Sunteți pe pagina 1din 7

,,...

Copiii pot să înveţe aproape orice, dacă sunt puşi în situaţia să se joace, să încerce, să
atingă, să audă, să vadă şi să simtă informaţia”. *Jane Houston

Proiect didactic - gândire critică -

Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic ,,Decebal” , Caransebeș


Clasa: a VIII-a
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul lecţiei: Lacul de Mihai Eminescu
Profesor: Isac Elisabeta
Înainte de lecţie...
1. Motivaţia:
Lecţia este foarte importantă întrucât îşi propune să valorifice informaţiile/competențele
pe care elevii le deţin, amplificând în acelaşi timp noţiunile însuşite prin analizarea
componentelor structurale specifice textului literar liric.

2. Obiective:
Elevii vor fi capabili:
-să identifice elementele de idilă şi de pastel din text;
-să interpreteze semnificaţiile secvenţelor lirice;
-să identifice mărcile lexico-gramaticale ale prezenţei eului liric în text;
-să desprindă sentimentele transmise în mod direct de poet;
-să explice rolul figurilor de stil;
- să analizeze elementele de prozodie.

3. Condiţii prealabile:
Elevii cunosc particularităţile genului liric din achiziţiile anterioare.
Astfel vor fi capabili să selecteze, categorizeze şi să exprime informaţiile.
4. Evaluare:
Calitatea raţionamentelor;
Integrarea noilor informaţii în reţele proprii de gândire;
Cadranele.
5. Managementul resurselor şi al timpului.
Timpul de lucru: 1 oră
6. Metode şi procedee didactice: brainstorming, jurnalul cu dublă intrare, cadranele,
cvintetul.
7. Materiale folosite: imagine, text suport, coli, planşe, carioca.

LECŢIA PROPRIU-ZISĂ
EVOCAREA
Brainstormingul:
Spuneţi/scrieți la ce vă gândiţi atunci când auziţi cuvântul ,,îndrăgostiţi”.

1
Exemple: dor, nefericire, aşteptare, dăruire, deziluzii, iubire, întâlniri, certuri, împăcare,
fericire, sărut, declaraţii de dragoste, romantism, plimbări, speranţe, euforie, etc.

Brainstorming-ul („Furtună în creier”/ „Asaltul de idei”)


