Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Activitate extracurricular

Poezia este dragostea mea dinti

Dumitru Matcovschi

Eu am cntat, eu cnt i-o s mai cnt

La margine de lume i de ar,
ncet, ncet, cu limpede cuvnt,
Strbun pmnt n nou primvar.

Realizat:Ciucium veronica

Chisinau,2014
Scenariu
n mijlocul slii st portretul lui D. Matcovschi cu o flacr arznd alturi. n
jurul portretului un cerc de copii ngenunchind, care au n fa luminie arznde:
Un elev din mijloc recit poezia Bun dimineaa, Moarte
Eu tresar, eu mai tresar:
bate ora, bate clipa
Un Luceafar solitar
si un huhurez ce tipa
Eu tresar, eu mai tresar.
Eu respir, eu mai respir:
vorbele ingan, greoaie
Omenirea cimitir.
Latra-n ploaie o potaie.
Eu respir, eu mai respir.
Eu mai sunt, eu inca sunt.
Singur in singuratate,
de pacate ma ascund

si ma narui in pacate.
Eu mai sunt, eu inca sunt.
Eu te strig (auzi?) te strig.
Generos, Batranul Marte
ploua stele: pic-pic-pic,
plua-n pagina de carte
Eu te strig (auzi?) te strig.
Eu traiesc, eu mai traiesc,
sunt aici si sunt departe,
cresc din viata si descresc:
buna dimineata, Moarte!
Eu traiesc, eu mai traiesc!

Alt elev Tu trieti i vei tri/ i mereu vei dinui/ Flacr de adevr/ Rugciune
ctre cer/ Pentru linitea acestei Basarabiei.
Se recit poezia Cine? fiecare copil recit cte dou versuri, ridicndu-se
Cine
Cine
Cine
Cine
Cine
Cine
Cine
Cine
Cine
Cine
Cine
Cine
Cine
Cine
Cine
Cine

are
are
are
are
are
are
are
are
are
are
are
are
are
are
are
are

nevoie
nevoie
nevoie
nevoie
nevoie
nevoie
nevoie
nevoie
nevoie
nevoie
nevoie
nevoie
nevoie
nevoie
nevoie
nevoie

Alt copil

de-o bur de ploaie

de-un plop n odaie?
de-o foame de sete?
de-un zid la perete
de-o sanie vara?
de-o barc-n Sahara?
de-un dor la o vam?
de-un frig la o team?
de-o tihn tunat?
de-o frunz uscat?
de-un imn la durere?
de-o fiere la miere?
de-o noapte solar?
de-o ar nar?
de-o iud cinstit?
de-o via murit?

Noi avem nevoie s-i simim poezia/ noi avem nevoie s-i fredonm melodia
Noi avem nevoie s-i alinm suprarea/noi avem nevoie ca s-i urmm
chemarea.
i motenirea ce ni-ai lsat/ s o cinstim cu suflet curat.
Alt elev (cte o strof)
M bucur c am mam i am tat,
M bucur c am frai i am surori.
M bucur c am cas i am mas
C am soie, fiice i feciori.
M bucur c am partea mea de soare
C am un cer de-a pururea senin
C am izvoruri dulci i curgtoare
Prin suflet, prin iubire, prin destin.
M bucur c am codrii mei anume
C am un grai al meu pe care -l tiu
Cel mai frumos ci cel mai scump din lume
E graiu-n care cntecele-mi scriu.
Ma bucur c triesc printre prieteni
C am strmoi ce au luptat viteaz
i mi-au lsat drept sfnt motenire
Acest pmnt cu zi de ieri i azi.
Prezentator 1
Astzi venim cu un omagiu poetului care a scris despre tot ce e mai sfnt pe acest
pmnt, cntnt i plngng prin poezia sa durerile i bucuriile neamului romanesc.
Prezentator 2
Pe-un picior de plai, pe-o gur de rai, pe malul btrnului Nistru, n comuna VadulRacov, jud. Soroca, la 20 oct. 1939 s-a nscut viitorul poet i academician
Dumitru Matcovschi.
Prezentator 1
Anume aceste priveliti pitoreti din preajma satului natal i-au rmas n memorie
pentru totdeauna, anume ele l-au determinat pe poet s scrie att de frumos
despre patrie, anume la ele se gndea poetul cnd scria: Locuri mai frumoase ca-n
Moldova nu exist nicieri. Care Elveie, care Italie, care Austrie? Pdurea ncepe
chiar la marginea apei, pdure de stejar i de tei. O arom mbttoare umbl
vzduhul, mai mbttoare dect toate parfumurile franuzeti, care cost aur. O
poian verde-verde se deschide n faa noastr ca o tain secular. Aici n poian
lumineaz galben ppdiile parc le-a semnat cineva anume sus din ceruri.
Se interpreteaz cntecul Leagnul meu e Moldova

