PROIECT DIDACTIC

Şcoala: Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor

Profesor: Piticariu Simona
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: Romanul subiectiv-particularităţi
Clasa a XI-a B
Tipul lecţiei: recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor

Competenţe generale:

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare;

2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor;
3. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

Valori şi atitudini:

1. Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul

literaturii;
2. Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române;
3. Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de
comunicare;
4. Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate.

Competenţe specifice:
1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor scrise;
2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare;
3. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor;
4. Interpretarea textelor prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe;
5. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii.

Obiective operaţionale:
1. Să indice patru trasături ale romanului subiectiv;
2. Să identifice instanţele comunicării în textul epic;
3. Să explice relaţia care se stabileşte între instanţele comunicării narative în romanul subiectiv;
4. Să indice trăsăturile personajului principal;
5.. Să indice modalităţile narării în roman;
7. Să utilizeze anumite conceptelor operaţionale în eseuri structurate;

Resurse umane: 23 elevi

Material didactic şi bibliografic: textul romanului, volume de sinteze pentru bacalaureat, planul
discuţiei pe tablă, citatul reprezentativ.

1
 1. Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Editura Eminescu,
Bucureşti, 1980
2. Camil Petrescu, Teze şi antiteze, Editura 100+1 GRAMAR, Bucureşti, 2002
3. Nicolae Manolescu, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, Editura 100+1
GRAMAR, Bucureşti, 1998
3. Radu G. Ţeposu, Viaţa şi opiniile personajelor, Editura Cartea românească, Bucureţti,
1983
4. Vistian Goia, Didactica limbii şi a literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 2002
5. Derşidan, Ioan, Metodica predării limbii şi literaturii române, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-
Napoca, 2003

Desfăşurarea lecţiei:

1.Moment organizatoric:
Notarea absenţilor. Pregătirea pentru lecţie.
Profesorul oferă elevilor un plan de recapitulare, arătând că acest plan este în conformitate cu
structurarea cerinţelor la proba scrisă de limba si literatura română de la examenul de bacalaureat
din ultimul an. Planul se notează şi pe tablă, elevii îl copiază în caiete:
Scrie un eseu structurat, de 400-600 de cuvinte, în care să prezinţi instanţele comunicării
narative dintr-un roman subiectiv studiat. In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele
repere:
a. prezentarea a patru caracteristici ale romanului de tip subiectiv, cu referire la un text
studiat;
b. prezentarea instanţelor comunicării narative (autor, narator, personaj, cititor) în
romanul subiectiv studiat;
c. evidenţierea unor modalităţi ale narării în romanul de tip subiectiv studiat;
d. exprimarea unei opinii argumentate în legătură cu specificul instanţelor comunicării
narative din romanul de tip subiectiv ales.

2. Reactualizarea cunoştinţelor dobândite anterior.

Se aminteşte definirea romanului şi se marchează evoluţia romanului modern de la obiectiv spre
subiectiv, de la categorial la individual, de la tip la caz.
3. Anunţarea titlului lecţiei şi a obiectivelor urmărite.
Profesorul îi informează pe elevi că lecţia de azi propune recapitularea şi aprofundarea
cunoştinţelor despre romanul subiectiv. Se enunţă obiectivele lecţiei.
4. Prezentarea sarcinilor de lucru şi conducerea procesului de sistematizare
Este citit planul eseului:
a) caracteristicile romanului de tip subiectiv;
Elevii vor fi capabili:
-să indice trăsăturile romanului subiectiv
-să exemplifice trăsăturile moderne ale romanului;
b) prezentarea instanţelor comunicării narative în romanul de tip subiectiv studiat:
- stabilirea diferenţei dintre autor şi narator;

