„Lacul”

de Mihai Eminescu
Întrebări cheie
1) Când şi unde a apărut poezia „Lacul” de Mihai Eminescu? (1 septembrie 1876, în revista
„Convorbiri literare”)
2) Din ce categorie de poezii eminesciene face parte această poezie? (lirica erotică)
3) Cum apare lirica erotică eminesciană? (Lirica erotică eminesciană îmbină sentimentul dragostei pentru fiinţa
iubită cu adoraţia faţă de frumuseţile naturii. Natura şi iubirea nu pot fi separate la Eminescu.)
4) Care sunt imaginile artistice care compun acest decor de basm? (imagini vizuale: lacul, luntrea, nuferii,
barca, trestiile; imagini auditive: vântul; imagini dinamice: lacul, vântul.)
5) Care este semnificaţia titlului acestei poezii? (Poezia are ca titlu numele unuia dintre elementele cadrului
natural descris: lacul. Toate celelalte elemente care compun decorul în care urmează să se manifeste iubirea-
trestiile, luna, vântul, nuferii- duc spre lacul din mijlocul codrului)
6) Ce semnifică apa în viziunea lui Eminescu? (În viziunea lirică a lui Eminescu, apa este un element al vieţii,
al profunzimii trăirilor interioare ale poetului. Prezenţa apei, prin farmecul şi misterul ei, favorizează
reveria, determinându-l pe poet să viseze la o dragoste ideală, la posibilitatea împlinirii ei în cadrul fascinant
al codrului.)
7) Care este tema poeziei „Lacul” de Mihai Eminescu? (Tema poeziei o constituie dorinţa arzătoare a
îndrăgostitului de a-şi împlini iubirea. Însă totul rămâne la stadiul de dorinţă, de posibilitate, pentru că visul
de iubire nu se realizează.)
8) Care este structura poeziei? (Poezia este alcătuită din 5 catrene organizate gradat ca stare sufletească, de la
speranţa împlinirii iubirii până la tristeţea sfâşietoare din final)
9) Care ar putea fi cele două planuri ale poeziei? (Compoziţional, poezia poate fi structurată pe două planuri,
unul real, exterior, care cuprinde descrierea naturii şi altul ideal, interior, al visului de împlinire al iubirii
absolute)
10) Care dintre elementele ce alcătuiesc decorul natural sunt specifice poeziei eminesciene de dragoste şi de
natură? (lacul, codrul, luna)
11) Ce moment al zilei este descris în poezie? Indică elementul din text care te ajută să răspunzi la această
întrebare. (Decorul natural este unul nocturn. Vraja peisajului este sporită de prezenţa lunii.)
12) Selectează din text verbele cu ajutorul cărora se creează o atmosferă de vrajă, de visare. (a cădea, a sări, a
scăpa, a pluti, a suna)
13) Identifică epitetele din strofa a patra şi observă rolul acestora în crearea atmosferei. (Natura este
personificată, elementele ei capătă însuşiri umane prin intermediul personificărilor: lacul tresare, cutremură,
apa este unduioasă. Prin personificare, natura preia sentimentele şi stările eului liric. Ea este dinamică,
străluceşte şi vibrează o dată cu poetul în aşteptarea fiinţei iubite sau împărtăşeşte tristeţea acestuia în final.)
14) Indică strofele în care apar elementele cromatice şi explică aşezarea simetrică a acestora. („lac albastru”,
„nuferi galbeni”, „cercuri albe” Epitetele cromatice „albastru” şi „galben” realizează imagini vizuale care
sugerează armonie, limpezime, claritate, seninătate, lacul fiind asemenea unei oglinzi în care urmează să se
reflecte atât lumea exterioară, cât şi cea interioară. De la această imagine vizuală statică din primele două
versuri se va trece la una dinamică, pentru că lacul se însufleţeşte cu ajutorul personificării: „Tresărind în
cercuri albe/ El cutremură o barcă”. Astfel natura, prin intermediul lacului, preia din zbuciumul sufletesc al
poetului, din emoţia lui în aşteptarea iubitei şi vibrează la unison cu acesta. Din ultima strofă lipseşte
galbenul luxuriant al nuferilor, decorul este mai puţin dinamic, lacul nu mai tresare la prezenţa şi la
 sentimentele poetului. Imaginea lacului din finalul poeziei nu mai are strălucirea şi consistenţa cromatică a
celei din prima strofă, ea sugerând tristeţea apăsătoare din sufletul poetului.)
