.

Clasa a XII a (3ore/saptamana)

LIMBA SI LITERATURA ROMANA
PROF.
ANUL SCOLAR 2017-2018

PLANIFICAREA PE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE A ORELOR DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Clasa a XII-a; Filiera tehnologică, Manual pentru clasa a XII a – Ed. CORINT, autori SOFIA DOBRA, MONICA HALASZI

Semestrul I

Conţinuturi (detalieri) Competențe specifice Activităţi Resurse Evaluare

de învăţare
PERIOADA INTERBELICĂ. POEZIA 1.1 aplicarea achizițiilor ,
Poezia interbelică. Prezentare generală. lingvistice în receptarea
- modernism poetic, expresionism, tradiţionalism, avangardă – mesajelor orale şi scrise cu
prezentare sintetică explicarea rolurilor acestora Repere
- definirea termenilor de modern, modernitate, modernism în reliefarea mesajului; istorico-literare

 George Bacovia 1.2 utilizarea achiziţiilor Observaţie

- Simbolismul, ca formă a modernismului: definiţie, trăsături, lingvistice, cu accent pe permanentă
reprezentanţi, etape ale simbolismului românesc aspecte normative cu
- Universul liric bacovian: debut, volume de versuri; teme, motive explicarea rolurilor acestora
fundamentale, universul creaţiei, imaginarul poetic. în reliefarea mesajului; Portofoliile
 In grădină elevilor
- structură, compoziţie; 1.3 folosirea adecvată a
- simboluri (plumbul ca simbol central al textului), semnificaţii; strategiilor de comunicare
- cromatism poetic, atmosfera sufocantă; orală în monolog şi dialog,
- elemente de compoziţie în textul poetic (teme, motive, laitmotiv, în vederea realizării unei
idee poetică, secvenţe poetice, imagini artistice, elemente de comunicări eficiente și
opoziţie şi simetrie, titlu, incipit, final); personalizate; Prezentare
- niveluri de interpretare; Power Point Probe orale
- limbaj şi expresivitate;
- imaginarul poetic, figuri de stil;
- elemente de versificaţie (strofă, ritm, rimă, măsură);
- analiza nivelurilor textului poetic; 1.4 utilizarea adecvată a
 - particularităţi simboliste în poezia studiată (identificarea tehnicilor de redactare, în
elementelor simboliste şi realizarea unui eseu în care să se vederea realizării unei
demonstreze că poezia aparţine curentului simbolist); comunicări eficiente și
- caracterul de artă poetică (cu realizarea unui eseu argumentativ). personalizate;
Schema Teme pentru
 Ipostaze ale naturii în poezia romantică vs. ipostaze ale naturii acasă
în poezia simbolistă
- Motive poetice
- Ipostaze ale eului lyric