Este un mod simplu şi eficient de a genera idei noi. La ora actuală este cea mai
răspândită metodă de stimulare a creativităţii în condiţiile activităţii în grup. Şedinţele
de brainstorming se fundamentează pe două principii care se materializează în patru
reguli.
Cele două principii sunt:
a) Cantitatea determină calitatea. În acest caz participanţii trebuie să emită cât mai multe
idei. Cu cât ne vin în minte mai multe idei, cu atât cresc şansele de a găsi ideile valoroase
şi folositoare în soluţionarea unor probleme. Unele idei ar putea părea bizare sau
imposibil de realizat, dar acest fapt nu e rău. Uneori cele mai năstruşnice idei ne
determină să ne gândim la alte idei cu valoare deosebită. Asociaţia spontană de idei, cât
mai multe, conduce la apariţia unor idei viabile şi inedite.
b) Amânarea evaluării/ judecării ideilor celorlalţi. Aceasta dă posibilitatea fiecărui
participant la şedinţele de brainstorming să emită orice idee referitoare la problema în
cauză, să se elibereze de orice fel de cenzură. Brainstormingul poate fi caracterizat ca o
metodă ce nu tolerează nici un fel de critică.
Regulile ce derivă din aceste principii sunt:
 Stimularea unei producţii cât mai mari de idei;
 Preluarea ideilor emise de alţii şi fructificarea lor prin ajustări succesive şi asociaţii
libere, asemenea unei reacţii în lanţ;
 Suspendarea oricărui gen de critică;
 Manifestarea liberă a imaginaţiei.
Brainstormingul se poate realiza în perechi sau în grup. Toate ideile propuse sunt
notate. În faza emiterii/producerii de idei trebuie încurajată participarea tuturor
membrilor grupului, chiar dacă uneori se desemnează un conducător de şedinţă.
Eficienţa acestei metode este condiţionată de respectarea celor patru reguli:
- emiterea şi inventarierea ideilor şi soluţiilor în ordinea în care vin, fără cenzurarea şi
evaluarea acestora;
- încurajarea preluării ideilor emise de alţii, prelucrarea şi/sau realizarea de asocieri pe
baza acestora în scopul sporirii valorii lor sau al realizării unui produs cognitiv original
şi cu calităţi noi;
- eliminarea autocenzurii şi încurajarea spiritului creator;
- încurajarea ideilor şi soluţiilor originale, nonconformiste, generate prin manifestarea
liberă a imaginaţiei.
Sugestii/exemple de întrebări prin care se poate introduce brainstorming-ul:
Ce ştiţi despre ...?
Ce aţi face dacă aţi fi ...?
Cum credeţi că ...?
Cum putem ...?
Unde ar trebui să-l căutăm pe ...?
Cum credeţi că arată ...?
La ce s-a gândit ...?
Dacă aţi putea, ce l-aţi întreba pe ...?
REALIZAREA SENSULUI
Jurnalul dublu sau Jurnalul cu dublă intrare
Este o metodă folosită pentru a-i îndruma pe elevi să reflecteze la semnificaţia pe care o
are un text pentru fiecare dintre ei.
2
Această tehnică presupune următoarele:
 Elevii sunt solicitaţi să citească cu atenţie un anumit text;
 Ei aleg din text un pasaj /strofă care să ilustreze solicitările profesorului;
 Pagina de caiet este împărţită în două: în partea stângă, fiecare elev scrie pasajul
ales, iar în partea dreaptă notează comentariile referitoare la acel pasaj.
 Comentariul va avea ca punct de plecare următoarele întrebări:
 De ce l-au notat?
 La ce i-a făcut să se gândească?
 Ce întrebări au în legătură cu fragmentul notat?
 De ce i-a intrigat?
 Cum i-au făcut să se simtă?
Prin aceasta se stimulează şi se încurajează participarea elevilor şi eventual, profesorul,
prin comentariile sale, atrage atenţia asupra unor părţi din text care trebuie discutate.
„Jurnalul cu dublă intrare” este o metodă prin care elevii stabilesc o legătură strânsă
între text şi propria lor experienţă de cunoaştere.
AȘTEPTAREA
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.
În prima strofă, cadrul natural de basm invită la visare şi reprezintă planul real în
care ar urma să se petreacă aşteptata clipă a iubirii.
Tabloul este plin de culoare: înconjurat de codri şi ,,încărcat de nuferi”, lacul este
elementul central al decorului. Epitetele cromatice ,,albastru”, ,,galbeni”, ,,albe”,
realizează imagini vizuale care sugerează armonia.
De la imaginea statică din primele două versuri se trece la una dinamică prin
intermediul personificărilor ,,tresărind” şi ,,cutremură”, verbe ce sugerează prezenţa
unei naturi însufleţite.
Şi eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult şi parc-aştept
Ea din trestii să răsară
Şi să-mi cadă lin pe piept;
În strofa a doua se face trecerea de la realitate - la vis şi este dominată de
sentimentul de nerăbdare produsă de aşteptarea iubitei. Nerăbdarea este sugerată prin
numărul mare de verbe la indicativ prezent, persoana I singular (,,trec”/
,,ascult”/,,aştept”), dar şi de locuţiunea prepoziţională ,,de-a lung(de maluri)”.
Aşteptarea se îmbină cu visul - momentul apariţiei iubitei, sugerată ca o
posibilitate prin folosirea verbelor la modul conjunctiv prezent: ,,să răsară”/,,să cadă”.
Folosirea verbului ,,să răsară”( în loc de ,,să apară”) o învecinează pe iubită cu astrele
(luna, stelele), încadrând-o în veşnicie. Din acest motiv, cuvântul ,,ea” este scris cursiv,
în poezia eminesciană cei doi îndrăgostiţi reprezentând perechea eternă.
VISUL
Să sărim în luntrea mică,
Îngânaţi de glas de ape,
Şi să scap din mână cârma
Şi lopeţile să-mi scape;
Cu strofa a treia se pătrunde în planul ideal.
Visul de dragoste continuă prin închipuirea perechii de îndrăgostiţi în barcă, plutind pe
undele lacului. Observăm că eul liric se exprimă acum la persoana I plural, verbele la

