INCURSIUNI METODICE ÎN PREDAREA POEMULUI

NOAPTE DE DECEMVRIE DE AL. MACEDONSKI

Străjescu Natalia, doctor în ştiinţe filologice, conferenţiar universitar
Catedra Limba şi Literatura Română, UST
Obiectul Literatura română ocupă un loc primordial în sistemul disciplinelor
şcolare. Importanţa lui este determinată, în primul rând, de specificul conţinutului
său, urmărind realizarea unui şir de obiective de referinţă. Cunoaşterea şi dezvoltarea
aptitudinilor creative devin astăzi tot mai pregnante, „dat fiind faptul că societatea
contemporană solicită tot mai mult creativitatea umană, progresul economic şi social
fiind în foarte mare măsură dependent de inteligenţa şi inventivitatea membrilor ei, de
cantitatea de imaginaţie, de ingeniozitate şi originalitate investite în activităţile
desfăşurate în diverse domenii” [1, p. 9].
A pune elevul în situaţia de a obţine cunoştinţele sub ghidarea profesorului
înseamnă a organiza învăţământul în aşa fel, încât acesta să constituie un neîntrerupt
proces de punere în faţa copilului a noi şi noi probleme, într-un grad crescând de
complexitate.
Analizând Curriculum Naţional pentru disciplina Limba şi literatura română
(clasele a X-a – a XII-a), am constatat că din creaţia lui Alexandru Macedonski sunt
propuse pentru studiere textele poetice Rondelul oraşului mic; Noapte de decemvrie;
Rondelul rozelor ce mor, la modulul Genurile literare şi receptarea operei (clasa a
X-a).
Cel mai des, profesorii propun elevilor pentru receptare şi interpretare Noapte de
decemvrie, care este o meditaţie pe tema condiţia nefericită a artistului într-o lume
nefavorabilă sau chiar ostilă actului său creator, temă prin care Macedonski şi-a
prefigurat experienţa lui individuală ca scriitor neînţeles şi neacceptat adesea în
epocă. „Drama constă în izolarea finală, plină de disperare, dominată de o completă
secătuire a forţelor” [2, p. 161].
Până a trece la studierea propriu-zisă a operei, profesorul va porni de la
explicarea noţiunii de meditaţie şi a reperelor teoretico-literare:
a) Meditaţia este o poezie lirică în care poetul îşi exprimă sentimentele,
cugetând asupra problemelor fundamentale de orientare filosofică, erotică,
morală ale existenţei umane. (Va accentua că probleme de natură morală
asupra existenţei umane sunt prezente în Noapte de decemvrie prin prisma
condiţiei artistului de geniu în lumea în care i-a fost menit sa trăiască.)

137
 b) Creatorul meditaţiei lirice este considerat A. de Lamartine, specia în cauză
fiind cultivată de preromantici, atingând apogeul artistic în epoca
romantică.
c) În meditaţie accentul cade asupra sentimentelor exprimate (dacă dintr-o
meditaţie ar lipsi elementul emoţional, ea ar rămâne o simplă afirmaţie
asupra unei probleme a existenţei).
d) Autori de meditaţii în literatura universală şi română sunt: A. de
Lamartine, V. Hugo, G. Byron, Novalis, M. Lermontov; Gr.
Alexandrescu, M, Eminescu, Al. Macedonski, L. Blaga, T. Arghezi, N.
Stănescu, M. Sorescu ş. a.
Raportând reperele metodologice la Noapte de decemvrie, vom deduce că
studierea meditaţiei include soluţionarea următoarelor obiective:
a) definirea problemei asupra căreia reflectează scriitorul Macedonski şi
precizarea naturii ei: în această poezie autorul meditează asupra ideii că viaţa
înseamnă o necontenită luptă pentru atingerea oricărui ideal, dar frumuseţea ei rezidă
tocmai în eroismul acestei lupte, chiar dacă ţelul propus nu poate fi, uneori, şi atins.
b) relevarea stărilor sufleteşti pe care le provoacă reflecţia asupra problemei şi a
profunzimii lor: drumul emirului poate fi, cum arată Ioana Em. Petrescu, un fel de
„eufemizare a «pustiei» interioare”, dar şi expresia impulsului de dezmărginire ce
animă gesturile eroului liric, inadaptat prin definiţie, inapt pentru compormis, supus
doar imperativelor propriului ideal estetic.
c) elucidarea viziunii autorului asupra problemei, stabilirea (unde e posibil)
tangenţelor cu unele concepte, idei filosofice, morale, estetice existente: poetul
descrie drumul epuizant, traversat de emir, moartea succesivă a tuturor însoţitorilor
lui şi a animalelor, consumarea treptată a merindelor şi a apei potabile. Cortegiul
triumfal şi măreţ de la început se va transforma într-un convoi al morţii, iar cetatea
visată devine sinonimă cu o „nalucă sublimă”, dar intangibilă. Autorul îşi exprimă
compătimirea faţă de aceste sacrificii, devenite inutile şi datorate unui proiect uman
ce depăşea limitele omenescului.
d) descoperirea modului de exprimare a stărilor sufleteşti determinate de
reflecţie (interogaţia retorică, paralelismul, retrospecţia etc.): sunt folosite rafinate
sinestezii, repetiţia cu efect de incantaţie hipnotică, metafore expresive; hotărârea
nestrămutată a eroului de a trece porţile cetăţii sfinte este reliefată prin repetiţii
verbale, substantivale şi pronominale (formele atone în dativ posesiv- „ii”, „i”).
Simetriile din interiorul versurilor („credinţă-voinţă”, „simţirea-voinţa”), enumerarea
verbelor conjugate la prezentul etern, reiterarea – la debutul a două versuri