Sensuri ale cuvintelor. Denotatia si conotatia 2.1 adecvarea strategiilor de

lectură la specificul textelor
 Lucian Blaga literare studiate, în vederea
- Modernismul sincron (expresionismul – patos, subiectivism, înțelegerii și interpretării
vitalism) personalizate; Fişe de lucru Teste
- Universul filozofic – prezentare generală (conceptul de „mister”, formative
cenzura transcendentă impusă de Marele Anonim, tipuri de
cunoaştere – paradisiacă şi luciferică; metafora revelatorie şi
plasticizantă) 2.2 compararea pe baza
- Universul liric: etape ale creaţiei (debut, volume de versuri), teme, unor criterii clar formulate a
motive fundamentale, simboluri, imaginarul poetic blagian; unor viziunii despre lume,
 Eu nu strivesc corola de minuni a lumii despre condiţia umană sau
- structură, compoziţie; despre artă reflectate în
- panteismul – asociat unui tradiţionalism de factură estetică; textele studiate
- metafora luminii; accepţii ale termenului: conştiinţă, creativitate, Repere critice Referate
revelare a misterelor, comunicare a mesajelor, iubire spiritualizată;
- cunoaştere paradisiacă / cunoaştere luciferică;
- antiteza eu – alţii; concret – abstract; 4.2 compararea şi evaluarea
- elemente de compoziţie în textul poetic (temă, motiv, laitmotiv, idee unor argumente diferite
poetică, secvenţe poetice, imagine artistică, elemente de opoziţie şi pentru formularea unor
simetrie, titlu, incipit, final); judecăţi proprii.
- limbaj şi expresivitate;
- imaginarul poetic, figuri de stil;
- elemente de versificaţie (strofă, ritm, rimă, măsură);
- analiza nivelurilor textului poetic. Observaţie
- conexiuni cu poezii precum Lumina, Izvorul nopţii, Lumina raiului permanentă
etc.; 1.1 aplicarea achizițiilor Repere
- demonstraţia că opera studiată este artă poetică; lingvistice în receptarea istorico-literare
 - particularităţi moderniste în poezia studiată; mesajelor orale şi scrise cu
explicarea rolurilor acestora
în reliefarea mesajului
 Tudor Arghezi Teme pentru
- Modernismul eclectic (amestecarea opţiunilor ideologice acasă
tradiţionale cu unele moderne, în care, sub aspect formal,apare
încă prozodia clasică).
- Universul liric arghezian; debut, volume de versuri; teme, motive
fundamentale, universul creaţiei, imaginarul poetic. Schema
 Testament
- structura, compoziţia poeziei;
- sursele poeziei, rolul şi importanţa cărţii ca moştenire spirituală;
- estetica urâtului;
- metamorfoza materialului în spiritual; 2.3 compararea propriei
- elemente de compoziţie în textul poetic (temă, motiv, laitmotiv, idee interpretări a textelor
poetică, secvenţe poetice, imagini artistice, elemente de opoziţie şi studiate cu altele, realizate
simetrie, titlu, incipit, final); de colegi sau de critici și
- limbaj şi expresivitate; istorici literari;
- imaginarul poetic, figuri de stil; Referate
- elemente de versificaţie (strofă, ritm, rimă, măsură);
- analiza nivelurilor textului poetic. Fişe de lucru
- condiţia operei de artă - demonstraţia că opera studiată este artă 3.1 analiza relaţiilor dintre o
poetică; operă literară studiată şi
contextul cultural în care a
apărut aceasta;
 Ion Barbu
- Modernismul ermetic (încifrarea mesajului prin limbaj, poezie greu 3.2 integrarea cunoștințelor
de înţeles); privind limba și literature
- Universul liric barbian: etape ale creaţiei (debut, volume de română într-o viziune
versuri), teme, motive fundamentale, simboluri, imaginarul poetic; coerentă asupra culturii Repere
 Joc secund (Din ceas, dedus) românești; istorico-literare Teste
- lumea materială / lumea Ideilor; formative
- negaţia priorităţii concretului în lume;
- mitul oglinzii;
- arta – proces şi produs exclusiv intelectual;
- ermetismul barbian;
- elemente de compoziţie în textul poetic (temă, motiv, laitmotiv, idee
poetică, secvenţă poetică, imagine artistică, elemente de opoziţie şi
 simetrie, titlu, incipit, final);
- limbaj şi expresivitate; Fişe de lucru
- imaginarul poetic, figuri de stil; 1.4 utilizarea adecvată a
- elemente de versificaţie (strofă, ritm, rimă, măsură); tehnicilor de redactare, în
- analiza nivelurilor textului poetic. vederea realizării unei Teme pentru
- demonstraţia că opera studiată este artă poetică; comunicări eficiente și acasă
- particularităţi moderniste în poezia strudiată; personalizate; Schiţa

. 2.1 adecvarea strategiilor de

lectură la specificul textelor
literare studiate, în vederea
înțelegerii și interpretării
personalizate;
LIMBĂ ŞI COMUNICARE:
 Figuri de stil. Procedee de expresivitate
- Figuri semantice (tropi): figuri de analogie (epitet, comparaţie, , Observaţie
metaforă, personificare, hiperbolă, oximoron, simbol, alegorie, permanentă
sinestezie) şi figuri de contiguitate (metonimia şi sinecdoca);
- Figuri sintactice şi de construcţie: figuri ale amplificării (repetiţia,
anafora, epifora,refrenul, enumeraţia); figuri ale contrastului
(antiteza); figuri de adresare (interogaţia retorică, exclamaţia
retorică, invocaţia retorică);
- Figuri de sunet: aliteraţia, asonanţa, onomatopeea, eufonia, armonia
imitativă;
- Elemente de prozodie: rimă, ritm;
- Deixis (personal, spaţial, temporal, social); 3.1 analiza relaţiilor dintre o
- Anafora. operă literară studiată şi
contextul cultural în care a
apărut aceasta;

