Recomandări privind identificarea /sesizarea semnificaţiei / mesajului unei opere lirice

prof. Diana Iacob

1.  Citeşte  cu  atenţie  şi  integral  poezia.  
2.   Identifică   acele   combinaţii   neobişnuite   de   cuvinte   şi   încearcă   să-­ţi   explici   ce   a   vrut   scriitorul   să  
sugereze    cu  ajutorul  lor.  
 3.Identifică    tema  -­  despre  ce  e  vorba,  la  modul  general:    
•   Teme  posibile:    
dragostea  (maternă,    filială,      împlinită,      pierdută,  trecută,    dorită,    visată,    imposibilă,    destrămată      etc);;    
natura     (terestră-­regnul   vegetal,   animal,   mineral,   cosmică,     impunătoare,   calmă,     dezlănţuită,  
prietenoasă,     rece,   potrivnică   omului,   familiară,   intimă,   plină   de   viaţă,     pustiită   etc.);;     trecerea  
ireversibilă   a   timpului   (bătrâneţe,   copilăria   care   a   trecut,)     creaţia     (poet   şi   poezie,     forţa     sau  
slăbiciunea  cuvintelor,    inspiraţia,  izolarea  poetului/  scriitorului    în  sfera  ideilor,    religia  (relaţia  omului  
cu  Dumnezeu),  istoria,  viaţa  socială;;    viaţa  micilor    vieţuitoare;;  bucuria  jocului,  călătoria,  geniul,  
copilăria,  cunoașterea  etc.  
Tema  se  identifică  prin  recunoaşterea  câmpurilor  lexicale  dominante:  dacă  întâlnim  foarte  multe  
cuvinte  din  câmpul  lexical  al  naturii,  probabil    că  va  fi  vorba  despre    o  descriere  de  natură,  prin  care  
poetul  îşi  exprimă  o  stare  sufletească  generată  de  contemplarea  unui  peisaj.  De  multe  ori  însă,  apariţia  
unor  elemente    de  natură  urmăreşte  sugerarea  unor  idei  care  depăşesc  simpla  descriere.  Peisajele,  
natura,   pot   deveni   simple   pretexte   pentru   a   vorbi   despre   iubire,   creaţie,   relaţia   omului   cu   timpul,   cu  
istoria   etc.   Astfel,   reflectarea   spaţiului   exterior   conduce   la   visare,   la   meditații   profunde   cu   privire   la  
diverse  aspecte  ale  vieții,  ale  condiției  efemere  a  omului  în  raport  cu  natura  care  e  veșnică,  la  trecerea  
ireversibilă  a  timpului,  la  dorința  omului  de  a-­si  depăși  condiția,  de  a  cunoaște  absolutul,  de  a  deveni  
nemuritor,   jertfindu-­se  pe  altarul   creației  etc.   De  asemenea,   se  poate  observa   legatura/   comuniunea  
omului  cu  natura  care  îi  oferă  protecție,  fiind  un  spațiu  securizant,  ocrotitor.  Trăirile  interioare  sunt,  de  
asemenea,  într-­un  profund  acord  cu  planul  exterior  zugrăvit.  Nu  este  lipsit  de  importanţă  nici  raportul  
care  se  stabileşte  între    universul  uman  şi  cel  al  naturii:  absenţa  /  prezenţa  omului    în  peisaj.  
În  poezie  pot  apărea  mai  multe  câmpuri  lexicale;;  observaţi    relaţiile  care  se  stabilesc  între  ele:  opoziţii  /  
echivalenţe/  intersecții.  Posibile  opoziţii:  mişcare  /  nemişcare    ardoarea    trăirii    /  încremenire  etc.  
Indicii:  
•   repetiţiile;;  cuvintele-­cheie;;  titlul  poeziei;;  începutul  şi  sfârşitul  ei;;  folosirea  unor  cuvinte  cu  valoare  
de  simbol,  invocațiile/  exclamațiile  retorice/  metaforele/  epitetele/  personificările  etc  
Nu  trebuie  să  uitaţi  că  în  literatură,    limbajul  este,  prin  excelență,  figurat.  
4.   Identifică     stările     sufleteşti,     sentimentele     pe   care   le   degajă   poezia.   Pentru   recunoaşterea  
acestora,   fii   atent   la     adjectivele     şi   substantivele   abstracte   folosite,   precum   şi   la   unele   verbe   care  
exprimă  stări.    
▪   Stări   și   sentimente:   melancolia,   detaşarea,   meditaţia,   nostalgia,     admiraţia,   încântarea,   uimirea,    
resemnarea,   bucuria,   revolta,   neliniştea,   exuberanța,   fericirea,   tristețea,   amarăciunea,   dorul,  
dezgustul,  dezaprobarea,  satisfacţia,  indignarea,    nemulţumirea,  reproşul,  dezamăgirea,  regretul  etc.    
5.   Stabileşte     atmosfera     care   se     degajă   din   poezie:   familiară   /stranie   /   monotonă   /   calmă/   senină,  
apăsătoare/  feerică/  tensionată  /meditativă/  ostilă  etc.  Indicii  importante  oferă  prezenţa  unor  adjective  
sau  a  unor  substantive  din  câmpul  lexical  al  culorilor  şi  al  stărilor  sufleteşti.    
6.   Stabilește   ipostaza   vocii   ficționale:   un   contemplator   fascinat   de   splendoarea   naturii/   un  
contemplator   înspăimântat   de   furia   naturii   dezlănțuite/   un   contemplator   mâhnit   de   natura   dezolantă,  
îndrăgostit,   creator,   filosof,   revoltat,   inadaptat,   o  ființă   care   meditează  asupra   scurgerii   ireversibile   a  
timpului;;   un   om   reflexiv   care   meditează   asupra   condiției   umane   efemere   (pieritoare);;     un   om   care  
reflectează  asupra  misterelor  lumii  care  ne  înconjoară;;  un  om  matur  care  se  gândește  cu  nostalgie  la  
clipele  de  aur  ale  copilăriei;;  exponentul  unei  colectivități  etc  
7.   În  aproape  orice  poezie   se  poate   vorbi   de   un   plan  exterior-­   realități   diverse  observate  de   ochiul  
poetic-­  și  de  un  plan  interior-­  reacții  ale  sufletului,  gânduri,  trăiri  aflate  în  consonanță  sau  în  contrast.  
8.   Comentează   versurile   și   numește   figurile   de   stil   și   imaginile   artistice   folosite   pentru  
transmiterea  ideilor  poetice.  
9.  Analiza  textului  poate  avea  în  vedere  diversele  niveluri  ale  limbii:  
-­   nivelul  fonetic:  repetarea  unor  sunete,  aliterația,  asonanța;;  
-­   nivelul  morfologic:  modurile  și  timpurile  verbului,  părți  de  vorbire  cu  rol  expresiv;;  

