ANALIZA TEXTULUI LIRIC

(repere metodologice)

Tatiana VERDEȘ,
dr.în științe filologice,
Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare”, USM,
Chișinău, Republica Modova

Abstract: The growth of the aesthetic literary taste is achieved primarily by the
means of the studied works at the Romanian Language classes and the provocative
readings suggested by professor. The fundamental condition of a successful lesson is to
organize and to adapt the correct usage of the variety of didactic strategies. The
analysis of a lyrical text presumes a few important steps: pre-reading, innocent
reading, interpretative and objectionable readings. The development of a habit of
reading, analyzing and interpreting a poetical text, the skills of comprehension and
interpretation assures the efficacy of the lesson, the proposed methodological
recommendations ensuring the success of a lyrical text study.

Cultivarea gustului estetic literar se realizează mai întâi de toate prin intermediul
textelor studiate la orele de română, dar și prin lecturile provocatoare propuse de către
profesor. Însă, înainte de a recomanda anumite lucrări, sarcina profesorului este de a-l
învăța pe elev cum să citească/interpreteze/analizeze un text. În cele din urmă, învățăceii
trebuie să aibă o imagine foarte clară despre ce este un text liric și care sunt etapele de
analiză ale acestuia. În articolul dat, propunem un model de lectură/analiză a textului
liric, axându-ne pe opera litarară „Laudă zăpezii” de George Călinescu (ce se studiază în
clasa a VII-a). Ținem să menționăm că succesiunea etapelor propuse nu este un stereotip,
iar condiția fundamentală a reușitei lecției o constituie organizarea și armonizarea
utilizării corecte ale variatelor strategii didactice. Cultivarea unei deprinderi de lectură,
analiză și interpretare a textului poetic, formează competențele de comprehensiune și
interpretare ce asigură eficiența lecției.
Analiza textului liric presupune câteva etape importante. În acest sens, R. Sholes
propune trei etape de studiere a textului, ce corespund cu: 1. lectura inocentă:
„producere de text din (within) text”; 2. lectura interpretativă: „producere de text despre
(upon) text”; 3. lectura critică: „producere de text împotriva (againsf) textului”. [1, p.
21-29].

1
 Paul Cornea, vizând tehnica lecturii, [2, p.5-6] analizează mai multe modele de
lectură, relevante în accepția noastră fiind cele propuse de W. Gray: 1. Perceperea
cuvintelor; 2. Comprehensiunea, care implică comprehensiunea literară, determinarea
semnificațiilor implicite (presupozițiile) și degajarea implicațiilor și sensurilor dincolo de
ceea ce ele postulează imediat, altfel spus „abilitatea de a citi rândurile, printre rânduri și
dincolo de rânduri”; 3. Reacția față de ideile autorului și evaluarea lor (opinii critice,
răspunsuri emoționale, concluzii finale); 4. Asimilarea (fuziunea informațiilor și ideilor
obținute prin lectură cu cele aflate în posesia cititorului); și modelul lui Frans Rutten: 1.
Percepeția vizuală; 2. Semiotizarea (elementele textuale sunt investigate în calitate de
„semne”, devenind unități de cod); 3. Identificarea semiotică (asocierea unei semnificații
fiecărui semn recunoscut); 4. Tratamentul cognitiv al datelor rezultate din primele trei
operații spre a produce „concretizarea”, o configurație specifică de conținuturi mentale
dormate în spiritul cititorului în urma procesului de lectură.
Astfel că, pornind de la demersul teoretic de mai sus, propunem patru etape de
studiere a textului liric: 1. Prelectura, unde se va reflecta asupra sensului inițial,
întâlnirea cu paratextul și proiectarea sensului pornind de la titlu, subtitlu, ilustrații etc.
Prin urmare, la studierea textului liric „Laudă zăpezii”, vom porni de la semnificația
titlului, ce poartă încărcătura solemnă a atitudinii pioase. Tot aici, am solicita cuvinte ce
ar ajuta la definirea titlului: „mă-închin ție, zăpadă”, „cântec de slavă”, „slavă ție, nea..”.
Elevii ar putea să găsească cuvinte de laudă în diverse forme posibile (de la grav și
solemn la vesel și ironic): Slavă ție, profesor care ne veghezi și luminezi, Mulțumesc ție,
clopoțel zglobiu ce anunți sfârșitul lecției ș.a., precizând că textul ce urmează a fi studiat
e din rândul odelor netradiționale.
La această etapă se pune accentul pe stratul lexico-semantic, identificarea
sensurilor cuvintelor dar și sarcini de rescriere a textului liric. De exemplu: - propune
sinonimul popular al denumirii Calea-Lactee: Calea-Lactee are două formule
corespondente în limba română: 1. Calea-Laptelui, care trimite la terminologia greacă
(laptele zeiței Hera, care-l hrănea pe Hercule) și 2. Calea-Robilor sau Drumul-Robilor cu
ascendență în legendele, potrivit cărora tinerii duși în sclavie fugeau și găseau drumul
spre casă cu ajutorul acestui brâu luminos de stele; - propune sinonimul cuvântului
curată (din penultima strofă), utilizat în ultima strofă; sau sensul cuvântului clară din
strofa a II-a ș.a.; - selectează din text cuvintele care formează câmpul lexical al cuvântului
„zăpadă” (nea, fulg, troiene, floare de soc, albă oiță ș.a.); - formează câmpul derivativ al
cuvântului „alb” (albire, albicios, albuș, albișoară, înălbire, albit ș.a.); - alcătuiește

