PROIECT DIDACTIC

Profesor:
Unitatea şcolară:
Clasa: a IX-a (filologie)
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul lecţiei: Tema „iubirii” în texte literare
Tipul lecţiei: recapitulare, la final de unitate de învăţare
Competenţe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare;
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare;
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.
Valori şi atitudini:
• Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii;
• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
• Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române;
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare;
• Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi.
Competenţe specifice:
1.1 utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor texte;
1.3 exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate;
1.5 utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare;
2.2 identificarea temei textelor propuse pentru studiu;
2.3 compararea ideilor şi atitudinilor diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme literare;
2.6 aplicarea conceptelor de specialitate în analiza şi discutarea textelor literare studiate;
3.3 argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate.
Competenţe de referinţă:
 a) cognitive: elevii vor fi capabili:
 să prezinte procedeele de ilustrare poetică a „iubirii”, în opere lirice;
 să prezinte modalităţile de construcţie narativă a temei „iubirii”, în opere epice.
b) afective: elevii vor manifesta interes pentru activitatea desfăşurată, prin comportament activ-participativ.
Strategia didactică: mixtă
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, învăţarea prin descoperire, lectura selectivă, dezbaterea, problematizarea, ciorchinele
Mijloace de învăţământ: textele suport, manuale, caiete, tabla, creta, laptop, clipuri didactice, videoproiector
Forma de organizare: frontal, individual
Evaluare: chestionare orală şi aprecieri verbale, pe tot parcursul lecţiei
Resurse:
a) umane: capacitatea de învăţare a elevilor (clasă cu elevi buni); cunoştinţele lor anterioare de limbă şi literatură română;
b) temporale: 50’
c) bibliografice:
ministeriale: Programa şcolară pentru limba şi literatura română pentru clasa a IX-a
literare: Sara pe deal, de Mihai Eminescu; Dorul, de Lucian Blaga; Îmbrăţişare, de Nichita Stănescu
Maitreyi, de Mircea Eliade; Enigma Otiliei, de G. Călinescu; Adam şi Eva, de Liviu Rebreanu; Adela, de G. Ibrăileanu
pedagogice: Ghe. Dumitriu şi C. Dumitriu, Psihopedagogie, EDP, Bucureşti, 2004;
metodice: V. Goia, Metodica predării limbii şi literaturii române, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
C. Parfene , Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Ed. Polirom, Iaşi, 1999;
N. Eftenie, Introducere în metodica limbii şi literaturii române, Ed. Paralela 45, 2008;
Cursul CCD Bacău, de formare continuă, Laborator didactic. Tehnici de asigurare a succesului şcolar;
auxiliare: L. Mutoiu, Alchimia textului poetic, Ed. Versus, Iaşi, 2006;
E. Boghiu, Ghid de poetică a prozei, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009;
webografie: didactic.ro; youtube.com.

SCENARIUL DIDACTIC
Evenimente CONŢINUTURI ŞI SARCINI DE ÎNVĂŢARE Metode şi
ale lecţiei procedee
Evocare Organizarea contextului educativ, notarea absenţelor. conversaţia
Captarea atenţiei: citatul lui Mircea Eliade (Prin ce miracol se transformă o simplă întâmplare în extaz
şi rapt, iar o întâlnire în dragoste? Întrebarea aceasta mă obsedează.) scris pe tablă. Pe desktop va fi expunerea
imaginea sculpturii „Sărutul”, a lui C. Brâncuşi.
Scrierea titlului lecţiei pe tablă şi în caiete.
Prezentarea obiectivelor. Verificarea temei: citate despre iubire. explicaţia
Discutarea citatului lui Eliade, apoi audiţia melodiei interpretate de Demis Roussos, cu imagini
din ecranizarea romanului „Război şi pace”, de Lev Tolstoi https://www.youtube.com/watch?
v=_2pTasloA-s . Îi voi ruga pe elevi să fie atenţi la comunicarea nonverbală a personajelor (ce
transmite mimica?).
Realizarea Elevii au avut de recapitulat conţinuturile din unitatea de învăţare „Iubirea”, în scopul obţinerii experiment
sensului unei vederi de ansamblu, asupra modalităţilor de ilustrare a iubirii, în diferite texte literare. didactic
Actualizarea cunoştinţelor: mituri ale iubirii, din diferite culturi ale lumii.
Li se va aduce la cunoştinţă rezultatele experimentului didactic: 12 eseuri despre mitul conversaţia
androginului; 12 eseuri despre Orfeu şi Euridice; 4 eseuri despre Eros şi Psyche; 3 eseuri despre
Pygmalion şi Galateea; 2 eseuri despre Baucis şi Philemon. analiza pe text
Se va analiza cum a fost ilustrată iubirea în textele lirice româneşti: Sara pe deal, de Mihai Eminescu
(iubire, natură şi viaţă pastorală); Dorul, de Lucian Blaga („dor” şi „doină”, cuvinte româneşti); explicaţia
Îmbrăţişare, de Nichita Stănescu (imaginea sculpturii „Sărutul”, a lui C. Brâncuşi).
Concluzia: în textul liric, recunoaştem exprimarea directă a sentimentelor eului liric, prin utilizarea problematizarea
imaginilor artistice, construite cu figuri de stil.
Elevii vor citi din fişele cu fragmente de text (anexa 1), care fie ilustrează prima întâlnire a dezbaterea
protagoniştilor romanelor, fie punctează longevitatea unor relaţii dintre personaje.
Se vor dezbate modalităţile de construcţie narativă a iubirii în textele epice româneşti (Maitreyi, de învăţarea prin
Mircea Eliade; Enigma Otiliei, de G. Călinescu; Adam şi Eva, de Liviu Rebreanu; Adela, de G. descoperire
Ibrăileanu), pentru a vedea dacă personajele au avut parte de acea vrajă, a primei întâlniri, de care
 vorbea M. Eliade în Nuntă în cer (cap. II). lectura selectivă
Concluzia: în textele epice, tema iubirii este construită prin intermediul personajelor, care sinteza
săvârşesc o acţiune, desfăşurată în timp şi spaţiu, fiind povestită de un narator.
Reflexia Opinii personale ale elevilor despre şansa / neşansa în iubire. ciorchinele
Vor completa un ciorchine pe tablă: „iubirea” în mijloc şi apoi săgeţi care să ducă către noţiuni,
concepte, sintagme, idei, prejudecăţi, referitoare la iubire. conversaţia
Notarea elevilor care au participat activ la lecţie.
Tema pentru acasă: redactarea unui eseu, în care să schimbe finalul unui roman de dragoste sinteza
studiat.

