Sunteți pe pagina 1din 13

PROIECT DIDACTIC

Clasa: a XI-a A
Disciplina: Limba şi literatura română
Profesor: Leucă Silvia
Unitatea: Poezia lirică
Subiectul: Floare albastră de Mihai Eminescu
Tipul lecţiei: lecţie mixtă

Competenţă generală: Comprehensiunea şi interpretarea poeziei Floare albastră de Mihai


Eminescu
Competenţe specifice:
1. folosirea adecvată a strategiilor de exprimare orală;
2. analiza principalelor elemente de structură şi de compoziţie specifice textului liric;
3. analiza stilistică a textului liric.

Obiective operaţionale :
Elevii vor fi capabili:
1. să încadreze poezia în contextul creaţiei lirice eminesciene;
2. să identifice principalele elemente de compoziţie a textului;
3. să comenteze ipostazele sentimentului erotic, prin raportare la operă;
4. să interpreteze semnificaţiile poeziei, raportând-o la etapa de creaţie eminesciană;
5. să compare modalităţile diferite de transpunere a mesajului în literatură şi muzică;
6. să realizeze o interpretare stilistică a poeziei pe nivelurile comunicării.
7. Să realizeze un eseu argumentativ.

Forme de organizare: frontală, individuală şi pe grupe;


Metode didactice:conversaţia, conversaţia euristică, audiţia muzicală şi recitativă, exerciţiul, analiza
literară,problematizarea;
Mijloace de învăţământ: manualul, volume de versuri, fişe de lucru, flipchart, mijloace tehnice audio;
Bibliografie:
Mihai Eminescu, Poezii, Editura ERC PRESS, Bucureşti, 2009;
Mihai Eminescu, Poezii, Editura Minerva, Bucureşti, 1982.
Vladimir Streinu, Eminescu, Editura Junimea, Iaşi, 1989;
Ioana Em. Petrescu, Eminescu şi mutaţiile poeziei româneşti, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989;
Valeriu Neştian, Metodica predării textului literar în liceu, EDP, Bucureşti, 1982;
Constantin Parfene, Literatura în şcoală, EDP, Bucureşti, 1977.
Tudor Vianu, Probleme de stil şi de artă literară”, studiul “Cercetarea stilului”, Bucureşti, E.S.P.L.A.,
1955.
Lecţia propriu-zisă

I. Evocarea (15 minute)


Se verifică tema, astfel actualizându-se cunoştinţele dobândite în orele anterioare.
Elevii încadrează poezia în contextul creaţiei lirice eminesciene: face parte din categoria
poeziilor care evocă momente fericite în iubire şi în care se fac simţite ecouri folclorice; interpretează
semnificaţia titlului: aspiraţie spre fericire, nostalgie a iubirii ca mister al vieţii; prezintă tema: iubirea
şi natura/ omul de geniu;
motivele literare ale operei: floare albastră, iubita, motivele literare ale operei: floare albastră, iubita,
codru cu verdeaţă, izvoare, raportând-o la etapa de creaţie căreia îi aparţine: etapa de tinereţe,
perioada ieşeană (1872).
Se completează fişa de analiză a textului liric.
Captarea atenţiei se realizează prin audiţia recitată a poeziei “Floare albastră” de unii dintre
colegi, oferind elevilor posibilitatea de a compara impresiile de lectură proprie cu cele prelucrate.
Elevii au pregătit o prezentare în Power Point care se deruleză în timpul recitării, în legătură cu textul.
Elevii vor asculta cu atenţie şi îşi vor exprima la sfârşitul audiţiei impresia lăsată de text şi faţă de
imaginile prezentate.
Vor spune dacă acum vor citi altfel textul liric şi dacă interpretarea acestuia va ţine cont şi de
afectivitate.
Elevii sunt anunţaţi că în această oră vor interpreta semnificaţiile textului “Floare albastră”
urmărind să identifice particularităţile de structură şi compoziţie. Elevii vor nota titlul lecţiei şi se vor
pregăti pentru interpretarea textului liric, deţinând cunoştinţele necesare interpretării şi analizei unui
text poetic.

