Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PORTOFOLIU CURSANT
FORMATORI :
BOLD SANDA MARIA
2
Activitate 2.3.b. Proiectul unității de învățare
Clasa : a VII-a
1.2. Prezentarea unor informaţii, idei şi puncte de vedere, oferind detalii semnificative şi
exemple relevante, în faţa unui public cunoscut, adoptând comportamente paraverbale şi
nonverbale adecvate
2.1. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare și
nonliterare, continue, discontinue și multimodale
2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
3
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
3.1. Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor procesului de
scriere și selectarea unor structuri adecvate intenţiei de comunicare
3.2. Redactarea, individual şi/sau în echipă, a unor texte diverse, care urmează a fi
prezentate în faţa colegilor
4.1. Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii române standard pentru înţelegerea
şi exprimarea clară şi precisă a intenţiilor comunicative complexe
5.2. Compararea unor elemente privitoare la cultura proprie și la cultura altor popoare
4
Conţinuturi C. Activităţi de învăţare Resurse Metode
(detalieri) S. Ti Metode Materiale Forme și tehnici
mp și didactice de de
(nr procede organi evaluare
. e de zare
ore predare
) -
învățare
Textul 2. -Activități de prelectură orientate 1 Convers Textul- Activit Observar
narativ 1. spre familiarizarea cu fantasticul S5 aţia suport ate ea
literar: -Scurtă prezentare a autorului Explicaţi Manualul/ frontală sistematic
Moara lui -Lectura textului-suport a digital,Ghi Activit ăa
Călifar -Discuție privind impresiile Procede dul ate în elevilor
de Gala elevilor după prima lectură e de profesorul perechi
Galaction -Explicarea cuvintelor citire ui
necunoscute activă
5
Personajele 2. Activități de lectură (lucrul cu 1 Convers Textul- Activit Joc de
1 textul): S5 aţia suport ate rol-
2. -Exerciții de identificare a Lucrul Manualul/ frontală Avocatul
2. personajelor și a tipului acestora cu digital, Activit personaje
(principal/secundar, textul Ghidul ate în lor
individual/colectiv) Explicaţi profesorul perechi Portofoliu
-Exerciții de identificare a a ui -
trăsăturilor fizice și morale ale Procede Caietul Caracteri
unor personaje e de elevului zarea
-Exerciții de identificare a citire personaju
mijloacelor de activă lui
caracterizare a unui personaj Autoeval
-Exerciții de descoperire a relației uarea
protagonist/anta-
gonist, în legătură cu pactul
faustic
-Realizarea hărții personajelor
Semnificațiil 2. Activități de postlectură: 1 Convers Textul- Activit Observar
e textului 2. -Exerciții de formulare a unor S5 aţia suport atea pe ea
2. răspunsuri personale/creative Lucrul Manualul/ echipe sistematic
4. privind semnnificațiile textului și cu digital, Activit ă
ale atitudinilor personajelor textul Ghidul ate în Apreciere
-Exerciții de formulare a unor Explicaţi profesorul perechi a
răspunsuri personale/creative a ui răspunsur
privind mesajul textului Exerciţi Caietul ilor
-Exerciții de redactare a planului ul elevului
simplu de idei pentru un text
narativ pe o temă fantastică
Textul 2. Lectura textului multimodal 1 Convers Textul- Activit Observar
multimodal 1. (Codrul secular Runc, captură S6 aţia suport ate ea
(actualizare) 2. Wikipedia) Lucrul Manualul/ frontală sistematic
Enciclopedia 4. -Exerciții de colectare de cu digital, Activit ă
informații din diverse surse textul Ghidul ate Apreciere
-Exerciții de recunoaștere a Explicaţi profesorul individ a
trăsăturilor textului multimodal a ui uală răspunsur
-Descoperirea trăsăturilor textului Exerciţi Caietul Activit ilor
enciclopedic ul elevului ate pe Miniproie
- Exerciții de recunoaștere a grupe ct
trăsăturilor textului enciclopedic transdisci
-Exerciții de redactare a unui text plinar-
enciclopedic articol
-Rezolvarea minitestului enciclope
dic:
Personaje
mitologic
e
românești
6
Text 2. Lectura fragmentului 1 Procede Textul- Activit Observar
auxiliar: 1. -Discuții privind impresiile S6 e de suport ate ea