Mi-i scump pamintul din strabuni lasat

Cu nuci rotati, cu poama fraga
Cu obiceiuri sfinte de la sat
Si gingasi prunci in leagan
Aici eu m-am nascut, e casa mea
De-aici nu voi pleca vreodata
Si cine te-a vazut Moldova mea
Vrajit ramine viata toata.
Refren:
Leaganul meu e Moldova
Sufletul meu e Moldova
.

Dragostea mea e Moldova

Plaiul si slova
Dulce de rai
Spre chipul tau coboara raze mii
Si vesnic sa luceasca
Si zimbetul pe fete la copii
Mereu sa infloreasca
Ma rog sa fie pace-n tara mea
Sa se-mplineasca bobul paine
Si o credinta-n suflet sa ne dea
Lumina cea divna

Prezentator
n versul att de profund al poetului Matcovschi curge sngele acestei Basarabii, a
crei ran mai sngereaz i acum:
Se recit poezia Basarabia
La margine de lume,
si-n pragul casei creste,
venit din vremi batrane,
cu nucul nu ne pierdem,
un plai cu dulce nume
de moarte ne pazeste;
inaltator ramane.
la prunci suntem cu gandul
Aici o vatra sfanta
si nu dorim razboaie,
la sanul ei ne strange
noi semanam pamantul
si doina cand se canta
si asteptam o ploaie.
o lume toata plange.
Basarabia, Basarabia
Ne incalzeste lutul,
Frate si sora, mama si tata
ne-alina doua ape,
Basarabia, Basarabia
patimitor, trecutul
Scumpa icoana, in inimi purtata
intr-un oftat incape;
Trecuta prin foc si prin sabie,
o iarba-nrourata
furata, tradata mereu,
ascunde veche rana,
esti floare de dor, Basarabie,
ni-i soarta zbuciumata,
esti lacrima neamului meu.
oricand basarabeana.
Avem un nuc si-i verde,
Prezentator
D.Matcovschi nu a avut noroc de o copilrie fericit , dar a avut prini buni i
grijulii, care au tiut s-l treac i s-l salveze de anii grei ai rzboiului, de
foamete i de nopile grele ale deportrilor.
Se interpreteaz cntecul Inim de mam
Inima de mama, inima de tata,
cade stea din ceruri rosu fulgerata.
Inima de tata, inima de mama,
cade iara frunza codrului de-arama.
Toamna obosita, toamna zbuciumata,
inima de mama, inima de tata.

Iarna-nzepezita, crunta ca o vama,

inima de tata, inima de mama.
Grea, tot grea, de piatra
noaptea peste vatra;
cainele pandeste
luna si o latra.
Grea, tot grea, de hume
noaptea peste lume;
glontele pandeste
inima anume.
Inima de mama, inima de tata
A trecut o viata ca o clipa, iata
Inima de tata, inima de mama
Doua doruri stranse nod intr-o naframa.
Dincolo de noapte,
dincolo de vant
clopote albastre
se aud batand.
Dincolo de ploaie,
dincolo de dor
se intorc copiii
la parintii lor.
Prezentator
Casa printeasc, batina, coala natal,i-au fost prima zestre de acas cu care a
pornit mai apoi n lume. n anul 1961 a absolvit Universitatea de Stat din Chiinu
i a fost angajat ca zearist la diferite publicaii periodice republicane.
Prezentator
A debutat editorial n 1963 cu placheta de versuri Maci n rou. De-a lungul anilor
a editat peste 50 de volume de poezii, proz, dramaturgie. Este recunoscut pe
plan internaional de critica literar drept unul dintre marii poei ai Basarabiei.
Pentru talentul su deosebit, pentru munca rodnic a fost onorat cu mai multe
ordine i premii.
Prezentator
Matcovschi s-a afirmat n literatur ca poet, prozator i dramaturg talentat. Totui
mai aproape de sufletul lui a fost poezia: poezia , armonia cuvintelor, melodica
lor astfel cum nsui poetul afirm: Poezia este dragotea mea dinti, ea nu se
planific, ea se ntmpl, se nate aici i acum. n una din poeziile sale poetul
scrie despre truda creatorului n facerea poeziei, despre sacrificiul acestuia n
numele creaiei
Doi elevi recit poezia Poezie, tiranie

Talentul har?
Si harul crez?
Dar crezul?
Radacina, sens?
Si sensul?
Patima sau dor?