2
 - consecinţele identităţii narator-personaj;
- relaţia narator implicat-cititor;
Elevii vor defini conceptele operaţionale autor, narator, personaj, cititor şi vor
dezvolta aceste idei pe baza fişelor de lucru pregătite. –Anexa I
c) evidenţierea unor modalităţi ale narării în romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte
de război:
- exemplificarea unor modalităţi ale narării pornind de la fragmente de text
Elevii vor enumera modalităţile narării prezente în roman şi rolul lor în constituirea
întregului.
d) exprimarea unei opinii argumentate în legătura cu specificul instanţelor comunicării narative
din romanul ales.
Elevii rezolvă cerinţele formulate pe fişele de lucru pregătite.
5. Evaluarea propriu-zisă
- se fac aprecieri realiste, stimulatoare şi încurajatoare referitoare la modul în care s-a
derulat activitatea;
- sunt notaţi elevii care s-au remarcat pe parcursul lecţiei prin răspunsuri corecte,
complete, consistente, imaginative;
6. Asigurarea retenţiei şi a transferului:
- retenţia se realizează prin sistematizarea cunoştinţelor asimilate pe parcursul lecţiei,
urmărind paşii analizei de text epic şi completarea schemei de recapitulare,
- transferul se realizează prin precizarea temei pentru acasă:
Realizarea eseului structurat.

3
 Anexa I

FIŞĂ DE LUCRU

Citeşte cu atenţie textul şi rezolvă cerinţele de mai jos :

„ Cădem cu sufletele rupte, în genunchi ne aruncăm jos, care cum putem, apoi alergăm,
coborâm speriaţi, împrăştiaţi, fără să ştim câţi mai suntem, mai ales acoperiţi de pământ şi fum,
cum arătăm acum. (...) Deasupra ta, întâia explozie îţi sparge urechile, te năuceşte, a doua te
acoperă de pământ. Dar prin faptul că le-ai auzit pe amândouă, nu eşti mort. Animalic, oamenii
se strâng unii langă alţii, iar cel de la picioarele mele are capul plin de sânge. Nu mai e nimic
omenesc în noi. (...) Nu pot gândi nimic. Creierul parcă mi s-a zemuit, nervii, de atâta încordare,
s-au rupt ca nişte sfori putrede. (...) Nu mai îmi dau seama dacă oamenii au obrazurile murdare
de pământ sau de funingine. „
( Camil Petrescu- Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război )
1. Ce scenă din roman este reprodusă mai sus?
2. Explicaţi mulţimea verbelor de mişcare din acest fragment.
3. Numiţi, prin trei sintagme potrivite, starea sufletească a combatanţilor.
4. Ce efect obţine autorul trecând de la persoana întâi la persoana a doua ?
5. Ce este introspecţia ? Copiaţi două fragmente în care aţi identificat acest procedeu.

FIŞĂ DE LUCRU

Citeşte cu atenţie textul şi rezolvă cerinţele de mai jos:

« Cu ochii mari, albaştri ,vii ca nişte întrebări de cleştar, cu neastâmpărul trupului tânăr, cu
gura necontenit umedă şi fragedă, cu o inteligenţă care irumpea izvorâtă tot atât de mult din
inimă cât de sub frunte, era ,de altfel ,un spectacol minunat. »
« Imi descopeream nevasta cu o uimire dureroasă. Sunt cazuri când experţii într-un tablou
vechi, după felurite spălături, descoperă sub un peisaj banal o madonă de vreun mare pictor al
Renasterii. Printr-o ironie dureroasă, eu descopeream, treptat, sub o madonă crezută autentică,
originalul, un peisaj şi un cap străin şi vulgar. »
( Camil Petrescu- Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război )

1. Identificaţi cărui personaj îi aparţin portretele de mai sus.

2. Explicaţi legătura dintre cele două portrete, având în vedere afirmaţia lui Ştefan
Gheorghidiu : « o iubire mare e mai curând un proces de autosugestie ».
3. Comentează expresivitatea construcţiei « cu ochii mari, albaştri, vii ca nişte întrebări de
cleştar ».
4. Formulează o explicaţie a numelui Ela, pornind de la afirmaţia « femeia asta pe care o
credeam aproape suflet din sufletul meu ».