2
sintagme/sensuri figurate/ figuri de stil utilizând cuvintele din titlu (sau cuvintele cheie)
ș.a. Ar fi vorba de o etapă de automotivare a cititorului/elevului, spre a înainta în propriul
demers de interpretare cu siguranța faptului că a realizat judicios comprehensiunea
anumitor elemente textuale, ce îi vor facilita accesul la semnele integralizatoare ale
textului de comentat.
În cea de-a doua etapă, lectura explicativă, elevul trebuie să demonstreze că a
înțeles textul, dar și apreciază cele citite. Aici se va axa pe exprimarea și valorificarea
reacțiilor emoționale provocate de lectură, reacții ce pot constitui drept puncte de pornire
ale interpretării textului: întâmplări, probleme considerate esențiale; sentimente provocate
de textul lecturat ș.a., se pot propune sarcini de tipul: definește starea postlectorală,
reacția emoțională ș.a. (Lecturând „Laudă zăpezii” am admirat cu câtă măreție se
adresează eul liric zăpezii. Intensitatea sentimentelor este impresionantă, acestea fiind
marcate de mijloacele artistice sugestive precum „zăpadă,... precum crinul cu carnea
suavă”; „orice fulg... o clară scânteie”, „singuratatea noastră o faci gradină cu flori”
etc. (exagerându-se în comparații) ceea ce reliefează afecțiunea eului liric față de acest
anotimp al anului.)
La aceeași etapă se propune o fragmentare logică a poeziei, cum este organizat
textul – este vorba de structura compozițională (un singur tablou sau mai multe tablouri,
menționăm că tabloul nu coincide întotdeaună cu strofa din text, ci extrage o singură idee
poetică). (Autorul prezintă un tablou amplu al iernii, unde cea venerată este „zăpada”,
idee conturată de suita de comparații: „ești spumoasă ca laptele ce dă în foc”, „ești
nevinovată ca un cor de copii”, „ești curată ca pânza de in” ș.a.). Tot aici se vor elucida
și elementele de versificație (lexic, prozodie, morfo-sintaxă): Prin intermediul cuvintelor
arhicunoscute autorul reușeșete să creeze o imagine necunscută, o lume misterioasă pe
care vrem să o descoperim. Semnalăm că se recurge preponderent la substantive:
„cântec”, „fulg”, „scînteie”, „grădină” ș.a., fapt ce ar crea imagini vizuale concrete,
dar, în același timp, tainice prin mesajul „degajat” de acestea. Versurile de doisprezece
silabe, ritmul amfigrahic și rima împerechetă marchează muzicalitatea și originalitatea
versurilor.
În cele din urmă, elevul va demonstra că în textele literare care aparțin genului
liric, autorul comunică sentimente, iar eului liric este vocea prin intermediul căreia
autorul își exprimă stări sufletești, idei, recurgând la diverse mijloacele artisitice.
Urmează 3. re-lectura (lectura interpretativă): interpretarea imaginilor artistice
(Deși are la dispoziție mai multe posiblități (există mai multe flori albe), poetul alege

