PROIECT DIDACTIC

DATA:
Şcoala Gimnazială I.G.DUCA Petroșani
CLASA: a V-a
PROFESOR: Georgescu Simona-Maria
OBIECTUL: Limba şi literatura română
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Textul în versuri
SUBIECTUL: Adverbul –ora I
TIPUL LECŢIEI: dobândire de noi cunoştinţe

COMPETENŢE GENERALE:
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată şi dialogată
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse

COMPETENŢE SPECIFICE:
2.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical
3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
A. Cognitive – la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
OC1 - să definească adverbul;
OC2 - să identifice adverbele în exprimarea scrisă şi orală;
OC3 - să diferenţieze adverbele după alcătuire şi înţeles;
OC4 – să identifice părţile de vorbire pe care le determină adverbul;
OC5 - să identifice funcţia sintactică a adverbelor;
OC6 - să formeze adverbele formate prin derivare;
OC7 - să identifice, în exprimarea scrisă, forma corectă de scriere a unor adverbe;
OC8 – să integreze, în enunţuri, diferite adverbe.

B. Afective – elevii trebuie:

OA1 – să participe cu interes şi atenţie la lecţie;
OA2 – să accepte solicitările profesorului şi să se mobilizeze pentru realizarea lor.

C. Psiho-motorii – elevii vor fi capabili:

OP1 – să-şi dirijeze efortul oculo-motor către centrul de interes vizat de profesor;
OP2 – să-şi reprime tendinţa de a practica mişcări inutile în timpul orei.

EVALUAREA: observarea sistematică, evaluarea orală, evaluarea scrisă.

STRATEGIA DIDACTICĂ: (ora I)
a) Metode şi procedee: se vor folosi, alternativ sau combinat, metode precum: învăţarea
prin descoperire, exerciţiul, expunerea, conversaţia euristică, problematizarea, dictarea,
schema la tablă, jocul didactic, analiza gramaticală.
b) Forme de organizare a învăţării: activitate frontală combinată cu activitatea individuală
şi pe grupe;
c) Mijloace didactice: fişe de lucru, teste de evaluare formativă, manualul, tabla, laptopul,
proiectorul, „plicul cu surprize”.
d) Resurse: capacităţile normale de învăţare ale elevilor, conţinuturi conform programei
şcolare, timp de lucru – 50 de minute;
e) Bibliografie:
 Crăciun, Corneliu – Metodica studierii limbii şi literaturii române în gimnaziu şi
liceu, Editura EMIA, Deva, 2007;
 Parfene, Constantin – Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală.
Ghid teoretico-aplicativ, Iaşi, Editura POLIROM, 1999;
 Koronka, Adriana – Morfologia limbii române, Editura UNIVERSITAS,
Petroşani, 2005;
 Metea, Alexandru, Limba română pentru elevi. Vocabular. Morfologie. Sintaxă,
Editura HELICON, Timişoara, 1993
 DOOM II, Academia română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura
UNIVERS ENCICLOPEDIC, Bucureşti, 2005;
 Manualul pentru clasa a VII-a , Editura HUMANITAS, Bucureşti, 2000;
 Programa de limba şi literatura română pentru clasele V-VIII;
 SCENARIUL DIDACTIC

Strategii didactice
(metode,procedee,
Etapele lecţiei Ob. Durata Activitatea profesorului Activitatea elevilor forme de org.,
operaţ. mijl. didactice)

1. Moment 2 min. Asigură atmosfera adecvată Deschid caietele, se pregătesc de Conversaţia

organizatoric începerii şi desfăşurării orei; oră. Activitatea frontală
notează absenţii.

2. Verificarea
cunoştinţelor Verifică tema, cantitativ şi calitativ, Citesc tema, analizează cele
anterioare şi a 4 min. face aprecieri asupra modului în efectuate. Activitate frontală
temei pentru acasă care elevii au rezolvat cerinţele.

3. Captarea Spargerea gheţii

atenţiei 5 min. Pentru a afla care este subiectul Rezolvă cerinţa. (gândirea activă)
lecţiei de astăzi, trebuie să rezolvăm
un rebus. Se prezintă un material cu Activitate frontală
acest rebus.

Răspundeţi întrebărilor pentru a afla

subiectul lecţiei noastre!

