Sunteți pe pagina 1din 7

SOARELE, LACRIMA DOM:\fllLUI

MIRCEA BORelLA

~

In elaborarea celebrei sale teorii a rneraforei ca dimensiune

Iundarnentala a crea,iei culturale, Lucian Blaga recurgea, cum hine se stie, in ~~za m~!!:fore; $; s~nsul culcud' (193LX si la un nurnar de exernple ilustrative din propria sa creatie poetica, Faptul in sine reprezirua un aspect cu 101ui inedit in peisajul discursului filosofic rornanesc ~i el ar merita, [ani lndoiala, 0 dezbatere aprofundata, din u!1ghiul legitirnitatii si al relevantei teoretice a unei asemenea proceduri. In contextul de f~~ discutia de principiu poate Ii suplinita, lnsa, prin doar citev a precizari prelirninare cu privire la sen sui si obiectivele specifice ale utilizarii unor asemenea exernple.

Trebuie cbservai ca L. Blaga insusi simte nevoia sa-si rnotiveze decizia sau, eel putin, sa inlature posibilitatea unor neintelegcri. Desi ar fi greu sa se accepte, lara nici 0 alta specificate, asertiunea sa conform careia "exernplele" in discutie ar fi fost "culese la intimplare din opera unui poet al carui nume nu conteaza'", motivatia profunda si, in acelasi limp, pertinenta optiunii sale pot fi usor identificate pomind de la aceasta asertiune. Cum precizeaza imed.iat filosoful, exemplele nu sint alese "pentru valoarea lor poetica", iar obiectivele textului sao leorelic sint departe de a presupune, in vreun fel, 00_ demers irnp~ic~~ degenul celui al(crifitjf !ii~rare) sau chiar al unei(itilisiici a textului literar. (in acceptia de asian. a termenului). Blaga va subLinia, apoi, mull mai apasat, ~i in contexte aparte, diferenta radicala a ah<?_rdarii sale asupra. ~etaforei in I?!P0rt ._£':.l_":'l~ manualele de «sti!t§ti~care au iesit de sub teascurile tiparnitelor de pretutindeni" si cu "toate <<Poeticele» din lume" (358;373): intentia sa globala este d~a traflsj)u~ematrcar'metaronculE1in perspecti~a antropologiei ~i de a certifica, in sectiunea centrala a proiectului sau,

95

,.

MIRCEA BORelLA

specificul functional, nerecunoscut pina atunci, al meta"fo;ei-t;'ansling\'istic:e

1,-" "

~. sau ~etic-culturale2. Se poate concede, asadar, ca, 'in aceasta perspectiva,

recursul la esantioane din propria creatie lirica nu se dovedeste numai p!..'fec;c legilILn.@;e1 poate asigura, In principiu. intemeierea deme~-sului ~u le.9retic-specul~ti v pe un foarte solid temei "Iaptic": eel al c o..!!LP-t...L.e...n.-

t e j i n 1 u i ~ e. accesibile direct nu.mai in cazul fericit~xtre_m de rar yl teoreticianului care este ~i poet.

Din acest unghi poate fi evaluat si rolul crucial atribuit de Blaga in special unuia dintre exernplele in discutie, mai precis metaforei nucleare din faimosul distih "S 0 are I e, I a c r i maD 0 m nul u i.l cad e i n mar i I e S 0 m nul u i", din poernu] A.'lfintit marin! !puhlicat in 1917 si integrat in volumul La curti/e dow/u.t"I J 938.). Dupa ce apare invocat, mai lntii, impreuna cu aIte trei esantioane proprii, in capitolul Gene:a meta/ore; (365-366), "pentru a familiariza cit mai mult pe cititori" cu eel de-al doilea tip functional de metafore, pe CMe urmareste sa il legitime:e teoretic, acest

exemplu va deveni, apoi, in capitolul crucial intitular Aspectele ndamentale ale cr~a,iei culturale, cazul ~rototipjL~U1r_\L .analiza "articulatiei s~_~t~_!(ile"Ia-"!e<taf?rei poet_ic-culU!rale sau "reveiat0W;"_(403- ~l; -Tn acek~i tirnp, exemplurcanonic pentru a deli.rr~2___~c_ificul creatiei~de sens in modul discursiy mitic ~i lloetic Uuapo.n. cu "rnetafora ca

nucleu al plasmuirii teoretice (in metafizica si in stiinta)" (405-406).