 Etapele redactării unui eseu şcolar - eseul nestructurat, eseul Portofolii Referate
structurat, paralela, sinteza, analiza literară, comentariul literar
- Pregătirea redactării 3.2 integrarea cunoștințelor
- Realizarea lucrării privind limba și literature
- Verificarea lucrării română într-o viziune
coerentă asupra culturii
Curente culturale/literare: Modernism vs. Tradiţionalism. Prezentare românești
sintetică Repere
  I. Pillat, Aci sosi pe vremuri – omul în oglinda timpului, un fel de 3.3 analiza unor conexiuni istorico-literare
artă poetică. între literatura română şi cea Teste
- Modernismul – trăsături, reprezentanți, reviste universală; formative
- Modernismul românesc – modernismul lovinescian (teoria
sincronismului, principiul diferențierii)
- Tradiționalismul – trăsături, reprezentanți Schema
- Grupări, reviste

STUDIU DE CAZ: Diversitate tematică, stilistică şi de viziune în

poezia interbelică
- simbolismul ca formă a modernismului – George Bacovia; Fişe de lucru
- modernismul sincron – Lucian Blaga; Teme pentru
- modernismul eclectic – Tudor Arghezi; acasă
- modernismul ermetic – Ion Barbu;
- tradiţionalismul sau modernismul autohton.

LIMBĂ ȘI COMUNICARE
 Norme lingvistice ortografice, ortoepice, morfologice și de
punctuație, conform DOOM 2 DOOM 2
- Componenta semantic, Componenta gramaticală
- Aspectul semantic Portofolii
- Reguli generale
- Scrierea cu majusculă Fişe de lucru
- Scrierea cu/fără cratimă
- Accentuarea cuvintelor
- Cuvinte compuse, dublete
- Despărțirea în silabe
3.4 selectarea unor tehnici
Curente culturale/literare: Orientări avangardiste. Prezentare sintetică – adecvate de documentare şi
dadaism – constructivism – suprarealism. cercetare a unei teme; Tabelul
 Text suport: tzara , Manifest despre amorul slab
- Trăsături definitorii ale mișcării de avangardă 4.1 adecvarea tehnicilor şi
- Reviste și grupări românești strategiilor argumentative la
- o alternativă la arta momentului; situaţii de comunicare
- imperativul schimbării diverse (scrise sau orale);
- lectura altor texte avangardiste

STUDIU DE CAZ: Fronda în literatura interbelică

- începuturile avangardei artistice europene; cronologie; Teste
- grupări, reviste şi manifeste artistice în România interbelică formative
- efemeritate şi durată în literatura de avangardă interbelică
Schiţa
LIMBĂ ŞI COMUNICARE:
 Tehnici de documentare (actualizare):
- etape ale documentării;
- surse de documentare;
- organizarea timpului de lucru.
4.2 compararea şi evaluarea
DEZBATERE: Identitate culturală în context european unor argumente diferite Observaţie
- dezbaterea liberă; dezbaterea structurată; rolurile argumentării. pentru formularea unor permanentă
- Mircea Eliade, Cele două Românii (fragment) judecăţi proprii.
- Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenţei
(fragment);
- Ioana Pârvulescu, Întoarcere în Bucureştiul interbelic (fragment)
- Definirea temei
- Definirea termenului de „specific național” Repere Referate
istorico-literare
LIMBĂ ŞI COMUNICARE:
 Argumentarea
- dezbaterea în spaţiul public şi în spaţiul privat;
- regulile unui dialog/ unei polemici civilizate;
- ascultarea activă, Fișe de
- exprimarea opiniei; portofoliu Proiectul
- discuţia; conversaţia;
- monologul informativ şi argumentativ;
- prezentarea orală a rezultatului unor documentări. Teme pentru
 EVALUAREA UNITĂȚII acasă
 ,
,
EVALUARE SEMESTRIALĂ 1.4 utilizarea adecvată a
tehnicilor de redactare, în Conversația Test sumativ
vederea realizării unei catihetică
 Recapitulare pentru testul de evaluare semestrială comunicări eficiente și Fișe
personalizate; individuale
2.2 compararea pe baza de lucru
 Testul de evaluare semestrială unor criterii clar formulate a
unor viziunii despre lume, Exerciții de Fișe de
despre condiţia umană sau redactare autoevaluare
 Discutarea testului de evaluare semestrială despre artă reflectate în
textele studiate;
4.1 adecvarea tehnicilor şi
strategiilor argumentative la
situaţii de comunicare
diverse (scrise sau orale);
 PLANIFICAREA PE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Semestrul al II-lea

