Clasa a VII a TEXT DESCRIPTIV

“ Era pe la sfârşitul lui august, şi pădurea Petrişorului, bătrână şi nestricată de mână de om,
îşi desfăşura tăcută bolţile de frunzişuri. Urca domol coline trăgănate, se ridica departe într-un pisc
prăpăstios, în vârful căruia săgeta spre cer un brad vechi, care vestea cel întai, printr-un şuiet adânc,
sosirea vânturilor. Aşa urca lin spre asfinţit, şi de pe cerul răsăritului soarele începea să-i pătrundă
ascunzişurile.

În ţihla măruntă de la margine, lumina se cernea în ploaie deasă şi caldă de raze; roiuri de
musculiţe se roteau ici-colo, ţesându-se într-un joc grăbit; sticleau în lumină, pe urmă dispăreau. Un
grangur sta nemişcat pe o ramură de fag întinsă spre soare ; îi sticleau penele ca gălbenuşul oului;
întindea din vreme în vreme gâtul şi da drumul unei fluierături gâlgâite, care trezea un răsunet lung
în urmă, în ramurile pădurii. Paseri mărunte, stropite cu felurite culori, se chemau de pe vârfuri de
nuieluşe mlădioase; erau stigleţi cu pete de sânge, piţigoi rotunzi cu pene cenuşii şi negre, cintezi cu
piepturile cărămizii. Se priveau cu ochişori sticliţi ca vârfuri de ace, deschideau pliscuri şi fărîmau
melodios chemările, fâlfâiau apoi uşurel, şi-n urmă-le nuieluşele se clătinau, tremurându-şi frunzele
lucii.

Înfiorarea vieţii mărunte se strecura prin marginea aceasta de pădure, ca-n orice
dimineaţă de vară. Zboruri de gâze cu aripi străvezii, cu aripioare albastre se încrucişau, fluturi jucau
pe deasupra ierbii dese, în care începeau să se îngrămădească miresme calde. Şi într-un covru
scurmat în pămînt, între frunze şi păiuş, sta un iepure roşcat, pitit pe labe, cu urechile lăsate pe
spatele gheboşat. în mângâierea căldurii dormita ; îşi lumina ochii deodată, apoi îi întuneca încet şi-şi
mişca botul crăpat, ca-ntr-un vis.

Pe cărări, înlăuntru, era încă umezeală. Numai ici-colo, mişcarea vieţii: răzbătea o chemare
nedesluşită moale, stânsă; o gârneaţă subţire se clătina încet; foşneau un timp foile galbene ale
anilor trecuţi.”

( “ In padurea Petrisorului”, de Mihail Sadoveanu)