Si dorul?
Inger pazitor?
Crampei de vis cu paradis?
Nicicand cadere in abis?
Nicicand alunecare-n vid?
Si niciodata bun oprit?
Altar cu jertfe pentru zei?
Si totusi?
Totusi, dorul ce-i?
Chemare?
Nu blestem?
Por unca?
Un veac de dor, un veac de munca
Nebuna munca: de osanda!
Si totusi, munca!
Totusi, sfanta!
Poezie, tiranie...
Un elev
Eu am cntat, eu cnt i-o s mai cnt,
La margine de lume i de ar
ncet, ncet, cu limpede cuvnt
Strbun pmnt n nou primvar.
Prezentator
Patria este tema major n creaia lui D.Matcovschi. Asemeni confrailor si de condei(Gr.
Vieru, V.Romanciuc) Matcovschi e poetul ndrgostit de patrie i neam, intonnd adevrate
imnuri pmntului natal
Se recit poezia S trieti,Moldov
S trieti Moldov
Casa noastr sfnt
Unde neamul plnge,
Unde neamul cnt.
Unde pruncul crete
i nva graiul
Unde mai doinete
Sufletul i naiul.
S trieti, Moldov
Veacuri nainte,
Glie de tmad
Vatr,Tu fierbinte.
Leagn de lumin,

Fagure de miere
Dor de nlare
Cuib de nviere.
S trieti, Moldov
i s treci prin soarte
Soarele cum trece
Soare peste moarte
S te tim, micu
Ct o fi s fie
Ast lume mare
Ast venicie.

Prezentator
Aici i sint rdcinile, prinii, aici s-a simit puternic i nu l-au putut speria greutile vieii.
Idealul su a fost de a tri toat viaa n patria sa
Se recit poezia Eu nu snt pasre

Eu nu sunt pasare, sa stii!

Si nu-mi schimb locul, cand se lasa
peste pamant si peste casa
brumele toamnei, argintii.
Aici mi-e casa. Si-i aleasa.
Si draga-mi-i. Si scumpa-mi-i.
Nu ca-i bogata si frumoasa,
dar ca-i aproape inimii.
Fie inghet, fie furtuna,
nu mi-e nici frig, nu mi-e nici team
cu frate, sora impreun,
alature de tat, mam
Sntem un crez, sntem o soart
i crete nuc btrn la poatr.
Prezentator
Poeziile patriotice ale lui D. Matcovschi snt foarte sincere. El vorbe te despre patrie n cuvinte alese.
Cnd citeti aceste versuri te simi foarte mndru c e ti cet ean al acestei ri , c te-ai nscut pe
aceast gur de rai, sub un cer de-albastru.
Se recit poezia Cerul tu, Moldov
Cerul tau, Moldova, e de-albastru,
e de verde frunza ta oricand.
Un pamant mai scump pe lume nu e,
nici mai dulce nu e un pamant.
Casa mea la margine de Tara
creste fir de busuioc in prag.
Nu e nicaieri un plai mai tanar,
nu e nicaieri un plai mai drag.
Arde-n soare roua diminetii
ca o ploaie grea de margarint
La Moldova orice primavara
e de randunica si argint.
Prezentator
n creaia lui D.Matcovschi graiul matern are un specific na ional inconfundabil, pe care poezia Limba
matern l red prin detalii concrete, cum ar fi motivul dorului, doinelor, codrilor, mioarei, ciobanului.
Se recit poezia Limba matern
Limba materna ca floarea eterna
de busuioc si de dor.
Dor de tarane, de doine batrane,
de freamatul codrilor.
Ea ne aduna cu soare si luna,
cu viitor si trecut:
frunza de laur batuta in aur
de-un mester necunoscut.
Vine din vreme si urca-n poeme
langa balada si rost.