3
modul conjunctiv prezent (,,să sărim”/,,să scape”) scot clipa de iubire din real şi o
proiectează în ideal.
Imaginea auditivă ,, Îngânaţi de glas de ape” realizată printr-o personificare, vine
să întregească tabloul fericit al iubirii prin participarea activ-afectivă a naturii cosmice
şi terestre.
Să plutim cuprinşi de farmec
Sub lumina blândei lune –
Vântu-n trestii lin foşnească,
Unduioasa apă sune!
Sentimentul este atât de profund, încât îndrăgostiţii încep să viseze, lăsându-se purtaţi
în voie de barcă.
Lumina lunii, sunetul apei şi foşnetul ,,lin” al vântului măresc fiorul tainic din
inimile îndrăgostiţilor.
Aliteraţia, prin repetarea consoanei ,,l”, şi asonanţa, prin repetarea vocalei ,,u”, conferă
la nivel fonetic, aceeaşi armonie desăvârşită a tabloului.
Dar nu vine... Singuratic
În zadar suspin şi sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr
Ultima strofă spulberă însă toate speranţele de iubire, iar îndrăgostitul revine la o
realitate dureroasă, tristă, idee sugerată de epitetul ,,singuratic”.
Revenirea în planul real se face prin intermediul verbelor la indicativ prezent
(,,suspin”/,,sufăr”).
Eul liric, marcat aici prin persoana I singular, subliniază ideea că totul nu a fost
decât un vis, eul liric fiind, de fapt, un însingurat deznădăjduit.
DEZILUZIA
Ceea ce rămâne adevărat, tangibil, este ,, lacul cel albastru / Încărcat cu flori de
nufăr”, de aceea poemul se încheie într-o manieră asemănătoare cu începutul.
Metoda cadranelor
Metoda cadranelor presupune trasarea a doua axe principale perpendiculare una
pe cealaltă (una orizontală şi alta verticală), în urma căreia apar ,,patru cadrane”.
Elevii citesc textul, apoi sunt solicitaţi să noteze:
în cadranul I – Titlul/tema poeziei;
în cadranul II – Încadrarea operei în genul literar;
în cadranul III – Secvenţele lirice;
în cadranul IV – Versificaţia/Elemente de prozodie;
Pornind de la aceasta, elevii sunt solicitaţi să găsească un răspuns potrivit pentru ceea
ce au audiat sau au citit.
Sarcinile elevilor concretizate în ,,completarea’’cadranelor pot viza şi alte aspecte
decât cele menţionate mai sus.
Prin această tehnică se urmăreşte implicarea elevilor în realizarea unei înţelegeri
cât mai adecvate a unui conţinut informaţional şi pentru exprimarea unor puncte de
vedere personale referitoare la temă.
Titlul poeziei/Tema Secvenţele lirice/Planuri
Având elemente de pastel, titlul poeziei Poezia e împărţită în trei secvenţe lirice:
accentuează spaţiul natural de o frumuseţe aşteptarea, visul, deziluzia.
aparte în care are loc aşteptarea iubitei, spaţiu Planuri: real şi imaginar
dominat de imaginea lacului.
Acesta este alcătuit dintr-un substantiv
comun articulat hotărât care delimitează

4
cadrul unei iubiri romantice. Farmecul şi
misterul apei determină visul îndrăgostitului ,
lacul devenind prin prezenţa lui, atât la
începutul, cât şi la sfârşitul poeziei, ,,un
personaj ”central. Toate celelalte elemente ale
decorului – trestiile, barca, luna, vântul –fiind
raportate la el.
Tema – iubirea, natura.