1. Noteaza trei termeni din campul lexical al naturii.

2. Precizeaza mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care s-au format cuvintele
marcate:
“ Înfiorarea vieţii mărunte se strecura prin marginea aceasta de pădure, ca-n orice
dimineaţă de vară. Zboruri de gâze cu aripi străvezii, cu aripioare albastre se încrucişau,
fluturi jucau pe deasupra ierbii dese, în care începeau să se îngrămădească miresme calde.”
3. Identifica toate cuvintele care contin diftong, triftong sau hiat in fragmentul :
“ Pe cărări, înlăuntru, era încă umezeală. Numai ici-colo, mişcarea vieţii: răzbătea o chemare
nedesluşită moale, stânsă; o gârneaţă subţire se clătina încet; foşneau un timp foile galbene
ale anilor trecuţi.”
4. Rescrie enuntul, trecand verbele de la indicativ Imperfect, la indicativ mai mult ca perfect:
“ Era pe la sfârşitul lui august, şi pădurea Petrişorului, bătrână şi nestricată de mână
de om, îşi desfăşura tăcută bolţile de frunzişuri. Urca domol coline trăgănate, se ridica
departe într-un pisc prăpăstios, în vârful căruia săgeta spre cer un brad vechi, care vestea cel
întai, printr-un şuiet adânc, sosirea vânturilor.”
5. Rescrie enuntul, trecand verbele de la indicativ Imperfect, la indicativ perfect simplu:
 “ Înfiorarea vieţii mărunte se strecura prin marginea aceasta de pădure, ca-n orice
dimineaţă de vară. Zboruri de gâze cu aripi străvezii, cu aripioare albastre se încrucişau,
fluturi jucau pe deasupra ierbii dese, în care începeau să se îngrămădească miresme calde.”
6. Rescrie enuntul : ” Se priveau cu ochişori sticliţi ca vârfuri de ace, deschideau pliscuri şi
fărîmau melodios chemările, fâlfâiau apoi uşurel, şi-n urmă-le nuieluşele se clătinau,
tremurându-şi frunzele lucii.” , inlocuind “ sticliti” cu un sinonim si “usurel” cu un antonim.
7. Selecteaza din fragmentul urmator, trei substantive aflate in cazuri diferite, pe care le vei
preciza. Numeste si functia sintactica a acestora: “Un grangur sta nemişcat pe o ramură de
fag întinsă spre soare ; îi sticleau penele ca gălbenuşul oului “.
8. Identifica valoarea morfologica, functia sintactica si cazul( unde este cazul) a cuvintelor
subliniate din secventa:
“Şi într-un codru scurmat în pămînt, între frunze şi păiuş, sta un iepure roşcat, pitit pe labe,
cu urechile lăsate pe spatele gheboşat. în mângâierea căldurii dormita ; îşi lumina ochii
deodată, apoi îi întuneca încet şi-şi mişca botul crăpat, ca-ntr-un vis.”
9. Gaseste trei substantive articulate in fragmentul urmator. Precizeaza felul articolului : “Aşa
urca lin spre asfinţit, şi de pe cerul răsăritului soarele începea să-i pătrundă ascunzişurile.”
10. Identifica adjectivele din secventa: “ Era pe la sfârşitul lui august, şi pădurea Petrişorului,
bătrână şi nestricată de mână de om, îşi desfăşura tăcută bolţile de frunzişuri. Urca domol
coline trăgănate, se ridica departe într-un pisc prăpăstios, în vârful căruia săgeta spre cer un
brad vechi, care vestea cel întai, printr-un şuiet adânc, sosirea vânturilor.” Alege trei
adjective si scrie-le la gradele de comparatie comparativ de egalitate si la superlativ absolut.
11. Alcatuieste un enunt exclamativ, in care substantivul cu functia sintactica de subiect din
enuntul de mai jos , sa fie complement direct : “…foşneau un timp foile galbene ale anilor
trecuţi.”
12. Alcatuieste un enunt asertiv in care substantivul cu functia sintactica de atribut substantival
prepozitional din secventa urmatoare sa fie complement prepozitional. “ Era pe la sfârşitul
lui august, şi pădurea Petrişorului, bătrână şi nestricată de mână de om, îşi desfăşura tăcută
bolţile .”
13. Identifica adjectivele din urmatoarea secventa si alcatuieste enunturi in care acestea sa fie
nume predicative :“Zboruri de gâze cu aripi străvezii, cu aripioare albastre se încrucişau,
fluturi jucau pe deasupra ierbii dese, în care începeau să se îngrămădească miresme calde.”
14. Alcatuieste o propozitie simpla in care substantivul copac sa fie subiect si o propozitie
dezvoltata in care substantivul floare sa fie complement direct.
15. Mentioneaza, in doua-trei enunturi, doua trasaturi ale descrierii literare identificate in
fragmentul urmator si ilustreaza-le cu secvente reprezentative : “ În ţihla măruntă de la
margine, lumina se cernea în ploaie deasă şi caldă de raze; roiuri de musculiţe se roteau ici-
colo, ţesându-se într-un joc grăbit; sticleau în lumină, pe urmă dispăreau. Un grangur sta
nemişcat pe o ramură de fag întinsă spre soare ; îi sticleau penele ca gălbenuşul oului;
întindea din vreme în vreme gâtul şi da drumul unei fluierături gâlgâite, care trezea un
răsunet lung în urmă, în ramurile pădurii.:”

16. Textul dat este:

 a. Un text narativ
b. Un text descriptiv nonliterar
c. Un text descriptiv literar

17. Descrierea padurii este facuta :

a. Primavara
b. La sfarsitul verii
c. Toamna
18. Padurea Petrisorului este :
a. Afectata de interventia omului
b. Nestricata de mana omului
c. Distrusa de fenomene natural
19. In padure vietuiau:
a. Canguri, vrabii, pitigoi, mierle;
b. Iepuri si ursi
c. Granguri, sticleti, pitigoi,cintezi;
20. Grangurii sunt:
a. Animale salbatice
b. Animale domestice;
c. Pasari;
21. Şi într-un covru scurmat în pămînt, între frunze şi păiuş, sta un…
a. Caine
b. Un cangur
c. Un iepure
22. In secventa : Se priveau cu ochişori sticliţi ca vârfuri de ace,se gaseste :
a. O personificare
b. O enumeratie
c. O metafora
d. O comparatie
23. In secventa : şi-n urmă-le nuieluşele se clătinau, tremurându-şi frunzele lucii. Exista
a. O personificare si o metafora
b. Un epitet si o metafora
c. O personificare si un epitet.