3
pentru începutul odei crinul, subliniind din strat efectul curățeniei, gingășiei, suavității
(mirosul specific). Impresionată este și ascensiunea șirului de comparații de la elemente
de referință ordinare (lapte, pânză de in) până la rufărie sacralizată prin prezența
Mariei și pruncului Isus. (ODĂ – cântec sacru).); se meditează asupra problemei,
stabilindu-se tema, mesajul, motivele (raportul dintre titlu-temă-mesaj): Titlul „Laudă
zăpezii” este formula care ar defini permanentele referințe la zăpadă, care își găsesc
locul într-o lume miraculoasă, pozitivă, luminoasă. Elogiul adus zăpezii precizează
universul creat de această „puhavă”, „spumoasă” materie etc.
Odată ce textul este „dejgheocat” în: cuvinte, sintagme, imagini, motive,
simboluri, idei, mesaje – acestea sunt interpretate, comentate, criticate, prin urmare a
patra etapă este lectura critică, ce ar presupune sarcini de tipul: meditează asupra
problemei...; angajează-ți opinia într-un scurt comentariu...; construiește discuții din
replici convingătoare, reperând idei din textul poetic; generalizează-ți experiența de
cititor pe care a-i trăit-o la lectura și analiza textului propus, scrie un eseu intitulat
„Universul creat de zăpadă” etc. La această etapă, elevul își expune părerea argumentat
vis-a-vis de textul studiat, este vorba de niște concluzii, prin ce a impresionat lucrarea sau
prin ce este deosebită de celelalte din același volum, sau de cele propuse de alți autori.
În concluzie la demersul de mai sus, la analiza unui text liric profesorul și elevul
vor ține cont de următoarele etape: descifrare/decodare, receptare, interpretare și critică.
Iar în urma pașilor efectuați, elevii vor fi capabili: - să citească expresiv un text
liric; - să explice cu ajutorul dicționarului cuvintele necunoscute și să le reutilizeze în
contexte noi; - să propună sinonime, antonime, omonime, paronime pentru cuvintele
recomandate; - să formeze câmpul semantic / să alcătuiească familia lexicală al
cuvântului indicat; - să extragă din text cuvintele-cheie, dar și diverse figuri de stil; - să
alcătuiască propoziții cu figurile de stil selectate; - să propună figuri de stil în
componența cărora să fie cuvintele-cheie din text; - să identifice elementele de structură
(părți, tablorui, strofe), elementele de versificație (rima, ritm) și a procedeelor de
compoziție (antiteză, paralelism etc.); - să releveze sentimenul dominant și a stărilor
lirice trăite; - să identifice motivul/motivele; - să recunoască procedeele artistice și să
decodifice sensurile conotative și denotative; - să comenteze sugestia titlului; - să
formuleze tema operei; - să raporteze titlul operei la mesajul ei; - să identifice în text
trăsături ce ar demonstra aparteneța la gen și specie literară (mod de expunere, prezența
eului liric, transmiterea directă a sentimentelor ș.a.); - să ilucideze viziunea autorului

4
vizavi de problema abordată; - să-și expime argumentat opinia vizavi de textul liric
studiat.
Popunem și unele strategii didactice ce ar facilita organizarea procesului
instruictiv-educativ, dar și ar asigura eficacitatea studierii textului liric:
Etapele Pre-lectura Lectura Lectura Lectura critică
analizei explicativă interpretativă
textului liric
Metode și Harta lexicală. Lectura în Pălării Eseul
Harta perechi. gânditoare. argumentativ.
procedee
presupunerii. Agenda cu Pixuri în pahar. Proiectul.
didactice Reacția notițe paralele. 6 De ce? Scrisoarea
cititorului. Gândește – Pânza discuției. literară.
Perechi – Cvintet. Cercul.
Prezintă. ș.a. Dezbaterea.
Masa rotundă. Lasă-mi ultimul
Scrierea liberă. cuvânt.
Cubul. ș.a.
Joc de rol.
Panelul.
Pălăriile
gânditoare.
Dezbaterile
SINELG ș.a.
Se va recurge la diferite forme de organizare a elevilor (colective, pe grupe, în pereche,
individuale), pledîndu-se pentru tehnicile de învățare prin cooperare.

Reperele metodologice propuse garantează succesul studierii unui text liric.

„O lectură corectă este una educată.”
Nicolae Manolescu

Referințe bibliografice:
1. Scholes R. (1985) Textual Power, Literary Theory and Teaching of English.
New Haven and London, YaleUn, Press, p. 2l-29.
2. Cornea P. (1988) Introducere în teoria lecturii. București, Minerva, 306 p.