Data 21.01.

2022
FIȘĂ DE LECTURĂ
(TEXT LIRIC)

TITLUL “MIEZUL IERNII”

AUTORUL VASILE ALECSANDRI

STRUCTURĂ/ VERSIFICAŢIE TEMA POEZIEI

Textul este alcătuit din 4 strofe. Tema asupra careia se reflectă eul liric este natura
Fiecare strofă este alcătuită din 4 versuri (catren). încremenită de gerul iernii.
Măsura versurilor este de 15-16 silabe.
4 CUVINTE-CHEIE
Rima este:
 Împerecheată
iarna, gerul, viscolul, bradul.
Ritmul: trohaic.
4 IDEI DIN TEXT
Poetul introduce cititorul într-un tablou ce ilustrează natura încremenită de gerul iernii cumplite. Accentul
cade pe spectacolul naturii.

SENTIMENTE/ TRĂIRI/ EMOŢII 4 IMAGINI ARTISTICE

ale eului liric
admirație si bucurie în fața măreției naturii
MĂRCI ALE EULUI LIRIC
(verbe, pronume la persoana I)
verbul la persoana a I a: „văd”
punctele de suspensie: “Dar ce văd?… în raza lunii o
fantasmă se arată…”
exclamația: “O! tablou măreţ, fantastic!…”
întrebarea retorică: “Dar ce văd?… în raza lunii o
fantasmă se arată… / E un lup ce se alungă după
prada-i spăimântată!”
(vizuale, auditive, olfactive, dinamice)
imagini artistice:
- imagini auditive:” În păduri trăsnesc stejarii!”, “Unde
crivătul pătrunde, scotând note-ngrozitoare.”
- imagini vizuale: „Stelele par îngheţate, cerul pare
oţelit,”
- imagini dinamice: „E un lup ce se alungă după prada-i
spăimântată!”

4 FIGURI DE STIL
(epitet, personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, metaforă, hiperbolă, antiteză, aliteraţie)

figuri de stil:
- epitete: "În păduri trosnesc stejarii", "ger amar, cumplit", "zăpada cristalină", "câmpii strălucitoare", "Fumuri
albe"
"văzduhul scânteios", "templu maiestuos", "tablou măreț, fantastic", "Mii de stele argintii", "nemărginitul templu",
"note-ngrozitoare"
- comparații: "Stelele par înghețate", "cerul pare oțelit", "Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare /Pare-un lan
de diamanturi ce scârțâie sub picioare", "Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios /Ca înaltele coloane unui
templu maiestuos", "Mii de stele argintii /În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii."
- personificarea: "luna își aprinde farul tainic de lumină"
- repetitia: "fără viață, fără glas", "Nici un zbor (...) nici un pas"
- metaforă: "lan de diamanturi", "farul tainic de lumină", "vecinice făclii", "Munții sunt a lui altare", "codrii –
organe sonoare"
- inversiunea: "înaltele coloane", "bolta cerului senină"
- enumerația: "Totul e în neclintire, fără viață, fără glas", "Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă – nici un pas"
- exclamația retorică: "O! tablou măreț, fantastic!", "E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată!"
- interogația retorică: "Dar ce văd?..."