In mit, in tara paste-o mioara

Frate ciobanul mi-a fost...
Se interpreteaz cntecul Dragu-mi-i a te cnta
Dragu-mii a te cnta,
Scrisule venit din stele.
Orice liter a ta
Ca pe ochii maicii mele
Dornic o srut.
Bucur-te, scris latin,
C pe valea dulce-amar
N-ai venit ca un strain,
Ai venit la tine-n ar
i la fraii ti.

Mere purpurii pe ram,

Vi cu spic de aur pline.
Totui ce sraci eram
Ne avndu-te pe tine,
Scrisule cel scump.
Bucur-te, scris latin,
C pe valea dulce-amar
N-ai venit ca un strain,
Ai venit la tine-n ar
i la fraii ti.

Refren:
Rsai, rsai, rsai
Ca grul cel verde,
Ca lacrima
Rsai, rsai, rsai
i nu te mai pierde,
Iubirea mea. x2

D.Matcovschi afirma: Fr dragoste i-e pustiu sufletul. Dragostea este unul din motivele
creaiei lui D. Matcovschi. Poetul cnt neobosit acest sentiment primordial despre care spune
n una din poezii Pe-acest pmnt strbun numai dragostea e via Dragostea e lumin,
cldur, frumusee, dar i druire, sacrificiu. Acest sentiment este vzut prin chipul sincer, fin,
dulce i senin al femeii. Femeia este fiina suprem tuturor.
Se recit poezia Mi frumoas dect floarea...
Mai regina decat floarea
doar femeia poate fi.
Mai adanca decat marea
doar femeia poate fi.
Mai inalta ca destinul
doar femeia poate fi.
Mai amara ca pelinul
doar femeia poate fi.
Mai frumoasa decat viata
doar femeia poate fi.
Mai desteapta ca povata
doar femeia poate fi.

Un elev
Iubeste-ma, barbate si ma invesniceste,
dar chipul niciodata nu mi-l taia in piatra.

Mai cuminte ca poemul

doar femeia poate fi.
Mai cumplita ca blestemul
doar femeia poate fi.
Mai aproape decat dorul
doar femeia poate fi.
Mai de soapta ca izvorul
doar femeia poate fi.
Mai de-april ca primavara
doar femeia poate fi.
Si mai dulce ca vioara
doar femeia poate fi

Decat o vesnicie, mai bine daruieste-mi

caldura cea de taina a focului din vatra.
Se interpreteaz cntecul sau se recit poezia Sfnt ni-i casa(Focul din vatr)

Srut, femeie, mna ta

Srut i prul tu frumos,

ntotdeauna muncitoare,

mbttor ca o secar

att de mic i de floare

cnd o-nfioar vnt de sear,

Srut, femeie, mna ta.

srut i prul tu frumos.

Ca o arip ce-a zburat

i cad, iubito, n geninchi

i-a obosit neobosit,

i i srut piciorul care

s odihneasc linitit,

de rdcin e i doare,

ca o arip ce-a zburat.

i cad, iubito, n genunchi

Copii dorm n cuibul lor,

Sfnt mi-i casa cu pragul ei tare de piatr,

nevinovat li-i somnul, mam;

sfnt mi-i casa cu focul ei venic din vatr,

tot fr griji i fr team,

sfnt mi-i casa din leagn de dor ce coboar,

copiii dorm n cuibul lor.

sfnt mi-i casa ce crete fecior i fecioar.

i-alturi mna ta, aici,

la cpti, ca o lumin;
alintoare i blajin,
alturi mna ta, aici.
Srut, femeie, ochii ti
de lacrim i de scnteie,
de mprat i de zeie,
srut, femeie, ochii ti.
Srut, cuminte, vorba ta
cu limpezime de izvoare,
cu vraja Soarelui-rsare,
srut, cuminte, vorba ta.

Dragostea pentru prini e o tem permanent a creaiei matcovschiene. Cine sunt prinii
pentru noi, ce datorie avem n faa lor, care este atitudinea noastr fa de ei, acestea snt
ntrebri care-l preocup pe poet.

