Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Romanul este specia genului epic in proză de mari dimensiuni cu acțiune complexă
desfășurată pe mai multe planuri narative, cu personaje numeroase a căror personalitate este
bine individualizată care guvernează in jurul personajului principal.
Această cină țărănească, prezentată pe mai multe pagini,nu are nimic din
opulența marilor banchete. Solemnitatea și modestia culinară îi dau un caracter
aproape sacru. Ca în picturile vechi, lumina narațiunii cade pe chipul Părintelui,
care veghează asupra copiilor înghesuiți în jurul unei mese joase.
“Omul se scoală, trezeşte copii, înhamă caii şi umblă de colo până colo prin curte. Nu
este nimic de făcut, plecarea în prima zi de secere pare să fie un lucru obişnuit, totuşi
căruţa şi caii înhămaţi aşteaptă în bătătură de mult timp; omul şi copiii sunt gata;
secerile şi bota cu apă sunt puse în căruţă; mâncarea gătită de cu seară asemeni; nu se
ştie însă pentru ce căruţa stă timp atât de îndelungat în mijlocul bătăturii. Omul se
învârteşte pe loc, se uită prin grădină, străbate curtea, intră în casă şi strigă la femeie
fără rost, întrebând-o dacă a pus mâncarea în căruţă; muierea se supără şi-i răspunde că
a pus-o de mult, dar bărbatul nu ascultă, nu aude, iese afară cu un aer grav, foarte grăbit
şi forate îngrijorat.”
= miniparlament sătesc:
Moromete se rade înainte.
Inima adevărată a satului este Poiana lui Iocan, unde se adună cei mai deştepţi
oameni din sat – în zile de sărbătoare sau duminica : Moromete, Cocoşilă şi
Dumitru al lui Nae.
Ei citesc ziarul şi comentează politică ironic şi cu umor.
Moromete este respectat şi consultat de toată lumea.
El explică, clarifică, concluzionează: ”3 chestiuni se desprind de fapt din această
situaţie!”.
M→ Cocoşilă : “Ocupaţiunea ta mintală e la alte prostii”.
Ziare: Moromete - “Mişcarea”, Iocan - “Curentul”, Cocoşilă - “Dimineaţa”.
Țăranii veneau aici cu solemnitatea cu care spiritele credincioase merg la biserică. Plecarea de
acasă, traversarea uliței, intrarea în curtea lui Iocan se desfășoară după un protocol. Țăranii
îmbracă întâi veșminte curate,ies la podișcă, stau de vorbă cu cei care trec pe drum, apoi trec
pe la frizer și,numai după aceea se duc la locul întâlnirii.
Până să ajungă acolo, Ilie discută cu cineva despre ploaia care tocmai a căzut și
despre viitoarea recoltă de grâu, povestește despre Victor Bălosu și despre„facul -
tățile” lui, apoi despre Mizdra și un oarercare Năstase a lui Besensac, dă,adică, un
spectacol pregătitor.Pregăti- rea nu se încheie înainte de prezent area actorilor
într-un stil care marchează o veselie lipsită de vulgaritate.
Perspectiva autorului obiectiv se completeaza prin aceea a reflectorilor ( Ilie Moromete vol 1, Niculae vol 2) ca si
prin aceea a informatorilor ( martori ai evenimentelor, Parizianu)
Intamplarile sunt relaate la persoana a 3 a, viziunea e din „darat” focalizarea zero, heterodiegetica.
Actiunea este liniara iar faptele sunt prezentate in ordine cronologica
Cartea prezinta monografic scne din viata rurala: hora taierea salcamului si intalnirea duminicaa din poiana lu
Iocan
In secventa a doua actiunea se desfasoara pe parcursul a doua saptamni incepand ceu plecarea ui Achim
la Bucuresti cu oile.
Secventa a treia prezinta evenimentele de la inceputu veri pana la sfarsitul acesteaia. Culminand cu fuga
lui.
Stiluri functionale
Stilul funcțional este o variantă a limbii care îndeplinește funcții de comunicare într-un domeniu de
activitate determinat.