Sfânt- elevilor după prima lectură citire Manualul/ frontală sistematic
Fecioară-a- 2. -Completarea jurnalului cu dublă activă digital,Ghi Activit ă
Rândunelelo 2. intrare Convers dul ate Apreciere
r de -Exerciții de formulare orală a aţia profesorul individ a
Marguerite unor idei Explicaţi ui uală răspunsur
Yourcenar -Exerciții de justificare a unor a Tabla Activit ilor
puncte de vedere ate în
-Exerciții de identificare a perechi
trăsăturilor unor personaje
-Oferirea unor sugestii de lectură
Elemente de 2. -Discuții despre tradiția 1 Convers Textul- Activit Portofoliu
mitologie 4. mărțișorului S6 aţia stimul: atea pe -
românească: 5. - Lectura textului-stimul Explicaţi fragment grupe Mărțișoru
Baba-Dochia 1 -Exerciții de extragere dintr-un a din Activit l în altă
și tradiția text a unor elemente pentru a Calendaru ate cultură;
mărțișorului susține o opinie l țăranului frontală Legenda
-Exerciții de descoperire a român. Babei-
legăturilor dintre tradițiile legate Zile și Dochia
de Baba-Dochia (zilele babelor) și mituri de
mărțișor Ion Observar
-Prezentarea obiceiurilor din Ghinoiu ea
propria zonă culturală Manualul/ sistematic
-Exerciții de identificare a unor digital ăa
simboluri asociate mărțișorului Ghidul elevilor
Exerciții de recunoaștere a unor profesorul
similitudini între culturi diferite în ui
privința mărțișorului
Structura 1. -Exerciții de relatare orală a unei 1 Convers Manualul Activit Observar
textului 1. întâmplări S6 aţia Ghidul ate ea
narativ oral 1. -Exerciții ghidate de lectură a Explicaţi profesorul frontală sistematic
2. imaginii a ui Activit ăa
-Exerciții de compunere a unei Exerciții ate în elevilor
narațiuni orale pe baza unei de perechi Interevalu
imagini redactar are
Descoperirea structurii textului e orală
narativ oral
-Exercițiu de relatare orală a unor
situații narative, pornind de la
tema granițelor între lumi
Strategii de 1. -Exerciții de observare a relației 1 Convers Manualul/ Activit Apreciere
concepere și 1 dintre enunțuri într-o pereche de S6 aţia digital, ate a
de 4. replici Exerciţi Ghidul frontală răspunsur
comprehensi 5. -Descoperirea strategiilor de ul profesorul ilor
ue a textului concepere și de comprehensiune a ui Interevalu
oral textului oral (repetarea, Tabla area
reformularea)
7
-Exerciții de reformulare a unor
enunțuri
-Exerciții de identificare a
conectorilor și a sensului acestora
-Exerciții de construire a unor
narațiuni orale în lanț
Pronumele 4. Actualizarea cunoștințelor despre 1 Convers Manualul Activit Apreciere
personal. 1. pronumele personal, personal de S7 ația Resurse ate a
Pronumele 4. politețe și pronumele reflexiv și Explicați digitale frontală răspunsur
personal de 4. despre categoriile gramaticale ale a Ghidul ilor
politețe. acestora Exerciţi profesorul
Pronumele -Exerciții de recunoaștere a ul ui
reflexiv pronumelor personale, personale Caietul
de politețe, a formulelor elevului
reverențioase și a pronumelor Cartea
reflexive mea de
-Exerciții de identificare a gramatică
categoriilor gramaticale ale
pronumelor (persoană, număr,
gen)
-Exerciții de analiză a pronumelor
Pronumele și 4. -Exerciții de înlocuire a 1 Convers Manualul Activit Observar
adjectivul 1. substantivelor cu pronume S7 aţia Resursedig ate ea
pronominal 4. posesive Explicaţi itale frontală sistematic
posesiv 4. -Descoperirea pronumelui posesiv a Ghidul ăa
(forme și cazuri) Exerciţi profesorul elevilor
-Descoperirea funcțiilor sintactice ul ui Aprecieri
ale pronumelor posesive Caietul privind
-Descoperirea adjectivului elevului rezolvăril
pronominal posesiv Cartea e propuse
-Exerciții de identificare a mea de de elevi
funcțiilor sintactice ale gramatică
pronumelor posesive
-Exercții de diferențiere între
formele posesivelor și formele
pronumelui personal în cazul
genitiv
-Exerciții de analiză a pronumelor
și adjectivelor pronominale
posesive
-Exerciții de ortografie privind
formele pronumelui și ale
adjectivului pronominal posesiv
8
Pronumele și 4. -Exerciții de înlocuire a 1 Convers Manualul Activit Aprecieri
adjectivul 1. substantivelor cu pronume S7 aţia Caietul ate privind