Conţinuturi (detalieri) Competențe specifice Activităţi Resurse Evaluare

de învăţare
POEZIA POSTBELICĂ 1.3 folosirea adecvată a
STUDIU DE CAZ: Literatura aservită ideologiei comuniste strategiilor de comunicare
- repere ale cazului; formularea cazului; orală în monolog şi dialog, Activitate pe
- descrierea şi analiza cazului; în vederea realizării unei grupe
- proletcultismul; comunicări eficiente și
- realismul socialist; personalizate; Investigaţia
- etapa stalinistă;
Proiectul
- etapa relativei liberalizări;
- etapa naţionalismului comunist; 1.4 utilizarea adecvată a
- finalizarea cazului. tehnicilor de redactare, în Exerciţii de
 Texte suport: vederea realizării unei documentare
- Lucrare scrisă: Lenin, de Nicolae Tăutu comunicări eficiente și
- De ziua tovarăşului Stalin, de Marcel Breslaşu personalizate; Microantologia
- Fiul patriei, de Mihai Beniuc
- Şedinţa, de Mihu Dragomir Sinteza
- Să mai vii tu pe la gârlă, de M. Andriescu
- Cântec, de Victor Tulbure 2.1 adecvarea strategiilor de
lectură la specificul textelor
POEZIA literare studiate, în vederea
 Al doilea val de suprarealism: înțelegerii și interpretării Exerciţii Teme pentru
 Radu Stanca. Buffalo Bill personalizate; argumentative acasă
- Structura epico-dramatică a baladei Repere
- Livrescul evocării istorico-literare
- Tema timpului
- Paralela cu Riga Crypto și lapona Enigel, de Ion Barbu Paralela
 Gellu Naum, Oglinda oarbă 2.2 compararea pe baza
- sintaxa perfectă în contradicţie cu semantica absolută; unor criterii clar formulate a
- insolitul scriiturii; unor viziunii despre lume,
- figuri delirante; despre condiţia umană sau
- libertatea imaginarului despre artă reflectate în Exerciţii de Portofolii
textele studiate; analiză structurală Observația
 „O viziune a sentimentelor”:
permanentă
  Nichita Stănescu, Leoaică tânără, iubirea
- Evidențierea relației dintre conținutul de idei și formă 2.3 compararea propriei
- Teme, motive interpretări a textelor
- Mijloace de realizare a expresivității - titlu, eu liric, cuvinte cheie studiate cu altele, realizate
- Particularități stilistice de colegi sau de critici și
- Apartenența la curentul neomodernist istorici literari; Schema
 Nichita Stănescu, Altă matematică
- plan concret vs. plan abstract Exerciţii de
- jocul asocierilor lexicale 3.1 analiza relaţiilor dintre o comentare a
- punerea titlului în corelaţie cu textul poeziei operă literară studiată şi ideilor poetice
 Nichita Stănescu, Lecţia despre cub contextul cultural în care a
- frumosul născut din imperfecţiune apărut aceasta; Teste
- etapele muncii artistului în înceracrea de a atinge perfecţiunea formative
- punerea titlului în corelaţie cu textul poeziei
3.3 analiza unor conexiuni Fişe de lucru
între literatura română şi cea
 Dragostea şi timpul universală;
 Marin Sorescu, Poveste
- refuzul dialogului cu vechile idealuri ale fiinţei; Exerciţii de
- deziluzia, prozaismul existenţei, banalul 4.1 adecvarea tehnicilor şi comentare a
- caracterul parodic şi ironic al viziunii strategiilor argumentative la limbajului poetic
- viziunea întoarsă asupra lumii situaţii de comunicare
- „depoetizarea” iubirii diverse (scrise sau orale);

Activitate pe
LIMBĂ ŞI COMUNICARE: 4.2 compararea şi evaluarea grupe Teme pentru
 Denotaţie şi conotaţie. Sensul cuvintelor în context unor argumente diferite Exerciţii acasă
- funcţia expresivă a comunicării pentru formularea unor argument
- încifrarea, ambiguizarea sensurilor judecăţi proprii. ative
- caracteristici ale stilului beletristic

PROZA POSTBELICĂ
 Marin Preda, Moromeții
- nuvelele – nuclee epice care prefigurează romanul; 1.1 aplicarea achizițiilor
- continuitate şi profundă originalitate; lingvistice în receptarea Exerciţii de
- roman al lumii rurale, al vieţii de familie, roman social; mesajelor orale şi scrise cu argumentare a Repere
- Ilie Moromete – exponent al lumii rurale, „ţăranul filozof”; prototip explicarea rolurilor acestora unui punct de istorico-literare
al ţăranului patriarhal; în reliefarea mesajului; vedere
Test de
- identificarea stărilor de comportament ale personajului: spiritul verificare
arhaic, firea contemplativă, darul vorbirii şi plăcerea de a vorbi, a lecturii
ironia ascuţită, spiritul jucăuş; 1.2 utilizarea achiziţiilor
- atitudinea autoritară, evoluţia relaţiei dintre Moromete şi fiii săi; lingvistice, cu accent pe
- drama eroului: neliniştea existenţială – dispariţia lui Moromete aspecte normative cu
reprezintă dispariţia unei civilizaţii străvechi; explicarea rolurilor acestora Textul suport
- tipul ţăranului în literatura română (paralelă cu personajul Ion din în reliefarea mesajului; Paralela
romanul omonim de Liviu Rebreanu);
- aspecte monografice (descrierea satului, a categoriilor sociale, casa
primarului, cârciuma, banca populară, casa parohială, biserica, 1.3 folosirea adecvată a
şcoala primară, casa notarului, a învăţătorului Todelici, primăria, strategiilor de comunicare
magazinul, fierăria lui Iocan etc.); prezentarea unor aspecte din orală în monolog şi dialog, Problematizarea
viaţa colectivităţii satului tradiţional: căluşarii, aldămaşul, în vederea realizării unei
parastasul, spălatul picioarelor de Rusalii, secerişul cu regulile lui, comunicări eficiente și Fişe de lucru
cina tradiţională, corvoada premilităriei. personalizate;
- instanţele comunicării narative (autor, narator, naraţiune, Observație
perspectivă narativă, personaj ); permanentă
- relaţii temporale şi spaţiale;
- construcţia subiectului şi a discursului narativ (motiv, laitmotiv, 1.4 utilizarea adecvată a Brainstormingul
secvenţă, temă, acţiune, episod, conflict, incipit, final) tehnicilor de redactare, în
- demonstraţia că opera literară studiată este roman realist modern. vederea realizării unei
comunicări eficiente și
LIMBĂ ŞI COMUNICARE: personalizate;
 Exprimarea corectă şi nuanţată
- anacolutul; evitarea anacolutului; Exerciţii de
- atracţia/ confuzia paronimică; eviatrea confuziilor paronimice; identificare Fişe de idei
- pleonasmul; 2.1 adecvarea strategiilor de
- tautologia; lectură la specificul textelor Teme pentru
- cacofonia; literare studiate, în vederea acasă
- adecvarea/ inadecvarea stilistică; înțelegerii și interpretării Activitate
- norma literară, variante libere. personalizate; independentă

