Sunteți pe pagina 1din 9

Romanul

Romanul este specia genului epic in proză de mari dimensiuni cu acțiune complexă
desfășurată pe mai multe planuri narative, cu personaje numeroase a căror personalitate este
bine individualizată care guvernează in jurul personajului principal.

Caracterizarea lui Ilie Moromete


Tipologizare
Personajul “Ilie Moromete” este personajul principal al primului volum si secundar celui de-al doilea.
Volumul 1 il contureaza pe Ilie Moromete in mod complex, cap de familie, dominand copiii din prima si
a doua casnicie cu autoritate, cu o pozitie centrala in lumea satului, fiindca era cel mai inteligent si abil
dintre tarani. Spre deosebire de alte personaje, isi ascundea gesturile prin puterea disimularii. Volumul
2 il gaseste pe Ilie Moromete ca personaj secundar si un om dominat de timpul schimbarilor. Isi pierde
cele doua valori, familia si pamantul, ca urmare moartea personajului reprezinta o stingere a lumii
satului arhaic.
Moduri de caracterizare
El este caracterizat direct de catre narator si alte personaje sau autocaracterizare ori indirect prin
limbaj, gesturi, fapte, atitudini fata de alte personaje sau prin nume.
Caracterizarea directa
Caracterizarea directa facuta de narator arata ca Ilie Moromete “era cu zece ani mai mare decat
Catrina” si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari
mai pot schimba firea cuiva. Chiar la inceutul romanului, in scena cinei “Moromete statea parca
deasupra tuturor”. In alt loc, naratorul spune ca “Moromete avea uneori obiceiul (semn de batranete
sau poate nevoia de a se convinge ca si cele mai intortocheate ganduri pot capata glas) de a se retrage
pe undeva prin gradina si de a vorbi singur.
Caracterizarea directa facuta de alte personaje sugereaza perceptia diferita asupra personajului.
Sotia sa, Catrina ii reproseaza lenea si placerea vorbei “Toata ziua stai la drum si bei tutun”, sora sa
Guica ii poarta pica deoarece recasatorindu-se, ea a fost obligata sa se mute din casa, ramanand
singura, in timp ce Cocosila, prietenul sau ii zice mereu “Esti prost!”, calificativ ce ascunde, insa pe de o
parte simpatia, iar pe de alta parte invidia fata de inteligenta si spontaneitatea personajului.
Autocaracterizare
Procedeul autocaracterizarii ramane definitoriu prin marturisirea facuta de Moromete doctorului, cu
o sublima trufie a omului ce si-a respectat conditia si menirea “Domnule, eu intotdeauna am dus o
viata independenta!”.
Caracterizarea indirecta
Caracterizarea indirecta prin limbaj arata schimbarile majore si dramatice prin care trece personajul:
la inceput are placerea de a povesti cu lumea, raspunzand in multe cuvinte la salutul oamenilor,
ulterior este poreclit “Mutul”, “nu se mai putea vorbi cu el, spuneai una si el asculta si ai fi zis ca
intelegea, ca sa te pomenesti pe urma ca raspunsurile pe care le dadea veneau din alta parte”. El este
un disimulat, care vorbeste singur, fiindca nu considera ca merita cineva sa-i asculte gandurile.
Disimularea este o reactie defensiva, ulterior devine o a doua natura a personajului, aratand
instrainarea tragica “Lui Moromete parca ii zburase mintea din cap si cu buna stiinta facuse scimb cu a
altui taran care vorbea cu tine asa cum vorbesti cu un cal sau cu o vaca”. In gura lui, cuvantul capata
fascinatie magica, cele mai obisnuite intamplari devin aventuri. Nedumerirea prefacuta a lui Ilie,
pauzele in rostire, interjectiil si lacomitatea cu care vrea sa afle detaliile picante in situatia despre cei
care isi “amendeaza copiii”, vanzandu-le pamantul.