- -------- -_._----._-----

. Convingerea mea este ca metafora solarii a asfintitului poate ~lImiza!

- "--', _;: .' intr-adevar, un unghi de-vedere lu~os@i..pentru' ilustrarea~xemplara a p~cesului de poesis in genera!Ac.!!>i pentru 0 defmire a s~ificului creatiei d~~lJs in ~d~itatea mitico-poetica. Voi incerca sa schitez in continuare, foarte succint, directia principala in care cred ca argumentatia sa.Intemeiata pe acest exernplu, poate fi confirmata si dezvoltata cu instrumentele de astazi ale teoriei semantice'.

Prernisa cruciala de la care porneste Blaga este aceea ca rel~ia '-esential! ce se stabile~e intre termenii procesului metaforic tntT-un caz ca -I..L cel, al metaforei in discutie este de natura radical diferita 'in raport cu - relatia tr: stabilita in ~tafora obisn_uil~ numita de el t'plasti£!,~ta"\Pentru urrnarirea

-

si evaluarea corecta a argumentatiei sale, trebuie retinut ca filosoful incearca

sa cuprinda, mai intii, esenta "modului metaforic", intr-u~ sens gen~. prin

96

.

~

,

t It



l I

__ SOARELE. LACRIMA DOMNULUI

r- J

conceptul global de "c 0 n jug are" si/sau "a pro p i e- \. ,l

r~a unor terineni diversi si/sau "fapte eterogene" ale experientei. De dragul salvgardarii acestui gen proxim (al "rnodului metaforic"), el va utiliza aceleasi concepte operarionale si in definirea temlenilor primari din__~tip

de Ilroces metaforic. ilustrat prin "Soarele, lacrima Domnului" (termeni irnprumutati, foarte probabil, din metaforologia germana a epocii - c~~ Sache, BUd): in analiza sa va aparea, asadar, si de data aceasta z.. " f.aptul

,. ... - .. -~--... - - ~ . _.-" -.-. '.

concret «a»" (soarele), atras In ielaiie metaforica' (sau "conjugat" 'ori )

"apropiat") cu "imaginea «b»" (I;;~;i;;a'ljo-;~-:iui). Cu--toate~'aZestea: )

natura sernantica a relationarii metaforice si rolul specific al termenilor in eadrul ei sint definite, acum, intr-un mod radical diferit in raport cu "articulatia structurala' a metaforei "plasticizante" (I).

sa ne amintim ca, in cazul un or exemple de tipul I, ca "cicoarea ochilor", Blaga distingea, in esenta, acelasi principiu functional fundamental

ca si in orice alta "expresie lingvistica". Conform acestui principiu, dincolo

de aspectul discursiv deviant ("indiTe_ftn), relatia care se instituie in sensul figurativ este una esenjial "expresiva~'; termenul .prim este, ill ultima .....

. x " . " (. 'fi . ".. b" I

!i1st~la, e x P rIm a t1. eft. semDIJ.c.aiLJlrjn .lIDagloea, <s: ». -

Mai precis, in [lOahtate}l1acestui proees rneta.oric: (a aspectul concret al . faptului prim ("coloarea ochilor") serveste drept "c 0 0 tin u ,care; trebuie "exprimat";®imagin~;a «b;> tcicoatea) ~r:e~tedrept "e~presie", / dar exclusiv sub unghiul unor "echivalenre speciale:if..n raport cu a, care Ii . permit sa devina.I'e.. x" p .. r e. s i a" acelui continut (40 1-402). Am argumentat efi aceasta analiza apare eonfirmata si dezvoltata in teoriile .-' semantice aetuale ale metaforei, care definesc cei doi tenneni constitutivi p~ ttopicul si vehicoluli in sensul relatiei semiotice intuite de Blaga si

~ tegre~ ill acelasi timp, in mod mai strict, reilli=..a ..:..:..m~e=-:t-=af:..:o:_:n_:.:· c:...:a=-i=n=-r::...::a"-l=p~o=rt=ul nu~lear semanti~o-sintactic de natura lingvistica. eel mai adesea

l!re?!.!~@Qnala:. r -

~pre deoTsebire de (aproape) intreaga metaforologie contemporana, filosoful roman argurnenteaza, tnsa, e" in cazul unor metafore de tipul II ca "Soarele, lacrima Domnului", relatia care se instituie intre termeoi nu t