138
consecutive – a complementului circumstantial de loc („spre Meka”) devin mijloace
gramatical-stilistice prin care poetul subliniază transformarea graduală a dorinţei
emirului într-o obsesie chinuitoare.
e) raportarea titlului la mesajul poeziei: un ideal cere întotdeauna luptă şi
sacrificiu. Emirul din Bagdad ramâne o proiecţie ideală, o chintesenţă de calităţi, care
refuză constant compromisurile de orice fel. În opoziţie cu el, cerşetorul ramâne
simbolul omului comun, lipsit de calităţi, dar înzestrat cu spirit pragmatic.
Toate aceste momente vor fi explicate şi argumentate elevilor pentru o
înţelegere profundă a mesajului poemului, ceea ce le va facilita lucrul atunci când va
trebui să realizeze analiza (comentariul) literară a creaţiei macedonskiene.
Considerăm că misiunea profesorului-filolog constă în orientarea justă a
elevului, care trebuie să poată detecta şi defini corect sursele mitice ale unui text liric,
epic sau dramatic. Constantin Şchiopu oferă o schemă de analiză a poeziei în şcoală
care ar putea uşura cu mult munca profesorului. El propune următoarele tehnici de
creativitate în interpretarea textului literar [1, p. 66-76]:
1. Brainstormingul cu mapa de imagini. Ca metodă de lucru, brainstormingul
cu mapa de imagini valorifică asociaţia mentală a fiecărui elev, stimulează
ideile, evită blocajul de orice natură (cognitiv, emoţional). Explicaţie: după
lectura cognitivă a poemului Noapte de decemvrie, se citeşte problema în faţa
clasei (ex: Ce realitate descoperă/creează/redă Al. Macedonski în aceată
poezie?) Se organizează un brainstorming oral cu clasa (elevii propun diverse
variante de răspuns, manifestând o imaginaţie total liberă). Apoi poate să
urmeze un brainstorming individual inspirat în urma lecturii.
2. Jocul figurilor de stil. Este un procedeu care contribuie la dezvoltarea
capacităţilor creative ale elevilor, a imaginaţiei, având la bază asociaţia şi
compararea ca operaţii ale gândirii. Aplicaţie: elevilor li se propune a detecta
şi interpreta figurile de stil pe care le depistează în poemul Noapte de
decemvrie.
3. Pictura verbală constă în analiza poeziei de o aşa manieră, încât elevul ar
avea parcă în faţă pânzele pictate în baza tablourilor desprinse din opera
literară. Astfel, în desenul lor verbal elevii vor opera cu aşa noţiuni ca:
fundal, prim-plan, plan-secund, contururi, tonalităţi calde/reci, atmosferă,
stări sufleteşti. Această metodă ar putea fi aplicată în momentul când le
cerem elevilor să schiţeze pe o coală, sub formă de desen, secvenţa când
tânărul emir purcede pe drumul pustiului pentru a ajunge la Meka.