Caracterizarea indirecta prin ganduri, idei arata ca este indragostit de viata, o vede ca pe un
spectacol, o contempla, crede ca timpul e rabdator, iar cand vede ca s-a inselat tot nu se teme de
trecerea sa “Moromete nu gasea in el nicio frica fata de trecerea anilor”.
Caracterizarea indirecta prin atitudini fata de oameni sugereaza ca isi iubeste copiii, dar e mai bine
sa-i tina din scurt. Incearca sa-si indrepte greselile facute fata de ei, recunoaste ca marea lui greseala a
fost ca nu l-a lasat sa faca mai departe scoala pe Niculae, fiul sau cel mic. Nu intelegea lumea fiilor cei
mari, dar e convins ca se vor schimba mai tarziu. El se simte mandru si dispretuitor fata de Balosu pe
care il injura intotdeauna (in gand) pentru dorinta de imbogatire, iar acesta simtind superioritatea
vecinului sau, nu-si doreste decat sa-l vada umilit. Se simte superior si nu-si poate stapani pornirea de
a fi ironic cu ce care nu-l inteleg. Atitudinea de sef absolut al familiei este subliniata in timpul cinei.
Caracterizarea indirecta prin gesturi sau chiar mersul sau tradeaza starile sale de meditatie “Isi lasa
fruntea in pamant si mersul i se incetini. Era mersul lui cand se gandea si cand nu mai vedea nimic in
jur. ” Supararea, linistea, nedumerirea, veselia fortata, neputinta sunt prezente in comportamentul
omului, subliniate de gesturi si de o mimica expresiva. La fel de elocventa este scena pranzului la camp,
desi se frige cu fasolea fierbinte, nu se exteriorizeaza in niciun fel, asteptand curios si amuzat ca
Paraschiv, fiul sau, sa pateasca acelasi lucru, lasandu-l sa se friga, demonstrand astfel lacomia, apoi
prevenitor ii ofera apa rece si se intereseaza grijuliu daca s-a fript rau “Na, Paraschive, bea apa, se
precipita Moromete, apucand bota in brate si intinzandui-o grijului. Te-ai ars rau? Eu credeam ca e
rece, marturisind el naiv.”
Caracterizarea indirecta prin idealuri si valori arata ca personajul are o conceptie de viata parte,
centrata pe ideea libertatii spirituale si considera ca omul este dator sa tina la rostul si menirea lui,
chiar daca este bun sau rau. Personajul este considerat “cel din urma taran adevarat”.
Caracterizarea indirecta prin fapte a personajului spune ca el continua sa fie preocupat de politica si
dupa ce se instaleaza comunistii la putere. Fiind inteligent, prevede marile schimbari dramatice si le
impartaseste prietenilor sai. El prinde viata (ca personaj prinicpal) nu doar din faptele pe care le face
cat si din comportamentul sau. Faptele savarsite de Moromete sunt cele ale unui taran obisnuit cu
familie si griji. El merge la camp, dar nu se omoara cu munca, vorbeste cu vecinii, il viziteaza pe altul si
isi bate copiii cand acestia intrec masura. Important pentru acest taran nu este ceea ce face, cu cum
face sau cum le prezinta intamplarile celor care-l asculta. Ceea ce face, in mare parte, se modifica in
functie de ceea ce simte, de starea lui, de aceea devine o nedumerire pentru cei din jurul sau. Niciuna
din faptele sale nu dovedeste graba, caci timpul are rabdare cu oamenii. El ii interzice fiului sau cel mic,
Niculae, sa mai mearga la scoala, considerand ca nu-i aduce niciun “beneficiu”, iar acesta se
instraineaza de familie. In al doilea volum, cei doi raman certati, Moromete moare, iar Niculae viseaza
ca s-au impacat.
Concluzie
Avand in vedere aceste caracteristici, caracterizarea lui Ilie Moromete demonstreaza ca personajul are
o complexitate care il aseamana cu un intelectual veritabil, fiind considerat un taran filosof.
SCENE REPREZENTATIVE ÎN
”MOROMEȚII ”
1. Cina (Partea I, capitolul IV)