Încadrarea operei într-un gen literar Versificaţia/Elemente de prozodie


Poezia ,,Lacul”, de Mihai Eminescu, se Poezia este alcătuită din cinci catrene.
încadrează în genul liric, deoarece : Versurile cu măsura de opt silabe, rima
- exprimă, în mod direct, sentimentele încrucişată imperfectă şi ritmul trohaic dau
autorului; poeziei ,,Lacul” o muzicalitate calmă, care
-are caracter de confesiune; îmbie la visare.
-eul liric este prezent în mod nemijlocit, fapt
exprimat prin folosirea persoanei I;
-există numeroase figuri de stil care sporesc
impresia artistică:
-personificări-tresărind, tremură, glas de ape
-inversiuni: lacul codrilor albastru, blândei lune
lin foşnească ,etc.
-epitete:lacul albastru, nuferi galbeni

Cvintetul
Un cvintet este o poezie cu cinci versuri prin care se rezumă şi se sintetizează conţinutul de
idei al unui text într-o exprimare concisă ce evidenţiază reflecţiile elevului asupra subiectului în
cauză.
Structura unui cvintet este următoarea:
Primul vers, constă dintr-un singur cuvânt-cheie (de obicei un substantiv) referitor la
subiectul în discuţie.
Al doilea vers e format din două cuvinte (adjective) care descriu subiectul.
Versul al treilea este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe, de obicei la
gerunziu)
Al patrulea vers e format din patru cuvinte şi exprimă sentimentele elevului faţă de
problema, subiectul în cauză.
Ultimul vers este format tot dintr-un cuvânt exprimând esenţa problemei.
Aşadar în realizarea unui cvintet se iau în calcul următoarele repere:
- are un titlu (de obicei un substantiv);
- prezintă o descriere (de obicei adjective);
- exprimă anumite acţiuni (prin intermediul unor verbe la gerunziu);
- exprimă anumite sentimente ale elevului (construcţie);
- sintetizează într-un cuvânt esenţialul (reexprimarea esenţei).

5
Cvintetul este un instrument de reflecţie rapidă şi eficientă prin care se rezumă şi se
sintetizează informaţiile şi cunoştinţele despre o temă, un subiect.
El este totodată un instrument de evaluare a înţelegerii şi de exprimare a creativităţii elevilor,
putând fi folosit în combinaţie cu orice metodă
Lacul
Albastru încărcat
Tresărind cutremurând sunând
Emoţie aşteptare vis deziluzie
Singuratic

După lecţie…
Realizaţi o compunere cu tema: ,,Iubirea şi natura în opera eminesciană”.

BIBLIOGRAFIE
Albulescu, Ion, Pragmatica predării. Activitatea profesorului între rutină şi
creativitate, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2004.
Bocoş, Muşata, Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, Cluj-Napoca,
Editura Presa Universitară Clujeană, 2002.
Cerghit, Ion, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri,
strategii, Bucureşti,Editura Aramis, 2002.
Crișan, Alexandru (și coautorii), Manual de Limba română, clasa aVIII-a, , București,
Editura Humanitas, 2005.
Dumitru, Alexandru, Ion, Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă, Colecția
Gândire critică, Centrul Educația 2000+, Timișoara, Editura de Vest, 2000.
Flueraş, Vasile, Paideia şi gândire critică, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă, 2003.
Idem, Teoria şi practica învăţării prin cooperare, Cluj- Napoca, Editura Casa Cărţii
de Ştiinţă, 2005.
Roman, Alina, (și coautorii), Comunicarea în educație, Arad, Editura Universității
Aurel- Vlaicu, 2000.

6
7