Anexa 1
A.
„Îmi amintesc foarte vag că, văzând-o o dată în maşină, aşteptând în faţa lui „Oxford Book Stationary" ― în timp ce eu şi
tatăl ei, inginerul, alegeam cărţi pentru vacanţele de Crăciun ― am avut o ciudată tresărire, urmată de un foarte
surprinzător dispreţ. Mi se părea urâtă ― cu ochii ei prea mari şi prea negri, cu buzele cărnoase şi răsfrânte, cu sânii
puternici, de fecioară bengaleză crescută prea plin, ca un fruct trecut în copt. Când i-am fost prezentat şi şi-a adus palmele
la frunte, să mă salute, i-am văzut deodată braţul întreg gol şi m-a lovit culoarea pielii: mată, brună, de un brun
nemaiîntâlnit până atunci, s-ar fi spus de lut şi de ceară.”
(Mircea Eliade, Maitreyi)
B.
„Felix privi spre capătul scării ca spre un cer deschis şi văzu, în apropierea lui Hermes cel vopsit cafeniu, un cap prelung
şi tânăr de fată, încărcat cu bucle, căzând până pe umeri. … Fata, subţiratică, îmbrăcată într-o rochie foarte largă pe
poale, dar strânsă tare la mijloc şi cu o mare coleretă de dantelă pe umeri, îi întinse cu francheţe un braţ gol şi delicat. Felix
îi strânse mâna şi avu o clipă impulsiunea de a i-o săruta, însă fata i-o trase cu mult înainte de a lua o deciziune şi i-o trecu
sub braţul stâng.
— Ce bine-mi pare, ce bine-mi pare, zise ea volubil, că ai venit. Eu sunt Otilia.”
(G. Călinescu, Enigma Otiliei)
C.
„O cunosc pe Otilia de când era mică şi pot spune că a crescut sub ochii mei. … Eu nu i-am cerut niciodată nimic
domnişoarei Otilia şi n-am prea stat ca să disting ce e patern şi ce e viril în dragostea mea … i-am făcut într-atât toate
capriciile de când era mică, încât a i le refuza acum înseamnă să fiu un fel de tată denaturat”.
(G. Călinescu, Enigma Otiliei)
D.
„Era o dimineaţă de mai când a întâlnit-o, întâmplător, pe o stradă plină de lume. A recunoscut-o înainte de a se apropia
de dânsa, deşi n-o mai văzuse niciodată. De câteva zile inima lui o aştepta şi o căuta. Şi a găsit-o printre miile de oameni
indiferenţi. I-a zărit mai întâi ochii verzi cu luminile calde şi moi. S-a cutremurat până în temeliile fiinţei lui, ca şi când i s-
ar fi lămurit fulgerător toate misterele vieţii. Apoi li s-au încrucişat privirile şi din uimirea ei a înţeles că şi ea l-a
recunoscut deşi nu l-a mai văzut niciodată. Mergea la braţul unui bărbat străin, dar Toma simţea cum inima ei rămânea în
urmă lângă inima lui.”
(Liviu Rebreanu, Adam şi Eva)
E.
„Prietenia a început de când … mi se suia pe genunchi” şi-şi „liniştea păpuşa, care «plângea» cu desperare”. Când Adela
fusese bolnavă de scarlatină, Emil era student la medicină. El îi spunea poveşti, avea grijă de păpuşile ei, se jucau „de-a
ascunsul”. „Adela era o jucărie vie şi plină de surprize … omul fără surori şi mamă îşi concentrase asupra fetiţei blonde
toate posibilităţile de afecţiuni familiale”.
(G. Ibrăileanu, Adela)