II. Realizarea sensului /Dirijarea învăţării (25 minute)

Li se explică elevilor modul de organizare a activităţii. Clasa este impărţită în patru grupe,
fiecare grupă primind ca sarcină de lucru interpretarea unei secvenţe de text. După un timp de lucru de
10’-15’, raportorul fiecărei grupe prezintă informaţiile.
Elevii vor lucra şi cu manualul în care se află textul poetic integral.
Elevii sunt rugaţi să propună un cuvânt/o sintagmă cu sens potrivit pentru titlul acestui text

Grupa I:
1. Textul este organizat în secvenţe poetice corespunzătoare celor două ipostaze/voci ale eului
liric.

♣ Delimitează prima secvenţă poetică şi stabileşte cui aparţine vocea şi ce relaţie se stabileşte
între acestă secvenţă şi următoarea.
♣ Comentează aceste versuri, oferind două exemple de termeni populari şi două apelative de
adresare familiară.
2. ♣ Identifică tema/temele acestui tablou.
♣ Notează simbolurile cunoşterii absolute şi completează pe a doua coloană posibile
semnificaţii ale acestora.
Grupa II:
1. Invitaţia la iubire în planul terestru (strofele 5-12), proiectează aspiraţia spre fericire în planul
reveriei, fapt susţinut de verbe, folosite la diferite moduri personale.
♣ Transcrie aceste verbe.
♣ Precizează la ce moduri şi timpuri verbale sunt folosite.
♣ Spune care este rolul acestor verbe în concordanţă cu motivul cuplului.
2. ♣Transcrie şi comentează versuri/fragmente de vers care configurează elementele naturale,
motive fundamentale ale creaţiei eminesciene.

Grupa III:
1. În tabloul al doilea al poeziei (strofele 5-12) este exprimată chemarea la iubire, secvenţă
organizată gradat:
♣ Menţionează etapele acestui scenariu erotic.
♣ Realizează portretul fetei aşa cum reiese el din acest tablou, specificând mijloacele artistice
folosite în realizarea acestuia.
2. ♣ Observă şi precizează care sunt elementele trecerii de la peisajul rustic la cel feeric, de la
momentul zilei către cel al nopţii.

Grupa IV:
1. Ultimele două strofe (13-14) prezintă reflecţiile bărbatului care plasează chemarea la iubire într-
un plan al trecutului.
♣ Precizează care este atitudinea acestuia în faţa iubirii.
♣ Comentează relaţia dintre versurile constatative: “Ah! ea spuse adevărul” şi “Totuşi este trist
în lume!”
2. ♣ Explică rolul punctuaţiei din ultima strofă a poeziei.

Se vor asculta toate răspunsurile şi se vor completa acolo unde este nevoie cu informaţiile
oferite de către elevii celorlalte grupe. Astfel, se va verifica şi gradul de atenţie din partea
tuturor şi comprehensiunea textului.
Concluzii le la care elevii vor ajunge se vor referi la motivul “floare albastră”, care la Eminescu
reprezintă metaforic viaţa, albastrul simbolizând infinitul, marile depărtări ale mării şi ale cerului, iar
floarea- fiinţa păstrătoare a dorinţelor dezvăluite cu vrajă.
Compoziţia poemului permite sesizarea unui spaţiu exterior, descriptibil, precum şi unul
interior, de idei şi sentimente, mai greu accesibil.
Poezia se structurează pe două idei: ideea cunoşterii infinite şi cea a cunoaşterii terestre,
despărţite de reflecţiile poetului din strofa a patra. Ultima strofă este izolată de restul textului poetic
prin punctuaţie şi idee poetică.
“Floare albastră” depăşeşte tema unei poezii de dragoste, implicând condiţia creatorului şi se
poate afirma că poezia este o sinteză a ceea ce a fost şi ceea ce va deveni lirica eminesciană.
Fişe de lucru completate cu răspunsuri posibile:

Exemple de titlu: iubire imposibilă; regrete, etc.


Grupa I:
1. Primul tablou este compus din primele trei strofe, vocea lirică aparţinând instanţei feminine.
Relaţia stabilită cu secvenţa următoare este una de opoziţie şi legătura cu acestă secvenţă o
reprezintă strofa a patra.
Omul de geniu este izolat, adâncit în contemplaţie, fascinat de cunoaşterea absolută, de unde şi
reproşul fetei şi avertismentul de a nu căuta fericirea “în depărtare”, deoarece ea se află aproape.
2. Tema omului de geniu raportată la cadrul natural.
Elemente –simboluri ale cunoşterii: stele, nori, ceruri nalte, râuri îîn soare, etc./ semnificaţii posibile:
aspiraţia spre infinit, către spaţiul cosmic, visul, misterul.