1. Cum se numeşte modul

personal care indică o
acţiune reală, sigură?
2. Care este funcţia sintactică a
verbelor predicative?
 3. La ce timp verbul exprimă o
acţiune realizată după
momentul vorbirii?
4. La ce mod verbul indică un
ordin, o poruncă, un
îndemn?
5. Cum se numeşte timpul care
indică desfăşurarea acţiunii
în momentul vorbirii?
6. Care este forma de
participiu a verbului „ a
coborî”?
7. Care din modurile
nepersonale se recunoaşte
după terminaţia „-ând” /
„-ind”?
8. Care este forma verbului
„iau” la infinitiv?
4. Anunţarea
subiectului lecţiei 2 min. Vom încerca împreună să aflăm ce Receptează. Conversaţia
şi a obiectivelor este ADVERBUL. Va trebui ca, la Explicaţia
operaţionale sfârşitul orei, să: (se anunţă Scriu titlul în caiete. Activitate frontală
obiectivele operaţionale). şi individuală
Scrie titlul pe tablă.
5. Dirijarea
învăţării (26 min.) Se va lucra pe grupe.
Grupa I se gândeşte la enunţuri în Ex:
a) etapa 5 min. care apar, deodată, cuvintele: odată Odată, Andrei era copil cuminte,
intuitivă şi acum. dar acum este neastâmpărat.
Învăţarea prin
Ex: descoperire
Eu voi face curăţenie aici, sora Exerciţiul
Grupa II se gândeşte la enunţuri mea , dincolo.
 cu cuvintele: dincolo şi aici. Ex:
Dacă vei gândi altfel, îţi va
Grupa III se gândeşte la enunţuri merge bine.
cu cuvintele: altfel şi bine.

Se formulează mai multe enunţuri

de către fiecare grupă. Enunţul cel
mai reuşit al fiecărei grupe se scrie
pe tablă şi în caiete.

Ce parte de vorbire determină Elevii vor observa că aceste

aceste cuvinte? cuvinte determină un verb, de
fiecare dată. Expunerea
Dictarea
b) etapa 7 min. Profesorul să definească adverbul şi Sinteza
analitică explică titlul ( lat. adverbium – Elevii notează definiţia
lângă verb, care determină un verb) adverbului.

Dictează definiţia.
Adverbul este partea de vorbire
neflexibilă care determină un verb.

Profesorul scrie pe tablă enunţurile:

El este destul de bun la matematică. în ce fel bun?  destul Problematizarea
Cânta aproape bine. În ce fel bine?  aproape Învăţarea prin
Ce observăm în exemplele date? descoperire
Elevii observă că adverbul poate Activitate frontală
determina şi un adjectiv sau un
alt adverb.
c) etapa
sintetică 14 min. Împarte fiecărei grupe un „plic cu
surprize” care conţine diferite Grupa I: acum, târziu, mâine, Jocul didactic
adverbe şi cere elevilor să le imediat, niciodată. Învăţarea prin
grupeze ţinând cont de anumite descoperire
criterii: Grupa II: afară, aproape, Activitate pe grupe
Grupa I: alege adverbele care deasupra, acolo, niciunde, sus.
indică timpul.
Grupa II: alege adverbele care Grupa III: repede, aiurea, astfel,
indică locul. aşa, agale.
Grupa III: alege adverbele care
indică modalitatea (modul) de Grupa IV: niciodată, deasupra,
realizare a acţiunii. astfel, niciunde.
Grupa IV: alege numai adverbele
compuse.

Fiecare grupă pune adverbele

identificate în „Copacul
adverbelor”.

Profesorul face o schemă pe tablă,

clasificându-le după:
a) alcătuire;
b) înţeles.

Puneţi întrebări potrivite pentru a Rezolvă cerinţă şi descoperă Analiza

afla funcţia sintactică a adverbelor funcţiile sintactice pe care le Învăţarea prin
din enunţurile de la începutul poate îndeplini adverbul. descoperire
lecţiei! Conversaţia
Activitate frontală
Precizaţi funcţia sintactică a
adverbului din enunţul:
 Fratele lui este altfel.
Notează în caiete.
Scrie pe tablă funcţiile sintactice ale
adverbului:
a) complement circumstanţial
de timp;
b) complement circumstanţial
de loc;
c) complement circumstanţial Elevii observă că aceste adverbe Exerciţiul
de mod; s-au format prin derivare cu Învăţarea prin
d) nume predicativ. sufixele: -iş, -âş, -eşte, -mente. descoperire
Activitate frontală
Profesorul atrage atenţia că
adverbele întâlnite până acum sunt,
după origine, adverbe primare şi
atrage atenţia că adverbele pot fi
formate şi prin alte mijloace.
Li se cere elevilor să explice modul
de formare al adverbelor: binişor,
târâş, făţiş, bărbăteşte, totalmente.

