PROIECT DIDACTIC

Data: 21. 11. 2020

Clasa: a XI – a
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: Rolul literaturii în perioada paşoptistă – studiu de caz
Tipul lecţiei: consolidarea cunoştinţelor
Scopul: Cunoaşterea de către elevi a unor aspecte literare de la începutul secolului al XIX – lea
(manifest literar), precum şi dezvoltarea gândirii critice, a aptitudinilor de lucru cu textul literar
şi nonliterar.
Profesor: Alexa Ionel-Petrică

Competenţe generale
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care
a apărut aceasta
3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până la
începutul secolului al XX-lea
4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise sau
orale)
4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii

Obiective operaţionale:
O1 – să prezinte contextul istoric premergător apariţiei revistei Dacia literară ;
O2 – să identifice personalităţile marcante ale perioadei în urma prezentării studiului de caz;
O3 – să observe punctele principale ale programului manifest al romantismului;
O5 – să analizeze texte literare din epocă, urmărind punctele stabilite în articolul-program
Introducţie;

Resurse educaţionale : a) Articolul – manifest Introducţie ;

b) Vasile Alecsandri, Pasteluri ; fragment din opera „Alexandru
Lăpuşneanu” a lui Costache Negruzzi
c) Capacităţile receptive normale ale elevilor.
d) Timp alocat : 50 min.
STRATEGIA DIDACTICĂ
 Metode şi procedee : lectura de explorare şi descoperire, conversaţia euristică, brainstorming,
studiul de caz, analiza literară, metoda cvintetului, metoda “Momente de sclipire”

 Forme de organizare : activitate frontală, pe grupe

 Mijloace de învaţămant : Limba şi literatura română, Editura Art, cl. a XI-a, coli A3, culori,
proiectorul, fişe de lucru.

 Material bibliografic :
a) Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, ed. Dacia, Cluj –
Napoca, 2008
b) Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, ediţia a II
- a, ed. Paralela 45, 2004.

Demersul didactic
 1. Moment organizatoric (1 min):
Asigurarea cadrului necesar pentru începerea lecţiei, notarea absenţelor, pregătirea
materialului didactic.

2. Moment ortografic (2 min):

Profesorul va proiecta un text şi le va cere elevilor să argumenteze utilizarea
cratimei din structurile identificate. (Anexa 1)

3. Reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior (7 min):

Acest moment se va realiza prin intermediul echipei care a avut de pregătit studiul
de caz. Aceştia vor prezenta elevilor informaţiile culese şi vor distribui fişe care vor cuprinde
informaţiile pe scurt. Înainte de a-şi începe expunerea, elevii vor primi steluţe, deoarece vor
trebui să apreieze activitatea colegilor, acordându-le aceste steluţe.

4. Anunţarea temei şi a obiectivelor urmărite (2 min):

Profesorul îi anunţă pe elevi că urmează să discute despre etapa paşoptistă din
literatura română şi că vor analiza articolul - program Introducţie. Apoi, enumeră obiectivele
vizate în aeastă oră.

5. Dirijarea învăţării (20 min):

Profesorul le distribuie elevilor fişe cu textul articolului – program Introducţie, pe
care îl vor analiza individual. Cele patru puncte dezbătute de Mihail Kogălniceanu în articolul –
manifest sunt: realizarea unor opere originale, inspirate din obiceiurile şi tradiţiile româneşti, din
geografia ţării, din istoria patriei; dezvoltarea spiritului critic; afirmarea idealului de realizare a
unităţii limbii şi a literaturii române; combaterea traducerilor. (Anexa 2, 3)
Elevii vor primi nişte fişe de lucru cu fragmente de text ale scriitorilor din
perioada paşoptistă şi vor trebui să agumenteze încadrarea lor în această perioadă a literaturii
române. (Anexa 4)

1. Asigurarea feedback-ului (18 min):

Pentru a încheia activitatea, elevii vor trebui să alcătuiasă un cvintet:
Literatura
Energică, inovatoare
Progresând, achiziţionând, adaptând
Modele unviersale în principate
Creşte.

