Proiect

didactic

Şcoala Gimn
Profesor:
Disciplina: Literatura română
Clasa: a VIII a
Subiectul lecţiei: Lacul de Mihai Eminescu – interpretarea textului
Tipul lecţiei: de receptare a unei opere lirice

Competențe generale vizate

Receptarea mesajului scris din texte literare, în scopuri diverse.
Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea mesajelor scrise, în
diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

Valori și atitudini
 Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în
domeniul literaturii.
 Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje
receptate.

Competențe specifice
3.1 Dovedirea înțelegerii unui text literar pornind de la cerințe date.
3.2 Identificarea procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric.
4.1 Redactarea diverselor texte, adaptându-le la situația de comunicare
concretă.

Conținuturi asociate
 structura textelor lirice, eul liric;
 procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: aliterație,
asonanță,
epitet, personificare);
 versificația (măsura, rima, ritmul, versul, strofa);
 trăsăturile specifice ale genului liric într-o operă literară studiată;
 valori stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar;
 comentarea unor secvențe dintr-o operă studiată pe baza unor cerințe date

Competențe derivate / obiective operaţionale

 Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
 a citi fluent și expresiv textul;
 a înțelege mesajul textului;
 a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar;
 a-și dezvolta pasiunea pentru lectură;
 a cunoaște trăsăturile genului liric.
 Formative
 a argumenta că textul studiat aparține genului liric.
Strategii didactice

1. Metode şi procedee
 lectura model;
 conversația;
 dialogul;
 lucrul pe text;
 problematizarea;
 învățarea prin descoperire.

2. Resurse
 capacităţile de învăţare ale elevilor;
 cunoştinţele anterioare;
 timp de lucru: 50 minute.

3. Forme de organizare a activităţii elevilor: frontală / pe grupe

4. Mijloace de învăţământ
 caietele elevilor;
 portofoliul elevilor;
 tabla.

5. Bibliografie
 Limba română, manual pentru clasa a VIII-a – Alexanru Crișan, Sofia Dobra,
Florentina Sânmihăian, Editura Humanitas Educational, București, 2008
 Dicționarul figurilor de stil din toate manualele alternative, clasele V-VIII,
Raluca Scarlat, Editura Aula, Brașov, 2003
 Didactica limbii române, Mihaela Secrieru, Editura Ovi-art, Botoşani, 2004

Desfășurarea activităţii didactice

I. Moment organizatoric
- prezenţa;
- stabilirea ordinii;
- verificarea materialului didactic;
- verificarea temelor.

II. Pregătirea stării de învățare

- Captarea atenției: se va audia înregistrarea poeziei Lacul de Mihai Eminescu.
- Li se vor oferi elevilor fișe cu viața și activitatea literară ale lui Mihai Eminescu.
- Se va nota titlul lecției (Lacul de Mihai Eminescu) pe tablă de către profesor, iar
elevii îl vor scrie în caietele de clasă.

III. Enunţarea obiectivelor

 Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
 a citi fluent și expresiv textul;
 a înțelege mesajul textului;
 a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar;
 a-și dezvolta pasiunea pentru lectură;
 a cunoaște trăsăturile genului liric.
 Formative
 a argumenta că textul studiat aparține genului liric.

IV. Coordonarea învăţării, obţinerea performanţelor în învăţare şi

asigurarea conexiunii inverse
 Elevii sunt invitați să recite expresiv poezia Lacul de Mihai Eminescu.
 Pentru o bună receptare a mesajului și a semnificațiilor poeziei Lacul de Mihai
Eminescu, elevii sunt solicitați să răspundă cu ajutorul profesorului la
următoarele întrebări-cheie:

1) Când și unde a apărut poezia Lacul de Mihai Eminescu?

Poezia Lacul de Mihai Eminescu a fost publicată la 1 septembrie 1876 în revista
„Convorbiri literare”.

2) Din ce categorie de poezii eminesciene face parte această poezie?

Poezia Lacul de Mihai Eminescu face parte din lirica erotică eminesciană.

3) Cum apare lirica erotică eminesciană?

Lirica erotică eminesciană îmbină sentimental dragostei pentru ființa iubită cu
adorația față de frumusețile naturii. Natura și iubirea nu pot fi separate la
Eminescu.

4) Care este semnificația titlului acestei poezii?

Poezia are ca titlu numele unuia dintre elementele cadrului natural descris: lacul.
Toate celelalte elemente care compun decorul în care urmează să se manifeste
iubirea(trestiile, barca, luna, vântul, nuferii) converg către lacul din mijlocul
codrului.

5) Ce semnifică apa în viziunea lui Mihai Eminescu?

În viziunea lirică a lui Mihai Eminescu, apa este un element al vieții, al
profunzimii trăirilor interioare ale poetului. Prezența apei prin farmecul și misterul
ei, favorizează reveria, determinându-l pe poet să viseze la o dragoste ideală, la
posibilitatea împlinirii ei în cadrul fascinant al codrului.

6) Care este tema poeziei Lacul de Mihai Eminescu?