Grupa II:
1. Exemple de verbe: hai, plâng, vom şede, mi-i spune poveşti, voi cerca, voi fi roşie, etc.
Verbele se află la modurile: imperativ, indicativ şi conjunctiv şi condiţional-optativ; timpurile
verbale: prezentul şi viitorul.
Verbele folosite la prezent fac referire la spaţiul în care se întâlneşte cuplul de îndrăgostiţi.
Verbele la viitor proiectează iubirea la nivelul neîmplinirii sau a amânării dragostei.
2. Exemple: codrul cu verdeaţă, ochi de păure, trestia, balta, bolţi de frunze. Aceste elemente
formează un cadru natural, un spaţiu protector al cuplului de îndrăgostiţi.

Grupa III:
1. Etapele scenariului erotic: invitaţia directă (hai), ademenirea într-un cadru natural idilic (ochi de
pădure, lângă balta, und-izvoare plâng, etc.), invitaţia la comunicarea specifică îndrăgostiţilor (mi-i
spune atunci poveşti şi minciuni), sărutările, îmbrăţişările, plimbarea către casă.
Portretul fetei: cu faţa roşie de căldura soarelul şi de emoţie, cu părul “de aur”, moale. Procedeele
artistice: comparaţia, epitetul cromatic.
2. Luna face trecerea dinspre cadrul diurn către cel nocturn. Îndrăgostiţii se vor îndrepta spre sat
odată cu căderea întunericului şi instalarea nopţii. Ziua se ascund de priviri indiscrete, se retrag (în ochi
de pădure, lângă baltă, lângă trestie, sub pălărie), noaptea nu se vor mai feri, vor fi protejaţi de astrul
nocturn.

Grupa IV:
1. ♣ În faţa iubirii, bărbatul încercă sentimente de regret (şi te-ai dus, dulce minune; şi-a murit
iubirea noastră), de detaşare (ca un stâlp eu stam în lună), specifică omului de geniu, în comparaţie cu
omul obişnuit.
♣ Cele două versuri au în comun descoperirea unui adevăr la care are acces doar el, referitor la
distanţarea sa faţă de tot ce-l înconjoară (retragerea în sfere înalte, izolarea) pe care i le reproşează
fata, ca apoi să descopere în final “că este trist în lume!”, că iubirea rămâne la statutul de ideal.
2. ♣ Rolul punctuaţiei: rândul punctelor de suspensie dintre cele două strofe face diferenţa între
planul real şi cel al visului, trimite la incompatibilitatea dintre cele două lumi, care o clipă s-au
întâlnit în iubire pentru ca apoi să se reaşeze în limitele lor.
Prezenţa liniilor de pauză care fac trecerea de la o idee poetică la alta; punctele de suspensie care
oferă continuitate idee din vers; semnul exclamării care exprimă revelaţia, regretul.
III. Reflecţia (10)

Elevii sunt solicitaţi să răspundă care cred ei că este rolul strofei a patra, neprecizată în niciun tablou
(exemplu: strofa liant între primul tablou şi al doilea, care face trecerea dinspre spaţiul cosmic către cel
terestru şi care cuprinde reflecţiile eului liric, instanţa masculină).
Sunt solicitaţi să-şi exprime opinia cu privire la disputa din exegeza eminesciană despre ultimul vers,
care cunoaşte două variante:

a) Totuşi...este trist în lume! b) Totul este trist în lume!

Elevii vor trebui să explice diferenţa de sens, ţinând cont de faptul că în prima variantă totuşi este
adverb, pe când totul este un pronume nehotărât.

Rezolvarea sarcinilor de lucru

-evaluarea activităţii printr-un test rapid


- tema pentru acasă:
Realizarea unui eseu în care să se demonstreze, pe baza textului analizat, că în viziunea lui Mihai
Eminescu tema iubirii „...intră în categoria romantică a acelui infinit nesaţiu care amestecă firul
voluptăţii cu al durerii” (Tudor Vianu, Opere, II)
FIŞĂ DE LUCRU

Grupa I:
1. Textul este organizat în secvenţe poetice corespunzătoare celor două ipostaze/voci
ale eului liric.