Această cină țărănească, prezentată pe mai multe pagini,nu are nimic din
opulența marilor banchete. Solemnitatea și modestia culinară îi dau un caracter
aproape sacru. Ca în picturile vechi, lumina narațiunii cade pe chipul Părintelui,
care veghează asupra copiilor înghesuiți în jurul unei mese joase.

 Ilie Moromete stăpânește în chip absolut această familie,fapt subliniat și prin


poziția sa la masă, unde „stătea parcă deasupra tuturor.Locul lui era pragul celei
de-a doua odăi, de pe care el stăpânea cu privirea pe fiecare.”
 Descrierea mesei este înceată și ritualul ei dezvăluie relațiile adevărate din sânul
familiei. Copiii din prima căsătorie nu se înțeleg cu cei din a doua, și tatăl, pentru
a păstra unitatea familiei, este dur și justițiabil.Astfel, când Niculae face mofturi la
masă, tatăl îl lovește necruțător.
 prin masa prea mică, rotundă şi joasă şi scăunelele cât palma → pământul (
dacă li s-ar fi împǎrţit tuturor copiilor ) ar fi fost neîndestulător;
 M. Preda îşi adună personajele la masă→ îi caracterizează ( Rebreanu
le aduna la horă, Călinescu la masă la Giurgiuveanu ): fragment prezentat scenic;
 aşezarea fiecăruia anunţă conflictul viitor;
 masa e joasă, rotundă, cu scăunelele cât palma.
 Tatăl stă pe locul cel mai înalt, pe pragul celei de a doua odăi, dominându-i pe
toţi;
 băieţii cei mari stau în pragul uşii, anticipând parcă fuga lor din final;
 Catrina stă spre sobă, avându-i lângă ea pe Tita, Ilinca şi Niculae.
 Niculae nu are nici măcar scaun, stând pe jos.

2. SCENA TĂIERII SALCÂMULUI (PARTEA I, CAPITOLUL XII)

 Momentul tăierii salcâmului poate fi socotit “începutul sfârşitului “.


 Salcâmul, cu coroana lui stufoasă , străjuia partea aceea a satului, simbol al
stabilităţii şi trăiniciei: “Acum totul se făcuse mic, grădina, caii, Moromete însuşi
arătau bicisnici”.
 Scena cinei simboliza solidaritatea familiei. Tăierea salcâmului sugerează
începutul declinului familiei Moromete.
 Preda stabileşte o relaţie directă între bocetul femeilor şi momentul tăierii
salcâmului, moment care dobândeşte conotaţii funebre.
 Rotirea ciorilor accentuează sugestiile rău prevestitoare. Ilie îl taie înainte de
răsăritul soarelui.
 Dramatismul întâmplării este atenuat de umor. La întrebarea de ce să taie
salcâmul , Ilie răspunde: “ Intr -adins (…), ca să se mire proştii”.
 Tăierea şi vinderea salcâmului este primul semn al declinului familiei Moromete.

3. SCENA SECERIȘULUI (PARTEA a III-a, CAPITOLUL I)

 Secerişul reprezintă pentru Marin Preda încununarea existenţei rurale. Plecarea


la seceriş este o scenă tipică şi generală, nefiind a unui singur om. Plecarea este
a omului care face pregătirile de cu noapte, repetând cuvinte şi gesturi străvechi,
desfăşurate după un ritual milenar:

“Omul se scoală, trezeşte copii, înhamă caii şi umblă de colo până colo prin curte. Nu
este nimic de făcut, plecarea în prima zi de secere pare să fie un lucru obişnuit, totuşi
căruţa şi caii înhămaţi aşteaptă în bătătură de mult timp; omul şi copiii sunt gata;
secerile şi bota cu apă sunt puse în căruţă; mâncarea gătită de cu seară asemeni; nu se
ştie însă pentru ce căruţa stă timp atât de îndelungat în mijlocul bătăturii. Omul se
învârteşte pe loc, se uită prin grădină, străbate curtea, intră în casă şi strigă la femeie
fără rost, întrebând-o dacă a pus mâncarea în căruţă; muierea se supără şi-i răspunde că
a pus-o de mult, dar bărbatul nu ascultă, nu aude, iese afară cu un aer grav, foarte grăbit
şi forate îngrijorat.”

4. SCENA ”FONCIRII” (PARTEA I, CAPITOLUL 23)

 Jupuitu vine să-i ceară “fonciirea”.