Anexa 1
Precizează rolul cratimei în structura identificată din textul următor:

A fost odată ca-n poveşti

A fost ca niciodată
Din rude mari împărăteşti
O prea frumoasă fată.

Şi era una la părinţi

Şi mândră-n toate cele
Cum e fecioara între sfinţi
Şi luna între stele.

(Mihai Eminescu, Luceafărul)

Anexa 2
Dacia literara
 “O foaie dar, care, părăsind politica, s-ar îndeletnici numai cu literatura naţională, foaie care, făcând
abnegaţie de loc, ar fi numai o foaie românească, şi prin urmare s-ar îndeletnici numai cu producţiile
româneşti, fie din orice parte a Daciei, numai să fie bune, această foaie, zic, ar împlini o mare lipsă în
literatura noastră. O asemenea foaie ne vom sili să fie Dacia literară (...). Aşadar foaia noastră va fi un
repertoriu general al literaturei româneşti”.

( Mihail Kogălniceanu, Dacia literară)

☼Identificaţi atributele publicaţiei, aşa cum reies din cuvintele lui Kogălniceanu enunţate mai sus:

...........................................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................................................

☼Identificaţi cele patru puncte ale articolului-program analizând citatele de mai jos:

♠“Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana”

......................................................................................................................................................................

♠”ţălul nostru este realizarea dorinţii ca românii să aibă o limbă şi o literatură comună pentru toţi”

.......................................................................................................................................................................

♠“Dorul imitaţiei s-a făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că omoară în noi duhul naţional... Traducţiile însă nu
fac o literatură.”

.......................................................................................................................................................................

♠“Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre ţări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul
de pitoreşti şi de poetice pentru ca să putem găsi şi la noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta trebuinţă să
ne împrumutăm de la alte naţii”

...........................................................................................................................................................................................
........

...........................................................................................................................................................................................
........

...........................................................................................................................................................................................
.......

............................................................................................................................................

...........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................

Anexa 3

Schiţa lecţiei

Constituirea deplină a romantismului paşoptist a fost marcată de programul teoretic

Introducţie, redactat de Mihail Kogălniceanu, şi care reprezintă manifestul literar al
romantismului românesc.

Cele patru puncte ale artiolului – program sunt:

 Întemeierea spiritului critic în literatura română pe principul estetic;

 Afirmarea idealului de realizare a unităţii limbii şi literaturii române;

 Combaterea imitaţiilor şi a traducerilor mediocre;

 Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiraţie în

conformitate cu specificul naţional şi cu estetica romantică.
 Anexa 4
Fişă de lucru

Argumentaţi apartenenţa următoarelor texte perioadei paşoptiste:

a) Sus pe culme bradul verde El se scutură şi zice:

Sub zăpada albicioasă „În zădar, tu, vrăjitoare,
Printre negură se perde Aduci viforul pe-aice,
Ca o fantasmă geroasă, Aduci zile fără soare.

Şi priveşte cu-ntristare În zădar îngheţi pământul,

Cum se primblă prin răstoace Ucizi florile şi stupii
Iarna pe un urs călare, Şi trimiţi moartea cu vântul
Iarna cu şepte cojoace. Şi trimiţi foamea cu lupii.

(Vasile Alecsandri, Bradul)

b) Ascultaţi... ! marea fantomă face semn... dă o poruncă....

Oştiri, taberi fără număr îmtrejuru-i înviez...
Glasul ei se-ntinde, creşte repetat din stâncă-n stâncă
Transilvania-l aude, ungurii se înarmez.
..............................................................................................
Este el, cum îl arată sabia lui şi armura,
Cavaler de ai credinţei, sau al Tibrului stăpân,
Traian, cinste a Romei ce se luptă cu Natura,
Uriaş e al Daciei, sau e Mircea cel Bătrân?

(Gr. Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia)