PROIECT DIDACTIC

Data: 09.02.2022
Clasa: a XII-a E
Şcoala: Colegiul Naţional “Gh. Roşca Codreanu” Bârlad
Propunător: Prof. Ștefăniță Lucy-Ana-Maria
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea: Poezia interbelică
Subiectul: Modernismul românesc
Titlul lecţiei: T. Arghezi şi L. Blaga –exponenţi ai modernismului românesc
Tipul lecţiei: Lecţie de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor
Durata: 50 min.

Competenţe generale :
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare;
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor;
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare;
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare;

Competenţe specifice :
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea înţelegerii şi interpretării personalizate;
2.2. Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în textele
studiate;
3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta;

Obiective operaţionale:
A. Cognitive
Elevii, la sfârşitul orei, vor fi capabili:
O1: Să folosească adecvat mijloacele de exprimare orală în dezbatere, pornind de la texte poetice;
O2: Să identifice şi să analizeze elementele de compoziţie în textul poetic;
O3:Să analizeze limbajul poetic sub aspectul particularităţilor stilistice;
O4: Să aplice conceptele operaţionale în studiul textelor poetice;
 O5: Să încadreze poezia interbelică într-o anumită tipologie pe baza identificării caracteristicilor acesteia;
O6: Să compare particularităţile unei epoci culturale şi ideologii literare în vederea caracterizării acesteia.
B. Afective
- să manifeste interes faţă de resceptarea textelor în versuri;

Valori și atitudini:
Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii;
Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare;
Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi.

Strategia didactică:
Forme de organizare: frontală şi individuală, ;
Metode didactice: lectura, conversaţia euristică, conversţia catehetică, exerciţiul, problematizarea, analiza literară, explicaţia, Diagrama
Venn, Jurnalul cu dublă intrare eseul;
Mijloace de învăţământ: manualul, videoproiectorul, fişe de lucru;
Bibliografie:
 Volumul Poezii de T. Arghezi, Editura Minerva, 1970;
 Volumul Poezii de Lucian Blaga, Editura Albatros, 1980;
 Texte comentate-Lucian Blaga, Poezii, antologie şi comentarii de Marin Mincu;
 Lăcrămioara Mutoiu, Alchimia textului poetic, Editura Versus, Iaşi, 2006;
 Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002;