 Episodul se desfăşoară scenic ( seamăna cu o piesă de teatru ): comedia amânării
plăţii: “N-AM”.
 Moromete= disimulant (prefăcut ): = comportament tipic ţărănesc.
 Moromete este mai deştept decât alţii şi se preface mai bine . Caută să-l pună
pe celălalt să-şi spună părerea, aşteaptă, tatonează.
 Moromete= actor;
 Plăcerea regiei: Moromete înscenează o anumită situaţie încât perceptorul să
accepte să primească ceea ce el îi dă – din 6000 de lei îi dă numai 1000. Se
preface că are treabă în gospodărie şi că este supărat. Agentul nu se lasă înşelat,
deoarece Moromete pare că a mai jucat scena. Fetele nu-i lasă să le ia lucruri din
casă. Paraschiv intervine: “Nu sunt caii tatei, sunt ai mei”.

5. SCENELE ÎNTÂLNIRII DIN POIANA LUI IOCAN (PARTEA I, CAP. 18,19,20)

 = miniparlament sătesc:
 Moromete se rade înainte.
 Inima adevărată a satului este Poiana lui Iocan, unde se adună cei mai deştepţi
oameni din sat – în zile de sărbătoare sau duminica : Moromete, Cocoşilă şi
Dumitru al lui Nae.
 Ei citesc ziarul şi comentează politică ironic şi cu umor.
 Moromete este respectat şi consultat de toată lumea.
 El explică, clarifică, concluzionează: ”3 chestiuni se desprind de fapt din această
situaţie!”.
 M→ Cocoşilă : “Ocupaţiunea ta mintală e la alte prostii”.
 Ziare: Moromete - “Mişcarea”, Iocan - “Curentul”, Cocoşilă - “Dimineaţa”.
 Țăranii veneau aici cu solemnitatea cu care spiritele credincioase merg la biserică. Plecarea de
acasă, traversarea uliței, intrarea în curtea lui Iocan se desfășoară după un protocol. Țăranii
îmbracă întâi veșminte curate,ies la podișcă, stau de vorbă cu cei care trec pe drum, apoi trec
pe la frizer și,numai după aceea se duc la locul întâlnirii.
 Până să ajungă acolo, Ilie discută cu cineva despre ploaia care tocmai a căzut și
despre viitoarea recoltă de grâu, povestește despre Victor Bălosu și despre„facul -
tățile” lui, apoi despre Mizdra și un oarercare Năstase a lui Besensac, dă,adică, un
spectacol pregătitor.Pregăti- rea nu se încheie înainte de prezent area actorilor
într-un stil care marchează o veselie lipsită de vulgaritate.

Tema si titlul textului


 Tema familiei
 Tema comunicarii
 Tema timpului viclean

Titlul indica numele unei familii, de tip patriarhal


Operaeste structurata in doua volume.
Primul volum il prezinta pe ilie moromete, al doilea volum il prezinta pe niculae, fiul cel mic.
Primul volum al romanului morometii a aparut in anul 1955, iar cel de al doilea in 1967, la 12 ani distanta, o
fresca a lumii rurale inainte si dupa razboi.

Perspectiva autorului obiectiv se completeaza prin aceea a reflectorilor ( Ilie Moromete vol 1, Niculae vol 2) ca si
prin aceea a informatorilor ( martori ai evenimentelor, Parizianu)

Intamplarile sunt relaate la persoana a 3 a, viziunea e din „darat” focalizarea zero, heterodiegetica.
Actiunea este liniara iar faptele sunt prezentate in ordine cronologica

Compozitia primului volum utilizeaza tehnica decupajului


Volumul este structurat in trei secvente
 Prima secventa dezvolta actiunea care se petrece de sambata seara pana duminica noapea, adica odata
cu intoarcerea morometiilor de la camp si pana la fuga lui Birica cu Polina.

Cartea prezinta monografic scne din viata rurala: hora taierea salcamului si intalnirea duminicaa din poiana lu
Iocan
 In secventa a doua actiunea se desfasoara pe parcursul a doua saptamni incepand ceu plecarea ui Achim
la Bucuresti cu oile.
 Secventa a treia prezinta evenimentele de la inceputu veri pana la sfarsitul acesteaia. Culminand cu fuga
lui.

Planurile de actiune nu interfereaza si nu se detremina. Exista un plan al familiei moromete si un plan


al celorlale familii si destine din sat

Stiluri functionale
Stilul funcțional este o variantă a limbii care îndeplinește funcții de comunicare într-un domeniu de
activitate determinat.