139
 4. Problematizarea. Prin specificul ei, problematizarea „se întemeiază pe
crearea unor situaţii conflictuale, care conduc la gândirea elevilor din
descoperire în descoperire până la epuizarea conţinutului unei teme” [3, p.
95]. Metoda poate fi aplicată în procesul studierii operei literare de orice
natură. În cazul predării/interpretării creaţiilor lirice se utilizează mai mult
întrebarea-problemă. În cazul poemului nostru am putea adresa o astfel de
întrebare-problemă: Ce turnură ar lua sfârşitul poeziei dacă emirul ar fi intrat
pe poarta Mekăi?
5. Metoda PRES. Metoda ajută elevii să-şi exprime opinia cu privire la
problema abordată în operă, le dezvoltă capacitatea de argumentare.
Procedura de aplicare prevede respectarea a 4 paşi, aceştia fiind scrişi din
timp pe un poster:
P – exprimaţi-vă punctul de vedere;
R – faceţi un raţionament (judecată) referitor la punctul de vedere;
E – daţi un exemplu referitor la clarificarea punctului de vedere;
S – faceţi un sumar (rezumat) al punctului de vedere.
În baza acestei metode propunem acest model de poster: Care este tema
poemului Noapte de decemvrie şi în care opere o mai întâlnim?
P – tema poemului Noapte de decemvrie este condiţia nefericită a omului de
geniu.
R – tema geniului abordată în Noaptea de decemvrie a lui Macedonski, poem
esenţialmente romantic, pune în discuţie o problematică dintre cele mai complexe:
soarta fiinţei de excepţie, „drama creatorului ce se izolează” [4, p. 266], orgoliul
creatorului, inaderenţa sa la realitatea socială mediocră, puterea fascinatorie a
tărâmurilor himerice asupra lui, suprapunerea idealurilor artistice peste cele
existenţiale, ca şi funcţiile iniţiatice ale călătoriei, ca accedere la cunoaşterea
ezoterică. Se disting în structura textului, pe lângă tema geniului, şi motivele
romantice ale lunii (al meditaţiei nocturne) şi vieţii ca vis.
E – mai întâi să observăm că tema principală – condiţia poetului – se înscrie
într-o zonă mai largă – nefericirea geniului în lume, ilustrată, cu alte modalităţi
stilistice, de Eminescu în Luceafărul şi în alte poeme. Poetul a fost ipostaziat adesea
de Macedonski. Cea mai frecventă imagine a fost aceea a poetului dominat, urmărit
de un destin implacabil: figura de circulaţie europeană, de la Byron la Baudelaire.
Oricum, într-o viziune clasicistă, poetul are harpa şi muza/inspirare ori „vestale” ce
aduce „focul sacru” ce „nu se fură”. Eminescu însuşi folosea sintagma „harpe
zdrobite”, metaforă a poeţilor epigoni.

140
 S – astfel, putem să ne convingem că această temă are o lungă istorie, fiind
tratată atât de scriitorii străini, cât şi de cei naţionali.
În urma aplicării acestor metode la orele de literatură română, la tema Noapte de
decemvrie de Al. Macedonki, elevii vor înţelege mesajul literar al acestei opere. În
concluzie menţionăm că modernizarea procesului de învăţământ, în general şi a
predării literaturii române, în special, se poate înfăptui atât prin aplicarea, în procesul
de interpretare a operei literare, a unor metode, procedee noi de lucru, cât şi
îmbogăţirea celor vechi cu noi posibilităţi de organizare şi transmitere a informaţiei.
Desigur, din multitudinea de tehnici, profesorul le va alege pe cele care îi vor ajuta pe
elevi să descifreze semnificaţiile şi conotaţiile textului artistic.

Bibliografie
1. Şchiopu C. Metodica predării literaturii române. Chişinău: Combinatul
Poligrafic, 2009.
2. Micu D. Istoria literaturii române. Bucureşti: Saeculum, 2000.
3. Bojin Al. Metodica predării limbii şi literaturii române. Bucureşti: EDP, 1998.
4. Negoiţescu I. Istoria literaturii române. Bucureşti: Minerva, 1991.

141