 Mircea Nedelciu, Zmeura de câmpie Manualul

- definirea termenilor de metaliteratură, autoreferenţialitate, colaj,
intertextualitate, parodie, pastişă; 2.2 compararea pe baza Exerciţii de
- metaromanul; unor criterii clar formulate a argumentare a
- perspectivă narativă (punct de vedere/ focalizare/ viziune); unor viziunii despre lume, unui punct de
- particularităţi ale comunicării orale în conversaţie (formule de salut despre condiţia umană sau vedere
 şi de adresare, formule de politeţe, formule de acceptare şi de despre artă reflectate în Expunerea Observație
refuz); textele studiate; permanentă
- forme ale discursului epic; Lucrul în perechi
- căutarea identităţii;
- un roman împotriva memoriei;
- avangardism vs. postmodernism. 2.3 compararea propriei
interpretări a textelor Problematizarea
studiate cu altele, realizate
LIMBĂ ŞI COMUNICARE: de colegi sau de critici și
 Discursul politic: reacţii ale receptorului: efectul de obişnuinţă, istorici literari;
efectul de frondă.
 Discursul publicistic: ancheta, interviul, mica publicitate, Exerciţii de Activitate
reportajul, ştirea, grupajul de ştiri; diversitate lexicală; identificare independentă
caracteristici; scopul discursului publicistic. 3.1 analiza relaţiilor dintre o
 Prezentarea operei autorului preferat operă literară studiată şi Teme pentru
- etape ale prezentării contextul cultural în care a acasă
- aspecte de care trebuie să se ţină cont apărut aceasta; Explicaţia
- realizarea unei prezentări
 Scrierea unei prefeţe pentru cartea preferată 3.2 integrarea cunoștințelor
- caracteristicile unei prefeţe privind limba și literature
- clasificarea prefeţelor română într-o viziune Exerciţii de
- realizarea unei prefețe coerentă asupra culturii redactare
românești;
STUDIU DE CAZ: Tipuri de roman în perioada postbelică
- romanul realist-psihologic (Marin Preda, Moromeţii, vol. I);
- romanul cu elemente eseistice sau eseul romanesc (Marin Fișe de lucru
Preda, Moromeţii, vol. II);
- romanul psihologic (Nicolae Breban, Animale bolnave, 3.3 analiza unor conexiuni Activitate pe Proiectul
Augustin Buzura, Absenţii); între literatura română şi cea grupe
- romanul „obsedantului deceniu” sau romanul politic (Marin universală;
Preda, Cel mai iubit dintre pământeni, Constantin Ţoiu, Galeria
cu viţă sălbatică);
- proza postmodernă, romanele „optzeciştilor” (Mircea Nedelciu, 3.4 selectarea unor tehnici
Zmeura de câmpie). adecvate de documentare şi Sinteza
cercetare a unei teme;
Curente culturale/literare: Postmodernismul (prezentare sintetică)
- scurt istoric; trăsături; 4.1 adecvarea tehnicilor şi Expunerea
- postmodernismul românesc strategiilor argumentative la Expunerea Probe orale
 situaţii de comunicare
 Epopeea postmodernă: Mircea Cărtărescu, Levantul diverse (scrise sau orale);
- un poem de montaj;
- folosirea anacronismelor;
- arta cinematografică; tehnica utilizării stop-cadrului, a gros- 4.2 compararea şi evaluarea
planului, a focalizării şi a ralanti-ului; unor argumente diferite Exerciţii de
- universul domestic; pentru formularea unor comentare a Activitate
- naturaleţea detaliului; judecăţi proprii. efectelor artistice independentă
- valenţe lirice ale limbajului familiar;
- trăsături postmoderne prezente în poezie.