SECVENŢELE CONŢINUTURI VIZATE
LECŢIEI
Moment Profesorul notează absenţii
organizatoric 1’ şi creează un mediu
propice desfăşurării lecţiei.
Li se cere elevilor să
EVOCAREA 8’ definească conceptul de
curent literar/ideologie
literară.
Se enumeră curentele
literare studiate.
Se anunţă titlul lecţiei şi se
REALIZAREA enunţă obiectivele
SENSULUI operaţionale.
28’ Se realizează o
reactualizare a
cunoștințelor, focusându-
ne pe modernism și
trăsăturile poeziei
moderniste.
Jurnalul cu intrare dublă-
dacă elevii sunt în format
fizic, la școală.
Dacă vor fi on-line, se va
face o abordare frontală,
SCENARIUL DIDACTIC
STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
Forme de Resurse
organizare procedurale
Curentul literar reprezintă o grupare largă de scriitori şi de opere
care, în afara unor inerente deosebiri, se înrudesc substanţial prin
numeroase trăsături comune de ordin ideologic şi artistic, prin
Activitate Conversaţia preferinţa pentru o anumită tematică şi prin modalităţi stilistice.
frontală euristică Se evidenţiază faptul că este un fenomen istoric, care apare în
anumite împrejurări, având o evoluţie proprie în timp şi spaţiu,
cunoscând o perioadă de maximă înflorire, dispărând treptat, când
problematica din care a luat naştere şi-a istovit semnificaţiile.
Activitate
frontală Jurnalul cu dublă intrare: elevii (făcând echipă câte doi) sunt rugaţi
să-şi împartă foia primită în două ( foaie care conţine un text la
prima vedere, anexa 1) şi să noteze concepte cheie, comentarii,
reacţii afective în urma lecturii.
Cel care promovează modernismul în spaţiul cultural românesc este
Eugen Lovinescu, care impune o direcţie nouă în literatura română,
susţinând deschiderea acesteia spre literatura şi cultura europeană.
Activitate pe Criticul vede ca necesară sincronizarea literaturii române cu cea
grupe/ universală, ca soluţie pentru decalajul cultural. Nu vede un pericol
individuală în imitarea operelor de valoare, deoarece susţine că fiecare popor
( depinde de are un specific naţional ce va da originalitate creaţiilor artistice.
context) Conversaţia Trăsăturile poeziei moderniste: lirismul subiectiv, limbajul
catehetică metaforic, ambiguitatea şi sugestia, versul liber, ingambamentul,
 individuală.
(Anexa 1)
Se va comenta încă un text
modernist arghezian, prin
care se vor stabili
constantele liricii
argheziene și relația dintre
ideea poetică și mijloacele
artistice, evidențiind
capacitatea textului de a fi
integrat în lirica
modernistă. ( Anexa2)
Se vor reactualiza
cunoştinţele referitoare la
Realizarea sensului modernismului românesc
prin raportare la epocă şi
ideologul său.
Activitate
individuală şi
frontală
cultivarea artei poetice, teme precum trecerea timpului, iubirea ca
formă de cunoaştere, creaţia, cunoaşterea.
Textele se încadrează în modernism prin intenţia de a defini creaţia
şi relaţia autor-operă-cititor;
Activitate Sunt prefigurate temele argheziene de notorietate: relaţia
frontală omului cu divinitatea (Psalmi), cultul strămoşilor, estetica urâtului
(Flori de mucigai). Procesul de creaţie este dificil, presupune efort
conştient din partea autorului, aşa că verbele folosite reflectă
schimbarea, transfigurarea realităţii – „aschimba”, „a lua”, „a
ivi”.Elemente moderniste: relaţia dintre autor şi cititor, estetica
urâtului, arta poetică, lirismul subiectiv, limbajul metaforic,
raportarea omului la divinitate, originalitatea la nivel prozodic,
preferinţa pentru o topică neaşteptată, îmbinarea registrelor limbii.
În poezia lui Blaga se întâlneşte, de asemenea, un limbaj
metaforic şi puternic subiectivizat, transformă eul liric într-un filtru
al universului pe care îl transfigurează artistic. Teme abordate
frecvent: iubirea ca formă de cunoaştere a universului, trecerea
Problematiza ireversibilă a timpului, sacrul şi profanul, misterul existenţei.
rea Tipurile de cunoaştere: paradiziacă şi luciferică.În prezentarea
realităţii transfigurate artistic, poetul apelează la două tipuri de
metafore: plasticizante (simple observaţii ale trăsăturilor obiectelor)
şi revelatorii (încifrează misterul lucrurilor, ambiguizează şi invită
cititorul la meditaţie).
Activitate
frontală Ca elemente moderniste se remarcă accentuarea problematicii
cunoaşterii, inovaţia prozodică, limbajul metaforic, textul
Diagrama interpretat ca artă poetică, tema creaţiei, ambiguitatea şi sugestia.
Venn Se completează asemănările şi deosebirile după expunerea
principalelor componente ale textelor.
Analiza
literară
 Elevii sunt anunţaţi că vor
Realizarea sensului analiza şi vor comenta
textele cunoscute a doi
mari scriitori din perioada
interbelică, reprezentativi
pentru modernismul
românesc. Activitate Profesorul și elevii vor completa în Jambord diagrama Venn cu
Se vor afişa textele cu frontală şi Analiza asemenările și deosebirile dintre cele două operele ale celor doi
ajutorul videoproiectorului: individuală literară poeți moderniști.
Testament, T. Arghezi şi
Eu nu strivesc corola de Elevii apelezează la elementele discutate la clasă în orele
minuni a lumii, L. Blaga. anterioare pentru a comenta textele propuse spre a fi analizate.
Activitate
Se realizează lectura în individuală
profunzime a textelor
identificându-se
principalele componente
ale textului arghezian şi ale
celui blagian. Se
evidenţiază inovarea la
nivelul structurii textului
poetic atât la T. Arghezi,
cât şi la L. Blaga
completându-se diagrama
Venn.

REFLECŢIA Activitate pe Jurnalul Elevii împărtăşesc celorlalţi membri ai clasei propriile opinii.
10’ Li se sugerează să grupe dublu
evidenţieze conţinutul
informaţional al jurnalului
pe care l-au completat.

REALIZAREA Profesorul anunţă tema Prezentaţi, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului

RETENŢIEI ŞI A pentru acasă, notează şi Activitate Eseul următor, evidenţiind două trăsături ale modernismului.
TRANSFERULUI apreciază elevii care s-au individuală
3’ remarcat în timpul
activităţilor.
Jurnalul dublu
Anexa 1

Un vânt răzleţ îşi şterge lacrimile reci

pe geamuri. Plouă.
Tristeţi nedesluşite-mi vin, dar toată
durerea
ce-o simt, n-o simt în mine,
în inimă,
în piept,
ci-n picurii de ploaie care curg.
Lucian Blaga, Melancolie

Anexa 2
Comentează textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice, evidențiind capacitatea textului de a fi integrat în lirica
modernistă.

Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere

Şi te pândesc în timp, ca pe vânat,
Să văd: eşti şoimul meu cel căutat?
Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere.

Pentru credinţă sau pentru tagadă,

Te caut darz şi fără de folos.
Eşti visul meu, din toate, cel frumos
Şi nu-ndrăznesc să te dobor din cer grămadă.
(...)
Singuri, acum în marea ta poveste,
Rămân cu tine să mă mai măsor,
Fără să vreau să ies biruitor.
Vreau să te pipăi şi să urlu: "Este!"
Psalm VI, Tudor Arghezi