Tema poeziei o constituie dorința arzătoare a îndrăgostitului de a-și împlini
iubirea. Însă totul rămâne la stadiu de dorință, de posibilitate, pentru că visul de
iubire nu se realizează.

7) Din câte catrene este alcătuită poezia Lacul de Mihai Eminescu și cum sunt
organizate acestea?
Poezia Lacul de Mihai Eminescu este alcătuită din 5 strofe (catrene) organizate
gradat ca stare sufletească de la speranța împlinirii iubirii până la tristețea
sfășietoare din finaL.

8) Cum poate fi structurată poezia din punct de vedere compozițional?

Compozițional, poezia poate fi structurată pe două planuri, unul real, exterior
care cuprinde descrierea naturii și altul ideal, interior al visului de împlinire a
iubirii absolute.
9) Numiți elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei
doi îndrăgostiți?
Elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi
îndrăgostiți sunt: lacul, codrul, nuferii, trestiile, luna vântul.

10) Care dintre aceste elemente sunt considerate specifice poeziei eminesciene
de dragoste și de natură?
Elementele specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură sunt: lacul,
codrul, luna.

11) Ce moment al zilei este descris în poezie? Indicați elementul din text care v-a
ajutat să răspundeți la această întrebare.
Decorul natural este unul nocturn. Vraja peisajului este sporită de prezența lunii.

12) Selectați din text verbele cu ajutorul cărora se creează o atmosferă de vrajă,
de visare.
Verbe precum „a cădea”, „a sări”, „a scăpa”, „a pluti”, „a suna” sugerează
atmosfera de vrajă, de visare, intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare.

13) Identificați epitetele din strofa a patra și observați ce rol au acestea în

crearea atmosferei.
„blânda lună”, „lin foșnească”, „unduioasa apă”.
Natura este personificată, elementele ei capătă însușiri umane prin intermediul
personificărilor (lacul „tresărind”, „cutremură”, apa „sune”) și epitetele
personificatoare („blândei lune”, „lin foșnească”, „unduioasa apă”).
Prin personificare, natura preia sentimentele și stările eului liric, Ea este
dinamică, strălucește și vibrează o dată cu poetul în așteptarea ființei iubite sau
împărtășește tristețea acestuia din final.

14) Indicați strofele în care apar elemente cromatice și explicați așezarea

simetrică a acestora.
„Nuferi galbeni îl încarcă” (prima strofă)
„Tresărind în cercuri albe” (prima strofă)
„Lângă lacul cel albastru” (ultima strofă)
Epitetele cromatice albastru și galben realizează imagini vizulae care sugerează
armonie, limpezime, claritate, seninătate, lacul fiind asemenea unei oglinzi în
care urmează să se reflecte atât lumea exterioară, cât și cea interioară.
De la această imagine vizuală statică din primele două versuri se va trece la una
dinamică, pentru că lacul se însuflețește cu ajutorul personificării: „Tresărind în
cercuri albe /El cutremură o barcă”.
Astfel, natura, lacul ca element al ei, preia din zbuciumul sufletesc al poetului, din
emoția lui în așteptarea ființei iubite și vibrează la unison cu aceasta.
În ultima strofă lipsește galbenul nuferilor, decorul nu mai este luxuriant, este mai
puțin dinamic, lacul nu mai tresare la prezența și la sentimentele poetului.
Imaginea vizuală din final („lacul cel albastru”) nu mai are strălucirea și
consistența cromatică a celei din prima strofă, ea sugerănd tristețea apăsătoare
din sufletul poetului.

15) Observați folosirea modurilor personale ale verbului în text. Care sunt
acestea și cum sunt distribuite?
Verbe precum „a cădea”, „a sări”, „a scăpa”, „a pluti”, „a suna” sugerează
atmosfera de vrajă, de visare, intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare.
Conjunctivele exprimă o acțiune dorită, dar nerealizată: „să cadă”, „să plutim”,
„să sărim”,
„să scap”.
Când poetul descrie cadrul natural sau când se trezește din visare, revenind la
realitate,
verbele sunt la modul indicativ, timpul prezent: „încarcă”, „cutremură”, „nu vine”,
„suspin”,
„sufăr”.

16) Explicați rolul conjunctivului prezent, alegând dintre următoarele variante :

a) sugerează o acțiune viitoare posibilă;
b) sugerează o acțiune dorită, dar nerealizată;
c) sugerează o acțiune ireală.

17) Selectați din text personificările și epitetele prin care elementele naturii
capătă însușiri
umane.
a) Personificări:
„Lacul codrilor albastru
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă”
„Să sărim în luntrea mică
Îngânați de glas de ape”.
b) Epitete: „lacul albastru”, „nuferi galbeni”, „cercuri albe”, „să-mi
cadă lin”, „blândei lune”, „lin foșnească”, „unduioasa apă”.

18) Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în mai multe momente.
Care sunt acestea?
Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în diferite momente : al
așteptării, al reveriei și al reîntoarcerii la realitate.