 Literatura şi muzica (limbajul literaturii, limbajul muzicii) Exerciţii de Teme pentru

- relaţia dintre litaratură şi muzică; argumentare a Albumul acasă
- cel mai bun album din istoria muzicii rock româneşti. unui punct de
vedere
1.1 aplicarea achizițiilor
DRAMATURGIA POSTBELICĂ lingvistice în receptarea
 Teatrul parabolă – Marin Sorescu, Iona mesajelor orale şi scrise cu Exerciţii de
- parabola biblică despre Iona; explicarea rolurilor acestora comentare a Textul suport
- semnificaţia aventurii profetului în plan religios; în reliefarea mesajului; semnificaţiilor
- structura textului dramatic : subiectul dramatic, conflictul dramatic, 1.3 folosirea adecvată a
relaţii temporale şi spaţiale, intriga, actul, replica, indicaţiile strategiilor de comunicare
scenice; orală în monolog şi dialog, Eseul
- teatrul de idei; în vederea realizării unei Exerciţii de argumentativ
- monologul dramatic; comunicări eficiente și caracterizare a
- destinul tragic al eroului; personalizate; personajului
- Iona – „un erou singular” (N. Manolescu);
- categoria estetică a absurdului; 1.4 utilizarea adecvată a Dicţionarul de
- semnificaţii ale finalului; tehnicilor de redactare, în simboluri
- modernism şi modernitate în opera studiată; vederea realizării unei
- demonstraţia că opera literară studiată este o dramă; comunicări eficiente și Demonstraţia
STUDIU DE CAZ: Dinamica unor specii după 1990: jurnalul, personalizate;
memoriile

 Experienţa universului concentraţionar

 N. Steinhardt, Jurnalul fericirii 2.1 adecvarea strategiilor de
- importanţa credinţei în viaţa deţinutului; lectură la specificul textelor
- lumea anchetelor Securităţii şi a închisorilor comuniste; literare studiate, în vederea Investigaţia Fişe de lucru
Proiectul
 - adecvarea titlului la conţinutul şi la mesajul cărţii. înțelegerii și interpretării individuală
personalizate;
 Experienţa exilului. Destinul unui spirit encyclopedic 2.2 compararea pe baza
 Mircea Eliade, Memorii unor criterii clar formulate a
- dificultăţile şi şansele vieţii în exil; unor viziunii despre lume,
- între jurnal şi memorii; despre condiţia umană sau Exerciţii Observație
- caracterul literar al unei scrieri nonficţionale; despre artă reflectate în argumentative Activitate permanentă
textele studiate; independentă
STUDIU DE CAZ: Forme ale istoriei şi criticii literare
 Istoria literară: George Călinescu, Istoria literaturii române de la
origini până în prezent 2.3 compararea propriei
- condiţia creatorului şi condiţia criticului în viziunea călinesciană; interpretări a textelor
- responsabilitatea sporită a criticului; studiate cu altele, realizate Exerciţii
- separarea omului de operă în actul critic. de colegi sau de critici și explicative
istorici literari; Fragmente din
 Monografia critică: E. Lovinescu, Titu Maiorescu textele suport
- monografia – definiţie, trăsături;
- idei de bază în cercetarea critică; 3.2 integrarea cunoștințelor
- rolul lui Maiorescu în evoluţia criticii literare româneşti; privind limba și literature
- încadrarea lucrării lui Lovinescu în categoria monografiilor litarare. română într-o viziune Exerciţii de
coerentă asupra culturii analiză
 Eseul critic: Nicolae Manolescu, Arca lui Noe românești;
- eseul – definiţie, caracteristici; Manualul
- romanul – o „arcă a lui Noe” în viziunea lui Manolescu; Activitate
- relaţia ficţiune-realitate într-un roman studiat (la alegere); 3.3 analiza unor conexiuni independentă Proiectul
- romanul ca „reconstituire a universului, nu o restituire a lui”; între literatura română şi cea
universală;
 Studiul critic: Mircea Cărtărescu,Postmodernismul românesc
- studiul critic – definiţie, caracteristici;
- schimbări produse în domeniul cultural românesc după prăbuşirea 4.1 adecvarea tehnicilor şi Exerciţii de
regimului comunist; strategiilor argumentative la exprimare a unui Fişe de lucru
- înclinarea către non-fiction, în defavoarea ficţiunii; situaţii de comunicare punct de vedere
- literatura română în perioada postcomunistă. diverse (scrise sau orale);