. ~'""

mai este de natura "expresiva" ""'~·~a"'-u esential liogvistic"'. iar statutul

semantic al fiecaruia dintre oate fi definit decit In

97

~" .. ; ,

MIRCEA BORelLA ,_ ,

perspectiva unei malitari total Jistlflcte £1 rocesului meta oric. In aceasta noua perspectiva, ~umita ,'r, eve, I a t 0 are", 'faptul concret «a» (soarele) nu este sunp u numai exprimat prio imaginea «b» (lacrima Domnuluiy, iar imaginea «b», de astadata, "nu vrea sa fie doar un echivalent / in planul expresiei/ al Iaptului a" (402). Mai mull, Blaga insista ca 0 relatie de tip "expresiv" nici nu se poate stabili, in principal, in acest nou tip metaforic, de<?arece procesul de instituire a sensului metaloric este~, din capul locului, de un principiu funqional de "cu totul alta na.tura".

Conform acestui nou principiu, lermenul rim (a) nu se mai __ ,--..

integreaza in relatia metalorica d ar rin a ctul "conc " al faptului cf.9.. /',

atare (soarele). Dimpotriva, acest aspect esie "privit", el insusi, nurnai ca _,

.... .... .. .~ .-.-

"un sefiD vizibil al unui <<x»", ceea ce ll "preface", ab initio, intr-un

f~'" . • ---

t !ssmist~r desch!p>;' Ca 0 consecinta irnediata, procesul creator de._~.~~

,se m~ E_oate orienta sp~ "0 simQla expresie", ci el "cheama ~i prC?_~oaca un ,

• act revelator". Pe de alta parte, Blaga lasa sa se inteleaga ca termenul secund ("lacrima Domnului") nici nu ar putea indeplini, acum, 0 tunctie

doar "ex,pr~iv~" in rapon eu concretul faptului, deoarece acele "echi~~ienle'" speciale", rernarcate anterior, nu au, acum, un rol d~isiv in "fmaii~tea metaf~rei". Acest rol este jucat, in schimb, tocmai de~~pectul dizanalogic-~)

al relatiei "metaforice, aspect care este "chernat S'alSomp ete~ debordant pe ,~

~". lntreaga argumentatie va fi sintetizata, asadar, intr-o faimoasa

" ,. __ formula cvasimatematica: "Continuturile. efectivpalpabile-apropiate- sunt '~-, .. ,' «a» si «b», dar& c v a ~ i ~f~ Se va declara, nu are loc mtre· «a» sic-cboc-, ci intre «a+x» si «b» (a+x=b)" (403).

Aceasta extraordinara argumentatie poate fi validata si consolidata, far-a nici 0 indoiala, printr:Q_f9nfruntar~!_ oricit de schernatica.cu conceptiile ~e din metaforologie'. Evitind aici implicatiile de principiu, analiza cazului in speta mi se pare lesne de confirrnat in primul rind in sensul ei ,n~y__i. e. prin dezvoltarea, cu mijloacele teoretice de asth(a t~ ca nj'at-ia figurativa nucleara nu poate fi "incadrata", de data aceas~ in fun~ia -, .." esentiala (semnificativii sau "expresiva") _3 limbajuluj ~i/sau ca ea nu ilustreaza.un rap_QIt semantico-sintactic strict lingvistic. Fara a intra in '

--- ---

detalii, aceasta teza poate fi argumentata pomind chiar de la structura

\,:' r)/' - "~/"f1 r:\·/~

\ \, i)' 1'<" ,..'; L,' i; . T f I .., • , _,..

L / f_ C U (~ J / ~ / .. / rf L H

t

SOARELE. LACRIMA DOMNULUI

sintactica "de suprafata" a "enuntului" metaforic. unde relatia dintre termenii prineipal~ apare marcct!!_decit graftc printr-o vir_gula: "Soarel~lacrim~ Domnului". AT fi usor de demonstrat, astfel, ca raportul sernantico-sintactic pe eare il acopera acest minuscul semn grafie nu poate fi, In nici un caz, redus ~ la eel a1 unei e "a p c zit ion a I e" (obisnuite intr-un enunt nonpoetie) ~l ~ la eel stilistic-retoric de "a_d j u n c lie o rna men tal "(in aceep~ia cea mai cuprinzatoare). Conexiunea termenului seeund,fiinsusi ~ metaforDse probeaza a fi, intuit;v, mull mai "strinsa"-, de natura mai esenlia/ti si/sau de un grad de inerenta

