exemplu, cu sunetul L: petalele lalelelor, generali liberali etc.
Cum evităm cacofoniile?
Dacă sunteţi pe punctul de face o cacofonie aveți câteva variante prin care puteți să evitați această
situație:
 Reformulați. Exemplu: Merge ca calul. Poate fi reformulat în: Merge precum un cal.
 Căutați sinonime pentru unul dintre cuvintele care ar putea compune o cacofonie.
Există câteva cacofonii acceptate în limbajul literar, cum sunt: Biserica Catolică, Banca
Comercială Română, Ion Luca Caragiale, tactica cavalerească, epoca Capitalistă.
Surse:
„Câteva sugestii de evitare a cacofoniilor”, Vlad Pohilă, revista Limba Română, nr. 2-3, 2003;
https://www.limba-romana.net/lectie/CACOFONIA--Definitie-si-exemple/61/
https://www.dictie.ro/ce-este-cacofonia-cum-o-evitam/
„Discurs specializat – lexic și gramatică de bază. Suport de curs”, A. Gherasim, S. Corniciuc;
„Comunicarea: greșeli și soluții”, C. Șchiopu, M. Vâlcu-Șchiopu.