Stilul artistic(BELETRISTIC):
-se folosește în operele literare
-are ca specific imaginea artistică
-este cel mai bogat în elemente lexicale
-predomină figurile de stil și punctuația
-utilizarea cuvintelor cu sens conotativ
-are funcție poetică(expresivă, sugestivă),cu rol de a sublinia însușirile expresive ale limbajului

Stilul oficial(juridic-administrativ):
-respectă normele limbii române
-obiectiv și impersonal
-are claritate, precizie, accesibilitate, proprietate
-lipsa construcțiilor figurate
-este lipsit de încărcătură afectivă
-mesajul este preponderent denotativ
-clișee lingvistice(șabloane, formule consacrate)
Stilul științific:
-exactitatea informațiilor
-claritate, precizie, proprietate, rigurozitate, corectitudine
-terminologie consacrată specialității
-folosirea neologismelor
-asigură transmiterea informațiilor științifice
-limbaj internaționalizat

Stilul publicistic:
-are funcție de informare
-se folosește opinia publică
-îmbină comunicarea informativă și afectivă
-utilizează titluri șocante
-în general, respectă normele limbii literare
-scopul este acela de a informa publicul
-funcție de informare și mediatizare
-funcție persuasivă
-claritate, accesibilitate, concizie
-exemple: mass-media, publicitate

Stilul epistolar:
-are încărcătură emoțională
-măriri ale subiectivității
-în relații oficiale, neoficiale, în scris (prin scrisori, jurnale, telegrame, notițe)
-domenii de utilizare: felicitare, mesaj de mulțumire, înștiințare, invitație
-claritate, precizie, corectitudine, sobrietate, proprietate
-calități particulare: finețea, eleganța, ironia, demnitatea, respectul, jovialitatea, sobrietatea,
naturalețea, simplitatea, armonia, oralitatea

Stilul colocvial:
-recurge la mijloace nonverbale(gestica, mimica)
-are încărcătură afectivă
-normele limbii literare sunt frecvent încălcate
-recurge la elemente paraverbale ( ton, accent, intonație)
-îndeplinește funcția de comunicare în sfera relațiilor particulare, în planul vieții cotidiene
Registre stilistice
1. Registrul literal/cult
 Claritate, precizie, sobrietate, eleganță
 Respectă normele limbii literare

2. Registrul popular
 Simplitatea in sintaxă
 Spontaneitatea
 Aspectul neeelaborat al limbii, manifestat pe cale orală

3. Registrul oficial
 Este varianta lingvistică folosită in sfera relatilor oficiale (administratie, justiție)
 Respectarea cu strictețe a normelor limbii literare
 Obiectivitatea, impersonalitate, lipsa incărcaturii afective si a expresivitații
 Claritate, precizie, concizie
 Mod de exprimare formal, clișee lingvistice (formule fixe de adresare)

4. Registrul cologvial/familiar
 Claritate, precizie, corectitudine
 Are incărcătură afectivă
 Folosește termeni de jargon
 Nu respectă normele limbii literare

5. Registrul arhaic
 Varianta lingvistică invechită, iesită din uz din cauza dispariției moțiunilo denumite și a
modernizării limbii
 Arhaismele sunt folosite in stilul beletristic, cu valoare evocatoare, ca ‚document’ artistic al
unei epoci trecute
 Tipuri de arhaisme: fonetice, lexice, morfologice, sintactice, semantice

6. Registrul neologic
 Varianta de limbă care reflectă direct si imediat evolutia materială și spirituală a unui popor
 Neologismele sunt folosite in limbajul tehno-stiințific, in cel oficial-administrativ beletristic,
dar și in limbajul cologvial
 Imprumuturi din diferite limbi

ARGOUL
 Variantă de limbă convențională, caracteristică unor grupuri sociale restrânse, folosită din
dorința de a nu fi ințelese de ceilalți sau din dentimentul apartenenței la un grup
 Suferă permanente modificări (prin denaturarea sensului initial al cuvintelor)

JARGONUL
 Variantă a limbii caracterizată de folosirea abuzivă a cuvintelor și expresiilor străine, din
dorința de a impresiona.
 Limbaj specializat in funcție de domeniul de activitate al vorbitorului, exemplu: jargon
medical

S-ar putea să vă placă și