=

incomparabil mai ~decit in cazul tuturor raporturilor rnentionate. ..-'

Din acest unghi, rei ia met t , acum, in Qlanul ~ ,

sensului, ·ramioe mai _degraba comparabila eu eea a unei inta me r e -

~]:fV:£1 avind copula. ca in atitea cazuri, neexprimata: • Soarele teste! acrima Domnului. lnsertia virgulei in locul copulei nu ar ridica, desigur, probleme in fata acestei interpretari (avind in vedere conxennile de punctuatie caracteristice textelor lui Blaga!). 0 asemenea interpretare ar

-.~-

corespunde, pe de alta parte, eu solutia teoretica cea mai raspindita, astazi,

in metaforologie (vezi, intre altele, si celebra sinteza a lui P. Ricoeur, 1975,

care in~ci-:sa.1nrM.acincze "im~inatiL!J1et~Q._rier'_tQ_,rnai io funclja ~ J J~E~di~tiv~. Intuitia geniala a filosofului roman a surprins, insa, in mod , uimitor, natura adevarata a ace t . 'i in momentul in care ea apare numita, foarte sirnplu, in textul sau, he c vat i e" Chiar admitind prezetila'

,-.-. - ~ap~~ei.in~~tetica.) _"stI:ucwra,de_ adin~~w.e'·,(relatia nu~leaf_a sug_eratil '_'\-i-.' l.d.<;..lUaga mL~_.fiJ asadar, lll1a rediciIiiWP ci una definita_ in traditia r teoretica exact cu termenul sau - i. e., 'e c u a , ion a 1 a" - si marcata

riSUTOS £_rin semnul :: (egal) din formula sa sinletlca-Tserrln corespunzator operato~e identitate din matematiea ~i logica)'. .' : " '.~

Adoptarea unei asemenea solutii mi se pare eel dintii pas decisiv - pentru explicarea tipului metaforic ilustrat prototipic de esantionul in discutie. Chiar daca nu vom considera, cu B. Russet ca 0 confuzie a celor doua functii fundamentale (predicativa si ecuationala) ar insernna Ita disgrace to the human race", disocierea lor radicals isi poate dovedi, imediat, consecintele capitale si pentru cazul nostru. Inscrierea in ..functia; p~ic~iva (sau "in cadrullimbajului" cum subliniaza Blaga) ar presupune,

_---..,

99

,-

, .'

~ .

MIRCEA BORCILA

6rt(4 --

in ultima instanta, instituirea unei relatii de "subordonare" semannca a termenului «b» ilacrima Domnuluii, in raport eu sfera referentiala a primului termen (soare/e), si/sau producerea sensului printr-o sirnpla "rnodificare" (restrictiva sau nonrestrictiva) a sferei semantice a soarelui. Cum argu~nteaza. pertinent, mai mul~i teoreticieni ~~tu~i, ~~~menea solutie rar-face imposibila. insa. _c.!!Elia unui sen~ cu to!..1!!_ no_y,,) ca eel instantiat si in metafora blagiana Premisele unei astfel de creatii apar asigurate, pe de alta parte, tocmai de integrarea proeesului metaforie in perspectiva prirnordiala a functiei ecuationale. Spre deosebire radicala de interpretarea "predicativa", 0 asemenea f unqie presupune sity_area celor doi tt..rmeniJ* __ qf~p/a'!. si in perspectiva sernantica aid e n t i f icar i i celor doua continuturi referentiale". Dineolo de orice alte considerente,~~ea "~eua~iona1~::J va . permite,~vident, orientarea procesului metaforic intr-o lrectie anSIO vIstldi si ereatoare e urn·. ea f;~posibii~ fara fudoial~ cr' ti;} unei a - ei entitati sem~liee total diferite, nesubordofJ!!!! nici uneia din cele doua sfere sernantice primm.

Departe de a constitui un simplu rxgedientmetodologie,

__ introducerea, de catre Blaga, in acest context,l~ f:~!O~"!iji "~~~J !

/ reprezinta, dupa opinia mea, un al doiica pas decisiv in expliearea semantica ; a tipului metaforic in disculie. Acest funetor_~ni~.iLS3:m~heze, inti. t_->d~ toate: !.l!!,sertia domeni~l~i tr~;i~gvisti£..(a! )!.ll.st~J..lJi:~,i in ecuatia r~ \ . rnetafori~_~uclear~ Filo~f~l. e~nceptuali.ze~ in acest ~el: intr-un ~od_

=t> - peneet Justlf'iCat,Situarea ml~lala a acestui proces metafonc in perspecnva .