pronominal 4. demonstrative Explicaţi elevului frontală rezolvăril
demonstrativ 4. -Descoperirea pronumelui a Fișe de Activit e propuse
demonstrativ (forme și cazuri) Exerciţi lucru ate de elevi
-Exerciții de identificare a ul Cartea individ Observar
pronumelor demonstrative și ale mea de uală ea
categoriilor gramaticale ale gramatică sistematic
acestora ăa
-Descoperirea funcțiilor sintactice elevilor
ale pronumelor demonstrative
-Descoperirea adjectivului
pronominal demonstrativ
-Exerciții de identificare a
funcțiilor sintactice ale
pronumelor demonstrative
-Exercții de diferențiere între
valorile morfologice ale lui cel
-Exerciții de analiză a pronumelor
și adjectivelor pronominale
demonstrative
-Exerciții de ortografie privind
formele pronumelui și ale
adjectivului pronominal
demonstrativ
Pronumele și 4. -Exerciții de înlocuire a 1 Convers Manualul Activit Observar
adjectivul 1. substantivelor cu pronume S7 aţia Caietul ate ea
pronominal 4. nehotărât Explicaţi elevului frontală sistematic
nehotărât 4. -Descoperirea pronumelui a Fișe de Activit ăa
nehotărât (forme și Exerciţi lucru ate elevilor
cazuri) ul Cartea individ Aprecieri
-Exerciții de identificare a mea de uală privind
pronumelor nehotărâte și ale gramatică rezolvăril
categoriilor gramaticale ale e propuse
acestora de elevi
-Descoperirea funcțiilor sintactice
ale pronumelor
nehotărâte
-Descoperirea adjectivului
pronominal nehotărât
-Exerciții de identificare a
funcțiilor sintactice ale
pronumelor nehotărâte
-Exerciții de analiză a pronumelor
și adjectivelor pronominale
nehotărâte
9
-Exerciții de ortografie privind
formele pronumelui și ale
adjectivului pronominal nehotărât
10
Pronumele și 4. -Descoperirea pronumelui 1 Convers Manualul Activit Observar
adjectivul 1. negativ (forme și S8 aţia Caietul ate ea
pronominal 4. cazuri) Explicaţi elevului frontală sistematic
negativ 4. -Exerciții de identificare a a Resurse Activit ăa
pronumelor negative și ale Exerciţi digitale ate elevilor
categoriilor gramaticale ale ul Cartea individ
acestora mea de uală Aprecieri
-Descoperirea funcțiilor sintactice gramatică pri-vind
ale pronumelor rezolvăril
negative e propuse
-Descoperirea adjectivului de elevi
pronominal negativ
-Exerciții de identificare a
funcțiilor sintactice ale
pronumelor negative
-Exerciții de analiză a pronumelor
și adjectivelor pronominale
negative
-Exerciții de ortografie privind
formele pronumelui și ale
adjectivului pronominal negativ
11
Posibilități 4. -Exerciți de identificare a calității 1 Convers Manualul Activit Aprecieri
combinatorii 1 pronumelui: centru sau adjunct S9 aţia Caietul ate pri-vind
ale 4. -Descoperirea funcțiilor sintactice Exerciţi elevului frontală rezolvăril
pronumelui 4. ale pronumelor ul Cartea Activit e propuse
și ale 4. -Exerciții de analiză a pronumelor Explicaţi mea de ate de elevi
adjectivului 5. și adjectivelor pronominale a gramatică individ Observar
pronominal -Exerciții de compoziție uală ea
(compunere gramaticală,p.147) sistematic
-Rezolvarea minitestului ăa
1 elevilor
-Pregătire pentru redactarea de tip S9
Structuri imaginativ: discuție orală despre Manualul
textuale: 1. situații cotidiene de folosire a Convers Caietul Activit
secvențe de 1. narațiunii, a descrierii, a aţia elevului ate Observar
tip narativ, 3. dialogului, a discursului Exerciţi Ghidul frontală ea
explicativ, 3. explicativ ul profesorul Activit sistematic
descriptiv, -Exerciții de lectură a imaginii, Explicaţi ui ate pe ăa
dialogat. ghidate prin întrebări a grupe elevilor
Integrarea -Exerciții de construire a unor Activit Aprecieri
părților (1) situații de comunicare ate
secvențiale: dialog, narațiune, individ
descriere, explicație uală
-Discuție privind specificul
fiecărui tip de secvență
-Discuție privind locul și rolul
inserțiilor descriptive, dialogate și
explicative într-un text narativ
12
Evaluar 2.2. 2.3. 3.1. Test 1 Exerciţi Test Activit Evaluare
e 3.3. 4.1. 4.4. S9 ul ate sumativă
individ
uală
13
Instrument pentru evaluarea competențelor
( Activitate 2.5.b.)