15) Observă folosirea modurilor personale ale verbelor în text. Care sunt acestea şi cum sunt distribuite? ( Verbe
precum „a cădea”, „a sări”, „a scăpa”, „a pluti”, „a suna” sugerează atmosfera de vrajă, de visare,
intimitatea şi inefabilul întâlnirii imaginare. Conjunctivele arată o acţiune dorită, dar nerealizată: „să cadă”,
„să plutim”, „să sărim”, „să scap”. Când poetul descrie cadrul natural sau când se trezeşte din visare,
revenind la realitate, verbele sunt la modul indicativ, timpul prezent: „încarcă”, „cutremură”, „nu vine”,
„suspin”, „sufăr”)
16) Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în mai multe momente. Care sunt acestea?
(aşteptare,reverie, reîntoarcere la realitate)
17) Iubita este o proiecţie a imaginaţiei poetului. Explică de ce nu apare ea direct în cadru. (Poetul nu realizează
un portret al fiinţei iubite pentru că dorinţa lui nu se îndreaptă către o anumită fiinţă, ci către o iubire ideală,
pe care o doreşte împlinită tot la modul ideal, în decorul de basm al codrului şi al lacului. Astfel, iubita
apare ca o proiecţie imaginară în visul poetului.)
18) În poezie apar mai multe persoane gramaticale. Care ar fi explicaţia utilizării acestora? (În prima strofă,
verbele sunt la persoana a III-a singular, „el” fiind lacul. „Eu” şi ”ea” din strofa a II-a sunt poetul-eul liric-
şi iubita, idealul feminin către care tinde acesta. Din dorinţa de împlinire a dragostei, „eu” şi „ea” devin un
posibil „noi”. Împlinirea iubirii este dorită, dar nu şi realizată.)
19) Selectează din text cuvinte/ secvenţe care sugerează intimitatea şi inefabilul întâlnirii imaginare dintre cei
doi îndrăgostiţi. („Ea din trestii să răsară/ Şi să-mi cadă lin pe piept”, „Să sărim în luntrea mică”, „Şi să
scap din mână cârma/ Şi lopeţile să-mi scape”, „Să plutim cuprinşi de farmec”. Visul de iubire al poetului
este ţesut de starea de aşteptare şi de singurătate. „Ea”, cea izvorâtă din amintire şi ruptă parcă din natură
(„Ea din trestii să răsară”) aparţine unui posibilscenariu pe care poetul şi-l imaginează: fascinaţi de natură
şi de farmecul ei, abandonaţi extazului, îndrăgostiţii vor pluti vegheaţi de razele blânde ale lunii, în timp ce
foşnetul trestiilor şi susurul apei le vor acompania alunecarea în vis.)
20) În ciuda simplităţii aparente a poeziei, din text se degajă o vrajă aparte. Explică de unde provine această
impresie. (Plină de vrajă este muzicalitatea interioară a versurilor realizată cu ajutorul aliteraţiilor- repetarea
consoanelor „s” şi „l”- şi al asonanţelor- vocala „a”. Acestor procedee li se adaugă, pentru a spori armonia
versurilor, rima presupusă împerecheată, ritmul trohaic şi măsura de 7-8 silabe, apropiate de versificaţia
creaţiei populare.)
21) Deşi poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită, atmosfera generală pe care o degajă versurile este
una de seninătate, de calmă resemnare. Cum explici acest fapt? (Armonia versurilor, realizată prin asonanţe,
aliteraţii şi elemente de versificaţie, contribuie la sugerarea unei atmosfere de calmă resemnare, pentru că
poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită. Armonia poeziei ne trimite cu gândul la un alt nivel al
armoniei întregii naturi şi tocmai de aceea farmecul şi misterele vin să diminueze tristeţea şi singurătatea
îndrăgostitului din finalul poeziei. )
22) Cărei specii literare crezi că aparţine poezia „Lacul” de Mihai Eminescu? Motivează-ţi răspunsul.
(Elementele de idilă sunt exprimate de verbe cu o mare încărcătură emoţională : „parc-ascult”, „parc-
aştept”, „să răsară”, „să cadă”, „suspin”, „sufăr”. Elementele de pastel se compun din îmbinarea
imaginilor vizuale cu cele auditive, natura eminesciană fiind în armonie desăvârşită cu sentimentul de
dragoste. Natura este personificată, participând emoţional la trăirile profunde ale îndrăgostitului. Deoarece
este o operă literară în versuri, în care este descris un tablou din natură în cadrul căruia poetulîşi
manifestă dorinţa de împlinire a iubirii ideale, poezia „Lacul” de Mihai Eminescu este o idilă- pastel.)