1
Recomandări privind identificarea /sesizarea semnificaţiei / mesajului unei opere lirice
prof. Diana Iacob
-­   lexical:  câmpurile  lexicale  dominante,  între  care  se  pot  stabili  diverse  relații;;  
-­   stilistic:  procedee  artistice  variate  ce  susțin  mesajul  poetic,  fig  de  stil  și  imag.  artistice.  
 
 
 
 
Exprimarea  opiniei  
 
                       Creația….  impresionează  prin  profunzimea  sentimentelor,  prin  expresia  artistică  pe  care  aceasta  
o  îmbracă,  autorul  apelând  la  modalitățile  liricului.  
                     Poezia   ....     zugrăvește   asemenea   unui   pictor   ilustru   un   peisaj   dezolant   surprins   în   amurg,   în  
anotimpul  extincției/abordează  într-­o  manieră  originală  tema  timpului,  creația  fiind  o  meditaţie  asupra  
scurgerii   ireversibile   a   acestuia   /poezia   cântă   iubirea,   sentiment   care   înnobilează   ființa   umană   și   o  
apropie   de  divinitate,  de   sacru/puterea   iubirii   de  a   înălța  ființa  umană  sau   fragilitatea/efemeritatea   ei    
/iubirea   tulburată   de   trecerea   timpului/   iubirea   ca   aspirație,   dorința   împlinirii   prin   iubire/   copilăria   ca  
vârstă  de  aur,  ca  paradis  pierdut,  eterna  reîntoarcere  la  vârsta  inocenței  /  universul  micilor  vieţuitoare,  
un  microunivers  care  fascinează  mereu  ființa  umană/  poezia  este  o  ars  poetica,  o  artă  poetică  abordând  
relația    poet  -­  poezie,    forţa    sau  slăbiciunea  cuvintelor,  inspiraţia,  izolarea  poetului/  scriitorului    în  sfera  
ideilor,  procesul  de  creație,  laboratorul  de  creație  etc.    
În  primul  rând,  titlul  creației  este  sugestiv  pentru  tema  abordată,  întreținând  relația  de  sens  cu  
discursul  liric.  Titlul  este  expresia  concentrată  a  textului,  făcând  referire  la….  
În  al  doilea  rând,  poezia  prezintă  un  discurs  specific  lirismului,  un  discurs  subiectiv  realizat  la  
pers.I,  un   monolog,   fiind   o   confesiune   tulburătoare,  o   mărturisire   a   sinelui/    un   discurs  care   îmbracă  
haina  unei  descrieri/  un  discurs  în  care  se  îmbină  monologul  liric  cu  descrierea.  Vocea  ficțională  se  află  
în  ipostaza  contemplatorului/  îndrăgostitului/  a  omului  matur  care  regretă  trecerea  timpului  etc.  
Totodată,   imaginarul   poetic  prin   care  se   concretizează   tema   se   impune  prin  expresivitatea   și  
puterea  de  seducție  a   limbajului,   realizat   prin   imagini   artistice   și  figuri   de   stil.   (comentăm   din   fiecare  
strofă  câteva  fig  de  stil  și  imagini  poetice).  *sau  Totodată,  mesajul  este  dezvăluit  în  mod  subtil  printr-­un  
limbaj  expresiv  care  creează  imagini  artistice  sugestive.  
De  asemenea,  sentimentele  sunt  accentuate  de  muzicalitatea  versurilor  conferită  de  elementele  
de  prozodie  (măsură,  rimă,  ritm).*  /Fiind  o  poezie  modernă,  sparge  tiparele  prozodiei  clasice,  versurile  
sunt  libere(albe),  nefiind  grupate  în  strofe.  Cu  toate  acestea,  ea  are  o  muzicalitate  interioară  deosebită  
care  se  realizează  printr-­un  anumit  accent  afectiv  al  versurilor,  prin  pauzele  pe  care  discursul  liric  le  
impune  în  desfășurarea  lui.  
În  concluzie,  putem  afirma    că  această  poezie  conturează,  într-­un  limbaj  sugestiv,  ideea  că    omul  
se  poate  înălța  spiritual  prin  intermediul  artei  /  iubirii/  că  natura  va  rămâne  mereu  o  enigmă  pentru  omul  
fascinat  de  ea/  că  o  creație  durabilă  presupune  migală,  trudă  și,  uneori,  chiar  sacrificiul  suprem/  că  omul  
va  tânji  mereu  după  vârsta  inocenței  etc  (concluzia  va  dezvolta  ideea  de  început  ).  
 
OBS.  AICI  AVEȚI  DOAR  NIȘTE  SUGESTII!!!