Stilul artistic(BELETRISTIC):
-se folosește în operele literare
-are ca specific imaginea artistică
-este cel mai bogat în elemente lexicale
-predomină figurile de stil și punctuația
-utilizarea cuvintelor cu sens conotativ
-are funcție poetică(expresivă, sugestivă),cu rol de a sublinia însușirile expresive ale limbajului
Stilul oficial(juridic-administrativ):
-respectă normele limbii române
-obiectiv și impersonal
-are claritate, precizie, accesibilitate, proprietate
-lipsa construcțiilor figurate
-este lipsit de încărcătură afectivă
-mesajul este preponderent denotativ
-clișee lingvistice(șabloane, formule consacrate)
Stilul științific:
-exactitatea informațiilor
-claritate, precizie, proprietate, rigurozitate, corectitudine
-terminologie consacrată specialității
-folosirea neologismelor
-asigură transmiterea informațiilor științifice
-limbaj internaționalizat
Stilul publicistic:
-are funcție de informare
-se folosește opinia publică
-îmbină comunicarea informativă și afectivă
-utilizează titluri șocante
-în general, respectă normele limbii literare
-scopul este acela de a informa publicul
-funcție de informare și mediatizare
-funcție persuasivă
-claritate, accesibilitate, concizie
-exemple: mass-media, publicitate
Stilul epistolar:
-are încărcătură emoțională
-măriri ale subiectivității
-în relații oficiale, neoficiale, în scris (prin scrisori, jurnale, telegrame, notițe)
-domenii de utilizare: felicitare, mesaj de mulțumire, înștiințare, invitație
-claritate, precizie, corectitudine, sobrietate, proprietate
-calități particulare: finețea, eleganța, ironia, demnitatea, respectul, jovialitatea, sobrietatea,
naturalețea, simplitatea, armonia, oralitatea
Stilul colocvial:
-recurge la mijloace nonverbale(gestica, mimica)
-are încărcătură afectivă
-normele limbii literare sunt frecvent încălcate
-recurge la elemente paraverbale ( ton, accent, intonație)
-îndeplinește funcția de comunicare în sfera relațiilor particulare, în planul vieții cotidiene
Registre stilistice
1. Registrul literal/cult
Claritate, precizie, sobrietate, eleganță
Respectă normele limbii literare
2. Registrul popular
Simplitatea in sintaxă
Spontaneitatea
Aspectul neeelaborat al limbii, manifestat pe cale orală
3. Registrul oficial
Este varianta lingvistică folosită in sfera relatilor oficiale (administratie, justiție)
Respectarea cu strictețe a normelor limbii literare
Obiectivitatea, impersonalitate, lipsa incărcaturii afective si a expresivitații
Claritate, precizie, concizie
Mod de exprimare formal, clișee lingvistice (formule fixe de adresare)
4. Registrul cologvial/familiar
Claritate, precizie, corectitudine
Are incărcătură afectivă
Folosește termeni de jargon
Nu respectă normele limbii literare
5. Registrul arhaic
Varianta lingvistică invechită, iesită din uz din cauza dispariției moțiunilo denumite și a
modernizării limbii
Arhaismele sunt folosite in stilul beletristic, cu valoare evocatoare, ca ‚document’ artistic al
unei epoci trecute
Tipuri de arhaisme: fonetice, lexice, morfologice, sintactice, semantice
6. Registrul neologic
Varianta de limbă care reflectă direct si imediat evolutia materială și spirituală a unui popor
Neologismele sunt folosite in limbajul tehno-stiințific, in cel oficial-administrativ beletristic,
dar și in limbajul cologvial
Imprumuturi din diferite limbi
ARGOUL
Variantă de limbă convențională, caracteristică unor grupuri sociale restrânse, folosită din
dorința de a nu fi ințelese de ceilalți sau din dentimentul apartenenței la un grup
Suferă permanente modificări (prin denaturarea sensului initial al cuvintelor)
JARGONUL
Variantă a limbii caracterizată de folosirea abuzivă a cuvintelor și expresiilor străine, din
dorința de a impresiona.
Limbaj specializat in funcție de domeniul de activitate al vorbitorului, exemplu: jargon
medical