,, Odată, nu chiar demult, mai degrabă în zilele noastre, în Țara Balaurilor, ce se află dincolo
de Munții Uriașilor, pe Tărâmul Celălalt, s-a născut un pui de balaur care era altfel decât cei
din neamul său. Părinții, un balaur solzos și puternic și o bălăuriță cochetă, cu vreo șapte
capete coafate și cochete, și-au dat seama de asta încă de pe vremea când balaurul era în fașă,
dar n-au spus nimănui, ca nu cumva să se facă de râs. Bebelușul-balaur râdea în fiecare
dimineață la soare, un fapt neobișnuit, căci se știe că, de când lumea, balaurii preferă
întunecimile nopților fără lună. Nu-i plăcea să i se facă baie în jar încins și nici să doarmă
încolăcit pe vreo comoară, așa cum făceau toți balaurii respectabili.
Când a crescut ceva mai mare, puiul de balaur a început să se comporte din ce în ce mai
ciudat: iubea florile, iarba cea verde, cântul păsărelelor. Își petrecea serile privind melancolic
cerul înstelat. Se apucase chiar să scrie versuri. Toate acestea și multe altele îi îngrijorau până
peste poate pe părinții săi, mai ales că, precum se știe, balaurii sunt niște făpturi urâcioase și
lipsite de sensibilitate.
Toți ceilalți pui de balaur își băteau joc de puiul nostru și-l credeau un soi de papă-
lapte. Într-o zi l-au provocat la un concurs de scos flăcări pe nări, talent pe care balaurii îl au
de obicei din născare. Puii obișnuiți și-au demonstrat din plin această calitate: deși nu erau mai
înalți decât o casă cu un singur nivel, dacă se concentrau, reușeau să sece un iaz, să incendieze
o pădure de puieți de brazi și să aprindă un hambar cu fân cu flăcările lor. Scuipau foc așa cum
anumiți oameni prost-crescuți scuipă coji de semințe.
Veni și rândul puiului cel gingaș să arate de ce este în stare. Se concentră până când
simți cum îi plesnește capul (căci nu avea decât unul) și scoase pe nări … trei firișoare firave
de fum. Tot de-acolo răsări o flăcăruică albastră, care pâlpâi puțin, apoi se stinse.
Ceilalți pui râdeau în hohote de neputința sa.
— Asta-i tot?! zise cu înfumurare un pui cu nouă capete din care ieșeau scântei. Halal
balaur!
14
— Doar o flacără pâlpâitoare, care n-ar putea să aprindă nici măcar o mână de vreascuri!
zise disprețuitor altul. De acum încolo Pâlpâilă o să-ți rămână numele!
Puiul de balaur se rușină și începu să intre la griji. „Cum voi putea să mă lupt cu Făt-
Frumos și cu alți voinici, dacă focul dinăuntrul meu e stins? Cum voi putea să apăr comoara
ce-mi va fi hărăzită?”, se întreba el, deși, fie e vorba între noi, n-avea niciun chef să se lupte cu
nimeni, căci era împotriva violenței, și nici să apere vreo comoară. Mai degrabă ar împărți-o
cu alții, deoarece nu era un balaur lacom. Văzând că nu se simte bine printre ai săi, Pâlpâilă
hotărî să-și ia lumea în cap.
— Poate voi învăța pe alte meleaguri cum să scuip foc și fum! zise el în timp ce se
îndrepta spre tărâmul oamenilor. […]
[Pâlpâilă ajunge, în drumul său, la un vulcan și îi vine ideea de a se stabili în craterul
lui pentru a-i înghiți lava. Oamenii care locuiau la poalele muntelui sunt bucuroși că nicio
erupție nu le-a mai distrus casele. Totuși, Pâlpâilă rămâne același: scuipă doar fum, de aceea
se hotărăște să înghită foc adevărat. Oamenii se sperie când îl văd, dar un băiețel se
împrietenește cu puiul de balaur. Pâlpâilă salvează satul în timpul unui incendiu.]
Pâlpâilă începu să plângă:
— N-o să devin niciodată un balaur adevărat … hi, hi, hi! Băiețelul începu să-l mângâie
și-i spuse:
— Tu n-ai cum să fii ca frații tăi, Pâlpâilă! Tu ești bun. Îți plac florile, cântecul de
fluier, frumusețile munților. Nu poți pârjoli totul în cale, îți place să-i ajuți pe oameni … Nu ai
un suflet negru, ca ceilalți balauri …
Pâlpâilă se opri din plâns, căci băiatul avea dreptate. Din clipa aceea simți cum i se ia
o piatră de pe inimă. Într-adevăr, îi plăcea să fie e bun și să îi ajute pe oameni. De aceea se
hotărî să se facă pompier.
Cu ajutorul prietenului său își construi o casă pe cel mai înalt pisc de munte și de acolo
veghea asupra văilor. Cum vedea un incendiu, alerga iute să înghită focul, iar oamenii îi erau
recunoscători și-l slăveau în cântecele lor.”
10 p – oficiu
(Aventurile lui Pâlpâilă de Adina Popescu )
1. Răspunde la următoarele întrebări: 10 p
a) Unde se afla Țara Balaurilor?
b) Ce provocare primește micul balaur?
c) Ce hotărâre ia Pâlpâilă, după ce pierde provocarea celorlalți balauri?
d) Cum îi ajută Pâlpâilă pe oameni?
15
e) Ce sfat îi dă băiatul prietenului său?
2. Transcrie din text câte o sintagmă care să indice coordonatele spațio-temporale. 10 p
3. Transcrie două secvențe în care este prezentat comportamentul diferit al micului balaur.
10 p
4. Ce semnificație au expresiile scrise cu roz în text? 10 p
5. Găsește cuvinte cu sens asemănător pentru următoarele cuvinte din text: concurs, să
apere, lacom, pârjoli, negru. 10 p
6. Explică, valorificând textul, următoarea afirmație: Pâlpâilă este o personalitate unică, o
ființă diferită de cele din neamul lui, care își găsește rostul în viață ajutându-i pe
oameni. 10 p
7. Precizează cuvântul cheie și ideea principală pentru primul paragraf al textului. 10 p
8. Specifică perspectiva narativă existentă în text; justifică răspunsul. 10 p
9. Continuă textul cu o posibilă încheiere(10-15 rânduri). 10 p
Testul permite evaluarea informaţiilor existente referitoare la o subcategorie a textelor
narative – narativul literar.
Elevii vor fi puşi în faţa unui fragment de text și a unor cerinte formulate pe baza textului
suport pe care vor trebui să le rezolve. Un alt obiectiv urmărit este creativitatea elevilor.
Principala competență urmărită este dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar,
pornind de la cerinţe date(C.S. 3.1)
Am abordat în proba de evaluare itemi diferiți, de tip obiectiv și semiobiectiv.
Răspunsurile elevilor au evidențiat probleme în special la itemii 6 și 7. Exprimarea unei
opinii și identificarea corectă a ideii principale și a cuvântului cheie vor constitui exerciții des
reluate prin raportare la diverse texte, pentru a dezvolta la elevi competențele necesare
rezolvării corecte a acestor itemi.
16
Activitate 2.6.b
O programă de optional
CLASA: a VII-a
AN ȘCOLAR: 2020-2021
NOTĂ DE PREZENTARE
Folclorul oferă elevilor, pe lângă satisfacţiile pe care le aduce orice fapt inedit, prilejuri
unice de reflecţie. Contribuind substanţial la formarea şi modelarea personalităţii şi
comportamentului elevului, folclorul însemnă tradiţie, obiceiuri, continuitate.
Dezvoltarea orizontului elevului cu privire la tradiţiile strămoşeşti este echivalentă cu
însăşi dezvoltarea armonioasă a acestora.
A pătrunde în tainele culturii strămoşeşti reprezintă un ajutor în a parcurge cu mai multă
uşurinţă căile cunoaşterii, de la concret la abstract, de la intuiţie la reprezentare, de la
reprezentare la fantezie.
Cultura populară este o sursă importantă în a descifra cu mai multă uşurinţă realitatea
înconjurătoare. Cultivarea plăcerii pentru textele folclorice şi a gustului estetic are un rol
important în apropierea şi conştientizarea de către elev a importanţei cunoaşterii folclorului.