.... { "susEendani unorlnt~!esu~' si/sau a "sporirii semnifieatiei faptelor_c~s~" - in afara careia nu se poate explica, intr-adevar, aceasta forma mai radical! de creatie (in raport cu cea lingvistica), Funetorul «x» este menit, pe de alta parte, sa orienteze relatia primara ecuationala loc~~j.!! di~cl:ia ~~i

11. de_~I_1_~_1J_C~illJin~vistiee. Cum precTieaza Blaga intr-un alt context, ecuatia \,

intre termeni in acest caz (ca si in metafora strict .rnitica: Noi sintem

papaglaii rosiii este departe de' a il .. a functia'logieo-inate~~~_iea, iar ,,> ! i i~el!ti(ie<l!ea®are loc pe "p1~ul aparentelo ,ci pe eel - II esenlelor . . ' identitatea Intre soare si lacrima omnu ui se poate institui, in mt=>!~.(·d. numai eu conditia acestei disoeieri radicale de planuri. Filosoful nosi. .; p~i.;.,; sa descopere, aici, la radacina creatiei poetic-culturale in general, un

100

F t.

..

~ 'I

~

I

SOARELE, LACRIMA DOMNULUI

ingredient pe care el 11 va atribui, in mod specific, "gindirii" mitice si poetice.

in sfirsit, eel de-al treilea pas decisiv in explicarea noii functii '·r.' metaforice consta in definirea rolului crucial alTdizanaloikI/.in acest tip de 'I' proces semantic. Acest rol nu a scapat, evident, studiilor de specialitatedin imensul ~~me_ni~ __ a1 melafor~lo_giei (dintre ~care '-uneie·· incearca sa argumenteze, tocmai pe baza lui, ex istenta unui tip diferit de procese rnetaforice). Meritul lui Blaga mi se pare a fi, in~ acela de a fi sugerat ca . dizanalogia@ trebuie considerata numai in pJanul "trasaturilor" (sau "proprietatilor") termenilor atra~i in relati_a metaforica, ca in cazul metaforei expresive. Cum subliniaza el, asemenea trasaturi (ex. trasatura "vegetal" in cicoarea ochilor) sint "trecute eu vederea" si "nu joaca niei un rol in

~~aforeitt (403- subl.n.). Situatia este cu totul diferita in S(;irele, lacrima Domnului", unde dizanalo ia 0 ereaza. .. ort ell disocierea mentionata a .QI~urilor semantice, la "nivelul(eselltelor".: Tocmai aces!

aSpect dlzanalogic ireductibil e~te ceicare I!_ll poate fl ut eli vedeiea" . .

~i care intra, ea atare, in cornponenta entitatii semantice nou create.

. , 't .

NOTE

'Lucian Blaga, Trilogia culturii, Bucuresti, Fundatia regala pentru literatura si arta, 1944, p. 365. Trirniterile la acest volum se vor face, in continuare, in text.

: AID urmarit aceste probleme si in alte contexte, dintre care rnentionez, aici, numai ultimele aparitii: Teoria blagiand a metaforicii "nucleare", in "Steaua", 1993, nr.S, p. 58- 59; Geneza sensului si meta/ora culturii, in "Centenar Lucian Blaga", Cluj-Napoca. 1995. p.4.

JOp~iunea. ramasa aici, implicita, pentru 0 anumita viziune in teoria semantics - i.e., pentru conceptia coseriana a sensului - este rnotivata in Semantica textului si perspective poeticii, in "Lirnba si literatura", 1994, vol.Il, p. 33-38.

"Vezi Geneza sensului ... , loco cit., fata de care textul de rata prezinta mai multe apropieri. sef. O. Jespersen, The Philosophy of Grammar, London, George Allen & Unwin Ltd, 1924 / 1975, p. 145-156; E. Benveniste, Problemes de linguistique generate, I. Paris, Gallimard, 1966, p. 188-193; 1. Lyons, Semantics, Cambridge, University Press, 1977. I, p. 184-186,; n, p. 469-4 73 s. a.

~V~zi.). Lyons, loco cit.

101