Se recit versuri din poezia De ce nu tim s ne iubim prinii

De ce nu stim sa ne iubim parintii?
De ce nu stim copii cuminti sa fim?
Parintii nostri luminosi ca sfintii,
coboratori din dor si suferinte
De ce nu stim, copii, sa-i pretuim?
Ei seamana cu pomii din campie
ce cresc in timp neobosit si demn,
sa adumbreasca pui de ciocarlie
si gura de izvor cu apa vie
la radacina unei cruci de lemn.
Si astazi mama vine ca o mama
la fiul ei cel mult risipitor
si ii aduce strugure de poama,
paine si nuci legata in naframa
din sarbatoarea grea a anilor.
..Si astazi tata vine ca un tata
din camp, de la cosit, de la arat,
copila cea plecata sa si-o vada
Si o gaseste iar nlacrimata,
nebun indragostita de-un soldat
Batrana toamna, iarna mai batrana,
cu spulber, cu padure in framant

Si intra-ncet parintii in tarana,

pana la brau si mai departe pana
la suflet, la oftat si la cuvant.
Dea Domnul pace si dea Domnul ploaie,
auru-n spic sa fie cu noroc
si ramul, doldora de rod, sa se indoaie,
si niciodata sa traiti razboaie
cu toata lumea asta la un loc!
Dea Domnul casa sa va fie casa,
nicicand straina, tanara in veac:
cu frate asezat in cap de masa,
cu prunc langa povestea cea frumoasa
despre-un cioban in tundra, cu toiag.
Dea Domnul sa-aveti parte de-o iubire
mereu senina cum e lacrima,
spre ratacire si spre regasire
in vorba nerostita, in privire,
in fir de iarba si in fir de stea.
Intoarcere din lut in soarta nu e!

Prezentator.
Ceea ce am intenionat s facem astzi prin aceast activitate a fost s vi-l readucem n memorie pe cel
care a fost D. Matcovschi, s v picurm n suflet un strop din izvorul cristalin al crea iei lui
Matcovschi, izvor care prin sursurul su cnt durerile i fericirile acestui neam.Oricnd po i s- i
potoleti la acest izvor limpede setea de dor de patrie, de neam, de limb, de dragoste, de femeie, de
FRUMOS.
Dei poetul nu mai e printre noi, i durerea acestei pierderi incomensurabile o avem nc in suflet,
i ne arde, ne arde, fiindc am pierdut un alt mohican al poeziei romne, totu i nu vom plnge , dar
vom ncerca s fim aa cum ne-a sftuit poetul:
Un pic de buntate,oameni buni,
Un picuor-uor de buntate
E buntarea
A
X
A
astei lumi
cobortoare din imensitate
Un pic de buntate
Oameni buni.
Prezentator
S ne bucurm ne-a ndemnat poetul, s ne bucurm de prieteni i de frai, de tot ce e frumos i sfnt
Bucurai-v, prieteni...
Bucurai-v, prieteni...
Refren:
Bucurai-v, prieteni, de prieteni i de frai,
Bucurai-v de-un nume ce vi-i dat ca s-l purtai,
Bucurai-v de-un cntec, de-un amurg cu flori de tei,
Bucurai-v o via de lumina dragostei.
Eu m grbesc, tu te grbeti, el se grbete.
mbtrnesc, mbtrneti, mbtrnete...
Ce am iubit? Ce n-am iubit? Ca ntr-o poveste
Simpl de tot, scurt de tot viaa ne este.
Uite-o din nou, trece pe drum fata zglobie.
Uite-un biat floare i-a pus la plrie
Uite un prunc, rde n prag, ai, nzdrvanul!
Uite-un mo, tace-n toiag, alb ca troianul.
Refren:
Bucurai-v, prieteni, de prieteni i de frai,
Bucurai-v de-un nume ce vi-i dat ca s-l purtai,
Bucurai-v de-un cntec, de-un amurg cu flori de tei,
Bucurai-v o via de lumina dragostei.
Muntele ieri ne-ademenea, astzi ne doare.
S-a mplinit, nu s-a-mplinit visul cel mare?
Cine sunt eu, cine eti tu, cine e dnsul?
Voi ai tiut zborul nalt, dorul i plnsul.

Zilele trec, zilele vin ce va rmne?

Suflet de lut, necunoscut, suflet de pine?
Toamnele cresc, grijile cresc, viaa descrete,
Eu m grbesc, tu te grbeti, el se grbete.
Refren:
Bucurai-v, prieteni, de prieteni i de frai,
Bucurai-v de-un nume ce vi-i dat ca s-l purtai,
Bucurai-v de-un cntec, de-un amurg cu flori de tei,
Bucurai-v o via de lumina dragostei.