6. Obţinerea 8 min. 1. Profesorul cere elevilor să

performanţei folosească noţiunile despre adverb
şi să analizeze, după model,
adverbele de la exerciţiul 1, de pe
fişa de lucru a fiecărei grupe.
Grupa I:
Se gândea că va găsi undeva ceea Analiza
ce căuta de mult timp. gramaticală
Aşa va proceda mâine, la interviu. Activitate pe grupe

Grupa II:
Chelul lesne se tunde.
 „- Ţine-l, coniţă, că mă dă jos cu
tava!” (I.L.Caragiale)
A pus deasupra cărţile împrumutate.

Grupa III:
Atunci am aşezat dedesubt lucrurile
care nu-mi aparţineau.
Afară, se aude sunetul cristalin al
păsărelelor.

GRUPA IV:
Bunicul urcă alene dealul.
Azi m-am trezit devreme pentru a o
ajuta pe mama.
Exerciţiul
2. Se rezolvă de pe fişa de lucru ex. Activitate pe grupe
2 şi 3.

7. Asigurarea Se face pe parcursul lecţiei, prin Conversaţia

feedbackului aprecieri verbale de tipul: „Bine!”,
„Corect!”, „Da!”, „Exact!, prin
răspunsurile pe care le dau elevii.
8. Evaluare 6 min. Se rezolvă cerinţele de pe fişa de Rezolvă cerinţele. Exerciţiul creator
formativă evaluare formativă.
9. Asigurarea 2 min. Se fac aprecieri asupra modului în
retenţiei şi a care s-a desfăşurat lecţia, se notează Conversaţia
transferului elevii care s-au remarcat. Notează tema.
Se comunică tema pentru acasă:
Rezolvaţi ex. 4 de pe fişa de lucru.
 FIŞĂ DE LUCRU – GRUPA I

1. Analizaţi, după model, adverbele din enunţurile de mai jos:

Model: Ai fost ieri la spectacol?
ieri – adverb de timp, simplu, funcţie sintactică de complement circumstanţial de timp
a) Se gândea că va găsi undeva ceea ce căuta de mult timp.
b) Aşa va proceda mâine, la interviu.

2. Alcătuiţi, cu ajutorul sufixelor (prin derivare), adverbe de la cuvintele:

femeie - __________________ voinic - ____________________
tânăr - ____________________ cruce- _____________________
viteaz - ___________________ şcolar - _____________________
ţăran - ____________________ încet - ___________________

3. Completaţi spaţiile punctate cu forma potrivită a cuvintelor date. Identificaţi adverbele.

altfel / alt fel, numai / nu mai, odată / o dată, deloc / de loc:
a) Nu i-a venit ideea să rezolve în ………………… problema.
b) Ţi-am spus să …………………. bei apă rece după ora de sport.
c) ……………, în timp ce se juca în curte, Dănuţ s-a lovit la genunchi.
d) De azi, se va comporta ………………….
e) Consumă ………………………. alimente sănătoase.
f) Bunicul meu este, ……………. , din Oltenia.
g) Nu-mi place ………………………. vremea ploioasă din ultimele zile.
h) A notat în calendar ……………. importantă pentru familia sa.

4. Completează spaţiile punctate cu adverbe potrivite şi alcătuieşte o compunere de 10-15 rânduri, pornind de la proverbul
obţinut.

Cine se scoală de …………………………., …………………… ajunge.

 FIŞĂ DE LUCRU – GRUPA II

1. Analizaţi, după model, adverbele din enunţurile de mai jos:

Model: Ai fost ieri la spectacol?
ieri – adverb de timp, simplu, funcţie sintactică de complement circumstanţial de timp
a) Chelul lesne se tunde.
b) „- Ţine-l, coniţă, că mă dă jos cu tava!” (I.L.Caragiale)
c) A pus deasupra cărţile împrumutate.

2. Alcătuiţi, cu ajutorul sufixelor (prin derivare), adverbe de la cuvintele:

prieten - __________________ chior - ____________________
bătrân - ____________________ orb - _____________________
francez - ___________________ piept - _____________________
repede - _____________________ real - ______________________

3. Completaţi spaţiile punctate cu forma potrivită a cuvintelor date. Identificaţi adverbele.

altfel / alt fel, numai / nu mai, odată / o dată, deloc / de loc:
a) Nu i-a venit ideea să rezolve în ………………… problema.
b) Ţi-am spus să …………………. bei apă rece după ora de sport.
c) ……………, în timp ce se juca în curte, Dănuţ s-a lovit la genunchi.
d) De azi, se va comporta ………………….
e) Consumă ………………………. alimente sănătoase.
f) Bunicul meu este, ……………. , din Oltenia.
g) Nu-mi place ………………………. vremea ploioasă din ultimele zile.
h) A notat în calendar ……………. importantă pentru familia sa.

4. Completează spaţiile punctate cu adverbe potrivite şi alcătuieşte o compunere de 10-15 rânduri, pornind de la proverbul
obţinut.