Mai mult chiar, ştim cu toţii că literatura are ca punct de plecare – de cele mai multe ori
– folclorul. Operele marilor clasici dar şi a altor scriitori de valoare au ca punct de pornire
motive, mituri sau legende populare. Cunoscând folclorul şi datinile strămoşeşti elevii vor
putea descifra cu uşurinţă texte literare diferite ca încifrare. Am observat că, de cele mai multe
ori, necunoaşterea unor mituri şi motive fundamentale din folclor fac ca elevii să întâmpine
dificultăţi şi să nu reuşească a pătrunde în tainele textului literar.
Aflată în competiţie cu tot ceea ce înseamnă modern, cultura populară trebuie, deci,
privită ca o provocare prin intermediul căreia se dobândesc cunoştinţe noi dar se formează şi
se dezvoltă competenţele propuse de programele şcolare.
17
Prezenta programă şcolară are ca principale finalităţi:
1. COMPETENȚE GENERALE
18
✓ Proiectare de filme didactice.
2.1 Formarea și dezvoltarea abilităților de exprimare orală, prin receptarea și interpretarea
textelor.
✓ exerciţii de rezumare a unui fragment sau a unui text;
✓ exerciţii de transformare a textului dialogat în text narativ; exerciţii de continuare a
unor dialoguri;
✓ formularea unor enunțuri în care se solicită scurte informații despre intenţiile şi
despre propriile emoții în diverse situații de comunicare;
✓ extragerea informațiilor esențiale și de detaliu dintr-un text dat;
2.2 Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă , respectând normele gramaticale și ortografice
în vigoare.
✓ formularea unui punct de vedere argumentat pe baza informațiilor desprinse din
diverse forme de comunicare artistică
✓ -exerciţii de ascultare a unor mesaje audio-vizuale diverse, cu scopul de a desprinde
esenţialul şi de a exprima acest lucru;
✓ Exerciții de exersarea logicii, coerenţei şi expresivitatii mesajului;
2.3 Lărgirea bagajului lexical prin valorificarea termenilor de specialitate.
✓ exercitii de prelucrare a textului: parafrazare, rezumare a unor idei şi argumente,
prezentări orale şi scrise, în funcţie de un plan stabilit;
✓ alcătuirea planului simplu și dezvoltat de idei în funcţie de tematica textului şi de
tipul acestuia;
✓ exerciţii de identificare a sinonimelor, antonimelor
3.1 Manifestarea de dorință și preocupare de-a asigura perpetuarea folclorului, valorificarea
lui, discutarea unor tipare culturale identificate în texte literare/nonliterare românești și din
alte culturi;
19
✓ elaborarea unui ghid, a unui poster sau a unei pagini web pentru un grup de vizitatori
care provin din altă localitate, regiune sau ţară;
✓ realizarea unei culegeri de legende din zona de proveniență;
4.1 Stimularea creativității și originalitatății prin încurajarea unor opinii personale.
3. CONȚINUTURI
DESCANTECELE
20
o Obiecte si ritualuri care poarta noroc
21
recunoaşterea rolului acesteia pentru îmbogăţirea orizontului cultural va conduce elevii către
performanţă.
Totodată, se cultivă plăcerea de a citi a elevilor şi se stimulează gândirea autonomă,
reflexivă şi critică în comunicare. Se cultivă exprimarea aleasă, atât orală cât şi scrisă.
Obişnuindu-i pe elevi să descifreze textul folcloric îi ajutăm să-şi formeze o gândire
selectivă în ceea ce priveşte materialul oferit ca suport, dar se cultivă şi sensibilitatea acestora.
6. SUGESTII METODOLOGICE
22
stilul sau tehnică autorului. În partea dreapta li se va cere să comenteze acel pasaj: de ce l-au
notat? La ce i-a făcut să se gândească? Ce întrebare au în legătură cu acel fragment? Ce i-a
făcut să-l noteze? La ce i-a făcut să se gândească? De ce i-a intrigat? Pe măsură ce citesc, elevii
se opresc din lectură și notează în jurnal. Unii profesori cer un număr minim de fragmente
comentate, în funcție de dimensiunile textului.
După ce elevii au realizat lectură textului, jurnalul poate fi util în faza de reflecție, dacă
profesorul revine la text, cerându-le elevilor să spună ce comentarii au făcut în legătură cu
pasaje diverse. Și profesorul ar trebui să fi făcut comentarii, pentru a atrage atenția asupra unor
părți din text pe care ține neapărat să le discute cu elevii.
7. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
23