♣ Delimitând prima secvenţă poetică (strofele 1-3) stabileşte cui aparţine vocea
şi ce relaţie se stabileşte între acestă secvenţă şi următoarea.
♣ Comentează aceste versuri, oferind două exemple de termeni populari şi două
apelative de adresare familiară.
2. ♣ Identifică tema/temele acestui tablou.
♣ Notează simbolurile cunoşterii absolute şi completează pe a doua coloană
posibile semnificaţii ale acestora.

„- Iar te-ai cufundat în stele


Şi în nori şi-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte,
Sufletul vieţii mele.

În zadar râuri în soare


Grămădeşti-n a ta gândire
Şi câmpiile asire
Şi întunecata mare;

Piramidele-nvechite
Urcă-n cer vârful lor mare -
Nu căta în depărtare
Fericirea ta, iubite!” (strofele 1-3)
FIŞĂ DE LUCRU

Grupa II:
1. Invitaţia la iubire în planul terestru (strofele 5-12), proiectează aspiraţia spre
fericire în planul reveriei, fapt susţinut de verbe, folosite la diferite moduri
personale.
♣ Transcrie aceste verbe.
♣ Precizează la ce moduri şi timpuri verbale sunt folosite.
♣ Spune care este rolul acestor verbe în concordanţă cu motivul cuplului.
2. ♣Transcrie şi comentează versuri/fragmente de vers care configurează elementele
naturale, motive fundamentale ale creaţiei eminesciene
FIŞĂ DE LUCRU

Grupa III:

1. În tabloul al doilea al poeziei (strofele 5-12) este exprimată chemarea la iubire, secvenţă organizată gradat:
♣ Menţionează etapele acestui scenariu erotic.
♣ Realizează portretul fetei aşa cum reiese el din acest tablou, specificând mijloacele artistice folosite în realizarea
acestuia.
2. ♣ Observă şi precizează care sunt elementele trecerii de la peisajul rustic la cel feeric, de la momentul zilei către
cel al nopţii.
De mi-i da o sărutare,
Nime-n lume n-a s-o ştie,
„-Hai în codrul cu verdeaţă, Căci va fi sub pălărie -
Und-izvoare plâng în vale, Ş-apoi cine treabă are!
Stânca stă să se prăvale
În prăpastia măreaţă. Când prin crengi s-a fi ivit
Luna-n noaptea cea de vară,
Acolo-n ochi de pădure, Mi-i ţinea de subsuoară,
Lângă balta cea senină Te-oi ţinea de după gât.
Şi sub trestia cea lină
Vom şedea în foi de mure. Pe cărare-n bolţi de frunze,
Apucând spre sat în vale,
Şi mi-i spune-atunci poveşti Ne-om da sărutări pe cale,
Şi minciuni cu-a ta guriţă, Dulci ca florile ascunse.
Eu pe-un fir de romaniţă
Voi cerca de mă iubeşti. Şi sosind l-al porţii prag,
Vom vorbi-n întunecime:
Şi de-a soarelui căldură Grija noastră n-aib-o nime,
Voi fi roşie ca mărul, Cui ce-i pasă că-mi eşti drag?” (strofele 5-12)
Mi-oi desface de-aur părul,
Să-ţi astup cu dânsul gura.
FIŞĂ DE LUCRU
Grupa IV:
1. Ultimele două strofe (13-14) prezintă reflecţiile bărbatului care plasează chemarea la iubire într-un plan al trecutului.
♣ Precizează care este atitudinea acestuia în faţa iubirii.
♣ Comentează relaţia dintre versurile constatative: “Ah! ea spuse adevărul” şi “Totuşi este trist în lume!”
2. ♣ Explică rolul rândului de suspensie dintre cele două stofe şi rolul punctuaţiei din ultima strofă a poeziei.

„Înc-o gură - şi dispare...


Ca un stâlp eu stam în lună!
Ce frumoasă, ce nebună
E albastra-mi, dulce floare!

..............