19) Iubita nu apare în mod direct în cadru, ea fiind o proiecție imaginară a

îndrăgostitului.
Explicați de ce imaginea iubitei nu este concretizată într-un portret.
Poetul nu realizează un portret al ființei iubite pentru că dorința lui nu se
îndreaptă către o anumită ființă, ci către o iubire ideală, pe care o dorește
împlinită tot la modul ideal, în decorul de basm al codrului și al lacului. Astfel,
iubita apare ca o proiecție imaginară în visul poetului.

20) În poezie apar mai multe persoane gramaticale, unele exprimate, altele
incluse sau doar sugerate: eu, ea, el și noi. Identificați cine este „el” din prima
strofă, cine sunt „eu” din strofa a doua și „noi” din strofele a treia și a patra.
În prima strofă, verbele sunt la persoana a treia singular, „el” fiind lacul. „Eu” și
„ea” din strofa a doua sunt poetul (eul liric) și iubita, idealul feminin către care
tinde acesta.
Din dorința de împlinire a dragostei „eu” și „ea” devin un posibil „noi”.
Dacă „el”, „eu”, „ea”, apar ca persoane gramaticale, „noi” nu este exprimat, ci
doar inclus, sugerat, căci împlinirea iubirii este dorită, dar nerealizată.
21) Selectați din text cuvinte sau secvențe care sugerează intimitatea și inefabilul
întâlnirii imaginare dintre cei doi îndrăgostiți.
„Ea din trestii să răsară
Și să-mi cadă lin pe piept.”
„Să sărim în luntrea mică”.
„Și să scap din mână cârma
Și lopețile să-mi scape”.
„Să plutim cuprinși de farmec”.
Visul de iubire al poetului este țesut în starea de așteptare și de singurătate.
„Ea”, cea izvorâtă din amintire și ruptă parcă din natură („din trestii să răsară”)
aparține unui posibil scenariu pe care poetul și-l imaginează: fascinați de natură
și de farmecul ei, abandonați extazului, îndrăgostiții vor pluti vegheați de razele
blânde ale lunii, în timp ce foșnetul trestiilor și susurul apei le vor acompania
alunecarea în vis.

22) În ciuda simplității aparente a poeziei, din text se degajă o vrajă aparte.
Explicați de unde provine această impresie.
Plină de vrajă este muzicalitatea interioară a versurilor realizată cu ajutorul
aliterațiilor și al asonanțelor.
a) aliterații: „să sărim”, „să-mi scape”, „lângă lacul”;
b) asonanțe:
„Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă.”
„Îngânați de glas de ape”
„lacul cel albastru / Încărcat”.
Acestor procedee li se adaugă, pentru a spori armonia versurilor, rima(rimează
numai versurile al doilea și al patrulea creând impresia unui distih cu rimă
împerecheată), ritmul trohaic și măsura de 7-8 silabe, apropiate de versificația
creației populare

23) Deși poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită, atmosfera generală

pe care o degajă versurile este una de seninătate, de calmă resemnare. Cum
explicați acest fapt?
Armonia versurilor, realizată prin asonanțe, aliterații și elemente de versificație,
contribuie la sugerarea unei atmosfere generale de calmă resemnare, pentru că
poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită.
Armonia poeziei ne trimite cu gândul la un alt nivel al armoniei întregii naturi și
tocmai de aceea farmecul și misterele ei vin să diminueze tristețea și
singurătatea îndrăgostitului din finalul poeziei.

24) Cărei specii literare, credeți, că aparține poezia „Lacul” de Mihai Eminescu?
Motivați răspunsul.
Elementele de idilă sunt exprimate de verbe cu o mare încărcătură emoțională:
„parcascult”, „parc-aștept”, „să răsară”, „să cadă”, „suspin”, „sufăr”.
Elementele de pastel se compun din îmbinarea imaginilor vizuale cu cele
auditive, natura eminesciană fiind în armonie desăvârșită cu sentimentul de
dragoste. Natura este personificată, participând emoțional la trăirile profunde ale
îndrăgostitului.
Deoarece este o operă literară în versuri, în care este descris un tablou de
natură în cadrul căruia poetul își manifestă dorința de împlinire a iubirii ideale,
poezia Lacul de Mihai Eminescu este o idilă – pastel.

V. Realizarea feedback-ului

Pe baza discuțiilor anterioare, exprimați-vă opiniile și motivați-le cu privire la

următoarele aspecte:
1. Poate fi titlul poeziei o cheie pentru a o interpreta într-un anumit fel?
2. În ce constă genialitatea poetului Mihai Eminescu? Ajunge el la sufletul
cititorilor?
3. Comentați legătura poet - natură prezentă în poezia Lacul de Mihai Eminescu.

VI. Asigurarea retenţiei şi a transferului informaţiei

Tema pentru acasă
Redactează o compunere de 20-25 de rânduri în care să argumentezi că poezia
Lacul de Mihai Eminescu aparține genului liric. Dă un titlu sugestiv acestei
compuneri și nu uita să fii original!

VII. Aprecieri
Se notează elevii care au răspuns corect la oră.