 Cronica literară/recenzia: cronici literare despre romanul Teme pentru

Maitreyi, de Mircea Eliade 4.2 compararea şi evaluarea acasă
- cronica literară/recenzia – definiţie, caracteristici; unor argumente diferite Exerciţii de
- impresia asupra recenzenţilor; pentru formularea unor argumentare Repere
 - influenţa unei cronici literare asupra cititorului. judecăţi proprii. istorico-literare

RECAPITULARE FINALĂ 1.1. Utilizarea adecvată a

Sistematizarea materiei în vederea pregătirii examenului de Bacalaureat strategiilor şi a regulilor de
 proză scurtă: exprimare orală în monolog
- basm cult şi în dialog, în vederea
- nuvelă realizării unei comunicări
Expunerea
 roman: texte reprezentative pentru aspectele esenţiale ale corecte, eficiente şi
genului şi ale evoluţiei acestuia; personalizate, adaptate unor
 poezie: texte poetice care să ilustreze aspecte esenţiale ale situaţii de comunicare
genului şi ale evoluţiei acestuia; diverse Portofoliile
 dramaturgie: 1.2. Utilizarea adecvată a elevilor
- comedia tehnicilor de redactare şi a
- texte dramatice care să ilustreze aspecte specifice şi formelor exprimării scrise
diferite ale genului şi ale evoluţiei acestuia. compatibile cu situaţia de
comunicare în elaborarea Observație
Conversaţia
Niveluri de constituire a mesajului unor texte diverse per
- aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, 1.3. Identificarea man
ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a particularităţilor şi a entă
unităţilor lexico-semantice; funcţiilor stilistice ale limbii
- aplicarea cunoştinţelor de limbă în exprimarea corectă şi în în receptarea diferitelor tipuri
receptarea textelor studiate sau la prima vedere. de mesaje/ texte
1.5. Utilizarea adecvată a
Nivelul fonetic achiziţiilor lingvistice în Fișe de lucru
- pronunţii corecte / incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, producerea şi în receptarea
Dezbaterea
triftong; accentul; diverselor texte orale şi
- cacofonia; hipercorectitudinea scrise, cu explicarea rolului
- pronunţare nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie) acestora în construirea
mesajului
Nivelul lexico-semantic 2.2. Identificarea şi analiza
- variante lexicale; câmpuri semantice principalelor componente de
- erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică structură, de compoziţie şi
- derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide) de limbaj specifice textului
Exerciţii de
narativ
- relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie) redactare
2.3. Identificarea şi analiza
- sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)
principalelor componente de
- unităţi frazeologice
structură şi de limbaj
- etimologia populară, hipercorectitudinea Teme pentru
specifice textului dramatic
- sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ acasă
 2.4. Identificarea şi analiza Schema
Nivelul morfosintactic elementelor de compoziţie
- valori expresive ale părţilor de vorbire; şi de limbaj în textul poetic
- mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului 2.6. Interpretarea textelor
- elemente de acord gramatical; (între predicat şi subiect – acordul studiate sau la prima vedere
logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire prin prisma propriilor valori
determinată); şi a propriei experienţe de
- anacolutul lectură
3.1. Identificarea şi
Nivelul ortografic şi de punctuaţie explicarea relaţiilor dintre
- norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris opere literare şi contextul
(scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cultural în care au apărut
Exerciţii
cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de acestea
argument
punctuaţie) 4.1. Identificarea structurilor
ative
- rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor argumentative în texte Activitate
scrise literare şi nonliterare individuală
studiate sau la prima vedere
Nivelul stilistico-textual 4.2. Argumentarea unui
- registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate punct de vedere privind
situaţiei de comunicare textele literare şi nonliterare
- coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă studiate sau la prima vedere
- tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, 4.3. Compararea şi
argumentativ evaluarea unor argumente
Teste
- stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare diferite, pentru formularea
form
- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, unor judecăţi proprii
ative
limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon NOTĂ: Competențele
- stil direct, stil indirect, stil indirect liber enunțate sunt cele din
- rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea programa pentru
sensului Bacalaureat