Şi te-ai dus, dulce minune,


Ş-a murit iubirea noastră -
Floare-albastră! floare-albastră!...
Totuşi este trist în lume!”
Test de evaluare:
Citeşte fiecare dintre următoarele afirmaţii şi încercuieşte litera A, dacă o consideri adevărată, iar dacă o consideri falsă, litera F şi scrie, în
spaţiul rezervat, afirmaţia corectă:

1. A/F Viziunea romantică în poezia „Floare albastră este dată doar de temă, de motivele literare şi de asocierea mai multor specii lirice
în aceeaşi creaţie (meditaţie, idilă cu dialog, elegie):
........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

2. A/F Următoarele sintagme din poezie sunt metafore: „râuri în soare”, dulce floare”, floare albastră”:
...........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

3. A/F Motivul florii albastre la Mihai Eminescu are aceleaşi semnificaţii ca la Novalis şi Leopardi:
.......................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................
4. A/F Poemul poate fi structurat în patru tablouri diferite în funcţie de planurile terestru şi cosmic:
......................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................

5. A/F Formula de adresare „dulce minune” este o metaforă ce concentrează în sine amintirea ratării în eros.
.........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

6. A/F La romantici tema iubirii apare în corelaţie cu tema naturii, pentru că natura vibrează la stările sufleteşti ale eului liric.
...................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
Test de evaluare: răspunsuri corecte
Citeşte fiecare dintre următoarele afirmaţii şi încercuieşte litera A, dacă o consideri adevărată, iar dacă o consideri falsă, litera F şi scrie, în
spaţiul rezervat, afirmaţia corectă:

1. A/F Viziunea romantică în poezia „Floare albastră este dată doar de temă, de motivele literare şi de asocierea mai multor specii lirice
în aceeaşi creaţie (meditaţie, idilă cu dialog, elegie):
..........................................................................................................................................................................................
Viziunea romantică este dată şi de atitudinea poetică
...........................................................................................................................................................................................

2. A/F Următoarele sintagme din poezie sunt metafore: „râuri în soare”, dulce floare”, floare albastră”:
.................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................

3. A/F Motivul florii albastre are aceleaşi semnificaţii ca la Novalis şi Leopardi:


..........................................................................................................................................................................................
La Eminescu reprezintă metaforic viaţa, albastrul simbolizând infinitul, marile depărtări ale mării şi ale cerului, iar floarea-
fiinţa păstrătoare a dorinţelor dezvăluite cu vrajă
.....................................................................................................................................................................................

4. A/F Poemul poate fi structurat în patru tablouri diferite în funcţie de planurile terestru şi cosmic:
......................................................................................................................................................................................
Poezia se structurează în două tablori în funcţie de acest criteriu.
.....................................................................................................................................................................................

5. A/F Formula de adresare „dulce minune” este o metaforă ce concentrează în sine amintirea ratării în eros.
...............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
6. A/F La romantici tema iubirii apare în corelaţie cu tema naturii, pentru că natura vibrează la stările sufleteşti ale eului liric.
.......................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
Detaşare apolinică
şi-n ceruri nalte? Fişa de analiză a poeziei „Floare albastră”
Iar te-ai
Ca un stâlp eu cufundat
stam în lună în stele
motivul lunii

motivul iubitei

Şi în
nori
Tema motivul reproşului Trăire dionisiacă
iubirii şi a „Nu căta în depărtare
naturii Fericirea ta, iubite!”
Tema
omului de
Totuşi...e geniu Vom şede în foi de mure
ste trist ..........................................
în lume! Principiul Principiul Voi cerca de mă iubeşti
masculin feminin ...................................
Lume Iubire Voi şi roşie ca mărul
abstractă concretă Mi-oi desface de-aur părul,
Cunoaştere Cunoaştere Şă-ţi astup cu dânsul gura.
absolută terestră
Idealul
Via
Ah! ea spuse adevărul ţa
Eu am râs, n-am zis nimica

Şi minciuni cu-a ta guriţă.


Izvor de inspiraţie
mitul romantic al aspiraţiei către idealul
de fericire Viaţa
Detaşare
.....................
Fişa de analiză a poeziei „Floare albastră”
...............
........ ...............
........ ..
.......... Motivul...............
.......

Motivul..........

..........
..........
... Tema Motivul..........
............
„Nu căta în depărtare
Tema ....... ta, iubite!”
Fericirea
......
Trăire...............
Reflecţia
...............
............... Principiul Atitudinile fetei:
... Principiul feminin ............................................
masculin ................. .............................................
................. .................. .............................................
.................. ................ .............................................
.................. ............................................
.....
..... .......
.......
............

Simbolul florii albastre pentru fată


Simbolul florii albastre pentru băiat
Atitudinile băiatului:
Izvor de inspiraţie Viaţa
........................................
.....................................
..................................
......................................
.......................................