PROIECT DIDACTIC

PROFESOR: Coşneanu Ludmila

DATA:
CLASA: VI
INSTITUŢIA PUBLICĂ: Liceul Teoretic „Ion Creangă”
OBIECTUL: Limba și literatura română
SUBIECTUL LECŢIEI: "Fiind băiet păduri cutreieram"
de Mihai Eminescu. Lectura textului.

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1. Receptarea adecvată a sensului / sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise
2.3. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic
studiate

OBIECTIVE:
- să lectureze expresiv opera literară "Fiind băiet păduri cutreieram"
de Mihai Eminescu;
- Să explice cuvintele necunoscute ;
- să identificaţi imaginile olfactive, vizuale şi auditive din poezie ;
- să identifice în text elementele caracteristice poeziei eminesciene;
- să manifeste interes pentru participarea la un act de comunicare;

STRATEGII DIDACTICE:
- Metode si procedee: conversaţia euristică, explicaţia, jocul didactic, analiza gramaticală, exerciţiul, problematizarea, exerciții
creatoare, fișa bibliografică.
- Mijloace: manual, culegere, fișe de lucru/
 Etapa Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategii Timp
didactice necesar
Evocare Salutul. Pregătirea materialelor necesare pentru desfășurarea Salutul Conversația
lecției. 13
Momentul de captare a atenției se va realiza cu ajutorul Participă activ la realizarea exercițiului
completării câmpului asociativ al cuvântului basm. propus.

Verific tema pentru acasă.

Realizare Anunț subiectul lecției. Scriu subiectul lecției
a sensului
Vorbim despre autorul poeziei, cer elevilor să-și amintească câte 15
ceva despre Eminescu. Citesc poezia cu atenție. Noțiunea

- Realizez lectura model a poeziei ”Fiind băiat

păduri cutreieram…”
Suportul
Apoi cer elevilor să citească o dată individual apoi frontal. informativ

a) Ce sentimente v-a produs lectura acestei poezii?

b) Cum credeți cine este eul liric? Analizează poezia din punct de vedere al
c) Arătaţi care sunt sentimentele poetului faţă de natura plină structurii, fac notițe în caiet.
de culoare, de mişcare şi de sunet.
A cutreiera- A străbate, a a umbla (din
Analizăm poezia din punct de vedere al structurii: loc în loc)
Strofe: 4 A mânea-  
Versuri:8 Ceață- negură, 
Rima: încrucișată Radios- Care strălucește, răspândind raze
de lumină; luminos
 Explică sensul cuvintelor: a cutreiera, a mânea, ceată, Maramă- Fâșie lungă de voal fin, cu care Fișă cu
radios, își acoperă capul femeile de la țară exerciții
maramă, a vădi, grumaz, văpaie, val. A vădi- A face să fie evident, a dovedi, a
demonstra.
Grumaz- ceafă, gâtlej.
Văpaie- Flacără mare; pară
Val-  Undă formată la suprafața
oceanelor, a mărilor
 Support
Rândul I -vizuale informativ
Rândul II - auditive
Rândul III- olfactive
Includeți 3 dintre aceste cuvinteîn enunțuri propii.

Poezia „Fiind băiet păduri cutreieram” de Mihai Eminescu, este o

împletire de imagini care se adresează văzului, auzului şi mirosului
(imagini vizuale, auditive şi olfactive).
Împart clasa în 3 grupe, iar elevii vor identifica din poezie imaginile
artistice.

Reflecție Scrieţi familia lexicală a cuvântului „pădure” . Lucru în grup

Elevii participă activ la realizare tuturor
Scrieți câte un derivat pentru cuvintele: freamăt, frumos, frunză . itemilor propuși. 15

.
Demonstrează polisemia cuvintelor: braț, cap, val, moale, ilustrând prin Braț- 1.partea de la umăr până la
enunțuri alte sensuri decât cele prezente în text.
încheietura mâinii; 2. Cantitate care se
poate cuprinde și duce în brațe, 3.  Obiect
sau parte a unui obiect care seamănă cu
brațul
Cap- Extremitatea superioară a
corpului omenesc, 2. De la început.
Val- Ridicătură de pământ naturală, de
formă prelungă. Cilindru.
Moale- textura, caracter  fără putere;
Demonstrează în sintagme existența unui omonim al cuvântului tort.
Tort- prăjitură; fir tors de cânepă sau in,
materie textilă.
Selectează din poezie indicii de timp și de spațiu,

Explică mecanismul formării comparațiilor din text.

Extindere Temă pentru acasă: Elevii își notează tema pentru acasă Explicația
- DE MEMORAT POEZIA ” Fiind băiat păduri 2
 cutreieram…”

Copilului, Mihai Eminescu, îi plăcea să cutreiere singur codrul şi să păşească pe tărâmul de linişte şi de visare.
Culcat lângă izvor, băiatul se lăsa învăluit de glasul vrăjit al pădurii.
Îi plăcea să asculte susurul apei, să se lase mângâiat de freamătul lin al frunzelor şi să respire mireasma adormitoare a florilor de tei : „S-aud cum
apa sună-ncetişor ; / Un freamăt lin trecea din ram în ram/Şi un miros venea adormitor/Astfel ades eu nopţi întregi am mas/Blând îngânat de-al
valurilor glas”.
Noaptea, apărea luna care deschidea tărâmul de basm de o rară strălucire feerică, ţinut învăluit în lumina diafană ce ţesea „un văl de argintie ceaţă”
şi „văpaie preste ape”.

Băiatul se lăsa cuprins de visare în lumea vrăjită a codrului. Aude cântecul tainic al buciumului, sunând cu duioşie tot mai aproape şi sporind
sentimentul de pace şi mister : „Un bucium cântă tainic cu dulceaţă/Sunând din ce în ce tot mai aproape”.
În tărâmul de basm al codrului, băiatului i se părea că auzea cetele de cerbi purtându-şi paşii spre izvor :”Pe frunze-uscate sau prin naltul
ierbii/Părea c-aud venind în cete cerbii”.
Din teiul bătrân, vede ieşind o tânără crăiasă, nespus de frumoasă care se apropie, îl priveşte cu dor, netulburând atmosfera de reverie în care este
cufundat băiatul. Crăiasa era de o frumuseţe angelică : trupul graţios şi gingaş,părul „blond şi moale ca mătasea”, ochii mari şi visători, fruntea
învăluită într-o maramă deasă.

Se spune că atunci când devii bătrân te comporţi de multe ori ca un copil. Devii capricios, trăieşti uneori într-o atmosferă de visare, dar...nu mai
este lumea de vis a copilăriei pure, ai pierdut acel paradis, eşti un copil batrân!
Literatura redă prin cuvinte farmecul copilăriei folosindu-se de magia cuvântului, pictura surprinde prin culoare imaginile redate prin cuvinte iar
muzica redă armonia melodioasă a sunetelor. Toate trei fac ca să ne desprindem, treptat, de realitate şi să pătrundem într-o lume plăsmuită de autor.