La plăcinte ……………….., la război …………………..

 FIŞĂ DE LUCRU – GRUPA III

1. Analizaţi, după model, adverbele din enunţurile de mai jos:

Model: Ai fost ieri la spectacol?
ieri – adverb de timp, simplu, funcţie sintactică de complement circumstanţial de timp

a) Atunci am aşezat dedesubt lucrurile care nu-mi aparţineau.

b) Afară, se aude sunetul cristalin al păsărelelor.

2. Alcătuiţi, cu ajutorul sufixelor (prin derivare), adverbe de la cuvintele:

femeie - __________________ voinic - ____________________
tânăr - ____________________ cruce- _____________________
viteaz - ___________________ şcolar - _____________________
ţăran - ____________________ încet - ______________________
3. Completaţi spaţiile punctate cu forma potrivită a cuvintelor date. Identificaţi adverbele.
altfel / alt fel, numai / nu mai, odată / o dată, deloc / de loc

a) Nu i-a venit ideea să rezolve în ………………… problema.

b) Ţi-am spus să …………………. bei apă rece după ora de sport.
c) ……………, în timp ce se juca în curte, Dănuţ s-a lovit la genunchi.
d) De azi, se va comporta ………………….
e) Consumă ………………………. alimente sănătoase.
f) Bunicul meu este, ……………. , din Oltenia.
g) Nu-mi place ………………………. vremea ploioasă din ultimele zile.
h) A notat în calendar ……………. importantă pentru familia sa.

4. Completează spaţiile punctate cu adverbe potrivite şi alcătuieşte o compunere de 10-15 rânduri, pornind de la proverbul
obţinut.

Nu lăsa pe …………………., ce poţi face ……………..

 FIŞĂ DE LUCRU – GRUPA IV

1. Analizaţi, după model, adverbele din enunţurile de mai jos:

Model: Ai fost ieri la spectacol?
ieri – adverb de timp, simplu, funcţie sintactică de complement circumstanţial de timp

a) Bunicul urcă alene dealul.

b) Azi m-am trezit devreme pentru a o ajuta pe mama.

2. Alcătuiţi, cu ajutorul sufixelor (prin derivare), adverbe de la cuvintele:

prieten - __________________ chior - ____________________
bătrân - ____________________ orb - _____________________
francez - ___________________ piept - _____________________
repede - ____________________ real - ______________________

3. Completaţi spaţiile punctate cu forma potrivită a cuvintelor date. Identificaţi adverbele.

altfel / alt fel, numai / nu mai, odată / o dată, deloc / de loc

a) Nu i-a venit ideea să rezolve în ………………… problema.

b) Ţi-am spus să …………………. bei apă rece după ora de sport.
c) ……………, în timp ce se juca în curte, Dănuţ s-a lovit la genunchi.
d) De azi, se va comporta ………………….
e) Consumă ………………………. alimente sănătoase.
f) Bunicul meu este, ……………. , din Oltenia.
g) Nu-mi place ………………………. vremea ploioasă din ultimele zile.
h) A notat în calendar ……………. importantă pentru familia sa.

4. Completează spaţiile punctate cu adverbe potrivite şi alcătuieşte o compunere de 10-15 rânduri, pornind de la proverbul
obţinut.

Să stăm ……………………………. şi să judecăm …………………...

 FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ

1. Completaţi enunţurile de mai jos:

a) Adverbul este partea de vorbire ………………. care determină un …………..
b) După înţeles, adverbele pot fi: adverbe …………….., adverbe ……………., adverbe ……………
c) Cele mai multe adverbe formate prin derivare sunt cele care primesc sufixul -……………
d) În enunţul: Întotdeauna reuşeşte să facă bine lucrurile grele şi să fie altfel decât ceilalţi. adverbele identificate sunt următoarele:
………………………………………………………………………………..
e) În enunţul: Mereu se comportă aşa. adverbele au funcţie sintactică de………………………….. şi de
………………………………..

2. Alcătuiţi enunţuri în care să existe:

a) un adverb de loc compus;
b) un adverb de mod format prin derivare;
c) un adverb de timp;
d) un adverb cu funcţie sintactică de nume predicativ.
1

8
1. Cum se numeşte modul personal care indică o acţiune reală, sigură?
2. Care este funcţia sintactică a verbelor predicative?
3. La ce timp verbul exprimă o acţiune realizată după momentul vorbirii?
4. La ce mod verbul indică un ordin, o poruncă, un îndemn?
5. Cum se numeşte timpul care indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii?
6. Care este forma de participiu a verbului „ a coborî”?
7. Care din modurile nepersonale se recunoaşte după terminaţia „-ând” /
„-ind”?
8. Care este forma verbului „iau” la infinitiv?